Cultura informa ției o nou ă abordare [606677]

Cultura informa ției – o nou ă abordare
în sprijinul dezvolt ării abilit ăților didactice

Dr. Agnes Erich
Facultatea de Stiin țe Umaniste,
Universitatea Valahia din Târgoviste
E-mail: [anonimizat]

Dr. Cristina Popescu
Colectivul de Știin țe ale Inform ării și Document ării,
Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure ști
E-mail: [anonimizat]

Dr. Agnes Erich este conferen țiar în cadrul Facult ății de Stiin țe
Umaniste de la Universitatea Valahia din Târgovi ște, precum și Director al
Bibliotecii Universit ății Valahia din Târgovi ște. Pred ă cursuri de istoria
scrisului, c ărții și tiparului, istoria literaturii române vechi, meto dologia
cercet ării în stiin țele umaniste. Domeniile de cercetare predilecte: c arte
veche bibliofil ă, e-learning.

Dr. Cristina Popescu este conferen țiar în cadrul Colectivului de
Știin țe ale Inform ării și Document ării, de la Facultatea de Litere a
Universit ății din Bucure ști. Pred ă cursuri de biblioteconomie, bibliografie
și despre fluxul informa țional în activitatea de cercetare și este interesat ă
de studierea feed-back-ului informa țional pe care îl presupune diversitatea
de servicii – atât tradi ționale cât și electronice – oferite beneficiarilor de
către structurile infodocumentare.

Rezumat

Cultura informa țional ă reprezint ă un factor determinant în dezvoltarea
societ ății informa ționale deoarece o societate bazat ă pe instruirea pe parcursul
întregii vie ți este de neconceput f ără o cultur ă informa țional ă adecvat ă. În acest
sens, aceasta devine condi ția primordial ă a profesionalismului și succesului
126

Studii de Biblio Studii de Biblio Studii de Biblio Studii de Biblioteconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / Library and Infor mation Science Research, Library and Information Science Research, Library and Information Science Research, Library and Information Science Research, Nr. 16/2012 Nr. 16/2012 Nr. 16/2012 Nr. 16/2012

127 viitorului specialist din orice domeniu. Iat ă de ce, concomitent cu preg ătirea
profesional ă, student: [anonimizat], ea fiind primul pas pec alea realiz ării
scopurilor educa ționale. În lucrarea de fa ță ne propunem s ă scoatem în eviden ță
rolul primordial pe care îl are cultura informa ției în educa ția oric ărui individ din
societate dar și ajutorul pe care aceasta îl ofer ă cadrelor didactice în ceea ce
prive ște dezvoltarea abilit ăților didactice.

Cuvinte cheie : cultura informa ției, didactic ă, educa ție pe tot parcursul
vie ții, competen țe informa ționale

Introducere

Ca în orice domeniu de activitate, de ținerea și ob ținerea informa țiilor
relevante și de ultim ă or ă influen țeaz ă în mod pozitiv deciziile adoptate la
orice nivel institu țional, informa ția fiind considerat ă o resurs ă foarte
important ă al ături de cele clasice: munca, natura, capitalul.
Dezvoltarea tehnologiilor de transmitere și prelucrare a informa ției
ca r ăspuns la cre șterea rapid ă a necesit ăților de informare ale oamenilor a
fost un r ăspuns la aceast ă provocare. Este cunoscut faptul c ă informa ția
poate fi acumulat ă în mod continuu, dar are, prin excelen ță , un caracter
perisabil, un exemplu concludent în acest sens fiin d expansiunea
Internetului. (1)
La început de secol 21 ne confrunt ăm cu o dinamic ă accelerat ă a
schimb ărilor sociale, dar mai ales cu profunzimea acestora , impunându-se la
nivel educa țional direc ții noi de dezvoltare ce vizeaz ă alinierea obiectivelor
instructiv-educative la cerin țele concrete ale societ ății bazate pe cunoa ștere.

