Culeac N. 24.05.2019 17.00 [623758]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT
„ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU
Facultatea Științe ale Educației și Informatică
Catedra Pedagogia Învățământului Primar
Programul de studii Pedagogie în învățăm ântul primar

Culeac Natalia

METODOLOGIA APLICĂRII JOCURILOR DIDACTICE LA LECȚIILE DE
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN CLASA A III -A

Teză de licență

Conducător științific :
Popa Natalia, dr., lector univ.

Chișinău – 2019

2
Declarația privind a sumarea răspunderii

Subsemnata, Culeac Natalia, absolventă a Facultății de Științe ale Educației și
Informatică, a Universității Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din mun. Chișinău,
programul de studiu Pedagogie în învățământul primar, declar pe propria răspundere
că teza de licență cu tema Metodologia aplicării jocurilor didactice la lecțiile de
Limba și literatura română în clasa a III -a a fost elaborată de mine și nu a mai fost
prezentată niciodată la o altă facultate din instituțiile de învățământ sup erior din țară
sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din internet,
sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele ,
deținând referința precisă a sursei;
– redactarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține
referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

Culeac Natalia

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4

1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE CU PRIVIRE LA JOCULUI
DIDACTIC LA DISCIPLINA LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN
CLASELE PRIMARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.1. Repere teoretice cu privire la conceptul de joc didactic ………………………….. ….. 7
1.2.Prevederi curriculare privind predarea -învățarea Limbii și literaturii române în
clasa -a III-a ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
1.3. Repere metodologice de realizare a jocurilor didactice la Limba și li teratura
română în clasele primare ………………………….. ………………………….. …………………… 19

2. ASPECTE PRAXIOLOGICE DE FORMARE A COMPETENȚELOR
LINGVISTICE ȘI LITERAR -ARTISTICE LA LECȚIILE DE LIMBA
ROMÂNĂ LA ELEVII DIN CLASA A III -A ………………………….. …………………… 29
2.1. Constatarea experimentală a nivelului de formare a competențelor lingvistice și
literar -artistice la elevii clasei a III -a ………………………….. ………………………….. ……. 29
2.2. Aplicații pra ctice pentru lecțiile de Limbă și literatură română
în clasa a III -a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 36

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 45

BIBLIOGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 47

4
INTRODUCERE
Jocul didactic este o metodă eficientă privind formarea interesului cognitiv la
elevii claselor primare astfel el contri buie intens la educarea generală a copilului, la
angajarea lui într -o comunicare multilaterală, amplifică reflectarea relațiilor sociale în
conștiința și personalitatea copilului, complică fondul de conduită potențială. Jocul
este conceput ca mijloc de ins truire și educare a copilului , ca procedeu metodic de
realizare a sarcinilor concrete pe care le propune procesul de învățământ ca forma de
organizare, de cunoaștere și dezvoltare a trăsăturilor psihice.
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care d uc la valorificarea creatoare a
deprinderilor și cunoștințelor achiziționate. Ele angajează întreaga personalitate a
copilului, constituind adev ărate mijloace de evidențiere a capacităților creatoare, dar
angajează și metode de stimulare a potențialului cr eativ al copilului, referindu -ne la
creativitatea de tip școlar , manifestată de elevi și procesul de învățare.
Folosirea jocului didactic în procesul instructiv -educativ face ca elevul să
învețe cu plăcere, să devină interesat de activitatea ce se desfăș oară, face ca timizii să
devină mai volubili , mai activi , mai curajoși, să capete mai multă încredere în
forțele proprii, mai multa siguranță în răspunsuri.
Începând cu primul an de școală, copilul se integrează într -o noua activitate de
învățare, care d evine o preocupare majoră. Jocul permite o mai bună sudură între
proiectul și rezultatul acțiunii, între aspirație și realizare, lucru care nu se poate
realiza atât de bine în activitățile impuse. Jocul contribuie și la educarea emoțiilor, a
sentimentelor morale și a trăsăturilor pozitive de voință si caracter.
Jocurile didactice duc la realizarea unor obiective educaționale variate și
complexe. Acestea pot viza dezvoltarea fizică a copilului în cazul jocurilor motrice,
sportive, sau dezvoltarea unor subsis teme ale vieții psihice (procesele psihice
senzoriale, intelectuale, volitive, trăsături de personalitate, ș.a.). De asemenea,
jocurile didactice pot contribui la rezolvarea unor sarcini specifice educației morale,
estetice. Prin jocul didactic se precizea ză, se consolidează, se sintetizează, se

5
evoluează și se îmbogățesc cunoștințele copiilor, acestea sunt valorificate în contexte
noi, inedite.
Aplicarea jocurilor didactice la treapta primară va ajuta elevii mai ușor să se
famili arizeze cu programa p ropusă, va dezvolta creativitatea și va oferi interes pentru
carte. Astfel, problema cercetării : Cum poate fi eficientizat procesul de studiere a
Limbii și literaturii române în clasa a III -a prin aplicarea jocurilor didactice?
Scopul cercetării constă în selectarea unor jocuri didactice în vederea aplicării
lor la lecțiile de Limbă și literatură română în clasa a III -a.
Obiectivele cercetării:
1. Studierea literaturii științifice la tema de cercetare;
2. Descrierea reperelor teoretico -metodologice cu privire l a aplicarea
jocurilor didactice la lecțiile de Limbă și literatură română în clasa a III -a;
3. Analiza prevederilor documentelor normative (Curriculum național:
Învățământul primar, Curriculum școlar clasele I -IV, Standarde de eficiență a
învățării, Metodolog ia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori);
4. Constatarea experimentală a nivelului de formare a competențelor
specifice educației lingvistice și literar artistice în cadrul lecțiilor de Limba și
literatura română în clasa a III -a.
5. Selec tarea unor jocuri didactice ce pot fi aplicate în cadrul lecțiilor de
Limbă și literatură română în clasa a III -a.
Metode de cercetare: bibliografică, analiza, sinteza, comparația,
generalizarea, experimentul pedagogic.
Descrierea subiecților: Eșantionul e xperimental a fost constituit din 23 de
elevi, clasa a III -a „A”, din Instituția Publică Liceul Teoretic “Ruseștii Noi” din satul
Ruseștii Noi, rl Hîncești.
Suportul științifico -metodic: îl constituie accepțiunile teoretico -metodologice
cu privire la jocul didactic (J. Dewey, M. Montessori, O. Decroly, L.Vîgotsky, S.
Cristea, T.Bădică, I. Drăgan, R. Popescu, S. Cemortan, Ch. Rudic, A. Rotaru, I.

6
Iachim, L. Granaci, Nistor A. etc.); cu privire la concepția studierii limbii române în
Republica Moldova (Marin M., Pâslaru Vl. etc.).
Valoarea teoretico -aplicativă a lucrării:
Valoarea teoretică a lucrării constă în descrierea viziunilor diverșilor autori cu
referință la conceptul de joc didactic.
 selectarea unor jocuri didactice care pot fi propuse în cadrul lec țiilor de Limbă
și literatură română;
 rezultatele cercetării pot fi utile cadrelor didactice pentru aplicare în cadrul
lecțiilor de Limbă și literatură română.
Structura lucrării: Teza este alcătuită din introducere, două ca pitole, concluzii
și bibliografie.
În Introducere se prezintă actualitatea temei, scopul, obiectivele, metodologia
cercetării, suportul științifico -metodic și valoarea teoretico -aplicativă a lucrării.
În capitolul 1, Repere teoretico -metodologice cu privire la jocului didac tic la
disciplina limbă și literatură română în clasele primare , în pr imul subcapitol, a fost
reperat conceptul de joc didactic . În al doilea subcapitol au fost propuse prevederi
curriculare privind predarea -învățarea limbii și literaturii române în clasa a III-a. În al
treilea subcapitol au fost prezentate repere metodol ogice de realizare a jocurilor
didactice la Limba și literatura română în clasele primare .
În capitolul 2, Aspecte praxiologice de formare a competențelor lingvistice și
literar -artistice la elevii clasei a III -a. În primul subcapitol a fost realizată constatarea
experimentală a nivelului de formare a competențelor lingvistice și literar -artistice la
elevii clasei a III -a. În al doilea subcapitol au fost prezentate unele aplicații practice
ce pot fi utilizate la lecțiile de Limbă și literatură română în clasa a I II-a.

