Cu titlu de manuscris [614158]

Licență

Cu titlu de manuscris [614158]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U: ……………

NEGRU ECATERINA

IMPACTUL CAPITALULUI ȘTII NȚIFIC ASUPRA
DEZVOLTĂRII SOCIO ECONOMICE ȘI COMPETITIVITĂȚII
ECONOMICE INTERNAȚIONALE

521.02 ECONOMIE MONDIALĂ; RELAȚII ECONOMICE
INTERNAȚIONALE

Teză de doctor în științe economice

Conducător ştiinţific: Alexandru GRIBINCEA,
dr. hab., prof. univ.

Autorul: Ecaterina NEGRU

CHIȘINĂU, 2017

2

3 CUPRINS
ADNOTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
1. CONSOLIDAREA CAPITALULUI ȘTIINTIFIC: MOTOR AL DEZVOLTĂRII
SOCIOECONOMICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
1.1. Dezvoltarea socioeconomică și competitivitatea e conomică internațională din perspectiva
componentei cercetare -inovare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
1.2. Aspecte metodologice ale formării capitalului științific ………………………….. ………………………….. .. 35
1.3. Concluzii la capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 46
2. ASPECTE SOCIOECONOMICE ALE CAPITALULUI ȘTIINȚIFIC ȘI IMPACTUL
ACESTORA ASUPRA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE A
REPUBLICII MOLDOVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 48
2.1. Situația actuală a capitalului științific din Moldova: caracteristici socioeconomice ………………….. 48
2.2. Analiza competitivității economice internaționale a Republicii Moldova din perspectiva
componentei știință, tehnologie și inovații. Aspecte comparative cu Republica Franceză și Lituania … 70
2.3. Concluzii la capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 88
3. POLITICI DE PREVENIRE A EXODULUI ȘI MENȚINERE A CAPITALULUI
ȘTIINȚIFIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA ………………………….. ………………………….. …………. 90
3.1. Motivarea financiară a personalului științific: factor decisiv în susținerea științei autohtone ……… 90
3.2. Motivarea nonfinanciară și sporirea atractivității științei moldovenești ………………………….. …….. 107
3.3. Impactul cercetării -dezvoltării -inovării asupra creșterii economice: model de calcul ……………… 120
3.4. Concluzii la capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 127
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. . 130
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 134
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 148
Anexa nr. 1 Lista companiilor inovative din Moldova ………………………….. ………………………….. 148
Anexa nr. 2 Servicii Științifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 151
Anexa nr. 3 Clasificarea țărilor după nivelul de dezvoltare î n perioada 2014 -2015 ………………. 153
Anexa nr. 4 Indicele global de competitivitate a Lituaniei ………………………….. …………………….. 154
Anexa nr. 5 Practica Universității de Stat din Moldova privind aplicarea principiilor Cartei
Europene a Cercetătorului şi Codului de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor ……………. 156
Anexa nr. 6 Program de motivare non -financiară a angajaților ………………………….. ……………… 161
DECLARAŢIA PRIVI ND ASUMAREA RĂSPUNDERII ………………………….. ………………. 165
CV-ul AUTORULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 166

4 ADNOTA RE
Negru Ecaterina, Impactul capitalului științific asupra dezvoltării socio economice și
competitivității economice internaționale, teză de doctor în științe economice, Chișinău,
2017
Teza este compusă din introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie
din 153 de titluri, 6 anexe , 121 pagini de text de bază, inclusiv 15 figuri și 11 tabele . Rezultatele
obținute sunt publicate în 9 lucrări știi nțifice.
Cuvinte -cheie: capit al științific, dezvoltare socio economică, economie bazată pe c unoaștere,
cercetători științif ici, migrație, rezultate științifice, educație pentru cercetare, competitivitat e
economică, cercetare -dezvoltare, inovație .
Domeniul d e studiu : 521.02 Economie mondială; R elații economice internaționale .
Scopul lucrării: constă în analiza situației actuale a capitalului științific din Republica Moldova
și elaborarea, pornind de la aceasta, a mecanismelor de consolidare a poziției potențialului uman
din sfera științei și inovării înt ru asigurarea dezvoltării socio economice și competitivității
interтaționale a țării.
Obiectivele lucrării : elucidarea aspectelor ce țin de formarea capitalului științific, în calitate de
componentă calitativă a potențialului de muncă al țării; conturarea unei punți de legătură între
cercetare și necesitățile celor care produc rezultate științifice, prin efectuarea unei an alize a
caracteristicilor socio economice ale cercetătorilor științifici; analiza competitivității economice a
Republicii Moldova prin prisma comparării capacității de inovare a acesteia cu alte țări
europene; identificarea politicilor de motivare a cercetătorilor științifici autohtoni; cercetarea
impactului politicilor promovate de către stat asupra stopării exodului și me nținerii capitalului
științific.
Noutatea științifică a lucrării rezidă în identi ficarea caracteristicilor socio economice și a
tendințelor moderne de asigurare a continuității cadrelor științifice înalt calificate și aportul
acestora la competitivitatea economică a țării.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în identificarea și consolidarea din punct de
vedere științific a aportului capitalului științific la dezvoltarea socio economică a țării, ceea ce a
confirmat oportunitatea promovării în crearea și comercializarea produselor inovaționale, pentru
a asigura creșterea competitivității țării.
Importanţa teoretică rezidă în examinarea relației care există între progresul tehnico -științific,
calitatea resurselor umane din domeniu, activitatea acestora, procesul de „reproducere” a
potențialului științific uman, necesar asigurării continuității în domeniul cercetare -dezvoltare –
inovare, în scopul asig urării competitivității internaționale a țării.
Valoarea aplicativă a lucrării: este analizat raportul dintre mobilitatea forței de muncă
calificate, finanțarea științei și nivelul de salarizare a l cercetătorilor științifici, căile de utilizare
eficientă a capitalului științific în condițiile de accentuare a caracterului intensiv al dezvoltării
economiilor europene și competitivității economice inter naționale a Republicii Moldova. De
asemenea, a fost elaborat un plan -model de motivare nonfinanciară a pers onalului și prezentat un
model de calcul al impactului cercetării -dezvoltării -inovării asupra creșterii economice.
Implementarea rezultatelor: rezultatele cercetărilor efectuate au fost prezentate şi discutate în
cadrul mai multor manifestări ştiinţifice fiind utilizate ca materiale de s uport pentru proiect
științific; planul de motivare nonfinanciară a fost implementat în cadrul Ministerului Tehnologiei
Informației și Comunicațiilor.

5 ANNOTATION

Negru Ecaterina, Impact of scientific capital on socio -economic development and
international economic competitiveness, doctoral thesis in economics , Chisinau, 2017

Thesis structure: introduction, three chapters, conclusions and recommendations, a
bibliography of 153 titles, 6 appendices and is writt en on 121 core pages, with 15 figures and 11
tables. The results are published in 9 scientific articles.
Keywords: scientific capital, socio -economic development, the knowledge -based economy,
scientific researchers, migration, scientific results, research education, economic
competitiveness, research and development, innovation.
Field of study: 521.02 World economy and International economic relations .
Goal : to analyze the current situation of the scientific capital in the Republic of Moldova and to
elaborate mechanisms for strengthening the human potential of the science and innovation in
order to ensure the socio -economic development and the international competitiveness of the
country.
Objectives : the elucidation of the aspects of the formation of scientific capital, as a qualitative
component of the labor potential of the country; shaping a bridge between research and the needs
of those who produce scientific results by conducting an analysis of the socio -economic
characteristics of scientific rese archers; analysis of the economic competitiveness of the
Republic of Moldova through the comparison of its innovation capacity with other European
countries; identifying motivation policies for native scientific researchers ; research on the impact
of motiv ation policies promoted by the state to stem the exodus and to maintain scientific capital;
Scientific novelty of the results resides in identifying the socio -economic characteristics and the
modern tendencies to ensure the continuity of the highly qualifi ed scientific cadres and their
contribution to the country's economic competitiveness.
Important scientific problem addressed in this paper is to identify and strengthen scientifically
the contribution of scientific capital to the socio -economic development of the country, which
confirmed the opportunity to promote the creation and marketing of innovative products in order
to ensure the country's competitiveness.
Theoretical significance resides in the examining the relationship between scientific and
technical progress, the quality of human resources in the field, their activity, the reproduction
process of the scientific potential, necessary to ensure continuity in the field of research –
development -innovation, in order to ensure the international competitiveness of country.
Applied value of the work : to analyze the relation between the mobility of qualified labor force,
the financing of science and the salary level of the scientific researchers, the ways of efficient
use of the scientific capital in the conditions of intensifying the development of the European
economies and the international economic competitiveness of the Republic of Moldova. Also, a
non-financial motivation plan -model of the staff is developed and is presented a model for
calcul ating the impact of R & D on innovation on economic growth.
Implementation of the scientific results: the research results were presented and discussed
within several scientific events being used as support materials for the scientific project, the non –
financial motivation plan was implemented within the Ministry of Information Technology and
Communications.

6 АННОТАЦИЯ  

Негру Екатерина , Влияние научного капитала на социально -экономическое
развитие и международную экономическую конкурентоспособность,
докторская диссертация по экономике, Кишинёв , 2017

Диссертация состоит из введения, трех глав, выводов и рекомендаций, библиографии из
153 наименований, 6 приложений, 121 страниц ы основного текста, включая 15 рисунков и
11 таблиц. Полученные результаты оп убликованы в 9 научных статьях.
Ключевые слова: научный капитал, социально -экономическо е развитие , экономика ,
основанная на знаниях, научные сотрудники , миграция, научные результаты, образование
для науки, экономическая конкурентоспособность, научные иссле довани я и разработки,
инновации .
Область исследования: 521.02 – Мировая экономика; Международные экономические
отношения.
Цель работы: анализ современного состояния кадрового потен циала научной сферы и
разработка на этой основе экономических механизмов для укрепления человеческого
потенциала в сфере науки и инноваций в целях обеспечения социально -экономического
развития и международной конкурентоспособности страны.
Задачи исследования: выяснение аспектов формирования научного капитала как
качественной соста вляющей трудового потенциала страны; формирование связующего
звена между исследованиями и потребностями тех, кто добивается научных результатов ,
посредствам анализа социально -экономических хара ктеристик научных исследований ;
анализ экономической конкуренто способности Молдовы путем сопоставления
инновационного потенциала республики с потенциалом других европейских стран ;
определение политики мотивации отечественных ученых; исследование государственной
политики предотвращения утечки умов и сохранения научного капитал а.
Научная новизна работы заключается в выявлении особенностей и современных
тенденций воспроизводства кадрового научного потенциала и его вклада в
экономическ ую конкурентоспособность страны.
Важной научной проблемой, решенной в данном исследов ании, является выявление и
научно е обоснова ние вклад а научного капитала в социально -экономическое развитие
страны, что подтвер ждает возможность содействия созданию и продвижению
инновационных продуктов для обеспечения конкурентоспособности страны.
Теоретич еская значимость заключается в изучении взаимосвязи между научно –
техническим прогрессом, качеством человеческих ре сурсов в этой области, их
деятельности , «воспроизводство м» научного потенциал а, необходимого для обеспечения
преемственности в области исследо ваний , и инновациях в целях обеспечения
конкурентоспособности страны на мировом уровне.
Прикладное значение работ: анализ соотношения мобильности квалифиц ированной
рабочей силы, финансирования науки и уровня заработно й платы научных работников,
путей эффективного использования научного капитала в условиях интенсивного развития
европейской экономики и экономической конкурентоспособности Молдовы на
международном уровне . Кроме того, разработан план -модель нефинансовой мотивации
персонала и представлена модель для расчета вли яния научных исследований и
инноваций на развитие экономики страны и её экономического рост а.
Реализация результатов: результаты исследования были представлены и обсуждены на
многих научных конференциях , использовались в качестве данных при составлении
научного проекта, план нефинансовой мотивации был внедрен в Министерстве
информационных технологий и с вязи.

7 LISTA ABREVIERI LOR

AGEPI Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală ;
AITT Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic ;
AȘM Academia de Științe a Moldovei;
BNS Biroul Național de Statistică ;
C&D Cercetare și dezvoltare ;
CNAA Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare ;
CSI Comunitatea Statelor Independente ;
CSȘDT Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică ;
dr. hab. Doctor habilitat ;
etc. Etcetera ;
GCR Global Competitiveness Report (Raportul Global de Competitivitate) ;
IDSI Insititutul de Dezvoltare a Soietății Informaționale ;
IGC Indicele global al competitivității ;
II Incubator de inovare ;
IMM Întreprinderi mici și mijlocii ;
Loc. Locuitori ;
mln. Milioane ;
ONG Organizație nonguvernamentală ;
OPI Obiect de proprietate intelectuală ;
PIB Produsul intern brut ;
PȘT Parc științifico -tehnologic ;
PTF Productivitatea totală a factorilor ;
R. Republica
R.M. Republica Moldova
RSS Republică sovietică socialist;
ș. a. Și alții, și altele ;
TI Tehnologii informaționale ;
UE Uniunea Europeană ;
UnASM Universitatea Academiei de Științe a Moldovei ;
URSS Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste .

8 INTRODUCERE
Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Asigurarea dezvoltării socio –
economice a țării este indisolubil legată de activitatea creatoare și inovațională a oamenilor, de
implementarea în economia națională a tehnologiilor , de cunoaștere a tendințelor și
perspectivelor progresului. Eficiența mereu în asc ensiune nu poate fi obțiută decâ t înlocuind la
timp mijloace le de muncă și tehnologii le depășite și implementând realizări noi cu randament
superior, care sunt însă de neconceput în afara capacității umane de creație, de asimilare și de
integrare a r ezultatelor cercetărilor științifice.
Interesul crescâ nd față de factorul subiectiv al dezvoltării rezidă, înainte de toate, într -o
serie de cerințe generale, mai mult sau mai puțin comune tuturor țărilor, cerințe care reies, în
mod necesar , din condițiile actuale ale dezvoltării, din progresul inovațional, din deplasările pe
care le implică acesta în structura economico -socială a tuturor țărilor, în relațiile de cooperare
economică și tehnico -științifică di ntre state și , pe această bază, a dezvoltărilor și reconsiderărilor
ce se impun în teoria și practica economică.
Utilizarea eficientă a capitalului științific este una dintre condițiil e de bază ale dezvoltării
socio economice. Printre beneficiile scontate pot fi urmărite apariția de caracteristici calitati v noi
ale economiei, noi modele de funcționare ale acesteia, ce dezvoltă un mediu propice pentru
consolidarea inovațiilor și progresului tehnico -științific. Totodată, situația economică actuală,
finanțarea insuficientă a cercetărilor savanți lor autohtoni, migrația intens ă a forț ei de muncă,
„exodul de creiere”, îmbătrâ nirea populației – toate acestea au lăsat o amprentă negativă pe
componenta resurselor umane din sfera științei și inovării, fapt ce a condiționat scăderea
considerabilă a numărului de cercetă tori științifici, dereglări ale con tinuității profesionale și de
vârstă a personalului științific, nivelul scăzut de retribuire a muncii etc.
Fără a pretinde a face o analiză multilaterală și aprofundată a procesului de dezvoltare
socio economică, a loculu i și rolului fiecărui facto r în creștere, vom încerca, ținâ nd cont de
obiectivul studiului nostru și de rolul ce i se conferă astăzi factorului uman, să surprindem
impactul capitalului știi nțific asupra dezvoltării socio economice și competitivității intern aționale
a Republicii Moldova. Se cunoaște că atâ t creația științifică, câ t și imp lementarea acesteia în
economie – depinde de om. Însăși gruparea factorilor de creștere a productivității trebuie să
înceapă cu cei care țin de calitatea resurselor umane. În studii, articole de proporții deosebit de
mari și în manuale, atunci câ nd se abordează căile eficientizării și productivității într -un anumit
sector al economiei naționale, totul începe cu progresul tehnico -științific, care este un produs
final al creație i oamenilor. Orientarea țărilor de a dota, în măsura posibilităților de absorbție,
economiile naționale cu rezultatele procesului inovațional, cu cele mai actuale produse din sfera

9 științei și inovării , exitente pe plan mondial , impune în mod necesar dezvo ltarea cercetării
științifice proprii și valorificarea deplină a potențialului științific.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei constă în analiza situației actuale a capitalul ui
științific din Republica Moldova și elaborarea, ținând cont de aceasta, a mecanismelor de
consolidare a poziției potențialului uman din sfera științei și inovării înt ru asigurarea dezvoltării
socio economice și compet itivității inte rтaționale a țării.
Atingerea scopului propus derivă din realizarea următoarelor obiect ive:
 definirea conceptelor de bază cu privire la dezvoltarea socio economică și
competitivitatea economică internațională din perspectiva componentei cercetare -inovare;
 elucidarea aspectelor formării capitalului științific, în calitate de componentă calitat ivă
a potențialului de muncă al țării;
 conturarea unei punți de legătură între cercetare și necesitățile celor care produc
rezultate științifice, prin efectuarea unei an alize a caracteristicilor socio economice ale
cercetătorilor științifici;
 analiza compet itivității economice a Republicii Moldova prin prisma comparării
capacității de inovare a acesteia cu alte țări europene;
 identificarea politicilor de motivare a le cercetătorilor științifici autohtoni;
 analiza contribuției colaborării internaționale privin d susținerea finanțării științei și
asigurarea mobilității cercetătorilor științifici;
 elaborarea unui program de motivare nonfinanciară pentru personalul din sfera științei
și inovării;
 cercetarea impactului politicilor promovate de către stat asupra stop ării exodului și
menținerii capitalului științific.
Noutatea științifică a lucrării constă în identi ficarea caracteristicilor socio economice și
a tendințelor moderne de asigurare a continuității cadrelor științifice de înaltă calificar e și aportul
acestora la competitivitatea economică a țării.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în identificarea și consolidarea din
punct de vedere științific a aportului capitalului științific la dezvoltarea socio -economică a țării,
ceea ce a confirmat oportunitatea creării , promovării și comercializării produselor inovaționale,
în vederea asigurării creșterii competitivității țării.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. În prezenta lucrare autorul își
propune să analizeze , pe câ t posibil într -o formă unitară și închegată, unele probleme teoretice și
practice actuale din domeniul dezvoltării socio economice a statului nostru, privite prin prisma

10 influ enței capitalului științific. Considerăm că multiplele aspecte care apar astăzi în a sigurarea
economiei naționale cu cadre înalt calificate trebuie să se bazeze pe conștientizarea rolului
strategic și contribuției tinerei generații la dezvoltarea și competitivitatea economică a țării.
Anume din aceste considerente, o atenție deosebită în cadrul acestui studiu este acordată
educației și formării pentru cercetare, în calitate de generator al tinerilor cercetători științifici. În
proporție dominantă, lucrarea este consacrată examinării relației indestructibile care există între
progresul tehn ico-științific, calitatea resurselor umane din domeniu, activitatea acestora, procesul
de „reproducere” a potențialului necesar întru asigurarea continuității în domeniul cercetare –
dezvoltare -inovare, în scopul promovării princi piilor moderne de dezvoltare socio economică și
asigurării competitivității internaționale a Republicii Moldova .
Autorul analizează raportul dintre nevoi și potențial intelectual, forme de calificare care
aparțin viitorul ui, mobilitatea forței de muncă calificate, finanțarea științei și nivelul de salarizare
a cercetătorilor științifici, căile de utilizare eficientă a capitalului științific în condițiile
accentuării caracterului intensiv al dezvoltării economiilor europene ș i competitivității
economice internaționale a Republicii Moldova, ca țară aflată în vecinătate nemijlocită cu
Uniunea Europeană. De asemenea, lucrarea conţine o serie de concluzii argumentate şi justificate
prin recomandări ştiinţifice privind domeniu l investigat.
Metodologia cercetării. Literatura de specialitate acumulată în decursul anilor în țara
noastră abordează, într -o manieră destul de neexhaustivă, caracteristicile capitalului științific și
aportul acestuia la dezvoltarea socio economică. Totu și, asemenea specialiști, precum Alexandru
Gribincea, Aurelia Țurcanu, Alexandru Roșca, Alexandru Stratan, Svetlana Alexeeva ș.a., oferă
interpretări teoretice cu privire la domeniul cercetare -dezvoltare -inovare, potențialul uman al
acestuia, dar și unele soluții preconizate pentru practică, dar totodată suntem în situația în care
literatura de specialitate poartă un caracter destul de ambiguu la acest capitol. Asemenea
fenomen a condiționat orientarea cercetărilor autorului către noi aspecte ale subiectulu i analizat,
și anume , cele ce se referă la structur a capitalului științific, influ ența rezultatelor activității
acestuia asupra economiei, analiza necesității de motivare și menținere a acestei categorii a
potențialului uman, aportul progresului tehnico -științific la competitivitatea internațională a țării
etc.
Drept suport al cercetărilor a servit cadrul normativ și legislativ cu referire la sfera științei
și inovării, datele statistice generalizate de către Academia de Științe a Moldovei și cele
prezentat e în Rapoartele Globale de Competitivitate, precum și abordările teoretico -conceptuale
elucidate în lucrările științifice ale specialiștilor din domeniu.

11 Abordarea metodologică complexă a temei analizate presupune aplicarea unei serii de
metode generale al e cunoaşterii ştiinţifice. Printre cele mai relevante pot fi menţionate:
Metoda transcedentală, care compl etează cu idei, concepte, fapte și realităţi noi procesul
de dezvoltare socio economică, privindu -l ca un tot întreg. Această metodă unifică cunoştinţe le
referitoare la aspectele socio economice ale capitalului științific, competitivitatea internațională,
raporturile dintre cercetarea științifică și aceste elemente.
În etapa în care a studia t complexitatea activităţii cerc etătorilor științifici, a influe nţei
caracteristicilor socio demografice asupra integrității potențialului științific, a spectrului de
politici implementate cu privire la prevenirea „exodului de creiere ” autorul a apelat nemijlocit la
metoda sistemică.
Pentru a facilita procesul cunoaşte rii, am considerat oportun de a d ezmembra conceptele
teoretice pâ nă la elementele primare ale acestora, prin aplicarea metodei analitice. Iar utilizarea
concomitentă a metodelor hermeneutice şi a celei fenomenologice a oferit posibilitatea
dezvăluirii impl icaţiilor de sens ale fenomenelor cercetate.
O importanţă sporită revine şi unor asemenea tehnici şi proceduri metodologico -ştiinţifice
precum cele structural -organizatorice, istorico -evolutive, de analiză a documentleor oficiale,
comparative etc.
Aprobar ea rezultatelor. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice obținute în procesul de
elaborare a tezei propuse au fost prezentate şi discutate în cadrul mai multor manifestări
ştiinţifice , la care : a fost abordată educaţia pentru cercetare ca prioritate într-o societate bazată pe
cunoaştere; a fost prezentat un studiu în coautorat al fundamentelor teoretice privind conceptele
de „noua economie” şi „economie bazată pe cunoaştere”; autorul a elucidat aspect e privind
motivarea financiară a cercetătorilor ști ințifici ca factor decisiv în susținerea științei autohtone
etc. De asemenea, a fost elaborat Dicționarul explicativ de termeni economici francez -român , și
publicate o serie de articole în reviste științifice de specialitate.
Sumarul compartimentelor tezei . Teza este structurată din introducere, trei capitole,
concluzii generale și recomandări, 173 de surse bibliografice și 6 anexe.
În Introducere sunt argumentate actualitatea și importanța problemelor abordate , este
formulat scopul și obiectivele pri ncipale ale tezei sunt, prezentate noutatea și problema științifică
importantă soluț ionată. De asemenea, autorul se pronunță asupra importanţei teoretice şi valorii
aplicative a lucrării, metodologiei cercetării științifice, precum și a supra apro bării re zultatelor
cercetării.
În primul capitol, intitulat Consolidarea capitalului știintific: motor al dezvoltării socio –
economice, autorul abordează conceptele de dez voltare socio -economică și competitivitate

12 economică internațională din perspectiva componente i cercetare -inovare și prezintă unele
aspecte metodologice ale formării capitalului științific.
Este argumentată i mportanța cercetării științific e și a inovațiilor într -o economie bazată
pe cunoaștere, necesitatea investițiilor considerabile în știință, î n procesul de difuzare și
implementare a cuceririlor științei și tehnicii în producție, care , acționâ nd în sensul creșterii
volumului de acumulări , influ ențează pe termen lung dezvoltarea economică. Înglobând
dezvoltarea socio economică în contextul cercetă rii noastre, o atenție deosebită va fi acordată
structurii demografice a populației; migrației forței de muncă și „exodului de creiere”; nivelului
de trai și veniturilor personalului din sfera științei și inovării, educației din perspectiva pregă tirii
cadrelor calificate pentru domeniul de cercetare -inovare; principalelor rezultate științifice, care
au contribuit la dezvoltarea socioeconomică a țării; surselor de finanțare pentru cercetare -inovare
etc.
Succesul majorității statelor dezvoltate din întreaga l ume se datorează atenției și griji i
deosebite cu care au fost tratate resursele umane din diverse ramuri ale economiilor naționale.
Astfel, un element primordial în condițiile creării unei economii bazate pe cunoaștere devine
asigurarea legăturii dintre educaţia p entru cercetare şi cererea pieţe i de muncă în domeniu. În
acest sens, în calitate de aspect de bază pentru existența unui sistem educațional eficient , este
asigurarea continuității procesului de pregătire a cadrelor de înaltă calificare, care ar in clude și
dezvoltarea profesională continuă a acestora. Pornind de la aceste idei, autorul expune unele teze
cu privire la formarea capitalului științific și face o prezentare a situației din domeniu în
Republica Moldova, fiind analizate date cu privire la numărul candidaților cointeresați în
cercetare, începând cu învățămâ ntul liceal și finalizând cu postdoctoratul.
Capitolul se termină cu concluzii asupra rolului societății bazate pe cunoaștere în
dezvolt area socio economică a statului . Este conturată ideea că un stat modern, ce tinde spre un
grad ridicat de competitivitate pe plan internațional, trebuie să acorde o atenție de osebită creării
condițiilor pentru cercetare și asigurarea aplicabilității rezultatelor obținute.
Capitolul doi, Aspecte socio economice ale capitalului științific și impactul acestora
asupra competitivității economice internaționale a Republicii Moldova , reprezintă o descriere a
situați ei actual e a capitalului științific din Moldova , pornind de la caracteristici socio economice
ale acestuia , și o analiză a competitivității economice internaționale a Republicii Moldova din
perspectiva componentei ș tiință, tehnologie și inovații, realiz ată în aspect comparativ cu
Republica Franceză și Lituania .