Consecin țe ale noilor tendin țe în domeniul educa țional

La nivel european se vorbe ște tot mai intens de globalizare,
multiculturalitate sau diversitate cultural ă (2), a șadar domeniul educa țional
trebuie s ă fac ă fa ță noilor tendin țe și s ă se adapteze mediului tehnologic
performant prin:
– Înv ăță mânt la distan ță (teleactivit ăți),
– Acces la biblioteci virtuale,
– Ob ținerea de calific ări profesionale cerute de o pia ță global ă a
for ței de munc ă,

Agnes Erich, Agnes Erich – Cult ura informa ției – o nou ă abordare în sprijinul dezvolt ării abilit ăților didactice

128 – Toleran ță în a accepta îmbog ățirea propriei culture cu elemente din
alte culture,
– Dezvoltarea abilit ăților individuale în utilizarea și valorificarea
informa ției.
În contextul mai sus prezentat s-au creat premisele trecerii de la
societatea informa țional ă la societatea cunoa șterii în care individul este
capabil s ă în țeleag ă, evalueze și s ă valorifice informa țiile.
Noile tehnologii educa ționale sunt o consecin ță direct ă atât a
evolu ției metodelor psihopedagogice din educa ție, cât și a noilor tehnologii
IT & C. (3) Mijloacele didactice au cunoscut de-a l ungul timpului
transform ări din cele mai interesante: de la cursurile tip ărite, la programele
de înv ățare prin televizor (transmisie direct ă sau înregistrare video), la
informa ții multimedia interactive în timp real prin interme diul Internet-ului.
Metoda didactic ă impus ă de societatea informa țional ă este instruirea asistat ă
de calculator care valorific ă principiile instruirii programate în contextul
noilor tehnologii informatice și de comunica ții. (4) Sistemele educa ționale
actuale se diferen țiaz ă de cele tradi ționale printr-o serie de caracteristici:
– Cre șterea importan ței dezvolt ării personalit ății și a capacit ăților;
– Deplasarea accentului dinspre predare spre înv ățare;
– Adoptarea metodelor active, participative;
– Promovarea muncii independente și a creativit ății;
– Stimularea cooper ării și a dialogului, integrand medii colaborative.

Cultura informa ției și rolul acesteia în procesul educa țional

La baza educa ției pe tot parcursul vie ții stau abilit ățile tehnologice și
cele de cercetare f ără de care nu putem deveni independen ți din punct de
vedere informa țional. Competen țele informa ționale reprezint ă primul pas pe
calea realiz ării scopurilor educa ționale și cei care le pot dezvolta sunt
speciali știi în știin țele inform ării și document ării, dar și cadrele didactice care
trebuie implicate în domeniul activit ății cu informa ția, având obliga ția de a
con știentiza c ă joac ă rolul principal în asigurarea culturii informa ției. Din
păcate exist ă unele bariere în crearea unei culture informa ționale pertinente:
– Necunoa șterea tipologiilor documentare;
– Necunoa șterea strategiilor și a tehnicilor de localizare a resurselor
informa ționale;
– Necunoa șterea formelor și a modului de diseminare a informa țiilor;

Studii de Biblio Studii de Biblio Studii de Biblio Studii de Biblioteconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / Library and Infor mation Science Research, Library and Information Science Research, Library and Information Science Research, Library and Information Science Research, Nr. 16/2012 Nr. 16/2012 Nr. 16/2012 Nr. 16/2012

