Cu titlu de manuscris [628246]

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU: 336.14:352(478)(043.2)

ROTARU LILIA

EGALIZAREA VENITURILOR BU GETARE ÎN STRUCTURILE
ADMINISTRATIV-TERITORIA LE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea 08.00.10 – Finan țe; Moned ă; Credit

Teză de doctor în economie

Conducător științific: Tatiana Manole, dr. hab.
în științe economice, prof. univ.

Autor:

CHIȘINĂU, 2009

2

© Rotaru Lilia, 2009

3ADNOTARE
Rotaru Lilia, Egalizarea veniturilor bugetare în structur ile administrativ-teritoriale în
Republica Moldova, Chi șinău, 2009
Teza cuprinde introducerea, trei capitole , concluzii și recomand ări, bibliografia din 160
titluri, 35 anexe și este perfectat ă pe 190 pagini, in clusiv 24 figuri și 45 tabele. Rezultatele
obținute sunt publi cate în 13 lucr ări științifice.
Cuvinte cheie: egalizarea veniturilor, descentralizare fiscal ă, relații interbugetare,
coeficienți factoriali, baz ă fiscală, cost-benefic iu, eficien ță economic ă.
Domeniul de studiu îl constituie venitur ile publice locale și condițiile posibile de egalizare
a veniturilor publice lo cale în scopul îmbun ătățirii calității serviciilor publice.
Scopul lucr ării constă în studiul metodologic al instrume ntelor de egali zare a veniturilor
publice locale în st ructurile administrativ-t eritoriale în Re publica Moldova în vederea elabor ării
unor măsuri de eficientizare a modalit ății de finan țare a cheltuielilor publice locale și
îmbunătățirea calității serviciilor publice.
Metodologia cercet ării științifice se bazeaz ă pe metodele de modelare economico-
matematic ă, teoria eficien ței economice.
Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor ob ținute constă în: aprofundarea
noțiunii de egalizare a veniturilo r bugetare, rele varea inegalit ății veniturilor UAT ca rezultat al
diferențelor bazei fiscale, eviden țierea cauzelor inegalit ății veniturilor în UAT, elaborarea
modelului celor mai mici p ătrate (MCMMP), cerceta rea cost-beneficiu a serviciilor publice în
scopul îmbun ătățirii calității lor.
Semnifica ția teoretic ă este constituit ă din concep țiile și lucrările științifice consacrate:
aspectelor teoretice și practice ale venitu rilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale,
aspectelor teoretice și practice ale rela țiilor interbugetare.
Valoarea aplicativ ă a lucrării rezidă în: cercetarea modalit ății finanțării serviciilor
publice în scopul îmbun ătățirii calității lor, argumentarea științifică a necesit ății egalizării
veniturilor în teritorii în baza calcul ării coeficien ților factoriali.
Implementarea rezultatelor științifice: rezultatele cercet ării și propunerile efectuate pe
tema tezei au fost analizate și implementate la nivel na țional, în cadrul Administra țiilor Publice
Locale.

4ANNOTATION
Rotaru Lilia, Equalization of the budget incomes in th e administrative-territorial
structures in the Republic of Moldova, Chisin au city, 2009
The thesis comprises the intr oduction, three chapters, conc lusions and reco mmendations,
bibliography of 160 t itles, 35 appendixes and it is made the 190 pages, inclusively 24 figures and
45 tables. The obtained re sults are published in 13 scientific works.
Key words : equalization of incomes, fiscal decentralization, inter-budgetary relations,
factorial coefficients, fiscal basis, cost-benefit, economic efficiency.
Domain of study is represented by the local public incomes and possible conditions of
local public incomes equalization with the aim of the public services quality improvement.
Aim of work consists in the methodol ogical study of the instru ments for the equalization
of the local public in comes in the administrative -territorial stru ctures in the Re public of Moldova
for the elaboration of some measures for th e effectiveness increase of the local public
expenditures modality and for the improve ment of the public services quality.
Methodology of scientific research it is based on the me thods of the economic –
mathematic modeling, econo mic efficiency theory.
Scientific novelty and originality of the obtained results consists in: deepening of the
notion of the budgetary incomes eq ualization, emphasizing of the administrativ e-territorial units
incomes inequality as the result of the fiscal basis differences, emphasizing of the smallest
squares model (MCMMP), research of the cost-ben efit of public services for the improvement of
their quality.
Theoretical significance is made up by the concepts and devoted scientific works:
theoretical and practical aspect s of the budget incomes of admi nistrative-territo rial units,
theoretical and pr actical aspects of the inter-budgetary relations.
Applicative value of work consists in: research of the publ ic services fina ncing modality
for the improvement of their qual ity, scientific argumentation of the necessity of the incomes
equalization at the terr itories on the basis of the factorial coeffi cients calculation.
Implementation of scientific results : the research results and th e suggestions executed on
the topic of thesis were analyzed and implemented at the national level, within the Local Public
Administrations.

5АННОТАЦИЯ
Ротару Лилия , Уравнивание бюджетных доходов в административно –
территориальных структурах в Республике Молдова , Кишинев , 2009
Работа состоит из вступления , трех глав, выводов и рекомендаций , библиографии из
160 заголовков , 35 приложений и выполнина на 190 страницах , включая 24 рисунка и 45
таблиц . Полученные результаты опубликованы в 13 научных работах .
Ключевые слова : уравновешивание доходов , налоговая децентрализация ,
межбюджетные отношения , факторные коэффициенты , налоговая основа , ценовая выгода ,
экономическая эффективность .
Область исследования составляют местные государственные доходы и возможные
условия уравновешивания местных государственных доходов с целью улучшения
качества государственных служб .
Цель работы состоит в методологическом исследовании инструментов для
уравновешивания местных государственных доходов в административно –
территориальных структурах в Республике Молдова с целью разработки некоторых мер
по повышению эффективности способов финансирования местных государственных
затрат и улучшения качества государственных служб .
Методика научного исследования основывается на методах экономико –
математического моделирования , теории экономической эффективности .
Научная новизна и оригинальность полученных результатов состоит в:
углублении понятия уравновешивания бюджетных доходов , выявлении неравенства
доходов административно -территориальных единиц как следствие отличий налоговой
основы , выделение причин неравенства доходов в административно -территориальных
единиц , разработка модели самых маленьких квадратов (МСММР ), исследование ценовой
выгоды государственных служб с целью улучшения их качества .
Теоретическое значение заключается в посвященных научных понятиях и работах :
теоретических и практических аспектах доходов бюджетов административно –
территориальных единиц и межбюджетных отношений .
Прикладное значение работы состоит в: исследование способа финансирования
государственных служб с целью улучшения их качества , научном аргументировании
необходимости уравнивания доходов на территориях на основе вычисления факторных
коэффициентов .
Внедрение научных результатов : результаты исследования и предложения ,
сделанные по теме были проанализированы и применены на национальном уровне , в
рамках Местных Государсвенных Администраций .

6LISTA ABREVIERILOR
PIB – produsul intern brut;
UAT – unitat e administrativ-teritorial ă;
FSFUAT – fondul de sus ținere financiar ă a UAT;
APL – Administra ție Publică Locală;
ACE – analiz ă cost-eficin ță;
BS – bugetul de stat;
BUAT – bugetul unit ății administrativ-teritoriale;
MCMMP – metoda celor mai mici p ătrate;
UM – unitate de m ăsură;
QchSi – c u a nt um ul c he l tuielilor specifice (normative) pentru fiecare unitate admi nistrativ-
teritorială;
LDLi – raportul dintre lungimea drum urilor locale pe cap de locuitor în UAT și lungimea
drumurilor locale pe cap de locuitor în țară ca un întreg;
Si – ra port ul di nt re s upr af a ța UAT pe cap de locuitor și suprafața țării ce revine la un
locuitor;
Pi – raportul dintre cota – parte a persoanelor de vîrst ă sub 15 ani din popula ția UAT și
media acestei cote pentru toate UAT din țară la 1 ianuarie al anul ui în care partea de
cheltuieli specifice (normative) este determinat ă pentru anul bugetar urm ător;
Pvi – raportul dintre cota-parte a persoanelor de vîrst ă sub 65 de ani din popula ția UAT și
media acestei cote pentru toate UAT din țară la 1 ianuarie al anul ui în care partea de
cheltuieli specifice (normative) este determinat ă pentru anul urm ător bugetar;
ChS – cheltuieli sp ecifice (normative) pe cap de locuitor estimate de Ministerul Finan țelor;
Nr.p.r.i. – numărul de persoane cu re ședință permanent ă în UAT la 1 ianuarie al anului de
planificare a cheltuielilor bugetare în conformitate cu datele Biroului Na țional de
Statistică.

7CUPRINS:
ADNOTARE……………………………………………………………………………………………………….. ………3-5
LISTA ABREVIERILOR………………………………………………………………………………………………. …6
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………….. ………9
1. BAZELE TEORETICE ALE EGALIZ ĂRII VENITURILOR PUBLICE LOCALE……………13
1.1. Aspecte conceptuale privind ve niturile publi ce locale…………………………………………………….13
1.2. Impozite și taxe locale – surs ă tradițională de formare a venitu rilor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale………………………………………………………………………………………… ……27
2. EGALIZAREA VENITURILOR PUBL ICE LOCALE ÎN SCOPUL ÎMBUN ĂTĂȚIRII
CALITĂȚII SERVICIILOR PUBLICE……………………………………………………………………………..43
2.1. Condițiile posibile de egalizare a veniturilor bugetelor unit ăților administrativ- teritoriale….43
2.2. Relațiile interbugetare – mecanis m de egalizare a posibilit ăților financiare ale unit ăților
administrativ-teritoriale………………………………………………………………………………………… ……47
2.3. Finanțarea serviciilor publi ce în scopul îmbun ătățirii calității lor…………………………………….58
2.4. Analiza cost-benef iciu a serviciilo r publice locale…………………………………………………………68
3. POSIBILIT ĂȚILE DE L ĂRGIRE A BAZEI FISCALE A UNIT ĂȚILOR ADMINISTRATIV-
TERITORIALE…………………………………………………………………………………………………….. ………..77
3.1. Strategia de l ărgire a bazei fiscale a unit ăților administrativ- teritoriale…………………………….77
3.2. Egalizarea veniturilor în teritorii în baza calcul ării coeficien ților factoriali……………………….83
3.3. Descentralizarea fiscal ă și autonomia financiar ă – cale sigur ă de egalizare a veniturilor
publice locale………………………………………………………………………………………………….. ……….92
CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI…………………………………………………………………………………108
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………. …….115
ANEXA 1 Structura resurselor finaciare publice………………………………………………………………121
ANEXA 2 Clasifica ția veniturilor bugetare………………………………………………………………………122
ANEXA 3 Resursele bugetului administr țtiei centrale de stat…………………………………………….123
ANEXA 4 Structura venitu rilor bugetelor unit ăților administrativ- teritoriale……………………….124
ANEXA 5 Încas ările impozitului func iar, în 2003-2008……………………………………………………125
ANEXA 6 Structura încas ărilor impozitului funcia r în UAT, în 2005-2008……………………….. 126
ANEXA 7 Încas ările impozitului pe im obil, în 2003-2008………………………………………………..127
ANEXA 8 Structura încas ărilor impozitului pe imob il în UAT, în 2005-2008……………………..128
ANEXA 9 Încas ările taxelor locale pe UAT pent ru perioada 2005 -2008……………………….129-135
ANEXA 10 Veniturile pr oprii ale bugetelor UA T, anul 2006 ………………………………………136-137
ANEXA 11 Veniturile pr oprii ale bugetelor UA T, anul 2007 ………………………………………138-139
ANEXA 12 Veniturile pr oprii ale bugetelor UA T, anul 2008 ………………………………………140-141

8ANEXA 13 Normativele de de limitare a bugetelor locale pentru anul 2005…………………..142-143
ANEXA 14 Normativele de de limitare a bugetelor locale pentru anul 2006…………………..144-145
ANEXA 15 Normativele de de limitare a bugetelor locale pentru anul 2007…………………..146-147
ANEXA 16 Normativele de de limitare a bugetelor locale pentru anul 2008…………………..148-149
ANEXA 17 Calcularea transferuril or din bugetul de stat în bug etele UAT, anul 2005…….150-151
ANEXA 18 Calcularea transferuril or din bugetul de stat în bug etele UAT, anul 2006…….152-153
ANEXA 19 Calcularea transferuril or din bugetul de stat în bug etele UAT, anul 2007…….154-155
ANEXA 20 Calcularea transferuril or din bugetul de stat în bug etele UAT, anul 2008…….156-157
ANEXA 21 Structura ven iturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în
totalul veniturilor generale pentru anul 2005…………………………………………. 158-159
ANEXA 22 Structura ven iturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în
totalul veniturilor generale pentru anul 2006…………………………………………. 160-161
ANEXA 23 Structura ven iturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în
totalul veniturilor generale pentru anul 2007…………………………………………. 162-163
ANEXA 24 Structura ven iturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în
totalul veniturilor generale pentru anul 2008…………………………………………. 164-165
ANEXA 25 Structura ven iturilor bugetelor unit ăților administrativ-t eritoriale……………….166-167
ANEXA 26 Cheltuielile în bugetele UAT pentru a nul 2006………………………………………..168-169
ANEXA 27 Cheltuielile în bugetele UAT pentru a nul 2007………………………………………..170-171
ANEXA 28 Cheltuielile în bugetele UAT pentru a nul 2008………………………………………..172-173
ANEXA 29 Normativele de cheltuieli specifice pentru st abilirea raporturilor în tre bugetul de stat
și bugetele UAT, pe an ii 2003-2008………………………………………………………174-177
ANEXA 30 Structura func țională a cheltuielilor bug etelor UAT pentru anii 2007- 2008………..178
ANEXA 31 Evolu ția veniturilor din impozitu l pe bunurile imobiliare ale bugetului raionului
Drochia de ambele nive le în perioada 2003-2008…………………………………………..179
ANEXA 32 Analiza comparativ ă a cheltuielilor sp ecifice (Bugetul s. Țarigrad, anul 2008)…180-181
ANEXA 33 Analiza comparativ ă a cheltuielilor specifice (Buge tul s. Sofia,a nul 2008)…..…182-183
ANEXA 34 Analiza comparativ ă a cheltuielilor specifice (Buge tul or. Drochia,anul 2008)…184-185
ANEXA 35 Analiza comparativ ă a cheltuielilor specifice (Buge tul r. Drochia,anul 2008)…..186-188
DECLARA ȚIA PRIVIND ASUMAREA R ĂSPUNDERII………………………………………………..189
CV AL AUTORULUI…………………………………………………………………………………………………. .190

9INTRODUCERE

Actualitatea și importan ța temei. Tema de cercetare este actual ă și important ă pentru
economia na țională și pentru știința financiar ă referitor la finan țele publice. Este știut că baza
fiscală a teritoriilor este destul de neuniform ă și în baza surselor proprii de a oferi servicii
publice de aceea și calitate este imposibil.
Statul, prin intermediul și cu ajutorul venituri lor publice, reprezint ă instituția social-politic ă
de bază care, prin organismele sale, asigur ă realizarea nevoilor și intereselor publice.
Susținerea structurilor administrativ-teritoriale mai slab dezvoltate din punct de vedere
financiar necesit ă descentralizarea fiscal ă și presupune proceduri de egalizare financiar ă sau alte
măsuri similare, care au drept sc op eliminarea ef ectului distribu ției inegale a su rselor poten țiale
de finanțare.
Pentru evitarea deficitelor bugetare și aprobarea bugetelor locale echilibrate sunt utilizate
relațiile interbugetare , care reprezint ă mecanism de egalizare a veniturilor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale. Defalc ările de la veniturile generale de stat și transferurile financiare
sunt forme ale rela țiilor interbugetare st abilite prin legisla ție.
Însă această modalitate nu creeaz ă posibilitatea de a of eri servicii de aceea și calitate pentru
toate comunit ățile, deși echilibrarea veniturilor bug etelor locale se asigur ă prin utilizarea
transferurilor financiale.
În scopul îmbun ătățirii posibilit ăților de finan țare, autorit ățile administra ției publice locale
ar putea beneficia și de venituri acorda te în scopul egaliz ării financiare, care ar contribui la
reducerea disparit ăților fiscale dintre localit ăți.
Egalizarea financiar ă este un program de ac țiuni financiare pentru dep ășirea disparit ăților
economice, fiscale etc. dint re teritorii. Scopul egaliz ării financiare const ă în finan țarea
suplimentar ă a teritoriilor mai slab dezvoltate în vederea prest ării serviciilor publice de calitate și
cantitate comparabile cu cele din teritoriile dezvoltate.
Subvențiile pentru egalizare permit teritoriilor mai pu țin prospere s ă presteze popula ției
servicii publice comparabile cu cele din alte localit ăți care au o baz ă fiscală mai bun ă.
Subvențiile pentru egaliz are sunt necondi ționate, iar autorit ățile publice sunt în drept s ă
primească cheltuială pentru servicii publice considerate de ele prioritare în perioada dat ă.
Veniturile prev ăzute pentru egalizare sunt destinate finan țării unor servicii pr ioritare pentru
localitatea dat ă. Ele pot fi în form ă de transferuri, granturi etc.
În Republica Moldova, în calitate de m ăsuri de egalizare sunt uti lizate transferurile de la
fondul de sus ținere financiar ă a UAT pentru nivelarea posibilit ăților financiare ale unit ăților

10administrativ-teritoriale; transferur ile speciale pentru executarea func țiilor suplimentare delegate
de către Guvern; defalc ările de la veniturile generale de st at; cheltuielile specifice (normative).
Scopul și sarcinile tezei le constituie studiul metodologic al instrume ntelor de egalizare a
veniturilor publice locale în structurile administra tiv-teritoriale în Repub lica Moldova în vederea
elaborării unor m ăsuri de eficientizare a modalit ății de finan țare a cheltuieli lor publice locale și
îmbunătățirea calității serviciilor publice.
Scopul respectiv a im pus pentru aceast ă cercetare urm ătoarele sarcini:
– concretizarea abord ărilor teoretice cu pr ivire la sursele de formare a veniturilor
bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale;
– studierea și generalizarea condi țiilor posibile de egalizar e a veniturilor bugetelor
unităților administrativ-teritoriale;
– argumentarea importan ței relațiilor interbuget are ca mecanism de egalizare a
posibilităților financiare ale unit ăților administrativ-teritoriale;
– studierea și analiza modalit ăților de finan țare a serviciilor publi ce în vederea ridic ării
calității lor;
– cercetarea cost-beneficiu a serviciilor publice în vederea maximiz ării bunăstării
sociale;
– cercetarea posibilit ăților de aplicare a coeficien ților factoriali la calcularea volumului
de cheltuieli specifi ce pentru bugetele unit ăților administrativ-teritoriale;
– cercetarea importan ței și necesității descentraliz ării fiscale și autonomiei financiare
în vederea distribu ției echitabile a surselor de venituri și prestarea serviciilor publice
în mod transparent, eficient și responsabil.
Structura și conținutul tezei. Teza de doctor include: introdu cere, trei capitole, concluzii
și recomand ări, bibliografia, anexele, adnot ările, cuvintele-cheie, list a abrevierilor utilizate.
Capitolul I „ Bazele teoretice ale egaliz ării veniturilor publice locale ” include esen ța și
particularit ățile conceptului de venit public. Sunt cercetate apari ția și evoluția ideilor științifice
privind veniturile publice, structura lor, elementele defini torii ale venituri lor bugetare. În
capitolul dat sunt an alizate sursele tradi ționale de formare a veniturilor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale.
În capitolul II „ Egalizarea veniturilor public e locale în scopul îmbun ătățirii calității
serviciilor publice ” sunt studiate condi țiile posibile de egalizare a veniturilor bugetelor locale;
instrumentele de realizare a rela țiilor interbugetare și modalitatea finan țării serviciilor publice.
Este analizat bugetul la partea de venituri în raionul Drochia și în dinamic ă în toate structurile
UAT din Republica Moldova. În cad rul acestui capitol un rol aparte revine analizei cost-
beneficiului serv iciilor publice.

11Capitolul III „ Posibilitățile de lărgire a bazei fiscale a unit ăților administrativ-
teritoriale ” indică căile de majorare a veniturilor unit ăților administrativ- teritoriale, punând
accentul pe rolu l descentraliz ării fiscale și autonomiei financiare . Acest capitol include
egalizarea venituri lor bugetare prin utilizarea coeficien ților factoriali.
Obiectul cercet ării îl constituie venitu rile publice locale și condițiile posibile de egalizare
a veniturilor publice lo cale în scopul îmbun ătățirii calității serviciilor publice.
Metodologia cercet ării a inclus urm ătoarele metode: analiza statistic ă, gruparea statistic ă,
inducția și deducția, compara țiile, abstrac ția științifică, modelarea economico-matematic ă etc.
Suportul teoretico- științific și metodologic este constituit din concep țiile și lucrările
științifice consacrate: as pectelor teoretice și practice ale venitu rilor buget elor unit ăților
administrativ-teritoriale; aspectelor teoretice și practice ale rela țiilor interbugetare;
descentraliz ării fiscale și autonomiei financiare în Republica Moldova.
Cercetarea dat ă se bazeaz ă pe lucrările savan ților și cercetătorilor cu renume mondial, cum
sunt: A.Smith, D. Ricardo, Paul Leroz-Beaulieu, Gaston Jeze, Harold M. Grovers, Francesco
Saverio Nitti, Harold M. Grovers, Maurice Duve rger, R. A. Musgrave, P. B. Musgrave, precum
și din lucr ările savan ților și cercetătorilor din România și Republica Moldova, cum ar fi:
Iu.Văcărel, T. Mo șteanu, P. Brezeanu, Gh. Voinea, N. Grigorie-L ăcriță, N. Moșteanu, N. Vîlcu,
G. Vintilă, D. Șaguna, C. Corduneanu, Gh. Manolescu, (România), T. Manole, A. Cojuhari, L.
Cobzari, M. Ciubotaru, G. Ulian, A. Secrieru, E. Fuior, O. Stratula t, R. Hînc u (Republica
Moldova) ș.a.
Baza informa țională este reprezentat ă de actele legislative ale Republicii Moldova,
politica fiscal ă, CCTM și alte documente ale Parlamentului și Guvernului Re publicii Moldova,
materialele furnizate de Ministerul Finan țelor al Republicii Moldova și Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, materiale st atistice furnizat e de Biroul Na țional de Statistic ă al Republicii
Moldova etc.
Noutatea științifică este determinat ă de scopul, sarcinile și metodele cercet ărilor, de
rezultatele ob ținute în urma cercet ărilor efectuate în tez ă și include urm ătoarele elemente
inovaționale:
– aprofundarea no țiunii de egalizare a veniturilor bugetare;
– relevarea inegalit ății veniturilor UAT ca rezultat al diferen țelor bazei fiscale;
– evidențierea cauzelor inegalit ății veniturilor în UAT;
– elaborarea modelului celor mai mici p ătrate (MCMMP);
– cercetarea cost-benef iciu a serviciilor publice în scopul îmbun ătățirii calității lor;
– elaborarea strategiei de l ărgire a bazei fiscale a unit ăților administrativ-teritoriale.
Valoarea practic ă a lucrării rezidă în:

12– analiza impozitelor și taxelor locale și argumentarea rolului acestora la formarea
veniturilor bugetelor unit ăților administrativ -teritoriale;
– elaborarea și argumentarea propunerilor privind necesitatea utiliz ării procedurilor de
egalizare (nivel are) a venituri lor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale;
– cercetarea modalit ății finanțării serviciilo r publice în scopul îmbun ătățirii calității lor;
– argumentarea științifică a necesit ății egalizării veniturilor în te ritorii în baza calcul ării
coeficienților factoriali;
– aprecierea necesit ății descentraliz ării fiscale și autonomiei financ iare în vederea
egalizării veniturilor publice locale.
Aprobarea tezelor fu ndamentale ale lucr ării s-a efectuat în cadrul: Conferin ța corpului
didactico- științific „Bilanțul activit ății științifice a USM în an ii 2000-2002”, Chi șinău, 30
septembrie – 6 octo mbrie, 2003 ; Analele științifice ale USM, Chi șinău, 2005; Conferin ța
științifică internațională „Învățămîntul superior și cercetarea – piloni ai societ ății bazate pe
cunoaștere”,Chișinău, CEP USM, 28 septembrie, 2006; Analele științifice ale USM, Chi șinău,
2006; Conferin ța Tehnico- științifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor și Studenților, Chișinău,
UTM, 15-17 noiembrie, 2007; Simpozionul științific interna țional „Agricultura modern ă –
realizări și perspective” UASM, Chi șinău, 22-23 octombri e, 2008; Conferin ța științifică
internațională „Creșterea economic ă – prioritate na țională în contextul integr ării în Uniunea
European ă”, Chișinău, CEP USM, 29- 30 octombrie, 2008; Conferin ța Tehnico- științifică a
Colaboratorilor, Doctoranzilor și Studenților, Chișinău, UTM, 15-17 noie mbrie, 2008; Revista
științifică Studia Universitas, Seria științe exacte și economice, USM, nr. 8(18), Chi șinău 2008;
Revista științifică Studia Universitas, Seria științe exacte și economice, USM, nr. 2(22),
Chișinău 2009.
Tezele principale ale temei cer cetate sunt expus e în 13 lucr ări științifice publicate cu un
volum de 3,1 coli de autor.

131. BAZELE TEOR ETICE ALE EGALIZ ĂRII VENITURILOR PUBLICE LOCALE
1.1. Aspecte conceptuale priv ind veniturile publice locale

Istoricul termenului „finan țe”, respectiv „finan țe publice” sau „venituri publice” este
dimensionat de reperele socio-economice ale evolu ției societății.
În procesul dezvolt ării sale, societatea omeneasc ă a constituit un vast cîmp pentru
cercetarea științifică, oferind posibilit ăți de cercetare atît pentru științele exacte, cît și pentru cele
sociale. În cadrul științelor sociale și în special a acelor economi ce un loc deosebit revine științei
finanțelor.
Existența finanțelor este strîns legat ă de existen ța statului și de folosirea banilor și a
formelor valorice în reparti ția venitului na țional. De la apari ția primelor elemente de finan țe – la
punctul de intersec ție dintre orînduirea comunei primitive și orînduirea sclavagist ă și pînă în
prezent, finan țele au fost o component ă a sistemului rela țiilor economice.
Faptul că finanțele au ap ărut pe o anumit ă treaptă de dezvoltare a societ ății, cînd s-au
manifestat anumite condi ții și au evoluat odat ă cu evolu ția condițiilor care au stat la baza
apariției lor, dovede ște caracterul istoric al acestora.
Condițiile care au f ăcut necesar ă și posibilă apariția și dezvoltarea finan țelor constau în
[62, p.6]:
a) apariția și dezvoltarea rela țiilor marf ă-bani, în m ăsură să permită formarea și utilizarea
resurselor statului în form ă bănească;
b) apariția statului care, pe ntru îndeplinirea func țiilor și sarcinilor sale, avea nevoie de
resurse ce nu puteau fi procurate în cadrul rela țiilor existente anterior.
Cuvîntul “finan țe” își are originea în limba latin ă. În secolele al XIII – XIV-lea se foloseau
expresiile finatio , financias și financia pecuniaria , în sensul de “plat ă în bani”. Se presupune c ă
aceste expresii deriv ă de la cuvîntul finis care însemn ă adesea “termen în bani”. În Fran ța în sec.
al XV-lea se folo seau expresiile hommes de finances și financiers pentru denu mirea arenda șilor
de impozite și a persoanelor care încasau impozitele regelui; finance înseamnă o sumă de bani
sau un venit al statului; iar les finaces – întregul patrimoniu al statului. În secolele al XV – XVII-
lea, în limba german ă se folosea no țiunea de finanz – plată în bani. Cu timpul cuvîntul finan țe a
căpătat un sens foarte larg, incluzîn d bugetul statului , creditul, opera țiunile bancare și de bursă,
relațiile cambiale ș.a., adică resursele, rela țiile și operațiile bănești.
Paul Leroz-Beaulieu afirma, la începutul secolului nostru, c ă prin știința finanțelor înțelege
„știința veniturilor publice și a utilizării acestor venituri. Veniturile publice sunt îns ăși substanța
finanțelor, regulile de gestionare a banilor, procedeele de împrumut, de amortizare etc.,
constituie ceea ce am putea numi partea exterioar ă a finanțelor… Cel care scrie despre știința

14finanțelor poate s ă deplîngă în mod sincer statele care fac ch eltuieli prea mari, dar sarcina sa
constă în a arăta cum un stat poate s ă-și procure resursele menajând pe cît posibil interesele
particularilor și respectînd justi ția [118, p.40].
Deci, Paul Leroz- Beaulieu define ște știința finanțelor prin aceste cuvinte: „știința
veniturilor publice și utilizarea acestor venituri” .
Referindu-se la finan țele publice, Gaston Jeze afirma c ă acestea au trei obiective esen țiale,
legate de bani. Este vorba de cheltuieli (determinarea obiectelor și a cuantumului acestora), de
venturi (determi narea surselor și a cuantumu lui acestora) și de aplicarea venitu rilor la cheltuieli.
El susține punctul s ău de vedere pornind de la sarcinil e care revin statul ui, provinciilor și
comunelor, ca forme de or ganizare în societate și de la mijloacele materiale și bănești de care au
nevoie agen ții publici pentru î ndeplinirea sarcinilor ce le revin.
În acelaș scop, el cerceteaz ă și etimologia cuvîntului finan țe. Cuvîntul finan țe – susține
profesorul francez – vine de la cuvîntul latin „finis” , care înseamn ă sfîrșit, termen. În materie de
drept, cuvîntul „finis” marcheaz ă sfîrșitul opera țiunilor juridice, adic ă efectuarea pl ății. În felul
acesta, cuvîntul „finis” a dat naștere la o serie întreag ă de expresii vizînd plata unor sume de
bani. Finan țele publice vizeaz ă banii publici, și prin extindere, achizi ționarea, administrarea și
utilizarea banilor pub lici” [118, p.40].
Potrivit opiniei lui Francesco Saverio Nitti, prin știința financiar ă înțelege modalit ățile
după care statul și puterile locale procur ă bogățiile materiale necesare existen ței și funcționării
lor, precum și modalitățile lor de utilizare. Cu alte cuvinte, știința financiar ă studiază activitatea
economic ă a statului și a organelor colective – comune, provinc ii, departamente et c. [118, p. 41].
Harold M. Grovers scrie c ă „finanțele publice formeaz ă un domeniu de cercet ări care
tratează problemele de venituri și de cheltuieli ale guvernelor (federal, al statelor și locale). În
timpurile moderne, aceste probleme se împart în patru mari divi ziuni: venitul public, cheltuiala
publică, datoria public ă și anumite probleme ale sistemului fiscal în ansamblu, cum ar fi
administra ția fiscală și politica fiscal ă” [118, p.43].
Profesorul fran cez Maurice Duve rger consider ă finanțele publice ca fiind o știință
economic ă și politică; o „știință care studiaz ă activitatea statului în calitatea sa de utilizator al
unor tehnici financiare speciale: cheltuieli, taxe, impoz ite, împrumuturi, procedee monetare,
buget etc.” [55, p.43].
Finanțele publice sunt, a șadar, integrate în m ecanismele economiei și adaptate la acestea.
Ele tind s ă devină astfel, sub un anumit aspect, o ramur ă a economiei politice – economia
financiară.
Finanțele publice sunt o ramur ă a științei politice, deoarece folose ște tehnici financiare
pentru a interveni nu numai în domeni ul economic, ci și în domeniile so cial (egalizarea

15veniturilor), familial (ajutor pentru natalitate), intelectual (subven ții pentru activit ăți artistice sau
educative) și chiar politic. Tehnicile financiare co nstituie forme partic ulare ale autorit ății publice,
ale amenaj ărilor speciale, ale puterii de stat.
Finanțele publice se ocup ă cu „studiul mijloacelor pr in care statul încearc ă să realizeze,
concomitent cu acoperirea cheltuielilor publ ice pe seama resurselor publice, interven ții în
domeniul economic și social. De la studiul mijloacelor de acoperire a cheltuielilor publice,
obiectul cercet ării se deplaseaz ă spre analiza mijloacelor de interven ție a statului prin
intermediul cheltuielilor și veniturilor”.
După opinia profesorilor amer icani R. A. Musgrave și P. B. Musgrave [118, p.43]
„finanțele publice constituie un termen care în mod tradi țional a fost aplicat la un set de
probleme politice care includ utilizarea m ăsurilor fiscale și a celor referitoare la cheltuieli.
Problemele de baz ă nu sunt cele financiare, ci mai ales cele care vizeaz ă folosirea resurselor,
distribuirea venitului și gradul de ocupare a for ței de munc ă”.
În abordările economistului român Gheorghe Manolescu, finan țele publice sunt constituite
din ansamblul încas ărilor și cheltuielilor administra țiilor publice, adic ă ale autorit ăților publice
[54, p.33].
Definite în acest mod, finan țele publice înglobeaz ă ansamblul de fonduri supuse aloc ării
publice, ceea ce semnific ă faptul c ă aceste aloc ări nu sunt determinate de preferin țele
consumatorului, ci de preferin țele colectivit ăților exprimate de c ătre autorit ățile publice.
Deoarece serviciile pe care autorit ățile publice le furnizeaz ă nu sunt pl ătite, administra țiile
publice trebuie s ă-și procure prin cons trîngere (prelev ări obligatorii) resursele financiare de care
ele au nevoie pentru a as igura aceste servicii.
Sunt o multitudine de opini i cu privire la semnifica ția termenului de finan țe publice, care
diferă de la un autor la altul și de la o etap ă istorică la alta. Astfel economi știi consider ă finanțele
ca fiind, dup ă caz:
a) fonduri b ănești la dispozi ția statului (venituri ale statului și ale autorit ăților
administrativ-teritoriale; resurse b ănești prelevate la dispozi ția statului în vederea
îndeplinirii func țiilor și sarcinilor sale; mijloace de acoperire a cheltuielilor
administra ției de stat și ale colectivit ăților locale etc.);
b) bani și bunuri utilizate pentru func ționartea institu țiilor publice;
c) totalitatea resurselor și a cheltuielilor care se refer ă la activitatea institu țiilor publice
(venituri publice, cheltuieli publice, buget, datorie public ă, trezorerie public ă), precum
și regulile care determin ă regimul acestora;
d) gospodăria statului și a altor organiza ții politice, precum și regulile și principiile care
stau la baza administr ării bunurilor economice și a banilor;

16e) mijloace de interven ție a statului în economie (i mpozite, împrumuturi, aloca ții
bugetare, subven ții și alte pîrghii sau instrumente cu ajutorul c ărora statul intervine în
viața economic ă);
f) relații sociale, de natur ă economic ă, care apar în procesul c onstituirii fondurilor publice
de resurse b ănești și al repartiz ării acestora în scopul satisfacerii nevoilor generale ale
societății.
În aceste interpret ări accentul cade pe acea latur ă a finanțelor pe care autorul o consider ă
mai semnificativ ă, mai concludent ă, mai important ă pentru caracter izarea acestora.
Întreresursele b ănești prelevate la dispozi ția statului în vederea sa tisfacerii nevoilor sociale,
modalitășile concrete prin care se procur ă și se distribuie aceste resurs e, instrumentele prin care
statul intervine în via ța economic ă, metodele de gestionare a resurselor financiare publice și
formele juridice pe care le îmbrac ă toate acestea, exist ă legături strînse. O anumit ă legătură a
finanțelor nu exclude pe celelalte, ci ajut ă la înțelegerea complexit ății fenomenelor financiare.
Procurarea și distribuirea resursel or financiare ale st atului se realizeaz ă în procesul
repartizării produsului inte rn brut cu ajut orul unor metode și instrumente specifice, într-un cadru
juridic adecvat, în scopul satisfacerii nevoiilor sociale și al influen țării activit ății economice.
Aceste prelev ări și redistribuiri de resurse b ănești au loc între persoane fizice și juridice, prin
intermediul autorit ăților publice și afecteaz ă, direct sau indirect , întrega economie na țională și pe
toți membrii societ ății [118, p.36].
Deci, putem co ncluziona c ă finanțele exprim ă relațiile sociale, de natur ă economic ă, în
expresie b ănească, ce apar într-un anumit proces și cu un scop bi ne determinat.
Potrivit op iniei economistului român Iulian V ăcărel, pentru stat ul modern, finan țele
publice nu mai sunt un simplu mijlo c de asigurare a acoperirii che ltuielilor sale, ci, înainte de
toate, un mijloc de interven ție în economie. Pr eocuparea principal ă a speciali știlor devine
studierea instrumentelor cu ajutorul c ărora statul poate interveni în via ța economic ă, a
modalităților de influen țare a proceselor economice, a rela țiilor sociale. În noile condi ții, de la
studiul mijloacelor de acoperire a cheltuielilor publi ce, obiectul cercet ării se deplaseaz ă spre
analiza mijloacelor de interven ție a statului prin intermediul cheltuielilor și a veniturilor [118,
p.38].
Profesorul rus P. N. Șuliak [63, p.8] afirm ă că finanțele constituie o ramur ă a științelor
economice și au ca obiect de studiu rela țiile economice care apar în procesul constituirii și
repartizării fondurilor de resurse fina nciare publice centralizate și descentralizate.
Potrivit opiniei profes orului rus V. V. Kovaliov [64, p.10], finan țele publice includ
metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public, metodele de dimensionare și
repartizare a cheltuielilo r publice pe ob iective, ac țiuni și beneficiari.

17Finanțele publice, în accep ția lor contemporan ă, studiază fenomenele economice din
considerente ra ționale, nu ideologice. Teoriile și conceptele, ra ționamentele și funcționalitățile
dezvăluite prin str ăduința savanților care au contribu it la dezvoltarea științei finanțelor publice
nu au fost elaborate în scopul de a pr omova o anumit ă ideologie, adic ă de a transforma
societatea, ci de a explica logic realit ățile economico-sociale existente și de a ajuta indivizii și
societatea s ă le foloseasc ă în favoarea lor.
Știința finanțelor publice este o ramur ă important ă a științei economice, care face progrese
permanente, cerute și generate de mobili tatea mare a fenomenilor economice, sociale și politice
care au loc în societățile contemporane.
Știința finanțelor nu poate s ă fie înțeleasă în afara politi cii, deoarece f ără organizare
politică nu ar exista un obiec tiv colectiv de satisf ăcut, nici cheltuieli pub lice pentru a asigura
realizarea lui și, în consecin ță, nici o activitate financiar ă. Știința financiar ă este, deci, politic ă
prin natura sa.
Statul, prin intermediul și cu ajutorul venituri lor publice, reprezint ă instituția social-politic ă
de bază care, prin organismele sale, asigur ă realizarea nevoilor și intereselor publice.
În cadrul proces ului de reparti ție a produsului social, se creaz ă fondurile b ănești ale
societății – ale statului, ale pers oanelor juridice cu ca pital privat, ale asocia țiilor obștești, ale
persoanelor fizice – prin care se asigur ă finanțarea dezvolt ării și a consumului. Dintre aceste
fonduri, ponderea cea mai mare o ocup ă fondurile genera le de dezvoltare social-economic ă a
societății, care se const ituie în fondul b ănesc bugetar [122, p.15].
Formele și metodele de cons tituire a fondului b ănesc bugetar difer ă de la un sistem
economic la altul și de la o țară la alta, în func ție de condi țiile economice, sociale și politice
precum și de sarcinile și funcțiile statului în societate.
Veniturile statului sunt formate din tota litatea resurselor b ănești instituite prin lege, care
contribuie la cons olidarea fondurilor b ănești ale acestuia, alc ătuind un tot unitar, denimut
sistemul veniturilor bugetare.
Natura juridic ă și conținutul economic și financiar ale veniturilor bugetare sunt determinate
de natura și caracterul orînduirii social e, de formele de propriet ate asupra mijloacelor de
producție, de nivelul de dezvoltare al for țelor de produc ție, de sfera rela țiilor marf ă-bani, de
acțiunea legilor economico -financiare, precum și de rolul și atribuțiile statului [58, p.95].
Din punct de vedere al motivelor, mijloacelor și efectelor, veniturile publice difer ă de cele
private, în sensul c ă primele r ăspund nevoilor gene rale ale societ ății, pe când celelalte au ca scop
realizarea de profit de c ătre întreprinz ătorii particulari.

18Din punct de vedere ec onomico-financiar venitu rile bugetare reprezint ă forme valorice
concrete, prin care o parte din venitul na țional sau din alte resurse de stinate fondurilor generale
ale societății, sunt concentrate la dispozi ția statului.
Din punct de vedere juridic ve niturile buget are reprezint ă obligații bănești stabilite în mod
unilateral prin acte normative, în sarcina persoanelor juridice și persoanelor fizi ce care realizeaz ă
venituri sau de țin bunuri impozabile sau taxabile.
Determinarea volumulu i veniturilor bugetare pentru constituirea f ondurilor bugetare se
face anual pe ansamblul economiei pe ramuri și domenii economice și sociale, pe categorii de
debitori și pe forme de venituri în func ție de provenien ța acestora. Determin area cît mai exact ă a
volumului veniturilor bug etare anuale prezint ă o mare importan ță deoarece în raport de acestea
se stabile ște volumul cheltuielilor ce urmeaz ă a se efectua pent ru îndeplinirea ac țiunilor și
obiectivelor statului, as igurîndu-se astfel un ec hilibru între posibilit ățile reale ale societ ății și
trebuințele social-economice care se pot înf ăptui, pe o anumit ă perioadă dată și într-o anumit ă
etapă de dezvoltare a acesteia.
Determinarea anual ă a volumului veniturilor bugetare se face în cadrul unui proces
complex în care se prev ăd forme de venituri pe categorii de contribuabili și pe ramuri și domenii
economico-sociale, venitu rile anuale ce urmeaz ă a se realiza, ar ătîndu-se în acela ș timp în raport
cu momentele realiz ării acestora, peri oadele încas ării veniturilor prev ăzute, defalc ările pe
trimestre și pe luni, urmînd ca realizarea s ă se facă la termenele stabilite pentru fiecare form ă de
venit în parte [58, p.96].
Elementele definitorii al e veniturilor bugetare. Veniturile bugetare se caracterizeaz ă
fiecare în parte prin anumite tr ăsături individuale determinate de modul de stabilire, de
provenien ță, termene de plat ă, înlesniri etc. În acela și timp, aceste tr ăsături, trebuie s ă se
regăsească în norma juridic ă fără de care venitul nu s-ar putea determina, urm ări și realiza. În
aceste condi ții, elementele respective ale venitului trebuie s ă fie precizate cu cl aritate în actele
normative prin care s unt instituite venituri ale bugetului de stat.
Întreprinz ătorii, cât și persoanele fizice, sunt obliga ți să participe la fo rmarea bugetului
public. Aceast ă participare este stabilit ă în baza legisla ției și prevede achitarea de c ătre
întreprinz ători și cetățeni a impozitelor și taxelor obligatorii de stat.
Banii publici, acumula ți în buget, sunt utiliza ți pentru sus ținerea organelor legislative și
executive, ap ărarea statului, între ținerea organelor judec ătorești, institu țiilor de stat de
învățământ și sănătate, desf ășurarea activit ății interna ționale, pentru achitarea datoriilor la
asigurările sociale și pensii ale cet ățenilor.
Acumularea banilor publici și utilizarea lor este prev ăzută în baza legii buget ului de stat pe
anul respectiv. Activitatea de acumular e a banilor publici este reglementat ă de Codul Fiscal.

19Elementele comune venitu rilor bugetare sunt urm ătoarele:
1. denumirea venitului bugetar;
2. contribuabilul sau subiectul impunerii;
3. obiectul sau materia impozabil ă;
4. unitatea de evaluare;
5. unitatea de impunere;
6. asieta sau modul de a șezare a venitului;
7. perceperea (încasarea) venitului bugetar;
8. termenele de plat ă;
9. înlesnirile, drepturile și obligațiile debitorilor;
10. răspunderea contribuabililor;
11. calificarea venitului bugetar [59, p.21].
Cu ajutorul elementelor de finitorii ale veni turilor publice, debitorii pot urm ări aplicarea
corectă a normelor fiscale, se po ate repartiza sarcina fiscal ă asupra popula ției etc.
Veniturile publice reprezint ă administrarea public ă de bani, resursele financiare ale unui
stat.
Resursele sunt elemente ale bog ăției unui stat. Proven ind din produsul inte rn brut, la care
se adaugă importul, resursele sunt folosi te pentru consum, formarea brut ă de capital și export. Un
rol deosebit de important îl au re sursele financiare . Ele reprezint ă o totalitate de mijloace b ănești
necesare pentru reali zarea obiective lor economice și sociale într-un interval de timp determinat.
Resursele, ca element a bog ăției unei țări, se pot clasifica astfel:
1. resurse materiale;
2. resurse umane;
3. resurse informa ționale;
4. resurse financiare.
Un rol deosebit de important îl au resursele financiare, care reprezint ă totalitatea
mijloacelor b ănești necesare realiz ării anumitor obiective econo mice, sociale sau de alt ă natură.
Ansamblul resurselor financiare ale țării poate fi prezentat astfel:

Schema 1.1.1. Resursele financiare ale societ ății [52, p.61] Resursele financiare
(RF) ale societ ății
RF ale autorit ăților și
instituțiilor publice RF ale întreprinderilor
publice și private RF ale organiza țiilor
fără scop lucrativ RF ale popula ției

20Să abordăm problema raportului dintre resursele financiare ale societ ății și resursele
financiare publice.
Acest raport se prezint ă ca un raport dintre întreg și parte, deoarece sursele financiare ale
societății au o sfer ă de cuprindere mult mai larg ă, incluzînd ca element constitutiv și resursele
financiare publice.
Sinteza resurselor financia re publice poate fi redat ă astfel:

Schema 1.1.2. Sinteza resurselor financiare publice [53, p.36]

Resursele administra ției de stat centrale cuprind:
a) impozitele și taxele;
b) veniturile nefiscale;
c) împrumuturile;
d) alte resurse cu caracter întîmpl ător.
Resursele financia re ale administra ției de stat locale (a unităților administrativ-
teritoriale) cuprind:
a) venituri proprii, ce se constituie din impozitele și taxele locale;
b) încasări de mijloace speciale, ob ținute din executarea lucr ărilor, a prest ărilor de
servicii desf ășurate contra plat ă de către institu țiile finanțate de la buget;
c) defalcări de la veniturile generale de st at (în conformitate cu normativele prev ăzute de
legslație);
d) transferuri de la bugetul de stat;
e) fonduri extrabugetare, care din anul 2007 sunt cuprinse în bugetele respective (BS,
BUAT, etc);
f) împrumuturi.
Resursele întreprinderilor publice cu caracter industrial , comercial sau de alt ă natură
care obțin venit din vînzarea produ selor, efectuarea de lucr ări sau prestarea de servicii.
Întreprinderile publice dispun de resurse financiare. Procurar ea fondurilor se poate realiza
fie din surse interne, precum:
a) beneficiul propriu;
b) amortizarea activelor imobilizate; fie din surse externe, cum ar fi: Resursele financiare
publice
RF ale administra ției
de stat centrale RF ale administra ției
de stat locale RF ale întreprinderilor
publice RF ale asigur ărilor
sociale de stat

21• aportul adus de ac ționari;
• împrumuturi obligatare (prin emisiunea de obliga țiuni – valori mobiliare);
c) credite bancare pe termen scurt și mijlociu;
d) credite comerciale.
Fiecare din aceste dou ă mari categorii de resurse pres upun costuri. De aceea în cadrul
activității financiare este necesar ă o gestionare judicioas ă a fiecărei surse financiare în parte,
selecționarea lor dup ă criterii economice sau după alte constrîngeri la care este supus ă
întreprinderea.
Resursele financiare al e întreprinderilor publice pot fi formate din:
1. resurse proprii;
2. resurse primite de la buget;
3. resurse procurate pe pia ța capitalului de împrumut.
O component ă împortant ă a resurselor financiare publice sînt resursele asigur ărilor
sociale de stat. Acestea provin în pr incipal din cotiza țiile pentru asigur ările sociale și din aloca ții
de la bugetul de stat.
Din punct de vedere al con ținutului economic, principalele categorii de resu rse financiare
publice sînt:
1. Prelevările cu caracter obligatoriu (impozitele și taxele și alte venituri nefiscale).
Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o c onstituie veniturile cu caracter fiscal.
Această parte de venituri a resursel or financiare are caracter li mitat. Volumul acestora este
de cele mai multe ori insuficient.
2. Resursele de trezorerie.
Trezoreria – ansamblu de opera ții financiare și bănești, bugetare și extrabugetare, f ăcute
pentru administrarea tezaurului public. Trezoreria este o unitate în cadrul Mini sterului Finan țelor
care efectueaz ă din contul trezoreriei opera țiuni pentru prevederi specifice în legea bugetar ă
anuală la partea de venituri și la partea de cheltuieli și exercită executarea de cas ă a bugetului.
Resursele de trezorerie constau în împrumuturi pe termen scurt (pîn ă la un an) contractate
de stat prin emisiunea unor bonur i de tezaur. Resursel e de trezorerie au caracter temporar și
rambursabil, deoarece retragerea din circula ție a bonurilor de tezaur echivaleaz ă cu restituirea
sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.
3. Resursele provenite din împrumuturi.
Resursele provenite din împrumuturi reprezint ă datoria public ă pe termen mediu (de 2-5
ani) și lung (peste 5 ani). In pr ezent, cînd majoritatea țărilor cu economie de pia ță, îndeosebi
țările aflate în perioada de tranzi ție la economia de pia ță, cum este și Republica Moldova, se

22confruntă cu deficite bugetare, împrum uturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare
a resurselor financiare.
4. Finanțarea prin emisiune monetar ă fără acoperire.
Această finanțare este posibil ă, dar în acela și timp are efecte negative. Pe de o parte, apar
efecte infla ționiste ce duc la sporirea resu rselor financia re: cresc încas ările din impozite pe venit,
precum și din impozite indirecte, în special cele di n valoarea ad ăugată (T.V.A.). Pe de alt ă parte,
inflația determin ă diminuarea relativ ă a obligațiunilor de plat ă ale statului, îndeosebi în ceea ce
privește datoria public ă, în situația în care rata dobînzii la împr umuturile de stat este mai mic ă
decît nivelul cre șterii anuale a pre țurilor exprimate în procente.
După structură, sistemul resurselor financiare publice difer ă de la o țară la alta. Ins ă avînd
în vedere principalele tr ăsături caracteristice ale resurs elor financia re publice în țările avansate și
în cele în curs de dezvoltare, acestea po t fi grupate în func ția de două criterii, și anume:
(1) după regularitatea cu care se încaseaz ă la bugetul public na țional;
(2) după provenien ța resurselor.
După regularitatea cu care se încaseaz ă la buget, resursele fina nciare publice pot fi
structurate în:
– resursele ordinare sau curente;
– resursele extraordinare, incidentale sau întîmpl ătoare.
Resursele ordinare (curente) sînt acelea la care statul apeleaz ă în mod obi șnuit în condi ții
considerate normale și care se încaseaz ă la buget cu o anumit ă regularitate. În aceast ă categoria
sînt incluse:
– veniturile fiscale;
– contribuțiile pentru asigur ările sociale de stat;
– veniturile nefiscale.
Veniturile fiscale sînt venituri din:
– impozite directe aplicate asupr a venitului persoanelor fizice și juridice, precum și
asupra averii;
– impozite pe consum;
– taxe vamale;
– taxe de timbru și de înregistrare.
Veniturile nefiscale cuprind prelev ările la buget cu titlu de dividend , redeven țe, chirii,
arenzi etc. de la întreprinderile și propriet ățile de stat, venitu rile de la institu țiile publice și
diverse alte venituri.
Resursele extraordinare sînt cele la care st atul recurge în situa ții excepționale cînd
resursele cure nte nu acoper ă cheltuielile. în grup a resurselor extraor donare sînt cuprinse:

23- emisiunea de bani de hîrtie peste necesit ățile reale ale circula ției bănești;
– împrumuturile de stat interne și externe;
– ajutoarele și alte transferuri primite din str ăinătate;
– sumele rezultate din lichidarea participa țiilor de capital în str ăinătate;
– valorificarea peste grani ță a bunurilor statului etc.
Din punct de vede re al provenien ței lor, resursele financiare publice se pot gr upa în resurse
interne și resurse externe.
Resursele interne cuprind:
– impozitele;
– taxele;
– veniturile de la propriet ățile și întreprinderile de stat;
– donațiile interne;
– emisiunea de bani de hîrtie;
– împrumuturile contractate pe pia ța internă.
Resursele externe îmbracă, în principal, forma împrumuturilor de stat externe contractate
de la guvernele altor țări, de la institu ții financiar-bancare interna ționale, de la b ănci private sau
de la alți deținători de capitaluri b ănești. La acestea se adaug ă diferitele transferuri externe
primite sub forma ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor organisme
internaționale.
Structura pe ansamblu a resurselor financiare publi ce este prezentat ă în schema 1.1.3 [vezi
Anexa 1].
În conformitate cu „Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar” și „Legea privind
finanțele publice locale ” în Republica Moldova re sursele financiare publi ce sunt formate din
ansamblul veniturilor administra ției de stat centrale – venitu rile bugetare constituite din
impozite, taxe și alte încas ări specificate în legisla ție, veniturile bugetelor locale, constituite din
impozite și taxe locale, prev ăzute în Titlul VI și Titlul VII a Codului Fiscal, defalc ări din
veniturile generale de stat, transferuri de la bugetul ierarhic superior conform legisla ției,
veniturile bugetului asigur ărilor de stat și alte resurse.
Conform clasifica ției bugetare [schema 1.1.4 din Anexa 2], resursele financiare publice
sunt structurate în:
1) venituri curente (venituri fiscale și venituri nefiscale);
2) mijloace speciale ale institu țiilor publice;
3) veniturile fondur ilor speciale;
4) mijloace din vînzarea și privatizarea bunurilo r proprietate public ă;
5) transferuri;

246) granturi.
Resursele bugetul ui administra ției centrale de stat sunt preze ntate în schema 1.1.5 [vezi
Anexa 3].
Legea privind finan țele publice locale nr .397-XV, adoptat ă la 16.10.2003, constituie baza
legală ce reglementeaz ă structura bugetelor și procesul bug etar al unit ăților administrativ-
teritoriale. Venitu rile bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale se constituie din [schema 1.1.6
din Anexa 4]:
1) veniturile proprii al e bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale;
2) mijloace speciale;
3) defalcări de la veniturile generale de stat;
4) transferuri de la bugetul de stat;
5) fonduri speciale.
Veniturile proprii ale bugetelor UAT , ce se constituie din impozitele și
taxele locale, prev ăzute pe fiecare teritoriu în parte, în co nformitate cu Codul Fiscal al Republicii
Moldova, și se vireaz ă direct și integral la bugetele respective.
Mijloacele speciale ale institu țiilor publice se consider ă venituri și sînt direc ționate
pentru cheltuielile legate de desf ășurarea activit ății statutare a acestor institu ții, în conformitate
cu principiile și regulile de elaborare, aprobare și executare a bugetelor corespunz ătoare.
Nomenclatorul lucr ărilor și serviciilor contra plat ă, efectuate și prestate de institu țiile publice, și
mărimea taxelor la servicii, precum și modul și direcțiile de utilizare a m ijloacelor speciale pe
tipuri se stabilesc de c ătre autorit ățile administra ției publice locale, conform competen ței lor.
Mijloacele speciale , acumulate de c ătre institu ția publică suplimentar la volumul de venituri
aprobate, pot fi utilizate de aceasta prin decizia autorit ății reprezentative și deliberative
respective. Excedentele de mijloace speciale la fine le anului bugetar sînt accesibile spre utilizare,
în aceleași scopuri, pentru anul bugetar urm ător, dacă actele normative nu prev ăd altfel.
Defalcări de la veniturile generale de stat . Conform normativelor
procentuale stabilit e prin legea bugetar ă anuală, acestea sunt mijloacele b ănești stabilite de la
veniturile generale de stat, aprobate de c ătre Parlament prin legea bugetar ă anuală, pentru
bugetele unit ăților administrativ-teritoria le de nivelul al doilea și pentru bugetul municipal B ălți
sau de către consiliul raiona l, Adunarea Popular ă a unității teritoriale autonome cu statut juridic
special, consiliul municipal B ălți și consiliul municipal Chi șinău pentru bugetele UAT de nivelul
întâi. Pentru acestea din urm ă, normativele de defalc ări sunt stabilite anual de c ătre consiliul
raional, Adunarea Popular ă a unității teritoriale autonome cu stat ut juridic special, consiliul
municipal B ălți și consiliul municipal Chi șinău.

