CULTIV AREA POTENȚIALULUI CREATIV AL COPIILOR [621389]

1

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PSIHOPEDAGOGIA EDUCAȚIEI TIMPURII ȘI A
ȘCOLARITĂȚII MICI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
CONFERENȚIAR UNIV.DR . GABRIELA KELEMEN

ABSOLVENT: [anonimizat],2014

2

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PSIHOPEDAGOGIA EDUCAȚIEI TIMPURII ȘI A
ȘCOLARITĂȚII MICI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

“CULTIVAREA POTENȚIALULUI
CREATIV
AL COPIILOR PREȘCOLARI ”

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
CONFERENȚIAR UNIV.DR . -GABRIELA KELEMEN

ABSOLVENT: [anonimizat],2014

3

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
APROBAT

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ,PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DECAN

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU
PSIHOPEDAGOGIA EDUCAȚIEI TIMPURII ȘI A ȘCOLARITĂȚII MICI
Nr. __________ din ___________ VIZAT

Îndrumător științific

DATE PERSONALE ALE C ANDIDATULUI

1. Date privind identitatea persoanei

Numele: DUMITRIU

Numele anterior: CARACONCEA

Prenumele: MELANIA

2. Sexul: F

3. Data și locul nașterii:
Ziua / luna / anul : 16/10/1977
Locul (localitate, județ) : DETA ,TIMIȘ

Prenumele părinților:

Tata: CONSTANTIN
Mama :MARGARETA -DOINA
Domiciliul permanent: Str.-, nr.155, localitatea Moravița, județul Timiș, cod
poștal 307280 , telefon [anonimizat]/[anonimizat] ,e -mail dumitriumelania @yahoo.com

4

4. Sunt absolvent(ă) promoția: 20012/2014
5. Forma de învățământ pe care am absolvit -o este: zi , fără taxă
6. Locul de muncă (dacă e cazul): Școala gimnazială Moravița (Grădinița cu Program
Normal Moravița)
7. Solicit înscrierea la examenul de : disertație
Sesiunea iunie a nul 2014
8. Lucrarea de disertație pe care o susțin are următorul titlu:
“CULTIV AREA POTENȚIALULUI CREATIV AL COPIILOR
PREȘCOLARI”
9. Îndrumător științific:
Conferențiar universitar doctor – GABRIELA KELEMEN

12. Menționez că susțin examenul de disertație , finalizare a studiilor pentru prima
oară și declar pe propria -mi ră spundere că am luat la cunoștință de prevederile art.
143 din Legea 1/2011. Declar că prezenta lucrare nu este realizată prin mijloace
frauduloase, fiind conștient de faptul că, dacă se dovește contrariul, diploma
obținută prin fraudă îmi poat e fi anulată, conform art. 146 din Legea 1/2011.

SEMNĂTURA

____________________ _____________

5

REFERAT
PRIVIND LUCRAREA DE DISERTAȚIE
A ABSOLVENTULUI/ ABSOLVENTEI …………………………………………..
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU : PSIHOPEDAGOGIA EDUCAȚIEI TIMPURII ȘI A
ȘCOLARITĂȚII MICI
PROMOȚIA . 2012 -2014
1. Titlul lucrării …………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
2. Structura lucrării ……………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………… …………
…………………………………………….………………………………………………………………………….…
……………………………………………………………………….…………………………………………………
……………………….………………………………………………………………………….………………………
………………………………………………….………………………………………………………………………
…….…………………………………
3. Aprecieri asupra conținutului lucrării de . . (licență, diplomă , disertație) , organizare logică, mod
de abordare, complexitate, actualitate, deficiențe
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………….. …………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………..
………………………… ……………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………….
4. Aprecieri asupra lucrării (se va menționa: numărul titlurilor bibliografice consultate, frecve nța
notelor de subsol, calitatea și actualitatea surselor consultate; modul în care absolventul a
prelucrat informațiile din sursele bibliografice, contribuții originale)
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………..
…………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………

5. Concluzii (valoarea lucrării el aborate de absolvent, relevanța studiului întreprins, competențele
absolventului, consecvența și seriozitatea de care a dat dovadă absolventul pe parcursul
documentării și elaborării lucrării)
……………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..

6. Redactarea lucrării respectă /NU respectă normele de redactare ( dacă nu respectă, care sunt
acestea…).
7. Nu există/ Există suspiciuni de realizare prin fraudă a prezentei lucrări (dacă există, care sunt
acestea…).
8. Consider că lucrarea îndeplinește/ NU îndeplinește condițiile pentru susținere în sesiunea de
Examen de …………………………………………. (licență, diplomă, disertație) din
…………………… (dacă nu îndeplinește, se scrie motivația…)

Arad, Data Îndrumător științifi

6

HARTA CONCEPTUALĂ

Proiectarea educațională și
didactica
Comunicare și relații
interpersonale

Descoperirea lumii
înconjurătoare
Stimularea relațiilor
între copii și copii
educator

Metodologia procesului
instructiv educativ
Metodologia cercetării în
educație
Practica educațională

Creativitatea în
învățământul preșcolar
Jocul ,activitatea
fundamentală în grădiniță
Exemple de activități ce
dezvoltă creativitatea

7

CUPRINS

ARGUMENT …………………………………………………… ………………………….. ..p.8
CAPITOLUL I:NOȚIUNI TEORETICE …………………………… ………… …..……….p.10
I.1.Definițiile creativității ……………… ..………………………… ……………… ………p.10
I.2. Creativitatea………… ………………………………………………………….. ……………………….. ….p.11
I.3.Teorii privind creativitatea ……………… ………….. ……………………. …………. …………… ……p.13
I.4 Criterii pentru delimitarea activității creatoare……………………………………… …………..p.15
CAPITOLUL II : .STIMULAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR PRIN
ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚ Ă………………………………………… ………p.18
II.1 Jocul, principala modalitate de dezvoltare a creativității preșcolarului …………………. ………p.18
II.1.1.Jocuri de creație /comunicare -exemple …………………………………………….. …….. ……….p.18
II.1.2 .Observarea jocului didactic in gradinita …………………………………………. …….. ……….. p.20
II.2. Dezvoltarea și cultivarea spiritului creator prin activitățile practice … ….. …………… ……….p.21
II.3.Dezvoltarea imaginației prin desen………………………………………………………….. …….. ………p.21
II.4.Activitățile de modelaj, stimulează creativitatea…….. ……………………………….. ……… ……….p.22
II.5.Modalități și tehnici noi în activitățile plastice……………………………………………… ………….p.22
II.6.Stimularea creativității lexicale ……………………….. ……………………………… ……………………..p.23
II.7. Activarea creativității prin activitățile cu conținut matematic …………………….. ……………..p.23
II.8.. Creativitatea – element definitoriu în realizarea sarcinilor în activitățile de educație
muzicală ………….. ………………………………………………………………………………………. …………p.24
CAPITOLUL III: EXPER IMENT FORMATIV –DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII
CREATIVE LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ ………………………… …………………………. ……….p.26
III.1.Argument……………………………………………………………………………. …….. …………….. ………p.26
III.2.Ipoteza crecetării……………………………………………………………. ………………………… ………..p.26
III.3.Obiectivele cercetării………………………………………………… ……………… ……………….. ……….p.26
III.4.Eșantionul cercetării……………………………………………………….. ………………………….. ………p.27
III.5.Instrumente de lucru………………………………… …………………………………………. ……………..p.27
III.6.Strategia cercetării………………………………………………………………………………. ……………..p.28
III.7.Datele experimentului în urma prelucrării statistice……………………………….. ……………….p.37
III.8.Concluziile experimentului……………. ……… ……………………………………………. ………….p.41
CAPITOLUL IV: ESEU -REFLEXIE ASUPRA MODUL UI ÎN CARE
MODULELE STUDIATE AU CONTRIBUIT IMPLICIT DIRECT ÎN
REALIZAREA LUCRĂRII ……………………………………………………….. ……………….. …..p.42

CONCLUZII GENERALE ……………………………………………. ……… …….. ………………………….p.44
BIBLIOGRAFIE. …………………………………………………………….. ……………….. …………………….p.45
ANEXE. ……………………………………………………………………………. …………………………………….p.47

8

ARGUMENT

Preșcolar itatea este apreciată ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experiență
educațională din viața unei persoane. Pe parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în
dezvoltarea individualității umane și unele dintre cele mai semnificative achiziții ce vor avea
ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. De aceea , nu putem face abstracție
de una dintre dimensiunile esențiale privind întreaga dezvoltare și afirmare a personalității
umane -creativitatea.
Din prisma formării person alității, creativitatea capătă sensul de potențial creativ, de suma
de însușiri sau factori psihici ai unor viitoare performanțe creatoare1. Toate condițiile virtuale
existente în om, și nu neapărat utilizate, care ar putea contribui la succesul actului cr eativ,
alcătuiesc creativitatea potențială a persoanei, spre deosebire de facultatea creativă, care
presupune posibilitatea reală ”actualizată”, de a crea. Creativitatea potențială este de fapt
performanța obținută la testele de creativitate. De fapt creat ivitatea poate însemna fie o facultate
sau capacitate “a persoanei”, așa cum arăta A. R oșca2, aceea de a produce idei sau lucruri
originale și utile, fie ca acțiune și proces care duc la produsul original, acesta din urmă fiind luat,
la rândul lui drept cr iteriu al creativității.
Sarcina educatoarei este de a educa și depista capacitățile creatoare ale preșcolarului.
Educarea și stimularea creativității copilului presupune cunoașterea potențialului lor creativ,
depistarea factorilor intelectuali, aptitudinali și de personalitate care, prin interacțiune și
întrepătrundere asigură acest potențial. Chiar dacă nu putem vorbi încă de niște metod e și tehnici
bine conturare și în același timp accesibile, educatoarea poate utiliza, cu bune rezul tate, metodele
clasice de cunoaștere a copilului (observația, convorbirea etc.). La acestea se mai pot adăuga
diferite probe de creativitate și de gândire di vergentă. Ca elemente de prognoză a creativității
sunt considerate o serie de trăsături intelectuale, motivaționale și morale cum ar fi: ușurința cu

1 G. Kelemen, Psihopedagogia supradotări. Identificarea și educarea copiilor supradotați , Editura Universității
„Aurel Vlaicu”Arad, 2008.
2 A., Roșca, Despre creativitate . În vol. Creativitatea. Bucure ști: Centrul de informare și documentare în științele
sociale și poltice, 1973. p11 – 48 .