7
1. REPERE TEORETICO -METODOLOGICE CU PRIVIRE LA JOCULUI
DIDACTIC LA DISCIPLINA LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN
CLASELE PRIMARE

1.1. Repere teoretice cu privire la conceptul de joc didactic
Jocul este esența existenței copilului și un mod foarte serios de a aduce la
nivelul acestuia lumea celor mari, pentru a o înțelege. Prin joc didactic , desfășurat
sub directă coordonare a profesorului, contribuim la dezvoltarea gâ ndirii logice a
elevilor și la dezvoltarea capacității lor de exprimare.
Jocul nu este o simplă distracție, un simplu divertisment, el educă voința,
rezistența, capacitatea de a respecta anumite convenții: “A te juca înseamnă, în
general, a -ți pro pune o sarcină de îndeplinit și a te obosi, a face un efort pentru a
îndeplini această sarcină”. Jocul învață elevul ce înseamnă apartenența la un grup,
spiritul de echipă, responsabilitatea față de ceilalți: „Jocul e un jurământ făcut în
primul rând ție, apoi altora, de a respecta anumite consemne, anumite reguli. Pentru
un copil mai mare, a se juca înseamnă a îndeplini o funcție, a deține un loc într -o
echipă. Din acest moment mare, ca și munca, dobândește un caracter social. Prin
intermediul jocului, co pilul ia contact cu alții, se obișnuiește șă țină seama de punctul
de vedere al altora, să iasă din egocentrismul său original. Jocul e o activitate de grup
[8, p.113].
Jocul didactic prezintă ca nota definitorie, îmbinarea armonioasa a elementul ui
instructiv cu elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între sarcina didactică și
acțiunea de joc. Aceasta îmbinare a elementului instructiv -educativ cu cel distractiv
face ca, pe parcursul desfășurării sale, copiii să trăiască stări afective c omplexe care
declanșează, stimulează, intensifică participarea la activitate, cresc eficiența acesteia
și contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalității celor antrenați în
joc [13].
În revista de teorie și practica educațional ă Domnica Croloveț prezintă jocul ca
drept metoda de stimulare a activității, acesta fiind un mijloc prețios de educație cu
pronunțate valențe formative, care activizează procesele psihice, alimentează

8
interesul față de cunoaștere, contribuie la dezvoltare a intelectuală, emoțională,
estetică a copilului. Jocul este un simbol al luptei cu sine însuși, cu proprii frică,
slăbiciune, îndoială etc., este un instrument eficient de educație [5, p. 4].
Jocul didactic reprezintă un mijloc de facilitare a tr ecerii copilu lui de la
activitatea dominantă de joc la cea de învățare. Termenul “didactic” asociat jocului
accentuează component instructivă a activității și evidențiază că aceasta este
organizat în vederea obținerii unor finalități de natura informativă și formativă
specific procesului de învățământ. Jocul didacti c prezintă că nota definitorie
îmbinarea armonioasă a elementului instructiv cu elementul distractiv, asigurând o
unitate deplină între sarcina didactică și acțiunea de joc afirmă H. Bache, A. Ma teiaș,
E. Popescu, F. Șerban [1, p.20]
I. Cerghit afirmă că jocul didactic satisface nevoia de motricitate și gândirea
concretă a preșcolarilor și elevilor școlii primare. Ele îmbină spontanul și imaginarul,
elemente specific acestei vârste, cu efortul solicitat și programat de procesul învățării
[3, p.10 ].
Jocul didactic este o metodă eficientă privind formarea interesului cognitiv la
elevii claselor primare. Utilizarea acestei metode satisface cerințele unui învățământ
formativ, deoarece antre nează în formare majoritatea elevilor, sporește gradul de
motivație a învățării prin satisfacțiile pe care elevii le obțin, prin rezultatele pozitive
ale muncii lor personale. Jocurile sunt strategii euristice în care copiii își manifestă
istețimea, invent ivitatea, inițiativa, răbdarea, îndrăzneala și curajul. Prin încărcătura
sa afectivă, jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activități psihice. În joc
copilul este un adevărat actor și un simplu spectator. El participă, cu toată ființa lui, la
îndeplinirea obiectivului jocului, realizând în felul acesta o învățare autentică[14].
În procesul jocului, copilul demonstrează cât de realist este el în tot ceea ce face
și la ce nivel se ridică competența sa, uneori atât de bine conturată motivaț ional.
Succesul unui joc didactic este asigurat dacă sunt îndeplinite majoritatea cerințelor,
dar mai ales dacă este bine explicat. Jocurile copiilor devin metodă de formare în

9
cazul în care ele capătă o organizare și se succes în ordinea implicată de logi ca
cunoașterii și a învățării [Ibidem].
Pentru contribuția deosebită pe care o aduce în instruirea și educarea
copiilor, jocul constituie o componenta a învățământului primar. În primul rând
pentru că jocul răspunde particularită ților de vârsta ale școlarilor mici și în al
doilea rând pentru că elementul distractiv pe care îl conține stimulează interesul
și curiozitatea copiilor pentru învățare Jocurile sunt strategii euristice în care copiii
își manifestă i stețimea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea, îndrăzneala și curajul. Prin
încărcătura sa afectivă, jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activități
psihice. În joc copilul este un adevărat actor și un simplu spectator. El participă, cu
toată ființa lui, la îndeplinirea obiectivului jocului, realizând în felul acesta o învățare
autentică [Ibidem].
Jocul este puntea ce poate uni școala cu viața, activitatea ce-i permite
copilului să se manifeste conform naturii sale, să treacă pe nesimțite la munca
serioasă. Datorită faptului ca elevul acumulează sentimentele și interesele, își
structurează operațiile și acțiunile fără a resimți efortul, învățarea prin
intermediul jocului se realizează economico s și eficient. De aceea jocul este
considerat azi, în teoria pedagogică, ca modalitate de asimilare a realului la
activitatea proprie, asigurând elevului largi posibilități de activism intelectual.
Jucându -se, copilul reușește să asimileze realitățile intelectuale, astfel acestea
rămân exterioare inteligenței copilului [15].
S.Cemortan definește jocul ca un ansamblu de acțiuni și operații care paralel cu
destinderea, buna dispoziție, și bucuria urmărește obiective de pregătire intelectuală,
estetică, morală și fizică a copilului. Jocul încorporat în activitatea didactică o face
mai vie și mai atrăgătoare, îi imprimă o stare de relaxare și bună dispoziție. Prin joc
se consolidează, se verifică și se îmbogățește sfera de cunoștințe a copiilor [2, p.14].
Enciclopedia definește noțiunea de joc prin motivație: “… activitatea
neproductivă în care motivul se află nu în rezultatul ci în însuși procesul acestei
activități”. În enciclopedia pedagogică jocul este definit în formă generală ca un tip

10
de activitate și ca un mijloc de educație. În dicționarul pedagogic, noțiunea de joc
didactic este considerată drept un mijloc important de instruire și educație, folosit pe
larg la vârsta preșcolară mică [9, p. 23].
Jocul didactic este un important mijloc de educație care pune în valoare
și antrenează capacitățile creatoare ale școlarului. Rolul și importanța jocului
constă în faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare și consolid are a
cunoștințelor. Datorită caracterului sau formativ, jocul influențează dezvoltarea
personalității elevului [15].
Două grupuri de funcții instructive -educative ale jocului sunt: organizaționale –
pedagogice și conținutale – educative. Fun cțiile organizaționale -educative permit
jocului didactic să apară în calitate de:
a) Instrument de organizare a muncii de instruire la lecție. Jocul didactic
are aplicare specifică la fiecare etapă a ei, la actualizarea cunoștințelor obținute
anterior, la for marea noțiunilor noi și a procedeelor de acțiune, la formarea
dexterităților.
b) Formă de organizare a ocupațiilor și activităților extrașcolare și în grupă cu
regim semiintern (cluburi, cercuri, activități de dezvoltare generală,
excursii).
c) Metodă de organiz are a locului cu colectivul.
d) Formă de organizare a autodeservirii.
L. Granaci afirmă că funcțiile conținutale -educative a jocului se exprimă
prin faptul că ele servesc drept stimulant de educație intelectuală, morală, estetică,
de educație prin muncă și educație fizică [9, p.27].
Specificul jocului didactic ca metodă de instruire și educație, este determinat și
de componentele sale structurale:
1. Problema jocului didactic. Este definit drept o situație care conține un scop
cognitiv diviza t în sarcini intermediare de realizare pe parcursul întregului
proces instructiv. În cadrul acestei situații elevul este pus în condiția de a

11
obține cunoștințe, metode de a acționa și de a lua atitudini față de problema
studiată.
2. Regulile jocului didactic. Sunt niște condiții care asigură soluționarea sarcinii
didactice și determină caracterul activității cognitive a elevilor.
3. Motivația. Include motivele ce îndemnă elevul către activitatea cognitivă.
4. Procesele de joc în calitate de situații, în care modalit ăți de soluționare a
sarcinii didactice întrunesc un gr up de acțiuni ce au scopuri com une-cel
organizațional și cel cognitiv.
5. Conținutul jocurilor didactice, considerat drept un sistem de cunoștințe în
domeniul unui obiect de studiu.
6. Componența rezultativă , care conține soluționarea problemei cognitive
[Ibidem, p.16].
Marea varietate a jocurilor didactice practicate în școală au impus necesitatea
clasific ării lor. Exista mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice:
1. După scopul educațional urmărit: a) jocuri de mișcare (jocuri motrice) –
care urmăresc dezvoltarea calităților, priceperilor și deprinderilor motrice. b) jocuri
senzoriale ce vizează , în principal dezvoltarea sensibilității. Se pot organiza jocuri
diferite pentru: dezvoltarea sensib ilității auditive; dezvoltarea sensibilității tactile si
chinestezice; dezvoltarea sensibilității vizuale; dezvoltarea sensibilității gustativ –
olfactive; c) jocuri intelectuale care, la rândul lor, se pot diferenția în: jocuri vizând
precizarea, îmbog ățirea cunoștințelor (jocuri cognitive); jocuri de dezvoltare a
capacității de comunicare orală sau scrisă; jocuri de exersare a pronunției corecte;
jocuri de atenție și orientare spațială; jocuri de dezvoltare a memoriei; jocuri de
dezvoltare a gândirii; jocuri de dezvoltare a perspicacității; jocuri pentru dezvoltarea
imaginației și creativității;jocuri pentru stimularea inhibiției voluntare și a capacității
de autocontrol; jocuri de expresie afectivă.
2. După sarcina didactică urmărită cu prioritate, jo curile didactice se împart
în: jocuri pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor; jocuri de verificare și