25Transferurile . Pentru asigurarea nivel ării bugetare a unit ăților administrativ-teritoriale,
prin legea bugetar ă anuală, de la bugetul de st at pentru bugetele unit ăților administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea, bugetul municipal Chi șinău și bugetul municipal B ălți se stabilesc
următoarele tipuri de transferuri:
a) transferuri din contul fondului de sus ținere financiar ă a unităților administrativ-
teritoriale, pentru nivelarea posibilit ăților financiare ale acestora;
b) transferuri cu destina ție special ă, pentru exercitarea func țiilor suplimentare
delegate de c ătre Guvern.
Fondul de sus ținere financiar ă a unităților administrativ-ter itoriale se formeaz ă din:
a) alocațiile aprobate anual în bugetul de stat;
b) defalcările efectuate de c ătre unitățile administrativ-teritoriale ale c ăror venituri
bugetare dep ășesc cu 20% nivelul mediu de cheltu ieli bugetare pentru un locuitor
pe teritoriul respectiv.
Transferurile cu destina ție special ă se prevăd în legea bugetar ă anuală și în alte acte
normative și pot fi alocat e bugetelor unit ăților administrativ-ter itoriale în caz de:
a) delegare de c ătre Guvern a unor func ții suplimentare autorit ăților administra ției
publice locale;
b) adoptare de acte legislative și alte acte normative a c ăror aplicare necesit ă
mijloace bugetare suplimentare pentru compensarea unor venituri ratate ale
bugetelor unit ăților administrativ-teritori ale, modificarea organiz ării
administrativ-teritoriale etc.
Fondurile speciale ale unit ăților administrativ-teritoriale . Autoritățile reprezentative și
deliberative ale unit ăților administrativ-teritoriale pot co nstitui fonduri spec iale pentru sus ținerea
unor programe de interes loca l, cu respectarea dispozi țiilor legale.
Drept surse de constituire a fondurilor speciale pot fi:
a) depunerile benevole ale persoanelor juridice și fizice pentru solu ționarea
problemelor de interes local;
b) veniturile provenite din desf ășurarea loteriilor locale, concursurilor și altor măsuri
organizate de autorit ățile administra ției publice.
Sursele de formare a fondurilor speciale și destinația lor se aprob ă de către autorit ățile
reprezentative și deliberative ale unit ăților administrativ-ter itoriale. Mijloacele ob ținute se
virează integral la un cont special al autorit ății administra ției publice locale în trezorerie.
Susținerea structurilor administrativ-teritoriale mai slab dezvoltate din punct de vedere
financiar necesit ă descentralizarea fiscal ă și presupune proceduri de egalizare financiar ă sau alte

26măsuri similare, care au drept sc op eliminarea ef ectului distribu ției inegale a su rselor poten țiale
de finanțare.
Descentralizarea fiscal ă reprezint ă, pe de o parte, dreptul autorit ăților publice locale de a
dispune de o parte considerabil ă din venituri fiscale colectate în teritoriul lor, iar pe de alt ă parte,
dreptul autorit ăților publice locale de a institu i unele taxe locale, fie pe rmanente (ordinare), fie
incidentale (extraordinare), pentru a finan ța un anumit obiectiv la ni vel local [117, p.115].
Conform prevederilor Legii privind finan țele publice locale [9, art.3], Legii sistemului
bugetar și procesului bugetar [10, art .45], Legii privind administra ția publică locală [8, art.7] și
Constituției Republicii Moldov a [1, art.109], unit ățile administrativ-teritoriale dispun de
autonomie financiar ă. Deci trebuie s ă elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita
resurselor financiare disponibile, ca re includ ve nituri proprii, defalc ări de la veniturile generale
de stat și transferuri financiare, creat în cadrul buget ului de stat.
Pentru evitarea deficitelor bugetare și aprobarea bugetelor locale echilibrate sunt utilizate
relațiile interbugetare , care reprezint ă mecanism de egalizare a veniturilor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale. Defalc ările de la veniturile generale de stat și transferurile financiare
sunt forme ale rela țiilor interbugetare st abilite prin legisla ție.
Însă această modalitate nu creeaz ă posibilitatea de a of eri servicii de aceea și calitate pentru
toate comunit ățile, deși echilibrarea veniturilor bugetelor locale se asigur ă prin utilizarea
transferurilor financiale.
În scopul îmbun ătățirii posibilit ăților de finan țare, autorit ățile administra ției publice locale
ar putea beneficia și de venituri acorda te în scopul egaliz ării financiare, care ar contribui la
reducerea disparit ăților fiscale dintre localit ăți.
Egalizarea financiar ă este un program de ac țiuni financiare pentru dep ășirea disparit ăților
economice, fiscale etc. dint re teritorii. Scopul egaliz ării financiare const ă în finan țarea
suplimentar ă a teritoriilor mai slab dezvoltate în vederea prest ării serviciilor publice de calitate și
cantitate comparabile cu cele din te ritoriile dezvolta te [117, p.119].
Subvențiile pentru egalizare permit teritoriilor mai pu țin prospere s ă presteze popula ției
servicii publice comparabile cu cele din alte localit ăți care au o baz ă fiscală mai bun ă.
Subvențiile pentru egaliz are sunt necondi ționate, iar autorit ățile publice sunt în drept s ă
primească cheltuial ă pentru servicii publice considerate de ele prior itare în perioada dat ă [117,
p.119].
Veniturile prev ăzute pentru egalizare sunt destinate finan țării unor servicii pr ioritare pentru
localitatea dat ă. Ele pot fi în form ă de transferuri, granturi et c. (cazul Republicii Moldova).
Practica mondial ă (de exemplu Canada) arat ă că regiunile slab dezvoltate primesc
subvenții pentru egalizare pîn ă ating nivelul mediu pe țară. Însă unica condi ție impusă este că

27atunci cînd capacitatea fiscal ă a regiunii se îmbun ătățește, subven țiile în scopul egaliz ării
financiare trebuie s ă fie reduse. Indiferent de baza fiscal ă a teritoriului dat, locuitorii trebuie s ă
fie asigura ți că vor avea acces la toat e serviciile publice ca re sunt de competen ța autorităților
publice locale. În acest scop în toate statele exist ă un sistem de egalizare – m ăsuri care
echilibreaz ă mecanismul de finan țare a necesit ăților publice atît pe vertical ă, cît și pe orizontal ă
[117, p.120].
În Republica Moldova, în calitate de m ăsuri de egalizare sunt uti lizate transferurile de la
fondul de sus ținere financiar ă a teritoriilor pentru nivelarea posibilit ăților financiare ale unit ăților
administrativ-teritoriale; transferur ile speciale pentru executarea func țiilor suplimentare delegate
de către Guvern; defalc ările de la veniturile generale de st at; cheltuielile specifice (normative).

1.2. Impozite și taxe locale – surs ă tradițională de formare a veniturilor bugetelor
unităților administrativ-teritoriale

Impozitele sunt cunoscute din antichitate și se presupune c ă au apărut în cadrul primelor
formaț
iuni statale, fiind determinate de necesit ățile întreținerii materiale a celor ce exercitau for ța
publică, îndeplinind atribu țiile autoritare de conducere statal ă.
Impozitul reprezint ă o contribu ție băneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorat ă,
conform legii, statului de c ătre persoanele fizice și juridice pentru veniturile care le ob țin sau
pentru averea pe care o posed ă. Plata impozitului se efectuiaz ă în cuantumul și termenul precis
stabilit prin lege.
Principalele tr ăsături ale impozitelor sunt:
Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, c ă instituirea de impozite se face în baza
autorizării conferite prin lege. Nici un impo zit al statului nu se poate stabili și percepe decât dac ă
există legea respectiv ă la impozit.
Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamn ă, că plata nu este benevol ă, ci are caracter
obligatoriu pentru toate persoanele care ob țin venituri sau de țin bunuri din cate goria celor supuse
impozitării conform leg ilor în vigoare.
Nerambursarea impozitelor. Prevede, c ă prelevările de impozite la fondurile publice de
resurse financiare se fac cu titlu definitiv și nerambursabil. Adic ă, transferurile de impozite
făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finan țarea unor obiective necesare tuturor
membrilor societ ății și nu unor interese indi viduale sau de grup.
Nonechivalen ța impozitelor. Poate fi în țeleasă, pe de o parte, ca o plat ă în schimbul c ăreia
contribuabilii nu beneficiaz ă de contraservicii imediate și direct din partea statului, pe de alt ă

28parte, ca o diferen ță între cuantumul impozitelor pl ătite și valoarea serviciilor primite în schimb
în viitor.
Rolul impozitelor de stat se manifest ă pe plan financiar, economic și social. Rolul cel mai
important al impozitelor este cel financiar, de oarece acesta constituie mijlocul principal de
procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. În ultimul timp
s-a accentuat rolul impozitelor pe pl an economic, caracte rizat prin încerc ările statului de a folosi
impozitele ca un mijloc de interven ție în activitatea economic ă. Pe plan social rolul impozitelor
se concretizeaz ă în faptul c ă, prin intermediul lor statul procedeaz ă la redistribuirea unei p ărți
importante din PIB între clase și pături sociale.
În literatura de specialitate se vorbe ște de existen ța unor limite ale impozitelor,
caracterizat ă ca pondere a acestora în PIB. Limita impozitelo r dintr-o anumit ă țară este
influențată atât de factori externi sistemului de impozite, cât și de factori interni (proprii) ai
acestuia.
Din categoria factorilo r externi ce influen țează limita impozitelor se pot men ționa: nivelul
PIB pe locuitor, nivelul mediu al impozitelor pe plan interna țional, condi ții de natur ă politică,
economic ă, socială etc.
În cadrul factorilor proprii sistemului de impunere, care influen țează limita impozitelor,
locul cel mai important îl ocup ă progresivitatea cotelor de impunere. Astfel în țările în care
impozitele au o pondere mai ridicat ă în PIB, cotele de impunere au o progresivitate mai înalt ă.
Prin politica fiscal ă practicată, statul are dreptul de a prelua o parte din veniturile realizate
de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul se rviciilor prestate în folosul
solicitanților. Impozitele la care sunt obligate subiectele pl ătitoare îndeplinesc, în principiu, trei
funcții [121, p.10]:
a) Contribuția la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societ ății (fiscală) este
o obligație a tuturor persoanelor fi zice sau juridice care ob țin venituri impozabile sau
taxabile. Aceste fondu ri sunt utilizate de stat pentru finan țarea de obiective și acțiuni
cu caracter general, folosind întregii colectivit ăți ca: finan țarea institu țiilor publice,
constituirea rezervelor de stat, alte ac țiuni și obiective cu caracter economic și social.
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (social ă) este opera țiunea de
preluare a unor resurse în vederea repartiz ării lor pentru satisfacerea unor trebuin țe
acceptate în folosul alto ra decât posesorii ini țiali ai resurselor.
Redistribuirea aplic ă principiul depersonaliz ării resurselor, înfâpt uindu-se pe mai multe
planuri pentru satisfacerea tuturor trebuin țelor generale ale societ ății. Datorit ă faptului c ă
redistribuirea exagerat ă și nerealist ă are consecin țe grave asupra cointeres ării și responsabilit ății,
practicarea acestuia prin metode administrative și gratuite justificat ă va fi înlocuit ă cu

29redistribuirea prin metode econo mice sau restituibile. În cazurile când redistribuirea se realizeaz ă
pe baza principiului mutualit ății, aceasta este nu numai inerent ă dar și echitabil ă.
c) Reglarea unor fenomene econ omice sau sociale (economic ă) acționează în mod
diferit în cazul unit ăților economice sau a pers oanelor fizice. La unit ățile economice,
prin impozite și taxe se influen țează prețurile mărfurilor și tarifelor execut ărilor de
lucrări și servicii publice, rentabilitatea, eficien ța economico-financiar ă, etc. La
persoanele fizice, prin impozite și taxe se stimuleaz ă utilizarea cât mai productiv ă a
terenurilor agricole și ale altor bunuri, pe care le au în patrimoniul personal, se
limitează realizarea de venitu ri exagerate, etc.
Procesul de descentralizare financiar ă în Republica Moldov a contribuie esen țial la
accentuarea rolului deosebit al m ecanismelor de impozitare, nu numa i a celor de st at, ci, în mod
preferențial, al impozitelor și taxelor locale, c ărora le revine un rol important în formarea
veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-terito riale [52, p.68].
Din anul 1995, în Repub lica Moldova s-a parcurs la impl ementarea unui amplu proces de
reformare a sistemului fi scal, în vederea facilit ării procedurilor sale specifice și chiar a
simplificării lui, a transparentiz ării mecanismelor, dar și a lărgirii bazei fiscale. Aceste ac țiuni și-
au găsit oglindirea în Codul Fiscal (Titlul I „Dispozi ții generale”, Titlul II „Impozitul pe venit”,
Titlul III „Taxa pe valoarea ad ăugată”). Titlul III „Taxa pe valoarea ad ăugată” a fost introdus
prin Legea nr.1415 – X III din 17 decembrie 1997. Titlul IY „Accizele” este introdus prin Legea
nr.1053 – XIY din 16 iunie 2000, Titlul Y „Admin istrarea fiscal ă” a intrat în vigoare din anul
2002, Titlul YI „Impozitul pe bunurile imobiliare” – prin Legea nr.1055 – XIY din 16 iunie
2000, Titlul YII „Taxele locale” aprobat prin Legea nr.93 – XY din 01.04.2004, Titlul YIII
„Taxele pentru resurs ele naturale” aproba t prin Legea nr.67 – XYI din 05.05.2005 și Titlul IX
„Taxele rutiere” aproba t prin Legea nr.316 – XYI din 02.11.2006.
Prin Codul Fiscal se stabilesc principiile generale ale impozit ării în Republica Moldova și
reglementeaz ă relațiile ce țin de executarea obliga țiilor fiscale în ceea ce prive ște impozitele și
taxele generale de stat, stabilind de asemenea principiile generale de administrare șe percepere a
impozitelor și taxelor locale.
Conform Codului Fiscal Titlul I în Republica Moldova se percep impozite și taxe generale
de stat și locale.
Sistemul impozitelor și taxelor generale de stat include:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea ad ăugată;
c) accizele;
d) impozitul privat;

30e) taxa vamal ă;
f) taxele percepute în fondul rutier.
Sistemul impozitelor și taxelor locale , conform ultimelor modific ări efectuate în sistemul
fiscal al Republic ii Moldova, include:
1) impozitul pe bunurile imobiliare;
2) taxele pentru resursele naturale;
3) taxa pentru amenajarea teritoriului;
4) taxa de organizare a licita țiilor și loteriilor pe teritoriul unit ății administativ-
teritoriale;
5) taxa de plasare (amplasare) a publicit ății (reclamei);
6) taxa de aplicare a simbolicii locale;
7) taxa pentru unit ățile comerciale și/sau de prest ări servicii de deservire social ă;
8) taxa de pia ță;
9) taxa pentru cazare;
10) taxa balnear ă;
11) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de c ălători pe rutele municipale,
orășenești și sătești (comunale);
12) taxa pentru parcare;
13) taxa de la posesorii de cîini;
14) taxa pentru amenajarea localit ăților din zona de frontier ă care au birouri (posturi)
vamale de trecere a frontierei vamale.
Impozitele și taxele percepute în conf ormitate cu Codul Fiscal și alte acte normative
adoptate în conformitate cu acesta reprezint ă surse de venituri al e bugetului de stat și ale
bugetelor unit ăților administrative-teritoriale. Impozitele și taxele generale de stat și locale se
stabilesc, se modific ă și se anuleaz ă exclusiv prin modificarea și completarea Codului Fiscal.
Pe parcursul anului fiscal stabilirea de noi impozite și taxe genera le de stat și locale, în
afară de cele prev ăzute de Codul Fiscal , sau anularea ori mo dificarea impozitelor și taxelor în
vigoare se permit numai concomitent cu modificarea corespunz ătoare a bugetului de stat și a
bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale.
Impozitele locale, lista și plafoanele taxelor locale se aprob ă de către Parlament, și sunt
puse în aplicare de c ătre autorit ățile administra ției publice locale, în limitele competen ței lor și în
conformitate cu Titlul VI și VII al Codului Fiscal al Republicii Moldova.
Impozitele și taxele locale reprezint ă surse principale la form area veniturilo r proprii ale
bugetelor administrativ- teritoriale. În sistemul impozitelor locale un rol important îl are
impozitul funciar . Încasările impozitului funcia r în 2004 în total pe Republica Moldova au

31crescut cu 13,86% fa ță de 2003, în 2005 – cu 2,64% fa ță de 2004, în 2006 se mic șorează cu
2,06% față de 2005, în 2007 se mic șorează cu 9,23% fa ță de 2006, în 2008 au crescu t cu 13,51%
față de 2007. Dinamica încas ătilor impozitului funciar în anii 2003- 2007, pe unit ățile
administrativ-teritoriale este reprezentat ă în tabelulul 1.2.1 [vezi Anexa 5].
În perioada 2003-2008, în majoritatea unit ăților administrativ-teritoriale încas ările
impozitului funciar s-au majora t. Acest impozit are un rol im portant la formarea veniturilor
proprii și contribuie la formarea și creșterea bazei fiscale a terito riului.
În tabelul 1.2.2 [vezi Anexa 6] este reflectat ă structura impozitului funciar în func ție de
suma încasat ă în dinamica anilo r 2005-2008 pe unit ățile administrativ-teritoriale.
În totalul sumei îcas ărilor impozitului funciar pe Re publica Moldova, raionul Drochia
deține o pondere de 4,2% în an ul 2005, 4,1% în anul 2006, 4,4% în anul 2007, 4,3% ăn anul
2008 și se situiaz ă mai sus de media republican ă de încas ări. În anii 2006-2007 încas ările
impozitului funciar descre sc aproape în toate unit ățile administrativ-teritoriale. O explica ție la
cele men ționate mai sus este gestionarea incorect ă a fondului financ iar din toate unit ățile
administrativ-teritoriale. Ap roape toate terenurile arabile nu sunt luat e la eviden ța primăriilor și
pentru aceste te renuri nu se pl ătesc impozite. Impozitul funciar este un impozit local și se
definește ca un instrume nt de influen țare a modului de utilizare a fondului funciar dintr-un
anumit teritoriu. Cotele concrete ale impozitului funciar se stabilesc anual de c ătre autorit ățile
reprezentative ale administra ției publice locale la aprobarea bug etelor respecti ve. Cotele de
impunere se stabilesc în func ție de amplasarea terenului, de categoria de folosin ță a terenului și
de bonitatea lui.
Autoritățile deliberative și reprezentative ale administra ției publice locale de nivelul întîi și
al doilea sunt în drept s ă acorde persoanelor fizice și juridice scutiri sau amîn ări la plata
impozitului pe bunurile imobili are (funciar) pe anul fis cal respectiv, în caz de:
a) calamitate natural ă sau incendiu în urma c ărora bunurile im obiliare, sem ănăturile și
plantațiile multeanuale au fost distruse sa u au fost deterior ate considerabil;
b) atribuire a terenurilo r pentru efectuarea în treprinderilor cu impact negativ asupra
mediului înconjur ător; în acest caz pot fi acordate scutiri de impozit de durata
normativă a lucrărilor de construc ție;
c) boală îndelungat ă sau deces al propriet arului bunurilor imobilia re confirmate prin
certificat medical sau, respectiv , prin certificat de deces.
Impozitul funciar este o surs ă important ă în formarea veniturilor prop rii ale bugetelor
unităților administrativ-teritoriale. În structura veniturilor proprii ale raionului Dr ochia în anul
2006 impozitul funciar de ține ponderea de 46%, 43% în anul 2007 și 46% în anul 2008. În figura
1.2.1, 1.2.2 și figura 1.2.3 este prezentat ă structura veniturilor prop rii ale raionul ui Drochia.

32

Fig. 1.2.1. Structur a veniturilor proprii ale raionului Drochi a în anul 2006 (% fa ță de total)
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

Fig. 1.2.2. Structur a veniturilor proprii ale raionului Drochi a în anul 2007 (% fa ță de total)
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

Fig. 1.2.3. Structur a veniturilor proprii ale raionului Drochi a în anul 2008 (% fa ță de total)
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

33Veniturile proprii ale raionului Drochi a pe parcursul anil or 2003-2008 manifest ă o tendință
de creștere, redat ă în figura 1.2.4. Aceast ă tendință de creștere se explic ă prin faptul c ă au crescut
încasările din impozite și taxe locale, pl ăți administrative din terito riul raionului Drochia.

Fig.1.2.4. Veniturile proprii ale raionului Drochia, mil. lei
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

Un alt impozit local este impozitul pe bunurile imobiliare . Subiecții impunerii sunt
deținătorii drepturilor patrimonia le asupra bunurilor de pe te ritoriul RM ce se afl ă în proprietatea
publică a statului sau în proprietatea unit ăților administrativ-te ritoriale ori privat ă, inclusiv
arendașii, în cazul cînd ob iectul impunerii e arendat pe un termen mai mare de 3 ani și contractul
de arendă nu prevede altfel, pr oprietarii bunurilor imobi liare de pe teritori ul Republicii Moldova.
Dacă bunurile imobiliare se afl ă în proprietate comun ă a mai multor persoane, subiect al
impunerii este considerat fi ecare din aceste persoane, în cota parte care îi revine.
Suma impozitului pe bunuri le imobiliare se calculeaz ă anual pentru fiecare obiect al
impunerii, pornindu-se de la baza impozabila a bunurilor imobiliar e ale persoanelor fizice care
nu desfășoară activitate de întreprinzator, precum și ale gospod ăriilor țărănești (de fermier),
calculată conform situa ției de la 1 ianuarie a anului fiscal respectiv, de catre serviciile de
colectare a impozitelor și taxelor locale ale primariilor cu pa rticiparea inspectoratelor fiscale de
stat teritoriale. Pentru aceste categorii de contribuabili, în municipiile Chi șinău și Bălți, cu
excepția orașelor și satelor (comunelor) din componen ța acestora, suma anual ă a impozitului pe
bunurile imobiliare se calculeaz ă de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
Persoanele juridice și fizice care desfa șoară activitate de întrep rinzator, cu excep ția
gospodăriilor țărănești (de fermier), calculeaz ă de sine st ătător suma anual ă a impozitului pe
bunurile imobiliare , pornindu-se de la baza impozabil ă a acestora, conform situa ției de la 1
ianuarie a anului fiscal în curs, și, pîna la 1 iulie a aceluia și an, prezint ă inspectoratelor fiscale

34teritoriale calculul impozitulu i pe bunurile imobiliare. Pentru bunurile imobil iare dobîndite dup ă
expirarea termenului st abilit pentru prezentarea calculului impozitului pe bunuri le imobiliare,
calculul respectiv se prezint ă nu mai tîrziu de ultima zi de lucru a anului fiscal în curs. În acela și
termen se achit ă și obligațiunea fiscal ă calculată pentru bunurile imobiliare.
În caz de schimbare, dupa înce perea anului fiscal , a subiectului impun erii, pentru noul
subiect al impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculeaz ă din momentul înregistr ării de
stat a drepturilor patrim oniale asupra bunurilor imob iliare sau din momentul stabilirii faptului
exercitării de către persoan ă a dreptului de po sesie, de folosin ță și de dispozi ție asupra bunurilor
imobiliare.
În cazul în care subiectul impunerii prime ște bunurile imobiliare prin mo ștenire sau prin
donație, obliga ția fiscală neexecutat ă de către subiectul precedent al impunerii este pus ă în
întregime pe seama noul ui subiect. Daca obliga ția fiscală neexecutat ă depășeste costul bunurilor
imobiliare primite prin mo ștenire, noul subiect al impunerii execut ă obligația fiscală în limite ce
nu depășesc costul acestui bun imobiliar.
Persoanele fizice achit ă impozitul în bugetul unit ății administrativ-teritoriale respective în
părți egale cel tîrziu 15 august și 15 octombrie ale anului fis cal în curs. În cazul achit ării sumei
integrale a impozitului pîn ă la data de 30 iunie a anului respectiv, subiec ții impunerii beneficiaz ă
de dreptul la o redu cere cu 15% a sumei impozitului ce urmeaz ă a fi achitat.
În sistemul impozitelor locale un rol important îl are impoz itul pe bunurile imobiliare
impozabile. Încas ările impozitului pe bunurile imobiliare în 2004 în total pe Republica Moldova
au crescut cu 11,67% fa ță de 2003, în 2005 – cu 6,27% fa ță de 2004, în 2006 cu 11,64% fa ță de
2005, în 2007 se mic șorează cu 26,14% fa ță de 2006, în 2008 au crescut cu 7,03% fa ță de 2007.
Dinamica încas ărilor impozitului pe bunur ile imobiliare în an ii 2003-2008, pe unit ățile
administrativ-teritor iale este reflectat ă în tabelulul 1.2.3 [vezi Anexa 7].
În majoritatea unit ăților-administrativ teritoriale exist ă o creștere a încas ărilor impozitului
pe bunurile imobiliare. În func ție de suma încasat ă în dinamica anilo r 2005-2008 pe unit ățile
administrativ-teritoriale , structura impozitu lui pe bunurile imobiliare im pozabile este prezentat ă
în tabelul 1.2.4 [vezi Anexa 8].
Taxele locale sunt alte surse importante pentru colectarea veniturilor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale. Ta xele locale sunt reglementate prin Codul Fiscal Titlul VII, în vederea
asigurării unor surse de ve nituri suplimentare în bugetele unit ăților administativ-teritoriale și
extinderii autonomiei financiare a autorit ăților publice locale [121, p.33].
Taxele locale se stabilesc, se modific ă și se anuleaz ă exclusiv prin modificarea și
completarea Codului Fiscal. Taxe locale sunt puse în aplicare de c ătre autorit ățile administra ției
publice locale, în limitele competen ței lor și în conformitate cu Legea privind impozitele și

35taxele locale. M ărimile maxime ale impozitelor și taxelor locale sunt aprobate de c ătre
Parlamentul Republicii Moldov a. Autoritatea deliberativ ă a administra ției publice locale poate
aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în func ție de posibilita țile și necesita țile unității
administrativ-teritoriale. Autoritatea deliberativ ă a administra ției publice locale nu are dreptul s ă
aplice alte taxe decît cele prevazute sau s ă stabileasc ă o cotă mai mare decit cotele maxime
stabilite. Taxele locale se aplic ă, se modific ă sau se anuleaz ă de către autoritatea deliberativ ă a
administra ției publice locale cu concursul Direc ției Finanțe și Inspectoratul Fiscal de Stat din
teritoriul administrativ, concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului unit ății
administrativ-teritoriale.
Dinamica încas ărilor taxelor locale este prezentat ă în tabelul 1.2.5. Din datele prezentate în
tabelul 1.2.5 se observ ă o creștere nesemnificativ ă a taxelor locale de la 2,46% în anul 2005 la
2,68% în anul 2008. Cre șterea taxelor locale puse în aplicar e de consiliile locale vorbe ște despre
conștientizarea faptului c ă numai sporirea resurselor de finan țare poate spori volumul și calitatea
serviciilor publice.

Tabelul 1.2.5. Dinamica încas ărilor taxelor locale , anii 2003-2008, mii lei
Anii Incasat în bugetele locale Taxe le locale Ponderea taxelor locale
în suma încasat ă în
bugetele UAT (%)
2003 2907426,7 84166,7 2,89
2004 2883594,6 98823,8 3,43
2005 3966912,4 97689,5 2,46
2006 5314412,3 124826,0 2,35
2007 5865567,1 142883,7 2,44
2008 6849217,7 183444,2 2,68
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

Fig. 1.2.5. Evolu ția încasărilor taxelor locale în bugetele UAT
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Inspector atului Fiscal Principal de Stat

36Numărul taxelor locale instituite este mare, dar eficacitate a lor, din punct de vedere fiscal
este neînsemnat ă și constituie o pondere mic ă (2,68% în anul bugetar 2008) în bug etele unităților
administrativ-teritor iale. Din cele men ționate este explicabil faptul c ă la nivel local lipsesc
politicile publice de dezvoltare a satelor și orașelor moldovene ști și sunt inhibate ini țiativele
manageriale la nivelul entit ăților locale [ 121, p.65].
Încasările taxelor locale pe unit ățile administrativ- teritoriale pentru perioada 2005-2008
sunt prezentate în tabelul 1.2.6 [vezi Anexa 9].
Ponderea cea mai mare a taxelor locale încasate în suma total ă a tuturor încas ărilor taxelor
locale pentru perioada 2005- 2008 o au taxele prezenta te în tabelul 1. 2.7. Taxele locale aproape în
toate UAT nu sunt aplicate real. Cel mai frecvent utilizate de c ătre autorit ățile administra ției
publice locale sunt taxa pentru unit ățile comerciale și/sau prest ări servicii, taxa pentru
amenajarea teritoriului, taxa pentru prestarea serviciilor auto de c ălători, taxa de pia ță și taxa
pentru cazare.

Tabelul 1.2.7. Încasarea taxelor lo cale, în 2005-2008
2005 2006 2007 2008 Taxele locale
mii lei % mii lei % mii lei % mii lei %
Taxa pentru
unitățile
comerciale
și/sau prest ări
servicii 33316,7 34,10 46967,5 37,62 61530,3 43 ,06 79278,6 43,22
Taxa pentru
amenajarea
teritoriului 21841,3 22,36 25575,5 20,49 25445,1 17 ,81 26462,4 14,43
Taxa pentru
prestarea
serviciilor
auto de
călători 19358,4 19,82 19602,9 15,70 17277,6 12 ,09 17896,9 9,75
Taxa de pia ță 14409,2 14,75 14014,5 11,23 15705,1 10 ,99 22002,1 11,99
Taxa pentru
cazare 4568,5 4,68 6886,3 5,52 8079,4 5, 65 8086,3 4,41
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

Din datele prezentate în tabelul 1.2.7 men ționăm că ponderea cea mai mare o de ține taxa
pentru unit ățile comerciale și/sau prest ări servicii (de la 34 ,10% în anul 2005 la 43,22% în anul
2008). Deci, în anul 2008 comparativ cu anul 2005 s-a majorat num ărul primăriilor care percep
taxa pentru unit ățile comerciale și/sau prest ări servicii. Taxa pentru amenajarea teritoriului s-a
micșorat de la 22,36% în anul 2005 la 14,43% în anul 2008, taxa pe ntru prestarea se rviciilor auto

37de călători – de la 19,82% în anul 2005 la 9,75% în anul 2008 și taxa de pia ță – de la 14,75% în
anul 2005 la 11,99% în anul 2008.
Scăderea încas ărilor din aceste taxe este semnificativ ă, datorită ponderii mari pe care o
deține acestea în totalul taxelor locale. Mic șorarea acestor taxe se explic ă prin faptul c ă ele nu
sunt utilizate la maximum, nu au fost înregistra ți toți agenții economici care practic ă activitate de
antreprenoriat. În general, exist ă foarte multe prim ării în care, de și au fost aprobate taxele, nu a
fost colectat nici un ban.
Încasările taxelor locale ale raionului Drochia pe parcursul anilo r 2003-2008 manifest ă o
tendință de creștere, redat ă în figura 1.2.6.

Fig.1.2.6. Încas ările taxelor locale în ra ionul Drochia, mii lei
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Inspector atului Fiscal Te ritorial Drochia

În majoritatea unit ăților administrativ-teritoria le ponderea cea mai mare în veniturile totale
revine veniturilor proprii. Struct ura veniturilor proprii pe unit ățile administrativ-t eritoriale este
prezentată în tabelul 1.2. 8 [vezi Anexa 10] pentru anul 2006, în tabelul 1.2.9 [v ezi Anexa 11]
pentru anul 2007 și în tabelul 1.2.10 [v ezi Anexa 12] pentru anul 2008. Ponderea fiec ărui
impozit în totalul veniturilor proprii pe fiecare UAT este diferit ă. Greutatea specific ă a
impozitelui pe venitul persoane lor fizice în totalul venitu rilor proprii ale mun. Chi șinău
constituie 79,49% în anul fiscal 2006, 83,36% în anul fiscal 2007 și 67,42% în anul fiscal 2008,
în mun. B ălți – 70,54% în 2006, 76,89% în 2007 și 81,97% în anul fisc al 2008, iar în raionul
Drochia – 51,52% în 2006, 51,83% în 2007 și 52,65% în anul fiscal 2008.
Ponderea impozitului func iar în totalul venituri lor proprii ale raionul ui Drochia constituie
27,63% în anul 2006 , 28,17% în 2007 și 28,81% în anul fi scal 2008, în mun. B ălți – 2,83% în
2006, 2,09% în 2007 și 1,89% în anul fiscal 2008, iar în mun. Chi șinău – 1,15% în 2006, 0,90%
în 2007 și 0,68% în anul fiscal 2008.

38Prin urmare, ponderile diferite ale impoz itelor în veniturile proprii demonstreaz ă că nu
toate aduc un venit substan țial în bugetel e locale. Un șir de impozite și taxe locale cu ponderi
neînsemnate sunt dificil de administrat, care influen țează sistemul de impunere local.
În figura 1.2.7, 1.2.8 și figura 1.2.9 este prezentat ă structura venituri lor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale pe ntru anul 2006 , anul 2007 și anul 2008.

Fig. 1.2.7. Structura bugetelor unit ăților administrativ -teritoriale pe a nul 2006 executat
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

În structura veniturilor globale ale bugetelor unit ăților administrativ- teritoriale ponderea
cea mai mare revine veniturilor fiscale, care constituie 46% în anul 2006, 49% în anul 2007 și
40% în anul 2008. Di n datele prezentate în figu ra 1.2.7, fi gura 1.2.8 și figura 1.2.9 putem
menționa că veniturile fiscale s-au majorat cu 3% în 2007 fa ță de anul 2006 și s-au mic șorat cu
9% în 2008 fa ță de anul 2007.

Fig. 1.2.8. Structura bugetelor unit ăților administrativ -teritoriale pe a nul 2007 executat
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

39

Fig. 1.2.9. Structura bugetelor unit ăților administrativ -teritoriale pe a nul 2008 executat
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

În figura 1.2.10 , figura 1.2.11 și figura 1.2.12 este prezentat ă structura veniturilor curente
ale bugetelor UAT pent ru anul 2006 , anul 2007 și anul 2008.

Fig. 1.2.10. Structura venitu rilor curente al e bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale pe anul
2006 executat
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

Structura veniturilor UAT indic ă existența unui anumit nivel de fiscalitate care confirm ă,
oarecum, principiul autonomiei locale. Îns ă autoritățile locale nu pot stab ili, pe baze proprii,
anumite m ăsuri fiscale, fiind impuse s ă se încadreze în an umite limite, restric ții, nu numai în
aplicarea ratelor fi scale, ci cu at ăt mai mult s ă influențeze liber și operativ mijloacele b ănești
colectate din teritoriul s ău conform legisla ției fiscale. Adesea prim ăriile care respect ă disciplina
financiară, colectînd impozitele la timp și integral, sunt puse în acelea și condiții de efectuare a
cheltuielilor prin sistemul trezoreriilor te ritoriale, ca și acele prim ării care nu colecteaz ă integral

40impozitele. Este necesar de modificat mecanismul de încasare a veniturilor și de efectuare a
cheltuielilor în favoarea pl ătitorilor disciplina ți, stimulînd astfel respectarea disciplinei financiare
[52, p.93].

Fig. 1.2.11. Structura venitu rilor curente al e bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale pe anul
2007 executat
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

Fig. 1.2.12. Structura venitu rilor curente al e bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale pe anul
2008 executat
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

În totalul veniturilo r curente ale bugetelor UAT în Re publica Moldova pond erea cea mai
mare o de țin veniturile cu caracter fiscal – 89% în anul 2006, 91% în anul 2007 și 90% în anul
2008. Măsurile de cre ștere a nivelului resurselor fiscale se bazeaz ă pe modific ări ale sistemului
fiscal, fie în ceea ce prive ște nivelul cotelor de impunere fo losite, fie vizînd introducerea unor

41noi impozite. Într oducerea acestor m ăsuri nu se poat e realiza rapid și din aceast ă cauză se
apelează la alte categorii de resurse la un moment dat de timp pentru acope rirea nevoilor.
Veniturile nefiscale au un nivel mai redu s (11% în anul 2006 , 9% în anul 2007 și 10% în
anul 2008) atît pentru c ă sfera de cuprindere a sect orului public este limitat ă, cît și datorită unei
rate de profitabilitate mai mici înregi strate în activitatea întreprinderilor și instituțiilor publice.
Aportul cel mai însemnat la constituirea resurselor unit ăților administrativ-te ritoriale îl au
veniturile curente. În principa l, veniturile curente sunt mobilizate din impozite directe și
indirecte, ca surse de redistribuire. Veniturile din capital sunt resurse ordinare de o importan ță
mai mică.
Volumul resurselor financiare difer ă de la stat la stat și depinde de m ărimea produsului
intern brut, de posibilitatea apel ării la resursele financiare externe.
În Republica Mol dova, tot mai frec vent se manifest ă o cerere sporit ă de resurse financiare,
generată de creșterea nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât cel al evolu ției produsului
intern brut.
Cererea de resurse financ iare publice în Republica Moldova este determinat ă de nivelul și
evoluția cheltuielilor publice, și este influen țată de o mulțime de factori [55, p.222]:
– factori economici care influen țează asupra evolu ției produsului inte rn brut, ceea ce
poate să determine sporirea ve niturilor impozabile;
– factori monetari – dobînda, creditul, masa monetar ă. Acești factori î și transmit
influența prin pre ț. Creșterea pre țurilor, accentuarea fenomenelor infla ționiste
generează sporirea resurselor din impozite și taxe;
– factori sociali care presupun redistri buirea resurselor în scopul asigur ării nevoilor de
educație, protecție și asigurări sociale, s ănătate, etc.;
– factori demografici care în anumite condi ții pot influen ța numărul popula ției active și
sporirea num ărului contri buabililor;
– factori politici și monetari care pot avea ca ef ect sporirea produc ției și a veniturilor,
creșterea contribu țiilor pentru asigur ările sociale, sporirea fiscalit ății, presiuni asupra
bugetului general co nsolidat, influen țînd, în acela și timp, nivelul resurselor
financiare publice;
– factori de natur ă financiar ă, ce genereaz ă influien ța celorlal ți factori prin
dimensiunea cheltuielilor publice. Volumul cheltuielilor influen țează mărimea
deficitului bugetar, a c ărui acoperire necesit ă resurse publice suplimentare.
În concluzie men ționăm că problemele fiscale și bugetare joac ă un rol important în
economia de pia ță. Impozitul reprezint ă un instrument cu ajutorul c ăruia statul î și mobilizeaz ă
resursele financiare publice nece sare pentru îndeplinirea func țiilor sale specifice. Procesul de

42descentralizare financiar ă în Republica Moldov a contribuie esen țial la accentuarea rolului
deosebit al mecanismelor de impozitare. Impozitele și taxele locale constituie surs ă tradițională
de formare a veniturilor bugetelor unit ăților administrativ- teritoriale; una dintre cele mai
importante surse de finan țare a cheltuielilo r publice locale.

432.EGALIZAREA VENITURILOR PUBLI CE LOCALE ÎN SCOPUL ÎMBUN ĂTĂȚIRII
CALITĂȚII SERVICIILOR PUBLICE

2.1. Condi țiile posibile de egalizare a veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-
teritoriale

Susținerea autorit ăților publice locale mai slabe din punct de vedere fi nanciar presupune
proceduri de egalizare financiar ă sau alte m ăsuri similare, care au me nirea de a elimina efectul
distribuției ilegale de surse de finan țare potențiale și pe cele ale poverii fina nciare pe care trebuie
să le suporte [52, p.111].
Carta European ă prevede c ă protejarea unit ăților administrativ-teritoriale cu o situa ție mai
grea din punct de vede re financiar necesit ă instituirea de proceduri de egalizare financiar ă sau de
măsuri echivalente, destinate s ă corecteze ef ectele reparti ției inegale a resurselor poten țiale de
finanțare, precum și a sarcinilor fiscale care le incumb ă. Asemenea proceduri sau m ăsuri nu
trebuie să restrângă libertatea de op țiune a autorit ăților administra ției publice locale în sfera lor
de competen ță. Autoritățile administra ției publice locale trebuie s ă fie consultate, de o manier ă
adecvată, asupra modalit ăților de repartizare a resurselor re distribuite care le revin [2, art.9] .
Conform Legii privind finan țele publice locale, Leg ii privind administra ția publică locală,
Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar, bugetele locale cons tituie elemente
independente care se elaboreaz ă, se aprob ă și se execut ă în condiții de autonomie financiar ă.
În cadrul procesului bugetar, între autorit ățile publice centrale și cele locale, inclusiv și între
autoritățile administra ției publice locale de nivelele I și II nu exist ă raporturi financiare de
subordonare.
Suma veniturilor aprobate și neîncasate în buge tul local, precum și cheltuielile efectuate
suplimentar de la bugetul acestuia nu se recupereaz ă de la bugetul de alt nivel.
Veniturile încasate, în procesul de executare a bugetului local, suplimentar la cele aprobate,
precum și economiile de cheltuieli, cu excep ția mijloacelor ce urmeaz ă a fi virate r ămîn la
dispoziția autorităților administra ției publice locale respective.
Probleme ce țin de formarea și administrarea finan țelor publice loca le se consult ă cu
Comisia paritar ă pentru descentralizare constituit ă în temeiul preved erilor legii privind
descentralizarea administrativ ă și structurile asociative ale autorit ăților administra ției publice
locale. Transfer area de competen ță autorităților administra ției publice locale din partea
autorităților publice cent rale, trebuie s ă fie însoțită de alocarea de resurs e financiare, necesare
pentru a acoperi costul exerci țiului competen ței respective.

44Autoritățile administra ției publice locale au dreptul s ă conteste în instan ța de contencios
administrativ, în condi țiile legii, orice acte administrative sau ac țiuni ale Guvernului sau altor
autorități publice centrale, care atenteaz ă la autonomia financiar ă locală și încalcă într-o form ă
sau alta drepturile și interesele legale ale colectivit ăților locale.
Bugetele locale anuale se aprob ă și se execut ă numai cu condi ția respect ării echilibrului
bugetar.
În scopul men ținerii echilibrului bugetar, în cazul în care, la bugetul local pe parcursul
anului bugetar nu se încaseaz ă venituri în m ărimea sumei aprobate, autoritatea reprezentativ ă și
deliberativ ă este obligat ă să rectifice bugetul local respectiv.
În conformitate cu prevederile Legii privind finan țele publice locale se stabilesc
următoarele tipuri de transferuri:
1) Dotații de la bugetul de stat bugetelor locale :
a) dotații generale;
b) dotații cu destina ție specială.
2) Transferuri cu destina ție special ă de la bugetul de st at bugetelor locale.
3) Transferuri de la bugetele locale la alt nivel de buget constituite din :
a) transferuri de la bugetul local la fondul de sus ținere financiar ă a bugetelor
locale;
b) transferuri cu destina ție specială de la un buget la alt buget.
Mecanismul, criteriile și modul de stabilire a transferurilor sînt prev ăzute de prezenta lege.
În scopul nivel ării posibilit ății financiare, bugetele locale se grupeaz ă în următoarele
grupuri de bugete:
I. Bugetele satelor (comunelor), ora șelor (cu excep ția orașelor din grupu l al II);
II. Bugetele ora șelor (municipiilor) – re ședință a centrelor raionale;
III. Bugetele raionale; IV. Bugetul municipal B ălți;
V. Bugetul municipal Chi șinău;
VI. Bugetul central al unit ății teritoriale autonome cu statut juridic special.
Pentru nivelarea posibilit ăților financiare a bugetelor loca le pentru anul bugetar urm ător
(marcat n+1) se utilizeaz ă:
a) datele statistice ale organului central de specialitate privind num ărul popula ției în
unitatea administrativ-teritorial ă la 1 ianuarie a anului în care se elaboreaz ă proiectul
bugetului local pe anul urm ător (marcat Pt);
b) baza fiscal ă a bugetului local care reprezint
ă veniturile proprii ale bugetului local (cu
excepția veniturilor provenite din taxe locale și taxe de la prestarea serviciilor contra

45plată) și defalcările de la veniturile generale de stat încasate în anul bugetar ce
precedă anul în care se elaboreaz ă proiectul bugetului pe anul urm ător (marcat Vt n-1);
c) baza fiscal ă ce revine în mediu la un locuitor pentru bugetul lo cal respectiv, încasate în
anul bugetar ce preced ă anul în care se elaboreaz ă proiectul bugetului pe anul urm ător
(marcat Vmt n-1);
d) baza fiscal ă ce revine în mediu la un locuitor pent ru grupul de bugete din care face
parte bugetul local respectiv, încasate în anul bugetar ce preced ă a n u l î n c a r e s e
elaboreaz ă proiectul bugetu lui pe anul urm ător (marcat Vmg n-1).
În dependen ță de mărimea bazei fiscal e bugetele locale:
a) beneficiaz ă de dotații generale, în cazul în care, Vmt n-1 nu depășesc 90% din Vmg n-1;
b) nu beneficiaz ă de dotații generale, în cazul în care, Vmt n-1 depășesc 90% îns ă nu sînt
mai mari de 120% decît Vmg n-1;
c) virează sub form ă de transferuri în fondul de sus ținere financiar ă a bugetelor locale
80% din suma Vmt n-1 care depășește nivelul de 120% din Vmg n-1.
Nivelarea posibilit ăților financiare a bugetel or locale se efectueaz ă prin alocarea dotațiilor
generale din fondul de sus ținere financiar ă a bugetelor locale , aprobat în componen ța
bugetului de stat.
Fondul de sus ținere financiar ă a bugetelor locale se formeaz ă din:
a) transferuri la bugetul de stat efectuate de c ătre autorit ățile administra ției publice locale;
b) alocațiile aprobate anual în bugetul de stat, în m ărimea insuficien ței mijloacelor.
Formula de calcul a transferurilor (marcat T) în fondul de sus ținere financiar ă a bugetelor
locale se prezint ă astfel:

T n+1 = 0,8*( Vt n-1 – 1,2* Vmg n-1* Pt) (2.1.1)

Transferurile se vireaz ă de către autorit ățile administra ției publice locale în fondul de
susținere financiar ă a bugetelor locale pe parcur sul anului bugetar respectiv, dar nu mai tîrziu de
25 decembrie.
Nici un nivel administ rativ nu poate influen ța structura veniturilor acumulate de c ătre alte
nivele administrative. Transferurile generale reprezint ă o formă simplă și ușor de gestionat de
către autorit ățile locale, transparent ă și echitabil ă, prin care pot fi echilibrate poten țialele diferite
ale autorit ăților publice locale de ambele niveluri. Pe de alt ă parte, transferurile ofer ă posibilități
de stimulare a ini țiativei locale și a dezvolt ării locale. Echi librarea bugetar ă se va realiza prin
mecanismul de transf eruri cu destina ție general ă din fondul de sus ținere financiar ă a unităților
administrativ-ter itoriale. Inova ția constă în faptul c ă în baza formulelor de calcul stipulate în

46lege, fiecare unitate administrativ-teritorial ă va putea independent s ă-și calculeze m ărimea
transferurilor. Iar efectuarea tr ansferurilor va fi o procedur ă tehnică și nu un element de
negociere între autorit ățile publice locale de nivelul I, II și cel central. Lucrul acesta va asigura
independe ța autorităților publice locale de orice nivel fa ță de autorit ățile publice de nivelul
superior.
Formula de calcul a dota ției generale (marcat D) se prezint ă astfel:

D n+1 = 0,9* Vmg n-1*Pt – Vt n-1 (2.1.2)

Dotațiile cu destina ție special ă se aprobă anual prin legea bugetului de stat.
Metodologia de calculare a dota țiilor cu destina ție specială se stabile ște de către Guvern.
Transferurile cu destina ție special ă se alocă de la bugetul de stat bugetelor locale în
scopul acoperirii financ iare, depline sau par țiale, de c ătre autorit ățile administra ției publice
locale a unor cheltuieli cu car acter special de interes na țional și/sau local și se aprob ă anual prin
legea bugetului de stat.
Transferurile cu destina ție special ă de la bugetul de stat se includ în buget ele locale f ără
aprobarea de c ătre autorit ățile reprezentative și deliberative respective.
Transferurile cu destina ție special ă neutilizate pe parc ursul anului bugetar se restituie la
bugetul de stat, pîn ă la sfîrșitul anului bugetar respectiv.
Autoritățile administra ției publice locale, precum și cele centrale pot coopera, în condi țiile
legii, pentru a asig ura realizarea unor pr oiecte sau servicii publice, care solicit ă eforturi comune
ale acestor autorit ăți.
Obligațiile financiare rezulta te din acordurile de cooperare se suport ă de către autorit ățile
administra ției publice din contul bug etelor proprii, în baza deciziilor autorit ăților reprezentative
și deliberative respective, prin al ocarea de mijloace financiare sub form ă de transferuri cu
destinație specială.
Defalcările sunt o surs ă garantat ă de venituri. Pentru înbun ătățirea bazei fiscale a
teritoriilor, în confor mitate cu prevederil e Legii privind finan țele publice locale, s-au stabilit
defalcările la bugetele de nive lul doi efectuate din urm ătoarele tipuri de venituri generale:
Pentru bugetele raionale:
a) 100% din impozitul pe venit di n activitatea de întreprinz ător format pe teritoriul
raionului;
b) 100% din taxa pentru fo losirea drumurilor de c ătre autovehiculele, înmatriculate în
Republica Moldova, din raion. s ă fie lăsate 100% la dispozi ția bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale, cu excep ția municipiului B ălți și municipiului Chi șinău.

47Pentru municipilul B ălți și municipiull Chi șinău:
a) 50% din impozitul pe venit di n activitatea de întreprinz ător format pe teritoriul
municipiului;
b) 100% din taxa pentru fo losirea drumurilor de c ătre autovehiculele, înmatriculate în
Republica Moldova, din municipiu.
Pentru unitatea teritorial ă autonomă cu statut juridic special:
a) 100% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinz ător format pe teritoriul unit ății
teritoriale autonome cu statut juridic special;
b) 100% din taxa pe valoarea ad ăugată la mărfurile produse și la serviciile prestate pe
teritoriul unit ății teritoriale autonome cu statut juridic special;
c) 100% din taxa pentru fo losirea drumurilor de c ătre autovehiculele, înmatriculate în
Republica Moldova, din unitatea teritorial ă autonomă cu statut juridic special;
d) 100% din accize la m ărfurile (produc ția) supuse accizelor, fabr icate pe teritoriul unit ății
teritoriale autonome cu statut juridic special.
Din cele men ționate, putem concluziona c ă nivelarea posibilit ăților financiare a bugetelor
locale se va realiza prin mecanis mul de transfer uri cu destina ție general ă din fondul de sus ținere
financiară a unităților administrativ-terito riale, care sunt o form ă simplă și ușor de gestionat de
către autorit ățile locale, și oferă posibilități de stimulare a ini țiativei locale și a dezvolt ării locale.

2.2. Rela țiile interbugetare – mecanism de egalizare a posibilit ăților financiare ale
unităților administrativ-teritoriale

Relațiile interbugetare sunt stabilit e în baza Legii privind finan țele publice locale. Potrivit
acestei legi defalc ările din veniturile generale de stat în bugetele unit ăților administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea se efectuiaz ă în propor ții nu mai mici decît cotele stabilite de
această lege. Legea bugetului de st at prevede aprobarea de c ătre Parlament a normativelor de
defalcări din veniturile generale de stat și a sumelor de transfer uri din bugetul de stat.
Veniturile bugetelor uni țăților administrativ-teritoriale se constituie din impozite și taxe
locale. În cazul unit ăților administrativ-teritori ale din Republica Moldova aceste venituri proprii
nu ajung. Ponderea veni turilor proprii în totalul veniturilor unit ăților administrati v-teritoriale în
Republica Moldova alc ătuiește cca 30% – 35%, iar în unele terito rii ponderea veniturilor proprii
este și mai mic ă. Practica a demonstrat c ă dacă toate impozitele și taxele colectate ar r ămîne în
teritoriu, atunci pond erea veniturilor proprii în totalul veniturilo r generale va constitui cca 60% –
66% în unele localit ăți. Din aceast ă cauză apar teritorii cu dezvoltare economic ă neuniform ă. În

48această situație sunt folosite rela țiile interbugetare ca mecani sm de egalizare a posibilit ăților
financiare ale unit ăților administrati v-teritoriale.
Defalcările de la veniturile gene rale de stat sunt o form ă de finanțare a bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale. Defalc ările de la veniturile generale de stat se stabilesc în legea
bugetară anuală. Odată cu adoptarea „Leg ii prind finan țele publice locale” se precizeaz ă că
normativele procentuale se stabilesc prin legea bugetar ă anuală, de la veniturile în generale de
stat în cote nu mai mici decît cele prev ăzute „Legea prind finan țele publice locale”. Defalc ările
se fac de la veniturile ge nerale de stat din bugetul de stat pentru bugetele unit ăților administrativ-
teritoriale de nivelul al doil ea, pentru buget ul municipal B ălți, pentru bugetul municipal
Chișinău, pentru bugetul central al unit ății teritoriale autonome cu statut juridic specia l, apoi de
la aceste bugete c ătre bugetele UAT de nivelul întîi.
Defalcările între bugete se fac de la ni velul superior la cel inferior, dup ă principiul ierarhic
[53, p.136].
Conform Legii privind finan țele publice locale defalc ările către bugetele de nivelul doi se
fac din urm ătoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unit ății administrativ-teritoriale
respective – 100%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor de c ătre autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova – 50%.
Defalcările către bugetele municipiului Chi șinău și municipiului B ălți se fac din
următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unit ății administrativ-teritoriale
respective – 50%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor de c ătre autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova – 50%.
Defalcările la bugetul central al unit ății teritoriale autono me cu statut juridic special se fac
din următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unit ății teritoriale autonome cu
statut juridic special – 100%;
b) taxa pe valoarea ad ăugată la mărfurile produse și la serviciile prestate pe teritoriul
unității teritoriale autonome cu statut juridic special – integral;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de c ătre autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova – 50%;
d) accizele la m ărfurile (produc ția) supuse accizel or, fabricate pe teritoriul unit ății
teritoriale autonome cu statut juridic sp ecial – integral.

49Ponderea defalc ărilor în totalul veniturilor (f ără transferuri) pe fiecare unitate
administrativ-teritorial ă pe Republica Moldov a pe anul bugetar 2005 este prezentat ă în tabelul
2.2.1 [vezi Anexa 13 ], pe anul bugetar 2006 este prezentat ă în tabelul 2.2.2 [vezi Anexa 14], pe
anul bugetar 2007 în tabelul 2.2.3 [vezi Anexa 15] și pe anul bugetar 2008 în tabelul 2. 2.4 [vezi
Anexa 16]. Aceast ă pondere difer ă de la o unitate la alta. În municipiul Chi șinău ponderea
defalcărilor alcătuiește 26,94% pe anul 2005, 30,74% pe anul 2006, 33,78% pe anul 2007 și
15,27% pe anul 2008 , pe municipiul B ălți – 25,02% pe anul 2005, 26 ,36% pe anul 2006, 30,64%
pe anul 2007 și 31,12% pe anul 2008, pe raionul Drochia – 19,4 8% pe anul 2005, 20,77% pe
anul 2006, 22,40% pe anul 2007 și 22,37% pe anul 2008, pe rai onul Anenii Noi – 28,35% pe
anul 2005, 35,51% pe anul 2006, 32,93% pe anul 2007 și 21,04% pe anul 2008. Cea mai mic ă
pondere a defalc ărilor o au urm ătoarele raioane: Leov a (18,39% pe anul 2005 , 18,99% pe anul
2006, 25,65% pe anul 2007 și 22,28% pe anul 2008) și Rîșcani (21,08% pe anul 2005, 16,19%
pe anul 2006, 21,6 6% pe anul 2007 și 20,31% pe anul 2008).
Diferența ponderii defalc ărilor este condi ționată de baza economic ă diferită a unităților
administrativ-teritor iale. Nu toate unit ățile administrativ-teritoriale posed ă o bază economic ă
puternică, ceea ce influen țează foarte mult asupra veniturilo r în buget. Fi ecare unitate
administrativ-teritorial ă simte necesitatea de a g ăsi modalit ăți pentru a- și consolida baza
economic ă, deoarece este evident c ă astfel va avea și o sursă mai mare și mai sigur ă pentru
formarea bugetului s ău [52, p.112].
O altă formă de susținere a finan țelor publice locale sunt transferurile financiare .
Transferurile sunt mijl oace financiare al ocate conform prevederilor le gale cu titlu definitiv și în
sumă absolută, de la bugetul de stat la bugetele unit ăților administrativ-ter itoriale sau de la
acestea la bugetele locale pe ntru nivelar ea posibilit ăților financiare ale teritoriilor în scopul
asigurărilor exercit ării unor anumite func ții publice, finan țării domeniiilor de activitate ce sunt în
componen ța autorităților publice locale sa u în alte scopuri speciale [9, art.1].
Scopul principal al transferurilor financiare este acoperirea defici tului de resurse în
teritorii, deoarece bugetele unit ăților administrativ-teri toriale nu pot fi a doptate cu deficit [52,
p.117].
Transferul provenit de la bugetul central este di stribuit între colectivit ățile locale prin dou ă
metode:
– transferuri condi ționale , acordate în func ție de realizarea de c ătre colectivit ățile
locale a anumitor activit ăți sau măsuri, acestea avînd adesea un caracter obligatoriu;
– transferuri necondi ționale , acordate în sum ă brută care poate fi utilizat ă în mod liber
de către colectivitatea local ă [53, p.139].

50Sprijinul unit ăților teritoriale mai sl abe din punct de vedere financiar necesit ă punerea în
funcțiune a procedurilor de repartizare financiar ă justă sau de m ăsuri echivalente, destinate s ă
corecteze efectele repartiz ării inegale a resurselor poten țiale de finan țare, precum și a sarcinilor
care le revin [52, p.119].
Conform prevederilor Legii bugetului de stat , în anul 2005 transferurile din FSFUAT la
bugetele locale au alc ătuit 1644485,7 mii lei sa u 4,08% din totalul cheltuie lilor bugetului de stat,
în anul 2006 transferurile din FSFU AT la bugetele locale au alc ătuit 2634070 mii lei sau 5,46%
din totalul cheltuielilo r bugetului de stat, în anul 2007 transferurile din FSFUAT la bugetele
locale au alc ătuit 2917605 mii lei sau 6,10% di n totalul cheltuieli lor bugetului de st at, iar în anul
2008 transferurile din FSFUAT la bugetele locale au alc ătuit 3493716,8 mii le i sau 5,43% din
totalul cheltuieli lor bugetului de stat. Din cele men ționate putem concluziona c ă a crescut
cuantumul transferur ilor ceea ce ne vorbe ște de o înr ăutățire a stării economice în teritorii.
Conform Legii finan țelor publice locale tr ansferurile, precum și alte forme de sus ținere
financiară a teritoriilor , nu trebuie s ă reducă libertatea financiar ă a autorit ăților locale în
domeniul lor pr opriu de atribu ții de care se bucur ă în conformitate cu principiile constitu ționale
de descentralizare a autorit ăților locale. Transferurile acordate unit ăților administrativ-teritorile
nu trebuie s ă fie destinate unor programe specifice, dar trebuie s ă serveasc ă drept surs ă de
nivelare (egaliz are) financiar ă a bugetului fiec ărei unități administrativ-teritoriale [53, p.140].
Transferurile acordate unit ăților administrativ-terito riale servesc drept surs ă de nivelare
financiară a bugetelor fiec ărei unități administrativ-teritorial e. Prin legea bugetar ă anuală se
prevăd două categorii de transferuri:
– transferuri din fondul de sus ținere financiar ă a UAT (FSFUAT) , pentru asigurarea
nivelării posibilit ăților financiare ale teritoriilor;
Fondul de sus ținere financiar ă a unităților administrativ-ter itoriale se formeaz ă din:
a) alocațiile aprobate anual în bugetul de stat;
b) defalc ările efectuate de c ătre unitățile administrativ- teritoriale ale c ăror venituri
bugetare dep ășesc cu 20% nivelul mediu de cheltuie li bugetare pentru un locuitor pe
teritoriul respectiv.
– transferuri cu destina ție special ă (TDS) .
Transferurile cu destina ție special ă se prevăd în legea bugetar ă anuală și în alte acte
normative și pot fi alocat e bugetelor unit ăților administrativ-te ritoriale în caz de:
9 delegare de c ătre Guvern a unor func ții suplimentare autorit ăților administra ției
publice locale;
9 adoptare de acte legislative și alte acte normative a c ăror aplicare necesit ă mijloace
bugetare suplimentare pent ru compensarea uno r venituri ratate ale bugetelor

51unităților administrativ-teritoriale, modificarea organiz ării administrati v-teritoriale
etc.
Transferurile cu destina ție special ă utilizate contrar destina ției se vireaz ă, pînă la sfîrșitul
anului bugetar, în m ărimea sumei respective în bugetul de la care au fost primite. În cazul în care
suma corespunz ătoare nu este virat ă de bugetul respecti v, Ministerul Finan țelor, în baza d ării de
seamă anuale, este în drept s ă restabileasc ă forțat la bugetul de stat sumele transf erurilor utilizate
contrar destina ției prin intermediul rela țiilor interbugetare. Restabi lirea sumelor transferurilor
utilizate contrar destina ției se efectueaz ă de către direcția finanțe [9, art.11].
Pe parcursul perioa dei 2003-2008 în unit ățile administrativ-teritoriale veniturile proprii
sunt insuficiente, ce ea ce este necesar s ă apeleze la transferurile fina nciare de la alte bugete.
În figura 2.2.1 este prezentat ă tendința de creștere a transferurilor financiare în bugetele
unităților administrativ-ter itoriale în anii 2003-2008.

Fig. 2.2.1. Evolu ția ponderii transferurilor în veniturile bugetare tota le executate în UAT, %
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

Din datele prezentate în fi gura 2.2.1 putem concluziona c ă, insuficien ța resurselor
financiare pentru finan țarea cheltuielilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale în
Republica Moldova este tot mai accentuat ă, ceea ce duce la cre șterea volumului transferurilor în
veniturile generale de stat (de la 28,33% în anul 2003 la 51,00% în anul 2008). Ponderea
transferurilor financiare variaz ă de la 53,25% în raionul Edine ț la 80,37% în ra ionul Nisporeni în
anul 2006 [vezi An exa 22], de la 57,12% în raionul Edine ț la 82% în raionul Nisporeni în anul
2007 [vezi Anexa 23] și de la 68,37% în raionul Edine ț la 86,68% în raionu l Nisporeni în anul
2008 [vezi An exa 24].
Pe lîngă insuficien ța resurselor financiare proprii, lipsa unei au tonomii financiare este
condiționată și de modul de efectuare a cheltuielilor, care a p ăstrat elemente ale centralismului și

52ale impunerii anumitor no rmative de cheltuieli, f ără a ține cont de specificu l regional sau local.
De exemplu, interzicerea transfer ării unor sume aferente anumito r cheltuieli pe alte direc ții,
precum și cea a interzicerii efectu ării cheltuielilor înainte de cons tituirea resurselor adecvate, se
traduce mai degrab ă printr-o iner ție decizional ă decît printr-o disciplin ă financiar ă [52, p.121].
În funcție de ponderea transfer urilor financiare prim ite de la a lte niveluri bugetare, unit ățile
administrativ-teritoriale pot fi clasificate în trei ca tegorii, prezentate în figura 2.2.2.

