Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu 2 2 CUPRINS INTRODUCERE ………………………….. …………………………….. [614928]

STUDIU PRIVIND IMPOZITELE
DIRECTE

Coordonator științific :
Prof.univ.dr. Vintilă Georgeta
Absolvent: [anonimizat]

2

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
CADRUL GENERAL PRIVIND IMPOZITELE DIRECTE ȘI PRESIUNEA FISCALĂ ………………………….. ……. 4
1.1. Aspecte privind așezarea impozitelor ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
1.2. Impozitele directe – Caracteristici generale ………………………….. ………………………….. …………….. 6
1.2.1. Impozitul pe profit la nivel macroeconomic ………………………….. ………………………….. ……… 7
1.2.2. Alte impozite și taxelor locale la nivel macroeconomic ………………………….. ……………….. 11
1.2.3. Impozitul pe venit la nivel macroeconomic ………………………….. ………………………….. …….. 14
1.2.4. C ontribuțiile sociale la nivel macroeconomic ………………………….. ………………………….. …. 17
1.3. Presiunea fiscală la nivel macroeconomic ………………………….. ………………………….. …………….. 20
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
ANALIZA COTEI EFECTIVE DE IMPOZITARE A PROFITULUI ………………………….. ……………………….. 24
2.1. Aspecte ale cotei efective de impozitare a profitului in literatura de specialitate …………… 24
2.2. Descrierea variabilelor utilizate în modelul de regresie ………………………….. …………………… 25
2.3. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
2.4. Rezultatele empirice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
2.4.1. Statistică desc riprivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
2.4.2. Rezultatele modelului de regresie ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 30
ANALIZA PRESIU NII FISCALE LA NIVEL MICROECONOMIC ………………………….. ……………………….. 30
3.1. Descrierea bazei de date și a variabilelor utilizate ………………………….. ………………………….. …. 30
3.2. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 31
3.3. Rezultatele empirice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 32
3.3.1. Statistica descriptivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 32
3.3.2. Rezultatele modelului de regresie ………………………….. ………………………….. ………………….. 33
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 38
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 41

3

3

INTRODUCERE

Lucrarea de faț ă analizează impozitele directe, suportate de angajator, la nivel macro și
microeconomic. Impozitele directe reprezintă o parte importantă din bugetul statului.
Impozitele au caracter obligatoriu și sunt nerambursabile. Plata impozitului nu atrage o
contraprestație imediată din partea statului. Lucrarea este structurată în tr ei capitole, în prim ul
capitol sunt analizate impozitele directe, dar și presiunea fiscală la nivel macroeconomic. În a l
doilea capitol este analizată cota efectivă de impozitare a profit ului, la nivel microeconomic,
iar în al treilea capitol al lucrării este analizată presiunea fiscală la nivel microeconomic.
Prima parte a lucrării este reprezentată de primul capitol care se numește “Cadrul
general privind impozitele directe și presiunea fiscală ”. La î nceputul capitolului sunt
prezentate câteva aspecte t eoretice, dup ă care sunt prezentate caracteristici generale ale
impozitelor directe, dar și indicatorul presiunea fiscal ă, care măsoară cât de greu apăsă
impozitele directe asupra contribuab ililor. Este realizată o analiză calitativă în care s -au
comparat impozite le directe, folosite în calculul presiunii fiscale și presiunea fiscală din
România , cu indicatori i statistici de referință (minimul, media , maximul), ai Uniunii
Europene. Sa mai urmărit și evoluția lor în timpul crizei financiare (2007 -2009), da r și după
terminarea acesteia. Analiza a fost realizată pe o perioadă de 10 ani, din 2007 până în 2016.
Tot în cadrul acestui capitol vor fi prezentate ș i câteva cercetări din literatura de specialitate
pe aceeași temă, sau pe teme asemanatoare .
În a doua parte a lucrării, reprezentând al doilea ca pitol , este realizată o analiză
cantitativă a cotei efec tive de impozitare a profit ului, la nivel microeconomic. Î n această
analiză este urmărit impactul pe care îl are mărimea firmei și gradul de î ndatorare al
întreprinderi i asupra cotei efective de impozitare. Analiza este realizată la nivelul unui număr
de 22 de companii din domeniul energiei electrice, cu sectorul de activitate în câteva țări
emergente (România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Polonia, Muntenegru) . Analiza este însoțită
și de un stadiu al cunoașterii în care sunt prezentate câteva rezultate din literatură de
specialitate, din cadrul tem ei abordate în capitolul al doi lea.
A treia parte a lucrării este reprezentată de capitolul trei, în care este rea lizată o analiză
empirică asupra presiunii fiscale la nivel microeconomic. Prin intermediul acestei analize s -a
urmărit dacă impozitele directe (suportate de angajator), sunt semnificative în determinarea
presiunii fiscale. Analiza a fost realizată asupra aceleia și baze de date folosită in capitolul doi.

4

4

CAPITOLUL I
CADRUL GENERAL PRIVIND IMPOZITELE DIRECTE ȘI
PRESIUNEA FISCALĂ

Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei bucăți din veniturile sau averea
persoanelor fizice și a persoanelor juridice aflate la dispoziția statului, cu scopul de a acoperi
cheltuielile publice. Această prelevare este cu, caracter obligatoriu, cu titlu nerambursabil și
fără o contraprestație imediată din partea statului. De -a lungul timpului definiția impozitului
a evoluat, fiind numită de Constantin Tulai, (2003 ) “o taxă nerambursabilă luată cu forța din
veniturile și/sau averea persoanelor fizi ce și/sau persoanelor juridice, în favoarea bugetului de
stat”. Sandu , (2008 ) definește impozitul ca fiind „o obligație monetară legală și obligatorie a
persoanelor fizice și juridice, o obligație definitivă nerambursabilă, fără nici un echivalent
direct sau imedia t destinat acoperirii cheltuielilor publice ”. (Popa M, 2009 ) .
Impozitul reprezintă un instrument folosit de către stat pentru a încuraja sau a descuraja
anumite sectoare de activitate. Din caracterul obligator iu al impozitului se înțelege că plata
acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și juridice, care realizează
venitu ri din anumite surse sau se află în posesia unei averi pentru care, conform legi, trebuie
să plătească impozit. Impozitul este introdus de către stat, prin intermediul puterii legislative
(Parlamentul) în majoritatea cazurilor, dar uneori impozitul este introdus și de organele locale
de stat. Parlamentul introduce sau modifică impozite la nivel național, în timp ce organele
locale de stat (consilii le locale sau județene) pot stabili impozitele și taxele în limita
condițiilor legi, pentru unitățile administrativ -teritoriale pe care acestea le conduc. ( Văcărel
I., 2007 ).
Impozitul are rol în mai multe domen ii: social, economic, financiar; dar cel mai
important rol al impozitului este cel manifes tat pe plan financiar, pentru că acesta este
principalul mijloc de acoperire a cheltuielilor publice în interiorul unui stat. De -a lungul
timpului s -a încercat o expansiune continuă a impozitelor colectate, fie prin introducerea unor
noi impozite care să adauge contribuabili noi, fie prin extinderea bazei de impunere, sau prin
modificarea cotei de impunere.

5

5

1.1. Aspecte privind așe zarea impozitelor

Elementele impozitului sunt acele componențe care contribuie la stabilirea faptului ce -l
generează, la stabilirea mărimii impozitului precum și la momentul datorări sale. Acestea au o
mare importanță în stabilirea legalității, dar și a cuantumului obligațiilor fiscale datorate de
contribuabili.
Elementele impozitul ui sunt :
– Faptul generator – este reprezentat de evenimentul care dă naștere obligației fiscale în
legătură cu impozitul datorat bugetului de stat. Faptul generator este aplicat în momentul în
care acesta a avut loc și este important pentru a stabili regim ul juridic.
– Plătitorul impozitului – este reprezentat de persoana fizică sau juridică obligată prin
lege la calcularea și plata acestuia.
– Subiectul impozitului – este reprezentat de persoana obligată direct prin lege să
suporte plata impozitului, rezultat din realizarea unor venituri sau deținerea unor bunuri care
necesită impozitare.
– Obiectul impunerii – este reprezentat de materia supusă impuneri. În cazul
impozitelor directe, acesta este reprezentat de venitul sau averea persoanei fizice sau juridice.
– Sursa impozitului – arată din ce se plătește impozitul datorat
– Cota impozitului (cota de impunere ) – poate fi stabilit ca și cotă procentuală și/sau
este stabilită ca o sumă fixă. Este reprezentată de impozitul aferent unei unități de impunere.
– Asieta ( modul de așezare al impozitului) – constă în determinarea și evaluarea
materiei impozabile. Este reprezentată de totalitatea măsurilor pe care le iau organele fiscale
pentru a identifica subiectul impozabil, a stabili obiectul impozabil, dar și pentru a st abili
mărimea impozitului datorat către stat.
– Încasarea impozitului (perceperea) – poate fi realizată prin mai multe modalități:
stopaj la surs ă, încasarea impozitului propriu -zisă direct de la contribuabil sau prin aplicarea
unor timbre
Termenul de plată – reprezintă data până la care trebuie achitat impozitul. Depășirea
acestui termen atrage unele penalități care sunt calculate la valoarea impozitului. (Vintilă G.
si colab. 2002 ).
În teoria fiscală de specialitate, dar și în practică, se întâlnesc o diversitate de impozite
care sunt diferite și prin conținutul lor, nu numai prin diferența de nume. După t răsăturile de

6

6
fond și de formă impozitul este împărțit în dou ă tipuri: impozitul direct și impozitul indirect.
În continuare se vor analiza impozitele directe.
Într-un studiu al autorul ui Agnes Sipos in 2015 , realizat asupra populației din Ungaria,
în care urmărește dacă majorarea sistemului de impozitare modifică mo ralul contribuabililor
știind că aceștia au o contribuție mai mare, fapt care duce automat și la creșterea veniturilor
publice. Din analiza realizată , acesta observă că un procent de 80% din populația analizată ar
fi dispuși să plătească impozite puțin mai mari, dacă ar avea un sistem de impozitare mai
puțin complex, mai ușor de înțeles, și dacă impozitele colectate ar fi distribuite mai eficient.
(Sipos A., 2015 )

1.2. Impozitele directe – Caracteristici generale

Impozitele directe reprezintă c ea mai veche și mai simplă formă de impunere. Acestea
au ca și caracteristică specifică, faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice
sau juridice, în funcție de veniturile și/sau averea acestora, pe baza cotelor de impozitare
prevăzute de lege. Întrucât impozitul dire ct este reglementat de tipul venitului și a averi,
acesta are stabilit în prealabil termenele de plată . În România cota standard de impozitare este
de 16%.
În categoria impozitelor directe intră următoarele impozite : impozitul pe profit,
impozitul pe venit , contribuții sociale , alte impozite și taxe locale.
După criteriul subiectul impozabil, impozitel e directe sunt împărțite în două categori i:
impozitul direct sup ortat de persoana fizică și impozitul direct suportat de persoana juridică.
Impozitele directe suportate de persoanele fizice au subiect de impunere persoanele
fizice care își au domiciliul sau reședința în statul care beneficiază de impozitul acestora,
precum și persoanele nerezidente care realizează venituri în statul respectiv. Aici avem câteva
persoane care sunt scutite de plata impozitului: diplomații străini acreditați, familiile regale,
suverani, persoanele care realizează venituri sub minimul impozabil și unele cadre militare. În
cadrul impozitelor directe pentru persoanele fizice, se ia în considerare și situația
contribuabilului (stare civilă, existența vreunui handicap, numărul de persoane aflate în
întreținere) în calcularea acestuia. Impozitele directe suportate de persoanele fizice sunt:
impozitele pe salarii, impozitul pe venit, contri buții sociale.
Impozitele directe suportate de persoanele juridice au ca și subiect persoanele juridice,
care realizează venituri în statul beneficiar de impozit, indiferent de domiciliul acesteia.