12
evaluare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor; jocuri de transmitere și însușire
de noi cunoștințe, care se folosesc numai în cazuri deo sebite.
3. După conținut , jocurile didactice se pot grupa în: jocuri didactice pentru
cunoașterea mediului înconjurător; jocuri didactice pentru educarea limbajului – ce
pot fi jocuri fonetice, lexical semantice, gramaticale; jocuri didactice cu conținut
matematic, jocuri logico – matematice; jocuri pentru însușirea unor norme de
comportament civilizat, formarea unor deprinderi și obișnuințe de conduită morală,
de circulație rutieră.
4. După prezența sau absența materialului didactic , deosebim: jocuri cu
material didactic natural sau confecționat: jucării, jocuri de masă, imagini, din filme,
diapozitive, obiecte de uz casnic sau personal, mozaicuri, materiale din natura
(conuri de brad, ghinde, castane, frunze, flori, scoici) ș.a.; jocuri fără material
didac tic.
5. După locul pe care -l ocupă în activitate , jocurile didactice pot fi: jocuri
organizate ca activitate de sine stătătoare; jocuri integrate în activitate, ca momente
ale acesteia sau în completarea ei [13].
Jocul este voluntar, autodeterminat, fără un scop anume, liber de constrângere,
de seriozitatea cotidiană, activează fantezia, facilitează experiența și prelucrarea
datelor experienței cotidiene, jocul pleacă de la premisa ca are un scop, dar este
deschis modificărilor , copii reflectă lumea înconj urătoare și se adaptează la realitățile
vieții. Prin jocuri copii învață cu plăcere,devin interesați față de activitatea ce se
desfășoară ,ce-i timizi devin cu timpul mai volubili,mai activi și obțin mai multă
siguranță în răspunsuri. Valoarea principală a jocului rezultă din faptul că -i face pe
copii participanți nemijlociți,direct interesați la propria lor formare. Reușita jocului
didactic este proiectarea,organizarea și desfășurarea lui metodica,de modelul în care
învățătorul știe să asigure o concordanță deplină între toate elementele cel
definesc[18].
În con cluzie, pentru contribuția deosebită pe care o aduce în instruirea și
educarea copiilor, jocul didactic constituie o componentă a învățământului primar. În

13
primul rând pentru că jocul răspunde particu larităților de vârstă ale școlarului mic și
în al doilea rând pentru că elementul distractiv pe care îl conține stimulează interesul
și curiozitatea copiilor pentru învățare.

1.2.Prevederi curriculare privind predarea -învățarea Limbii și literaturii
român e în clasa -a III -a
Disciplina cu numărul unu în planul -cadru – Limba și literatura română –
constituie disciplina de bază care asigură înaintea de toate succesul școlar și
integritatea socială a școlarului mic. Astfel, pornind de la potențialul de însușir e a
limbii și literaturii române de către copii și de la idealul de a educa o personalitate
liberă și creativă a fost elaborată concepția unei discipline integrate de limba română
în clasele I -IV [6, p.10].
Demersul practic al educației lingvistice și lit erare în clasele primare este
reglementat de principii intern – și multidisciplinare, reperate de către disciplinele
Limba română (gramatica), Citirea și dezvoltarea vorbirii coerente, Lectura
particulară (tainele cărții) precum și corelarea cu unele disci pline precum Științe,
Educația moral -spirituală, Educația artistico -plastică etc., care, în totalitatea lor,
formează un complex didactic -educativ unitar și multifuncțional, în care se împletesc
organic conținuturile lingvistice (lexic, fonetică, gramatică ), artistic -estetic (literatura,
arte plastice) și procesele psihologice ale învățării(limbajul și comunicarea)[Ibidem,
p.10].
Integrizarea disciplinei școlare Limba și literatura română presupune
interacțiunea și corelarea elementelor de construcție a com unicării (unități
fonologice, lexicale și gramaticale), precum și echivalența proceselor ce definesc
exprimarea orală (vorbirea) și a celor ce definesc exprimarea scrisă (redactarea),
implicând funcțiile afectivă, motivațională și atitudinală ale comunicăr ii. Realizarea
acestora este posibilă doar pe baza textului literar/nonliterar , care profilează și
dezvoltă actualitatea de învățare a limbii române pe coordonatele lingvistică,
comunicativă, literar -artistică [Ibidem, p.10]

14
Structura acestui document inc lude următoarele elemente:
– Competențele specifice disciplinei
– Administrarea disciplinei
– Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut
– Unitățile de învățare care includ sisteme de unități de competențe: structurate
pe unități de conț inut și însoțite prin activități de învățare și produse școlare
recomandate; – sintetizate la finele fiecăreia dintre clase [7, p.16].
Totodată, Curriculumul pentru învățământul primar se axează pe abordările
psihocentrică și sociocentrică. În cadrul abord ării psihocentrice, curriculumul are în
centrul atenției elevul cu particularitățile și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și
dezvoltare. În cadrul abordării sociocentrice, accentul cade pe asimilarea sistemului
de valori promovate de societate. Curr iculumul pentru învățământul primar reprezintă
și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în
cadrul educațional. Axarea învățământului primar pe formarea de competențe nu
anulează conceptul de obiectiv, ci invers, p resupune valorificarea acestuia la nivelul
proiectării didactice de scurtă durată, corelând acele componente ale unității de
învățare, care se vizează prin lecția dată. poziția lor în paradigma curriculară.
Sistemul produselor curriculare include: planul -cadru pentru învățământul primar,
curricula disciplinelor (programe școlare), manuale școlare, ghiduri metodologice,
seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc . [Ibidem, p.17].
Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor prim are,
reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a
disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont
de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Competențele speci fice disciplinei integrate fiind:
1.Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând atitudine
pozitivă, atenție și concentrare.
2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite
contexte de comunicare

15
3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură adecvate,
dând dovadă de citire corectă, conștientă, cursivă și expresivă.
4. Producerea de mesaje scrise în situații de comunicare, demonstrând tendințe
de autocontrol și atitudine creativă.
5. Ap licarea elementelor de construcție a comunicării în mesajele emise,
manifestând tendințe de conduită autonomă.
6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale, sociale,
culturale, dând dovadă de interes și preferințe pentru lectură [Ibidem , p.18]
Pentru ca acestea să fie atinse cadrul didactic va folosi activități de învățare, o
să vorbesc despre jocuri didactice, care sunt incluse în acesta rubrică în clasele I -IV le
regăsim și le putem aplica corespunzător unității de conținut studiate. În clasa I -a am
identificat activitatea recomandată -joc didactic la unitățile de conținut : Comunicarea
orală: înțelegerea după auz, Comunicarea descriptivă, Citirea, Elemente de
construcție a comunicării, Referințe de cărți și impresii despre carte. Pe cân d în clasa
III-a, regăsim mai mult sintagma de exercițiu care de fapt poate fi înlocuită cu un
joc corespunzător conținutului [6, p.38].
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt
prevăzute integral pentru evaluarea d e tip cumulativ la finele respectivei unități de
învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează
proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de compet ențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute
pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme reperează descrierea rezultatelor elevilor în
tabelul de performanță școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre clasele I -IV [7,
p.16].
1.1. Identificare a semnificației unui mesaj oral în situații variate de
comunicare.
1.2. Explicarea sensului cuvintelor în diferite contexte de comunicare.
1.3. Determinarea informațiilor esențiale și a succesiunii cronologice a
întâmplărilor dintr -un mesaj audiat.

16
1.4. Distingerea după auz a unită ților lexicale și a corectitudinii logice a
enunțurilor.
1.5. Receptarea de mesaje orale în contexte variate de comunicare [nou, p.36].
2.1. Articularea mesajelor, cu respectarea normelor de pronunție și intonație în
diferite situa ții de comunicare.
2.2. Descrierea obiectelor, a personajelor pe baza faptelor sesizate în context
sau a reperelor propuse.
2.3. Utilizarea eficientă a dialogului în situații variate de comunicare.
2.4. Aplicarea normelor elementare de etichetă ve rbala și de comportament
nonverbal asociat.
2.5. Prezentarea succintă a unor informații culese după preferință din textele
citite sau audiate.
2.6. Crearea unor povestiri orale după un șir de imagini și întrebări.
2.7. Exprimarea opiniei/opiniilor în an umite situa ții de comunicare cu ajutorul
informa țiilor cumulate [nou, p. 37].
3.1. Utilizarea adecvată a tehnicilor de lectură corectă, con știentă și fluidă.
3.2. Distingerea informațiilor esențiale și de detaliu dintr -un text citit.
3.3. Recunoașterea modului de expunere utilizat într -un text literar și a
speciilor literare în baza celor mai simple trăsături de structură specifice.
3.4. Desprinderea unor trăsături fizice și morale ale personajelor unui text
literar citit.
3.5. Exprimarea gândurilor, e moțiilor și a sentimentelor față de mesajul unui
text citit sau a unor secvențe textuale.
3.6. Povestirea unui text literar citit după un plan simplu de idei.
3.7. Utilizarea vocabularului din textul literar/nonliterar (cuvinte, expresii) în
exprimarea o rală și scrisă.
3.8. Identificarea mijloacelor artistice 15 în textul citit [nou, p. 38].
4.1. Scrierea corectă, lizibilă a propozi țiilor și textelor mici cu litere de mână și
de tipar, cu respectarea spațiului, înclinației și a aspectului îngrijit.