Fig. 2.2.2. Repartizarea UAT în func ție de ponderea transf erurilor în venituri le bugetare totale
executate, 2008
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

Fig. 2.2.3. Evolu ția ponderii transfer urilor în veniturile bugetare totale executate în raionul
Drochia, %
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Direc ției Generale Finan țe, Drochia

53În figura 2.2.3 este redat ă tendința de majorare a transferuril or financiare în bugetul
raionului Drochia pentru perioada 2003-2008 . Din datele pre zentate în figura 2.2.3 se observ ă o
creștere a transferurilor de la 18,45% în anul bugetar 2003 la 68,57% în anul bugetar 2008.
În funcție de ponderea transferurilo r financiare primite de la bugetul raional, prim ăriile din
raionul Drochia pot fi grupate în trei categorii, prezentate în figu ra 2.2.4. La nivelul bugetelor
locale transferurile financiare au constituit 65%, iar veniturile propr ii 25,31% din totalul
veniturilor bugetare. În localit ățile rurale, transferurile au cons tituit în medi e 55%, cu varia ții
considerabile de la o localitate geografic ă la alta. De exemplu, în prim ăria Pelenia transferurile
constituie 80% din totalul ve niturilor bugetare, în prim ăria Chetrosu – 75%, în prim ăria Petreni –
25%. În mediul urba n transferurile financ iare constituie 49%.
La formarea bazei de ven ituri ale bugetelor unit ăților administrativ-ter itoriale un rol
important îi revine și bugetului de stat. Co mbinarea acestor forme cu un anumit nivel de
fiscalitate local ă poate confirma, într-o anumit ă măsură, principiul autonomiei locale [ 52, p.121].
Din cele men ționate mai sus, put em concluziona c ă transferurile sunt utilizate pentru
nivelarea bugetar ă. Deci, la calcularea și determinarea cuantumului n ecesar de tran sferuri este
oportună participarea fiec ărui teritoriu.

Fig. 2.2.4. Repartizarea prim ăriilor în func ție de ponderea transferurilo r în veniturile bugetare
totale executate, 2008
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Direc ției Generale Finan țe, Drochia

Fiecare unitate admi nistrativ-teritorial ă își calculeaz ă transferurile ce-i revin. Modalitatea
de calculare a tr ansferurilor de la fondul de sus ținere financiar ă a UAT la bugetele unit ăților
administrativ-teritoriale este stabilit ă în conformitate cu Legea privind finan țele publice locale, și
prevede calculul necesit ăților de cheltuieli la un locuitor, precum și estimarea posibilit ăților
fiscale ale fiec ărui teritoriu în medie pentru un locuitor.

54Pentru ca toate unit ățile administrati v-teritoriale s ă fie puse în condi ții echitabile privind
posibilitățile fiscale, în calculu l veniturilor ce revin la un locuitor nu se includ taxele locale,
cotele cărora se stabilesc de sine st ătător de către consiliile locale în baza legii. În acest mod
toate autorit ățile locale au posibilitatea s ă primeasc ă în bugetele lor transf eruri, indiferent de
suma taxelor locale, aceste taxe serves c drept surse fiscal e pentru a finan ța cheltuieli
suplimentare fa ță de cele medii ce revin pentru un locuitor. Sistemul de transferuri mai prevede
un factor stimulat oriu pentru unit ățile teritoriale în care posibilit ățile fiscale ce revin la un
locuitor dep ășesc cheltuielile medii la un locuitor. Aceast ă depășire este stipulat ă în Legea cu
privire la finan țele publice locale ca fiind de pîn ă la 1,2 ori și urmînd s ă rămînă integral la
dispoziția autorităților publice respec tive, suma ce dep ășește acest nivel virîndu- se în fondul de
susținere financiar ă a UAT.
Modalitatea de calculare a transferurilor .
1) Mai întîi se calculeaz ă cheltuielile publice ce revin în medie la un locuitor pentru
fiecare grup ă de cheltuieli aparte ( c), care în anul bugetar urm ător vor fi suportate de
către unitățile administrativ-teritoriale;
2) Pentru UAT care, conform pr evederilor legale, suport ă unele cheltuieli specifice, se
aplică coeficientul de corectare a chel tuielilor medii pentru un locuitor ( f);
3) Baza fiscal ă a fiecărei unități administrativ-teritoriale include:
– încasările integrale și directe ale acelor tipu ri de impozite, taxe și alte venituri conform
art. 4 al Legii privind finan țele publice locale;
– defalcări de la veniturile generale de stat, prev ăzute de aceea și lege.
4) Prognozarea bazei fiscale a fiec ărei UAT se estimeaz ă cu excep ția:
– impozitelor și taxelor locale stabil ite conform legisla ției de către consiliile raionale;
– încasările de mijloace speciale de la prestarea serviciilor și executarea lucr ărilor cu
plată de către institu țiile publice;
– transferurile de la alte bugete.
5) Reeșind din prognoza bazei fiscale se calculeaz ă cota veniturilor ce revin pentru un
locuitor din fiecare teritoriu ( v);
6) Diferența dintre suma cheltuielilor medii pe ntru un locuitor din fiecare UAT ( ∑c) și
cota veniturilor pentru un locuitor din teritoriul re spectiv va constitui suma
transferurilor ce revine unui locuitor ( t) și se calculeaz ă în felul urm ător:
∑cf – v = t
pentru un locuitor
t = ∑cf – v

557) Îmulțim suma transferurilor ce revine unui locuitor la num ărul total de locuitori din
teritoriul respectiv ( n), se calculeaz ă volumul transferurilor pentru fiecare UAT ( T):
T = t x n
8) UAT în care cota veniturilor ce revine unui locuitor, dep ășește suma cheltu ielilor medii
pentru un locuit or cu 20 la sut ă (v cu 20% > ∑cf) transferat ă în fondul de sus ținere
financiară a UAT (FSFUAT) suma veniturilor fiscale ce dep ășește cu 20 la sut ă
necesitățile minime de cheltuieli ale teritoriului respectiv.
Astfel, dac ă: v cu 20% > ∑cf se transfer ă în FSFUAT
Sistemul de sus ținere financiar ă a UAT descris ma i sus, se aplic ă și pentru stabilirea sumei
transferurilor de la buge tul de nivelul doi într e bugetele locale. Dup ă cum se cunoa ște, Legea
finanțelor publice locale proiect impune un nou mecanism de calculare a transferurilor,
mecanism utilizat și în alte state, mecanism bazat pe principiul diferen ței din asigurarea unui
locuitor cu cheltuieli și venituri în teritoriul dat [tabelul 2.2.5 din Anexa 17]; [tabelul 2.2.6 din
Anexa 18]; [tabelul 2.2.7 din Anexa 19]; [tabelul 2.2. 8 din Anexa 20].
Asigurarea unui locuit or cu cheltuieli în raionul Drochia pent ru anul 2005 este egal ă în
medie cu 795,70 lei, iar asigurarea unui locuitor cu venituri este egal ă cu 367,73 lei [vezi tabelul
2.2.5 din Anexa 17 ], pentru anul 2006 este egal ă în medie cu 1101,0 le i, iar asigurarea unui
locuitor cu venituri este egal ă cu 417,7 lei [vezi tabelul 2.2.6 din Anexa 18], pentru anul 2007
[vezi tabelul 2.2. 7 din Anexa 19] asigurar ea unui locuitor cu cheltuieli este egal ă în medie cu
1223,59 lei, iar asigurarea unui locuitor cu venituri este egal ă cu 410,61 lei, și pentru anul 2008
[vezi tabelul 2.2. 8 din Anexa 20] asigurar ea unui locuitor cu cheltuieli este egal ă în medie cu
1521,26 lei, iar asigurarea unui lo cuitor cu veni turi este egal ă cu 438,82 lei (la calcularea
veniturilor s-au luat în cons iderare acele ven ituri care alc ătuiesc baza fiscal ă a teritoriului).
Diferența dintre cheltuielile pe cap de locuitor și venituri pe cap de locuitor în raionul Drochia
alcătuiește 427,97 lei (795,70 – 367,73 = 427,97 lei) pentru anul 2005, 683,3 lei (1101,0 – 417,7
= 683,3 lei) pentru anul 2006 , 812,98 lei (1223,59 – 410,61 = 812,98 lei) pentru anul 2007, și
1082,44 lei (1521,26 – 438 ,82 = 1082,44 lei) pent ru anul 2008. Aceast ă diferență alcătuiește
transferul pe un locuitor care se va efectua din bugetul de stat. Apoi a cest transfer pe cap de
locuitor (t = 427,97 lei pentru anul 2005, t = 683 ,3 lei pentru anul 2006 , t = 812,98 lei pentru
anul 2007 și t = 1082,44 lei pentru anul 2008) se îmul țește cu num ărul popula ției din raionul
Drochia (427,97 x 87089 = 37271479 lei pentru anul 2005, 683,3 x 87079 = 59501080 lei pentru
anul 2006, 812,98 x 86525 = 70343094 lei pentru anul 2007 și 1082,44 x 86567 = 93703583 lei
pentru anul 2008). De ci, în anul 2005, pe ntru raionul Drochia s-au tr ansferat din bugetul de stat
circa 37271,5 mii lei, în a nul 2006 – 59501,00 mii lei, în anul 2007 – 70343,1 mii lei și în anul
2008 – 93703,41 mii lei.

56Nivelul asigur ării cheltuielilor ce revin unui lo cuitor la toate celelalte unit ăți administrativ-
teritoriale este sub 100% (între 14,41% și 82,14% în anul 2005, între 10,9% și 71,5% în anul
2006, între 10,63% și 76,11% în anul 2007, între 7,72% și 92,74% în anul 2008). Din cele
menționate mai sus putem concluziona c ă baza fiscal ă a teritoriilor es te la un nivel sc ăzut. În
tabelul 2.2.5 [vezi Anexa 17], tabelul 2.2.6 [vezi Anexa 18], tabelul 2.2.7 [vezi Anexa 19] și
tabelul 2.2.8 [vezi Anexa 20] este reprezentat m ecanismul calcul ării transferurilor care niveleaz ă
această diferențiere.
Reeșind din analiza efectuat ă, putem men ționa că această formulă de calcul a transferurilor
duce:
– la o distribuir e mai echitabil ă a veniturilor între raioane;
– limiteaz ă asigurarea cheltuielilor cu venituri la nivel de raioane la 120% din cheltuielile
normative, restul fiind redi stribuite altor teritorii;
– raioanele urmeaz ă să transfere o parte din venituri municipiilor, ora șelor, comunelor și
satelor.
În tabelul 2.2.9 [vezi Anexa 21], tabelul 2.2.10 [vezi Anexa 22], tabe lul 2.2.11 [vezi Anexa
23] și tabelul 2.2.12 [vezi Anexa 24] este reflectat ă structura veniturilor pe tipuri de venituri ale
bugetelor unit ăților administrativ-t eritoriale pentru anii 2005, 2006, 2007 și 2008, ce ne permite
să analizăm nivelul de dezvoltare economic ă a fiecărei unități administrativ-teritoriale și
posibilitățile concrete ale fiec ărui teritoriu de formare a bugetelo r proprii la nive lul respectiv.
Veniturile proprii, defalc ările de la veniturile generale de stat și transferurile ocup ă o pondere
diferită în veniturile bugetelor unit ăților administrativ-teritoria le. Ponderea cea mai mare a
veniturilor proprii în veniturile generale de stat este reflectat ă în bugetele unit ăților
administrativ-teritoriale: mun. Chi șinău – 60,01% în anul 2005, 48,28% în an ul 2006, 50,40% în
anul 2007 și 78,60% în anul 2008, mun. B ălți – 57,32% în anul 2005, 52,65% în anul 2006,
49,92% în anul 2007 și 36,38% în anul 2008, raionul Rî șcani – 33,92% în an ul 2005, 31,19% în
anul 2006, 24,24% în anul 2007 și 19,96% în anul 2008 , raionul Droc hia – 37,21% în anul 2005,
30,06% în anul 2006, 25,95% în anul 2007 și 22,39% în anul 2008. Veniturile proprii în medie
pe republic ă alcătuiesc 41,28% în anul 2005, 33,52% în anul 2006 , 31,67% în anul 2007 și
36,38% în anul 2008.
Ponderea defalc ărilor în veniturile ge nerale de stat alc ătuiesc în mun. Chi șinău – 22,13% în
anul 2005, 21,43% în anul 2006, și 23,23% în anul 2007 și 14,17% în a nul 2008, mun. B ălți –
19,13% în anul 2005 , 18,85% în anul 2006, 18,97% în anul 2007 și 16,44% în anul 2008, raionul
Soroca – 7,29% în anul 2005, 11,09% în anul 2006, 19,54% în anul 2007 și 7,35% în anul 2008,
raionul Drochia – 9,00% în anul 2005 , 7,88% în anul 2006 , 7,61% în anul 2007 și 6,45% în anul

572008. Defalc ările în medie pe republic ă alcătuesc 15,16% în anul 2005, 14,45% în anul 2006,
15,95% în anul 2007 și 16,44% în anul 2008. [vezi Anexel e 21, 22, 23, 24]
În baza indicilor analiza ți mai sus la aceast ă sursă de formare a veni turilor bugetelor
unităților administrativ-te ritoriale, putem men ționa despre baza fiscal ă slabă în teritorii. Din
această cauză pentru nivelarea bugetar ă sunt utilizate transfer urile din bugetul de stat.
În tabelul 2.2.13 [vezi Anexa 25] este prezentat ă structura pe tipuri de venituri ale
bugetelor unit ăților administrativ-terit oriale prin compara ția anilor 2006, 2007 și 2008. Din acest
tabel se observ ă că veniturile proprii pe unit ățile administrativ-teritoriale se mic șorează în anul
2007 față de anul 2006 în toate teritoriile, pe republic ă se micșorează cu 1,85%, ia r în anul 2008
se majoreaz ă cu 3,46% fa ță de anul 2007. Venituri le proprii s-au redus în anul 2007 din cauza
micșorării cotei maxime de impozit pe venitul persoanelor fizice și pe venitul persoanelor
juridice, la fel au fost acordate facilit ăți unor categorii de contribuabili privind impozitul pe
bunurile imobiliare și funciar.
Defalcările de la veniturile generale de stat au crescut în 2007 fa ță de anul 2006. În total pe
republică această creștere constituie 1,85%, în anul 2008 se mic șorează cu 6,13% fa ță de anul
2007.
Din tabelul 2.2.13 putem concluziona c ă totuși există deficitul de resurse, indiferent de
efortul depus de Guvernul republicii pentru îmbun ătățirea situa ției financiare în unit ățile
administrativ-teritoriale. Acest deficit, care nu este admis în Legea privind finan țele publice
locale, înr ăutățește situația din punct de vedere financiar în teritorii.
Acestă problemă pentru bugetele unit ăților administrativ-ter itoriale este cauzat ă de factorul
istoric (sau datoriile creditoare). Datoriile creditoare persist ă d i n a n î n a n i n f l u e n țînd direct
execuția anuală a bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale. În anul bugetar 2008 datoriile
istorice ale bugetelor unit ăților administrativ -teritoriale alc ătuiesc 32,4% din totalul veniturilor.
Transferurile de la fondul de sus ținere financiar ă a UAT au tendin ța de creștere în
mojoritatea teritoriilor.
Legea reglementeaz ă transferurile di n fondul de sus ținere financiar ă a UAT acordat ă
unităților administrativ-teritoriale pentru compensarea responsabilit ăților de cheltuieli în baza
unui principiu unic – cheltuieli medii na ționale per capita (pe locuitor). Alocar ea transferurilor în
condițiile actuale creeaz ă situații inechitabile, condi ționate de diferen ța dintre necesit ățile
unităților administrativ-teritori ale. Drept efect al situa ției date este tendin ța administra țiilor
locale de a subestima veniturile propr ii ale bugetelor locale. Formula existent ă de alocare a
transferurilor este de ordin general și nu ofer ă claritate în ceea ce prive ște coeficientul de
corectare a cheltuielilor med ii pentru un locuitor, adic ă nu indică ce cheltuieli pot fi calificate
drept specifice și cît de discret este gradul lor de ajustare [117, p.67].

58Deci, rela țiile interbugetare reprezint ă mecanismul de realizare a func țiilor principale ale
finanțelor publice:
a) funcția de alocare a resurselo r financiare publice;
b) funcția de distribuire a resu rselor financiare publice;
c) funcția de stabilizare (sau men ținerea stabilit ății financiare) [55, p.42].
Funcția de alocare a resurselor financiare este îndeplinit ă în favoarea descentraliz ării
serviciilor publice, prestarea și finanțarea acestora la nivelul comunit ății. Interven ția Guvernului
prin transferuri poate garanta un ni vel minim al serv iciilor publice.
Politica de redistribuire a veniturilor între comunit ăți este esen țială din considerentul c ă
poate genera plecarea popula ției spre regiuni cu fiscalitate mai u șoară, iar persoanele
defavorizate pot profita de ajutoare peste medie și atunci ar fi ineficient ă. Pentru ca efortul de
redistribuire s ă fie eficient, este neces ar ca pentru colectivit ățile teritoriilor s ă existe un nivel
minim de finan țare a serviciilor publ ice [52, p.133].
Economistul român G. Manolescu afirm ă că argumentele teoretice și practice pledeaz ă ca
politica redistribuitiv ă să fie primordial de competen ța națională. Descentralizarea și autonomia
financiară a teritoriilor trebuie luat ă în considerare în ceea ce prive ște măsurile complementare
decise de colectivit ăți, fiind finan țate din venituri proprii [54, p.290].
Politica de stabiliz are poate fi condus ă numai la nivel na țional. Chiar dac ă dezechilibrele
economice pe țară afectează în mod diferit regiun ile, este cu neputin ță ca la nivel regional s ă fie
aplicată o politic ă de stabilizare. Este adev ărat că nevoile regiunii se adreseaz ă producției și
serviciilor din afara teri toriului ei, presupun înd o deschi dere a zonei spre mediul exterior [52,
p.133].
Deci, din cele men ționate putem concluziona c ă transferuril e din FSFUAT și defalcările
din veniturile generale de stat sunt instru mentele principale pent ru realizarea necesit ății
interdependen ței financiare.

2.3. Finan țarea serviciilor publice în scopul îmbun ătățirii calității lor

Noțiune de serviciu public a ap ărut și s-a dezvoltat trepta t pe fondul multiplic ării și
diversific ării nevoilor gene rale ale societ ății omene ști, concomitent cu implicarea tot mai
accentuat ă a statului, în vederea asigur ării bunăstării generale a popula ției. Astfel, gradual,
atingînd o dezvoltare maxim ă la mijlocul secolului XX, se rviciul public s-a impus drept
fundamentul activit ății sistemului administra ției publice, ra țiune de fapt a organiz ării și
funcționării instituțiilor publice și a autorit ăților administrativ e [56, p.143].

59În accepțiunea profesorului român Pa ul Negulescu „serviciul public este un organism
administrativ crea t de stat, jude ț sau comun ă, cu o competen ță și puteri delimitate, cu mijloace
financiare procurate din patrimoniul general al administra ției publice creatoare, pus la
dispozițiunea publicului pentru a satisface în mod regulat și continuu o nevoie cu caracter
general, c ăreia inițiativă privată nu ar putea s ă-i dea decît o satisfac ție incomplet ă și
intermitent ă” [57, p.217].
Dimensionarea și structurarea che ltuielilor bugetare a încetat de mult s ă mai reprezinte
doar o opera țiune tehnic ă prin care se stabile ște necesarul de resurse la dispozi ția statului și
modalitățile de acoperire a acestora. Fe lul în care se dimensioneaz ă și, îndeosebi, se structureaz ă
cheltuielile bugetare pe capitol e de cheltuieli are o influen ță deosebit ă asupra agreg ării
principalilor indi catori ai stabilit ății și dezvoltării economice în ansamblu. Dimensionarea și
structurarea cheltuie lilor publice reprezint ă un element cheie al oric ărei politici economice ca și
în cazul abord ării politicilor fiscal e la nivel macro- și microeconomic. Aceste elemente țin de
concepția și teoria economic ă generală promovat ă de autoritatea public ă, ce încearc ă să o
transpună în practic ă prin intermediul programului s ău de guvernare [52, p.95].
Modul în care se dimensioneaz ă și se structureaz ă cheltuielile publi ce depinde în mare
măsură și de starea real ă a unei economii date, aceasta avînd posibilitate, de la caz la caz, s ă
extindă sau să limiteze aria de op țiuni a oric ărei decizii guvernamentale de dimensionare și de
structurare a cheltuielilor publice.
Dimensionarea cheltuielilor publice totale și repartizarea lo r pe destina ții și beneficiari în
scopul acoperirii necesit ăților publice este întîi de toate o chestiune politic ă de maxim ă
importanță și apoi una economic ă, de colectare a resurselor b ănești pentru acoperirea acestor
necesități [52, p.96].
Prin asigurarea unui nivel op tim de cheltuieli publice și prin repartizarea lor ra țională pe
destinații și beneficiari statul promoveaz ă o politic ă economico-social ă de care vor depinde pe
viitor posibilit ățile lui de colectare a resursel or financiare publice necesare.
Pentru aprecierea efectelor interven ției statului în via ța socială și în economie este necesar
cunoașterea, în primul rînd a volumului cheltuielilor publice, efectuate de c ătre organul central și
local de stat, din fondur ile publice de resurse financiare. În fiecare stat, pond erea cheltuielilor
publice în produsul in tern brut (PIB) este indi catorul care caracterizeaz ă într-o anumit ă perioadă
de timp nivelul cheltuielilor publice și al dinamicii acestora. Pe baza acestui indicator se poate de
analizat volumul chel tuielilor publice în ra port cu nivelul de dezvoltare economic ă și socială a
fiecărui stat și a fiecărei etape aparte.
Calculul se efectuiaz ă pe baza rela ției [118, p.159]:
Cp/PIB = C pn / PIBn * 100 (2.3.1)

60în care:
Cp/PIB – reprezint ă ponderea cheltuieli lor publice în produ sul intern brut;
Cpn – reprezint ă cheltuielile publice în expresie nominal ă (în prețuri curente);
PIBn – produsul intern brut în expresie nominal ă (în prețuri curente)
Un alt indicator important îl co nstituie cheltuielile publice med ii pe cap de locuitor i se
calculează pe baza rela ției [118, p.159]:
Cp/loc = C pn , în $ / N = $ / loc (2.3.2)
în care: C
p/loc – reprezint ă cheltuielile publice medii pe un locuitor;
Cpn, în $ – reprezint ă cheltuielile publice, exprimate în pre țurile curente ale anului,
recalculate în $, pe baza cursului de schimb (moned ă națională ce revine la un dolar SUA);
N – este num ărul de locuitori ai anului pentru care se efectuiaz ă calcului;
Cpn, în $ = C pn : numărul de unit ăți monetare na ționale / $ .
Cheltuielile bugetare sunt o parte component ă foarte semnificativ ă a cheltuielilor publice și
se referă numai la acele cheltu ieli care se acoper ă din sistemul bugetar.
În tabelul 2.3. 1 vom analiza cheltuielile bugetare medii pe cap de locuitor pentru perioada
2003-2008 în Repub lica Moldova.

Tabelul 2.3.1. Estimarea cheltuielile bug etare medii pe ca p de locuitor, pe perioada 2003-2008
Anul bugetar 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total cheltuieli bugetare
mil. lei 4402,6 5416,0 6706,6 9319,0 12160,9 18308,7
Numărul popula ției, mil
persoane 3,4 3,6 3,6 3,6 3,6 3,4
Suma cheltuielilor pe
locuitor, lei 1294,88 1504,44 1862,94 2588,61 3378,02 5384,91
PIB mil. lei 27300 32032 37652 44754 53354 62840
PIB/locuitor, lei 8029,41 8897,78 10458,89 12431,67 14820,56 18482,35
Ponderea cheltuielilor
bugetare în PIB, % 16,13 16,91 17,81 20,82 22,79 29,14
Suma cheltuielilor în
dolari pe locuitor, lei 92,89 122,11 136,98 197,15 300,54 518,28
Cursul de schimb
MDL/USD 13,94 12,32 12,60 13,13 11,24 10,39
Sursa: Elaborat de autor în baza legii bugetului de stat a Republicii Moldova pentru perioada 2003-2008

În baza datelor din tabelul 2.3.1 putem concluziona c ă în Republica Moldova ponderea
cheltuielilor bugetului de stat în PIB în a nul 2003 a alc ătuit 16,13%, în 2004 – 16,91%, în 2005 –
17,81%, în 2006 – 20,82 %, în 2007 – 22,79% , în 2008 – 29,14%. În anul bugetar 2003
Republica Moldova avînd un PIB pe locuitor de 8029,41 lei, folose ște 1294,88 lei pentru

61cheltuieli bugetare pe locu itor, sau 16,13% care re vine cheltuielilo r bugetului de stat în PIB. În
anul bugetar 2008 Repub lica Moldova avînd un PIB pe locuitor de 18482,35 lei utilizeaz ă
5384,91 lei pentru ch eltuieli bugetare pe locu itor, sau 29,14% care revi ne cheltuielilor bugetare
în PIB.
Analiza cheltuielilor buge tare poate fi efectuat ă atît din punct de vedere a nivelului total de
cheltuieli bug etare, cît și din punct de vedere a stru cturii lor pe diferite categorii în cadrul unui
criteriu de clasifica ție. Cu ajutorul ponderii a fiec ărei categorii de cheltuie li bugetare în totalul
acestora se poate da o interpretare a orient ării resurselor financiare ale statului spre atingerea
anumitor obiective sociale, economice, administrative et c. Stabilirea ponderii fiec ărei grupe de
cheltuieli bugetare în tota lul cheltuielilor bugetare și în general a cheltuielilor publice are o mare
importanță. În baza acestui indicato r se poate de direc ționat resursele financ iare publice pentru
atingerea anumitor obiective; se poate efectua compara ții între țări cu niveluri diferite de
dezvoltare etc.
Cheltuielile unit ăților administrativ-teritoriale reprezint ă o parte component ă a volumului
integral de cheltuieli publi ce. Cheltuielile autorit ăților publice locale poart ă un con ținut
economic similar cu restul cheltuielilor publice suportate de stat, exprimînd rela ții economico-
sociale în form ă bănească care se manifest ă, pe de-o parte, între autorit ățile publice locale și
persoanele fizice și juridice locale, pe de alt ă parte, în calitate de instrumente utilizate la
repartizarea eficient ă a resurselor financiare aflate la dispozi ția acestor autorit ăți publice locale
[53, p.124].
În toate statele lumii exist ă o tendin ță de creștere a cheltuielilor publice, avînd la baz ă
următorii factori:
– dezvoltarea demografic ă;
– influența politicii;
– schimbările tehnologice;
– inflația;
– factorii de ordin istoric;
– factorii sociali, etc.
Punctul optim este atins atunci cînd avantajul social al cre șterii cheltuiel ilor publice este
depășit prin inconvenient ul social al prelev ărilor publice. A cest punct optim poate varia în
funcție de conjunctura economic ă. Astfel, în perioada prosper ă, cheltuielile publice pot s ă se
reducă, iar în perioada de depresie pot cre ște [52, p.98].
Cheltuielile generale ale bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale se clasific ă după
următoarele func ții:

62- cheltuieli de ordin social (ocrotirea s ănătății, cultură și sport, asisten ță socială,
învățămînt);
– cheltuieli de ordin economic (industrie și construc ții, agricultur ă, transport și
gospodăria drumurilor etc.);
– cheltuieli de ordin tutelat (gospodăria comunal ă);
– servicii cu destina ție general ă (întreținerea organelor administra ției publice,
întreținerea organelor de drep t etc.) [118, p.152].
Cheltuielile publice locale se materializeaz ă în plăți efectuate de c ătre autorit ățile publice
locale din volumul resurselor mobilizate pe diferite c ăi [53, p.125]:
– din venituri proprii (impozite și taxe locale);
– din defalc ări de la veniturile generale de stat ;
– din transferurile de la bugetul de stat și alte bugete ;
– din împrumuturi de la alte bugete cît și de la sistemul bancar .
Cheltuielile curent e sunt cea mai mare parte a cheltuielilo r locale, utilizate în fond pentru
obiective sociale și doar într-o m ăsură mică pentru obiectiv e economice. În compartimentul
cheltuielilor curente partea cea mai mare revine cheltuie lilor social-culturale.
Specificul finan țelor publice loca le poate fi m ăsurat în moduri diferi te. Cu cît este mai
extinsă capacitatea financiar ă locală și regional ă, cu atît mai importante pot fi îndatoririle și
responsabilit ățile încredin țate acestor autorit ăți [52, p.99].
Cheltuielile totale lo cale sunt în strîns ă legătură cu cheltuielile generale guvernamentale
ceea ce ajut ă la structurarea che ltuielilor statului și la descentralizarea func țiilor între nivelurile
central și local. În Republi ca Moldova acest raport rezult ă din ponderea ch eltuielilor unit ăților
administrativ-teritoriale și cheltuielile bugetului de stat în totalul cheltuielilor (cheltuielile
unităților administrativ-teritoriale și cheltuielile bugetul ui de stat), care este prezentat în
fig.2.3.1.

Tabelul 2.3.2. Structura cheltuielilo r bugetului de stat și cheltuielilor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale în anii 2003 -2008, în %
Anul bugetar Indicatorii
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Cheltuieli din bugetul de stat 61,22 65,33 63,98 64,80 68,44 76,61
Cheltuieli din bugetele UAT 38,78 34,67 36,02 35,20 31,56 23,39
Total cheltuieli 100 100 100 100 100 100
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

63

Fig.2.3.1. Evolu ția cheltuielilor bugetului de stat și cheltuielilo r bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale în totalu l cheltuielilor (cheltuielile unit ăților administra tiv-teritoriale și
cheltuielile bugetului de stat), în %
Sursa: Elaborat ă de autor în baza date lor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

Din figura 2.3.1 petem men ționa că în totalul cheltuielilor (cheltuielile unit ăților
administrativ-teritoriale și cheltuielile bugetului de st at) cheltuielile bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale sunt destul de însemnate, și se observ ă о tendință de scadere a lor. Astfel, în
anul 2008, ele au scazut cu 15,39% fa ță de anul 2003, iar cheltuielile din bugetul de stat au crescut
cu 15,39%. Deci, nu se sus ținute procesul de descentralizare și autonomie local ă și financiar ă.
Structura cheltuielilor din bugetele unit ăților administrativ-teritoriale sunt prezentate în tabelul 2.3.3.

Tabelul 2.3.3. Structura cheltuielilor efectua te din bugetele locale în % fa ță de cheltuielile totale
Anul bugetar Indicatorii Gr.
princ. 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Servicii de stat cu destina ție
generală 1
7,13 7,94 6,8 6,63 6,50 7,27
Menținerea ordinii publice și
securitatea na țională 5
3,24 3,33 2,78 3,06 3,31 3,18
Învățămîntul public 6 42,0 48,27 45,4 46,18 45,28 53,11
Cultură, artă, sport și acțiuni
pentru tineret 8 3,48 4,50 4,50 5,18 4,87 5,18
Ocrotirea s ănătății 9 22,50 1,86 1,0 1,40 1,70 2,32
Asistență socială și susținere
socială 10 2,21 2,67 3,5 4,09 4,55 10,10
Cheltuieli neatribuite la alte
grupe 19,44 31,43 36,02 33,46 33,79 18,84
Total în bugetele locale 100 100 100 100 100 100
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

64În tabeul 2.3.3 este reflectat ă starea social-economic ă a Republicii Moldova. În perioada 2003-
2008 s-a men ținut tendin ța de creștere a cheltuielilor di n bugetele UAT pentru sfera social-cultural ă.
Pentru înv ățămînt s-a inregistrat о creștere cu 11,11% în anul 2008 fa ță de anul 2003, pentru
asigurări și susținere social ă – о creștere cu 7,89% în anul 2008 fa ță de anul 2003, cheltuielile
pentru ocrotirea s ănătății s-au redus cu 20,18%, deoare ce începînd cu anul 2004 aceast ă grupă de
cheltuieli se finan țează centralizat.
Pentru о autonomie local ă reală este necesar de consolidat baza fiscal ă în teritoriu și este nevoie
de resurse financiare suficiente pentru acoperirea cheltuielilor buget elor locale, ceea ce va contribui în
direcția îmbunătățirii managementului financiar, la crearea posibilit ăților de cre ștere a cheltuielilor
bugetare.
Analiza în dinamic ă a cheltuielilor efectua te din bugetele unit ăților administra tiv-teritoriale
demonstreaz ă că cea mai mare parte din totalul cheltu ielilor revin sferei sociale. Aceast ă grupă de
cheltuieli, care include înv ățămîntul public, ocrotirea s ănătății, cultură, artă, sportul și acțiuni pentru
tineret, asigurarea și susținerea social ă, în totalul cheltuiel ilor bugetare la nivelul UAT în dinamica
anilor se prezint ă astfel: 2003 – 70,19%, 2004 – 57,30%, 2005 – 54,40%, 2006 – 56,85%, 2007-
56,40%, 2008 – 70,71%.
Cheltuielile pe bugetele unit ăților administrativ-teritoriale pe anul 2006 sunt prezentate în tabelul
2.3.4 [vezi Anexa 26], pentru anul 2007 în tabelu l 2.3.5 [vezi Anexa 27] și pentru anul 2008 în
tabelul 2.3.6 [v ezi Anexa 28]. Aceste date vorbesc despre о majorare considerabil ă a cheltuielilor pe
ramuri în totalul general de cheltuieli. Astfel, ponder ea cheltuielilor pentru înv ățămînt în anul 2006
reprezintă 46,18%, în anul 2007 – 45,28%, în anul 2008 – 53,11%. P onderea cheltuielilor totale
pentru sfera social ă în totalul general de cheltuieli în 2006 constituie 56,85%, în anul 2007 – 56,40%,
iar în anul 2008 – 70,71%.
Elaborarea pronosticului che ltuielilor din bugetele unit ăților administrativ-teritoriale pentru
menținerea institu țiilor publice și finanțarea integrală sau parțială a altor activit ăți și acțiuni se face
pornindu-se de la orientarea strategic ă a dezvolt ării social-economice a țării, ținîndu-se cont de actele
normative în vigoare la momentul elabor ării proiectului de buget, de prognoza pre țurilor și tarifelor la
principalele m ărfuri și servicii pentru perioada respectiv ă, de cotele de asigurare social ă obligatorie. În
limitele resurselor financiare și ale dreptului de autonomie financiar ă, consiliile unit ăților administrativ-
teritoriale sunt responsabile de stabilirea propriilor priorit ăți în efectuarea cheltuielilor bugetare.
Începînd cu elaborarea bugetelor UAT pentru anul 2006, 2007 și 2008, odata cu intrarea în
vigoare a Legii privind finan țele publice locale, о particularitate a calculul ui cheltuielilor bugetare a
devenit planificarea lor în temeiul normativelor unice, estimate pe locuitor din teritoriu [52,
p.103]. Acest principiu este respectat și pentru anii urm ători conform legisla tiei. Normativele de
cheltuieli pe ramuri de activ itate sunt prezentate în tabelul 2.3.7 [vezi Anexa 29].

65Din tabelul 2.3.7 observ ăm că cheltuielile pentru cultur ă și artă constituie 16,821 lei pe an
pentru un locuitor pentru anii 2003 și 2004, 20,852 lei pentru anul 2005, 32,568 lei pentru anul
2006, 38,307 lei pentru anul 2007 și 46,007 lei pentru anul 2008.
Cheltuielile pentru între ținerea aparatului administrativ se estimeaza reie șind din costul
întreținerii unui angajat din aparatul administ rativ. Cheltuielile normative pentru între ținerea unui
angajat din organele autorit ăților publice locale constituie 15372 le i pe an pentru un angajat pe
anul 2003, 21094,5 lei pe anul 2 004, 23496,04 lei pentru anul 2005, 27208,9 le i pentru anul 2006,
27807,3 lei pentru anul 2007 și 28346,49 lei pentru anul 2008. Cea mai mare parte a cheltuielilor
bugetare ale administra țiilor publice locale sunt garantate prin surse adi ționale de defalc ări și
transferuri, deoarece sunt strîns lega te de cheltuielile bugetului central.
Din cele men ționate mai sus putem concluziona c ă normativele unice nu stimuleaz ă
îmbunătățirea calității serviciilor publice, fiind c onstruite pe princi piul socialist de egalitarism între
instituții publice și UAT, deosebindu-se doar prin num ărul popula ției. Deci, pentru îmbun ătățirea
calității serviciilor publice, este n ecesară trecerea la normative diferen țiate pentru asigurarea prest ării
serviciilor pub lice de aceea și calitate înalt ă [52, p.104].
O problem ă foarte important ă care se afl ă în centrul aten ției în majoritatea statelor lumii este
găsirea celei mai bune propor ții dintre atribu țiile și responsabilit ățile diferitelor niveluri ale
autorităților țării în ceea ce prive ște finanțarea și gestiunea serviciilor publice, și deci contribu ția la
finanțarea acestora [117, p.225].
Pentru realizarea autonomiei financiare a colectivit ăților locale este important cunoa șterea
resurselor de care dispune autorit ățile locale responsabile și gestionarea cî t mai eficient ă a acestor
resurse, care sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor pentru serv iciile publice loca le. Procesul de
descentralizare și autonomie financiar ă pune în eviden ță delimitarea competen țelor de acoperire a
cheltuielilor publice între bugetul unit ăților administrativ-teritoriale și alte organe publice.
Descentralizarea administra ției publice implic ă descentralizarea serviciilor publice și
consolidarea autonomiei locale din punct de vedere administrativ și financiar, ac ționînd în vederea
conștiintizării, creșterii gradului de participare a colectivit ăților locale la gesti onarea problemelor cu
care acestea se confrunt ă, precum și a construirii politicii proprii în contextul na țional general al
dezvoltării economice și sociale, al s poririi performan țelor economice, îmbun ătățirii vieții sociale a
cetățenilor și întregii colectivit ăți, prin definirea și însumarea responsabilit ăților locale referitoare la
serviciile locale și a performan țelor sociale aferente îndeplin irii acestora [ 117, p.224].
Prin Legea privind finan țele publice locale se face о delimitare concret ă a competen țelor de
acoperire a cheltuielilor publice între bugetele unit ăților administrativ-teritoriale.

66În bugetele unit ăților administrativ-teritoriale se prev ăd alocații necesare asigur ării
funcționării institu țiilor publice și serviciilor publice din unit atea administrativ-teritorial ă
respectivă.
De la bugetele satelo r (comunelor), ora șelor (municipiilor, cu excep ția municipiilor B ălți și
Chișinău) sînt finan țate cheltuielile ce țin de dezvoltar ea social-economic ă a teritoriului;
amenajarea teritoriului și urbanistic ă; construc ția și întreținerea, în limitele localit ății, a
drumurilor, str ăzilor, podurilor locale; construc ția, întreținerea și exploatarea sistemelor de
alimentare cu ap ă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localit ății, gestionarea de șeurilor
de produc ție și menajere; acordarea de asisten ță socială populației, inclusiv protec ția tinerei
familii și familiilor cu mul ți copii, a mamei și a drepturilor copilului, a persoanelor în etate și a
solitarilor, în partea ce nu intr ă în competen ța altor autorit ăți; întreținerea institu țiilor de
învățămînt preșcolar, primar, gimnazial, mediu de cultur ă generală, liceal și complementar
(extrașcolar), altor institu ții de înv ățămînt care deservesc popula ția localit ății respective;
întreținerea institu țiilor de cultur ă și desfășurarea activit ăților publice în domeniul culturii
(căminelor și caselor de cultur ă, altor așezăminte de culturalizare) etc.
Cheltuielile pentru retr ibuirea muncii, contribu țiile de asigur ări sociale de stat obligatorii la
bugetul asigur ărilor sociale de stat și primele de asigurare obligatorie de asisten ță medicală
pentru angaja ții instituțiilor, cu excep ția instituțiilor complementare (extra școlare), muzeelor, se
efectueaz ă din contul transferurilor cu destina ție special ă către bugetele locale de la bugetul
unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
De la bugetele raio nale sunt finan țate cheltuielile ce țin de construc ția și întreținerea
drumurilor de interes raional; construc ția obiectivelor publice de interes raional; între ținerea
instituțiilor de înv ățămînt liceal, cu excep ția celor de competen ța unităților administrativ-
teritoriale de nivelul întîi, institu țiilor de înv ățămînt secundar profesional, școlilor-internat,
gimnaziilor-internat cu regi m special, activitatea metodic ă în domeniul înv ățămîntului, precum și
de alte activit ăți și instituții care deservesc popula ția unității administrativ-teritoriale respective;
acordarea de asisten ță socială și întreținerea institu țiilor din domeniul asisten ței sociale etc.
De la bugetul central al unit ății teritoriale autonome cu statut juridic special sînt finan țate
cheltuielile ce țin de construc ția și întreținerea drumurilor pentru unitatea teritorial ă autonom ă cu
statut juridic special; construc ția obiectivelor publice pe ntru unitatea teritorial ă autonom ă cu
statut juridic special; între ținerea institu țiilor de înv ățămînt liceal, cu excep ția celor de
competen ța unităților administrativ-teritorial e de nivelul întîi, institu țiilor de înv ățămînt secundar
profesional, școlilor- internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodic ă în
domeniul înv ățămîntului, precum și de alte activit ăți și instituții care deservesc popula ția unității
administrativ-teritoriale resp ective; acordarea de asisten ță socială și întreținerea institu țiilor din

67domeniul asisten ței sociale; coordonarea și desfășurarea activit ăților sportive și a altor activit ăți
pentru tineret; între ținerea teatrelor, televizi unii publice loca le; asigurarea or dinii publice etc.
Structura cheltuielilor bugetare ale raionu lui Drochia pe anul 2006 este ilustrat ă în figura
2.3.2, pe anul 20 07 în figura 2.3.3 și pe anul 2008 în figura 2.3.4.

Fig. 2.3.2. Structur a cheltuielilor bugetare ale ra ionului Drochia pe anul 2006
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Direc ției Generale Finan țe, Drochia

Fig. 2.3.3. Structur a cheltuielilor bugetare ale ra ionului Drochia pe anul 2007
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Direc ției Generale Finan țe, Drochia

Datele din figura 2.3.2. demonstreaz ă că în anul 2006 ce a mai mare pondere о alcatuiesc
cheltuielile pentru sfera social ă – 53,45%, din care numai înv ățămantului îi revin 42,31%, cultur ă, artă și
sport – 3,63%, asisten ță socială – 5,65%, iar serviciilor cu destina ție general ă de stat – 8,84% în
totalul general de chel tuieli. Aproximativ aceea și marime ponderat ă a cheltuielilor bugetelor unit ăților
administrativ-teritoriale exist ă pentru anul 2007 (vezi figura 2.3.3) și pentru anul 2008 (vezi figura
2.3.4).

68

Fig. 2.3.4. Structur a cheltuielilor bugetare ale ra ionului Drochia pe anul 2008
Sursa: Elaborat ă de autor în baza datelor Direc ției Generale Finan țe, Drochia

În tabelul 2.3.7 [vezi An exa 30] este prezentat ă executarea cheltuielilor bugetelor locale pe anul
bugetar 2007 și 2008. Cheltuielile planificate al e bugetelor locale pentru anul 2007 au constituit suma
de 5581,0 mln. lei și pentru anul 2008 – suma de 6808,9 mln. lei. Cheltuieli le executate ale bugetelor
locale în anul 2007 au constituit 5607,8 mln. lei, ceea ce constituie 100,48% din prevederile anuale și
6432,1 în anul 2008, ceea ce constituie 94,47% din prevederile anuale. Cheltuie lile pentru serviciile
de stat cu destina ție general ă în anul 2007 au cons tituit 95,37% fata de cele planificate și 94,79% în
anul 2008. Cheltuielile pentru înv ățămînt în anul 2007 au fost inde plinite în propor ție de 90,34% și
95,29% în anul 2008. Cheltuielile pentru ocrotirea s ănătății în anul 2007 au fost executat e la un nivel
de 93,8% din cele planificate și 93,59% în anul 2008.
Cheltuielile pentru investi ții capitale în bugetele locale nu au fost planif icate. Din aceast ă cauză
raionul Drochia, de exemplu, încearc ă să găsească mijloace alternative de finan țare în scopul realiz ării
unor microproiecte care au drept scop reconstruc ția drumurilor și reparația școlilor.
Prevederile legale actuale nu ofer ă autoritaților publice locale suficient ă autonomie financiar ă,
pentru ca acestea s ă-și poată defini structura și prioritatile bugetare. Cateva domenii sunt prioritare:
învățămînt, ocrotirea s ănătății, asistență socială.

2.4. Analiza cost-beneficiu a serviciilor publice locale

Teoria finan țelor publice sugereaz ă că deciziile trebuie luate la cele mai joase niveluri de
guvernare și să se refere la scopurile eficien ței alocative, la refl ectarea economiei de scar ă și la
probleme de cost-beneficiu. Procesul decizional descentralizat extinde posibilit ățile particip ării
administra ției locale la dezvoltare. Cu cît es te mai mare gama responsabilit ăților organelor de

69conducere locale, cu at ăt este mai mare partea din ve nitul public total care trebuie s ă le fie
încredințat [52, p.95].
Eficiența sau eficacitatea ch eltuielilor publice exprim ă o dimensiune optim ă a unui raport
determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) și efectele
comensurabile sau estimative obtenab ile pe seama obiectivelor finan țate de către stat. În condi țiile în
care nevoile publice reclam ă bunuri publice de valori ridicate, în continu ă creștere și diversificare,
pe de o parte, iar resursele fi nanciare ale statului nu sporesc la fel de rapid, se creeaz ă un decalaj de
ritm, care conduce la o stare permanent ă de insuficien ță a resurselor necesa re. Acest fenomen se
petrece în condi țiile în care, în mod con știent, guvernul procedeaz ă la ierarhizarea nevoilor sociale
și, respectiv, la dimensionar ea cheltuielilor publice, în func ție de mai multe cr iterii (prioritate,
oportunutate, eficien ță sau eficacitate a cheltuie lilor publice, calitate a serv iciilor publice etc.) [118,
p.175].
Aprecierea eficien ței sau eficacit ății cheltuelilor public e este de competen ța factorilor de
decizie politic ă și ai celor executivi, de coor donare a procesului de utiliz are a fondurilor alocate. Pe
parcursul acestui proces pot fi g ăsite soluții de minimizare a costurilor, de redu cere a cheltuielilor
curente privind serviciile publice f ără a știrbi calitatea lor.
În aplicarea metodelor de eval uare a indicatorilor înscri și în bugetul anual, ca și a celor
cuprinși în programe avînd un orizont de timp mediu sau lung, cel ma i important obiec tiv de atins
trebuie să fie eficien ța utilizării resurselor.
Optimizarea cheltuie lilor se realizeaz ă în cele mai bune condi ții, de optim social, atunci cînd
este posibil ă alegerea alternativei celei mai pu țin costisitoare, în raport cu rezultatul final al
serviciului public, pe ntru care se dore ște creșterea cantitativ ă a serviciului public; modernizarea din
punct de vedere al producerii serv iciului public, în vederea maximiz ării utilității la consumator, dat ă
de satisfac ția performan țelor; maximizarea utilit ății la consumator, comportînd și latura economic ă
(cel mai mic pre ț plătit și cel mai mic cost în utilizare) etc.
Aceste aspecte implic ă minimizarea costurilor proi ectelor obiective de finan țat, ceea ce
permite costuri sociale minime; pre țuri accesibile pl ătite de consumatori; cre șterea calit ății
consumului de bunuri publice și satisfacția consumatorului public. Toate aceste a conduc la
maximizarea bun ăstării sociale.
Metodele de evalua re a eforturilor și a efectelor directe și indirecte ale programelor de
obiective publice sunt diferite . Cele care se utilizeaz ă mai frecvent sunt [118, p.189]:
– analiza cost uri-avantaje sau cost-beneficiu ;
– analiza cost-e ficacitate;
– metodele multicriteriale .
Analiza costuri-avanta je sau cost-beneficiu și analiza cost-eficacitate .

70În acestă metodă, beneficiul reprezint ă, de fapt, avantajul ob ținut pe seama furniz ării
serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de proiec t. În cadrul metodei se apeleaz ă la
raportul cost / beneficiu, al deciziilor publice, în cadr ul unui program actualizat.
Condiția de a nu se resp inge un proiect este:
cost / beneficiu = minim sau, in vers, beneficiu / cost = maxim
După elaborarea prealabil ă a unui indicator de eficacitate, aceast ă analiză se aplică în absența
unei evalu ări monetare a avantajelor. În anumite ipotez e clar formalizate, în care obiectivul este
unic, va fi ales programul cel mai pu țin costisitor.
Sfera de aplicare a acestei me tode este aceea a cheltuie lilor social-culturale: înv ățămînt,
sănătate, asisten ță socială etc.
În schimb utilizeaz ă în mod inevitabil doua unit ăți de măsură diferite:
1) costurile sunt exprimate în u. m.;
2) eficiența poate fi m ăsurată în număr de vieți salvate, num ăr de copii vaccina ți etc.
Deoarece unit ățile de măsură diferite nu pot fi însumate, este imposibil s ă obținem o
singură măsură a beneficiului net social. Totu și, este posibil s ă calculăm raportul dintre cele
două măsuri, raport care poat e fi folosit ca baz ă pentru ordonarea varian telor de politici. Acest
raport se poate calcula în dou ă moduri [120, p.544]:
1) raportul cost-eficien ță poate fi calculat ca o unitate de eficien ță rezultată (de
exemplu u. m. / via ța salvată);
Pentru a calcula aceast ă rată cost-eficie ță (CE), costul fiec ărei variante de program i, notat
Ci, se împarte la eficien ța (sau beneficiu) acestei variante Ei.

CE i = C i / Ei (2.4.1)

Această rată CE poate fi perceput ă ca un cost mediu pe unitatea de eficien ță. Proiectul cel
mai eficient din punct de vedere al costurilor este acel care are cel mai mic cost mediu pe
unitatea de eficien ță. Proiectele trebuie ordonate de la cel mai mare cost-eficient (cu cea mai
mică rată CE) la cel mai pu țin cost-eficient (cu cea mai mare rat ă CE).
2) rata eficien ță-cost (EC), care este raportul dintre eficien ța rezultat ă din aplicarea
variantei de program i și costul acesteia.

EC i = E i / C i (2.4.2)

Această rată EC poate fi perceput ă ca eficien ța medie pe unitatea de cost. Proiectul cu cea
mai mare unitate de cost-efician ță este proiectul care are eficien ța medie cea mai mare pe

71unitatea de cost. Cî nd se utilizeaz ă această rată, proiectele trebuie ordonate de la cel cu cea mai
mare unitate de cost-eficien ță (cu cea mai mic ă valoare pentru EC) atîta timp cît EC i ≥ 0 pentru
orice i [120, p.545].
Tehnica analizei cost-eficacitate tinde să explice modalitatea de atingere a unui beneficiu
maxim contra unui cost minim. Economi știi Anthony E. Boardman și David H. Greenberg
demonstrez ă, printr-un exemplu clasic, cum un program de servic ii publice de s ănătate, fiind supus
analizei cost-eficacitate , are sens în unele împrejur ări, iar în altele poate s ă nu aibă sens. În acest
scop se analizeaz ă trei variante de proiect de s ănătate pentru salvarea de vie ți (vezi tabe lul 2.4.1).
Singurele costuri (m ăsurate) sunt cele bugetare (exprimate în u. m.), ia r indicatorul de eficien ță ales
este numărul de vieți salvate. Ratele CE arată costul mediu pentru o via ță salvată.

Tabelul 2.4.1. Eficacitatea programelor de s ănătate
Programe de s ănătate Costuri și eficiență
A B C
Costuri, u. m. 100000 100000 100000
Eficiență (număr de vieți salvate) 10 12 15
Rata CE (cost pe via ță salvată) 10000 8333,33 6666,66
Rata EC (vie ți salvate la 10000 u. m.) 0,1 viață 0,12 via ță 0,15 via ță
Sursa: Calculele autorului în baza modelului furnizat de sursa [120, p.548]

Din tabelul 2. 4.1 se observ ă că varianta C salvează cele mai multe vie ți. Nici nu conteaz ă dacă
rata este calculat ă ca și cost pe via ța salvată sau ca și număr de vieți salvate la 10000 u. m. Deoarece
toate variantele de proiect implic ă același nivel al cheltuielilo r, ele pot fi per cepute ca diferite
modalități de cheltuire a unui buget fixat .
În mod similar, grila de m ărimi a proiectului este neglijat ă dacă nivelul eficien ței este constant
la toate variantele de proiect an alizate. Acest lucru este ilustrat în tabelul 2.4.2 care prezint ă tre
variante de sa lvare a aceluia și număr de vieți și anume 10.

Tabelul 2.4.2. Eficacitatea programelor de s ănătate
Programe de s ănătate Costuri și eficiență
A B C
Costuri, u. m. 500000 100000 150000
Eficiență (număr de vieți salvate) 10 10 10
Rata CE (cost pe via ță salvată) 50000 10000 15000
Rata EC (vie ți salvate la 10000 u. m.) 0,02 viață 0,1 via ță 0,066 via ță
Sursa: Calculele autorului în baza modelului furnizat de sursa [120, p.548]

Din tabelul 2. 4.2 se observ ă că varianta B salvează cele mai multe vie ți. Nu conteaz ă dacă
rata este calculat ă ca și cost pe via ța salvată sau ca și număr de vieți salvate la 10000 u. m. Situa țiile

72în care nivelul eficien ței este considerat ca fiind acela și la toate variantele de programe analizate pot
fi percepute ca moduri di ferite de a atinge o eficiență fixată.
Din cele men ționate putem concluziona c ă în cazul analiz ei cost-eficin ță (ACE) cu eficien ță
fixată, ACE corespunde unei simple pr obleme de minimizare a costur ilor, în timp ce în cazul ACE
cu buget fixat ea cores punde unei probleme de ma ximizare a eficien ței. Ambele tabele con țin
exemple de variante dominante – prin men ținerea unei caracteristic i constante se asigur ă că varianta
care domin ă în raport cu caracteristica fixat ă este exact aceea și variantă care domin ă și în raport cu
cealaltă caracteristic ă.
Este posibil ca o variant ă să o domine pe alta chiar dac ă nici una dintre ele nu are acela și cost
sau aceea și eficiență, atît timp cît ea este mai bun ă în raport cu ambele caracteristici. Evident
variantele dominante nu trebuie selectate. Dac ă o variant ă le domin ă pe toate celela lte, atunci ea
trebuie selectat ă [120, p. 549].
Exemplele de analiz ă a programelor de cheltuieli publice expuse mai sus se refer ă la sănătate
unde, este foarte dificil de determinat costul și impactul acestuia asupra beneficiului ob ținut. În acest
caz, rezultatul ar trebui referit la scopul atins în inte resul individului și al comunit ății. Întrucît
serviciile oferite de sectorul public sunt foarte vaste și diverse, admini strarea resurselor financiare
publice rămîne o problem ă actuală.
Atît deciziile care privesc sectorul privat, cît și cele care afecteaz ă sectorul public, pot avea
serioase consecin țe pentru perioade mari de timp. Atunci cînd consumatorii in vestesc în cump ărarea
de case, automobile și, în special, în educa ție, ei așteaptă în general s ă obțină beneficii și să suporte
costuri într-o perioad ă mare de timp, de ordinul anilor. Deseori, sunt realizate compara ții între
proiecte ale c ăror beneficii și costuri apar în perioa de diferite de timp. În acest scop, se procedeaz ă la
actualizarea valorilor beneficiilor și costurilor viitoare, urm ărindu-se sc ăderea sau cre șterea
prețurilor de-a lungul timpului, astfel încît toate aceste m ărimi să fie evaluate în termeni comparabili,
la valoarea actual ă. Deci, se pot m ăsura și compara beneficiile sociale nete ale fiec ărei variante de
politică publică utilizînd regula valorii actuale nete [120, p.148].
Să presupunem c ă statul va putea investi ce le 100000 u. m. pe o perioad ă de patru ani, la o
rată anuală a dobînzii de 10%, compus ă anual.
În general, valoarea viitoare dup ă un an a unei sume X este dată de formula:

W = X(1 + i) (2.4.3)

unde i – rata anual ă a dobînzii [120, p. 151].

73Utilizînd formula 2.4.3 vo m calcula valorile ob ținute la sfîr șitul fiecărui an: la sfîr șitul
primului an o valoare de 100000 u. m. * 10% = 110000 u. m.. Astfel, valoar ea monedei de ast ăzi
valorează mai mul în viitor.
În general, dac ă suma inițială, notată cu X, este investit ă pentru un num ăr de n ani, iar dobînda
este capitalizat ă anual, la o rat ă anuală a dobînzii i, valoarea viit oare va fi:

W = X(1 + i)n (2.4.4)

Termenul (1 + i)n care reprezint ă valoarea viitoare ce se va ob ține prin investirea unei unit ăți
monetare pentru o perioad ă de n ani la o rat ă a dobînzii i, este numit factor de fructificare . De
exemplu, W va fi de 1,46 41 u. m., conform formulei:

W = 10 u. m. (1 + 0,10)4 = 11,4641 u. m.

Valoarea actual ă (VA) a unei sume care urmeaz ă a se obține în n ani – notat ă Y – cu o dobînd ă
anuală capitalizat ă i este [120, p.155]:
)1(inYVA
+= (2.4.5)
Termenul 1/(1+i)n , care semnific ă valoarea actual ă aferentă valorii de 1 u. m. care se va ob ține
în n ani la o rat ă a dobînzii i, este numit factorul valorii actuale sau factor de actualizare .

Exemplu 1.
%)101(1100000
+=Y
1,1100000Y= ; Y= 100000 * 1,1 = 110000 u. m.;
Deci, VA = Y sau 100000 (suma curent ă) = 110000 u. m. (suma viitoare);

Exemplu 2.
%)101(4100000
+=Y
4641,1100000Y= ; Y= 100000 * 1,46 41 = 146410 u. m.;

Deci, VA = Y sau 100000 (suma curent ă) = 146410 u. m. (suma viitoare).