13 Capitolul este marcat de firul roșu al i deii că fundamentul unei economii de succes este
capitalul uman, iar factorul principal al reformelor de succes devine crearea condițiilor favorabile
pentru utilizarea eficientă a potențialului intelectual și profesional acumulat.
Sunt analizate dinamica p otențialului științific din Moldova, repartizarea acestuia în
funcție de domeniile de cercetare, d istribuția pe gen a salariaților din cercetare -dezvoltare ,
finanț area cheltuielilor din sfera științei și inovării , efectele migrației cercetătorilor moldoven i,
principalele re zultate științifice și contribu ția acestora la creșterea economică .
Competitivitatea economică internațională este analizată în aspect comparat, de pe poziția
componentei cercetare -inovare. Astfel, în cel de -al doilea paragraf , este efect uată o analiză a
dinamicii poziției Republicii Moldova conform indicelui global al competitivității pe o perioadă
de 6 ani, este evidențiată poziția țării noastre în clasamentul mondial, din perspectiva pilonului
inovare și dinamica de evoluție a acestuia, este elucidat cadrul normativ propice pentru
asigurarea competitivității țării etc.
Concluziile f ormulate de autor asupra acest ui capitol se rezumă la situația în care se află
capitalul științif ic și necesitatea de ameliorare a ace steia, ca precondiție pentru asigurarea
competitivității economice internaționale a țării.
Cel de -al treilea capitol , Politici de prevenire a exodului și de menținere a capitalului
științific în Republica Moldova , este orientat spre analiza detaliată a politicilor existente de
motivare financiară și nonfina nciară a cercetătorilor științifici din Moldova, fiind elaborat ,
totodată, și un model de program de motivare nonfinanciară pentru angajați, în calitate de
instrument de sporire a spiritului de loialitate față de instituția în care aceștia sunt antrenați în
activitate de cercetare. Ideea principală este axată pe necesitate a atragerii și menținerii
potențialului uman în sfera științei și inovării, crearea condițiilor concurențiale atât din punct ul
de vedere al retribuirii muncii, câ t și a necesităților de realizare și consolidare a spiritului de
apartenență la acest domeniu. Totodată, autorul prezintă un model de calcul al impactului
cercetării -dezvoltării -inovării asupra creșterii economice.
Capitolul finalizează cu o serie de concluzii referitoare la necesitatea sporirii atractivităț ii
științei moldoveneș ti în scopul menți nerii pe tărâ mul acesteia a celor mai buni specialiști din
domeniu, care , la râ ndul lor, vor genera rezultate științifice relevante pentru implementar ea
acestora în economie, asigurâ nd în acest mod o poziție mai atractivă a țării noastre în
clasamentul mon dial.
La sfâ rșitul tezei autorul a formulat Concluzii generale și a propus recomandări , orientate
spre ameliorarea situației existente.

14 Cuvinte -cheie: capit al științific, dezvoltare socio economică, economie bazată pe
cunoaștere, finanțarea științei, cercetători științ ifici, migrație, exod de creiere , rezultate
științifice, educație pentru cercetare, competitivitate economică, proiect de cercetare, ce rcetare –
dezvoltare, inovație .

15 1. CONSOLIDAREA CAPITALULUI ȘTIINTI FIC: MOTOR AL DEZVOLTĂRII
SOCIO ECONOMICE

Pășind în mileniul informatizării și al cunoașterii, se conturează, tot mai activ , postulatul
că unul din tre factorii fu ndamentali ai dezvoltării socio economice sunt inovațiile. Anume ele
asigură implementarea unui rezultat științifico -tehnic în scopul obținerii unui produs nou sau mai
bun, recurgâ nd la mijloacele potențialului intelectual. Știința contribuie la luarea deciziilor de
succes în întreaga lume , iar p olitica economică depinde, în mare măsură , de realizările acest eia.
O politică economică bazată pe știință și care folosește potențialul savanților va stimula o
creștere economică durabilă.
În calitatea sa de instrument de bază al procesului de cunoaștere, generator al tehnologiei
moderne și inst rument important al d ezvoltării economice , mediul științific transmite, prin
interme diul procesului de educație, cunoștințele obținute – societății , fapt ce contribuie la
prezervarea și dezvoltarea acesteia . Diseminarea cunoștințelor facilitează procesul de luare a
deciziilor, fiind destul de i mportantă pentru deciziile cu rezonanță colosală pentru societate.
Luînd în considerație opinia comunității științifice mondiale, mediul politic poate, și considerăm
că este obligat, să ia decizii în vederea depășirii consecințelor unei e ventual e „catastrofe”. Astfel,
avertizâ nd apariția unor consecințe negative, contribuind la conservarea și perpetuarea în t imp a
resurselor existente, creâ nd ceva nou, activitatea științifică are un rol important în edificarea
viitorului prosper nu doar al unei țări separate, ci a întregii omeniri.
În opinia unora, rolul principal al cercetărilor științifice a fost evidențiat încă în 1945, de
către savantul american V. Bush, care într-un raport, adresat președintelui american Roosvelt,
afirma că cercetările și elaborările științifice constituie ce l mai bun garant al secur ității și
dezvoltării economice [36, p. 310] .

1.1. Dezvoltarea socio economică și competitivitatea economică internațională din
perspectiva componentei cercetare -inovare
Evoluția rapidă a ec onomiei mondiale, tendințele tot mai accentuate de globalizare și
internaționalizare, utilizarea tot mai intensă a tehnologiilor informaționale și ale comunicației
determină importanța radicală a politici lor cunoașterii – cercetarea, inovarea, educația și
formarea profesională. Astfel, cunoașterea, î ntr-o societate informațională, trece pe prim -plan,
întrecând la acest capitol atât capitalul, cât și pămâ ntul, și munca fizică.

16 Schimbarea produsă de folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)
afectează toate domeniile şi toate întreprinderile. Fenomenul Internet amplifică transformarea,
punând la dispoziţie pe scară largă oamenilor şi organizaţiilor resursele informaţionale. Dacă
electricităţii i -a trebuit un secol pentru a pătrunde în întreaga lume, reţelele Internet şi intranet
sunt astăzi folosite de aproape un miliard de oameni şi aplicaţiile bazate pe ele se răspândesc
rapid. Industriile legate de TIC creează locuri de muncă într -un ritm de două ori mai rapid decât
celelalte industrii. În t imp ce cheltuielile de resurse fizice pe unitatea de produs fabricat au scăzut
constant în ultima sută de ani, volumul de informaţie şi cunoştinţe înglob ate în produse a crescut
în acee aşi perioadă cu acelaşi ritm. Informaţia se constituie astfel ca o resu rsă nouă, un adevăr at
capital al economiei moderne [49, p. 175] .
Dezvoltarea socio economică presupune un proce s continuu de modernizare. Deci
societatea progresează, dezvoltâ ndu-se, din punct ul de vedere al avantajului competitiv și al
modalităților specif ice de competiție. Mai mult ca atâ t, în condițiile actuale, câ nd populația
crește mereu, iar resursele sunt, de cele mai multe ori, limitate, economia va trebui să fie una mai
eficientă. În acest context, progresele științei și tehnicii, tehnologiile moder ne vin să asigure tot
mai intens suport ul economiilor naționale, ridicâ nd nivelul de eficiență a l acestora.
Este bine cunoscut faptul că avantajul competitiv al unei economii nu se mai bazează în
prezent pe produse sau servicii, pe prezenţa unor resurs e naturale, sau pe particularităţi
geografice sau istorice. Avantajul competitiv se creează azi prin inovare, forţă de muncă de
înaltă calificare şi folosirea pe scară largă a cunoştinţelor, cu alte cuvinte , printr -o Econ omie
bazată pe Cunoaş tere [140, p. 372] .
Sistemul inovaţional a devenit unul din principalele generatoare a le creşterii economice şi
un element -cheie al răspunsului la necesităţi sociale moderne. Inovaţii le, prin crearea, difuzarea
şi aplicarea cunoştinţelor, a u devenit fructul interacţiunii complexe la nivel local, naţional şi
mondial. În prezent, realizarea şi difuzarea noilor tehnologii joacă un rol crucial în creşterea
producţiei şi a productivităţii [50, p. 47] .
Dezvoltarea științei și tehnicii necesită inve stiții considerabile , la râ ndul său procesul de
difuzare și i ncorporare a rezultatelor științei în economia reală cere fonduri de investiții,
acționâ nd și el în sensul creșterii volumului de acumulare și influențâ nd prin aceasta, pe termen
lung, dezvoltare a economică. Între mărim ea ratei fondului de dezvoltare, dinamica și eficiența
acestuia, pe de o parte, și ritmul progresului tehnologic, pe de altă parte, există o legătură
reciprocă și anumite relații de interdependență. În cadrul procesului unitar al cr eșterii economice
ritmul și proporțiile dez voltării științei și tehnicii su nt determinate , înainte de toate ,de
cheltuielile la acest capitol și de structura investițiilor pe ramuri și subramuri în vederea

17 încorporării progresului tehnico -științific în eco nomie. Ce -i drept, problema nu poate fi privită
numai la nivel global, deoarece procesul de in ovare nu doar că este inegal în diferite ramuri și
subramuri, dar printre acestea există ramuri purtătoare ale progresului, a căror dezvoltare
prioritară este o c ondiție fundamentală a progresului economic. Eficiența progresului tehnic, a
acumulării și investițiilor su nt determinate de cantitatea ș i calitatea resurselor de muncă [94, p.
30-31].
În asemenea condiții, cel mai important factor de producție devine resursa umană,
deoarece succesul co mpetitivității constă în capacitatea membrilor societății de a produce
cunoaștere și a o utiliza în mod eficient. Economistul american Herbert Simon considera că în
perioada actuală cunoaşterea reprezintă „componenta număru l unu a dezvoltării economice”
[134].
Astfel, într -o economie aflată în plin proces de redresare, cunoaşterea poate semnifica
acel punct de cotitură esenţial, deoarece, alături de factorii tradiționali, aceasta se impune ca un
factor cu rol determinant în dezvoltarea economică.
Conceptul de dezvoltare economică este unul dintre cele mai des utilizate şi cu cele mai
largi conotaţii. Asimilată un timp îndelungat cu creşterea economică, dezvoltarea economică a
căpătat în ultimele dec enii un conţinut mult mai larg. În evoluţia sa, dezvoltarea economică, din
punct ul de vedere al conceptului, a parcurs mai multe etape: de la asimilarea acesteia conceptului
de creştere economică, la definirea dezvoltării economice drept un concept complex, ce are în
centru l său omul, c u nevoile şi aspiraţiile sale [7].
Dezvoltarea economică stabilă se bazează pe tendinţa evolutivă, pozitivă într -un anumit
timp şi spaţiu, care generează evitarea disproporţiilor social -economice şi spo rirea dimensiunilor
de proporţionalitate a rezultatelor macroeconomice. Depăşirea disproporţiilor şi dezvoltarea
social -economică echilibrată se exprimă nu numai în ritmul sporului produsului național brut sau
produsului intern brut pe locuitor, d ar, în primul râ nd, în repartizarea eficientă şi echitabilă a
veniturilor diferitelor categorii ale populaţiei, în optimizarea costurilor sociale, creşterii
permanente şi ameliorarea calită ţii vieţii pe termen lung etc [112, p. 51] .
Dezvoltarea economică reprezintă un concept cantitativ -calitativ cu o sferă de cuprindere
mult mai largă decât cea de creștere economică. În timp ce creșterea economică se măsoară
printr -un număr restrâns de indicatori, dintre care cel mai important est e ritmul de crestere a
PIB-ului, dezvoltarea economică implică asigurarea unui echilibru dinamic pe termen lung,
proiectarea unor traiectorii de creștere sustenabilă în baza utilizării optime a tuturor resurselor
disponibile, dezvoltării continue a potențialului inovativ și a capitalului uman, creării și
dezvoltării unor instituții puternice, care să f avorizeze creșterea economică [46, p. 34] .

18 Astfel se conturează ideea că dezvoltarea economică este un proces multidimensional, ce
implică sc himbări majore în structura socială, atitudini populare și instituții naționale, ca și
creșterea economică, reducerea inegalității și eradicarea sărăciei [7]. Totodată, o latură
importantă a progresului economic este influ ența acestuia asupra științei, car e prin complexitatea
problemelor abordate duce la apariția unor noi orizonturi științifice.
Dezvoltarea socio economică a unui stat include mai multe aspecte , care depind , în mare
măsură , de situația actuală existentă în statul respectiv, nivelul de dezvolt are și de obiectivele
strategice ale unei comunități . Cu toate acestea, de atenție deosebită se bucură, de fiecare dată ,
situația demografică, educația, infrastructura, serviciile prestate, resursele naturale, mediul
înconjurător, cultura etc.
Racordarea p rincipalelo r aspecte ale dezvoltării socio economice la specificul cercetării a
îndreptat atenția autorului spre :
 structura demografic ă a populației ;
 migraț ia forței de muncă și „exodul de creiere ”;
 nivelul de trai și veniturile personalului din sfera științei și inovării;
 educația din perspectiva pregării cadrelor calificate pentru domeniul cercetare –
inovare;
 principale le rezultate științifice, care au contribuit la dez voltarea socio economică ;
 sursele de finanțare pentru cerceta re-inovare etc.
După cum afirmă Jean Pisani -Ferry [150], în introducerea scrisă pentru „Raportul:
demografie și economie”, demografia și economia f ormează un cuplu în vâ rstă, dar care este gata
pentru a experimenta ceva nou: sărăci a sub efectul legii de fi er a randamentelor în descreștere –
cândva; inevitabilitatea șomajului, ieri; descreșterea economică și so cială sub efectul îmbătrâ nirii
– astăzi.
O sinteză efectuată asupra situației demografice și perspectivelor în acest domeniu a
permis autorului evidențierea unor trăsături ale tendințelor ec onomice. Așadar, structura pe
vârste, speranța de viață, natalitatea, gradul de alfabetizare, ponderea populației active în
numărul total al populației, gradul de ocupare a l acesteia, starea de sănătate etc. – toate acestea
influ ențează cursul economic al țării.
Structura pe vâ rste a populației este o caracteristică importantă a fiecărui stat. În secolul
al XXI -lea, printre problemele actuale ale omenirii se numără și cea de î mbătrâ nire demografică
a populaţi ei, avâ nd implicaţii impor tante asupra dezvoltării socioeconomice. Atât în ţările

19 economic dezvoltate, câ t şi în majoritatea ţărilor în curs de dez voltare, ponderea persoanelor
vârstnice în structura populaţiei este în continuă creștere.
În defini ția dată de O. Gagauz [42, p. 82] , îmbătrâ nirea demografică reprezintă o
deplasare a structurii pe vâ rste a populaţ iei spre v ârstele mature şi este determinată de procesul
tranziţiei demografice (tranziţia de la niveluri înalte ale natalităţii şi mortalităţii, specifice
regimului de reproducere a societăţilor agrare, la niveluri scăzute ale natalităţii şi mortalit ăţii,
caracteristice societăţilor industriale).
Același autor menț ionează că măsurarea îmbătrâ nirii demografice se face în baza definirii
pragului bătrâ neţii – o noţiune condiţională, care, de regulă , se stabileşte aproape de vâ rsta
modală de pensionare (cea mai frecventă v ârstă), pentru comoditate fiind aleasă v ârsta care se
împarte la cinci [42, p. 82] .
În opinia lui Gh. Paladi [92, p. 12] , îmbătrâ nirea populaţiei este un rezultat important al
progresului social obţinut în diferite domenii: medicină, calitat ea vieţii, protecţia socială şi se
datorează reducerii mortalităţ ii, în special, la persoanele vâ rstnice, creşterii duratei medii a vieţii.
În acelaşi timp, modificarea structurii populaţiei este determinată de scăd erea semnificativă a
natalităţii. Creşterea ponderii pe rsoanelor vâ rstnice în structura populaţiei, modificarea, păstrarea
şi valorificarea capacităţilor lor funcţionale deschid noi posibilităţi pentru acest grup al
populaţiei în aspect de act ivitate economică, socială, culturală şi spirituală.
Conform datelor prezentate de AȘM [106, p. 7] , în Republica Moldova, în anul 2015,
vârsta medie a doctorilor habilitaţi este de 64,8 ani, a doctorilor în ştiinţe – 54,0 ani, iar a tu turor
cercetătorilor ştiinţifi ci – 50,0 ani. Cei ma i tineri cercetători ştiinţifi ci, cu media vâ rstei de 43,5
ani, fac parte di n cadrul Secţiei de Ştiinţe m edicale. Valorile respective cresc de la an la an
datorită îmbătrânirii potenţialului uman exist ent şi încadrîrii unui număr nesemnifi cativ a
tinerilor specialişti.
Un al t factor care determină dezvolta rea socio economică este migrația forțe i de muncă și
„exodul de creiere ”. În ţările în care creşterea economică este mai lentă, ritmurile de creştere a
forţei de muncă sunt devansate de ritmurile de creştere a populaţiei, ceea ce creează, în prezent,
dar şi în perspectivă, noi presiuni asupra ocupării forţei de muncă [116, p. 32 7].
Teoria neoeconomică [6] a migrației susține că familiile migrează , atunci când venitul
real net câ ştigat prin migrație, Gf, este mai mare decât zero, în care :
Gf = Rf – Cf, (1.1)
unde: Rf – beneficiile familiei din migrație ;
CF – costurile familiei cu migrația .

20 Familiile fac această calculare pentru fiecare țară posibilă de destinație şi apoi migrează
spre țara cu cel mai mare câ ştig. Pe măsură ce mărimea familiei creşte , costurile tind să crească
mai repede decât beneficiile familiei. Copiii de v ârstă şcolară adaugă mai mu lt la costurile
migrației decâ t la benef icii. Conform acestui model de cost-benefic iu, în calitate de componentă
a teoriei neoeconomice a migrației, un migrant potențial este pe cale de a migra , dacă valoarea
prezentă a tuturor beneficiilor viitoare provenite din migrație este mai mare dec ât costurile
monetare ale acesteia.
Abordarea economică a cercetării migraţiei populaţiei permite reflectarea esenţei acestui
fenomen complex, determinarea legităţilor comune, precum şi a particularităţilor specifice,
elaborarea unor măsuri de reglementare şi de gestionar e [40].
În T abelul 1.1 este prezentată sinteza celor mai importante teorii economice privind
migrația forței de muncă.
Tabelul 1.1. Teoriile economice ale migrației forței de muncă
Teoria Apariţia
teoriei Reprezentanţi Ideea principală
Teoria cauzalităţii
cumulative 1957 G. Myrdal, D. Massey Migraţia – proces ce se autosusţine prin
mecanismele cărora le dă naştere.
Teoria neoclasică a
migraţiei 1960 O. Stark,
M.P. Todaro, J.R. Harris Migraţia – decizie a individului raţional,
capabil să -şi evalueze perspectivele privind
sporirea veniturilor.
Teoria capitalului uman 1964 G. Becker,
Th. Shults, L.A.Sjaastad Migraţia – proces de investiţie în capitalul
uman al migranţilor.
Noua ordine economică 1972 W.R. Bohning,
G. Bhagwati Migraţia – proces ce necesită compensarea
ţărilor donatoare de forţă de muncă.
Teoria sistemului
mondial 1974 I.Wallerstein, S. Sassen,
E.M. Petras Migraţia – mecanism de reglementare a
cererii şi ofertei forţei de muncă pe plan
mondial.
Teoria pieţei duale a
forţei de muncă 1979 L. Basch, M. J. Piore Migraţia – efectul cererii forţei de muncă în
sectoarele secundare ale ţărilor dezvo ltate.
Teoria prosperităţii 1980 J. L. Simon Migraţia (imigraţia) – un factor pozitiv al
dezvoltării social -economice, demografice.
Teoria capitalului social 1987 D. Massey, L.P. Goldring,
J. Durand Migraţia – mecanism de formare a
capitalului social.
Noua teorie economică a
migraţiei 1989 E. Taylor, O. Stark,
P. Arnold, D. Massey Migraţia – strategie a familiei, direcţionată
spre minimizarea riscurilor de reducere a
veniturilor prin divers ificarea lor.
Sursa [40]

Astfel migrația internațională a forței de muncă poate fi înțeleasă ca un proces de
strămutare a resurselor de muncă dintr -o țară în alta, cu scopul de a se aranja la un loc de muncă
mai avantajos decâ t în țara de origine. Cauzele însă ce condiț ionează acest fenomen pot fi atât de
ordin economic, câ t și politic, național, religios, familial etc.
Migraţia forţei de muncă din spaţiul economic european este un factor major în reglarea
relaţiilor economice internaţionale. După căderea zidului de la Berlin şi destrămarea URSS,

21 ţările cu economia în tranziţie şi Turcia s -au confruntat cu migraţia masivă a populaţiei. Fără a
lua în calcul fluxurile migraţioniste dintre ţările indu strial dezvoltate, celor 26 de ţări din regiune
le revin peste 1⁄3 din volumul mondial al migraţiei. Fluxurile de migraţie la începutu l perioadei
de tranziţie mărturi sesc despre aşa procese ca revenirea populaţiei la patria etnică şi culturală,
formarea unor hotare teritoriale, apariţia conflictelor politic e, liber alizarea deplasării persoanelor
[48, p. 48] .
Migraţia internaţională, fenomen care implică consecinţe demografice, sociale,
economice şi politice a crescut semnificativ începând cu 1980, iar interesul pentru analiza acestui
proces s -a intensificat şi a cuprins toate regiunile lumii. Dezbaterile privind fertilitatea redusă,
îmbătrânirea populaţiei, şomaj ului, export ul de inteligenţă, drepturile omului, integrarea socială,
xenofobia, traficul de fiinţe umane şi securitatea individului obligă organisme le internaţionale să
reanalizeze politicile privind migraţia internaţională, precum şi potenţialele beneficii sau
dezavantaje care implică ţările de tranzit sau ţările expeditoare/primitoare de migranţi [116, p.
329].
Un factor nu mai puțin important, este exportul de capital și activitatea corporațiilor
internaționale. Migrația internațională a forței de muncă este un proces indispensabil sistemului
economic de piață, deoarece contribuie la dezvoltarea relațiilor economice internaționale și a
integrării ec onomice internaționale. Astfel, resursele de muncă își caută o utilizare mai
avantajoasă, care ar oferi o efectivitate maximală [141, p. 197] .
Emigrarea din Moldova reprezintă principala caracteristică a peisajului social şi
economic al ţării şi treb uie privită în strâ nsă legătură cu problema dezvoltării şi a viitorului ţării,
efectele asupra economiei depinzâ nd de numărul şi importanţa slujbelor şi ocupaţiilor
emigranţilor, de structura pe ramurile economiei naţionale şi de eficacitat ea politicilor în
domeniul forţei de muncă. Factorii care au determinat plecarea la muncă peste hotare sunt
aproape în exclusivitate de natură economică, reprezentaţi de lipsa oportunităţilor de a câ ştiga
venituri necesare pentru trai activâ nd în Republica Moldova [130, p. 83] .
După părerea autorului, m igrația contrazice interesele de dezvoltare socio economică a
oricărei țări . Aceasta cuprinde , în primul râ nd, tinerii specialiști, populația din regiunea de
frontieră și , în al treilea râ nd, muncitorii din ramurile strategic e („exod ul de creiere ”).
Pentru a face faţă provocărilor generate de globalizare, de îmbătrânirea populaţiei şi de
schimbările climatice, liderii UE au convenit asupra unei strategii generale de creare de locuri de
muncă, de creştere economică şi de distribuire echitabilă a beneficiilor în UE în rândul tuturor
grupurilor sociale. Strategia acţionează în sensul valorificării potenţialului de cunoaştere şi de
inovare al UE, al concretizării ideilor în oportunităţi de afaceri co mpetitive, al investiţiei în

22 oameni, precum şi al modelării unei economii mai ecologice în scopul creării de locuri d e muncă
în prezent şi în viitor [49, p. 173] .
Asigurarea condițiilor de muncă și a unui salariu decent , respectarea drepturilor,
existența perspectivelor de dezvoltare – toate acestea motivează omul să își desfășoare activitatea
într-o anumită societate, în caz contrar , acesta va fi nevoit să își caute un mediu propice pentru
asigura rea propriilor nevoi. Î n ultimel e decenii, în aspect evolutiv, a sporit ponderea resurselor
umane în relaţiile de piaţă şi cele de muncă. Omul, deţinător al capitalului de sănătate,
educaţional, intelectual şi al potenţialului de dezvoltare, joacă un rol, tot mai import ant, în
crearea valorii şi plusvalorii economice şi sociale [97, p. 15] .
După cum se cunoaște, forța de muncă reprezintă pr incipala forță de producție, având un
rol hotărâ tor asupra întregii dezvoltări sociale din toate timpurile. În economie, există bunuri
care, f ără să aibă va loare, fără să fie obiecte de vâ nzare -cumpăra re, reprezintă valori, satisfăcâ nd
necesități ale oamenilor. Desfășurarea proceselor de producție în toată diversita tea lor este de
neconceput în afara forței de muncă aflate în activitate. Însușir ile utile ale acesteia diferă de la un
individ la altul în funcție de profesie, specialitate etc. Pro gresul tehnico -științific și adâ ncirea
diviziunii sociale a muncii au impus și un grad de pregătire tot mai diferit, căruia, desigur, îi
corespunde și o sc ară a retribuirii conform muncii efectuate. În același timp, utilitatea socială a
muncii efectuate se concretizează și în însușirile ei de a crea valoare nouă. Sub acest aspect
prezintă interes v aloarea creată pentru societate [37, p. 24 -25].
Rolul sporit al cadrelor de înaltă calificare este impus de promovarea în producție a
rezultatelor științifice avansate, iar dependența crescâ ndă a dezvoltării de asimilare în producție a
acestor rezultate constituie un fapt incontestabil. Creația științific o-tehnică c ontribuie din plin la
sporirea forței transformatoare a omului, efectele obținute în acest domeniu reprezintă
elementele cele mai active în potențarea rezultatelor muncii, în accelerarea progresului. Există
însă și o relație inversă, gradul de dezvoltare a fiecărei țări poate favoriza , mai mult sau mai
puțin aplicarea eficientă a descoperirilor efectuate. De menționat că efortul făcut pentru
cercetarea științifică este pe deplin valorificat și în funcție de acumularea de cunoștințe și
aptitudini prealabile , de formarea de cadre calificate [37, p. 28 -29].
În condițiile actuale de intensificare a procesului de globalizare și a liberei concurențe,
statul este pus în situația de a -și menține capitalul uman prin cr earea condițiilor favorabile atât
pentru existen ță, cât și pentru dezvoltare. În acest sens, un efort în plus urmează a fi depus pentru
menținerea în țară a oamenilor talentați, cu potențial de dezvoltare sporit, i nclusiv a oamenilor de
știință [85, p. 136] .