17
4.2. Folosirea în contexte cunoscute a regulilor de ortografie și de punctuație
învățate.
4.3. Producerea textelor literare/ funcționale, cu sau fără repere.
4.4. Exprimarea disponibilității pentru transmiterea în scris a unor idei [nou, p.
39].
5.1. Utiliz area eficientă a lexicului învățat în diferite situa ții de comunicare
orală și scrisă.
5.2. Aplicarea regulilor învățate de despărțire a cuvintelor în silabe și la capăt
de rând.
5.3. Aplicarea normelor fonetice și gramaticale în contexte cunoscute.
5.4. Utilizarea formelor flexionare ale părților de vorbire în contexte de
comunicare cunoscute.
5.5. Identificarea păr ților principale ale propozi ției și a celor secundare 17.
5.6. Pronunțarea corectă a cuvintelor limbii române [nou, p. 40].
6.1. Identific area componentelor obligatorii ale cărții în scopul înțelegerii
rolului lor.
6.2. Distingerea tipurilor de cărți după indicii propuși.
6.3. Folosirea unor tehnici/strategii de lucru cu textul/cartea.
6.4. Prezentarea orală, pe baza unor repere, a unor c ărți citite independent.
6.5. Alegerea motivată în lectura cărților și a presei periodice pentru copii [nou,
p. 41].
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește
realizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare
dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a
celor transversale/transdisciplinare[Ibidem, p.16].
Din curriculum național la disciplina Limba și literatura română pentru clasa a III -a
am s electat următoarele unități de conținut: Comunicarea orală: în țelegerea după
auz, Situa ții de comunicare: cuvântul și propozi ția – elemente de bază ale
comunicării verbale, Comunicarea dialogată, Comunicarea monologată,

18
Comunicarea descriptivă, Comunicarea nonverbală, Lectura, Vocabularul textului,
Scrisul, Ortografia și punctua ția, Contexte de realizare, Lexicul, Fonetica,
Morfologia, Sintaxa, Tainele cărții, Preferin țe de căr ți și impresii despre carte [nou,
p.36-41]
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă
deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe
proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de
învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitat ea să valorifice această listă
în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze
în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. [Ibidem,
p.17].
În curriculumul pentru învățământul p rimar, sistemul de conținuturi (în sens
larg) se structurează pe arii curriculare și discipline de studiu, care au menirea să
asigure formarea competențelor proiectate. Conținuturile pe discipline (în sens
îngust) vizează: cunoștințe (teorii, legi, legităț i, fapte, fenomene, procese, date etc.) și
valori umane [Ibidem, p.14].
Specificul disciplinei Limba și literatura română impune, în primul r ând,
formarea competenței de comunicare în limba de instruire – competență care trebuie
să devină una fundamentală pentru studierea tuturor celorlalte materii. Și competența
lectorală, pe care o formează și o dezvoltă disciplina, îi este vital necesară elevului.
Astfel că atingerea standardelor stipulate pentru Limba și literatura română devine
punct de sprijin/ de ple care în studierea altor materii. Această ierarhizare a dictat o
asemenea formulare a standardelor la Limba și literatura română, care ar permite și ar
asigura edificarea altora; dacă elevul nu atinge standardul Utilizarea strategiilor de
lectură adecvate p entru o varietate de texte literare și nonliterare, contactul lui cu
textul manualului școlar la orice materie și cu mass -media devine dificil, dacă nu
imposibil chiar. De asemenea, elevului nu îi mai este accesibilă o altă limbă studiată
la etapa respecti vă de școlarizare [12, p.5].

19
În con cluzie, curriculum permite învățarea sistematică a disciplinelor școlare,
este centrat pe elev și focalizat asupra înțelegerii și ameliorării societății, unități de
competențe, conținuturi și activități de învățare și eva luarea reprezintă necesarul
pentru cunoașterea oricărei discipline .

1.3. Repere metodologice de realizare a jocurilor didactice la Limba și literatura
română în clasele primare
Astăzi, jocul didactic este recomandat la toate ciclurile de învățăm ânt, de l a cel
al preșcolar p ână la cel liceal, transpus în forme specifice in toate etapele demersului
instructiv -educativ. Profesorul va organiza activitatea, va enunța obiectivele, va
preciza sarcinile, va urmări desfășurarea „jocului” și va aprecia rezultatele împreună
cu elevii.
Jocul didactic, desfășurat sub directa coordonare a profesorului, contribuie la
dezvoltarea gândirii logice a elevilor și la dezvoltarea capacității lor de exprimare.
Prin jocul didactic se dezvoltă creativitatea elevilor, este favoriza t efortul
intelectual și menținută vie atenția în timpul jocului, se stimulează cinstea,
corectitudinea, spiritul critic, răbdarea, stăpânirea de sine, jocul încheagă colectivul
de elevi, prin respectarea sarcinilor și regulilor jocului elevii învață să -și autoregleze
activitățile.
În orele de limbă și literatură română, prin joc didactic, elevii rezolvă sarcini
de joc care urmăresc educația lor intelectuală, învață cuvinte, semnificația unor
noțiuni, își corectează pronunția, însușesc construcții gramatic ale utilizabile în
diferite contexte; este o modalitate eficientă de consolidare, sistematizare și verificare
a achizițiilor elevilor.
În cadrul proiectării jocului didactic trebuie să ținem seama de; sarcina
didactica, regula de joc, acțiunea de joc și variantele de joc. Prin jocul didactic, elevii
rezolvă sarcini de joc care urmăresc educația lor intelectuală, învață cuvinte,
semnificația unor noțiuni, își corectează pronunția, însușesc construcții gramaticale
utilizabile în diferite contexte, este o modalitate eficientă de consolidare, sistematizare

20
și verificare a achizițiilor elevilor. Prin jocul didactic se dezvoltă creativitatea
elevilor, este favorizat efortul intelectual și menținută vie atenția în timpul jocului, se
stimulează cinstea , corectitudinea, spiritul critic, răbdarea , stăpânirea de sine, jocul
încheagă colectivul de elevi, prin respectarea sarcinilor și regulilor elevii învață să -și
autoregleze activitățile [11, p.73].
De regulă, desfășurarea jocului didactic cuprinde următoar ele momente sau
faze:
1. Introducerea în joc (discuții pregătitoare) se realizează în funcție de tema
jocului. Atunci când se impune să familiarizăm elevii cu conținutul jocului,
activitatea poate să înceapă printr -o scurtă discuție cu efect motivator. Une ori,
introducerea în joc se face printr -o scurtă expunere care să stârnească interesul și
atenția elevilor. Atunci când de logica materialului didactic este legată întreaga
acțiune a elevilor, introducerea în joc se poate face prin prezentarea materialului . În
general, introducerea în jocul didactic se face printr -o simplă descriere, precedată de
enunțarea lui și prin exemplificări scurte, după care se trece la desfășurarea propriu –
zisă. Introducerea în jocul matematic nu este întotdeauna un moment obligato riu și
atunci, propunătorul poate începe anunțând direct titlul jocului. Acest lucru, de regulă
se face atunci când se reia un joc foarte binecunoscut.
2. Anunțarea jocului se face scurt, clar, precis.
Exemple: Învățătorul poate să anunțe jocul propus printr-o simplă comunicare:
Astăzi vrem să vedem care dintre noi știe să calculeze fără greșeală, organizând
împreună jocul.
Anunțarea jocului se poate începe printr -o frază interogativă: "Știți ce o să
jucăm astăzi? Vreți să vă spun ? ", printr -un îndemn: " Hai sa ne jucăm ..", printr -o
întrebare de tipul:" Vreți să ne jucăm …? ", sau ca o răsplată a muncii depuse în
cadrul orei: "Pentru că ați răspuns bine și foarte bine până acum, vom juca jocul … ".
Învățătorul poate folosi formula clasică: "Copii, ast ăzi vom organiza un joc
nou. Jocul se numește…El constă în «Se pot găsi formulele cele mai variate de

21
anunțare a jocului, astfel ca, de la o lecție la alta, ele să fie cât mai adecvate
conținutului acestuia.
3. Explicarea jocului didactic
Un moment hotă râtor pentru succesul jocului didactic matematic este
demonstrarea și explicarea acestuia. Pentru a explica și demonstra un joc didactic
matematic, învățătorului îi revin următoarele sarcini:
 să-i facă pe elevi să înțeleagă sarcinile ce le revin;
 să preciz eze regulile jocului, asigurând însușirea lor rapidă de către elevi;
 să prezinte conținutul jocului și principalele lui etape, în funcție de regulile
jocului;
 să dea indicații cu privire la modul de folosire a materialului didactic;
 să scoată în e vidență sarcinile conducătorului de joc și cerințele pentru a
deveni câștigători.
Cea mai eficientă metodă de explicare este demonstrația însoțită de explicații,
în cazul când jocul se repetă, se renunță la explicații și se trece direct la desfășurarea
lui. Învățătorul trebuie să acorde o atenție deosebită elevilor care au o capacitate mai
redusă de înțelegere sau asupra acelora care au o exprimare mai greoaie. Pentru o mai
bună înțelegere a desfășurării jocului, învățătorul poate să se joace el mai întâi c u un
copil. Învățătorul trebuie să -i facă pe elevi să înțeleagă sarcinile ce le revin, să -și
însușească regulile jocului, să știe să mânuiască materialul didactic. Atunci când
elevii au un fond de cunoștințe și reprezentări, demonstrația se poate face cu a jutorul
lor. Învățarea dobândește astfel un caracter activ, fiind mai valoroasă.
4. Fixarea regulilor jocului didactic se face de regulă când jocul este mai
complicat. Cu cât regulile sunt însușite mai bine, cu atât jocul devine mai captivant,
iar sarcinil e didactice mai ușor de realizat. Fără o explicație, o demonstrație și o
fixare a regulilor, jocul didactic nu -și atinge scopul propus. Multe jocuri își iau titlul
din regulile de care trebuie să se țină seama în joc. Exemplu: Jocul didactic "Stop" are
ca regulă să se oprească jocul la semnalul "stop", sau în jocul " Căutați perechea"
regula jocului impune ca la semnalul „ c ăutați perechea " să înceapă jocul. De cele