74Dacă un proiect prevede ob ținerea de beneficii pe mai mu lte perioade de timp, vom putea
calcula valoarea actual ă a beneficiului total al proiectului prin însuma rea valorii actuale ale
beneficiilor ob ținute în fiecare perioad ă. Dacă notăm cu Bt valoarea beneficiului ob ținut în perioada
t, pentru t = 0, 1, 2, …, n, valoarea actual ă a beneficiului proiectului, notat ă VA(B) este egală cu:
)1()1( )1()1(11
11
00…
iB
iB
iB
iB
nn
nnVA
+++++ +++ =−− (2.4.6)
∑+==n
ttt
iBBVA
0 )1()( (2.4.7)

În mod analogic, dac ă notăm cu Ct prețurile aferente perioadei t, pentru t = 0, 1, 2, …, n,
valoarea actual ă a costului proiectului, notat ă VA(C) este egală cu:
()∑+==n
ttt
iCCVA
0 )1( (2.4.8)
Valoarea actual ă netă a unui proiect se ob ține după următoarea rela ție:
∑+∑+= =− =n
tttn
ttt
iC
iBVAN
0 0 )1( )1( (2.4.9)
Exemplu 3.
O bibliotec ă urmează să achiziționeze un nou sistem informa țional [120, p. 157] care s ă ofere
utilizatorilor acces la un num ăr de baze de date on- line pentru o perioad ă de cinci ani. Beneficiile
acestui nou sistem sunt esti mate la 100.000 u. m. pe an, incluz înd atît beneficiile utilizatorilor, cît și
economiile care revin bib liotecii. Costul achizi ționării și instalării acestui sistem este de 325.000 de
u. m., iar cel al func ționării și întreținerii – de 20.000 u. m. pe an. Dup ă cei cinci ani de func ționare,
sistemul va fi scos din func țiune și vîndut la un pre ț de 20.000 u. m. Presupunem c ă rata dobînzii
este de 7% și că nu există costuri sau benefi cii suplimentare.
O metodă alternativ ă de obținere a valorii actuale nete a unui proiect este s ă se calculeze VA a
beneficiilor nete anuale (BN). Notăm cu BNt = Bt – Ct beneficiul net anual ob ținut în anul t, unde t =
0, 1, 2, …, n . Aplicînd formula (2.4.9.), valoarea actual ă netă a proiectului apare ca fiind egal ă cu
suma valorilor actuale a benefici ilor nete anuale ale proiectului:
∑+==n
ttt
iNBVAN
0 )1( (2.4.10)
În tabelul 2.4.3 s unt prezentate beneficiile anuale, costurile anuale și beneficiile anuale nete
calculate pentru proiec tul de mai sus – achzi ționarea unui sistem inform atic. Utilizînd formula
(2.4.10.), se ob ține valoarea actual ă a beneficiilor anuale nete ale proiectului în sum ă de 17.276 u. m.

75
Tabelul 2.4.3. Valoarea actuală netă a sistemului informatic la bibliotec ă, u. m. [120, p.159]
Anul Evenimentul Beneficii anuale Costuri anuale Beneficii nete
anuale
0 Cump ărare și instalare 0 325.000 – 325.000
1 Beneficii și costuri anuale 100.000 20.000 80.000
2 Beneficii și costuri anuale 100.000 20.000 80.000
3 Beneficii și costuri anuale 100.000 20.000 80.000
4 Beneficii și costuri anuale 100.000 20.000 80.000
5 Beneficii și costuri anuale 100.000 20.000 80.000
5 Lichidare 20.000 0 20.000
VA 424.280 407.004 17.276

Valoarea actualizat ă a beneficiilor totale este de 424.280 u. m., va loarea actualizat ă a costurilor
este de 407.004 u. m. Avînd în vedere c ă VAN este pozitiv ă, se recomand ă achiziționarea sistemului
informatic de c ătre bibliotec ă.
Metodele multicriteriale .
În ipoteza în care exist ă pluritatea criteriilor și imposibilitatea de a le si ntetiza într-un indicator
unic, decizia va fi elucidat ă prin metode multicriteri ale. Proiectele independente sunt astfel apreciate
în raport cu fiecare din criteriile re ținute, ceea ce antreneaz ă mai multe clasamente ale proiectelor,
fiind dificil ă stabilirea unui clasament ge neral. Diferite metode permit degaja rea unei solu ții
empirice, care ține cont de aceste criterii diferite și este, astfel, utilizabil ă de către decidentul politic.
Odată cu lărgirea sectorului public cre ște populația pentru servicii publice calitative. Acest
fenomen are o influen ță important ă asupra managementului financiar din sectorul public.
Cheltuirea banilor publici are dr ept scop prestarea serviciilo r calitative, de performan ță.
Actualmente tot mai de s se pune problema m ăsurării performan ței serviciilor publ ice la nivelul
administra țiilor locale.
Măsurarea performan ței este un proces obiectiv și sistematic pentru colectarea, analiza și
folosirea informa ției pentru a determina cît de eficient sunt prestate serviciile asigurate de
administra ția publică locală și sunt atinse obiectivele. Un sistem de m ăsurare a performan ței este
un etalon a ceea ce organiza ția consider ă important și a gradului de atingere a performan ței. Așa
cum un bun sistem de m ăsurare poate conduce o organiza ție într-o direc ție pozitiv ă, un sistem
slab o poate condu ce spre o direc ție diametral opus ă. Lipsa m ăsurării este un obstacol major în
calea perfec ționării [52, p.139].
Un sistem de m ăsurare a performan ței elaborat și administrat adecvat poate avea o serie de
avantaje pentru administra ția publică locală:
– posibilitatea de a formula poli ticile referitor la necesitatea și la performan țele
serviciilor publice și în legătură cu aceasta;

76– luarea deciziilor privind alocarea resu rselor pentru pres tarea serviciilor;
– planificarea, evaluarea și controlul costurilor;
– să cîștige încrederea cet ățenilor din localitate c ă veniturile bigetare sunt ra țional
transformate în servicii utile și calitative.
Măsurarea performan țelor este o modalitate de a demons tra cît de eficient sunt utilizate
resursele pentru pr estarea serviciilor și atingerea scopurilor. M ăsurarea performan țelor [52,
p.140] în domeniul managementului financiar contribuie la îmbun ătățirea procesului bugetar,
permițînd luarea unor decizii obi ective în ceea ce prive ște alocarea și redistribuirea resurselor
financiare publice, reducerea costurilor și investirea fondurilor suplimentare.
Pentru o furnizare mai eficient ă de servicii este important punerea mai bun ă a cheltuielilor
în concordan ță cu preferin țele colectivit ății locale.

773. POSIBILIT ĂȚILE DE L ĂRGIRE A BAZEI FISCALE A UNIT ĂȚILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE

3.1. Strategia de l ărgire a bazei fiscale a unit ăților administrativ-teritoriale

Baza fiscal ă a teritoriului reprezint ă suma veniturilor proprii (cu excep ția taxelor locale,
mijloacelor speciale și transferurilor de la alte bugete) care r ămîn direct și integral în bugetele
locale, inclisiv defalc ările de la veniturile generale de stat colectate în terito riul respectiv [52,
p.82].
La etapa actual ă Republica Moldova se confrunt ă cu o situa ție economic ă dificilă care se
reflectă și în domeniul finan țelor publice locale prin acumulare a de venituri mici în bugetele
unităților administrativ-teritoriale și dependen ța financiar ă a bugetelor locale de bugetul central.
Resursele financiare din cadrul bugetelor UAT au un rol primordial în satisfacerea
necesităților vitale ale comunit ăților locale. Sursele de venitu ri sunt formate din venituri
colectate în teritoriu și transferuri de la bugetu l de stat. Lipsa unei po litici bugetar-fiscale
coerente privind dezvoltarea durabil ă a UAT duce la o stare de in certitudine, autonomie local ă
redusă și reforma lent ă a descentraliz ării financiare și fiscale. Procesul bi rocratizat de bugetare
limitează participarea comunit ăților în planificarea venitu rilor locale, în cosecin ță, este limitat ă
implicarea autorit ăților locale în eficien ța utilizării resurselor publice. În acest domeniu s-au
desfășurat un șir de reforme, îns ă nu s-a reu șit formarea unui tip nou de rela ții dintre autorit ățile
publice centrale și cele locale bazat pe valorile particip ării democratice și pe furnizarea eficient ă
a serviciilor local e [117, p.103].
Analizînd evolu ția veniturilor bugetelor UAT de ambele nivele în perioada 2003-2008
(vezi tabelul 3.1.1) putem men ționa că veniturile proprii se men țin la acela ș nivel. Ree șind din
datele prezentate în tabelul 3.1.1 putem concluziona c ă sistemul fiscal local stabilit de legisla ție,
în majoritatea unit ăților administrativ-teritoriale, nu ofer ă posibilitatea unei au tonomii financiare
reale, astfel încât conduc ătorii APL s ă aibă posibilitatea unei ini țiative reale de modernizare sau
perfecționare a autoadministrii la ambele nivele pentru periopada 2003-2008.
Planificarea finan țelor publice reprezint ă o parte component ă a politicii financiare a
statului. La elaborar ea bugetului al unit ății administrativ-teritor iale, politica financiar ă a acesteia
este în func ție de priorit ățile la nivel macro [54, p.33].
Unitățile administrativ-teritoriale au o baz ă fiscală slabă și depind de tran sferurile de la
bugetul de stat. Sunt unit ăți administrativ-teritori ale starea financiar ă a cărora este lent ă și
instabilă, și depind totalmente de suportul financia r din partea statului.

78Tabelul 3.1.1. Evoluția veniturilor bugetelor UAT de ambele nivele în perioada 2003-2008,
executat
Tipuri de venituri UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Venituri totale mil. lei 2907,5 2883,6 3966,9 5314,4 5865,6 6849,2
mil. lei 1890,7 1894,4 2131,2 2429,0 2690,2 3093,1 Veniturile globale (f ără
granturi, transferuri, fonduri și mijloace
speciale) % 65,03 65,70 55,22 45,71 45,86 45,16
mil. lei 772,9 513,8 572,5 731,7 914,0 649,3 Venituri generale de stat
% 26,58 17,81 13,97 13,77 15,58 9,48
mil. lei 1117,8 1380,6 1558,7 1697,3 1776,2 2243,8 Venituri proprii ale
UAT % 38,45 47,88 41,25 31,94 30,28 35,68
mil. lei 823,8 865,9 1644,5 2634,1 2917,6 3493,7 Transferuri de la
bugetul de stat % 28,33 30,03 41,46 49,57 49,74 51,00
mil. lei 158,6 78,6 142,3 190,9 196,2 253,5 Mijloace speciale
% 5,45 2,73 3,77 3,59 3,34 3,70
Fonduri speciale mil. lei 33,3 41,6 48,7 59,8 60,1 8,80
Granturi mil. lei 1,1 3,1 0,2 0,6 1,5 0,1
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

Baza fiscal ă a unităților administrativ-ter itoriale în perioada 2003-2008 se caracterizeaz ă
printr-o descre ștere (vezi figura 3.1.1). P onderea venituri lor globale (f ără granturi, transferuri și
mijloace speciale) de la 65,03% în anul 2003 descre ște la 45,16% în anul 2008.

Fig.3.1.1. Structura veniturilor globale ale bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale în
perioada 2003-2008, %
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor

Sursele de venituri ale bugetelor UAT și mărimea lor sunt diferite în raport cu nivelul de
acoperire a cheltuielilor de baz ă a UAT. Deci, putem concluziona c ă satele (comunele) cu o baz ă
fiscală slabă își acoperă cheltuielile preponder ent din transferuri.

79

Fig.3.1.2. Evolu ția veniturilor generale de stat și a veniturilor proprii ale unit ăților administrativ-
teritoriale în perioa da 2003-2008, mil. lei
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor

Analizînd veniturile bugetel or UAT de nivelul I preze ntate în figura 3.1.3 men ționăm că
majoritatea APL de nivelul în tâi nu dispun de sursele necesare de venituri pentru a- și acoperi
cheltuielile planificate. Deci, majorita tea APL de nivelul întâi sunt în mare m ăsură dependente
de transferuri de la bugetul de stat . Datele prezentate în figura 3.1.3 determin ă gradul sc ăzut de
autonomie local ă al APL și competen țe foarte reduse de car e dispun, pentru a r ăspunde
necesităților cetățenilor la nivel local.

Fig.3.1.3. Evolu ția veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritori ale de nivelul întîi în
perioada 2003- 2008, mil. lei
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor

Veniturile proprii ale bugetelor unit ăților administrativ-teritori ale de nivelul doi, dep ășesc
cu mult transferurile de la bugetul de stat și veniturile generale de stat (vezi figura 3.1.4).

80

Fig.3.1.4. Evolu ția veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritorial e de nivelul al doilea în
perioada 2003- 2008, mil. lei
Sursa: Elaborată de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor

Veniturile încasate de la cont ribuabili în bugetele locale nu sunt totd eauna transparente
pentru administra țiile publice locale. Administra țiile locale nu sunt info rmate despre sumele
colectate în teritoriile lor, fapt care influen țează negativ motiva ția organelor publi ce locale de a-
și suplimenta veniturile propr ii, fiind încurajate chiar s ă-și subestimeze veniturile colectate.
Aceste împrejur ări contribuie la subestimarea veniturilor proprii în localit ățile gestionate prost și
la suprimarea ini țiativei în acele localit ăți unde activitatea este mai eficient ă și se formeaz ă o
bază fiscală temeinic ă. Pentru înl ăturarea acestui neajuns, este n ecesar ca mijloacele acumulate
în teritoriul respectiv de la veniturile generale de stat s ă fie transparente pentru administra țiile
publice locale. În asemenea situa ții, unele localit ăți ar prefera s ă nu primeasc ă transferuri din
fondul de sus ținere financiar ă a teritoriilor, ci s ă le rămână o parte considerabil ă din veniturile
colectate în teritoriu, care le-ar asigura un ni vel mai înalt decât cel minim necesar de finan țare.
Aceasta ar contribui la consolidarea descentraliz ării fiscale la nivelul te ritoriilor [117, p.67].
Problema privind rolul AP L în asigurarea dezvolt ării economice locale și în ridicarea
nivelului de bun ăstare a popula ției din comunit ățile locale a devenit una dintre cele mai actuale
preocupări atît pentru guv ernul central, cît și pentru autorit ățile publice local e din Republica
Moldova [117, p.158].
Insuficien ța resurselor financiate pe parcursu l perioadei 2003-2008 a avut o influen ță
negativă asupra poten țialului de dezvoltare a unit ăților administrativ-teritoriale în Republica
Moldova. În majoritatea teritoriilor a sc ăzut nivelul de trai.
În baza unit ății administrativ-teritorial e Drochia s-a încercat s- ă se eviden țieze aceste
realități. Ponderea veniturilor pr oprii în raionul Drochia este su b media pe unit ățile
administrativ-teritoriale de ambele niveluri din Republica Moldova, constitui nd 21,58% în anul

812008, 25,31% în anul 2007 și 28,99% în anul 2006, iar ponderea transf erurilor din contul
fondului de sus ținere financiar ă a teritoriilor reprezint ă 68,57% în anul 2008 , 64,90% în anul
2007 și 59,85% în a nul 2006 (vezi ta belul 3.1.2).
Veniturile proprii în bugetul raionul ui Drochia au sc ăzut în 2008 cu 3,73% fa ță de anul
2007. Baza fiscal ă în teritoriu se reduce cu 50,45% în anul 2008 fa ță de anul 2003. Prin urmare,
această situație nu face decît să sporeasc ă dependeța de transfer uri a autorit ății publice locale
Drochia de administra ția public ă centrală. Deci, în perioada 2003- 2008 transferurile de la
bugetul de stat au crescut cu 50,12%.
Venuturile provenite din defalc ările de la veniturile generale de stat au sc ăzut cu 35,83% în
anul 2008 fa ță de anul 2003, iar în pe rioada 2007-2008 se men țin la acela ș nivel. Defalc ările de
la veniturile generale de stat au drept scop corectarea unor dezec hilibre bugetare în teritorii.

Tabelul 3.1.2. Evoluția veniturilor bugetului raionului Drochia de ambe le nivele în perioada
2003-2008, executat
Tipuri de
venituri UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Venituri totale mii
lei 52153,8 49667,0 71497,0 99411,6 108571,4 136645,2
mii
lei 40811,8 26850,6 32025,1 36374,4 35403,6 37987,6 Veniturile globale
(fără transferuri,
fonduri și
mijloace speciale) % 78,25 54,06 44,79 36,59 32,61 27,80
mii
lei 21931,6 4298,4 6239,4 7553,6 7929,3 8499,3 Defalcări de la
veniturile generale de stat
% 42,05 8,65 8,73 7,60 7,30 6,22
mii
lei 18880,2 22552,2 25785,7 28820,8 27474,3 29488,3 Venituri proprii
% 36,20 45,41 36,07 28,99 25,31 21,58
mii
lei 9620,8 21769,2 37115,6 59496,86 70467,4 93703,41 Transferuri de la
bugetul de stat
% 18,45 43,83 51,91 59,85 64,90 68,57
mii
lei 1721,2 1047,2 2325,8 3496,4 2670,3 4880,68 Mijloace speciale
% 3,30 2,11 3,25 3,52 2,46 3,57
Fonduri speciale mii
lei – – 30,5 43,9 30,1 73,50
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Direc ției Generale Finan țe, Drochia

Impozitul pe bunurile imobiliare este o surs ă important ă de venit pent ru bugetele UAT.
Unicul impozit ce poate asigura bugetului local cu surse rezonabile es te impozitul pe bunurile
imobiliare, care este un impozit local și reprezint ă o plată obligatorie la buget de la valoarea
bunurilor imobiliare. Totu și, acesta va putea fi eficient aplicat odat ă cu evaluarea cadastral ă a

82bunurilor imobiliare, în care se va impozita valo area imobilelor dup ă prețul pieței, ceea ce va
majora substan țial veniturile locale.
Începînd cu anul 2007 s-a implementat un nou sistem de impozitare în func ție de evaluarea
bunurilor imobiliare impoza bile la valoarea de pia ță. La prima etap ă a acestui sistem s-a aplicat
impozitul pe bunurile im obiliare, cu destina ție locativ ă din municipii și orașe, achitate de c ătre
persoanele fizice. În a nul 2008 în bugetul raionului Drochia de ambele niveluri acest impozit a
constituit 396,2 mii lei [tabelul 3.1.3 din Anexa 31].
În tabelul 3.1.3 [vezi Anexa 31] este prezentat ă evoluția veniturilor din impozitul pe
bunurile imobiliare ale bugetului raionului Droc hia de ambele nivele în perioada 2003-2008.
Ponderea impozitului funciar în veniturile de baz ă ale bugetului ra ionului Drochia
reprezintă 22,36% în anul 2008, înregistrîndu-se o cre ștere cu 5,49% fa ță de anul 2003, iar
impozitul pe bunurile imobiliare în perioada 2003-2008 se men ține la acela ș nivel.
Pentru lărgirea bazei fiscale este n ecesar de stabilit normativ ele procentuale de defalc ări de
la veniturile generale de stat în bugetele locale pentru o perioad ă mai lung ă de timp (de la 3 pîn ă
la 5 ani), deoarece acest ea la rîndul lor reprezint ă surse garantate de venituri.
Legea privind finan țele publice loca le trebuie s ă indice normativele de defalc ări de la
veniturile generale de stat și pentru bugetele locale de nivelul I, dar nu numai pentru bugetele
unităților administrativ-teritoriale de nivelul II, deoarece mecanismul existent al defalc ărilor este
în favoarea bugetului raional, dar nu și a bugetului local.
Pentru cre șterea bazei fiscale a teritoriilor, conform Legii privind finan țele publice locale
s-a decis ca impozitul pe ven it din activitatea de întreprinz ător să fie lăsat integral în teritoriul
raionului cu excep ția municipiilor B ălți și Chișinău, iar taxa pentru folosirea drumurilor de c ătre
autovehiculele, înmatriculate în Re publica Moldova, pe ntru toate UAT.
Dezvoltarea economic ă locală [117, p.159] este un concept complex, semnificînd pentru
diferite APL diferite obiective și activități. Indiferent, îns ă, de conținut, esen ța dezvolt ării
economice locale este determinat ă de procesul prin care APL î și gestioneaz ă resursele de care
dispune, intrînd în rela ții economice cu se ctorul privat și / sau cu alte APL în scopul cre ării de
noi locuri de munc ă și stimulării activit ății economice într-o UAT bine determinat ă. În acest
context, APL are un rol important în pr omovarea proceselor generatoare de cre ștere economic ă
locală. Problema privind rolul AP L în asigurarea dezvolt ării economice locale și în ridicarea
nivelului de bun ăstare a popula ției din comunit ățile locale a devenit una dintre cele mai actuale
preocupări atăt pentru guvernul central, cît și pentru autorit ățile publice locale din Republica
Moldova. Este necesar de îmbun ătățit baza fiscal ă a UAT.
Căile de majorare a bazei fiscale pot fi: stimularea activit ății economice, în special prin
încurajarea investi țiilor și dezvoltării micului business în teritor ii prin introduce rea tehnologiilor

83noi; asigurarea stabilit ății și previzibilit ății veniturilor publice , în special a încas ărilor fiscale prin
ridicarea disciplinei fisc ale a contribuabililor; crearea locurilor de munc ă, susținerea agriculturii,
acordarea facilit ăților fiscale, etc.

3.2. Egalizarea veniturilor în teritorii în baza calcul ării coeficien ților factoriali

Estimarea unui model matematic al leg ăturii dintre mai multe variabile presupune
parcurgerea urm ătoarelor etape:
9 intuirea unor rela ții matematice a modelelor pe baza reprezent ării grafice a
corelației;
9 estimarea parametrilor pentru fiecare model în parte, cel mai ad esea cu ajutorul
metodei celor mai mici p ătrate (MCMMP );
9 alegerea modelului care red ă cel mai fidel rela ția evidențiată de date ( criteriul de
minim al MCMMP );
9 testarea semnifica ției modelului ales și a coeficien ților funcțiilor găsite;
9 interpretarea economic ă a parametrilor testa ți;
9 utilizarea modelului pentru prognoze.
În modelele liniare multifactoriale y=f(x 1, x2, …, x i), variabila rezultativ ă y depinde de un
șir de factori x1, x2, …, x i , respectiv y= a 0+ a 1 x1+ a 2 x2+ …+ a i xi+ui , unde
y – variabila dependent ă (variabila rezultativ ă sau variabila explicat ă);
a0 – parametrul constant;
a1…a i – parametrii (coeficien ți, estimatori) variabilelor independente;
x1…x i – variabilele independente (varia bile explicative, regresori);
ui – factorul rezidual (perturba ția) care caracterizeaz ă devierea valorii r eale a variabilei
rezultative ( y) de la cea teoretic ă calculată (ý).
Așadar, dacă simbolizăm prin valorile ajustate, rezultate în urma aplic ării modelului liniar
multifactorial, atunci ý= â 0+ â 1 x1+ â 2 x2+ …+ â i xi.
Estimarea parametrilor acestui model se poate reali za cu ajutorul metodei celor mai mici
pătrate (MCMMP), care presupune minimalizarea sumei p ătratelor abaterilor valorilor empirice
n n
(y) de la valorile estimate ( ý), respectiv ∑(yi – ýi)2=∑ ui2→min.
i=1 i=1
Anularea derivatelor par țiale în raport cu â0 , â1 , …, â i conduce c ătre următorul sistem de
ecuații liniare pentru g ăsirea parametrilor ecua ției liniare a regresiei multifactoriale.

84nâ0 + â 1∑x1+ â 2∑x2 + … â i∑xi = ∑y,
â0∑x1 + â 1∑x12+ â 2∑x1x2 + … â i∑x1xi = ∑yx1,
…………………………………………………..
â0∑xm + â 1∑x1 xi+ â 2∑x2xi + … â i∑x12
= ∑yxi.
Ministerul Finan țelor calculeaz ă finanțarea cheltuielilor func ționale (înv ățămînt, cultur ă,
artă, sport etc.) conform normativelor puntru un cop il, un elev, un angajat etc. Normativul dat
acoperă costul mediu posibil de finan țat din buget.
Această modalitate de alocare presupune o unificare în finan țarea tuturor institu țiilor,
indiferent de condi țiile diferen țiate în care se afl ă unitățile administrativ-teritoriale.
În scopul amelior ării situației existente, se propun e un nou model de calc ul, al chel tuielilor
specifice (normative), experimentat în alte țări, care ar lua în consid erare la calcularea lor și unii
factori cu ac țiune esențială.
În Republica Moldova acest model a fo st aplicat utilizîndu-se o formul ă specială ce
reprezintă un caz particul ar al depende ței de corela ție multipl ă, exprimat ă prin ecua ția de
regresie liniar ă:

K = a 0+ a 1 x1+ a 2 x2+ a 3 x3+ a 4 x4 (3.2.1)
și anume:
QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i. (3.2.2)
unde:
QchSi – cuantumul chel tuielilor specifice (normative) pe ntru fiecare unitat e administrativ-
teritorială;
LDLi – raportul dintre lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în UAT și lungimea
drumurilor locale pe cap de locuitor în țară ca un întreg;
Si – raportul dintre suprafa ța UAT pe cap de locuitor și suprafața țării ce revine la un
locuitor;
Pi – raportul dintre cota-parte a persoanelor de vîrst ă sub 15 ani din popula ția UAT și
media acestei cote pe ntru toate UAT din țară la 1 ianuarie al anului în care partea de
cheltuieli specifice (normative) este determinat ă pentru anul bugetar urm ător;
Pvi – raportul dintre cota-parte a persoanelor de vîrst ă sub 65 de ani din popula ția UAT și
media acestei cote pe ntru toate UAT din țară la 1 ianuarie al anului în care partea de
cheltuieli specifice (normative) este determinat ă pentru anul urm ător bugetar;
ChS – cheltuieli specifice (normative) pe cap de locuitor estimate de Ministerul Finan țelor;

85Nr.p.r.i. – numărul de persoane cu re ședință permanent ă în UAT la 1 ianuarie al anului de
planificare a cheltuielilor bugetare în conformitate cu datele Biroului Na țional de Statistic ă.
În caz general parametrii ai, i = (0, … , 4) se determin ă prin metoda celor mai mici p ătrate,
utilizînd datele statistice. Se știe că dependen ța de corela ție arată dependen ța medie (statistic ă).
Pentru a asigura deduc ții întemeiate pe baza calculului de corela ție, este necesar ă includerea în
cercetare, în m ăsura posibilit ăților, a tuturor f actorilior cu ac țiune sistematic ă, esențială.
Problema cercet ării corelațiilor const ă în aceea c ă pe baza unei serii de valori empirice
(date statistice), este aleas ă acea ecua ție (acel model matematic) ce reflect ă în mod corespunz ător
caracterul leg ăturii cercetate.
Astfel se ob țin următorii coeficien ți:

K0 = 0,70; K 1 = K 2 = 0,05; K 3 = 0,16; K 4 = 0,04.
Exemplul propus, adaptat la condi țiile Republicii Moldova, ne d ă posibilitatea s ă obținem
o nouă modalitate de calcul al ch eltuielilor specifice (normative).
Suma de baz ă a tuturor coeficien ților (K) este 1,00.
Dacă localitatea este dup ă statut sat (comun ă), se ia în calcul coeficientul 0,70, astfel suma
tuturor coeficien ților va fi egal ă cu 1,00 (K = 0,70 + 0,05 + 0,05 + 0,16 + 0,04 = 1).
Dacă localitatea este ora ș după statutul s ău, se folose ște coeficientul 0,90 în loc de 0,70. În
acest caz, suma de baz ă a tuturor coeficien ților este egal ă cu 1,2 (K = 0,90 + 0, 05 + 0,05 + 0,16 +
0,04 = 1,2).
Dacă localitatea este considerat ă municipalitate urban ă (sau raion), se folose ște
coeficientul 1,08 în locul coeficient ului 0,70, astfel ca suma coeficien ților să fie egală cu 1,38 (K
= 1,08 + 0,05 + 0,05 + 0,16 + 0,04 = 1,38).
Volumul cheltuielilor specifice pentru unitatea administrativ-teritorial ă se calculeaz ă după
formula (3.2.2).
Cheltuielile specifice reprezint ă cheltuieli normative prev ăzute pentru finan țarea serviciilor
publice. Cheltuielile specifice s unt fonduri publice de mijloace b ănești necesare pentru
finanțările curente ale UA T în scopul asigur ării îndeplinirii sarcinilor constitu ț
ionale prev ăzute
de stat.
În continuare vom utiliza coeficien ții (indicatorilor) factoriali la calcularea cu antumului de
cheltuieli specifice (normative) de stat pentru bugetel e UAT de nivelul I pe ntru anul bugetar
2007.
Pentru a demonstra mecanismul utiliz ării formulei (3.2.2), s-a st udiat procesul de elaborare
a bugetelor raionului Drochia:

86- Bugetul satului Țarigrad (cu baza fiscal ă bună);
– Bugetul satului Sofia (cu baza fiscal ă slabă);
– Bugetul ora șului Drochia;
– Bugetul UAT Drochia.
Analiza acestor bugete pentru anul fiscal 2008 se f ace la compartimentul calcularea
cheltuielilor specifice (normative) în conformitate cu Notele metodologice elaborate de
Ministerul Finan țelor al Republicii Moldova.
Mecanismul de calcul al sumei cheltuielilo r specifice (QChSi) pentru bugetul satului
Țarigrad, raionul Drochia.
Inițial se va calcula suma cheltuielilor sp ecifice (normative) pentru fiecare grup ă
funcțională de cheltuieli specifice (normative) ( QChSi ).
I. Calcul ăm raportul dintre lungimea drumurilor lo cale pe cap de locuitor în satul
Țarigrad și lungimea drumurilor pe cap de locuitor în țară (LDLi).
Pentru aceasta afl ăm:
1. Lungimea drumurilor locale în satul Țarigrad = 54km;
2. Numărul popula ției în satul Țarigrad = 2780 pers oane la 01.01.2008;
3. Calculăm lungimea drumurilor locale din satul Țarigrad ce revine la 1 locuitor =
54km/2780loc=0,0194km/loc;
4. Lungimea drumurilor locale pe țară = 5985,7 km;
5. Numărul popula ției pe țară = 3424,0 m ii locuitori;
6. Calculăm lungimea drumurilor locale pe țară ce revine la un locuitor din țară:
5985,7km / 3424000 locu itori = 0,001748km/loc
În baza rezultatelor ob ținute calcul ăm indicatorul LDLi :

Lungimea drumurilor locale / loc. din satul Țarigrad
LDLi = _________________________________________________________________
Lungimea drumurilor locale pe țară / loc. din țară

LDLi = 0,0129km2/loc / 0, 001748km/loc = 7,380

II. Calcul ăm raportul dintre suprafa ța satului Țarigrad pe cap de locuitor și suprafa ța
țării ce revine la un locuitor (Si).
Pentru aceasta afl ăm:
1. Suprafața localității Țarigrad = 36km2;
2. Numărul popula ției în satul Țarigrad la 01.01.08 = 2780 persoane;

873. Calculăm suprafa ța satului Țarigrad ce revine la 1 locuitor: 36km2 / 2780 loc = 0,0129
km2 / loc
4. Suprafața Republicii Moldova: 33,8 mii km2 sau 33800 km2;
5. Numărul popula ției în Republica Moldova la 01.01.2008 = 3424,0 mii sau 3424000
locuitori;
6. Calculăm suprafa ța teritoriului Republicii Moldova ce revine la un locuitor:
33,800 km2 /3424000loc = 0,009871km2 / loc.
În baza rezultatelor ob ținute calcul ăm indicatorul Si:

Suprafața / loc. în satul Țarigrad
Si = _______________________________________
Suprafața țării / loc. în țară

Si = 0,0129 / 0, 0098 = 1,316

III. Calcul ăm raportul dintre cota-parte a persoanelor de vîrst ă sub 15 ani (0-14) din
numărul total al popula ției din satul Țarigrad și media acestei cote pentru toate UAT din țară
la 01.01.2008 a anului bugetar 2008 (Pi).
Pentru aceasta afl ăm:
1. Numărul persoanelor de vîrst ă sub 15 ani din satul Țarigrad = 490 copii;
2. Numărul persoanelor de vîrst ă sub 15 ani din țară la 01.01.2008 a anului bugetar 2008
= 680mii persoane (680000 persoane).
În baza acesto r date calcul ăm indicatorul Pi:

Pi = 490 copii din sa t / 680000 copii din țară = 0,0007

IV. Calcul ăm raportul dintre cota-par te a persoanelor de vîrst ă sub 65 (56/61) de ani din
populația satului Țarigrad și media acestei cote pentru toate UAT din țară la 01.01 al anului
în care partea de cheltuieli specifice (normative) este determinat ă pentru anul bugetar (PVi).
În acest caz este vorba de planificarea cheltuielilor pentru anul bugetar 2008.
Pentru aceasta afl ăm:
1. Numărul persoanelor de vîrst ă sub 65 de ani din satul Țarigrad = 1720 persoane;
2. Numărul persoanelor de vîrst ă sub 65 (56/61) de ani din țară: = 2305,9 mii persoane
sau 2305900 persoane.
În baza acestor fact ori putem calcula Pvi:

88 Nr. persoanelor din satul Țarigrad sub 65 / (56/61) de ani
Pvi = ______________________________________________________________________
Nr. persoanelor din țară sub 65 / (56/61) de ani

sau
1720 de persoane
Pvi = _______________________ = 0,00075
2305900 de persoane

V. Cheltuielile specifice (n ormative) pe cap de locuitor (un angajat, un colaborator, un
copil, un elev, un tutelat, un locuitor) dup ă caz, estimate de Ministerul Finan țelor pentru anul
bugetar 2008 (ChS).

VI. Calcul ăm numărul de petrsoane cu re ședință permanent ă în UAT (Nr.p.r.i.) – satul
Țarigrad = 2780 locuitori.

Calculăm volumul (cantitatea Q) cheltuielilor spec ifice pentru finan țarea activit ățiii ce stă
în sarcina bugetul ui UAT corespunz ătoare, dup ă grupe func ționale de chjeltuieli specifice
(QChSi ). După calcularea coeficien ților factoriali se pot calcula cheltuielile func ționale din
teritoriul dat cu uti lizarea acestor coeficien ți.

Calcularea cheltuielilo r pentru aparatul prim ăriei, 2008
Se estimeaz ă pentru anul bugetar 2008:
a) numărul angaja ților – 6;
b) normativul de cheltu ieli – 28346,49 lei;
c) suma cheltuielilor pr onosticate – 170078,94 lei.
ChS: cheltuielile specificate f ără utilizarea coeficien ților factoriali = 170078,94 lei.
Calcularea volumului cheltuieli lor specifice pentru finan țarea aparatului prim ăriei satului
Țarigrad cu utilizarea coeficien ților factoriali.
QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0, 05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i.= (0,70 +
0,05 * 7,380 + 0, 05 * 1,316 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 *0, 00075) * 170078,94 = 193029,73
Notă:
a)
suma cheltuielilor cheltuielilor pronostic ate = 170078,94 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în consider are a coeficien ților factoriali =
193029,73 lei;

89c) diferența de creștere: 193029,73 – 170078,9 4 = 22950,79 lei.

Calcularea sumei chel tuielilor specifice pentru recrutare, 2008
Se estimeaz ă pentru anul bugetar 2008:
a) numărul recruților – 5;
b) normativul mediu de cheltuieli – 314,2 lei;
c) suma cheltuielilor pr onosticate – 1571 lei.
ChS: cheltuielile specificate f ără utilizarea coeficien ților factoriali = 1571 lei.
Calcularea volumului cheltuieli lor specifice pentru recrutare cu utilizarea coeficien ților
factoriali. QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0, 05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i.= (0,70 +
0,05 * 7,380 + 0,05 * 1,316 + 0, 16 * 0,0007 + 0,04 *0,00075) * 314,2 * 5 = 1782,99 lei
Notă:
a)
suma cheltuielilor cheltuielilor pronos ticate = 1571 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în consider are a coeficien ților factoriali =
1782,99 lei;
c) diferența de creștere: 1782,99 – 1571 = 211,99 lei.

Calcularea cheltuielilor pentru înv ățămîntul public
Pentru institu țiile preșcolare:
Se estimeaz ă pentru anul bugetar 2008:
a) numărul copiilor de la 3 pîn ă la 6 ani = 120;
b) normativul la un copil = 3166,458;
c) suma cheltuielilor pronosticate = 379974,96 lei.
Calculăm suma cheltuielilor luînd în considerare coeficien ții factoriali:
QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i. = (0,70 +
0,05 * 7,380 + 0,05 * 1,316 + 0, 16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00075) * 3166,458 * 120 = 431249,54
Notă:
a)
suma cheltuielilor pr onosticate = 379974,96 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în consider are a coeficien ților factoriali =
431249,54 lei;

90c) diferența de creștere: 431249,54 – 379974,9 6 = 51274,58 lei.

Cheltuielile pentru școli primare, gimnazii și licee
Se estimeaz ă pentru anul bugetar 2008:
a) numărul elevilor în vîrst ă de la 7 la 16 ani = 425;
b) normativul la un el ev = 1894,723 lei;
c) suma cheltuielilor pronos ticate = 805257,275 lei.
Calculăm suma cheltuielilor luînd în considerare coeficien ții factoriali:
QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i. = (0,70 +
0,05 * 7,380 + 0, 05 * 1,316 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00075 ) * 805257,275 = 913920,3022
Notă:
a)
suma cheltuielilor pr onosticate = 805257,275 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în consider are a coeficien ților factoriali =
913920,3022 lei;
c) diferența de creștere: 913920,3022 – 805257, 275 = 108663,0272 lei.

Calcularea cheltuie lilor specifice normative pentru cultur ă, artă și sport
Se estimeaz ă pentru anul bugetar 2008:
a) numărul popula ției în teritoriul dat = 2780;
b) normativul de cheltuieli la un locuitor = 47,617 lei;
c) suma de cheltuieli pr onosticate = 132375,26 lei.
Calculăm suma cheltuielilor luînd în considerare coeficien ții factoriali:
QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i. = (0,70 +
0,05 * 7,380 + 0, 05 * 1,316 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00075 ) * 132375,26 = 150238,2423
Notă:
a)
suma cheltuielilor pr onosticate = 132375,26 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în consider are a coeficien ților factoriali =
150238,2423 lei;
c) diferența de creștere: 150238,2423 – 132375,2 6 = 17862,98233 lei.

Calcularea cheltuiel ilor pentru asisten ță și susținere social ă

91Se estimeaz ă pentru anul bugetar 2008:
a) Contingent = 1;
b) normativul de che ltuieli = 2400 lei;
c) suma de cheltuieli pr onosticate = 2400 lei.
Calculăm suma cheltuielilor luînd în considerare coeficien ții factoriali:
QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i. = (0,70 +
0,05 * 7,380 + 0, 05 * 1,316 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00075 ) * 2400 = 2723,86 lei
Notă:
a)
suma cheltuielilor pr onosticate = 2400 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în consider are a coeficien ților factoriali =
2723,86 lei;
c) diferența de creștere: 2723,86 – 2400 = 323,86 lei.

Alte cheltuieli
La acest compartiment s-au luat în calcul mijloace pentru asigurarea activit ății serviciilor
de deservire a cl ădirilor prim ăriei Țarigrad pentru a nul bugetar 2008:
a) numărul angaja ților = 4;
b) normativul de cheltu ieli = 7395,1 lei;
c) suma de cheltuieli pr onosticate = 29580,4 lei.
Calculăm suma cheltuielilor luînd în considerare coeficien ții factoriali:
QchSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * Pvi) * ChS * Nr.p.r.i. = (0,70 +
0,05 * 7,380 + 0, 05 * 1,316 + 0,16 * 0, 0007 + 0,04 * 0,00075) * 7395 ,1 * 4 = 33572,04 lei
Notă:
a)
suma cheltuielilor pr onosticate = 29580,4 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în consider are a coeficien ților factoriali =
33572,04 lei;
c) diferența de creștere: 33572,04 – 29580 ,4 = 3991,64 lei.

Fondul de rezerv ă

92La acest compartiment sunt lu ate în calcul mijloacele b ănești pentru constit uirea fondului
de rezerv ă al autorit ăților publice locale în m ărime de 1% din volumul cheltuielilor bugetului
respectiv.
Suma total ă a cheltuielilor pronosticate în bugetul satului Țarigrad = 1521237, 835 lei * 1%
= 15212,378 lei.
Dacă luăm în considerare suma total ă a cheltuielilor calculate cu luarea în calcul a
coeficienților factoriali, fondul de rezerv ă va fi egal cu:
1726516,711 lei * 1% = 17265,167 lei
Diferența de creștere a Fondului de rezerv ă constituie:
1726516,711 – 1521237,835 = 205278,8759 lei
Analiza comparativ ă a cheltuielilor specif ice pe bugetul satului Țarigrad pe anul 2008 este
prezentată în anexa 32.
Acelaș mechanism de calcul a fost utilizat și la elaborarea bugetelo r satului Sofia, ora șului
Drochia și raionului Drochia.
Analiza comparativ ă a cheltuielilor specifice pe bugetele satului Sofia, ora șului Drochia și
raionului Drochia pe anul 2008 este prezentat ă în anexele 33; 34; 35.
Analizele comparative ob ținute în urma utiliz ării coeficien ților factoriali demonstreaz ă că
diferențele de cheltuieli ob ținute prin luarea în calcul a coeficien ților factoriali cresc pe m ăsura
creșterii unor factori (lungimii dr umurilor locale, a suprafe ței teritoriului dat, a num ărului
populației de o anumit ă vîrstă). Astfel, analiza demonstreaz ă că în cazul localit ăților care au avut
aproximativ aceea și sumă pentru finan țarea cheltuielilor în baza, la momentul cînd în calcul se
lua numai normativul de cheltuieli dat de Ministerul Finan țelor, odat ă cu luarea în calcul a
factorilor cu ponderile lor men ționate în formul ă, sumele de cheltuieli se deosebesc esen țial.
În concluzie men ționăm că la stabilirea sumelor de finan țare a cheltuielilor este necesar de
luat în calcul și factorii locali. Dac ă nu se iau în calcul ace ști factori, admitem un egalitarism
neargumentat, artificial. Stimulul pentru îmbun ătățirea bazei fiscale scade. Egalizarea financiar ă
(a veniturilor) în teritorii urm ărește suplimentarea veniturilor și oferirea serviciilor publice de
aceeași calitate, indifere nt de baza fiscal ă a UAT, procedur ă temporar ă.

3.3. Descentralizarea fiscal ă și autonomia financiar ă – cale sigur ă de egalizare a
veniturilor publice locale

Problema centraliz ării și descentraliz ării în administra ția publică s-a pus și se pune în orice
stat, indiferent de struct ura sa, de forma de guvern ământ și de regimul politic. Orice stat are rolul

93nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci și de a-i rezolva in teresele atât de
diferite de la o persoan ă la alta sau de la un grup de indivizi la altul. Pentru a- și îndeplini acest
rol, statul î și împarte teritoriul și populația aflată pe acesta în anumite z one de interese, pe baza
diferitelor criterii: geografice, religioase, cultural e, etc. Aceste zone mai mici sau mai mari, sunt
unitățile administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: jude ț, ținut,
regiune, ora ș, comună, etc.
În toate aceste unit ăți administrativ-teritorial e statul a creat autorit ăți publice, care s ă-l
reprezinte și să acționeze în acestea pe ntru realizarea intereselor sale, dar și ale locuitorilor
respectivi. În acela și scop, statul a creat autorit ăți și la nivel central, care s ă-l reprezinte și să
asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel și care apar ca ceea ce este comun și
general tuturor zonelor de interese.
În orice țară sunt dou ă categorii de interese: unele care au un carecter cu totul general
privind totalitatea cet ățenilor, întreaga colectivitate și altele care sunt speciale unei anumite
localități. Pentru armonizarea acestor cat egorii de interese statul a creat regimuri juridice sau
instituții speciale, fiecare dintre ele asi gurând o rezolvare mai mult sau mai pu țin
corespunz ătoare situa țiilor concrete.
Centralizarea în administra ția publică înseamnă în plan organizator ic, subordonarea ierhic ă
a autorităților locale fa ță de cele centrale și numirea func ționarilor publici din conducerea
autorităților locale de c ătre cele centrale, iar în plan func țional, emiterea actu lui de decizie de
către autorit ățile centrale și executarea lui de c ătre cele locale.
Centralizarea asigur ă o funcționare coordonat ă, promptă și eficientă a serviciilor publice.
Funcționarea pe prin cipiul subordon ării ierarhice a serviciilo r publice are drept consecin ță
înlăturarea suprapun erilor de acela și nivel, precum și a paralelismelor. Conducerea centralizat ă,
în principiul subordon ării ierarhice asigur ă pe planul exercit ării dreptului de co ntrol, mai multe
trepte de efectuare a controlului și de luare a m ăsurilor legale corespunz ătoare, fapt ce se
constituie în garan ții suplimentare pentru ap ărarea intereselor celor administra ți.
Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administra ția publică are și unele
dezavantaje. În regimul organiz ării și funcționării centralizat e a administra ției publice interesele
locale nu- și pot găsi o rezolvare optim ă, deoarece autorit ățile centrale nu pot cunoa ște în
specificitatea lor aceste interese care difer ă de la o localitate la alta.
Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servic ii publice de interes
local are ca urmare supraaglomerarea autorit ăților centrale ceea ce du ce la rezolvarea cu
întârziere și superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ și mai bine de c ătre
autoritățile locale.

94Noțiunea descentraliz ării are o accep țiune larg ă și una restrâns ă. În sens larg, prin
descentralizare se în țelege orice tran sfer de atribu ții din plan central în plan local. În sens
restrâns, descentral izarea este legat ă de procedeul de realiz are a acesteia, respectiv
descentralizatea teritorial ă prin transferul de atribu ții către unitățile administrativ-teritoriale, și
descentralizarea pe servicii prin desprinderea unor se rvicii publice din competen ța centrală sau
locală și oferindu-li-se o organizare autonom ă.
Descentralizarea este menit ă să permită autorităților locale s ă se autoconduc ă, acestea
fiind, totodat ă, controlate de organele centrale în limitele și conform procedeelor stipulate prin
lege.
Principalele tipuri de descentralizare sunt:
– descentralizare politic ă;
– descentralizare administrativ ă;
– descentralizare fiscal ă.
Descentralizarea politic ă implică conferirea c ătre cetățeni a unei puteri mai mari în
procesul de luare a deciziilor, în particular acest lucru întâmplâ ndu-se prin derularea de procese
democratice. Succesul descentraliz ării politice depinde de o serie de componente cheie, cum ar
fi: reforme constitu ționale sau statutare, existen ța pluralismului politic, înt ărirea corpurilor
legiuitoare și a unităților politice locale. De obi cei, descentralizare politic ă determin ă baza
apariției și dezvoltării unor numeroase sarcini administra tive la nivelul sectorului public.
Descentralizarea în administra ția public ă este un regim juridic în care rezolvarea
problemelor locale nu se mai face de func ționari numi ți de la centru ci de c ătre cei ale și de
corpul electoral. În acest regim administra tiv, statul confer ă unor autorit ăți publice și dreptul de
exercitare a puterii publice în unele probleme. Acest re gim juridic se fundamenteaz ă în plan
material pe un patr imoniu propriu al unit ăților administrativ-teritoriale, distinct de cel al statului,
care asigur ă mijloacele necesare pentru sa tisfacerea intereselor locale.
Descentralizarea administrativ ă constă în recunoa șterea personalit ății juridice unit ăților
administrativ-teritoriale, existen ța autorităților publice care le reprezint ă și care nu fac parte
dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum și transferarea unor se rvicii publice din
competen ța autorităților centrale c ătre cele locale.
Descentralizarea administrativ ă reprezint ă un proces continuu, progresiv, care evolueaz ă
odată cu extinderea capacit ății administrative a unit ăților administrativ-teritoriale, în vederea
gestionării eficiente a serviciilor publ ice aflate în res ponsabilitatea acestora [12, art.9].
Gradul descentraliz ării administrative depinde de num ărul serviciilor publice date în
competen ța autorităților locale. Cu cât num ărul acestora este mai mare cu atât va fi mai mare
descentralizarea. Descen tralizarea în administra ția public ă depinde și de modul cum sunt

95organizate autorit ățile publice locale și raporturile lor cu cele centrale. Gradul descentraliz ării
administrative depinde și de forma în care se exercit ă tutela administrativ ă (controlul special
efectuat de auto ritatea central ă).
Într-o descentralizare administrativ ă se pot rezolva în condi ții mai bune interesele locale,
serviciile publice lo cale putând fi conduse mai bine de c ătre autorit ățile locale într-un regim în
care acestea nu au obliga ția să se conformeze ordinelor și instrucțiunilor de la centru. M ăsurile și
deciziile pot fi luate mai operativ de c ătre autorit ățile locale iar resursele materiale și financiare
și chiar for ța de munc ă pot fi folosite cu mai mare eficien ță și să răspundă unor nevoi prioritare
pe care autorit ățile locale le cunosc ma i bine decât autorit ățile centrale.
Evoluția guvern ării pe plan european și mondial în ultima jum ătate de secol a conturat o
tendință certă – descentralizarea administra ției publice și consolidarea autonomiei locale.
Tradițiile de guvernare în țările dezvoltate au creat ideea potrivit c ăreia „Comunit ățile puternice
fac o națiune puternic ă și nu invers” iar experien ța seculară a confirmat eficien ța funcționării
administra ției publice locale în condi țiile autonomiei. În pr ezent autonomia local ă este văzută ca
un factor de men ținere a p ăcii și stabilității politice, element indisp ensabil în definitivarea
viitoarei organiz ări politice și economice a continentului european [117, p. 9].
Descentralizarea teritorial ă – form ă a descentraliz ării administrative . În cazul
descentraliz ării teritoriale teritori ul statului este împ ărțit în circumscrip ții administrative, în care
funcționează autorități administrative locale, care se bucur ă de o oarecare independen ță față de
autoritatea central ă. Astfel, anumite servicii publice locale sunt scoase din competen ța
autorităților centrale și date în competen ța autorităților locale descentral izate, care le gireaz ă în
circumscrip țiile în care au fost alese.
Dezvoltarea regional ă este un concept nou ce urm ărește impulsionarea si diversificarea
activitaților economice, stimularea investi țiilor în sectorul privat, contribu ția la reducerea
șomajului și nu în cele din urm ă să conducă la o îmbun ătățire a nivelului de trai.
Politica de dezvoltare regional ă reprezint ă un ansamblu de m ăsuri planificate și promovate
de autorit ățile administra ției publice locale și centrale, în parteneriat cu diver și actori (priva ți,
publici, voluntari) , în scopul asigur ării unei cre șteri economice, dinamice și durabile, prin
valorificarea eficient ă a potențialului regional și local, în scopul îmbun ătățirii condi țiilor de
viață.
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea
întreprinderilor, pia ța forței de munc ă, atragerea investi țiilor, transferul de tehnologie, calitatea
mediului înconjur ător, dezvoltare rural ă, sănătate, educa ție, învățământ, cultur ă, etc.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc dist inct în cadrul politicilor regionale și se refera la
urmatoarele aspecte:

969 înlăturarea/diminuarea s ărăciei în zonele rurale;
9 echilibrarea oportunitatilor economice și a condițiilor sociale dintre mediul urban
și cel rural;
9 stimularea ini țiativelor locale;
9 păstrarea patrimoniului spiritual și cultural.
În tabelul 3.3.1 sunt prezentate regiunile de dezvoltare func ționale pe teritoriul Republicii
Moldova.

Tabelul 3.3.1. Regiunile de dezvoltare [11, art.3]
Regiunile de dezvoltare Unit ățile administrativ-teritoriale
Nord Municipiul B ălți, raioanele Briceni, Dondu șeni, Drochia, Edine ț,
Fălești, Florești, Glodeni, Ocni ța, Rîșcani, Sîngerei, Soroca  
Centru Raioanele Anenii Noi, C ălărași, Criuleni, Dub ăsari, Hînce ști,
Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Str ășeni, Șoldănești, Telene ști,
Ungheni 
Sud Raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, C ăușeni, Cimi șlia,
Leova, Ștefan Vod ă, Taraclia  
Unitatea teritorial ă
autonomă Găgăuzia  – 
Municipiul Chi șinău  – 
Transnistria  Unitățile administrativ-teritoriale di n stînga Nistru lui, inclusiv
municipiile Tiraspol și Bender 

Principiile de baz ă ale susținerii dezvolt ării regionale sînt [11, art.2]:
– eficiența – buna utilizare a resurselor naturale, umane, financiare și a celor de
producție pe întreg teritori ul Republicii Moldova;
– echitatea – drepturi egale de acces la valorile economice, sociale și culturale pentru
toți cetățenii Republicii Moldova, indife rent de locul lor de trai;
– durabilitatea – caracterul viabil din punct de vedere tehnic, financiar și
instituțional al m ăsurilor, programelor și proiectelor, finan țate, de dezvoltare
regională;
– planificarea – elaborarea și efectuarea, în concordan ță cu Strategia na țională de
dezvoltare și strategia de dezvoltare regional ă, a măsurilor, programelor și
proiectelor de dezvoltare regional ă, care au obiective, priorit ăți și mecanisme clar
definite;
– coordonarea – concordarea, atît la nivel na țional, cît și la nivel regional, a
măsurilor și obiectivelor pentru sus ținerea dezvolt ării regionale;

97– parteneriatul – cooperarea autorit ăților publice centrale și locale, sectorului public
și privat, societ ății civile în activitatea de planificare, elaborare și implementare a
măsurilor privind sus ținerea dezvolt ării regionale;
– transparen ța – claritatea în procesele aloc ării, distribuirii și utilizării mijloacelor
pentru realizarea stra tegiilor, programelor și proiectelor de dezvoltare regional ă.
Procesul de descentralizare constituie el ementul principal al reformei administra ției
publice indiferent de modu l de delimitare teritorial ă și de organizare administrativ ă a Republicii
Moldova. În cadrul reform ei teritorial-administrat ive din anul 1998, precum și antireformei din
anul 2003 nu s-a reu șit realizarea unui proces eficient de descentralizare a se rviciilor bazat pe
principiul subsidiarit ății și descentraliz ării fiscale și orientat spre oferirea serviciilor de calitate
populației.
În majoritatea țărilor din Europa Central ă și de Est (ECE) transferul de putere și resurse
reflectă tendința de descentralizare, ini țiată în anii 70 ai secolului trecut care asigur ă
independen ța administrativ ă și financiar ă a autorităților locale.
Descentralizarea fiscal ă reprezint ă componenta de baz ă a fenomenului descentraliz ării.
Descentralizarea fiscal ă conține mai multe elemente de guvernare , inclusiv distri buirea echitabil ă
a surselor de venituri și prestarea serviciilor publice în mod transparent, eficient și responsabil.
Elementele de baz ă ale descentraliz ării fiscale sunt:
• transmiterea responsabilit ăților de prestare a serviciilor publice de la
administra ția central ă către autorit ățile publice locale;
• împuternicirea autorit ăților publice locale de a colecta veniturile din sursele
proprii pentru finan țarea acestor servicii .
Principiile descentraliz ării și autonomiei locale, datorit ă importan ței lor și ratificării în anul
1996 de c ătre Republica Moldova a Ca rtei Europene a exerci țiului autonom al puterii locale, au
fost acceptate ca valoare universal ă a guvern ării locale. În Republi ca Moldova de la ob ținerea
independen ței și până în prezent au fost întreprinse mai multe ac țiuni de reformare a
administra ției publice. Îns ă caracterul lor controversat, absen ța continuit ății și incertitudinea
obiectivelor aspirate nu au permis avansare a spre autonomia local ă reală. Până în prezent, efectul
legilor adoptate în vederea redi stribuirii func țiilor s-a axat pre ponderent pe transf erul de sarcini
și responsabilit ăți, și mai puțin, pe alocarea corespunz ătoare a resurselor necesare execut ării lor.
În același timp, perspectiva european ă încurajeaz ă reforma administra ției publice din Republica
Moldova. Una din priorit ățile ei ține de aria financiar ă, care poate fi realizat ă prin
descentralizarea fiscal ă. Carta European ă a Autonomiei Locale, ratificat ă de Parlamentul
Republicii Moldova, subliniaz ă că o veritabil ă autonomie local ă este esen țială pentru democra ție,

98iar autonomia local ă adevărată este posibil ă numai în condi țiile independen ței și autonomiei
financiare.
Consolidarea autonomiei locale poate avea loc doar în cadrul unui pr oces de colaborare
dintre autorit ățile publice centrale și autoritățile publice locale, comunit ățile locale, societatea
civilă și sectorul privat, organiza țiile naționale și internaționale [117, p.9].
Autonomia local ă este forma modern ă de exprimare a distribuir ii împuternicirilor între
Guvernul central și guvernele locale. Op țiunea general ă pentru descentralizarea r ăspunderilor,
pentru asigurarea serv iciilor publice locale c ătre autorit ățile locale și pentru transferul
competen țelor decizionale privind r ealizarea resurselor necesare în acest scop are la baz ă
serioase ra țiuni de eficien ță economic ă și de echitate social ă.
Descentralizarea se bazeaz ă pe următoarele principii:
• administrarea local ă autonomă;
• finanțe publice locale stabile;
• un mecanism clar și echitabil al transferurilor;
• competen țe și atribuții;
• asigurarea și certitudinea referitor la m ărimea bugetului și a capacit ății finan-
ciare .
Aceste principii necesit ă existența unui cadru legislativ, pe care Moldova în prezent și-l
creează. Astfel, Constitu ția Republicii Moldova, adoptat ă în 1994, a stab ilit autonomia
administrativ ă locală ca pe un principiu de baz ă al guvern ării [1, art. 109].
Dar tărăgănarea reformei administrati ve, a cadrului ei legislativ a împiedicat autorit ățile
locale să înainteze spre progres; s-a sim țit o stagnare, o incapacitate de a rezolva problemele
acute cu caracter economico-social la nivel local, dar de aici și la nivel republican. Aceast ă stare
de stagnare, ba chiar și de regres în unele privin țe, nu poate s ă nu trezeasc ă nemulțumire în
rândurile popula ției.
Republica Moldova, ca și celelalte țări din Europa de Est și cea Central ă, vine dintr-un
regim totalitar, de la un sistem hipercentralizat și superetatizat, croindu- și calea spre un sistem
democratic de guvernare, de la centralizare la desc entralizare [52, p.53].
În anii ´30 ai secolulu i al XX-lea majoritatea țărilor lumii erau adepte ale unei forme
centralizate de guvernare, îns ă începînd cu pe rioada postbelic ă și pînă în prezent predomin ă
tendința de descentralizare. Aceast ă tendință poate fi explicat ă prin schimbarea structurii
economice a țărilor, pe de o parte, și prin schimbarea preferin țelor politice ale cet ățenilor ca
rezultat al experien țelor din trecut și al noilor condi ții, pe de alt ă parte [128, p.205].