9

care asimilează cunoștințele admise, originalitatea, imaginația, intuiția, capacitatea de a rezolva
și pune probleme, descoperirea noului, seriozitatea în activitate.
Educatoarea, trebuie să stimuleze potențialul creator al copilului, prin activitățile
desfășurate în cadrul programului din grădiniță. Modalitățile și mijloacele prin care educatoarea
poate utiliza activitățile didactice în vederea educării potențialului creator al copiilor sunt
multiple. În cele ce urmează voi descrie câteva dintre ele.
Cadrul didactic trebuie să fie el însăși creativ . O educatoare creativă oferă copilului
învățare autoi nițiată, atmosferă neautoritară, stimulează curiozitatea copilului spre a descoperi
noul, încurajându -i procesele gândiri i creative. Aceasta înseamnă că , îl îndeamnă pe copil să
caute noi legături între cunoștințe, să facă asociații , să-și imagineze, să gă sească noi soluții la
diferite probleme ce i se pun și să facă propuneri. Educatoarea creativă știe cum să folosească
întrebările. După cum știm , fiecare act creativ începe cu întrebări, dar acestea trebuie să fie
deschise, să aibă sens, să nu reclame o ex punere a faptelor. Între barea este cea care provoacă
conduita creatoare și care duce la dezvoltarea curiozității copilului.
Instaurarea unui climat favorabil este o altă condiție principală , o conlucrare fructuoasă
între copil și educatoare, un climat caracterizat printr -o tonalitate afectivă, pozitivă, de exigentă
și înțelegere. La fel de important este stimularea efortului personal al copilului și stimularea lui
în aducerea unei contribuții proprii, de a fi original, inventiv, creator.
Relația educatoare -copil este u n factor esențial în stimularea spiritului creati v .
Educatoarea trebuie să aibă o atitudine pozitivă față de creativitatea copilului. O educatoare
creativă determină avântul originalității copilului, fără efortur i speciale. Secretul constă în
transferul setului de valori propice creativității de la educatoare la copil, urmat de automodelarea
copilului în funcție de atitudinile și convingerile devenite “ale lui”.
În prezenta lucrare mi -am propus să prezin t modalitățile de stimulare a creativității la
vârstele mici. Stimulând potențialul creativ încă de la vârsta preșcolară, copilul va reuși mai ușor
să treacă la învățarea creativă, care apare ca o formă specială a învățării școlare. Învățarea
creativă , exersată prin procesul formativ – educativ, îl va ajuta pe copil să facă pasul în direcția
formării conceptelor, deci a generalizărilor.

10

CAPITOLUL I .

NOȚIUNI TEORETICE

I.1.Definiții
Există în prezent sute de modalități prin care este definită creativitatea. Psihologii susțin în
general că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original și adecvat realității.
A crea înseamnă: a face să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera, a produce, a fi primul
care interpretează rolul și dă viață unui personaj, a compune repede, a zămisli etc.
Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate și expresivitate, este imaginativ,
generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc.
Al. Roșca3 afirmă că, datorită complexității fenomenului creației, este puțin probabil să se
ajungă la o definiție unanim recunoscută, deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni
diferite. Astfel, se arată că după unii autori „ creativitatea este aptitudinea sau capacitatea de a
produce ceva nou și de valoare”, iar după alții ea constituie un proces prin care se realizează un
produs.
După P. Popescu -Neveanu „creativitatea presupune o dispoziție generală a personalității
spre nou , o anumită organizare (stilistică) a proceselor psihice în sistem de personalitate” .4
Margaret A. Boden (1992) a inventariat definițiile creației consemnate î n diferitele dicționare,
concluzionând că în general creativitatea constă în „realizarea de combinații noi, originale, de
idei vechi”. Combinațiile noi trebuie să aibă o anumită valoare.
Creativitatea este un concept destul de vag și oarecum impre cis. Michel și Bernadette
Fustier (1988)5 arată că în mintea omului obișnuit creativitatea este legată de expresii și creații
artistice, de invenții tehnologice sau descoperiri științifice, de comunicare interumană, de

3. A., Ro șca, Despre creativitate . În vol. Creativitatea. Bucure ști: Centrul de informare și documentare în științele
sociale și poltice, 1973 , p11 – 48.
4 P. Popescu – Neveanu, P, Zlate M., Crețu, T. (redactori), Psihologie școlară , București, Universitatea din
Bucure ști,1987, p.52.
5 Fustier Michel,Bernadette,Practica de creativitate.,FSE,Paris, 1988 p.198

11

educație, de comportamentele personal e și de mișcările sociale. Ea semnifică: adaptare,
imaginație, construcție, originalitate, evoluție, libertate interioară, talent literar, distanțare față de
lucrurile deja existente.
Definind creativitatea ca aptitudinea de a realiza ansambluri o riginale și eficiente plecând
de la elemente preexistente, H. Jaoui consideră că oricine poate fi creativ6.
Alți mari autori văd în creativitate capacitatea de a imagina răspunsuri la probleme, de a
elabora soluții inedite și originale (E. Limbos, 1988)7. A fi creativ înseamnă a vedea același lucru
ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit.

I.2.Creativitatea
Comparativ cu cele anterioare, societatea contemporană se caracterizează prin schimbări
radicale care se petrec în conduită, la locul d e muncă sau în familie, în educație, în știință și în
tehnologie, în religie și aproape în orice aspect al vieții noastre.
A exista într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare și de curaj care este
legat în mare măsură de creativitat e.
A fi creativ nu înseamnă doar receptarea și consumul de nou, ci în primul rând crearea
noului. A daptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ține pasul
cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale.8
Oricine poate fi creativ, dar pentru a se împlini în această direcție sunt necesare o serie de
condiții la care ne vom referi în această lucrare.
Se pot distinge trei direcții în abordarea și analiza fenomenului creației: din perspectiva
produsului cr eat, a procesului de creație și a personalității creatoare.
Produsul creat desemnează rezultatul procesului de creație. Pentru ca acest produs să poată
fi apreciat creativ trebuie să incumbe doi parametrii: originalitate și utilitate socială.
Originalitatea se exprimă prin noutate și unicitate.

6 C., Crețu, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iași, 1997 , p.35.
7 Idem.
8 E., Răfăilă, Educarea creativit ății la vârsta pre școlar ă. Bucure ști:Ed. Aramis, 2001, 112 p.

12

Guilford ,Wilson și Christensen9 au scos în evidență trei criterii de apreciere a originalității
unui produs :
– un răspuns este cu atât mai original cu cât el este mai ingenios (apreciat ca atare de un
grup de judecători);
– un produs este cu atât mai original cu cât el apreciază elemente de cunoștințe sau date de
experiență mai îndepărtate .
– un răspuns este cu atât mai original cu cât el este mai rar în populația considerată;
Eficiența și utilitatea produsului este parametrul care impune acestuia o finalitate practică.
Un produs al creației trebuie să răspundă unor nevoi umane, să fie aplicat în folosul omului.
Perspectiva procesuală este o direcție de abo rdare a creativității . Ocupându -se de procesul
creației psihologii consideră că el parcurge mai multe etape. Putem menționa în acest sens
concepția lui G. Wallas10, devenită clasică, care distinge patru etape: prepararea, incubația,
iluminarea și verificarea.
Ca atribut fundamental al acesteia din punct de vedere pedagogic ne interesează mai mult
creativitatea d in perspectiva personalității . Ea este proprie, în limitele normalului, tuturor
copiilor, manifestându -se însă cu o intensitate diferită de la unul la altul.
Toți copiii dispun de un potențial creativ, respectiv de anumite trăsături sau însușiri
favorizante actului creator. Deosebirile se exprimă prin intensitatea cu care se manifestă acest
potențial și prin domeniul în care se aplică. El reprezintă o pos ibilitate latentă ce se poate
întrevedea de la cea mai fragedă vârstă. Detaliind aceste însușiri putem distinge, pe de o parte,
cele care se referă la intelectul copilului, iar pe de altă parte, cele ce se referă la fantezia sau
imaginația sa. Cele două ca tegorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm.
Potențialul creativ cunoaște o dinamică specifică de -a lungul dezvoltării ontogenetice și
îmbracă nuanțe individuale de la o persoană la alta.
Esența creativului constă î n noutatea și originalitatea sa. De aceea nu avem standarde
pentru a -l evalua. Într -adevăr, istoria a arătat că un produs cu cât este mai original și implicațiile

9 U., Șchiopu, Structuri explozive și latente în jocurile copiilor .În: Copilul și jocul. Culegeremetodic ă editat ă de
Revista de Pedagogie, 1975, 265 p.
10 Amabile, Teresa, Creativitatea ca mod de viață, Editur a Știință și Tehnică, București, 1997, p.54.

13

sale sunt mai îndepărtate în timp, cu atât mai aspru va fi judecat de contemporani, fiind cal ificat
drept nebunesc, eronat, inutil, dar aceste aprecieri ale societății nu împiedică geniile să existe , să
se afirme și să dăinuie.
W. Duff a distins trei facultăți ale minții creatoare: imaginația, judecata și gustul, pe care le
consideră pri ncipalele componente ale geniului (Duff, 1767, p.64)11.
Imaginația este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociații noi prin
compunere si descompunere a ideilor, prin combinare si recombinare a lor, creând în final
obiecte care nu au existat niciodată în natură.
Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginație, observarea acordului sau
dezacordului dintre ele, reunire în aceeași categorie a celor omogene și respingerea celor
discordante, în final urmând să se det ermine utilitatea și adevărul invențiilor și descoperirilor
produse prin puterea imaginației.
Gustul este un simț intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte, a celor
decente de cele ridicole.
Subliniem că imaginația se aseamănă cu gândirea divergentă, iar judecata cu gândirea
convergentă. Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică, care conferă în
primul rând eleganță gândurilor noastre .12

I.3.Teorii le creativității
Teresa Amabile13, în anul 1983, consideră că adoptarea deciziilor, atât într -un domeniu
profesional cât și în viața cotidiană implică deseori creativitatea. Pe de o parte , soluțiile creative
asigură rezolvarea problemei cu o neașteptată eficiență și, pe de altă parte, disp un de eleganță și
o uimitoare simplitate. În general, răspunsurile creative sunt evidente și totuși puțină lume se
gândește la ele. De exemplu, unul din exercițiile unui joc pentru antrenarea creativității solicită
subiecților să arate: „ Cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni, iar pe
cea dreaptă în buzunarul stâng, în același ?”. Răspunsul este „ Punând pantalonii invers”. A fi

11 M., Tyson, Creativitatea. În; Orizonturi noi în psihologie. Bucure ști: Ed. Enciclopedic ă, 1973, p. 96 .
12 Mihaela Roco , Creativitate și inteligența emoțională (editia a II -a), Editura Polirom , 2004 , p. 15 .
13 Amabile, Teresa, Creativitatea ca mod de viață, Editur a Știință și Tehnică, București, 1997, p.54.