22
mai multe ori se va accepta o explicație dată în limbajul nesigur și uneori ezitant al
copilului, decât o repetare mecanică a diferitelor reguli ale jocului.
5. Executarea jocului de către elevi este etapa fundamentală. Învățătorul
urmărește calitatea desfășurării, a învățării, observând gradul de participare și
contribuția fiecărui elev pentru a putea elabora corect evaluarea. În prima parte a
jocului acesta intervine mai des, reamintind regulile jocului și dând unele indicații
organizatorice. Pe măsură ce se înaintează în joc, ei capătă experiența jocurilor
matematice, învățătorul le acordă ind ependență elevilor, îi lasă să acționeze singuri,
sau propune un conducător de joc din rândul elevilor. Pe parcursul jocului învățătorul
poate trece de la conducerea directă la conducerea indirectă, luând parte activă la joc,
fără a interpreta rolul de con ducător, sau pe parcursul desfășurării jocului poate
alterna conducerea indirectă cu cea directă și invers. Oricare ar fi participarea sa la
joc, învățătorul trebuie să imprime un anumit ritm al jocului, să mențină atmosfera de
joc, să urmărească evoluția jocului evitând monotonia, să controleze modul în care
elevii rezolvă sarcina didactică respectându -se regulile stabilite. Învățătorul trebuie să
urmărească activitatea fiecărui elev,să -i antreneze pe toți în joc găsind mijloace
potrivite pentru fiecare în parte, să urmărească comportarea elevilor, relațiile dintre ei
și felul în care respectă cu strictețe regulile jocului. Sunt momente când elevii devin
conducătorii jocului, îl organizează singuri, schimbă materialele, pot complica
sarcina de lucru, pot in troduce un element nou de joc, sau un material nou.
6. Încheierea jocului învățătorul formulează concluzii și aprecieri asupra
felului în care s -a desfășurat jocul, asupra modului în care s -au respectat regulile
jocului și s-au executat sarcinile primite, face aprecieri asupra comportării elevilor.
La începutul clasei I, evaluarea rezultatelor jocului se face prin diferite stimulente
specifice perioadei preșcolare: buline de diferite culori, fanioane cu locurile marcate,
ecusoane cu figurine pe care elevii să le poarte în piept. De o mare importanță sunt,
pentru școlarii mici, aprecierile verbale făcute de către învățător. Oferind stimulente
celor victorioși, le va adresa cuvinte de laudă și celor învinși, neuitând să –
i încurajeze, să -i consoleze. Rezultatel e jocului didactic se pot aprecia și cu note, mai

23
ales în cazurile în care au activități independente sub formă de joc. În desfășurarea
jocurilor didactice trebuie să fie incluse și momente vesele, să aibă o încărcătură
afectivă și să asigure întărirea acț iunii prin aprecieri individuale sau colective, prin
recompense sau aplauze. Prin jocul didactic bine pregătit și realizat, cultivăm
dragostea copiilor pentru studiul matematicii, le stimulăm efortul susținut și îi
determinăm să lucreze cu plăcere, cu inte res, atât în oră cât și în afara ei. Gama
jocurilor didactice matematice este foarte bogată și diversă. Imaginația învățătorului
poate inventa modele din cele mai ingenioase. Uneori, pot fi stimulați și elevii să
conceapă jocuri didactice, să propună modif icarea unor jocuri în sensul adaptării lor
la situațiile concrete date, să desfășoare această activitate cu cât mai
multă îndrăzneală și independență, dar și răspundere.
Jocul didactic în cadrul orelor de limbă și literatură română are următoarele
caracter istici:
– îmbină activitatea de învățare cu forma distractivă a jocului;
– stimulează gândirea, imaginația, creativitatea.
Într-o activitate de joc didactic se pot urmări și realiza mai multe obiective
vizând dezvoltarea capacității de comunicare:
– exersarea a paratului fonator în scopul formării unei pronunțări corecte și clare
a sunetelor, a silabelor, a cuvintelor;
– dezvoltarea și activizarea vocabularului elevilor;
– cunoașterea sensului cuvintelor și folosirea corectă în contexte;
– nuanțarea vocabularului prin categoriile semantice – antonime, sinonime,
omonime și sensuri figurate ale cuvintelor;
– cultivarea corectitudinii gramaticale sub aspectul formei și al structurii logice;
– dezvoltarea și nuanțarea exprimării artistice prin crearea dirijată a figurilor de
stil;
– exersarea capacității de comunicare orală în dialog, exprimare, descrieri;
– educarea memoriei, atenției, imaginației, a disciplinei;

24
– în ansamblu educarea elevilor în sensul civilizației comunicării și a esteticii
comunicării.
Pentru abordarea și înțeleg erea corectă și eficientă a jocului didactic în lecție
este necesar să se cunoască și să se respecte următoarele etape:
1. Stabilirea conținutului jocului în funcție de:
– obiectivele urmărite;
– timpul și locul plasării în contextul lecție.
Conținutul jocului po ate fi :
– fonetic, lexical, semantic, gramatical, de dialog, de expunere, de descriere, de
ortografie;
– coordonarea unui grup de jocuri didactice în cadrul aceluiași conținut tematic;
– asamblarea unor jocuri cu conținut diferit, într -o structură mai amplă;
Jocul poate fi o secvență plasată în lecție în următoarele momente:
– în partea introductivă a lecției – dacă se urmărește familiarizarea elevilor cu
anumite acțiuni;
– pe parcursul lecției – pentru restabilirea sau captarea atenției elevilor;
– la sfârșitul lecți ei – dacă prin joc se urmărește verificarea sau sistematizarea
unui complex de cunoștințe, priceperi și deprinderi [20, p.26 -29].
Din multiplele modalități de activitate didactică utilizate atât în grupa
pregătitoare, cât și în clasa I, jocul are o valoare aparte. Jocul, în special cel didactic,
angajează în activitatea de cunoaștere cele mai importante procese psihice, cele mai
intime operații ale acestora, având în același timp un deosebit rol formativ și
educativ.
Procesele intelectuale declanșate de joc , în special cele ale gândirii, au darul de
a-i conduce pe elevi în ,,a afla”, ,,a descoperi” unele adevăruri noi pentru ei, cu o
oarecare ușurință , pe fondul angajării, doar în aparență, a unui efort mai mic și mai
ales în condițiile unor satisfacții evi dente. Jocul didactic poate fi utilizat ca o tehnică
atractivă de exploatare a realității, de exploatare a unor noțiuni abstracte pe o cale
mult mai accesibilă. ,,Strategia jocului este în esență o strategie euristică.” În joc,

25
elevul se găsește ,,în situa ția de actor, de protagonist și nu de spectator , ceea ce
corespunde foarte bine dinamismului gândirii, imaginației și vieții lui afective, unei
trebuințe interioare de acțiune și afirmare” [5, p.141] .
Jocul didactic asigură un randament sporit față de cel elalte modalități de lucru
folosite în activitatea de învățare, în special în clasa I, deoarece el face parte din
preocupările zilnice , preferate ale copiilor. Prin prezența tuturor caracteristicilor
situației de joc (trebuința de performanță, risc, incer titudine), jocul didactic solicită o
angajare deplină a capacităților intelectuale ale elevilor. Aceasta, mai ales dacă se are
în vedere că între joc și situația reală – cea urmărită, de învățare – există întotdeauna
o asemănare formală, o analogie.
Valoarea principală a jocului rezidă în faptul că -i face pe elevi participanți
nemijlociți, direct interesați, la propria lor formare. ,,Toate metodele active de
educație a copiilor mici cer să li se furnizeze acestora un material corespunzător
pentru ca, juc ându -se, ei să reușească să asimileze realitățile intelectuale care, fără
aceasta, rămân exterioare inteligenței copilului” [23].
Utilizarea unei game variate de jocuri, alese cu discernământ, în funcție de
condițiile concrete ale fiecărei clase de elevi, în funcție de scopul și sarcina didactică
propusă, duce cu certitudine la formarea unor deprinderi trainice, proprii învățării, și
implicit la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al copiilor.
Organizând jocuri și activități c ât mai interesante, mereu noi, exerciții a căror
soluționare reclamă ,,mintea ageră” și posedarea unor ,, cheițe -minune, se dezvoltă un
climat care generează curiozitate, dragoste pen tru investigație, favorizând totodată
descătușarea tuturor forțelor intel ectuale și a motivației intrinseci [ 15, p.176].
Organizarea învățării sub forma unor activități cu caracter de joc aduce
animație și destindere, plăcere și bucurie, înviorând procesul de studiere a limbii
române [ 23, p.65].
Jocurile didactice, în majoritat ea lor, au ca element didactic întrecerea între
grupe de elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându -se apel nu doar la
cunoașterea lor, dar și la spiritul de echipă, disciplină, ordine, coeziune în vederea

