CUD Coeficient de Utilizare Digestivă [303720]

Licență

CUD Coeficient de Utilizare Digestivă [303720]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” [anonimizat]: Nutriție și Dietetică

ALIMENTAȚIA COPILULUI

ÎN PRIMII 3 ANI DE VIAȚĂ

Coordonator științific: Lect. Univ. Dr. Rodica Dorina Burdan

Absolvent: [anonimizat]

2018

Abrevieri

CUD= Coeficient de Utilizare Digestivă

UPN= Utilizarea Proteică Netă

RDR= Rația Dietetică Utilizată

N.C= Necesarul Caloric

EFA= Essential Fatty Acids (acizi grași esențiali)

LCP= Long Chain Polynesaturated fatty acids (acizi grași polinesaturați cu lanț lung)

A.G= Acizi Grași

HTA= Hipertensiune Arterială

I.P= Indice Ponderal

SAD= Sindrom Acut de Dezhidratare

MCT= Medium Chain Triglycerides (trigliceride cu lanț mediu)

IMC= Indice de Masă Corporală

Lista tabele si figuri

Tabele

Tabel nr.1. Necesarul caloric pe grupe de vârstă

Tabel nr.2. Necesarul de apa raportat la vârstă.

Tabel nr.3 Compoziția laptelui uman comparativ cu a laptelui de vacă (g/l)

Tabel nr.4 Formule speciale pentru prematuri

Tabel nr.5 [anonimizat].6 [anonimizat].7 [anonimizat] 1. [anonimizat] 36 [anonimizat] 2. [anonimizat] 36 [anonimizat] 3. [anonimizat] 36 [anonimizat].

Figura 4. [anonimizat] 36 [anonimizat].

Figura 5. Varsta copiilor

Figura 6. Greutatea copiilor.

Figura 7. Inaltimea copiilor

Figura 8. Greutatea mamelor

Figura 9. Greutatea taților.

Figura 10. Locul de proveniența.

Figura 11. Gradul de școlarizare

Figura 12. Timpul petrecut in fața televizorului

Figura 13. [anonimizat].

Figura 14. Timpul petrecut in aer liber

Figura 15. Modalitatea de naștere

Figura 16. Vârsta de gestație

Figura 17. Greutatea la naștere

Figura 18. Hipertensiune arterială sau diabet zaharat gestațional în timpul sarcinii.

Figura 19. Promovarea alimentației naturale în perioada spitalizării la naștere

Figura 20. Mostre sau pliante cu lapte praf în perioada spitalizării la naștere

Figura 21. Timpul de alaptare

Figura 22. Motivul intarcarii

Figura 23.Diversificarea alimentației

Figura 24. Diversificarea alimentației copiilor după o recomandare a unui medic sau din proprie inițiativă.

Figura 25. Diversificarea alimentară cu mai mult de 2 alimente noi introduse o dată.

Figura 25. Varsta de introducere a carnii

Figura 26. Mesele principale/zi

Figura 27. Numarul gustarilor/zi

Figura 28.In ce consta gustarile copilului

Figura 29. Respectarea unui orar de masa

Figura 30. Tipul de carne oferit

Figura 31. Tipul de grasime oferit in alimentatie

Figura 32.Varsta de autoalimentatie a copilului

Figura 33. Varsta optima de renuntare la hranirea cu biberonul

Figura 34. Programul gradinitei pe care il frecventeaza copii

Figura 35. Intenția părinților de a [anonimizat], nutriționistului sau nu în situația în care copii sunt supraponderali/obezi

Figura 36. Respectarea întocmai a regulilor dietetice recomandate în vederea revenirii la o greutate ideală a copiilor

Figura 37. Practicarea unui sport de performanta.

Figura 38. Consumul de paine la o masa

Figura 39. Modul de preparare al carnii

Figura 40. Consumul de cartofi sub forma de piure sau prajiti.

Figura 41. Consumul de bauturi carbogazoase

Figura 42. Consumul de fast-food impreuna cu copilul

Figura 43. Respectarea orarului de masa

Figura 44. Rhitismul carential.

Figura 45. Administrarea de vitamina D3

Figura 46. Administrarea de suplimente vitaminice

Figura 47. Administrarea de probiotice in perioada de sugar

Introducere

Am ales aceasa temă deoarece alimentația este foarte importantă pentru o dezvoltare armonioasă și pentru sănătatea copilului. Primind nutrienții necesari, copilul se va dezvolta într-un ritm normal, atât fizic cât și cognitiv. În plus, calitatea mancării trebuie să primeze, copilul hrănit cu mâncare sănătoasă va avea mai puține probleme de sănătate atat in copilarie, cat si ca adult. Alimentația sănătoasă va avea ecou in viata lui de adult, existand un risc mult mai mic pentru dezvoltarea unor boli precum diabetul, obezitate si diferite forme de cancer.

Aceasta lucrare va fi structurată în 4 capitole, in care se va vorbi in mare parte despre importanta alimentatiei chiar de la nasterea copiilor.

Capitolul I va cuprinde principiile de nutritie unde se vor include necesarele de proteine,glucide,lipide

Capitolul II va cuprinde tipurile de alimentatie de la sugar (naturala si artificiala),diversificare si alimentatia pana la o varsta de 3 ani.

Capitolul III va cuprinde tulburarile de nutritie a celor mici ,cum ar fi subnutritia sau malnutritia si obezitatea acestea fiind consecintele nerespectarii si greselile din primele 2 capitole.

In ultimul capitol am intocmit un chestionar cu un anumit nr de intrebari pentru o serie de mamici in care voi urmari cate cunostinte au mamele despre alimentatia corecta si corespunzatoare varstelor copiilor lor ,cat si despre consecintele nerespectarii acestor simple reguli.

CAPITOL I. PRINCIPII DE NUTRIȚIE LA SUGAR ȘI COPIL

I.1.Nutriția

Nutritia reprezinta totalitatea functiilor organismului care asigura asimilarea si utilizarea alimentelor sau substantelor nutritive pentru asigurarea nevoilor de crestere si dezvoltare.

Principiile nutritive majore sunt urmatoarele: proteinele,lipidele si glucidele ele mai sunt si principalii furnizori de energie, dar pe langa aceste elemente majore organismul copilului mai are nevoie in alimentatia lui si de o parte neenergetica care este reprezentata de apa, substante minerale, oligoelemente, fibre alimentare si vitamine care asigura randamentul alimentatiei prin rol de cofactori in reactiile organice de sinteza si degradare.

Nevoile nutritive variaza in functie de varsta, sex, structura corporala, activitatea fizica si mediul ambiant . Ele inscriu o curba paralela cu greutatea si inaltimea corpului, o nutritie adecvata inseamna o crestere adecvata.

I.2.Necesarul caloric

La sugar si copil necesarul caloric se calculeaza in functie de: consumul caloric pe grupe de varsta, tinandu-se cont de greutatea ideala, compozitia corpului, procesul de crestere si activitatea fizica. Nevoile calorice reprezinta corespondentul cheltuielilor zilnice de energie.

I.2.1. Metabolismul de Întreținere și Termoreglare

Metabolismul de intretinere cuprinde:

Metabolismul bazal variaza in functie de varsta:

35 Kcal/Kg/24h la nou nascut;

50 Kcal/Kg/24h la sugar;

25-30 Kcal/Kg/24h la copilul mare si adolescent;

Actiunea dinamica specifica alimentelor care reprezinta aproximativ 10% din metabolismul bazal.

Termoreglarea necesita aproximativ 20 Kcal/Kg/24h.

I.2.2. Creșterea si activitatea fizică

Cresterea necesita un consum caloric diferit in functie de varsta si paralel cu rata cresterii

50 Kcal/Kg/24h intre 0-2 luni;

25-27 Kcal/Kg/24h intre 2-6 luni;

10-11 Kcal/Kg/24h intre 6-12 luni;

Necesarul pentru crestere, in ansamblu este de 3-4,5 Kcal pentru fiecare gram de spor ponderal.

In activitatea fizica consumul de energie este redus in primele luni de viata si sufera variatii individuale de la o zi la alta.

