CULTURI EUROPENE ÎN ACTUALITATE În articolul intitulat „Caracterele spiritului euro pean ” , publicat în anul 1924 în „Revue Universelle”, scriitorul… [629501]

1
CULTURI EUROPENE ÎN ACTUALITATE

În articolul intitulat „Caracterele spiritului euro pean ” , publicat în anul 1924 în „Revue
Universelle”, scriitorul francez Paul Valery define a într-un mod foarte sugestiv spiritualitatea
continentului nostru, oferind câteva caracteriz ări memorabile precum:
• Mai presus de orice, Europa este un tablou de reali z ări; „dintre toate acestea, cele
mai numeroase, cele mai surprinz ătorare, cele mai fecunde au fost asigurate de o
parte foarte restrîns ă a umanit ă/uni021Bii pe un teritoriu foarte restrâns în compara /uni021Bie cu
totalitatea p ământurilor locuibile”.
• Europa a avut- ca privilegiu- „spiritul european, a utor al acetor minun ă/uni021Bii”.
• Europa triumf ătoare este „o mare fabric ă intelectul ă”, „un ora ș gigantic” cu
Vene /uni021Bia ei, Oxfordul, Sevilla, Roma și Parisul ei, cu arta și știin /uni021Ba ei, cu muzeele,
palatele, laboratoarele și saloanele ei.
• Protagonistul Europei are un nume: Europeanul cu o semnifica /uni021Bie nu atât
geografic ă și istoric ă, dar mai ales func /uni021Bional ă. Europeanul este un tip uman cu
profiluri proprii, f ăurite de-a lungul secolelor, cu visurile lui, cu am intirile lui, cu
speran /uni021Bele lui și mai presus de orice cu realiz ările lui.
Fiecare /uni0163ar ă din Uniunea European ă abordeaz ă în felul s ău aspectele legate de cultur ă.
Ac /uni0163iunile întreprinse de UE vin în completarea m ăsurilor na /uni0163ionale, aducând o dimensiune
nou ă.
Informa /uni0163iile colectate de UE în ansamblu pot fi utilizate î ntr-o anumit ă mî ăsur ă ca
suport pentru deciziile na /uni0163ionale sau pot oferi exemple de bune practici din c are s-ar putea
inspira și al /uni0163ii. Programele derulate la nivelul UE pot avea un i mpact mai mare decât cele care
se limiteaz ă la teritoriul na /uni0163ional, iar politicile puse în aplicare în spatial U E pot sprijini și mai
mult obiectivele na /uni0163ionale.
Obiectivele Uniunii Europene în domeniul culturii s unt urmatoarele, a șa cum apar în
documentele comunitare, elaborate și adoptate în ultimii ani:
– înt ărirea sentimentului de apartenen /uni0163ă la o comunitate european ă și în perspectiv ă, la Europa
Unit ă respectând în acela și timp diversitatea tradi /uni0163iilor, culturilor na /uni0163ionale și regionale;