26
obținerii victoriei. Întrecerea pri lejuiește copiilor emoții, bucurii, satisfacții. Copiii
obosesc repede și de aceea este necesară introducerea jocurilor încât perioadele care
solicită atenția să alterneze cu activitatea de învățare. Jocul didactic urmărește un
scop bine determinat, presup une o situație de joc, anumite condiții, reguli. Ele au
menirea de a plasa copilul în lumea cunoștințelor, de a -l înarma cu deprinderi pentru
a putea opera cu cuvântul. Prin intermediul jocului obișnuim copilul să gândească
independent, să aplice cunoștinț ele acumulate preventiv în diferite situații. Ele vin să
altoiască copilului cele mai frumoase calități intelectuale, morale, estetice [14].
Jocul poate să înceapă cu o scurtă convorbire (așa cum se poate proceda și în
cazul jocului „Magazinul cu jucării ”), recurgând la întrebări simple: “ – De unde
cumpărăm jucării? – Cine le cumpără? – Cine le vinde? – Cum trebuie să vă
comportați când intrați în magazin? – Cum trebuie cerută o jucărie? – Ce trebuie să
facem ca să putem lua jucăria acasă? – Ce spunem la plecarea din magazin? “Alteori,
introducerea în joc se poate face prin prezentarea materialului, mai ales atunci când
de logica materialului sunt legate toate acțiunile copiilor. Astfel se realizează o mai
bună trecere spre enunțarea titlului jocului. Pen tru ca activitatea să fie mai captivantă,
vom apela la ghicitori referitoare la materialul care urmează a fi folosit în joc, la titlul
sau la acțiunea acestuia. Anunțarea jocului trebuie făcută sintetic, în termeni preciși,
fără cuvinte de prisos, spre a n u lungi inutil începutul acestei activități. În acest
moment se poate face și o explicație asupra denumirii jocului, o motivare a utilizării
anume a acestui joc. Uneori, vom folosi formularea clasică: „Copii, astăzi vom învăța
un joc nou. El se numește…” . Alteori vom recurge la o frază interogativă: „Știți ce joc
o să învățăm astăzi? Vreți să vă spun?”. Utilizăm formele cele mai variate de
anunțare a jocului, astfel ca, de la o a ctivitate la alta, ele să fie câ t mai adecvate
conținutului. Explicarea jocul ui, alături de demonstrarea lui, este un moment
hotărâtor pentru succesul activității. Pedagogului îi revin sarcini multiple: să -i facă pe
copiii să înțeleagă obiectivele și sarcinile ce le revin, să precizeze regulile jocului,
asigur ând însușirea lor rapi dă și conștientă, să prezinte conținutul jocului și
principalele lui etape în funcție de regulile jocului, să dea îndrumările necesare cu

27
privire la modul de folosire a materialului, să scoată în evidență sarcinile
conducătorului de joc și cerințele pentru a deveni câ știgători [17].
– Jocul „ Descifrează enigma”. Elevii sunt repartizați în echipe. Fiecare echipă
primește câte un plic în care sunt puse fișe cu cuvinte pe care elevii trebuie să le
aranjeze astfel, încât să construiască o ghicitoare și să -i găs ească răspunsul. Este
considerată învingătoare acea echipă care realizează sarcina prima și corect. Jocul are
drept scop exersarea vocabularului, stabilirea legăturii în propoziție, dezvoltarea
atenției și gândirii, stimularea colaborării în interiorul gru pului.
– Jocul „ Micii poeți ”
Elevii primesc sarcina de a scrie un acrostih în așa fel, încât fiecare vers să
înceapă cu literele constituente ale cuvântului :
“Iarna ne aduce
Argint pe pământ,
Râurile -ngheață,
Noaptea este rece,
Acuși iarna trece” [Ibi dem].
Jocuri dezvoltă orientarea senzorială a copiilor (formă, mărime, culoare),
spiritual de observație, atenția, memoria, gândirea, capacități de calculare,
reprezentările despre lumea înconjurătoare. Ele au, de asemenea, o mare importanță
pentru educați a morală, deoarece contribuie la dezvoltarea capacității de orientare
spre un anumit scop, fermității, independenței, formează priceperi de a acționa în
corespundere cu anumite norme de comportare [9, p.11].
Explicația și demonstrația pot fi îmbinate difer it, în funcție de nivelul de
dezvoltare al copiilor și de natura, conținutul jocului didactic. Explicația trebuie să fie
succintă și subordonată demonstrării. De exemplu, copiilor din grupele pregătitoare,
la jocul „Din – din”, li se pot demonstra principa lele etape: – numărul bătăilor de tobă;
– potrivirea acului pe cadranul ceasului în dreptul cifrei corespunzătoare numărului de
bătăi; – răspunsul la întrebarea „Cât este ora?” (fără să fie necesară o explicație
minuțioasă) [13].

28
La desfășurarea jocului di dactic este necesar de a urmări ca explicația să fie
însoțită de demonstrație. Între aceste două procedee se stabilesc diferite raporturi:
– demonstrația predomină, iar explicația clarifică acțiunile demonstrate;
– demonstrația este subordonată explicați ei, însoțind -o, ilustrâ nd-o;
– explicația este însoțită de exemplificări sau urmată de demonstrare;
– demonstrarea este echilibrată armonios cu explicația, permanent împletindu –
se cu aceasta [Ibidem].
În timpul organizării jocului se urmărește ca explica ția să fie concisă și, în
același timp, accesibilă copiilor, să cuprindă esențialul din acțiunea jocului, ordinea
acțiunilor, etapele și regulile, să trezească interesul copiilor pentru joc etc. Stabilirea
regulilor trebuie să evite ruperea, în mod mecanic , a regulilor jocului din conținut și
să urmărească înțelegerea lor. Uneori, după explicație sau în timpul explicației se
obișnuiește să se enunțe regulile propuse. Alteori se exemplifică regulile după
semnalul de începere a jocului: „Începem jocul! Nu uit ați că nu aveți voie să
deschideți ochii înainte de a bate eu din palme. După ce ați deschis ochii, va trebui să
observați repede cele propuse de mine… Va învinge acel care a ghicit mai repede”
etc. Stabilirea regulilor se poate face și prin întrebări. D e exemplu, în cazul jocului
„Caută vecinii!”: Ce trebuie să faceți după ce s -a aruncat cubul? Ce jetoane trebuie să
ridicați? Cine câștigă? Executarea jocului are, în general, două moduri de desfășurare:
– conducere directă (pedagogul av ând rolul de conduc ător al jocului); – conducerea
indirectă (conducătorul ia parte activă la joc, fără a sublinia rolul de conducător). Pe
măsură ce înaintează în joc, copiii capătă experiență și astfel li se poate acorda mai
multă independență, pot fi lăsați să acționeze li ber. Finisarea jocului .După ce jocul
este însușit, exercițiile pot fi propuse de copiii echipei adverse. În încheiere se poartă
discuții cu copiii, arătând care dintre ei au respectat regulile. Trebuie să fie încurajați
și cei care s -au descurcat mai greu , dar au depus efort, au jucat cinstit [Ibidem].

29
2. ASPECTE PRAXIOLOGICE DE FORMARE A COMPETENȚELOR
LINGVISTICE ȘI LITERAR -ARTISTICE LA LECȚIILE DE LIMBA
ROMÂNĂ LA ELEVII DIN CLASA A III -A

2.1. Constatarea experimentală a nivelului de formare a compe tențelor
lingvistice și literar -artistice la elevii clasei a III -a

Constatarea experimentală a fost efectuată în Instituția Publică Liceul Teoretic
“Ruseștii Noi” din satul Ruseștii Noi, rl Hîncești , la 23 de elevi din clasa a I II-a.
Această const atarea experimentală a fost realizată în practică de către învățător,
conform indicațiilor autorilor cercetării.
Experimentul de constatare s -a desfășurat în luna martie 2019.
Reieșind din scopul și obiectivul cercetării am formulat obiectivul
experimentu lui:
– constatarea experimentală nivelului de formare a competențelor lingvistice și
literar -artistice la elevii clasei a III -a;
Pentru atingerea acestui obiectiv am ales ca instrumente de evaluare:
– proba scrisă .
Proba scrisă este constituită din următoa rele elemente componente:
 textul;
 sarcini în baza textului ;
 indicații pentru acordarea punctajului ;
 scara de conversie a punctajului acumulat pe nivele de performanță .

30

Fig.2.1. Scara de conversie a punctajului acumulat pe nivele de performanță

Proba s crisă este propusă pentru lucru – 45 min. Proba scrisă include itemi care
ne oferă rezultate sumative privind nivelul de formare a capacităților de aplicare a
noțiunilor gramaticale legate de verb. Proba scrisă este alcătuită dintr -un text propus
pentru di ctare și 5 sarcini în baza acestui text
Conținutul probei scrise poate fi consultat mai jos în teză. Itemii au fost
selectați din diverse surse (manuale, caiete etc.).
Proba scrisă
1. Dictare
Primăvara
A venit primăvara. În păduri, mușchiul copacilor e moale ca o pernă de puf,
iar brazii privesc mândrii către soare. Ogoarele răsună de duduitul tractoarelor și
zumzetul hărniciei. Un parfum ușor de toporași se răspândește la adierea vântului
din amurg. Cu mantia plină de lumină, primăvara ne împarte din pocalul ei tinerețe,
căldură și culoare.
Cât de frumos e primăvara!
2. Transcrie din text propoziția în care este descris mirosul unei flori de primăvara.
Subliniază părțile principale ale acesteia.
34363840424446
14 -2526 -3536-40

31

3.a.Transformă o propoziție simplă din textul scris în una dezv oltată.
3. b. Transformă propoziția a treia din text în propoziție simplă.
4.Alcătuiește familia lexicală a substantivului „pădure”.
5.Descifrează denumirile florilor de primăvară

Mai jos o să prezint tabelul 2. 1. cu indicații pentru aprecierea testului, o să
prezint numărul fiecărui item, punctajul maxim și explicații.

Tabelul 2. 1. Indicații pentru aprecierea testului
Nr.
Punctaj
Maxim Explicații
1. 30 Se va acorda pentru:
-plenitudinea scrierii dictării (1p.);
-plasarea corectă a fiecărui semn de punctuație (10p.);
-scrierea corectă a literei mari ( 7p.);
-scrierea corectă a grupurilor de litere, diftongilor și
triftongilor (12p.);
2. 2 Se va acorda câte 1 punct pentru sublinierea corectă a părții
principale a propoziției.
3. 2 Se va acorda câte 1 punct pentru fiecare transformare corectă.
4. 3 Se va acorda câte 1 punct pentru fiecare cuvânt alcătuit.
5 3 Se va acorda câte 1 punct p entru fiecare descifrarea corectă a
cuvintelor.
Total 40 puncte L L E
A L E A N R A
I C S E
E B Â N D
R U E Ș

32

În continuare prezint tabelul cu rezultatele analizei calitative și cantitative a le
experimentului de constatare pentru fiecare elev.