14

creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă, idee, proces, lucrare de artă) care, în
același timp este absolut inovator și valabil. Dacă un produs este nou, dar nepotrivit, el este
considerat bizar. Dacă este valabil, dar nu este nou va fi considerat corect sau bine executat, dar
nu creativ. După această autoare, modelul structural al creativități i include următoarele
componente necesare:
1) calificarea, gradul de specializare în domeniul respectiv;
2) abilități creative;
3) motivație intrinsecă.
Studiile despre creativitate pot fi grupate în două mari direcții, și anume, unele bazate pe
observații empirice (mituri) și altele care rezultă din cercetări experimentale n opinia lui M.,
Jigău14 . După Weisberg15, creativitatea reprezintă doar o „ rezolvare de probleme în trepte” sau o
„gândire creativă evolutivă”. În opinia sa, există puține motive pentru a crede că soluțiile noi se
produc în flash -uri revelatoare de tip „ insight” (iluminatoare). Este mult mai rațional să tragi
concluzia că oamenii soluționează problemele pornind de la ceea ce este deja cunoscut și abia
apoi modifică schema , în conformitate cu noile cerințe. Ulterior intervine gândirea creativă car e
implică abilitatea de a te „ rupe” de orice modalitate veche de gândire sau de soluționare
cunoscută a problemelor, putând astfel genera mai multe soluții posibile.
Weisber g16 aduce în discuție un fapt important în abordarea creației și anume caracterul de
integralitate. Toate abordările tradiționale au un pronunțat caracter atomist, fiind centrate pe
elemente sau procese izolate.
În favoarea abordării creativități i dintr -o perspectivă holistă,care să permită surprinderea
fenomenului la întregul său nivel de complexitate se declară H. Gardner (1993) . Astfel, el se
oprește asupra stadiului vieții și activității unor personalități creatoare cu realizări remarcabile ,
de necontestat: Freud, Einstein, Picasso, Eliot, Graham, Gandhi.
H.Garner17 conturează un cadru teoretic general de analiză a creativității pe mai multe
niveluri .

14 . M., Jigău, Copiii supradotați, Editur a Știință și Tehnică, București, 1994, p.78.
15D.V., Popovici, A., Balotă, Introducere în Psihopedagogia Supradotaților, Editura Fundației Humanitas,
București , 2004, p.87.
16 IDEM

15

Nivelul subpersonal ce vizează substratul biologic al creativității. Analiza creație i din
perspectiva neurobiologiei încearcă să clarifice aspecte de genul: înzestrare genetică, structura și
funcționarea sistemului nervos, factorii hormonali și metabolismul.
Nivelul personal ce grupează factorii individuali ai personalității crea toare. Gardner
deosebește două mari categorii de factori: unii cognitivi și alții care țin de personalitate și
motivație. În viziunea lui, foarte importantă este interacțiunea dintre aceste două categorii de
factori.
Nivelul intrapersonal ce se re feră la domeniul în care lucrează și creează un individ, la
caracteristicile sale.
Nivelul multipersonal se referă la contextul social în care trăiește un individ creativ. Din
perspectiva psihologică, aceasta înseamnă cercetarea modului în care ce rcul personal și
profesional al persoanei creatoare influențează viața și activitatea sa.
După Mihaly Csikszentmihalyi18 (2007), creativitatea este un fenomen care rezultă din
interacțiunea a trei sisteme: 1) setul instituțiilor sociale care selectea ză din creațiile individuale pe
cele care merită a fi reținute; 2) domeniul cultural stabil , care va conserva și va transmite noile
idei selectate și 3) individul care aduce schimbări în domeniu.
Creativitatea nu poate fi studiată doar în plan per sonal, deoarece acest fenomen rezultă din
interacțiunea celor trei sisteme amintite mai înainte. Cu alte cuvinte, fără un domeniu cultural
definit, în care inovația este posibilă, persoana nu poate începe nici o creație. Fără un grup de
semeni, care să evo lueze și să confirme creația este imposibil să diferențiezi ceea ce este doar
improbabil sau ciudat din punct de vedere statistic.

I.4. Criterii pentru departajarea activității creatoare a copiilor preșcolari
Psihologi i au formulat o serie de criterii pentru a delimita activitatea creatoare de cea
reproductivă.
I.A.Taylor , în anul (1959)19consideră că:

17 Gardner, H. ,Inteligențele multiple: teoria în practică., Barcelona: Polity Press. (1993),p.102
18Mihaly Csikszentmihalyi , Starea de flux. Psihologia experienței supreme , Editura Curtea Veche , 2007 , p. 27.
19G. Kelemen, Psihopedagogia supradotări. Identificarea și educarea copiilor supradotați , Editura Universității
„Aurel Vlaicu”Arad, 200 8, 76 .

16

1) performanța creatoare trebuie să prezinte o anumită însemnătate economică, socială, culturală,
științifică e tc., valoare care să fie recunoscută social.
2) rezultatele trebuie să fie formulate coerent și inteligibil.
Y.,Benito, stabilește în anul (1993)20 patru tipuri de criterii în aprecierea creativității:
1) performanța creatoare sau rezultatele nemijlocite ale activității creatoare care se caracterizează
prin eficiență, utilitate, noutate și originalitate;
2) procesul creativ, ale cărui trăsături specifice sunt: spontaneitate, asociativitatea, flexibilitatea,
capacitatea combinatorică;
3) însușirile persoane i creative care privesc în primul rând motivele și atitudinile creative (în
număr de peste 60);
4) potențialul creativ , situație în care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea , originalitatea și
capacitatea de elaborare prin intermediul unor teste speci fice, persoana fiind doar candidată
pentru creativitate.
În anul (1963)21 , F.Barron introduce a un criteriu dual pentru evaluarea creativității. Astfel,
el consideră că performanța sau produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobișnuit, să
fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut și în același timp acest produs creator să fie
adecvat realității. De multe ori, răspunsurile neobișnuite provin din ignoranță, confuzie, stări
alterate de conștiință, ele fiind în totală neconcordanț ă cu realitatea. De exemplu: „Doi copii se
aflau la un muzeu unde erau expuse mumii. Unul dintre ei îl întreabă pe celălalt ce ar putea
reprezenta înscrisul de pe unul din bandajele care erau înfășurate în jurul gâtului uneia dintre
mumii – 179 î.Hr. Celăl alt copil i -a răspuns că probabil era numărul mașinii care l -a accidentat”.
179 î.Hr. desemnează anul îmbălsămării mumiei.
Unul dintre psihologii care au încercat să delimitez e originalitatea de rutină a fost și
A. Koestler (1964 )22 . Pen tru el importante sunt următoarele aspecte:

20 Y., Benito, Copiii supradotați. Educație, dezvoltare emoțională și adaptare socială, Editura Polirom, Iași , p.45 .
21D.V., Popovici, A., Balotă, Introducere în Psihopedagogia Supradotaților, Editura Fundației Humanitas,
București , 2004, p.45.
22 Koestler O, Actul de crea ție.,Londra , Hutchinson ,1964,p53

17

1. nivelul de conștiință cu care este condusă activitatea de căutare a ideilor și a soluțiilor. O
persoană înalt creativă se sprijină în aceeași măsură atât pe conștiință, cât și pe
subconștient și inconștient în că utarea noului;
2. tipul de experiență pe care îl preferă și care este de încredere pentru o persoană.
Persoanele înalt creative apelează de regulă la experiențe și modalități noi, necunoscute,
spre deosebire de cele slab creatoare, care se încred numai în mod alitățile cunoscute, care
de regulă au dus la reușită;
3. natura obstacolului care trebuie depășit și felul obiectivelor alese. O persoană înalt
creatoare alege situații problematice, cât mai noi și diferite de experiența ei anterioară și
de ceea ce cunoaște la mom entul respectiv. (Mihaela Roco)23

23 Mihaela Roco , Creativitate și inteligența emoțională (editia a II -a), Editura Polirom , 2004, p.32.

18

CAPITOLUL II .

ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ CE
FAVORIZEAZĂ STIMULAREA CREATIVITĂȚII
COPIILOR PREȘCOLARI

II.1 Jocul, principala modalitate de dezvoltare a creativității preșcolarului

Activitatea fundamentală în grădiniță o reprezintă jocul , la vârsta pr eșcolară, prin joc
copilul reușește să acumuleze cunoștințe, să -și formeze deprinderi, să -și dezvolte abilități
aptitudinale, fără efort prea mare. Este forma de activitate instructiv – educativă specifică
învățământului preșcolar, activitate centrată pe promovarea spiritului jocului, activitate prin care
se realizează obiectivele învățământului preșcolar. Noțiunea de activitate ludică, însă nu e
întotdeauna sinonimă cu noțiunea de joc, ea îmbracă diferite forme în funcție de scopul urmărit .
Unele forme de activitate ludică se sprijină pe opțiunile copiilor, fără a fi dirijate de educatoare,
altele se înscriu în activități comune, care reprezintă de fapt o activitate ludică dirijată. Ceea ce
este necesar de precizat este faptul că jocul apare ca activitate dominantă în cadrul programului
instructiv – educativ din grădiniță.24
Prin conținutul, structura și caracterul lor ,jocurile sunt foarte numeroase și variate. Ținând
cont de sarcinile educației preșcolarului și de influența formativă a jocului asupra copilului,
pedagogia preșcolară clasifică jocurile în: jocuri de construcție, jocuri didactice, jocuri de
mișcare, jocuri distractive jocuri de creație , jocuri logice .