10-20 Kcal/Kg/24h in primele 6 luni de viata (la sugarii agitati care plang);

25 Kcal/Kg/24h dupa varsta de 6 luni.

Tabel nr.1. Necesarul caloric pe grupe de varsta

I.3. Necesarul de apă

Apa este un constituent esential al organelor si tesuturilor ,detine o importanta majora pentru organele vitale, ocupand al doilea loc dupa oxigen.

Rolul apei in organism este vital, fiind inclusa intre substantele nutritive pentru ca :

Face parte din structura organelor si tesuturilor;

Este transport pentru excretia metabolitilor de catre rinichi;

Este constituent al transpiratiei;

Are rol in termoreglare;

Este umidificator al cailor respiratorii.

Cantitatea de apa din organism este diferita in functie de varsta:

75% din greutate la nou-nascut;

70% din greutate la copil;

60-65% din greutate la adult.

Repartitia apei ,intre diferitele compartimente,este variabila cu varsta :

0-6 luni:

Apa extracelulara = 40% din greutate;

Apa intracelulara = 35% din greutate.

Peste 6 luni:

Apa extracelulara = 25% din greutate;

Apa intracelulara = 50% .

Nevoile de apa depind in mare parte de varsta si continutul caloric al alimentelor consumate, ele fiind mai mari in perioada cand copilul este mic sau sugar (tabel nr.2)

Necesarul de apa se calculeaza tinandu-se cont de pierderile zilnice de aportul caloric si de compozitia regimului alimentar.

Pierderile zilnice sunt urmatoarele: perspiratie insensibila 63-66%, urina 17-23%, materii fecale 3-15%.

Tabel nr.2. Necesarul de apa raportat la varsta.

La sugarul sanatos, alimentat natural necesarul hidric este asigurat de laptele matern, dar acest aport devine insufucient in caz de crestere a temperaturii mediului ambiant, atunci aportul se poate suplimenta cu pana la 200 ml/Kg/24h.

In conditii patologice: varsaturi , diaree, diureza crescuta, febra, fototerapie, atunci necesarul hidric de asemenea crescut , uneori chiar pe cale parenterala.

La sugar o deshidratare de peste 10% din greutatea lui poate cauza colaps, hipoxemie, acidoza si poate duce chiar si la coma. O deshidratare de peste 22% din greutatea lui duce la deces.

I.4. Necesarul de proteine

Proteinele sunt inlocuitori obligatorii ai alimentatiei, macronutriente cu rol esential pentru cresterea copilului, inlocuitori ai nucleului si citoplasmei, hemoglobinei, anticorpilor, enzimelor si hormonilor.

Valoarea biologica a proteinelor este data de structura aminoacizilor. Din cei 24 de aminoacizi, 9 sunt esentiali : treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina, triptofanul, fenilalanina, metionina si histidina. Pentru nou-nascutul prematur se adauga arginina, cistina si taurina, care nu pot fi sintetizate din cauza unor deficiente enzimatice din cauza varstei.

Aportul proteic este diferit in functie de varsta.

3-3,5 g/Kg/zi intre 0-6 luni si alimentatie artificiala;

1,8-2 g/Kg/zi intre 0-6 luni si alimentatie naturala;

1,5-2 g/Kg/zi dupa varsta de 6 luni;

23 g/zi intre 1-3 ani;

30 g/zi intre 4-6 ani;

34 g/zi intre 7-10 ani;

50 g/zi la adolescenti.

Coeficientul de utilizare digestiva (CUD)-reprezinta raportul dintre azotul absorbit si cel ingerat este:

1 pentru proteinele laptelui uman;

0,95 pentru proteinele din laptele de vaca;

0,50-0,80 pentru proteinele din legume;

Utilizarea proteica neta (UPN) raportata la CUD si valoarea biologica este de valori diferite, in functie de provenienta proteinelor:

UPN= 100 pentru proteinele din laptele uman;

UPN= 90 pentru proteinele din ou;

UPN= 84 pentru proteinele din carnea de vaca;

UPN= 83 pentru proteinele din peste;

UPN= 50 pentru proteinele vegetale.

Sursa principala de proteine in primele luni de viata este laptele uman sau formulele de lapte praf care asigura si ele aprope la fel ca laptele uman un aport adecvat calitativ si cantitativ. In alimentatia diversificata proteinele de origine animala reprezinta 50% din RDR.

Regimul hipoproteic la sugar si copilul mic determina oprirea din crestere a copilului, malnutritie de tip Kwashiorkor si emede hipoproteice, stoparea multiplicarii celulare.

Regimul hiperproteic la varstele mici determina: acidoza, cresterea valorilor ureei, favorizarea proceselor de putrefactie, multiplicarea germenilor patogeni, cresterea adipocitelor care pregatesc instalarea obezitatii.

I.5. Necesarul de lipide

Lipidele din alimentatie sunt cea mai importanta sursa energetica, dar li se atribuie si un important rol structural si de vehicul pentru vitaminele liposolubile.

Majoritatea surselor alimentare naturale de lipide sunt reprezentarea trigliceridelor (98%). AG care intra in structura acestora au catenele cu lungimi variabile ( de la 4 la 24 atomi de atomi) si un numar variabil de legaturi care sunt simple sau multiple.

Trigliceridele cu lant medu MCT (medium chain triglycerides) se absorb intact, fara hidroliza prealabila, direct in circulatia portala. Acestia au un rol foarte important in produsele dietetice pentru sugari deoarece sunt buni in tulburarile de absorbtie intestinala.

Acizii grasi esentiali EFA (essential fatly acids) nu pot fi sintetizati in organism, de aceea ei trebuie luati din alimentatie . Acestia sunt acidul linoleic si acidul arahidonic considerat facultativ, deoarece s-a constatat ca poate fi sintetizat din acidul linoleic.

Capacitatea de digestie a lipidelor este diferita in functie de varsta, la nou-nascut absorbtia este variabila, iar digestie este limitata. Nou-nascutii la termen si cu greutate normala, absorb lipidele din laptele de mama .

La prematuri absorbtia este in proportie de 75% din laptele de mama in timp ce la cei cu greutate normala procentul de absorbtie este de 95-98%.

Absorbtia si digestia buna a lipidelor din laptele de mama este din cauza continutului crescut de acizi grasi polinesaturati cu catena lunga (LCP).

Formulele speciale, de ultima generatie, pentru alimentatia nou-nascutilor si prematurilor contin LCP, deoarece chiar si un nou nascut la termen are o capacitate limitata de desaturare a acizilor.

Concentratia ridicata a colesterolului din laptele de mama are importanta pentru stabilirea dietei din prima perioada de viata. Colesterolul este precursorul hormonilor cu structura sterolica si cu rol in formarea mambranelor celulare, colesterolul poate fi sintetizat in procent scazut in ficatul copiilor prematuri.

Necesarul de lipide din alimentatie difera in functie de varsta;

3-6 g/Kg/zi la sugar

3-3,5 g/Kg/zi intre 1-3 ani

2 g/Kg/zi dupa aceasta varsta

Ratia alimentara hipolipidica in perioada de sugar determina:

Reducerea absorbtiei vitamineleor liposolubile;

Perturbarea proceselor de crestere;

Manifestari cutanate

Reducerea sintezei de acid arahidonic, prostaciclina si tromboxan;

Dezechilibrele fractiunilor lipidice cu hiperlipemie;

Modificari biochimice din membrana hematiilor.

Ratia alimentara hiperlipidica determina, obezitate, tulburari hormonale, cresterea incidentei HTA, excesul de acizi polisaturati induce un deficit relativ de vitamina E , care la prematuri si sugarul mic deterimina: anemie hemolitica, dermatita seboreica.

I.6. Necesarul de glucide

Glucidele sunt macronutriente, cea mai importanta sursa de energie pentru organism. Se gaseste in alimente sub forma de monozaharide, dizaharide si polizaharide.

Singura sursa de depozitare a hidratilor de carbon este glicogenul, aflat in ficat si muschi.

Aportul alimentar de glucide in primul trimestru de viata este reprezentat de lactoza din lapte .In lactoza laptelui predomina izomerul beta, care este utilizat pentru sinteza cerebrozidelor si in procesul de glucorono-conjugare.

Dizaharidele intra in alimentatia sugarului sub forma de zahar,acesta din urma fiind introdus in unele formule de lapte. Amidonul , polimer de glucoza,se gaseste in forma liniara sau cu structura ramificata, digestia amidonului este asigurata de catre amilaza de origine pancreatica sau salivara.