23 Educația și pregătirea cadrelor științifice de înaltă calificare va fi abordată mai detaliat
în paragraful următor. Aici autorul doar conturează ideea că investiția în cercetătorii științifici de
performanță începe, în țările pe care le putem cataloga ca avâ nd un nivel înalt de dezvoltare, încă
în perioada cursurilor universitare, dar mai ales a celor de masterat și doctorat, fiind consolidată
în cadrul studiilor postuniversitare.
Vorbind despre condiția cercetătorului științific , S. Buhai [10] atenționează asupra
faptului că , pentru a -i atrage pe ce i mai capabili studenți într -un master at de cercetare sau
doctorat, trebuie să li se ofer e posibilități de burse, buget de studiu sau respectiv buget de
cercetare, astfel încâ t studenții respecti vi să nu mai fie nevoiți a se gâ ndi în fiecare moment la
supraviețuirea zilnică, aceasta fiind , din pacate , realitate și motiv principal pentru decizia multora
dintre cei mai buni de a renunța sau pentru decizia altora de a se reorienta și a alege alte
activități, activități care le pot asigura un trai decent.
Revoluția în știință și prin știință a modificat conexiunile dintre factorii dezvoltării
economice. Astfel încâ t vechiul concept al creșterii economice, ca funcție, în special, de două
variabile – acumularea de capital și muncă – se dovedește a fi insufici ent pentru explicarea
procesului de creștere economică contemporană. Nivelul de educație și pregătire profesională a
forței de muncă devine, în aceste condiții, unul din factorii primordiali, decisiv i chiar, ai creșterii
economice [94, p. 21] .
Totodată, r evoluția tehnico -științifică a transformat educația și formarea profesională într –
una din problemele esențiale ale dezvoltării economice. Progresul educației a fost întotdeauna
legat de progresul economic. Dar fenomenele ce s -au produs în relația progres ec onomic –
progres educațio nal ca și în interiorul învățămâ ntului , depășesc prin amploa re și profunzime tot
ce s-a întâmplat până acum, facâ ndu-se referință, în special, la transformările ce exprimă nu atât
o creștere cantitativă, cât una calitativă [94, p. 20].
În opinia autorului , principalele rezultate științifice , în calitate de produs al cercetărilor
efectuate , contribuie semnificativ la dezvoltarea socio economică a țării, însă i mpactul economic
al implementării rezultatelor ce rcetării ştiinţifice este mult mai important de a fi apreciat.
Ştiinţa trebuie să devină o categorie productivă. În acest sens , trebuie transformată
structura de cercetări ştiinţifice fundamentale aplicative cu caracter comercial al rezultatelor
cercetărilor ştiinţifice. Există o necesitate acută de recreare a instituţiilor cu ramuri aplicative de
proiectări şi ingineering. Astăzi principiile de finanţare necesită modernizare , astfel încât
vânzarea rezultatelor ştiinţifice şi implementarea lor, inclusiv pregătirea cadrelor specializate
pentru exploatarea în producţie, implementarea rezultatelor ştiinţifice să poată produce valoare
adăugată [49, p. 177] .

24 În literatura de specialitate, cercetarea este definită, de către unii autori, ca o activitate
umană prin care se analizează, se examinează, se studiază în mod sistematic în scopul de a
cunoaşte ceva, este de fapt, plastic vor bind, o activitate de investigaţie.
Cercetarea fundamentală este o activitate strategică pentru fiecare ţară. Dezvoltarea
economică a acesteia este puternic influenţată şi legată de cercetarea fundamentală , deoarece
aceasta este sursă de noi c unoştinţe, este o şcoală importantă în pregătirea resursei umane , fără
de care nici asimilarea sau utilizarea tehnologiilor performante nu este posibilă, este o sursă de
prestigiu şi criteriu tacit de acceptare î n comunitatea internaţională [17].
Vorbind de creativitate, trebuie să amintim că aceasta nu se poate actualiza în realizări
majore în afara unei informații bogate și actuale. Totodată, creativitatea nu trebuie considerată
numai în ipostazele ei superioare, concretizate în creații car e se bucură de o recunoaștere publică.
Formele creativității se repartizează printr -o ierarhie foar te bogată și nuanțată și includ orice
inițiativă personală, orice atitudine lipsită de prejudecăți, decurgâ nd dintr -un ac t de gâ ndire
personală. Aceste forme elementare ale creativității, în care are loc dezlipirea, desprinderea de
procedeele standardizate, de act ele de rutină, de clișeele de gâ ndire și exprimare, trebuie
stimulate și cultivate. În aceste forme incipiente, creativitatea poate fi educată și dez voltată
aproape la orice persoană și la orice stadiu de formare și cultură. Realiz area acestui deziderat
este o co mandă socială vitală pentru omenire. Un rol fundamental aici îi revine educației [126, p.
272-273].
Societăţile moderne se bazează pe cunoaşte re – cu precădere economiile dezvoltate care
se confruntă cu fenomenul de concurenţă din partea economiilor emergente, într -o lume
globalizată. Răspunsul la provocarea generată de globalizare nu este să ne repliem asupra no i
înşine, recurgând la noi forme de protecţionism, ci să inovăm. Acelaşi lucru este valabil şi în
cazul celorlalte provocări majore ale lumii actuale – îmbătrânirea populaţiei şi protejarea
mediului, î n special schimbările climatice [49, p. 173] .
În societ atea în care trăim, cunoaşterea a devenit factorul principal de producţie,
determinând nivelul competitivităţii economiei naţional e, regionale şi mondiale. Deci
implementarea triunghiului cunoaşterii (educaţie -cercetare -inovare) reprezintă o ne cesitate
stringentă în asigurarea unei dezvoltări fiabile a tuturor ţărilor [22, p. 55] . În consecinţă,
preocuparea majoră devine generarea sistematică a cunoaşterii prin dezvoltarea, în acest sens, a
unor sisteme naţionale şi interacţiuni internaţion ale tot mai sofisticate [87, p. 146] . Totodată, un
accent deosebit se pune pe aplicabilitatea cunoștințelor, fie acestea au fost acumulate pe
parcursul unei parioade de timp, fie acestea sunt noi. Un element deci siv în acest sens ar fi mai
curând abilitate a de a le aplica, față de complexitatea sau caracterul informației. Astfel, una

25 dintre direcțiile politicilor statului în dom eniul cercetării -inovării, pe lâ ngă reglementarea
economică, juridico -normativă și financiară, ar trebui să fie identificarea mecan ismelor de
implementare, asigurarea securității și protecț ia rezultatelor științifice, atât în țară, câ t și peste
hotare.
O categorie restrâ nsă de aplicații ale modelelor științifice sunt predicții , cum că un aparat
imaginat într -un anumit fel va funcționa , sau o substanță, un material sau o ființă vie vor fi
obținute printr -un proces imaginat cumva și vor avea anumite proprietăți, potențial dezirabile.
Verificarea acestui gen de predicții se face prin con strucția aparatului sau încercarea de a
sintetiza su bstanța în cauză și testarea calității acestora.
Principala utilizare a acestor aparate, substanțe sau ființe est e tot în scop de cercetare,
făcând, de regulă, posibilă sau accelerâ nd abordarea unor direcții noi. Această piață de desfacere
nutrește cel mai inovativ și mai explorator segment al industriei. Cele mai multe produse nu
ajung pe alte piețe, dar aproape toate , care ajung, pornesc de aici. Așadar , cercetarea
fundamentală are un rol de evaluare insubstituibil , altfel fiind imposibil de a da un ră spuns
obiectiv la intrebarea dacă un produs prin cipial nou are o anumită calitate sau utilitate [20].
O cercetare aplicativă însă conduce, de regulă , la un produs final şi , de aceea , tema apare
dintr -o necesitate practică. Identificarea, căutarea şi gă sirea necesităţii practice a cunoscut şi
cunoaşte diferite forme de abordare. De la analiza unor situaţii de criză, cum ar fi cazuri de avarii
catastrofale, înt âlniri la manifestări ştiinţifice, la vizite sporadice sau sistematice la agenţii
economici, sau în ultimul deceniu interrelaţionarea pe internet [17]. Considerăm că anume o
asemenea activitate poate duce la crearea de noi tehnologii , noi produse și noi activități
economice .
Astfel acumularea de cunoştinţe din activitatea de cercetare teoretică şi experimentală în
planul aspectelor fundamentale sau aplicative ale fenomenelor, precum şi folosirea celor
asimilate ca rezultat al experienţei practice, constituie un prim stadiu al procesului inovaţional,
urmat de translatarea cunoşt inţelor în artefacte, de producţie şi difuzare. Întrucât de realizările
stadiului cercetării depinde implementarea celorlalte stadii, devine evidentă importanţa acestuia
[29].
Totodată, i nvesti țiile reprezintă un element important al dezvoltării oricărei țări și a
funcționării ei pe principiile de piață, element ce ar stimula generarea de noi activități economice
cu finalitate de obținere de bunuri și servicii indispensabile unei economii viabile. Mobilizarea
resurselor investiționale favorizează și anticipează atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare
a oricărei ță ri. Acest proces contribuie atâ t la creșterea nivelului producției industriale,

26 ameliorarea complexă a economiei națio nale, soluționarea problemelor ce țin de retehno logizarea
întreprinderilor etc . [72, p. 288] .
Impactul imediat al investițiilor în cercetare asupra dezvoltării industrial e este indirect.
Bineînțeles că fondurile acordate instituțiilor de cercetare pentru asemenea cheltuieli ajung
desigur la producătorii acestor produse și servicii de tip nou. Uneori, dacă se găsește un
comerciant și un investitor , se poate să se încerce producția pe scară mai largă a un ui produs
bazat pe o metodă nouă, transformâ nd un progres științific într -un produs comercial și eventual
într-o industrie nouă [20].
Inovaţiile sunt recunoscute ca principalul motor al creşterii economice şi se consideră ca
putere forte, formâ nd condiţii pentru dezvoltarea durabilă, capabilă să rezolve diverse probleme,
legate de mediu, ecologie și mediul social . Însă activitatea in ovațională adesea este legată de
dificultăți în finanțarea necesară [47, p. 319] . Astfel, este bine cunoscut faptul că cerceta rea și
inovarea nu pot exista și se dezvolta fără surse de finanțare.
Investițiile puternice în aceste două domenii relevă un spirit industrial și antreprenorial
ridicat, iar datele furnizate de OCDE evidențiază cât cheltuiesc statele pentru un segment esențial
de creștere economică care se bazează pe trei aspecte: cercetare de bază, cercetare aplicată și
dezvoltare experimentală. Într-un studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE), Israel ul și Coreea de Sud sunt statele care distrib uie cel mai mare procentaj
din produsul intern brut (PIB) pentru domeniul cercetării și dezvoltării. Cercetarea și dezvoltarea
sunt considerate elemente indispensabile ale inovării [13].
Israel ul și Coreea de Sud atribuie cel mai mare procent din PIB pentru cercetare și
dezvoltare, 4,21%, respectiv 4,15%. Top 5 este completat de Japonia (3,49%), Finlanda (3,32%)
și Suedia (3,30%). Germania (2,94%) și Statele Unite (2,81%) au nivele similare în ceea ce
privește investițiile în cercetare și dezvoltare, în timp ce China atinge un procent de 2%. La polul
opus se află trei state: Mexic (0,43%), România (0,39%) și Chile (0,36%) [169] .
Media statelor membre OCDE este de 2,40% din PIB, sume alocate dezvolt ării și
cercetării. Acest clasament arată o preocupare pronunțată pentru domeniile cercetării și
dezvoltării din partea statelor poziționate în emisfer a nordică, cu o singură excepție : Taiwan
(3,12%). La nivelul Uniunii Europene media este de 1,92% [13].
Uniunea Europeană încurajează statele membre să investească 3% din PIB în cercetare şi
dezvoltare până în anul 2020 (1% din fonduri publice, 2% din investiţii private), ceea ce se
estimează că ar genera 3,7 milioane de locuri de muncă şi ar deter mina o creştere anuală a
PIB-ului UE cu circa 800 miliarde de euro [144].

27 Făcâ nd o incursiune istorică în politica inovațională a Uniunii Europene, specialiștii în
domeniu au totalizat unele principii ale acesteia de la data adoptării primului plan de acţiuni cu
privire la răspândirea inovăr ilor în Europa (1996), și anume [50, p. 54 -55]:
1. Toţi membrii Uniunii Europene promovează politica de inovare. Activitatea în sfera
inovărilor a devenit o politică nouă orizontală, care întruneşte economia, industria şi activitatea
tehnico -ştiinţifică, c rearea noilor structuri şi instrum ente pentru politica de inovare.
2. Continuă reformele sistemului de patente, care trebuie să garanteze o determinare
înaltă juridică şi acordare a normelor juridice în diferite ţări, precum şi să asigure privilegii
consid erabile privitoare la valoarea şi simplificarea procedurilor de eliberare a patentelor.
3. Reglementarea administrativă şi de stat continuă să rămână a fi deosebit de complicată.
Acesta este un obstacol esenţial pentru crearea întreprinderilor noi şi organ izarea activităţii
antreprenoriale, influenţează negativ asupra răspândirii şi implementării inovărilor. Astfel,
reglementarea excesivă la aprobarea p roduselor noi sporeşte valoarea elaborării şi termenul de
apariţie al mărfii pe piaţă.
4. Continuă stimula rea investiţiilor în inovări. În ultimii ani, în ţările UE au fost efectuate
reorganizări esenţiale ale condiţiilor de finanţare a inovărilor prin intermediul capitalului de risc.
Se majorează volumul general al capitalului acţionar, atras de către compani ile europene private
şi al capitalului de venituri.
5. Se efectuează susţinerea cercetărilor, care se finalizează cu implementarea inovărilor.
Politica de inovare a ţărilor UE presupune extinderea transmiterii informaţiei din organizaţiile de
stat de cerce tare în producţie.
6. Permanent se ameliorează utilizarea tehnologiilor noi de către întreprinderi prin
intermediul utilizării diverselor metode: „parcuri ştiinţifice”, centre tehnologice regionale,
servicii de comunicare între organizaţiile academice şi cele de cercetare, precum şi proiecte
demonstrative.
7. Se creează „centre tehnologice” într -un şir de ţări (susţinerea centrelor, care reprezintă
grupe de întreprinderi care interacţionează între ele şi care pot colabora, de asemenea, şi cu
organizaţiile de cercetare).
8. Apar noi companii sciento intensive în ţările UE.
În acest context, merită atenție faptul că în ianuarie 2014, UE a lansat noul program de
cercetare, prevăzut pentru o perioadă de 7 ani, Orizont 2020. Astfel, o sumă de circa 80 de
miliarde de euro va fi disponibilă până în 2020, alături de investițiile publice și private pe care
această finanțare europeană le va atrage. Orizont 2020 reunește toate finanțările pentru cercetare
și inovare într -un singur program integrat. Obiectivele sale sunt [144]:

28  consolidarea poziției UE în domeniul științific (24,4 miliarde de euro, dintre care 13
miliarde destinate Consiliului European pentru Cercetare);
 consolidarea inovării industriale (17 miliarde de euro) – inclusiv prin investiții în
tehnologii -cheie, acces îmbunătățit la capital și sprijin pentru întreprinderile mici;
 abordarea principalelor provocări , cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil,
energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populați ei
(24,4 miliarde de euro).
Conform Acordului de parteneriat [61, A nexa nr. 2, pct. 4] între Guvernul Republicii
Moldova și Academia de Științe a Moldovei, sursele de finanţare a activităţilor de cercetare,
inovare, transfer tehnologic şi a altor activităţi d in sfera ştiinţei şi inovării su nt:
a) mijloacele de la bugetul de stat, stabilite an ual prin legea bugetului de stat;
b) mijloacele de la bugetele unităţilor administrativ -teritoriale;
c) mijloacele proprii ale subiecţilor activităţilor din sfera ştiinţei şi inovării;
d) mijloacele organizaţiilor interesate de activitatea din sfera ştiinţei şi inovării;
e) investiţiile (donaţiile, granturile etc.) persoanelor fizice şi juridice, inclusiv a celor
străine;
f) mijloacele speciale obţinute de organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, în condiţiile
stabilite prin actele normative, de la efectuarea lu crărilor şi prestarea serviciilor contra
plată;
g) defalcările în proporţie de 50% din volumul de mij loace financiare obţinute din
vânzarea patrimoniului nefolosit, inclusiv a imobilelor;
h) alte surse legale.
Cota -parte a finanţării pe acţiuni – cercetări fun damentale, aplicative, de in ovare şi
transfer tehnologic (pâ nă la 80% din volumul total de finanţare) se constituie din alocaţiile
pentru realizarea proiectelor de cercetare ştiinţifică fundamentală şi a proiectelor de cercetare
ştiinţifică aplicativă, a p rogramelor de stat, de inovare şi transfer tehnologic, a proiectelor din
cadrul acestora şi a proiectelor independente. Finanţarea se distribuie pentru [61, Anexa nr. 2,
pct. 18]:
a) realizarea cercetărilor fundamentale – cel mult 35%;
b) realizarea cercet ărilor aplicative – cel puţin 65%, inclusiv lucrări de inovare şi tran sfer
tehnologic – până la 10%;
c) crearea fondului de rezervă al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare
Tehnologică – până la 1%.

29 După cum se menționează în literatura de spec ialitate [143, p. 55] , asemenea prevederi
sugerează că accentul se pune pe dezvoltarea unei ştiinţe utile economiei naţionale şi societăţii,
care se realizează prin implementări la nivelul proiectelor de cercetare aplicativă. Politica de
finanţare a sferei ştiinţei şi inovării, orientată spre susţinerea cercetării aplicative, denotă tendinţa
de obţinere a unei plusvalori din cercetare prin utilizarea cunoştinţelor în crearea unor noi
procese, produse şi servicii sau pentru îmbunătăţirea lor. Acesta este un trend recunoscut la nivel
mondial şi reprezintă cheia succesului spre dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere.
Specialiștii din domeniu afirmă că interdependenţa dintre nivelul de dezvoltare a știinţei
și nivelul de dezvoltare economico -socială a societăţii este evidentă. Astfe l, membrul
corespondent Alexandru Dikusar susține că analiza cantitativă a interdependenţei date a devenit
posibilă odată cu dezvoltarea modelului informaţional al știinţei. Potrivit acestuia, știinţa este
privită ca un proces informaţional mondial. În temeiul modelului respectiv sunt elaborate mai
multe baze de date, cum ar Web of Scien ce, Scopus etc., care permit atâ t evaluarea contribuţiei
la dezvoltarea știinţei mo ndiale a cercetătorului, echipelor de cercetători, laboratoarelor,
instituţiilor sau a ţărilor, câ t și analiza diferitel or tipuri de interdependenţe î ntre anumite grupuri
de cercetători, direcţii de cercetare, dar și determinarea direcţiilor de cercetare de perspectivă și
chiar (în anumite condiţii) evaluarea eficienţei lor [32, p. 9] .
Împreună cu colegii de la Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, mem. cor.
A. Dikusar a efectuat o analiză cantitativă a interdependenţei de acest fel, menționînd că ea este
posibilă în cazul în care sunt cunoscute caracteristicile can titative integrale ale dezvoltării
economico -sociale a ţării. În calitatea acestora, va fi utilizat Indicele Dezvoltării Umane (HDI –
engl: Human Development Index ), calculat anual de către o comisie specială a ONU și care
constituie o măsură com parativă a speranţei de viaţă, alfabetizării, învăţăm ântului și nivelului de
trai.
Evident, pentru calcularea indicatorului cantitativ al nivelului de dezvoltare a știinţei , e
necesară o astfel de caracteristică care ar ţine cont de „scara” ţării. În calitate de un asemenea
indicator este utilizat Indicele Dezvoltării Știinţei (SDI – engl: Science Development Index ), care
reprezintă raportul dintre cota contribuţiei știinţei dintr -o atare ţară la procesul informaţional
mondial ( Ps) și cota populaţiei ac estei ţări la populaţia Pământului (Ph) [32, p. 9] .
SDI = Ps/Ph. (1.1)
Analiza acestor interdependenţe este destul de importantă, deoarece de nivelul de
dezvoltare economico -socială a ţării sunt responsabili principalii actori ai statului ( președintele,
parlamentul, cabinetul de miniștri ), care nu întotdeauna înţeleg importanţa ș i necesitatea
dezvoltării cercetărilor știinţifice.

30 Raportul „UNESCO Science Report: towards 2030” , care analizează principalele tendinţe
de dezvoltare a şti inţei mondiale în ultimii 5 ani, indică o evoluţie ascendentă a ştiinţei,
principalele tendin ţe fiind creşterea investiţiilor în ştiinţă şi tehnologii, creşterea numărului
proiectelor ştiinţifice mari, mobilitatea înaltă a cercetătorilor, orientarea spre dezvoltare durabilă
şi energetică, sporirea numărului publicaţiilor ştiinţifice. Aceste tendin ţe se datorează faptului că
majoritatea ţărilor au conştientizat că cercetarea și inovarea sunt cel mai important factor de
creștere economică și durabilitate. Lumea a început să investească mai mult în cercetare.
Creșterea investițiilor a fost de 31% într e 2007 și 2013. E chiar mai mult decât creșterea PIB -ului
global în aceeași perioadă – 20%. Cea mai mare pondere în cheltuielile globale pentru cercetare –
dezvoltare revine SUA – 28%, urmată de China (20%), UE (19%) și Japonia (10%). Restul
lumii, deși are 67% din populația lumii, contribuie doar cu 23% în investiţiile pentru ştiinţă [2].
Numărul oamenilor de ştiinţă a crescut cu 20% faţă de anul 2007, constituind 7,8
milioane (2013). Cei mai mulţi din tre aceştia lucrează în UE (22% din total), urmată de Chi na
(19%) şi SUA (16,7%). Numărul publicaţiilor ştiinţifice a crescut cu 23% faţă de 2008, în 2014
înregistrându -se 1,27 milioane publicaţii. Conduce Europa (34% din numărul global), urmată de
SUA (25%) şi China (20%), cea din urmă dublându -şi numărul publi caţiilor în 5 ani [2].
Totodată, o condiţie importantă pentru realizarea unei creşteri economice durabile şi
pentru îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei unei țări este implicarea mai activă a
economiei naţionale în schimbul internaţional de bunuri, servicii, cunoştinţe, tehn ologii etc.,
precum şi consolidarea poziţiilor unui stat pe piaţa internaţională. Astfel, asigurarea şi
menţinerea competitivităţii au devenit o problemă fundamentală a politicilor economice în
condiţiile globalizării. În lumea contemporană, competitivitat ea economiei naţionale a oricărui
stat este determinată de o largă varietate de caracte ristici şi factori determinanţi [82, p. 60] .
O economie este competitivă doar dacă ea va creşte cota pieţei, datorită preţurilor sale, ce
au o evoluţie favorabilă în comparaţie cu cele ale competitorilor, şi de asemenea prin calitatea,
diversitatea şi promptitudi nea aprovizionării cu mărfuri [15, p. 229 -230].
Asigurarea şi menţinerea competitivităţii pe plan regional, naţional şi mondial,
cuantificarea modalităţilor eficiente de sporire a avantajelor compe titive ale economiei naţionale
reprezintă o prioritate a strategiei de dezvoltare socioeconomică a statelor lumii. Pentru
economiile emergente, caracterizate prin strategii de dezvolt are contradic torii şi obiecti ve de
mare volatilitate, care se confruntă cu procese complexe de deschide re a sistemelor economice
naționale şi de integrare în circuitul econom ic mondi al, chestiunea asigurării competitivităţii
economice devine deosebit de acută ş i vitală [16, p. 11] .