II.1.1 .Jocuri de comunicare -exempl e

CONTINUĂ POVESTEA25

24 G., Kelemen, Psihopedagogia jocului , Editura Universității „Aurel Vlaicu” Arad, 2007 , p.67 .
25 Brandes, D., Howard, Ph., 1979, Gamesters handbook 140 Games For Teachers And Group Leaders: No. 1 ,p.50

19

MATERIALE: Niciunul
SCOPURI : Încredere, comunicare, imaginație.
PROCEDEU: Un grup de aproximativ 4 persoane se decid asupra unei povestiri. Încep să
dezvolte povestea și tema (caracterele) pe care le -au ales. La un moment dat liderul înlocuiește
cele 4 persoane cu alte 4 pentru a continua povestea. Pot fi ușoare schimbări și as tfel unele
caractere pot dispărea și altele pot intra. La un aspect trebuie muncit și acesta este continuarea:
a) caracterului
b) temei
și continuă povestea până când toți membrii grupului ajung la rând. Aceasta este o activitate
folositoare pentru a dis cuta în mod constructiv după aceea.
EXEMPLE DE TEME: Întreceri nebune
Casa bântuită
Evadarea
Târgul distractiv
Sporturi nebune
Contribuția individuală poate varia în funcție de lungime și povestea poate fi mai alertă sau mai
înceată.
VARIA NTE : Povestea poate fi extinsă astfel încât să fie cât mai bogată și tot grupul să fie
inclus. Discutați despre centrul acțiunii și cum acesta se poate modifica cu noii intrați

MERGI CA MINE26

MATERIALE: Niciunul
SCOPURI : Conștientizarea sinelui, observare, pregătire pentru mișcare.
PROCEDEU: Stați în cerc și lăsați mult loc la mijloc. Un voluntar merge prin cerc de mai multe
ori, ceilalți îl observă mersul și fac afirmații. (Asigurați -vă că afirmațiile sunt suportabile și la
subiect ex.: “Umerii sunt drepți, brațele nu se leagănă” etc.) Acum toată lumea încearcă să
meargă ca și persoana voluntară și să aibă aceleași sentimente ca și ea. Este mai bine cu mai
mulți voluntari, astfel interesul crește.
VARIANTE : Mergeți ca și ei: spion, persoană bătrână, moluscă etc.

EXPLORARE OARBĂ27

MATERIALE: Niciunul (legători pentru ochi pot fi folosite)
SCOPURI : Conștientizarea senzorială, construirea încrederii, încălzire într -un nou grup.
PROCEDEU: Întunecați camera dacă este posibil și închideți ochii. Mișcați -vă încet, gentil prin
cameră. (Fără vorbe; subliniați că este non -verbal.) Pe măsură ce întâlniți persoane salutați -le
non-verbal și mergeți mai departe. Acum opriți -vă în fața cuiva: “explor ați-i” fața. Acordați mult
timp pentru aceasta. Spuneți la revedere non -verbal și mergeți mai departe. Continuați cu

26 Brandes, D., Howard, Ph., 1979, Gamesters handbook 140 Games For Teachers And Group Leaders: No. 1 ,p.50
27 IDEM

20

aceleași instrucțiuni dar și cu altele: ex.: “explorați -i” mâinile, jucați -vă cu mâinile, fiți “nervoși”
și luptați -vă cu mâinile – acum ma chiați -vă, căutați părul brunet. Încheiați cu o îmbrățișare mare
cu tot grupul.
VARIANTE : Uitați -vă la alte jocuri “oarbe”. Explorați camera și recunoașteți obiectele fără
viață din nou.

ANALIZA SWOT -,,CONTINUĂ POVESTEA,,
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Rezolv area pozitivă a situațiilor problemă;
Formarea spiritului de echipă;
Stimularea dialogului;
Încurajarea preșcolarilor pentru a se exprima
liber
Solicită gândirea creatoare
Dezvoltă abilitîți creatoare
Feet-back imediat Nu toți copii se implică
Pot apărea d ificultăți în organizare
Dificultăți de comunicare
Unii pot domina grupul
Poate avea character inhibatoriu.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Posibilitatea de a -și lărgi orizontul cunoașterii;
Posibilitatea de a -și forma deprinderi;
Capacitatea de evaluare a propriilor acțiuni
Testarea ideilor Analiza critic a din partea colegilor
Evitarea propriilor posibilități
Numirea participanților poate crea o atmosferă
tensionată
Evaluarea de catre ceilalți colegi poate fi
subiectivă

II.1.2 .Observarea jocului didactic in gradinita

Fișă de observație a preșcolarului în timpul jocurilor didactice

Data completării fișei de observație:20.02.2014
Numele observatorului/ educatorului:Caraconcea Melania
Numele copilului Spî nu Aida
Vârsta: 6 ani
Grădinița cu Program Normal Moravita,Timis
Activitatea:Educarea limbajului -joc didactic
Tema activitatii: "Eu spun una, tu spui multe "
Instrucțiuni
Apreciați pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcola rul comportamentul descris:
niciodată (1), rar (2), des (3), întotdeauna (4).

21

Descrierea comportamentului preșcolarului
Rezultatul
observației
1 2 3 4
Se implică intens în joc indiferent dacă crede că pierde sau câștigă x
Se implică intens în joc doar dacă crede că va câștiga.
Se implică intens în joc doar dacă crede că va pierde x x
Plânge sau vociferează atunci când pierde. x
Respectă regulile de bunăvoie. x
Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora x
Își construiește propriile reguli de joc x
Schimbă regulile în timpul jocului. x
Contestă verbal regulile jocului. x
Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile x

II. 2. Dezvoltarea și cultivarea spiritului creator prin activitățile practice
Copiii ,d in primii ani de viață, în familie ,vin în contact cu diferite forme de muncă.
Familiarizarea copiilor cu anumite forme de activitate duce la dezvoltarea dragostei pentru
munca practică, la însușirea unor priceperi și la formarea unor deprinderi elementare de muncă,
ce trebuie să înceapă de la vârsta preșcolară.
Un aracter practic -aplicativ au activitățile practice care permit îmbinarea muncii fizice cu
cea intelectuală, c eea ce contribuie la dezvoltarea atât a capacităților fizice ale copiilor cât și ale
celor intelectuale.
O mare i mportanța a activităților practice în grădiniță constă în contribuția lor la dezvoltarea
psiho -motorie, intelectuală, afectivă și estet ică a copilului28.
Situațiile create în cadrul activităților practice influențează în mod pozitiv educarea copiilor în
spiritul dragostei pentru muncă și a respectului pentru ceea ce el a creat și cei din jurul lui.
În multe situații, copiii folose sc în comun obiectele confecționate, aceste situații
contribuind la crearea de relații colegiale, de prietenie între aceștia, care ajută la închegarea
colectivului.29

28 G., Kelemen, Pedagogia preșcolară , Editura Universității „Aurel Vlaicu”Arad, 2007, p.112.

29 A., Ilica, G., Kelemen, Didactica învățământului preșcolar , Editura Universității “Aurel Vlaicu”, Arad, 2005 ,
p.78.

22

II.3. Dezvoltarea imaginației prin desen
Activitățile de desen exercită o influență multilaterală asupra copiilor . Ele aduc, în primul
rând, o contribuție însemnată în domeniul educației estetice. Cu ajutorul activităților de desen,
copiii ajung să dobândească unele priceperi și deprinderi elementare de a reda în imagini artistice
realitatea, de a îmbina linii, forme, culori, etc. astfel încât să obțină efecte artistice.
Dezvoltarea gândirii și imaginației copilului este un alt domeniu în care se manifestă
influența activit ăților de desen . Aceste activități îi oferă posibilitatea de a efectua operații de
analiză, de sinteză, comparații și generalizări. Desenând un obiect oarecare, copiii trebuie să țină
seama de părțile lui componente și de însușirile acestora; să compare aceste părți între ele, pentru
a realiza imagi ni cât mai apropiate de realitate; de asemenea, ei se află în situația de a oglindi
caracteristicile esențiale ale unor categorii de obiecte, de ființe, etc., de a generaliza.
II.4. Activitățile de modelaj ,stimulează creativitatea
Activitățile de modelaj constituie u na din posibilitățile oferite de practica grădinițelor de
copii, de îmbogățire a conținutului educației senzoriale a copiilor, de formare a deprinderilor
tehnice de lucru și de dezvoltare intelectuală a lor .
Activitatea cu plast ilina – modelajul – oferă copilului posibilitatea ca în mod direct, fără
intermediul vreunui alt instrument (ac, foarfece, creion, pensulă, cretă, care necesită fiecare în
parte a anumită tehnică de mânuire), să combine în așa fel mișcările mâinilor încât sa
dobândească un rezultat identic sau cât mai apropiat de ceea ce îi cere educatoarea sau își
propune el însuși .
Lucrările realizate de copii le putem folosi în diferite jocuri de creație („De -a aprozarul”,
„de-a cofetăria”, ,,De-a magazinul cu bijuterii” , „De-a magazinul cu obiecte de artizanat” etc.).
Jucându -se astfel, copiii trăiesc intens momentul creației, dar și satisfacția de a fi posesorii unor
jucării și obiecte lucrate de ei. În urma acestor activități, câștigă încredere în capacitățile lor și își
rafinează deprinderile motr ice.30

30 E., Apetroaie , Stimularea creativității prin activități de modelaj , Revista Învățământul preșcolar, nr. 3 -4/2005 ,
p.47.