7

7
Impozitele directe suportate de persoanele juridice sunt: impozitul pe profit, contribuții
sociale (suportate de angajator), alte impozite și taxe locale. ( Codul fiscal, actualizat 2017 ).
Pentru companii, taxele, impozitele și contribuțiile sociale, au o dublă influența asupra
acestora:
– În primul rând acestea generează un cost administrativ asupra companiilor
– În al doile a rând ele generează un cost de trezorerie.
Autorul Helene Ehrhart, realizează in 2013 un studiu asupra impozitelor, pe perioada
campani ilor electorale. Aceasta remarcă faptul c ă în timpul alege rilor electorale, partidele
aflate la putere, au t endința ca in anul respectiv, să reducă impozitele cu un impact sc ăzut
asupra veniturilor bugetare. Helene realizeaz ă un studiu empiric pe un eșantion de 56 de ț ări
în curs de dezvoltare pe per ioada a 26 de ani (1980 -2006). În urma rezultatelor obținute,
Helene observă că în anul electoral sunt reduse unele impozite de către partidul aflat la putere.
În marea majoritate a ță rilor sunt redu se impozitele directe, pentru că acestea sunt
instrumentul favorit al politicienilor. Reduc erea impozitelor directe vizează firmele, prin
intermediul că rora se ajunge la aleg ător. Sc ăderea impozitelor directe nu au un impact
semnificativ asupra veniturilor bugetare, pentru că in majoritatea cazurilor în anul urmă tor
după o reducere, urmează și o majorare de impozite. (Ehrhart H., 2013 ).
1.2.1. Impozitul pe profit la nivel macroeconomic
În Rom ânia, c ota de impozitare este de 16% . Cu ajutorul acestei cote se stabilește
impozitul pe profit pe care trebuie să -l plătească contribuabilul. Persoanele care sunt nevoite
să plătească impozitul pe profit sunt: persoanele juridice române, persoanele juridice străine,
persoanele juridice și fizice străine, instituțiile publice. De la plata impozitului sunt scutiți
următori i contrib uabili: trezoreria statului, unități economice fără personalitate juridică,
fundațiile testamentare, unități aparținând cultelor religioase, instituțiile de învățământ
particular, asociațiile de proprietari.
Profitul impozabil este calculat ca : veniturile obținute în urma prestări i unor servici i
minus cheltuielile curente efectuate pentru realizarea acelor servic ii. Din cheltuielile curente
se scad veniturile neimpozabile înregistrate de persoana juridică și se adună cheltuielile
nedeductibile. Pentru deter minarea impozitului pe profit datorat se iau în calcul toate sursele
de venit pe care le are persoana juridică . În România i mpozitul pe profit are ca și termen de
plata data de 25 a primei luni după încheierea unui trimestru. (Codul fiscal , actualizat 2017 ;
Vintilă G . si colab., 2006 )

8

8
Impozitul pe profit joacă multe roluri importante î n decizi ile luate de o persoană
juridică , asupra propriei întreprinderi. În studiul realizat de autorul Georg Wamser în 2011,
asupra impactului pe care îl are impozitul pe profit asupra deciziei de investire a
multinaționalelor germ ane, în urma unei analize empirice, s -a observat o semi -elasticitate
între decizia de investire și impozitul p e proifit. Se confirmă faptul că , contr ibuțiile sociale
sunt legate în mod negativ de investiți i. Un aspect remarcabil al constatărilor este implicarea
concurenței fiscale. Multinaționalele caută țări cu regimuri fiscale preferențiale pentru a
realiza investiția. ( Wamser G., 2011 )
Impozitul pe profit face uneori diferențe între o întreprindere locală și o întreprindere
străină. Huizinga H. Si colab, realizaează in 2014 o analiză empirică asupra impactului dublei
impozit ări asupra bă ncilor cu capital str ăin dintr -o țară. Analiza est e realizat ă pe un eșantion
de bănci individuale, din 38 de țări î n perioada 1998 -2008. Prin in termediul acestui studiu se
urmă rește ce modifică ri aduce dubla impune re a impozitului, asupra unei bă nci cu capital
strain fa ță de o banc ă locală . Din rezultate le obț inute de Huizinga, se observ ă că bă ncile cu
capita l strain, supuse dublei impozită ri inter nationale, au o marjă de dobâ ndă mai mare,
doarece determină intreprinderile str ăine să -și reduc ă oferta de servi cii financiare, în timp ce
băncile locale nu în tâmpină aceste probleme. (Huizinga H. Si colab. 2014)
 Analiza impozitului pe profit la nivel macroeconomic
Vom face o analiz ă a impozitului pe profit colectat și ponderea în PIB a impozitului pe
profit înregistrat de România, comparativ cu indicatori statistici de referință (minim, maxim,
medie) ai Uniuni i Europene, în perioada 2007 -2016.
Tabel 1.1. : Statistică descriptivă privind impozitul pe profit în perioada 2007 -2016 , la
nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i Mld. EUR)
Criteriu 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total 371,16 375,00 347,25 349,01 342,75 328,70 302,40 271,27 384,59 420,17
Media 14,28 13,89 12,86 12,93 12,24 11,74 10,80 9,69 13,74 15,01
Maxim 75,08
GER 71,66
GER 69,31
GER 68,18
GER 70,02
GER 64,98
GER 53,32
U.K. 45,61
GER 66,15
U.K. 70,63
U.K.
Minim 0,39
EST 0,38
LET 0,34
EST 0,32
LET 0,25
EST 0,20
LET 0,17
EST 0,25
EST 0,26
EST 0,26
EST
Rom ânia 5,14 4,74 3,89 3,35 3,74 3,26 2,96 3,30 4,40 4,04
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Notă : GER -Germania; U.K. – Marea Britanie; EST – Estonia; LET – Letonia

9

9
În urma analizei tab elului 1.1. observăm că î n decur sul celor 10 ani analizați valoarea
maximă a impozitulu i pe profit colectat este atinsă de Germania î n 2009 și din 2011 p ână în
2016, fiind insoțită de Marea Britanie în 2008, 2009 și 2010. Valoarea minimă a impozitulu i
pe profit colectat este atinsă de Estonia între 2007 până în 2010, din 2011 urmând să alterneze
cu Letonia.
Grafic 1.1. : Dinamica impozitului pe profit în perioada 2007 -2016 , la nivelul UE,
comparativ cu România (Unităț i Mld. EUR)
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Pe baza analizei datelor din tabelul 1 .1 și a graficului 1.1 observăm că în România
impozitul pe profit colectat înregistrează fluctuații pe perioada celor 10 ani, atingând în 2016
cea mai mare valoare de 5,14 Mld. EUR, cu 1,10 Mld. EUR mai mult față de anul de pornire
2007. Nivelul României este puțin peste nivelu l minim înregistrat de Uniunea Europeană.
Impozitul pe profit, în România, înregistrează valori mai mici față de nivelul mediu din UE.
Observăm că anul 2009 a fost un an greu pentru persoanele juridice. Acest lucru se observă
din scăderea puternică a impoz itului pe profit colectat, atât la valoarea maximă cât și la cea
medie. În 2007 România înregistrează o diferență de 11 Mld EUR față de nivelul mediu
înregistrat de Uniunea Europeană, ajungând ca în 2016 diferența să scadă până la 9 Mld EUR.
În 2016 Uniune a Europeană nu reușește să atingă nivelul avut în anul 2007, care a scăzut
puternic în 2009 din cauza crizei financiare. România reușește să treacă mai ușor peste criză,
reușind în 2016 să depășească nivelul avut în 2007.

14,28 13,89 12,86 12,93 12,24 11,74 10,80 9,69 13,74 15,01 75,08 71,66 69,31 68,18 70,02
64,98
53,32
45,61 66,15 70,63
0,39 0,38 0,34 0,32 0,25 0,20 0,17 0,25 0,26 0,26 5,14 4,74 3,89 3,35 3,74 3,26 2,96 3,30 4,40 4,04
0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Media
Mld. EUR
Maxim
Mld. EUR
Minim
Mld. EUR
Romania
Mld. EUR

10

10

Tabel 1.2.: Statistica descript ivă privind impozitul pe profit ca ponde re în PIB în
perioada 2007 -2016, la nivelul UE, comparativ cu Româ nia (Unit ăți %)
Criteriu 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Media 2,65% 2,64% 2,49% 2,53% 2,55% 2,52% 2,48% 2,55% 3,18% 3,47%
Maxim
(Cipru) 5,77% 5,89% 6,09% 6,14% 6,09% 6,35% 6,13% 6,13% 7,52% 7,92%
Minim 1,48%
SLV 1,52%
SLV 1,36%
LIT 1,24%
SLV 1,27%
SLV 0,81%
LIT 0,95%
LET 1,54%
LET 1,59%
EST 1,58%
EST
Româ nia 3,04% 2,97% 2,59% 2,32% 2,80% 2,44% 2,34% 2,74% 3,09% 3,22%
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Notă : SLV – Slovenia; LIT – Lituania; LET – Letonia; EST – Estonia;
Din tabelul 1.2. observăm că impozitul pe profit ca pondere în PIB, atinge valorile
maxime în Cipru, urmâ nd ca valorile minime s ă fie înregistrate î n 2007 -2008 de Estonia,
2009 -2010 de Letonia, 2011 si 2014 de Lituania, iar in perioada 2012 -2016, cu excepț ie anul
2014 , valoarea minimă a fost înregistrată de Slovenia .
Grafic 1.2.: Dinamica impozitului pe profit ca pondere în PIB, în perioada 2007 -2016 , la
nivelul UE, comparativ cu Rom ânia (Unit ăți %)
Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/a meco/user/serie/SelectSerie.cfm
Pe baza analizei datelor din tabelul 1.2 și a graficului 1.2 observăm că România
înregistrează fluctuaț ii la nivelul impozitului pe profit ca pondere în PIB, pe perioada celor 10
ani analizați. În 2007 înregistrează un procent de 3,09% din PIB, ajungând ca în 2016 să
înregistreze un procent de 3,04% din PIB. Cele mai mici valor i sunt înregistrate în 2009 și 2,65% 2,64% 2,49% 2,53% 2,55% 2,52% 2,48% 2,55% 3,18% 3,47% 5,77% 5,89% 6,09% 6,14% 6,09% 6,35% 6,13% 6,13% 7,52% 7,92%
1,48% 1,52% 1,36% 1,24% 1,27%
0,81% 0,95% 1,54% 1,59% 1,58% 3,04% 2,97% 2,59% 2,32% 2,80% 2,44% 2,34% 2,74% 3,09% 3,22%
-0,50%0,50%1,50%2,50%3,50%4,50%5,50%
0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%9,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Media %
Maxim %
Minim %
Romania %

11

11

2012. Nivelul impozitului pe profit ca pondere în PIB din România este situat peste nivelul
minim, dar nu reușește să atingă nivelul maxim înregistrat al Uniunii Europene. Pe parcursul
celor 10 ani nivelul din România se in tersectează de mai multe ori cu nivelul mediu al Uniuni
Europene. Impozitul pe profit, ca pondere în PIB la nivel de Uniune Europeană înregistrează
un trend descendent pe perioada celor 10 ani.
Tabel 1.3. : Cotele de impunere privind impozitul pe profit la nivelul UE în anul 2016
Tatii Cote Tarii Cote
Belgia 33,00% Lituania 15,00%
Bulgaria 10,00% Luxemburg 21,00%
Republica Ceha 19,00% Ungaria 19,00%
Danemarca 22,00% Olanda 22,50%
Germania 15,00% Austria 25,00%
Estonia 20,00% Polonia 19,00%
Irlanda 12,50% Portugalia 21,00%
Grecia 29,00% Româ nia 16,00%
Spania 25,00% Slovenia 17,00%
Franta 33,33% Slovacia 22,00%
Croatia 20,00% Finlanda 20,00%
Italia 27,50% Suedia 22,00%
Cipri 12,50% Marea Britanie 20,00%
Letonia 15,00% Malta 35,00%
Sursă:http://ec.europa.eu

In urma an alizei tabelului 1.3. se observă ca România are o cotă a impozitului pe profit
de 16%. În Uniunea Europeană cota minimă de impozitare este de 10% și este înregistrată în
Bulgaria, în timp ce cota cea mai mare este deținută de Malta de 35 %. Cota de impozitare din
România este mai mică decât cota medie la nivel de Uni une Europeană cu 5,01 procente.
1.2.2. Alte impozite și taxelor locale la nivel macroeconomic
Impozitele și taxele locale sunt colectate de către unitățile administrativ -teritoriale, și
constituie venituri la bugetele locale. Contribuabilii acestor tipuri de impozite sunt: persoanele
fizice, persoanele juridice, fundațiile, unitățile de cult, asociațiile familiare și agricole.
Diferența între taxe și impozite este: taxele se plătesc pentru o contraprestație imediată
din partea statului, în timp ce plata impozitului nu aduce o contraprestație imediată.