31 Impactul noilor tehnologii asupra competitivităţii economiei naţionale este determinat de
procesele de inovare desfăşurate în interiorul țării. În cercetările economiştilor, precum şi în
rapoartele majorităţii organizaţiilor interna ţionale, este constatat faptul că ţările slab dezvoltate
sunt relativ mai dependente de transferul şi implemen tarea tehnologiilor străine decâ t de
inovarea şi implementarea tehnologiilor autohtone. Toate sistemele economice au nevoie de o
activitate autoht onă de inovaţie pentru a putea utiliza eficient tehnologiile dezvoltate
împrumutate. O activitate de inovare eficientă este determinată de factorii care influenţează
profiturile aşteptate şi costurile activităţilor de i novare [82, p. 60] .
Economia inovaţio nală, după părerea autorilor, este acea economie, creşterea căreia este
asigurată, în mare măsură, de dezvoltarea afacerilor inovaţionale prin intermediul tehnologiilor
noi şi a produselor şi serviciilor inovaţionale. Pentru a da o astfel de accelerare de creştere , este
necesară identificarea priorităţilor cu potenţial de creştere economică rapidă şi concentrarea
eforturilor de stimulare a dezvoltării acestor sectoare [50, p. 48] .
Inovarea sintetizează, într -un fel sau altul, ideea că, într -o economie globală, c ând
societăţile devin tot mai dependente de cunoştinţe, comunicare, eficienţa progresului, eficacitate
şi corecta alegere a produselor, proceselor şi sistemelor, la toate nivelurile şi în toate domeniile,
reprezintă poate singurul mod în care orice firmă, indiferent de dimensiunea ei sau natura
activităţii sale, poate învinge în competiţie [95].
Inovarea , conform definiţiei date de O CDE [73], reprezintă procesul global de creativitate
tehnologică şi comercială, transferul une i noi idei sau al unui nou concept până la stadiul final al
unui nou produs, proces sau activitate de service acceptată de piaţă. Prin introducerea în practică
a inovaţiilor , se pot obţine produse cu caracteristici de calitate îmbunătăţite, serv icii de calitate
superioară, procese de producţie noi, mai eficiente şi mai curate (ecologice), modele îmbunătăţite
ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne de management al forţei de muncă
etc.
Obiectivul general al dezvoltării inovaţionale constă în asigurarea unei creşteri
economice bazate pe fabricarea de produse şi serv icii noi, inovaţionale cu o bază tehnologică şi
ştiinţifică, care le asigură avantaje concurenţiale pe piaţă [50, p. 52] .
În prezent, conceptul de competitivit ate cunoaște mai multe definiri. Unii apreciază
competitivitatea din aspectul compo nentelor structurale ale acesteia, pe câ nd alții o
caracterizează din perspectiva facto rilor ce o determină și o influ ențează. Așadar, pentru a cre a o
viziune câ t mai clară asupra acestui fenomen, în continuare , ne propunem să analizăm
competitivitatea econ omică prin intemediul mai multor definiții.

32 Un prim pas în acest sens este definiția oferită de Dicționarul explicativ român , care
definește competitivitatea ca o caracter istică a unui produs sau întreprinderi de a face față unor
produse sau întreprinderei similare pe o anumită piață [30]. În opinia autorului, o caracteristică
importantă ce poate fi desprinsă din această definiție se referă la măsurabilitatea competitivităț ii,
care are în calitate de precondiție – orientarea către o anumită piață.
Noţiunea de „competitivitate ” are utilizare în diverse sensuri, pe multiple planuri. În
opinia unora, competitivitatea este, în sensul cel mai general, un fenomen complex, referi tor la
capacitate a unei ţări, comparativ cu altele, de a forma şi a asigura un mediu economic, social,
politic, care să susţină crearea accelerată de valoare adaugată. Atunci, c ând se face referire la
dezvoltatrea unei ţări, la poziţia în econo mia mondială, conceptul de competitivitate oferă
posibilitatea comparaţiei performanţelor obţinute, dar şi a potenţ ialului de creştere în viitor [127].
Totodată, competitivitatea poate fi tratată și ca o capacitate de a suporta concurența
externă. Astfel, aceasta poate proveni de la prețuri mai mici, aici vo m vorbi despre
competitivitate -preț (măsurabil în terme ni de comerț), dar de asemenea și despre calitate și
servicii, adică competitivitate -calita te sau competitivitate structurală [84, p. 19] .
O altă definiție, prezentată în cadrul unui studiu realizat de Agenția pentru dezvoltare
regională centru din România, oferă o prezentare mai complexă a competitivității, avâ nd drept
puncte de reper o serie de e lemente printre care și concentrarea pe astfel de categorii măsurabile
ca populație activă cu rată mare de p reocupare și venituri, presupunâ nd un nivel relativ ridicat a l
celor din urmă, fără a specifica însă care este coraportul acestora între angajatori și angajați sau
gradul de calificare a forței de muncă [100].
Într-un alt studiu realizat în România se menționează despre faptul că , indiferent de
definiție, competitivitatea este legată , de regulă , de niște rezultate tangibile, precum creșterea în –
contin uu a productivității, asigurarea unui nivel de trai mai bun cu salarii reale ridicate și,
desigur , procese inovato are cu efecte de aplicabilitate [76].
Competitivitatea internațională cunoaște și o altă abordare, care o prezintă în calitate de
capacitate a unei țări de a crea, produce și a oferi bunuri și servicii de o calitate superioară sau la
un preț mai accesibil față de produsele și serviciile similare comercializate de alte țări.
Bineînțeles că această capacitate poat e fi manifestată doar în condițiil e unei pieți libere și
concurenței corecte [129].
După cum afirmă specialiștii din domeniu, competitivitatea devine nu doar un obiectiv
major al activității principalilo r factori de decizie, reprezentând astfel un criteriu important în
evaluarea economiilo r avansate de către entitățile internaționale; o preocupare a Comisiei
Europene în contextul măririi decalajului de competitivitate faț ă de Statele Unite ale Americii, ci

33 și un indicator utilizat de statele membre ale Uniunii Europene, interesate de compar area
performanțelor pro prii cu cele ale competitorilor [33].
Potrivit lui Robert Carbaugh, cheia către conceptu l de competitivitate internațională este
productivitatea sau numărul de out put-uri raportate la ora de lucru. El afirmă că competitivitatea
globală este asemenea spo rtului, poți juca mai bine, jucâ nd împotr iva celor mai puternici ca tine
[160].
În concepția europeană, competitivitatea este definită ca fiind posibilitatea unei țări de a
asigura o economie competitivă prin menținerea ritmului ri dicat de creștere a productivității.
Competitivitatea Uniunii Europene este determinată de creșterea productivității și, prin urmare,
depinde de performanța și viitorul industriei europene, în special pe capacitatea sa de ajustare
structurală. Pentru a -și menține competitivitatea, statele memb re trebuie să dea dovadă de
întâietate în materie de cercetare și inovare, tehnologii ale informației și comunicațiilor,
antreprenoriat, concurență, educație și formare [82, p. 61] .
Nivelul la care se susţine şi se c onsolidează competitivitatea este cel macroeconomic.
Ţara îşi menţine sau îşi îmbunătăţeşte profitabilitatea pe plan internaţional, în momentul în care
se decide să aplice setul de politici economice care să stimuleze realizarea climatului optim
necesar expansiuni i la nivel microeconomic [127].
Analizâ nd definițiile existente în literatura de specialitate, autorul evidenția ză o
caracteristică comună, care unește tabloul într -un tot întreg. În fiecare dintre definițiile propuse
de competitiv itate economică se face referință la progres și viitor. Or, bunurile și serviciile de o
calitate superioară, indicatorul de comparare a performanțelor, performanța și viitorul industriei,
procesele inovato are cu efecte de aplicabilitate – toate acestea, în tr-o măsură mai mare sau mai
mică, sunt părți componente ale competitivității economice internaționale a oricărui stat și direct
proporționale cu posibilitatea acestuia de a oferi ceva nou, mai performant în comparație cu alții.
În prezent, datorit ă amplo rii fără precedent a revolu ției tehnico -științifice și a cre șterii
interdependen țelor economice dintre statele lumii , se înregistrează o sporire deosebit ă a
importan ței transferului interna țional de tehnologie lu ând na ștere un veritabil flux interna țional
distinct de tehnologie în cadrul circuitului economic mondial, ceea ce a determinat formarea unei
piețe interna ționale de tehnologie [21, p. 270] .
Gradul de c omplexitate a economiei mondiale, prezența unor procese economice tot mai
diverse sub incide nța progresului tehnico -științific, accentuarea și multitudinea de
interdepe ndențe economice internaționale contribuie semnificativ la capacitatea unei țări,
indiferent de nivelul său de dezvoltare, de a -și asigura dezvoltarea anume prin antrenarea în
circuitul internațional , în special în acele sfere în care inovarea și progresul dictează regulile de

34 joc. Cu alte cuvinte, locul oricărui stat în economia mondială ar depinde și de capacitatea
acestuia de a cerceta și inova.
Specialiștii autohtoni în domeniul relațiilor economice internaționale afirmă că procesul
inovaţional a devenit pentru economia autohtonă şi cea mondială un generator al creşterii
economice durabile şi al societăţii moderne, asigurând astfel creşterea şi dezvoltarea. În aceste
condiţii , putem spune că eficientiz area dezvoltării şi difuzării procesului inovaţional este
indispensabilă asigurării competitivităţii economice durabile. Inovarea în economia mondială
contemporană reprezintă o nouă paradigmă care dă răspunsul strategic evoluţiilor ameninţărilor
şi oportunităţilor mediului de dezvoltare [50, p. 47] .
Drept rezultat al cercetării influ ențelor componentei cercetare -inovare asupra dezvoltarii
socio -economice și co mpetitivității economice internaționale, autorul conturează următoarele
concluzii:
În mileniul trei, era societății ba zate pe cunoaștere, o componentă importantă în
dezvoltarea socio economică a oricărui stat o constituie cercetarea -inovarea. Un stat modern, ce
tinde spre un grad ridicat de competitivitate pe plan internațional, trebuie să acorde o atenție
deosebită creării condițiilor pentru cercetare și asigurarea aplicabilității rezultatelor obținute. Prin
condiții se subînțelege atâ t asigurarea condițiilor de viață pentru cei implicați în cercetare,
finanțarea adecvată a activi tăților de cercetare -inovare, promovarea po liticilor publice în
domeniu, câ t și pregătirea specialiștilor de înaltă calif icare, încadrarea acestora în câ mpul
muncii, crearea condițiilor pentru procesul de creație și desigur motivarea, încurajarea și
mențin erea oamenilor de știință. Asigurarea acestor condiții este absolut necesară și importantă
pentru a nu pierde dorința și predispunerea oamenilor talentați, cu potențial sporit de dezvoltare ,
de a aduce plus valoare anume acestui stat.
Mondializarea economi ei, care a accentuat puternic interdependența între agenții
economici ce acționează pe diferite piețe și concurența puternică ce se desfășoară pentru
cucerirea de piețe și diferitele portofolii de inv estiții, a făcut ca toți, începâ nd cu micile fir me
comer ciale pâ nă la companiile multinaționale, să se confrunte cu un mediu economic din ce în ce
mai complex, competitiv și reglementat. În acest sens, impactul științei asupra competitivității
internaționale capătă un nou contur, în special cu referire la conso lidarea noilor direcții de
dezvoltare, existența unui număr mai mare de produse complexe, ridicarea nivelului de calificare
a capitalului uman , diversificarea metodelor de vâ nzare pen tru produsele și serviciile nou -create,
consolidarea pozițiilor s tatului prin stapâ nirea fluxuri lor de mărfuri și informație .

35 1.2. Aspecte metodologice ale formării capitalului științific
Un scop raţional al oricărui stat presupune o dezvoltare economică eficientă şi un proces de
modernizare economică continuă. În con dițiile actuale, orientat e spre competitivitate, spre
dezvoltare şi prosperitate economică înseamnă a construi o economie bazată pe cunoaştere.
Ştiinţa economică arată că o creştere a competitivităţii economice nu poate fi realizată numai
prin investiţii şi prin a sigurarea stabilităţii mediului macroeconomic, dacă acestea nu sunt
dublate de progresul tehnic, care amplifică valoarea capitalului şi a forţei de muncă.
O economie bazată pe cunoaştere este rezultatul cunoştinţelor, care , în esenţă , înseamnă
evoluţia de la economia bazată predominant pe resurse fizice la economia bazată predominant pe
cunoştinţe. În acest sens, revoluţia trebuie să se producă , în primul râ nd, în mintea receptorilor de
cunoştinţe [142, p. 19] . Prin urmare, unul dintre factorii determinanţ i ai economiei bazate pe
cunoaştere este capitalul uman care, interacţionâ nd cu cercetarea -dezvoltarea -inovarea,
schimbarea, tehnologiile informaţionale, competitivitatea şi , desigur , globalizarea, asigură
dezvoltarea durabilă a societăţii bazate pe cunoaş tere. Pentru aceasta însă , este nevoie de un
potenţial uman calificat, familiarizat cu mediul de cercetare -dezvoltare -inovare, capabil să dea
viaţă motorului societăţii bazate pe cunoaştere.
A. Roșca susține ideea că capitalul uman este input -ul complement ar crucial pentru
tehnologie. Aşa cum capitalul fizic prin el însuşi nu explică nimic – nici păm ântul, nici munca nu
produc de la sine porumb, put ând s-o facă însaă în caz că se combină, – exact aşa capitalul uman
este cheia ideilor şi cunoştinţ elor, precum păm ântul este complementar pentru muncă. Poţi apela
la capitalul fizic al lumii întregi şi tot nu va lucra, în caz că nu există capitalul uma n, care să -l
facă să lucreze [115, p. 30] .
Factorul uman, posedâ nd capacitatea de a amplifica considerabil efectul utilizării
celorlalte resurse, fiind orientat către identificarea şi implementare a unor soluţii raţionale, şi
având calitatea de a se adapta la schimbările mediului ambiant, este considerat principalul mijloc
şi sursa cea mai de preţ pentru a asigura progresul şi succesul oricărei organizaţii.
Profesorul grec Protag oras afirma că oamenii sunt „măsura tuturor lucrurilor”, iar
importanţa lor în cadrul organizaţiei nu tot timpul este apreciată la reala valoare [111].
Indiferent însă de a titudinea întâ lnită în practică, nimeni, nici chiar cel mai reticent sau
reţinut manager , nu poate tăgădui că resursele umane sunt cele care identifică oportunităţile
strategice ale organizaţiei, care concep bunurile şi serviciile de la faza de idee pâ nă la realizarea
lor fizică.

36 Așadar, c apitalul științific poate fi cercetat ca o componentă a „potențialului forței de
muncă” existente într -o țară. Pornind de la ace astă idee, vom încerca să conturăm o definiție a
capitalului științific.
Potrivit lui M. Port er, conceptul de „potențial al forței de muncă” trebuie explorat din
două perspective, în calitate – de indicator statistic și categorie economică. Ca indicator statistic,
potențialul forței de muncă reprezintă valoarea numerică a resurselor de muncă (forț ei de
muncă) dintr -o anumită perioadă, care poate fi atinsă prin atragerea, în anumite condiții
economice, a populației neimplicate în relațiile de muncă; acesta fiind considerat potențialul
unui teritoriu, a l unei regiuni sau țări. Potențialul forței de m uncă, ca și categorie economică,
caracterizează popol ația ca producător de bună stare materială, care are la bază totalitatea
calităților ce îi determină capacitatea de muncă: capacitatea și predispunerea angajatului spre
muncă, starea de sănătate a acestui a, rezistența, tipul sistemului nervos, adică tot ceea ce reflectă
potențialul său psiho fiziologic cu bagajul respectiv de cunoștințe generale și specializate,
capacități și abilități profesionale [146, p. 679] .
Așadar, observăm că capitalul uman are la ba ză caracteristicile potențialului forței de
muncă. Anume aceste caracteristici îi determină capacitatea de a activa într -un anumit domeniu,
nivelul de responsabilitate și maturitate socială, sfera de interese și necesități, adică acele
particularități ale individului, care îl diferențiază în urma evaluării capacităților sale fizice și
intelectuale, precum și îi determină nivelul de dezvoltare al conștiinței și calităților morale
racordate la munca sa.
Dacă potențialul forței de muncă reprezintă potențialul unei țări, unui teritoriu, unei
regiuni , atunci capitalul uman, ca parte componentă a potențialului forței de muncă, reprezintă
potențialul unei anumite sfere de activitate, ramuri, întreprinderi, unde sunt aplicabile
caracteristici specifice, necesare și absolut indispen sabile anume în sfera dată. Urmâ nd această
ordine de idei, cercetările autorului evidenția ză caracteristica de bază a capitalului științific
uman – disponibilitatea cunoștințelor specifice și apartenența la activitatea de cercetare -inovare ,
în calitate de obiect specific al relațiilor de muncă. Astfel, componenta calitativă a potențialului
forței de muncă, exprimată prin nivelul de pregătire corespunzător al angajaților pentru a efectua
activități de cercetare -inovare, reprezintă de fapt capitalul științific [88].
Gândirea asupra dezvoltării a evol uat de -a lungul timpului: începâ nd de la ideea că,
investiţiile de capital echivalează cu c reșterea și dezvoltarea, deplasâ ndu-se în mod succesiv
către rolul capitalului uman, rolul pieţelor și al politicilor, rolul in stituţiilor și, mai recent,
punâ nd accent mai mare pe împuternicirea cetăţenilor și grupurilor și pe rolul central pe care
trebuie să -l joace ţara în definirea propriului curs de dezvoltare ( country ownership ) [98, p. 45] .

37 În literatu ra de specialitate, în calitate de surse de bază ale creșterii economice sunt
evidențiate: costuri pentru cercetare -dezvoltare, nivelul lor de implementare, creșterea
numărului locurilor de muncă, ameliorarea calității forței de muncă, distribuirea eficien tă a
resurselor, investițiilor . Educația și sistemul de pregătire a specialiștilor are tangență directă sau
indirectă cu fiecare dintre aceste elemente.
O componentă esențială a acestui proces este , bineînțeles , echiparea forţei de muncă cu
cunoştinţe şi abilităţi de asimilare a tehnologiilor noi, de producere de bunuri şi servicii
competitive pe pieţele internaţionale, precum și de participare la nivel internaţional în procesul
de creare a valorilor. Existența acestor cunoștințe și abilități depinde , în m are măsură , de
calitatea educaţiei, de atenţia acordată dezvoltării ştiinţelor şi de accesul la serviciile de cercetare
şi formare profesională.
Educaţia , în calitatea sa de iniţiativă emblematică, recunoscută în cadrul Strategiei
Europa 2020 [86, p. 203], devine o prioritate pentru dezvoltarea unei societăţi bazate pe
cunoaştere. Comisia Europeană menționează că i nvestiția în cercetare -dezvoltare şi inovare, în
educaţie şi în tehnologii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor va aduce ben eficii
sectoarelor tradiţionale, zonelor rurale, precum şi economiilor bazate pe servicii cu un nivel
ridicat de competenţe .
În lumea modernă, cunoaşterea a devenit factorul esenţial de producţie, reprezentând
astfel elementul -cheie al competitivităţii ec onomice la nivel organizaţional, naţional şi mondial.
Urmărind promovarea bunăstării popoarelor sale, Uniunea Europeană [136] pledează pentru
dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe o economie
socială de piaţă c u grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forţei de
muncă şi progres social, promovâ nd progresul ştiinţific şi tehnic. Drept rezultat, în calitate de
priori tate de dezvoltare în Europa, pâ nă în anul 2020, a fost fixată şi creşte rea inteligentă, care
presupune dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare. În conformitate cu
prezentarea Europa 2020 [19], efectuată de Comisia Europeană, creşterea inteligentă înseamnă
consolidarea cunoaşterii şi inovării ca elemente motr ice ale viitoarei creşteri.
Un rol important în formarea capitalului științific îl joacă un sistem integru de asigurare a
bunăstării populației, nivelului de dezvoltare socială și economică a țării. Unul dintre elementele
constitutive, de bază, ale acestui proces este sistemul educațional eficient. Activitatea acestui
sistem ar t rebui să se bazeze, în primul râ nd, pe încadrarea resurselor umane și priorități ale
politicii de personal pe o perioadă lungă. Un aspect important în acest sens este asigurarea
continuității procesului de pregătire a cadrelor de înaltă calificare, care ar include și dezvoltarea
profesională continuă a acestuia.

38 Specialiștii în domeniu consideră că veriga iniţială în corelarea „Cercetare -inovare şi
competitivitate” trebuie să fie un proces de învățămâ nt modern şi eficient și o componentă a
educației. Doar cunoştinţele performante , pe care trebui e să le furnizeze învăţămâ ntul primar,
gimnazial, liceal, profesional, universitar şi postuniversitar, vor putea forma un lucrător
profesionist , competent, modern ş i cu o productivitate înaltă [75, p. 9] .
Învăţământul gratuit şi o ştiinţă bine asigurată sunt principa lele secrete ale economiei
finlandeze. Şcoala sup erioară în Finlanda este strâ ns legată de ştiinţă: în universităţi se
efectuează cea mai mare parte din cercetările fundamentale şi o bun ă parte din cele aplicative
[147, p. 75]. Un factor impo rtant al sporirii competitivităţii este creşterea calităţii instruirii
profesionale . Experienţa mondială demonstrează solida interconexiune dintre creşterea
numărului cadrelor calificate şi sporirea competitivităţii , dintre nivelul stabilit al standardului de
instruire generală şi îmbunătăţirea ca lităţii vieţii în ţară . [145, p. 14]
Cunoştinţele performante pe care le posedă anumite persoane, ca produs al educaţiei , şi
abilităţile necesare unui savant, generează prin procesul de cercetare noi rezultate ştiinţifice ,
dintre care menţionăm, în primul rând, inovaţiile. Fiind implementate, aceste noi rezultate
ştiinţifice produc atât procese tehnologice avan sate, cât şi un transfer de tehnologie (sau transfer
tehnologic ), care, la rândul lor, au drept urmare fabricarea produselor (prestarea serviciilor) cu o
competitivitate înaltă. Astfel, devin înalt competitive şi întreprinderile, ramurile, regiunil e etc.,
iar în acest sens, competitivitatea înaltă constituie premisa decisivă pentru creşterea economică,
pentru dezvoltarea ţării şi sporirea nivelului de trai al cetăţenilor [75, p. 9] .
Una dintre schimbările majore în cadrul unei economii ba zate pe cunoaştere devine
trecerea de la un învăţămâ nt bazat pe cunoştinţe în permanentă schimbar e şi actualizare, la un
învăţămâ nt bazat pe competenţe, necesare dezvoltării continue şi durabile [34]. Ca rezultat,
pentru o societate post industrială, mai al es dacă insistăm pe aplicabilitatea termenului „societate
bazată pe cunoaştere”, este crucial cadrul lifelong learning – al instruirii continue. Acesta
presupune că învăţarea (formarea) are loc pe parcursu l întregii vieţi a individului [115, p. 30] .
Experi ența țărilor europene și SUA demonstrează că crearea centrelor științifico –
educaționale reprezintă un model constructiv de organizare a colaborării efective dintre
instituțiile de cercetare și cele de învățământ, atâ t pentru dezvolt area mai dinamică a științei, câ t
și pentru sporirea cali tății pregătirii specialiștilor [1, p. 149] .
Universităţile, institutele publice de cercetare -dezvoltare, precum şi celelalte entităţi de
cercetare sunt provocate să se transforme în actori importanţi pe piaţa cunoaşterii, atrăgâ nd şi
dezvolt ând resurse umane de v ârf şi concentr înd facilităţi de cercetare importante. Implicarea în
cerceta re şi legăturile tot mai s trânse cu mediul economic devin nu doar surse suplimentare de

39 venit, ci și elemente intrins eci ale procesului de educaţie şi formare , generând astfel o creștere
inteligentă.
Cu certitudine, societatea bazată pe cunoaştere, despre care vorbim mult în ultimul timp,
şi care devine o realitate, presupune un rol mai mare al universităţilor în această societate. În
primul râ nd, universităţile trebuie să -şi revadă misiunile lor, în care, pe lâ ngă învăţarea şi
furnizarea de cadre, să preconizeze intensificarea activităţilor de cercetare şi comercializare a
produselor cercetării , să se implice mai activ în transferul de cunoştinţe şi tehnologii.
Universităţile trebuie să conştientizeze şi faptul că educaţia nu mai are frontiere, şi că vor activa
în viitor într -un mediu concurenţial puternic, creat prin realizarea spaţiulu i european unic al
învăţămâ ntului superior, cu o creştere considerabilă a mobilităţii academice şi oportunităţi mai
mari pentru cei tineri în vederea plecării la studii într -o universitare europeană. Cele indicate mai
sus solicită schimbări şi perfecţionări radica le în sistemul de învăţămâ nt superior, inclusiv în cel
economic, şi va impune elaborarea unor strategii de dezvoltare orientate spre asigurarea şi
dezvoltarea capacităţilor de a fi competitive în noile condiţ ii ale mediului educaţional [8, p. 8] .
Creşterea inteligentă înseamnă consolidarea cunoaşterii şi inovării ca elemente motrice
ale viitoarei creşteri. Pentru aceasta este necesar să îmbunătăţim calitatea sistemelor noastre de
învăţământ, să întărim performanţa în cercetare, să promovăm inovarea şi transferul de
cunoştinţe în Uniune, să folosim pe deplin tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi să ne
asigurăm că ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse şi servicii care generează creştere ,
locuri de muncă de calitate şi care contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă
societatea europeană şi mondială [49, p. 176] .
În Republica Moldova, în contextul provocărilor generate de exigenţele dezvoltării lumii
contemporane şi al neces ităţii de identificare a strategiilor de susţinere a competitivităţii prin
cercetare şi inovare, un rol dis tinct în atingerea performanţei şi recunoaşterii pe plan
internaţional în dezvoltarea şi valorificarea resurselor umane de înaltă specializare le revine
instituţiilor de învăţămâ nt superior, clusterului educaţional -ştiinţific UnivER SCIENCE şi
organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării [86, p. 203] .
Clusterul educaţional -ştiinţific UnivER SCIENCE (University of Education and Research
SCIENCE ) a fost creat la data de 21 august 2008, prin asocierea Universităţii Academiei de
Ştiinţe a Moldovei cu Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutele de cercetare ale AŞM,
Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan”, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehno logic,
Întreprinderea de Stat de Alimentaţie Publică „Crizantema”, Întreprinderea de Stat
„Preventoriul”, Întreprinderea Mixtă Uzina „Topaz” în scopul concentrării resurselor materiale şi
intelectuale, disponibile pentru desfăşurarea activităţii de formare profesională şi perfecţionare a

40 cadrelor ştiinţifice [86, p. 203] . Obiectivul general al clusterului constă în pregătirea profesională
fundamentală şi specială a unor cercetători comp etitivi, cu aptitudini de mana gement şi
marketing în transferul inovaţional, prin dezvoltarea activităţilor didactice, ştiinţifice şi a
managementului instituţional, de marketing al cercetărilor şi pieţei muncii, de integrare a
cercetării cu procesul educaţional [35, p. 4 7].
În cadrul acestui Cluster, Un iversitatea AŞM şi L icelul AŞM constituie nucleul
educaţional, iar institutele de cercetare din sfera ştiinţei şi inovării, subordonate AŞM, contribuie
la realizarea programelor de instruire prin asigurarea unei b aze tehnico -materiale performante
pentru pregătirea şi iniţierea elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în cercetări
ştiinţifice fundamentale şi aplicative, susţinerea tinerilor în realizarea proiectelor ştiinţifice de
interes naţional prin angajarea masteranzilor şi doctoranzilor în câmpul muncii (prin cumul),
antrenarea cadrelor ştiinţifice performante în procesul didactic din Un iversitatea AŞM [105, p.
80].
Modelul educaţional din Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei îmbină instruirea
teoretică de calitate şi pregătirea practico -ştiinţifică în laboratoarele de specialitate ale Academiei
de Ştiinţe. Direcţiile principale de activitate ale Liceului AŞM sunt: educaţia de calitate;
pregătirea şi iniţierea elevilor în cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative; stimularea
creativităţii elevilor; cultivarea spiritului de descoperire şi al inovaţiei; pregătirea tinerilor pentru
a obţine performanţe în concursurile naţionale şi internaţionale; elaborarea programe lor şi
strategiilor destinate copiilor dotaţi; cooperarea cu instituţii de stat şi nonguvernamentale,
organizaţiile internaţionale în domeniul educaţiei copiilor dotaţi şi talentaţi etc. [172].
Către data de 1 ianuarie 2016 , în cadrul Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei îşi
făceau studiile 218 elevi , fiind instruiţi de 23 de cadre didactice (inc lusiv 5 doctori în ştiinţe, 2
doctoranzi, 10 cu grad didactic superior, 3 cu grad didactic unu, 8 cu grad didactic doi) [106, p.
10].