99Un sistem politic democratic se bazeaz ă pe conceptul de democra ție locală. Condiția
necesară și obligatorie a democra ției este autoadministrarea (la nivelul satelor / comunelor /
orașelor / municipiilor).
Necesitatea autoadministr ării locale reiese din mai multe considerente și anume:
1. participarea popula ției la elaborarea deciziilor în cadrul unei administra ții locale
este o condi ție esențială pentru democra ție;
2. autoadministrarea teritorial ă este o adev ărată școală pentru cet ățeni, grație căreia
ei învață să devină adevărați membri ai colectivit ății, în particular, și ai societ ății,
în general;
3. controlul exercitat de locuitorii comunit ății asupra administr ării treburilor publice
este o garan ție a creșterii economice a comunit ății; lipsa controlului conduce la
deficituri bugetare, la cheltuirea averii publice și, în final, la distribuirea cadrului
socio-economic [52, p.51].
Elementele de baz ă ale noțiunii de autoadministrare sunt:
• autonomia local ă;
• extinderea corespunz ătoare a administr ării locale;
• democrația locală [127, p.36].
Prin autonomie local ă se înțelege dreptul și capacitatea efectiv ă ale autorit ăților
administra ției publice locale de a solu ționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în
interesul popula ției locale, o parte important ă a treburilor publice [2, art.3].
Localizarea bugetului presupune existen ța unei anumite interdependen țe financiare la
nivelul entit ăților regionale, subna ționale. Aceast ă interdependen ță constituit ă sub forma
autonomiei locale este o zon ă care formeaz ă o comunitate separat ă, legal constituit ă, subordonat ă
statului și învestită cu autoritatea de a decide total sau par țial asupra propri ilor probleme de
gestiune, prin intermediul prop riilor organe de administrare.
Principiile de baz ă ale autonomiei local ă sunt:
• existența unor organe proprii de admin istrare, care reprezint ă interesele
cetățenilor;
• statul poate percepe impozite pe co munitate numai în temeiul legii;
• comunitatea poate întrepri nde pe teritoriul s ău orice activitate considerat ă
dezirabilă care nu este interzis ă prin lege [54, p.291].
Principiile autono miei locale men ționate mai sus pot fi realizate numai în cazul existen ței
unei capacit ăți de finan țare adecvat ă la nivel local, metodele de finan țare locală fiind sub
influența decisivă a statului. În acest sens, delegarea, prin legisla ția fiscală, a dreptului de a
stabili impozite c ătre entitățile locale se realizeaz ă în limite determin ate, asigurarea unui

100echilibru adecvat între activit ățile pe care aces tea le pot desf ășura și facilitățile fiscale de care
dispun pentru a le finan ța, toate acestea constituind regula de aur a autonomiei locale.
Necesitatea autonomiei loca le se impune din urm ătoarele:
1. reprezintă un element important al unui context institu țional specific economici de
piață;
2. diferențierea regional ă a nevoilor și dorințelor reclam ă nonstandardizarca tra-
tamentelor bugetare la nivel na țional, adic ă adecvarea bugetului la „condi țiile"
locale, șansele de satisfacere a nevoilor locale fimd mult mai mari dac ă deciziile
sunt luate la nivel local;
3. administrarea unui mare num ăr de proiecte poate fi realizat ă mai avantajos, mai
eficien , dac ă acestea se bazeaz ă pe un regim al autorit ății și administra ției descen-
tralizate (cunoa șterea condi țiilor locale, reducerea cana lelor pe care elementele
bugetare trebuie s ă le traverseze etc [54, p.291].
Extinderea corespunz ătoare a administr ării locale presupune existen ța anumitor limite
referitoare la punctul pân ă la care descen tralizarea autorit ății poate fi realizat ă, chiar dac ă aceste
limite nu pot fi stabilite cu prec izie. Din acest punct de vedere desc entralizarea instrumentelor de
politică bugetară poate fi efectuat ă până la punctul în care pe ntru fiecare variabil ă există un
instrument, în condi țiile în care acest obiectiv nu este pute rnic influen țat de alte instrumente [52,
p.54].
Luînd în considerare sfer a de activitate a comunit ăților locale, se pot deduce în mod
necesar ra țiuni care s ă reclame existen ța unui anumit grad de autonomie bugetar ă la nivelul
comunității. În acest sens, pot fi zone pentru care s ă nu existe nici o ra țiune valabil ă pentru a
aplica solu ții standardizate la nivel na țional, existând îns ă rațiuni primordiale pentru a lua în
considerare nevoile și interesele locale, utilizând cunoa șterea condi țiilor locale pentru a g ăsi cea
mai bună soluție.
Economistul român G. Manolescu eviden țiază patru sisteme de autonomie local ă (cu grade
de libertate diferite în determinarea activit ăților în diverse domenii):
a) Stipularea prin lege a obliga ției autorit ăților locale de a realiza sau men ține anumite
tipuri de activit ăți în domenii diferite. În acest caz nu exist ă libertate de alegere, la
nivelul comunit ății, a realiz ării sau nerealiz ării, poate fi introdu s un anumit grad de
libertate în deciziile vizând modalitatea dc realizare a unor activit ăți;
b) Stabilirea prin lege a unui num ăr minim de activit ăți sau servicii într-un domeniu dat
pentru comunit ățile locale, acestea având libertatea supliment ării și diversific ării
activităților sau serviciilor oferite;

101c) Neimpunerea prin lege a obliga ției comunit ății de a desf ășura activit ăți sau de a
presta servicii în anumite domenii, îns ă garantarea de c ătre stat a realiz ării acestora,
decise liber de comunitate, în conformita te cu anumite norme stabilite prin lege;
d) Existen ța unor domenii în care comunit ățile înseși au inițiativa să desfășoare diferite
activități fără autorizarea vreunei legi și fără intervenția și susținerea statului [54, p.
293].
Sistemele de autonomi e de la punctele “ a, b, și c” pot să se refere la legisla ția cu privire la
învățământ, transporturi, asigur ări sociale. Sistem de autonomie “ d” evidențiază
independen ța cvasitotal ă a comun ătii locale, fiind manifestat ă în domeniile cultură, sport,
gospodărie edilitar ă. Aceste domenii se structureaz ă sub forma unor organisme independente,
având bugetul lor propriu. Cu p ărere de rău aceste sisteme exist ă teoretic, în practic ă, însă, în
forma lor pur ă ele nu exist ă. În practic ă un sistem poate cuprinde elemente și din celelalte
sisteme.
În țările occidentale sfera de activitate a comunit ăților locale s-a extins, pe termen lung, în
condiții în care rata de cre ștere a cheltuielilor bug etare centrale este mai mare decât rata de
creștere a cheltuielilor bugetare locale (primele incluzând îns ă și anumite transferuri).
În majoritatea țărilor cu economie de pia ță consolidat ă, funcțiile guvernamentale sunt
repartizate între au toritatea central ă și autoritățile locale, ale c ăror puteri sunt fie protejate printr-
un statut. În asemenea țări, autonomia local ă are, de regul ă, o semnifica ție politic ă, însăși
dezvoltarea economic ă impunând cerin ța unei egalit ăți de tratament bugetar pe zone geografice
mai întinse (de exemplu, în se rvicii publice, precum educa ția).
Democraia local ă. Autorit ățile publice locale ca orga ne alese sunt institu ții ale
democrației reprezentative, în car e autoadministrarea local ă este înf ăptuită, de obicei, prin
intermediul unui organ corpor ativ. Autoadministrarea local ă include și posibilita tea organiz ării
unor consult ări ale cetățenilor (referendumuri locale) [52, p.55].
În baza elementelor men ționate mai sus se poate de termina anume cine exercit ă
autoadministrarea, cum și în ce mod.
Aceste elemente de baz ă ale conceptului de autoadministrare reprezint ă valori recunoscute
comune care pot fi g ăsite în constitu țiile democra țiilor europene și în Carta Autoadministr ării
Locale, adoptat ă de Consiliul Europe i în 1985. În acela și timp, ele nu exist ă în mod independent
și exclusiv. Astfel , autonomia local ă este completat ă de impactul autorit ăților centrale, deoarece
administra ția locală există în cadrul statului. Des centralizarea este menit ă să permită autorităților
locale să se autoconduc ă, fiind, totodat ă, controlate de or ganele centrale.
Autonomie local ă în plan administra tiv poate fi realizat ă numai prin apli carea conceptului
de autonomie financiar ă. Fundamentul au tonomiei locale este autonomia financiar ă.

102Elementele autonomiei financiare sunt:
1. Resursele financia re ale autorit ăților administra ției publice locale trebuie s ă fie
proporționale cu competen țele prevăzute de constitu ție sau de lege.
2. Cel puțin o parte din resursele financiare ale autorit ăților administra ției publice locale
trebuie să provină din taxele și impozitele locale, al c ăror nivel acestea au competen ța
să-1 stabileasc ă în limitele legale.
3. Sistemele de prelevar e pe care se bazeaz ă resursele de care dispun autorit ățile
administra ției publice locale trebuie s ă fie de natur ă suficient de diversificat ă și
evolutivă pentru a le permite s ă urmeze practic, pe cât posibil, evolu ția reală a costuri-
lor exercit ării competen țelor acestora.
4. Unitățile administra țiv-teritoriale cu o situa ție mai grea financiar ă necesită instituirea
de proceduri de egalizar e (nivelare) financiar ă sau dc m ăsuri echivalente, destinate s ă
corecteze efectele reparti ției inegale a resurselor poten țiale de finan țare, precum și a
sarcinilor fiscale care le suport ă. Asemenea proceduri sau m ăsuri nu trebuie s ă
restrângă libertatea de op țiune a autorit ăților administra ției publice locale în sfera lor
de competen ță.
5. Autoritățile administra ției publice locale trebuie s ă fie consultate, de o manier ă
adecvată, asupra modalit ăților de repartizare a resurselor redistribuite care le revin.
6. Subvențiile alocate unit ăților administrativ-teritorialc trebuie, pe cât posibil, s ă nu fie
destinate finan țării unor proiecte specifi ce. Alocarea de subven ții nu trebuie s ă aducă
atingere libert ății fundamentale a po liticilor autorit ăților administra ției publice locale
în domeniul lor de competen ță.
7. În scopul finan țării cheltuielilor de investi ții, autoritățile administra ției publice locale
trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la pia ța națională a capitalului.
8. Autoritățile unităților administrativ-te ritorialc, care î și exercită funcțiile lor în limita
resurselor financiare dc care dispun, urmeaz ă să-și stipuleze m ăsurile prioritare care
urmează a fi finan țate de la bugetele unit ăților administrativ-teritoriale.
9. Concomitent, Guvernul Central va putea delega unele din func țiile sau atribu țiile sale
pentru a fi exercitate de c ătre autorit ățile locale care, urmeaz ă a fi recompensate pentru
aceste activit ăți prestate cu resurse financiare de la buget ul guvernului central.
10. În același timp, resursele financiare acumulate de c ătre autorit ățile locale nu sunt
accesibile pentru Gu vernul Central și insuficien ța de resurse financiare pentru propriile
necesități nu se compenseaz ă de la bugetul de Stat.
11. Autoritățile administra ției publice ale unit ăților administrativ-te ritoriale pot crea
fonduri de rezerve și pot aproba regulamente priv ind utilizarea acestor fonduri.

103Fondurile de rezervă sunt destinate în special finan țării unor ac țiuni sau m ăsuri inițial
prevăzute la aprobarea bug etelor respective.
12. La baza bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale este pus principiul echilibrului
bugetar (balan ța bugetar ă). Conform acestui pr incipiu, autorit ățile publice au dreptul
de a aproba și efectua cheltuieli numai în limita resurselor financ iare disponibile.
Acolo și atunci unde și când autorit ățile publice locale nu- și vor asigura colectarea
impozitelor preconizat e, vor fi obligate, în acest caz, s ă-și reducă devizul de cheltuieli.
13. Unitățile administrativ-terito riale sunt obligate s ă mențină disciplina financiar ă în
teritoriu [2, art.9] .
Sfârșitul ultimului deceniu al secolului XX a fost martorul unor încerc ări, diferite dup ă
gradele de succes, de implementare a programelor de descentralizare fiscal ă și evoluție a puterii
fiscale spre nivelele inferioare ale guvern ării publice, atât în țările membre ale OCDE, cât și în
alte țări.
În diverse țări descentralizarea fiscal ă este motivat ă de diferite ra ționamente și consecin țele
derivate din pun ctul de vedere al stabilit ății macroeconomice și creșterii economice. În cazul
țărilor-membre ale OCDE, descentralizarea fiscal ă este susținută de argumentul c ă guvernele
centrale nu sunt în m ăsură să răspundă adecvat la ce rerea crescând ă pentru bunurile și serviciile
publice. Argumentul este bazat pe principiul subsidiarit ății (teorema descentraliz ării a lui Oates:
fiecare serviciu public trebuie furnizat de jurisdic ția ce controleaz ă aria geografică minimă care
ar internaliza beneficiile și costurile unei astfel de furniz ări), recunoscându-se c ă performan ța
sectorului public po ate fi consolidat ă prin considerarea diferen țelor locale în ceea ce prive ște
cultura, mediul înconjur ător, asigurarea cu resurse naturale, factorii economici și sociali.
Adițional, preferin țele și necesitățile locale sunt cons iderate a fi mai reu șit satisfăcute de
administra țiile publice locale decât cele cent rale. Atât responsabilitatea, cât și eficiența alocativ ă
pot fi îmbun ătățite prin transferarea repartiz ării cheltuielilor mai aproap e de sursele de venituri
și, prin urmare, ma i aproape de aleg ătorul median [117, p.18].
Pentru proiectarea ac țiunilor de descentralizare fiscal ă în primul r ănd sunt estimate
obiectivele situa ției din domeniu. D eci, sarcina const ă în evaluarea just ă a gradului autonomiei
financiare locale.
Pentru măsurarea gradului de descentralizare și a autonomiei financiare locale se va utiliza
următorii indicatori:
– ponderea cheltuielilor pub lice locale în totalul cheltuielilor publice;
– ponderea cheltuielilor pub lice locale în PIB;
– ponderea veniturilor bugete lor locale în PIB;
– ponderea veniturilor fiscale ale bugetelor locale în PIB;

104– ponderea veniturilor nefiscale al e bugetelor locale în PIB .
În Republica Moldova, evolu ția ponderii indicatorilor mentiona ți mai sus pentru perioada
2003-2008 este reprezentat ă în tabelul 3.3.2.

Tabelul 3.3.2. Structura indicato rilor în PIB pe an ii 2003-2008 , în %
Anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Ponderea cheltu ielilor publice
locale în totalul cheltuielilor publice în RM, % 38,78 34,67 36,02 35,20 31,56 23,39
Ponderea cheltu ielilor publice
locale în PIB, % 10,21 8,97 10,03 11,31 10,51 10,24
Ponderea veniturilor bugetelor
locale în PIB, % 7,54 6,30 9,18 10,10 9,97 10,90
Ponderea venituri lor fiscale ale
bugetelor locale în PIB, % 6,12 5,01 4,60 4,84 4,77 3,74
Ponderea veniturilor nefiscale
ale bugetelor loca le în PIB, % 1,29 0,81 0,69 0,55 0,56 0,42
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Biroului Na țional de Statistic ă

Ponderea cheltuielilor pub lice locale în totalul cheltuieli lor publice este cel mai frecvent
utilizat indicator pentru m ăsurarea gradului de descentralizare și a autonomiei fina nciare locale.
Din datele expuse în tabelul 3.3.2 poate fi observat ă tendința de reducere a au tonomiei publice
locale pentru perioada 2003-2008. Tendin ța care poate fi observat ă din datele prezentate în
tabelul 3.3.2 este c ă perioada 2003-2004 se caracterizeaz ă prin reducerea autonomiei publice
locale, iar perioada 2004-2005 prin cre șterea acesteia, pe ntru ca începînd cu anul 2005 s ă fie
reluată creșterea centraliz ării finanțelor publice.
Ponderea cheltuieli lor locale în totalul ch eltuielilor publice este indicatorul direct al
descentraliz ării fiscale și reprezint ă un indicator imperfect de m ăsurare a autonomiei financiare
locale. Ponderile rela tive pun în eviden ță, în primul rând, structura cheltuielilor publice totale și
abia apoi autonomia nivelelo r inferioare ale administra ției în elaborarea po liticii lor fiscale
curente.
Prin urmare, datele tabelului 3.3.2 reflect ă centralismul fiscal care po ate fi caracterizat prin
îmbinarea unei autonomii financiare lo cale reduse și a unei dependen țe a administra ției publice
locale de transferurile de la buge tul de stat. În aces t caz, resursele transf erate de la centru
administra țiilor publice locale sunt destul de însemnate și puține surse locale de venituri sunt
transmise jurisdic țiilor locale. Elaborarea politi cilor locale poate fi limitat ă, guvernele locale
devenind agen ții funcției de cheltuieli ale centrului, iar ce ntrul este responsa bil de mobilizarea
veniturilor atât la nivel local, cât și central.

105Este necesar de men ționat că pentru extinderea descentraliz ării trebuie respectat criteriul
eficienței economice, al ob ținerii economiilor de scar ă în furnizarea serviciilor publice și al ariei
geografice a beneficiarilor serviciului publi c respectiv. În acest sens, de o importan ță deosebită
este capacitatea administrativ ă a UAT prin care se în țelege ansamblul resurselor materiale,
instituționale și umane de care dispune o uni tate administrativ-teritorial ă, precum și acțiunile pe
care le desfa șoara aceasta pentru exercitare a competen țelor.
Există legături strânse între bugetul administra ției centrale și bugetele administra țiilor
locale. Politicile financiare ale administra ției publice centrale au influen țe destul de mari asupra
administra țiilor publice locale. Și invers, politicile financiare ale autorit ăților locale au implica ții
importante asupra performan ței economice și financiare generale a unei țări. In cele din urm ă,
elaborarea și implementarea politicilor financiare trebuie s ă răspundă obiectivelor și priorităților
economice generale fiind, în primul rând, favorabile cre șterii economice.
În sistemele moderne de administrare între descen tralizarea administrativ ă și reprezetarea
locală există o legătură directă și indisolubil ă care porne ște de la dreptul colectivit ăților locale de
a beneficia de autorit ăți reprezentative, drept consfin țit prin statu ările constitu ționale și legale.
Procesul descentraliz ării reprezint ă o cale important ă de îmbun ătățire a eficien ței și
performan ței la nivelul administra ției publice și de asemenea la transparen ța activităților și a
rezultatelor.
Pentru a ob ține unele rezultate reale ale descentraliz ării, cadrul legislativ al țării va fi supus
modificării nu o singur ă dată, evoluînd concomitent cu dezvoltarea social-economic ă a țării, al
cărei nivel, la etapa actual ă, nu ar permite trecerea unit ăților administrativ-teritoriale la
autofinan țarea deplin ă.
Următoarea etap ă de dezvoltare a cadrul ui legislativ în domen iul autonomiei locale și a
descentraliz ării fiscale este condi ționată de prevederile Planului de ac țiune Republica Moldova –
Uniunea European ă, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a continua
reforma administrativ ă și consolidarea autofinan țării locale în conformitate cu standardele
europene. Aceasta presupune în sp ecial respectarea principiilor stipulate în Carta European ă a
Autonomiei Locale și acordarea unei aten ții speciale expertizei și recomand ărilor Congresului
Puterilor Locale și Regionale din Europa, in clusiv în ceea ce prive ște managementul bugetelor
locale de c ătre administra țiile locale și atribuirea competen țelor bugetare (resurse care s ă
corespund ă responsabilit ăților).
La componenta autono mia financiar-fiscal ă în statele contemporan e nu putem vorbi de o
performan ță atinsă, chiar și pentru statele cele mai indus trializate cu o economie de pia ță
adecvată. Totuși unele tendin țe în sfera dat ă impun ideea unei autonomii real e pentru entit ățile

106locale, în ceea ce prive ște administrarea financiar-fiscal ă la nivelul statel or, comunelor, ora șelor,
județelor, municipiilor etc.
În contextul celor men ționate se impune necesitatea une i conexiuni perm anente între
centru și unitățile administrativ-teritorial e, conexiune cu implica ții structurale fundamentale:
cooperarea interfunc țională pentru implementarea poli ticii, configurarea capacit ății strategice,
capabile s ă răspundă la provoc ările asociate procesului de impl imentare a unei politici publice.
Cadrul analizei referitoare la raportul centralizare-descetrali zare este unul din elementele
principale, ce exprim ă gradul în care guvernul este implicat în men ținerea uniformit ății și a
standardelor de calita te în cadrul prest ării serviciilor publice. Asigurarea uniformit ății și a
standardelor de calitate stabilite la nivel na țional, ce ar asigura un tratament egal al tuturor
cetăținilor, necesit ă o autonomie managerial ă reală la nivel local. Prin urmare, transferul de
atribuții către unitățile administrativ-teritoriale are sens doar dac ă acestea sunt capabile s ă
rezolve mai product iv problemele ap ărute decît în cazul implic ării centrului în chestiunile de
acest fel.
În situația în care fundamentul autonomie i locale este autonomia financiar ă,
descentralizarea financiar ă înseamnă instituționalizarea unor mecanisme care ar permite accesul
autorităților publice locale la veniturile necesare pentru exercitarea func țiilor ce le revin, precum
și asigurarea stabilit ății financiare a fiec ărei UAT.
Aceasta presupune transmiterea de la autorit ățile administra ției publice centrale c ătre cele
locale, în primul rînd, a dreptului de decizie în privin ța determin ării bazei impozabile și în al
doilea rînd, a dr eptului la decizii privind c ăile de utilizare a venitului, f ără coordonarea excesiv ă
cu centrul. Fiecare unitate administrativ-teritorial ă are dreptul, în cadr ul politicilor economice
naționale, la de ținerea autonom ă și liberă a unor resurse proprii suficien te, de care pot dispune în
mod liber în ex ercitarea atribu țiilor lor.
Realizarea unei autonomii financ iare efective în pl an local presupune reducerea rolului
autorităților centrale în stabilirea cuantumului și categoriilor de venituri fiscale și nefiscale la
nivel local, în utilizarea veniturilor locale, deci în st abilirea priorit ăților privind orientarea și
efectuarea cheltuielilor și în ceea ce prive ște exercitarea coordon ării administrative asupra
aparatului fiscal pe pl an local. Rolul statului , ca autoritate central ă, apare în cadrul determin ării
politicii generale de dezvoltare a autorit ăților și instituțiilor administra ției publice locale, în
generarea de experien ță și sprijin pentru consolidarea institu țională a aparatului fiscal subordonat
autorităților locale.
Pentru asigurarea consolid ării autonomiei locale, implic it a autonomiei financiare a
unităților administrativ-teritorial e este necesar elaborarea unor politici publice care prin

107consolidarea descentraliz ării fiscale ar oferi posibilit ăți reale pentru asigurarea dezvolt ării
economice a unit ăților administrativ-teritoriale.
Este necesar promovarea unor politici manageriale pentru autorit ățile publice locale, în
vederea asigur ării acestora cu personal calificat și competent în ceea ce prive ște administra ția
publică locală.
Delimitarea competen țelor autorit ăților publice de diferite nivele s ă fie asigurat ă în așa fel,
încât acestea s ă se suplineasc ă și să nu să se dubleze sau s ă se repete.
În concluzie men ționăm că descentralizarea fiscal ă ar spori responsabilitatea administra ției
publice locale pentru înt ărirea bazei fiscale a te ritoriilor. În Republica Moldova are loc o sc ădere
continuă a potențialului economic în ma joritatea teritoriilor și în aceast ă situație bugetului de stat
îi revine rolul de dist ribuire a veniturilor între difer ite teritorii în scopul minimiz ării diferen țelor
fiscale. Autonomia real ă la nivel regional este o schi mbare spre bine, cu un poten țial economico-
financiar capabil s ă relanseze economia teritoriilor.

108CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI

Conform investiga țiilor efectuate referitor la egalizar ea veniturilor bugetar e în structurile
administrativ-teritoriale în Republica Moldova, pot fi formulate urm ătoarele concluzii și
recomand ări:
Concluzii:
1. Procesul de descentralizare financiar ă în Republica Moldov a contribuie esen țial la
accentuarea rolului deos ebit al mecanismelor de impozitare , nu numai a celor de stat,
ci, în mod preferen țial, al impozitelor și taxelor locale, c ărora le revine un rol
important în formarea ve niturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale.
2. Impozitele și taxele locale reprezint ă surse principale la formarea veniturilor proprii
ale bugetelor administra tiv-teritoriale. În sistemul im pozitelor locale un rol important
îl are impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar. Aceste impozite au un rol
important la formarea veniturilor proprii și contribuie la formarea și creșterea bazei
fiscale a teritoriului.
3. Numărul taxelor locale instituite este mare, da r eficacitatea lor, di n punct de vedere
fiscal este neînsemnat ă și constituie o pondere mic ă (2,68% în anul bugetar 2008) în
bugetele unit ăților administrativ-teritoriale. Din cele men ționate este explicabil faptul
că la nivel local lipsesc politicile publice de dezvoltare a satelor și orașelor
moldovene ști și sunt inhibate ini țiativele manageriale la nivelul entit ăților locale.
4. Taxele locale aproape în toate UAT nu su nt aplicate totalmente. Cel mai frecvent
utilizate de c ătre autorit ățile administra ției publice locale sunt taxa pentru unit ățile
comerciale și/sau prest ări servicii, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru
prestarea serviciilor auto de c ălători, taxa de pia ță și taxa pentru cazare. Sc ăderea
încasărilor din aceste taxe este semnificativ ă, datorită ponderii mari pe care o de ține
acestea în totalul taxelor locale. Mic șorarea acestor ta xe se explic ă prin faptul c ă ele
nu sunt utilizate la maximum, nu au fost înregistra ți toți agenții economici care
practică activitate de antrepreno riat. În general, exist ă foarte multe prim ării în care,
deși au fost aprobate taxele, nu a fost colectat nici un ban.
5. Problemele fiscale și bugetare joac ă un rol important în economia de pia ță. Impozitul
reprezintă un instrument cu ajutorul c ăruia statul î și mobilizeaz ă resursele financiare
publice necesare pentru îndeplinirea func țiilor sale specifice. Procesul de
descentralizare financiar ă în Republica Moldova contribuie esen țial la accentuarea
rolului deosebit al mecanismelo r de impozitare. Impozitele și taxele locale constituie

109sursă tradițională de formare a venitu rilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale;
una dintre cele mai importante surse de finan țare a cheltuielilo r publice locale.
6. Veniturile bug etelor uni țăților administrativ-teritoriale se constituie din impozite și
taxe locale. În cazul unit ăților administrativ-teritoriale din Republica Moldova aceste
venituri proprii nu ajung. Ponderea venitu rilor proprii în tota lul veniturilor unit ăților
administrativ-teritoriale în Republica Moldova alc ătuiește cca 30% – 35%, iar în unele
teritorii ponderea venitu rilor proprii este și mai mic ă. Practica a demonstrat c ă dacă
toate impozitele și taxele colectate ar r ămîne în teritoriu, at unci ponderea veniturilor
proprii în totalul veniturilor generale va constitui cca 60% – 66% în unele localit ăți.
Din aceast ă cauză apar teritorii cu dezvoltare economic ă neuniform ă. În aceast ă
situație sunt folosite rela țiile interbugetare ca mecanism de ega lizare a posibilit ăților
financiare ale unit ăților administrativ-teritoriale.
7. Pe lîngă insuficien ța resurselor financiare proprii, lip sa unei autonomii financiare este
condiționată și de modul de efectuare a cheltuielilo r, care a p ăstrat elemente ale
centralismului și ale impunerii anumitor no rmative de cheltuieli, f ără a ține cont de
specificul regional sau local. De exemplu, inte rzicerea transfer ării unor sume aferente
anumitor cheltuieli pe alte direc ții, precum și cea a interz icerii efectu ării cheltuielilor
înainte de constituirea resurselor adecvate, se traduce mai degrab ă printr-o iner ție
decizional ă decît printr-o disciplin ă financiar ă.
8. Relațiile interbugetare reprezint ă mecanismul de realizare a func țiilor principale ale
finanțelor publice. Func ția de alocare a re surselor financiare este îndeplinit ă în
favoarea descentraliz ării serviciilor publice, prestarea și finanțarea acestora la nivelul
comunității. Interven ția Guvernului prin transferuri poate garanta un nivel minim al
serviciilor publice.
9. Politica de redistribuire a veniturilor între comunit ăți este esen țială din considerentul
că poate genera plecarea popula ției spre regiuni cu fiscalitate mai u șoară, iar
persoanele defavorizate pot profita de ajutoare peste medie și atunci ar fi ineficient ă.
Pentru ca efortul de redistribuire s ă fie eficient, este nece sar ca pentru colectivit ățile
teritoriilor s ă existe un nivel minim de finan țare a servici ilor publice.
10. Politica de stabiliz are poate fi condus ă numai la nivel na țional. Chiar dac ă
dezechilibrele economice pe țară afectează în mod diferit regiunile, este cu neputin ță
ca la nivel regional s ă fie aplicat ă o politic ă de stabilizare. Este adev ărat că nevoile
regiunii se adreseaz ă producției și serviciilor din afara teri toriului ei, presupunînd o
deschidere a zonei spre mediul exterior. Deci, din cele men ționate putem concluziona

110că transferurile din FSFUAT și defalcările din veniturile generale de stat sunt
instrumentele principale pentru real izarea necesit ății interdependen ței financiare.
11. Noțiune de serviciu public a ap ărut și s-a dezvoltat trepta t pe fondul multiplic ării și
diversific ării nevoilor generale ale societ ății omenești, concomitent cu implicarea tot
mai accentuat ă a statului, în vederea asigur ării bunăstării generale a popula ției. Astfel,
gradual, atingînd o dezvoltare maxim ă la mijlocul secolului XX, serviciul public s-a
impus drept fundamentul activit ății sistemului administra ției publice, ra țiune de fapt a
organizării și funcționării instituțiilor publice și a autorit ăților administrative.
12. În totalul cheltuielilor (cheltuielile unit ăților administrativ-teritoriale și cheltuielile
bugetului de stat) chel tuielile bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale sunt destul de
însemnate, și se observ ă о tendință de scadere a lor. Astfel, în anul 2008, ele au scazut cu
15,39% fa ță de anul 2003, iar cheltuielile din buget ul de stat au crescut cu 15,39%. Deci,
nu se sus ținute procesul de descentralizare și autonomie local ă și financiar ă. Structura
cheltuielilor din bugetele unit ăților administrativ-teritoriale.
13. O problem ă foarte important ă care se afl ă în centrul aten ției în majoritatea statelor lumii
este găsirea celei mai bune propor ții dintre atribu țiile și responsabilit ățile diferitelor
niveluri ale autorit ăților țării în ceea ce prive ște finanțarea și gestiunea serviciilor publice,
și deci contribu ția la finan țarea acestora.
14. Un rol deosebit îl are func ția de alocare, deoarece autorit ățile locale au în sarcin ă și
furnizarea unor bunuri pub lice. În aceste condi ții populația conștientizeaz ă corelația
dintre impozite și serviciile publice, iar administra ția locală tinde să aloce resursele cît
mai eficient, influen țînd costurile la nivel local. Odat ă cu delimitarea competen țelor de
finanțare a cheltuiel ilor publice cre ște responsabi litatea bugetelor locale fa ță de
populația comunit ății respective. Eficien ța devine ținta dominant ă a schimb ărilor
curente în ce prive ște cheltuielile publice. Este comp licat de evaluat un program de
cheltuieli publice, deoarece în sectorul public finan țat de stat unele activit ăți produc
rezultate greu de m ăsurat (de exemplu ocrotirea s ănătății), de aceea este necesar a
defini scopul oric ărei cheltuieli publice.
Din cele men ționate mai sus, concluzion ăm că descentralizarea m ărește posibilit ățile
participării locale la dezvoltarea teritoriul ui. Pentru o furnizare mai eficient ă de
servicii este important punerea mai bun ă a cheltuielilor în concordan ță cu preferin țele
colectivității locale.
15. Sursele de venituri ale bugetelor UAT și mărimea lor sunt diferite în raport cu nivelul
de acoperire a che ltuielilor de baz ă a UAT. Deci, putem concluziona c ă comunele,
satele cu o baz ă fiscală slabă își acoperă cheltuielile preponderent din transferuri.

11116. Veniturile încasate de la cont ribuabili în bugetele locale nu sunt totd eauna transparente
pentru administra țiile publice locale. Administra țiile locale nu sunt informate despre
sumele colectate în teritoriile lor, fapt care influen țează negativ motiva ția organelor
publice locale de a- și suplimenta veniturile proprii, fiind încurajate chiar s ă-și
subestimeze veniturile co lectate. Aceste împrejur ări contribuie la subestimarea
veniturilor proprii în localit ățile gestionate prost și la suprimarea ini țiativei în acele
localități unde activitatea este mai eficient ă și se formeaz ă o bază fiscală temeinic ă.
Pentru înl ăturarea acestui neajuns, este necesar ca mijloacele acumulate în teritoriul
respectiv de la veniturile generale de stat s ă fie transparente pentru administra țiile
publice locale. În asemenea situa ții, unele localit ăți ar prefera s ă nu primeasc ă
transferuri din fondul de sus ținere financiar ă a teritoriilor, ci s ă le rămână o parte
considerabil ă din veniturile colectate în teritoriu, care le-ar as igura un nivel mai înalt
decât cel minim necesar de finan țare. Aceasta ar contri bui la consolidarea
descentraliz ării fiscale la nivelul teritoriilor.
Recomand ări:
17. Considerăm că la stabilirea sumelor de finan țare a cheltuielilor este necesar de luat în
calcul și factorii locali. Dac ă nu se iau în calcul ace ști factori, admitem un egalitarism
neargumentat, artificial. Stimulul pentru îmbun ătățirea bazei fiscale scade. Egalizarea
financiară (a veniturilor) în teritorii urm ărește suplimentarea veniturilor și oferirea
serviciilor publice de aceea și calitate, indiferent de baza fiscal ă a UAT, procedur ă
temporară.
18. Este necesat de aprofundat descentralizar e administrativ ă care ar co ntribui la
rezolvarea în condi ții mai bune a necesit ăților locale, serviciile publice locale pot fi
conduse mai bine de c ătre autorit ățile locale într-un regi m în care acestea nu au
obligația să se conformeze ordinelor și instrucțiunilor de la centru. M ăsurile și
deciziile pot fi luat e mai operativ de c ătre autorit ățile locale iar resursele materiale și
financiare și chiar for ța de munc ă pot fi folosite cu mai mare eficien ță și să răspundă
unor nevoi prioritare pe care autorit ățile locale le cunosc mai bine decât autorit ățile
centrale.
19. Unitățile administrativ-teritoriale cu o situa ție mai grea financiar ă necesită instituirea
de proceduri de egalizar e (nivelare) financiar ă sau de m ăsuri echivalente, destinate s ă
corecteze efectele reparti ției inegale a resurselor poten țiale de finan țare, precum și a
sarcinilor fiscale care le suport ă. Asemenea proceduri sau m ăsuri nu trebuie s ă
restrângă libertatea de op țiune a autorit ăților administra ției publice locale în sfera lor
de competen ță.

11220. Nivelarea posibilit ăților financiare a bugetel or locale se va real iza prin mecanismul de
transferuri din fondul de sus ținere financiar ă a unităților administrativ-teritoriale, care
sunt o form ă simplă și ușor de gestionat de c ătre autorit ățile locale, și oferă posibilități
de stimulare a ini țiativei locale și a dezvolt ării locale.
21. Descentralizarea fiscal ă ar spori responsabilitatea administra ției publice locale pentru
întărirea bazei fiscale a teritoriilor . În Republica Moldova are loc o sc ădere continu ă a
potențialului economic în majoritatea teritoriilor și în aceast ă situație bugetului de stat
îi revine rolul de distribuire a veniturilor între diferite teritorii în scopul minimiz ării
diferențelor fiscale. Autonomia real ă la nivel regional este o schimbare spre bine, cu
un potențial economico-financiar capabil s ă relanseze economia teritoriilor.

113BIBLIOGRAFIE

1. Constituția Republicii Moldova. Chi șinău, 1994.
2. Carta European ă a Autonomiei Locale, St rasbourg, 15 octombrie 1985, în vigo are pentru
Republica Moldova de la 1 februarie 1998.
3. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2003 Nr. 1463 di n 15.11.2002.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166 din 10.12.2002.
4. Legea Bugetului de st at al Republicii Mol dova pe anul 2004 Nr. 474-XV din 27.11 2003.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 243 din 11.12.2003.
5. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2005 Nr. 373 din 11.11.2004.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 224 din 05.12.2004.
6. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2006 Nr. 291 din 16.11.2005.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 164 din 09.12.2005.
7. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2007 Nr. 348 din 23.11.2006.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 189 din 15.12.2006.
8. Legea Republicii Moldov a privind administra ția publică locală Nr.436 din 28.12.2006.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.32-35 din 09.03.2007.
9. Legea Republicii Mol dova privind finan țele publice locale Nr. 397-XV din 16.10.2003.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.248 din 19.12.2003.
10. Legea Republicii Moldova pr ivind sistemul bugetar și procesul bugetar Nr.847-XIII
din 24.05.96. Monitorul Ofic ial al Republicii Mo ldova nr.19-20/197 din 27.03.1997.
11. Legea Republicii Mo ldova privind dezvoltarea regional ă Nr.438 din 28.1 2.2006. Monitorul
Oficial al Republicii Mol dova nr.021 din 16.02.2007.
12. Legea Republicii Moldova privind descentraliz area administrativ ă Nr.435 din 28.12.2006.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.029 din 02.03.2007.
13. Legea Republicii Moldova privind organizarea administrativ-teritorial ă a Republicii
Moldova Nr.764 din 27.12.2001. Monitorul Ofic ial al Republicii Moldova nr.16 din
29.01.2002.
14. Codul Fiscal al Repub licii Moldova. Chi șinău: 2003.
15. Codul Fiscal al Repub licii Moldova. Chi șinău: 2004.
16. Codul Fiscal al Repub licii Moldova. Chi șinău: 2005.
17. Codul Fiscal al Repub licii Moldova. Chi șinău: 2006.
18. Codul Fiscal al Repub licii Moldova. Chi șinău: 2007.
19. Codul Fiscal al Repub licii Moldova. Chi șinău: 2008.

114CĂRȚI
20. Armeanic A. Fiscalitat ea în statele contemporan e: note de curs. Chi șinău: C.E. U.S.M.,
2003. 167 p.
21. Ciubotaru M. Monitorizarea și analiza situa ției socio-economice, el aborarea prognozelor și
actualizarea conceptelo r de dezvoltare a țării în domeniile economic, social științifico-
tehnic: Raport statistic. Institutul Na țional de Economie și Informație. Chișinău: 2003. 103p.
22. Cobzari L., Manole T. Metodologia planific ării bugetare: elabor ări de buget. Chi șinău:
2004. 231 p.
23. Bălănescu R., B ălășescu F., Moldovan E. Si stem de impozite. Bucure ști: Economica, 1994.
192 p.
24. Brezeanu P. Fiscalitate: Concepte. Metode. Practici. Bucure ști: Economica, 1999. 384 p.
25. Brezeanu P. Finan țele publice și fiscalitatea între teorie și practică. București: 1998. 220 p.
26. Certan A. Politica fiscal ă: aspectul teoretic și aplicarea practic ă: informație expres. Chi șinău:
INEI, 2003. 51 p.
27. Cojuhari A. Politica fiscal ă și specificul ei în Republic a Moldova. Teoria economic ă.
Chișinău: Editura U.T.M ., 2004. p.174-193.
28. Corduneanu C. Sistemul fiscal în știința finanțelor. Bucure ști: Codecs, 1998 . 664 p.
29. Filip Gh. Finan țe publice. Ia și: Junimea, 2002. 233 p.
30. Paladi I. Problemele restructur ării administra ției publice locale în perioada de tranzi ție.
Chișinău: ASEM, 1998.
31. Hîncu R. Cheltuieli pentru înv ățământ în condi țiile deficitului bug etar în Republica
Moldova. Chi șinău: CEP ASEM, 2004. 170 p.
32. Manole T. Finan țe publice. Teorie și aplicații. Chișinău: S.n., 1998. 348 p.
33. Mihăilescu I., Chilarez D. Sisteme comparate de impozite. Pite ști, 2002.- 329 p.
34. Moșteanu N. Impozite și taxe 2004- 2005. Bucure ști: Economica, 2004. 368 p.
35. Moșteanu T. Buget și Trezorerie public ă. București: Editura Universita ra 2003. 360 p.
36. Musgrave R. The Foundations of Taxation and Ex penditure. Vol.3. Ch eltenham. 2000. p.
81-103.
37. Musgrave R., Musgrave P. Pablic Finance in Theory and Practice. New York: McGraw-Hill, Book Co, 1984 . 824 p.
38.
Ricardo D. The Principles of Political Economy and Taxa tion. New York: ed. Dover
Publications, 2004. 320 p.
39. Samuelson P., Nordhaus W. Economie politic ă. București: Teora, 2000. 944 p.
40. Smith A. Avu ția națiunilor: Cercetar e asupra naturii și cauzelor ei. Vol.1. Chi șinău:
Universitas, 1992. 344 p.

11541. Smith A. Avu ția națiunilor: Cercetar e asupra naturii și cauzelor ei. Vol.2. Chi șinău:
Universitas, 1992. 406 p.
42. Stratulat O. Impozite directe. Chi șinău: Evrica, 2004. 71 p.
43. Veveriță P., Ciobanu Gh., P ădure L. Studii și analize financia r-bugetare. Chi șinău: Firma
editorial-poligrafic ă Tipografia Central ă, 2000. 308 p.
44. Șaguna D., Iliescu S. Procedura fiscal ă în România. Bucure ști: Oscar Print, 1996. 527 p.
45. Stratulat O. Impozite directe. Chi șinău: Editura Evrica, 2004. 72 p.
46. Bucătaru D. Finan țe: note de curs. Iași: Editura Funda ției„Chemarea ”, 1994. 157 p.
47. Topciu C., Vintil ă G. Fiscalitate. Bucure ști: Secorex, 1998. 262 p.
48. Vasile R. Moned ă și politică fiscală. București: Uranus, 1994. 223 p.
49. Voinea Gh. Impozite, taxe și contribu ții. Iași: Editura Junimea, 2005. 271 p.
50. Voinea Gh. Îmbun ătățirea administr ării impozitelor și taxelor locale în condi țiile mijloacelor
moderne de prelucrare a informa țiilor. Iași: Editura Informa tica, 2005. 10 p.
51. Grigorie-L ăcriță N. Finan țe publice și fiscalitate. Bucure ști: Ed. Funda ției România de
Mâine, 2004.
52. Manole T. Finan țe publice locale: rolul lor în consolidarea au tonomiei financia re la nivelul
unităților administrativ-teritoriale. Chi șinău: Epigraf, 2003. 240 p.
53. Manole T. Finan țe publice. Teorie și aplicații. Chișinău: Editura Cartie r, 2000. p.19-186.
54. Manolescu Gh. Buget – abordare economic ă și financiar ă. București: Economica, 1997. 368
p.
55. Secrieru A. Finan țe publice: Instrumente și mecanisme financiare de interven ție
guvernamental ă. Chișinău: Epigraf, 2004, 424 p.
56. Bălan E. Institu ții de drept public. Bucure ști: Editura All Beck, 2003. 143 p.
57. Negulescu P. Tratat de Drept Administrativ Român. Bucure ști: Editura Tipografiile Române
Unute, 1924. 217 p.
58. Casian A., Petroia A. Tranzi ția: retrospective și perspective, politica bugetar-fiscal ă.
Chișinău: GUNIVAS, 2002. 472 p.
59. Stratulat O. Impozitele abordare teoretic ă. Chișinău: Editura Evri ca, 2004. 96 p.
60. Juraj Nemec-Glen Wright. Finan țe publice – teorie și practică în tranziția central-european ă.
Editura ARS LONGA. 2000. p.300-336.
61. Ioniță, V. Analiza sistemului finan țelor publice locale în Republica Moldova. Chi șinău:
TISH, 2003.
62. Matei G. Finan țe generale. Craiova : Editura MONDO – EC, 1994. 299 p.
63. Шуляк П., Белотелова Н. Финансы . Москва : Издательско -торговая корпорация
“Дашков и Ковалев ”, 2007. 592 p.

11664. Ковалев В. Финансы . Москва : Издательство “Проспект ”, 2007. 626 p.
65. Грязновой А., Маркиной В. Финансы . Москва : Издательство “Финансы и статистика ”.
2007. 489 p.
66. Ioniță V. Dinamica finan țelor publice locale în în condi țiile re-centraliz ării puterii de stat.
Chișinău: TISH, 2004. 28 p.
67. Ioniță V. Modelul deciziilor financiare în managementul administra ției publice locale.
Chișinău: S. n., 2000.
68. Bălan E. Administrarea finan țelor publice locale. Bucure ști: Editura Lumina Lex, 1999.
69. Mihăilescu I. Sisteme camparate de impozite și taxe. Pte ști: Editura Independen ța
Economic ă, 2002.
70. Mihalcea L. Gestiunea finan țelor publice : mode lul francez. Bucure ști: Editura Economic ă,
2000.
71. Stratulat O. Sistemul resurs elor financiare publice. Chi șinău: Institutul Na țional de
Economie și Informație, 2003.
72. Veveriță P., Ciobanu G., P ădure L. Studii și analize financia r-bugetare. Chi șinău: 2000.
73. Grecianîi Z., V ăzdăuțan V., Arionescu S. Finan țe publice locale: manual de instruire pentru
reprezentan ții Administra ției Publice Locale. Chi șinău: Cartier, 2001.
74. Grigorie-L ăcriță N. Finan țe publice și fiscalitate. Cioponea – Bucure ști: Ed. Funda ției
România de Mânine, 2004.
75. Tudose V., Dandara V., Pl ămădeală N. Impozite și taxe în bugetul local: în ajutorul
funcționarului public și alesului local. Chi șinău: F.E. -P. Tipografia Central ă, Partea I, 2000.
76. Tudose V., Dandara V., Pl ămădeală N. Impozite și taxe în bugetul local: în ajutorul
funcționarului public și alesului local. Chi șinău: F.E. -P. Ti pografia Central ă, Partea II,
2000.
77. Tudose V., Dandar a V., Cebotarenc o P. Impozite și taxe în bugetul local: în ajutorul
funcționarului public și alesului local. ed. a 2-a, rev ăzută și completat ă. Chișinău: F.E. -P.
Tipografia Central ă, Partea I, 2001.
78. Pușcuța S., Patraman T., Neche șchina Z. Impozite și taxe în bugetul local: în ajutorul
funcționarului public și alesului local. ed. a 2-a, rev ăzută și completat ă. Chișinău: F.E. -P.
Tipografia Central ă, Partea II, 2001.
79. Tudose V., Dandara V., Echim I. Impozite și taxe în bugetul loca l: în ajutorul func ționarului
public și alesului local. ed. a 3-a, rev ăzută și completat ă. Chișinău: S. n., Partea I, 2004.
80. Tudose V., Fondos I., Sop L. Impozite și taxe în bugetul local: în ajutorul func ționarului
public și alesului local. ed. a 3-a, rev ăzută și completat ă. Chișinău: S. n., Partea II, 2004.
81. Ulian G., Doga-Mîrzac M ., Rotaru L. Finan țe publice. Chi șinău: 2007. 257 p.

11782. Vintilă G. Fiscalitate: metode și tehnici fiscale. Bucure ști: Ed. Economic ă, 2004.
83. Cojuhari A. Veniturile și sistemul de impozitare. Chi șinău: Editura Univer sitas, 1993. p.184-
197.
84. Ricardo D. Opere al ese. Vol. I. Chi șinău: Universitas, 1993. 333 p.
85. Profiroiu A. Economia s ectorului public. Bucure ști: Editura Economic ă,2001. 222 p.
86. Văcărel Iu. Tendin țe în evolu ția sistemelor fiscale ale țărilor membre ale OCEDE, UE și
Rmâniei. Bucure ști: 2006.
87. Manolescu G. Politici economice (c oncepte, instrumente, experien țe). Bucure ști: Editura
Economic ă, 1997. 678 p.
88. Munteanu I., Popa V., Mocan u V. De la centralism sp re descentralizare. Chi șinău: Ed.
Cartier, 1998.
89. Bari, I. Economie mondial ă. București: 1997, 366 p.
90. Barson M. Inte grarea economic ă european ă. Vol.1. Cluj: Ed. Ca rpatica, 1995. 278 p.
91. Bîzgu I. Integr are, eficien ță, competivitate. Chi șinău: 2000. 366 p.
92. Dobrotă N. Economie politic ă. București: Ed. Economie, 1995. 670 p.
93. Georghescu N. Teorii și modele în rela ții economice interna ționale. Cluj: 2002. 166 p.
94. Goux J. Economie monetaire et financiere. Pari s: 1993. 26 p.
95. Guțu I. Republica Moldova: economia în tranzi ție. Chișinău: 1998. 374 p.
96. Hâncu R. Economia informa țională: aspecte manageriale și investiționale. Chi șinău: 2002.
268 p.
97. Moldovanu D. Rela țiile economice externe ale R. Moldova: afirmarea și perspective.
Chișinău: 1995. 288 p.
98. Munteanu I. Dezvolt ări regionale în R. Moldova. Chi șinău: 2000. 186 p.
99. Nechita V. Integrarea european ă. Bacău: Deșteptarea, 1996. 312 p.
100. Răilean V., Bor ș V. Republica Moldova și integrarea economic ă european ă. Chișinău: 2000.
244 p.
101. Sava P. Integrarea economic. Bucure ști: Ed.Print, 1996. 384 p.
102. Toba A. Teorie economic ă general. Chi șinău: 2001. 288 p.
103. Umaneț V. Istoria gândir ii economice. Chi șinău: 1992. 168 p.
104. Umaneț V. Economie politic ă. Chișinău: 2001. 266 p.
105. Deniță I. Relații economice interna ționale. Bucure ști: Ed. Economic ă, 1999.
106. Васильева Н. Мировая экономика . Москва : 1994. 318 c.
107. Поляк Г., Марков a А. История мировой экономики . Москва : 2001. 448 c.
108. Văcărel Iu. Politi ci economice și financiare de ieri și de azi. Bucure ști: Economica, 1996.
384 p.

118109. Pollitt C., Bouckaert G. Reforma managementului public. Analiz ă comparat ă. Chiinău:
Editura EPIGRAF, 2004. 336 p.
110. Howlett M., Ramesh M. Stud iul politicilor publice. Chi șinău: Editura EPIG RAF, 2004. 272
p.
111. Lane F. Problemele actuale de administra ție publică. Chișinău: Editura EPIGRAF, 2006.
560 p.
112. Botnari N. Finan țele întreprinderii. ASEM. Chi șinău: Î.S. F.E. -P. Tipografia Central ă, 2006.
240 p.
113. Cobzari L., Manole T. Metodologia planific ării bugetare; elabor are de buget. Chi șinău: S.n.,
2004 (CEP USM). 231 p.
mai mult de trei autori
114. Popescu C. și alții. Republica Moldova: Dimensiunile reformelor. Chi șinău: Pontos, 2002.
344 p.
115. Savenco L. și alții. Influen ța politicii fiscale asupra dezvolt ării economiei na ționale:
Informație de sintez ă. Chișinău: INEI, 2005. 51 p.
116. Fuior E. și alții. Direcții de optimizare a mecanismului fiscal și modelarea încas ărilor fiscal
în Republica Mo ldova. Chi șinău: INEI, 2005.
117. Manole T. și alții. Descentralizarea fiscal ă. Provocări pentru Republi ca Moldova. Chi șinău:
Epigraf, 2006. 320 p.
118. Văcărel Iu. și alții. Finanțe publice. Bucure ști: Editura Didactic ă și Pedagogic ă, 2003. 666 p.
119. Văcărel Iu. și alții. Finanțe publice. ed. a 2-a. Bucure ști: Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
1999. 759 p.
120. Boardman A. și alții. Analiza cost-beneficiu: concepte și practică. ed. a II-a. Chi șinău: Arc,
Tipografia Central ă, 680 p.
121. Hîncu R. și alții. Metode și tehnici fiscal. Chi șinău: Editura ASEM, 2005. 261 p.
122. Hîncu R. și alții. Finanțe publice. Chi șinău: Editura ASEM, 2005. 188 p.
123. Valcov V. și alții. Moldova în cifre 2003: Culegere succint ă de informa ții statistice.
Chișinău: Statistica, 2003. 300 p.
124. Valcov V. și alții. Moldova în cifre 2008: Brevia r statistic. Chi șinău: Editura Statistica,
2008. 90 p.
125. Ciubotaru M. și alții. Corup ția și evaziunea fiscal: dime nsiuni economice. Chi șinău:
Transparency Internationa l – Moldova, 2003. 175 p.
Alte surse
126. Anuarul Statistic al Re publicii Mol dova 2004 Chi șinău, 2004. 744 p.
127. Anuarul Statistic al Re publicii Mol dova 2005 Chi șinău 2005. 560 p.

119128. Informarea și documentarea formatorilor în domeniul administra ției publice locale.
Fundația Soros-Moldova. 12-14 mai 1999. Chi șinău: 1999. p. 30-38.
129. Studii și analize financiar-bug etare. Parlamentul Republicii Mo ldova. Centrul pentru analiz ă
bugetară și financiar ă. Chișinău: 2000.
AUTOREFERATE, TEZE
130. Chicu N. Impactul impozitelor directe asupra anumitor procese social – economice: Teza dr.
ș. economice. Chi șinău: 2003, 133 p.
131. Vîlcu N. Rolul impozitelor și taxelor în formarea pie ței interne: Teza dr. ș. economice.
Chișinău: Editura (s. n.) 2003.
CONTRIBU ȚII
din reviste
132. Chicu N. Reglementarea fiscal ă – o funcție prioritar ă a impozitelor. În : Economica. Revist ă
științifico-didactic ă. 2002, nr.1, p. 69-72.
133. Finanțe, bănci, asigur ări: revistă lunară, apare din 1998. Soci etatea Comercial ă „Tribuna
economic ă. Colecția 2004-2006.
134. Impozite și Taxe. ed. Tribuna Economic ă. Bucuresti: Colec ția 2003-2006.
135. Ioniță N., Dinga E. Presiunea fiscal ă în economia de pia ță. În: Finan țe, Credit, Contabilitate.
1998, nr.3, p.3-10.
136. Manole T. Principiile de impozitare și politica fiscal ă. În: Economie și sociologie. 2001,
nr.3, p.32-38.
137. Manole T. Principiile impunerii și problemele presiunii fiscale în Republica Moldova. În:
Administrarea public ă. 2002, nr.1, p.29-40.
138. Revista Finan țe Publice și Contabilitate: revist ă, apare din 1990, serie nou ă din 2002. ed. de
Ministerul Finantelor Publice. Colec ția anului 2005-2006.
139. Grigorie-L ăcriță N. Elementele impozitului. În: Impozite și taxe. 2002. nr. 4, p.6-32.
140. Grigorie-L ăcriță N. Conținutul impozitelor. În: Impozite și taxe. 2002. nr. 4, p.2-6.
141. Grigorie-L ăcriță N. Principiile impu nerii. În: Impozite și taxe. 2002. nr. 4, p.35-44.
142. Grigorie-L ăcriță N. Principii de politic ă fiscală. În: Impozite și taxe. 2002. nr. 4, p.44-63.
143. Grigorie-L ăcriță, N. Elasticitatea impozitu lui. În: Tribuna Economic ă. 2002, nr. 1, p.34-50.
144. Grigorie-L ăcriță N. Metode de impune re. În: Tribuna Economic ă. 2002, nr. 5, p.34-51.
145. Grigorie-L ăcriță N. Determinarea și perceperea impozitelor. În: Tribuna Economic ă. 2002,
nr. 5, p.61-64.
146. Grigorie-L ăcriță N. Impozitul – determinare și perceperi. În: Tribuna Economic ă. 2002, nr.
37.
147. Grigorie-L ăcriță N. Rata fiscalit ății. În: Tribuna Economic ă. 2002.- nr. 39.

120148. Grigorie-L ăcriță N. Stopajul la surs ă. În: Tribuna Economic ă. 2002, nr. 43.
149. Grigorie-L ăcriță N. Regimul fiscal al contri buabililor. În: Tribuna Economic ă. 2002, nr. 46.
150. Grigorie-L ăcriță N. Impunerea contribua bililor. În: Impozite și taxe. 2002, nr. 4.
151. Popescu L. Redefinirea func țiilor sistemului fiscal în literatura economic ă actuală. În:
Finanțe, credit, contabil itate. 2001, nr. 10.
152. Popescu L. Con ținutul economic al finan țelor publice și impozitului. În: Finan țe, credit,
contabilitate. 2001, nr. 1.
din materialele simpozioanelor
153. Cobzari L. și alții. Gestionarea finan țelor publice în Re publica Moldova. În: Știința,
businessul, societatea: conferin ța internațională. Chișinău: 2004, p. 31-34.
154. Fuior E. Sistemul fiscal și utilizarea lui în reglarea ch eltuielilor bugeta re. În: Analele
Academia de Transporturi, Informatic ă și Comunica ții. Chișinău: 2003, vol. II (III), p. 189-
199.
155. Hîncu R. și alții. Impactul impozitelor indirecte as upra proceselor social-economice. În:
Analele ASEM. Chi șinău: CEP ASEM, 2004 , p. 273-280.
156. Manole T. Racordarea finan țelor publice ale Repub licii Moldova la cerin țele standardelor
europene. În: Conferin ța tehnico- științifică jubiliară a colaboratorilor, doctoranzilor și
studenților. Chișinău: UTM, 2004, p. 196-197.
157. Patraș M. Economia R. Moldov a în economia mondial ă. În: Simp. Professorum. Seria
Economie, ULIM. Chi șinău: 2001, 248 p.
158. Pîslaru P. Integrarea R. Mo ldova în economia mondial ă. În: Simp. Prof. Serie Economie,
ULIM. Chi șinău: 2001, 248 p.
159. Pîslaru P. Exigen țele integr ării R.Moldova în economia mondial ă În: Materialele
simpozionului interna țional. Chi șinău: 2001, 248 p.
160. Roșca P. Rela ții economice interna ționale. În: Simpozionul al III-a interna țional. Chi șinău:
IREI, 2002, 280 p.

121Anexa 1

Schema 1.1.3. Structura resurselor finaciare publice [52, p.64]

Regularitatea încas ărilor
la Bugetul public na țional
Provenen ța resurselor
Resurse
externe
Resurse
interne
Împrumutiri de stat
extrene
Sub form ă de a jutoare nerambursabile
-de la guvernele altor țîri
-de la institu țiile finaciar-bancare interna ționale
-de la bănci private etc.
-impozite si taxe
-venituri de la întreprinderile și propritet ățile de stat
-donațiile intrene
-emisiunea de bani de hîrtie
-împrumuturi interne
Resurse
extraordinare
Resurse
ordinare
-emisiunea de bani de hirtie peste necesit ăți;
-împrumuturile de stat interne și extene;
-ajutoare ,transferuri din str ăinătate;
-sume primite din participa ții de capital în str ăinătate;
-valorificarea peste hota re a bunurilor statului;

Contribuții
pentru asigurările
sociale de
stat
Venituri fiscale
Venituri nefiscale
Impozite directe și indirecte:
– pe venitul persoanelor fizice și juridice;
– asupra averii; – TVA, accize, pe consum; – taxe vamale; – taxe de timbru și de
înre
gistrare.
De la întreprinderi și
proprietăți de stat:
– dividente, redeven țe;
-chirii, arenzi. Venituri de la institu ții
publice; Diverse ale venituri (v ărsă-
minte
)
Transferuri
externe

122Anexa 2

Schema 1.1.4. Clasifica ția veniturilor bugetare
Sursa: Elaborată de autor în baza actelor normative
(1)Venituri curente
(2)Mijloace speciale
ale institu țiilor publice
(5)Transferuri
Venituri
fiscale
Încasările
fiscale
– impozitele pe
venit; – contribu ții de
asigurări sociale de
stat obligatorii; – impozitele pe proprietate; – impozitele intrene pe m ărfuri
si servicii (TVA,accize etc); – impozitele asupra comerțului
intrenațional si
operațiunilor
exeterne;
– alte impozite.
– venituri din activitatea de
antreprenoriat și din
proprietate; – taxele și plățile
administrative; – amenzile și sancțiunile
administrative.
– mijloace din
privatizarea bunurilor proprietate public ă;
– mijloace din vînzarea bunurilor proprietate public ă;
-etc.
– de peste hotare.
-mijloace încasate pin decont ări reciproce de la
bugete de alt nivel.
-pentru chletuieli capitale de la bugete de la alt
nivel.
-pentru cheltuieli curente primite de la bugete de
alt nivel.
(6)Granturi
Externe
Interne
(4)Mijloace din
vînzarea și
privatizarea bunurilor
proprietate public ă
(3)Veniturile
fondurilor speciale
-alte tipuri de transferuri.

