Cultura Si Civilizatie Europeana. Kovacs Silvia [619348]

Kovacs Silvia
Secția Informatică
Anul I, grupa 2

Cultura și civilizația europeană

2018

Civilizația reprezintă modalitatea de conviețuire în societatea umană. Diferitele civilizații
existente la un moment dat într -o perioadă istorică au venit în contact și s -au influențat reciproc
ceea ce a dus la evoluția omului și la formarea civilizației a ctuale.
Cultura reprezintă nivelul de cunoștințe al societății la un moment dat și în același timp
realizările omului cu ajutorul cunoștințelor de care dispune. Contactul dintre civilizații a avut ca
urmare schimburi culturale care au dus la formarea cult urii epocii noastre.
În mitologia greacă, Europa a fost o prințesă feniciană pe care răpită de Zeus , după ce
s-a transformat intr -un taur alb. El a dus –o pe insula Creta, unde Afrodita ii trimite un vis în care
apar două continente ; unul este A sia, iar celălalt nu are încă nume, amîndouă avînd formă de
femeie. Continentul fără nume o atrag e spre el și îi spune că este pă mîntul care i -a fost
predestinat și care va lua numele ei. Potrivit legendei, numele continentului European derivă din
cel al e roinei.
Conform dicționarului românesc cuvântul cultură înseamnă totalitatea valorilor materiale
și spirituale create de societatea omenească de -a lungul istoriei; totalitatea cunoștințelor pe
care le are cineva (Vasile Breban, 1980).
Iar cuvântul civiliz ație este descris ca fiind nivelul de dezvoltare al culturii material e și
spiritual e al societății; nivel înalt de dezvoltare a unei societăți (Vasile Breban, 1980).
Câteva precizări conceptuale.
Din punct de vedere etimol ogic termenul de cultur ă provine din latinescul „cultura" sau
„culturae", numai c ă în antichitate, romanii folose au acest termen cel mai adesea cu înț elesul
originar de cultivare a pămâ ntului , ca acț iune de transformare a naturii , sens care î n multe limbi
romanice s -a transmis până astă zi. Iar termenul de civiliz ație provine din latin ă unde adjectivul
„civilis" ș i sub stantivul „civilitas" scoate în evidență calitățile generale ale cetățeanului în relați a
cu ceilalți cetățeni, a nume politețea și amabilitatea. Cuvântul „civilizație", ne spune Alexandru
Tănase în lucr area sa „Introducere î n filozofia culturii", a ap ărut pe la 1766 și a fost introdus în
circulație de raționaliștii secolului al XVIII -lea. Dacă știm cu toții, mai mult sau mai puțin, ce
semnifică cuvâ ntul ,,leuropean” – un terme n ce apare în latin ă („europaeus”) în plină Renaștere
italiană, la umanistul Aenea Silvio Piccolomini, devenit papa Pius al II -lea – pentru definirea
„culturii” și a „civilizației” au curs râuri de cerneală. Într -un fel, am încercat să surprind, prin
evoca rea unor momente majore din cultura și din civilizația europeană, pulsu vieții de pe un
continent fundamental în istoria întregii lumi, de două milenii încoace (Razvan Theodorescu,
2003).
Civilizația este pentru Mehedinți „ suma tuturor descoperirilor tehnice care au înlesnit
omului adaptarea sa la mediul fizic”, iar cultura „ suma tuturor creațiilor sufletești (intelectuale,
etice și estetice) care înlesnesc adaptarea individului la mediu social”.
Ovidiu Drimba, în „Istoria culturii și civiliz ației" (1998) delimitează cultura referindu -se la
ansamblul atitudinilor, actelor și operelor l imitate la domeniul spiritului și intelectului, iar
civilizaț ia la totalitatea mijloacelor cu care omul se adapteaz ă mediului fizic și social. De fapt
moralitatea de sen suri pentru cei doi termeni, ca ș i confuziile care se nasc adesea în folosirea
lor, provin în ce -a mai mare parte din situaț ia de confundare a celor 2 concepte.
Bazele civilizației europene sunt puse în Grecia antic ă. Oamenii greciei antice au avut o
capacitate mare de a deschide drumuri noi în economie, filosofie, știință, artă , politică etc.
Colonizând bazinele Mediteranei și Mării Negre, au contribuit la răspândirea civilizației și la
imbinarea cultur ilor.