Fig. 1.1 . Dinamica numărului de elevi la Liceul AŞM, persoane
Sursa: Elaborat în baza Rapoartelor privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Tehnologică şi rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anii 2011 -2015 [104-107].

1.1.111.1.121.1.131.1.141.1.151.1.16
145165182208206218

41 Analizâ nd dinamica numărului de elevi care îşi desfăşoară studiile în cadrul Liceului
AŞM, autorul evidențiază o tendinţă de creştere a lor. Acest lucru demonstrează tendinţa
societăţii noastre în obţinerea de cunoştinţe calitative şi predispunerea comunităţii st iinţifice de a
pregăti personal calificat pentru domeniul cercetare -dezvoltare -inovare .
Universitatea AŞM (UnAŞM) a fost creată prin Decretul Președintelui Republicii
Moldova nr. 1093 -IV din 23.04.2007 [20], ca centru de interes naţional, în care se îmbin ă şi se
dezvoltă armonios activităţile de învăţăm ânt, cercetare ştiinţifică, inovare şi cultură. Misiunea
universităţii constituie asigurarea obţinerii unor cunoştinţe competitive moderne, bazate pe
integrarea învăţ ământului superior, a ştiinţei şi inovări i, promovarea cercetării ştiinţifice , crearea,
tezaurizarea şi răspâ ndirea valorilor culturii şi civilizaţiei, a creaţiei literar -artistice, afirmarea
culturii şi ştiinţei în circuitul mondial de valori şi contribuţia la dezvoltarea societăţii în cadrul
unui s tat de drept şi democrat, păstrâ nd cele mai bune tra diţii academice şi universitare [24].
Universităţile, institutele publice de cercetare -dezvoltare, precum şi celelalte entităţi de
cercetare sunt provocate să se transforme în actori importanţi pe piaţa cunoaşterii, atrăg ând şi
dezvolt ând resurse umane de v ârf şi concentr ând facilităţi de cercetare importante.
Drept urmare, conștientizâ nd necesitățile de dezvoltare ale potenţialului intelectual atât
din sfera de cercetare , cât şi din învăţămâ ntul s uperior universitar, statul devine preocupat de
sporire a numărului de cercetători şi cadre ştiinţifico -didactice cu titluri ştiinţifice , de creştere a
mobilităţii acestora pe piaţa muncii și, în anul 2003, aprobă Concepția politicii de pregătire a
cadrelor științifice și științifico -didactice. În conformitate cu prevederile Concepţiei , studiile
postuniversitare prin doctorat, ca formă superioară de organizare a procesului de instruire în
scopul pregătirii cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico -didactice de înal tă calificare, se organizau pe
domenii ştiinţifice. Dreptul de organizare a studiilor prin doctorat şi a stagiului de cercetare prin
postdoctorat se at ribuia instituţiilor de învăţămâ nt superior universitar şi de cercetare ştiinţifică
acreditate, care disp uneau de un potenţial ştiinţific valoros, de o bază informaţională şi de
cercetare adecvată şi care obținuseră pe parcursul ultimilor 5 ani realizări ştiinţifice remarcabile,
prezentate la diverse foruri ştiinţifice naţionale, internaţionale şi publicate î n reviste ştiinţifice de
prestigiu [67].
La finele anului 2014, Guvernul Republicii Moldova aprobă un nou Regulament privind
organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III [68], care are ca obiective realizarea unui
cadru minim de referinţă pentru practicile de organizare a studiilor superioare de doctorat, ciclul
III şi promovarea de proceduri şi principii pentru garantarea calităţii în organizarea şi
desfăşurarea acestora. Conf orm noului Regulament, dreptul de organizare a studiilor superioare
de doctorat se acordă instituţiilor de învăţămâ nt superior, consorţiilor, parteneriatelor naţionale şi

42 internaţionale, inclusiv celor constituite cu participarea organizaţiilor din sfera ş tiinţei şi inovării,
de către Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei, în baza rezultatelor evaluării externe a
acestora [68, pct. 5]. Programul de doctorat se desfăşoară în cadrul şcolii doctorale sub
coordonarea conducătorului de doctorat şi include un program de pregătire bazat pe studii
avansate şi un program individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică. Şcolile doctorale
devin structuri organizatorice şi administrative fără personalitate juridică, care dispun
înmatricularea studenţilo r la programele de studii de doctorat, administrează fondurile alocate
programelor de doctorat şi organizează desfăşurarea studiilor de doctorat într -un anumit domeniu
de doctorat, cu tematică dis ciplinară ori interdisciplinară [68, pct. 24, 84] .
Astfel, î n Republica Moldova, pregătirea cadrelor ştiinţifice prin doctorat şi postdoctorat
se desfășoară în cadrul instituţiilor/organizaţiilor cu activitate de doctorat, inclusiv a instituţiilor
de cercetare ştiinţifică de învăţămâ nt superior. Conform datelor pre zentate de AȘM, p e parcursul
anilor 2006 -2015 numărul total de doctoranzi cunoaște o anumită descreștere.

Fig. 1.2 . Dinamica numărului de doctoranzi, persoane
Sursa: Elaborat în baza Rapoartelor privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Tehnologică şi rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anii 20 06-2015 [104-107].

Evoluția situației din anul 2006 până în 2009 denotă o descreștere relativ constantă a
numărului de doctoranzi, ca să cunoască o majorare în 2010, care însă abia a reușit să
restabilească numărul de doctoranzi la situația anului 2006. Astfel, p e parcursul anilor 2006 –
2010 , se observă o scădere de circa 14,6% a numărului total de doctoranzi. Ponderea
doctoranzilor instruiţi din contul bugetului este , de asemenea , mai mică de la un an la altul, în
2010 fiind de 60,5%, ceea ce constituie o diminuare de circa 24% comparativ cu anul 2006.
Altfel spus, interesul față de știință în anul 2010, a revenit la intensitatea sa din anul 2006, ca să
fie iarăși pierdut în următorii ani.
2015201420132012201120102009200820072006
708942917914947989989102711491298
452516449644735871738718672615
buget extrabuget

43 Dacă în anul 2012 numărul total de doctoranzi a constituit circa 1578, în anul 2015 acesta
atinge o cifră de doar 1160 de doctoranzi, scăz ând esențial atât numărul celor instruiți la buget
(cu 206 m ai puțin față de anul 2012), cât și al celor instruiți la extrabuget (cu 192 m ai puțin față
de anul 2012) [88, p. 59] .
Următoarea etapă de pregătire a cadrelor ştiinţifi ce îi revine postdoctoratului. Pe
parcursul anului 2015 , instituţiile cu activitate de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă
calificare au manifestat un interes sporit pentru alocarea de burse pentru programele de
postdoctorat, care erau orient ate spre completarea cu specialişti şi cadre ştiinţifice şi ştiinţifico –
didactice necesare pentru dezvoltarea şi evoluarea lor [106, p. 9] . Așadar, în ultimii 5 ani,
interesul pentru studiile postdoctor ale este în creștere, înregistrându -se astfel 46 de
postdoctoranzi în anul 2015, față de 34 postdoctoranzi din anul 2012 , indicele neajungâ nd însă la
valoarea anului 2010 , care poate fi considerat apogeul studiilor postdoctorale din ultimii 10 ani .

Fig. 1.3 . Dinamica numărului de postdoctoranzi, persoane
Sursa: Elaborat în baza Rapoartelor privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Tehnologică şi rezultatele ştiinţifice principale obţin ute în anii 2006 -2015 [104-107].

În scopul eficientizării procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice prin doctorat şi
motivării încadrării tinerilor în activitatea de cercetare -dezvoltare, Guvernul Republicii Moldova
a instituit burse de excelenţă și burse nominale (pe domenii) pentru doctoranz ii care îşi fac
studiile la învăţămâ ntul cu frecvenţă la zi în instituţiile cu activitate de doctorat de stat. Astfel,
doctoranzilor care participă la seminare/conferinţe naţionale şi internaţionale, publică lucrări
ştiinţifice, articole şi teze, sunt deţinători de brevete de invenţie, începând cu anul 2004,
Guvernul le acordă 20 de Burse de excelenţă a câte 2500 de lei şi 7 Burse nominale pe domenii
de cercetare, a câte 2000 de lei. Pentru achitarea burselor nominalizate, în anul 2015 , au fost
alocate 768,0 mii lei, inclusiv 312,0 mii lei pentru institutele AŞM [86, p. 205] .
Productivitatea omului de știință se constată, în general, pornind de la potențialul său de
creație și volumul de cunoștințe acumulat și actualizat permanent. În funcție de gradul de
2328 304450
3734303946
0102030405060
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

44 evidențiere al acestor factori, a interdependenței acestora, savantul ru s A. Todosiyciuk propune
următoarea clasificare a personalului din sfera științei și inovării [149, p. 109] :
1. oameni de știință, capabili să proiecteze zona problem atică, să formuleze noi sarcini și să
le rezolve de sine stătător;
2. oameni de știință, capabili să formuleze de sine stătător anumite sarcini și să le rezolve,
luînd în considerare direcțiile existente/prestabilite;
3. oameni de știință, capabili să rezolve sarci nile stabilite sub îndrumarea științifică a
speci aliștilor competenți;
4. oameni de știință, fără proprii rezultate științifice, dar capabili să generalizeze rezultatele
obținute anterior, să facă o analiză tematică de perspectivă într -un anumit domeniu.
În lucrarea sa „ Наука как фактор социального прогресса и экономического роста” A.
Todosiyciuk , menționează că știința are nevoie de toate cele patru categorii de personal.
În Republica Moldova, în ceea ce priveşte „dotarea” cu personal calificat în domen iul
cercetare -dezvoltare -inovare , situația este următoarea: l a data de 1 ianuarie 2016, în cadrul
organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării erau angajaţi 3 222 de cercetători ştiinţifici, dintre care
441 de doctori habilitaţi şi 1 429 de doctori în ştiinţe. Totodată , se observă o creștere relativ
constantă a numărului acestora în perioada anilor 2011 -2014. Repartizarea doctorilor habilitaţi şi
a doctorilor în ştiinţe în cadrul organizaţiilor din sfera ştiinţ ei şi inovării denotă că 45% şi,
respectiv, 47 % active ază în instituţiile AŞM, 29% şi, respectiv, 29 % în instituţiile de î nvăţământ
superior, iar 26 % doctori habilitaţi şi 24 % doctori în ştiinţe sunt încadraţi în i nstituţiile de ramură
[106, p. 6, 12] .

Fig. 1.4 . Numărul doctorilor şi doctorilor habilitaţi încadraţi în organizaţiile din sfera
ştiinţei şi inovării în anul 2015, persoane
Sursa: Elaborat în baza Tabelului 1.1.1 din Raportul privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi
Dezvoltare Tehnologică şi rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anul 2015 [106].
0200400600800
Doctori Doctori habilitați668
200761
241417
126344
115membri instituționali
membri de profil

45 Creșterea numărului doct orilor și doctorilor habilitați nu poate fi calificată totuși ca
ameliorarea situației în domeniul științei și inovării. După părerea autorulu i, o explicație a
acestui fapt poate fi că tinerii moderni au o atitudine mult mai pragmatică față de viață – învață
unde este mai ieftin, iar p rimind calificarea dorită, se gâ ndesc la aplicarea rațională a
posibilităților sale. Pentru individ, asemenea drepturi și li bertăți, care ar permite implementarea
ideilor cosmopolitismului și a trăi bine acolo unde se plătește bine, sunt atrăgătoare pentru stat –
nu. Pentru mulți savanți, precum și o bună parte din personal ul calificat din sfera științei și
inovăr ii, plecarea peste hotare este unica posibilitate de a -și menține pasiunea profesională și
calificarea, de a -și rezolva problemele sociale și financiare.
Este cert faptul că conștientizarea statului și a societății în necesitatea fortificării
eforturilor î ntru crearea unui sistem educațional specializat în domeniul cercetării -dezvoltării –
inovării reprezintă un prim pas atâ t în asigurarea dez voltării științei autohtone, cât și în
asigurarea continuității acesteia. Atragerea și valorificarea corectă a resurse lor umane în sfera
stiinței și inovării vor aduce aportul la consolidarea unei societăți contemporane, bazată pe
principii moderne de dezvoltare, în care progres ul este asigurat de principala „forță motrice” a
acestuia – știința [88, p. 60 -61].
Autorul își exprimă ferma convingere că tendințele de dezvoltare a sistemului
educațional în domeniul cercetării -dezvoltării -inovării contribuie esențial la amplificarea
potențialului pentru formarea noilor/tinerilor specialiști. Cu toate acestea, în practică, doar o
mică parte din tre absolvenți își continuă activitatea în știință, fapt ce duce la neconcordanțe în
procesul de reproducere a cap italului științific, astfel încâ t procesul de pregătire a specialiștilor
nu asigură și reproducerea extinsă a potențialului uma n din domeniu.
Considerând cele expuse supra , putem afirma că în condiț iile societății contemporane,
când dezvoltarea științei apare ca o necesitate a progresului de ansamblu al societății, investiția
în educația pentru cercetare joacă un rol esențial în r edresarea situației științei. Educația pentru
cercetare de calitate presupune, bineînțeles , mulți bani, investiții în oameni, programe și proiecte
de cercetare, t ehnologie și unități de învățămâ nt, dar aceasta reprezintă totodată și o sansă de
reușită pentru tineri pe piața muncii, c ontribuind la dezvoltarea socio economică a țării noastre.
Astăzi, pentru orice societate, Educaţia şi Cercetarea au devenit domenii -cheie, corelate în
mod direct cu tot ceea ce înseamnă dezvoltare economică. Fără investiție în educație nu se poate
dezvolta realmente o societate, iar fără investiții în educația pentru cercetare , nu putem vorbi
despre consolidarea capitalului științific.

46 1.3. Concluzii la capitolul 1
În condițiile actuale, dezvol tarea socio economică a oricărui stat presupune un proces
complex, în care sunt antrenați mai mulți factori. Nivelul de dezvo ltare depinde, în mare parte,
de gradul de prezență, inte nsitatea interacțiunii și influ ența reciprocă a acestora. Astfel, situația
demografică a populați ei influ ențează în mod direct potențialul de muncă al țării, determinat prin
numărul populației a ctive, apte de muncă, care la râ ndul său , este puternic influențată de procesul
de îmbătrâ nire a populației. Migrația forței de muncă și „exodul de creiere ” lasă o amprentă cu
tendințe negative, în sensul plecării în masă a tinerilor specialiști, a cadrelor de înaltă calificare
din diverse domenii strategice, a oamenilor talentați cu potențial sporit de aplicare a
cunoștințelor deținute, fapt ce reduce semnifica tiv competitivitatea și stagnează dezvoltarea
socio economică a țării. Condiții le de trai și venituri le sub nivelul așteptărilor și
necorespunzătoare muncii și efortului depus, remunerare a mai avantajoasă a activității de
cercetare peste hotarele țării cond iționează oamenii de știință să își realize ze „visurile” în altă
parte decâ t acasă. Pentru redresarea acestei situații , pot fi întreprinse o serie de măsur i de
ameliorare a situației prin revederea politicilor de finanțare a cercetării -inovării, aprecierea
rezultatelor științifice a le savanților autohtoni și , bineînțeles, preocuparea statului pentru
asigurarea continuității și educării noii generații de savanți, prin acordarea unei atenții sporite
educației pentru cercetare și formării, în continuare, a cap italului științific, dornic și capabil să
contribuie la pros perarea țării.
Cercetările teoretice , reflectate de autor în aces t capitol, permit formularea ipotezei că
potențialul științific , pentru a aduce un profit economiei țării, are nevoie de susținerea statului
prin implementarea politicilor de stimulare, prin crearea condițiilor de trai și venituri conform
necesităților și aspirațiilor acestei categorii de personal, racordate la performanța acestuia, prin
adoptarea unor politici d e stopare a „exodului de creiere ”, susținerea și promovarea rezultatelor
cercetărilor ș tiințifice, și nu în ultimul râ nd, consolidarea capitalului științific autohton. Aceste
acțiuni , consideră autorul, sunt cu atâ t mai relevante în condițiile contemporane, iar impactul
acestor a nu se va lăsa mult așteptat, în special a stăzi, câ nd cunoașterea devine factorul esenţial de
producţie și elementul -cheie al competitivităţii economice la nivel organizaţional, naţional ş i
mondial, iar statele lumii sunt obligate să conştientizeze că gen erarea şi exploatarea de
cunoaştere reprezintă factori esenţiali ai creşterii bunăstării pe plan global.
În condițiile actuale, caracterul concurențial al relațiilor dintre diferiți actori de pe piețele
economice internaționale este accentuat tot mai prof und de interacțiunea acestora. Astfel ,
superioritatea pe arena economică mondială va reveni acelui actor, care mănuiește în modul cel
mai iscusit complexitățile mediului economic modern, deține o bază normativă bine

47 reglementată și con solidată, și nu în ultimul râ nd, dă dovadă de un gr ad ridicat de
competitivitate .
În acest sens, competitivitatea internațională devine impactată tot mai profund de
rezultatele progresului științific, care, utilizate conform, cre ează spații și condiții net superioare,
pentru un salt în dezvoltare a economică a oricărei țări.
Considerăm că u n element important , în condițiile creării economiei bazate pe
cunoaștere , devine asigurarea legăturii între educaţia pe ntru cercetare şi cererea pieţei de muncă
în domeniu. Ma i mult ca atâ t, dezvoltarea, în cadrul întreprinderilor, a compartimentului de
cercetare -dezvoltare , va constitui un imbold în plus pentru cei care au hotărâ t să îşi lege viaţa de
ştiinţă . Astfel fiind posibilă aplicarea rezultatelor din ştiinţă nu doar în organizaţiile din sfera
ştiinţei şi inovării sau în centrele naţionale de cercetare, dar şi în economia reală a ţării.
Implicarea în cercetare şi stabilirea legăturilor tot mai strânse cu mediul economic vor deveni nu
doar surse suplimentare de venit, ci şi elemente in trinseci ale pro cesului de educaţie şi formare
[88, p. 62] .
Cercetările efectuate de autor în primul capitol au servit drept punct de plecare pentru
atingerea scopului propus, și anume , de a analiza situați a actual ă a capitalului științific din
Republica M oldova și elaborarea, pornind de la aceasta, a mecanismelor de consolidare a poziției
potențialului uman din sfera științei și inovării înt ru asigurarea dezvoltării socio econ omice și
competitivității intern aționale a țării.
Aspectele analizate pe parcursul acestui capitol au fost dictate, în mare parte , de
obiectivele stabilite pentru această cercetare. Așadar , realizarea scopului propus a început deja
odată cu definirea conceptelor de bază privind la dezvoltarea socio economică și competitivitatea
economică internațională din perspectiva componentei cercetare -inovare; și cu elucidarea
aspectelor formării capitalului științific, în calitate de componentă calitativă a potențialului de
muncă al țării.
Totodată, asemenea obiective stabilite, precum : conturarea unei punți de legătură între
cercetare și necesitățile celor care produc rezultate științifice, prin efectuarea unei an alize a
caracteristicilor socio economice ale cercetătorilor științifici; analiza competitivității economice a
Republicii Moldova prin prisma comparării capacității de inovare a acesteia cu alte țări
europene; identificarea politicilor de motivare a cercetătorilor științifici autohtoni; analiza
contribuției colaborării internaționale privind susținerea finanțării științei și asigurar ea mobilității
cercetătorilor științifici; cercetarea impactului politicilor promovate de către stat asupra stopării
exodului și me nținerii capitalului științific; – vor facilita realizarea integrală a scopului propus.

48 2. ASPECTE SOCIO ECONOMICE ALE CAPIT ALULUI ȘTIINȚIFIC ȘI IMPACTUL
ACESTORA ASUPRA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE A
REPUBLICII MOLDOVA

Dezvoltarea și modernizarea economică se datorează , în mare parte , descoperirilor
științifice, în special în condițiile unei economii bazate pe c unoaștere, în care cunoașterea este
elementul de bază al societății moderne. În asemenea condiții, atragerea personalului calificat
devine o necesitat e stringentă, în special atunci câ nd, procesele economice depind direct de
implicațiile cercetării și inov ării. Totodată, menținerea capitalului științific este ab solut
indispensabilă, transformâ ndu-se, în același timp, într -o prioritate a dezvoltării socio economice a
societății contemporane.
Dacă pentru a asigura o dezvoltare socio economică echilibrată și a menține
competitivitatea țării este nevoie de personal de înaltă calificare și, în același timp, dezvoltarea
socio economică contribuie la formarea și consolidarea capitalului științific, atunci suntem în
situația în care obiectul cercetării poate deveni su biectul acesteia , și invers. Acesta se datorează,
în mare măsură , interconexiunii celor două procese și, bineînțe les, scopului final – asigurării
bunăstării propriului popor.
În acest context, cercetările prezentate în capitolul doi , bazâ ndu-se pe caracterul
interdisciplinar al proceselor s ocioeconomice , vor fi axate pe dezvoltarea ipotezei formulate de
autor ca rezultat al cercetărilor teoretice din primul capitol și importanța resurselor umane din
sfera științei și inovării, deoa rece schimbările d e ordin socio economic al acestei categorii de
personal pot influ ența situația economică din întreaga țară. Toate acestea vor contribui desigur la
atingerea scopului fixat pentru această cercetare, și anume , de a analiza situați a actual ă în care se
află cap italul științific al Republicii Moldova și a identifica influienț a structurii și activității
acestuia asupr a nivelului de dezvoltare socio economică a țării. După care se intenționează de a
elucid a interdependențe le dintre conținutul activității de cercetar e-dezvoltare -inovare și
competitivitatea internațională a țării.