129 – Cunoa șterea resurselor informa ționale și localizarea lor, dar
imposibilitatea de a le accesa.
Pentru a putea trece de aceste bariere trebuie s ă st ăpânim teoriile și
tehnicile culturii informa ționale. Defini ția clasice se refer ă la „Abilitatea de a
localiza, evalua și folosi informa ția pentru a deveni, pentru toat ă via ța,
independent informa țional.” (5) Elementele de baz ă ale culturii informa ționale
implic ă cuno știn țe privind sursele de informare și organizarea acestora și
ofer ă abilit ăți:
– să determine și s ă defineasc ă pr_drianevoia informa țional ă;
– să localizeze eficient sursele de informare;
– să evalueze critic elementele informative și sursele de informare;
– să integreze informa țiile selectate în cuno știn țele sale de baz ă;
– să organizeze, aplice și comunice informa ția altor personae;
– să utilizeze efectiv informa ția pentru realizarea activit ății propuse;
– să foloseasc ă informa ția în mod etic și legal;
– să sintetizeze și s ă construiasc ă pe baza informa ției existente,
contribuind la crearea de cunoa ștere nou ă.
Scopul culturii informa ției este de a furniza fiec ărui individ un bagaj
minim de cuno știn țe care s ă-i permit ă s ă utilizeze informa ția, s ă aib ă
competen țe diverse, într-un context ce necesit ă resurse informa ționale. (6)
Conform unui model clasic de aplicare a culturii in forma ției, etapele care
trebuie parcurse de c ătre orice elev, student, cercet ător etc. sunt (7):
– cunoa șterea structurilor de informare și documentare (localizare,
organizare, servicii, oferte);
– formarea în cercetarea de bibliotec ă (cunoa șterea serviciilor
oferite, a surselor de informare etc.);
– formarea în utilizarea resurselor informa ționale (localizarea și
exploatarea informa ției indiferent de sursa de informare).
„O sarcin ă esen țial ă a educa ției intelectuale o reprezint ă însu șirea
de c ătre tineret a unui sistem de cuno știn țe știin țifice, cu priceperi și
deprinderi intelectuale indispensabile unei evolu ții personale și profesionale
care s ă r ăspund ă cerin țelor competitivit ății.
St ăpânirea unor tehnici de munc ă intelectual ă în paralel cu
asigurarea unui substrat motiva țional potrivit conduc la aprofundarea și
îmbog ățirea cuno știn țelor asimilate în școal ă și universitate prin efort
individual. Aceste procedee contribuie la realizare a dezideratului
fundamental al educa ției moderne, acela de «a-l înv ăța pe student cum s ă
înve țe». Aceste metode și tehnici circumscriu unui stil al muncii
intelectuale, propriu fiec ărui individ.” (8)

Agnes Erich, Agnes Erich – Cult ura informa ției – o nou ă abordare în sprijinul dezvolt ării abilit ăților didactice

130 În ultima perioad ă utilizatorii sunt obliga ți s ă fac ă fa ță unei produc ții
de informa ții în continu ă cre ștere, mai ales din cauza faptului c ă – în
privin ța c ăut ărilor pe Internet – filtrarea informa ției utile solicit ă abilit ăți
specifice. A șadar, cultura informa țional ă și cultura tehnologic ă au devenit
indispensabile.
Întrucât bibliotecile universitare joac ă un rol de baz ă în formarea
culturii informa ționale a utilizatorilor lor, acestea trebuie s ă-i familiarizeze
treptat cu anumite aspecte necesare evolu ției lor spre competitivitate prin:
– cunoa șterea ofertei bibliotecii universitare,
– cunoa șterea instrumentelor de informare,
– formarea deprinderilor legate de accesul la informa ții.

Propunere privind stabilirea unor repere didactice
referitoare la disciplina „Cultura informa ției”

Mai departe în lucrare propunem un model de fi șă a disciplinei cu
accent pe obiectivele generale, transversale și specifice pe care consider ăm
că ar trebui s ă le îndeplineasc ă. (9) În ceea ce prive ște Obiectivele generale
ale disciplinei cele identificate de c ătre noi au fost:
– Însu șirea cuno știn țelor și deprinderilor-susupportentru orientarea
în fluxul informa țional;
– Formarea deprinderilor de selectare, utilizare și evaluare a surselor
de informare și documentare;
– Implementarea deprinderilor de munc ă intelectual ă.
– Formarea unor deprinderi temeinice necesare întrepr inderii unei
cercet ări în domeniul …. (10)
Referitor la Obiectivele atitudinale , ne-am oprit la urm ătoarele:
– să adere la op țiunea pentru necesitatea inform ării în formarea
profesional ă;
– să accepte principiul instruirii pe parcursul întregi i vie ți;
– să aprecieze rolul cursului în contextul societ ății informa ționale și
a cunoa șterii;
– să aprecieze rolul bibliotecii în formarea culturii i nforma ționale.
Obiectivele gnoseologice (cognitive) identificate sunt:
– să cunoasc ă conceptele fundamentale ale cursului;
– să cunoasc ă structura sistemului institu țiilor informa ționale;
– să cunoasc ă ofertele info-documentare;

Studii de Biblio Studii de Biblio Studii de Biblio Studii de Biblioteconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / teconomie și Știința Informării / Library and Infor mation Science Research, Library and Information Science Research, Library and Information Science Research, Library and Information Science Research, Nr. 16/2012 Nr. 16/2012 Nr. 16/2012 Nr. 16/2012