Tabelul 2.2. Rezultatele analizei calitative și cantitative ale experimentului de
constatare pentru fiecare elev
Nr.
N.P 1 2 3 4 5 Nr. de
puncte
acumulate Nivelul de
performanță
1. A.M + + + + + 40
2. A.L – – + + + 31
3. B.A – + + + + 34
4. C.I – + + + + 32
5. C.I – – + – + 23
6. C.I – – + + + 35
7. C.V – – + + + 25
8. C.V – – + – – 23
9. Ș.S + + + + + 40
10. G.A – – – – + 32
11. G.I – – – + + 34
12. G.A – – + + + 34
13. J.N – + – + + 33
14. M.V – + + + + 25
15. M.A – – + + + 34
16. M.G – – + + + 28
17. P.O – + + + + 39
18. S.I – – + + – 25
19. T.M – – + + + 34

33
Nr.
N.P 1 2 3 4 5 Nr. de
puncte
acumulate Nivelul de
performanță
20. T.E + + + + + 40
21. T.D + + + + + 40
22. T.N – + – + + 24
23. V.E – + + + + 35

Rezultatele analizei calitative și cantitative ale experimentului fiind
următoarele:
4 elevi -17%- independent ;
13 elevi -62%- ghidat de învățător ;
6 elevi -21%- cu mai mult sprijin ;
Tabelul 2. 3. Rezultatele testării
Clasa Nivelul de performanță atins
Independent Ghidat de învățător Cu mai mult
sprijin
23 elevi
5 elevi
22% 12 elevi
52% 6 elevi
26%

În continuare figura 2.5 am preze ntat testării, astfel cu culoarea verde este
reprezentat procentaj pentru elevi ce au obținut nivel ul independent, cu culoarea
galben ă elevii ce s -au descurcat ghidat de învățător și cu culoarea roșie acei care au
avut nevoie de mai mult sprijin.

34

Figura 2.1 . Nivelul de performanță atins

Reieșind din rezultatele probei scrise de către elevii clasei a III-a pot spune că
4 elevii au reușit să acumuleze pun ctaj maxim de 40 de puncte, ce ține de itemul cu
numărul 1 unde era propus un text pentru dictare despre anotimpul primăvara, am
constatat că 4 elevi au scris deplin lucrarea, au plasat corect toate 10 semne de
punctuație, au scris corect și caligrafic, deci 17% din elevi au punctaj maxim de 30 de
puncte, 83% din elevi nu au acumulat punctaj maxim din motiv că elevii nu au plasat
corect semnele de punctuație și au scris greșit diferite grupuri de litere . La itemul 2
nu au reușit sarcina 52% din elevi, motivul fiind faptul că elevii au confundat și
transcris altă propoziție și chiar 6 elevii au transcris propoziția dar nu au subliniat
părțile principale ale acesteia. La itemul 3 elevii urmau să transform e o propoziție
simplă în una dezvoltată și invers, aici elevii sa -u descurcat bine, astfel doar 4 elevi
au comis greșeli, motivul greșelii era neatenția, deoarece era specificat ca e necesar 22%
52%26%
Independent Ghidat de învățător Cu mai mult sprijin

35
de transformat a 3 -a propoziție, elevii însă au ales alta. La ite mul 4 elevii au alcătuit
familia lexicală pentru cuvântul „pădure”, 3 elevii au propus cuvinte greșite și au
pierdut puncte. Itemul 5 a ajutat elevilor să -și reaminte ască denumirile florilor de
primăvara, 2 elevi au formulat greșit denumirile și au pierdut puncte.
Am înc ercat să identific cele mai frec vente greșeli, contrapunându -le cu
conținuturile din curriculum, am stabilit principalele dificultăți din clasa -a III:
− Scrierea corectă a cuvintelor ce conțin grupuri de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi) a cuvintelor ce se scriu cu m înaintea lui b, p, cu î, î, x.
− Punctuația. Virgula la enumerare, liniuța, cratima, punctul, semnul interogativ
și exclamativ.
− Majuscula inițială în propoziție.
− Părțile principale de propoziție: predicatul și subiectul.
În continuare vom propune jocuri didactice menite să ajute elevilor să nu
depășe ască greșeli. Aceste jocuri didactice sunt metode eficiente privind formarea
interesului cognitiv la elevii claselor primare. Utilizarea acestor metode satisface
cerințele u nui învățământ formativ, deoarece antrenează în formare majoritatea
elevilor, sporește gradul de motivație a învățării prin satisfacțiile pe care elevii le
obțin, prin rezultatele pozitive ale muncii lor personale.
Prin urmare, jocul didactic vine în ajut or învățătorului și elevului, deoarece el
este o formă mai interesantă de a studia unele conținuturi, el oferă posibilitatea într -o
manieră mai ușoară și accesibilă de a înțelege anumit subiect.
Concluzionez că jocul didactic permite realizarea activităț ilor coerente și
logice îmbinate cu element frumos, jocul fiind o este o activitate care sprijină
înțelegere a obiectivelor planificate, fix ează și formulează unele deprinderi durabile,
inclusiv și împlinirea personalității școlarului mic.

36
2.2. Aplicați i practice pentru lecțiile de Limbă și literatură română
în clasa a III -a

Analizând rezultatele testului am încercat să identific diferite tipuri de jocuri
didactice care ar stimula și ajuta elevii să nu mai depășe ască greșeli, aceste jocuri au
structura și au menirea de forma și dezvolta competențe necesare.

Jocul didactic: Ajută -l pe Tom să formuleze mesaje pentru Je rry
 Conținutul: Propoziția simplă și propoziția dezvoltată
 Unități de competență:
2.6. Crearea unor povestiri orale după un șir de ima gini și întrebări.
 Obiectivele lecției:
− să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate în baza imaginilor propuse.
 Tipul lecției : lecția de formare a capacităților de analiză și sinteză a
cunoștințelor
 Etapa lecției : consolidarea materiei și formarea capa cităților la nivel productiv
 Strategii didactice :
− Forma : frontal
− Metoda : jocul didactic
− Mijloace : poster, jetoane cu imagini, coș, bi le albe.

 Scop:
− Să alcătuiască propoziții în baza ilustrațiilor;
− Să identifice părțile principale și secundare ale propozi ției
 Sarcina didactică:
− Alcătuirea de propoziții în baza ilustrațiilor;
− Stabilirea numărului de cuvinte din propozițiile alcătuite.

37
 Regulile jocului : împărțiți în două grup uri, elevii din ambele grupuri alcătuiesc
propoziții și le scriu pe caiete, iar ap oi sarcina este verificată și fiecare grup va
lua din co șuleț atâtea bile câte cuvinte a u propoziți ile alcătuite . Cine
acumulează mai multe bi le, aceia sunt considerați ajutorii lui Tom.
 Elemente de joc : aplauze.
 Desfășurarea jocului : Pe tablă sunt proiec tate/prezentate pe postere benzi
desenate , în care sunt sugerate anumite situații din desene animate. Elevii
formulează propoziții dezvoltate în baza lor. [19].

 Complicarea jocului : Alcătuiți oral o povestioară mică folosind propozițiile
alcătuite.

38
Jocul didactic Aventurile Picuțelor
 Conținutul : Scrierea corectă a substantivelor [manual , p.74]
 Unitate de competență :
4.2. Folosirea în contexte cunoscute a regulilor de ortografie și de punctuație
învățate.
 Obiectivele lecției :
− să completeze cuvintele cu ortogramele corespunzătoare , explicând
scrierea în baza regul ilor învățate;
 Tipul lecției : lecția de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor
 Etapa lecției : consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel
reproductiv
 Strategii didac tice:
 Forma: frontal
 Metoda: joc didactic, exercițiul
 Materiale didactice: manual, poster

 Scop:
− scrierea corectă a cuvintelor ce conțin ortograme
 Sarcina didactică : completarea cuvintelor cu ortogramele .
 Regulile jocului : Elevilor li se prezintă un nouraș cu picături pe care sunt
scrise ortogramele. Ei vor plas a picuțele la locul potrivit, conform regulilor
ortografice.
 Elemente de joc : aplauze, poster .
 Desfășurarea jocului . Elevii vor îndeplini sarcina în liniște. La sfârșit vor
prezenta produsul final, argumentând de fiecare dată scrierea corectă.

39

Complicarea jocului : Alcătuiește câte o propoziție cu fie care cuvânt .