2.1. Situația actuală a capitalului științific di n Moldova: caracteristici socio economice
Reformele socio economice care au avut loc în țara noastră, începâ nd cu anii ’90 ai
secolului trecut , au fost însoțite de o pierdere semnificativă a capacității sale științifice, ceea ce a
condus inclusiv la o stare critică a economiei naționale, la scăderea capacității de producț ie a țării
și, nu în ultimul râ nd, la pierderi considerabile a le poziției ș tiinței autohtone în comunitatea

49 mondială.
Interesul crescâ nd față de problemele și rolul forței de muncă în dezvoltarea socio –
economică a oricărei națiuni, ce se manifestă încă din secolul trecut, care adeseori era denumit
„secolul științei și tehnicii”, ridică noi cerințe privitoare l a factorul uman. În așa fel încâ t
modificările ce se produc în conținutul activității umane sub impulsul creației științifico -tehnice
generează ef ecte asupra creșterii economice [37, p. 5] .
Astăzi, fundamentul unei economii d e succes este capitalul uman, iar factorul principal al
reformelor de succes devine crearea condițiilor favorabile pentru utilizarea eficientă a
potențialului intelectual și profesional acumulat. Analiza proceselor actuale din economia
mondială demonstreaz ă, în mod evident, că resursele intelectuale sunt cel mai valoros capital,
posedarea și, în special, utilizarea adecvată a cărora asigură creșterea competitivității,
dezvoltarea economică durabilă și prosperitate.
Astfel, investițiile în capitalul uman s-au afirmat ca factor important în creșterea
economică și ameliorarea competitivităț ii țărilor dezvoltate at ât la nivel micro, cât și la
macronivel. Principala condiție pentru realizarea unei dezvoltări durabile a economiei este
acumularea și păstrarea capit alului uman, implementarea strategiilor generatoare a le dorinței de
perfecționare a abilităților acumulate prin instruire și dezvoltare profesională continuă.
Cea mai activă şi productivă categorie de personal ştiinţific sunt cercetătorii ştiinţif ici.
Anume această categorie a personalului ştiinţific apare cel mai des în statisticile internaţionale,
numărul cercetătorilor fiind un indicator important și caracterizează atât potenţialul inovator al
unui stat, cât şi capacitatea acestuia de a consolida o societate şi o economie bazată pe cunoaştere
[138, p. 56] .

Fig. 2.1 . Dinamica cercetătorilor științifici în perioada anilor 2010 -2015, persoane
Sursa: Elaborat în baza Rapoartelor privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi D ezvoltare Tehnologică
şi rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anii 2010 -2015 [104-107].
2010 2011 2012 2013 2014 20153469
33663352
32123250
3222

50 Analizâ nd dinamica potențialului științific din perioada 2010 -2015 , se observă m o
tendi nță de micșorare a numărului cercetătorilor științifici cu 41 de persoane în mediu l pe an.
Ținînd cont de faptul că gradul de înnoire a cercetătorilor științifici este destul de scăzut , acest
indicator este unul destul de impunător.
Tendința de micșorare a potențialului științific a început odată cu destrămarea URSS.
Potrivit unui studiu în domeniu, numărul cercetătorilor în decurs de 24 de ani (din 1991 pâ nă în
2014) s-a micşorat aproape de 4 ori [138, p. 57] . Acest fapt se explică prin destrămarea Uniunii
Sovietice și degradarea economiei naționale. Provocările cri zei din anii 90 ai s ecolului trecut nu
s-au epuizat însă odată cu trecerea în mileniul trei. Cercetările autorului demonstrează că
tendințele negative ale dinamicii cercetătorilor se păstrează (avâ nd ritmuri ma i mici de scădere),
fiind influ ențate și de al ți factori , precum nivelul scăzut al remunerării muncii intelectuale,
condiții le de viață sub nivelul așteptărilor, migrația internațional ă a muncii și „exodul de
creiere ”, crearea condițiilor pentru mobilitatea cercetătorilor științifici la nivel internaț ional etc.
O situație similară poate fi urmărită și în România, unde n umărul mic al cercetătorilor şi
slaba lor competitivitate sunt reflectate şi în productivitatea ştiinţifică a ţării, care este slabă chiar
și comparativ cu ţările vecine. Conform statisticilor , România ocupa , în 2003 , locul 48 în topul
producţiei ştiinţifice, în urma Poloniei, Ungariei, Republicii Cehe, Slovaciei, Bulgariei şi
Sloveniei. Dacă se raportează producţia ştiinţifică la populaţie, România se află pe locul 66 în
lume, în urma unor ţări ca Africa de Sud, Trinidad & Tobago, Uruguay, Iordan ia, Ucraina,
Belarus. O analiză d in 2002 arată că menţinâ nd viteza de creştere a productivi tăţii ştiinţifice şi
ţinând cont de saturarea producţiei ştiinţifice în celelalte ţări, România va avea nevoie de 15 ani
pentru a prinde din urmă Bulgaria, 30 de ani pentru Polonia şi 60 de ani pentru Ungaria,
raportî nd numărul de publicaţii la un milion de locuitori. Pentru ştiinţe sociale , această perioadă
se extinde chiar mai departe: 50, 50 şi 200 de ani pentru Bulgaria , Polonia, respectiv Ungaria . Se
consideră că c ontrabalansarea tendinţei de migraţie a cercetătorilor români poate fi realizată de
către autorităţi prin două măsuri sim ple: folosirea unor criterii obiec tive în evaluarea cercetării şi
creşterea fondurilor alocate cercetării, conform cadrului legal şi promisiunilor deja asumate.
Aceste măsuri ar putea duce la creşterea potenţialului ştiinţific românesc, iar apo i la valorificarea
lui prin dezvoltarea industriilor high -tech, cu valoare adăugată mare, şi care ar putea juca un rol
important în redresarea economică a ţării [41].
Repartizarea cercetătorilor științifici în cadrul secțiilor de Științe ale AȘM în perioada
anilor 2013 -20151 este prezentată în F ig. 2.2.

1 Prezentarea datelor pe o perioadă mai extinsă în trecut nu a fost posibilă din cauza schimbării denumirii secțiilor de
științe din anul 2013.

51

Fig. 2.2 . Repartizarea cercetătorilor științifici în cadrul secțiilor de științe al e AȘM,
în perioada anilor 2010 -2015, persoane
Sursa: Elaborat în baza Rapoartelor privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
şi rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anii 2013 -2015 [106, 107 ].

Analizând Fig. 2.2 autorul constată că cea mai numeroasă este Secția Științe Naturale și
Exacte, fapt ce denotă un interes sporit pentru asemenea științe , precum chimia, ecologia și
geografia, genetica, zoologia, matematica și informatica, fizica aplicată etc. Cei mai puțini
cercetători științifici sunt în cadrul Secției Științe Inginerești și T ehnologice , caracteristi că ce
demontrează posesia celui mai mic număr de organizații de profil.
Conform datelor prezentate de către AȘM, la situația anului 2015, cea mai tâ nără este
Secția Științe Medicale, cercetător ii științifici ai căreia au o vâ rstă m edie de 45,3 ani, iar ce i mai
vârstnici sunt cei din cadrul Secției Științe Naturale și Exacte – 56,1 ani [106]. Vârsta înaintată a
capitalului științific din sfera științei și inovării, dar mai cu seamă a cadrelor de înaltă calificare
(doctori și doctori habilitați) conturează u n tablou trist, ce sco ate în evidență problema
îmbătrânirii capitalului științific și neatractivității pentru tineret.
Acestă statistică denotă faptul că statul nostru urmează să atragă o atenție deosebită
pentru a cointeresa și menține tineretul talentat în știință. Prezentul, dar mai cu seamă viitorul
domeniului de cercetare -inovare , este de neimaginat în absența tinerilor specialiști , deoarece
tinerii sunt surse de preț ale ideilor inovatoare atât în știința aplicativă, câ t și în cercetările
fundamental e. Anume ei sunt elementul creativ și inovator, dar cel mai important este că prin
intermediul lor se va asigura continuitatea proceselor, anume tinerii au nobila misiune de a
SȘ
Naturale și
ExacteSȘ
MedicaleSȘ Agricole SȘ Sociale
și
EconomiceSȘ
Umanistice
și ArteSȘ
Inginerești
și
Tehnologie
2013 1125 619 397 375 370 326
2014 1167 603 403 371 362 344
2015 1172 563 406 392 371 318

52 perpetua în timp cunoștințele și experiența acumulată de generațiile anterioare și să o
îmbogățească cu elementele progresive ale viitorului, contribuind astfel la creșterea bunăstării
țării.
Calitatea studiilor universitare, atractivitatea redusă a sectorul ui şi numărul mic de
studenţi su nt neajunsuri ale sistemului inovaţional. Cont rar unei idei preconcepute că Republica
Moldova ar avea prea mulţi studenţi înrolaţi la studii universitare, rata de înmatriculare în
educaţie universitară în M oldova este cu 14% mai mică decâ t în ţă rile CSI şi cu 30% mai mică
decât în ţările Europei Centrale şi de Est. Aceasta are impact şi asupra numărului de tineri care
urmează o carieră ştiinţifică, numărul de absolvenţi moldoveni la doctorat per 1000 persoane cu
vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (0,5 % absolvenţi ) fiind de t rei ori mai mic decâ t în ţările
Europei Centrale şi de Est şi de două ori mai mic decâ t în CSI. U niversităţile moldoveneşti nu
sunt foarte atractive nici pentru studenţii străini: în Moldova învaţă de două ori mai puţini
studenţi străini decâ t în CSI şi de patru ori mai puţini decâ t în Eu ropa Centrală şi de Est [64, pct.
39].
La prima vedere, structura specialităţilor la treapta universitară în Republica Moldova nu
pare a fi o problemă gravă, nivelul de înrolare în domeniul ştiinţelor exacte şi tehnologice
(19,9% din total ul studenţi lor) coresp unzâ nd nivelului celor două grupuri regionale. Totuşi , în
ultimul deceniu a fost acumulat un număr excesiv de deţinători de diplome în domenii
economice, juridice şi lingvistice (considerate prestigioase), care nu -şi găsesc utilizare pe piaţa
muncii. Totodată, majoritatea angajatorilor invocă , în mod constant , problema irelevanţei
practice a cunoştinţelor pe care le obţin absolvenţii şi a deficitului de specialişti calificaţi în
domen iile tehnologice şi inginereşti [64, pct. 39] .
Pentru a ameliora situația capitalului științific la capitolul întineririi acestuia , autorul
propune aplicarea următoarelor acțiuni :
 înconjurarea oamenilor de știință activi cu discipoli talentați, capabili să preia experiența
generației mai în vârstă, asigurând astfel continuitatea și dezvoltarea școlilor doctorale din
țară;
 crearea condițiilor pentru muncă eficientă, perspectivă de creștere și consolidare în cadrul
organizațiilor/instituțiilor din sfera științei și inovării/întreprinderilor pe ntru acei tineri, care
pot lucra independent și ar fi nucleul viitoarelor noi școli doctorale;
 atrage rea tinerilor cercetători științifici în managementul din sfera științei și inovării;
 pregătirea managerilor de înaltă calificare, cunoscători distinși ai domeniului cercetare –
dezvoltar e, în scopul bunei organizări a domeniului.

53 Totodată, considerăm că, în condițiile economiei de piață și a liberei concurențe,
aplicarea metodelor restrictive față de tinerii specialiști, în scopul menținerii acestora în sis tem,
este o cale mai puțin avantjoasă. Efec tul pozitiv ar putea fi obținut însă prin aplicarea diverselor
forme de stimulare și susținere a tinere i generații, prin: crearea condițiilor avantajoase tinerilor
savanți; remunerarea muncii după susținerea tezei de doctor ar trebui să difere semnificativ,
crearea condițiilor decente de trai (rezolvarea problemei de locuit pentru cei din afara localității
în care -și desfășoară activitatea de cercetare), precum și alte facilități sociale; motivarea
nonfinanciară a activității etc.
Analiz ând componenta de gen a salariaților angajați în cercetare -dezvoltare, în baza
datelor prezentate de către Biroul Național de Sta tistică al Republicii Moldova (T abelul 2.1),
autorul constată că pâ nă în anul 2012 inclusiv, reprezentar ea femeilor și a bărbaților este relativ
uniformă.
Tabelul 2.1 . Distribuția pe gen a salariaților din cercetare -dezvoltare
Salariați angajați în
cercetare -dezvoltare 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Ambele sexe 3611 3557 3577 3565 3502 3637
Femei 1772 1714 1780 1790 1802 1882
Bărbați 1839 1843 1797 1775 1700 1756
Sursa: Elaborat în baza datelor statistice de pe www.statistica.md [173].

Decalajul de gen în cercetare a fost abordat de acad. Valeriu Canțer [117], încă în 2011,
care afirma că la o primă etapă a formării profesionale, doamnele și domnișo arele sunt libere în
alegerea lor și se consacră totalmente studiilor universitare și pregătirii tezei de doctorat. Ulterior
însă, precizează academicianul, avansarea științifică a multor a dintre ele se oprește aici, din
motivul dedi cării vieții familiale. Un alt motiv invocat poate fi și acel al lipsei sprijinului din
partea soțului pentru a -și continua activitatea științifică sau promovării preferențiale a bărbaților .
Creșterea numărului femeilor încep ând cu anul 2013 , se poate explica atâ t prin nivelul
scăzut al salariului din sfera cercetare -dezvoltare față de remunerarea altor activități di n cadrul
economiei naționale, câ t și prin schimbarea genului de activitate s au migrație a bărbaților în
calitate de întreținători ai familiei.
Un alt set de aspecte socio economice ale capitalului științific se referă la remunerarea
muncii și asigurarea condițiilor optime de trai. Salarizarea cercetă torilor științifici este în st rânsă
legătură cu volumul de finanțare a cercetării -dezvoltării din țara noastră.

54 Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2015, pentru finanţarea cheltuielilor din sfera
ştiinţei şi inovării au fost prevăzute alocaţii în volum de 418,7 mil. le i, inclusiv 353,9 mil. lei –
cheltuieli de bază (ceea ce constituie 0,29 la sută din produsul intern brut), 24,8 mil. lei –
proiecte finanţate din surse externe şi 40,0 mil. lei – mijloace speciale. Totodată, la
compartimentul „Învăţământ” pentru Liceul AŞM şi Universitatea AŞM au fost prevăzute
alocaţii în volum de 21,3 mil. lei, ceea ce constituie cu 3,2 mil. le i mai mult faţă de anul 2014
[106, p. 21] .
Pe parcursul anului de gestiune, conform prevederilor Legii pentru modi ficarea Legii
bugetului de stat pe anul 2015 nr. 200 din 20 noiembrie 2015, volumul alocaţiilor pentru AŞM a
fost micşorat cu 10,1 mil. lei, ceea ce constituie 2,7 la sută faţă de volumul aprobat pentru 2015,
inclusiv 8,3 mil. lei pe ntru sectorul „Ştiinţă şi i novare” şi 1,8 mil. lei pe sectorul „Învăţământ”,
însă s -a majorat volumul veniturilor proprii ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării cu 26,8
mil. lei, inclusiv 20,4 mil. lei pentru proiecte finanţate din surse externe şi cu 6, 4 mil. lei la
mijloace speciale [106, p. 21] .
Investigațiile datelor statisti ce permit autorului afirmarea următoarei informații: î n
comparație cu anii precedenți, volumul de finanțare pentru anul 2015 este la nivelul anului 2012,
dacă e să comparăm sumele al ocate în lei, însă este cu mult mai mic față de același an în % PIB,
constituind doar 0,29 % fiind cu mult sub nivelul de 3% [144] recomandat de UE.

Fig. 2.3 . Dinamica finanțării cheltuielilor din sfera științei și inovării, % PIB
Sursa: Elaborat în baza Rapoartelor privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Tehnologică şi rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anii 2010 -2015 [104-107].

Analiza cheltuielilor de bază precizate pentru sfera ştiinţ ei şi inovării în anul 2015 denotă
că cele mai mari aloca ţii 285,8 mil. lei (82,7 %) au fost repartizate pentru realizarea cercetărilor
ştiinţi fice, dintre care pentru cercetări ştiinţi fice aplicative au fo st alocate 186,8 mil. lei (54,0 %),
201020112012201320142015
0,480,40,40,350,390,29
353,9 mil. lei
401,4 mil. lei
333,0 mil. lei
356,7 mil.lei
325,3 mil.lei
339,1 mil.lei

55 iar pentru cercetări ştiinţ ifice fundamentale – 99,0 mil. lei (28,6 %). Pentru pregătirea cadrelor au
fost alocate 3,3 mil. lei (0,9 %), iar pentru organele adm inistrative 7,9 mil. lei – (2,3%) [106, p.
23].
Din contul cheltuielilor de mijloace speciale, conform clasi ficaţiei econo mice, cea mai
mare pondere revine cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi s erviciilor – 18,0 mil.lei (42,5 %),
cheltuielile de personal constituie 15,4 mil. lei (36,3 %), cheltuielile pentru reparaţiile capital e –
6,2 mil. lei (14,6 %), procurarea mijloac elor fixe – 1,2 mil . lei (2,8 %), d eplasările – 1,0 mil. lei
(2,4%).

Fig. 2.4 . Dinamica finanțării cheltuielilor din sfera științei și inovării, % PIB
Sursa: Raportul privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi rez ultatele
ştiinţifice principale obţinute în anul 2015, (Figura 2.1.7) [106].

După cum se menționează în studiul „ Analiza statistică a finanţării activităţii ştiinţifice în
Republica Moldova în contextul economiei bazate pe cunoaştere”, în perioada anilor 2005 -2014,
volumul total al cheltuielilor globale pentru cercetare -dezvoltare are o tendinţă de creştere
stabilă, cu excepţia anului 2009 , când acestea se reduc cu 103,2 mld. USD americani sau cu
8,5% faţă de anul 2008. Urmează doi ani de c reştere uşoară a cheltuielilor pentru cercetare ca în
anul 2012 să se majoreze cu 143,6 mld. USD sau 10,8,3% faţă de anul precedent – 2011.
Următorii doi ani păstrează tendinţa de a se majora ajutorul acordat cercetării şi dezvoltării într –
un ritm uşor şi constant. Iar în anul 2014 volumul global al cheltuielilor pentru cercetare şi
dezvoltare constituie 1575,0 mld. USD , cu 58,0 mld. USD sau cu 3,8% mai mult faţă de anul
precedent [139, p. 31] .
Tendința de majorare a finanțării cercetărilo r de pe arena internațională a avut un impact
pozitiv și asupra Republicii Moldova. Astfel, î n 2014 a fost reconfir mată apartenența țării noastre
la spa țiul deschis de cercetare, în care mobilitatea științi fică, circulația cunoștințelor și
tehnologiilor , ca părți componente a le relațiilor economice este liberă. De menționat că acestea
sunt amintite de către autorii francezi, în componența relațiilor economice încă din anii 80 ai
43%
37%15%3% 2%
plata mărfurilor și serviciilor
cheltuieli de personal
reparații capitale
procurarea mijiloacelor fixe
deplasări

56 secolului trecut sub formă de schimb de cunoștințe și experie nță, mobilitate a populației,
circulație a ideilor etc. [151, p. 15] .
La 1 iulie 2014 , concomitent cu statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia,
Muntenegru, Serbia, Albania și Bosnia și Herțegovina), Republica Moldova a semnat Acordul de
Asocier e la Programul European pentru Cercetare -Inovare – Orizont 2020. Astfel, în urma
semnării la 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Orizont 2020 a
devenit primul program comunitar la care se asociază țara noastră, iar Republica M oldova a
devenit astfel prima țară din cadrul Parteneriatului Estic ce deține acest statut. Pentru a dinamiza
participarea în acest program, la 25 august 2014 Academia de Științe și Delegația UE la Chișinău
au semnat Contractul privind Suportul financiar pentru participarea Repub licii Moldova la
Programul -cadru al Uniunii Europene – Orizont 2020 . Contractul prevede oferirea unui suport
financiar pentru invest ire în funcționarea Rețelei punctelor naționale de c ontact și pentru lansarea
apeluri lor de consolidare a capacităților și infrastructurii pentru participare la Orizont 2020 [107,
p. 5] . Aceste acțiuni sunt orientate spre stimularea, prin mijloace financiare a activităților de
promovare a proiectelor europene de cercetare, conectarea ce ntrelor de excelență științifi ce la
cele europene, promovarea mobilității pe perioadă scurtă (3 -5 zile) a cercetătorilor științifici la
evenimente europene de promovare a rezultatelor și schimburi de experiență etc.
Dacă e să facem referire la asigurarea condițiilor și venitur ilor savanților din Republica
Moldova, putem afirma că sursele de finanțare atrase și noile orizonturi deschise pentru
cercetătorii științifici autohtoni trebuie să fie orientate, în primul râ nd spre major area venitului și
crearea con dițiilor optime pentru activitate. Astăzi, principala sursă de v enit a oamenilor de
știință rămâ ne a fi totuși salariul.
Salarizarea cercetătorilor științifici din Republica Moldova este reglementată de mai
multe acte normative, printre care: Codul muncii al Republicii Moldova adoptat prin Legea
Republicii Moldova nr. 154 -XV din 28.03.2003 ; Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002 ; Legea
cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 -XVI din 23.12.2005 ; Hotărârea
Guvernului nr. 381 din 13.04.2006 cu privire la condiţiile de salarizare a person alului din
unităţile bugetare; Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.47 din 12 ianuarie 2007 cu
privire la salarizarea angajaţilor organizaţiilor de drept public din sfera știinţei ș i inovării
finanţate de la bugetul de stat etc.
Salariul mediu net lunar al angajaților din cercetare -dezvoltare, conform datelor BNS, a
constituit în anul 2015 – 4775,0 lei sau cu 325 lei mai mult decâ t în anul 2014. Menționăm că
repartizarea acestuia în funcție de gen este una diferită – 4133,5 lei pentru femei și 5462,6 lei

57 pentru bărbați [173]. Salariu l mediu lunar pe economie pentru anul 2015 a fost estimat la 4500
lei [70], iar minimul de existență la 1734,1 lei [78].
Totodată, analizâ nd Tabelul 2.2, autorul observă că salariul mediu net lunar al angajaților
din cercetare -dezvoltare este încă net inferior multor salarii din economia națională, fapt ce
știrbește considerabil din atractivitatea activității științifi ce în fața altor secto are a le economiei
naționale. Astfel, populația activă a țării noastre va manifesta un interes sporit pentru activități în
domeniul fabricării mijloacelor de transport, producți ei și furniz ării de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat , comunicațiilor electronice, tehnologiei informației
etc., în care salariul mediu net lunar atinge valori de peste 6000 l de ei.
Tabelul 2.2 . Câștigul salarial mediu net lunar pe activități economice pentru anul 2015, lei
Nr.
d/o Sector ul Mărimea
salariului mediu
net, lei
1 Fabricarea produselor farmaceutice de baza și a
preparatelor farmaceutice 5687,3
2 Fabricarea echipamentelor electrice 4993,5
3 Fabricarea altor mijloace de transport 6061,5
4 Producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 6536,7
5 Colectarea și epurarea apelor uzate 5057,6
6 Transporturi aeriene 9314,4
7 Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi 5412,4
8 Activități de editare 5385,4
9 Comunicații electronice 7995,2
10 Activități de servicii în tehnologia informației 10553
11 Activități de servicii informatice 5703,9
12 Activități juridice și de contabilitate 5565,4
13 Activități ale direcțiilor administrative centralizate;
activități de management și de consultanță în
management 7877,4
14 Cercetare -dezvoltare 4775
15 Activități ale organizatiilor asociative 5883,3
Sursa: Elaborat în baza datelor statistice de pe www.statistica.md [173].
Deși se depun eforturi și s e caută soluții, salariul mediu al unui cercetător științific este
încă demotivant față de alt e ramuri ale economiei și cu atâ t mai mult față de salariile similare din
alte țări. Aceasta generează un fenomen cu o conotație negativă pronunțată pentru economia
națio nală, și anume , migrația forței de muncă și „exodul de c reiere ”. Tendința activă de
micșorare a capitalului științific poate fi explicată prin procesul de migrație activă a oamenilor de
știință spre țări mai dezvoltate din punct de vedere economic.
Republ ica Moldova se confruntă deja cu probleme ale forţei de muncă, iar peste câ ţiva
ani lipsa personalului cali ficat se va accentua şi mai mult. Aceasta înseamnă că vom avea mai
puţini adulţi încadraţi în câ mpul muncii, care vor avea de întreţinut u n număr mai mare de

58 persoan e economic pasive – copii şi vâ rstnici – unde cei din urmă vor avea o pondere majoră atât
ca număr, câ t şi ca volum de alocaţii în cadrul sistemului de protecţie socială.
Emigrarea forţei de muncă, ce constituie o prop orţie considerabilă a popul aţiei active,
determină agra varea situaţiei pe piaţa internă a forţei de muncă. Estimări le numărului de cetăţeni
moldoveni ce lu crează în străinătate variază de la cinci sute d e mii la un milion de persoane [43,
p. 58] . După cum afirmă specialiștii Institutului de Economie, Finanțe și Statistică [123, p. 160] ,
contingentul de potenţiali migranţi, de asemenea, include mai multe p ersoane de sex feminin şi
persoane cu niveluri înalte de educaţie, majoritatea din zonele urbane. Întinerirea valului de
viitori migranţi va aduce mai puţine bene ficii economiei statului .
Ipoteza autorului , referitor la m igrația specialiștilor de înaltă calificare , care a influ ențat
capacitatea economică a Republicii Moldova și procesele de inovare și dezvoltare din cadrul
acesteia , este susținută, în continuare, de cercetările efectuate pe acest eșantion. Astfel,
personalu l calificat și profesionist rămâ ne descurajat din start față de monotonia relației dintre
cererea și oferta de pe piața muncii, devenind mai vulner abil în fața migrației, accentuâ ndu-se tot
mai insisten t fenomenul „exodului de creiere ”.
Expresia „exodul de creiere ” vine din anii ’60, referindu -se la fenomenul de pierdere a
forței de muncă înalt calificată din țările sărace. Pentru explicarea fenomenului, terminologia a
fost dezvoltată de diferi țti cercetăt ori de -a lun gul anilor, fenomenul păstr ându-și sensul esen țial,
cum ar fi migrația internațională a populației înalt calificate , a oamenilor de științ ă (exodul de
intelecte) din țările sărac e în cele avansate industrial.
Efectul migrației este considerat un factor -cheie în terme ni de transfer de cunoștințe și
tehnologii pentru creșterea economică din țara de origine. Exodul creiere lor reprezintă unul din
rezultatele globalizării și efectele acestui proces sunt ireversibile pentru societate. Pierderea
forței de muncă calificate, în același timp, pierderea din capacitatea de productivitate și
degenerarea progresului științific, cre ează toate premisele u nei stagnări economice serioase,
precum și a unei restructurări sociale în Republica Moldova.
În mare parte, implementarea noilor tehnologii se datorează exodului de intelect e. În
acest sens, statele dezvoltate manifestă un interes sporit introducerii de s ucces a ceva nou, prin
combinarea cunoștințelor relevante în materie de noi produse, procese sau servicii. Exodul de
intelect e din Republica Moldova corelează strâ ns cu emigrarea forței de muncă.
Un exemplu de succes privind cointeresarea statelor lumii de descoperirile savanților
moldoveni poate servi descoperirea grupului de cercetători în frunte cu academicianul Ion
Tighineanu. În anul 2014, savanții au făcut o descoperire ce ar putea revoluționa piața
tehnologiilor de ultimă generație. Aceştia au reuşit să elaboreze o metodă nouă de folosire a