2
– facilitarea accesului cet ă/uni0163eanului european la cultur ă ca factor al integr ării sociale: literatur ă,
pictur ă, sculptur ă, art ă fotografic ă, arhitectur ă, audiovizual (televiziune, multimedia, edi /uni0163ii
electronice);
– contribuirea la afirmarea culturii europene pe pl an mondial.
Ini /uni0163iativa de a desemna în fiecare an „capitale cultura le europene ” (CEC) dateaz ă din
abul 1985, iar începând din 2005 alegerea acestora se face de c ătre Consiliul UE, în baza unei
recomand ări a Comisiei Europene, care /uni0163ine seama de p ărerea unui juriu specializat în
domeniu.
În anul 2007, ora șul Sibiu împreun ă cu ora șul Luxembrug au îndeplinit rolul de
capitale europene sui-generis, afirmându-se ca centre de promovare a unei variet ă/uni021Bi de acte
culturale cu participare divers ă: spectacole (operet ă, balet, pantomim ă, teatru de marionete,
muzic ă simonic ă etc.); expozi /uni021Bii de carte, de discuri/cd-uri, afi șe: etnografie; art ă fotografic ă;
proiec /uni021Bii de filme; mese rotunde ale creatorilor de art ă; excursii la obiective cultural-turistice
etc. Pentru a doua oar ă, un ora ș din România va deveni peste câ /uni021Biva ani CEC – Timi șoara.
În 2010 s-a celebrat cea de a 25-a aniversare a Cap italelor europene ale culturii (CEC).
Ini /uni0163iativa a devenit una dintre cele mai ambi /uni0163ioase ini /uni0163iative culturale din Europa, ca domeniu,
dar și ca dimensiuni. De-a lungul anilor, CEC au repreze ntat o oportunitate unic ă de a stimula
anumite centre urbane, creativitatea acestora și de a le îmbun ătă/uni0163i imaginea la scar ă
european ă. Peste 40 de ora șe au fost desemnate pân ă acum CEC, de la Stockholm la Geneva,
de la Atena la Glasgow, de la Cracovia la Porto. În cepând din anul 2011, dou ă ora șe – din
dou ă /uni0163ă ri diferite, membre ale UE – au statut de CEC în fi ecare an. Procedura de alegere a
unui ora ș începe cu șase ani înainte, de și ordinea în care statele membre au dreptul s ă
găzduiasc ă evenimentul este stabilit ă anterior și este organizat ă în dou ă etape. Propunerile
sunt evaluate de c ătre un comitet de exper /uni0163i independen /uni0163i din domeniul cultural.
În 2007, Comisia European ă a adoptat “Agenda european ă pentru cultur ă într-o lume
globalizat ă”,prin aceasta Comisia European ă a propus o nou ă strategie european ă în
domeniul culturii menit ă să promoveze diversitatea cultural ă și dialogul intercultural, cultura
ca agent catalizator al creativit ă/uni0163ii în cadrul Strategiei de la Lisabona, precum și ca element
vital în rela /uni0163iile externe ale Uniunii Europene.
Cultura 2007-2013 a avut trei componente: sprijinir ea activit ă/uni0163ilor culturale; sus /uni021Binerea
entit ă/uni0163ilor culturale europene; sprijinirea pentru activit ă/uni0163ilor de analiz ă și de diseminare.

3
Obiectivele programului UE Cultura 2007-2013 au fos t promovarea mobilit ă/uni0163ii
transfrontaliere a celor care lucreaz ă în sectorul cultural, stimulareaa circula /uni0163iei operelor, a
produselor artistice și culturale, precum și extinderea dialogului intercultural. Programul a
dispus de un buget total de 400 de milioane de euro și a con /uni0163inut ini /uni0163iative de promovare a
diversit ă/uni021Bii culturale a Europei, punând în valoare patrimoni ul cultural comun, prin
dezvoltarea cooper ării transfrontaliere între operatorii culturali și institu /uni0163iile culturale.
Programul Cultura al UE pune accent pe patrimoniul nostru comun. Acesta nu numai
că sus /uni0163ine ac /uni0163iunile culturale în general, dar ofer ă și o platform ă pentru înfiin /uni0163area de
organiza /uni0163ii culturale cu expertiz ă european ă și pentru promovarea dialogului intercultural.
Crearea unei pie /uni0163e unice a mijloacelor audiovizuale și elaborarea unui program pentru
un internet mai sigur menit s ă protejeze copiii din UE în mediul on-line sunt doa r dou ă din
modalit ă/uni0163ile prin care o abordare european ă ar putea fi mai eficient ă decât una na /uni0163ional ă.
Programele MEDIA și MEDIA Mundus vin în completarea surselor na /uni0163ionale de finan /uni0163are
pentru a sprijini cinematograful european, pentru a populariza filmele noi și pentru a cre ște
competitivitatea sectorului audiovizual.
În anul 2008, Consiliul Europei de la Strasbourg a elaborat Cartea Alb ă privind
Dialogul Intercultural ca document coerent și prospectiv care stipuleaza o serie de orient ări și
principii dintre care am selectat urm ătoarele:
a) Înv ă/uni021Barea și asimilarea competen /uni021Bei interculturale sunt esen /uni021Biale pentru cultura
democratic ă și coeziunea social ă;
b) Europei îi revin misiui semnificative în privin /uni021Ba protej ării și promov ării
multilingvismului în contextul actualei diversit ă/uni021Bi culturale;
c) Cultivarea ansamblului limbilor care se vorbesc/se înva /uni021Bă pe continentul european
reprezint ă șansa conserv ării cultului european;
d) În /uni021Belegerea și aplicarea creativ ă a adev ărului c ă limbile nu cunosc și nici nu
recunosc frontierele, fiind amplu utilizate în func /uni021Bie de multitudinea intereselor și
sarcinilor specifice, asumate în procesul comunic ării/dialogului intercultural
(construirea mesajelor; promovarea citeriilor de ap reciere valoric ă; redarea
adecvat ă, obiectiv ă a diverselor experien /uni021Be culturale etc.
Din consultarea unui studiu elaborat de un grup de intelectuali sub egida UE și intitulat
„O provocare salutar ă. Despre modul în care multitudinea limbilor ar put ea consolida Europa”