23

II.5.Modalități și tehnici noi în activitățile plastic e
Perioada preșcolară este p erioada în care începe să se manifeste aptitudini și abordează cu
destulă ușurință și cu succes domenii ca: muzica, desen ul, pictura, colajul, modelajul ,. Prin
majoritatea acestor activități putem stimula creativitatea preșcolarilor și, totodată putem realiza
următoarele obiective:
– însușirea unor tehnici artistico -plastice;
– dezvoltarea mâinii pentru scr is;
– dezvoltarea sensibilității și a gustului estetic.
Ca mod de expresie propriu copilului, modelajul îmbină elemente de joc și d e creație,
reprezentând o activitate ce ocupă un loc important în ansamblul manifestărilor preșcolarului.
II.6. Stimularea creativității lexicale
Limba română ocupă u n loc central în ansamblul tuturor disciplinelor școlare și se învață
sistematic începând cu învățământul preșcolar și continuând cu învățământul primar, procesul
menținându -se pe tot par cursul școlarității .
Rolul hotărâtor în domeniul educării limbajului îi rev ine cadrului didactic, în speță
educatoarei, care trebuie să cultive în rândul preșcolarilor dragostea pentru o exprimare clară,
frumoasă și corectă.
O achiziție importantă este capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a folosi limbajul pe
care se bazează însușirea altor abilități de maximă importanță pentru activitatea desfășurată în
școală.
În proces ul instru ctiv – educativ din grădiniță, îndeosebi prin activitățile de cultivare a
limbajului, copilul își însușește în mod practic fonetica, sistemul gramatical, vocabularul. În
școală el va „învăța” toate acestea după reguli științifice, iar achiziționarea de noi cuvinte și
folosirea lor corectă va răm âne un obiectiv urmărit de -a lungul vieții.
II.7. Activarea creativității prin activitățile cu conținut matematic

24

La vârstele mici, deși mai puțin spectaculoasă ,creativitatea se manifestă și în acest
domeniu al cunoașterii odată cu acumularea cunoștințelor prevăzute de programă.31 Atingerea
obiectivelor specifice facilitează și dezvoltarea unora dintre factorii creativității:
● aptitudinea de a vedea asemănările și deosebirile;
● capacitatea de a recombina elementele ;
● sensibilitatea față de probleme;
● redefinirea;
● alcătuirea și rezolvarea de probleme.
Tot conținut ul , transmis prin metodele active adecvate, contribuie la dezvoltarea
proceselor cognitive, esențiale în formarea capacității rezolutive. De la alcătuirea mulțimilor de
obiecte până la crearea și rezolvarea de probleme se descrie un drum lung, pe parcursul căruia
asistăm la transformarea proceselor cognitive.
Foarte imprtant de reținut este că acțiunea de dina mizare a gândirii, de orientare a ei spre
raționamentul matematic presupune strategii de învățare prin joc și acțiune, verbalizări, operații
materiale și materializate prin folosirea tuturor posibilităților. Cel mai concludent exemplu, nu
numai pentru form area flexibilității spontane și adaptative a fluidității ideilor, ci și pentru
înțelegerea conceptului de număr și înțelegerea operațiilor de adunare și scădere, îl constituie
compunerea și descompunerea numerelor.
II.8. Creativitatea – element de finitoriu în realizarea sarcinilor în activitățile de
educație muzicală

Copiii preșcolari au o înclinație naturală către muzică. Deseori pot fi auziți cum își cântă
lor înșiși atunci când lucrează ori se joacă. Când sar coarda, bat mingea, ori în alte jocuri în cerc,
ei utilizează rime și scandări de cuvinte. Le place foarte mult să asculte sunetele cel mai gre
audibile – foșnetul frunzelor în vânt, murmurul apei ce curge, târâitul greierului. Experiențele
muzicale trebuie să fie plăcute în gr ădiniță32.

31 A., Ilica, G., Kelemen, Didactica învățământului preșcolar , Editura Universității “Aurel Vlaicu”, Arad, 2005 , p.
95.
32 P., Jurița, Culegere de cântece și jocuri muzicale , Editura Universității “Aurel Vlaicu”, Arad, 2005 , p. 76 .

25

Este important pentru ei să învețe și să împărtășească muzica și dansul poporului din care fac
parte. Trebuie oferită copiilor o varietate largă de experiențe muzicale. Este de asemenea
important să se lărgească cunoștințele prin predarea de noi cântece, dansuri și jocuri muzicale.
Educatoarea t rebuie să dea șansa copiilor de a se mișca pe muzică în felul lor personal.
Unii dintre ei sunt însă rușinoși ori se tem să participe la activitățile muzicale de grup. Nu trebuie
obligați, când s e vor simți în siguranță și pregătiți, vor dori ei înșiși să ia parte. Ei pot fi de fapt
deja implicați foarte mult în activitatea muzicală, dar în calitate de ascultători.
Tuturor c opiilor le place să audă muzică bine ritmată, muzică ce îi stimulează să s e miște
cadențat, dansând, sărind, bătând din palme, mergând, galopând, etc. Pot fi ajutați să învețe
ritmurile bătând dintr -o tobă ori din două bețe, două cuburi. Muzica poate constitui, de
asemenea, fondul pentru alte activități; melodiile vioaie sunt pl ăcute atunci când vine vremea ca
lucrurile să fie strânse și puse în ordine; pentru perioada de odihnă sunt indicate melodiile line,
blânde.
Fie că este trecut în orar sau nu cântecele trebuie cântate zilnic . Ele trebuie cântate de
educatoare și de copil pentru plăcerea, bucuria ce o produc. De exemplu, dacă știm un cântec
despre spălatul pe mâini, îl putem cânta în timp ce copiii se spală pe mâini. Dacă o pasăre zboară
peste capetele copiilor și știm un cântecel despre o pasăre, îl putem cânta. S pontaneitatea este o
calitate extrem de plăcută în muzică.
Copiii au cântecele lor preferate și se vor simți mai implicați și motivați dacă li se permite să
aleagă.
Răspunsul natural al unui copil la muzică este mișcarea. O metodă bună de a începe lecția
este cea constituită din exercițiile ritmice de încălzire – bătând din palme sau picioare pe diferite
ritmuri.
Fiecare copil poate imagina și executa ritmuri diferite pe care toți ceilalți, inclusiv
educatoarea, au obligația să le repete; astfel, se pot utiliza bătăile din palme, dar se pot bate
genunchii, umerii, gleznele etc.

26

CAPITOLUL III .
EXPERIMENT FORMATIV – DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI
CREATIV LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

III.1. Argument
Am prezentat , în capitolele anterioare, aspecte teoretice privind creativitatea: conceptul de
creativitate, teorii explicative ale creativității, factorii creativității; apoi diferite modalități de
stimulare a creativității prin conținutul activităților instructiv – educative din grădiniță.
Suportul teoretic și practic al acestei lucrări a constituit studierea literaturii de specialitate
centrată pe această temă și valorificarea experienței mele în munca cu preșcolarii . Deci, am
considerat că toate cunoștințele expuse în capitolele anterioar e trebuie transpuse în practică și cu
ajutorul părții experimentale.
Stimularea creativității este un demers socio –educațional complex, ce cuprinde fenomene
de activare, antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului de expresie ș i împlinirea creatoare.
Este necesar să se aibă în vedere:
– factorii favorizanți afirmării și dezvoltării creativității;
– climatul psiho -educațional stimulativ;
– strategia didactică specifică stimulării și antrenării creativității.

III.2 Ipoteza cercetării
Ipoteza acestei cercetări este , dacă în cadrul activităților din grădiniță copiii cu abilități
înnăscute sunt identificați și supuși unui antrenament susținut, atunci aceste abilități speciale se
dezvoltă conform interesului copilului, într -un ritm alert.

III.3. Obiectivele cercetării
a) Identificarea dimensiunilor creativității la preșcolari;
b) Stabilirea specificului metodologic de aplicare a metodelor de creativitate;

27

c) Valorificarea creativității preșcolarilor în scopul dezvoltării acesto ra conform dotării.

III.4. Eșantionul cercetării
Copii de grupă mare au constituit eșantionul de s ubiecți , 60 de copii, din care 30 au făcut
parte din grupa experimentală , de la Grădinița cu Program Normal Moravița, iar 30 din grupa de
control de la Grădinița cu Program Normal Stamora – Germană .
Cu excepția a 3 -4 cazuri de copii noi veniți în grădiniță, preșcolarii au frecventat în aceeași
formație grupa mare, astfel nivelul dezvoltării lor cognitive nu constituie o necunoscută, iar
grupele de copii au fost omogene ca vârstă.

Repartizarea copiilor la grupa experimentală și grupa de control:

Grupa de copii Total număr de copii
Grupa experimentală 30 copii
Grupa de control 30 copii

III.5. Instrumente de lucru
În alegerea instrumentelor de lucru am ținut cont de un model de analiză a creativității
prezentat de Va sile Virgil Feier în lucrarea „ Creativitate și creativitate managerială”33 numit
„Modelul spațial de interpretare a conceptului de creativitate, reprezent at printr -o piramidă
triunghiulară.

33 Vasile Virgil F eier, Creat ivitate și creativitate managerială , Editura Expert, 1995.

28

ABC = subiectul creator
ABD = produsul creator
BCD = mediul creator
ACD = activitatea creatoare
Vasile Virgil Feier, precizează că interpretările monodisciplinare sunt unilaterale și
consider ă necesară o concepție integratoare care să abordeze creativitatea ca pe un întreg, ale
cărui elemente constitutive – subiectul creator, activitatea creatoare, produsul creator și mediul
creativ – „sunt în rezonanță datorită armoniei și consonanței lor”. Î n acest model relativ simplu
se reflectă complexitatea fenomenului, cele patru fețe ale piramidei triunghiulare reprezintă
elementele fundamentele ale creativității.
Am urmărit, prin alegerea instrumentelor de lucru să pun în evidență elementele
constitutive ale prezentei piramide triunghiulare.

A. Observarea
Pe parcursul cercetării a m făcut observații spontane asupra copiilor în timpul activităților
comune, în jocuri și alte activități, urmărind manifestarea potențialului creativ individu al cât și în
grup. Am fost foarte atentă cu preșcolarii pentru a se manifesta liber, deci să nu se simtă
observați. Datele culese au fost consemnate în scris și apoi interpretate.

B. Analiza produselor
Această etapă s e referă la desenele și poveș tile create de copii; vorbind de desene mă refer
la : desene cu temă dată, desene cu temă a alegere, desene cu elemente sugerate, iar povestirile
sunt: povestiri după modelul educatoarei, povestiri cu început dat, povestiri create de copii după
un personaj îndrăgit, sau după o jucărie. În etapa experimentală am folosit unele exerciții creative
pornind de la probele descrise de Mihaeal Roco, E.P.Terrance, Maria Gârboveanu, Maria

29

Montessori. Aceste exerciții creative le -am inclus într -un program de antrenamen t creativ și l -am
aplicat grupei experimentale.

III.6. Strategia cercetării
Experimentul s -a desfășurat în anul școlar 2013 -2014.

