Culoarul Rucăr Bran, Potențial Turistic Final [305184]

[anonimizat]: [anonimizat]

2019

[anonimizat],

Absolvent: [anonimizat]

2019

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. DATE GENERALE

1.1. Așezarea geografică. Așezarea matematică. Limite

1.2. [anonimizat]. ELEMENTE NATURALE. RESURSE TURISTICE NATURALE

2.1. Elemente de relief. Resurse turistice

2.2. Elemente de climă și potențial climatic

2.3. Elemente de hidrografie. Resurse turistice

2.4. Elemente de biogeografie și potențialul turistic al acestora

2.4.1. Parcuri, rezervații naturale

Capitolul III. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

3.1. Resurse turistice religioase

3.2. [anonimizat]

3.3. Tradiții și manifestări culturale

Capitolul IV. VALORIFICAREA RESURSELOR TURISTICE

4.1. Infrastructura de cazare

4.2. Infrastructura de alimentație publică

4.3. Infrastructura de transport

4.4. Forme de turism practicate

4.5. Fluxuri de turiști

Capitolul V. STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A RESURSELOR TURISTICE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Realizarea unei lucrări cu tematică turistică nu trebuie să se rezume numai la simpla prezentare a [anonimizat] a [anonimizat], să găsească posibilitățile prin care turismul ca și activitate economică poate să revitalizeze o comunitate locală și de ce nu o regiune sau o țară.

În alegerea acestei teme, a [anonimizat] a economiei naționale. [anonimizat]-Dragoslavele, pentru că îl consider extrem de bogat în numeroase obiective turistice naturale și antropice care nu sunt încă valorificate și sper ca într-o bună zi acest potențial să fie în primul rând protejat și apoi inclus în circuitele turistice.

[anonimizat]-[anonimizat] a acestuia.

[anonimizat] o acțiune pentru fiecare dintre aceste obiective dar și rezultatele scontate a fi atinse.

După prezenta introducere urmează primul capitol care tratează așezarea geografică a [anonimizat]-Dragoslavele, elementele de favorabilitate sau restrictivitate în acest sens. [anonimizat] a culoarului.

[anonimizat] o analiză generală a [anonimizat]-Dragoslavele în timp ce capitolul III abordează resursele turistice antropice.

[anonimizat], [anonimizat] a culoarului, penultimul subcapitol prezintă formele de turism practicate iar ultimul subcapitol este destinat analizei fluxurilor turistice.

[anonimizat] o strategie de dezvoltare și promovare a resurselor turistice și a [anonimizat]-Dragoslavele.

Lucrarea se va încheia cu concluziile de rigoare și prezentarea bibliografiei.

Lucrarea reprezintă o îmbinare între geografie, turism, istorie, marketing, și se dorește a fi un studiu dacă nu foarte complex, unul corect și actualizat privind starea actuală a turismului din Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele.

Unul dintre argumentele acestei lucrări a fost munca în echipă cu coordonatorul științific, apoi multitudinea surselor de informare, toate vor fi precizate prin note de subsol, la tabele sau prin precizarea surselor imaginilor utilizate în această lucrare. Îmbinarea muncii pe teren cu studiul individual la bibliotecă m-a ajutat să remarc anumite schimbări pozitive sau negative privind turismul din zona analizată.

Menționez că nu toate pozele sunt realizate de mine, am utilizat și imagini din alte surse, în afară de arhiva personală, poze care au fost alese cu grijă și la fiecare se va specific autorul. Citatele sunt marcate corespunzător în text și întotdeauna cu precizarea autorului.

Dintre metodele utilizate în redactarea acestei lucrări precizez: observația, lucrul cu harta, problematizarea, sintetizarea informațiilor, comparația, caracterizarea, descrierea.

Capitolul I

DATE GENERALE

Între numeroasele porți de pătrundere în fermecătorul orizont carpatic se înscrie, desigur, și Culoarul depresionar Rucăr-Bran, un spațiu montan original, o veritabilă ”membrană de osmoză” între Muntenia și Transilvania , ținut de un deosebit pitoresc, unic în geografia de suflet a românilor. Acest spațiu carpatic are o lungime de circa 775 kmp, desfășurându-se pe o lungime de 45 km, cu o lățime maximă de 14 km în dreptul localității Moeciu.

1.1. Așezarea geografică. Așezarea matematică. Limite

Considerat ca o arie de discontinuitate geografică relativă, Culoarul depresionar Rucăr-Bran, ce aparține grupei montane a Bucegilor, pare împlântat în rama Carpaților Meridionali, conturându-se ca o unitate de relief originală și bine individualizată.

a) Așezarea în cadrul României

Culoarul Rucăr-Bran este situat aproximativ în centrul României, în cadrul județelor Argeș și Brașov (vezi fig. 1.1.). Distanțele din București până la localitățile aproximativ din extremitățile culoarului sunt: București-Bran (175 km), București- Dragoslavele (186 km), cu mențiunea că traseul obișnuit turistic spre Bran trece prin Valea Prahovei.

Fig. 1.1. Poziția geografică a Culoarului Rucăr-Bran în cadrul României, sursa: geografilia.ro, accesat în data de 18.11.2018

b) Așezarea în cadrul Carpaților Meridionali

Situat la o altitudine cu valori cuprinse între 500-1 500 m, Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele este parte componentă a Grupei Munților Bucegi, prima grupă a Meridionalilor pornind dinspre est, fiind localizat, mai exact, la vest de nucleul Bucegi-Leaota (vezi fig. 1.2.).

Fig. 1.2. Poziția geografică a Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele în cadrul Carpaților Meridionali, sursa: profudegeogra.eu, accesat în data de 19.11.2018

c) Așezarea matematică (coordonatele punctelor extreme)

Lungimea totală a culoarului este de 45 km, aceasta fiind distanța între punctele extreme, reprezentate de localitățile Sohodol la nord și Stoenești la sud (vezi fig. 1.3.).

Fig. 1.3. Localizarea punctelor extreme ale culoarului, sursa: https://traseeturistice.wgz.ro/, accesat în data de 19.11.2018

Cu alte cuvinte, din punct de vedere matematic, Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele se desfășoară între următoarele coordonate:

Sohodol: 45°31′41″N 25°24′08″E

Stoenești: 45°15′53″N 25°13′39″E/ Cetățeni: 45°11′03″N 25°12′37″E

Sohodol este un sat din cadrul comunei Bran (județul Brașov) iar Stoenești este comună din cadrul județului Argeș.

d) Limitele

Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele este limitat de către următoarele unități geografice (vezi și harta 1.4.):

Munții Leaota și Bucegi (la est);

Munții Iezer-Păpușa și Piatra Craiului (la vest).

Fig. 1.4. Unitățile geografice învecinate Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, sursa: profudegeogra.eu (19.11.2018)

Culoarul apare suspendat față de depresiunea Brașov (în Nord) și Subcarpații de Curbură (în Sud) cu aproximativ 350-400 m dând un aspect original și unic acestui culoar , dar, asupra limitelor estice și vestice nu există nici o îndoială, deoarece sunt clar exprimate în cadrul peisajelor de către puternice abrupturi ce aparțin masivelor limitrofe, masive care, pe cele două laturi ale culoarului, domină cu 500-800 m zona joasă.

În privința limitelor nordice și sudice, încă mai există dezbateri, astfel, dacă în nord, se poate observa destul de clar o denivelare tectonică, de circa 400 m, pe direcția localităților Sohodol

și Măgura, delimitând destul de clar culoarul de Depresiunea Brașov, spre sud părerile sunt împărțite: o parte dintre specialiști extind culoarul numai până la Rucăr iar alți geografi extind culoarul, incluzând și culoarul Dâmboviței, până la Cetățuia, incluzând astfel și bazinetele depresionare Dragoslave și Stoenești.

1.2. Istoricul activităților turistice în cadrul Culoarului Rucăr-Bran

Prin particularitățile sale geografice, culoarul depresionar Bran-Rucăr-Dragoslavele, străbătut de drumul transcarpatic al Branului, a avut un rol deosebit în facilitarea legăturilor dintre provinciile românești situate de-o parte și de alta a Carpaților, unind vechile capitale Câmpulung Muscel și Târgoviște de cetatea Brașovului. Poate nicăieri ca aici, amplificarea în timp a funcțiilor drumului Branuui, nu a determinat o dezvoltare atât de intensă a vechilor așezări favorizate din plin de adăpostul muntelui și pădurii, beneficiind de darurile cu care natura generoasă a înzestrat aceste locuri.

Pentru drumețul plecat cu dorința de a evada din mediul citadin și a regăsi liniștea tulburătoare de la poalele munților sau pe culmi îndepărtate, așezările din Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, răsfățate de culorile pastelate ale peisajului montan, oferă posibilitatea practicării unui turism de tranzit au staționar.

Inițial drumuri cu specific economic, ”drumul oilor”, ”drumul cașului”, ”drumul cailor”, ”drumul varului” sau ”drumul bradului” au devenit în timp trasee turistice, unele dintre aceste continuând să-și mențină funcția economică inițială.

Turismul în zona culoarului cunoaște o dezvoltare apreciabilă încă din anii 60, dar și odată cu îmbunătățirea infrastructurii rutiere, construirea și îmbunătățirea drumurilor de acces către localitățile cu valențe turistice dar și către principalele obiective turistice naturale sau antropice. Astfel, prezența unor obiective turistice începe să fie bine pusă în valoare, este vorba despre Castelul Bran sau Peștera Dâmbovicioara. În cazul Castelului Bran, fluxurile turistice s-au amplificat după anul 1990, devenind, mulți ani la rând cel mai vizitat obiectiv turistic din România.

Numeroasele obiceiuri, tradiții, bogăția și expresivitatea creațiilor folclorice, nunțile rucărene și brănene, bogăția și originalitatea zonelor etnografice muscelene și brănene în toate manifestările geniului popular, de la construcția de locuințe, unelte și mobilier, până la producțiile folclorice de o mare sensibilitate și sinceritate, demonstrează milenarele rădăcini ale civilizației carpatice românești, fiind cunoscute din ce în ce mai mult odată cu perioada anilor 60 și din ce în ce mai mult, mai ales după anul 1990.

În timp se vor cristaliza mai multe zone turistice: Bran, Podu Dâmboviței, Tămaș-Otic (culoare secundare, aflate în bazinul superior al Dâmboviței).

Capitolul II

ELEMENTE NATURALE. RESURSE TURISTICE NATURALE

Potențialul turistic natural (fond turistic natural; oferta turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de cadrul natural al unui spațiu: unități, tipuri și forme de relief; tipuri și subtipuri climatice; ape de suprafață și subterane; etaje de vegetație sau asociații vegetale. În foarte multe situații, componentele cadrului natural au un rol predominant în determinarea valorii potențialului turistic al unui teritoriu și a dezvoltării industriei turistice .

2.1. Elemente de relief. Resurse turistice

Element esențial în distribuția celorlalte componente ale învelișului geografic (climă, ape, vegetație, faună) și suportul general al întregii activități turistice, relieful prezintă el însuși atractivitate în domeniu grație complexității genetice, configurației morfologice, principalilor indicatori morfometrici, distribuției în spațiu, etc .

Relieful culoarului se desfășoară între 800 m (pe văi și depresiuni) și ajunge la 1 350 m (la nivelul platourilor și vârfurilor mai înalte) fapt care reflectă caracteristica de ansamblu a regiunii de mare culoar (uluc) între masivele carpatice ce depășesc 200 m și care îl domină prin versanți prăpăstioși cu diferențe de nivel mari .

În cazului Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, varietatea reliefului, în care relativa uniformitate a Platformei Branului contrastează cu bazinetele depresionare Peștera, Dâmbovicioara, Podu Dâmboviței, Rucăr și Dragoslavele, sau complexul de calcare și conglomerate mezozoice caracterizat printr-o deosebită evoluție în zona centrală sunt consecințele unei intense activități de modelare în roci cu durități diferite, în care rolul apei a fost decisiv. Apa a sfredelit masivele calcaroase rezultând un relief carstic pitoresc, de la amețitoarele chei până la mirifica lume a peșterilor, de la micile doline, până la poliile întinse, toate conturând un splendid crochiu geografic .

În ansamblul lui acest culoar este o unitate joasă cu un fundament cristalin peste care au fost depuse roci sedimentare, păstrate sub formă de mase izolate mai ales în unele depresiuni tectonice de tip graben (Rucăr, Podu Dâmboviței) sau ca platouri și culmi.

Zona cu activități turistice Bran

Corespunde din punct de vedere geografic platformei brănene, acelor plaiuri ușor ondulate, situate între abruptul Bucegilor și creasta Pietrei Craiului. Formele carstice din complexul Măgura-

Peștera- Șirnea (Peștera Liliecilor) se constituie în obiective turistice naturale remarcabile.

Fig. 2.1. Harta zonei turistice Bran (stânga) cu localizarea Peșterii cu Lilieci, sursa: www.wordpress.com, accesat în data de 19.11.2018

Peștera Liliecilor (vezi fig. 2.1.) este situată la o altitudine de 950 m, fiind ușor de vizitat. Are o lungime de 370 m, din care 109 m de galerie activă. Grota este populată de colonii de lilieci care, de-a lungul timpului, au fost cercetate din punct de vedere biospeologic de către specialiștii Institutului de Speologie din București .

Fig. 2.2.-2.3. Intrarea în Peștera Liliecilor (satul Peștera- stânga) și liliac dintr-o colonie a peșterii, sursa: http://tai-tai.net/vacante/Pestera-Liliecilor-din-Satul-Pestera-.html, accesta în data de 19.11.2018

Accesul în peșteră se face printr-un culoar îngust care dă într-o grotă, nu foarte mare dar cu podea ascendentă. Peștera poate fi vizitată în orice anotimp iar timpul mediu pentru o vizită este de 45 minute, deși specialiștii din administrația Parcului Național Piatra Craiului susțin că turiștii deranjează coloniile de lilieci.

Zona turistică Podu Dâmboviței

Această zonă turistică este înzestrată cu unul dintre cele mai spectaculoase forme carstice. Stau aici sculptate de natură numeroase chei de pe văile Dâmboviței (Plaiul Mare, Cheile Mari), Dâmbovicioarei (Brusturet și Dâmbovicioara), Crovului, Rudăriței și a altor afluenți (fig. 2.4.).

Fig. 2.4. Harta principalelor obiective turistice naturale și antropice din zona depresiunii Podu Dâmboviței, sursa: drumliber.ro, accesat în data de 19.11.2018

Cheile Dâmboviței sunt o adevărată minunăție a naturii, fiind localizate o distanță de aproximativ 150 km de București (vezi fig. 2.5.-2.6.). Traseul cheilor începe din localitatea Podul Dâmboviței (așezată într-o uriașă depresiune carstică), localitate situată chiar la intersecția dintre Cheile Dâmboviței și Dâmbovicioarei.

Cheile se caracterizează prin pereți enormi din piatră, pereți care devin tot mai apropiați, îngustind foarte mult cheile la jumătatea distanței dintre Rucăr și Podu Dâmboviței, după 2 km, albia se lărgește din nou, mai ales la contactul cu afluentul Ghimbav (creatorul altor chei deosebit de pitorești). Un drum forestier însoțește cheile spre izvoare, oprindu-se după 40 km în Barajul de la Pecineagu. Turiști vin aici pentru diferite forme de turism, pornind de la simpla drumeție, cura de teren la practicarea alpinismului.

Fig. 2.5.-2.6. Peisaje din Cheile Dâmboviței sunt adevărate elemente de atractivitate turistică, sursa: http://la-povestile-mele.blogspot.com/2017/08/balaceala-in-cheile-dambovitei-si.html, accesat în data de 19.11.2018

Cheile Dâmbovicioarei sunt o componentă însemnată a celui mai mare complex de chei din țară (cel axat pe Dâmbovița și afluenții săi), care însumează peste 20 de chei, cu o lungime totală de peste 30 km Adâncirea pârâului Dâmbovicioara în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, tăiat în stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminală a masivului (vezi fig. 2.7.-2.8.). Cheile sunt de origine epigenetică, întrucat râul s-a adâncit inițial în formațiuni sedimentare mai putin dure (gresii, conglomerate), iar când a ajuns la nivelul calcarelor și-a continuat eroziunea, generând respectivele sectoare înguste ale văilor. Cheile propriu-zise ale Dâmbovicioarei, săpate pe o lungime de aproximativ 2 km în podul calcaros dintre depresiunile Dâmbovicioara si Podul Dâmboviței, se remarcă printr-un aspect monumental, datorită pereților verticali sau chiar aplecați peste albie, cu înălțimi ce depășesc în unele locuri 200 m.

Fig. 2.7.-2.8. Cheile Dâmbovicioarei, se observă pereții abrupți calcaroși, calea de acces și cursul de apă, sursa : skytrip.ro, accesat în data de 19.11.2018

Cheile Brusturetului, reprezintă un sector de chei mai puțin frecventat de turiști care de regulă se opresc în zona Peșterii Dâmbovicioara sau a Cheilor Dâmbovicioarei. Cu toate acestea, cum se observă și din figura 2.9. ele nu sunt cu nimic mai prejos decât primele, Cheile Brusturetului fiind de-asemenea înguste cu versanți înalți de 150-200 m aproape verticali, chei săpate de pârâul Brusturet în masa de calcare jurasice (vezi fig. 2.9.). Sălbăticia peisajului este întregită de molizii care cresc direct din pereții calcaroși verticali, o adevarată lecție de supraviețuire. Drumeția este forma de turism cea mai practicată aici, unde principală bază de cazare este Cabana Brusturet

dar și locuri special amenajate pentru campare. Amenajarea nu este însă una optimă, drumul este dificil, există chiar și zone, porțiuni inaccesibile.

Fig. 2.9. Peisaj din Cheile Brusturetului, sursa: arhiva personală

Lumea fascinantă a peșterilor de la Dâmbovicioara, Urșilor, Uluce, ș.a., împreună cu restul formelor carstice au dus la înscrierea zonei printre cele mai vizitate din Carpații Meridionali.

Peștera Dâmbovicioara, se găsește în partea de sud a Masivului Piatra Craiului (vezi fig. 2.10.-2.11.), în versantul stâng al Văii Dâmbovicioara, afluentul Dâmboviței la 1 km nord de satul Dâmbovicioara. Este accesibilă automobiliștilor pe șoseaua Rucăr- Podu Dâmboviței- Dâmbovicioara- Cabana Brusturet . Posibilități de cazare există și la cabana Brusturet dar și la casele localnicilor, există și posibilități de campare în multe locuri cu un pitoresc deosebit.

Deși este foarte cunoscută și frecventată de turiști din toate categoriile este o peșteră modestă ca dimensiune și înfățișare. Are o lungime de numai 555 m, fiind cu toate acestea una dintre cele mai lungi peșteri din Masivul Piatra Craiului, aici unde peșterile sunt foarte numeroase dar scurte ca lungime .

Are o galerie unică, cu lățimi de 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu câteva mici ramificații. După aproximativ 150 m de la intrare, galeria devine foarte scundă, obligând turiștii să se aplece pentru a continua vizita. Pârâul care a generat această peșteră și-a schimbat cursul în timp având acum un alt punct de ieșire mai în aval.

Fig. 2.10.-2.11. Accesul în Peștera Dâmbovicioara (stânga) și dotări pentru accesul turistic , rampă și iluminat (dreapta), sursa: arhiva personală

Peștera are puține formațiuni, se remarcă pe peretele sudic, din mijlocul galeriei, o suprafață căptușită cu mondmilch, cu frumoase “piei de leopard“.

Temperatura este de 10-12 grade Celsius, umiditatea nu este moderată, flora și fauna nu sunt bogate în specii, cele existente sunt specifice rocilor calcaroase, există un ușor curent de aer , posibil datorat unor mici legături cu exteriorul.

Electrificarea de tip “alee“, făcută în anul 1980 nu sporește farmecul acestui obiectiv dar asigură o luminozitate acceptabilă. Vizita se face numai în prezența ghidului.

Farmecul acestor locuri este sporit de numeroase legende legate de aceste cavități în calcar, dintotdeauna peșterile au generat o atracție pentru oameni care le-au asemuit unor porți către lumea de dincolo. Au fost folosite ca ascunzători de către haiduci sau de către populațiile locale în caz de primejdii. Este cunoscut că aceste peșteri au fost sălajul ursului de peșteră (Ursus spaeleus), fosilele acestuia intriga azi pe cercetători dar și pe pasionații de speologie.

Ursus spelaeus sau ursul peșterilor aparține de specia de animalelor dispărute care au trăit în perioada ultimei glaciațiuni (perioadă în urmă cu 2.6 – 2,7 milioane de ani caracterizată prin răcirea climei pământului). Această specie prefera peșterile ca adăpost în timpul hibernării, peștera fiind locul unde-și crește puii sau este locul unde moare. Neclarificată este problema vânării acestui urs în perioada glaciațiunii, deoarece omul care provine din Africa ajunge numai cu 10 000 de ani în Europa, la unele cranii găsindu-se răniri provocate probabil de vânători, totuși nu s-a putut constata o vânare intensivă a acestui animal, dispariția animalului se presupune că s-ar datora schimbării de climă.

Peștera Urșilor (Peștera Colțu Surpat) deși mult mai puțin cunoscută față de Peștera Urșilor din Munții Pădurea Craiului, cea din Masivul Piatra Craiului nu este cu nimic mai prejos decât cea din urmă, fiind poate mai mici în dimensiuni (vezi fig. 2.12.-2.13.). În rest și aici turiștii pot să admire formațiunile speoterme specifice calcitului, și ce este mai important vestigii ale ursului de peșteră, Ursus Spaeleus, care a folosit aceste peșteri pentru adăpost. Peștera este situată pe peretele din stânga Cheilor Plaiul Mare , create de adâncirea râului Dâmbovița în masa de calcare jurasice.