Nou-nascutul digera amidonul cu ajutorul glucoamilazei intestinale. Amidonul vegetal poate fi introdus in alimentatia sugarului inca din prima luna de viata sub forma de faina de orez, folosita la resuspendarea laptelui praf.

Fibrele alimentare nu sunt surse de calorii si lipsesc din alimentatia sugarului pana se introduc alimentele solide . Intervin in reglarea tranzitului intestinal, consistenta scaunelor, absorb apa, modifica si reduc flora intestinala, leaga acizii biliari, induc hipocolesterolemia si hipolipemia.

Necesarul de glucide este de:

12 g/Kg/zi la sugar si copilul mic;

10 g/kg/zi la celelalte varste

Reducerea aportului de glucide determina hipoglicemia, care influenteaza functionalitatea normala a ciclului Krebs, tulburari de crestere si chiar oprirea cresterii.

Cresterea aportului de glucide determina hiperponderabilitatea si obezitatea.

CAPITOLUL II. ALIMENTAȚIA SUGARULUI ȘI COPILULUI MIC

II.1. Alimentația naturală la sugar (Alaptarea)

Laptele matern furnizează hrana ideală pentru sugari. Are un amestec perfect de vitamine, proteine și grăsimi – tot ce trebuie ca bebelușul sa crească . Și totul este furnizat într-o formă mai ușor de digerat decât formula pentru sugari. Laptele matern conține anticorpi care ajută bebelușul să lupte împotriva virușilor și a bacteriilor. Alăptarea scade riscul copilului de a avea astm sau alergii. În plus, bebelușii care alăptează exclusiv în primele 6 luni, fără nici o formulă, au mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și diaree. Ei au, de asemenea, mai puține spitalizări și excursii la medic.

Alaptarea a fost legată de scorurile IQ mai mari din copilărie în unele studii. Mai mult, apropierea fizică, atingerea piele-pe-piele și contactul vizual va ajuta copilul să se conecteze cu mama . Copiii nou-născuți au mai multe șanse de a câștiga cantitatea potrivită de greutate pe măsură ce cresc, decât să devină copii supraponderali. AAP spune că alăptarea joacă, de asemenea, un rol în prevenirea SIDS (sindrom brusc de moarte a sugarului). Se crede că reducerea riscului de diabet zaharat, obezitate și anumite forme de cancer, dar este nevoie de mai multă cercetare.

Pregatirea pentru alaptare:

In general nu trebuie luate masuri inainte de nastere, doar in cazul mamicilor care au mameloame malformate, ombilicate se pot face mici exercitii pentru a stimula dezvoltarea acestora; este important de precizat ca si mamicile cu mameloame ombilicate pot alapta, nu trebuie sa va descurajati.Mai mult, sunt mameloame artificiale care pot fi folosite inca de la nastere si care fac posibila alaptarea.

Avantajele alimentatiei naturale:

• alăptarea poate diminua boala la copii, cum ar fi infecțiile urechilor, alergiile, problemele respiratorii, răcelile și virușii, diabetul, diabetul dependent de insulină, o serie de cancere din copilărie și cancerul ovarian și cancerul de sân.

• alăptarea scade, de asemenea, șansa mamicilor de a avea cancer de sân

• ameliorează durerile dentare, scurtează durata și evoluția oricărei infecții

• laptele matern este plin cu anticorpi pe care sistemul imunitar le produce și apoi trece prin laptele pe copilul îl bea. De asemenea, îngrijirea medicală permite copilului să vă dea germeni, astfel încât sistemul imunitar să poată răspunde și poate sintetiza anticorpi! Aceasta înseamnă că, dacă bebelușul vostru a intrat în contact cu ceva pe care nu l-ați avut, el sau ea va trece aceste germeni la următorul asistență medicală; în timpul acelei hrăniri, corpul dumneavoastră va începe să producă anticorpi pentru acel germen.

• Cu alăptarea, nu trebuie să vă treziți în mijlocul nopții pregătindu-vă sticlele pentru copil. Nu aveți nevoie să sterilizați sticlele. Nu trebuie să vă puneți sticlele în mașina de spălat vase în fiecare noapte și nu există lucruri speciale pe care trebuie să le cumpărați decât dacă aveți de gând să vă pompați și pentru copilul dumneavoastră.

• De asemenea, alăptatul vă poate ajuta să pierdeți greutatea pe măsură ce ardeți aproximativ 500 de calorii sau mai mult în fiecare zi în timp ce alăptați.

• economie substantiala in bugetul familiei tinand cont de cantitatea de lapte praf care ar trebui achizitionata pentru primii ani.

Organizația Mondială a Sănătății, Societatea Europeană de Nutriție Pediatrică dar și alte zeci de foruri internaționale, recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni și continuarea alimentației naturale și după începerea diversificării atâta timp cât este posibil. Este important de precizat ca doar un procent redus de mămici nu pot alăpta, majoritatea 97-98% pot să alăpteze, indiferent de vârsta, numarul de sarcini sau dimensiunea sânilor.

Tabel nr.3 Compozitia laptelui uman comparativ cu a laptelui de vaca (g/l)

II.2. Alimentatia artificiala (Formule de lapte praf)

Formula de lapte, de asemenea, mai este cunoscută sub numele de formula de bebeluși sau de formula pentru sugari, este de obicei facut din lapte de vaci care a fost tratat pentru al face mai potrivit pentru copii.

Există o gamă largă de mărci și tipuri de formule diferite în magazine. Verificați întotdeauna etichetele cu atenție pentru a vă asigura că cumpărați un lapte adecvat pentru copilul dumneavoastră.

Formula se găsește în două forme diferite: o pulbere uscată care se poate alimenta cu apă și cu o formulă lichidă gata de alimentare. În timp ce formula de lichid gata de alimentare poate fi convenabilă, ea tinde să fie mai scumpă și, odată deschisă, trebuie utilizată mai repede.

Tabel nr.4 Formule speciale pentru prematuri

Cele mai multe formule sunt in trei forme de bază:

Formula praf care necesită amestecarea cu apa;

Formula concentrată, care este lichidă si necesită diluare cu apa;

Formula gata-peparata care poate fi turnata direct in sticla. Este mai scumpă, dar convenabila atunci cand calatoriti sau cand nu aveti acces la o sursa de apa.

Formula pe baza de lapte, fortificata cu fier

Formula de lapte oferă copiilor substanțele nutritive de care au nevoie pentru a se dezvolta. Cu toate acestea, nu are aceleași beneficii pentru sănătate ca laptele matern pentru copii., de exemplu, nu poate proteja copilul de infecții.

Prima formulă pentru sugari trebuie să fie întotdeauna prima formulă pe care o dai copilului dumneavoastră.

Laptele de vaci din formula conține două tipuri de proteine – zer și cazeină. Prima formulă pentru sugari se bazează pe proteine din zer și se consideră că este mai ușor de digerat decât alte tipuri de formulă.

Tabel nr.5 Formule speciale pe baza de lapte- Sursa de proteine

Formula de soia

Formula de soia este făcută din boabe de soia, nu din lapte de vacă. Este ocazional folosit ca o alternativă la formula de lapte de vacă pentru copiii care au alergie la lapte de vacă.

Există unele preocupări cu privire la faptul că soia conține fitoestrogeni. Acestea se găsesc în mod natural în unele plante.

Tabel nr.6 Formule speciale- sursa de proteine soia

Formula hipoalergenica pentru sugari

Dacă copilul dumneavoastră este diagnosticat ca fiind alergic la laptele de vacă, doctorul vă va prescrie o formulă adecvată pentru sugari cu proteine complet hidrolizate (defalcate).

Formula cu proteine parțial hidrolizate (formula de confort) este disponibilă în magazine, dar nu este potrivită pentru bebelușii cu alergie la lapte de vacă.

Tabel nr.7 Formule speciale- Hipoalergice

Formula fara lactoza

Această formulă este potrivită pentru copiii care prezintă intoleranță la lactoză. Aceasta înseamnă că nu pot absorbi lactoza, un zahăr din lapte și produse lactate.

Intoleranța la lactoză este rară la copii. Simptomele includ diaree, dureri abdominale, vânt și balonare.