4
(2008), am re /uni021Binut multiple priorit ă/uni021Bi programatice care sunt formulate în manier ă
interogativ ă:
• Cum putem contribui la convie /uni021Buirea armonioas ă a unei multitudini de popula /uni021Bii
diferite (fiecare cu cultura, istoria și fondul ei de tradi /uni021Bii)?
• Cum se poate conferi acestor popula /uni021Bii de etnii și cutume diferite sensul unui destin
comun și al unei apartenen /uni021Be comune?
• Este necesar ă și oportun ă definirea unei identit /uni021Bi europene?
• Ar putea o asemenea identitate preponderent cultura l ă s ă permit ă integrarea unor
componente de alt ă origine decât cea european ă?
• Exist ă o compatibilitate între respectarea diferen /uni021Belor culturale și respectarea
valorilor fundamentale?
Elaborând în mod realist și preductibil rela /uni021Bia dintre culturi și limbi, documentul
men /uni021Bionat emite concluzia c ă respectarea diversit ă/uni021Bii lingvistice constituie însu și fundamentul
ideii europene. În timp ce majoritatea na /uni021Biunilor din Europa s-au constituit pe piedestalul
limbilor lor identitare, Uniunea European ă nu se poate edifica decât pe baza recunoa șterii și
promovării diversit ă/uni021Bii lingvistice. De aici decurge misiunea esen /uni021Bial ă a UE de a p ăstra, a
armoniza și a cultiva aceast ă diversitate? În acela și timp, Europa și în mod concret, Europa
Unit ă trebuie s ă promoveze simultan diversitatea expresiilor cultur ale și universalitatea
valorilor esen /uni021Biale ale spiritualit ă/uni021Bii. Autorii studiului apeleaz ă la o construc /uni021Bie metaforic ă,
sus /uni021Binând c ă Europa are o identitate asem ănătoare unei „file” care nu este nici una complet
alb ă, dar nici una deja scris ă și integra tip ărit ă. Patrimoniul european de natur ă spiritual ă,
material ă, moral ă, intelectual ă, educa /uni021Bional ă nu constituie un „catalog” complet; fiecare
genera /uni021Bie care datoria de a-l îmbog ă/uni021Bi prin propria experine /uni021Bă și creativitate.
Ca parte a Conven /uni0163iei UNESCO privind protejarea și promovarea diversit ă/uni0163ii
expresiilor culturale, UE s-a angajat s ă dezvolte un rol cultural mai activ al Europei în c adrul
rela /uni0163iilor interna /uni0163ionale, precum și s ă integreze dimensiunea cultural ă ca un element vital în
raporturile sale cu /uni0163ă rile și regiunile partenere.
Ritmul rapid în care evolueaz ă tehnologiile reprezint ă atât o oportunitate, cât și o
provocare pentru industriile creative din Europa. U niunea European ă îi sus /uni0163ine pe to /uni0163i cei
implica /uni0163i în acest sector – de la comunit ă/uni0163i locale la produc ători de film premia /uni0163i – pentru a-i
ajuta s ă valorifice șansele oferite și s ă dep ăș easc ă obstacolele ap ărute.