Fig. 2.12- 2.13. Intrarea în Peștera Urșilor din Masivul Piatra Craiului (stânga) și liliac (dreapta), sursa: universulargesan.ro, accesat în data de 19.11.2018

Zona turistică Muscel

Cuprinde Culoarul Dâmboviței și localitățile Rucăr, Dragoslavele și Stoenești, având drept centru polarizator Rucărul. Peisajul este dominat masivele Leaota și Iezer dar și varietatea reliefului, remarcându-se mai ales Cheile de la Cetățuia. Zona este deosebită, se remarcă prezența stâncilor uriașe, cu forme bizare- privite din anumite unghiuri, înfățisează capete de animale, figuri umane privind spre cer și jilțuri pentru uriași. Blocurile imense din piatră au forme ciudate, din acest punct de vedere pot fi amintite, străjuind înălțimile, ”Ciobanul și oaia sa” sau ”Masa lui Mihai Viteazul”- o lespede de piatră care se află la picioarele celui mai impresionat monument megalit- un gigant ce pare că privește spre cer . Zona este una recunoscută pentru schituri săpate în peșteri, cel mai cunoscut este Schitul Negru-Vodă (vezi fig. 2.14).

Fig. 2.14. Peisaj din zona Cheilor Dâmboviței de la Cetățuia, sursa: www.youtube.com, accesat în 19.11.2018

d) Zona turistică Tămaș-Otic

Se caracterizează prin alternanța peisajului carstic cu cel dezvoltat pe conglomerate și roci cristaline ce demonstrează, varietatea formelor de relief. Sunt multiple posibilități de practicare a turismului în zonă. Peisajul natural este întregit de traseele montane angajate în ascensiunea Munților Piatra Craiului, Țaga, Făgăraș și Iezer-Păpușa, existând și posibilitatea practicării sporturilor legate de vânat sau pescuit.

2.2. Elemente de climă și potențial climatic

Clima este o resursă ce poate contribui la dezvoltarea turismului sau, din contră, poate deveni un factor limitativ al activităților turistice din aria de destinație .

Din punctul de vedere al potențialului turistic, clima trebuie privită sub două aspecte: ca factor de peisaj (condiționarea impusă de climă asupra celorlalte componente ale mediului geografic, deci un factor care exercită o influență covârșitoare asupra peisajului) și ca influență pe care o exercită asupra organismului uman.

Radiația solară

Constituie sursa energetică principală în geneza și evoluția diferitelor procese naturale; se caracterizează sub diferite tipuri de radiații și diferă în funcție de gradul de opacitate al masei de aer din troposferă, mărirea sau micșorarea unghiului pe care fluxul de raze îl realizează cu suprafața terestră, etc, astfel pot fi analizate:

Durata de strălucire a Soarelui: aproximativ 1 800 ore/an;

Radiația solară globală: 110-115kcal/cmp

Temperatura aerului

Temperatura aerului este elementul climatic cu cea mai mare influență asupra activităților turistice, a tipului de turism și, nu în ultimul rând, asupra felului de îmbrăcăminte purtată pentru a asigura confortul termic al turistului. Temperaturile coborâte din timpul iernii sunt favorabile acumulării zăpezii și deci practicării sporturilor de iarnă (în special schiul). În schimb, unele activități turistice sunt specifice perioadei calde. Temperaturile extreme, pozitive sau negative, sunt nefavorabile activităților turistice. Acestea pot apare vara (iulie și august) când depășesc 30 grade Celsius sau iarna prin apariția gerurilor persistente. Repetarea acestora mai multe zile consecutiv (ceea ce s-a constatat cu o frecvență mai mare în ultimul deceniu), crează senzații de confort și lipsa chefului de muncă sau de călătorie. De asemenea, schimbările bruște de temperatură, nu favorizează activitatea turistică.

Dintre parametrii climatici pot fi menționați:

Temperatura medie anuală: regimul temperaturii se caracterizează în primul rând prin valorile medii anuale cuprinse între 4-8 grade Celsius, temperatura scăzând, evident, odată cu creșterea altitudinii- 7,2 grade Celsius (Rucăr- 700 m altitudine), 4,4 grade Celsius (Fundata- 1 370 m altitudine); în unele depresiuni, mai ales în Rucăr și Podu Dâmboviței, se înregistrează frecvente inversiuni termice, care, pe lângă temperaturile minime coborâte, mai determină cețuri de vale, brume timpurii și târzii, îngheț la sol.

Grafic 2.1. Temperaturile medii lunare și anuale pentru Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Temperatura medie a lunii ianuarie este de -4 grade Celsius;

Temperatura medie a lunii iulie este de 18 grade Celsius;

Numărul zilelor cu îngheț (temperatura minimă zilnică este egală sau sub 0 grade Celsius) este de 140-180/an;

Numărul zilelor de iarnă (temperatura maximă zilnică este de peste sau egală cu 0 grade Celsius) este de 50/an;

Numărul zilelor de vară (temperatura maximă zilnică este egală sau depășește 25 grade Celsius) este de maxim 20/an ;

Numărul zilelor tropicale (temperatura maximă zilnică depășește sau este egală cu 30 grade Celsius) este de 0-5/an;

Numărul nopților tropicale lipsesc la altitudini de peste 800 m.

Umezeala aerului

Depinde de factorii generali (dinamica maselor de aer umede sau uscate și bilanțul radiativ) și reginali-locali (formațiuni vegetale, suprafețe acvatice care prin evapotranspirație și evaporație deterină în timpul anului cantități variate de vapori de apă).

Are un efect restrictiv asupra activităților turistice, mai ales prin efectele asupra organismului uman, mai ales asupra aparatului respirator.

În cadrul Culoarului Rucăr-Bran-Dragoslavele media este de 80%, nu scad sub această valoare în sezonul rece iar în sezonul cald este în jur de 80-85%.

Nebulozitatea și tipurile de zile specifice

Este un element important pentur definirea caracteristicilor climatului, pentru că, de evoluția diurnă-anuală a gradului de acoperire al cerului cu nori depind direct: mărimea fluxului radiativ primit de suprafața activă, evapotranspirația și evapotranspirația, gradul de luminozitate, ritmul biotic dar și starea psihică a omului. Astfel, pentru turism, poate fi un factor de stress dar, în egală măsură poate să contribuie la întregirea unor peisaje geografice deosebit de atractive.

Tabel 2.1. Regimul mediu al nebulozității

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Precipitațiile

În tabelul 2.2 și graficul 2.2. este prezentată situația precipitațiilor medii anuale căzute dar și ponderea lor, cantitatea căzută pe sezoane.

Tabel 2.2. Regimul precipitațiilor în Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Precipitațiile atmosferice, dacă sunt lichide, reprezintă un element restrictiv pentru majoritatea activităților turistice (mai ales pentru cele în aer liber) dar dacă sunt solide (zăpadă) reprezintă un element favorizator, mai ales pentru practicare sporturilor de iarnă.

Analizând si graficul de mai jos se observă că cea mai mare pondere a precipitațiilor cade în sezonul de vară (maxim 40%) iar cea mai mică pondere în sezonul de iarnă (sub 12,5%).

Grafic 2.2 Regimul precipitațiilor pe sezoane în Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele (%)

Sursa: Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II)

Numărul de zile cu ninsoare depășește 30/an iar al celor cu strat de zăpadă este de aproximativ 100/an. În egală măsură, se înregistrează și 6-10 zile de viscol pe an. Grosimea mesie a stratului de zăpadă depășește 50 cm, dar se poate ajunge și la situații extreme de 1-3 m.

Potențialul eolian

În cazul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele se observă o canalizare a circulației aerului de-a lungul culoarului, aproximativ pe direcția nord spre sud, cu toate acestea predomină circulația vestică a aerului. Viteza medie anuală este 5-7 m/s, accelerată de canalizarea circulației aerului, vitezele fiind mai mare iarna.

Pentru turism și activitățile lui, vântul reprezintă un factor natural restrictiv, împiedicând în cele mai multe cazuri desfășurarea activităților în aer liber, provocând uneori pagube materiale și chiar victime; turiștii percep, în general, vântul ca fiind un factor de stress.

2.3. Elemente de hidrografie. Resurse turistice

Apa- privită ca resursă turistică, este ”materie primă„ pentru diferite forme de turism, impunându-se prin numeroasele forme de organizare .

Prezența sectoarelor înguste, reprezentate prin chei și defilee și alternanța acestora cu sectoare de lărgire, conferă o atractivitate deosebită și generează peisaje de o frumusețe rară. Apelul turistic al malurilor înalte, stâncoase sau al cursurilor superioare cu frecvente repezișuri,

cascade, marmite se orientează spre acel segment al turiștilor care preferă drumețiile, alpinismul, sporturile nautice cu grad ridicat de risc (caiac-canoe).

Lacurile, prezintă o valoare turistică remarcabilă, devenind adevărate ”oaze” turistice. În strânsă corelație cu sezonul turistic, valoarea peisagistă sau terapeutică, estetică sau cognitivă, lacurile participă în forme variate în derularea diferitelor forme de turism, care pot fi incluse fie în cadrul turismului balnear-curativ sau de agrement-recreativ

Apele curgătoare

În Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, râurile formează un veritabil păienjeniș, care, cu o tenacitate de invidiat, au fereastruit munții, generând bazinete depresionare cu lunci și terase dar și chei impunătoare de o rară spectaculozitate.

Apele curgătoare sunt reprezentate de râul Dâmbovița, care drenează partea centrală și sudică a culoarului și de Râul Turcului care se scurge în direcție opusă, spre Depresiunea Brașov.

Fig. 2.15. Schița culoarului depresionar Bran-Rucăr-Dragoslavele unde poate fi observată și rețeaua hidrografică, sursa: https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-meridionali/culoarul-rucar-bran-intre-bucegi-si-piatra-craiului/culoarul-rucar-bran-harta-cu-localizarea, accesat în data de 24.11.2018

Dâmbovița, are o lungime totală de 286 km și o suprafață a bazinului de 2 824 kmp . Râu de legendă, se formează în Masivul Iezer-Păpușa de sub Vârful Roșu, de la o altitudine de 2 240 m prin unirea pâraielor Boarcășul și Valea Vladului . Între izvor și Podu Dâmboviței, râul străbate pe circa 42 de km lungime o denivelare spectaculoasă de aproape 1 500 m, sector în care se află spectaculoasele chei ale Petrimanului și Plaiului Mare, adevărate bijuterii ale naturii, obiective turistice de primă însemnătate, deosebit de accesibile.

La Podu Dâmboviței, râul Dâmbovița primește ca afluent Dâmbovicioara, care, deși are numai 11 km lungime a dăltuit Cheile Brusturetului și ale Dâmbovicioarei (vezi fig. 2.16.), cele mai cunoscute și accesibile chei din întregul culoar. Un alt afluent, Cheia, formează până la confluența cu Dâmbovița, trei sectoare de chei, la fel de sălbatice dar mai puțin cunoscute. Între Podu Dâmboviței și Rucăr, Dâmbovița sfredelește într-un spectacol de mare frumusețe abrupturile nordice ale Muntelui Ghimbav, formând cele mai spectaculoase chei ale sale- Cheile Mari (vezi fig. 2.17.)

Fig. 2.16.-2.17. Cheile Dâmbovicioarei (imagine din dronă- stânga) și peisaj spectaculos în Cheile Mari ale Dâmboviței, surse: razvanbb.ro și https://www.avenul.ro/trei-chei-si-un-deal.html, accesate în data de 24.11.2018

Aici, în sectorul de chei, Dâmbovița primește pârâul Ghimbav, care, înainte de confluență, formează Cheile Ghimbavului- cu nimic mai prejos ca măreție și monumentalitate decât Cheile Mari ale Dâmboviței.

Bogatul păienjeniș de râuri care străbate Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, imprimă o notă de mare pitoresc, contribuind, alături de alți factori naturali, la dezvoltarea turismului. Astfel, una dintre atracțiile turistice ale Dâmboviței o reprezintă și practicarea pescuitului. În apele de limpezimea cristalului, se află păstrăvii aurii, o tentație pentru orice pescar amator.

Lacurile

Dat fiind caracterul de culoar tectonic alungit, lacurile sunt puține și nesemnificative ca dimensiuni, unele având caracter temporar, în urma unor ploi bogate, datorită revărsărilor cursurilor de apă. Cel mai important lac, este unul cu origine antropică, Pecineagu, format prin

bararea cursului superior al Dâmboviței printr-un baraj de anrocamente de 107 m înălțime, finalizat în anul 1984. Lacul de la Pecineagu este utilizat pentru alimentare cu apă, producție de energie electrică și irigații.

Fig. 2.18-2.19. Lacul și Barajul Pecineagu pe râul Dâmbovița, comuna Rucăr, sursa: a1.ro, accesat în data de 24.11.2018

Barajul este localizat într-o mică depresiune între Munții Piatra Craiului și Munții Iezer-Păpușa, iar din punct de vedere administrativ aparține de comuna Rucăr.

2.4. Elemente de biogeografie și potențialul turistic al acestora

Componentele învelișului biogeografic- flora și fauna, joacă un rol deosebit de important în diversificarea potențialului turistic natural și contribuie la susținerea fenomenului turistic, generând chiar anumite forme de turism .

Potențialul turistic al vegetației

Rolul turistic al vegetației este reprezentat de compoziția asociațiilor vegetale, prezența unor plante endemice și relicte, prezența unor plante cu modificări teratologice, dimensiunile și vârsta numitor plante, ritmurile evoluției anuale, efectul de margine și efectul de insulă, vegetația ca ecotop, elemente de ordin spiritual legate de existența vegetației .

Potențialul natural al vegetației este deosebit de complex, de cele mai multe ori, ea se asociază altor elemente, generând peisaje geografice deosebit de atractive; alteori asociațiile vegetale, compoziția și structura floristică a acestora pot deveni elemente atractive, obiective turistice specifice.

Pădurea este ecosistemul natural dominant în cadrul învelișului vegetal, în cadrul căreia,

pe lângă funcția economică, sunt îndeplinite și alte funcții, cea recreativ-turistică ocupând un loc din ce în ce mai important. Pădurea constituie pentru turism un mediu ambiant cu evidentă valoare recreativă, chiar terapeutică exercitând o puternică atracție, de aceea, cea mai mare parte a fondului forestier se înscrie potențialului turistic natural. Funcția de agrement a pădurii este definită ca fiind ”…destinația social-necesară, atribuită unor păduri, în scopul valorificării maximale, prin amenajare și gospodărire, a capacității acestora de a satisface sau de a contribui la satisfacerea necesităților sociale de recreere sub diferite forme: vânătoare, pescuit, turism, camping, agrement, etc.”

Vegetația, în toate formele sale, este cea care dă un farmec deosebit peisajelor din Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele. Varietatea reliefului, desfășurarea acestuia pe o altitudine de 500-1 500 m, condițiile climatice, substratul calcaros ori conglomeratic imprimă vegetației dispunerea etajată și bogăția speciilor.

Raportat la suprafața culoarului, pădurile ocupă încă, peste 40% din suprafață. În repartiția altitudinală a pădurilor se distinge un prim etaj al pădurilor de foioase, mai ales făgete între 500-1 000 m și un etaj al pădurilor de amestec până la 1 400-1 500 m.

Pădurile de foioase, se caracterizează prin prezența fagului (Fagus silvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), frasin (Frasinul excelsior) și mesteacănul (Betula verucosa), izolat apar și exemplare de ulm de munte (Ulmus montana), plop (Populus tremura), arțar (Acer platanoides).

Arbuștii și vegetația ierboasă au o desfășurare mai mare în pădurile de la altitudinile mai coborâte. Dintre arbuști se remarcă: vonicerul, socul (vezi fig. 2.20.), alunul, cornul, sângerul, iar pe înălțimi mai mari și pe sol acid- afinul . Vegetația ierboasă este variată, frecvente sunt vinărița, leurda, floarea paștilor (fig. 2.21.), vioreaua, măcrișul iepurelui, murul, rogozul, etc.

Fig. 2.20.-2.21. Socul (stânga) și floarea paștilor (dreapta) sunt două elemente vegetale des întâlnite în Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, sursa: alpinet.org, accesat în data de 24.11.2018

Pădurile de amestec, în care alături de făgete, coniferele devin o dată cu înălțimea,

predominante, ocupă versanții mai înalți, până la 1 400-1 500 m, sau mai întunecoși, cu expoziție nordică. Tabloul acestor păduri este inegalabil prin cromatică, mai ales primăvara și toamna, fapt pentru care numeroși turiști pornesc în drumeții.

Fig. 2.22. Peisajele atractive din Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele sunt întregite de dispunerea etajelor de vegetație, sursa: https://ideipentruvacanta.ro/obiective-turistice-in-zona-bran-moeciu-7-locuri-care-merita-descoperite/, accesat în data de 24.11.2018

Cele mai răspândite specii de conifere sunt: molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), laricea (Larix decidua) alături de care apar și alte foioase: fag (Fagus silvatica), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), carpen (carpinus betulus), ulm de munte (Ulmus glabra). Dintre speciile de arbuști pot fi menționate: cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), socul negru (Sambucus nigra), numeroase specii de flori în stratul subarbustiv, dar și afinul (Vaccinum myrtillus) .

Pajiștile secundare reprezintă o asociație care ocupă, datorită dezvoltării unui păstorit intens și străvechi, mari suprafețe în Platforma Bran. Covorul pajiștilor montane este format din numeroase specii reprezentative ca păiușul (Festuca rubra), firuța (Agrostis tenuis), țepoșica (Nardus stricta), păiușul de livadă (Festuca pratens), trifoiul alb (Trifoliul repens) .

Numeroase flori apar în cadrul pășunilor și fânețelor montane: viorele (Viola odorata), cicoarea (Cichorium intybus), sânzienele (Galium verum- vezi fig. 2.23.), lumânărica (Verbascum thapsus) sau gura leului (Antirrhinum majus).

Un peisaj original este constituit de către vegetația zonelor carstice, în care, alături de ovăsciorul auriu (Trisetum flavescens), ori specii de paiuș, își fac simțită prezența garofița (Dianthus spiculifolius- vezi fig. 2.24.) și rogozul (Carex rupestris), care înviorează tabloul poliilor și al dolinelor calcaroase.

Fig. 2.23.-2.24. Sânzienele (stânga) sunt des întâlnite în cadrul pajiștilor montane iar garofițele de stâncă (dreapta) apar frecvent în zonele calcaroase, sursa: http://en.hortipedia.com, accesat în data de 18.11.2018

Specii de mare interes științific sunt endemismele, dintre care trebuie amintită garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus- vezi fig. 2.25.), unică în lume care apare pe brânele inacesibile ale Pietrei Craiului, alături de sângele voinicului (Nigritella nigra), bulbucul de munte (Trollius europaeus), drobușor (Isatis transylvanica), ori smârdarul (Rhododendron kortchyi-vezi fig. 2.26.), fapt pentru care s-a impus înființarea aici a unei arii naturale protejate.

Fig. 2.25.-2.26. Garofița Pietrei Craiului (stânga) și smârdarul (dreapta), sursa: romaniasalbatica.ro, accesat în data de 24.11.2018

Rolul faunei în dezvoltarea turismului

Până nu demult, atracția exercitată de faună se manifesta doar din punct de vedere al turismului cinegetic și piscicol. Rolul faunei în dezvoltarea turismului este mai important în regiunile de munte acoperite cu păduri de foioase și conifere.

Promovarea ecoturismului reduce pe zi ce trece importanța turismului pentru vânătoare, a crescut în schimb atracția turiștilor pentru simpla vedere a animalelor sau păsărilor rare în mediul lor de viața natural sau cât mai apropiat de acesta (parcuri naturale, rezervații, etc.) .

Cadrul natural specific Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele este deosebit de favorabil pentru o faună bogată și diverisificată care populează pădurile, fânețele, pășunile montane, apele

învolburate și peșterile.

În umbra pădurilor de făgete și conifere pot fi întâlnite: lupul (Canis lupus), râsul (Felix lynx), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Scirius vulgaris), pârșul de alun (Muxardinus avelanorius). Unele mamifere prezintă un interes cinegetic care le-au adus faima pretutindeni: mistrețul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos- vezi fig. 2.27.), cerbul (Cervus elaphus). Pe brânele sălbatice ale Pietrei Craiului, singuratică sau în grupuri, trăiește o podoabă a naturii carpatice, capra neagră (Rupicapra, rupicapra- vezi fig. 2.28.), specie ocrotită de lege.

Fig. 2.27.-2.28. Ursul brun carpatin (stânga) și capra neagră (dreapta) sunt numai două dintre simbolurile faunistice ale zonei, sursa: romaniasalbatica.ro, accesat în data de 24.11.2018

Numeroase specii de păsări încântă turiștii prin coloritul penajului sau prin concertele tainice; este vorba despre pițigoi (Paris montana), muscarul mic (Ficedula parva), pitulicea sfârâietoare (Philoscopera dibilatrix) sau ciocănitoarea cu spatele alb (Dendrocopus leucotos).

În undele repezi ale apelor trăiesc păstrăvul (Salmo trautta fario), zglăvoaca (Cottus gobio), lipanul (Thymallus thymallus) și moioaga (Barbus meridionalis petnyi), reprezentând o adevărată tentație pentru pescarii sportivi și amatori, dar și pentru turistul venit aici pentru relaxare.

Bogăția faunistică este completată în mod original de bogate specii cavernicole, care populează lumea tainică a peșterilor și golurilor subterane.

Posibilitățile de practicare a vânatului și pescuitului dar și a ecoturismului constituie o premisă favorabilă în amplificarea turismului de sejur, o invitație tentantă pentru cunoaștere și drumeție.

2.4.1. Parcuri, rezervații naturale

În prezent, în lume, vegetația și fauna se îmbină armonios și atrag îndeosebi în zonele ocrotite (parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații naturale). Parcuri naționale ilustează cel mai bine preocupările de protejare globală și dinamică a naturii, florei și faunei, a peisajului în general, fiind conservate ca atare . În același timp, vizitatorii se pot bucura de clipe de destindere și intensă trăire într-un mediu natural în care amprenta umană este încă redusă.