12

12
În continuare se prezint ă impozitele și taxele locale colectate și ponderea în PIB a
impozitelor și taxelor locale înregistrate de România, comparativ cu indicatori statistici de
referință (minim, maxim, medie) ai Uniuni E uropene, în perioada 2007 -2016.
Tabel 1.4.: Statistica descriptivă privind alte impozite și taxe locale în perioada 2007 –
2016 , la nivelul UE, comparativ cu Româ nia (Unităț i Mld. EUR)
Criteri 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie 8,38 8,64 9,04 9,70 8,87 8,62 8,16 8,10 8,59 7,81
Minim 0,13
LET 0,12
LET 0,13
LET 0,13
EST 0,12
EST 0,11
EST 0,11
EST 0,09
CPR 0,10
CPR 0,10
CPR
Maxim 40,85
GER 41,52
GER 44,41
GER 40,92
GER 42,59
GER 44,19
GER 38,56
GER 38,29
GER 39,67
FRA 35,94
FRA
Româ nia 3,20 3,45 3,03 2,97 3,05 3,02 3,37 1,94 2,14 2,15
Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Notă : LET – Letonia; EST – Estonia; CPR – Cipru; Ger – Germania; FRA – Franta;
Pe baza tabelului 1.4. observăm că cea mai mica valoare colectata din a lte taxe si
impozite locale este înregistrată de Cipru î n perioada 2007 -2009, de Estonia în perioada 2010 –
2013 și Letonia î n perioada 2014 -2016. La polul opus se află Franț a care atinge cele mai mari
valori din cadrul UE î n perioada 2007 -2008, fiind urmată de Germania care în perioada 200 9-
2016, înregistrează cele mai mari valori colectate ale acestui impozit din cadrul UE.
Grafic 1.3.: Dinamica privind alte impozite și ta xe locale în perioada 2007 -2016, la
nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i Mld. EUR)
Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Pe baza analizei datelor din tabelul 1.4 și a graficului 1.3 observăm că în România, nivelul
altor taxe și impozite locale a crescut ușor în 2010 față de 2009 și s -au menținut relativ
constant până în anul 2016. Cea mai mică valoare a fost atinsă în anul 2009 de 1,94 Mld. 8,38 8,64 9,04 9,70 8,87 8,62 8,16 8,10 8,59
7,81
0,13 0,12 0,13 0,13 0,12 0,11 0,11 0,09 0,10 0,10 3,20 3,45 3,03 2,97 3,05 3,02 3,37
1,94 2,14 2,15 40,85 41,52 44,41
40,92 42,59 44,19
38,56 38,29 39,67
35,94
0,0010,0020,0030,0040,0050,00
-1,001,003,005,007,009,0011,0013,0015,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie
Mld. EUR
Minim
Mld. EUR
Romania
Mld. EUR
Maxim
Mld. EUR

13

13
EUR, iar cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2015 de 3,45 Mld. EUR. În
comparație cu Uniunea Europeană, România se situează sub medie cu aproximativ 5 Mld
EUR, fiind mai apropiată de valoarea minimă. Din anul 2012 media Uniuni Europene
înregistrează un trend descendent, în timp ce România înregistrează o ușoară creștere din anul
2012 până în 2016.
Tabel 1.5.: Statistica descriptivă privind alte impozite și taxe locale ca ponder e în PIB, în
perioada 2007 -2016, la nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i %)
Criteri 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie 1,89 2,06 2,20 2,45 2,34 2,28 2,28 2,32 2,29 2,11
Minim 0,79
IRL 1,11
U.K. 1,18
U.K. 1,45
U.K. 0,76
U.K. 0,57
U.K. 0,58
U.K. 0,66
U.K. 0,81
U.K. 0,69
U.K.
Maxim 3,25
FIN 3,55
FIN 3,51
FIN 4,36
FIN 3,83
BUL 4,08
FIN 3,88
FIN 4,52
BUL 5,04
BUL 4,57
FIN
Româ nia 1,89 2,16 2,01 2,06 2,29 2,26 2,66 1,61 1,50 1,71
Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Notă :IRL – Irlanda; U.K. – Marea Britanie; BUL – Bulgaria; FIN – Finlanda;
Din tabelul 1.5. observăm că cea mai mic ă pondere in PIB a impozitului Alte taxe și
impozite locale este înregistrată de Marea Britanie din 2007 până în 2015, urmând ca în 2016,
Irlanda să î nregistreze cea mai mare po ndere î n PIB a acestui impozit. Cea mai mare pondere
în PIB a impozitului alte impozite și taxe locale este înregistrată de Finlanda î n perioada
2007 -2016, cu exce ptia anilor 2008, 2009, 2012, câ nd Bulgaria înregistrează cea mai mare
pondere.
Grafic 1.4: Dinamica privind alte impozite și taxe locale ca ponder e în PIB, în perioada
2007 -2016, la nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i %)
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm 1,89 2,06 2,20 2,45 2,34 2,28 2,28 2,32 2,29 2,11
0,79 1,11 1,18 1,45
0,76 0,57 0,58 0,66 0,81 0,69 3,25 3,55 3,51 4,36
3,83 4,08 3,88 4,52 5,04
4,57
1,89 2,16 2,01 2,06 2,29 2,26 2,66
1,61 1,50 1,71
0,001,002,003,004,005,006,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie %
Minim %
Maxim %
Romania %

14

14
Ca pondere în PIB a impozitelor și taxelor locale, observăm din tabelul 1.5 ș i graficul
1.4 că România înregistrează o creștere puternică în 2010, fiind și anul cu cea mai mare
valoare din cei 10 ani analizați, după care se înregistrează un trend descendent până în 2016
când se ajunge la o valoare apropiată cu cea din 2007. Cea mai mică valoare est e înregistrată
în anul 2008 de 1,50%. În comparație cu Uniunea Europeană, România înregistrează valori
apropiate de medie, cu care se intersectează de mai multe ori. Nivelul mediu și nivelul din
România au o evoluție asemănătoare. România în 2010 -2012 est e mai apropiată de valorile
maxime înregistrat e la nivel de Uniune Europeană.
1.2.3. Impozitul pe venit la nivel macroeconomic

Impozitul pe venit este unul dintre cele mai important e impozit e direct e. Acesta este
reprezentat de impo zitul datorat de o per soană fizică în decursul unui an, asupra venitului
realizat. Contribuabilii sunt persoanele fizice române sau străine care realizează venituri pe
teritoriul României. În categoria venituri intră orice avan taj primit în bani de o persoană
fizică. (Vintilă G. si colab. 2002)
Autorii M Govinda Rao și R Kavita Rao , in 2009 vorbesc într -un articol, despre o
propunere a ministrului de finanțe din India, de a construi un sistem de impozitare simplu și
neutru bazat pe încredere cu aproape nici o scut ire și rat e reduse destinate să promoveze
respectarea voluntară. Scopul acestui proiect a fost să îmbunătățească eficiența și echitarea
sistemului fiscal, prin extinderea bazei de impozitare. Eliminarea deducerilor din baza de
impozitare a condus la creșterea costurilor administrative și la distorsiuni semnificative în
alocarea resurselor. Această măsură a făcut ca profesiile juridice și contabile să devină foarte
profitabile, în timp ce unele servici i pe care statul nu le poate asigura au scăzut în randament,
făcând con tribuabili să renunțe la furnizarea acelor servic ii. Cei doi autori au considerat că
pentru economia unui stat nu ar trebui să se ajungă la rat e scăzute, scutiri continue. ( Govinda
Rao M. și colab., septembtie 2009)
 Analiza impozitului pe venit la nivel macroeconomic
Vom face o analiză a impozitului pe venit colectat și ponderea în PIB a impozitului pe
venit înregistrat de România, comparativ cu indicatori statistici de referință (minim, maxim,
medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016.

15

15
Tabel 1.6.: Statistica descriptivă privind impozitul pe venit în perioada 2007 -2016 , la
nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i Mld. EUR)
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total 1507,42 1515,55 1442,13 1385,65 1352,63 1287,00 1242,51 1214,85 1302,92 1282,74
Media 57,98 56,13 53,41 51,32 48,31 45,96 44,38 43,39 46,53 45,81
Maxim 306,48
GER 291,08
GER 276,71
GER 265,74
GER 244,82
GER 227,94
GER 217,99
GER 224,88
GER 242,09
U.K. 273,12
U.K.
Minim
(Cipru) 0,72 0,68 0,71 0,75 0,73 0,76 0,73 0,68 0,68 0,70
Româ nia 5,86 5,71 5,44 5,18 4,36 4,96 4,68 4,49 5,04 4,37
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Notă : GER – Germania; U.K. – Marea Britanie;
În urma ana lizei Tabelului 1.6., se observă că valoarea maximă a impozitului pe venit
colectat, la n ivel de Uniunea Europeană este înregistrat de Marea Britanie în 2007 ș i 2008,
urmând ca din 2009 până în 2016, Germania să înregistreze cea mai ridicată valoare. Valorile
minime înregistrate î n perioada 2007 -2016 sunt atinse de că tre Cipru.
Grafic 1.5.: Dinamica impozitului pe venit în perioada 2007 -2016 , la nivelul UE,
comparativ cu România (Unităț i Mld. EUR)
Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Pe baza analizei datelor din tabelul 1.6 și a graficului 1.5 observăm că impozitul pe venit
colectat, în România înregistrează valori care fluctuează de la un an la altul. În 2016 este
înregistrată o ușoară creștere față de anul 2007, cea mai mică valoare fiind înregistrată în anul
2011 de 4,36 Mld EUR, iar cea mai mare fiind atinsă în anul 2016 de 5,86 Mld EUR. 57,98 56,13 53,41 51,32 48,31 45,96 44,38 43,39 46,53 45,81 306,48
291,08 276,71 265,74
244,82
227,94 217,99 224,88 242,09 273,12
0,72 0,68 0,71 0,75 0,73 0,76 0,73 0,68 0,68 0,70 5,86
5,71 5,44 5,18
4,36 4,96 4,68 4,49 5,04
4,37
0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,0010,00
0,0050,00100,00150,00200,00250,00300,00350,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Media Mld.
EUR
Maxim Mld.
EUR
Minim Mld.
EUR
Romania
Mld. EUR

16

16
Comparativ cu Uniunea Europeană, România se situează mai sus de nivelul minim, dar nu
reușește să atingă nivelul maxim înregistrat. Față de media Uniuni Europene, România
înregistrează valori scăzute, dar înregistrează același trend. La nivel de Uniune Europeană
este înregistrată o scădere puternică în 2008 și 2009, după care impo zitul pe venit crește
treptat până în 2016, an în care nivelul valorilor înregistrate este mai mare decât cele din anul
de referință 2007. Impozitul pe venit înregistrează cele mai mari valori din impozitele directe.
Tabel 1.7.: Statistica descriptivă privind ponderea în PIB a impozitului pe venit în
perioadă 2007 -2016, la nivelul UE, comparativ cu Rom ânia (Unităț i %).
Column1 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Media 8,32% 8,35% 8,56% 8,39% 8,16% 7,96% 7,96% 8,13% 8,22% 8,14%
Maxim
(Danemarca) 27,30% 26,86% 29,98% 27,15% 26,35% 26,03% 26,07% 26,24% 25,13% 25,28%
Minim
(Bulgaria) 3,27% 3,05% 3,09% 3,01% 2,97% 2,82% 2,80% 2,84% 2,81% 3,07%
Rom ânia 3,47% 3,57% 3,62% 3,59% 3,27% 3,72% 3,70% 3,73% 3,54% 3,48%
Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/ ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Din Tabelul 1.7. observăm că cele mai mari valori ale ponderi î n PIB, a impozitului pe
venit, înregistrată în periada 2007 -2016 la nivel de Uniune Europeana, sunt atinse de
Danemarca . Cea mai mică pondere î n PIB a impozitului pe venit este înregistrată de Bulgaria
pe parcursul celor 10 ani analizaț i.
Grafic 1.6.: Dinamica impozitului pe venit ca pondere în PIB în perioada 2007 -2016 , la
nivelul UE, comparativ cu Rom ânia (Unităț i %)
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm 3,47% 3,57% 3,62% 3,59% 3,27% 3,72% 3,70% 3,73% 3,54% 3,48% 8,32% 8,35% 8,56% 8,39% 8,16% 7,96% 7,96% 8,13% 8,22% 8,14%
3,27% 3,05% 3,09% 3,01% 2,97% 2,82% 2,80% 2,84% 2,81% 3,07% 27,30% 26,86% 29,98%
27,15% 26,35% 26,03% 26,07% 26,24% 25,13% 25,28%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%
0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%9,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Impozitul pe venit, pondere în PIB
Romania %
Media %
Minim %
Maxim %