123Anexa 3

Schema 1.1.5. Resursele bugetului administr țtiei centrale de stat [53, p.43]

(1)Venituri
curente
(2)Venituri din
operațiuni cu capital din
transferuri de capital
Venituri din vînzarea
capitalului fix si din
transferuri de capital
Încasari nefiscale
Încasări
fiscale
-venituri din activitatea de
antreprenoriate; -taxele și plățile administrative
-amenzile și sancțiunile
administrative
-încasările neidentificate
Impozite
indirecte
Impozite directe
-taxa pe valoarea
adăugata ;
-accizele; -taxele rutiere
speciale
-impozit pe
venit -impozit pe
proprie
Venituri din vînzarea capitalului fix
(venituri din privatizarea întreprinederilor de stat și a
fondurilor fixe) Încasările de la vinzarea
patrimoniului de stat. Veniturile din vî nzarea terenurilor
și activelor nemateriale
(3) Granituri
Externe

124Anexa 4

Schema 1.1.6. Structura veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale [53, p.104]

Veniturile bug etelor unit ăților
administrativ-teritoriale
Venituri proprii se constituie din impozitele și
taxele locale, se vireaz ă direct și integral la bugetele
respective
Fonduri speciale pentru sus ținerea unor programe de
interes local, cu respectarea dispozi țiilor legale, ale
autorităților reprezentative și deliberative ale
unităților administrativ-teritoriale
Defalcări de la venituri le generale de
stat , conform normativelor pr ocentuale stabilite
prin legea bugetar ă anuală
Transferuri sunt mijloacele financ iare alocate, de l a
bugetul de stat la bugetele ra ionale, bugetul central al
unității teritoriale autonome, bugetul mun. Chi șinău și
de la aceste bugete la bugetele locale
Mijloace speciale sunt veniturile institu ției publice
obținute de la efectuarea lucr ărilor și prestarea
serviciilor contra plat ă

125 Anexa 5
Tabelul 1.2.1. Încasările impozitului funciar, 2003-2008, mii lei
Suma încas ărilor M ărimea devierilor
2004/2003 2005/2004 2006/2005 2007/2006 2008/2007 IFPS, pe
unitățile
administrativ-
teritoriale 2003 (la
situația
din
01.01.04) 2004 (la
situația
din
01.01.05) 2005 (la
situația
din
01.01.06) 2006 (la
situația
din
01.01.07) 2007 (la
situația
din
01.01.08) 2008 (la
situația
din
01.01.09) mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%

mun. Chișinău 8908,8 10858,1 10525,3 10349,4 9433,3 9827, 8 1949,3 122,0 -332,8 96,94 -175, 9 98,33 -916,1 91,15 394,5 104,18
mun. Bălți 1925,2 2161,2 2366,2 2614,0 2039,6 2085,9 236 112,26 205 109,49 247,8 110,47 -574,4 78,03 46,3 102,27
r. Anenii Noi 3795,5 4771,6 5119,6 5478,7 4902,6 5440,0 976,1 125,72 348 107,29 359,1 107,01 -576,1 89,48 537,4 110,96
r. Basarabeasca 1745,6 1506,0 1377,4 1635, 3 1416,8 1794,9 -239,6 86,27 -128,6 91, 46 257,9 118,72 -218,5 86,64 378,1 126,69
r. Briceni 5794,3 6220,5 5973,1 6338,1 6045,1 6066,7 426,2 107,36 -247,4 96,02 365,0 106,11 -293,0 95,38 21,6 100,36
r. Cahul 8086,8 8604,4 9085,5 8956,2 8063,9 9233,0 517,6 106,40 481,1 105,59 – 129,3 0,99 -892,3 90,04 1169,1 114,50
r. Cantemir 3813,5 4161,8 4104,0 4185, 9 4502,9 4430,8 348,3 109,13 -57,8 98,61 81,9 102,00 317,0 107,57 -72,1 98,40
r. Călărași 3000,9 3099,4 3366,7 2936,1 2905,0 3220, 7 98,5 103,28 267,3 108,62 -430,6 87,21 -31,1 98,94 315,7 110,87
r. Căușeni 5552,8 7519,9 7317,5 7098,8 6267,0 7305, 8 1967,1 135,43 -202,4 97,31 -218, 7 97,01 -831,8 88,28 1038,8 116,58
UTA Găgăuzia 9603,4 11952,3 10687,4 8966,3 8333,8 11343,7 2348,9 124,46 -1264,9 89,42 -1721, 1 83,90 -632,5 92,95 3009,9 136,12
r. Cimișlia 5162,5 5712,8 5657,5 5376,4 5137,2 5913, 3 550,3 110,66 -55,0 99,03 -281, 1 95,03 -239,2 95,55 776,1 115,11
r. Criuleni 4004,0 5252,2 5067,5 5400, 6 4684,4 4890,6 1248,2 131,17 -184,7 96,48 353,1 106,57 -71,62 86,74 206,2 104,40
r. Dondușeni 4200,2 4521,0 4545,1 4726,0 4455,3 4748,3 320,8 107, 64 24,5 100,53 180,9 103,98 -270,7 94,27 293 106,58
r. Drochia 6886,1 8511,7 8256,2 7961,9 7738,5 8495,6 1625,6 123,61 -255,5 97,00 – 294,3 96,44 -223,4 97,14 757,1 109,78
r. Dubăsari 1594,6 1418,8 1764,0 1403,7 1254,7 1139,0 -175,8 88,98 345,2 124,33 -360, 3 79,57 -149,0 89,36 -115,7 90,78
r. Edineț 7231,7 6600,3 7664,2 7412,1 6900,8 7409, 8 -631,4 91,27 1063,9 116,12 -252, 1 96,71 -511,3 93,10 509 107,34
r. Fălești 4784,2 6319,9 6794,5 6792,0 5482,7 7483, 6 1535,7 132,10 474,6 107,51 -2,5 99,96 -1309,3 80,72 2000,9 136,49
r. Florești 6494,7 7730,6 8977,8 7906,9 6292,7 9309,3 1235,9 119,03 1247,2 116,13 -1070, 9 88,07 -1614,2 79,58 3016,6 147,94
r. Glodeni 4153,0 4734,3 5500,8 4903, 3 5021,9 5193,6 581,3 114,0 766,5 116,19 -597,5 89,14 118,6 102,42 171,7 103,41
r. Hîncești 8016,5 7703,4 7444,0 7095,3 6628,7 7497,6 -313,1 96,09 -259,4 96,63 -348, 7 95,32 -466,6 93,42 868,9 113,10
r. Ialoveni 3908,4 4659,1 4558,0 4180, 5 3715,8 4184,4 750,7 119,21 -101,1 97,83 -377,5 91,72 -464,7 79,00 468,6 112,61
r. Leova 3727,9 4037,2 4136,4 4103,5 3420,1 4300,3 309,3 108,30 99,2 102,46 – 32,9 99,20 -683,4 83,35 880,2 125,74
r. Nisporeni 2833,2 2911,5 3403,2 2899, 1 2509,4 2940,5 78,3 102,76 491,7 116,89 – 504,1 85,19 -389,7 89,56 431,1 117,18
r. Ocnița 3576,8 3865,3 4129,0 4378,7 4085,2 4095,2 288,5 108, 07 263,7 106,82 249,7 106,05 293,5 93,30 10 100,24
r. Orhei 5331,6 6575,7 6864,8 6975,6 6602,4 7143,6 1244,1 123,33 289,1 104,40 110, 8 101,61 -373,2 94,65 541,2 108,20
r. Rezina 3514,9 3307,6 3651,9 3832,8 3441,4 3509,6 -207,3 94,10 344,3 110,41 180,9 104,95 -391,4 89,79 68,2 101,99
r. Rîșcani 4506,2 5464,7 5077,1 7275,4 5989,2 6863,5 958,5 121,27 -387,6 92,91 2198, 3 143,30 -1286,2 82,32 874,3 114,60
r. Sîngerei 4862,6 5177,1 5666,3 5769, 7 4899,0 7364,5 314,5 106,47 489,2 109,45 103,4 101,82 -870,7 84,91 2465,5 150,32
r. Soroca 6395,1 7139,7 7062,2 7227,5 6584,8 7173,7 744,6 111,64 -77,5 98,91 165,3 102,34 -642,7 91,11 588,9 108,94
r. Strășeni 2570,7 2602,2 3340,6 2716,1 2755,8 2669,9 31,5 101,23 738,4 128,38 -624, 5 81,31 39,7 101,46 -85,9 96,88
r. Șoldănești 2869,4 3256,8 3471,6 3585,2 3638,5 3290, 9 387,4 113,50 214,8 106,60 113,6 105,27 53,3 101,49 -347,6 90,44
r. Ștefan-Vod ă 5756,7 5978,0 6825,2 6538,8 6308,4 6565, 4 221,3 103,84 847,2 114,17 -286, 4 95,80 -230,4 96,48 257 104,07
r. Taraclia 4248,4 5978,0 5779,7 3981, 3 3772,0 4345,6 1729,6 140,71 -198,3 96,68 -1798,4 68,88 -209,3 94,74 573,6 115,21
r. Telenești 3798,8 4318,8 4629,0 4736,4 4107,1 5019,6 520 113,69 310, 2 107,18 107,4 102,32 -629,3 86,71 912,5 122,22
r. Ungheni 5036,9 5511,7 5787,0 6195, 5 4888,7 5471,2 474,8 109,43 275,3 104,99 408,5 107,06 -1306,8 78,91 582,5 111,92
Total 167692,0 190934,1 195976,3 191932,4 174224, 7 197767,7 23242.1 113.86 5042.2 102.64 – 4043.9 97.94 -17707.7 90,77 23543 113 ,51
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Insp ectoratului Fiscal Principal de Stat

126Anexa 6
Tabelul 1.2.2. Structura încas ărilor impozitului funciar în unit ățile administrativ-teritoriale, în
2005-2008, %
Structura încas ărilor impozitului funciar total în: IFPS, pe unit ățile
administrativ-teritoriale 2005, % 2006, % 2007, % 2008, %
mun. Chișinău 5,4 5,4 5,4 5,0
mun. Bălți 1,2 1,4 1,2 1,1
raionul Anenii No i 2,6 2,9 2,8 2,8
raionul Basarabeas ca 0,7 0,8 0,8 0,9
raionul Briceni 3,0 3,3 3,5 3,1
raionul Cahul 4, 6 4,7 4, 6 4,7
raionul Cantemir 2,1 2,2 2,6 2,2
raionul Călărași 1,7 1,5 1,7 1,6
raionul Căușeni 3,7 3,7 3,6 3,7
UTA Găgăuzia 5,5 4,7 4,8 5,7
raionul Cimi șlia 2,9 2,8 2,9 3,0
raionul Criuleni 2,6 2,8 2,7 2,5
raionul Dondu șeni 2,3 2,5 2,6 2,4
raionul Drochia 4,2 4,1 4,4 4,3
raionul Dub ăsari 0,9 0,7 0,7 0,6
raionul Edine ț 3,9 3,9 4,0 3,7
raionul Fălești 3,5 3,5 3,1 3,8
raionul Flore ști 4,6 4,1 3,6 4,7
raionul Glodeni 2,8 2,6 2,9 2,6
raionul Hînce ști 3,8 3,7 3,8 3,8
raionul Ialoveni 2,3 2,2 2,1 2,1
raionul Leova 2, 1 2,1 2, 0 2,2
raionul Nisporeni 1,7 1,5 1,4 1,5
raionul Ocni ța 2,1 2,3 2,3 2,1
raionul Orhei 3, 5 3,6 3, 8 3,6
raionul Rezina 1,9 2,0 2,0 1,8
raionul Rî șcani 2,6 3,8 3,4 3,5
raionul Sîngerei 2,9 3,0 2,8 3,7
raionul Soroca 3, 6 3,8 3, 8 3,6
raionul Str ășeni 1,7 1,4 1,6 1,4
raionul Șoldănești 1,8 1,9 2,1 1,7
raionul Ștefan-Vod ă 3,5 3,4 3,6 3,3
raionul Taraclia 2,9 2,0 2,2 2,2
raionul Telene ști 2,4 2,5 2,4 2,5
raionul Ungheni 3,0 3,2 2,8 2,8
Total 100 100 100 100
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

127 Anexa 7
Tabelul 1.2.3. Încasările impozitului pe im obil, 2003-2008, mii lei
Suma încas ărilor M ărimea devierilor
2004/2003 2005/2004 2006/2005 2007/2006 2008/2007 IFPS, pe
unitățile
administrativ-
teritoriale 2003 (la
situația
din
01.01.04) 2004 (la
situația
din
01.01.05) 2005 (la
situația
din
01.01.06) 2006 (la
situația
din
01.01.07) 2007 (la
situația
din
01.01.08) 2008 (la
situația
din
01.01.09) mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%
mii lei
%

mun. Chișinău 12957,5 15038,6 16977,9 19224,5 13001,7 14528, 2 2081,1 116,06 1939,3 112,90 2246,6 113,23 -6222,8 67,63 1526,5 111,74
mun. Bălți 1920,3 2162,8 2189,1 2783,3 1704,2 1848, 8 241,7 112,59 26,3 101,22 594,2 127,14 -1079,1 61,23 144,6 108,48
r. Anenii Noi 486,1 576,1 621,4 699,8 673,8 706,8 90,0 118,51 45,3 107, 86 78,4 112,62 -26,0 96,28 33 104,90
r. Basarabeasca 370,8 385,9 338,8 517,1 200,4 216,2 15,1 108,31 -47,1 87, 79 178,3 152,63 -316,7 38,75 15,8 107,88
r. Briceni 537,1 728,7 613,5 692,7 604,0 643,4 191,6 135,67 -113,2 84,19 79,2 112,91 -88,7 87,20 39,4 106,52
r. Cahul 964,8 902,5 1046,3 1039,2 849,0 1071,0 -62,3 93,34 143,8 115,93 -7,1 99,32 -190,2 81,70 222 126,15
r. Cantemir 259,2 294,9 300,8 323, 8 296,8 350,9 35,7 113,77 5,9 102,00 23,0 107,65 -27,0 91,66 54,1 118,23
r. Călărași 457,6 496,6 557,8 544,8 486,2 451, 1 39,0 108,52 61,2 112,32 -13,0 97,67 -58,6 89,24 -35,1 92,78
r. Căușeni 527,0 615,2 641,6 827,2 468,0 602,1 88,2 116,74 26,4 104,29 185,6 128,93 -359,2 56,58 134,1 128,65
UTA Găgăuzia 1017,3 1368,1 1472,6 1425,9 1204,6 994,0 350,8 134,48 104,5 107,64 -46,7 96,83 -221,3 84,50 -210,6 82,52
r. Cimișlia 380,4 383,9 384,9 403,6 365,3 307,2 3,5 106,92 1,00 100,26 18,7 104,86 -38,3 90,51 -58,1 84,10
r. Criuleni 410,3 474,5 463,1 569, 2 436,6 482,7 64,2 115,65 -11,4 97,60 106,1 122,91 -132,6 76,70 46,1 110,56
r. Dondușeni 242,5 232,4 219,1 285,8 164,4 180,4 -10,1 95, 84 -13,3 94,28 66,7 130,44 -121,4 57,52 16 109,73
r. Drochia 479,6 471,5 531,0 545,8 472,2 446,2 -8,1 98,31 59,5 112,62 14,8 102, 79 -73,6 86,52 -26 94,49
r. Dubăsari 156,4 171,9 172,6 187,7 187, 9 201,3 15,5 109,91 0,7 100,41 15, 1 108,75 0,2 100,11 13,4 107,13
r. Edineț 537,2 539,5 562,9 644,4 499,4 566,5 2,3 100,43 23,4 104,34 81, 5 114,48 -145 77,50 67,1 113,43
r. Fălești 515,0 541,6 456,8 501,7 438,3 402, 0 26,6 105,17 -84,8 84,34 44,9 109,83 -63,4 87,36 -36,3 91,72
r. Florești 487,1 582,7 551,8 634,8 480,2 493,1 95,6 119,63 -30,9 94,70 83, 0 115,04 -154,6 75,65 12,9 102,69
r. Glodeni 252,8 267,9 273,6 341,1 283,8 249,6 15,9 105,97 5,7 102,13 67, 5 124,67 -57,3 83,20 -34,2 87,95
r. Hîncești 837,7 858,0 872,5 810,9 802,5 800, 4 20,3 102,42 14,5 101,69 -61,6 92,94 -8,4 98,96 -2,1 99,74
r. Ialoveni 385,9 483,2 450,3 523, 6 573,2 593,9 97,3 125,21 -32,9 93, 19 73,3 116,28 49,6 109,50 20,7 103,61
r. Leova 286,6 262,3 249,8 287,2 189, 7 190,5 -24,3 91,52 -12,5 95,23 37,4 114,97 -97,5 66,05 0,8 100,42
r. Nisporeni 351,3 372,6 367,2 406, 5 310,1 271,9 21,3 106,06 -5,4 98,55 39,3 110,70 -96,4 76,29 -38,2 87,68
r. Ocnița 348,6 402,3 461,9 455,4 343,8 391, 3 53,7 115,40 59,6 114,81 -6,5 98,59 -111,6 75,49 47,5 113,81
r. Orhei 805,7 786,3 742,8 920,3 798, 9 816,4 -19,4 97,59 -43,5 94,47 177,5 123,90 -121,4 86,81 17,5 102,19
r. Rezina 525,6 515,0 550,6 537,3 438,8 489,1 -10,6 97,98 35,6 106,91 – 13,3 97,58 -98,5 81,67 50,3 111,46
r. Rîșcani 383,2 447,1 392,7 411,8 298,9 330,4 63,9 116,68 -54,4 87,83 19, 1 104,86 -112,9 72,58 31,5 110,54
r. Sîngerei 433,8 474,0 489,2 517,3 385,4 338,0 40,2 109,27 15,2 103,21 28, 1 105,74 -131,9 74,50 -47,4 87,70
r. Soroca 623,4 642,8 677,3 711, 9 786,3 764,7 19,4 103,11 34,5 105,37 34,6 105,11 74,4 110,45 -21,6 97,25
r. Strășeni 466,4 577,8 639,0 602,4 588,7 573, 3 111,4 123,89 61,2 110,59 -36,6 94,27 -13,7 97,73 -15,4 97,38
r. Șoldănești 331,4 239,0 293,6 285,0 213,5 218, 6 -92,4 72,12 54,6 122,85 -8,6 97,07 -71,5 74,91 5,1 102,39
r. Ștefan-Vod ă 520,9 424,0 465,4 504,6 387,8 433, 5 -96,9 81,40 41,4 109,76 39,2 108,42 -116,8 76,85 45,7 111,78
r. Taraclia 293,5 376,3 333,4 401,1 219,0 267,0 82,8 128,21 -42,9 88, 60 67,7 120,31 -182,1 54,60 48 121,92
r. Telenești 267,5 259,8 219,4 355,7 206,1 228,4 -7,7 97,12 -40,4 84,45 136,3 162,12 -149,6 57,94 22,3 110,81
r. Ungheni 926,3 984,1 911,1 1017,4 729,9 755,0 57,8 106,24 -73,0 92,58 106,3 111,67 -287,5 71,74 25,1 103,44
Total 30746,7 34339,9 36491,7 40741,0 30089, 3 32203,7 3593,2 111,67 2151,8 106,27 4249, 3 111,64 -10651,7 73,86 2114,4 107,03
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Insp ectoratului Fiscal Principal de Stat

128Anexa 8
Tabelul 1.2.4. Structura încas ărilor impozitului pe imobil în unit ățile administrativ-teritoriale, în
2005-2008, %
Structura încas ărilor impozitului pe imobil total în: IFPS, pe unit ățile
administrativ-teritoriale 2005, % 2006, % 2007, % 2008, %
mun. Chișinău 46,5 47,1 43,2 45,1
mun. Bălți 6,0 6,8 5,7 5,7
raionul Anenii No i 1,7 1,7 2,2 2,2
raionul Basarabeas ca 0,9 1,3 0,7 0,7
raionul Briceni 1,7 1,7 2,0 2,0
raionul Cahul 2, 8 2,5 2, 8 3,3
raionul Cantemir 0,8 0,8 0,9 1,1
raionul Călărași 1,5 1,3 1,6 1,4
raionul Căușeni 1,8 2,0 1,6 1,9
UTA Găgăuzia 4,0 3,5 4,0 3,1
raionul Cimi șlia 1,1 1,0 1,2 1,0
raionul Criuleni 1,3 1,4 1,5 1,5
raionul Dondu șeni 0,6 0,7 0,5 0,6
raionul Drochia 1,5 1,3 1,6 1,4
raionul Dub ăsari 0,5 0,4 0,6 0,6
raionul Edine ț 1,5 1,6 1,7 1,8
raionul Fălești 1,3 1,2 1,5 1,2
raionul Flore ști 1,5 1,5 1,6 1,5
raionul Glodeni 0,7 0,8 0,9 0,8
raionul Hînce ști 2,4 2,0 2,7 2,5
raionul Ialoveni 1,2 1,3 1,9 1,8
raionul Leova 0, 7 0,7 0, 6 0,6
raionul Nisporeni 1,0 1,0 1,0 0,8
raionul Ocni ța 1,3 1,1 1,1 1,2
raionul Orhei 2, 0 2,2 2, 7 2,5
raionul Rezina 1,5 1,3 1,5 1,5
raionul Rî șcani 1,1 1,0 1,0 1,0
raionul Sîngerei 1,3 1,3 1,3 1,0
raionul Soroca 1, 9 1,7 2, 6 2,4
raionul Str ășeni 1,8 1,5 2,0 1,8
raionul Șoldănești 0,8 0,7 0,7 0,7
raionul Ștefan-Vod ă 1,3 1,2 1,3 1,3
raionul Taraclia 0,9 1,0 0,7 0,8
raionul Telene ști 0,6 0,9 0,7 0,7
raionul Ungheni 2,5 2,5 2,4 2,3
Total 100 100 100 100
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

129 Anexa 9
Tabelul 1.2.6. Încasările taxelor locale pe unit ățile administrativ-teritoriale pent ru perioada 2005-2008, mii lei
Taxa
pentru
prestarea
serviciilor
auto de
călători Taxa
pentru
amenajarea
localităților
din zona de
frontieră Taxa de
amplasare a
publicității Taxa
balnearăTaxa de
organizare
a
licitațiilor
și loteriilor
pe
teritoriul
u.a.t. Taxa de
piață Taxa
pentru
amenajare
a
teritoriuluiTaxa
pentru
cazare Taxa
pentru
unutățile
coerciale
și/sau de
prestări
servicii Taxa de
aplicare a
simbolicii
locale Taxa
pentru
parcare Taxa de
la
posesorii
de cîini Unitate
administrativ-
teritorial ă
115/39 115/40 115/41 115/42 115/56 122/27 122/28 122/29 122/30 122/32 122/34 122/41 Încasat
total
2008
2007
2006
2005
%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
mun. Chi șinău
2008 14318,6 0,00 13401,1 129,3 49,1 13662,9 11465,2 7498,4 43678,7 1573,9 2913,7 2,4 108693,3
2007 13981,7 0,00 2730,9 88,4 21,1 8420,7 10988,2 7592,8 34219,5 659,6 2409,9 2,8 81115,6
2006 16294,98 0,00 1658,55 84,13 28,52 7137,76 10409,37 6627,5 25146,02 495,55 2391,43 4,65 70278,45
2005 15884,62 0,00 976,37 263,43 131 7265,12 9045,07 4415,09 19057,01 368,66 1350,27 4,00 58760,6
2006/2005% 102,60 0,0 169,90 31,90 21,80 98, 20 115,10 150,1 132,0 134,4 177,1 0,0 119,6
2007/2006% 85,80 0,0 164,66 105,0 73,98 117, 97 105,56 114,57 136,08 133,10 100,77 60,22 115,42
2008/2007% 102,41 0,0 490,72 146,27 232,70 162, 25 104,34 98,76 127,64 238,61 120,91 85,71 134,00
mun. Bălți
2008 1448,8 0,00 782,9 0,00 0,00 1801,2 1307,9 115,3 4608,5 27,6 212,1 0,00 10304,3
2007 1539,7 0,00 347,8 0,00 0,00 1762,5 1222,0 92,6 3611,6 45.3 196,1 0,00 8817,6
2006 1641,82 0,00 266,93 0,00 0,00 1574,93 1230,78 50,45 2932,59 20,61 151,05 0,00 7869,16
2005 1952,98 0,00 272,16 0,00 0,00 2375,91 977,01 33,58 1507,91 42,04 140,15 0,00 7301,8
2006/2005% 84,1 0,0 98,1 0,0 0,0 66, 3 126,0 150,2 194,5 49,0 107,8 0,0 107,8
2007/2006% 93,78 0,0 130,30 0,0 0,0 111, 91 99,29 183,55 123,15 219,80 129,82 0,0 112,05
2008/2007% 94,10 0,0 225,10 0,0 0,0 102, 20 107,03 124,51 127,60 60,93 108,16 0,0 116,86
Anenii Noi
2008 25,3 0,00 43,7 0,00 24,0 81,4 500,3 0,00 792,3 12,2 0,00 0,00 1479,2
2007 4,5 0,00 11,9 0,00 24,0 73,2 453,2 0,00 752,2 12,3 0,00 0,00 1331,3
2006 0,00 0,00 5,20 0,00 23,07 44,94 462,73 0,00 666,40 14,52 0,00 0,00 1216,85
2005 1,08 0,00 3,11 0,00 5,95 23,59 349,89 0,00 483,03 7,48 0,00 0,00 874,18
2006/2005% 0,0 0,0 167,2 0,0 387,6 190, 5 132,3 0,0 138,0 194,1 0,0 0,0 139,2
2007/2006% 0,0 0,0 228,85 0,0 104,03 162, 88 97,94 0,0 112,88 84,71 0,0 0,0 109,41
2008/2007% 562,22 0,0 367,23 0,0 100 111, 20 110,39 0,0 105,33 99,187 0,0 0,0 111,11
Basarabeasca
2008 14,4 0,00 25,2 0,00 5,7 16, 7 225 0,00 243,6 0,00 0,00 0,00 530,2
2007 15,6 0,00 4,0 0,00 3,3 25,9 242,4 0,00 217,1 0,00 0,00 0,00 508,3
2006 14,43 0,00 9,51 0,00 9,46 39,44 249,55 0,00 200,01 0,00 0,00 0,00 522,39
2005 0,00 0,00 7,69 0,00 0,85 23,36 193,97 0,00 154,23 0,00 0,00 0,00 380,09
2006/2005% 0,0 0,0 123,6 0,0 1118,2 168, 8 128,7 0,0 129,7 0,0 0,0 0,0 137,4
2007/2006% 108,11 0,0 42,06 0,0 34,88 65, 67 97,13 0,0 108,54 0,0 0,0 0,0 97,30
2008/2007% 92,31 0,0 630 0,0 172,73 64, 48 92,82 0,0 112,21 0,0 0,0 0,0 104,31

130 Briceni
2008 14,5 107,7 78,8 0,00 30,5 173,6 497,2 13,6 1444,8 0,00 8,8 0,00 2369,5
2007 0,8 174,5 28,0 0,00 14,0 176,0 539,0 7,3 1041,3 0,00 6,0 0,00 1992,9
2006 0,88 77,01 10,16 0,00 26,80 174,29 499,26 4,38 781,13 0,24 7,05 0,00 1581,22
2005 0,21 0,00 9,90 0,00 1,71 231,75 461,30 4,97 588,38 0,00 5,81 0,00 1304,03
2006/2005% 425,1 0,0 102,7 0,0 1563,9 75,2 108,2 88 132,8 0,0 121,5 0,0 121,3
2007/2006% 90,9 226,59 275,59 0,0 52,24 100, 98 107,96 166,67 133,31 0,0 85,11 0,0 126,04
2008/2007% 1812,5 61,72 281,43 0,0 217,86 98, 64 92,24 186,30 138,75 0,0 146,67 0,0 118,90
Cahul
2008 327,2 918,4 175,7 484,0 38,7 517,5 1036,6 44,6 2577,5 5,3 38,4 0,00 6163,9
2007 298,4 742,1 48,4 364,0 34,8 441,9 1002,5 36,7 1765,6 5,1 29,7 0,00 4769,2
2006 223,27 809,50 61,68 285,08 38,92 415,78 1010,16 54,66 1173,06 13,81 32,51 0,00 4111,43
2005 198,43 0,00 39,78 186,13 24,51 355,82 857,69 34,52 659,27 12,80 15,51 0,00 2384.45
2006/2005% 112,5 0,0 155,1 153,2 158,8 116, 9 117,8 158,4 177,9 107,9 209,6 0,0 172,7
2007/2006% 133,65 0,0 78,47 127,68 89,41 106, 28 99,24 67,14 150,51 36,93 91,36 0,0 116,00
2008/2007% 109,655 0,0 363,02 132,97 111,22 117, 11 103,40 121,53 145,98 103,92 129,29 0,0 129,24
Cantemir
2008 0,00 0,00 79,8 0,00 87,1 75,0 379,4 0,4 416,8 0,00 1,6 0,00 1040,1
2007 0,00 0,00 11,8 0,00 25,2 65,3 377,5 0,00 267,4 0,00 0,00 0,00 747,2
2006 0,00 0,00 3,31 0,00 12,52 46,65 505,63 0,00 196,22 0,00 0,00 0,00 764,32
2005 0,00 0,00 2,41 0,00 4,31 46,39 387,59 0,00 132,69 0,00 0,00 0,00 573,38
2006/2005% 0,0 0,0 137,5 0,0 290,4 100, 6 130,5 0,0 147,9 0,0 0,0 0,0 133,3
2007/2006% 0,0 0,0 356,50 0,0 201,28 139, 98 74,66 0,0 136,28 0,0 0,0 0,0 97,76
2008/2007% 0,0 0,0 676,27 0,0 345,63 114, 85 100,50 0,0 155,87 0,0 0,0 0,0 139,20
Călărași
2008 10,2 0,00 66,5 381,4 0,1 55,1 347,0 1,9 678,1 25,4 0,00 0,00 1565,7
2007 12,0 0,00 19,8 382,9 -1,4 53, 2 326,9 1,9 538,1 0,00 0,00 0,00 1333,4
2006 13,89 0,00 7,37 240,82 5,91 49,12 334,99 2,03 337,94 0,08 0,00 0,00 992,16
2005 8,64 0,00 1,37 146,49 11,52 51,37 269,92 1,55 212,60 35,00 0,00 0,00 738,47
2006/2005% 160,8 0,0 536,5 164,4 51,3 95, 6 124,1 131,0 159,0 0,2 0,0 0,0 134,4
2007/2006% 86,39 0,0 268,66 159,00 -23,69 108,31 97,59 94,00 159,23 0,0 0,0 0,0 134,39
2008/2007% 85 0,0 335,86 99,61 -7,14 103,57 106,15 100 126,02 0,0 0,0 0,0 117,42
Căușeni
2008 78,3 0,00 123,4 0,00 28,3 94,6 369,0 2,4 826,8 0.00 71,1 0,00 1593,9
2007 54,2 0,00 29,3 0,00 10,6 94,9 347,8 2,4 752,0 0,20 0,20 0,00 1291,6
2006 48,01 0,00 12,05 0,00 9,06 100,24 375,28 4,38 606,56 0,65 0,23 0,00 1156,45
2005 0,00 0,00 5,80 0,00 19,05 46,60 335,56 3,61 464,03 0,00 0,23 0,12 875,00
2006/2005% 0,00 0,0 207,6 0,0 47,5 215, 1 111,8 121,3 130,7 0,0 97,9 0,0 132,2
2007/2006% 112,89 0,0 243,15 0,0 117,00 94, 67 92,68 54,79 123,98 30,77 86,96 0,0 111,69
2008/2007% 144,46 0,0 421,16 0,0 266,98 99,68 106,10 100 109,95 0,0 35550 0,0 123,41
UTA Găgăuzia
2008 185,3 0,00 238,3 0,00 21,6 665,8 860,9 39,4 2781,1 9,0 4,8 0,00 4806,2
2007 175,9 0,00 134,1 0,00 28,5 560,1 899,0 20,2 2165,5 0,20 1,90 0,00 3985,4
2006 171,24 0,00 70,71 0,00 3,76 514,98 854,67 18,68 1611,94 4,61 3,30 0,00 3253,88

131 2005 239,00 0,00 33,82 0,00 11,50 471,28 810,75 11,44 303,24 12,94 0,10 0,00 1894,06
2006/2005% 71,6 0,0 209,1 0,0 32,7 109, 3 105,4 163,2 531,6 35,6 3362,2 0,0 171,8
2007/2006% 102,72 0,0 189,65 0,0 757,98 108, 76 105,19 108,14 134,34 4,34 57,58 0,0 122,48
2008/2007% 105,34 0,0 177,70 0,0 75,79 118,87 95,76 195,05 128,43 4500 252,63 0,0 120,60
Cimișlia
2008 42,0 0,00 102,1 0,00 11,9 83,9 436,4 7,6 809,2 0,2 0,00 0,00 1493,3
2007 34,0 0,00 17,0 0,00 2,2 75,0 427,2 5,8 701,3 0,00 0,00 0,00 1262,5
2006 35,80 0,00 24,16 0,00 3,26 73,46 384,41 4,71 632,96 0,00 0,81 0,00 1159,57
2005 5,55 0,00 6,29 0,00 18,09 54,60 374,33 1,78 476,15 0,00 0,50 0,00 937,30
2006/2005% 645,4 0,0 384,1 0,0 18,0 134, 5 102,7 264,6 132,9 0,0 162,3 0,0 123,7
2007/2006% 94,97 0,0 70,36 0,0 67,48 102, 10 111,13 123,14 110,80 0,0 0,0 0,0 108,88
2008/2007% 123,53 0,0 600,59 0,0 540,91 111, 87 102,15 131,03 115,39 0,0 0,0 0,0 118,28
Criuleni
2008 0,00 0,00 91,6 0,00 11,9 20,0 276,5 2,3 638,6 0,00 0,00 0,00 1040,9
2007 0,00 0,00 18,9 0,00 0,00 18,4 255,7 0,00 494,6 0,00 0,00 0,00 787,6
2006 0,00 0,00 5,48 0,00 20,69 18,64 304,42 0,00 468,25 0,00 0,00 0,00 817,47
2005 0,00 0,00 2,38 0,00 45,15 26,12 321,18 0,00 343,22 0,00 0,00 0,00 738,05
2006/2005% 0,0 0,0 230,2 0,0 45,8 71, 4 94,8 0,0 136,4 0,0 0,0 0,0 110,8
2007/2006% 0,0 0,0 344,89 0,0 0,00 98, 71 84,00 0,0 105,63 0,0 0,0 0,0 96,35
2008/2007% 0,0 0,0 484,66 0,0 0,00 108, 70 108,13 0,0 129,11 0,0 0,0 0,0 132,16
Dondușeni
2008 0,00 0,00 76,7 0,00 0,00 480,2 240,1 3,3 651,8 0,00 0,00 0,00 1452,1
2007 0,00 0,00 10,2 0,00 0,00 137,4 236,7 0,00 563,5 0,00 0,00 0,00 947,8
2006 0,00 0,00 9,14 0,00 0,00 136,98 242,30 0,00 456,74 0,00 0,00 0,00 845,15
2005 0,00 0,00 1,44 0,00 0,00 99,58 138,51 0,00 327,42 0,00 0,00 0,00 566,94
2006/2005% 0,0 0,0 634,6 0,0 0,0 137, 6 174,9 0,0 139,5 0,0 0,0 0,0 149,1
2007/2006% 0,0 0,0 111,60 0,0 0,0 100, 31 97,69 0,0 123,38 0,0 0,0 0,0 112,15
2008/2007% 0,0 0,0 751,96 0,0 0,0 349, 49 101,44 0,0 115,67 0,0 0,0 0,0 153,21
Drochia
2008 0,00 0,00 31,0 0,00 66,1 380,0 473,3 14,5 873,7 0,00 14,0 0,00 1852,6
2007 0,00 0,00 22,8 0,00 1219,8 339,0 480,4 7,1 756,5 0,00 10,9 0,00 2836,5
2006 -3,00 0,00 10,90 0,00 402,81 267, 13 612,95 2,38 605,94 0,00 7,87 0,00 1906,99
2005 4,00 0,00 17,19 0,00 3,52 228,31 513,44 0,66 406,51 -0,90 4,05 0,00 1176,78
2006/2005% 0,0 0,0 63,4 0,0 11428,6 117, 0 119,4 359,3 100,0 0,0 194,.3 0,0 162,1
2007/2006% 0,0 0,0 209,17 0,0 302,82 126, 90 78,38 298,32 124,85 0,0 138,50 0,0 148,74
2008/2007% 0,0 0,0 135,96 0,0 5,42 112, 09 98,52 204,23 115,49 0,0 128,44 0,0 65,31
Dubăsari
2008 0,00 0,00 0,1 100,0 14,9 4,3 151,7 42,4 152,6 0,00 0,00 0,00 466
2007 0,00 0,00 1,8 79,1 8,4 3,7 150,0 32,4 146,7 0,00 0,00 0,00 422
2006 0,00 0,00 3,60 86,54 25,96 2,32 153,17 4,38 103,58 0,00 0,00 0,00 379,55
2005 0,00 0,00 0,18 0,31 1,76 2,35 124,14 3,18 115,62 0,00 0,00 0,00 247,55
2006/2005% 0,0 0,0 1957,1 28293,4 1478,1 0, 0 123,4 137,6 89,6 0,0 0,0 0,0 153,3
2007/2006% 0,0 0,0 50 91,40 32,36 159, 48 97,93 739,73 141,63 0,0 0,0 0,0 111,18
2008/2007% 0,0 0,0 5,56 126,42 177,38 116, 22 101,13 130,86 104,02 0,0 0,0 0,0 110,43

132 Edineț
2008 0,00 0,00 86,4 2,2 0.00 214,6 386,4 32,5 1404,6 0,00 0.00 0,00 2126,7
2007 2,00 0,00 39,5 0,00 0,3 208,6 355,5 26,5 794,4 0,00 0,1 0,00 1426,9
2006 0,00 0,00 40,10 0,00 1,52 232,68 362,45 12,95 690,62 0,00 0,03 0,00 1340,35
2005 0,00 0,00 18,68 0,00 14,37 176,71 311,01 10,89 568,99 0,00 0.02 0,00 1100,67
2006/2005% 0,0 0,0 214,7 0,0 10,6 131, 7 116,5 119,0 121,4 0,0 104.2 0,0 121,8
2007/2006% 0,0 0,0 98,50 0,0 19,74 89, 65 98,08 204,63 115,03 0,0 333,33 0,0 106,46
2008/2007% 0,0 0,0 218,73 0,0 0,0 102, 88 108,69 122,64 176,81 0,0 0,0 0,0 149,04
Fălești
2008 45,6 0,00 123,0 0,00 11,3 204,1 430,0 0,00 1033,1 0,00 2,5 0,00 1849,6
2007 99,9 0,00 10,1 0,00 17,8 127,0 423,3 0,3 791,0 0,00 0,00 0,00 1469,4
2006 107,42 0,00 2,63 0,00 -0,46 185, 17 418,82 0,06 624,05 0,00 0,00 0,00 1337,69
2005 113,15 0,00 1,03 0,00 25,42 181,46 444,84 0,01 476,16 0,00 0,00 0,00 1242,07
2006/2005% 94,9 0,0 254,9 0,0 0,0 102, 0 94,1 900,0 131,1 0,0 0,00 0,0 107,7
2007/2006% 93,00 0,0 384,03 0,0 -3869,57 68,59 101,07 500 126,75 0,0 0,0 0,0 109,85
2008/2007% 45,65 0,0 1217,82 0,0 63,48 160, 71 101,58 0,0 130,61 0,0 0,0 0,0 125,87
Florești
2008 9,8 0,00 102,3 0,00 39,6 440,4 505,3 2,9 1361,7 128,9 2,5 0,00 2593,4
2007 9,8 0,00 16,7 0,00 6,9 406,0 457,4 1,1 851,8 170,4 0,2 0,00 1920,3
2006 8,53 0,00 9,83 0,00 3,90 423,13 465,57 1,51 538,35 84,89 1,66 0,00 1537,36
2005 0,36 0,00 3,41 0,00 1,28 391,54 481,78 0,67 491,12 51,36 0,62 0,00 1422,14
2006/2005% 2370,0 0,0 288,0 0,0 304,8 108, 1 96,6 224,6 109,6 165,3 266,2 0,0 108,1
2007/2006% 114,89 0,0 169,89 0,0 176,92 95, 95 98,25 72,848 158,22 200,73 12,05 0,0 124,91
2008/2007% 100 0,0 612,57 0,0 573,91 108, 47 110,47 263,64 159,86 75,65 1250 0,0 135,05
Glodeni
2008 0,00 0,00 21,4 0,00 7,7 99,7 293,0 5,5 659,9 0,4 0,00 0,00 1087,6
2007 0,00 0,00 2,6 0,00 2,1 65,3 289,0 2,5 558,1 0,00 0,00 0,00 919,6
2006 0,15 0,00 1,32 0,00 6,96 65,38 341,21 1,90 520,91 0,00 0,00 0,00 937,84
2005 0,93 0,00 1,43 0,00 4,66 75,07 262,59 2,15 327,77 0,00 0,00 0,00 674,60
2006/2005% 16,5 0,0 92,1 0,0 149,5 87, 1 129,9 88,4 158,9 0,00 0,0 0,0 139,0
2007/2006% 0,00 0,0 196,97 0,0 30,17 99, 88 84,70 131,58 107,14 0,0 0,0 0,0 98,06
2008/2007% 0,00 0,0 823,08 0,0 366,67 152,68 101,38 220 118,24 0,0 0,0 0,0 118,27
Hîncești
2008 165,6 2108,6 236,5 0,00 8,8 116,2 758,1 1,0 1461,2 1,2 6,9 0,00 4864,1
2007 24,4 1621,4 51,6 0,00 10,2 110,9 716,5 1,2 1181,4 3,9 2,6 0,00 3724,1
2006 9,98 1460,49 22,87 0,00 23,54 177,84 798,41 0,46 1095,99 0,82 12,24 0,00 3542,62
2005 2,80 0,00 16,56 0,00 26,50 78,25 665,29 0,05 703,62 1,38 2,05 0,00 1496,50
2006/2005% 356,5 0,0 138,1 0,0 88,8 150, 6 120,0 968,1 155,8 59,3 596,3 0,0 236,7
2007/2006% 244,49 111,02 225,62 0,0 43,33 62, 36 89,74 260,87 107,79 475,61 21,24 0,0 105,12
2008/2007% 678,69 130,05 458,33 0,0 86,27 104, 78 105,81 83,33 123,68 30,769 265,38 0,0 130,61
Ialoveni
2008 5,3 0,00 54,2 0,00 15,1 0,7 363,0 0,00 688,0 34,5 1,7 0,00 1159,5
2007 0,00 0,00 4,0 0,00 31,1 12,9 326,9 0,00 527,6 1,3 0,00 0,00 903,8
2006 1,50 0,00 2,74 0,00 53,89 12,73 358,87 0,00 355,37 -0,11 0,00 0,00 784,99

133 2005 0,00 0,00 0,33 0,00 16,96 11,20 320.91 0,00 242,91 34,85 0.63 0,00 627,78
2006/2005% 0,00 0,0 834,0 0,0 317,6 113, 7 111,8 0,0 146,3 0,0 0,00 0,0 125,0
2007/2006% 0,00 0,0 145,99 0,0 57,71 101, 34 91,09 0,0 148,46 -1181,82 0,00 0,0 115,14
2008/2007% 0,00 0,0 1355 0,0 48,55 5, 43 111,04 0,0 130,40 2653,85 0,00 0,0 128,29
Leova
2008 0,00 0,00 56,4 0,00 4,4 65,4 325,2 0,00 637,1 0,00 0,00 0,00 1088,5
2007 0,00 0,00 1,8 0,00 9,6 50,9 279,3 0,00 506,2 0,00 0,00 0,00 847,8
2006 0,00 0,00 0,00 0,00 18,25 68,53 333,36 0,00 398,59 0,00 0,00 0,00 818,73
2005 0,00 0,00 0,00 0,00 18,15 39,54 319,91 0,00 289,58 0,00 0,00 0,00 667,18
2006/2005% 0,0 0,0 0,00 0,0 100,5 173, 3 104,2 0,0 137,6 0,0 0,0 0,0 122,7
2007/2006% 0,0 0,0 0,00 0,0 52,60 74, 27 83,78 0,0 127,00 0,0 0,0 0,0 103,55
2008/2007% 0,0 0,0 3133,33 0,0 45,83 128, 49 116,43 0,0 125,86 0,0 0,0 0,0 128,39
Nisporeni
2008 12,8 0,00 71,8 0,00 7,7 120,0 344,4 2.9 678,4 12,0 0,9 0,00 1250,9
2007 0,00 0,00 18,4 0,00 1,8 100,2 318,1 0,00 520,4 5,7 1,4 0,00 966,0
2006 0,00 0,00 3,06 0,00 15,59 113,60 292,54 0,00 441,08 36,46 3,39 0,00 905,72
2005 0,00 0,00 1,46 0,00 7,14 38,28 233,41 0,00 298,18 50,78 0,45 0,00 629,69
2006/2005% 0,00 0,0 210,0 0,0 218,4 296, 8 125,3 0,00 147,9 71,8 762,4 0,0 143,8
2007/2006% 0,0 0,0 601,31 0,0 11,55 88, 20 108,74 0,0 117,98 15,63 41,30 0,0 106,66
2008/2007% 0,0 0,0 390,22 0,0 427,78 119, 76 108,27 0,0 130,36 210,53 64,29 0,0 129,49
Ocnița
2008 33,9 207,5 33,9 0,00 -0,7 134, 5 301,0 3,5 453,7 0,00 0,2 0,00 1167,5
2007 10,9 248,0 7,0 0,00 4,1 141,7 305,1 8,3 368,7 0,00 0,00 0,00 1093,8
2006 8,61 181,63 3,70 0,00 5,72 158,85 327,98 0,71 306,21 0,00 0,00 0,00 803,17
2005 3,04 0,00 0,00 0,00 0,21 172,04 260,16 0,00 245,84 0,00 0,00 0,00 681,30
2006/2005% 283,1 0,0 0,0 0,0 2724,6 92, 3 126,1 0,0 124,6 0,0 0,00 0,0 117,9
2007/2006% 126,60 136,54 189,19 0,0 71,68 89, 20 93,02 1169,01 120,41 0,0 0,0 0,0 136,19
2008/2007% 311,01 83,67 484,29 0,0 -17,07 94,92 98,66 42,17 123,05 0,0 0,0 0,0 106,74
Orhei
2008 477,2 0,00 283,9 0,00 0,00 326,0 588,7 97,8 1303,5 213,5 22,2 0,00 3312,8
2007 352,7 0,00 27,2 0,00 0,00 406,6 586,4 167,1 1070,5 172,7 13,8 0,00 2797,0
2006 381,28 0,00 19,63 0,00 0,00 431,37 544,90 25,20 925,98 169,32 19,58 0,00 2517,25
2005 388,25 0,00 8,43 0,00 0,10 546,21 449,28 17,27 625,62 227,57 5,62 0,00 2268,34
2006/2005% 98,2 0,0 232,8 0,0 0,0 79 121,3 145,9 148 74,4 348,4 0,0 111
2007/2006% 92,50 0,0 138,56 0,0 0,0 94, 26 107,62 663,10 115,61 102,00 70,48 0,0 111,11
2008/2007% 135,30 0,0 1043,75 0,0 0,0 80, 18 100,39 58,53 121,77 123,62 160,87 0,0 118,44
Rezina
2008 40,3 0,00 55,3 0,00 -0,7 89, 6 212,4 52,9 472,0 0,00 6,9 0,00 928,7
2007 14,4 0,00 10,3 0,00 -115,9 60, 6 215,5 36,3 360,0 0,00 2,7 0,00 583,9
2006 16,37 0,00 9,32 0,00 135,45 71,50 211,58 31,20 271,99 0,00 1,76 0,00 749,17
2005 0,00 0,00 4,26 0,00 18,80 45,43 189,81 5,63 154,62 0,00 0,00 0,00 418,54
2006/2005% 0,0 0,0 219,0 0,0 720,5 157, 4 111,5 554,3 175,9 0,0 0,0 0,0 179,0
2007/2006% 87,97 0,0 110,52 0,0 -85,57 84,76 101,85 116,35 132,36 0,0 153,41 0,0 77,940
2008/2007% 279,86 0,0 536,89 0,0 0,60 147, 85 98,56 145,73 131,11 0,0 255,56 0,0 159,05

134 Rîșcani
2008 4,6 230,0 0,00 0,00 5,8 546,9 303,0 1,6 964,1 1,3 0,00 0,00 2057,3
2007 11,6 278,0 0,9 0,00 7,9 561,9 290,3 0,00 747,1 0,4 0,00 0,00 1898,1
2006 13,16 147,31 0,90 0,00 10,45 542,16 353,91 0,00 652,52 -1,46 0,20 0,00 1719,14
2005 1,80 0,00 0,40 0,00 19,03 539,87 298,68 0,00 536,66 3,70 3,10 0,00 1403,24
2006/2005% 731,1 0,00 225.0 0,0 54,9 100, 4 118,5 0,00 121,6 0,0 6,5 0,0 122,5
2007/2006% 88,15 188,72 100 0,0 75,60 103,64 82,03 0,0 114,49 -27,40 0,00 0,0 110,41
2008/2007% 39,66 82,73 0,0 0,0 73,42 97,33 104,37 0,0 129,05 325 0,00 0,0 108,39
Sîngerei
2008 57,7 0,00 73,9 0,00 14,2 52,7 319,7 1,6 638,7 0,00 0,8 0,00 1159,3
2007 0,00 0,00 14,9 0,00 12,8 63,8 310,2 0.00 415,7 0,00 1,3 0,00 818,7
2006 0,00 0,00 5,74 0,00 10,13 91,15 351,70 3,08 366,21 -3.34 1,54 0,00 826,21
2005 0,00 0,00 1,07 0,00 5,01 66,76 318,86 0,00 309,23 3,44 0,61 0,00 704,98
2006/2005% 0,00 0,0 536,2 0,0 202,1 136,5 110,3 0,00 118,4 0,00 253 0,0 117,2
2007/2006% 0,0 0,0 259,58 0,0 126,36 69, 99 88,20 0,00 113,51 0,00 84,42 0,0 99,09
2008/2007% 0,0 0,0 495,97 0,0 110,94 82, 60 103,06 0,00 153,64 0,00 61,54 0,0 141,60
Soroca
2008 427,2 4,2 96,0 0,00 9,2 564,3 565,2 53,7 1327,9 3,6 8,0 0,00 3059,3
2007 395,7 4,7 21,9 0,00 3,4 445,4 488,3 16,0 1059,0 2,6 6,5 0,00 2443,5
2006 408,63 4,57 24,47 0,00 2,91 335,02 537,34 11,90 834,50 2,71 5,00 0,00 2167,05
2005 399,63 0,00 19,21 0,00 3,66 229,83 442,40 6,70 687,11 1,01 1,69 0,00 1791,23
2006/2005% 102,3 0,00 127,4 0,0 79,6 145, 8 121,5 177,5 121,5 269,3 296,3 0,0 121,0
2007/2006% 96,84 102,84 89,50 0,0 116,84 132,95 90,87 134,45 126,90 95,94 130 0,0 112,76
2008/2007% 107,96 89,36 438,36 0,0 270,59 126, 70 115,75 335,63 125,39 138,46 123,08 0,0 125,20
Strășeni
2008 69,3 0,00 172,8 0,00 1,7 96,3 125,2 0,00 313,5 0,00 0,9 0,00 779,7
2007 29,7 0,00 13,2 0,00 26,8 80,4 410,5 0,00 444,0 5,0 8,4 0,00 101,8
2006 28,16 0,00 16,53 0,00 42,49 86,83 392,39 0,00 345,54 0,50 0,61 0,00 911,05
2005 13,14 0,00 1,97 0,00 115,77 67,08 367,07 0,00 254,06 1,08 1,30 0,00 821,47
2006/2005% 214,3 0,0 841,2 0,0 36,7 129, 4 106,9 0,0 135,2 46,3 47,3 0,0 110,9
2007/2006% 105,47 0,0 79,85 0,0 63,07 92,59 104,62 0,0 128,49 1000 1377,05 0,0 11,17
2008/2007% 233,33 0,0 1309,09 0,0 6,34 119, 78 30,50 0,0 70,61 0,0 10,71 0,0 765,91
Șoldănești
2008 0,00 0,00 21,0 0,00 1,3 124,3 446,6 20.8 906,2 31,3 0,00 0,00 1551,5
2007 0,00 0,00 7,20 0,00 1,30 88,3 114,5 0,00 194,9 0,00 0,00 0,00 406,2
2006 0,00 0,00 6,53 0,00 -0,91 63, 21 144,44 0,00 174,34 0,00 0,00 0,00 387,60
2005 0,00 0,00 0,77 0,00 4,56 54,56 144,02 0,00 93,46 0,00 0,00 0,00 297,36
2006/2005% 0,0 0,0 849,2 0,0 0,0 115, 9 100,3 0,00 186,5 0,00 0,0 0,0 130,3
2007/2006% 0,0 0,0 110,26 0,0 -142,86 139,69 79,27 0,0 111,79 0,0 0,0 0,0 104,80
2008/2007% 0,0 0,0 291,67 0,0 100 140, 77 390,04 0,0 464,96 0,0 0,0 0,0 381,95
Ștefan-Vod ă
2008 0,00 236,6 43,0 0,00 1,3 124,3 446,6 20,8 906,2 31,3 0,00 0,00 1801,1
2007 0,00 251,0 12,7 0,00 0,8 104,7 497,6 0,3 744,9 20,8 0,00 0,00 1632,8
2006 0,00 138,26 9,05 0,00 2,56 92,52 521,81 1,81 616,68 56,53 0,00 0,00 1439,21

135 2005 0,00 0,00 1,10 0,00 1,51 92,79 374,21 0,73 455,34 45,72 0,00 0,00 971,40
2006/2005% 0,0 0,00 822,8 0,0 169,5 99, 7 139,4 247,6 135,4 123,6 0,0 0,0 148,2
2007/2006% 0,0 181,54 140,33 0,0 31,25 113, 16 95,36 16,57 120,79 36,79 0,0 0,0 113,45
2008/2007% 0,0 94,26 338,58 0,0 162,5 118, 72 89,75 6933,33 121,65 150,48 0,0 0,0 110,31
Taraclia
2008 6,4 65,1 85,5 0,00 9,6 17,7 343,0 16,6 905,0 0,1 0,00 0,00 1449,0
2007 3,6 66,7 22,3 0,00 21,2 36,3 348,9 13,1 683,3 0,3 0,00 0,00 1195,7
2006 0,00 0,00 8,46 0,00 14,67 39,99 350,49 17,36 502,19 0,74 0,00 0,00 933,88
2005 0,43 0,00 2,75 0,00 3,84 25,87 158,56 8,58 435,11 0,78 0,00 0,00 635,92
2006/2005% 0,00 0,00 307,2 0,0 382,2 154, 6 221,0 202,3 115,4 94,6 0,0 0,0 146,9
2007/2006% 0,00 0,00 263,59 0,0 144,51 90, 77 99,55 75,47 136,06 40,54 0,0 0,0 128,04
2008/2007% 177,78 97,60 383,41 0,0 45,28 48, 76 98,31 126,72 132,45 33,33 0,0 0,0 121,18
Telenești
2008 1,2 0,00 24,2 0,00 12,7 60,1 352,7 0,00 764,4 0,00 1,4 0,00 1216,7
2007 0,00 0,00 18,7 0,00 14,5 59,4 309,7 0,00 528,2 0,00 0,00 0,00 930,5
2006 0,00 0,00 5,88 0,00 25,26 62,64 363,16 0,00 462,29 0,00 0,00 0,00 919,22
2005 0,00 0,00 0,11 0,00 2,04 56,90 232,96 0,00 258,05 0,00 0,00 0,00 550,06
2006/2005% 0,00 0,0 5133,2 0,0 1236,2 110,1 155,9 0,0 100 0,0 0,00 0,0 167,1
2007/2006% 0,0 0,0 318,03 0,0 57,40 94, 83 85,28 0,0 114,26 0,0 0,0 0,0 101,23
2008/2007% 0,0 0,0 129,41 0,0 87,59 101, 18 113,89 0,0 144,72 0,0 0,0 0,0 130,76
Ungheni
2008 87,3 1618,1 102,5 0,00 3,2 523,7 494,7 7,0 1559,1 41,1 4,5 0,00 4434,2
2007 196,0 1516,9 21,4 0,00 1,2 327,0 453,3 7,6 1154,1 16,1 4,3 0,00 3697,9
2006 177,79 1336,46 26,33 0,00 8,17 223,63 474,86 474,86 926,76 9,46 3,15 0,00 3191,23
2005 140,38 0,00 17,70 0,00 7,51 217,63 405,18 5,44 632,00 9,61 6,09 0,00 1441,54
2006/2005% 126,6 0,00 148,8 0,0 108,7 102, 8 117,2 85,0 146,6 98,4 51,7 0,0 221,4
2007/2006% 110,24 113,50 81,28 0,0 14,69 146, 22 95,46 1,60 124,53 170,19 136,51 0,0 115,88
2008/2007% 44,54 106,67 478,97 0,0 266,67 160, 15 109,13 92,11 135,09 255,28 104,65 0,0 119,91
Ponderea fiec ărei taxe
în suma total ă, 2005, %
19,82
0,0
1,52
0,61
0,59
14,75
22,36
4,68
34,10
0,0
1,58
0,004
100,00
Total 2005 19358,4 0,00 1480,5 596,4 575,5 14409, 2 21841,3 4568,5 33316,7 0,00 1538,8 4,2 97689,5
Ponderea fiec ărei taxe
în suma total ă, 2006, %
15,70
3,33
1,90
0,56
0,79
11,23
20,49
5,52
37,62
0,73
2,12
0,004
100,00
Total 2006 19602,9 4155,2 2377,8 696,6 990,8 14014, 5 25575,5 6886,3 46967,5 906,6 2643,4 4,7 124826,0
Ponderea fiec ărei taxe
în suma total ă, 2007, %
12,09
3,43
2,63
0,64
1,01
10,99
17,81
5,65
43,06
0,79
1,89
0,002
100,00
Total 2007 17277,6 4903,3 3759,0 914,3 1448,6 15705, 1 25445,1 8079,4 61530,3 1122, 0 2696,2 2,8 142883,7
Ponderea fiec ărei taxe
în suma total ă, 2008, % 9,75 3,01 9,30 0,59 0,32 11,99 14, 43 4,41 43,22 1,16 1,81 0,001 100
Total 2008 17896,9 5523,3 17060,9 1096,9 586,4 22002, 1 26462,4 8086,3 79278,6 2122, 2 3325,8 2,4 183444,2
Sursa: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

136 Anexa 10
Tabelul 1.2.8. Veniturile proprii ale bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale, anul 2006

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Impozitul funciar (mii lei)
Ponderea impozitului funciar
în totalul veniturilor proprii,
%

Impozitul pe imobil (mii lei)
Ponderea impozitului pe
imobil în totalul veniturilor
proprii, %

Impozitul pe venitul
persoanelor fizice (mii lei)
Ponderea impozitului pe
venitul persoanelor fizice în
totalul veniturilor proprii, %

Taxele locale (mii lei)
Ponderea taxelor locale în
totalul veniturilor proprii, %
Alte impozite, perceperi și
încasări (mii lei)
Ponderea altor impozite,
perceperi și încasări în
totalul veniturilor proprii, %