Cele mai importante zone protejate care cuprind și porțiuni din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele sunt:

Parcul Național Piatra Craiului

Localizare: situat în spațiul Carpaților Meridionali, Masivul Piatra Craiului, este plasat într-o regiune puternic fragmentată tectonic, fiind delimitat de Munții Făgăraș și Iezer la V, Masivul Bucegi la E, Masivul Leaota la SE; Masivul Piatra Craiului se impune printr-o creasta calcaroasă cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2 000 m, desfășurată pe direcția NNE-SSV, între localitățile Zărnești (N) și Podu Dâmboviței (S), pe teritoriul județelor Argeș și Brașov (fig. 2.29.);

Fig. 2.29 Harta Parcului Național Piatra Craiului, sursa: google maps

Suprafața totală: 14 773 ha, din care 9 867,3 ha (fond forestier), 2 938,2 ha (fânețe), 590 ha (pășuni și pășuni împădurite), 996 ha (stâncării) și 381,4 ha (intravilan);

Sediul administrativ: în Zărnești;

Administrator: Regia Națională a Pădurilor- Romsilva;

Elemente naturale deosebite: relief spectaculos, cea lungă creastă calcaroasă cu elemente geologice deosebite (vezi fig. 2.30.); specii unice de floră și faună, specii de carnivore rare în Europa, sate de munte cu un mod de viață tradițional;

Accesul în parc: orașul Zărnești, comunele Bran, Moieciu, Fundata, Dâmbovicioara și Rucăr;

Accesul auto: pe drumul național Brașov-Pitești, Brașov- Zărnești, sau cu trenul pe ruta Brașov- Zărnești;

Atracțiile turistice: relieful spectaculos, Creasta Pietrei Craiului, chei spectaculoase, peisaje

deosebite, floră bogată, capre negre (vezi fig. 2.31.) trasee turistice, peștera Dâmbovicioara, Cheile Dâmbovicioarei;

Fig. 2.30.-2.31. Creasta calcaroasă a Pietrei Craiului, vedere aeriană (stânga) și capră neagră din Parcul Național Piatra Craiului, sursa: turism.bzi.ro, accesat în data de 24.11.2018

Centre de vizitare, puncte de informare: Zărnești, Brașov;

Programe turistice: excursii cu ghid, vizionare fauna sălbatică din observatoare (urși);

Activități permise: vizitarea parcului pe traseele turistice marcate, activități conform legislației în vigoare .

Parcul natural Bucegi

1.Date generale

Localizare parc: Parcul Natural Bucegi este situat integral în Masivul Bucegi, din Carpații Meridionali, desfășurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudică, pe teritoriul administrativ al județelor Dâmbovița, Prahova, Brașov.

Suprafața parcului: 32 663 ha din care 60% reprezintă fond forestier iar 30% pajiștile alpine.

Sediul administrației: comuna Moroieni, județul Dâmbovița;

Fig. 2.32.-2.33. Harta P.N.Bucegi (stânga) și peisaj din interiorul parcului, sursa: www.bucegipark.ro (24.11.2018)

Elemente naturale deosebite:

Relieful divers, structura geologică și altitudinea de peste 2 500 m au permis instalarea unei flore bogate și variate cu peste 3 500 specii de plante cunoscute, dintre care multe ocrotite de lege (tisa- Taxus baccata L., floarea de colț- Leontopodium alpinum).

Fauna este foarte diversificată cunoscându-se aproximativ 3 000 specii de animale, reprezentatve fiind cocoșul de munte (Tetrao urogallus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Linx linx) etc.

2. Turism

Accesul în parc: Este caracterizat printr-un grad ridicat de accesibilitate. Se poate face prin 14 puncte de intrare, din care 2 destinate transportului pe cablu (Sinaia-spre Cota 2 000, Bușteni-spre cabana Babele și Peștera), cu autoturismul, pe drumurile naționale, mai ales DN1 (E 60) București-Brașov. Accesul se poate face din localitățile situate la marginea parcului (Moroieni, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Bran, Râșnov, Moeciu) dar și cu trenul în stațiile Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni, Azuga, Predeal.

Atracții turistice: În masivul muntos, pe conglomeratele și gresiile eterogene din Bucegi s-au format veritabile atracții turistice cum sunt Babele, Sfinxul și Ciupercile. De asemenea, 2 din cele 34 de peșteri descoperite până în prezent sunt remarcabile (Peștera Ialomiței și Pestera Rătei). Alte atracții turistice sunt: Cascada Urlătoarea, Monumentul Crucea Eroilor, schitul Peștera, Valea Horoabei, Mecetul Turcesc, Turnul Seciului.

Programe turistice: Prin complexitatea lui, parcul oferă multiple posibilități de recreere: drumeție cu ghid turistic autorizat de PNB (pe traseele existente și marcate), alpinism (aproximativ 280 trasee), speoturism, fotografiere, filmare, sporturi de iarnă, mountain-bike pe drumurile

publice din perimetrul parcului.

Trasee turistice recomandate:

Bușteni (885 m)- Cascada Urlătoarea (1 100 m);

Bușteni (885 m)- Valea Jepilor- Cabana Caraiman (2 025 m)- Cabana Babele (2 200 m)- Hotel Peștera (1 610 m)- Cabana Padina (1 525 m), Cabana Bolboci (1 460 m)- Cabana Zănoaga (1 400 m)- cabana Scropoasa (1 205 m)- Dobrești (1 000 m)- Tabăra Căprioara/Pucheni (800 m);

Bușteni (885 m)- Cabana Gura Diham (987 m)- Cabana Poiana Izvoarelor (1 455 m)- La Prepeleac (1 750 m)- Cabana Omu (2 500 m)- Muntele Bătrâna (2 181 m)- Șaua Strunga (1 909 m).

Puncte de informare turistică: canton Scropoasa, sediul Administrației, refugiul turistic Șaua Strunga.

Posibilități de cazare: hoteluri (Peștera, Cota 1 000, Cota 1 400, Piatra Arsă), motel (Cuibul Dorului), cabane modernizate, precum și alte unități turistice situate la limita Parcului.

Tour-operatori specializați pe această destinație: Agențiile de turism Crisstravel și Alpvoyages

Activități permise: turism științific, drumeții, alpinism, realizarea de documentare, activități silvo-cinegetice.

Contact administrație parc: Comuna Moroieni, str.Principală nr.71, județul Dâmbovița.

Site oficial: www.bucegipark.ro

În cadrul Parcului Natural Bucegi există o serie de rezervații care prezintă o valoare știițifică și turistică deosebit de mare, dintre acestea pot fi prezentate:

Rezervația Cheile de la Cetățeni

Este localizată de-a lungul șoselei Câmpulung Muscel- Târgoviște, de-a lungul Dâmboviței, în extremitatea sudică a Munților Leaota, ultimele culmi ce ajung la aproximativ 1 000 m altitudine, fiind alcătuite din alternanțe de gresii, marne, argile, conglomerate. Se impun în peisaj versanții cu pantă accentuată, repezișurile din albia Dâmboviței unde frecvent se văd capetele retezate ale stratelor mai dure, vpile secundare afluente, culmile limitrofe, adesea transformate în creste . O bună parte din acest sector (aproximativ 2,5 km) formează Cheile Dâmboviței se remarcă prin îngustime, sălbăticie și relief ruiniform (vezi fig. 2.34.-2.35.). Eroziunea a creat în stratele de conglomerate un microrelief de vârfuri ascuțite, coloane, babe cu grohotișuri la poale. Cea mai frumoasă porțiune se află între Colții Doamnei și Valea Chiliilor, care se caracterizează prin versanți foarte abrupți, stratele de conglomerate fiind aproape verticale.

Stâncăriile conservă o floră și faună bogată, cu numeroase endemisme.

e

Fig. 2.34-2.35. Sfinxul de la Cetățeni (stânga) și Cheile Dâmboviței de la Cetățeni, sursa: www.romaniamegalitica.ro, accesat în data de 24.11.2018

Aici au fost identificate o serie de endemisme carpatice: omagul (Aconitum moldavicum),

crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbrișor (Thymus comosus). Pe stâncile însorite se întâlnesc plante iubitoare de căldură- termofile, cu comportament relictar: iarba negilor (Sedum hispanicum), cimbrișorul (Thymus dacicus), caprifoi (Lonicera xylosteum), rogoz (Carex alba).

Mai pot fi semnalate: iarna cășănăturii (Saxifraga cuneifolia), aninul alb, afinul, vulturica (Hieracium transylvanicum), perișorul (Orthilia secunda), crinul de pădure , etc.

Sporadic apar speciile de fag (Fagus orientalis și Fagus taurica).

Pe stâncării apar și alte specii sudice: steluța (Aster amellus), limba cerului (Phylitis scolopendrium).

Fauna este reprezentată de următoarele specii: vipera (Vipera berus), acvila de stâncă (Aquila chrysaetus), corbul (Corvus corax), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ursul (Ursus arctos), râsul (Linx linx).

Capitolul III

RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Potențialul turistic antropic s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urna ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori. Deși în mare parte aceste obiective turistice au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au ajuns în ipostaza de potențial turistic treptat, iar în societatea modernă și contemporană fenomenul s-a amplificat.

Principalele însușiri ale elementelor potențialului turistic antropic sunt:

– Unicitatea, singularitatea: sporește atractivitatea turistică, fie că este vorba despre un produs unicat fie că este vorba despre un obiectiv care în timp a rămas unic;

– Dimensiunea: polarizează atenția și interesul turiștilor, pot fi de dimensiuni foarte mici (obiecte de artă, cărți) sau de mari dimensiuni (clădiri monumentale, diferite construcții);

– Ineditul: se remarcă de exemplu prin natura materialului de construcție, culoarea specifică, amplasarea obiectivelor sau arhitectura deosebită;

– Vechimea: pot fi obiective prezente în cadrul muzeelor (obiecte antice, podoabe foarte vechi, elemente de veche tehnică populară) au obiective cu rezonanță istorică diseminate în spațiul geografic românesc;

– Funcțiile sau funcția îndeplinită: îndeplinite de anumite obiective care în timp pot să devină adesea o sursă de interes turistic.

Fondul turistic antropic reunește o gamă foarte largă și variată de componente, care pot fi grupate în:

1. Obiective cultural-istorice;

2. Obiective etnoculturale și etnofolclorice.

Potențialul turistic cultural-istoric

Cuprinde monumente, ansambluri și situri cu valoare excepțională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, științific, antropologic cât și peisaje culturale reprezentative pentru o

anumită regiune geo-culturală clar definită. Bunurile imobile prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-științific, Bunurile mobile includ obiecte cu semnificație istorică și documentară, valoarea artistică și etnologică, științifică și tehnică.

Reglementările în vigoare stabilesc principalele categorii de monumente :

– Monumente și situri arheologice;

– Monumente și ansambluri de arhitectură;

– Rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale;

– Monumente de artă plastică și comemorativă;

– Monumente tehnice;

– Locuri istorice;

– Parcuri și grădini.

Dintre criteriile de identificare ale potențialului turistic cultural se pot menționa:

a) Locul- variabil prin poziție, accesibilitate, se poate referi la așezarea unui obiect sau monument, până la un sit, zonă istorică sau rezervație de arhitectură;

b) Geniul tehnic- se referă a mijloacele de care s-a slujit artistul pentru a-și realiza operele și monumentele;

c) Poziția etnologică- pornește de la origini până la contemporaneitate, în acest sens pot fi menționate câteva etape-origini: preistorie, perioada antică, evul mediu, romanicul, goticul, barocul;

d) Subiectul sau tema culturală- se referă la sursele de inspirație care au stat la baza multor bunuri culturale și care poate caracteriza o anumită cultură; aici pot fi incluse: era, evul, secolul, etapa, filonul, perioada, faza, nucleul cultural;

e) Starea de conservare- are un rol major în valorificare, deoarece monumentele și bunurile culturale trebuie valorificate într-o bună stare de conservare pentru a fi vizitate de către turiști și periodic sunt supuse unor lucrări de restaurare și conservare; multe bunuri cultural-imobile și mobile nu sunt puse în valoare datorită stării de degradare în care se află.

Alături de criteriile enunțate mai sus se mai are în vedere:

Valoarea istorică: exprimă ideea de vechime, raritate și unicitate a unui bun cultural;

Valoarea estetică: dă măsura expresivității, coerenței stilistice, viruozitatea tehnicii și a execuției;

Valoarea urbanistică și constructivă: se referă la elemente de arhitectură și ornamentare a spațiilor contruite și la modul de dispunere al acestora;

Valoarea memorială: păstrarea unei anume identități culturale, legate de marile valori ale

culturii și civilizației românești.

Principalele categorii de obiective cultural istorice sunt:

Monumente și situri arheologice

Prin cercetările arheologice de peste 100 de ani au fost aduse la lumină multe obiective și bunuri culturale antice, care în parte s-au păstrat în situ, iar altele au fost conservate prin intermediul unor muzee sau colecții de arheologie . Oferta turistică din acest punct de vedere este deosebit de valoroasă. Poziția geografică în spațiul central-european, a condus la interferența unor puternice civilizații euro-asiatice care și-au pus amprenta asupra primelor construcții civile și militare și a artei străvechi românești. Din această categorie sunt vestigii istorice care datează din diferite perioade istorice. Această ofertă turistică poate fi pusă în evidență prin câteva programe turistice.

Monumente și ansambluri de arhitectură

În această categorie se înscrie numărul cel mai mare de bunuri culturale, care reprezintă diferite perioade istorice și curente artistice. Cele mai reprezentative aparțin evului mediu și perioadei premoderne, sunt cele care s-au păstrat cel mai bine. Ele includ bunuri de factură religioasă sau civilă, mărturii ale modului de evoluție a culturii și civilizației românești, din această categorie fac parte:

Monumente și ansambluri religioase: numărul cel mai mare de monumente de arhitectură este reprezentat de cele de cult, fie ansambluri monahale, temple, biserici, catedrale sau mănăstiri; puține sunt satele și orașele care să nu dețină un astfel de monument, fie că sunt construite din piatră, lemn sau zid: biserici renumite (caracterizează centrele urbane și au o rezonanță istorică deosebită polarizând fluxuri turistice importante la marile sărbători religioase), marile catedrale (sunt puncte de atracție importante, dar caracterizează în marea lor majoritate marile centre urbane, plasate de regulă în partea centrală a orașelor ), sinagogi și moschei (sunt obiective turistice care aparțin altor culte și minorități având statut e monumente de interes național), mănăstirile (impresionează prin faima și vechimea edificiilor, prin stilurile construite, valoarea frescelor și culorile folosite la decorarea lor);

Monumente și ansambluri de arhitectură de factură civilă: în această categorie se înscriu toate clădirile care au multiple funcționalități: locuințe, structuri de cazare și alimentație publică, tratament, sedii de instituții de stat sau private, bănci, tribunale, licee și școli, muzee și colecții diverse, palate de cultură, castele și conace; alături acestea se înscriu și elemente de factură populară (case, anexe gospodărești construite de meșteri populari, cu elemente de stil diferite de la o zonă etnografică la alta); cele mai reprezentative monumente și ansambluri de arhitectură de factură civilă sunt castelele și palatele (au o putere de polarizare a fluxurilor turistice deosebită), palatele se impun prin monumentalism și arhitectură; muzeele, reprezintă instituții de cultură intens vizitate, care funcționează, în general, în ansambluri de arhitectură valoroase, și sunt importante prin valențele lor științifice, artistice și culturale- din categoria muzeelor foarte apreciate sunt: muzeele istorice (obiecte și vestigii din diferite perioade istorice), muzee de artă (găzduiesc creații ale artiștilor români și străini), muzee de științe ale naturii(reunesc o serie de elemente de natură geologică, botanică, zoologică), muzeele mixte (se caracterizează prin complexitatea exponatelor prezentate), muzeele de profil (specializate în ilustrarea unor ocupații sau domenii de activitate).

Rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri și case memoriale

Numărul acestora este cu mult mai mic și se referă, în mod deosebit la vechile centre istorice prezente în așezările urbane și rurale. Celelalte monumente includ clădirile și casele memoriale care au aprținut unor valoroși artiști, scriitori, oameni de știință, medici care în acest moment sunt puțin valorificate în turism. Atragerea lor în turism presupune acțiuni concertate de amenajare, conservare și acțiuni de achiziționare de noi valori, care au aparținut acestor personalități științifice și culturale.

Monumente de artă plastică și comemorative

Acestea ilustrează momente din istoria națională sau sunt dedicate unor eroi, oameni de marcă ai culturii și istoriei naționale. Ele cinstesc evenimente și personalități intrate în nemurire, fiind reprezentate de ansambluri monumentale, monumente, obeliscuri, plăci comemorative care se integrează în peisajul localităților. Multe poartă pecetea talentului unor maeștrii ai sculpturii românești (C. Brâncuși, Oscar Han, Cornel Medrea, Frederick Storck, Ion Jalea, Vida Gheza, Romulus Ladea). Altele, cele mai multe, aparțin unor artiști anonimi, dar toate sunt un prilej de aducere aminte pentru valorile istoriei și culturii naționale. Sunt înalțate în orașe, în câmpii, la poalele sau pe culmile dealurilor, la răscruce de drumuri, pe malurile apelor sau a unor drumuri. O semnificație aparte o au grupurile statuare, dedicate unor evenimente.

Monumente tehnice

În această categorie se înscriu toate realizările de tip industrial și tehnic care ilustrează evoluția gândirii inginerești și geniul creator al specialiștilor din țara noastră. Aici sunt incluse podurile de lemn, și metalice, vechi instalații de morărit, textile, prelucrări metalurgice, turbine energetice, mijloace de transport, amenajări hidrotehnice. Se adaugă clădirile unor bănci, burse, aeroporturi, gări, porturi, supermarketuri, locul unor expoziții și târguri economice, etc . Numărul lor este relativ redus, cu o concentrare mai mare în centrele urbane cu o veche tradiție industrială.

Locuri istorice

Acestea se referă la spațiile unde s-au desfășurat importante bătălii, evenimente istorice (adunări populare, proclamații în spații publice, întruniri politice) și cimitirele militare. Numărul lor este mic și nu toate sunt cunoscute și menționate în materialele de promovare turistică.

Parcuri și grădini

De-a lungul evoluției multor așezări au fost realizate în intravilan numeroase parcuri și

grădini. Multe se găsesc în incinta sau în imediata apropiere a unor castele și palate iar altele apar ca parcuri dendrologice. Numărul grădinilor publice este foarte redus.

Arta populară și manifestările etnofolclorice

Etnografia studiază originea, răspândirea în spațiu și în timp a artelor, credințelor și obiceiurilor din culturile populare, la care se adaugă și influențele datorate unor grupuri etnice distincte . Arta și cultura populară românească prezintă câteva trăsături distincte date de:

Vechimea locuirii în acest spațiu geografic;

Existența unui procent ridicat de populație rurală cu ocupații și meșteșuguri specifice;

Condiții fizico-geografice diverse;

Prezența unui număr important de minorități naționale, care prin forme de cultură proprii îmbogățesc cultura națională;

Procesul relativ mai lent de înnoire a credințelor și tradițiilor etno-culturale;

Predominanța credinței ortodoxe;

Păstrarea unui număr de obiceiuri și tradiții legate de marile evenimente sociale din viața omului: botez, nuntă, înmormântare, sau dedicate unor ocupații agricole;

Adaptarea nooilor tendințe și a noilor tehnici contemporane la îmbogățirea artei populare.

În România, spre deosebire de alte state europene dezvoltate, satul și-a păstrat mult din autenticitate, rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase datini și experiențe comune, prin care fiecare individ se simte încă legat de colectivitate din care face parte. Această apartenență a unui individ la o anume colectivitate e traduce prin acceptarea de norme, credințe și tradiții păstrate de generații.

La baza artei și creației populare stau noțiunile de credință, tradiție- care se bazează prin transmiterea prin viu grai a unor gesturi, construcții, tehnici de lucru, obiecte. Un loc aparte îl ocupă ritualurile care includ o suită de comportamente formale sau convenționale, ordonate după legi nescrise care pot avea un caracter magic sau religios.

Practic arta populară se poate defini ca fiind creația unei comunități, întemeiată pe o lungă tradiție, împletind funcționalul cu esteticul în opere de artă, în care formele și ornamentele sunt gândite ca întreguri destinate să îndeplinească trebuințele materiale și spirituale ale indivizilor și colectivităților în materie de arhiectură, organizarea interiorului, țesături, ceramică, unelte, podoabe, prelucrarea metalelor și pictura pe sticlă.

Zona etnografică, reprezintă un teritoriu mai mult sau mai puțin riguros delimitat, crae prezintă caractere etnografice unitare, determinate de tradiția și evoluția istorică-culturală, cristalizate în tipul așezărilor, ocupațiilor, locuinței, portului, artei populare, la care se adaugă

manifestările culturii spirituale, ca și modul de viață.

În decursul timpului a existat tendința de amalgamare a multor elemente care aparțin

unor zone etnografice apropiate, astăzi fiind răspândit termenul de vatră folclorică.

În prezent, pe plan european și internațional există trei tendințe cu impact major asupra vieții rurale:

Asimilarea rapidă a noilor valori culturale împrumutate din mediul citadin sau prin libera circulație a persoanelor;

Revirimentul mai lent ale culturilor tradiționale, prin mijloace proprii, pe baza unor strategii specifice regiunii;

Existența unor schimbări lente, dar continue, care influențează treptat schimburile interculturale; în acest context, în apărarea valorilor tradiționale, majoritatea națiunilor au pus accent pe: dezvoltarea meșteșugurilor și artei artizanale, realizare de produse artizanale care să respecte formele tradiționale, programe turistice noi.