II.3. Alimentația diversificată

Dacă până la șase luni copilul este exclusiv alăptat, începând cu a 6-a lună începe dieta

diversifica. Noile alimente vor fi sugerate impunându-i copilului să decidă dacă să o adopte. Fiecare nou aliment trebuie introdus singur, treptat, așteptând 4 sau 5 zile înainte sa introducem altul, pentru a putea observa posibilele reacții la care copilul se poate dezvolta:diaree, vărsături sau erupții cutanate.

În general, primul produs alimentar introdus pentru copilul sănătos va fi piure de legume (morcov,în părți egale, cartofi, dovlecei, telina, păstăi,patrunjel, verdeață cu frunze, salată verde, stevia, spanacceapă care va fi îndepărtată după fierbere).

Ideal acestea ar trebui să fie aburit, amestecat și piureul sa fie cât mai fin posibil. La început, legumele piure vor fi date ca atare, fiind mai târziu îmbogățite cu :

untul / uleiul de măsline (nu mai mult de 2% din servire);

carne de pui, carne de vită, curcan (nu mai mult de 3ori pe săptămână);

în final se poate adăuga marar proaspăt sau frunze de pătrunjel pentru vitamina C. (Aveți grijă la riscul de sufocare.)

ulterior, se pot adăuga broccoli, fasole verde, mazăre.

Este recomandabil să nu asociați două proteine la unu masa – de exemplu, două tipuri de carne, mazăre cu carne sau carne cu produse lactate.

Apoi se poate adauga gălbenușul de ou gătit progresiv, de 3 ori pe săptămână în zilele fără carne.

Se va introduce peștele alb, dezosat când copilul este în vârstă de un an (riscul de alergii).

Nu se recomandă ficatul de pui tradițional în dieta bebelușului, deoarece conține o mulțime de toxine și metale grele.

Ordinea în care sunt introduse noi produse alimentare:

Piureurile de legume vor fi primele care urmează să fie introduse in alimentatie după lapte, în jurul pranzului, aceasta fiind prima masă suplimentară.

A doua masă suplimentară va fi în jur 9 – 10 a.m., și va fi compusă din fructe facute la blender sau rase pe o răzătoare, fără zahăr adăugat. Pană se va afla daca copilul este alergic la vreun fruct se vor evita urmatoarele (căpșuni, zmeură, căpșuni sălbatice, kiwi).

Ultima masă diversificată va fi în jur de 4 – 6p.m., alcătuită din cereale fără gluten până la 7 – 8 luni, sau orez piure cu brânză moale.

După 8-10 luni, biscuiți simpli fără cremă, aditivi sau conservanți,pâine integrală și multicerale. (Cerealele sunt o sursă importantă de energie.) După 7 luni cerealele pot fi alternate cu iaurt simplu amestecat cu 2-3 lingurițe de fructe proaspete.

În cele din urmă, bebelușul va avea 5 mese x 150 – 200 g:

dimineața lapte de la sân sau formula specifica de lapte

dupa ora 10-11 fructe

intre ora 13-15 piure de legume cu ou/carne/sau unt

dupa ora 18 cereale

iar seara din nou lapte de la sân sau formula

După 12 luni, dați copiilor o dietă care conține toate cele patru grupuri de alimente, în următoarele procente zilnice:

40-60% cereale și produse cu cereale

20 – 40% legume (cu conținut scăzut de amidon)

5 – 10% produse lactate, ouă, peste și carne,legume bogate în proteine

10% fructe

Cantități mici de semințe, nuci și alge pot fi adăugate.

Alimente care pot fi oferite copilului după o anumită vârstă:

Mierea poate primi bebelușul numai după unul an (mai devreme, există riscul de contaminare cu bacteria clostridium-botulinicum, care la adulți este inactivat în tubul digestiv).

Sarea trebuie evitată înainte de un an, deoarece poate inhiba creșterea și afectează rinichiul imatur a copilului, cu risc crescut de apariție precoce de hipertensiune.

Laptele de vacă poate fi introdus după doi ani.

De asemenea, pentru a fi evitate înainte de un an sunt ceapă proaspătă sau usturoi; ele sunt foarte utile în cazul răceliilor și al rănilor si paraziți. Dacă copilul are paraziți, timp de o săptămână,

îi puteți da între felii de mere ,usturoi tăiat în benzi mici.

Când un copil își schimbă obiceiurile alimentare, acest lucru poate fi o etapă normală în dezvoltarea sa, sau un prim semn al bolii; cel mai bun lucru este să dai copilului o dieta simpla si a vedea ce se intampla.

Alimente de evitat pentru bebeluși și copii mici:

băuturi răcoritoare comerciale – cu sau fără fructe favorizează (riscul de alergie).

alimente solide poate fi pericol de sufocare (arahide, migdale, boabe, popcorn,bomboane).

alte pericole de alergie (ciocolata, cacao,etc), care pot inhiba absorbția calciului și poate produce mucus.

sosuri, alimente prajite, alimente condimentate, fast food, a cestea trebuie să fie evitate toată viața ele sunt mâncare nesănătoasă, ele ar trebui să fie înlocuite cu alimente bogate în substanțe nutritive: mai multe fructe,

uleiurile rafinate si margarina ele sunt modificate sau sintetice sunt produse care pot bloca metabolismul lipidic, crescând riscul de afectare a sistemului nervos, instabilitate emoțională și mai târziu, apariția bolilor degenerative și cronice.

îndulcitorii sau zahărul remanent sunt substanțe care rezultă din sinteza chimică, care infuența negativ majoritattea proceselor vitale din organism. Puteți da ocazional copilului produse care conțin zahăr brun neregulat.

CAPITOLUL III. TULBURĂRI DE NUTRIȚIE ȘI ALIMENTAȚIE

III.1.Subnutriția sau malnutriția la copii

Malnutriția se estimează că va contribui la mai mult de o treime din totalul deceselor infantile, deși este rareori inclusă drept cauză directă. Lipsa accesului la alimente bogate în nutriție, în special în contextul actual al creșterii prețurilor la alimente, este o cauză comună a malnutriției.

Modelele slabe de hrănire, cum ar fi alăptarea necorespunzătoare, oferirea alimentelor greșite și asigurarea faptului că copilul nu are suficientă hrană nutritivă contribuie la malnutriție. Infecția – diareea deosebit de frecventă sau persistentă, pneumonia, pojarul și malaria – subminează, de asemenea, starea nutrițională a copilului.

Copiii care nu ajung la înălțimea lor optimă sau care experimentează în mod constant perioade de pierdere în greutate în timpul copilariei sunt afectați pe termen lung în numeroase moduri. Ei nu ajung la dimensiunea lor optimă ca adulți (și astfel pot avea o capacitate fizică mai mică pentru muncă), creierul lor este afectat (rezultând în IQ-uri mai mici) și sunt expuși unui risc mai mare de infecție (care ucide mulți copii în primii ani de viață).

Impactul malnutriției asupra copilului are consecințe asupra nivelului de educație. Gradul de afectare cognitivă este direct legat de severitatea stingerii și anemiei de deficit de fier. Studiile arată că, în primii doi ani de viață, copiii asomați au scoruri , cognitive mai scăzute, înscriere întârziată, absenteism mai mare și repetări mai mari în clasă, comparativ cu copiii care nu sunt subnutriti. Deficitul de vitamina A reduce imunitatea și crește incidența și gravitatea bolilor infecțioase care duc la creșterea absenteismului școlar.

Malnutriția maternă crește riscul unor rezultate slabe ale sarcinii, incluzând travaliul obstrucționat, bebelușii prematuri sau cu greutate mică la naștere și hemoragia postpartum. Anemia severă în timpul sarcinii este legată de creșterea mortalității la travaliu.

Greutatea scăzută la naștere contribuie semnificativ la mortalitatea infantilă. Mai mult, bebelușii cu greutate mică la naștere care supraviețuiesc sunt susceptibili de a suferi întârzieri de creștere și boli de-a lungul copilariei, adolescenței și până la maturitate. Într-adevăr, femeile adulte cu întârziere la creștere sunt susceptibile de a continua ciclul vicios al malnutriției prin nașterea copiilor cu greutate mică la naștere.