Total venituri (mii lei)

mun. Chi șinău 10349.4 1.15 19224.5 2.13 717236.0 79.49 70278.4 7.79 85164.0 9.44 902279.3
mun. Bălți 2614.0 2.83 2783.3 3.02 65070.6 70.54 7869.2 8.53 13911.4 15.08 92248.5
r. Anenii Noi 5478.7 20.93 699.8 2.67 14037.5 53.64 1216.9 4.65 4738.8 18.11 26171.7
r. Basarabeasca 1635.3 14.87 517.1 4.70 7190.2 65.36 522.4 4.75 1335.2 12.14 11000.3
r. Briceni 6338.1 27.82 692.7 3.04 9271.0 40.69 1581.2 6.94 4899.4 21.51 22782.4
r. Cahul 8956.2 20.60 1039.2 2.39 23175.5 53.30 4118.3 9.47 6197.7 14.25 43486.7
r. Cantemir 4185.9 32.94 323.8 2.55 5422.5 42.67 768.8 6.05 2008.4 15.80 12709.4
r. Călărași 2936.1 18.79 544.8 3.49 8533.2 54.60 992.2 6.35 2626.8 16.81 15628.5
r. Căușeni 7098.8 30.29 827.2 3.53 11443.5 48.83 1156.4 4.93 2907.9 12.41 23433.8
UTA Găgăuzia 8966.3 19.32 1425.9 3.07 24247.8 52.26 3253.9 7.01 8506.7 18.33 46400.6
r. Cimișlia 5376.4 34.14 403.6 25.63 6250.9 39.69 1159.6 7.36 2559.4 16.25 15750.0
r. Criuleni 5400.6 27.61 569.2 2.91 9394.9 48.04 817.5 4.19 3373.3 17.24 19555.5
r. Dondu șeni 4726.0 33.87 285.8 2.05 5899.7 42.28 845.1 6.06 2195.9 15.74 13952.4
r. Drochia 7961.9 27.63 545.8 1.89 14849.9 51.52 1907.0 6.62 3556.1 12.34 28820.8
r. Dubăsari 1403.7 19.30 187.7 2.58 3816.0 52.46 379.5 5.22 1487.4 20.45 7274.3
r. Edineț 7412.1 28.73 644.4 2.50 12625.5 49.94 1340.3 5.20 3746.1 14.52 25795.5
r. Fălești 6792.0 29.82 501.7 2.20 10273.9 45.11 1337.7 5.87 3869.4 16. 99 22774.7
r. Florești 7906.9 27.54 634.8 2.21 14013.4 48.81 1537.4 5.36 4616.9 16.08 28709.3
r. Glodeni 4903.3 27.05 341.1 1.88 7417.9 40.92 937.8 5.17 4527.5 24.98 18127.5
r. Hîncești 7095.3 25.74 810.9 2.94 12706.1 46.10 3542.6 12.85 3406.4 13.36 27561.3

137 r. Ialoveni 4180.5 18.78 523.6 2.35 12823.7 57.59 785.0 3.53 3952.8 17.75 22266.0
r. Leova 4103.5 36.22 287.2 2.54 4487.3 39.61 818.7 7.23 1632.0 14.41 11328.6
r. Nisporeni 2899.1 25.72 406.5 3.61 4518.0 40.08 905.7 8.03 2543.7 22.56 11273.0
r. Ocnița 4378.7 27.20 455.4 2.83 7191.4 44.68 993.4 6.17 3077.4 19.12 16096.4
r. Orhei 6975.6 20.45 920.3 2.70 17924.9 52.56 2517.3 7.38 5767.0 16.91 34105.0
r. Rezina 3832.8 19.38 537.3 2.72 10290.6 52.04 749.2 3.79 4363.0 22.07 19772.9
r. Rîșcani 7275.4 30.36 411.8 1.72 7691.1 32.08 1719.1 7.17 6870.1 28.66 23967.5
r. Sîngerei 5769.7 31.61 517.3 2.83 8151.6 44.66 826.2 4.53 2987.3 16.37 18252.1
r. Soroca 7227.5 25.25 711.9 2.49 14427.2 50.41 2167.1 7.57 4087.7 14.28 28621.3
r. Strășeni 2716.1 13.75 602.4 3.05 12449.2 63.02 911.0 4.61 3076.0 15.57 19754.6
r. Șoldănești 3585.2 35.50 285.0 2.82 4238.0 41.96 387.6 3.84 1604.0 15.88 10099.8
r. Ștefan-Vod ă 6538.8 34.72 504.6 2.68 6967.5 37.00 1439.2 7.64 3383.6 17.97 18833.4
r. Taraclia 3981.3 27.70 401.1 2.79 7669.6 53.35 933.9 6.50 1389.5 9.67 14375.5
r. Telene ști 4736.4 34.58 355.7 2.60 5714.1 41.72 919.2 6.71 1972.4 14.40 13697.7
r. Ungheni 6195.5 20.40 1017.4 3.35 15682.1 51.65 3191.2 10.51 4276.6 8.16 30362.9
Total 191932,4 11.31 40741,0 2.40 1123156.2 66.17 124826.0 7.53 216617.7 12.76 1697269.0
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

138 Anexa 11
Tabelul 1.2.9. Veniturile proprii ale bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale, anul 2007

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Impozitul funciar (mii lei)
Ponderea impozitului funciar
în totalul veniturilor proprii,
%

Impozitul pe imobil (mii lei)
Ponderea impozitului pe
imobil în totalul veniturilor
proprii, %

Impozitul pe venitul
persoanelor fizice (mii lei)
Ponderea impozitului pe
venitul persoanelor fizice în
totalul veniturilor proprii, %

Taxele locale (mii lei)
Ponderea taxelor locale în
totalul veniturilor proprii, %
Alte impozite, perceperi și
încasări (mii lei)
Ponderea altor impozite,
perceperi și încasări în
totalul veniturilor proprii, %

Total venituri (mii lei)

mun. Chi șinău 9433,3 0,90 13001,7 1,25 889954,1 85,36 81115,6 7,78 49037,6 4,70 1042542,2
mun. Bălți 2039,6 2,09 1704,2 1,75 74933,8 76,89 8817,6 9,05 9957,2 10,74 97452,4
r. Anenii Noi 4902,6 20,40 673,8 2,80 14696,0 61,16 1331,3 5,54 2423,5 10,09 24027,2
r. Basarabeasca 1416,8 13,39 200,4 1,89 7867,0 74,33 508,3 4,80 591,00 5,58 10583,5
r. Briceni 6045,1 43,14 604,0 4,31 10231,0 73,00 1992,9 14,22 4348,3 31,03 14013,4
r. Cahul 8063,9 19,44 849,0 2,05 24587,6 59,26 4769,2 11,49 3220,2 7,76 41489,9
r. Cantemir 4502,9 38,19 296,8 2,52 5336,8 45,26 747,2 6,34 907,5 7,70 11791,2
r. Călărași 2905,0 19,53 486,2 3,27 9167,5 61,64 1333,4 8,97 980,8 6,59 14872,9
r. Căușeni 6267,0 28,37 468,0 2,26 12591,8 56,99 1291,6 5,85 1474,9 6,68 22093,3
UTA Găgăuzia 8333,8 19,62 1204,6 2,84 24163,6 56,88 3985,4 9,38 4791,9 11,28 42479,3
r. Cimișlia 5137,2 35,64 365,3 2,53 6196,5 42,99 1262,5 8,76 1452,0 10,07 14413,5
r. Criuleni 4684,4 28,49 436,6 2,66 8783,4 53,41 787,6 4,79 1752,0 10,65 16444,0
r. Dondu șeni 4455,3 32,40 164,4 1,20 6515,8 47,38 947,8 6,89 1669,5 12,14 13752,8
r. Drochia 7738,5 28,17 472,2 1,72 14239,4 51,83 2836,5 10,32 2187,7 7,96 27474,3
r. Dubăsari 1254,7 16,88 187,9 2,53 4800,9 64,59 422,1 5,68 767,1 10,32 7432,7
r. Edineț 6900,8 28,86 499,4 2,09 12562,8 52,53 1426,9 5,97 2524,7 10,56 23914,6
r. Fălești 5482,7 26,00 438,3 2,08 11032,5 52,33 1469,4 6,97 2661,2 12,62 21084,1
r. Florești 6292,7 22,21 480,2 1,70 15898,5 56,12 1920,3 6,78 3735,7 13,19 28327,5
r. Glodeni 5021,9 31,10 283,8 1,79 7640,9 47,31 919,6 5,69 2283,6 14,14 16149,8
r. Hîncești 6628,7 49,00 802,5 5,93 1258,9 9,31 3724,1 27,53 1113,5 8,23 13527,7

139 r. Ialoveni 3715,8 19,39 573,2 2,99 12367,5 64,54 903,8 4,72 1601,3 8,36 19161,6
r. Leova 3420,1 34,45 189,7 1,91 4896,6 49,32 847,8 8,54 574,6 5,79 9928,8
r. Nisporeni 2509,4 27,25 310,1 3,37 4521,6 49,10 966,0 10,49 901,3 9,79 9208,4
r. Ocnița 4085,2 26,54 343,8 2,23 7679,9 49,90 1093,8 7,11 2189,4 14,22 15392,1
r. Orhei 6602,4 20,13 798,9 2,44 19145 58,37 2797,0 8,53 3454,5 10,53 32797,8
r. Rezina 3441,4 17,64 438,8 2,25 12445,6 63,80 583,9 2,99 2599,0 13,32 19508,7
r. Rîșcani 5989,2 30,95 298,9 1,54 7646,2 39,51 1898,1 9,81 3519,3 18,19 19351,7
r. Sîngerei 4899,0 31,62 385,4 2,49 7856 50,71 818,7 5,28 1535,9 9,90 15493,0
r. Soroca 6584,8 22,00 786,3 2,63 15456,5 51,63 2443,5 8,16 4665,5 15,58 29936,6
r. Strășeni 2755,8 14,64 588,7 3,13 13047,4 69,32 101,8 0,54 2327,2 12,36 18820,9
r. Șoldănești 3638,5 39,61 213,5 2,32 4254,7 46,32 406,2 4,42 672,6 7,32 9185,5
r. Ștefan-Vod ă 6308,4 36,51 387,8 2,24 7114,4 41,17 1632,8 9,45 1836,5 10,63 17279,9
r. Taraclia 3772,00 24,91 219,0 1,45 8702,6 57,47 1195,7 7,90 1252,0 8,27 15141,3
r. Telene ști 4107,1 36,02 206,1 1,81 5439,1 47,71 930,5 8,16 718,2 6,30 11401,0
r. Ungheni 4888,7 16,44 729,9 2,46 18257,5 61,41 3697,9 12,44 2155,6 7,25 29729,6
Total 174224,7 9,70 30089,3 1,68 1322619,8 73,63 142883,7 7,95 126458,3 7,04 1776203,0
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

140 Anexa 12
Tabelul 1.2.10. Veniturile proprii ale bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale, anul 2008

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Impozitul funciar (mii lei)
Ponderea impozitului funciar
în totalul veniturilor proprii,
%

Impozitul pe imobil (mii lei)
Ponderea impozitului pe
imobil în totalul veniturilor
proprii, %

Impozitul pe venitul
persoanelor fizice (mii lei)
Ponderea impozitului pe
venitul persoanelor fizice în
totalul veniturilor proprii, %

Taxele locale (mii lei)
Ponderea taxelor locale în
totalul veniturilor proprii, %
Alte impozite, perceperi și
încasări (mii lei)
Ponderea altor impozite,
perceperi și încasări în
totalul veniturilor proprii, %

Total venituri (mii lei)

mun. Chi șinău 9827,8 0,68 14528,2 1,00 979347,42 67,42 108693,3 7,48 340182 23,42 1452579
mun. Bălți 2085,9 1,89 1848,8 1,68 90048,59 81,97 10304,3 9,38 5568,21 5,07 109855,8
r. Anenii Noi 5440,0 20,13 706,8 2,62 17745,80 65,67 1479,2 5,47 1651,6 6,11 27023,4
r. Basarabeasca 1794,9 14,34 216,2 1,73 8823,75 70,47 530,2 4,23 1155,65 9,23 12520,7
r. Briceni 6066,7 27,56 643,4 2,92 11609,10 52,74 2369,5 10,76 1322,9 6,01 22011,6
r. Cahul 9233,0 19,99 1071,0 2,32 27132,61 58,74 6153,9 13,32 2599,29 5,63 46189,8
r. Cantemir 4430,8 34,62 350,9 2,74 6006,05 46,92 1040,1 8,13 971,75 7,59 12799,6
r. Călărași 3220,7 19,07 451,1 2,67 10306,88 61,01 1565,7 9,27 1348,32 7,98 16892,7
r. Căușeni 7305,8 29,83 602,1 2,46 14065,71 57,43 1593,9 6,51 925,79 3,78 24493,3
UTA Găgăuzia 11343,7 25,49 994,0 2,23 27223,49 61,18 4806,2 10,80 132,11 0,30 44499,5
r. Cimișlia 5913,3 35,81 307,2 1,86 7589,59 45,96 1493,3 9,04 1208,31 7,32 16511,7
r. Criuleni 4890,6 25,93 482,7 2,56 10009,36 53,06 1040,9 5,52 2440,64 12,94 18864,2
r. Dondu șeni 4748,3 30,07 180,4 1,14 7309,15 46,28 1452,1 9,19 2102,85 13,32 15792,8
r. Drochia 8495,6 28,81 446,2 1,51 15525,54 52,65 1852,6 6,28 3168,36 10,74 29488,3
r. Dubăsari 1139,0 14,92 201,3 2,64 4867,71 63,75 466 6,10 961,39 12,59 7635,4
r. Edineț 7409,8 28,69 566,5 2,19 15089,57 58,43 2126,7 8,24 632,03 2,45 25824,6
r. Fălești 7483,6 32,39 402,0 1,74 12136,61 52,53 1849,6 8,01 1232,39 5,33 23104,2
r. Florești 9309,3 30,67 493,1 1,62 17560,00 57,84 2593,4 8,54 401,8 1,33 30357,6
r. Glodeni 5193,6 28,54 249,6 1,37 7727,43 42,46 1087,6 5,98 3941,57 21,66 18199,8
r. Hîncești 7497,6 26,28 800,4 2,81 14934,10 52,35 4864,1 17,05 428,6 1,50 28524,8

141 r. Ialoveni 4184,4 18,91 593,9 2,68 14451,99 65,30 1159,5 5,24 1742,51 7,87 22132,3
r. Leova 4300,3 36,06 190,5 1,60 5679,81 47,63 1088,5 9,13 666,19 5,59 11925,3
r. Nisporeni 2940,5 25,77 271,9 2,38 5598,77 49,07 1250,9 10,96 1347,53 11,81 11409,6
r. Ocnița 4095,2 23,64 391,3 2,26 8837,84 51,02 1167,5 6,74 2829,26 16,33 17321,1
r. Orhei 7143,6 20,56 816,4 2,35 22716,31 65,37 3312,8 9,53 758,69 2,18 34747,8
r. Rezina 3509,6 16,32 489,1 2,27 13959,05 64,92 928,7 4,32 2614,75 12,16 21501,2
r. Rîșcani 6863,5 32,16 330,4 1,55 8946,13 41,92 2057,3 9,64 3145,37 14,74 21342,7
r. Sîngerei 7364,5 39,44 338,0 1,81 9407,38 50,38 1159,3 6,21 404,02 2,16 18673,2
r. Soroca 7173,7 22,48 764,7 2,40 19168,61 60,06 3059,3 9,59 1750,39 5,48 31916,7
r. Strășeni 2669,9 12,80 573,3 2,75 15659,94 75,07 779,7 3,74 1177,86 5,65 20860,7
r. Șoldănești 3290,9 29,95 218,6 1,99 5022,72 45,71 1551,5 14,12 903,68 8,22 10987,4
r. Ștefan-Vod ă 6565,4 32,89 433,5 2,17 8641,39 43,29 1810,1 9,07 2509,11 12,57 19959,5
r. Taraclia 4345,6 24,35 267,0 1,50 9108,04 51,04 1449 8,12 2673,76 14,98 17843,4
r. Telene ști 5019,6 37,19 228,4 1,69 6203,66 45,96 1216,7 9,01 829,84 6,15 13498,2
r. Ungheni 5471,2 17,21 755,0 2,37 20032,52 63,00 4434,2 13,95 1102,88 3,47 31795,8
Total 197767,7 8,81 32203,7 1,44 1478492,62 65,89 183444,2 8,18 351881 15,68 2243790
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

142 Anexa 13
Tabelul 2.2.1. Normativele de delimitare a bugetelor locale pentru anul 2005, mii lei

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor

Suma surselor de
venit propriu
Suma cheltuielilor
care urmeaz ă a fi
acoperite cu venitul

În total defalc ări

Total la venituri

Transferuri din
bugetul de stat

Taxe locale
Ponderea
defalcărilor în total
la venituri, %

Mijloace speciale

Fonduri speciale
mun. Chi șinău 1297788,88 778838,6 518950 287191 1066030 231758,88 58760,7 26,94 50242,2 3278,2
mun. Bălți 150647,12 86346,3 64300,8 28811,6 115157,9 35489,22 7301,8 25,02 7539,9 356,9
r. Anenii Noi 71673,52 24741,5 46932 9790,5 34532 37141,52 874,2 28,35 2327,8 24,7
r. Basarabeasca 31962,23 11125,1 20837,1 7105,1 18230,2 13732,03 380,1 38,97 1158,1 67,7
r. Briceni 63816,39 18601,4 45215 7960,7 26562,1 37254,29 1304,0 29,97 1728,7 17,8
r. Cahul 122512,78 41966,1 80546,7 12152,8 54118,9 68393,88 2384,5 22,46 6051,9 75,2
r. Cantemir 57157,14 12579,3 44577,8 4339,2 16918,5 40238,64 573,4 25,65 2197,6 16,9
r. Călărași 64731,14 15466,3 49264,8 5217,7 20684 44047,14 738,5 25,23 1808,2 26,9
r. Căușeni 75819,41 23475,8 52343,6 8857,1 32332,9 43486,51 875,0 27,39 3091,9 39,3
UTA Găgăuzia 161142,66 73786,9 87355,8 43941,8 117728,7 43413,96 1894,1 37,32 7094,8 83,5
r. Cimișlia 52534,04 15424,9 37109,1 3725,2 19150,1 33383,94 937,3 19,45 2418,9 18,7
r. Criuleni 75635,06 17420,2 58214,9 4181,9 21602,1 54032,96 738,1 19,36 2028,4 12,4
r. Dondu șeni 37666,98 12850,0 24817 4807,4 17657,4 20009,58 566,9 27,23 1243,7 8,7
r. Drochia 69296,72 25785,7 43511 6239,4 32025,1 37271,62 1176,8 19,48 2325,8 30,5
r. Dubăsari 40389,61 6939,6 33450 1781,2 8720,8 31668,81 247,5 20,42 901,5 4,8
r. Edineț 60518,34 21865,5 38652,8 10497,4 32362,9 28155,44 1100,7 32,44 1769,5 280,1
r. Fălești 63733,13 21148,4 42584,7 6132 27280,4 36452,73 1242,1 22,48 1773,2 22,3
r. Florești 80788,85 26960,9 53828 7509,7 34470,6 46318,25 1422,1 21,79 2166,5 33,4
r. Glodeni 47131,06 16392,3 30738,8 3372,6 19764,9 27366,16 674,6 17,06 1530,9 13,3
r. Hîncești 98145,20 25319,4 72825,8 12495,6 37815 60330,2 1496,5 33,04 2952,1 46,7
r. Ialoveni 69057,63 24082,7 44974,9 8258,6 32341,3 36716,33 627,8 25,54 2388,7 14,9
r. Leova 44639,02 11582,6 33056,4 2609,9 14192,5 30446,52 667,2 18,39 1842,6 16,4
r. Nisporeni 67306,93 12000,8 55306,1 5386,7 17387,5 49919,43 629,7 30,98 1964,5 32,1

143 r. Ocnița 46877,12 13195,8 33681,3 5763,2 18959 27918,12 681,3 30,40 1403,9 29,0
r. Orhei 105595,60 31841,3 73754,3 12799,2 44640,5 60955,1 2268,3 28,67 4439,7 118,0
r. Rezina 44906,64 15383,8 29522,8 6988,2 22372 22534,64 418,5 31,24 2437,4 20,9
r. Rîșcani 60539,17 20536,6 40002,6 5483,9 26020,5 34518,67 1403,2 21,08 1545,6 18,5
r. Sîngerei 68760,25 18379,4 50380,9 3995 22374,4 46385,85 705,0 17,86 1835,3 13,8
r. Soroca 110233,97 26642,8 83591,2 8033,4 34676,2 75557,77 1791,2 23,17 2406,6 20,7
r. Strășeni 81751,44 21427,3 60324,1 11462,1 32889,4 48862,04 821,5 34,85 3662,7 16,0
r. Șoldănești 39479,10 8686,0 30793,1 3622,9 12308,9 27170,2 297,4 29,43 1470,6 13,2
r. Ștefan-Vod ă 78503,52 19446,3 59057,2 4169,7 23616 54887,52 971,4 17,66 3329,9 18,6
r. Taraclia 46784,11 17491,7 29292,4 3631,9 21123,6 25660,51 635,9 17,19 1943,8 29,4
r. Telene ști 57389,39 11416,4 45973 3589,2 15005,6 42383,79 550,1 23,92 2573,4 8,1
r. Ungheni 130732,50 29519,0 101214 10590,3 40109,3 90623,2 1441,5 26,40 6667,0 45,9
Total 3775646,65 1558666,4 2216980 572494 2131161 1644485,7 98598,9 26,86 142262,9 4873,1
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

144 Anexa 14
Tabelul 2.2.2. Normativele de delimitare a bugetelor locale pentru anul 2006, mii lei

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor

Suma surselor de
venit propriu
Suma cheltuielilor
care urmeaz ă a fi
acoperite cu venitul

În total defalc ări

Total la venituri

Transferuri din
bugetul de stat

Taxe locale
Ponderea
defalcărilor în total
la venituri , %

Mijloace speciale

Fonduri speciale
mun. Chi șinău 1868658,12 902279,3 966378,7 400453,4 1302733 565925,1 70278,4 30,74 69801,8 4018,7
mun. Bălți 175204,01 92248,5 82955,5 33027,3 125275,8 49928,21 7869,2 26,36 7619,7 508,5
r. Anenii Noi 96374,55 26171,7 70202,9 14409,7 40581,4 55793,15 1216,9 35,51 2999,7 43,4
r. Basarabeasca 38975,90 11000,3 27975,6 5670,3 16670,6 22305,3 522,4 34,01 1324,2 39,7
r. Briceni 88357,21 22782,4 65574,8 10163,2 32945,6 55411,61 1581,2 30,85 2385,5 27,1
r. Cahul 131855,63 43486,7 88369,3 15149,6 58636,3 73219,33 4118,3 25,84 6247,7 101,9
r. Cantemir 74844,74 12709,4 62135,3 3458,5 16167,9 58676,84 768,8 21,39 2643,4 16,5
r. Călărași 95021,72 15628,5 79393,2 6246,2 21874,7 73147,02 992,2 28,55 3037,9 20,0
r. Căușeni 102632,09 23433,8 79198,2 8025,5 31459,3 71172,79 1156,4 25,51 4031,9 53,9
UTA Găgăuzia 229167,41 46400,6 182766,4 58170,8 104571,4 124596 3253,9 55,63 9854,9 117,0
r. Cimișlia 68980,39 15750,0 53230,4 4273,4 20023,4 48956,99 1159,6 21,34 2642,5 12,5
r. Criuleni 94295,82 19555,5 74740,3 5218,9 24774,4 69521,42 817,5 21,07 3103,2 20,2
r. Dondu șeni 56162,00 13952,4 42209,6 4628,6 18581 37581 845,1 24,91 1470,1 17,3
r. Drochia 95871,26 28820,8 67050,5 7553,6 36374,4 59496,86 1907,0 20,77 3496,4 43,9
r. Dubăsari 52222,03 7274,3 44947,7 1869,7 9144 43078,03 379,5 20,45 1409,9 8,3
r. Edineț 83581,78 25795,5 57786,3 13275,1 39070,6 44511,18 1340,3 33,98 3929,7 48,8
r. Fălești 105921.03 22774,7 83146,3 6891,0 29665,7 76255,33 1337,7 23,23 5210,3 30,9
r. Florești 103846,61 28709,3 75137,7 10514,6 39223,9 64622,71 1537,4 26,81 4701,8 42,9
r. Glodeni 77795,25 18127,5 59667,8 5774,8 23902,3 53892,95 937,8 24,16 2525,6 26,0
r. Hîncești 133088,37 27561,3 105526,7 11517,1 39078,4 94009,97 3542,6 29,47 4504,9 64,4
r. Ialoveni 104314,27 22266,0 82048 8791,0 31057 73257,27 785,0 28,31 4195,9 117,8
r. Leova 57649,70 11328,6 46321,1 2655,8 13984,4 43665,3 818,7 18,99 2593,8 22,8
r. Nisporeni 79722,66 11273,0 68449,7 4379,4 15652,4 64070,26 905,7 27,98 2242,0 33,1

145 r. Ocnița 66139,73 16096,4 50043,3 6375,0 22471,4 43668,33 993,4 28,37 1805,5 37,5
r. Orhei 139752,05 34105,0 105647 15609,7 49714,7 90037,35 2517,3 31,402 5845,5 170,6
r. Rezina 65232,28 19772,9 45459,4 8896,3 28669,2 36563,08 749,2 31,03 2913,9 23,0
r. Rîșcani 76849,25 23967,5 52881,8 4628,5 28596 48253,25 1719,1 16,19 2288,6 23,6
r. Sîngerei 94675,91 18252,1 76423,8 5662,9 23915 70760,91 826,2 23,68 2777,0 25,3
r. Soroca 93963,97 28621,3 65342,7 10422,9 39044,2 54919,77 2167,1 26,70 3061,2 33,5
r. Strășeni 104277,65 19754,6 84523,4 9942,0 29696,6 74581,05 911,0 33,48 4535,6 39,7
r. Șoldănești 57524,78 10099,8 47425 3146,0 13245,8 44278,98 387,6 23,75 2064,6 20,1
r. Ștefan-Vod ă 79028,29 18833,4 60194,9 4620,8 23454,2 55574,09 1439,2 19,70 2863,0 37,0
r. Taraclia 50811,06 14375,5 36435,6 3981,4 18356,9 32454,16 933,9 21,69 2296,3 37,7
r. Telene ști 79548,76 13697,7 65851,1 3515,6 17213,3 62335,46 919,2 20,42 3488,6 13,3
r. Ungheni 140661,83 30362,9 110299,1 12750,3 43113,2 97548,63 3191,2 29,57 5024,9 85,4
Total 5063008,11 1697269,0 3365739 731668,7 2428938 2634070 124826,0 30,12 190937,6 5982,0
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

146 Anexa 15
Tabelul 2.2.3. Normativele de delimitare a bugetelo r locale pentru anul 2007, mii lei

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor

Suma surselor de
venit propriu
Suma cheltuielilor
care urmeaz ă a fi
acoperite cu venitul

În total defalc ări

Total la venituri

Transferuri din
bugetul de stat

Taxe locale
Ponderea
defalcărilor în total
la venituri, %

Mijloace speciale

Fonduri speciale
mun. Chi șinău 2068658 1042542 1026116 531920,7 1574463 494195 81115,6 33,78 68701,8 4023
mun. Bălți 195204 97452,4 97751,6 43040,6 140493 54711 8817,6 30,64 7622,7 512,5
r. Anenii Noi 106375 24027,2 82347,8 11798,7 35825,9 70549,1 1331,3 32,93 2989,8 44,4
r. Basarabeasca 40975,9 10583,5 30392,4 4152,9 14736,4 26239,5 508,3 28,18 1335,2 40,7
r. Briceni 91357,2 14013,4 77343,8 19641,2 33654,6 57702,6 1992,9 58,36 2396,5 28,1
r. Cahul 151856 41489,9 110366 16281,9 57771,8 94084,2 4769,2 28,18 6252,7 111,9
r. Cantemir 78844,7 11791,2 67053,5 3346,2 15137,4 63707,3 747,2 22,11 2651,4 17,5
r. Călărași 98502,2 14872,9 83629,3 7360,2 22233,1 76269,1 1333,4 33,10 3041,9 21
r. Căușeni 112632 22093,3 90538,7 10870,9 32964,2 79667,8 1291,6 32,98 4046,9 55,9
UTA Găgăuzia 259167 42479,3 216688 67233,1 109712,4 149454,6 3985,4 61,28 9866,9 121
r. Cimișlia 70980,4 14413,5 56566,9 5465,4 19878,9 51101,5 1262,5 27,49 2657,5 13
r. Criuleni 98429,6 16444 81985,6 6421,2 22865,2 75564,4 787,6 28,08 3124,2 21,2
r. Dondu șeni 61162 13752,8 47409,2 3491,8 17244,6 43917,4 947,8 20,25 1468,1 18,3
r. Drochia 105871 27474,3 78396,7 7929,3 35403,6 70467,4 2836,5 22,40 3506,4 44,9
r. Dubăsari 57222 7432,7 49789,3 2090,3 9523 47699 422,1 21,95 1423,9 8,9
r. Edineț 89581,8 23914,6 65667,2 14495,5 38410,1 51171,7 1426,9 37,74 3967,7 49,4
r. Fălești 115921 21084,1 94836,9 5869,7 26953,8 88967,2 1469,4 21,78 5265,3 31,9
r. Florești 143847 28327,5 115520 10990,0 39317,5 104529,5 1920,3 27,95 4732,8 41,9
r. Glodeni 87795,3 16149,8 71645,5 5740,6 21890,4 65904,9 919,6 26,22 2565,6 27
r. Hîncești 143088 13527,7 129560 13715,3 27243 115845 3724,1 50,34 4512,9 65,6
r. Ialoveni 144314 19161,6 125152 9686,0 28847,6 115466,4 903,8 33,58 4205,9 118,9
r. Leova 61649,7 9928,8 51720,9 3425,3 13354,1 48295,6 847.8 25,65 2603,8 23,9
r. Nisporeni 83722,7 9208,4 74514,3 5908,0 15116,4 68606,3 966,0 39,08 2265 34,6

147 r. Ocnița 72139,7 15392,1 56747,6 5178,7 20570,8 51568,9 1093,8 25,18 1834,5 38,1
r. Orhei 149752 32797,8 116954 17622,3 50420,1 99331,9 2797,0 34,95 5866,5 178,9
r. Rezina 70232,3 19508,7 50723,6 10462,4 29971,1 40261,2 583,9 34,91 2921,9 24
r. Rîșcani 79849,3 19351,7 60497,6 5351,5 24703,2 55146,1 1898,1 21,66 2297,6 24,5
r. Sîngerei 99467,6 15493 83974,6 7611,7 23104,7 76362,9 818,7 32,94 2783 26,4
r. Soroca 99396,4 29936,6 69459,8 12973,2 42909,8 56486,6 2443,5 30,23 3087,2 34,6
r. Strășeni 114278 18820,9 95457,1 11323,3 30144,2 84133,8 101,8 37,56 4554,6 40,1
r. Șoldănești 61524,8 9185,5 52339,3 3096,4 12281,9 49242,9 406,2 25,21 2073,6 22,2
r. Ștefan-Vod ă 82028,3 17279,9 64748,4 5124,1 22404 59624,3 1632,8 22,87 2883 38
r. Taraclia 56811,1 15141,3 41669,8 5381,4 20522,7 36288,4 1195,7 26,22 2306,3 38,2
r. Telene ști 84548,8 11401 73147,8 4251,2 15652,2 68896,6 930,5 27,16 3496,6 14,2
r. Ungheni 170662 29729,6 140932 14767,0 44496,6 126165,4 3697,9 33,19 5036,9 86,3
Total 5607847 1776203 3831644 914038,5 2690242 2917605 142883,7 33,98 190346,6 6041
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

148 Anexa 16
Tabelul 2.2.4. Normativele de delimitare a bugetelo r locale pentru anul 2008, mii lei

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor

Suma surselor de
venit propriu
Suma cheltuielilor
care urmeaz ă a fi
acoperite cu venitul

În total defalc ări

Total la venituri

Transferuri din
bugetul de stat

Taxe locale
Ponderea
defalcărilor în total
la venituri, %

Mijloace speciale

Fonduri speciale
mun. Chi șinău 1848592,1 1452579 396013 261864,0 1714443 134149,1 108693,3 15,27 57487,78 6417,23
mun. Bălți 301950,62 109855,8 192095 49640,2 159496 142454,62 10304,3 31,12 26408,56 498,22
r. Anenii Noi 139668,75 27023,4 112645 7201,4 34224,8 105443,95 1479,2 21,04 5208,69 96,41
r. Basarabeasca 51805,14 12520,7 39284,4 3318,9 15839,6 35965,54 530,2 20,95 4036,01 15,21
r. Briceni 129090,71 22011,6 107079 13622,9 35634,5 93456,21 2369,5 38,23 3439,03 58,17
r. Cahul 199756,84 46189,8 153567 14608,9 60798,7 138958,14 6153,9 24,03 11162,51 135,96
r. Cantemir 102136,83 12799,6 89337,2 4388,7 17188,3 84948,53 1040,1 25,53 4571,70 29,10
r. Călărași 145814,93 16892,7 128922 7370,9 24263,6 121551,33 1565,7 30,38 3687,36 24,31
r. Căușeni 147498,78 24493,3 123005 9490,8 33984,1 113514,68 1593,9 27,93 4190,45 78,93
UTA Găgăuzia 273390,42 44499,5 228891 85232,7 129732,2 143658,22 4806,2 65,70 11949,59 174,30
r. Cimișlia 97945,20 16511,7 81433,5 5363,7 21875,4 76069,8 1493,3 24,52 3031,11 16,87
r. Criuleni 122738,77 18864,2 103875 5901,4 24765,6 97973,17 1040,9 23,83 3672,22 25,99
r. Dondu șeni 66752,59 15792,8 50959,8 4191,5 19984,3 46768,29 1452,1 20,97 2212,31 23,13
r. Drochia 131691,01 29488,3 102203 8499,3 37987,6 93703,41 1852,6 22,37 4880,68 73,50
r. Dubăsari 98677,36 7635,4 91042 1991,6 9627 89050,36 466 20,69 2032,76 13,07
r. Edineț 124721,82 25824,6 98897,2 13629,5 39454,1 85267,72 2126,7 34,55 3625,14 77,69
r. Fălești 136846,77 23104,2 113743 4848,5 27952,7 108894,07 1849,6 17,35 5959,26 59,90
r. Florești 142142,25 30357,6 111785 9952,9 40310,5 101831,75 2593,4 24,69 4362,46 49,19
r. Glodeni 98576,45 18199,8 80376,7 5642,8 23842,6 74733,85 1087,6 23,67 2920,43 21,84
r. Hîncești 194990,1 28524,8 166465 9758,2 38283 156707,1 4864,1 25,49 16749,90 102,15
r. Ialoveni 156034,62 22132,3 133902 7765,3 29897,6 126137,02 1159,5 25,97 4430,67 38,44
r. Leova 84868,17 11925,3 72942,9 3419,5 15344,8 69523,37 1088,5 22,28 4652,74 33,68
r. Nisporeni 133445,3 11409,6 122036 6366,9 17776,5 115668,8 1250,9 35,82 4968,92 25,49

149 r. Ocnița 82016,00 17321,1 64694,9 5277,7 22598,8 59417,2 1167,5 23,35 2447,72 36,23
r. Orhei 188901,94 34747,8 154154 17142,7 51890,5 137011,44 3312,8 33,04 6623,90 222,57
r. Rezina 95480,63 21501,2 73979,4 11486,7 32987,9 62492,73 928,7 34,82 4218,87 35,89
r. Rîșcani 106916,65 21342,7 85574 5440,5 26783,2 80133,45 2057,3 20,31 3375,55 27,97
r. Sîngerei 135351,82 18673,2 116679 7121,6 25794,8 109557,02 1159,3 27,61 3656,69 32,42
r. Soroca 177967,72 31916,7 146051 13073,2 44989,9 132977,82 3059,3 29,06 9400,93 45,22
r. Strășeni 140531,25 20860,7 119671 12263,5 33124,2 107407,05 779,7 37,02 4632,41 36,44
r. Șoldănești 75739,48 10987,4 64752,1 3302,5 14289,9 61449,58 1551,5 23,11 2345,75 37,70
r. Ștefan-Vod ă 119151,81 19959,5 99192,3 4538,5 24498 94653,81 1810,1 18,53 9571,61 59,73
r. Taraclia 69921,55 17843,4 52078,2 5729,3 23572,7 46348,85 1449 24,30 2613,52 48,32
r. Telene ști 118795,38 13498,2 105297 4160,2 17658,4 101136,98 1216,7 23,56 3370,65 21,23
r. Ungheni 192199,01 31795,8 160403 15701,4 47497,2 144701,81 4434,2 33,06 5578,05 104,25
Total 6432108,8 2243790 4188319 649308,3 2938392 3493716,8 183444,2 22,10 253475,93 8796,75
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

150 Anexa 17
Tabelul 2.2.5. Calcularea transferurilor din bugetul de stat în bugetele UAT pentru anul 2005

Unitate administrativ-
teritorial ă

Numărul total de popula ție

Volumul cheltuielilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
cheltuieli (lei)

Volumul veniturilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri în ansamblu (lei)
Nivelul asigur ării
cheltuielilor cu venituri (pe
cap de locuitori)
Teritorii cu nivelul asigur ării
mai mare de 120%
Suma de mijloace care
depășesc 120% (mii lei)
mun. Chi șinău 755341 1297788,88 1718,15 1066030 1411,32 306,83 231758,88 82,14
mun. Bălți 127701 150647,12 1179,69 115157,9 901,78 277,91 35489,22 76,44
r. Anenii Noi 82551 71673,52 868,23 34532 418,31 449,92 37141,52 48,18
r. Basarabeasca 28894 31962,23 1106,19 18230,2 630,93 475,26 13732,03 57,04
r. Briceni 77071 63816,39 828,02 26562,1 344,64 483,38 37254,29 41,62
r. Cahul 119142 122512,78 1028,29 54118,9 454,24 574,05 68393,88 41,62
r. Cantemir 61352 57157,14 931,63 16918,5 275,76 655,87 40238,64 29,60
r. Călărași 74691 64731,14 866,65 20684 276,93 589,72 44047,14 31,95
r. Căușeni 90394 75819,41 838,77 32332,9 357,69 481,08 43486,51 42,64
UTA Găgăuzia 155720 161142,66 1034,82 117728,7 756,03 278,80 43413,96 73,06
r. Cimișlia 60775 52534,04 864,40 19150,1 315,10 549,30 33383,94 36,45
r. Criuleni 72199 75635,06 1047,59 21602,1 299,20 748,39 54032,96 28,56
r. Dondu șeni 45607 37666,98 825,90 17657,4 387,16 438,74 20009,58 46,88
r. Drochia 87089 69296,72 795,70 32025,1 367,73 427,97 37271,62 46,21
r. Dubăsari 35112 40389,61 1150,31 8720,8 248,37 901,94 31668,81 21,59
r. Edineț 83107 60518,34 728,20 32362,9 104,93 623,26 28155,44 14,41
r. Fălești 89824 63733,13 709,53 27280,4 303,71 405,82 36452,73 42,80
r. Florești 88173 80788,85 916,25 34470,6 390,94 525,31 46318,25 42,67
r. Glodeni 60515 47131,06 778,83 19764,9 326,614 452,222 27366,16 41,94
r. Hîncești 119572 98145,20 820,80 37815 316,25 504,55 60330,2 38,53

151 r. Ialoveni 97921 69057,63 705,24 32341,3 330,28 374,96 36716,33 46,83
r. Leova 51818 44639,02 861,46 14192,5 273,89 587,57 30446,52 31,79
r. Nisporeni 64899 67306,93 1037,10 17387,5 267,92 769,19 49919,43 25,83
r. Ocnița 56137 46877,12 835,05 18959 337,73 497,32 27918,12 40,44
r. Orhei 115858 105595,60 911,42 44640,5 385,30 526,12 60955,1 42,27
r. Rezina 50857 44906,64 883,00 22372 439,90 443,10 22534,64 49,82
r. Rîșcani 68932 60539,17 878,24 26020,5 377,48 500,76 34518,67 42,98
r. Sîngerei 87036 68760,25 790,02 22374,4 257,07 532,95 46385,85 32,54
r. Soroca 100491 110233,97 1096,95 34676,2 345,07 751,89 75557,77 31,46
r. Strășeni 88738 81751,44 921,27 32889,4 370,63 550,63 48862,04 40,23
r. Șoldănești 41869 39479,10 942,92 12308,9 293,99 648,93 27170,2 31,18
r. Ștefan-Vod ă 70472 78503,52 1113,97 23616 335,11 778,86 54887,52 30,08
r. Taraclia 42951 46784,11 1089,24 21123,6 491,81 597,44 25660,51 45,15
r. Telene ști 69948 57389,39 820,46 15005,6 214,53 605,93 42383,79 26,15
r. Ungheni 110734 130732,50 1180,60 40109,3 362,21 818,39 90623,2 30,68
Total 3433491 3775646,65 1099,65 2131161 620,70 478,95 1644485,7 56,44 0.0 0.0
Sursa: Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

152 Anexa 18
Tabelul 2.2.6. Calcularea transferurilor din bugetul de stat în bugetele UAT pentru anul 2006

Unitate administrativ-
teritorial ă

Numărul total de popula ție

Volumul cheltuielilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
cheltuieli (lei)

Volumul veniturilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri în ansamblu (lei)
Nivelul asigur ării
cheltuielilor cu venituri (pe
cap de locuitori)
Teritorii cu nivelul asigur ării
mai mare de 120%
Suma de mijloace care
depășesc 120% (mii lei)
mun. Chi șinău 755140 1868658 2474,6 1302733 1725,2 749,4 565925,12 69,7
mun. Bălți 127603 175204 1373,0 125276 981,8 391, 3 49928,21 71,5
r. Anenii Noi 82544 96374,6 1167,6 40581,4 491,6 675,9 55793,15 42,1
r. Basarabeasca 28884 38975,9 1349,4 16670,6 577,2 772,2 22305,3 42, 8
r. Briceni 77068 88357,2 1146, 5 32945,6 427,5 719,0 55411,61 37,3
r. Cahul 119131 131856 1106,8 58636,3 492,2 614,6 73219,33 37,3
r. Cantemir 61347 74844,7 1220,0 16167,9 263,5 956,5 58676,84 21,6
r. Călărași 74692 95021,7 1272,2 21874,7 292,9 979,3 73147,02 23,0
r. Căușeni 90385 102632 1135,5 31459,3 348,1 787,4 71172,79 30,7
UTA Găgăuzia 155711 229167 1471,7 104571 671,6 800,2 124596,01 45,6
r. Cimișlia 60765 68980,4 1135,2 20023,4 329,5 805,7 48956,99 29,0
r. Criuleni 72194 94295,8 1306,1 24774,4 343, 2 963,0 69521,42 26,3
r. Dondu șeni 45597 56162 1231,7 18581 407,5 824,2 37581 33,2
r. Drochia 87079 95871,3 1101,0 36374,4 417,7 683,6 59496,86 37,9
r. Dubăsari 35109 52222 1487,4 9144 260,4 1227,0 43078,03 17,5
r. Edineț 83097 83581,8 1005,8 39070,6 110,0 895,8 44511,18 10,9
r. Fălești 89813 105921 1179,4 29665,7 330,3 849,0 76255,33 28,0
r. Florești 88169 103847 1177,8 39223,9 444,9 732,9 64622,71 37,8
r. Glodeni 60505 77795,3 1285,8 23902,3 395,0 890,7 53892,95 30,7
r. Hîncești 119569 133088 1113,1 39078,4 326,8 786,2 94009,97 29,4

153 r. Ialoveni 97919 104314 1065,3 31057 317,2 748,1 73257,27 29,8
r. Leova 51808 57649,7 1112,8 13984,4 269,9 842,8 43665,3 24,3
r. Nisporeni 64893 79722,7 1228,5 15652,4 241,2 987,3 64070,26 19,6
r. Ocnița 56097 66139,7 1179,0 22471,4 400, 6 778,4 43668,33 34,0
r. Orhei 115828 139752 1206,5 49714,7 429,2 777,3 90037,35 35,6
r. Rezina 50827 65232,3 1283,4 28669,2 564,1 719,4 36563,08 43,9
r. Rîșcani 68900 76849,3 1115,4 28596 415,0 700,3 48253,25 37,2
r. Sîngerei 87035 94675,9 1087,8 23915 274,8 813,0 70760,91 25,3
r. Soroca 100490 93964 935,1 39044,2 388,5 546,5 54919,77 41,6
r. Strășeni 88728 104278 1175,3 29696,6 334,7 840,6 74581,05 28,5
r. Șoldănești 41877 57524,8 1373,7 13245,8 316,3 1057,4 44278,98 23,0
r. Ștefan-Vod ă 70466 79028,3 1121,5 23454,2 332,8 788,7 55574,09 29,7
r. Taraclia 42947 50811,1 1183,1 18356,9 427,4 755,8 32454,16 36,1
r. Telene ști 69940 79548,8 1137,4 17213,3 246,1 891,3 62335,46 21,6
r. Ungheni 110674 140662 1271,0 43113,2 389,6 881,4 97548,63 30,7
Total 3432831 5063008 1474,9 2428938 707,7 767,3 2634070,1 48,0 0.0 0.0
Sursa: Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

154 Anexa 19
Tabelul 2.2.7. Calcularea transferurilor din bugetul de stat în buge tele UAT pentru anul 2007

Unitate administrativ-
teritorial ă

Numărul total de popula ție

Volumul cheltuielilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
cheltuieli (lei)

Volumul veniturilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri în ansamblu (lei)
Nivelul asigur ării cheltuielilor
cu venituri (pe cap de
locuitori)
Teritorii cu nivelul asigur ării
mai mare de 120%
Suma de mijloace care
depășesc 120% (mii lei)
mun. Chi șinău 755235 2068658 2739,09 1574463 2084,73 654,36 494195 76,11
mun. Bălți 127087 195204 1535,99 140493 1105,49 430,50 54711 71,97
r. Anenii Noi 82395 106375 1291,04 35825,9 434,807 856,23 70549,1 33,68
r. Basarabeasca 28720 40975,9 1426,74 14736,4 513,11 913,63 26239,5 35,96
r. Briceni 76530 91357,2 1193,74 33654,6 439,76 753,99 57702,6 36,84
r. Cahul 118937 151856 1276,78 57771,8 485,73 791,04 94084,2 36,84
r. Cantemir 61338 78844,7 1285,41 15137,4 246,79 1038,63 63707,3 19,20
r. Călărași 74351 98502,2 1324,83 22233,1 299,03 1025,80 76269,1 22,57
r. Căușeni 90147 112632 1249,43 32964,2 365,67 883,75 79667,8 29,27
UTA Găgăuzia 155592 259167 1665,68 109712,4 705,13 960,55 149454,6 42,33
r. Cimișlia 60420 70980,4 1174,78 19878,9 329,01 845,77 51101,5 28,01
r. Criuleni 72152 98429,6 1364,20 22865,2 316,90 1047,29 75564,4 23,23
r. Dondu șeni 45050 61162 1357,65 17244,6 382,79 974,86 43917,4 28,19
r. Drochia 86525 105871 1223,59 35403,6 409,17 814,42 70467,4 33,44
r. Dubăsari 35009 57222 1634,49 9523 272,02 1362,48 47699 16,64
r. Edineț 82451 89581,8 1086,49 38410,1 115,50 970,99 51171,7 10,63
r. Fălești 89544 115921 1294,57 26953,8 301,01 993,56 88967,2 23,25
r. Florești 87626 143847 1641,60 39317,5 448,70 1192,91 104529,5 27,33
r. Glodeni 60056 87795,3 1461,89 21890,4 364,50 1097,39 65904,9 24,93

155 r. Hîncești 119381 143088 1198,58 27243 228,20 970,38 115845 19,04
r. Ialoveni 98146 144314 1470,40 28847,6 293,93 1176,48 115466,4 19,99
r. Leova 51761 61649,7 1191,05 13354,1 258,00 933,05 48295,6 21,66
r. Nisporeni 64805 83722,7 1291,92 15116,4 233,26 1058,66 68606,3 18,06
r. Ocnița 55626 72139,7 1296,87 20570,8 369,81 927,06 51568,9 28,52
r. Orhei 115510 149752 1296,44 50420,1 436,50 859,94 99331,9 33,67
r. Rezina 50610 70232,3 1387,72 29971,1 592,20 795,52 40261,2 42,67
r. Rîșcani 68429 79849,3 1166,89 24703,2 361,00 805,89 55146,1 30,94
r. Sîngerei 87023 99467,6 1143,00 23104,7 265,50 877,50 76362,9 23,23
r. Soroca 100019 99396,4 993,78 42909,8 429,02 564,76 56486,6 43,17
r. Strășeni 88717 114278 1288,12 30144,2 339,78 948,34 84133,8 26,38
r. Șoldănești 41587 61524,8 1479,42 12281,9 295,33 1184,09 49242,9 19,96
r. Ștefan-Vod ă 70358 82028,3 1165,87 22404 318,43 847,44 59624,3 27,31
r. Taraclia 42766 56811,1 1328,42 20522,7 479,88 848,53 36288,4 36,12
r. Telene ști 69866 84548,8 1210,16 15652,2 224,03 986,12 68896,6 18,51
r. Ungheni 110637 170662 1542,54 44496,6 402,19 1140,35 126165,4 26,07
Total 3424406 5607847 1637,61 2690242 785,61 852,00 2917604,8 47,97 0,0 0,0
Sursa: Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

156 Anexa 20
Tabelul 2.2.8. Calcularea transferurilor din bugetul de stat în buge tele UAT pentru anul 2008

Unitate administrativ-
teritorial ă

Numărul total de popula ție

Volumul cheltuielilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
cheltuieli (lei)

Volumul veniturilor (mii lei)

Asigurarea unui locuitor cu
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri (lei)
Diferența dintre asigurarea
unui locuitor cu cheltuieli și
venituri în ansamblu (lei)
Nivelul asigur ării cheltuielilor
cu venituri (pe cap de
locuitori)
Teritorii cu nivelul asigur ării
mai mare de 120%
Suma de mijloace care
depășesc 120% (mii lei)
mun. Chi șinău 761230 1848592,1 2428,43 1714443 2252,20 176,23 134149,1 92,74
mun. Bălți 129025 301950,62 2340,25 159496 1236,16 1104,09 142454,62 52,82
r. Anenii Noi 83190 139668,75 1678,91 34224,8 411,41 1267,51 105443,95 24,50
r. Basarabeasca 27729 51805,14 1868,27 15839,6 571,23 1297,04 35965,54 30,58
r. Briceni 76938 129090,71 1677,85 35634,5 463,16 1214,70 93456,21 27,60
r. Cahul 119917 199756,84 1665,79 60798,7 507,01 1158,79 138958,14 27,60
r. Cantemir 61369 102136,83 1664,31 17188,3 280,08 1384,23 84948,53 16,83
r. Călărași 74958 145814,93 1945,29 24263,6 323,70 1621,59 121551,33 16,64
r. Căușeni 90946 147498,78 1621,83 33984,1 373,67 1248,15 113514,68 23,04
UTA Găgăuzia 158512 273390,42 1724,73 129732,2 818,44 906,29 143658,22 47,45
r. Cimișlia 60629 97945,20 1615,48 21875,4 360,81 1254,68 76069,8 22,33
r. Criuleni 72657 122738,77 1689,29 24765,6 340,86 1348,43 97973,17 20,18
r. Dondu șeni 45455 66752,59 1468,54 19984,3 439,65 1028,89 46768,29 29,94
r. Drochia 86567 131691,01 1521,26 37987,6 438,82 1082,44 93703,41 28,85
r. Dubăsari 35108 98677,36 2810,68 9627 274,21 2536,47 89050,36 9,76
r. Edineț 82557 124721,82 1510,74 39454,1 116,61 1394,13 85267,72 7,72
r. Fălești 89598 136846,77 1527,34 27952,7 311,98 1215,36 108894,07 20,43
r. Florești 87727 142142,25 1620,28 40310,5 459,50 1160,78 101831,75 28,36
r. Glodeni 60196 98576,45 1637,59 23842,6 396,086 1241,50 74733,85 24,19

157 r. Hîncești 119887 194990,1 1626,45 38283 319,33 1307,12 156707,1 19,63
r. Ialoveni 98248 156034,62 1588,17 29897,6 304,31 1283,86 126137,02 19,16
r. Leova 51868 84868,17 1636,23 15344,8 295,84 1340,39 69523,37 18,08
r. Nisporeni 64899 133445,3 2056,20 17776,5 273,91 1782,29 115668,8 13,32
r. Ocnița 55829 82016,00 1469,06 22598,8 404,79 1064,27 59417,2 27,55
r. Orhei 115718 188901,94 1632,43 51890,5 448,42 1184,01 137011,44 27,47
r. Rezina 50732 95480,63 1882,06 32987,9 650,24 1231,82 62492,73 34,55
r. Rîșcani 68589 106916,65 1558,80 26783,2 390,49 1168,31 80133,45 25,05
r. Sîngerei 87076 135351,82 1554,41 25794,8 296,23 1258,18 109557,02 19,06
r. Soroca 99019 177967,72 1797,31 44989,9 454,37 1342,95 132977,82 25,28
r. Strășeni 87719 140531,25 1602,06 33124,2 377,62 1224,44 107407,05 23,57
r. Șoldănești 41489 75739,48 1825,53 14289,9 344,43 1481,11 61449,58 18,87
r. Ștefan-Vod ă 70498 119151,81 1690,14 24498 347,50 1342,65 94653,81 20,56
r. Taraclia 42678 69921,55 1638,35 23572,7 552,34 1086,01 46348,85 33,71
r. Telene ști 69797 118795,38 1702,01 17658,4 253,00 1449,02 101136,98 14,86
r. Ungheni 110745 192199,01 1735,51 47497,2 428,89 1306,62 144701,81 24,71
Total 3439099 6432108,8 1870,29 2938392 854,41 1015,88 3493716,8 45,68 0,0 0,0
Sursa: Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

158 Anexa 21
Tabelul 2.2.9. Structura veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în tota lul veniturilor generale pentru anul 2005

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor
aprobate
(mii lei)
Venituri
generale (col.
4+6+8, mii lei)

Venituri
proprii
(mii lei)
Ponderea
veniturilor
proprii în
venituri
generale (%)

Defalcări
(mii lei)
Ponderea
defalcărilor în
venituri
generale (%)
Transferuri
de la bugetul
de stat
(mii lei)
Ponderea
transferurilor
în venituri
generale (%)
mun. Chi șinău 1297788,88 1297788,0 778838,6 60,01 287191,0 22,13 231758,88 17,86
mun. Bălți 150647,12 150647,1 86346,3 57,32 28811,6 19,13 35489,22 23,56
r. Anenii Noi 71673,52 71673,52 24741,5 34,52 9790,5 13,66 37141,52 51,82
r. Basarabeasca 31962,23 31962,23 11125,1 34,81 7105,1 22,23 13732,03 42,96
r. Briceni 63816,39 63816,39 18601,4 29,15 7960,7 12,47 37254,29 58,38
r. Cahul 122512,78 122512,8 41966,1 34,25 12152,8 9,92 68393,88 55,83
r. Cantemir 57157,14 57157,14 12579,3 22,01 4339,2 7,59 40238,64 70,40
r. Călărași 64731,14 64731,14 15466,3 23,89 5217,7 8,06 44047,14 68,05
r. Căușeni 75819,41 75819,41 23475,8 30,96 8857,1 11,68 43486,51 57,36
UTA Găgăuzia 161142,66 161142,7 73786,9 45,79 43941,8 27,27 43413,96 26,94
r. Cimișlia 52534,04 52534,04 15424,9 29,36 3725,2 7,09 33383,94 63,55
r. Criuleni 75635,06 75635,06 17420,2 23,03 4181,9 5,53 54032,96 71,44
r. Dondu șeni 37666,98 37666,98 12850,0 34,11 4807,4 12,76 20009,58 53,12
r. Drochia 69296,72 69296,72 25785,7 37,21 6239,4 9,00 37271,62 53,79
r. Dubăsari 40389,61 40389,61 6939,6 17,18 1781,2 4,41 31668,81 78,41
r. Edineț 60518,34 60518,34 21865,5 36,13 10497,4 17,35 28155,44 46,52
r. Fălești 63733,13 63733,13 21148,4 33,18 6132 9,62 36452,73 57,20
r. Florești 80788,85 80788,85 26960,9 33,37 7509,7 9,30 46318,25 57,33
r. Glodeni 47131,06 47131,06 16392,3 34,78 3372,6 7,16 27366,16 58,06
r. Hîncești 98145,20 98145,2 25319,4 25,80 12495,6 12,73 60330,2 61,47
r. Ialoveni 69057,63 69057,63 24082,7 34,87 8258,6 11,96 36716,33 53,17
r. Leova 44639,02 44639,02 11582,6 25,95 2609,9 5,85 30446,52 68,21
r. Nisporeni 67306,93 67306,93 12000,8 17,83 5386,7 8,00 49919,43 74,17
r. Ocnița 46877,12 46877,12 13195,8 28,15 5763,2 12,29 27918,12 59,56
r. Orhei 105595,60 105595,6 31841,3 30,15 12799,2 12,12 60955,1 57,73

159 r. Rezina 44906,64 44906,64 15383,8 34,26 6988,2 15,56 22534,64 50,18
r. Rîșcani 60539,17 60539,17 20536,6 33,92 5483,9 9,058 34518,67 57,02
r. Sîngerei 68760,25 68760,25 18379,4 26,73 3995 5,810 46385,85 67,46
r. Soroca 110233,97 110234 26642,8 24,17 8033,4 7,29 75557,77 68,54
r. Strășeni 81751,44 81751,44 21427,3 26,21 11462,1 14,02 48862,04 59,77
r. Șoldănești 39479,10 39479,1 8686,0 22,00 3622,9 9,18 27170,2 68,82
r. Ștefan-Vod ă 78503,52 78503,52 19446,3 24,77 4169,7 5,31 54887,52 69,92
r. Taraclia 46784,11 46784,11 17491,7 37,39 3631,9 7,76 25660,51 54,85
r. Telene ști 57389,39 57389,39 11416,4 19,89 3589,2 6,25 42383,79 73,85
r. Ungheni 130732,50 130732,5 29519,0 22,58 10590,3 8,10 90623,2 69,32
Total 3775646,65 3775646 1558666,4 41,28 572494 15,16 1644485,7 43,56
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

160 Anexa 22
Tabelul 2.2.10. Structura veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în totalul venitur ilor generale pentru anul 2006

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor
aprobate
(mii lei)
Venituri
generale (col.
4+6+8, mii lei)

Venituri
proprii
(mii lei)
Ponderea
veniturilor
proprii în
venituri
generale (%)