Resursele turistice etnoculturale

Ocupă un loc distinct în cadrul obiectivelor turistice de proveniență antropică, în primul rând prin specificitatea lor, știut fiind că fiecare etnie posedă un patrimoniu propriu, spiritual și material, rezultat din evoluția conștiinței sale în timp și a răspândirii populației în spațiu . Arta populară prezintă forme de moduri diferite de manifestare, incluzând mai multe componente majore care relevă concepția estetică și socială a locuitorilor:

a) Așezările rurale tradiționale

Reprezintă un grup de construcții, locuințe, care alcătuiesc un anume mod de viață, care își poate schimb fizionomia în timp și spațiu. Acestea se definesc prin vechimea istorică, funcția socio-economică, durata de locuire, modul de dispersie al gospodăriilor.

b) Arhitectura tradițională

S-a conturat în timp, specificul ei fiind dat de structura materială a construcțiilor, proporții, volume, decor, ornamente. Condițiile naturale, împrejurările sociale, îndemânarea tehnică, opțiunea estetică a locuitorilor și-au pus amprenta asupra diferitelor edificii de lemn sau zidărie ale satului românesc. Elementele care definesc orice construcție tradițională, laică sau religioasă sunt: dimensiunile, materialele utilizate, temelia, formele de acoperiș, elevația, ornamentele exterioare și interioare.

c) Organizarea interiorului

Constituie cea mai concudentă expresie a modului de viață și a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumos și funcționalitate. Interiorul locuințelor țărănești este condiționat de mediul natural, ocupații, stadiul de dezvoltare al tehnicii, de schimburile culturale. Locuințele se identifică prin elevație, planul și funcțiile încăperilor, mobilierul, stilul ornamentelor folosite.

d) Arta tradițională de prelucrare a lemnului

Aici se includ casele, bisericile, unele instalații tehnice, mobilierul, uneltele casnice, ghizdurile fântânilor, gardurilor și anexelor gospodărești; meșterii cioplitori au utilizat întreaga

gamă de prelucrare a lemnului: cioplirea, crestarea, sculptarea cu diverse ornamente, incizarea, încrustarea cu metal, pirogravarea.

e) Instalații tehnice tradiționale

Sunt legate de ocupațiile agricoel, silvice și de transport. Ele s-au dezvoltat din uneltele casnice manuale și s-au diversificat, rezultând mori, pive de ulei, prelucrarea țesăturilor. Diversificarea lor s-a făcut odată cu circulația produselor meșteșugărești prin târguri, oboare,

iarmaroace. Multe dintre aceste obiecte nu mai sunt utilizate, fiind înscrise în patrimoniul național.

f) Portul popular

Reprezintă o adevărată carte de vizită, fiind un ansamblu vestimentar cu piese de îmbrăcăminte și podoabe distincte cu mare valoare artistică. Costumul popular este determinat de condițiile naturale (relief, climă), ocupații, meșteșuguri, reflectă starea socială, vârsta și trecutul istoric. Se caracterizează prin materiile prime folosite, croială, ornamentație, cromatică. Un loc aparte revine costumului specific de sărbătoare, care cuprinde multe elemente decorative și cromatice.

g) Sculptura populară

Sculptura populară în piatră, s-a dezvoltat pentru caracterul ei ornamental, fiind întânită și în afara arcului carpatic dar cu materiale aduse de la anumite distanțe. Meșterii populari din anumite sate au realizat multe elemente de construcție (stâlpi de pridvor, de poartă, scări, balustrade, colaci de fântănă, mese de piatră, pietre funerare, pecetare pentru aluatul prescurilor).

h) Arta populară a prelucrării pieilor

Este întâlnită acolo sunt meșteri care practică tăbăcăria, cojocăritul, cizmăritul. Elementul dominant este dat de confecționarea pieselor de iarnă (căciuli, cojoace scurte, lungi, pieptare). Ele impresionează prin tehnicile de decorare, motivele folosite și ocaziile pentru care sunt realizate. Se utilizează blănuri și piei de animale . Alături de acestea se mai realizează: curele, chimire, opinci, tolbe de vânătoare, traiste, hamuri.

i) Arta olăritului

Are cea mai mare tradiție, având o vârstă milenară, fapt demostrat prin descoperirile arheologice. Ceramica se caracterizează prin formele de tehnică, decor și colorit, utilizări. Ea se poate defini prin mai multe criterii: modul de ardere al pieselor de ceramică, modul de finisare și după maniera de decorare.

j) Instrumente populare tradiționale

Sunt aparate de producere a sunetelor realizate prin tehnici speciale și din materiale deosebite. Unele dintre acestea sunt foarte vechi, precum buhaiul, buciumul, fluierele, cimpoiul, iar altele au fost asimilate de-a lungul timpului (vioara, țambalul, chitara). Numai anumite

Instrumente sunt lucrate de către meșterii populari (drâmba, bucium, fluierul). În zilele noastre, dintre instrumentele populare se mai folosesc doar buciumul, cimpoiul, fluierul, naiul, lăuta, cobza și țambalul.

k) Arta împletiturilor

Are o veche tradiție în satele românești prin faptul că meșterii utilizează mai multe materiale: nuiele, pai, papură; cele mai răspândite sunt împletiturile din nuiele, care au cea mai largă întrebuințare, având diferite forme în funcție de utilitatea obiectelor. Alături de împletiturile mai deosebite (din domeniul coșurilor, pălăriilor sau obiectelor de decor) un loc aparte revine acoperișurilor din paie și trestie.

l) Arta țesăturilor și cusăturilor populare

Reprezintă întreaga gamă de piese lucrate din fibre textile cu rol decorativ, definind stilul ornamental zonal al interiorului unei locuințe sau al costumului popular. Există țesături realizate din fibre de origine animală (păr de capră, lână), din fibre de origine vegetală (in, cânepă, bumbac).

Din punct de vedere al utilizării sunt trei mari categorii de țesături:

țesături de uz gospodăresc: ștergare, prosoape, fețe de masă;

țesături strict decorative: scoarțe, fețe de masă, ștergare, chindee, fețe de pernă, perdele;

țesături de ceremonial: ștergare de botez, nuntă, înmormântare, perne, scoarțe.

n) Arta picturii pe sticlă

S-a dezvoltat ca meșteșug popular în anumite centre urbane și rurale, procedeul fiind utilizat mai întâi în Tirol și Boemia de sud de unde s-a răspândit și în spațiul vestic românesc.. Spre deosebire de Europa Centrală, tehnica picturii pe sticlă de pe aceste meleaguri și-a păstrat filonul popular nealterat de influențele urbane .

o) Alte meșteșuguri tradiționale

Meșteșugurile tradiționale și-au păstrat adânci semnificații artistice și rituale. Din acest punct de vedere pot fi amintite încondeierea ouălor și confecționarea măștilor.

Toate aceste elemente, bine puse în valoare, utilizate într-un mod durabil, constituie un potențial turistic deosebit de valoros de care poate beneficia în primul rând comunitatea locală.

3.1. Resurse turistice religioase

Construcțiile religioase au fost ridicate în locuri retrase, chiar ascunse pentru meditație sau rugăciune. Formele lor, ca și modul de amenajare și decorare, au progresat odată cu dezvoltarea societății și s-au diversificat ca urmare a varietății religiilor, tradițiilor, și vechimii popularii regiunii. Ele au devenit obiective turistice aflate în diferite grade de conservare.

Edificiile cu funcție religioasă care au intrat în circuitul turistic sunt specifice cultelor pe care le servesc: temple, sanctuare, biserici, catedrale, mănăstiri, moschei, sinagogi, mausolee, cimitire . În tabelul 3.1. se observă că, în cazul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, extins inclusiv până la Cetățeni, predomină bisericile aparținând cultului ortodox. Alături de biserici, apar un număr redus de mănăstiri și schituri.

Tabel 3.1. Obiective turistice de factură religioasă din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele- Cetățeni

Surse: https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=14672, http://ziarullumina.ro/biserica-sfanta-treime-din-sohodol-renaste-din-temelii-8810.html, https://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/ips-laurentiu-sfintit-biserica-bran-predelut-151912.html, https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/capela-bran-inima-reginei-maria-121063.html, http://ziarullumina.ro/cetatea-de-credinta-din-tinutul-branului-28887.html

http://www.manastireabran.ro/, http://www.visitbran.com/ro/Biserica-ortodoxa-Moieciu-Cheia/Biserica-Adormirea-Maicii-Domnului-u22709/1-prezentare-generala.html, http://cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/ASP/culte.asp?nr=14, accesate în data de 29.11.2018

Obiectivele turistice de factură religioasă din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele prelungit până la Cetățeni este unul important atât valoric cât și numeric, aproape toate localitățile din cuprinsul culoarului au cel puțin un locaș de cult. Cele mai multe sunt biserici ortodoxe, există numai în Rucăr o biserică adventistă și una evanghelică. Numai două lăcașului au statut de mănăstire, este vorba despre Mănăstirea Bran și Mănăstirea Negru-Vodă, ultima fiind cu siguranță cea mai misterioasă, interesantă și atractivă dintre toate obiectivele religioase din culoar prin prisma caracterului istoric al zonei în care află localizată, unde se regăsesc numeroase vestigii antice și medievale, inclusiv legenda Cavalerului Trac.

Un alt obiectiv turistic cu specific religios, destul de bine cunoscut, este copia Capelei Stella Maris din Balcik, aflată acum pe un teren dincolo de Castelul Bran, construcție de care se leagă numele unor mari personalități ale istoriei, religiei și artei românești, este vorba despre Regina Maria, Principesa Ileana, Arsenie Boca și Arthur Verona, capelă care poartă cu ea și rănile provocate de agresiunile regimului comunist.

3.2. Resurse turistice istorico-culturale

Obiectivele turistice de natură istorică sunt în marea lor majoritate urme de cultură materială și vestigii de așezări și cetăți din diferite epoci. În aceste sens se pot separa urme de așezări și culturi din paleolitic, vestigii ale unor așezări dacice, ruinele unor cetăți medievale, locuri de bătălii însemnate pentru istorie, etc.

Din punct de vedere cultural, interesante sunt pentru activitatea turistică: edificii civile (palate, conace, cule, case boierești, castele)- construite în diferite stiluri arhitectonice (romanic, gotic, neogotic, renaștere, baroc, brâncovenesc, empire, secession, ecletic și al academismului francez, clasic și neoclasic, modern, etc.); monumente, statui și busturi ale unor personalități, construcții și plăci comemorative; muzee, expoziții și case memoriale- reprezintă o categorie largă cu profil extrem de variat (istorie, artă populară, pictură, sculptură, științele naturii, colecții inedite de obiecte, etc.) .

Deși în cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, extins până la Cetățeni pe firul Dâmboviței, predomină obiectivele turistice de factură religioasă, pot fi identificate și alte tipuri de obiective de tip cultural-istoric.

Monumente și situri arheologice

Printre cele mai vechi vestigii arheologice se remarcă Cetatea de pământ halsttatiană de la Cetățeni, localizată în punctul ”Grigoroaia” (la vest de sat) datând din perioada Halstatt târziu, la care se adaugă Așezarea și Necropola de la Stoenești, datând din Hallstatt, aparținând Culturii Ferigile- Bârsești, fiind localizată pe ”Valea Miriuței” la vest de DN72A (Câmpulung-Târgoviște) .

Un loc aparte este ocupat de cultul Cavalerului Trac, zeu al tracilor danubieni și balcanici, reprezentat pe un cal, având în mână o armă, cel mai probabil un fulger (vezi fig. 3.1.-3.2.), cu origini încă misterioase.

Fig. 3.1.-3.2. Cavalerul Trac pe o stâncă în drum de acces spre Mănăstirea Negru-Vodă, sursa: arhiva personală

Cultul Cavalerului Trac se întindea din Carpați și până la Marea Mediterană, imaginea lui stilizată pe o stâncă la Cetățeni se găsește lângă așa-numita Peștera Moșului- locul de schimnicie a unor bătrâni călugări, cu urmele simbolurilor creștine scrijelite în piatră (vezi fig. 3.3). Crucea Dorințelor, un monument ridicat în cel mai înalt punct al schitului (vezi fig. 3.4), are în jurul ei urme de pași a căror origine este învăluită în legendă . Se pare că a fost construită în anul 1947 pe locul numit ”tronul lui Negru-vodă” .

Fig. 3.3.-3.4. Vestigii creștine timpurii în Peștera Moșului (stânga) și Crucea Dorințelor (dreapta), sursa: arhiva personală

Vestigiile daco-romane sunt deosebit de valoroase. Chiar la Cetățeni, pe platoul de lângă râu, mai exact pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței, între Valea lui Coman și Valea Chiliilor (Chitului) și monticolul Cetățuia, se află o veche așezare dacică datând din sec. III-I î.H., perioada Latene, cultura geto-dacică (vezi fig. 3.5.). Pe monticolul Cetățuia a fost identificată o fortificație dacică cu locuință- turn.

Este cea mai veche cetate de zid geto-dacică din sudul Carpaților, care a jucat un rol deosebit în spațiul carpatic al Munteniei, cu legături ample și în alte orizonturi de civilizație . Astfel, existau legături foarte strânse între ”dava” de la Cetățeni și lumea elenistică, atestate prin ceramică, țesături, monede și alte obiecte specifice descoperite aici. Așezarea dacică s-a dezvoltat până în jurul anului 70 d.H.

Clădirea militară romană de la Rucăr, numit și Castellum, este situat la NE de satul Rucăr, pe strada Scărișoara nr. 34 în punctul numit ”Scărișoara” sau ”Câmpul Rucărului”, în lunca pârâului Râușorul; datează de la începutul secolului II d.H. și are o suprafață de 27 x 20 m . Un alt Castellum roman se află în localitatea Drumul Carului (comuna Moeciu), localizat în punctul ”La Cetate- Grădiște”, în dreptul km 39+600 pe DN Brașov-Câmpulung, pe Valea Cetății

(vezi fig. 3.6.), datează din sec. II-III d.H, Epoca Romană.

Fig. 3.5.-3.6. Localizarea Citadelei și a Așezării civile dacice de la Cetățeni (stânga) și Castellum- Drumul Carului, comuna Moeciu (dreapta), sursa: http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=personaje&fisier=tarabostele_de_la_cetateni, 1.12.2018

Interesantă este și așezarea romană de la Podu Dâmboviței, situat la o distanța de 1,5 km de sat pe platoul din fața Cetății Oratea, datând din secolele II-III d.H.

În cele mai multe cazuri, așezările și fortificații antice au cunoscut continuarea locuirii și în perioada medievală. Dovezi în acest sens apar în cazul Ansamblului fortificațiilor dacice și medievale de la Cetățeni, unde se remarcă ruinele bisericilor de la Cetățeni, așezarea medievală, fortificație medievală și cimitirul, aceste obiective fiind atestate în sec. XIII-XIV, Epoca medievală. Urmele locuirii acestor plaiuri de la Cetățeni se pierd în negura mileniilor. Descoperirile arheologice au scos la iveală vestigiile unor generații de așezări, de la cele protodacice până la cetățile feudale, dovedind o continuitatea milenară de locuire. Funcția comercială, ulterior vamală, până la 1368, a determinat existența unei vieți economice și spirituale prospere, înfloritoare pentru așezările din Valea Dâmboviței. Vremurile au fost însă și tulburi, pe acest drum transcarpatic au trecut în vijelia lor distrugătoare, hoardele tătărești în anul 1241, iar după unele izvoare, pe la Cetățeni au trecut și ”îngânfații cavaleri de la Malta”.

Străvechea vatră de la Cetățeni păstrează însă, cu pioșenie, potrivit legendei, urmele celui dintâi întemeietor al Țării Românești, Basarab I, care avea fortificată una dintre cele mai importante cetăți, probabil controversata ”Cetate a Dâmboviței”

Cetatea Oratea (mijlocul sec. XIV,) este localizată în punctul numit ”Dealul Sasului”, la 1,5 km N de sat, la E de șoseaua Câmpulung-Brașov. Numită și Orația în alte documente și izvoare

istorice, este încă o cetate misterioasă (vezi fig. 3.7.-3.8.). Unii cercetători, argumentând tehnica de construcție și alte caracteristici tehnice, susțin că ar fi fost construită de cavalerii teutoni în jurul anului 1212. Cu toate acestea, cercetările arheologice ulterioare (1905 și 1968-1970) au găsit suficiente dovezi care plasează construcția cetății în sec. XIV cu continuarea locuirii și în sec. XVI, iar descoperirea a numeroase urme de cenușă și alte materiale carbonizate dovedesc faptul că cetatea a avut parte de un final devastator.

Fig. 3.7.-3.8. Ruinele actuale ale Cetății Orația, ascunse de brazi, fac obiectul unor planuri de realibilitare (stânga), reconstituirea grafică a cetății (dreapta), sursa: http://www.turismdambovicioara.ro/site/obiectiv/12, accesat în data de 30.11.2018

Cetatea avea un rol strategic deosebit de important, protejând drumul dintre Câmpulung Muscel și Brașov, care se suprapune peste vechiul drum roman care trece pe la baza cetății. Cu toate acestea, din punct de vedere tipologic, Cetatea Orația nu este o cetate în adevăratul sens al cuvântului ci mai degrabă o fortificație destinată supravegherii unor puncte sau drumuri strategice.

În această cetate se presupune că a fost arestat Vlad Țepeș, în drumul lui în Transilvania, pentru a cere ajutorul lui Matei Corvin.

Locul taberei lui Mihai Viteazu de la Stoenești (localitatea Bădeni- punct numit ”Mălăiște”, loc numit și ”plaiul lui Mihai” sit arheologic), este situat la aproximativ 1 km E de sat, pe un platou, fiind atestată în anul 1595 . Este locul unde Mihai Viteazul s-a retras strategic cu 8 000 de luptători după Bătălia de la Călugăreni, din calea ofensivei otomanilor pentru a primi ajutorul promis din Transilvania din partea lui Sigismund Bathory. Mărturie în acest sens este Crucea lui Mihai Viteazu, care datează din perioada marelui voievod (1593-1601).

Monumente și ansambluri de arhitectură de factură civilă

Castelul Bran, este cu siguranță cel mai cunoscut obiectiv turistic din cadrul culoarului, și cel mai vizitat din România în foarte mulți ani după 1989, un adevărat depozit de istorie, tradiție și legendă, devenit simbol al acestor meleaguri românești.

Originea acestui monument se duce mult în istorie, în anul 1211, cavalerii teutoni ridică aici o fortificație, este vorba probabil de magistrul Ditrich Theodoricus care a coordonat acest punct fortificat , cavalerii fiind aduși aici de regele Ungariei Andrei al II-lea pentru apărarea graniței de SV a Transilvaniei. În anul 1377, regele maghiar Ludovic I de Anjou acordă un privilegiu brașovenilor pentru construirea unei fortificații, construcție care este finalizată în anul 1388. Stilul de construcție este renascentist . Arhitectura edificiului, specifică secolului al XIV-lea a fost inițial subordonată rolului de cetate, astfel, planul întregii construcții este neregulat, edificul fiind prevăzut cu trei turnuri de supraveghere și apărare.

Castelul Bran- ridicat pe stânca abruptă dintre Măgura și Dealul Cetății avea și rol de vamă, fiind locuit de soldați-mercenari (vezi fig. 3.9.-3.10.) .

Fig. 3.9.-3.10. Castelul Bran la înserat (dreapta) și curtea interioară (stânga), sursa: http://www.castelulbran.ro/gallery-castle.html, accesat în data de 30.11.2018

Pentru o scurtă perioadă (1407-1418) s-a aflat în posesia lui Mircea cel Bătrân ca un privilegiu acordat de Sigismund de Luxemburg, pentru a avea un loc de refugiu în caz de atac otoman. În anul 1441, Iancu de Hunedoara îi învinge la Bran pe turci, iar în anul 1459, Vlad Țepeș trece cu trupele pe drumul de la poalele castelului pentru a ataca Brașovul.

În secolul al XVII-lea au loc modificări importante în înfățișarea castelului prin adăugarea unui nou turn pe latura de sud. Se construiește și o scară mobilă din lemn specifică cetăților medievale.

După anul 1836, prin mutarea graniței dintre Transilvania și Țara Românească, Castelul Bran pierde din importanță.

În anul 1920, brașovenii donează castelul Reginei Maria ca mulțumire pentru contribuția adusă în cadrul Marii Uniri. Castelul va fi amenajat ca o reședință de vară. Astfel, se realizează aducțiunea apei din izvoare, pentru că fântâna de 57 m nu asigura suficientă apă (există și supozișia că aceasta comunica cu exteriorul) construirea unei centrale hidroelectrice asigura curentul electric, terenul din jurul castelului este amenajat ca un parc englezesc, sunt amenajate două iazuri și Casa de Ceai, alături de o biserică din lemn, casa de musafiri, un lift și alte dependințe.

În anul 1938, castelul este moștenit de Principesa Ileana. Din anul 1956, autoritățile comuniste transformă castelul în muzeu. Va urma o perioadă lungă de restaurare, între 1987-1993, an când va fi redat circuitului turistic. În anul 2006, va fi retrocedat moștenitorilor Principesei Ileana dar statul român îl va administra în continuare. Deși statul român a retras obiectele din colecția inițială, în interiorul castelului pot fi observate colecții de arme, armuri, blazoane, etc.