Unele dintre simptomele de malnutriție severă includ statură redusă, niveluri scăzute de energie și picioare umflate și stomac (edem / ascite).

Malnutriția este diagnosticată prin efectuarea unei evaluări nutriționale; înălțimea copilului (sau lungimea acestuia, pentru sugari), greutatea și alți markeri ai compoziției corporale, cum ar fi grosimea pielii, vor fi măsurate și apoi comparate cu valorile standard.

III.2. Obezitatea la copii

Prevalența obezității infantile a crescut dramatic în ultimele decenii în întreaga lume. Majoritatea obezității la vârsta adultă își are originile în copilărie, ceea ce face obezitatea o preocupare pediatrică și perioada în care trebuie să se facă intervenția. Obezitatea este asociată cu creșterea morbidității și mortalității în viața adultă și a mai multor consecințe adverse în copilărie, cum ar fi rezistența la insulină, diabetul de tip 2, dislipidemia, sindromul ovarului polichistic, tulburările pulmonare și ortopedice și problemele psihologice.

Atât factorii genetici cât și cei de mediu joacă un rol în dezvoltarea obezității. Prevenirea obezității este critică, deoarece tratamentul eficient al acestei boli este limitat. Gestionarea alimentelor și creșterea activității fizice trebuie încurajate, promovate și prioritizate pentru a proteja copiii.

De mult timp, sa observat că aproximativ 40% dintre copiii supraponderali vor continua să aibă o greutate crescută în timpul adolescenței, iar 75-80% dintre adolescenții obezi vor deveni adulți obezi. Un copil cu un IMC înalt are un risc ridicat de a fi supraponderal sau obez la 35 de ani de viață și acest risc crește odată cu vârsta.

Consecințele acestei boli începând din copilărie pot fi mai severe, deoarece durata obezității va fi mai lungă. Prin urmare, poate avea un impact mai dăunător asupra sănătății și a ratei de morbiditate și mortalitate decât obezitatea începând cu vârsta adultă.

La copii, s-a observat o asociere semnificativă între incidența excesului de greutate și astm. Studiile privind populația sugerează că persoanele cu astm sunt disproporționat obezi în comparație cu persoanele care nu au suferit niciodată astm. Studiile privind pierderile de greutate pe baza schimbărilor comportamentale și a studiilor bariatrice au arătat îmbunătățiri substanțiale în starea clinică a multor pacienți obezi cu astm bronșic care au pierdut în greutate.

Complicațiile ortopedice ale obezității sunt considerate a fi în mare parte de natură mecanică. În timpul copilariei, epifyza femurală a capitalei, boala Legg-Calve-Perthes și genu valgum au tendința de a fi mai frecvente la subiecții obezi. Tulburările ortopedice, cum ar fi boala lui Blount (tibia vara) și epifiza femurală alunecată, sunt frecvent observate la adolescenții obezi. De asemenea, copiii supraponderali sunt mai susceptibili de a avea simptome persistente la 6 luni după o scindare acută a gleznei, sugerând risc crescut de morbiditate ortopedică cronică la obezitate după leziuni acute.

Obezitatea înseamnă ingestia de exces de calorii, dar nu înseamnă neapărat aportul de micronutrienți în exces. Copiii obezi sunt expuși riscului de deficiență a fierului și s-au dovedit că au această schimbare frecventă, deși pot să nu prezinte anemie. Au existat tot mai multe dovezi că obezitatea maternă este asociată cu un risc crescut de malformații congenitale, acidul folic poate să nu joace un rol protector la femeile obeze.

Aceste constatări adaugă o lungă listă de morbidități obstetricale printre femeile însărcinate supraponderale și indică necesitatea de a preveni creșterea în greutate în exces la femeile tinere care pot rămâne gravide.

În cazul copiilor cu obezitate în primii ani de viață și care au ambii părinți obezi, riscul de a deveni un adult obez este de 80%, dublu față de copiii cu un singur părinte obez. Până de curând se accepta că obezitatea este condiționtă multifactorial, dar mai recent se acordă factorului genetic un rol primordial. Ideea că “obezitatea se transmite în familie” a fost susținută de numeroase studii. Influența genetică în apariția obezității la copii se estimează a fi între 50 și 90%. În plus, datele din literatura de specialitate susțin că supraponderea și obezitatea prezente în copilărie și adolescență au tendința de a persista la tinerii maturi, iar adultul obez cu această afecțiune menținută din copilarie este mai greu de tratat.

Există o serie de afecțiuni înrudite cu obezitatea – boli endocrinologice, boli ale aparatului locomotor, alte sindroame.

Deși prin mecanisme diferite, atât sugarii cu greutate mare la naștere (macrosomii) cât și cei cu greutate prea mică pentru vârsta de gestație au ca rezultat un indice de masă corporală (IMC) ridicat la vârsta copilăriei și apoi la maturitate, fiind vorba de excesul sau deficitul de creștere intrauterină.

În cazul în care copilul suferă de probleme sau afecțiuni medicale precum hipertiroidism, sindrom Cushing, dereglări hormonale severe sau tulburări alimentare, este predispus la obezitate. Și unele tratamente medicamentoase, pentru diverse afecțiuni – depresie, hipertensiune arterială etc. – stimulează apetitul și încetinesc funcțiile metabolismului, favorizând îngrășarea și, ulterior, obezitatea.

Este important să le formăm copiilor un stil de viață rațional, bazat pe o alimentație echilibrată, în care să predomine consumul de cereale integrale, fructe și legume proaspete și semințe, împreună cu practicarea exercițiilor fizice în aer curat, pentru a preveni aceste boli aducătoare de suferință și chiar de deces. Este mai mult decât probabil ca micuții să dezvolte, pe viitor, boli cardiace, cancer, hipertensiune, accidente vasculare cerebrale și depresii.

CAPITOLUL IV. PARTEA SPECIALĂ

IV.1. Obiective

Obiectivele lucrarii sunt cele de a vedea daca mamele stiu sa isi hranesc corect copii, pentru a preveni viitoarele boli ce pot aparea in cursul vietii copiilor.

Deoarece daca de la inceputul vietii copii au parte de un start intarziat in ceea ce priveste alimentatia si ceea ce poate duce ea in urma ei ,viata lor poate deveni nu tocmai una fericita .

Asa ca cel mai important inceput si ceea ce urmaresc eu este acela ca mamicile sa incerce sa alapteze cat mai mult posibil pe cei mici, deoarece aceasta sursa de hrana ii va proteja de anumite boli si alergii prin prisma a ceea ce contine laptele de mama.

Alt obiectiv este acela de a vedea daca mamele stiu sa construiasca dupa alaptare un stil de viata sanatos prin tipurile de hrana si pregatirea ei ,pentru ca cei mici sa nu ajung de la o varsta frageda sau spre adolescenta cu probleme de greutate.

IV.2. Material ,Metodă

Metoda de lucru în studiul de față a constat în aplicarea unui chestionar complex adresat unui grup de mame care au fost compliante și au dorit participarea la includerea în studiu.

Acest chestionar este format din 44 de intrebari menite sa stabileasca felul si cat de sanatos stiu mamicile sa isi hraneasca copii mici.

Acest chestionar a fost aplicat pe un numar de 20 de femei cu copii de varsta pana in 5 ani, de ambele sexe.

Pentru a vedea daca coprespund greutatii si inaltimea pentru varsta lor am folosit harta de creștere de la 0 – 36 luni pentru fete și pentru băieți (Weight for age percentile for girl and boys from 0 to 36 months – develops by National Center for Health Statistics in colaboration with National Center for Chron ic disease Prevention and Health Promotion – 2000).

Figura 1. Înălțimea pentru vârstă și greutate pentru percentilele de vârstă, naștere la 36 de luni, băieți

Figura 2. Greutate pentru percentile de vârstă, naștere la 36 de luni, băieți

Figura 3. Înălțimea pentru vârstă și greutate pentru percentilele de vârstă, naștere la 36 de luni, fete.

Figura 4. Greutate pentru percentile de vârstă, naștere la 36 de luni, fete.

IV.3. Rezultate. Discutii

În următoarele pagini vor fi reprezentate rezultatele studiului, prin analiza răspunsurilor primite de la mame pe întrebările din chestionar

1.Varsta copilului?