Defalcări
(mii lei)
Ponderea
defalcărilor în
venituri
generale (%)
Transferuri
de la bugetul
de stat
(mii lei)
Ponderea
transferurilor
în venituri
generale (%)
mun. Chi șinău 1868658,12 1868658 902279 48,28 400453 21,43 565925,1 30,29
mun. Bălți 175204.01 175204 92248,5 52,65 33027,3 18,85 49928,21 28,50
r. Anenii Noi 96374.55 96374,55 26171,7 27,16 14409,7 14,95 55793,15 57,89
r. Basarabeasca 38975.90 38975,9 11000,3 28,22 5670,3 14,55 22305,3 57,23
r. Briceni 88357.21 88357,21 22782,4 25,78 10163,2 11,50 55411,61 62,71
r. Cahul 131855.63 131855,6 43486,7 32,98 15149,6 11,49 73219,33 55,53
r. Cantemir 74844.74 74844,74 12709,4 16,98 3458,5 4,62 58676,84 78,40
r. Călărași 95021.72 95021,72 15628,5 16,45 6246,2 6,57 73147,02 76,98
r. Căușeni 102632.09 102632,1 23433,8 22,83 8025,5 7,82 71172,79 69,35
UTA Găgăuzia 229167.41 229167,4 46400,6 20,25 58170,8 25,38 124596 54,37
r. Cimișlia 68980.39 68980,39 15750 22,83 4273,4 6,20 48956,99 70,97
r. Criuleni 94295.82 94295,82 19555,5 20,74 5218,9 5,53 69521,42 73,73
r. Dondu șeni 56162.00 56162 13952,4 24,84 4628,6 8,24 37581 66,92
r. Drochia 95871.26 95871,26 28820,8 30,06 7553,6 7,88 59496,86 62,06
r. Dubăsari 52222.03 52222,03 7274,3 13,93 1869,7 3,58 43078,03 82,49
r. Edineț 83581.78 83581,78 25795,5 30,86 13275,1 15,88 44511,18 53,25
r. Fălești 105921.03 105921 22774,7 21,50 6891 6,51 76255,33 71,99
r. Florești 103846.61 103846,6 28709,3 27,65 10514,6 10,13 64622,71 62,23
r. Glodeni 77795.25 77795,25 18127,5 23,30 5774,8 7,42 53892,95 69,28
r. Hîncești 133088.37 133088,4 27561,3 20,71 11517,1 8,65 94009,97 70,64
r. Ialoveni 104314.27 104314,3 22266 21,35 8791 8,43 73257,27 70,23
r. Leova 57649.70 57649,7 11328,6 19,65 2655,8 4,61 43665,3 75,74
r. Nisporeni 79722.66 79722,66 11273 14,14 4379,4 5,49 64070,26 80,37
r. Ocnița 66139,73 66139,73 16096,4 24,34 6375 9,64 43668,33 66,02
r. Orhei 139752,05 139752,1 34105 24,40 15609,7 11,17 90037,35 64,43

161 r. Rezina 65232,28 65232,28 19772,9 30,31 8896,3 13,64 36563,08 56,05
r. Rîșcani 76849,25 76849,25 23967,5 31,19 4628,5 6,02 48253,25 62,79
r. Sîngerei 94675,91 94675,91 18252,1 19,28 5662,9 5,98 70760,91 74,74
r. Soroca 93963,97 93963,97 28621,3 30,46 10422,9 11,09 54919,77 58,45
r. Strășeni 104277,65 104277,7 19754,6 18,94 9942 9,53 74581,05 71,52
r. Șoldănești 57524,78 57524,78 10099,8 17,56 3146 5,47 44278,98 76,97
r. Ștefan-Vod ă 79028,29 79028,29 18833,4 23,83 4620,8 5,85 55574,09 70,32
r. Taraclia 50811,06 50811,06 14375,5 28,29 3981,4 7,84 32454,16 63,87
r. Telene ști 79548,76 79548,76 13697,7 17,22 3515,6 4,42 62335,46 78,36
r. Ungheni 140661,83 140661,8 30362,9 21,59 12750,3 9,06 97548,63 69,35
Total 5063008,11 5063008 1697269 33,52 731669 14,45 2634070 52,03
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

162 Anexa 23
Tabelul 2.2.11. Structura veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în totalul venitur ilor generale pentru anul 2007

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor
aprobate
(mii lei)

Venituri
generale (col.
4+6+8, mii lei)

Venituri proprii
(mii lei)
Ponderea
veniturilor
proprii în
venituri generale
(%)

Defalcări
(mii lei)
Ponderea
defalcărilor în
venituri generale
(%)

Transferuri de
la bugetul de
stat (mii lei)
Ponderea
transferurilor în
venituri generale
(%)
mun. Chi șinău 2068658 2068658 1042542 50,40 531921 25,71 494195 23,89
mun. Bălți 195204 195204 97452,4 49,92 43040,6 22,05 54711 28,03
r. Anenii Noi 106375 106375 24027,2 22,59 11798,7 11,09 70549,1 66,32
r. Basarabeasca 40975,9 40975,9 10583,5 25,83 4152,9 10,13 26239,5 64,04
r. Briceni 91357,2 91357,2 14013,4 15,34 19641,2 21,50 57702,6 63,16
r. Cahul 151856 151856 41489,9 27,32 16281,9 10,72 94084,2 61,96
r. Cantemir 78844,7 78844,7 11791,2 14,95 3346,2 4,24 63707,3 80,80
r. Călărași 98502,2 98502,2 14872,9 15,10 7360,2 7,47 76269,1 77,43
r. Căușeni 112632 112632 22093,3 19,62 10870,9 9,65 79667,8 70,73
UTA Găgăuzia 259167 259167 42479,3 16,39 67233,1 25,94 149454,6 57,67
r. Cimișlia 70980,4 70980,4 14413,5 20,31 5465,4 7,70 51101,5 71,99
r. Criuleni 98429,6 98429,6 16444 16,71 6421,2 6,52 75564,4 76,77
r. Dondu șeni 61162 61162 13752,8 22,49 3491,8 5,71 43917,4 71,81
r. Drochia 105871 105871 27474,3 25,95 7929,3 7,49 70467,4 66,56
r. Dubăsari 57222 57222 7432,7 13,00 2090,3 3,65 47699 83,36
r. Edineț 89581,8 89581,8 23914,6 26,70 14495,5 16,18 51171,7 57,12
r. Fălești 115921 115921 21084,1 18,19 5869,7 5,06 88967,2 76,75
r. Florești 143847 143847 28327,5 19,69 10990 7,64 104529,5 72,67
r. Glodeni 87795,3 87795,3 16149,8 18,39 5740,6 6,54 65904,9 75,07
r. Hîncești 143088 143088 13527,7 9,45 13715,3 9,59 115845 80,96
r. Ialoveni 144314 144314 19161,6 13,28 9686 6,71 115466,4 80,01
r. Leova 61649,7 61649,7 9928,8 16,11 3425,3 5,56 48295,6 78,34
r. Nisporeni 83722,7 83722,7 9208,4 11,00 5908 7,06 68606,3 81,94
r. Ocnița 72139,7 72139,7 15392,1 21,34 5178,7 7,18 51568,9 71,48

163 r. Orhei 149752 149752 32797,8 21,90 17622,3 11,77 99331,9 66,33
r. Rezina 70232,3 70232,3 19508,7 27,78 10462,4 14,90 40261,2 57,33
r. Rîșcani 79849,3 79849,3 19351,7 24,24 5351,5 6,70 55146,1 69,06
r. Sîngerei 99467,6 99467,6 15493 15,58 7611,7 7,65 76362,9 76,77
r. Soroca 99396,4 99396,4 29936,6 30,12 12973,2 13,05 56486,6 56,83
r. Strășeni 114278 114278 18820,9 16,47 11323,3 9,91 84133,8 73,62
r. Șoldănești 61524,8 61524,8 9185,5 14,93 3096,4 5,03 49242,9 80,04
r. Ștefan-Vod ă 82028,3 82028,3 17279,9 21,07 5124,1 6,25 59624,3 72,69
r. Taraclia 56811,1 56811,1 15141,3 26,65 5381,4 9,47 36288,4 63,88
r. Telene ști 84548,8 84548,8 11401 13,48 4251,2 5,03 68896,6 81,49
r. Ungheni 170662 170662 29729,6 17,42 14767 8,65 126165,4 73,93
Total 5607847 5607846 1776203 31,67 914039 16,30 2917605 52,03
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

164 Anexa 24
Tabelul 2.2.12. Structura veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale și ponderea lor în totalul venitur ilor generale pentru anul 2008

Unitate
administrativ-
teritorial ă

Volumul
cheltuielilor
aprobate
(mii lei)

Venituri
generale (col.
4+6+8, mii lei)

Venituri proprii
(mii lei)
Ponderea
veniturilor
proprii în
venituri generale
(%)

Defalcări
(mii lei)
Ponderea
defalcărilor în
venituri generale
(%)

Transferuri de
la bugetul de
stat (mii lei)
Ponderea
transferurilor în
venituri generale
(%)
mun. Chi șinău 1848592,1 1848592 1452579 78,60 261864 14,17 134149,1 7,26
mun. Bălți 301950,62 301950,6 109855,8 36,38 49640,2 16,44 142454,62 47,18
r. Anenii Noi 139668,75 139668,8 27023,4 19,35 7201,4 5,16 105443,95 75,50
r. Basarabeasca 51805,14 51805,14 12520,7 24,17 3318,9 6,41 35965,54 69,42
r. Briceni 129090,71 129090,7 22011,6 17,05 13622,9 10,55 93456,21 72,40
r. Cahul 199756,84 199756,8 46189,8 23,12 14608,9 7,31 138958,14 69,56
r. Cantemir 102136,83 102136,8 12799,6 12,53 4388,7 4,30 84948,53 83,17
r. Călărași 145814,93 145814,9 16892,7 11,59 7370,9 5,05 121551,33 83,36
r. Căușeni 147498,78 147498,8 24493,3 16,61 9490,8 6,43 113514,68 76,96
UTA Găgăuzia 273390,42 273390,4 44499,5 16,28 85232,7 31,18 143658,22 52,55
r. Cimișlia 97945,20 97945,2 16511,7 16,86 5363,7 5,48 76069,8 77,67
r. Criuleni 122738,77 122738,8 18864,2 15,37 5901,4 4,81 97973,17 79,82
r. Dondu șeni 66752,59 66752,59 15792,8 23,66 4191,5 6,28 46768,29 70,06
r. Drochia 131691,01 131691 29488,3 22,39 8499,3 6,45 93703,41 71,15
r. Dubăsari 98677,36 98677,36 7635,4 7,74 1991,6 2,02 89050,36 90,24
r. Edineț 124721,82 124721,8 25824,6 20,71 13629,5 10,93 85267,72 68,37
r. Fălești 136846,77 136846,8 23104,2 16,88 4848,5 3,54 108894,07 79,57
r. Florești 142142,25 142142,3 30357,6 21,36 9952,9 7,00 101831,75 71,64
r. Glodeni 98576,45 98576,45 18199,8 18,46 5642,8 5,72 74733,85 75,81
r. Hîncești 194990,1 194990,1 28524,8 14,63 9758,2 5,00 156707,1 80,37
r. Ialoveni 156034,62 156034,6 22132,3 14,18 7765,3 4,98 126137,02 80,84
r. Leova 84868,17 84868,17 11925,3 14,05 3419,5 4,03 69523,37 81,92
r. Nisporeni 133445,3 133445,3 11409,6 8,55 6366,9 4,77 115668,8 86,68
r. Ocnița 82016,00 82016 17321,1 21,12 5277,7 6,43 59417,2 72,45

165 r. Orhei 188901,94 188901,9 34747,8 18,39 17142,7 9,07 137011,44 72,53
r. Rezina 95480,63 95480,63 21501,2 22,52 11486,7 12,03 62492,73 65,45
r. Rîșcani 106916,65 106916,7 21342,7 19,96 5440,5 5,09 80133,45 74,95
r. Sîngerei 135351,82 135351,8 18673,2 13,80 7121,6 5,26 109557,02 80,94
r. Soroca 177967,72 177967,7 31916,7 17,93 13073,2 7,35 132977,82 74,72
r. Strășeni 140531,25 140531,3 20860,7 14,84 12263,5 8,73 107407,05 76,43
r. Șoldănești 75739,48 75739,48 10987,4 14,51 3302,5 4,36 61449,58 81,13
r. Ștefan-Vod ă 119151,81 119151,8 19959,5 16,75 4538,5 3,81 94653,81 79,44
r. Taraclia 69921,55 69921,55 17843,4 25,52 5729,3 8,19 46348,85 66,29
r. Telene ști 118795,38 118795,4 13498,2 11,36 4160,2 3,50 101136,98 85,14
r. Ungheni 192199,01 192199 31795,8 16,54 15701,4 8,17 144701,81 75,29
Total 6432108,8 6386815 2243790 35,13 649308 10,17 3493717 54,70
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

166 Anexa 25
Tabelul 2.2.13. Structura veniturilor bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale
Ponderea veniturilor proprii în venituri generale
(%) Ponderea defalc ărilor în venituri generale (%) Ponderea transferurilor în venituri generale (%) Unitate
administrativ-
teritorial ă
2006 2007 2008 Devieri
2007/
2006 Devieri
2008/
2007 2006 2007 2008 Devieri
2007/
2006 Devieri
2008/
2007 2006 2007 2008 Devieri
2007/
2006 Devieri
2008/
2007
mun. Chi șinău 48,28 50,40 78,60 2,12 28,20 21,43 25,71 14,17 4,28 -11,54 30,29 23,89 7,26 -6,4 -16,63
mun. Bălți 52,65 49,92 36,38 -2,73 -13,54 18,85 22,05 16,44 3,2 -5,61 28,50 28,03 47,18 -0,47 19,15
r. Anenii Noi 27,16 22,59 19,35 -4,57 -3,24 14,95 11,09 5,16 -3,86 -5,93 57,89 66,32 75,50 8,43 9,18
r. Basarabeasca 28,22 25,83 24,17 -2,39 -1,66 14,55 10,13 6,41 -4,42 -3,72 57,23 64,04 69,42 6,81 5,38
r. Briceni 25,78 15,34 17,05 -10,44 1,71 11,50 21,50 10,55 10 -10,95 62,71 63,16 72,40 0,45 9,24
r. Cahul 32,98 27,32 23,12 -5,66 -4,2 11,49 10,72 7,31 -0,77 -3,41 55,53 61,96 69,56 6,43 7,6
r. Cantemir 16,98 14,95 12,53 -2,03 -2,42 4,62 4,24 4,30 -0,38 0,06 78,40 80,80 83,17 2,4 2,37
r. Călărași 16,45 15,10 11,59 -1,35 -3,51 6,57 7,47 5,05 0,9 -2,42 76,98 77,43 83,36 0,45 5,93
r. Căușeni 22,83 19,62 16,61 -3,21 -3,01 7,82 9,65 6,43 1,83 -3,22 69,35 70,73 76,96 1,38 6,23
UTA Găgăuzia 20,25 16,39 16,28 -3,86 -0,11 25,38 25,94 31,18 0,56 5,24 54,37 57,67 52,55 3,3 -5,12
r. Cimișlia 22,83 20,31 16,86 -2,52 -3,45 6,20 7,70 5,48 1,5 -2,22 70,97 71,99 77,67 1,02 5,68
r. Criuleni 20,74 16,71 15,37 -4,03 -1,34 5,53 6,52 4,81 0,99 -1,71 73,73 76,77 79,82 3,04 3,05
r. Dondu șeni 24,84 22,49 23,66 -2,35 1,17 8,24 5,71 6,28 -2,53 0,57 66,92 71,81 70,06 4,89 -1,75
r. Drochia 30,06 25,95 22,39 -4,11 -3,56 7,88 7,49 6,45 -0,39 -1,04 62,06 66,56 71,15 4,5 4,59
r. Dubăsari 13,93 13,00 7,74 -0,93 -5,26 3,58 3,65 2,02 0,07 -1,63 82,49 83,36 90,24 0,87 6,88
r. Edineț 30,86 26,70 20,71 -4,16 -5,99 15,88 16,18 10,93 0,3 -5,25 53,25 57,12 68,37 3,87 11,25
r. Fălești 21,50 18,19 16,88 -3,31 -1,31 6,51 5,06 3,54 -1,45 -1,52 71,99 76,75 79,57 4,76 2,82
r. Florești 27,65 19,69 21,36 -7,96 1,67 10,13 7,64 7,00 -2,49 -0,64 62,23 72,67 71,64 10,44 -1,03
r. Glodeni 23,30 18,39 18,46 -4,91 0,07 7,42 6,54 5,72 -0,88 -0,82 69,28 75,07 75,81 5,79 0,74
r. Hîncești 20,71 9,45 14,63 5,18 5,18 8,65 9,59 5,00 -4,59 -8,69 70,64 80,96 80,37 10,32 -0,59
r. Ialoveni 21,35 13,28 14,18 -8,07 0,9 8,43 6,71 4,98 -1,72 -1,73 70,23 80,01 80,84 9,78 0,83
r. Leova 19,65 16,11 14,05 -3,54 -2,06 4,61 5,56 4,03 0,95 -1,53 75,74 78,34 81,92 2,6 3,58
r. Nisporeni 14,14 11,00 8,55 -3,14 -2,45 5,49 7,06 4,77 1,57 -2,29 80,37 81,94 86,68 1,57 4,74
r. Ocnița 24,34 21,34 21,12 -3 -0,22 9,64 7,18 6,43 -2,46 -0,75 66,02 71,48 72,45 5,46 0,97
r. Orhei 24,40 21,90 18,39 -2,5 -3,51 11,17 11,77 9,07 0,6 -2,7 64,43 66,33 72,53 1,9 6,2
r. Rezina 30,31 27,78 22,52 -2,53 -5,26 13,64 14,90 12,03 1,26 -2,87 56,05 57,33 65,45 1,28 8,12
r. Rîșcani 31,19 24,24 19,96 -6,95 -4,28 6,02 6,70 5,09 0,68 -1,61 62,79 69,06 74,95 6,27 5,89
r. Sîngerei 19,28 15,58 13,80 -3,7 -1,78 5,98 7,65 5,26 1,67 -2,39 74,74 76,77 80,94 2,03 4,17
r. Soroca 30,46 30,12 17,93 -0,34 -12,19 11,09 13,05 7,35 1,96 -5,7 58,45 56,83 74,72 -1,62 17,89
r. Strășeni 18,94 16,47 14,84 -2,47 -1,63 9,53 9,91 8,73 0,38 -1,18 71,52 73,62 76,43 2,1 2,81
r. Șoldănești 17,56 14,93 14,51 -2,63 -0,42 5,47 5,03 4,36 -0,44 -0,67 76,97 80,04 81,13 3,07 1,09
r. Ștefan-Vod ă 23,83 21,07 16,75 -2,76 -4,32 5,85 6,25 3,81 0,4 -2,44 70,32 72,69 79,44 2,37 6,75

167 r. Taraclia 28,29 26,65 25,52 -1,64 -1,13 7,84 9,47 8,19 1,63 -1,28 63,87 63,88 66,29 0,01 2,41
r. Telene ști 17,22 13,48 11,36 -3,74 -2,12 4,42 5,03 3,50 0,61 -1,53 78,36 81,49 85,14 3,13 3,65
r. Ungheni 21,59 17,42 16,54 -4,17 -0,88 9,06 8,65 8,17 -0,41 -0,48 69,35 73,93 75,29 4,58 1,36
Total 33,52 31,67 35,13 -1,85 3,46 14,45 16,30 10,17 1,85 -6,13 52,03 52,03 54,70 0 2,67
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

168 Anexa 26
Tabelul 2.3.4. Cheltuielile în bugetele UAT pentru anul 2006, mii lei

Unitate administrativ-
teritorial ă

Servicii de stat cu destina ție
generală
Menținerea ordinii publice și
securitatea na țională
Învățămîntul public
Cultură, artă, sport și acțiuni
pentru tineret
Ocrotirea s ănătății
Asigurare și asistență socială
Agricultur ă, gospodăria
silvică, gospodăria piscicol ă
și gospodăria apelor
Industrie și construc ții
Transporturi, gospod ăria
drumurilor, comunica ții și
informatica
Gospodăria comunal ă
Alte cheltuiel
Total cheltuielilor (mii lei)
mun. Chi șinău 40621,9 57093,69 555045 95766,5 22256,8 36993,8 4468,67 4044,99 64736,2 703164 284467 1868658
mun. Bălți 6675,43 8652,51 84305,1 7890,83 2081,55 10940,4 914,11 – 8308,77 38541,2 6894,19 175204
r. Anenii Noi 9613,16 2936,2 58987,89 6563,76 951,24 5546,26 1616,51 131,13 2309,46 2730,59 4988,4 96374,6
r. Basarabeasca 3701,58 1153,16 25901,35 2354,07 50 2642,16 587,1 47,88 1188,98 1348,78 0,84 38975,9
r. Briceni 9659 2099,23 47784,97 2887,72 1966,33 5101,23 1798,67 142,2 1743,3 4059,17 11115,4 88357,2
r. Cahul 10925,2 3193,92 79045,16 6275,32 342 5449,59 1611,63 150,62 3734,67 5217,96 15909,9 131856
r. Cantemir 7304,96 2298,13 53217,75 2884,05 27,01 2586,29 1272,65 118,71 1529,93 2049,03 1556,19 74844,7
r. Călărași 8847,7 2701,49 57854,34 3355,31 6500,28 4741,19 1390,11 143,24 1696,31 3689,99 4101,74 95021,7
r. Căușeni 9040,2 3199,78 60435,78 4221,12 947,78 6688,27 1394,9 156,38 1731,66 4684,79 10131,3 102632
UTA Găgăuzia 19547,7 6584,92 117972 17770,6 1722,34 8447,65 3428,54 727,28 2416,66 25268,7 25280,6 229167
r. Cimișlia 6847,06 1682,55 43768,69 3234,86 509,2 3465,08 1399,35 128,59 1604,2 3042,69 3298,13 68980,4
r. Criuleni 8671,94 2360,7 49897,54 4057,86 1234,75 4110,53 1333,84 139,26 1439,56 13144,1 57803,2 94295,8
r. Dondu șeni 6158,44 2050,98 36689,89 2699,98 347,88 3743,59 1463,75 70,33 1178,67 1688,53 69,96 56162
r. Drochia 8473,48 2672,34 51675,51 3481,16 1784,13 5420,28 2138,37 414,5 1811,8 5879,99 12119,7 95871,3
r. Dubăsari 4723,23 5224,31 27292,34 2966,09 264,58 6219,61 2174,25 103 580,77 2672,79 1,03 52222
r. Edineț 8893,65 2320,87 42786,32 2834,02 487,1 6043,52 2182,14 146,67 2200,63 5973,27 9713,61 83581,8
r. Fălești 9020,86 2638,69 52378,74 4358,67 88,43 5102,44 1680,3 78,54 3767,45 2198,76 24608,1 105921
r. Florești 10504,3 3408,89 53421,78 4096,8 1672,82 5670,91 2008,71 – 2410,26 3978,37 16674,1 103847
r. Glodeni 6991,91 1947,08 43324,12 3017,94 13733,1 3552,27 1452,5 78,54 1334,39 2231,65 131,76 77795,3
r. Hîncești 13074 3112,77 65431,75 5072,76 1948,64 6532,75 1822,33 73,45 6596,65 4875,41 24547,5 133088

169 r. Ialoveni 9165,94 2344,19 58654,21 3649,01 188,67 4278,97 1429,3 119,24 2631,14 3893,78 17959,6 104314
r. Leova 7058,76 1712,6 32416,6 2794,31 489,46 2718,56 1398,97 137,36 1160,69 3764,42 3997,98 57649,7
r. Nisporeni 7873,34 1828,86 45158 3222,83 2318,14 3592,56 2012,6 141,25 1816,41 3456,78 8301,89 79722,7
r. Ocnița 7845,72 2779,12 32772,1 6043,74 1460,63 3824,61 1042,22 112,76 1462,22 4762,14 4034,41 66139,7
r. Orhei 11809 3724,11 71230,4 16987,6 451,95 6713,49 2268,12 158,95 2778,87 6896,98 16732,5 139752
r. Rezina 7929,62 2303,77 32581,4 4512,54 503,79 3446,81 1446,61 122,42 924,12 3652,11 7809,16 65232,3
r. Rîșcani 8256,09 2381,02 44424,2 3913,07 462,99 5891,03 2312,74 130,65 1253,34 3671,27 4152,95 76849,3
r. Sîngerei 8230,24 2154,48 59255,8 3539,37 205,23 4748,59 1588,05 125,3 1285,25 4849,59 8693,97 94675,9
r. Soroca 10889,7 3366,94 52636,6 5825,57 421,59 6731,59 1837,75 160,26 1666,1 3989,79 6438,14 93964
r. Strășeni 9895,44 2872,47 62068,3 6426,98 730,89 4282,33 1600,91 139,94 6559,27 3342,89 6358,54 104278
r. Șoldănești 5736,05 1812,42 32312,1 2705,09 750,65 3560,87 1088,24 86,87 1932,75 2573,42 4966,34 57524,8
r. Ștefan-Vod ă 7735,22 2287,06 52562,8 3618,75 599,87 3279,87 1381,52 166,91 1544,48 3213,44 2638,39 79028,3
r. Taraclia 4775,77 1999,25 32455,2 2743,49 667,88 2303,39 1156,27 71,39 1199,58 3121,21 317,69 50811,1
r. Telene ști 8433,82 2566,82 47310,4 2695,15 1465,62 5009,11 2365,14 87,88 1379,05 3654,23 4581,61 79548,8
r. Ungheni 10671,3 3418,17 75095,8 7927,09 1134,57 7516,43 1961,42 163,47 1457,28 8967,38 22349,1 140662
Total 335602 154883,5 2338150 262394 70767,91 206896 61028,3 8741,42 141371 900249 582925 5063008
% în total
cheltuieli 6,63 3,06 46,18 5,18 1,40 4,09 1,21 0,17 2,79 17,78 11,51 100
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

170 Anexa 27
Tabelul 2.3.5. Cheltuielile în bugetele UAT pentru anul 2007

Unitate administrativ-
teritorial ă

Servicii de stat cu destina ție
generală
Menținerea ordinii publice și
securitatea na țională
Învățămîntul public
Cultură, artă, sport și acțiuni
pentru tineret
Ocrotirea s ănătății
Asigurare și asistență socială
Agricultur ă, gospodăria
silvică, gospodăria piscicol ă
și gospodăria apelor
Industrie și construc ții
Transporturi, gospod ăria
drumurilor, comunica ții și
informatica
Gospodăria comunal ă
Alte cheltuiel
Total cheltuielilor (mii lei)
mun. Chi șinău 43832,8 63698,87 626155,85 95977,2 33267,1 46003,1 4470,87 4051,89 85858,3 703170,8 362171,3 2068658
mun. Bălți 7089,83 9361,87 93396,04 7991,74 2692,25 21950,2 916,21 – 4621,06 38549,87 8634,93 195204
r. Anenii Noi 9883,18 3189,89 58999,79 6774,66 954,14 6452,16 1619,71 138,12 3619,36 2738,76 12005,23 106375
r. Basarabeasca 3849,78 1962,1 24321,45 2565,06 63 3251,06 589,13 49,98 2893,58 965,12 465,64 40975,9
r. Briceni 9899 2802,11 47895,87 2998,62 2372,13 5712,03 1799,86 149,8 3148,73 4061,24 10517,81 91357,2
r. Cahul 14405,2 3998,95 79156,06 6686,22 451 6450,57 1617,83 156,73 4642,17 5221,76 29069,51 151856
r. Cantemir 7594,99 3191,03 55328,65 3193,04 34 3692,19 1279,87 120,82 2832,23 1253,67 324,21 78844,7
r. Călărași 8899,8 3298,59 57965,24 3666,42 6512,02 5750,1 1396,78 147,84 3199,85 3690,29 3975,27 98502,2
r. Căușeni 9487,5 3693,08 67546,68 4532,02 1048,68 6893,07 1398,97 159,78 3439,86 4688,39 9743,97 112632
UTA Găgăuzia 18454,21 6490,32 174569 17989,01 2631,14 8950,64 3431,44 729,68 3923,36 18654,23 3343,97 259167
r. Cimișlia 6997,86 2298,45 43879,59 3541,06 610,1 4471,07 1401,15 130,49 3212,3 3047,54 1390,79 70980,4
r. Criuleni 8799,98 2871,6 49987,14 4462,76 1736,86 4919,63 1341,04 141,16 3142,26 13152,02 57862,29 98429,6
r. Dondu șeni 6766,47 3461,88 36799,79 2901,08 388,97 4554 1469,86 77,93 2980,57 1690,13 71,32 61162
r. Drochia 8776,58 3283,24 55786,41 3792,06 2186,43 6027,78 2142,17 418,7 3219,58 5883,79 14354,26 105871
r. Dubăsari 3453,36 4576,34 31376,41 3472,07 366,67 7122,42 2179,87 109 1687,97 1854,27 1023,62 57222
r. Edineț 8899,69 2831,77 42895,22 3142,01 588,23 6752,22 2191,04 148,97 3714,03 5982,47 12436,15 89581,8
r. Fălești 9746,36 3149,59 54489,64 4363,57 95,54 5712,04 1691,11 80,44 4871,35 2213,06 29508,3 115921
r. Florești 15724,4 3715,79 53532,08 4599,98 2281,12 6277,81 2018,73 – 3619,87 3980,07 48097,15 143847
r. Glodeni 6999,97 2998,06 43435,22 3526,84 18741 4457,97 1459,75 79,64 2939,89 2239,85 917,11 87795,3
r. Hîncești 19678 3623,57 65542,65 5481,86 2452,04 7644,15 1832,03 77,85 8502,34 4881 23372,51 143088

171 r. Ialoveni 9668,99 3252,09 58763,11 3950,07 289,07 5282,67 1431,7 124,04 3938,96 3899,99 53713,31 144314
r. Leova 5423,11 2922,8 37235,23 3102,01 690 3623,46 1401,07 142,06 2969,76 3769,83 370,37 61649,7
r. Nisporeni 7899,94 2878,76 45261,07 3631,74 2821,04 4598,96 2019,86 147,65 3221,53 3460,65 7781,5 83722,7
r. Ocnița 7878,62 3280,92 38567,09 5234,08 1968,93 4730,41 1047,62 119,86 3369,56 4769,21 1173,4 72139,7
r. Orhei 16899 4239,01 75342,52 17996,5 559,93 7621,09 2270,52 160,93 4280,99 6899,97 13481,54 149752
r. Rezina 7988,63 3314,57 34690,25 4823,64 607,89 4252,61 1452,55 128,92 2331,02 3661,34 6980,88 70232,3
r. Rîșcani 8767,03 2899 44535,05 4222,08 567,79 6398,45 2318,98 137,99 2959,87 3679,12 3363,94 79849,3
r. Sîngerei 8648,04 3262,38 59362,93 3841,45 411,03 5853,78 1592,15 130,4 2890,01 4853,08 8622,35 99467,6
r. Soroca 14899,5 3874,84 55741,05 6134,47 625,39 7641,86 1841,67 169,06 3571,29 3993,07 904,2 99396,4
r. Strășeni 9899,94 3689,37 62172,04 6830,18 934,93 5191,23 1612,01 145,04 7962,07 3348,97 12492,22 114278
r. Șoldănești 4356,34 2798,32 37422,2 3111,29 854,95 4569,89 1092,04 89,37 3439,23 2579,89 1211,28 61524,8
r. Ștefan-Vod ă 7894,12 3291,05 54678,19 3921,85 701,17 4182,65 1389,76 168,98 3252,08 2321,01 227,44 82028,3
r. Taraclia 4898,56 3392,15 34562,76 2952,29 868,98 3312,4 1163,88 79,89 2532,07 2341,07 707,05 56811,1
r. Telene ști 8749,22 3471,72 49421,07 3201,05 1968,92 6319,23 2370,23 91,08 2981,12 3660,15 2315,01 84548,8
r. Ungheni 11680,3 4524,27 88205,67 8233,08 2141,27 8621,46 1968,56 169,65 4363,09 8973,05 31781,6 170662
Total 364790,3 185588,4 2539019 272843,1 95483,7 255244,4 61220 8973,74 210131 890128,7 724424,4 5607847
% în total
cheltuieli 6,50 3,31 45,28 4,87 1,70 4,55 1,09 0,16 3,75 15,87 12,92 100
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

172 Anexa 28
Tabelul 2.3.6. Cheltuielile în bugetele UAT pentru anul 2008, mii lei

Unitate administrativ-
teritorial ă

Servicii de stat cu destina ție
generală
Menținerea ordinii publice și
securitatea na țională
Învățămîntul public
Cultură, artă, sport și acțiuni
pentru tineret
Ocrotirea s ănătății
Asigurare și asistență socială
Agricultur ă, gospodăria
silvică, gospodăria piscicol ă
și gospodăria apelor
Industrie și construc ții
Transporturi, gospod ăria
drumurilor, comunica ții și
informatica
Gospodăria comunal ă
Alte cheltuiel
Total cheltuielilor (mii lei)
mun. Chi șinău 42539,36 79975,03 802527,22 61018,69 34956,9 329355 6591,48 7049,7 167513,0 274598,7 42467,02 1848592,1
mun. Bălți 11097,72 11475,77 119055,05 14179,44 3975,81 32899,62 2039,42 – 37621,78 55848,29 13757,72 301950,62
r. Anenii Noi 12909,75 3227,38 86092,26 8693,17 1459,95 8231,04 3085,23 155,81 2956,79 8705,75 4151,62 139668,75
r. Basarabeasca 6088,33 1565,81 28928,93 3007,23 449,32 4452,13 987,07 76,13 182,95 4262,06 1805,18 51805,14
r. Briceni 13382,94 2646,26 75242,53 8567,28 2227,54 8554,57 3755,08 161,93 1539,79 8083,01 4929,78 129090,71
r. Cahul 15814,28 4023,95 129738,94 9976,37 2568,13 9755,92 2460,38 172,39 1863,62 9186,61 14196,25 199756,84
r. Cantemir 11003,05 2605,64 67094,05 4559,77 925,50 5017,40 2102,36 187,35 597,96 2790,00 5253,75 102136,83
r. Călărași 12662,37 3178,40 73071,82 7449,65 24790,0 8146,82 2386,62 208,03 1800,21 5727,80 6393,21 145814,93
r. Căușeni 12910,55 4378,03 90832,02 9835,58 2001,41 11136,38 2338,12 183,43 1137,18 6239,33 6506,75 147498,78
UTA Găgăuzia 24134,12 7674,13 152450,19 19098,46 23109,26 14593,66 4611,20 700,67 2926,87 14278,56 9813,3 273390,42
r. Cimișlia 11659,97 2368,20 59613,01 5659,18 1427,55 5840,27 2078,20 177,64 1697,26 3295,42 4128,5 97945,20
r. Criuleni 11397,59 2794,52 77503,43 9136,98 1529,24 7723,59 2115,30 284,38 675,23 5631,94 81450 122738,77
r. Dondu șeni 9252,01 2491,15 34384,17 4892,26 660,68 5948,46 2753,27 94,00 213,10 2827,43 3236,06 66752,59
r. Drochia 12239,08 3466,94 77488,52 5918,11 6383,73 10519,49 3229,70 1307,4 1459,20 4213,86 5464,98 131691,01
r. Dubăsari 10168,76 6944,26 38961,26 7434,55 1717,30 12892,75 1240,17 213,89 150,00 16296,48 2657,94 98677,36
r. Edineț 13004,82 3519,41 70254,49 6780,65 1453,90 10011,90 3778,42 – 1163,41 7170,97 7583,85 124721,82
r. Fălești 13434,60 2771,74 85860,92 9403,99 1860,23 10460,38 3334,00 – 1367,78 3114,87 5238,26 136846,77
r. Florești 15331,30 4470,48 78681,82 6851,06 2120,59 8923,09 3497,12 179,31 3488,19 4454,27 14145,02 142142,25
r. Glodeni 9649,14 2253,73 55792,80 6596,96 9001,16 6300,13 2586,25 105,74 247,73 2505,62 3537,19 98576,45
r. Hîncești 19672,30 4427,32 107785,74 10932,66 1805,54 13040,74 3831,34 118,00 9077,42 12583,82 11715,22 194990,1

173 r. Ialoveni 12965,47 3030,34 93335,14 8399,21 1471,04 8466,86 2378,00 179,03 10115,95 8647,64 7045,94 156034,62
r. Leova 9744,06 2505,35 47915,22 5953,42 1130,87 5517,30 2237,62 150,19 366,00 3869,16 5478,98 84868,17
r. Nisporeni 11681,84 2399,53 75614,71 7229,43 2402,00 6678,19 2298,57 244,45 4062,10 8643,83 12190,65 133445,3
r. Ocnița 9878,95 3124,25 43702,89 6265,71 1353,22 6239,18 1730,74 171,81 480,52 4580,78 4487,95 82016,00
r. Orhei 17384,58 4726,74 106326,43 17008,58 1885,92 11366,80 3342,33 205,53 1890,60 14766,98 9997,45 188901,94
r. Rezina 10768,33 2505,05 52051,61 6480,93 1558,84 5493,56 2144,24 216,24 423,00 4142,48 9696,35 95480,63
r. Rîșcani 10821,89 3155,63 62047,77 5290,88 1256,87 9351,50 3682,56 160,05 247,54 4064,15 6837,81 106916,65
r. Sîngerei 11517,15 3073,96 87826,44 8365,74 1205,87 10091,81 2698,96 201,26 546,89 5708,25 4115,49 135351,82
r. Soroca 17546,63 4895,53 99687,77 9599,45 1603,50 13351,32 3075,33 – 1869,93 6727,12 19611,14 177967,72
r. Strășeni 12998,45 4139,12 85879,16 8113,67 3036,71 10168,65 2183,41 – 1758,80 7908,86 4344,42 140531,25
r. Șoldănești 8445,08 1964,55 46140,62 3973,63 1023,37 6070,79 1678,42 127,65 1159,93 2208,63 2946,81 75739,48
r. Ștefan-Vod ă 10717,70 2814,62 77052,81 6946,01 1322,24 7576,69 2153,08 246,58 1124,70 4778,64 4418,74 119151,81
r. Taraclia 6057,71 2424,06 44846,74 3600,18 1515,04 3521,66 1944,99 86,21 958,24 2932,06 2034,66 69921,55
r. Telene ști 12553,97 2641,71 74619,44 5879,23 1184,16 9187,87 2731,70 124,41 311,95 4439,81 5121,13 118795,38
r. Ungheni 15889,84 4777,30 107457,79 9897,70 2671,60 13062,57 2582,09 171,18 511,21 24585,63 10592,1 192199,01
Total 467323,7 204435,9 3415863,7 332995,8 149045 649948,1 95662,77 13660 263506,8 559818,8 279847,8 6432108,8
% în total
cheltuieli 7,27 3,18 53,11 5,18 2,32 10,10 1,49 0,20 4,10 8,70 4,35 100
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

174 Anexa 29
Tabelul 2.3.7. Normativele de cheltuieli sp ecifice pentru stabilirea raport urilor între bugetul de stat și bugetele UAT, pe an ii 2003-2008, lei
Grupa func țională de
cheltuieli Indicatorul
luat în calcul 2003 2004 % 2005 % 2006 % 2007 % 2008 %
1 Aparatul
administrativ un angajat 15372 21094,5 137,2 23496,04 111,4 27208,9 115,8 27807,3 102,2 28346,49 101,9
2 Apărarea
națională
cheltuieli pentru
recrutare un recrut x x x 279,7 100,0 297,9 106,5 314,2 105,5
cheltuieli pentru
întreținerea
centrelor militare un
colaborator x x x 5265,0 100,0 5607 106,5 5915 105,5
3 Men ținerea ordinii
publice un
colaborator 13907,2 16267,0 117,0 16802,06 103,3 20314,4 120,9 20757,1 102,2 21155,3 101,9
4 Învățămînt :
instituții preșcolare un copil 1021,0 1266,62 124,0 1564,623 123,5 2642,37 168,9 3026,34 114,5 3166,458 104,6
școli primare,
gimnazii și licee un elev 962,87 1034,31 107,4 1232,318 119,1 1725,10 140,0 1816,30 105,3 1894.723 104,3
instituții
complementare (extrașcolare) un elev x 88,484 100,0 99,719 112,7 143,54 143,9 155,653 108,4 161,019 103,5
case de copii de tip
familial un copil x 6427 100,0 6706,66 104,4 6847,24 102,1 7248,87 105,9 7325,564 101,1
instituții de tip
internat (de cultur ă un elev 3962,9 4246,0 107,1 5315,1 125,2 8341,97 156,9 10899,71 130,7 14649,95 134,4

175 generală)
școli internat cu
regim special un elev 5440,87 5986,33 110,0 8313,116 138,9 11388,67 137,0 14181,58 124,5 18170,69 128,1
5 Cultur ă și artă un locuitot 16,821 16,821 100,0 20,852 124,0 32,568 156,2 38,307 117,6 46,007 120,1
6 Sport și acțiunile
pentru tineret un locuitor 1,199 1,202 100,3 1,2 99,83 1,44 1,5 1,61
7 Asisten ță și
susținere social ă
servicii de
deservire social ă la
domiciliu un
colaborator 4001,3 4001,3 100,0 5301,0 132,5 6276,4 118,4 6284,3 100,1 6284,4 100,0
serviciul ortopedie
și protezare un
colaborator 4939,2 4162,8 84,2 6600 158,5 9457,3 143,3 9440,8 99,82 9416,8 99,74
aziluri de b ătrîni și
pensionari un tutelar x x 14681,6 100,0 16188,6 110,3 17043,7 105,3 17755,3 104,2
centre de asisten ță
socială de zi pentru
copii un tutelar Din
fondul
local Din
fondul
local Din
fondul
local 7413,4 100,0 7695,1 103,8 7927,3 103,0
centre de asisten ță
socială de
plasament pentru copii un tutelar x x x 11609,6 100,0 12050,8 103,8 12414,3 103,0
centre psihologice
de reabilitare a victimelor violen ței
în familie un tutelar x x x 16188,6 100,0 17043,7 105,3 17755,3 104,2
îndemniza ții pentru
copii înfia ți și un copil 2400 100,0 2400 100,0 2400 100,0 2400 100,0

176 rămași fără
îngrijirea părintească
compensa ții pentru
transport se men țin
la nivelul anului 2004 un călător 11 100,0 11 100,0 11 100,0 11 100,0
fonful de sus ținere
socială a populației
(1% din volumul
bugetelor UAT respective) 1% 1% 1% 1% 1% 1%
8 Serviciul sanitar-
veterinar la un angajat 7285 11031,2 151,4 12685,7 115,0 14134,3 111,4 15046 106,5 15871,9 105,5
9 Alte cheltuieli
serviciul de
deservire a clădirilor la un angajat 2400 2400 100,0 4000 166,6 7222,1 180,6 7313,1 101,3 7395,1 101,1

fonful de rezerv ă
(% din volumul bugetelor UAT respective) 0,5 0,5 1% 1% 1% 1%
10 Investi țiile capitale
(cheltuielile pentru finanțarea
investițiilor
capitale, ca și în
anii preceden ți, se
preconozeaz ă a fi
repartizate pe x x x x x x

177 obiecte și efectuate
centralizat de la bugetul de stat)
Sursa: Notele metodologice privind elaborarea de c ătre autorit ățile administra ției publice locale a proiectelor de buget pentru anii 2003-2008, elaborat de Ministerul Finan țelor al Republicii
Moldova

178 Anexa 30
Tabelul 2.3.8. Structura func țională a cheltuielilor bugetelor UAT pe ntru anii 2007-2008, mln. lei
2007 2008 Grupe de cheltuieli
Planificat Executat Executat, % Devieri Planificat Executat Executat, % Devieri
Servicii de stat cu destina ție general ă 382,5 364,8 95,37 -17,7 493,0 467,3 94,79 -25,7
Menținerea ordinii publice și securitatea
națională 202,1 185,6 91,84 -16,5 208,0 204,4 98,27 -3,6
Învățămîntul public 2810,6 2539,0 90,34 -271,6 3584,8 3415,9 95,29 -168,9
Cultură, artă, sport și acțiuni pentru tineret 293,2 272,8 93,04 -20,4 364,2 333,0 91,43 -31,2
Ocrotirea s ănătății 101,8 95,5 93,8 -6,3 159,2 149,0 93,59 -10,2
Asigurare și asistență socială 395,0 255,2 64,61 -139,8 670,9 649,9 96,87 -21
Agricultur ă, gospodăria silvică, gospodăria
piscicolă și gospodăria apelor 56,3 61,2 108,70 4,9 98,9 95,7 96,76 -3,2
Industrie și construc ții 8,3 8,9 107,23 0,6 14,4 13,7 95,14 -0,7
Transporturi, gospod ăria drumurilor,
comunica ții și informatica 215,0 210,1 97,72 -4,9 273,8 263,5 96,24 -10,3
Gospodăria comunal ă 619,6 890,1 143,66 270,5 614,5 559,8 91,10 -54,7
Cheltuieli neatribuite la alte grupe
principale 496,6 724,4 145,87 227,8 327,2 279,8 85,51 -47,4
Total cheltuielilor (mii lei) 5581,0 5607,8 100,48 26,8 6808,9 6432,1 94,47 -376,8
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Ministerului Finan țelor al Republicii Moldova

179Anexa 31
Tabelul 3.1.3. Evoluția veniturilor din impozitul pe bunuril e imobiliare ale bug etului raionului
Drochia de ambele nivele în perioada 2003-2008, executat
Tipuri de venituri UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Impozitul funciar pe
terenurile cu destina ție
agricolă mii lei 5884,7 7324,4 5293,7 4973,7 4912,1 5775,9
Impozitul funciar pe
terenurile cu alt ă
destinație decît cea
agricolă mii lei 349,7 512,4 367,7 570,3 493,6 504,9
Impozitul funciar
încasat de la persoanele fizice mii lei 651,6 674,9 667,7 598,9 587,0 560,1
Impozitul funciar pe
pășuni și fînețe mii lei – – 290,0 302,9 308,5 304,0
Impozitul funciar pe
terenurile cu destina ție
agricolă de la
gospodăriile țărănești mii lei – – 1637,0 1516,3 1437,3 1350,7
Total impozit funciar mii lei 6886,1 8511,7 8256,2 7961,9 7738,5 8495,6
Ponderea impozitului
funciar în veniturile de bază % 16,87 31,70 25,78 21,89 21,86 22,36
Impozitul pe bunurile
imobiliare ale persoanele juridice mii lei 208,3 189,3 245,2 259,7 258,6 263,6
Impozitul pe bunurile
imobiliare ale persoanele fizice mii lei 271,3 282,2 285,8 286,1 213,5 182,5
Total impozit pe
bunurile imobiliare mii lei 479,6 471,5 531,0 545,8 472,2 446,2
Ponderea impozitului
pe bunurile imobiliare în veniturile de baz ă % 1,18 1,76 1,66 1,50 1,33 1,17
Impozitul pe bunurile
imobiliare, cu destina ție
locativă din municipii și
orașe, achitate de c ătre
persoanele fizice mii lei – – – – 240,8 396,2
Total impozit pe
proprietate mii lei 7365,7 8983,2 8787,2 8507,8 8415,4 9337,9
Ponderea impozitului
pe proprietate în veniturile de baz ă % 18,05 33,46 27,44 23,39 23,77 24,58
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Direc ției Generale Finan țe, Drochia

180 Anexa 32
Tabelul 3.2.1. Analiza comparativ ă a cheltuielilor specifice (Bugetul satului Țarigrad pe anul 2008)
Coeficien ți factoriali Suma
coef. Indicatori
normativi Grupa
funcțională
de cheltuieli Indicat.
luat în
calcul Nr.
indic.
de
calcul Normat.
de
cheltuieli Coefic.
pentru
sat LDLi Si Pi PVi QChSi ChS (lei) Nr.
p.r.i. Suma chelt.
cu coef.:
QchSi (lei) Suma chelt.
fără coef.
(lei) Diferența
de creștere
(lei)
1. Aparatul administrativ un
angajat 6 28346,49 0,70 7,380 1,316 0,0007 0,00075 1,134942 28346,49 6 193029,7323 170078,94 22950,79232
2.Apărarea
națională :
– cheltuieli
pentru
recrutare un recrut 5 314,2 0,70 7,380 1,316 0,0007 0,00075 1,134942 314,2 5 1782,993882 1571 211,993882
3.Învățămînt :
– instituții
preșcolare un copil 120 3166,458 0,70 7,380 1,316 0,0007 0,00075 1,134942 3166,458 120 431249,5411 379974,96 51274,58105
– școli
primare,
gimnazii și
licee un elev 425 1894,723 0,70 7,380 1,316 0,0007 0,00075 1,134942 1894,723 425 913920,3022 805257,275 108663,0272
4.Cultură,
artă, sport și
acțiunile
pentru tineret un
locuitot 2780 47,617 0,70 7,380 1,316 0,0007 0,00075 1,134942 47,617 2780 150238,2423 132375,26 17862,98233
5.Asistență și
susținere
socială
– îndemniza ții
pentru copii înfiați și
rămași fără
îngrijirea
părintească un copil 1 2400 0,70 7,380 1,316 0,0007 0,00075 1,134942 2400 1 2723,8608 2400 323,8608

181 – fondul de
susținere
socială a
populației, 1% x x 1% x x x x x x x x 17265,167 15212,378 2052,789
6.Alte
cheltuieli
– serviciul de
deservire a
clădirilor un
angajat 4 7395,1 0,70 7,380 1,316 0,0007 0,00075 1,134942 7395,1 4 33572,03834 29580,4 3991,638337
Total
cheltuieli
calculate x x x x x x x x x x x 1726516,711 1521237,835 205278,8759
Fondul de
rezervă (1%
din volumul
cheltuielilor bugetului
respectiv) x x 1% x x x x x x x x 17265,167 15212,378 2052,789
Total general
cheltuieli calculate x x x x x x x x x x x 1743781,878 1536450,213 207331,6649
Sursa: Calculele autorului

182 Anexa 33
Tabelul 3.2.2. Analiza comparativ ă a cheltuielilor specifice (Bugetul satului Sofia pe anul 2008)
Coeficien ți factoriali Suma
coef. Indicatori
normativi Grupa
funcțională
de cheltuieli Indicat.
luat în
calcul Nr.
indic.
de
calcul Normat.
de
cheltuieli Coefic.
pentru
sat LDLi Si Pi PVi QChSi ChS (lei) Nr.
p.r.i. Suma chelt.
cu coef.:
QchSi (lei) Suma chelt.
fără coef.
(lei) Diferența
de creștere
(lei)
1. Aparatul administrativ un
angajat 6 28346,49 0,70 8,499 1,224 0,0005 0,00043 1,19108 28346,49 6 202577,6239 170078,94 32498,68386
2.Apărarea
națională :
– cheltuieli
pentru recrutare un recrut 4 314,2 0,70 8,499 1,224 0,0005 0,00043 1,19108 314,2 4 1496,949344 1256,8 240,149344
3.Învățămînt :
– instituții
preșcolare un copil 105 3166,458 0,70 8,499 1,224 0,0005 0,00043 1,19108 3166,458 105 396008,0034 332478,09 63529,91344
– școli
primare, gimnazii și
licee un elev 214 1894,723 0,70 8,499 1,224 0,0005 0,00043 1,19108 1894,723 214 482948,0676 405470,722 77477,34556
4.Cultură,
artă, sport și
acțiunile
pentru tineret un
locuitot 1750 47,617 0,70 8,499 1,224 0,0005 0,00043 1,19108 47,617 1750 99252,39863 83329,75 15922,64863
5.Asistență și
susținere
socială
– îndemniza ții
pentru copii înfiați și
rămași fără
îngrijirea părintească un copil 2 2400 0,70 8,499 1,224 0,0005 0,00043 1,19108 4800 2 11434,368 9600 1834,368
– fondul de
susținere x x 1% x x x x x x x x 12333,541 10354,922 1978,619

183 socială a
populației, 1%
6.Alte
cheltuieli
– serviciul de
deservire a clădirilor un
angajat 4,5 7395,1 0,70 8,499 1,224 0,0005 0,00043 1,19108 7395,1 4,5 39636,70069 33277,95 6358,750686
Total
cheltuieli
calculate x x x x x x x x x x x 1233354,112 1035492,252 197861,8595
Fondul de
rezervă (1%
din volumul cheltuielilor
bugetului
respectiv) x x 1% x x x x x x x x 12333,541 10354,922 1978,619
Total general
cheltuieli
calculate x x x x x x x x x x x 1245687,653 1045847,174 199840,4785
Sursa: Calculele autorului

184 Anexa 34
Tabelul 3.2.3. Analiza comparativ ă a cheltuielilor spec ifice (Bugetul ora șului Drochia pe anul 2008)
Coeficien ți factoriali Suma
coef. Indicatori
normativi Grupa
funcțională
de cheltuieli Indicat.
luat în
calcul Nr.
indic.
de
calcul Normat.
de
cheltuieli Coefic.
pentru
oraș LDLi Si Pi PVi QChSi ChS (lei) Nr.
p.r.i. Suma chelt.
cu coef.:
QchSi (lei) Suma chelt.
fără coef.
(lei) Diferența
de creștere
(lei)
1. Aparatul administrativ un
angajat 14 28346,49 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 28346,49 14 485254,945 396850,86 88404,08498
2.Apărarea
națională :
– cheltuieli
pentru recrutare un recrut 16 314,2 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 314,2 16 6147,079181 5027,2 1119,879181
3.Învățămînt :
– instituții
preșcolare un copil 810 3166,458 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 3166,458 810 3136182,988 2564830,98 571352,0084
– școli
primare, gimnazii și
licee un elev 3680 1894,723 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 1894,723 3680 8525820,594 6972580,64 1553239,954
– instituții
extrașcolare un elev 3680 161,019 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 161,019 3680 724548,7104 592549,92 131998,7904
4.Cultură,
artă, sport și
acțiunile
pentru tineret un
locuitot 16230 47,617 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 47,617 16230 944981,2555 772823,91 172157,3455
5.Asistență și
susținere
socială
– îndemniza ții
pentru copii
înfiați și
rămași fără
îngrijirea un copil 15 2400 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 2400 15 44019,504 36000 8019,504

185 părintească
– fondul de
susținere
socială a
populației, 1% x x 1% x x x x x x x x 1408226,147 115170,3411 1293055,806
6.Alte
cheltuieli
– deservire
comunală x x x 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 x x 161404,84 132000 29404,84
– serviciul de
deservire a
clădirilor un
angajat 6 7395,1 0,90 5,499 0,931 0,0096 0,00309 1,222764 7395,1 6 54254,77234 44370,6 9884,172338
Total
cheltuieli calculate x x x x x x x x x x x 14082614,69 11517034,11 2565580,578
Fondul de
rezervă (1%
din volumul cheltuielilor
bugetului
respectiv) x x 1% x x x x x x x x 1408226,147 115170,3411 1293055,806
Total general
cheltuieli
calculate x x x x x x x x x x x 15490840,84 11632204,45 3858636,384
Sursa: Calculele autorului

186 Anexa 35
Tabelul 3.2.4. Analiza comparativ ă a cheltuielilor specifice (Bugetul raionului Drochia pe anul 2008)
Coeficien ți factoriali Suma
coef. Indicatori
normativi Grupa
funcțională
de cheltuieli Indicat.
luat în
calcul Nr.
indic.
de
calcul Normat.
de
cheltuieli Coefic.
pentru
raion LDLi Si Pi PVi QChSi ChS (lei) Nr.
p.r.i. Suma chelt.
cu coef.:
QchSi (lei) Suma chelt.
fără coef.
(lei) Diferența
de creștere
(lei)
1. Aparatul administrativ un angajat 225 28346,49 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 28346,49 225 7805389,848 6377960,25 1427429,598
2.Apărarea
națională :
– cheltuieli
pentru recrutare un recrut 154 314,2 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 314,2 154 59216,08519 48386,8 10829,28519
– întreținerea
centrelor
militare un
colaborator 8 5915 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 5915 8 57910,52831 47320 10590,52831
3.Menținerea
ordinii
publice
– întreținerea
poliției un
colaborator 82 21155,3 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 21155,3 82 2122979,653 1734734,6 388245,0527
4.Învățămînt :
– instituții
preșcolare un copil 3850 3166,458 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 3166,458 3850 14919258,97 12190863,3 2728395,666
– școli
primare, gimnazii și
licee un elev 15810 1894,723 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 1894,723 15810 36659825,04 29955570,63 6704254,414
– instituții
extrașcolare un elev 14864 161,019 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 161,019 14864 2929042,092 2393386,416 535655,6763
– școli internat
cu regim
special un elev 226 18170,69 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 18170,69 226 5025654,739 4106575,94 919078,7988

187 5.Cultură,
artă, sport și
acțiunile
pentru tineret un locuitot 86525 46,007 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 46,007 86525 4871675,068 3980755,675 890919,3931
6.Cheltuieli
TV locale x x x x x x x x x x x 298000,0 298000,0 –
7.Cheltuieli
red. ziarului x x x x x x x x x x x 49000,0 49000,0 –
8.Asistență și
susținere
socială
– compensa ții
pentru transport un
bebeficiar 4185 11,0/lun ă
132/an 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 11,0/lun ă
132/an 4185 676055,24 552420 123635,24
– servicii de
deservire
socială la
domiciliu o unitate 28 6284,3 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 6284,3 28 215341,4989 175960,4 39381,09886
– îndemniza ții
pentru copii
înfiați și
rămași fără
îngrijirea
părintească un copil 87 2400 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 2400 87 255530,8181 208800 46730,81808
– fondul de
susținere
socială a
populației, 1% x x 1% x x x x x x x x 783481,1177 641416,2431 142064,8746
6.Întreținerea
drumurilor
locale x x x x x x x x x x x 318000,0 318000,0 –
7.Serviciul
sanitar-
veterinar un angajat 38 15871,9 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 15871,9 38 738117,167 603132,2 134984,967
8.Alte
cheltuieli

188 – deservire
comunală x x x 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 x x 161542,47 132000 29542,47
– serviciul de
deservire a
clădirilor un angajat 131 7395,1 1,08 1,8843 0,89628 0,02471 0,0206 1,2238066 7395,1 131 1185572,557 968758,1 216814,4566
Total
cheltuieli
calculate x x x x x x x x x x 78348111,77 64141624,31 14206487,46
Fondul de
rezervă (1%
din volumul
cheltuielilor
bugetului
respectiv) x x 1% x x x x x x x 783481,1177 641416,2431 142064,8746
Total general
cheltuieli calculate x x x x x x x x x x 79131592,89 64783040,55 14348552,34
Sursa: Calculele autorului

189DECLARA ȚIA PRIVIND ASUMAREA R ĂSPUNDERII

Subsemnata, Lilia ROTARU declar pe proprie r ăspundere c ă materialele prezentate în teza
de doctorat, se refer ă la propriile activit ăți și realizări, în caz contrar urmând s ă suport
consecințele, în conformitate cu legisla ția în vigoare.

ROTARU Lilia
26.10.09

190CURRICULUM VITAE

Nume, prenume: Lilia Rotaru
Data și locul na șterii:
01.04.1975, Republica Moldova, raionul Drochia, satul Țarigrad
Studii:
Academia de Studii Economice din Moldov a, Institutul de Studii Politice
și Relații Internaționale
Activitatea profesional ă:
2002-2008 – lector universitar, Catedra „Finan țe și bănci”, Universitatea de Stat din Moldova
2009 – curent – lector supe rior, prodecan, Facultatea Științe Economice, Universi tatea de Stat din
Moldova
Domeniile de activitate științifică:
• egalizarea veniturilo r bugetare în UAT;
• cercetarea modalit ății finanțării serviciilor publi ce în scopul îmbun ătățirii calității lor
Participări la foruri științifice interna ționale:
• Conferința corpului didactico- științific „Bilanțul activității științifice a USM în anii 2000-
2002”, Chi șinău, 30 septembrie – 6 octombrie, 2003;
• Conferința științifică internațională „Învățămîntul superior și cercetarea – piloni ai societ ății
bazate pe cunoa ștere”,Chișinău, CEP USM, 28 septembrie, 2006;
• Conferința Tehnico- științifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor și Studenților, Chișinău, UTM,
15-17 noiembrie, 2007;
• Simpozionul științific interna țional „Agricultura modern ă – realizări și perspective” UASM,
Chișinău, 22-23 octo mbrie, 2008;
• Conferința științifică internațională „Creșterea economic ă – prioritate na țională în contextul
integrării în Uniunea European ă”, Chișinău, CEP USM, 29-30 octombrie, 2008;
• Conferința Tehnico- științifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor și Studenților, Chișinău, UTM,
15-17 noiembrie, 2008.
Lucrări științifice publicate:
2 manuale, 13 articole științifice.
Date de contact:
 Telefon: 069372753;
 E-mail: rotarulilia@inbox.ru.