59 luminii laser, ce ar permite în viitor realizarea unor dispozitive nanotehnologice mult mai
sofisticate, rapide, dar, în acelaş i timp, de talie moleculară. Metoda ne va permite să avem în
curând telefoane mobile su bţiri cât o foaie de hârtie , flexibile şi cu o viteză de procesare mult
mai mare. Conducătorul grupului de cercetători Ion Tighineanu povesteşte că unii producători de
telefoane, planşete şi electrocasnice de peste hotare sunt deja interesaţi de invenţie. Portalul
NanotechWeb.org din Londra a calificat -o drept una dintre cele mai importante elaborări
nanotehnolo gice ale acestui început de an [122].
Un alt exemplu este contribuţia cercetătorului Valeriu Rudic la evoluţia cercetărilor
biotehnologice şi la div ersificarea practicii medicinale. Pe bază de BioR®, prin aplicarea
tehnicilor farmacologice moderne, au fost elaborate, înregistrate și incluse în multiple scheme de
profilaxie și tratament un şir de produse farmaceutice noi: BioR® soluţie injectabilă 0,5%
și BioR® capsule 5,0 mg (patologii ale ficatului, pancreasului); BioR® supozitoare 10,0 mg
(disfuncții ale sistemului reproducător masculin); BioR® ovule 5,0 mg (afecțiuni
ginecologice); BioR® gel 1%, Levobior unguent și Angenol gel (patologii oro -maxilo -faciale).
De asemenea, au fost implementa te pe bază de BioR® , o serie de noi produse igienice, cum sunt,
bunăoară, BioR® spray nazal (pentru igiena cavității nazale) și BioR® spray buco faringian
(pentru igiena cavității bucof aringiene). În Republica Moldov a și România au fost înregis trate
noi suplimente alimentare: Imunobior® (care conține polizaharide sulfatate și zinc incorporat)
și Aterobior® (care conține fosfolipide și seleniu incorporat). Aceste suplimente alimentare au
acțiune antioxidantă depurativă şi intervin în reglarea unor funcții metabolice, normalizează
funcția de protecție a organismului. Complexitatea mecanismelor de acţiune, accesibilitatea
înaltă şi implicarea nemijlocită în procesele metabolice dereglate, reducerea sau lipsa efectelor
adverse, originea inofensivă şi non toxică, sunt criteriile care, întrunite, asigură promovarea
remediilor terapeutice de generaţie nouă. Ele sunt competitive în profilaxia, tratarea şi
combaterea stări lor patologice ale organismului [26].
Aceste exemple serve sc drept dovadă a calității și a potențialului de creație a l capitalului
științific din Republica Moldova, pe care aceasta îl pierde din ce în ce mai intens.
După cum menționează specialiștii din domeniu, procesele migraționale din Moldova, în
ultimii 20 de ani , pot fi divizate în câ teva etape [141, p. 198] :
 prima etapă (1990 -1994) este caracterizată de fenomenul „Vectorului occidental” de
reglare a migrației de muncă între fostele republici din URSS. Acțiunea autorităților
din acea perioadă avea mai mult un carac ter reacționar, decâ t preventiv;
 cea de -a doua etapă (19 94-1999) este în strâ nsă legătură cu procesul de integrare a
republicii pe piața muncii europene. În prim -plan se conturează „vectorul occidental”.

60 Intensificarea migrației forțelor de muncă s -a soldat cu promovarea, de către statele
europene occidentale, a politicii „ușilor deschise” îndreptată spre p rotejarea piețe i
muncii interne. Această politică s -a manifestat prin înăsprirea regimului de vize,
deportări, expatrieri, în ciuda perfectării corecte a tuturor documentelor necesare;
 a treia etapă (2000 -prezent ) se caracterizează printr -o avansare de poziție, printr -o
practică reală de reglare a migrației forței de muncă atâ t din partea statelor
occidentale, câ t și din partea Moldovei.
Așadar, mi grația cadrelor de înaltă calificare a agravat considerabil situația capita lului
științific autohton. De râ nd cu aceasta, condițiile de muncă, utilajul învechit și salarizarea sub
nivelul așteptărilor/necesităților, finanțarea slabă a sferei științei și in ovării, au contribuit l a
înrăutățirea statutului socio economic a l oameni lor de știință și, respectiv , influ ențează ritmul de
dezvoltare socio economică a țării , în ansamblu .
Bineînțeles că, știința, prin natura sa, este caracterizată de o internaționalizar e profundă și
contactele externe sunt de o importanță majoră. Însă, pe fundalul situației critice a științei din
țara noastră, o bună parte din tre cercetătorii științifici pledează pentru munca temporară peste
hotare, curs dictat nu a tât de interese profes ionale, câ t de realitățile economice dure din țara
noastră. Efectul unei asemenea migrații poate fi dublu: fie țara pierde un savant talentat și
potențialul acestuia, care contribuie la dezvoltarea altei țări; fie știința ambelor țări (și a celei din
țara de origine, și a celei imigrante) se dezvoltă datorită colaborării fructuoase.
Elementul de bază care contribuie la dezvoltarea socio economică a țării este produsul
activității științifice sau, cu alte cuvinte, rezultatele cercetărilor științifice. Academi a de Științe a
Moldovei prezintă anual lista celor mai valoroase rezultate științifice ale cercetătorilor autohtoni.
Acestea sunt înglobate în Raportul privind act ivitatea Consiliului Suprem pentru Știință și
Dezvoltare Tehnologică și rezultatele științifi ce principale obținute în anul respectiv, publicat pe
site-ul www.asm.md. În accesul publicului larg sunt principalele rezultate științifice începînd cu
anul 2005. Gruparea acestor rezultate are loc în conformitate cu programele de fina nțare pentru o
anumi tă perioadă și secțiile de știință în cadrul cărora își desfășoară activitatea instituțiile
naționale de cercetare. Rezultatele științifice de o rezonanță deosebită sunt evidențiate și prin
indicarea cercetătorului/echipei care a reușit să atingă o asemene a performanță.
Analizâ nd Rapoartele AȘM pentru perioada anilor 2006 -2010, 2011 -2014 și pentru anul
2015, observăm că direcțiile strategice de cercetare au suferit anumite modificări în anul 2015.
Astfel, în perioada 2006 -2014 [104, 107 ] rezultatele științifice erau grupate în funcție de șase
direcții strategice, și anume:

61 1. Edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al
Moldovei în contextul integrării europene ;
2. Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltare durabilă ;
3. Biomedicină, farmaceutică, menţinerea şi fortificarea sănătăţii ;
4. Biotehnologii agricole, fertilitatea solu lui şi securitatea alimentară;
5. Nanotehnologii, inginerie industrială, pro duse şi materiale noi ;
6. Eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin
folosirea resurselor regenerabile ;
atunci în anul 2015 [106], acestea au fost grupate după:
1. Materiale, tehnologii şi produse inovative ;
2. Eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie ;
3. Sănătate şi biomedicină ;
4. Biotehnologie ;
5. Patrimoniu naţion al şi dezvoltarea societăţii.
Activitatea instituțiilor de cercetare din Republica Moldova este apreciată în baza mai
multor grupuri de indicatori: cadrul tematic de cercetare, cadrul de finanțare, performanță și
vizibilitate la nivel internațional, contribuție științifică și recunoaștere națională, relevanță
economică și relevanță socială. Relevanța economică a cerce tărilor este estimată prin următorii
indicatori: brevete obținute, adeverințe de soi, documentație, tehnologii, regulamente tehnice ,
standarde înregistrate; hotărâ ri de acordare a brevetelor; cereri de brevetare înaintate la AGEPI,
cereri înaintate la Comi sia de Stat pentru Testarea soiurilor de Plante; brevete implementate;
substanțe noi documentate; tehnologii noi documentate; procedee noi documentate; recomandări
științifico -practic e documentate; prestări de servicii în laboratoare acreditate și laborato are
neacreditate; certificate de soi; produse, material semincer, echipamente asimilate în fabricare de
serie; produse noi valorificate la agenți economici prin colaborare sau contracte royalty; mostre
de mașini, echipamente, dispozitive funcționale elabor ate în perioada evaluată ; soiuri noi create;
hibrizi creați; atlase și hărți editate; petrecerea lecțiilor -excursii etc. [106, p. 239 -340].
Dintre instituțiile cu relevanță economică a cercetărilor pentru anul 2015 pot fi amintite:
Institu tul de Chimie; In stitutul de Genetică; Fiziologie și Protecție a Plantelor; Institutul de
Microbiologie și Biot ehnologie; Institutul de Fizică Aplicată; Institutul de Dezvolt are a Societății
Informaționale; Universitatea Tehnică a Moldovei; Institutul Oncologic; Universita tea de Stat de
Medici nă și Farmacie „N. Testimițanu”; Centr ul Național de Sănătate Publică; Institutu l de
Tehnică Agricolă „Mecagro”; Academia de Studii Economice din Moldova ș.a. [106, p. 239 –
340].

62 Ținând cont de indicatorii prezentați supra , în continuar e, sunt ex emplificate unele dintre
rezultatele științifice valoroase:
 Familii de albine perfo rmante (Institutul de Zoologie) [107, p. 161] .
 Tehnologie de producere a cărbunilor activi dn materie primă locală care este
implementată la SRL „Ecosorbent”, or. Ștefan Vodă. Capacitatea de producere a fabri cii este de
110-120 tone pe an (Insitutul de Chimie) [107, p. 162] .
 Soi de tomate, Iuliperuan , recolta generală a cărora ajunge la 45,0 – 55,0 t/ha
(Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Pl antelor) [107, p. 164 -165].
 Dispozitiv de recepție și prelucrare a datelor de pe satelitul SATUM. Acest sistem de
procesare a imaginilor la stația terestră economisește resursele financiare aproximativ la 80%,
comparativ cu procesarea imaginilor tradițională, care se realizează în baza calculatoarelor puter –
nice (supercalculatoare sa u rețele de calculatoare mici) (Universitatea Tehnică a Moldovei) [107,
p. 168] .
 Mașină de stropit cu rampă STR21 -2000M destinată pentru combaterea bolilor,
dăunătorilor și buruienilor în culturile de câ mp și legumicole (Institutul de Tehnică Agricolă
„Mecagro”).
 Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediția a III-a (Institutul de Zoologie) [106, p. 89] .
 Sistem de avertizare la viţa -de-vie, care este un sistem de management al bolilor şi
dăunătorilor pentru pr oducția de struguri ecologică (Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie
a Plantelor) ș.a. [106, p. 93] .
Scopul urmărit de autor, prin prezentarea unei liste atâ t de exhaustive a rezult atelor
științifice în fiecare an, a fost demonstrarea faptul ui că Republica Moldova deține un capital
științific cu potențial bogat, generator de posibile efecte economice. Problema esențială însă ar fi
susținerea acestuia, motivarea și asigurarea condiții lor pentru „creare”.
Un alt aspect al cercetărilor autorului este legat de c ontribuția rezultatelor cercetării la
creșterea economică a statului , și anume – comercializarea acestora. Printre formele de cooperare
în domeniul CDI cele mai întâl nite în pr actica ultimilor ani care pot ajuta producţia , dar şi
transf erul de tehnologie se numără [113] :
Parcurile științifice și tehnologice (tehnopolisurile) : aglomerări complexe de institute de
cercetare legate de centrele universitare, de centre tehnol ogice şi de inovare şi de entităţi de
afaceri şi guvernamentale menite să faciliteze tran sferul de tehnologi e şi cunoştinţe (mai sunt
cunoscute şi sub den umirea de parcuri industriale).

63 Clusterele inovative : sunt grupuri de entităţi private interconectate între ele şi concentrate
geografic, care acţionează , de regulă , în acelaşi sector industrial şi care beneficiază de pe urma
unor externalităţi pozitive generate de acest tip de cooperare , chiar dacă ele concurează direct (în
domeniul resurselor umane, al furnizorilor de tehnologie etc.).
Centrele de informare tehnologică: au rolul de a oferi suport pentru e ntități private
interesate de obținerea de soluții tehnologice pentru procesele lor de producție, în a derula
progr ame de comunicare și diseminare a informațiilor cu privire la tehnologiile existente într -un
anumit domeniu de activitate, prind modul cum pot f i accesate aceste tehnologii, facilități le de
finanțare existente etc.
Centrele de transfer tehnologic : au un rol mai complex decât cel al centrelor de
informare implicându -se mult mai activ în derularea de operațiuni de transfer de tehnologie între
furnizorii acesteia și cei care implementează și utilizează noile tehnologii î n procesele lor de
producție.
Incubatoarele de afaceri : au rolul de a pune la dispoziția potențialilor antreprenori
interesați de soluții tehnologice avansate nu doar informația necesară , dar și o minimă expertiză
managerială, spații pentru inițierea și dezvoltar ea unei afaceri, resurse financiare pentru inițierea
afacerii. Inovarea este strâns legată de antreprenoriat , iar incubatoarele de afaceri trebuie să pună
accentul pe inițierea acelor afaceri care au un grad tehnologic avansat.
În Republica Moldova , Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT) este
principala instituţie naţională a cărei activitate de bază vizează transformarea rezul tatelor
cercetărilor ştiinţifi ce în practică, prin introducerea în circuitul economic a noi lor produse,
servicii sau procese, care corespund necesităţilor şi cerinţelor pieţei. Agenţia serveşte interesului
public prin facilitarea implementării rezultatelor din sfera cercetării, coordonarea procesului de
creare a infrastructurii de inovare, a cordarea de asistenţă specializată în acest domeniu,
promovarea rolului inovării în dezvoltarea durabilă şi diseminarea culturii de inovare [102].
Instrumentele de promovare a inovațiilor în Rep ublica Moldova pe care le aplică AITT
sunt: finanț area din alocațiile bugetului de stat pentru inovații și transfer tehnologic, crearea de
parteneriate din mediul de afaceri ș i mediul academic în cadrul parcurilor științifico -tehnologice
[12].
Parcul științifico -tehnologic reprezintă o grupare de persoane juridice şi persoane fizice,
constituită în baza unui contract de asociere, care include organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării,
alți subiecți reprezentâ nd domenii ale activităţii de inovare şi de transfer tehnologic, agenţi
economici care valorifică rezultatele ştiinţifice şi inova ţiile prin activităţi economice [45].

64 Incubatorul de inovare reprezintă o grupare de persoane juridice şi persoane fizice
constituită în baza unui contract de aso ciere, încheiat între administratorul incubatorului, pe de o
parte, şi rezidenţii acestui incubator, pe de alta, care valorifică rezultatele ştiinţei şi inovaţiile din
unul sau d in mai multe domenii ştiinţifico -tehnologice prin activităţi de inovare şi tra nsfer
tehnologic şi efectuează cercetări menite să acorde suport ştii nţific activităţilor menţionate [45].
Activitatea Parcurilor Ştiinţifico -Tehnologice şi a Incubatoarelor de Inovare din
Republica Moldova este monitorizată în temeiul a cinci indicato ri de bază, și anume: numărul
obiectelor de proprietate intelectuală implementate, n umărul locurilor de muncă nou -create,
volumul investiţiilor atrase în activitatea inovaţională, volumul producţiei inovaţionale
comercializate și numărul noilor rezidenţi. În T abelul 2.3 sunt prezentate date referitor la acești
indicatori pentru anul 2015. Astfel, putem ob serva că, în anul 2015, PȘT și II din Moldova au
comercializat producție inovațională în sumă totală de 15 186,3 mii lei.

Tabelul 2.3. Indica torii activităţii rez idenţilor parcurilor ştiinţifi co-tehnologice şi incubatoarelor
de inovare în anul 2015
Nr.
d/o Denumirea PŞT/ II Nr.
OPI Nr. loc.
de
muncă
nou-
create Investiţii
atrase
(mii lei) Valoarea
producţiei
inovaţionale
comercializate
(mii lei) Numărul de rezidenți
Total Noi A
căror
statut
a
expirat Pote
nțiali
1 PŞT. „Academica” 0 97 500 8309,3 19 6 6 4
2 II „Inovatorul” 0 2 0 0 1 1 2 2
3 PŞT “Inagro”
4 PŞT “Micronanoteh” 1 3 2542,4 0 2 0 0 0
5 II “Politehnica” 0 0 0 0 0 0 –
6 II “Inventica -USM” 2 8 2200 0 1 1 0 2
7 II “Nord” 0 0 0 0 0 0 –
8 II “Innocenter” 1 12 300 20 2 5
9 II “Antreprenorul
Inovativ” 0 61 1360 6857 7 1 – 1
10 II IT4BA 0 0 0 0 0 0 0 0
11 II „Media Garage” 0 0 0 0 0 0 0 3
Sursa: [102, tabelul 2] .

După cum este menționat și în „Studiul de fezabilitate privind potenţialul de clusterizare a
Republicii Moldova ”, elaborat de către specialiștii din cadrul AITT în comun cu IT Visorial Park
din Lituania , economia, la nivel glo bal, se confruntă cu schimbări profunde și fundamentale, care
afectează în mod substanțial regulile de joc bine stabilite ale competiției internaționale. Presiunea
țărilor asiatice, dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere, cerințele ascendente ale UE pe ntru
standardele de mediu și cele tehnologice rezidă în diferite cerințe calitative impuse industriei și
mediului de afaceri din Republica Moldova. Găsirea unui echilibru între activitate eficientă, ca

65 sursă principală de minimizare a costurilor, și implem entarea inovațiilor a devenit o precondiție
absolut indispensabilă. Cu toate acestea, eficiența operațională a industriei și a mediului de
afaceri din R. Moldova este mult mai mică dec ât cea din țările UE, investițiile în inovare fiind
încă foarte mici. Având în vedere faptul că peste 99 la sută dintre companiile moldovenești au
mai puțin de 250 de angajați, posibilitățile de eficientizare a activității, în special cele legate de
implementarea inovațiilor sunt destul de vagi [159].
Pe de altă parte , problema finanțării proceselor de transpunere a ideilor noi în produse,
materiale, dispozitive, echipamente, sisteme și servicii noi cu potențial tehnologic înalt este una
extrem de dificilă. Necesitatea gestionării business -ului în condiții științific int ensive cu produse
și procese noi, netestate pe piață, cu modificări rapide ale competitivității tehnologiilor și ale
condițiilor de activitate într -un mediu incert, care diminuează dramatic durata de viață a
produsului, procesului sau serviciului poate red uce sau c hiar elimina reușita în afaceri [31, p.
277].
Totuși, m erită menționat faptul că , în asemenea condiții, în Republica Moldova , pe
lângă PȘT și II, există și o serie de companii (Anexa nr. 1) care au o bună perspectivă de creștere
a capacității de inovare prin programe d e sprijin și fonduri oferite atâ t de Guvernul Republicii
Moldova , cât și de donatorii externi. Potrivit datelor prezentate în A nexa nr. 1, cele mai atractive
domenii pentru investiții în capacitatea de inovare pot fi considerate agricultura, tehnologiile
alimentare și biotehnologiile; mașinării și echipamente; tehnologiile informaționale și
comunicațiile; business consulting -ul; construcțiile etc.
O altă modalitate de a atrage surse de venit suplimentare este prestarea serviciilor
științifice de către institutele de cercetare ale AȘM. Astfel, în scopul promovării rezultatelor
cercetărilor științifice și a l cooperării între mediul științific și cel de afaceri , a fost creat
„Catalogul Serviciilor științifice (prestate de către I nstitutele de Cercetare ale AȘM)” (Anexa nr.
2), care conține o serie de servicii selectate pentru aplicarea practică în asemenea domenii ca:
naturale și exacte, inginerești și tehnologice , medicale, agricole , sociale ș i economice, umanistice
și arte [12].
Printre agenții economici ce activează pe teritoriul Republicii Moldova și care au
îndrăznit să implementeze produsele rezultatelor științifice ale savanților autohtoni este SRL
UISPAC. Pe teritoriul uzinei a fost creat un sector de prelucrare a deşeurilor din masă plastică şi
a fost dată în exploatare o linie -pilot de sortare, prelucrare şi obţinere a noilor produse din
materiile prime polimerice secundare. S -au prelucrat 15 000 kg de deşeuri de mase plastice şi au
fost produse: ţiglă din plastic pentru acoperiş, suporturi din plastic pentru construcție etc. [27].

66 Tot la SRL UISPAC a fost implementată și tehnologia de tratare a deşeurilor medicale
infecţioase, realizată în baza unui proiect de transfer tehnologic. Astfel, pe teritoriul uzinei a f ost
creat un punct autorizat de tratare a deșeuri lor medicale infecțioase utilizâ nd metoda de
autoclavare -sterilizare STERISHRED, o metodă modernă de soluţionare locală, fără incinerare,
a problemei prelucrării deşeurilor medicinale infecţioase. Deşeurile din „pung i roşii” (biologic
periculoase/ biomedicale), inclusiv obie ctele înţepătoare şi tăi oase, sunt transformate în deşeuri
municipale sterilizate. De la implementarea proiectului au fost deja neutralizate 9000 kg deșeuri
medicale infecțioase [27].
La SA Aliment armaș a fost implementat un procedeu inovativ de denocivizare a
deşeurilor obţinute în urma demetalizării vinurilor cu hexacianoferat(II) de potasiu , patentat cu
brevet de invenție. Ca rezultat al falimentării SA Aliment armaș , firma SRL BTEST&Co a
reanimat acest procedeu și în prezent pune în funcțiune linia tehnologică de denocivizare a
deșeurilor vinicole cu conținut de cianuri [27]. Faptul dat demonstrează deja existența unei
continuități în implementarea produselor inovative autohtone.
Stimularea investițiilor în cercetare , creșterea capacității de inovare a țării, cointeresarea
societății în activitatea inovațională, exportul produselor rezultate din activitatea de cercetare ,
toate acestea contribu ie la dezvoltarea economică și aduc un aport considerabil în sporirea
competitivității economice internaționale a țării.
Având în vedere lista exhaustivă a rezultatelor științifice a le savanților autohtoni,
prezentată anterior, autorul observă o tendință pozitivă în capacitatea acestora de a fabrica
produse și servicii inovaționale. Astfel, dacă o bună parte din invenții ar putea fi implementată în
economia reală, acest fapt ar deschide o nouă etapă în economia națională. În acest sens, dacă e
să ne imaginăm că o bună parte din produsele, subs tanțele sau serviciile descoperite ar putea fi
comercializate nu doar în țară, ci și peste hotarele acesteia, majorîndu -se, drept rezultat, volumul
exporturilor, iar din contul acestuia și al comerțul ui exterior, Moldova ar avea șanse reale de
consolidare a poziției sale pe piața economică mondială, cel puțin la nivelul țărilor din aceeași
categorie de dezvoltare.
Pentru a demonstra utilitatea produselor rezultatelor științifice, autorul își propune , în
continuare, să analizeze câ țiva indicatori, ce ar inf luența comerțul exterior al țării și , respectiv , ar
atrage surse de valută, în cazul implementării în economia reală a acestor produse. Analiza
ulterioară are drept scop demonstrarea ipotezei autorului că comercializarea prod uselor
rezultatelor științifice duce la dezvoltarea economică a statului.
Așadar, drept exemplu pentru aceasta va servi contribuția cercetătărului Valeriu Rudic
la evoluţia cercetărilor biotehnologice şi la diversificarea practicii medicinale. Și anume, p e bază