Dupa cum se vede varsta copiilor este intre 1si 5 ani , cei mai multi avand intre 2-3 ani (11 copii)

Figura 5. Varsta copiilor

2. Ce greutate are copilul?

Figura 6. Greutatea copiilor.

Din graficul urmator reies urmatoarele, copii intre 1-3 ani cantaresc intre 10-13 kilograme ,iar cei intre 3-5 ani cantaresc 13-22 kilograme, ceea ce este corect din punct de vedere a varstei lor

3. Ce inaltime are copilul?

Figura 7. Inaltimea copiilor

D e aici vedem ca inaltimea copiilor pana in 3 ani este de pana la 100 cm ,iar cei de peste 3 ani au pana la 115 cm , ceea ce este in conform si corect cu varsta lor

4. Sunteti o mama supraponderala/obeza?

Figura 8. Greutatea mamelor

Din graficul urmator vedem ca doar 8 mame din cele 20 sunt supraponderale ceea ce este un lucru bun deoarece copii vor avea de unde sa invete sa manance corect .

5. Tatal copilului este supraponderal/obez?

Figura 9. Greutatea tatilor.

Se pare ca in cazul tatilor procentajul este la egalitate ceea ce nu este un lucru chiar ingrijorator dar trebuie sa avem in vedera ca si in cazul mamelor cat si a tatilor sunt destui subiecti cu supraponderabilitate ,de aceea trebuie luat în calcul faptul că, copiii sunt foarte ușor influențabili la aceste vârste și tine de familie, să ii schițeze un stil de alimentație și de viață sănătos, corespunzător vârstelor și necesităților copiilor, întrucât acesta va avea răsunet puternic și de lungă durată peste ani.

6. Locuiti in zona rurala sau oras?

Figura 10. Locul de provenienta.

Se pare ca in mare parte mamele chestionate provin din mediul urban ceea ce denota o mică diferență între mediul urban și rural, femeile din mediul urban fiind mai mare. Această distribuție a femeilor care au copii cu obezitate corespunde cu tendința de migrare a populației în oraș în condițiile industrializării. Copiii din mediul urban au tendința de a se alimenta cu fast-food sau de a mânca nesănătos, lucru cunoscut în lumea medicală.

7. Aveti studii medii, liceale sau studii superioare?

Figura 11. Gradul de scolarizare

Din graficul urmator observam ca cele mai multe dintre mame (12) au studii liceale ,6 dintre ele au studii superioare si doar 2 studii medii , gradul mai redus de școlarizare la cele mai multe mame denotă faptul că lipsa de informație este unul din factorii majori . Mamele informate și care manifestă interes față de greutatea copiilor lor sunt cele cu studii superioere, în general.

8. Care este timpul mediu alocat copilului pentru a petrece in fata televizorului?

Figura 12. Timpul petrecut in fata televizorului

Se pare ca unii parinti au inceput sa inteleaga gravitatea mancatului in fata televizorului pentru copii si au inceput sa reduc numarul de ore petrecute in fata lui.

9 . Care este timpul mediu alocat copilului pentru a petrece in fata calculatorului sau jocurilor cu tableta/telefonul?

Figura 13. Timpul petrecut cu gadgetu-rile.

Ca si in cazul televizorului se pare ca parinti incep sa inteleaga ca aceste lucru ii distrag pe copii de a se bucura de frumosul din jurul lor si de socializarea directa cu oamenii ce ii inconjoara din cauza acestor gadgeturi.

10. Care este timpul mediu petrecut de copil la joaca in aer liber?

Figura 14. Timpul petrecut in aer liber

Daca tot au invatat ca statul in casa in fata diferitelor gadgeturi nu este sanatos , se pare ca parintii au inceput sa isi scoata copii cat mai mult in aer liber pentru a se juca si comunica cu alti copii de varsta lor ,de aici rezulta ca 14 din cele 20 de mame isi scot copii afara 2 ore pe zi.

11. Care a fost modalitatea de nastere a copilului ?

Figura 15. Modalitatea de nastere

Aici se pare ca 10 dintre mame au nascut pe cale vaginala si 10 prin cezariana . Nașterea naturală în România este văzută ca un act medical, atât de mame, cât și de medici și în niciun caz ca un proces natural, care produce o nouă viață.

Există mai multe campanii în derulare în țara noastră având ca scop, în primul rând, să informeze viitoarele mame despre beneficiile nașterii naturale, să schimbe nu numai atitudinea mamelor, ci și cea a medicilor, și să aducă un nou suflu în ceea ce privește condițiile oferite de spitalele de stat din România.

12. Care a fost varsta de gestatie la nastere a copilului dumneavoastra?

Figura 16. Varsta de gestatie

Se pare ca aproape toate femeile au reusit sa duca sarcina pana la termen, ceea ce este un lucru bun deoarece ,studiile arata ca in Romania tot mai multi copii se nasc prematuri.

13. Care a fost greutatea la nastere a copilului dumneavoastra?

Figura 17. Greutatea la nastere

Greutatea normală a nou-născutului se încadrează între 2500-3500 g, din studiul meu reiese ca doar 2 copii sau nascut cu o greutate mai mica decat cea normala si inca 2 cu greutatea peste cea normala ceea ce este un lucru bun deoarece copii cu greutate mai mica pot avea probleme grave de sanatate ,iar cei cu greutatea peste cea normala sunt mai predispusi la obezitate.

14. Ati suferit de hipertensiune arteriala sau diabet zaharat gestational in timpul sarcinii?

Figura 18. Hipertensiune arterială sau diabet zaharat gestațional în timpul sarcinii.

Se pare ca doar 5 femei din 20 au suferit diabet sau hipertensiune arteriala in timpul sarcinii. Hipertensiunea arterială din timpul sarcinii apare în trimestrul al treilea de sarcină .Deși, de obicei, hipertensiunea arteriala gestațională dispare după naștere, afecțiunea crește riscul reapariției hipertensiunii pe viitor.Diabetul zaharat gestațional este un tip de diabet cu factor de risc pentru apariția hipertensiunii în timpul sarcinii. Copilul poate avea greutate crescută la naștere, lucru care complică nașterea naturală.

Femeile care au avut diabet gestațional în timpul unei sarcini prezintă risc crescut de a dezvolta diabet și la sarcinile următoare și de a dezvolta diabet de tip II la mai puțin de 5 ani de la naștere.

15. Ati beneficiat de promovarea alimentatiei naturale in perioada spitalizarii la nastere?

Figura 19. Promovarea alimentației naturale în perioada spitalizării la naștere

Se pare ca 15 mame din 20 au fost informate de avantajele alimentatie naturale.

Alimentația naturală este modul primordial de alimentare a nou-născuților la externarea din maternitate.

Considerăm că este necesară o promovare și susținere intensă a modului natural de alimentare și pentru nou-născuții prematuri, cu greutate mică la naștere și patologie.

16. Vi s-au oferit mostre sau pliante cu lapte praf in perioada spitalizarii la nastere?

Figura 20. Mostre sau pliante cu lapte praf în perioada spitalizării la naștere

Mostrele cu lapte praf oferite în timpul maternității sunt o practică periculoasă pentru promovarea alimentației naturale, și reprezintă un risc pentru o viitoare alimentație artificială, ceea ce duce la obezitate.

17. Cat timp ati alaptat copilul dumneavoastra?

Figura 21. Timpul de alaptare

Recomandarea OMS prevede ca alăptarea exclusivă să dureze până la 6 luni, iar apoi să fie continuată, alături de o diversificare corectă, până la vârsta de 2 ani sau mai mult.

Durata optimă a alăptării depinde de nivelul de dezvoltare a fiecărui copil, de energia și timpul pe care mama este dispusă să îl aloce acestei activități, precum și de relația dintre cei doi. Dar, toate cercetările susțin recomandarea că alăptarea să continue la cerere și după un an, dacă se poate până la 2 ani sau chiar mai mult, iar ințărcarea să se producă atunci când copilul este pregătit.

18. Care a fost motivul intarcarii copilului dumneavoastra?

Figura 22. Motivul intarcarii

Foarte multe mame au intarcat copii din proprie initiativa deoarece nu stim exact cand copilul se poate dezvata singur de acest obicei fara a fi fortat ,desi nu este o varsta exacta de intarcare copii pot fi alaptati si pana la varsta de 2 ani.