17

17
Impozitul pe venit ca pondere în PIB, în România înregistrează valori mici, foarte
apropiate de nivelul minim al Uniuni Europene , după cum se observ ă în Graficul 1.6. ș i
Tabelul 1.7 . Ponderile în PIB se mențin aproximativ constante pe parcursul celor 10 ani în
anul 2016 înregistrând același nivel ca și în anul 2007 , cea mai mare valoare fiind atinsă în
anul 2009, iar cel mai mic procent în anul 2008. Față de media Uniuni Europene, nivelul din
România este cu aproximativ 5 procente mai scăzut. La nivel de Uniune Europeană ponderea
în PIB a impozitului pe venit a rămas relativ constantă din 2007 până în 2016.
1.2.4. Contribuții le sociale la nivel macroeconomi c
Impozitul contribuții sociale este una dintre principalele surse de venit ale unui stat , din
cadrul impozitelor directe (Apergis N., Padhi P. 2013) . Multe țări din î ntreaga lume, pun tot
mai mult acc entul pe cheltuielile sociale, î n spe cial pentru cheltuielile cu sanătatea . Rolul
acestor cheltuieli în procesul de creștere economică este ușor de înteles, deoarece o populație
mai sănă toasă acționează ca un produs secundar al productivității totale. O populație mai
sănătoasă poate lucra m ai mult, poate fi mai producti vă, poate ob ține câstiguri mai mari, în
general poate spori eficienț a capitalului uman al economiei ( Schultz 1999) . Anumite studii
empirice au arătat tendința ascendentă a cheltuielilor de sănătate, precum și contribuția lor la
creșterea economică, prin an umite canale cum ar fi creșterea populației demografice . (Felder
et al., 2000, Okunade și Murthy 2002).
Vom face o analiză a contibu țiilor sociale colectate și ponderea în PIB a contribuțiilor
sociale înregistrate de România, comparativ cu indicatori statistici de referință (minim,
maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016.
Tabel 1.8.: Statistica descriptivă privind contribuțiile sociale în perioada 2007 -2016 , la
nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i Mld. EUR).
Criteri 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total 1980,03 1940,85 1871,72 1822,92 1797,77 1752,96 1697,93 1656,81 1693,02 1644,32
Medie 70,02 68,08 65,98 64,66 63,41 61,62 59,91 59,82 59,60 58,73
Maxim
(Germania) 523,04 500,76 482,02 465,01 454,32 442,26 426,18 415,62 412,45 404,27
Minim
(Cipru) 0,63 0,60 0,56 0,52 0,50 0,49 0,46 0,43 0,43 0,40
Româ nia 13,53 12,96 12,82 12,40 11,65 11,99 11,76 12,09 14,12 13,08
Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/ ameco/user/serie/SelectSerie.cf

18

18
Din Tabelul 1.8. se observă că valoarea maximă atinsă a contribuțiilor sociale colectate
în perioada 2007 -2016 es te înregistrat ă de că tre Germania, la polul opus situâ ndu-se Cipru.
Grafic 1.7.: Dinamica contribuțiilor sociale in perioada 2007 -2016 , la nivelul UE,
comparativ cu România (Unităț i Mld. EUR)
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Pe baza analizei datelor din tabelul 1.8 și a graficului 1.7 observăm că nivelul
contribuțiilor sociale a înregistrat o creștere relativ constantă pe perioada celor 10 ani analizați.
Comparativ cu Uniunea Europeană, România nu este țara cu cel mai mic nivel al contribuțiilor,
dar înregistrează un nivel scăzut al a cestora, situându -se cu mult sub nivelul mediu. În 2007
România înregistrează încasări din contribuții sociale cu aproximativ 40 Mld. EUR mai puțin
față de media Uniuni Europene. Pe parcursul celor 10 ani nivelul mediu al contribuțiilor sociale
crește trep tat, ajungând ca în anul 2016 România să înregistreze încasări din contribuții sociale
cu 57 Mld. EUR mai puțin față de Uniunea Europeană. Observăm că deși nivelul minim și
maxim al Uniuni Europene a înregistrat un trend ascendent din 2007 până în 2016, R omânia, nu
a urmat acest trend, menținându -se la valori relativ constante.
Tabel 1.9.: Statistică descriptivă privind ponderea în PIB a contribuțiilor sociale în
perioada 2007 -2016 , la nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i %)
Criteri 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie 11,48 11,44 11,44 11,41 11,34 11,29 11,39 11,28 10,96 10,87
Maxim
(Franta) 18,80 18,93 19,10 18,86 18,55 18,27 18,11 18,27 17,57 17,53
Minim
(Danemarca) 0,97 1,00 1,03 1,08 1,21 1,34 1,35 1,35 1,32 1,38
Româ nia 8,01 8,10 8,53 8,60 8,73 8,99 9,28 10,04 9,91 10,43
Sursă : http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm 70,02 68,08 65,98 64,66 63,41 61,62 59,91 59,82 59,60 58,73
0,63 0,60 0,56 0,52 0,50 0,49 0,46 0,43 0,43 0,40 13,53 12,96 12,82 12,40 11,65 11,99 11,76 12,09 14,12 13,08 523,04 500,76 482,02 465,01 454,32 442,26 426,18 415,62 412,45 404,27
0,00100,00200,00300,00400,00500,00600,00700,00800,00
0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie
Mld. EUR
Minim
Mld. EUR
Romania
Mld. EUR
Maxim
Mld. EUR

19

19
În urma analizei realizate asupra tabelului 1. 9., observăm că Franța, în perioada
analizată 2007 -2016, înregistrează cea mai ridicată pondere în PIB a cheltuielilor sociale. În
timp ce, cea mai mică pondere înregistrată este contabilizată în dreptul ță ri Danemarca, care
pe perioada celor 10 ani de ana liză, cea mai ridicată pondere înregistrată de aceasta este de
1,35% î n anul 2010.
Grafic 1.8. : Dinamica contribuțiilor sociale ca pondere in PIB în perioada 2007 -2016 , la
nivelul UE, comparativ cu România (Unităț i %)

Sursă: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
Pe baza analizei datelor din tabelul 1.9 și a graficului 1.8 observăm că în România
ponderea contribuțiilor sociale în PIB a înregistrat un trend descendent din 2007 până în 2016,
ajungând de la 10,43% în 2007, la o valoare de 8,01% în 2016. Nivelul cont ribuțiilor sociale,
ca pondere în PIB al României este strâns față de nivelul mediu înregistrat de Uniunea
Europeană, spre deosebire de contribuțiile sociale colectate unde sunt înregistrate diferențe
mari între cele două nivele. În 2007 este înregistrată o diferență foarte mică de 0,4 Mld. EUR.
Nivelul mediu înregistrează o creștere ușoară până în 2016, an în care este înregistrată cea mai
mare diferență între nivelul României și nivelul mediu al Uniuni Europene, din perioada
analizată de 10 ani. Din no u România nu urmează același trend cu Uniunea Europeană,
maximă și nivelul mediu înregistrând un trend ascendent în timp ce România inregistraza o
scădere treptată a acestor ponderi.

11,48 11,44 11,44 11,41 11,34 11,29 11,39 11,28 10,96 10,87 18,80 18,93 19,10 18,86 18,55 18,27 18,11 18,27 17,57 17,53
8,01 8,10 8,53 8,60 8,73 8,99 9,28 10,04 9,91 10,43
0,97 1,00 1,03 1,08 1,21 1,34 1,35 1,35 1,32 1,38
0,005,0010,0015,0020,0025,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie %
Maxim %
Romania %
Minim %

20

20

Tabel 1.10.: Cotele de impunere privind contribuțiilor sociale la nivelul UE î n anul 2016
Țări Cote Țări Cote
Belgia 32,15% Lituania 30,80%
Bulgaria 18,10% Luxemburg 15,23%
Republica Ceha 34,00% Ungaria 27,00%
Danemarca Olanda 18,69%
Germania 19,33% Austria 21,48%
Estonia 33,80% Polonia 16,26%
Irlanda 10,75% Portugalia 23,75%
Grecia 24,56% Româ nia 22,75%
Spania 29,90% Slovenia 16,10%
Franta 21,22% Slovacia 35,20%
Croatia 17,20% Finlanda 21,22%
Italia 32,08% Suedia 31,42%
Cipri 7,80% Marea Britanie 13,80%
Letonia 23,59% Malta 10,00%
Sursă :http://ec.europa.eu
Din tabelul 1.10. se observă faptul că , cotele contribuțiilor sociale, plătite de angajator
în România ating un nivel de 22,75 %. Uniunea Europeană înregistrează nivelul maxim de
35,20% , atins de Republica Ceh ă și un nivel minim de 7,80% , atins de Cipru, față de nivel
mediu reprezentând 22,53%, mai mic decât nivelul Român iei cu 0,22 puncte procentuale.
1.3. Presiunea fiscală la nivel macroeconomic
Presiunea fiscală este un indica tor care arată cât de greu apasă impozitele asupra
contribuabililor. Cu ajutorul acestui indicator se poate observa când impozitele și taxele sunt
prea mari, iar statul poate interveni din timp , iar contribuabilii să aib ă un comportament
anormal când vine vorba de plata impozitelor. În gene ral presiunea fiscală se măsoară ca
raport între obligațiil e fiscale colectate la bugetul de stat pe o perioadă de timp și produsul
intern brut.
Limitele presiuni i fiscale sunt de mai multe tipuri:
– Limite de ordin economic – accentuează faptul c ă prelevările obligatorii po t duce la
un șir de evenimente neplăcute în economie, cum ar fi : scăderea investițiilor, scăderea
dorinței de economisire a populației, înclinația spre muncă a populației ar putea scădea.
– Limite de ordin psihologic și politic – când contribuabilul consideră c ă aceste limite
sunt depășite, acesta opune rezistență, apelând la unele acțiuni nelegale : fraudă, evaziune.
(Mosteanu N.R, 2001 ).

21

21
Teoreticienii au încercat să construiască un prag maxim al presiun ii fiscale, dar practica
l-a depășit de fiecare data. Din acest motiv se spune c ă acest indicator nu are un prag maxim.
Neținând seama de incidentele teoretice, presiunea fiscală poate fi analizată mai întâi
printr -un set de rapoarte, câte unul pentru fiecare clasă de venit, care arat ă că o parte din
venitul net, raportată la răspunderea fiscală pentru impozitele pe venit cu privire la persoane
fizice și juridice, și de stat, dar și taxe locale. Utilizarea tot mai mare a impozitelor directe, a
dus la un nivel formidabil al veniturilor colectate. Datorită nivelului mare de venituri
provenite din impozite directe, presiunea fiscală trebuie analizată cu atenție. O teorie
dezvoltată de analiza economică susține c ă presiunea fiscală ar trebui să fie distribuită în
funcție de nivelul venituri lor și de capacitatea de impozitare. ( Yaple M. si colab ., ).
 Modalităț i de determinare a p resiuni p fiscale :
Presiune fiscală națională. Aceast a est e o presiune obiectivă , care este determinată la
nivel de țară în funcție de necesitatea de finanțare a cheltuielilor publice. Mai este numită
uneori și presiune fiscală globală. Formula de calcul este :

, unde: I= impozite; C= contribuții la asigurările sociale de s tat; iar PIB
este produsul intern brut.
1. Presiunea fiscală individuală. Aceasta arată sacrificiul pe care, un contribuabil este
nevoit să -l suporte. Este calculată după următoare a formul ă:

, unde PT reprezintă totalul prelevărilor fiscal e suportate, iar CA
reprezintă vânzările totale. (Mosteanu N.R. , 2001) .
Într-un studiu realizat de Mihaela Popa, 2009 , autoarea evidențiază că nivelul fiscalități
din România este scăzut în comparație cu nivelele înregistrate de Uniunea Europeană, pentru
țara noastră fiscalitatea înregistrează un nivel destul de ridicat și este sever resimțit de către
contribuabili. Acest lucru poate fi explicat prin nivelul ridicat al veniturilor în țările
occidentale față de cele din România în contextul prețurilor de consum aproximativ egale,
precum și de utilizarea necorespunzătoare a resurselor financiare publice, acestea fiind
insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor cu educația, protecția socială, sănătatea, prin
urmare contribuabilii s unt cei care trebuie să acopere aceste nevoi din propriile venituri,
sporind astfel nemulțumirea socială. (Pop a M., 2009 )
De-a lungul timpului s -a căutat o legătură între presiunea fiscală și evaziu nea fiscală.
Autorul Pappa E. în 2014, realizează o analiză asupra impactului pe care î l are creșterea
presiuni fiscale prin impozitele directe, asupra evaziun ii fiscale și a corupției publice în

22

22
Grecia, Spania, Italia și Portugalia. Din studiul empiric realizat, reiese c ă odată cu creșterea
impoztitelor di recte și încercarea consolidări i fiscale, evaziunea fiscală și corupția publică
urmează să crească. Prin urmare reformele privind comb aterea corupției publice și evaziunea
fiscală, ar trebui să meargă mână în mână cu creșterea presiuni i fiscale. Presiunea fiscală și
evaziunea fiscală sunt direct proporționale. (Pappa E. si colab., 2014).