131 – să cunoasc ă semnifica ția termenilor din domeniul biblioteco-
nomiei, inform ării și document ării;
– să cunoasc ă particularit ățile distincte ale studiului știin țific, ale
listei bibliografice, modalit ățile de citare;
– să cunoasc ă instrumentele de informare oferite de biblioteci,
tipurile de documente;
– să cunoasc ă metodele de identificare bibliografic ă a documentelor;
– să cunoasc ă regulile de întocmire a referin țelor bibliografice pentru
lucr ări știin țifice.
Obiectivele praxiologice (formative) au în vedere:
– să formuleze correct cerin țele informa ționale;
– să efectueze cercet ări bibliografice în cataloagele bibliotecilor
(selectarea informa ției dup ă autor, titlu, vedet ă de subiect, cuvânt-
cheie etc.);
– să utilizeze eficient Internetul, bazele de date anal itice și full-text
accesibile în biblioteci;
– să poat ă ob ține informa ția din documentele primare, secundare,
ter țiare, din resursele informa ționale tradi ționale/electronice;
– să elaboreze referate, rezumate/abstracte;
– să efectueze descrierea bibliografic ă a c ărților, a articolelor din
diverse tipuri de documente (carte, revist ă, anale, ziar etc.);

Concluzii

Cultura informa țional ă reprezint ă condi ția primordial ă a profesiona-
lismului și succesului viitorului specialist din orice domeni u. Astfel, conco-
mitent cu preg ătirea profesional ă, studentul/elevul trebuie s ă dobândeasc ă
deprinderi și experien ță în informarea știin țific ă, dezvoltându-și competen țele
informa ționale. Atât speciali știi în știin țele inform ării și document ării, în
special bibliotecarii, ca membri ai comunit ății educa ționale, cât și cadrele
didactice universitare implicate în domeniul activi t ății cu informa ția, trebuie
să înve țe s ă joace rolul principal în asigurarea culturii infor ma ției.
Folosind capacit ățile lor creative și posibilit ățile profesionale și
sprijinindu-se pe programe integrate în cursurile d e instruire, ace știa trebuie
să contribuie activ la procesul educa țional, ajutând studen ții în aspira țiile lor
de acumulare și perfec ționare, de cultivare a deprinderilor și abilit ăților,
cuno știn țelor și valorilor, necesare pentru a continua studierea p e parcursul
întregii vie ți.

Agnes Erich, Agnes Erich – Cult ura informa ției – o nou ă abordare în sprijinul dezvolt ării abilit ăților didactice

132 Așadar, biblioteca, venind în sprijinul sistemului de înv ăță mânt, a
fost, este și va r ămâne cea care asigur ă asisten ța permanent ă și
necondi ționat ă în vederea realei performan țe.

Referin țe bibliografice

(1) OECD. Tertiary Education for the Knowledge Society , 2008 [Accesat:
05.10.2012]. Disponibil la:
http://www.oecd.org/document/35/0,3343,en_2649_3926 3238_36021283_1_1_1_1,00.html
(2) DRAGICEVIC-SESIC, Milena; STOJKOVIC, Branimir. Cultura: management,
mediere, marketing. Timi șoara: Brumar, 2002, p. 253.
(3) tehnologii Web, multimedia, tehnologii de comun ica ție
(4) http://www.elearning.ro/adrian-adscliei-instrui re-asistat-de-calculator-didactic-
informatic [on line] [Accesat: 12.10.2012].
(5) ALA Presidential Committee on Information Liter acy. Final report. Chicago:
ALA, 1989.
(6) ERICH, Agnes; TÎRZIMAN, Elena. Informa ție și document în societatea
cunoa șterii. Târgovi ște: Editura Bibliotheca, 2007, passim.
(7) HORTON, F. W. Understanding information literacy: A primer . Paris:
UNESCO, 2008.
(8) POPESCU, Cristina. Fluxul informa țional în activitatea de cercetare .
Bucure ști: Univers Enciclopedic Gold, 2012, p. 183.
(9) Model aplicat la Universitatea Bucure ști și Universitatea ,,Valahia” din
Târgovi ște.
(10) Se va specifica domeniul unde se pred ă disciplina.