19. De la cate luni de viata ati inceput diversificarea alimentatiei copilului dumneavoastra in primul an de viata?

Figura 23.Diversificarea alimentatiei

Diversificare alimentatiei conform OMS se face dupa varsta de 6 luni pana atunci se recomanda doar alaptarea in cazul de fata sa pare ca nici o mama nu a inceput diversificarea mai repede, acesta fiind un lucru bun insemnand ca sunt informate cu privire la acest lucru.

20. Diversificarea alimentatiei copilului dumneavoastra ati facut-o dupa o recomandare a unui medic sau conform propiei initiativă?

Figura 24. Diversificarea alimentației copiilor după o recomandare a unui medic sau din proprie inițiativă.

Doar 2 mame din 20 au inceput diversificarea la recomandarea unui medic specialist ,acesta nu este un lucru rau pentru ca mamele pot sti acest lucru din sarcini anterioare sau invatate de rude dar ,mai corect ar fi ca acest lucru sa se produca la recomandarea specialistului pentru a nu se ajunge la obezitate sau subnutritia copiilor.

21 .Ați efectuat diversificarea alimentară cu mai mult de 2 alimente noi introduse o dată?

Figura 25. Diversificarea alimentară cu mai mult de 2 alimente noi introduse o dată.

Un lucru ingrijorator la acest grafic este ca aproape jumatate din mamele chestionate au inceput diversificarea cu mai mult de 2 produse. Corect diversificare se face treptat cu maxim 2 produse odata deoarece in caz de reactii alergice sa se poata cu usurinta identifica alimentul alergen si sa fie scos din alimentatia copilului.

22. De la ce vârstă de sugar ați introdus carnea?

Figura 25. Varsta de introducere a carnii

Varsta optima de introducere a carnii dupa sfaturile specialistului ar fi dupa 7 luni ceea ce din studiul meu reiese ca majoritatea mamelor stiu acest lucru. Dupa varsta de 7 luni, necesarul zilnic de proteine al bebelusului este de 2 grame de proteine pe kilogram..

23. Cate mese principale /zi primeste copilul dumneavoastra?

Figura 26. Mesele principale/zi

Se pare ca doar 12 din 20 de mame le dau copiilor cele 3 mese principale copiilor ,celelalte 8 reusind doar 2 din 3 mese.

24. Cate gustari/zi primeste copilul dumneavoastra?

Figura 27. Numarul gustarilor/zi

Numarul optim de gustari pe zi este de 2 ,se pare ca majoritatea mamelor dau doar o gustare pe zi ceea ce nu se prezinta a fi un lucru rau pentru alimentatia copilului.

25. In ce consta gustarile copilului ?

Figura 28.In ce consta gustarile copilului

Din gustările copiilornu trebuie să lipsească fructele și legumele – sursă de fibre, vitamine și minerale, lactatele – sursă importantă de calciu, proteine și vitaminele A, B si D și semințele atât de nutritive – au grăsimi "bune", proteine și minerale.

Așa cum reiese din studiu, tipul gustărilor oferite copiilor nu a fost unul corect sau sănătos.

26. Respectati un anumit orar de luat masa in general, pentru copilul dumneavoastra?

Figura 29. Respectarea unui orar de masa

Respectarea unui orar de masa este foarte indicat de catre medici pentru a preveni inapetenta (lipsa poftei de mancare) ,dar se pare ca doar 11 mame din acest studiu reusesc sa faca acest lucru.

27. Ce tip de carne oferiți copilului dumneavostră cel mai des?

Figura 30. Tipul de carne oferit

Se pare ca 13 femei din 20 ofera mai mult carne de pasare copiilor ceea ce este un lucru bun deoarece carne de pasare este foarte saraca in grasimi si mai bogata in proteine ceea ce ofera un aport echilibrat grasimi/proteine in alimentatia celui mic.

28. Dintre grăsimile următoare , ce considerați că oferiți mai frecvent copilului dumneavoastră?

Figura 31. Tipul de grasime oferit in alimentatie

Deoarece în decursul primelor luni și primilor ani se dezvoltă enorm creierul (90%) și, de fapt, întregul organism, grăsimile având un rol major în acest proces de maturizare. S-a constatat faptul că organismul copilului oxidează grăsimile în procent mai mare, pentru a susține creșterea corpului un exemplu fiind nivelurile ridicate de sinteza a proteinelor.

29. De la ce vârstă ați încurajat autoalimentația copilului dumneavoastră ?

Figura 32.Varsta de autoalimentatie a copilului

Este foarte bine ca multe dintre mamici incurajeaza autoalimentatia de mici a copiilor deoarece ii invata sa se descurce singuri si sa prinda incredere in ei ,si pentru copii este o satisfactie si o bucurie cand descopera ca pot face anumite lucruri singuri.

30. Până la ce vârstă a fost alimentat cu lapte cu biberonul copilul dumneavoastră?

Figura 33. Varsta optima de renuntare la hranirea cu biberonul

Vârsta optimă pentru a renunța la biberon ar trebui sa fie in jurul vârstei de 1 an ,1 an jumate dar asta depinde si de vointa copilului daca el doreste se poate prelungi perioada pana la 2 ani.

31. Gradinita pe care o frecventeaza copilul este cu program scurt sau prelungit?

Figura 34. Programul gradinitei pe care il frecventeaza copii

Se pare că timpul petrecut la grădiniță poate influența starea de sănătate a copiilor. Este recomandat ca aceștia să petreacă cât mai mult timp în colectivitate, într-un mediu organizat și care se ghidează după reguli stricte (ex.: orar de somn, orar de mese, program de joacă/activități fizice etc.).

32. In situatia in care copilul dumneavoastra este supraponderal/obez, v-ati adresat medicului pediatru, medicului de familie sau nutritionistului ?

Figura 35. Intenția părinților de a se adresa medicului pediatru, medicului de familie, nutriționistului sau nu în situația în care copii sunt supraponderali/obezi

Se pare ca doar 11 mame din 20 si-ar duce copilul la un nutritionist in caz de obezitate ,se pare ca cele mai multe mame fiind din mediul rural unde cu totii stim ca se merge pe o vorba din popor „lasa ce daca ii grasut asta inseamna ca ii sanatos”.

33. Ati respectat intocmai regulile dietetice recomandate in vederea revenirii la o greutate ideala a copilului dumneavoastra?

Figura 36. Respectarea întocmai a regulilor dietetice recomandate în vederea revenirii la o greutate ideală a copiilor

Se pare ca tot cei care au raspuns pozitiv sa ii duca pe copii la nutritionist au raspuns si aici pozitiv in respectarea regulilor dietetici impuse de un specialist.

34. Copilul dumneavoastra practica vreun sport de performanta? Daca DA, de la ce varsta?

Figura 37. Practicarea unui sport de performanta.

Se pare ca din cei 20 de copii doar unul practica un sport de performanta. Sportul, mișcarea și activitatea fizică joacă un rol crucial în menținerea sănătății și dezvoltării armoniase și pe termen lung a copiilor și nu numai. Este esențială tuturor, indiferent de vârstă. Practicarea unui sport de performanță disciplineză și canalizează toată energia copiilor spre dezvoltarea lor fizică și psihică.

35. Copilul dumneavoastra consuma paine la fiecare masa? Daca da, cate felii?

Figura 38. Consumul de paine la o masa

Se pare ca, copii nu prea consuma paine ceea ce este un lucru corect, recomandare specialistilor este de maxim o felie la masa sau chiar deloc sau din faina integrala.

36. Obisnuiti sa preparati carnea fiarta sau prajita?

Figura 39. Modul de preparare al carnii

Fierberea cărnii este indicată pentru obținerea supelor, ciorbelor sau tocănițelor. Carnea poate fi fiartă în apă, cu sau fără condimente.

Prajirea cărnii reprezintă prepararea acesteia în grăsimi animale sau vegetale ce au o temperatură cuprinsă între 150 și 200 grade Celsius.

Carnea se poate prăji în puțină grasime (ulei, unt, untură) sau în baie de ulei bine încins.

Astfel, trebuie alese uleiuri cu o aciditate ridicată, precum uleiul de măsline și cel de arahide. Uleiul de floarea soarelui nu este recomandat pentru prăjit.