În cadrul Castelului Bran, din punct de vedere istoric, interes prezintă întreaga incintă fortificată, turnul de poartă și turnul pulberăriei, curtea interioară impresionează prin verticalele îndrăznețe, care, alături de masivitatea curtinei denotă măiestria și ingeniozitatea atâtor meșteri anonimi, scara secretă- descoperită în urma renovării castelului, dar și capela Principelui Mircea la baza unuia dintre turnurile castelului. În cadrul domeniului se remarcă: Casa cu Ceai (începutul secolului XX), Casa Principesei Ileana (1944-1949), la care se adaugă- deși nu este încă catalogată ca monument istoric- nișa din peretele muntelui Măgura unde a fost așezată caseta cu inima Reginei Maria. Se adaugă incinta medievală, cu fragmente din secolele XVI-XVII și Ansamblul Vămii Branului (sec. XVI-XX, cu unele fragmente din sec. XVIII) care în prezent adăpostește Muzeul Vămii Branului, situat pe strada Moșoiu Traian, general, nr. 495-498.

Muzeul Vămii Medievale Bran, găzduit inițial în Castelul Bran, apoi după retrocedare în Casa Vămii (monument istoric- vezi fig. 3.11.), iar în prezent situația este încă neclară în privința funcționării viitoare a acestui muzeu . Profilul principal al muzeului este cel de artă decorativă, artă plastică și istorie memorială . Din colecția muzeului fac parte obiecte dinaintea retrocedării, este vorba și despre exponate care ilustrează diversitatea mărfurilor tranzitate prin pasul Bran, precum și documente, hărți, instrumente de măsură, mijloace de transport, etc .

Fig. 3.11.-3.12. Casa Vămii- monument istoric, unde până nu demult și-a desfășurat activitatea Muzeul Vămii Bran (stânga) și Muzeul Satului Brănean, sursa: http://www.amalr.ro/muzeul-satului-branean/, accesat în data de 30.11.2018

Muzeul Satului Brănean, organizat în anul 1962, în parcul din vecinătatea castelului, reliefează evoluția arhitecturii populare tradiționale din satele zonei Bran, în raport cu ocupațiile de bază, creșterea vitelor și lucrul la pădure, împletite cu agricultura, industria casnică de prelucrare a lânii și meșteșugurile legate de prelucrarea lemnului. Conceput ca muzeu în aer liber, Muzeul Satului Brănean prezintă principalele tipuri de gospodării și locuințe, anexe gospodărești, construcții economice și instalații de prelucrarea lemnului și a țesăturilor de lână, acționate hidraulic. Ansamblul cuprinde 18 monumente de arhitectură populară (vezi fig. 3.12.) fiind o fereastră larg deschisă spre civilizația rurală carpatică, reunind cele mai semnificative forme de habitat .

În cadrul monumentelor istorice de factură civilă un rol deosebit de important este ocupat de casele de locuit sau alte clădiri cu funcție rezidențială și administrativă. Din acest punct de vedere se remarcă: Reședința patriarhală- casa veche din Dragoslavele și anexele (1930), Reședința patriarhală- casa nouă din Dragoslavele (1935), clădirea Școlii din Dragoslavele (1886), Casa Ologel din Dragoslavele (1880), Casa Catrinescu din Dragoslavele (1848). Se adaugă Casa Arsulescu din Rucăr (sfârșit de secol XIX), Casa de lemn Țuluca Năstase (înainte de anul 1955), Ansamblul conacului Sturdza (sfârșitul sec. XIX, sat Slobozia, pe strada Ștefan cel Mare nr. 2).

În Podu Dâmboviței există ruinele unui vechi han, din secolul XVIII, localizat în zona Cetății Oratea

Monumente de artă plastică și comemorative

În cadrul acestei categorii un loc aparte revin crucilor din piatră. Interesate sunt crucile din satul Șimon (sec. XVIII-XIX), cele din Cetățeni: Cartier Călinești- anul 1657, în punctul numit ”în plai”- sec. XVIII, cele din satul Ciocanu (comuna Dâmbovicioara)- pe drumul spre Șirnea (sec. XVIII), în partea de SV a satului din anul 1815. Alături de acestea, cruci din piatră mai există și la Dragoslavele: pe Dealul Naca, în cimitirul creștin după Evanghelie, din anul 1674, pe șoseaua Brașovului, în centru, în fața casei de la nr. 162, datând din anii 1632-1654, din aceeași ani este o altă cruce din piatră, tot pe șoseaua Brașovului, în zidul casei Dimitrie Ursu (nr. 626 A), se adaugă Crucea din piatră a lui Lupu Vameșul (1692), situată pe șoseaua Brașovului, în zidul casei Dima, la nr. 590), Crucea de piatră a lui Coman Pârcălabul (1724), situată pe șoseaua Târgoviștei, în ”Valea Năcii”, în troiță nouă. Pe strada Valea Caselor, la nr. 557, pe zidul de incintă al Bisericii ”Înălțarea Domnului” din Suseni se află o altă cruce din piatră datând din anul 1665.

În satul Podu Dâmboviței (comuna Dâmbovicioara) există un număr de cinci cruci de piatră: una din anul 1692 (la 1 km V de sat, pe dreapta șoselei Câmpulung-Brașov), una din anul 1710 (la circa 800 m E de sat, pe lângă vechiul drum spre Cetatea Oratea), una din anul 1711 (la circa 1 800 m E de sat, pe lângă vechiul drum spre Cetatea Oratea), o alta tot din anul 1711 (lângă podul peste Dâmbovița), și încă o cruce din piatră (sec. XVIII), la circa 1 km V de sat, la 100 m de șosea. Multe dintre aceste cruci evocă diferite evenimente istorice, altele sunt realizate pentru a rămâne mărturie scrisă urmașilor unor lideri locali.

Fig. 3.13.-3.14. Cruci din piatră din Rucăr, sursa: https://buceginatura2000.wordpress.com/tag/vf-crucii-rucar/, accesat în data de 1.12.2018

În localitatea Rucăr există un număr de opt cruci din piatră, după cum urmează: Crucea de piatră ” a Bastii” (1671, pe malul stâng al râului Râușor), cruce de piatră din anul 1614 (pe strada Brașovului, în punctul numit ”La Roghină”, în fața casei Maria Ochi, la nr. 64), cruce din piatră din anul 1723 (situată pe strada Dârstei, în punctul numit ”Gura Cheii”, în fața casei Gh. Ungureanu, la nr. 2), cruce de piatră din perioada 1669-1672 (pe strada Lunca, la troița din fața casei C. Ungureanu, la nr. 2), Crucea din piatră ”Olteanu” (1735, pe strada Păpușa, Cartier Râușor, pe malul drept al pârâului Râușor), cruce din piatră din anul 1710 (pe strada Poarta Câmpului, vis-a-vis de Ocolul Silvic), cruce de piatră din perioada 1678-1688 (pe strada Tabaci, în punctul ”Gura Cheii”, la troița lui Moise Bunescu și Crucea de piatră ” a Lăncii” (1613-1614, pe strada Valea Poienii”, în fața proprietății lui Iosif Simene la nr. 46).

Un loc aparte revine crucii lui Mihai Viteazu de la Stoenești. Este situată pe dealul numit ”Colțul Albinei”, la o altitudine de 1 125 m. Impresionează prin dimensiuni, având o greutate de 3 tone, 9 metri înălțime și 6 metri deschiderea, având o înălțime totală de 15 m, în urma acestor dimensiuni, crucea se situează pe locul 5 la nivel național (vezi fig. 3.15.-3.16.).

A fost inaugurată în anul 2010, pe locul vechii cruci din lemn a lui Mihai Viteazu, care în timp s-a deteriorat . Pentru montarea sa s-a apelat la salvamontiști, la Inspectoratul pentru Situații de Urgență din județul Argeș, fiind nevoie și de o unitate specială de aviație, crucea fiind ridicată de la sol cu un elicopter. În tot acest timp, un preot din localitate s-a rugat permanent pentru reușita montării crucii.

Localnicii spun că această cruce este una deosebită, în afară de faptul că evocă personalitatea lui Mihai Viteazul sau că este un simbol al spiritualității creștin-ortodoxe a zonei, ei apreciază că această cruce îi apără de necazuri.

Fig. 3.15.-3.16. Crucea nouă de la Stoenești, sursa: https://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=325, accesat în data de 1.12.2018

Momentele din Primul Război Mondial sunt evocate practic în fiecare din localitățile de-a lungul culoarului. Poate fi amintit în acest sens bustul generalului T. Moroiu din Bran, localizat în Parcul central, fiind ridicat în anul 1927, monument istoric, Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Fundata- aici se află și mormântul primului ofițer român mort în Primul Război Mondial, este vorba despre Poenaru Bordea (vezi fig. 3.17.), Monumentul Eroilor din Războiul de Independență și din Primul Război Mondial din localitatea Stoenești (prima jumătate a sec. XX, situat în fața Primăriei, vezi fig. 3.18). Se adaugă la cele de mai sus cimitirul eroilor din Primul Război Mondial din comuna Dragoslavele .

Fig. 3.17.-3.18. Monumentele Eroilor din Fundata (stânga) și Stoenești (dreapta), sursa: arhiva personală

În Rucăr există un număr de trei monumente ale eroilor: Monumentul Eroilor din Războiul de Independență (1912), Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (1926, D. Mățăuanu) și Monumentul Eroilor din războiul anti-fascist (1957, D. Bizon).

Tranșeele armatei române din localitatea Ciocanu, din Primul Război Mondial (datând de la începutul războiului, anul 1916), au fost recent amenajate, curățate și puse în valoare din punct de vedere turistic dar și ca loc pentru desfășurarea unor evenimente comemorative.

În localitatea Slobozia, un Monument al Eroilor din Primul Război Mondial, realizat din marmură, poartă următoare inscripție: ”în toamna de durere a anului 1916, după bătălia de la

Pravăț, și retragerea trupelor române, s-a găsit pe acest loc o simplă cruce din brad cu inscripție – Sergent Tudose Iacob din Regimentul 60 infanterie cu alți 20 de soldați- ”

Cel mai important monument comemorativ este însă Mausoleul de la Mateiaș. Situat pe un promontoriu impunător, pe versantul sudic al Muntelui Mateiaș, a fost zidit între anii 1927-1935, după planurile arhitectului câmpulungean Dimitrie Ionescu-Berechet, din calcare de Albești pentru a cinsti gloria și eroismul ostașilor români căzuți în bătăliile de apărare a pământului sfânt, în Primul Război Mondial . În prezent aici funcționează și un muzeu de istorie militară (vezi fig. 3.19-3.20.).

Fig. 3.19.-3.20. Mausoleul de la Mateiaș (dreapta) și muzeul din interiorul lui, sursa: http://povestidecalatorie.ro/ansamblul-monumental-de-la-valea-mare-mateias-unul-dintre-cele-mai-cunoscute-mausolee-ale-eroilor-din-romania/, accesat în data de 1.12.2018

Ample fresce zugrăvesc principalele momente din istoria națională, scene de război, nume de localități săpate în piatră, o diorama reprezentând tranșeele armatei române unde se poate realiza și o simulare a unui atac de noapte.

Basoreliefurile impunătoare care semnifică ”Pe aici nu se trece!” domină brâul monumentului. La partea superioară a basoreliefului, într-un vas de piatră, arde o flacără veșnică, simbolizând eterna iubire de patrie, eroismul legendar al românilor.

Subsolul mausoleului adăpostește osemintele a 500 de eroi ai neamului căzuți la datorie, comandanți, ofițeri superiori, gradați și mai ales soldați în timp ce turnul mausoleului oferă o panoramă de neuitat asupra împrejurimilor Mateiașului.

Muzeul este foarte interesant, aici se pot observa hărți, arme, uniforme militare, piese de artilerie, informații generale privind trupele angrenate în război, copii ale ziarelor vremii care consemnează desfășurarea evenimentelor. Există, de asemenea, și spații speciale unde pot fi organizate acțiuni cultural-educative pe teme eroice sau strâns legate de istoricul mausoleului (lecții și expuneri pentru vizitatori, mai ales pentru elevi, discuții privitoare la eroii care sunt

înhumați acolo, slujbe religioase închinate eroilor)

Tot din categoria monumentelor de artă plastică și comemorativă fac parte și bustul lui Ion Pușcariu din Bran- fruntaș al mișcării revoluționare transilvănene din anii 1848-1849 .

Monumente tehnice

Din această categorie fac parte Podul lui Brâncoveanu (anul 1711, monument istoric localizat la intersecția DN 73 cu DJ 22) și dârsta cu pivă din Rucăr (monument tehnic, de la mijlocul secolului XIX, localizat pe strada Dârstei, în lunca Dâmboviței).

Parcuri

Parcul Central din Bran- situat pe strada Moșoiu Traian, general, la nr. 495-498, a fost amenajat de la începutul secolului XX. – monument datând din anul 1930 este situat la nr. 731A.

3.3. Tradiții și manifestări culturale

Pentru Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, un element cultural și numai, reprezentativ, este transhumanța, fenomen care a jucat un rol deosebit în viața așezărilor din această zonă. Transhumanța a fost atestată documentar încă din secolul al XV-lea (un prim document din anul 1414, citat de Ioan Șandru în anul 1983, vorbește despre ”knezii” români din Mărginimea Sibiului care merg să se învoiască să pășuneze turmele în munții și câmpiile din Muntenia. Din acest punct de vedere, economia pastorală s-a răsfrânt și asupra fizionomiei așezărilor umane din Culoarul depresionar Bran-Rucăr-Dragoslavele, a contribuit la menținerea constiinței etnice și naționale a unității culturale și istorice a românilor de pe ambii versanți ai Carpaților.

Pitorescul așezărilor este generat de gospodăriile locuitorilor frumos rânduite și durate din piatră și lemn, cu dragoste și suflet, împrumutând ceva din armonia și monumentalitatea peisajului. ”Gospodăria, casa țărănească, au fost martorele vieții familiale și economice a societății rurale. Fiecare gospodărie este un mic muzeu, fiecare denumire este o dovadă a evoluției și civilizației poporului român” .

Evoluția multimilenară a vetrelor de așezări a determinat o adaptare activă la condițiile de mediu și la apariția satului de tip muscelean și de tip brănean.

Dacă satul muscelean prezintă un anumit specific, cu casele de un alb imaculat, o arhitectură proprie în care se detașează sala înaltă sprijinită pe casele mai strâns unite între ele, se observă nota de influență transilvăneană. Aceste tipuri distincte se interferează, într-o originală sinteză, în așezările înalte de la Șirnea și Fundata.

Din mulțimea tipurilor de habitat, pot fi menționate mai multe tipuri de gospodării:

Gospodăria cu ocol întărit: reprezintă o adaptare a habitatului uman la condițiile specifice economiei agropastorale brănene (vezi fig. 3.21.); este considerată o culme a arhitecturii populare românești, cu o formă poligonală (5-7 laturi), o veritabilă cetate țărănească din piatră și lemn, cu o remarcabilă acuratețe arhitectonică, specific românească;

Fig. 3.21.-3.22. Casa cu ocol întărit din Măgura- com. Moeciu (stânga) și șură- Complexul Național Muzeal ”Astra”- Sibiu, sursa: http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?ID=C140483B4E3A4232845DFC3A04B61FC3, accesat în data de 2.12.2018

Casa colibașilor brăneni: este azi aproape dispărută, compusă din 2-3 camere, durată din lemn, pe o temelie din piatră, remarcându-se prin simplitate, sobrietate și funcționalitate;

Casa de tip muscelean: se caracterizează printr-o armonioasă îmbinare arhitectonică a volumelor; piatra este utilizată la temelie iar lemnul pentru acoperișuri; specificul este dat de apariția sălii deschise sprijinită pe stâlpi frumos ornați cu motive populare diferite;

Amenajările pastorale: constituie cele mai vechi tipuri de habitat (vezi fig. 3.22.), fiind reprezentat de stâne, sălașe, odăi, colibe, întâlnite între 800-2 100 m dar cu o mare frecvență între 1 400-1 800 m;

În privința formelor de locuit temporare, trebuie precizat faptul că, diviziunea muncii a făcut ca o parte din membrii familiei, mai ales cei vârstnici să-și petreacă cea mai mare parte a timpului departe de sat după un calendar arhaic încă din vremea dacilor.

Instalațiile de tehnică populară sunt, în egală măsură, un adevărat simbol al zonei. Pricepuți meșteri, locuitorii culoarului au folosit forța râurilor de munte repezi, cu debit bogat, construind instalații simple dar ingenioase pentru a-și ușura munca și viața.

Prelucrarea lânii necesita amenajări simple, dar eficace: piva cu ciocane sau dârsta cu vâltoare. Din puținele exemplare rămase se pot încă vizita cele două pive de la Rucăr, una la Moeciu și alta la Dâmbovicioara, în afara pivei de la secția etnografică din incinta Castelului Bran.

Portul popular, se caracterizează prin îmbinarea utilității cu estetica, în ambele variante ale sale: muscelean și brănean. În frumusețea portului popular se resimt influențe din Țara Românească și Transilvania. De-a lungul timpului, noile materiale- bumbacul, borangicul, firul metalic- și tehnicile noi de lucru s-au perfecționat, determinând desigur o îmbogățire în expresivitate, culoare și utilitate. Diferențierile portului pe bază de vârstă, sex, anotimp, condiții sociale, au dus la o creație populară deosebit de interesantă prin varietatea pieselor componente ale costumului, bogăția coloristică și ornamentală.

Portul popular brănean: din piesele costumului femeiesc se remarcă iile cusute sau alese cu lână și bumbac în tonuri de roșu și negru cu fire aurii și argintii, fota largă cu pulpane în vărgi, încrețită la spate, ștergarul de cap din bumbac sau borangic, laibărica de catifea neagră. Costumul bărbătesc este mai redus ca număr de piese. Cămașa largă din pânză de in sau bumbac, cioarecii și lăibăricele lucrate din zeghii, pietare, cojocele, căciulile și gluga definesc structura portului păstoresc deosebit de bine păstrat în toată zona . Datorită varietății, cromaticii și terminologiei pieselor componente, portul popular brănean reprezintă o valoroasă creație, evidențiind deopotrivă moștenirea arhaică autohtonă dar și legăturile permanente între românii situați de o

parte și de alta a Carpaților (vezi fig. 3.23.).

Fig. 3.23. Portul popular brănean, sursa: http://www.magazindeartizanat.ro/porturi-traditionale, accesat în data de 2.12.2018

Portul popular muscelean: a fost imortalizat în cunoscute tablouri de neîntrecuții meșteri ai penelului românesc- Nicolae Grigorescu și Carol Popp de Szathmary. Frumusețea acestui port constă mai ales în culorile vii și alese, modele de un rafinament deosebit, cu motive cel mai adesea florale sau geometrice. Portul femeilor este neîntrecut, maramele din borangic, iile frumos lucrate și bogate, salbele strălucitoare pun în evidență frumusețea naturală a acestor harnice și măiestre purtătoare de har, care țes adevărate poeme în culori. Și aici există diferențieri în costumul femeilor, pe vârste, socială sau civilă, ca și între hainele de sărbătoare și cele obișnuite. Acest tip de port este unul de o valoare etnofolclorică inestimabilă, prin faptul că păstrează nealterate formele decorative originale (vezi. fig. 3.24.-3.25.).

Fig. 3.24.-3.25. Modele de cusături pe iile muscelene, sursa: http://artainromania.ro/costumul-popular-din-muscel/, accesat în data de 2.12.2018

Manifestări ale creației populare sunt prezente la tot pasul. Fie că este vorba despre ceramică, cojocărit, încondeiatul ouălor, ori manifestări de mare amploare, precum ”Nedeia de la Fundata” (vezi fig. 3.26.) care se desfășoară în prima duminică a lunii iunie (cunoscute și ca ”târguri de două țări” a fost reluată din anul 1969 cu o semnificație cultural-artistică și folclorică, reunind formații și interpreți din mai multe județe, acest eveniment reprezintă o importantă atracție turistică pentru numeroși drumeți și excursioniști), ”Răvășitul oilor” (vezi fig. 3.27.) sau ”Împărțitul munților” (reflex peste veacuri al stăpânirii în devălmășie a pășunilor și fînețelor montane din munții limitrofi), ”măsura laptelui”, ”însemnarea oilor”- obiceiuri legate de economia pastorală ancestrală- constituie elemente de mare atractivitate turistică.

Fig. 3.26.-3.27. Nedeia de la Fundata (stânga) și imagine de la Răvășitul oilor din Bran, surse: Primăria Fundata și clubulfoto.com, accesate în data de 2.12.2018

La toate acestea se adaugă numeroase obiceiuri, tradiții, bogăția și expresivitatea creațiilor folclorice rucărene sau brănene, pentru a avea o sumară privire a vieții spirituale populare, perpetuată peste secole, simbol al civilizației populare carpatice românești, permanente

resurse de dezvoltare a turismului în Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele.

Bogăția și originalitatea zonelor etnografice muscelene și brănene în toate manifestările geniului popular, de la construcția de locuințe, unelte și mobilier, până la producțiile folclorice de o mare sensibilitate și sinceritate, demonstrează milenarele rădăcini ale civilizației carpatice românești.

Tezaurul folcloric se caracterizează printr-o tematică vastă, în care elementul dominant este legat de economia pastorală. Cântecele, baladele, doinele sunt străbătute de problematica vieții pastorale, cu îndelungată tradiție și cu rădădini istorice îndepărtate. Unele producții evocă viața și isprăvile unor eroi de baladă din partea locului. Într-un din acestea este amintit eroul de baladă Stanciu:

”Sus la plaiul muntelui,

Sub cetina bradului

Și foița fagului,

La Valea Ivanului

De sub Piatra Craiului

E cerdacul Stanciului”

Obiceiurile de iarnă, sezătorile folclorice, ”nunta rucăreană” reprezintă de fapt ferestre spre orizontul spiritual rucărean, încărcat de simboluri și semnificații.