Civiliza ția greac ă este adoptat ă de civiliza ția roman ă urmat ă de perioada creș tinismului.
Imperiul Bizantin a continuat sǎ se menținǎ ca o moștenire a civilizației romane. Dupǎ
secolul VIII , în Europa, regatele prindeau contur, sub supravegherea Bisericii Catolice de la
Roma. Procesul a fost accelerat de invazia ungurilor, vikingilor și musulmanilor. În Europa ia
naștere sistemul feudal inițiat de franci și introdus și în Anglia de cǎtre normanzi.
În estul și centrul Europei, triburile slave creștinate și alfabetizate de Chiril și Metodiu, s e
vor stabili spre sec olul VII-IX, ce vor pune bazele statelor slave ca Țaratul Bulgar sau
principate le și cnezate le ca Novgorod și Kiev .
În secolul XV , otomanii dețineau controlul asupra unor mari pǎrți din G recia, Bosnia,
Albania și Bulgaria . Din Imperiul Bizantin nu mai rǎmase decât Constantinopolul, ca ultim a
fortareață al strǎvechiului Imperiu Roman.
În 1989 sunt alese primele guverne democratice în statele es t-europene. În 1991, URSS
s-a fragmentat în mai multe republici. Statele că Ungaria, Polonia și Cehia au aderat la NATO și
ulterior la Uniunea Europeană, o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa. Originile
Uniunii Europene se trag e de la Com unitatea E uropeană a Cărbunelui și Oțelului .
În prezent Europa suferă de o „criză a identității". Această problemă este abordată în
două moduri: în primul rând, prin explorarea principalelor mode le și a noțiunilor actuale ale
Europei și, pe de altă parte, aplicarea unei abordăr i antropologice a identității prin examinarea
relației dintre modele le și semnificații le Europei, identități i regionale, etnice și naționale. În
primul rând, acest lucru sugerează că nu există și nu se poate ajunge la un acord asupra formei
și sensului Eur opei. Există, mai degrabă, înrădăcinate în istorii, în geografii, în politică și în
culturi, o serie de Europe diferite, care coincid doar imperfect, în cel mai bun caz. În al doilea
rând, Europa este întotdeauna privită din punct de vedere local, regional , etnic și național.
Fiecare abordare converge la aceeași concluzie: nu poate exista niciodată un model unificat,
unic, consensual al Europei. Aceasta este o situație normală, nu o criză și, dacă nu, este unul
dintre punctele forte ale proiectului Uniunii Europene (Richard Jenkins, 2009).
Cultura Europen ă urmează de obicei modelul tradițional al culturii, așa cum a fost stabilit
prin intermediul statelor -națiune. Î ncercările de a articula o cultură europeană, la fel ca națiunile,
se confruntă cu probleme co nceptuale. O trecere de la cultură la identitate a marcat un nou
constructivism. Dar constructivismul indică, de asemenea direcția unui domeniu politic în care
cultura este provocată de un vocabular politic (Ian Ifverson, 2010).
Concepte le de cultură și ci vilizaț ie sunt p olisemantice. Termeni de cultură și civiliza ție
sunt folosi ți cu sensuri diferite în diverse lucră ri. Acest lucru poate c onduce la o serie de
confuzii. Î n ciuda acestei multitudini de sensuri, cercet ătorii fenomenelor culturale folose sc de
obicei termenul de cultură pentru a desemna crea țiile sufleteș ti, spirituale, sistemele de idei și
valori, iar termenul de civiliza ție, pentru a desemna creea țiile materiale (Elena Mihai, 2012).
Civilizațiile care au dispărut au supraviețuit prin vestigiile lăsate în urmă și în zilele
noastre încercăm să valorificăm deopotrivă și moștenirile culturale și realizările culturale ale
prezentului.
Civilizația și cultura sunt puternic legate de societate deoarece apar din nevoia
oamenilor de a fi împreună, de a comunica, de a -și uș ura și înfrumuseța viața de zi cu zi. Orice
populație, oricât de „ primitivă ’’, dispune de un minimum cultural și civilizațional cu care se
adaptează la provocările mediului.