Nu refolosiți uleiurile după prăjire, pentru că acestea devin toxice; aruncați-le după fiecare utilizare.

37. Copilul consuma cartofii sub forma de piure/ natur sau prajiti in ulei?

Figura 40. Consumul de cartofi sub forma de piure sau prajiti.

Prăjirea cartofilor nu este o modalitate sănătoasă de preparare. În plus, cartofii gătiți la peste 120 de grade elimină anumite substanțe toxice. Mai recomandat și mai gustoși sunt fierți, gătiți la abur, la cuptor, combinați cu alte legume, mereu la temperaturi de 100, maxim 100 grade.

Cartoful , în România, are o tradiție de consum. Se știe că cartoful prăjit este mai bogat în calorii decât cel natur sau piure.

38. Oferiti copilului dumneavoastra bauturi carbogazoase?

Figura 41. Consumul de bauturi carbogazoase

Băuturile carbogazoase sunt deseori servite copiilor, dar acestea nu au valoare nutritivă și au foarte mult zahăr. Băuturile carbogazoase și alte băuturi foarte dulci sunt asociate cu problemele dentare. Cola și alte băuturi carbogazoase conțin de multe ori cofeină, de care copiii nu au nevoie. În plus, băuturile carbogazoase pot lua locul laptelui bogat în calciu.

39. Consumati fast-food impreuna cu copilul?

Figura 42. Consumul de fast-food impreuna cu copilul

Un copil are nevoie în general de o alimentație variată. Mâncarea trebuie sa fie întotdeauna proaspătă și diversificată. În afară de asta, regimul alimentar trebuie conceput în așa fel, încât să nu se poată pune problema de supraponderabilitate la copil.

Pentru copii nu este importantă o alimentație sănătoasă, ei sunt mai degrabă atrași de fast food sau pizza. Dacă încerci să le interzici aceste feluri de mâncare, nu faci decât să le crești interesul.

40.Considerați că respectați cu strictețe orarul și numarul de mese /zi ( 3 mese principale și 2 gustări)

Figura 43. Respectarea orarului de masa

Se pare ca mamele nu prea respecta orarul de mese pentru copii ,acest lucru nu este corect deoarece copilul trebuie sa invete de mic ,sa manance mesele principale ale zilei.

41.Copilul dumneavostră suferă de rahitism carențial?

Figura 44. Rhitismul carential.

Rahitismul carential comun este manifestarea clinica a unei carente avansate de vitamina D, caracterizata printr-o tulburare de mineralizare a osului, preponderent întâlnita în perioada de crestere. Nevoia zilnica de vitamina D este de 400-800 U.I., cu o medie de 500 U.I./zi, indiferent de vârsta, variind în functie de crestere, regimul de însorire si factorul individual.

42. Ați administrat copilului dumneavoastră vitamina D3 până la vârsta de 1 an și jumătate?

Figura 45. Administrarea de vitamina D3

Vitamina D este un element benefic pentru sanatatea sistemului osos fiindca ajuta corpul in resorbtia calciului si fosforului la nivelul intestinului.

43. Ați administrat vreodată copilului dumneavostră suplimente vitaminice, la recomandarea medicului sau din propie inițiativă?

Figura 46. Administrarea de suplimente vitaminice

În mod normal si corect parinti ar trebui să se consulte cu medicul de familie sau un specialist înaite de a incepe să administreze suplimente vitaminice copilului.

44. Ați oferit vreodată copilului dumneavostră probiotice în perioada de sugar? (pentru flora intestinală benefică)

Figura 47. Administrarea de probiotice in perioada de sugar

Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, conferă gazdei efecte benefice pentru sănătate, îmbunătățind balanța intestinală.

CONCLUZII

Instruirea mămicilor cu privire la hranirea naturala este bine sa se faca inainte de nastere

Alaptarea cel mai benefic aliment in primele luni ale vietii.

Diversificarea corecta a alimentelor un start valoros in stilul de alimentatie a copilului.

Recomadările dietetice este important să se efectueze pentru a fi respectate pe termen îndelungat.

Prevenția obezității este mai importantă decât tratamentul acesteia.

Alimentația femeii gravide pe durata sarcinii este importantă pentru a avea un copil sănătos și cu greutate corespunzătoare.

Este necesară stabilirea unor programe naționale de prevenire și tratament al obezității la copilul mic, sub forma unor ghiduri și protocoale naționale, concepute în colaborare interprofesională: medici pediatri, cardiologi, nutriționiști.

Erorile dietetice au fost identificate ca factor de risc major în alimentatia copiilor.

Alimentele consumate de tip fast-food s-au regăsit într-un procent considerabil la pacienți.

Stilul de alimentație al părinților constituie un model comportamental pentru copii.

Participarea sau implicarea tuturor membrilor familiei în realizarea unui comportament alimentar adecvat este foarte importantă.

BIBLIOGRAFIE

1. Pediatric obesity: etiology and treatement; Melissa Crocker, Jack Yanovski. Endocrinol Metam Clin North Am, 2009.

2. Tratat de pediatrie, Carmen Ciofu, 2017.

3. Buletinul săptămânal epidemiologic al Institutului de Supraveghere Sanitară din Franța, 2017.

4. Mocanu V. – Prevenția obezității la vârsta copilăriei – obezitatea la vârsta copilăriei: factor de risc pentru sănătate de-a lungul vieții; 2015, editura „Gr. T. Popa, U.M.F. Iași.

5. Revista Română de Pediatrie – Volumul LXV, Nr. 1, 2016.

6. Holm JC, Nowicka P, Farpour-Lambert NJ et. al. – The Ethics of Childhood Obesity Treatment – from the Childhood Obesity Task Force (COTF) of European Association for the Study of Obesity (EASO); Obes Facts; 2014;7:274–281; DOI: 10.1159/000365773.

7. Coșoveanu CS. – Obezitatea primară la copil – aspecte etiopatogenice, clinice și profilactice; rezumat teză de doctorat, 2011, Craiova.

8.http://www.umfcv.ro/files/Obezitatea-primară-la-copil-aspecte-etiopatogenice-clinice-și-profilactice.pdf.

9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2736391/.

10. Date statistice INS 2017, Fundamental Study for Understanding the Role of Fermented Dairy Products in the Romanian’s General Eating Habits, studio realizat de Synovate la comanda companiei Danone, 2011.

11. Bray GA, Bouchard C. – Handbook of obesity. Clinical applications. Volume 2. Fourth edition; CRC Press, 2014.

12. http://pediatrics.aappublications.org/content/early/2016/04/20/peds.2015-349.

13. Significantly different from those aged 2–5 years, NOTE: Access data table for Figure 3 at: https://www.cdc.gov/nchs/data/databriefs/db288_table.pdf#3.

SOURCE: NCHS, National Health and Nutrition Examination Survey, 2015–2016.

14. Significant increasing linear trend from 1999–2000 through 2015–2016.

NOTES: All estimates for adults are age adjusted by the direct method to the 2000 U.S. census population using the age groups 20–39, 40–59, and 60 and over.

Access data table for Figure 5 at: https://www.cdc.gov/nchs/data/databriefs/db288_table.pdf#5. SOURCE: NCHS, National Health and Nutrition Examination Survey, 1999–2016

15. Cristian Serafinceanu – Nutriție clinică umană – Nutriția fiziologică; 2012, editura medicală, București.

16. Curs „Clinical Management of Childhood Obesity -Dr Matthew Sabin’’, accesat pe http://www.scope-elearning.org.

17. Curs „Assessments and management of obesity în children and adolescents: an overview ‘’– Dr. Louise Baur, accesat pe http://www.scope-elearning.org.

18. http://www.cdc.gov/growthcharts

19. Marioara Boia- Cresterea si dezvoltarea postnatala 2010

ANEXE

Anexa 1 – Weight for age percentile for girl from 0 to 36 months- develops by National Center for Health Statistics in colaboration with National Center for Chronic disease Prevention and Health Promotion – 2000.

Anexa 2 – Weight for age percentile for boys from 0 to 36 months- develops by National Center for Health Statistics in colaboration with National Center for Chronic disease Prevention and Health Promotion – 2000.

Anexa 3 – Chestionar