 Analiza presiun ii fiscale la nivel macroeconomic
Vom face o analiză a presiuni i fiscale înregistrate de România, comparativ cu indicatori
statistici de referință (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016.
Vom analiza datele din perioada crizei economice, comparativ cu datele de după trecerea
crizei.
Tabel 1.11.: Statistica descriptivă privind presiunea fiscală în perioada 2007 -2016 ,
la nivelul U E, comparativ cu România (Unităț i %)
Criterii 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie 23,60% 24,23% 24,60% 24,61% 24,71% 24,41% 24,40% 25,25% 25,35% 25,33%
Maxim 33,61%
BEL 34,64%
BEL 36,37%
DAN 35,64%
BEL 34,79%
BEL 34,03%
BEL 33,48%
DAN 40,19%
DAN 37,07%
DAN 40,95%
DAN
Minim 7,76%
LUX 13,84%
LUX 13,68%
LUX 14,17%
LUX 14,79%
BUL 14,04%
BUL 14,71%
BUL 16,97%
BUL 18,04%
ROU 18,16%
ROU
Româ nia 16,41% 16,80% 16,74% 16,57% 17,08% 17,42% 17,97% 18,13% 18,04% 18,85%
Sursă : Calcul autor
Notă : BEL – Belgia; DAN – Danemarca; LUX – Luxemburg; BUL – Bulgaria; ROU – România;
Din tabelul 1.11. observă m că presiunea fiscală, calcul ată din impozitele directe, la nivel
de Uniune Europeana, înregistrează valori maxime în Danemar ca în perioada 2007 -2010 ș i
2014, iar în 2011 -2016 cu excepție 2014, valorile maxime sunt înregistrate în Belgia.
Presiunea fisca lă, înregistrează cea mai mică cotă în Romania în perioada 2007 -2008,
Bulgaria în perioada 2009 -2012 și î n perioada 2013 -2016, cea mai mică cotă este înregistrată
în Luxemburg.

23

23

Grafic 1.9. : Dinamica presiuni i fiscale în perioada 2007 -2016 , la nivelul UE, comparativ
cu România (Unităț i %)

Sursă: Calcul autor
Pe baza graficului 1.9. și a Tabelului 1.11., se observă că presiunea fiscală în România,
a scăzut treptat, de la 18,85% în 2007 a ajuns la 16,41% în anul 2016. În 2007 -2009 presiunea
fiscală din România a fost foarte apropiată cu valoarea minimă a Uniuni Europene, în anul
2008 în România înregistrând nivelul minim. Pe parcursul crizei financiare 2007 -2009
presiunea fiscală a înregistrat cele mai mari valori la nivel de Uniunea European ă. Din 2010,
imediat după criză , valoarea minimă a înregistrat un trend ascendent mai mare decât cel
înregistrat de Rom ânia, diferența dintre cele 2 mărindu -se în anul 2016. Nivelul României este
mai scăzut decât nivelul mediu european, înregistrându -se în medie 5 -6 puncte procentuale
între cele 2 . Nivelul mediu înregistrează un parcurs asemănător cu cel al României,
înregistrând și aceasta un trend descendent. Nivelul maxim al Europei scade de la 40,95% în
anul 2007 până la 33,61% în anul 2016. Cea mai mică valoare a maximei a fost înregistrată în
anul 2010, odată cu ieșirea din criza, de 33,48 puncte procentuale.
23,60% 24,23% 24,60% 24,61% 24,71% 24,41% 24,40% 25,25% 25,35% 25,33% 33,61% 34,64% 36,37% 35,64% 34,79% 34,03% 33,48% 40,19%
37,07% 40,95%
7,76% 13,84% 13,68% 14,17% 14,79% 14,04% 14,71% 16,97% 18,04%
18,16% 16,41% 16,80% 16,74% 16,57% 17,08% 17,42% 17,97% 18,13%
18,04% 18,85%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%40,00%45,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie
%
Maxim
%
Minim
%
Romani
a %

24

24
CAPIT OLUL II
ANALIZA COTEI EFECTIVE DE IMPOZITARE A
PROFITULUI

2.1. Aspecte ale cotei efective de impozitare a profitului in literatura
de specialitate

Cota efectiv ă de impozi tare a impozitului pe profit, măsoară nivelul efectiv al sarcinii
fiscale reprezentat de i mpozitul pe profit asupra unei î ntreprinderi. Diminuarea sau evitarea
plății impozitului pe profit, este un sub iect de interes pentru a genții economici, organele
fiscale dar ș i pentru publ icul larg. Agen tul economic urmărește diminuarea acestei cote cât
mai mult posibil, în timp ce autoritatea fiscală și publicul larg urmăresc, ca întreprinderile să –
și plătească obligaț iile provenite din impozitul pe profit, că tre stat. Publicul larg beneficiind
de aceste venituri ale statului prin programele sociale de marate de că tre acesta.
Impozitarea profiturilor corporațiilor este o problemă de politică, în desfasurare și
controversată în practică . Pe de o parte, globalizarea producției și concurenț a pentru capitaluri
face din ce în ce mai dificilă punerea î n aplicare a ratelor ridicate ale impoz itului pe profit
asupra corporațiilor. Pe de altă parte, o cotă efectivă asupra profitului corporaț iilor este vazută
de Andreas Haufler ș i Frank Stahler ca un element esențial în menț inerea unui sistem fis cal
global care este echitabil și acceptat de majoritatea cetă țenilor. O nemulțumire pe scară largă
față de distribuția actuală a sarcinilor fiscale este rezult ată din faptul că profiturile
corporațiilor au crescut în mare part e în ultimele doua deceni, î n tim p ce cotele de impozitare
au scă zut. ( Haufler A. și Stähler F., mai 2013 )
Guvernele din întreaga lume î n ultimi i 30 de ani au redus treptat cotele impozitulu i pe
profit, pentru a mări nivelul de investiț ii. Johannes Becker; Clemens Fuest și Madine Riedel
realizează o lucrare î n care sus țin că impozitul pe profit nu afectează doar nivelul investițiilor,
acesta afectează și calitatea investițiilor prin creș terea nivelului veniturilor din muncă. Î n urma
unei anali ze empi rice, la nivelul multinaționalelor, aceștia obțin o semi -elasticitate de -1,6
între capitalul social ș i modificarea ratei impozi tului pe profit. Cei 3 sugerează că decizia nu
ar trebui să se bazeze doar pe ni velul de impozitare, și că trebuie să se țină co nt și de
rentabilitatea și intensitatea forței de muncă. Un exemplu pus în evidență de aceș tia este
Germania care, din 1990 și până î n 2000 a reușit să -și majoreze stocul de capital stră in cu

25

25

aproximativ 520%, depășind astfel țări ca și Franța, Marea Britanie, Japonia, deși avea o
rată de impozitare mult mai mare față de nivelul Uniuni i Europene. ( Becker J. și colab.
2012 ).
Elasticitatea cotei efective de impozitare a profitului, depinde de mărimea firmei.
Michael P. și colab. au realizat î n 2014 un st udiu asupra elasticităț ii cotei efective de
impozitarea a prof itului. Analiza a fost realizată la nivel ul a 1 milion de î ntreprinderi, din
Marea Britanie , pe o perioada de opt ani . În urma analizei empir ice realizată, Michael P și
colab. s -au obținut următ oarele rezultate: întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare de
300000 de lire sterline, au o elasticitate a cotei efective de impozi tare a profitului mică ,
cuprinsă între 0,13 ș i 0,17. Companiile mi ci cu o cifră de afaceri mai mică de 300000 lire
sterline au o elasticitate mare. Din combinarea c elor două rezultate Michael P. și colab. au
obținut o cotă efectivă a impozitului pe profit de 29%. (Michael P. s i colab. 2014) .
În studiul autorului Paunesc u Radu, realizat î n 2014 , în care analiza este efectuata
asupra unui numar de 56 de c ompanii din U.S.A. pe o perioadă de 12 ani (2000 -2012). Acesta
urmarește impactul pe care îl au diferiți factori din intermediul unei î ntreprinderi asupra cotei
efective de impozitare a impozitului pe profit, realizând 3 modele diferite, diferenț iate prin
indicatorii de performanta ROA, ROE și ROIC . În urma analiză rii rezultatelor, autorul
observă că ROE este singurul indicator care are rol de reducere asupra cotei efective de
impozitare a impozitului pe profit. (Paunes cu R., 2014)

2.2. Descrierea variabilelor utilizate î n modelul de regresie

În această parte a lucră rii s-a realizat un studiul empiric, în care a fost analizată cota
efectivă de impozitare a profit ului la nivel microeconomic asupra a 22 de companii, (vezi
Anexa nr. 1), aparținând domeniului energiei electrice, din țările emergente (România,
Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Polonia, Muntenegru). Prin inte rmediul acestei analize s -a urmărit
dacă modificarea unor ind icatori ai companiilor afectează cota de impozita re a profit ului.
Analiza a fost realizată cu date financiare de pe o perioadă de 10 ani (2006 -2015). Datele au
fost preluate din baza de date Reuters.
Variabilele utilizate î n realizarea modelului de regresie multiplă sunt prezentate in
Tabelul 2.1

26

26

Tabel 2.1. Prezentarea variabilelor utilizate in modelul de regresie
Tipul variabilei Descrierea Simbolul Observatii
Variabila
dependentă Cota de impozitare a
impozitului pe profit COTA Impozitul pe profit/ impozitul
contabile
Rentabilitatea financiar ă ROE Profitul net/ Capital propriu
Variabile Gradul de î ndatorare GRD Datorii totale/ active totale
independente Levierul LEV Datorii totale/Capital propriu
Marimea firmei LTA LOG(Active totale)
Logaritm din profitul net LPN LOG(Profitul net)
Sursă : Calcul autor
2.3. Metodologia cercetă rii

Cu ajutorul c otei efectiv e de impozitare a profit ului se poate analiza diferența între
rezultatul fiscal ș i rezultatul contabil al unei î ntrepr inderi. Există numeroase modalita ti de
calcul a cotei efective, în aceasta analiză a fost calculată ca și raport între profitul net ș i
profitul contabil. Analiza a fost realizată după modelul autoarelor Cârstea Felicia si Dascălu
Laura Andreea, care printr -o analiză emirică prin care au încercat să arate legătura dintre cota
efectivă de impozitare a profitului, și anumiț i indicatorii ai intreprinderilor, cum ar fi:
mărimea, investiția în active fixe ș i circu lante, sectorul de activitate. Î n urma analizei
efectuate, cele două autoare au identificat existența unor influențe pozitive între cota ef ectiva
de impozit a profitului și următori indicatori ai întreprinderilor: gradul de îndatorare,
performanța î ntreprinderii, dimensi unea companiei. Analiza empirică a fost realizată asupra
unui numar de 78 de companii, pe o durata de 4 ani (2 008-2009). (Cârstea F. Si Dascalu L,
20,,,)
În lucrarea de față s-au folosit 2 modele econometrice, care constau într -o regresie
multiplă, realizată cu ajutorul programului Eviews 7.
Modelele econometrice pe ntru observarea imp actului unor factori asupra co tei de
impozitare a profit ului sunt urm ătoarele.
Model 1:
COTA = α + β 1*LTA +β2*LEV+ β 3*ROE + β 4LPN
Model 2:
COTA = α + β 1*GRD +β2*LEV+ β 3*ROE + β 4*LPN