Etapa I – etapa constatativă
Etapa constatativă a cuprins probe pentru depistarea nivelului creativității la pr eșcolarii din
grupa mare , aplicate atât grupei experimentale, cât și grupei de control și s -a efectuat î n perioada
sărbătorilor de Paște . Am aplicat următoarele probe :
– Desene cu tema: „Ce aș dori să -mi aducă Iepurașul ?”
Lucrările au fost apreciate du pă următoarele criterii:
– flexibilitate;
– fluiditate;
– originalitate.
Ca indicator al fluidității plastice am considerat numărul elementelor compoziționale și am
atribuit câte 1 punct pentru element compozițional, iar ca indicator al flexibilit ății practice,
numărul categoriilor de elemente compoziționale, notând fiecare categorie cu 1 punct.
Originalitatea, cromatica folosită, integrarea elementelor în temă, pentru fiecare atribuind câte 2
puncte.
Notare: Comortament însuțit 8-10 puncte
Comportament în dezvoltare 5-7 puncte
Comportament absent 2-4 puncte
– povestiri creat e după un șir de ilust rații „ Povestea lui Iepurașului de Paște ”.
Fluiditatea se exprimă prin numărul de idei redate prin propoziții, fraze coerente, care
generează un text organizat , în povestirile create . Am notat fiecare idee cu 1 punct. În
flexibilitatea verbală, ca indicatori am folosit numărul de idei paralele cu ideea centrală care
întrerup șirul povestirii și îl dirijează spre finalizare, fiecare idee am notat -o cu 1 punct.
Originalitatea verbală s -a referit la capacitatea de a elabora idei, soluții frapante ieșite din comun,

30

am apreciat -o în funcție de neobișnuitul elementelor compoziționale, sau a ideilor, fiecare
notându -l cu 2 puncte.
Notare : Comortament însuțit 8-10 puncte
Comportament în dezvoltare 5-7 puncte
Comportament absent 2-4 punct e
Rezultatele sunt prezentate în Tabelele I și II și histogramele 1 și 2 de mai jos
Tabel I
Rezultatele obținute în etapa constatativă la desen
Grupa FLEXIBILITATE plastică FLUIDITATE plastică ORIGINALITATE
plastică
C.Î. C.D C.A Total C.Î C.D C.A Total C.Î C.D
. C.Î
. Total
Grupa
experimentală 11 17 2 30 11 17 2 30 10 15 5 30
Grupa de control 11 17 2 30 10 18 2 30 8 16 6 30
LEGENDĂ

C.Î.-COMPORTAMENT ÎNSUȘIT
C.D. -COMPORTAMENT ÎN DEZ VOLTARE
C.A. -COMPORTAMENT ABSENT

Tabel II
Rezultatele obținute în etapa constatativă – povestiri create după un șir de ilustrații
Grupa FLEXIBILITATE
verbală FLUIDITATE verbală ORIGINALITATE
verbală
C.Î C.D. C.Î Total C.Î. C.D. C.A Total C.Î. C.D. C.A. Total
Grupa
experimentală 10 15 5 30 8 18 4 30 10 15 5 30
Grupa de
control 8 15 6 30 7 17 6 30 7 17 6 30

31

LEGENDĂ
C.Î.-COMPORTAMENT ÎNSUȘIT
C.D. -COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE
C.A. -COMPORTAMENT ABSENT

Histogramele (1) reprezentând rezultatele obținute în etapa constatativă – desen

Grupa experimentală
Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total

Grupa de control

Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total

32

Grupa experimentală
Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total
Grupa de control
Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total

Histogramele (2)reprezentând rezultatele obținute în etapa constatativă – povestiri create
după un șir de ilustrații
Experimentul a evidențiat stadiul nivelului creativității subiecților în momentul începerii
cercetării realizat la cele două grupe: experimentală și de control.

Etapa II – Etapa experimentală

33

În etapa experimentală s-a lucrat numai cu copiii din grupa experimentală în sensul
stimulării creativit ății, în perioada semestrului I I. În grupa de control s -au organizat activități
conform planificăr ii obișnuite grupei mari .
Am organizat ,cu grupa experimentală ,un sistem de activități care au vizat stimularea
creativității. Observarea permanentă a copilului constituie elementul primordial al cunoașterii
sale. Manifestările creative ale copiilor le -am observat în jocuri de creație cu subiecte din viața
cotidiană și din basme și povești, în jocuri de construcție, în dramatizări, în convorbiri libere. De
exemplu: în jocurile de creație „De -a familia” am pus la dis poziția copiilor pe lângă alte
materiale și două telefoane. La un moment dat între ei s -a înfiripat un dialog. Am urmărit
capacitatea de a crea dialog, exprimarea corectă sub aspect fonetic, lexical, gramatical și
expresiv.
Indicatorii observabili au fost:
1. Conduita verbală implicată în joc:
– conduită verbală îmbogățită – 4p
– câteva replici în plus – 2p
– conduită verbală sărăcăcioasă – 1p
2. Valorificarea experienței cognitive personale:
– valorificarea experienței cognitive pentru a îmbogăți jocul – 4p
– valorificarea experienței cognitive nu se referă la jocul respectiv – 2p
– nu se utilizează experiența cognitivă – 1p
3. Modificarea acțiunilor impuse rolului asumat:
– multe modificări care determină acțiuni îmbogățite – 4 p
– cu ușoare modi ficări – 2p
– fără modificări – 1p
În cadrul jocurilor alese , activităților comune s -au aplicat diverse probe de verificare,
urmărindu -se stimularea creativității, în general, dar și nivelul capacităților creative reale ale
fiecărui copil.
Li s-a cerut copiilor să spună o poveste urmărind un șir de ilustrații cu tema „ O întâmplare
hazlie”, apoi li s -a cerut să formuleze finalul unei povestiri cu tema „O întâmplare din pădure”.

34

Aceste povestiri ale copiilor reprezintă o altă modalitate de s timulare a potențialului creativ, ele
demonstrează capacitatea copilului de a se exprima într -o altă creație, viziunea și atitudinea față
de un model literar. Copilul este independent în expresie își manifestă nestingherit inițiativa,
spontaneitatea și fan tezia inepuizabilă. Atitudinea creatoare pe care o are față de limbaj, depinde
de natura mesajului pe care îl transmite și de posibilitățile intelectuale, lingvistice, afective.
Mobilizarea copiilor pentru a indica consecințele comportamentelor realizate d e personaje,
pentru a prezenta modalități de prevenire a unor situații neplăcute, pentru a modifica acțiunea,
prin diminuarea sau multiplicarea, activează și dezvoltă potențialul creativ.
Surprinde simbioza dintre artă și joc, dintre imaginar și r eal, în povestirile create de copii .
Povestirile sunt scurte fără explicații întinse, o înlănțuire spontană de imagini. Experiența
personală reprezintă punctul de plecare. Copilul va fi stimulat să introducă personaje noi, să
înlănțuie și să complice acțiu nile, să ordoneze logic discursul verbal, să introducă în aceeași
povestire personaje din povești noi. Întrebările și exclamațiile retorice ale educatoarei ca răspuns
la formulările copiilor, încurajările verbale și nonverbale, ascultarea activă, apreciere a
formulărilor și soluțiilor neobișnuite sunt menite să stimuleze actul creativ.
Am apreciat , în poveștile create de c opii după un șir de ilustrații, originalitatea copiilor în
reproducerea poveștii, în măsura în care suita de imagini stimulează c reația copilului, ajutându -l
să transpună conținutul în plan verbal într -o succesiune logică.
Pentru a trezi și stimula interesul copiilor de a desena, au fost pregătite vitrine atrăgătoare,
au fost așezate pe table (la nivelul copiilor), cu supo rt de cretă colorată, au fost arătate copiilor
când și cum poate fi folosită tabla, spunându -le că au voie să deseneze pe ea ce le place. S -a
schimbat zilnic câte un tablou cu „noul desen al educatoarei” (care reprezintă sugestiv elemente
ale naturii sau t eme cu subiecte din basmele și povestirile cunoscute de copii, pentru a sugera
idei pentru desenul liber al copiilor). S -au folosit elemente de joc, introducându -se drept
exercițiu de antrenament jocul didactic. Copiii au fost familiarizați cu tot material ul necesar
activităților de desen. S -a avut în vedere ca toți copiii să aibă deprinderile de a folosi hârtia,
creionul, precum și ținuta corectă pentru desen.
Copiii au observat ,cu ocazia plimbărilor, parcurile cu ornamentația lor bogată și variată în
culori, li s -a atras atenția asupra armoniei de culori existente în natură, au vizitat magazinele cu

35

flori. Copiii din grupa pregătitoare au fost învățați să grupeze culorile din natură, ținând seama ca
fiecare culoare să fie suficient de armonizată de culoarea vecină. Toamna, copiii au fost puși să
culeagă frunze și să grupeze în culori de tonalitate apropiată. Copiii au alcătuit albume în care au
lipit frunze și petale de flori după tonalitatea culorilor .
Acest tip de activități au mărit sensibilitatea copiilor pentru culorile din natură, le -a
dezvoltat interesul pentru desenul în culori și pentru activitățile cu materiale colorate. Astfel, în
activitățile la alegere, copiii se îndeletniceau cu a legerea culorilor din cutiile de mozaic și
realizau gruparea lor după diferite criterii.
Am constatat, a nalizând desenele copiilor, respectiv desenele cu temă dată, cu temă la
alegere, desene cu elemente sugerate, că fluiditatea plastică (exprimată prin număr de elemente
compoziționale), este mai mare în desenele cu temă la alegere, iar flexibilitatea plastică
(exprimată prin număr de categorii de elemente compoziționale) este mai mare în desenele cu
elemente sugerate.
În cadrul d esenul ui „Ce ar putea fi?” – cercul, pătratul, triunghiul, dreptunghiul – trebuie
completat cu detalii în așa fel încât să obțină imaginea unor obiecte sau ființe cunoscute. Aceste
desene relevă creșterea fluidității, flexibilității și originalității plastice. Aceast ă temă reprezintă
un exercițiu creativ sugerat din programul de antrenament creativ. Porni nd de la cerc copiii au
desenat : case, flori, minge, roată etc.; de la pătrat: casă, mașină, fereastră, băncuță, etc.. Cu
ajutorul acestor figuri geometrice, copilul desenează obiecte întâlnite în viața cotidiană
integrându -le într -o unitate tematică. Indicatorii observabili au fost:
– încadrarea elementelor în temă – 2 puncte;
– pentru fiecare element provenit din contorul figurilor geometrice – 1 punct.
Notare: : Comortament însuțit 8-10 puncte
Comportament în dezvoltare 5-7 puncte
Comportament absent 2-4 punct e

36

TABEL
Comortament însuțit Comportament în dezvoltare Comportament absent
15 12 3

DIAGRAMA – DESEN „Ce ar putea fi?”