Un loc aparte în cultura zonei revine toponimiei. Toponimia ne ajută să înțelegem evoluția așezărilor, vechile îndeletniciri și evenimente istorice mai importante care s-au derulat de-a lungul vremurilor. Astfel, poziția geografică a vetrei satului își găsește reflectarea în numele unor sate (Valea Caselor, Moeciu, Șimon, etc.). Alte forme de habitat au împrumutat numele de la formele de relief (Piatra, Măgura, Preduleț, etc.) dar și prin forme specifice reliefului carstic (Cheia, Peștera, Sohodol, etc.). Toponimul ”Fundata” semnifică un loc îngust, periculos, înfundat între munți. Numele ”Bran” provine de la slavonul ”brana”= poartă, loc de acces și poartă a culoarului depresionar dinspre Depresiunea Brașovului. Multe așezări împrumută numele de la eroul eponim, întemeietorul presupus- legendar- al acestor sate (Dragoslav- Dragoslavele, Stoian- Stoenești, probabil un capitan al lui Mihai Viteazul, Cotea- Coteneșți, etc.). Importanța drumului transcarpatic apare și în numele satelor Podu Dâmboviței (loc de traversare a Dâmboviței) și Drumul Carului (carul fiind secole de-a rândul principalul mijloc de transport). Roirile populației se regăsesc în numeroase diminutive (Fundata-Fundațica, Rucăr-Rucăreni, Dragoslavele-Dragosloveni, etc.). Evoluția toponimului ”Rucăr” de la forma latină Ruffa arbor la cele germanice

(Rudbon, Rothbaun) și până la formele vechi românești (Rucălu, Rucal).

Evoluția istorică, marcată de mari frământări, se reflectă fidel în denumirea unor forme de relief: Plaiul Turcilor, Dealul Sasului, Movila Neamțului sau în denumirea apelor: Râul Turcului, Valea Turcului, Izvorul Nemțoaicelor. O atenția deosebită i se acordă topicului ”posada”- localizată de unii cercetători între Rucăr și Podu Dâmboviței la Pleșa Posadei- ca loc îngust, periculos, greu de străbătut, unde s-ar fi desfășurat celebra bătăliei din 1300 dintre trufașii oșteni unguri și bravii apărători ai Țării Românești.

Economia tradițională pastorală a determinat apariția unor toponime legate de amenajările temporare ale acestei activități (Dealul Stânei, Munții Stânelor, Odaia, etc.), de numele animalelor (Valea Mieilor, Dealul Boilor, Văcăria, etc.), sau de obținerea produselor animaliere (Valea Zerului, Dealul Jintiței, Cășerie- cartier al Rucărului).

Activitățile de despădurire sunt prezente în toponime indicând modul de obținere prin incediere (Arsura, Bradu Ars, Arșița) sau prin doborâre (Curătura, Cureasca, Dealul Curăturii).

Pulsația vieții economice, întreținută, controlată și dezvoltată în culoarul depresionar s-a reflectat și în numele drumurilor care satisfăceau diversele activități- ”drumul oilor”, ”drumul cașului”, ”drumul cailor”, ”drumul varului”, ”drumul bradului”. Adesea chiar și instalațiile de tehnică populară și-au lăsat amprenta în topică (Colțul Morii, Valea Morilor, La Dârste, La Joagăre, Valea Pivelor, Dârstaru, Moraru, Pivaru, etc.).

Capitolul IV. VALORIFICAREA RESURSELOR TURISTICE

Activitățile turistice prin componentele lor: baza tehnico- materială și circulația turistică, având la rândul ei diferiți indicatori reprezintă, alături de elementele de promovare turistică, imaginea întregii activități turistice dintr-o anumită regiune geografică, fiind în egală măsură elemente de infrastructură turistică ce contribuie la punere în valoare a resurselor turistice naturale sau antropice disponibile dintr-un anumit teritoriu.

Prin baza tehnico-materială turistică se înțelege totalitatea serviciilor de cazare, de alimentația publică, serviciile destinate transportului și totalitatea posibilităților de agrement disponibile în județul, regiunea, zona respectivă. Foarte des este întâlnit termenul de ”infrastructură turistică” care reprezintă sistemul economic de servire a turiștilor, de asigurare a tuturor condițiilor pentru atingerea unui sejur cât mai reușit, implicând toate serviciile turistice angrenate în cadrul consumării produsului turistic. Serviciile de cazare, materializate prin baza de cazare existentă, servicii de servire a mesei concretizate prin prezența unităților de profil, servicii de transport, tratament- cu noile inovații din domeniul balneo-turismului, dar și cele auxiliare- complementare, dintre care cele mai importante sunt cele de informare turistică.

Un rol extrem de important este dat de starea de conservare a resurselor turistice, modul cum sunt puse în valoare prin diferite elemente de marketing, la care se adaugă unitățile de cazare și de servire a mesei, distribuția acestora în teritoriu, starea de funcționare, clasificarea lor turistică, posibilitățile de acces, promovarea turistică corespunzătoare a acestora și nu în ultimul rând posibilitățile pe care turistul le are la dispoziție pentru petrecerea cât mai plăcută și utilă a timpului liber (agrementul turistic).

4.1. Infrastructura de cazare

Unitățile de cazare sunt foarte importante în cadrul activităților turistice, reprezentând baza acestora. Se caracterizează după tipologie (hoteluri, moteluri, vile, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, cabane turistice, etc.), dar și după gradul de confort (neclasificate,1-5*).

Hotelul este o structură de primire amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri ce pun la dispoziția turiștilor camera, garsoniere, apartamente dotate corespunzător, asigurarea serviciilor de prestări servicii specifice; dispun de recepție și spații alimentare. Unele pot fi compuse din apartamente și garsoniere, dotate astfel încât să asigure prepararea alimentelor.

Vilele turistice, pensiunile și motelurile, au ca principal rol, acela de a prelua în anumite situații fluxurile turistice care nu pot fi acoperite de către unitățile de cazare de tip hotelier. De cele mai multe ori, sunt preferate de către turiști pentru confort sporit și o mai mare intimidate.

Vilele sunt structuri de primire de capacitate relative redusă, au o arhitectură specifică, sunt situate în diferite localități turistice, asigură cazarea turiștilor, prestarea de servicii specifice, pot avea mici spații comerciale, în timp ce motelul este o unitate hotelieră situată în afara localității, în apropierea arterelor intens circulate; prezintă dotări și amenajări specific pentru satisfacerea nevoilor de cazare și masă dar și parcarea în siguranță a mijloacelor de transport. Ambele unități pot fi clasificate între 1-5 * în funcție de criteriile specific incluse în legislația turistică.

Cabanele turistice, sunt unități de cazare cu categorii de confort sub cele hoteliere sau la un nivel inferior, vilelor sau pensiunilor turistice, dar sunt destul de mult preferate de către turiștii tineri sau de către grupuri de turiști. Au în general o capacitate mică de cazare, funcționează în clădiri independente cu arhitectură specifică, se asigură cazarea, alimentația și alte servicii turistice necesare turiștilor, aflați în drumeție sau odihnă în zonele montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Se construiesc la intersecția unor drumuri sau poteci marcate, sunt oarecum izolate și de aici trebuie să existe o grijă anume pentru asigurarea materiilor prime destinate preparării hranei. Pot fi cabane greu accesibile și ușor accesibile (acces auto pe drumurile publice).

Campingul turistic, este o structură de primire turistică destinată să asigure cazare turiștilor în corturi izolate sau rulote, astfel amenajate, astfel încât să primească, să poată fi parcate și mijloacele de transport, să permit pregătirea mesei. Prezintă un caracter sezonier, se recomandă amplasarea acestora în locuri pitorești, cu microclimat favorabil, ferit de zgomot și de animale, zona trebuie îngrădită.

Alături de tipurile de unități de cazare prezentate mai sus, trebuie precizat faptul că există și altele: popasuri turistice (unități de cazare turistice care de regulă prezintă o clasificare modestă, având ca principal rol acela de a asigura spațiu de cazare pentru turiștii în tranzit, sunt localizate în cele mai multe cazuri de-a lungul unor principale căi de comunicație, la intersecții de drumuri importante sau în preajma unor obiective turistice), bungalouri (prezintă un grad de confort mediu spre bun, fiind întâlnite mai ales în zonele litorale, se caracterizează printr-un spațiu mic de cazare, asemănător unor căsuțe, mai nou, au forma unor vile de mici dimensiuni), pensiuni agroturistice (au un rol deosebit de important în valorificarea potențialului turistic rural, se clasifică în margarete, au forme și dimensiuni variabile, iar principala caracteristică este dată de elementul de specificitate rurală, turistul participă efectiv la munca în gospodărie iar masa este asigurată în cea mai mare parte din produse locale), toate cu anumite caracteristici care le fac pretabile pentru anumite categorii de turiști.

În tabelul de mai jos este prezentată situația numerică și tipologică a unităților de cazare din cadrul principalelor localități cu valențe turistice din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, extins până la Cetățeni, inclusiv.

Tabel 4.1. Situația numerică și tipologică a unităților de cazare din cadrul principalelor localități cu valențe turistice din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, anul 2018

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 13.12.2018

Din tabelul 4.1. se observă foarte clar tendința de punere a valoare a imensului potențial agroturistic. Din acest punct de vedere, tot mai mulți investitori și chiar localnici au demarat procedurile de înființare și clasificare a pensiunilor agroturistice care reprezintă tip de unitate de cazare cel mai frecvent întâlnit în cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele. Astfel, cele mai multe pensiuni agroturistice înregistrate oficial la finalul anului 2018 există în Moieciu (137), după care urmează Branul (121), restul localităților se află la distanță mare din acest punct de vedere față de Bran și Moieciu dar totuși, pensiunile agroturistice reprezintă și în aceste cazuri cel mai frecvent tip de unitate de cazare; Fundata deține 22 de pensiuni agroturistice, Rucăr- 19 iar Dâmbovicioara- 15, în rest valorile sunt sub 10, pentru Cetățeni, Dragoslavele și Stoenești.

Restul categoriilor de unități de cazare sunt destul de puțin reprezentate, numai vilele turistice sunt prezente într-un număr ceva mai mare, fiind 11 la Bran, 5 la Fundata și Rucăr și 6 la Moieciu. Hotelurile, unități mari cu o altă structură de funcționare nu se pretează foarte bine pentru caracteristice agroturistice ale localităților din culoar, de aceea sunt într-un număr nu foarte mare, cu toate acestea, prezintă avantajul unei capacități mai mare de cazare, fiind pretabile mai ales pentru team-buildinguri sau alte activități corporate. Cele mai multe sunt în Moieciu (7), câte 3 în Bran și Fundata și numai un hotel în Rucăr. Cabanele turistice se pot clasa pe locul patru în privința numărului de unități întâlnite în cadrul culoarului, existând un număr de 4 la Rucăr, 2 la Dâmbovicioara și câte una la Fundata, Moieciu și Dragoslavele. Izolat apar alte tipuri de unități de cazare, după cum urmează: un motel în Bran, alături de un sat de vacanță și un camping; în Moieciu, un bungalou și o pensiune turistică. Interesant este că oficial există înregistrată numai o pensiune turistică clasică, unitățile de acest tip au ales transformarea sau preluarea componentei agroturistice.

Nu întotdeauna însă, numărul efectiv al unităților este cel mai important pentru preluarea unor fluxuri turistice, numărul efectiv de locuri de cazare este un indicator extrem de important și mai aproape de solicitările de cazare ale turiștilor. Din acest punct de vedere este interesant de văzut o statistică în tabelul 4.2. și graficul 4.1. privind numărului de locuri de cazare existent în anul 2018 în cadrul principalelor localități cu valențe turistice din Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele.

Tabel 4.2. Numărul de locuri de cazare, pentru anul 2018, pentru principalele unități de cazare din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 13.12.2018

Grafic 4.1. Numărul de locuri de cazare, pentru anul 2018, pentru principalele unități de cazare din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 13.12.2018

Pe primele două poziții în privința capacității de cazare sunt plasate, detașat localitățile Moieciu și Bran cu peste 3 000 locuri de cazare, concentrate mai ales în pensiunile agroturistice care depășesc 100 de unități în ambele cazuri. Dacă în cazul Branului este clar că, prezența Castelului Bran și a altor elemente de atractivitate a determinat construirea de noi unități de cazare în cazul localității Moieciu este vorba mai ales despre elementele turistice specifice turismului rural. Pe locul trei se află Fundata, cu aproape 1 000 de locuri de cazare iar restul localităților, deși nu se poate spune că nu dispun de resurse turistice, cel puțin cele naturale, la fel de valoroase prezintă, spre comparație, un număr mic de locuri de cazare. Rucărul se apropie de 600 locuri de cazare iar Dâmbovicioara aproape de 400. Sunt localități cu un real potențial turistic, cu numeroase elemente de atractivitate care țin mai ales de relief dar baza de cazare este încă mică spre deosebire de resursa care este oferită aici. Dragoslavele, Stoenești și Cetățeni au sub 100 locuri, în cazul ultimei este vorba numai despre o pensiune agroturistică ce pune la dispoziția turiștilor un număr de 7 locuri de cazare. În tabelul 4.3. sunt prezentate câteva unități de cazare reprezentative din Bran, Moeciu, Fundata, Rucăr și Dâmbovicioara. În cadrul tabelului sunt prezentate denumirea unității, tipul, clasificarea, o imagine reprezentativă și câteva informații generale despre serviciile oferite.

Tabel 4.3. Unități de cazare reprezentative pentru localitățile din cadrul culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele

Sursa: www.booking.com, accesat în data de 14.12.2018

4.2. Infrastructura de alimentație publică

În cadrul bazei de alimentație public sunt incluse toate unitățile care asigură hrana turiștilor, fie că vorbim despre unități mari, restaurant, dar și unități mai mici, pizzeria, patiserii, cofetării s.a

Restaurantul este un local public ce îmbină activitatea productivă, cu cea de servire, pune la dispoziția clienților o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie și băuturi; restaurantele pot fi: clasice, specializate, specific, tip cramă, specific național.

Unitățile de tip fast-food (servire rapidă), sunt restaurante cu auto-servire sau buffet tip-express; din această categorie pot fi menționate: pizzeriile (servesc sortimente de pizza, bere, vin, gustări, minuturi), snack-bar, cofetării și patiserii.

Alte unități de servire a mesei sunt: braseria (asigură o gamă largă de sortimente, minuturi, preparate reci, băuturi alcoolice, bere), berăria (specific pentru consumarea berii dar și pentru servirea unor preparate adecvate: cremwuști, cârnați, mititei), grădina de vară (terasă în aer liber, se servesc diferite preparate), barul (este un local public de zi sau de noapte, se servesc băuturi alcoolice sau ne-alcoolice, produse culinare reduse, programe artistice; café-bar, disco-bar).

În tabelul 4.4 sunt prezentate cele mai reprezentative și apreciate unități de servire a mesei din localitățile situate în cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele.

Tabel 4.4. Unități de servire a mesei situate în localitățile din Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele

Surse: www.romania-turistica.ro, www.tripadvisor.com, www.carta.ro, www.booking.com, www.turistinfo.ro, accesate în data de 15.12.2018

4.3. Infrastructura de transport

Principala cale de transport în cadrul și de-a lungul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele este cea rutieră, iar cel mai important drum este DN73.

DN73 are o lungime totală de 133 km asigurând legătura între orașele Pitești și Brașov, mai exact comuna Mărăcineni (lângă Pitești) și cartierul brașovean Bartolomeu.

În cadrul culoarului se caracterizează printr-un drum șerpuit din cauza reliefului accidentat, ajungând la Fundata de o altitudine de aproape 1 300 m în zona pasului Giuvala (Bran). Traseul de referință este: Brașov- Râșnov- Bran- Moieciu- Fundata- Dâmbovicioara- Rucăr- Dragoslavele- Valea-Mare Pravăț- Câmpulung și mai departe spre Pitești (vezi fig. 4.1.).

Conexiunile cu alte căi de comunicații sunt următoarele:

Cu DN1 la Brașov, implicit cu DN11 și DN13;

Cu DN73A și DN1E la Râșnov;

Cu DN73C la Câmpulung Muscel;

Fig. 4.1. Harta principalelor șosele din România cu indicarea DN73 care traversează Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, sursa: www.itinerari.ro, accesat în data de 15.12.2018

De-a lungul DN73 turiștii pot admira peisaje deosebite (vezi fig. 4.2.) și pot face opriri pentru vizitarea obiectivelor turistice de o mare valoare istorică sau arhitecturală: Câmpulung (Muzeul Orășenesc, Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Mănăstirea Negru-Vodă, etc.); Valea Mare-Pravăț (Mausoleul de la Mateiaș, Mănăstirea Nămăiești, Casa memorială George Topârceanu); Fundata (Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial), Bran (Castelul Bran, Capela Inima Reginei Maria- vezi fig. 4.3.); Râșnov (Cetatea Râșnov, Dino Parc).

Fig.4.2.- 4.3. DN73 între Rucăr și Bran (stânga) și harta cu traseul între Bran-Fundata (dreapta), sursa: http://www.cazare-pensiune-bran.ro/localizare.php, accesat în data de 15.12.2018

Din DN73 se desprind drumuri secundare spre localitățile din stânga și dreapta axei principale de transport, cum sunt cele de-a lungul Râușorului, spre Sătic (de-a lungul Dâmboviței), spre Cabana Brusturet (prin Cheile Dâmbovicioarei), spre Fundățica sau Șirnea. Calitatea acestor drumuri secundare este în unele cazuri destul de inferioară calitativ ceea ce face greoaie accesibilitatea către anumite puncte de interes turistic (vezi fig. 4.4.).

Fig. 4.4. DN73 prin Cheile Orății, sursa: https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/carpatii-meridionali/culoarul-rucar–bran/canionul-si-cetatea-oratii-culoarul-rucar–bran, accesat în data de 15.12.2018

Turiștii pot apela la serviciilor firmelor de transport rutier pentru a ajunge, de exemplu, la Bran, plecând de la Autogara Bartolomeu din Brașov. Principalul operator de transport este Transbus Codreanu cu plecări la intervale de 15-30 minute din Brașov spre Bran . Tot din Brașov autocarele asigură legătura cu Simon, Sohodol, Moeciu de Jos, Fundata, Șirnea, existând conexiuni și între localitățile din cadrul culoarului, de exemplu: Sohodol- Bran, Simon-Bran, Moeciu de Jos-Bran, Fundata-Bran, Podu Dâmboviței-Bran, etc.

Deși mai puține, sunt și curse care pleacă din autogara din Câmpulung Muscel spre Bran, acestea fiind operate de firmele Montana, Transbus Codreanu și Antares, plecările fiind programate la orele 6.30, 10.30, 11.32, 15.10, 15.46.

Datorită reliefului foarte accidentat al culoarului, nu s-a putut construi în lungul lui o cale ferată dar accesibilitatea în cadrul acestuia este asigurată de principalele municipii de la extremitățile lui: Brașov și Câmpulung Muscel. O singură cale ferată, secundară, se apropie mai mult de accesul efectiv în culoar, este vorba despre Brașov-Zărnești (vezi fig. 4.5.).

În mare măsură, actuala infrastructură turistică rutieră asigură o circulație turistică normală dar în perioadele de vârf de sezon sunt destul de multe probleme mai ales în privința locurilor de parcare, a vitezei limitate de deplasare din cauza aglomerației, a calității nu foarte bune a carosabilului în unele porțiuni, motiv pentru care a fost demarat de câtiva ani un proiect de îmbunătățire a calității drumurilor, începând cu DN73, intrarea în Bran fiind de o bună perioadă de timp în lucrări de asfaltare și reabilitare a drumurilor publice secundare, fiind cunoscut faptul că zona Branului este cea mai aglomerată din cadrul culoarului.

Fig. 4.5. Harta căilor feroviare din România, se observă lipsa conexiunii pe cale ferată directă între Brașov și Câmpulung Muscel, sursa: www.hartaromanieionline.ro, accesat în data de 15.12.2018

Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la București (Henri Coandă) și cel din Sibiu, dar distanțele sunt apreciabile, accesibilitatea directă pe această cale poate fi înlesnită de construirea aeroportului din Brașov.

4.4. Forme de turism practicate

Pe teritoriu culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele se practică diferite tipuri și forme de turism, specifice caracteristicilor mediului natural și elementelor de factură cultural-istorică.

Agroturismul

Alături de cadrul natural, spațiul rural brănean și rucărean beneficiază și de un potențial etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate. Această zestre spirituală reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalații și tehnici populare, meșteșuguri tradiționale, folclor și obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc. se completează cu numeroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, care amplifică inestimabilul tezaur cultural-istoric al satelor din cadrul culoarului.

Agroturismul este un concept de dată mai recentă în UE, cu referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activitățile agricole și/sau cu construcțiile care au avut alte destinații, decât agricole . Această formă specifică de turism rural este susținută de micii proprietari de la țară – de obicei ca activitate secundară – activitatea desfășurată în gospodăria proprie rămânând deci principala ocupație și sursă de venit. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiunile turistice și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice, de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural.

În cadrul culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, cele mai multe unități de cazare sunt pensiunile agroturistice, fapt care reliefează potențialul deosebit din acest punct de vedere avut mai ales de zonele Bran (vezi fig. 4.6.), Moeciu sau Rucăr (vezi fig. 4.7.).

Fig. 4.6.-4.7. Două exemple de pensiuni agroturistice din cadrul culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele: Ianis- Bran (stânga) și Larisa- Moeciu (dreapta), sursa: laPensiuni.ro și www.Romania-Turistica.ro, accesate în data de 16.12.2018

Agroturismul are o serie de particularități, dar dintre aceste două ies în evidență: implicarea turistului în gospodăria la care este cazat prin diferite activități specifice (hrănirea animalelor, culesul unor fructe sau legume, activități artistice- sculptura în lemn sau realizarea unor unelte din lemn, etc.) la care se adaugă faptul că cea mai mare parte din materia primă utilizată pentru prepararea hranei provine din sursele proprii, fapt foarte apreciat de turiști.