5
Noile tehnologii digitale au un impact major asupr a mijloacelor tradi /uni0163ionale de
difuzare – con /uni0163inutul vast al bibliotecilor a trecut de pe rafturi pe suporturi electronice, îns ă
elaborarea unor modele economice durabile avanseaz ă destul de greu.
Sectorul culturii și crea /uni0163iei din Europa contribuie la cre șterea economic ă, ocuparea
for /uni0163ei de munc ă, inovare și coeziune social ă. El reprezint ă 4,5 % din PIB-ul european și 3,8 %
din for /uni0163a de munc ă disponibil ă în UE (8,5 milioane de persoane). Pe plan global, nivelul de
ocupare a for /uni0163ei de munc ă în industriile creative a crescut cu o medie de 3, 5 % pe an în
perioada 2000-2007, în compara /uni0163ie cu 1 % pe an la nivelul economiei UE în ansamblu .
Viitorul culturii europene este, de asemenea , avu t în vedere în contextual politicilor
comunitare. Astfel, prin programul ini /uni021Biat sub genericul „Europa cretiv ă” numeroase
oportunit ă/uni021Bi vor putea fi materializate:
– 300.000 de arti ști și al /uni0163i profesioni ști din domeniul culturii și lucr ările lor vor beneficia de
finan /uni0163are pentru a putea atrage publicul din str ăin ătate;
– peste 1.000 de filme europene vor primi sprijin pen tru distribu /uni0163ie, prin intermediul
platformelor clasice și digitale, ceea ce le va permite s ă fie vizionate de publicul din
întreaga Europ ă și din lume;
– mii de organiza /uni0163ii culturale și profesioni ști din Europa vor beneficia de formare pentru a- și
dezvolta noi competen /uni0163e, care s ă-i ajute s ă-și desf ăș oare activitatea la nivel interna /uni0163ional;
– 2.500 de cinematografe europene vor beneficia de un sprijin care le-ar permite s ă
garanteze c ă cel pu /uni0163in 50 % dintre filmele pe care le difuzeaz ă sunt europene;
– peste 5.500 de c ăr/uni0163i și alte opere literare vor primi sprijin pentru trad ucere.
Din momenul ader ării la UE în urm ă cu un deceniu și pân ă în prezent, România a
acordat o aten /uni021Bie prioritar ă politicii culturale la nivel european.
Ministerul Culturii din /uni021Bara noastr ă a elaborat, în aceasta perioad ă, documentul de baza
pentru acest sector: Strategia în domeniul Culturii și Patrimoniului 2014 – 2020 .
Conform agendei digitale, obiectivul /uni0163int ă al României este acela de a contribui la
biblioteca digital ă european ă cu 750.000 de articole, obiectiv îndeplinit în pro por /uni0163ie de numai
4,6% în anul 2011.
România are un poten /uni0163ial turistic foarte diversificat, concentrat în pri ncipal în zona
Carpa /uni0163ilor, litoralul M ării Negre și în zonele cu tradi /uni0163ii culturale. O caracteristic ă definitorie
este aceea ca în zonele nedezvoltate se afl ă cele mai importante atrac /uni0163ii turistice, aceste zone
pot fi revitalizate prin exploatarea poten /uni0163ialului turistic natural și cultural

6
Turismul balneo este considerat unul dintre segment ele de pia /uni0163ă cu cel mai mare
poten /uni0163ial, atât în ceea ce prive ște pozi /uni0163ia României ca resurse, cât și în ceea ce prive ște
tendin /uni0163ele la nivel mondial.
„Natura umanizat ă” reprezint ă partea cea mai des întâlnit ă a patrimoniului cultural în
centrele urbane și include cl ădiri istorice și cl ădiri utilizate în scopuri de afaceri. Ediificiile
religioase servesc, de asemenea, drept repere cultu rale importante. Toate ora șele importante
ale /uni021Bării (Bucure ști, Bra șov, Cluj-Napoca, Timi șoara, Sibiu, Târgu-Mure ș, Arad, Ia și, Craiova)
au o mo ștenire semnificativ ă de cl ădiri importante din punct de vedere cultural.

7
Bibliografie

1. Cocchiara Giuseppe, Istoria Folcloristicii Europ ene. Europa în c ăutare de sine, Editura
Saeculum I.O., Bucure ști, 2004.
2. Gavrilu /uni0163ă Nicu, Antropologie social ă și cultural ă, Editura Polirom, Bucure ști, 2009.
3. Ursache, Petru, Etnosofia, Editura Paideia, Bucu re ști, 2006.
4. eur-lex.europa.eu
5. http://europa.eu/
6. Comisia European ă, O provocare salutar ă. Despre modul în care multitudinea limbilor ar
putea consolida Europa. Propuneri ale Grupului de i ntelectuali pentru dialogul intercultural,
Bruxelles, 2008
7. Consiliul Europei, Cartea Alb ă, privind Dialogul Interultural, Strasbourg, 2008