Am folosit metoda Brainstorming 6/3/5, o metodă de stimulare a creativității în grup la
realizarea lucrărilor cu tema „Spune cu ce se aseamănă” (fuzionarea în masă a culorilor). Grupul
de șase copii trebuie să enumere trei denumiri de obiecte cu ce se aseamănă pata de culoare în
timp de cinci minute.
Evaluând lucrările plastice am constatat:
– flexibilitatea plastică este determinată de indicarea temei;
– fluiditatea plastică este pusă în evidență mai pregnant în desenele la liberă alegere;
– originalitatea plastică s -a manifestat în lucrările în care copiii au libertate deplină;
– munca în grup mărește productivitatea creativă individuală ca urmare a in teracțiunii dintre
membrii grupului;
– stimularea creativității de grup influențează încrederea în sine, spiritul de inițiativă.
Evaluarea poveștilor create de copii relevă faptul că la grupa pregătitoare fluiditatea și
flexibilitatea verbală sunt mai mari în poveștile create după o jucărie.
S-au pus în evidență particularitățile creative ale fiecărui copil prin probele pe care le -am
aplicat . Voi prezenta mai jos prob ele aplicate la un eșantion de 3 0 de copii din grupa mare.
C.A.
C.D.
C.Î

37

Etapa a III -a – Etapa finală
Etapa finală a constat în aplicarea probelor de depistare a nivelului creativității în diferite
activități desfășurate de către preșcolari. Aceste probe au fost aplicate la ambele grupe și s -au
desfășurat în cadrul act ivităților de desen și activităților de educarea limbajului.
Tema „Copilărie fericită ” – Probă pentru activitatea de dese n .
Tema „În vizită la Zoo -”Probă pentru poveste creată după un șir de ilustrații

III.7 .Datele experimentului rezultate în urma prelucrării statistice
Grupa experimentală a fost influențată prin activitățile desfășurate în etapa
experimentală, rezultatele au fost obți nute la sfârșitul semestrului I I al anului școlar și au fost
înregistrate în tabelele III – IV și histogramele 3 și 4, folosindu -se aceleași criterii de apreciere
(flexibilitatea, fluiditatea și originalitatea verbală și plastică), iar notarea s -a făcut în același mod
(Foarte bine, Bine, Slab), datele fiind confruntate cu cele prezentate în etapa const atativă.

Tabel III . Rezultatele obținute în etapa finală la desen

Grupa FLEXIBILITATE
plastică FLUIDITATE plastică ORIGINALITATE
plastică
CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total
Grupa
experimentală 18 11 1 30 17 11 1 30 13 15 2 30
Grupa de control 17 11 1 30 11 17 1 30 10 17 3 30

LEGENDĂ
C.Î.-COMPORTAMENT ÎNSUȘIT
C.D. -COMPORTAMENT ÎN DEZ VOLTARE
C.A. -COMPORTAMENT ABSENT

38

Tabel IV . Rezultatele obținute în etapa finală – povestiri create după un șir de ilustrații

Grupa FLEXIBILITATE
verbală FLUIDITATE verbală ORIGINALITATE
verbală
CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total
Grupa
experimentală 17 12 1 30 12 17 1 30 14 14 2 30
Grupa de control 14 14 2 30 10 15 5 30 10 17 3 30
LEGENDĂ
C.Î.-COMPORTAMENT ÎNSUȘIT
C.D. -COMPORTAMENT ÎN DEZ VOLTARE
C.A. -COMPORTAMENT ABSENT

Histogramele (3)reprezentând rezultatele obținute în etapa finală – desen

Grupa experimentală

Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total

39

Grupa de control
Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total

Histogramele reprezentând rezultatele obținute în etapa finală – povestiri create după un
șir de ilustrații

Grupa experimentală
Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total

40

Grupa de control

Flexibilitate Fluiditate Originalitate

CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total CÎ CD CA Total

După compararea acestor date obținute am constatat că activitățile desfășurate în etapa
experimentală au contribuit la ridicarea nivelului și potențialului creativ al preșcolarilor din
grupa experimentală. Progresele s -au depistat la preșcolarii din grupa experimentală în ceea ce
privește flexibilitatea plastică și fluiditatea plastică. Analiza poveștilor create de copii relevă
faptul că, fluiditatea verbală este mai mare în poveștile cre ate după imagini, iar flexibilitatea
verbală în poveștile create după o jucărie. Povestirile copiilor din eșantionul experimental, deși
păstrează un anumit tipar al acestei vârste prezintă mai multe elemente originale decât eșantionul
grupei de control.

41

III.8 .Concluziile experimentului

Se poate constata, în urma experimentului re alizat , din tabelele anexate, o creștere
semnificativă a valorii calificativelor pentru evaluarea finală la grupa experimentală. Faptul că și
la grupa de control rezultatele s -au îmbunătățit dovedește rolul maturizării. Diferența dintre
progresul grupei experimentale și cel al grupei de control se datorează numai muncii speciale
prestate cu prima grupă. Jocul este cadrul cel mai important de manifestare, da r și de stimulare a
potențialului creativ. Factorii nativi sunt precumpănitori, dar maleabili astfel încât progresele
sunt mai mici la grupa de control decât la cea experimentală. Flexibilitatea și fluiditatea plastică
și verbală au obținut o cotă de creșt ere mai mare în vreme ce originalitatea plastică și verbală a
crescut mai puțin semnificativ. Considerăm că primii doi parametrii sunt mai dependenți de
instrucție și educație, decât cel de -al doilea.
La grupa experimentală munca specială , sub forma antre namentului creativ, chiar dacă a
fost realizat ă cu toți copiii nu s -a materializat decât în aceeași proporție în cazurile individuale.
Nici calitatea și nici cantitatea antrenamentului creativ nu este direct proporțională cu reușita.
Creativi sunt toți copiii, până în momentul în care adulții prin sistemul lor educațional,
prin autoritate, disciplină impusă le înăbușă manifestarea creativă. T.Terrance atrage atenția că,
atmosfera favorabilă creativității nu trebuie concepută ca pe o înce rcare de „laiser faire” în care
este permis orice, ci ca mediu ambiant organizat cu abilitate, un climat care generează
manifestări creative. Învățământul de tip euristic îl învață pe copil să gândească independent, să
privească o problemă din mai multe u nghiuri, îi mărește încrederea în sine, copilul este
transformat într -un participant activ al procesului instructiv – educativ, stimulându -i-se motivația
interioară. Consider ăm că orice preșcolar este o persoană creativă, deoarece posedă calități pe
care condițiile prielnice le poate obiectiva în idei, produse, soluții caracterizate prin noutate,
originalitate, valoare.
Conduita creatoare a copilului preșcolar depinde în mare măsură de educație, aceasta
denotă că, exercitarea unor influențe pozitive, intensificarea, accelerarea dezvoltării aptitudinilor
creatoare constituie sarcini fundamentale ale sistemului instructiv – educativ contemporan .

42

CAPITOLU IV

ESEU -REFLEXIE ASUPRA MODULUI ÎN CARE MODULELE
STUDIATE AU CONTRIBUIT IMPLICIT DIRECT ÎN REALIZAREA
LUCRĂRII

Punctul de plecare și de sosire al oricărui demers pedagogic este copilul . El este mobilitate
noutate ,surpriză și fantezie . Copilul nu -și dezvoltă priceperi și deprinderi dacă nu este antrenat
sistematic în activitatea de învățare. Aplicând tehnicii și strategii activizante de predare și
învățare, am înțeles eficiența sau lipsurile ace stora și am dobândit curajul de a le aplica cu
credința că într -adevăr satisfac cererile stipulate în documentele reformei învățământului, fără a
abandona tradițiile de valoare.

Formarea capacităților , competențelor și abordar ea sistemică a conținuturilo r pot fi realizate
prin redimensionarea modelului clasic de configurare a lecției sau prin înlocuirea lui cu alte
structuri, alături de utilizarea unor strategii, metode și tehnici de predare, înv ățare și evaluare mai
eficiente așa cum am învățat în acești doi ani.

Am căutat să realizez performanță școlară, utilizând cu succes cele învățate pe parcursul
acestor doi ani de master. Rezultatele nu au întârziat să apară, demonstrând astfel, încă o dată,
dacă mai era nevoie, rolul modernul în obținerea succesului școlar.

În lucrarea de față ,am ales să abordez problematica cretivității în învățământul preșcolar.
Tematica aleasă ,, Cultivarea potențialului creativ al copiilor preșcolari ,, se încadrează în
modulul ,, Metodologia procesului in structiv -educativ, ,.

În abordarea tematicii alese m -am raportat în permanență și la alte module studiate care au
legătură cu tema aleasă.

Pe parcursul lucrării se face referire la cultivarea creativității preșcolarilor.Datorită acestei
rapor tări permanente la specificul cultivării creativității se face trimitere la
modulul,, Metodologia cercetării în educație,,.

Nu se poate vorbi despre cultivarea creativității fără a fixa niște repere practice,toate acestea
fac parte din modulul ,, Practica educațională ,,.

Un alt modul ce contribuție la realizarea lucrării este ,, Proiectarea educațională și
didactica ,,.

Am menționat pe parcursul lucrării despre importanța cultivării creativității pentru copilul
preșcolar ,detaliâ nd activ ități care o dezvoltă.Aceste activități au un rol important de dezvoltare a

43

comunicării și relațiilor dinte copii,copii si educatoare.Din acest motiv modulul ,, Comunicare și
relații interpersonale ,,a contribuit la realizarea prezentei lucrăi.
Din e xperiența mea și di n colab orarea permanentă cu colegele masterande , am ajuns la
concluzia ca este necesar sa creăm copiilor condiț ii care sunt menite să favorizeze progre se în
cele trei sfere: afectivă , cognitivă, psiho -motorie, care contribuie la pregat irea copilului
preșcolar pentru viața școlară și socială .
Rezultatele acestei cercetari, rod al unei munci asidue din acești doi ani de master si a unei
experiente de 18 ani în domeniul educational, o voi împărtăși colegelor mele masterande și celor
din zona și județul în care lucrez.