Fig. 4.8.-4.9. Prepararea hranei (stânga), plimbare cu căruța la Bran (dreapta), sursa: hergheliahaiducilor.ro

Turismul montan

Se bazează pe existența Munților Bucegi, Leaota și Piatra Craiului, unde varietatea peisajului și posibilitățile de practicare a unor variate activități turistice au constituit puncte de atracție. Localitățile Bran, Rucăr, Moeciu sau Dâmbovicioara sunt așezări turistice de interes regional dar și național și de ce nu, de nivel internațional, cel puțin pentru această regiune a Europei.

Turismul montan se bazează pe resursele turistice oferite de spațiul montan: peisaje, păduri, climat, pârtii de schi, trasee turistice, monumente ale naturii, arii naturale protejate, stațiuni turistice. Poate fi valorificat prin activități specifice: drumeție (vezi fig. 4.10.), sporturi de iarnă, vizitarea atracțiilor turistice naturale, cicloturism (vezi fig. 4.11.), etc.

Fig. 4.10.-4.11. Drumețiile (stânga- Moeciu) și cicloturismul (dreapta, pe traseul Zărnești- Peștera- Măgura- Moeciu) sunt două variante avute de turiști pentru valorificarea potențialului turistic montan, sursa: http://mtb-tours.kerucov.ro/articol_traseu_mtb.php?artcod=535, accesat în data de 16.12.2018

Turismul pentru sporturi de iarnă

Acest tip de turism se bazează pe existența unui domeniu schiabil. Acest tip de turism este favorizat de altitudinile de peste 1 000- 1 500 m, durata mare a stratului de zăpadă, grosimea acestuia, orientarea sper nord a pârtiilor de schi.

La noi în țară pârtiile sunt amenajate pentru schi alpin, și nu există amenajări pentru schi nordic. Doar un număr mic de pârtii corespund parametrilor ceruți de organizarea unor concursuri internaționale. Există peste 15 stațiuni de interes regional și local cu un real potențial turistic care pot să devină atracții pentru statele vecine: Ucraina, Serbia sau Ungaria. Ele au condiții de practicare a sporturilor de iarnă și a drumețiilor.

Agrementul pentru sporturile de iarnă se sprijină doar pe un procent de 25% de pârtii ușoare și foarte ușoare, predominând cele de mare dificultate cu toate că în ultima perioadă se pune accentul pe amenajarea pârtiilor pentru începători .

Spre deosebire de Valea Prahovei, turismul pentru sporturi de iarnă în Rucăr-Bran este

mult mai puțin reprezentat.

La o distanță de aproximativ 4 kilometri de Castelul Bran au fost inaugurate, în urma unui proiect finalizat după câtiva ani, în Valea Porții- Bran, un număr de trei pârtii de schi, prezentând dificultăti diferite, dintre acestea două fiind omologate (vezi fig. 4.12.).

Fig. 4.12. Harta pârtiilor de schi din Valea Porții-Bran, sursa: www.trecator.ro, accesat în data de 16.12.2018

Pârtiile prezintă următoarele caracteristici generale:

Pârtia de schi Zănoaga Sub-Teleferic este o pârtie de schi de dificultate medie, având o lungime de 650 de metri; pârtia este dotată cu teleschi și nocturnă;

Pârtia de schi Zanoaga-Varianta este o pârtie dificilă, de 700 de metri;

Pârtia Zanoaga Baby-Ski este dedicată începătorilor, fiind o pârtie ușoară, dotată cu teleschi și nocturnă.

Pârtiile din Bran beneficiază de tunuri mobile de zăpadă, iar la baza lor există centre de închiriere a echipamentelor de schi și un centru de prim ajutor.

Turismul cultural-itinerant.

Are mai multe subtipuri: religios, pelerinaj, etnografie, istorie- arheologie, etc. Se axează pe un număr ridicat de monumente, dar care nu au fost valorificate la același nivel. Se remarcă dispersia lor mare în teritoriu fapt ce necesită o rețea de căi de comunicație bine pusă la punct.

Implică vizitarea diferitelor monumente istorice, fie ele de factură religioasă, monumente istorice de mai multe categorii (castele, cetăți, situri arheologice, locuri ale unor bătălii), valorificarea potențialului etnografic (port popular, cântece și dansuri populare, obiceiuri tradiționale, etc.). Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, extins până la Cetățeni beneficiază din plin

de numeroase resurse de acest tip.

Este evident că elementul forte este reprezentat de Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic din România ultimilor ani (vezi fig. 4.13.), cu numai câteva excepții, prezența unor interesante biserici ortodoxe construite din lemn și piatra, materiale care sunt utilizate și pentru construirea caselor tradiționale, care atrag numeroși turiști prin forma, arhitectura și decorațiunile lor.

Fig. 4.13.-4.14. Turiști la Castelul Bran (stânga) și ansamblul folcloric Zestrea Branului (stânga), sursa: brasovultau.ro, accesat în data de 16.12.2018

Vestigiile romane (castre și drumuri), Cetatea Oratea, vestigiile luptelor din Primul Război Mondial, sunt tot atâtea motive pentru dezvoltarea turismului cultural-istoric în cadrul culoarului. Intervine în acest caz problema conservării și punerii în valoare a acestor resurse, capitol la care încă mai este mult de lucru.

Turismul de afaceri și congrese

Formă de turism mult neglijată înainte de anul 1989, a devenit una dintre cele mai practicate forme de turism în prezent odată cu racordarea României la diversitatea problemelor internaționale, creșterea interesului oamenilor de afaceri străini pentru România dar și datorită expansiunii acestui tip de turism pe piața turistică internațională. Aceste întruniri se axează pe servicii turistice de lux (4-5*), introducerea unor trenuri de mare viteză, modernizarea aeroporturilor, realizarea electronică a rezervărilor, conectarea la marile sisteme de transport .

Comparativ cu alte zone turistice din România, cum ar fi Valea Prahovei sau cu centrele urbane, în cadrul Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele există mai puține unități prestatoare de servicii turistice care ar putea să găzduiască congrese de mare amploare. Cu toate acestea, organizarea unor team-building-uri, cursurilor, seminariilor, schimburilor de experiență nu mai este de mult o noutate pentru Bran-Rucăr. Tot mai multe firme, corporații, multinaționale, instituții ale statului vin în localitățile din cadrul culoarului pentru astfel de activități, cea mai solicitată fiind evident, Bran dar în ultimul timp și unitățile din Moeciu au început să fie tot mai solicitate pentru astfel de activități (vezi fig. 4.15.-4.16.).

Fig. 4.15.-4.16. Sala de conferințe a Hotelului Hillden din Bran (stânga) și conferință la Complexul Bran-Belvedere, sursa: http://www.teambuilding.branbelvedere.ro/, accesat în data de 16.12.2018

Turismul de vânătoare și pescuit sportiv Are o veche tradiție în România, datorat, în principal, bogatului fond cinegetic. Este o formă de turism care se poate practica cu succes în pădurilor din perimetrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele respectând normele legale în vigoare, fiind avute în vedere specii care nu sunt în situația de a fi periclitate.

Pescuitul sportiv este practicabil în cursului râurilor de munte.

Turismul durabil (ecologic)

Turismul durabil a devenit în zilele noastre, în egală măsură, o alternativă la turismului clasic și o necesitate în acest sens. Degradarea resurselor turistice naturale și antropice generate de presiunea turistică, neglijența sau indiferența autorităților locale sau centrale, a determinat apariția unei forme de turism, generată din nevoia de a proteja peisajele, elementele de floră și faună, rezervațiile naturale sau monumentele cultural-istorice, în ideea de a fi valorificate cât mai mult timp și de a crește valoarea turistică a acestora.

Noțiunea de turism durabil implică înțelesuri diferite (turism în natură, turism verde, turism ecologic). În anul 1983 Hector Ceballas Lascurain spunea: Ecoturismul este un turism care implică călătorii în areale relativ neperturbate cu scopul de a dmira, studia, bucura de peisaje, faună, plante ca și de unele resurse cultural .

În anul 1991, Valentine P. introduce termenul de durabilitate definind turismul durabil ca un turism bazat pe natură, un turism nedegradabil, nepericulos, care contribuie la protejarea mediului prin alegerea unui regim administrativ propriu și corect . Din acest punct de vedere se poate afirma fără tăgadă că în zona Bran- Rucăr, potențialul natural este unul deosebit chiar dacă, impactul activităților umane este prezent, în unele locuri ceva mai pregnant dar față de alte regiuni turistice (cum ar fi de exemplu Valea Prahovei) aceste este mult mai limitat în timp și spațiu mai ales prin faptul că oamenii locului au menținut au prețuit vestigiile zonei.

Preluând unele idei legate de exploatarea resurselor naturale, Figgis în anul 1992 afirmă că orice călătorie spre areale naturale izolate cu scopul îmbogățirii înțelegerii și aprecierii patrimoniului ecologic și cultural fără a produce deteriorarea acestora se încadrează în termenul de ecoturism .

Uniunea Mondială a Conservării Naturii afirmă că ecoturismul, este o călătorie ecologică responsabilă, în areale naturale neperturbate cu scopul de relaxare și apreciere a naturii și a oricărei trăsături culturale, trecută sau prezentă din zonă, care promovează conservarea, având un impact negativ redus și oferă beneficii comunităților implicate. (1996) . Este o definiție destul de cuprinzătoare a aspectelor turismului durabil- ecoturism.

Turismul de sfârșit de săptămână

Este o formă de turism cu o anumită tradiție, fiind legată de nivelul mai redus la turiștilor care își pot permite vacanțe scurte de numai 2-3 zile. Cele mai solicitate rămân zonele de recreere și odihnă, stațiunile turistice din apropierea principalelor centre urbane. Sunt necesare noi investiții, modernizări prin care zonele periurbane să ofere servicii turistice de calitate, ecologizarea zonelor respective și protecția spațiilor verzi. În cazul Culoarului Rucăr-Bran, turiștii sosesc din marile centre urbane: București și Brașov

Turismul de agrement

Agrementul implică petrecerea cât mai utilă și plăcută a sejurului turistic. O experiență în cadrul turismului de agrement trebuie să se desfășoare într-un context stimulativ care să inducă o gamă diferită de emoții, opuse celor din viața cotidiană, să implice riscuri și provocări atât la nivel intelectual cât și fizic și emotional, să genereze recompense intriseci, oferind oportunități pentru bucurie, învatare și dezvoltare personală. În categoria turismului de agrement pot fi incluse activități ca sporturile de iarnă sau cele specifice verii, cicloturism, activitățile desfășurate în cadrul parcurilor de aventură, echitație, etc. Centrul de agrement La Vâltoare, Club Vila Bran, Parcul de Aventură de la Cheile Grădiștei prezintă dotări bune pentru practicarea agrementului turistic.

Fig. 4.17.-4.18. Tiroliană la Aventura Parc Cheile Grădiștei (stânga) și echitație la Bran, sursa: turistinfo.ro

4.5. Fluxuri de turiști

Fluxurile turistice reprezintă un indicator extrem de important reliefând gradul de atracție exercitat de resursele turistice existente dar și modul cum acestea sunt puse în valoare, eficacitatea strategiilor de promovare și calitatea serviciilor turistice prestate. Analiza fluxurilor turistice implică: capacitatea de cazare turistică în funcțiune, sosiri ale turiștilor în structurile de primire, sosiri ale turiștilor pe tipuri de structuri de primire, sosiri ale turiștilor în structurile de primire pe luni, număr de înnoptări, număr de înnoptări pe luni.

a) Capacitatea de cazare turistică în funcțiune

Reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitățile închise temporar din lipsa de turiști, pentru reparații sau din alte motive.

Tabel 4.5. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pentru localitățile din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele pentru anul 2017 (locuri-zile)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

În privința capacității de cazare turistice în funcțiune, indicator exprimat prin numărul de locuri-zile în funcțiune se observă că Branul este depășit de Moieciu. Dacă unitățile de cazare din Bran au cumulat un număr de peste 963 000 locuri-zile, la Moieciu s-a depășit 1 000 000. Acest fapt este determinat de un număr mai mare de pensiuni agroturistice dar și de prezența altor unități de cazare care asigură programe specifice. Diferența din Moieciu și Bran și a treia clasată este destul de mare, localitatea Fundata depășind 350 000 locuri-zile, cazare în funcțiune, mai ales datorită prezenței unor unități hoteliere mai mari. Rucăr are aproape 95 000 locuri-zile iar Dâmbovicioara peste 53 000 locuri-zile. Peste 10 000 locuri de cazare a înregistrat localitatea Dragoslavele cu aproximativ 11 000 locuri de cazare în timp ce Stoenești și Cetățeni prezintă valori foarte mici, de 1 700 respectiv 600 locuri-zile.

Grafic 4.2. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pentru localitățile din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele pentru anul 2017 (locuri-zile)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

b) Sosiri ale turiștilor în structurile de primire

În numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică se cuprind toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din tara; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Tabel 4.6. Număr sosiri în cadrul unităților de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele pentru anul 2017 (număr turiști)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

Ca și în cazul capacității de cazare în funcțiune, și la indicatorul numărului de sosiri turisticee, Moieciu a depășit Branul în anul 2017, fapt destul de surprinzător, deși diferența nu este mare, 86 000 sosiri (Moieciu) și 83 000 (Bran); prezența unui obiectiv- ”tractor”, de renume, cum

este Castelul Bran, nu este suficient ca Bran să ocupe prima poziție în privința sosirilor turistice în cadrul culoarului. Posibile explicații ar putea fi: întinderea mai mare a Moieciului (format din Moieciu de Sus și Moieciu de Jos), un număr mare de pensiuni agroturistice, o atmosferă mai liniștită decât la Bran, etc. Fundata depășește 54 000 sosiri turistice pentru anul 2017, ocupând astfel locul al treilea. Ierarhia se păstrează în continuare identică cu cea a capacității de cazare în funcție, astfel, pe locul patru se află Rucăr cu un număr de aproape 9 000 sosiri (se observă diferența mare nu numai față de primele două locuri, dar și față de locul al treilea), Dâmbovicioara cu 5 900 sosiri turistice ocupă locul al cincilea, mult sub valoarea potențialului turistic natural și chiar antropic, dar lipsa unor unități de cazare corespunzătoare determină turiștii să sosească aici numai în tranzit cazându-se în Bran, Moieciu sau Fundata sau chiar în Brașov. Pe ultimele locuri se află Stoenești și Cetățeni.

Grafic 4.3. Număr sosiri în unitățile de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele pentru anul 2017 (număr turiști)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

Se observă din datele de mai sus faptul că potențialul turistic nu este valorificat corespunzător, localități ca Dâmbovicioara sau Cetățeni cu reale atracții turistice, din anumite motive nu sunt puse în valoare. Lipsa unităților de cazare care să răspundă unor fluxuri importante de turiști, a unei infrastructuri turistice care lasă de dorit, lipsa unor programe ferme de promovare turistică, sunt numai câteva cauze care determină un număr mic de sosiri turistice. În afară de Bran, bine promovat turistic, mai ales pentru turismul extern, și Moieciu care se bucură de un număr important de unități de cazare și destul de bine cotate, parțial Fundata, restul unităților suferă la capitolul circulație turistică.

c) Număr de sosiri ale turiștilor pe structuri de primire turistice

Analiza numărului de sosiri turistice se poate face și pe unități de cazare primitoare. În tabelul 4.7. și graficul 4.4. este prezentată situația sosirilor pe tipuri de unități de cazare.

Tabel 4.7. Numărul de sosiri turistice pe tipuri de unități de cazare, localități din Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele (anul 2017)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

Grafic 4.4. Număr de tipuri de sosiri turistice pe tipuri de structuri turistice, localitățile din Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele (anul 2017)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

La nivel general, turiștii preferă pensiunile agroturistice (aproximativ 50% din totalul sosirilor la nivelul culoarului). Pe locul secund se află cazările la hoteluri (aproximativ 30% din

totalul sosirilor). Pe locul al treilea sunt cazările în vilele turistice (cu peste 10% din total), restul categoriilor având valori mici și foarte mici.

Pensiunile agroturistice sunt preferate de turiștii care se gazează în Moieciu și Bran iar turiștii care au preferat Fundata ca destinație turistică alegând mai ales hotelul ca tip de unitate de cazare.

Pensiunile agroturistice sunt preferate și de turiștii care vizitează Rucărul și Dâmbovicioara dar în număr mai mic față de Moieciu sau Bran, dar, aici practic 100% dintre vizitatori se gazează în pensiunile agroturistice.

d) Sosiri ale turiștilor pe luni, în localitatea Bran, anul 2017

Numărul sosirilor turistice poate fi analizat și pe luni, pentru a se observa sezonalitatea turistică, care sunt lunile cu circulație turistică mare dar și perioadele de extrasezon turistic. În graficul 4.5. este prezentată situația numărului de sosiri turistice pe luni, pentru Bran, anul 2017, din care rezultă o scădere a numărului de sosiri de la aproape 6 400 sosiri în ianuarie la peste 4 200 pentru luna martie, fapt determinat de ieșirea din sezonul turistic de iarnă, după care numărul de sosiri crește constant, cu o excepție (luna mai) de la 4 300 sosiri la 11 500 pentru luna august când s-a atins vârful de sezon. Imediat se observă o scădere accelerată până la aproximativ 5 000 sosiri în luna noiembrie, după care se observă o creștere la 6 800 sosiri pentru luna decembrie specifică turismului de sezon hibernal, perioadă specifică sărbătorilor de iarnă când turiștii achiziționează pachete turistice de Crăciun și Revelion.

Grafic 4.5. Numărul sosirilor turistice pe luni, pentru localitatea Bran, anul 2017

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

e) Număr de înnoptări turistice

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți). În tabelul 4.8. și graficul 4.6. este prezentată situație numărului de înnoptări în cadrul unităților de cazare din localitățile de cazare din cadrul culoarului.

Tabel 4.8. Număr de înnoptări în cadrul unităților de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele pentru anul 2017 (număr turiști)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

Grafic 4.6. Număr de înnoptări în cadrul unităților de cazare din localitățile din cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele pentru anul 2017 (număr turiști)

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

f) Sejurul mediu

Sejurul mediu se exprimă în numărul de zile turistice și este un indicator extrem de important pentru crearea unei imagini clare și corecte pentru valorificare turistică a zonei. Implică în mod deosebit calitatea serviciilor turistice, gradul de valorificare a resurselor turistice, reușita strategiilor de promovare și dezvoltare turistică. În graficul 4.7. este prezentată situația sejurului mediu pentru localitățile din cadrul culoarului pentru anul 2017.

Grafic 4.7. Sejurul mediu pentru localitățile din Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele, anul 2017

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 19.12.2018

Din analiza sejurului mediu se observă un sejur mediu cu puțin peste două nopți de cazare la Rucăr și Fundata, fapt care relevă tendința către turismul de week-end. Bran se apropie de două nopți de cazare ca și sejur mediu, 1,90 mai exact, de unde rezultă faptul că turiștii se cazează numai pentru două nopți, situația fiind oarecum asemănătoare la Dragoslavele (1,75 nopți) și Dâmbovicioara (1,69). Situația la Stoenești și Dragoslavele cu numai o noapte de cazare ca și sejur mediu indică preferința către turismul de tranzit.

Capitolul V

STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A RESURSELOR TURISTICE

În privința strategiilor de dezvoltare și a formelor de promovare ale turismului în cadrul Culoarului Bran-Rucăr-Dragoslavele, pentru creșterea numărului de sosiri turistice și extinderea sejurului mediu există un număr de patru modalități de îmbunătățire a activității turistice: publicitatea, promovarea vânzărilor, vânzări directe și relații publice.

Promovarea implică orice formă de comunicare utilizată pentru a informa, convinge sau reaminti publicului despre produsele, serviciile, imaginea, ideile sau implicarea în comunitate a unei organizații. Țintele promovării ar putea fi: consumatorii finali, organizațiile non-guvernamentale, angajații, etc.

a) Publicitatea

Cea mai bună metodă de publicitate în privința promovării turistice a resurselor turistice și unităților de cazare este promovarea prin intermediul internetului. Acest lucru se datorează în mod deosebit accesibilității de care se bucură internetul, în prezent aproape fiecare are un dispozitiv care poate fi conectat la internet iar acesta este găsit oriunde, nu neapărat prin cablu ci prin intermediul rețelelor Wi-Fi. În consecință, un potențial turist preferă modul mai practic de a găsi o locație cât mai favorabilă din toate punctele de vedere. De aceea este foarte important ca site-urile de prezentare ale centrelor de promovare, obiectivelor turistice și a unităților de cazare să fie cât mai atractive, și în egală măsură ușor de utilizat și de găsit informațiile necesare (vezi fig. 5.1.).

.

Fig. 5.1. Site oficial de promovare turistică a Centrului de promovare si infomare turistica din Bran, sursa. www.visitbran.com, accesat în data de 20.12.2018

Un rol extrem de important în alegerea unei pensiuni sunt review-uri, extrem de importante pentru că acestea reprezintă un element care este destul de bine analizat de către cei care doresc să viziteze o pensiune turistică, astfel anumite comentarii negative, legate de calitatea serviciilor, fie că este vorba despre starea spațiilor de cazare în general sau de calitatea servirii mesei pot să determine pe alți turiști să nu mai viziteze locația respectivă iar în cazul unor

aprecieri pozitive, efectul este pozitiv (vezi fig. 5.2.).

Fig. 5.2. Review-uri pozitive pentru Conacul Torzburg- Bran, sursa: www.booking.com, accesat în data de 20.12.2018

Pe lângă importanța strategică a acestor review-uri, cărțile de vizită sunt cu adevărat o modalitate de a face publicitate. Modul în care sunt realizate cu efecte de culori, simboluri, informații, imagini și chiar materialul din care sunt alcătuite pot face diferența (vezi fig. 5.3.-5.4.). Este foarte important ca acestea să fie poziționate la recepție, într-un loc foarte vizibil astfel ca turistul să poată lua cărți de vizită, iar de regulă cei care iau sunt cei care sunt mulțumiți și pot da mai departe aceste cărți de vizită.