27

27
Unde:
– COTA reprezin tă variabila dependentă ;
– LEV, GRD, ROE, LTA, LPN reprezintă variabilele independente sau de control;
– β1, β2, β3, β4 sunt coef icienț ii variabilelor;
– α – reprezintă termenul liber;
2.4. Rezultatele empirice
Înainte de prezentarea rezultatelor s -a realizat o s tatistică descriptiv ă a datelor
2.4.1. Statistică descripriv ă
Tabel 2.2. Statistici descriptive a variabilelor utilizate in modelul de regresie.
Variabile COTA ROE LPN LTA GRD LEV
Mean 0,370 0,086 3,393 5,336 0,404 1,654
Median 0,385 0,030 3,360 5,468 0,428 0,744
Max 1,707 0,827 6,07 7,169 1,358 56,932
Min -1,171 -0,8023 0,322 3,807 0,010 -3,791
Std. Dev. 0,223 0,166 1,203 0,883 0,254 4,934
Skewness -0,083 1,459 0,043 0,190 0,503 8,696
Kurtosis 23,557 13,670 2,934 2,258 3,212 93,306
N 174 174 174 174 174 174
Sursă : Calcul autor
În urm a unei analize simple, realizată î n tabelul 2.2. asupra in dicatoriilor statistici, s -a
obținut o medie a cotei efective de impozitare a profitului, pentru companiile analizate, de
37%. Cot a de impozitare a profitului a î nregistrat fluctuaț ii de la un minim de -117% pentr u
compania EX Zh ytomyroblenerh o PAT (o companie din Ucraina) în anul 2015, până la o
valoare maximă de 170% pentru compania ENEFI Energiahatekonysagi Nyrt (o companie din
Ungaria) î n anul 2013.
Tabel 2.3. Matricea de corela re a variabilelor utilizate î n mo delul de regresie
Variabile COTA ROE LPN LTA GRD LEV
COTA 1,0000 0,0575 0,2243 0,1262 -0,0207 -0,0778
ROE 0,0575 1,0000 0,0880 -0,2744 0,4084 0,4669
LPN 0,2243 0,0880 1,0000 0,7037 0,0829 -0,1561
LTA 0,1262 -0,2744 0,7037 1,0000 -0,2477 -0,2724
GRD -0,0207 0,4084 0,0829 -0,2477 1,0000 0,4644
LEV -0,0778 0,4669 -0,1561 -0,2724 0,4644 1,0000
Sursă : Calcul autor

28

28
Pentru a analiza relaț iile dintre variabile, s-a cercetat corela rea. Matricea de co relare
este prezentată în tabenul 2.3. Cot a de impozitare a profit ului înregistrează o corelație
negativă cu variabilele gradul de îndatorare ș i levierul. Această înregistrează valori scă zute de
corelare cu celelalte variabile, cel mai mare indicator fiind cu variabila Logaritm din profitul
net de 0,22. Indicat orii de corelare păstrează valori relativ scăzu te, cea mai puternică relație
de corelație fiind întâlnită î ntre Rentabilitatea financiară ș i Levier de 0,46.
2.4.2. Rezultatele modelului de regresie
În continuare v or fi prezentate rezultatele obținute din r egresia multiplă . Rezultatele
sunt preluate din Anexa 2.
Tabel 2.4. Rezultatele modelului de regresie, pentru cele 2 modele
Model 1 Model 2
Coef icient t-Statistic Coeficient t-Statistic
C 1,0137 3,7479 1,2139 5,5880
LTA -0,1641 -2,4352
GRD -0,2748 -4,2435
ROE 1,2292 2,6817 2,1028 4,1101
LPN 0,2005 4,0434 0,2673 5,6041
LEV -1,4844 -3,1123 -2,1545 -4,3520
R-squared 10,76 % 16,53%
Ajuster R –
squared 8,65% 14,55 %
F-statistic 5,0993 8,3684
Prob. 0,06% 0,00%
Durbin -Watson
stat 1,3705 1,3960
Sursă : Calcul autor
În primul model analizat, în care a fost introdusă mărimea firmei (LTA ), s-a obț inut un
raport de determinare R2=10,7 6% și un R2-ajustat de 8,65 %. Din aceste valori rezultă că
modelul are un grad destu l de scă zut de încredere. Utilizâ nd un prag de semnificatie de 5%,
modelul obț inut este valid (Prob =0,06 %<5%).
Statistica Durbin -Watson este 1.3705 , este mai mi că de 2, fapt din care reiese că nu
există dovezi de autocorelare a erorilor de ordinul I în modelul de regresie.
Ecuația de regresie obținută din modelul 1 este urmatoarea:

29

29
COTA= 1,0137 – 0,1641 *LTA – 1.4844*LEV + 1,2292*ROE + 0.2005 *LPN
LTA, ROE, LPN , LEV dar ș i termenul liber ( C) sunt semnificative la un prag de
semni ficatie de 5%. Termenul liber, î nregistreaz ă un coeficient pozitiv, adică la creș terea cote i
de impozitare a profit ului cu 1 pp, acesta va creș te cu 1,0137 procente . Rentabilitatea
financiară, dar ș i logaritm din prof itul net înregistrează o relație directă cu, cota de imp ozitare,
adică la creș terea cotei de impozitare, vor crește ș i cele două variabile. Levierul, dar ș i
indicatorul de m ărime a firmei ( LTA ) înregistrează o relație indirectă cu, cota de impozitare a
profitului, adică la creș terea cotei de impozita re, cei doi indicatori vor scă dea. Marimea firmei
va scă dea c u 0,1641 procente, la creș terea cotei efective de impozitare cu 1 punct procentual.
În modelul al doilea, î n care mărimea firmei (LTA) este înlocuită cu gradul de
îndatorare a î ntreprinderi i (GRD) , nu sunt înregistrate mari diferenț e. R2 a înregistrat o
valoare de 16,53 %, iar R2 -ajustat este egal cu 14,55 %. Și acest model are un grad scăzut de
încredere. Prob. (F -statistic) =0.00% este mai mică decât pragul de semnificație de 5%, adică
se resping e ipoteza nulă , că toți coeficienți i sunt egali cu 0, prin urmare modelul este valid.
Statistica Durbin -Watson este 1.3 9, este mai mi că de 2, fapt din care reiese că nu există
dovezi de autocorelare a erorilor de ordinul I în modelul de regresie.
Ecuaț ia de regresie obținută din modelul 2 este urmă toarea:
COTA= 1,2139 – 0,2748*GRD – 2,1545 *LEV + 2,1028*ROE + 0.2673*LPN
Coeficienții modelului 2 păstrează aceeași direcție ca ș i coeficientu modelului 1.
Variabilele ROE, LPN si C sunt semnificative, pentru un p rag de semnificație de 5%,
înregistrează coeficienții pozitivi, adică la creș terea co tei de impozitare a profit ului, vor crește
și aceș ti indicatori ai întreprinder ii. Variabilele GRD și LEV înregistrează coef icienț ii
negativi, adică la creș terea cotei de impozitare a impozitului pe pr ofit, cei doi indicatori vor
scădea. Cele 2 variabile sunt semnificat ive pentru un prag de semnificaț ie de 5% Gradul de
îndatorare al întreprinderilor va scădea cu 0,27 procente la creș terea cu 1 punct procentual a
cotei efective de impozitarea a profitului.
Din cele 2 modele rezultă că mărimea firmei (LTA) și gradul de î ndatorare (GRD)
influentează negativ modific area cotei efective de impozitare. Rezultatul obținut î n modelul 2
nu corespunde cu realitatea, î n mod n ormal la creș terea cotei de impozitare, gradul de
îndatorare al întreprinderi crește, nu scade ca și în mod obișnuit. Se observă că la creș terea cu
1 punct procentual a cotei de impozita re Levierul va scă dea cu 1.4 8-2,15 procente,
rentabilitatea financiară (ROE) va cr ește cu o variaț ie de 1,22-2,10 procente , Logaritm din
profitul net ( LPN ) va crește cu o variație î ntre 0,20-0,26 unităț i.

30

30
CAPITOLUL II I
ANALIZA PRESIUNII FISCALE LA NIVEL
MICROECONOMIC

3.1. Descrierea bazei de date ș i a variabilelor utilizate

În acea stă parte a lucră rii s-a realizat un studiul empiric, î n care a fost analizată
presiunea fiscală la nivel microeconomic asupra a 22 de compan ii aparținând domeniului
energiei electrice, din țările emergente (România, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Polonia,
Muntenegru). Prin intermediul acestei analize s -a urmărit dacă impozitele directe sunt
determinante pentru determinarea presiunii fiscale. Anali za a fost realizată cu date financiare
de pe o perioadă de 10 ani (2006 -2015) . Datele au fost preluate din baza de date Reuters.

Tabel 3.1.: Des crierea variabilelor utilizate î n modelele de regresie
Tipul variabilei Descrierea Simbolul Observatii
Variabila
dependentă Presiunea fiscală PF Măsoară gradul de apă sare a impozitelor
directe asupra unei compan ii. Este
calcu lată ca suma impozitelor directe
raportate la cifra de afaceri.
Impozitul pe
profit IMPR Reprezintă suma pe care o companie o
plăteș te, în funcț ie de profitul pe care î l
realizează aceasta.
Variabile
independente Cheltuieli sociale
suportate de
angajator CHS Reprezintă volumul cheltui elilor sociale
(cheltuieli cu sănă tatea, cheltui eli cu
pensiile, cheltuieli cu ș omajul, etc.)
suportate de angajator
Alte impozite ș i
taxe locale AIMP Reprezintă taxele ș i impoz itele pe care
angajatorul le plătește î n func ție de activele
deținute de companie.
Variabile de control Logaritm din cifra
de afaceri LCA Cifra de afaceri reprezintă volumul
vânză rilor realizate de o companie
Logaritm din
active totale LTA Este un indicator care arată mă rimea
firmei, este calculat ca și logaritm din
active totale.
Sursă : Calcul autor

31

31
3.2. Metodologia cercetă rii

Cu ajutorul presiunii fiscale, se poate determina gradul de apăsare a unor taxe și
impozite asupra unei întreprinderi. În cazul de față presiunea fiscală măsoară gradul d e
apăsare a i mpozitelor directe asupra unei întreprinderi. Presiunea fiscală a fost calculată ca
raport î ntre totalitate a impozitelor directe suportate de angajator (impo zitul pe profit, alte
impozite ș i taxe locale, cheltuieli sociale) ș i cifra de afaceri a unei compan ii.
Analiza cantitativă urmărește căt de mult influentează impozitele directe suportate de
angajator, presiunea fiscală . Pentru aceas tă analiză am folosit o regresie liniară multiplă cu
ajutorul programului Eviews 7. Regresia liniară multiplă este o metodă de predicție a unei
variabile dependente, pornind de la mai multe variabile indepe ndente. Ea se bazează pe
corelația dintre mai multe variabile implicate.
Modelele econom etrice pentru observarea diferiț ilor factori asupra presiunii fisc ale sunt
urmă toarele:
Model 1:
COTA = α + β 1*IMPR +β2*CHS + β 3*AIMP + β 4*LTA+ β 5*LCA
Model 2:
COTA = α + β1*IMPR+β 2*CHS+ β 3*LCA+ β 4*LTA
Model 3:
COTA = α +β 1*CHS+ β 2*AIMP+ β 3*LTA+ β 4*LCA
Model 4 :
COTA = α +β 1*CHS+ β 2*LTA+ β 3*LCA
Model 5 :
COTA = α + β 1*AIMP+ β 2*LTA+ β 3*LCA
Unde:
– PF reprezintă variabila dependentă ;
– IMPR, CHS, AIMP, LCA, LTA reprezintă variabilele independente sau de
control;
– β1, β2, β3, β4, β5 sunt coeficienț ii variabilelor;
– α – reprezintă termenul liber;
Datele utilizate pentru realizarea acestei analize au fost colectate din baza de date
Reuters.