Civilizația este realizarea valorilor culturale în bunuri materiale, menite să amelioreze
condiția umană. Civilizația este un mediu artificial de existență, identificată cu stadiul modern al
cunoașterii și organizării societăților, precum și ansamblul de norme și reguli cu scop de reglare
a relațiilor sociale.
Încercarile analistilor de a de finii fenomenul culturii după un concept logic a eș uat,
datorită sintagmelor diverse in care este folosit termenul de cultu ră.
Europa din a ntichitate ș i Europa de a stăzi nu sunt la fel. În momentul de față Europa
trece printr -o criz ă a culturilo r și a civilizațiilor datorită globaliz ării. Acest tă râm geografic pe care
de-a lungul secolelor civiliza țiile s-au luptat pentru a de ține o suprema ție, este în momentul de
față în schimbare datorit ă imigrație. În fiecare ț ară popula ția băștinașă se adapteaz ă și
împrumut ă tradiții ș i obiceiuri de la imigran ți. Datorit ă globaliz ări asistăm la formarea unor noi
culturi.

Bibliografie

1. Legendele Olimpului – Volumul 1, Alexandru Mitru Zeii, Editura Tineretului, Bucuresti,
1960
2. Dictionar de mitologie greaca si romana – litera E,
http://www.scritub.com/literatura -romana/gramatica/DICTIONAR -DE-MITOLOGIE –
GREACA -1248201117.php
3. Futurelearning: European culture and politics, University of Groningen,
https://www.futurel earn.com/courses/european -culture/4/steps/378663
4. Dictionar al limbii romane contemporane de uz curent, Vasile Breban, Editura stiintifica
si enciclopedica, Bucuresti, 1980, pagina 98, pagina 132
5. Cultură și civilizație europeană, Răzvan Theodorescu, Editura Fundației România de
Mâine, 2003
6. S. Mehedinți. Cultura și civilizația ca doi poli ai existenței umane, Editura trei, 1999
7. Istoria culturii si civilizatiei, Editura Saeculum – Vestala, 1998 -2003
8. O istorie a Greciei antice, Adelina Piatkowski, Editura Albat ros, 1988
9. The Encyclopedia of World History, William L. Langer, 1940
10. http://vlib.iue.it/history/index.html
11. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/14616690220130973
12. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/14616690701835253
13. https://ec.europa.eu/pro grammes/creative -europe/actions/capitals -culture_en
14. https://newleftreview.org/II/11/jurgen -habermas -why-europe -needs -a-constitution
15. https://www.academia.edu/23440674/Cultura_si_civilizatia_europeana
16. https://vdocuments.mx/cultura -si-civilizatie -europeana -curs-1.html
17. https://domnisoararestantiera.wordpress.com/2013/07/24/conceptul -de-cultura/
18. http://www.referat.ro/referate/Politologie_d733e.html
19. https://www.scribd.com/doc/93380488/Cultura -Si-Civilizatie -Grecia -Antica
20. http://descopera.truezone.ro/civilizatii -antice -civilizatia -greaca/
21. http://descopera.truezone.ro/civilizatii -antice -civilizatia -romana/
22. https://www.scribd.com/document/259366496/Sociologia -Civilizatiilor -Ioan-Biris