44

CONCLUZIILE GENERALE

1.Cercetarea întreprinsă a demonstrat cât de fecundă este forța creativă la copil, cât de
spontan, cât de individual, cât de tonic este elanul lui creator. De aceea, concluzionăm că
dezvoltarea sistematică a creativității la vârsta primei copilării, poate fi de importanță majoră atât
în menținerea potențialului creativ, cât și a evoluției sale ulterioare, în cultivarea și stimularea
creativității infantile conținând în sine, premisele afirmării creativității la maturitate.
2.Jocul constituie un cadru optim pentru antrenarea virtuților muncii și a creației, e
amplifică posibilitățile de expresie comportamentală, sporește vitalitatea spirituală, dinamismul
creati v al preșcolarului, nevoia activă de explorare a noului în raport cu experiența personală,
generează acel elan lăuntric pentru noi elaborări, dinamismul și expansivitatea specifică pentru
această vârstă. În joc, pe baza experienței cognitive, copilul combi nă, complică, îmbogățește
acțiunile preluate din modelele socio -culturale, dă semnificație proprie obiectelor pe care le
utilizează potrivit nevoilor și trăirilor sale afective
3.Am promovat o activitate diferențiată în scopul sprijinirii copiilor cu posibilități mai mari,
pentru a susține spiritul creator care apare în cadrul acestor activități și pentru a încuraja
aptitudinile copiilor, a lăsa câmp larg imaginației creatoare încă de la această vârstă. Aceasta
pentru că, activitatea creativă este c onsiderată ca reprezentând cel mai înalt comportamental
uman, capabil de a antrena și focaliza toate celelalte niveluri de conduită biologică și logică
(deprinderi, inteligență), precum și toate însușirile psihice ale unui individ (gândire, memorie,
atenți e, voință, afectivitate etc.) în direcția pentru care acesta este pregătit și preocupat în vederea
realizării unor produse ce se caracterizează prin originalitate, noutat e, valoare și utilitate social.
4.Educația este – așadar – chemată să studieze c reativitatea. La copilul preșcolar,educația
trebuie să fie compatibilă u vârsta. Am observat, însă, că deși intervenția procesului de educație
și de instrucție îl interesează pe copil ca niște mijloace să zicem – suplimentare, cu unele scheme
convenționale gata elaborate, aceste „scheme” sau modele, nu pot concura cu mijloacele proprii
ale copilului de a se exprima.

45

BIBLIOGRAFIE:

Amabile, Teresa, Creativitatea ca mod de viață, Editura Știință și Tehnică, București,
1997.
Brandes, D., Howard, Ph., 1979, Gamesters Manual de 140 de jocuri pentru profesori și
lideri de grup: Nr 1.
C., Crețu, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iași, 1997, p.35.
E., Apetroaie, Stimularea creativității prin activități de modelaj , Revista Învățământul
preșcolar, nr. 3-4/2005.
E., R ăfăilă, Educarea creativit ății la vârsta pre școlar ă. Bucure ști:Ed. Aramis, 2001,.
Feier Vasile Virgil, ( 1995), Creativitate și creativitate managerială , Editura Expert,
București.
Gardner, H. ,Inteligențele multiple: teoria în practică., Barcelona: Polity Press. (1993),
Ilica Anton, Gabriela Kelemen, (2007), (coord), Didactica învățământului preșcolar ,
Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad.
Ilica Anton, Gabriela Kelemen, (2007), (coord), Metodica activităților instructiv –
educative în grădiniță , Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad.
Ilica Anton, (2009), O pedagogie modernă, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad.
Ilica Anton, (2009), Paradigme pedagogice, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad.
Kelemen Gabriela, (2008), Psihopedagogia supradotării. Identificarea și educarea
copiilor supradotați , Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad.
Kelemen Gabriela, (2009), Pedagogie preșcolară , Editura Universității „Aurel Vlaicu”,
Arad.
Kelemen Gabriela, (2007), Copilul cu dificult ăți de învățare, o abordare
psihopedagogică , Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad.
Kelemen Gabriela, Laurențiu Leucea, (coord), (2007), Psihopedagogie preșcolară și
Metodica activităților din grădiniță, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad.
M., Tyson, Creativitatea. În; Orizonturi noi în psihologie. Bucure ști: Ed. Enciclopedic ă,
1973.

46

Programa activităților instructiv – educative în grădinița de copii , (2005), Editura V&
I Integral, București .
Popescu -Neveanu și colab., (1999), Manualul de Psihologie, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
P. Popescu – Neveanu, P, Zlate M., Crețu, T. (redactori), Psihologie școlară , București,
Universitatea din București, 1987, p.52.
Popescu Neveanu, P., (1971), Evoluția conceptului de creativitate , Analele Univ.
București, seria Psihologie.
Popovici, D.V., Balotă, A., (2004), Introducere în Psihopedagogia Supradotaților, Editura
Fundației Humanitas, București.
P., Jurița, Culegere de cântece și jocuri muzicale , Editura Universității “Aurel Vlaicu ”,
Arad, 2005.
Roco, Mihaela, (2001), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași .
Roco, M., (1985), Stimularea creativității tehnico – științifice , Editura Științifică și
Enciclopedică, București.
U., Șchiopu, Structuri explozive și late nte în jocurile copiilor .În: Copilul și jocul.
Culegere metodică editată de Revista de Pedagogie, 1975, 265 p.

47

ANEXE
ANEXA1
Hartă conceptuală:Metoda observației

Metoda
observației
Tipurile observației Obiectul observației Conținutul pedagogic
Observația
structurată Observația
participativă Conținutul
psihologic Comporta
ment de
participar
ee C.derezol
vare a
sarcinilor C.de
exprimare
personală
Abordare
moleculară Abordare
molară
aspectul
existențial
al
participă ri aspectul
subiectiv,
empatic al
participă ri Simptomatica
stabilă Simptomatica
labilă
Constituția
fizică Aspectul
vestimentar Aspectul
fizic Pantomima Mimica Vorbirea

48

ANEXA 2
PROGRAM DE ANTRENAMENT CREATIV

Se poate folosi , în grădinița de copii un program de antrenament creativ care include
exerciții creative. Acest program poate să amplifice posibilitățile creative ale conținuturilor și
strate giilor didactice, ținând cont de nivelul de dezvoltare a potențialului creativ al copiilor și
poate fi îmbunătățit și utilizat nu numai de către educatoare, ci și de către părinte.

1. EXERCIȚII CREATIVE AL CĂROR MATERIAL ESTE CUVÂNTUL
a) Jocul silabelor
Găsirea cuvintelor care încep cu aceeași silabă.
Exemplu: cabină – cadou – cameră – cale

b)Jocul sinonimelor
Găsirea sinonimelor unor cuvinte date.
Exemplu: mâncare – hrană
c) Piatra în lac
Se pornește de la un cuvânt dat și se cere:
– găsirea cuvintelor c are încep cu sunetul inițial al cuvântului dat;
– găsirea cuvintelor care încep cu aceeași silabă;
– găsirea cuvintelor care se termină cu același sunet;
– găsirea cuvintelor care se termină cu aceeași silabă;
– găsirea cuvintelor care încep cu sunetele cu prinse în structura lor (cal – curea – albină – loc)
– găsirea sensurilor tuturor cuvintelor;
– formularea propozițiilor cu aceste cuvinte.
d) E bine?
Găsirea greșelilor sau contradicțiilor dintr -un enunț.
Exemplu: Astă vară a venit Moș Crăciun.

49

Variantă: Formularea de către copii a unor propoziții care ascund adevărul.
e) Încurcătura
Plasarea personajelor unei povești în alte spații sau timpuri, cerându -se copiilor să continue
povestea în situația nou creată.
f)Haide spune!
Continuarea poveștii dincolo de finalul ei.
Exemplu: Ce face Albă ca Zăpada după ce s -a căsătorit cu prințul?
Ce face iedul cel mic după ce capra l -a pedepsit pe lup?

2. RXERCIȚII CREATIVE AL CĂROR MATERIAL ESTE ELEMENTUL PLASTIC

a) „Fereastra deschisă” sau „Fereastra de aur”
Să deseneze în deschizătura ferestrei ceea ce -și imaginează că văd (scenă de poveste, peisaje,
obiecte, ființe dragi)
Exemplu:

b) Spune ce poate fi
Să deseneze cât mai multe obiecte a semănătoare cu figura dată (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi,
formă neregulată)
Exemplu:
Soare, minge, balon, ceas, roată

Batistă, șervețel

50

Masă, fereastră, carte
Acoperiș de casă, umbrelă
c) ”Ce poate fi” folosind contururile figurilor geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi)
Variantă:
Obiectele realizate pot fi încadrate într -o temă.
Exemplu:Peisaj, În parc.

d) Cu ce seamănă.
Copiii sunt distribuiți în grupuri de câte șase. Fiecare va desena un element compozițional
subordonându -se temei date și continuând ceea ce au desenat colegii de grup.
e) Covorașul
Să completeze și să coloreze căsuțele așa cum vrea fiecare
Exemplu:

f) Jocul culorilor înfrățite.
Fuziunea la margine a culorilor și obținerea unor noi culori.

51

g)Ștampilarea.
Utilizarea de material textil, flori și frunze presate, pete de culoare, etc. pentru obținerea unor
obiecte imaginate de copii.
h)Cu ce seamănă pata?
Aplicarea unei pete de culoare pe o jumătate din foaie și plierea ei . Imaginii rezultate i se va găsi
o similitudine în viața reală.
Exemplu. Fluture, floare, pom, gâze.

3. EXERCIȚII CREATIV E CU OBIECTE SAU CU EVENIMENTE
a) Ce s-ar putea întâmpla?
Indicarea unor consecințe variate pentru întâmplări neobișnuite.
Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă soarele nu ar mai răsări pe cer?
Ce s-ar întâmpla dacă ar fi veșnic iarnă?
b) Ce putem face cu ele.
Găsirea unor utilități noi anumitor obiecte.
Exemplu: Ce putem face cu o foaie de hârtie?
Dar cu o minge?
c) Invitație
Realizarea unei invitații folosind diferite materiale (imagini, bucăți de hârtie, plante presate, fire
textile).
d) Ce aș face dacă aș fi…?
Descrierea evenimentelor și stărilor prin care ar trece dacă ar fi un obiect sau o altă ființă
(bicicletă, pisică, copac)

52

ANEXA 3
COMPUNE ÎN CASETA LIBERĂ NUMĂRUL DAT DE BULINE DE PE FIECARE
DOMINO

53

ANEXA 4
COLOREAZĂ TOATE OBIECTELE MICI

54

DECLARAȚIE

Subsemnata Melania Caraconcea declar pe propria răspundere că lucrarea intitulată
„Cultivarea potențialului creativ al copiilor preșcolari ”, îmi aparține în întregime, nu a fost
plagiată, iar la întocmirea ei am consultat volumele, studiile și articolele menționate în
bibliografie.

Arad, 2014 Semnătura