32

32
3.3. Rezultatele empirice

Inainte de prezentarea rezultatelor, se va face o analiza descriptivă asupra variabilelor
utilizate.
3.3.1. Statistica descriptiv ă

Statistica descriptivă a variabilei depende nte, variabilelor independente și de control
este prezentată î n tabelul nr. 3.2.

Tabel nr. 3.2. : S tatistica descriptivă a variabilelor utilizate î n modelele de regresie
PF IMPR CHS AIMP LCA LTA
Mean 0,187 2,979 3,737 3,395 4,929 5,276
Median 0,148 2,824 3,729 3,159 4,674 5,468
Max 0,642 5,460 5,245 5,548 6,863 7,189
Min 0,018 -1,000 2,595 1,434 3,249 3,733
Std. Dev. 0,149 1,141 0,682 0,887 0,818 0,765
Skewness 1,202 -0,408 0,161 0,106 0,345 0,066
Kurtosis 3,793 4,312 2,224 2,634 2,654 2,996
N 93 93 93 93 93 93
Sursă : Calcul autor

În urma statist icilor descriptive, prezentate î n tabelul 3.2. se observă că presiunea fiscală
atinge o medie de 14,8 %, la nivelul co mpaniilor analizate. Cota maximă atinsă de presiunea
fiscală de 64,2 %, este înregistrată de compania Pann Ergy (o companie din Ungaria), în anul
2015. Valoarea minimă înr egistrată de presiunea fiscală, î n cadrul compa niilor analizate este
de 1,8%, î nregistrat de o companie din Polonia ( Centru m Nowoczesnych Technologii SA) î n
anul 2011.

Tabel 3. 3. : Matricea de corelaț ie a variabilelor utilizate î n modelul de regresie
PF IMPR CHS AIMP LCA LTA
PF 1.0000 -0,2923 0,0256 -0,0958 -0,4970 0,0232
IMPR -0,2923 1.0000 0,7076 0,8310 0,8698 0,7489
CHS 0,0256 0,7076 1.0000 0,7968 0,7827 0,8644
AIMP -0,0958 0,8310 0,7968 1.0000 0,8377 0,8121
LCA -0,4970 0,8698 0,7827 0,8377 1.0000 0,7875
LTA 0,0232 0,7489 0,8644 0,8121 0,7875 1.0000
Sursă : Calcul autor

33

33
Pentru a analiza relaț ia dintre variabile, s-a utilizat cercetarea corelari i. Matr icea de
corelare este prezentată în tabelul 3.3. De regulă, coeficienții de corelare între 0 ș i 0,30
marc hează o corelare slabă, între 0,30 și 0,70 marchează o corelar e medie, și o corelare
puternica între 0,7 ș i 0,86. (Tudorel A. 2008) După cum putem observa, presiunea fiscală
înregistrează o corelare negativă cu variabilele: alte impozite ș i taxe l ocale, impozitul pe
profit ș i logarit m din c ifra de afaceri, aceasta fiind și cea mai puternică corelar e negativa. De
asemenea se constată că variabilele independente ș i variabilele de control au un coe ficient de
corelare ridicat.

3.3.2. Rezultatele model ului de regresie

În tabelul 3.4. sunt prezentate rezultatele ecuaț iei de r egresie, cu variabila dependentă
presiunea fiscală. Din rezultatele obtinuțe observăm că presiunea fiscală înregistrază o relație
negativă cu variabila de control, logaritm din cifra de afaceri. Rezultatele prezentate in tabel
sunt preluate din Anexa 3

Tabel 3.4. : Prezentarea r ezultat elor obținute din modelele de regresie
Variabile Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5
C 0,570743 c
(10,05236) t 0,473596 c
(7,877569 )t 0,502110 c
(9,973009) t 0.390793 c
(8,775124) t 0,489733 c
(10,12961) t
IMPR 0,022976 c
(2,036448) t 0,033845 c
(2,820326 )t
CHS 0,122694 c
(6,659703) t 0,151490 c
(7,144568) t 0,122854 c
(5,520856) t 0,155356 c
(7,705942) t
AIMP 0,083801 c
(5,747471) t 0,075138 c
(5,520856) t 0,115673 c
(8,245987) t
LCA -0,347005 c
(-20,55883) t -0,316127 c
(-16,59118) t -0,329148 c
(-21,82153) t -0,286283 c
(-20,85924) t -0,329207 c
(-19,75829) t
LTA 0,097789 c
(5,788980) t 0,113016 c
(5,720549) t 0,112615 c
(5,625927) t 0,115730 c
(5,927234) t 0,174449 c
(10,25888) t
F-statistic 115,4354 94,65975 123,1575 147,3281 131,0992
Prob(F –
statistic) 0.000000 0.000000 0,000000 0,000000 0,000000
R-squared 0.869011 0,787783 0,789940 0,725773 0,692063
Ajusted R –
Squared 0.861483 0,779460 0,783526 0,720847 0,686784
Durbin –
Watson stat 0.721464 0,690930 0,767122 0,919807 0,862871
Sursă : Calcul autor
Notă: xc –reprezintă coeficienț ii; x t-reprezintă t-Statistic

34

34

Pentru modelul 1 se obține următoarea ecuaț ie de regresie:
PF = 0,570743 + 0.022976*IMPR + 0.122694*CHS + 0.083801*AIMP –
0.347005*LCA + 0.097789*LTA
Analizând rezultatele, a fost posibilă formularea unor concluz ii cu, caracter practic
referitoare la corel ația dintre variabila dependentă și variabilele independente ș i de control.
Vom folosi un prag de semnificație de 5%.
Probabilitatea ca modelul sa fie unul corect este relativ ridicată (aproximativ 86%),
concluzie bazată pe valorile obținute cu ajutorul programului Eviews 7 pentru testele R –
squared (0,869011) și Adjusted R – squared (0,861483). Prob(F -statistic) = 0,00%, este
mai mic decât pragul d e semnificație de 5%, rezultă că se acceptă H 0: se respinge ipoteza nulă
ca toți coeficienți i de panta sunt egali cu 0. Statistica Durbin -Watson este 0,721464, este mai
mică de 2, fapt din care reiese că nu există dovezi de autocorelare a erorilor de ordinul I în
modelul de regresie.
Variabilele IMPR, AIMP, CHS, LTA , și termenul liber ( C) sunt semnificative pentru
un grad de semnificaț ie de 5%. Î nregistrează un co ficient po zitiv, au o relaț ie direct ă cu
variabila dependentă , adic ă la creș terea presiunii fiscale, vor crește și aceș ti indicatori.
Variabila de control LCA este semnificativă, pentru un grad de semnificaț ie de 5% .
Coeficeintul acestui indicator, înregistrează o v aloare negativă, adică la creș terea presiunii
fiscale , LCA va scă dea.
Pentru modelul 2 se obține următoarea ecuaț ie de regresie:
PF = 0,473596 + 0.033845*IMPR + 0.151490*CHS – 0.316127*LCA +
0.113016*LTA
Probabilitatea ca modelul să fie unul corect este relativ ridicată (aproximativ 78%),
concluzie bazată pe valorile obținute cu ajutorul programului Eviews 7 pentru testele R –
squared (0,787783) și Adjusted R – squared (0,779460). Prob(F -statistic) = 0,00%, este
mai mic decât pragul de semnificație de 5%, rezultă ca se acceptă H 0: se respinge ipoteza nulă
ca toți coeficienți de panta sunt egali cu 0. Statistica Durbin -Watson este 0,690930, este mai
mică de 2, fapt din care reiese că nu există dovezi de autocorelare a erorilor de ordin ul I în
modelul de regresie.

35

35

Variabilele utilizate in acest model ( C, IMPR, CHS, LTA ), sunt semnificative in acest
model, pentru un prag de semnificaț ie de 5%. Coeficienț ii înregistrați sunt pozitivi, adică la
creșterea presiunii fiscale o să crească ș i acești indicatori. Variabila de control LCA este
semnificativă pentru modelul de regres ie, pentru un prag de semnificație de 5%. Această
variabilă î nregistr ează un coeficient negativ, adică la creșterea presiuni fiscale, indicatorul
logaritm din cifra de afaceri va scă dea.
Din modelul 3 se obține următoarea ecuaț ie de regresie:
PF = 0,502110 + 0. 122854*CHS + 0. 0 75138*AIMP – 0. 329148*LCA +
0.112615*LTA
Probabilitatea ca modelul sa fie unul corect este relativ ridicată (aproximativ 78%),
concluzie baz ată pe valorile obținute cu ajutorul programului Eviews 7 pentru testele R –
squared (0,789940) și Adjusted R – squared (0,783526). Prob(F -statistic) = 0,00%, este
mai mic decât pragul d e semnificație de 5%, rezultă că se acceptă H 0: se respinge ipoteza nu lă
ca toți coeficienț ii de panta sunt egali cu 0. Statistica Durbin -Watson este 0,767122, este mai
mică de 2, fapt din care reiese că nu există dovezi de autocorelare a erorilor de ordinul I în
modelul de regresie.
Coeficienț ii variabilelor C, CHS, AIMP și LTA sunt pozitivi, adică la modificarea
presiunii fiscale, indicatori i intreprinderii vor urma aceeași direcț ie ca a presiunii fiscale.
Variabilele sunt semnificat ive pentru un grad de semnificaț ie de 5%. Variabila LCA este
semnificativă, pentru un grad de semnificație de 5%. Această variabilă înregistrează un
coeficient negativ, adică la creș terea presiunii fiscale, indicatorul logaritm din cifra de afaceri
va scă dea.
Pentru modelul 4 se obține următoarea ecuaț ie de regresie:
PF = 0,390793 + 0. 155356*CH S – 0. 286283*LCA + 0. 115730*LTA
Probabilitatea ca modelul să fie unul corect este relativ ridicată (aproximativ 72%),
concluzie bazată pe valorile obținute cu ajutorul programului Eviews 7 pentru testele R –
squared (0,725773) și Adjusted R – squared (0,720847). Prob(F -statistic) = 0,00%, este
mai mic decât pragul d e semnificație de 5%, rezultă că se acceptă H 0: se respinge ipoteza nulă
ca toți coeficienț ii de panta sunt egali cu 0. Statistica Durbin -Watson este 0,919807, este mai
mică de 2, fapt din care reiese ca nu există dovezi de autocorelare a erorilor de ordinul I în
modelul de regresie.

36

36

Variabilele folosite în acest model de regresie ( C, CHS, LCA, LTA ), sunt
semnificative pentru un prag de semnifica ție de 5%. Ca ș i în cazul modelelor anterioare
variabilele C, CHS, LTA , înregistreaz ă un coeficient pozitiv, adică la creș terea presiunii
fiscale , vor crește ș i aceste variabile, î n timp ce LCA înregistrează un coef icient negativ,
adică la creș terea presiunii fiscale, LCA va scă dea.
Din modelul 5 de regresie se obține următoarea ecuaț ie:
PF = 0,489733 + 0. 115673*AIMP – 0. 329207*LCA + 0.174449*LTA
Probabilitatea ca modelul să fie unul corect este relativ ridicată (aproximativ 69%),
concluzie bazată pe valorile obținute cu ajutorul programului Eviews 7 pentru testele R –
squared (0,692063) și Adjusted R – squared (0,686784). Prob(F -statistic) = 0,00%, este
mai mic decât pragul d e semnificație de 5%, rezultă că se acceptă H 0: se respinge ipoteza nulă
ca toți coeficienți de panta sunt egali cu 0. Statis tica Durbin -Watson este 0,862871, este mai
mică de 2, fapt din care reiese c ă nu există dovezi de autocorelare a erorilor de ordinul I în
modelul de regresie.
Toate variabilele folosite î n acest model de regresie ( C, AIMP, LCA, LTA ), sunt
semnificati ve, pentru un prag de semnificaț ie de 5%. Variabilele C, AIMP si LTA ,
înregistrează coeficienți pozitivi, adică la creșterea presiunii fiscale vor crește și aceș ti
indicatori ai întreprinder ii. Variabila LCA înregistrează un coefficient negativ, adică la
creșterea presiunii fiscale, acest indicator va scă dea.
Coeficienț ii variabilei independente IMPR sunt pozitivi ș i semnificativi la nivelul celor
5 modele de regresie , determinând în mare măsură presiunea fiscală. Cu cât impozitul pe
profit este mai mare, cu at ât va crește și presiunea fiscală. Dacă presiunea fiscală ar crește cu
1 punct procentua l, atunci impozitul pe profit va crește cu o variaț ie de 0,022976 -0,033845
u.m. în cazul în care celelalte variabile ar f i nule . Din probabilităț ile <5% și testele t-Statistic
se respinge ipoteza nulă.
Coeficien ții variabilei independente AIMP sunt pozitivi ș i semnificativi la nivelul celor
5 modele de regresie , adică odata cu, creșterea acestei variabile, va crește și variabila
dependentă. Dacă presiunea fiscală ar crește cu 1 punct procentual, atunci indicatorul “alte
impozite și taxe locale ” va crește cu o variaț ie de 0,075138 -0,115673 u.m. în cazul în care
celelalte variabi le ar fi nule . Din probabilităț ile < 5% și testele t-Statistic se respinge ipoteza
nulă.