Jocul didactic Veverița înțeleaptă
 Conținutul : Cuvântul. Sinonime
 Unitate de competență :
n n m n m
m n m
m
ci_panzeu bo_boane u_brela co_cediu
a_prentă li_ba co_ntrol ca_delabru î_bobocit

40
5.1. Utilizarea eficientă a lexicului învățat în diferite situații de comunicare
orală și s crisă.
 Obiectivele lecției :
− să identifice cuvintele sinonime în baza unei situații propuse ;
 Tipul lecției : lecția de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor
 Etapa lecției : consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel productiv
 Strategii didactice :
 Forma: frontal
 Metoda: joc didactic, exercițiul
 Materiale didactice: fișe
 Sarcina didactică : identificarea sinonimelor .
 Regulile jocului : Elevilor li se repartizează fișe cu situația prezentată . Ei vor
plasa în coș doar ciupercile pe car e sunt scrise
sinonime, trasând linii de la ciuperci spre coș .
 Elemente de joc : aplauze, fișe.
 Desfășurarea jocului . Elevii vor îndeplini
sarcina în liniște. La sfârșit vor prezenta produsul
final, argumentând de fiecare dată alegerea .

cale
drum
cinstit
onest lent
domol
veselie
tristețe ziuă
noapte

credincios
fidel mare
mic
cale
drum funie
frânghie
veselie
tristețe

41
Complicarea jocului : Alcătuiește câte o propoziție cu acele cuvinte care nu
sunt în coș .

Jocul didactic Ajută -l pe Scăpărici să-și găsească prietenul
 Conținutul : Cuvântul și sensurile lui
 Unitate de competență :
1.2. Explicarea sensului c uvintelor în diferite contexte de comunicare
 Obiectivele lecției :
− să explice sensul cuvintelor care se scriu și se pronunță la fel, dar au
sens diferit ;
 Tipul lecției : lecția de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor
 Etapa lecției : consoli darea materiei și formarea capacităților la nivel
reproductiv
 Strategii didactice :
 Forma: frontal
 Metoda: joc didactic, exercițiul
 Materiale didactice: poster

 Sarcina didactică : explicarea sensului cuvintelor care se scriu și se pronunță la
fel.
 Regulile j ocului : Elevilor li se prezintă imaginea lui Scăpărici, care își caută
prietenul .
 Elemente de joc : aplauze, poster .
 Desfășurarea jocului . Elevii vor îndeplini sarcina. La sfârșit vor prezenta
răspunsul .

42

Complicarea jocului : Alcătuiește câte o propoziție cu ambele sensuri ale
cuvântului .

Jocul didactic Portretele lui Acuarelă
 Conținutul : Textul Din viața dacilor după Alexandru
Valhuță [manual, p. 57 ]
 Unitate de competență :
3.4. Desprinderea unor trăsături fizice și moral e ale
personajelor unui text literar citit.
 Obiectivele lecției :
− să evidențieze trăsăturile fizice și morale ale
Prietenul meu e
broasca. Care din
cele două e
amicul meu? Explică
sensurile
cuvântului.

43
personajelor din textul dat, exprimând atitudine proprie față de cele
citite ;
 Tipul lecției : lecția de formare a capacităților de înțelegere a cunoștințelor
 Etapa lecției : consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel
reproductiv
 Strategii didactice :
 Forma: frontal
 Metoda: joc didactic, exercițiul
 Materiale didactice: poster
 Sarcina didactică : explicarea sensului cuvintelor care se s criu și se pronunță la
fel.
 Regulile jocului : Elevilor li se prezintă imaginea lui Acuarelă , care vrea să
facă portretul femeilor/bărbaților din Dacia .
 Elemente de joc : poster .
 Desfășurarea jocului . Elevii vor îndeplini sarcina în liniște. La sfârșit vor
prezenta produsul final.

Complicarea jocului : Realizați un desen în baza celor relatate .

Jocul-concurs Cel mai bun declamator
 Conținutul : Tainele cărții
 Unitate de competență :
6.4. Prezentarea orală, pe baza unor repere, a unor cărți citite independent.
 Obiectivele lecției :
− să recite expresiv poezii despre mamă, învățate independent ;
 Tipul lecției : lecția de formare a capacităților de analiză -sinteză a cunoștințelor
 Etapa lecției : consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel
reproductiv

44
 Strateg ii didactice :
 Forma: frontal
 Metoda: dramatizare
 Materiale didactice: cărți cu poezii despre mamă
 Sarcina : recitarea expresivă a poeziilor despre mamă .
 Regulile concursului : Elevii vor prezenta în baza criteriilor propuse poeziile
pregătite din timp.
 Desfășurarea concursului . Elevii vor îndeplini sarcina . La sfârșit vor alege cei
mai buni declamatori .

Jocul se poate desfășura individual sau în grup. Aceste și alte jocuri pot fi
aplicate la Limba și literatura română în clasa a III -a.

45
CONCLUZII
1. Studii nd literatura științifică la tema cercetării am determinat actualitatea temei,
problema, scopul, obiectivele și metodele de cercetare.
2. În capitolul 1 au fost descrise reperele teoretico-metodologice privind tema de
cercetare:
 A fost descris conceptul de joc didactic. Jocul didactic este considerat o metodă
de stimulare și de dezvoltare a creativității și de îmbunătățire a performanțelor
școlare.
 Un exercițiu poate fi transformat în joc didactic dacă :
o are un scop și o sarcină didactică din punct de vedere lingvistic ,
o include elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse,
o respectă anumite reguli, cunoscute de elevi.
 Organizarea și desfășurarea jocului didactic se va realiza conform
următoarelor cerințe :
o pregătirea jocului didactic;
o organizarea j udicioasă a acestuia;
o respectarea evenimentelor jocului;
o ritmului și strategia conducerii lui,
o stimularea elevilor în vederea participării active la joc;
o asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
o complicarea jocului introducerea unor elemente noi.
 În predarea -învățarea Limbii și literaturii române pot fi aplicate diverse jocuri
didactice cu conținut lingvistic și literar artistic, reperate prin cercetările
pedagogice descrise mai sus.
 În cadrul lecțiilor se mai recomandă dozarea cunoștințelor și intercalarea lor cu
jocuri didactice.
 Demersul didactic va avea un efect sporit dacă va include jocuri didactice care
se vor baza pe un variat suport intuitiv.

46
3. Au fost analizate prevederile documentelor normative (Curriculum național:
Învățământul primar , Metodologia privind implem entarea evaluării criteriale prin
descriptori ) și evidențiate unitățile de competențe , unitățile de conținut,
activitățile de învățare și produsele școlare recomandate );
4. Constatarea experimentală a nivelului Constatarea experimentală a nivelului de
formare a competențelor specifice educației lingvistice și literar artistice în
cadrul lecțiilor de Limba și literatura română în clasa a III -a din Instituția Publică
Liceul Teoretic “Ruseștii Noi” din satul Ruseștii Noi, rl Hîncești .
5. Analiza surselor bibliograf ice și a greș elilor tipice depistate ne -a permis
selectarea unor jocuri didactice pentru aplicare în cadrul lecțiilor de Limbă și
literatură română în clasa I, în conformitate cu conținuturile de învățare
prevăzute curricular.
În procesul des fășurării jocului elevul are posibilitatea de a demonstra
competențele dobândite, formate și dezvoltate la mai multe lecții, este un mijloc
eficient de verificare a gradului de însușire a materiei de studiu de către elevi. Sunt
convinsă și pot afirma că p rin utilizarea lor se dezvoltă spiritul de inițiativă și de
independență al elevilor, precum și cel de lucru în grup, de cooperare, spiritul creativ
și de observație, atenția și disciplina în desfășurarea unei activități, se formează
deprinderea de a execu ta sarcini corect și rapid.

47
BIBLIOGRAFIA
1. Berca A. Jocul didactic la matematica de la grădiniță la școală. Bacău : Editura
Pedagogie, 2008, 144p.
2. Cemortan S. Educația copiilor prin jocuri. Ghid metodologic pentru cadrele
didactice din instituțiile preșc olare și clasele primare. Chișinău: Univers
Pedagogic, 2008, 144p.
3. Cerghit I. Metode de învățământ. Ediția a III -a revăzută și adăugată. Chișinău:
Universul , 1997, 195p.
4. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184 –
192/01.07. 16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
5. Croloveț D. În Didactica pro. Revista de teorie și practica educațională nr 1(47),
Februarie 2008,Centrul educațional Prodidactica, 51p.
6. Curriculum național : Învățământul primar . Chișinău: Lyceum , 2018.
7. Curriculum ș colar, clasele I -IV. Chișinău: ME, 2010.
8. Ghidul de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău:
Luceum, 2018. 272 p.
9. Granaci L. Instruirea prin joc. Teorie și practică. Chișinău : Epigraf, 1999, 101p.
10. Illie E. Didactica limbii și lit eraturii române. Iași: Pelirom, 2014, 327p.
11. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a
III-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului
Educației nr.70 din 05 septembrie 2017.
12. Norel M. Did actica limbii și literaturii române pentru învățământul primar. Art
grup editoral, 243p.
13. Nuța S. Metodica predării limbii și literaturii române în clasele primare, volumul
I, București, Editura Aramis, 2000.
14. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova,
2012.
15. Șerdean I. Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar, Editura
Corint, București, 2002.

48
16. https://www.academia.edu/33311770/JOCUL_DIDACTIC_IN_PROCESUL_INS
TRUCTIV -EDUCATIV
17. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/60_65_Jocul%20didactic%20 –
%20metoda%20eficien ta%20de%20dezvoltare%20intelectuala%20a%20elevilor
%20la%20mica%20scolaritate.pdf
18. https://www.libris.ro/jocul -didactic -in-invatamantul -prim ar-camelia -ROV978 –
606-930-208-8–p1160621.html
19. http://www.scritub.com/gradinita/JOCUL -DIDACTIC -IN-PROCESUL –
INS45174.php
20. http:// dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/ 123456789/8
3/EUCATIA%20COPIILOR%20PENTRU%20JOCURI.pdf?sequence=1&isAllo
wed=y
21. https://ru.scribd.com/doc/231714721/Jocuri -Activizarea -vocabularului
22. https://ru.scribd.com/presentation/402229361/Proiect
23. https://ru.scribd.com/doc/24789954/JOCURI -DIDACTICE
24. https://ru.scribd.com/doc/286681527/PORTOFOLIU -CU-JOCURI -docx
25. https://www.didactic.ro/materiale -didactice/71581_ed -limbaj -joc-didactic -cine-
sunt-eu
26. http://www.scritub.com/gradinita/JOCURI -DIDACTICE -Ciclul –
primar114110114.php
27. https://docplayer.fr/86705840 -Educatia -copiilor -pentru -jocuri.html