Fig. 5.3.-5.4. Tipuri de cărți de vizită ale unităților de cazare din Bran și Șimon, sursa: docuprint.com.ro

Flyerele sunt mijloace utile de promovare turistică pentru că asigură prezentarea serviciilor pe un suport letric cu dimensiuni mai mari. Pot fi tipărite sub o combinație de culori sau pot fi realizate simple, dar este foarte important ca toate informațiile importante să fie incluse, adresa, locurile de cazare, datele de contact, atracții turistice în zonă, servicii turistice (vezi fig. 5.5.-5.6.).

Fig. 5.5.-5.6. Flyere cu pensiuni turistice, sursa: www.coala.ro, accesat în data de 20.12.2018

b) Promovarea vânzărilor

Promovarea vânzărilor trebuie să fie adaptată turismului rural, agroturismului. Pentru atragerea turiștilor este nevoie de acordarea unor facilități cum ar fi: reducere pentru grupuri, sau reducere pentru perioadele mai lungi de sejur, acordarea unei nopți gratuite de cazare pentru un sejur de 6-7 nopți, promovarea trebuie extinsă pe toate planurile: mass-media, agenții de turism, târguri de turism, editarea de pliante, etc., acordarea unor discount-uri pentru anumite servicii. Toate acestea au ca principal rol, fidelizarea clienților, atragerea lor pentru a se întoarce din nou și a solicita din nou serviciile unității respective.

Administratorii unei pensiuni turistice trebuie să știe să fie flexibili pe piața turistică pentru a avea succes și mai ales pentru a acoperi o paletă cât mai largă de turiști: de la servicii destinate seniorilor la programe pentru copii, tabere și excursii școlare.

Este necesară o strategie foarte atent pusă la punct de valorificare a unor sărbători legale sau diferite ocazii cum ar fi Ziua Îndrăgostiților, Ziua Internațională a Femeii, Ziua Națională a României sau sărbătorile religioase de peste an.

c) Relațiile publice

În cazul relațiilor publice o foarte bună publicitate se poate face prin intermediul recomandărilor, astfel, este recunoscut faptul că, un client mulțumit poate aduce la rândul lui cel puțin al alt client prin intermediul recomandărilor pozitive, aceasta este o foarte bună modalitate de a face publicitate mai ales dacă mulțumirea clienților a fost pe măsură (vezi fig.1.41-1.42).

Un element care ține de detaliu este abilitatea de a alege o poză reușită și atrăgătoare la profilul anumitor pagini de pe site-uri de socializare (Facebook) dar și pe site-urile de turism ca www.booking.com, www.infoturism.ro, etc.

Fig. 5.7.-5.8. Promovare turistică a pensiunilor pe telefon mobil și computer, sursa: www.infoturism.ro, accesat în data de 20.12.2018

Alte ocazii deosebite pentru utilizarea relațiilor publice în cazul publicității unei unități de cazare sunt evenimentele. Este vorba despre evenimente cu muzică și dans popular care atrag un număr foarte mare de turiști, serile de la restaurantul unității sau chiar inopinate sunt memorabile pentru turiști care revin din nou cu bucurie într-un loc unde au amintiri foarte plăcute (vezi fig. 5.9.-5.10.).

Fig. 5.11.-5.12. Organizarea de seri cu muzică și dans se constituie într-un anume tip de reclamă, un renume pozitiv pe care unitate turistică îl câștigă, sursa: djeveniment.ro, accesat în data de 20.12.2018

O publicitate foarte bună, foarte atrăgătoare mai ales pentru turiștii străini se poate realiza prin dotarea restaurantului unității de elemente ale arhitecturii populare locale , și nu numai localul ci și pensiunea propriu-zisă poate fi decorată cu elemente specifice. Formele anumitor pensiuni reprezintă ele însele un mod de a-și face publicitate, astfel, sunt cele din zonele de la sud de Carpați.

Valorificarea elementelor tradiționale locale este o soluție eficientă de atragere a turiștilor, înscrierea unor imagini reprezentative cu pensiunile turistice dar și cu resursele turistice din zona respectivă în cataloagele agențiilor de turism este o necesitate pentru sporirea numărului de sosiri și înnoptări turistice (vezi fig. 5.13.-5.14.).

Fig. 5.13.-5.14. Pensiunea Casa Bunicii din Bran ***, găzduită de o casă tradițională (stânga) și restaurantele cu elemente tradiționale cum este cel din Complexul Wolf sunt elemente de atractivitate forte ale zonei, sursa: www.visitbran.ro, accesat în data de 20.12.2018

Bucătăria specifică este un foarte bun mod de a face publicitate. Gastronomia locală este și va fi un atuu deosebit dacă este pusă în valoare corespunzător. Bucatele tradiționale din Rucăr-Bran, sunt deosebit de bine văzute mai ales de către turiștii străini dar și români deopotrivă. Unitățile de cazare care dispun de posibilitatea preparării și servirii mesei pot opta pentru un anume tip de bucătărie (românească, locală, internațională- vezi fig. 5.15.-5.16.).

Marile sărbători religioase de peste an (Învierea Domnului, Nașterea Domnului, Nașterea Maicii Domnului- Sf. Maria, Rusaliile, etc.) toate sunt ocazii deosebite în care unitatea de prestări servicii turistice poate profita în mod deosebit prin organizarea de seri festive în care se pot servi bucate tradiționale sau specifice evenimentului (preparate din miel, preparate din carne de porc, pește, etc.). Urcatul oilor la munte sau iernatul oilor sunt de asemenea oportunități de atragere a turiștilor, sau Revelionul, Crăciunul pe stil vechi care atrage mai mult turiști moldoveni.

Fig. 5.15.-5.16. Evenimentele de peste an (stânga) gastronomia tradițională (dreapta) sunt tot atâtea oportunități de valorificare și publicitate turistică, sursa: www.vizitbran.ro, accesat în data de 20.12.2018

Endorserile sunt o bună posibilitate de face publicitate, mai ales că impactul este mult maximizat de mass-media, este cazul lui Castelului Bran, obiectiv turistic care apare în numeroase reclame la TV dar și pe diferite materiale grafice în diferite situații. Castelul Bran este subiectul multor cărți- beletristică, documentare pe diferite posturi TV (Național Geografic, Discovery Chanell, etc.), videoclipuri, toate având un rol extrem de important, deși indirect în atragerea turiștilor (vezi fig. 5.17.-5.18.).

Fig. 5.17.-5.18. Articol din The Telegraph despre Castelul Bran (stânga) și afiș de mediatizare a petrecerii de Halloween, sursa: www.hotnews.ro, accesat în data de 20.12.2018

d) Vânzarea personală

Vânzarea personală implică comercializarea unor produse care prin calitatea lor superioară pot asigura fidelizarea turiștilor. Este vorba despre produse de patiserie, gemuri, brânzeturi, etc, din acest punct de vedere se poate organiza o cameră de bunătăți așa cum este cazul la Târgul de produse tradiționale de la Bran (vezi fig. 5.19.-5.20.).

Fig. 5.19-5.20. Târgul tradițional de la Bran (stânga) și utilizarea brandului pentru palinca de prune (dreapta), sursa: www.visitbran.ro, accesat în data de 20.12.2018

Construirea unor ateliere de prelucrare a lemnului, a lânii, sau a ceramicii, olăritul, toate se constituie în elemente de atractivitate turistică deosebit de puternice dacă sunt valorificate organizat (vezi fig. 5.21-5.22.). Aceste programe pot fi incluse în ofertele agențiilor de turism sau prezentate publicului în cadrul târgurilor de turism care au loc periodic. Este foarte important ca aceste resurse sa fie incluse în programe corect concepute care să valorifice atât resursele turistice forte dar și obiective care fac parte din potențial latent. Punerea accentului pe tot ce înseamnă turism rural este o particularitate a zonei care o diferențiază de alte regiuni, chiar la nivel continental, de aceea folosirea gastronomiei locale, a tradițiilor, legendelor, portului popular și a cântecelor este un atuu incontestabil.

Fig. 5.21.-5.22. Atelierele de olărit și prelucrare a lemnului pot atrage un număr important de turiști mai ales în cazul elevilor, sursa: www.satulmestesugurilor.ro, accesat în data de 20.12.2018

La toate acestea se adaugă diferitele evenimente din gospodăriile țărănești, hrănirea animalelor, mulsul laptelui, preparea bucatelor tradiționale, se adaugă descoperirea de noi produse turistice, inclusiv pachetul turistic pentru cuplu, care poate fi aplicat oricând de-a lungul anului.

e) Alte modalități de a face publicitate

În acest caz este vorba despre publicitatea now-media (axată și distribuită ărin intermediul rețelelor media, fie că este vorba despre televiziune, radio sau jurnale), publicitatea de pe site-uri (destul de eficientă, vizează mai ales site-urile foarte vizitate, anumite videoclipuri de pe Youtube sau paginile de yahoo, se adaugă site-urile unor agenții de știri- Agerpress, sau televiziuni- România TV, Realitatea TV, ziare online- Libertatea, Gândul; bloguri- este vorba mai ales despre blogurile unor personalități din domeniul musical, sportive sau politic; paginile de facebook- implică reclame personale la diferite afaceri de familie, sau pentru anumite societăți economice, prestatoare de diferite servicii).

CONCLUZII

Turismul reprezintă așadar o variantă câștigătoare pentru Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele, cu condiția ca proiectele începute sau cele planificate fie ele ecologice, turistice sau economice să fie continuate și dezvoltate. Impactul turismului trebuie sa fie minimalizat astfel încât potențialul natural să fie menținut intact, iar cel antropic să-și păstreze capacitatea de atracție. Se impune însă, chiar dacă este costisitor, ca infrastructura din cadrul culoarului să fie îmbunătățită, drumurile să fie într-o proporție mai mare asfaltate, să existe alimentare cu apă iar mediul natural să fie ocrotit.

Agroturismul poate găsi aici cele mai bune condiții pentru desfășurare, există pensiuni agroturistice unde turiștii se pot caza, pot să savureze preparate locale, tradiționale, se pot implica în treburile gospodăriei.

Comunitățle locale trebuie să profite de beneficiile cadrului natural și de bogăția și valoarea elementelor antropice de factură istorică, religioasă, culturală. Din păcate, timpul și indolența umană și-a pus amprenta asupra obiectivelor istorice, uitate și degradate de oameni și de agenții externi- ploi, vânturi, gheață, zăpadă care au mușcat din ziduri și dacă nu se intervine urgent situația va deveni critică în scurt timp. Este păcat ca cetăți care au cunoscut evenimente istorice, lupte, intrigi, au rezistat cu stoicism curgerii timpului să fie lăsate de izbeliște. Am cunoscut pe cineva care mi-a zis: “ dacă aceste ziduri ar putea să vorbească ar schimba lumea așa cum o cunoaștem noi acum “.

Deși au fost adoptate unele măsuri salutare privind dezvoltarea economică a zonei, cu accent pe partea de turism rural, este îngrijorător că impactul asupra mediului devine treptat o problemă de impact, în clipa când au fost adoptate decizii de exploatare lemnoasă în perimetrul localităților, având drept consecință angajări pentru munca la pădure. Nu ne rămâne decât să sperăm că aceste exploatări necesare, și ca resursă dar și ca locuri de muncă să se facă cât mai durabil cu putință.

Zonele Bran, Moieciu, Fundata sau Dâmbovicioara sunt cu siguranță, localități în care activitățile turistice se pretează foarte bine, atât datorită condițiilor naturale și antropice dar și modului de a fi al oamenilor de aici, calzi și primitori.

Dacă strategiile de promovare vor reuși, localitățile vor trebui să facă față unor fluxuri turistice care vor pune la încercare capacitățile de primire turistică ale acestora. Impactul turistic poate fi de ordin economic, pozitiv, sau de ordin ecologic, cultural care poate fi pozitiv sau negativ. În alte situații impactul turismului asupra unor astfel de zone nu a fost favorabil decât din punct de vedere financiar, neglijând alte aspecte ale cadrului geografic. În prezent managementul zonelor este unul destul de profesionist și implicat, măsurile luate deja sunt un argument în acest sens.

BIBLIOGRAFIE

a) Literatura de specialitate

1. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism, Editura Universității din București;

2. Cocea Cristian (2005), Ghidul României misterioase, Editura Paralela 45, București;

3. Cocean Pompei, Vlăsceanu Gheorghe, Negoescu Bebe (2005), Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, București;

4. Cucu Vasile, Ștefan Marian (1979), România. Ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura Sport-Turism, București;

5. Dinu Mihaela (2006), Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București

Gâștescu Petre (2010), Fluviile Terrei, Editura CD Press, București;

6. Glăvan V.- Agroturism;

7. Hașdeu Titus (1979), Bran- o poartă în Carpați, Editura Albatros, București;

8. Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005), România- geografia fizică (vol. I), Editura Universitară, București;

9. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006), România- potențial turistic, Editura Universitară, București;

10. Ielenicz Mihai (2007), România-geografie fizică (vol. II), Editura Universitară, București;

11. Lascu Cristian (2006), Ghidul peșterilor din România, Editura House of Ghide, București;

12. Manta Ion (1992), România- o enciclopedie a naturii, Editura Abeona, București;

13. Matei Elena (2006), Ecoturism, Editura Top Form, București;

14. Mohan Gheorghe, Ielenicz Mihai, Pătroescu Maria (1986), Rezervații și monumente ale naturii din Muntenia, Editura Sport-Turism, București;

15. Muja Sorin (1984), Spațiile verzi în sistematizarea teritoriului și localităților, Editura Ceres, București;

16. Neguț Silviu (2004), Geografia turismului, Editura Meteor Press, București;

17. Pascu Mihai Ion (2003), România, ghid auto-turistic, Editura Coresi, București;

18. Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea Răzvan (2006), Geografia fizică a României, Editura Universitară, București;

19. Simion Teodor (1990), Culoarul Rucăr-Bran, o poartă în Carpați, Editura Sport-Turism, București;

20. Tucă Florian, Siteanu Eugen, Popescu Marius (2016), Mausoleele Eroilor Români din Primul Război Mondial, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București;

21. Valentine P.S. (1992), Nature- Based Tourism, B. Weiller, C.M. Hall;

22. Vuia R. (1964), Tipuri de păstorit la români, Editura Academiei R.P. România, București;

23. *** Ghidul ariilor naturale protejate (2007) Autoritatea Națională pentru Turism.

b) Webografie

1. *** www.geografilia.ro, accesat în data de 18.11.2018;

2. *** www.profudegeogra.eu, accesat în data de 19.11.2018;

3. *** www.wordpress.com, accesat în data de 19.11.2018;

4. *** www.drumliber.ro, accesat în data de 19.11.2018;

5. *** www.skytrip.ro, accesat în data de 19.11.2018;

6. *** www.universulargesan.ro, accesat în data de 19.11.2018;

7. *** www.youtube.com, accesat în 19.11.2018;

8. *** www.a1.ro, accesat în data de 24.11.2018;

9. **** www.alpinet.org, accesat în data de 24.11.2018;

10. *** www.romaniasalbatica.ro, accesat în data de 24.11.2018;

11. *** www.turism.bzi.ro, accesat în data de 24.11.2018;

12. *** www.bucegipark.ro (24.11.2018);

13. *** www.romaniamegalitica.ro, accesat în data de 24.11.2018;

14. *** www.clubulfoto.com, accesate în data de 2.12.2018;

15. *** www.booking.com, accesat în data de 14.12.2018;

16. *** www.romania-turistica.ro, accesat în data de 15.12.2018;

17. *** www.tripadvisor.com, accesat în data de 15.12.2018;

18. *** www.carta.ro,accesat în data de 15.12.2018;

19. *** www.booking.com, accesat în data de 15.12.2018;

20. *** www.turistinfo.ro, accesat în data de 15.12.2018;

21. *** www.itinerari.ro, accesat în data de 15.12.2018;

22. *** www.hartaromanieionline.ro, accesat în data de 15.12.2018;

23. *** www.laPensiuni.ro, accesat în data de 16.12.2018;

24. *** www.Romania-Turistica.ro, accesat în data de 16.12.2018;

25. *** www.trecator.ro, accesat în data de 16.12.2018;

26. *** www.brasovultau.ro, accesat în data de 16.12.2018;

27. *** www.turistinfo.ro, accesat în data de 16.12.2018;

28. *** www.visitbran.com, accesat în data de 20.12.2018;

29. *** www.infoturism.ro, accesat în data de 20.12.2018;

30. *** https://traseeturistice.wgz.ro/, accesat în data de 19.11.2018;

31. *** http://tai-tai.net/vacante/Pestera-Liliecilor-din-Satul-Pestera-.html, accesta în data de 19.11.2018;

32. *** http://la-povestile-mele.blogspot.com/2017/08/balaceala-in-cheile-dambovitei-si.html, accesat în data de 19.11.2018;

33. *** http://tai-tai.net/vacante/Pestera-Liliecilor-din-Satul-Pestera-.html, accesat în data de 19.11.2018;

34. *** https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-meridionali/culoarul-rucar-bran-intre-bucegi-si-piatra-craiului/culoarul-rucar-bran-harta-cu-localizarea, accesat în data de 24.11.2018;

35. *** https://www.avenul.ro/trei-chei-si-un-deal.html, accesate în data de 24.11.2018;

36. *** https://ideipentruvacanta.ro/obiective-turistice-in-zona-bran-moeciu-7-locuri-care-merita-descoperite/, accesat în data de 24.11.2018;

37. *** http://en.hortipedia.com, accesat în data de 18.11.2018;

38. *** https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=14672, accesat în data de 29.11.2018;

39. *** http://ziarullumina.ro/biserica-sfanta-treime-din-sohodol-renaste-din-temelii-8810.html, accesat în data de 29.11.2018;

40. *** https://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/ips-laurentiu-sfintit-biserica-bran-predelut-151912.html, accesat în data de 29.11.2018;

41. *** https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/capela-bran-inima-reginei-maria-121063.html, accesat în data de 29.11.2018;

42. *** http://ziarullumina.ro/cetatea-de-credinta-din-tinutul-branului-28887.html, accesat în data de 29.11.2018;

43. *** http://www.manastireabran.ro/, http://www.visitbran.com/ro/Biserica-ortodoxa-Moieciu-Cheia/Biserica-Adormirea-Maicii-Domnului-u22709/1-prezentare-generala.html, http://cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/ASP/culte.asp?nr=14, accesate în data de 29.11.2018;

44. *** https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-AG.pdf, accesat în data de 30.11.2018;

45. *** http://clujwebstory.ro/cam-infricosator-la-prima-citire-crucea-dorintelor-si-urmele-de-uriasi/, accesat în data de 1.12.2018;

46. *** http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=rucar-rucar-arges-castellum-ul-de-la-rucar-scarisoara-cod-sit-ran-18536.01, accesat în data de 30.11.2018;

47. *** http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=personaje&fisier=tarabostele_de_la_cetateni, 1.12.2018;

48. *** http://www.turismdambovicioara.ro/site/obiectiv/12, accesat în data de 30.11.2018;

49. *** http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=badeni-stoenesti-arges-tabara-lui-mihai-viteazu-de-la-badeni-malaiste-cod-sit-ran-18876.01, accesat în data de 30.11.2018;

50. *** http://www.castelulbran.ro/gallery-castle.html, accesat în data de 30.11.2018;

51. *** http://www.amalr.ro/muzeul-satului-branean/, accesat în data de 30.11.2018;

52. *** https://adevarul.ro/locale/brasov/muzeu-national-bran-inchidedupa-70-ani-functionare-anul-viitor-cele-10000-piesetrebuie-mutate-nu-stie-inca-unde-1_598987955ab6550cb8d37b17/index.html, accesat în data de 30.11.2018;

53. *** http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1702, accesat în data de 30.11.2018;

54. *** https://buceginatura2000.wordpress.com/tag/vf-crucii-rucar/, accesat în data de 1.12.2018;

55. *** https://www.universulargesean.ro/inalta-de-9-metri-crucea-lui-mihai-viteazu-de-la-stoenesti-pe-locul-5-in-tara-ca-dimensiune/, accesat în data de 1.12.2018;

56. *** https://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=325, accesat în data de 1.12.2018;

57. *** http://povestidecalatorie.ro/ansamblul-monumental-de-la-valea-mare-mateias-unul-dintre-cele-mai-cunoscute-mausolee-ale-eroilor-din-romania/, accesat în data de 1.12.2018;

58. *** http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?ID=C140483B4E3A4232845DFC3A04B61FC3, accesat în data de 2.12.2018;

59. *** http://www.magazindeartizanat.ro/porturi-traditionale, accesat în data de 2.12.2018;

60. *** http://artainromania.ro/costumul-popular-din-muscel/, accesat în data de 2.12.2018;

61. *** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat în data de 13.12.2018;

62. *** http://www.cazare-pensiune-bran.ro/localizare.php, accesat în data de 15.12.2018;

63. *** https://sites.google.com/site/romanianatura59/home/carpatii-meridionali/culoarul-rucar–bran/canionul-si-cetatea-oratii-culoarul-rucar–bran, accesat în data de 15.12.2018;

64. *** https://www.autogari.ro/Transport/Brasov-Bran, accesat în data de 15.12.2018;

65. *** http://mtb-tours.kerucov.ro/articol_traseu_mtb.php?artcod=535, accesat în data de 16.12.2018;

66. *** https://www.i-tour.ro/partii-de-schi-in-bran/, accesat în data de 16.12.2018;

67. *** http://www.teambuilding.branbelvedere.ro/, accesat în data de 16.12.2018;

68. *** https://www.iucn.org/, accesat în data de 6.04.2018;

69. *** google maps.

c) Legislație

1. *** Ordonanța de Guvern nr.68/26.08.1994 întărită prin Legea nr.41/1995.

d) Instituții

1. Primăria Fundata.