37

37

Coeficienț ii variabilei independente CHS sunt pozitivi ș i semnificativi la nivelul celor 5
modele de regresie . Cu cât cheltuielile sociale sunt mai mări, cu atât ma i mult crește și
presiunea fiscală. Dacă presiunea fiscală ar crește cu 1 punct procentual, atunci indicatorul
cheltuieli cu as igrarile și protecția socială va crește cu o variaț ie de 0,122694 -0,155356 u.m.
în cazul în care celelalte variabil e ar fi nule . Din probabilităț ile <5% și testele t-Statistic se
respinge ipoteza nulă.
Coeficienț ii variabilei de control LCA sunt pozitivi ș i semnificativi la nivelul celor 5
modele de regresie . Arată că dacă cifra de afaceri a companiei va crește, presiunea fiscal ă va
scădea. Cele două variabile sunt invers proporționale. Dacă presiunea fiscală ar crește cu 1
punct procentual, atunci cifra de afaceri al companiilor va scădea cu o varia ție de 0,286283 –
0,347005 u.m. în cazul în care celelalte variabile vor fi nule . Din probabilităț ile <5% și
testele t-Statistic se respinge ipoteza nulă.
Coeficienț i variabilei de control LTA sunt pozitivi si semnificativi la nivelul celor 5
modele de regresie . Arată că odată cu creșterea sa , crește și variabila dependentă reprezentat ă
de presiunea fi scală. Dacă presiunea fiscală va crește cu 1 punct procentual, atunci capitalurile
proprii ar crește cu o variaț ie de 0,097789 – 0,174449 u.m. în cazul în care celelalte variabile a r
fi nule . Din probabilităț ile <5% și testele t-Statistic se respinge ipoteza nulă.
Din cele 5 modele de regresie se observă că impozitele directe determină presiunea
fiscală. Se observă că, dacă impozitele directe sunt separate, acestea nu influențează cu mult
modificarea presiunii fiscale.
.

38

38
CONCLUZII

În urma analizei realizate observăm ca impozitele directe apăsă greu pentru contribuabil
în unele țări din Uniunea Europeană. Impozitele directe sunt văzute ca un cost administrativ
suplimentar pentru persoana juridică. Acestea sunt indispe nsabile unui stat. Impozitele directe
cât și cele indirecte sunt principalul venit la bugetul statului, și cu ajutorul lor sunt acoperite
majoritatea cheltuielilor publice.
În primul capitol, în pe rioada analizată (2007 -2016), s -a urmărit dinamica presiuni
fiscale realizate la nivel macroeconomic. Observăm ca România înregistrează un nivel al
presiuni fiscale de 18,85% în anul 2007, urmând ca în anul 2016 România sa înregistreze un
nivel de 16,41%. Pe perioada crizei economice, nivelul României se menține peste 18%,
urmând ca din primul an de după criză (2010) acesta sa scadă la 17%. Din 2010 și până în
2016 este înregistrat un trend descendent.
Față de nivelul Uniuni Europene, România stă bine cu acest indicator. Pe parcursul
celor 10 ani studiați, atât p e timpul crizei financiare, cât și după, România reușește sa mențină
un nivel mai scăzut, în medie cu 7 puncte procentuale, al presiuni fiscale față de nivelul mediu
al Uniuni Europene. Din analiza observăm ca cel mai important impozit direct pentru bugetu l
statului sunt contribuțiile sociale, care sunt destinate contribuabililor persoane fizice, dar și
persoanelor juridice..
Din analiza efectuată se observă ca România nu a suferit așa de mult în timpul crizei
economice, spre deosebire de Uniunea Europeană. În România nu au fost înregistrate mari
modificări de trend a impozitelor directe, după ieșirea din criză economică.
În urma rezultatelor obținute din analiza empirică realizată in capitolul al doilea, se
observă că mărimea firmei (LTA) și gradul de îndat orare (GRD) influentează în sens invers
modificarea cotei efective de impozitare. La creșterea celor doi indicatori, cota efectivă de
impozitare a profitului va scadea. Rezultatul obținut în modelul 2 nu corespunde cu realitatea,
în mod normal la creșterea cotei de impozitare, gradul de îndatorare al întreprinderi în
realitate va crește .
În urma analizei empirice realizata in capitolul trei, se observă ca impozitele directe
utilizate (impozitul pe profit, contribuțiile sociale ș i alte impozite și taxe locale) sunt
semnifica tive pentru determinarea presiuni fiscale. Rezultatele obținute sunt asemanatoare cu
cele din realitate, adică la creșterea impozitelor directe va crește și presiunea fiscală a
intreprinderilor.

39

39
BIBLIOGRAFIE

1. Agnes Sipos , “Detemining factors of tax -morale with special emphasis on the tax
revenues of local self -gouvernments ”; 3 rd Economics&Finance Conference, UK,
August 25 -28, 2015
2. Andreas Haufler and Frank Stähler, “Tax Competition In A Simple Model With
Heterogeneous Firms: How Larger Markets Reduce Profit Taxes”, International
Economic Review Volume 54, Issue 2, pages 665–692, May 2013
3. Cârstea Felicia, Dascălu Laura Andreea, “Studiu privind factorii de influență asupra
cotei efective de impozitare a profitului”, Colecția de working papers ABC -UL
LUMII FINANCIARE, 2013
4. Evi Pappa, Rana Sajedi, Eugenia Vella , “Fiscal consolidation with tax evasion and
corruption ”; European University Institute, Florence, Iraly, 2014
5. Georg Wamser, “Foreign (în)direct investment and corporate taxation ”, The Canadian
Journal of Economics, Vol 44, No. 4, pp. 1497 -1524
6. Georgeta Vintila, Elena Alexandra N enu, Stefan Cristian Gherghina,Empirical
research towards the factors influencing corporate financial performance on the
bucharest stock exchange, Scientific Annals of the ‟Alexandru Ioan Cuza” University
of Iași, 2014.
7. Gisele L Pappa, Gabriela Ochoa, Matt hew R Hyde, Alex A Freitas, John Woodward,
Jerry Swan, „ Contrasting meta -learning and hyper -heuristic research: the role of
evolutionary algorithms ”, Genetic Programming and Evolvable Machines
8. Harry Huizinga, Johannes Voget and Wolf Wagner, „International Taxation and
Cross -Border Banking”, : American Economic Journal: Economic Policy, Vol. 6, No.
2 (May 2014), pp. 94 -125
9. Iulian Văcărel ; “Finanțe publice ” , Ediția a VI – a, Ed itura Didactică și Pedagogică,
București, 2007
10. J Becker, M Matzner, O Müller, M Walter, A Review of Event Formats as Enablers of
event -driven BPM , J Becker, M Matzner, O Müller, M Walter,Business process
management workshops, 433 -445
11. M Govinda Rao și R Kavita Rao, “Direct Taxes Code: Need for Greater Reflection ”,
Economic and Political Weekly , Vol. 44, No. 37 (September 12 -18,2009)

40

40
12. Maxine Yaple, “The Burden of Direct Taxes aș Paid by Income Classes ”, The
American Economic Review, Vol. 26, No. 4, pp. 691 -710
13. Michael P. Devereux, Li Liu and Simon Loretz, „The Elasticity of Corporate Taxable
Income: New Evidence from UK Tax Records” American Economic Journal:
Economic Policy, Vol. 6, No. 2 (May 2014), pp. 19 -53
14. Mihaela Popa, “Taxes, Fees and Obligations în România – Main Components of
Companies’ Fiscal Costs ” , 2009
15. Narcisa Roxana Mosteanu, Impoz ite și taxe 2000 -2001, Editura Economică, 2001
16. Nicholas Apergis, Puja Padhi, “Health expenses and economic growth: convergence
dynamics across the Indian States”, International Journal of Health Care Finance and
Economics, Vol. 13, No. 3/4(December 2013), pp. 261 -277
17. Okunade, Albert A., Murthy, Vasudeva N. R., „ Technology as a 'major driver' of
health care costs: a cointegration analysis of the Newhouse conjecture”, Journal of
Health Economics Volume 21, Issue 1 , January 2002, Pages 147 -159
18. Paul Schultz, „Health and Schooling Investments in Africa, Journal of Economic
Perspectives” Volume 13, Number 3 Summer 1999 Pages 67 –88
19. Paunescu Radu, „Studiu privind cota efectivă de impozitare a profitului companiilor
din perspectiva metodologiei Griffith -Devereux”, ABC -ul Lumii Financiare, 2014
20. Tudorel Andrei, Stelian Stancu, Andreea Iluzia Iacob, Introducere in econometrie
utilizand Eviews”, Bucuresti : Editura Economica , 2008.
21. Vintilă Georgeta, “Fiscalitate: metode și tehnici fiscale ”, ediția a II -a, editura
Econo mică, 2006
22. Vintilă Georgeta, Magdalena Călin, Nicoleta Vintilă, “Fiscalitate ”, Editura
Economică, 2002
 Legea 227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017
 http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm (Baza de date
AMECO)
 http://www.reuters.com/ (Baza de date REUTERS)
 http://ec.europa.eu (Baza de date BANCA CENTRALA EUROPEANA)

41

41
ANEXE

Anexa 1
Tabel 1. Prezentare companii.
Companii Indicel ii
bursier i Poziție
compaie
Budapesti Elektromos Muvek Nyrt ELMU 1.
Eszak Magyarorszagi Aramszolgaltato Nyrt EMAS 2.
PannErgy Nyrt PANP 3.
ENEFI Energiahatekonysagi Nyrt ! ENEFI 4.
Tsentrenerho PAT CEEN 5.
EK Chernivtsioblenerho PAT CHEN 6.
EK Sevastopol'enerho PAT SMEN 7.
DTEK Zakhidenerho PAT ZAEN 8.
EK Zhytomyroblenerho PAT ZHEN 9.
Khmel'nyts'khaz PAT HGAS 10.
Kremenchukhaz PAT KRGS 11.
Compania Nationala de Transport al Energiei
Electrice Transelectrica SA ROTEL 12.
Centrum Nowoczesnych Technologii SA CNT 13.
PGE Polska Grupa Energetyczna SA PGE 14.
Tauron Polska Energia SA TPE 15.
Lietuvos Energijos Gamyba AB LNR1L 16.
TEC Maritsa 3 AD 6TM 17.
Elektro Doboj ad Doboj ELDO 18.
Hidroelektrane na Drini ad Visegrad HEDR 19.
Hidroelektrane na Trebisnjici ad Trebinje HETR 20.
JP Elektroprivreda BiH dd Sarajevo JPES 21.
Sarajevo Gas ad Istocno Sarajevo SGAS 22.

42

42

Anexa 2.
Output 1. – Tabel 2.4. Model 1

Output 2. – Tabel 2.4. Model 2

43

43
Anexa 3.
Output 3. – Tabel 3.4. Model 1

Output 4. – Tabel 3.4. Model 2

44

44
Output 5. – Tabel 3.4. Model 3

Output 6. – Tabel 3.4. Model 4

45

45
Output 7. – Tabel 3.4. Model 5