67 de BioR®, prin aplicarea tehnicilor farmacologice moderne, au fost elaborate, înregistrate și
incluse în multiple scheme de profilaxie și tratament un şir de produse farmaceutice noi, printre
care și BioR® spray buco faringian, preparat destinat pentru i giena cavității buco faringi ene [26].
Astfel, dacă e să presupunem că pâ nă la desco perirea acestui preparat, indice le de
comerț exterior al țării avea o anumită valoare – A, atunci care va fi acesta după crearea
preparatului și exportarea acestuia într -o anumită țară Q? Răspunsul la această întrebare rezidă în
următoarele:
Inițial, pentru a determina volumul rezonabil al pr eparatului exportat, astfel încâ t
producerea acestuia să nu fie în detrimentul statului export ator, vom face câ teva ca lcule
elementare, și anume: ținâ nd cont de destinația preparatului , putem const ata că acesta va fi
utilizat atât în calitate de tratament, câ t și în calitate de profilaxie în cazul bolilor sau infecțiilor
de sezon, legate de temperaturile reci ale aerului , și nu numai. De regulă, un curs de tratam ent
poate dura de la 5 pâ nă la 14 zile. Dacă e să facem o medie, atunc i am obține că , pentru un curs
de 10 zile ar fi nevoie de 1 tub cu spray . Pe de altă parte, dacă țara Q are condiții cli materice
similare Republicii Moldova, necesitatea utilizării unui asemenea spray ar putea crește pâ nă la 2
ori pe an, pentru fiecare persoană. Respectiv, pentru 1 om ar fi nevoie de 2 tuburi cu spray pe an.
Acum, pentru a determina câ t preparat ar putea fi exportat în decursul unui an de zile (Vx), vom
înmulți cantitatea determinată pentru o persoană cu numărul mediu al populației d in țara Q, notat
convențional N, și vom obține un rezultat egal cu 2N.
Însă, în con dițiile liberei concurențe pe piața medicamentelor , și că nu toate persoanele
vor apela anume la acest prepar at, considerăm rezonabil de a introduce o marjă de corecție în
mărime de 60% pentru volumul preparatului produs. Drept urmare, vom obține formula :
Vx=2N*40% (2.1)
Dacă e să estimăm costul unui tub de spray cu Z, atunci exportul preparatului respectiv,
pe parcursul unui an de zile , ar putea aduce un venit de
Vx*Z unități de valută (2.2)
respectiv, producerea și exportarea unui asemenea preparat ar putea aduce țării V x*Z venit pe an ,
sau, cu alte cuvinte, cifra comerțului exterior ar crește respectiv cu suma echivalentă.
Pentru o imagine mai clară, vom încerca să exemplificăm relația (2.2) prin cifre. Astfel,
dacă e să pr esupunem că țara Q are o p opuțalie de 2 mil . loc., iar pe parcursul unui an vor fi
necesar e 2 tuburi spray pentru fiecare locuitor, aplicâ nd formula (2.1) vom obține că cantitatea
optimă de preparat ce poate fi exportată este egală cu

68
2




Xx
Ii
x
2




Xx
Ii
x
ms m cMx
1
11
'
ms m cMx
1
11
' Vx=2*2mil.*40%=1,6 mil. Tuburi .
(2.3)
Acum, presupunem că costul u nui tub de spray este de 5 unități de valută, pentru a
determina valoarea exportului acestui preparat vom aplica, pentru relația (2.2) valorile stabilite
de autor. Ca rezultat vom obține că
xi=1,6 mil. *5=8 mil . unități de valută . (2.4)
Astfel, exportarea spray -ului buco faringian, destinat pentru i giena cavității buco –
faringiene, ar putea aduce un venit de 8 mil . unități de valută într -un an.
Pentru a obține ponderea comerțului preparatului menționat în comerțul total anual ,
autorul propune efectuarea calculelor cu ajutorul coeficientului Hirsch mann, adică a
indicatorului de conc entrație a comerțului, și anume:
, (2.5)
unde i este numărul de produse sau a l grupului de produse, reprezentând exporturile produsului
respectiv , iar X reprezintă exportul total. Deci, pentru cazul analizat de către autor, această
formulă va putea fi exprimată în felul următor:
Vx*Z
X (2.6)
Autorul propune utilizarea aces tei metode pentru a urmări cu câ t va crește indicele
comerțului extern, dacă se va introduce producerea și comercializarea în masă a preparatului.
Un alt pas în acelea și direcții ar putea fi încercarea de a calcula cu cât va crește venitul
național , la creșterea exportului cu Ix. În acest sc op, poate fi utilizat multiplicatorul comerțului
exterior, desprins dintr -un model keynesist, în cazul câ nd exportul crește cu o unitate:

, (2.7)
unde: c este înclinaţia marginală spre consum , m – înclinaţia marginală spre import , iar s
înclinaţia marginală spre economii .
Dacă e să presupunem că exportul a crescut nu cu o unitate , ci cu Ix unități, atunci vom
obține următoarea formulă de calcul:
Ix Ix
(2.8)
sau

2




Xx
Ii
x

69
2




Xx
Ii
x
2




Xx
Ii
x
ms m cMx
1
11
'
ms m cMx
1
11
' Vx*Z
A
(2.9)
Analiza prezentată supra , servește drept mecanism de calcul pentru a demonstra posibila
creștere a exportului unui anumit produs, rezultat din rodul muncii cercetă torilor științifici,
exemplificâ nd, în așa fel, expresia economică a impactului C&D asupra dezvoltării socio –
economice și compe titivității internaționale.
Astfel, potrivit calculelor efectuate de autor, pot fi evidențiate următoarele:
comercializarea prin exportul produselor inovative contribuie la creșterea cifrei de comerț a țării,
fapt demonstrat prin formula (2.4) ce are o valoare pozitivă și cuan tificabilă direct proporțional.
Un alt moment important, evidențiat în exemplul propus pentru aceste calcule, este și faptul că
dacă produsul rezultatelor științifice se bucură de cerere pe piața externă, prezintă o cali tate net
supeiroară sau este competitiv față de alte produse din aceeași categorie, exportul acestuia va
aduce venit sigur țării care îl produce.
În concluzie, autorul subliniază că , analizând aspectele socio economice al e capitalului
științific din Republica Moldova, observă m că situația nu este una atât de îmbucurătoare.
Cercetările efectuate au permis constatarea scăderii numărului de cercetători științifici, care de
altfel reprezintă cea mai activă categorie de personal din domeniu. Evidențierea unui șir de
probleme , cu care se confruntă țara, precum: îmbătrâ nirea resurselor umane din sfera științei și
inovării, neatractivitatea științei pentru tinerii cercetători, migrația excesivă a forței de m uncă și
exodul masiv de creiere, conturează posibilitatea sporirii riscu lui stagnării capacității de in ovare
a țării și, respectiv, scă derii șanselor de dezvoltare ascendentă a economiei naționale prin
aplicarea rezultatelor cercetărilor științifice. În scopul preveniri i acestor evoluții, se impune
implementarea unui șir de ac țiuni, orientate spre consolidarea bazei științifice și motivarea
tinerilor cercetători, sporirea atractivității științei autohtone, crearea condițiilor optime de trai și
activitate pentru personalul din sfera științei și inovării, asigurarea continuității cercetărilor
efectuate etc. Credem că toate aceste acțiuni, fiind privite ca și măsuri de redresare a situației, de
asigurare a piețelor de desfacere și încurajarea implementării produselor cercetărilor științifice
vor contribui la ameli orarea situației î n domeniu, având ca efect dezvoltarea socio economică a
țării.

70 2.2. Analiza competitivității economice internaționale a Republicii Moldova din perspectiva
componentei știință, tehnologie și inovații. Aspecte comparative cu Republica Franceză și
Lituania
Republica Moldova este considerată, astăzi, ca avâ nd o economie bazată pe folosirea
intensivă a factorilor primari, în care forța de muncă ieftină și accesul la resursele naturale au
devenit surse de bază ale avantajului competitiv. Economia națională în an samblu este destul de
sensibilă la crizele economice mondiale și la schimbarea cursurilor valutare, fiindu -i specifice:
concentrarea exporturilor în industriile care exploatează avantajul prețului scăzut al resurselor
naturale, condițiilor climaterice, for ței de muncă; concurența scăzută; industrii subfurnizoare
insuficiente sau inexistente; puterea de cumpărare scăzută; utilaje și tehno logii importate, în
mare măsură [109].
Efectuâ nd o analiză a datelor prezentate în Raportul Global al Competitivității pen tru
2016 -2017, autorul menționează că Republica Moldova se află pe poziția 100 din cele 1 38 de
economii analizate, pierzâ nd 16 poziții față de anul precedent [168, p. Xiii] . Totodată, cercetâ nd
indice le competitivității globa le pe parcursul ultimilor ani ( Figura 2.5), autorul subliniază că
poziția țării noastre nu este nici pe departe una favorabilă, fiind foarte aproape de cea din
perioada anului 2010, câ nd țara ocupa locul 94 din 139. În perioada anilor 2010 -2013, se
constată o creștere a competitivității de la valoarea 3,86 la 3,94, după care în anul 2013 pierdem
2 poziții ca să recuperăm ulterior 5 poziții în 2014 și să atingem valoarea 4,03. Următorii trei ani
au fost caracterizați de o descreștere cu 18 poziții (de la 82 în 2014 pâ nă la 100 în 2016), fapt ce
demonstrează tendința negativă, de scădere a competitivității economice a țării și menținerea
valorii indicelui acesteia la nivelul anului 2010 – 3,86.

Fig. 2.5 . Dinamica poziției R. Moldova conform indicelui global al competitivității în
perioada anilor 2010 -2016
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor GCR [162-168].
Este firesc că economiile dezvoltate dispun de capacităţi înalte de cercetare, iar strategiile
competitive se bazează pe inovaţii care permit specializarea în produse şi servicii cu valoare
adăugată mare. Republica Moldova are nevoie de transformări, care să -i permită să facă un salt
2010 2011 2012 2013 2014 2015 201694 9387 8982 84100
3,8
3,8
3,9
3,9
4,0
4,0
3,8

71 spre o competitivitate bazat ă pe cunoaştere, cu referinţă la toate sectoarele cunoaşterii: cercetare,
inovare, educaţie, tehnologii informaţionale şi comunicaţii, considerate factori de competitivitate
pe termen lung, care generează externalităţi pozitive pentru activ itatea economică în ansamblu
[8, p. 8] .
De remarcat este faptul că, în ciuda unor evoluţii favorabile înregistrate pe parcursul
ultimilor ani, Republica Moldova continuă să se confrunte, la capitolul competitivității , cu un şir
de probleme, precum dependenţa exagerată de tehnologiile externe, productivitate scăzută,
capacitate scăzută de absorbţie a inovaţiilor, lipsa activităţii de cercetare -inovare în întreprinderi,
colaborare slabă între instituţii le de cercetare şi universităţi cu mediul de afaceri etc., pierzâ nd,
astfel, din atractivitatea investiţională. Pentru a depăşi această situaţie, este necesară
reconsiderarea factorilor de competitivitate pe termen lung, precum educaţia, cercetarea,
dezvoltarea capacităţilor t ehnologice locale, care să asigure concordanţă între stabilizarea
macroeconomică şi tranziţia spre o creştere economică bazată pe inovaţii, cunoaştere şi
informaţii. Putem depăşi a ceastă situaţie şi învăţâ nd din experienţa statelor, care au înregistrat
progrese remarcabile în sectoarele cunoaşterii.
Făcâ nd o paralelă cu poziția Republicii Franceze, în clasamentul mondial, observăm o
linie comună de subiect la capitolul poziț ii evoluate. Astfel, din 2010 pâ nă în 2016, Franța a
pierdut, la fel ca și R. Moldova, 6 poziții, situâ ndu-se acum pe loc ul 21 față de 15 în 2010 (F ig.
2.6).

Fig. 2.6. Dinamica poziției R. Franceze conform indicelui global al competitivității în
perioada anilor 2010 -2016
Sursa: Elaborat de autor în baza datelo r GCR [162-168].
Cu toate acestea, Franța a reușit să își majoreze valoarea indicelui competitivit ății de la
5,13 la 5,20. Comparând situația în cele două țări, se constată o anumită stabilitate:
 în poziții pentru Franța, în perioada anilor 2013 -2014 (poziția 23);
 a valorii indicelui pentru Moldova, în pe rioada anilor 2012 -2013 (valoarea 3,94).
Forumul Economic Mondial definește competitivitatea ca ansamblul de instituții, politici
și factori care determină nivelul productivi tății unei economii, care, la râ ndul său, stabilește
2010 2011 2012 2013 2014 2015 201615182123 232221
5,1
5,1
5,1
5,0
5,0
5,1
5,2

72 nivelul de prosperitate al țării [168, p. 4] . Conform metodologiei utilizate la elaborarea
Raportului Global al Competitivității pentru anii 2016 -2017 , IGC a fost calculat în ba za a 110
indicatori, uniți în câ teva grupe, care cons tituie, la rândul său, elemente -cheie pentru una din cele
trei tipuri de economii ale țărilor lumii (economii bazate pe factori de producție, pe eficiență și
pe inovare). Datele pentru 2014 -2015 plasează Franța, spre deosebire de Republica Moldova, în
categoria țărilor cu economie bazată pe inovare, economie în care capacitatea de a realiza
produse și servicii inovatoare la limita tehnologiilor globale, devine sursa avantajului competitiv
(Anexa 3). Acestui grup de țări îi sunt caracteristici, în calitate d e elemente -cheie pentru
economie, pilonii sofist icarea afacerilor și inovațiile [168, p. 5] .
Astfel, ținâ nd cont de specificul economiei franceze, bazate pe cunoaște re și inovare, și
făcând trimitere la tematica cercetării, autorul își propune, în continua re, să analizeze
competitivitatea economică internațională a Republicii Moldova în aspect comparativ cu cea a
Franței de pe poziția pilonului Inovare. Scopul acestei analize va consta în depistarea
eventualelor căi de redresare a situației din țara noastră pe baza exemplului francez.
Performanţa inovaţională a Republicii Moldova , în comparaţie cu ţările UE , este cu mult
mai mică decât media UE indicată în ino barometrul european. Capacitatea inovaţională a
firmelor din Moldova este joasă, iar legăturile dintre firmele inovative, în special IMM -urile,
practic lipsesc. Din această cauză, impactul inovaţional asupra economiei naţionale este mic, iar
Moldova înregistrează un nivel foarte jos a l personalului angajat în producere cu intensitate
tehnologică înal tă, aceasta fiind valabil şi pentru capitolul exporturi. Totodată, a fost în detriment
şi faptul că responsabilitatea pentru promovarea activităţii inovaţionale a fost lăsată doar pe
seama AŞM, care, chiar dacă are instrumentele de generare a inovaţiilor, nu are influenţa directă
asupra sectorului real al economiei, iar finanţările alocate pentru cercetare au fost destul de mici
ca să fie posibil de a aloca fonduri impunătoare pentru dezvoltarea celor mai diferite tipuri de
inovaţii sau să ajute firmele să inoveze [50, p. 51] .
Pentru a face față concurenței pe plan internațional, entitățile din Republica Moldova
trebuie să depună eforturi considerabile ca să se apropie de capacitatea de inovare a companiilor
de pe piața mondială. U n rol primordial în acest s ens îl au știința și tehnologiile, care urmează să
se bazeze pe inovații și transfer de tehnologii, fapt ce presupune o combinație de elemente
necesare pentru a aduce produse şi procese competitive pe piaţă.
Totuşi nu putem vorbi despre inovaţii în Republica Moldova, care presupun şi investiţii
enorme, atâ t timp, cât într -o economie nu sunt asiguraţi factorii esenţiali necesari pentru
funcţionarea mediului de afaceri în condiţiile unei concurenţe sănătoase, a unui cadru regulatoriu
stimulator şi efic ient, un sistem funcţional al instituţiilor publice. În acelaşi timp , pentru a ne

73 bucura de succes pe piaţa internaţională şi a putea concura , cel puţin cu ţările din regiunea
Europei Centrale şi de Est , este imperativ de a îmbunătă ţi aceste condiţii funda mentale [129].
Tabel ul 2.4 . Clasamentul țărilor membre ale CSI în funcție de pilonul I novare
Țări membre
CSI 2011 -2012 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016 2016 -2017
poz val poz val poz val poz val poz val poz val
Armenia 112 2,74 105 2,89 103 2,99 104 2,95 107 3,02 87 3,20
Azerbaidjan 60 3,20 46 3,45 51 3,45 59 3,33 61 3,33 44 3,63
Federația
Rusă 71 3,14 85 3,01 78 3,13 65 3,29 68 3,29 56 3,40
Georgia 118 2,62 126 2,6 126 2,68 121 2,71 123 2,71 116 2,85
Kazahstan 116 2,67 103 2,92 84 3,10 85 3,14 72 3,27 59 3,39
Kîrgîstan 141 2,01 142 2,08 145 2,20 132 2,48 125 2,67 123 2,71
Republica
Moldova 128 2,44 135 2,40 138 2,42 131 2,53 130 2,56 133 2,51
Tadjikistan 83 3,01 66 3,22 Lipsa de
date 80 3,17 63 3,32 46 3,58
Ucraina 74 3,11 71 3,16 93 3,03 81 3,16 54 3,41 52 3,44
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor GCR [163-168].

Conform datelor prezentate în Raportul Global de Competitivitate, analiza dinamicii
clasamentului țărilor Comunității Statelor Independente în funcție de pilonul I novare, permite să
afirmăm că întâ ietatea aparține Azerbaidjanului, care deține o valoare de 3,63 puncte, iar cea mai
mare avansare în rating, aproximativ 57 de poziţii, a avut -o Kazahstanul. Republica Moldova
este unica țară din statele membre CSI, care a pierdut poziții în clasament, față de anul 2011,
minus 5 poziții, fapt ce a poziționat -o pe ultimul loc, avâ nd valoarea indicelui cu mult sub
nivelul mediu pentru statele membre CSI pentru perioada 2016 -2017 (3,19).
Cu toate acestea, statul nostru încearcă să amelioreze capacitatea de inovare a R.
Moldova , iar prin intermediul acesteia să sporeas că și competitivitatea țării, acordâ nd o atenție
acestui segment încă de la etapa elaborării politicilor publice. Prin urmare, știința, tehnologiile și
inovațiile se bucură de o atenție deosebită în procesul de elaborare a politicilor statului în diverse
domenii .
Autorii Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova (în
continuare – Foaie de parcurs) susțin că , în cadrul oricărui efort de am eliorare a competitivităţii,
atât la nivel macro, câ t şi la nivel de întreprindere, tr ebuie să se ţină cont de constrâ ngerile
existente pentru creşterea şi, în special, pentru dezvoltar ea sectorului privat. Pe lâ ngă
îmbunătăţirea calificării forţei de muncă şi a competenţelor manageriale disponibile, ameliorarea
competitivităţii va solicita în mo d inevitabil acumulări de capital mai mari, mai multe inovaţii şi,
în consecinţă, creşterea investiţiilor. Privite din această perspectivă, constrâ ngerile pentru
competitivitate , în mare măsură , nu acope ră acelaşi domeniu ca şi constrâ ngerile pentru creşte re

74 [66]. Totodată, oportunităţile investiţionale şi ameliorarea competitivităţii depind, în mare
măsură, de calitatea mediului înconjurător, de accesul la infrastructura de mediu şi de cerinţele
de pr otecţie a mediului, prin care su nt reglementate a ctivităţile de dezvoltare socio economică.
Asigurarea unui mediu de înaltă calitate şi prevenirea efectelor negative, cauzate de activită ţile
economice, continuă să ramâ nă o prioritate a dezvoltării economice durabil e în procesul de
asociere la UE [66].
Foaia de parcurs acoperă majoritatea acestor provocări, priorităţile şi acţiunile acesteia
fiind structurate în componente separate, precum: resursele umane; accesul la resursele
financiare; infrastructura transportului; infrastructura energetică; infrastruct ura calităţii;
societatea informaţională; facilitarea comerţului; impozitarea şi administrarea fiscală; știinţă,
tehnologii şi inovaţii; concurenţa.
Pentru a concura în mod efectiv, întreprinderile din Republica Moldova trebuie să
corespundă sau să depăşe ască capacitatea inovatoare a altor companii de pe piaţa globală. În
Republica Moldova creşterea competitivităţii va putea să fie asigurată prin sporirea
productivităţii bazată pe adaptarea tehnologiilor moderne existente, pe elaborarea şi
implementarea in ovaţiilor, perfecţionarea tehnologiilor proprii sau îmbunătăţirea substanţială a
situaţiei din alte domenii în care, în pofida atingerii unui nivel inovaţional anumit de dezvoltare,
acesta nu este suficient pentru a genera sporirea productivităţii. Atinger ea unui asemenea nivel
necesită crearea mediului favorabil activităţilor de inovare şi urmează să fie susţinută atât de
sectorul public, câ t şi de cel privat. În acest cont ext, în procesul elaborării Mat ricei de politici
pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova, componentei știință, tehnologii şi
inovații i-au fost atribuite o serie de obiective specifice ce urmează a fi atinse, precum [66]:
 definirea şi dezvoltarea priorităţilor de cercetare;
 diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în prac tică a rezultatelor cercetării –
dezvol tării;
 integrarea în spaţiul european de cercetare;
 adoptarea unui model deschis de guvernare a sferei de cercetare şi inovare;
 orientarea firmelor spre inovare;
 abilitarea populaţiei cu competenţe inovaţionale;
 aplicar ea cunoştinţelor pentru rezolvarea problemelor globale şi societale;
 stimularea cererii pentru produse şi servicii inovatoare.
Un alt act la nivel național, în care se accentuează importanța domeniului cercetare –
dezvoltare -inovare pentru creșterea economică a țării noastre, este și Strategia „Moldova 2020 ”,

75 urmată de proiectele a două strategii sectoriale , și anume: Strategia inov ațională a Republicii
Moldova pentru perioada 2013 -2020 intitulată „ Inovații pentru competitivitate” (monitorizată de
Ministerul Economiei) și Strategia de cercetare -dezvoltare -inovare pâ nă în 2020 (monitorizată de
Academia de Științe a Moldovei).
Implemen tarea Strategiei monitorizate de Ministerul Economiei „Inovații pentru
competitivitate” presupune atingerea a trei obiective specifice: dezvoltarea tehnologică a
întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea infrastructurii de suport
pentru activitatea inovaţională şi asigurarea condiţiilor pentru edificarea unei economii bazate pe
cunoaştere. Politicile inovaţionale definite în prezenta Strategie vor contribui la implementarea
noii paradigme de dezvolta re economică, definită în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova
2020”. Această paradigmă se bazează pe atragerea investiţiilor, dezvoltarea industriilor
exportatoare, edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere, inclusiv prin fortificarea activităţilor
de cercetare şi dez voltare, de inovare şi transfer tehnologic orientate sp re eficienţă şi
competitivitate [64].
Pentru costul estimat de 1,6 mld. lei [64, pct. 80] , Strategia presupune atingerea
următoarelor rezultate scontate: accelerarea dezvoltării sistemului inovaţional al Republicii
Moldova, îmbunătăţirea percepţiei inovaţiilor de către societate, facilitarea transformării
rezultatelor cercetării în produse şi servicii inovaţionale şi comercializarea lor, asigurarea unei
noi calități a creşterii economice, dezvoltarea cu lturii inovaţionale şi a capitalului uman etc. Se
consideră că impactul pozitiv al implementării Strategiei se va exprima , în mod prioritar , prin
sporirea competitivităţii economiei naţionale , prin valorificarea economică a inovaţiilor
tehnologice, de prod us, de marketing şi organizaţionale, at ât a celor inedite, generate în ţară, c ât
şi prin absorbţia celor deja existente [64].
Către începutul anului 2016, printre acțiunile deja întreprinse, în scopul implementării
acestei Strategii pot fi amintite acțiuni ce țin de [108]:
Abilitarea populației cu competențe inovaționale , și anume: i ntroducerea cursurilor
opţionale de inventică şi creativitate tehnologică în treapta de studii primare, gimnaziale, liceale
şi universitare; introducerea cursurilor opţi onale de antreprenoriat şi economie în treapta de
studii gimnaziale şi liceale. Un exemplu relevant în acest sens este că din anul de studii 2014 –
2015, în 4 instituţii de învăţămâ nt primar și secundar general a fost inclusă disciplina opţională
Robotica. I nstituţiile au fost dotate cu seturi de roboţei în cadrul Proiectului CEED II al USAID.
Iar în anul 2015 au mai fost dotate 6 instituţii de învăţămâ nt cu seturi de roboţei.
Facilitarea accesului inovatorilor la resurse de finanțare, prin dezvoltarea, în c omun cu
Banca Eur opeană pentru Reconstrucţie şi D ezvoltare (BERD) sau cu Banca Europeană pentru

76 Investiţii (BEI), a unei linii de creditare bancară preferenţială pentru firmele inovatoare în volum
de 1 mil. dolari SUA anual.
Consolidarea conexiunilor de inovare între companii, sectorul educațional și cercetare,
și anume , antrenarea studenţilor, masteranzilor şi cadrelor didactice din universităţi în elaborarea
şi implementarea proiectelor de inovare , stimularea parteneriatelor dintre universităţi şi firme, în
vederea implicării celor din urmă în procesul de instruire, în special în module de instruire
practică etc.
Sporirea eficacității entităților inovaționale în implementarea inovațiilor provenite din
cercetare, prin asigurarea instruirii cercetătorilor ştiinţifici în domeniul managementului
inovaţiilor, promovarea şi stimularea implementării sistemelor de management al calităţii şi
acreditării laboratoarelor în entităţile inovaţionale, asigurarea şi încurajarea mobili tăţii
universitare interne şi externe, atât pentru studenţi, câ t şi pentru cadrele didactice ș.a.
Elaborarea şi realizarea Strategiei de cercetare -dezvoltare a Republicii Moldova pâ nă în
2020 [65] are drept scop dezvoltarea unui mediu propice pentru activi tatea în domeniul
cercetării -dezvoltării, crearea condiţiilor necesare pentru implementarea produselor inovaţionale
în sectorul real al economiei – elemente -cheie pentru instituirea în Republica Moldova a unei
veritabile societăţi şi economii bazate pe cun oaştere.
În ace astă Strategi e sunt evidențiate câ teva categorii de problem e în domeniu, care
urmează a fi rezolvate, și anume [65, pct. 35] :
 insuficienţa cadrelor ştiinţifice;
 insuficiența capacităţilor instituţionale ale organizaţiilor de cercetare -dezvoltare;
 infrastructurile de cercetare existente nu corespund totalmente cerinţelor înaintate de
domeniile respective de cercetare;
 eforturi le, inclusiv cele financiare, su nt dispersate pe o arie la rgă de domenii, ce nu
permit a crea mase crit ice, nici chiar în domeniile unde există capacităţi şi oportunităţi;
 conexiunea cu sector ul privat este una slabă, reducându -se la un număr restrâ ns de
posibilităţi care pot fi realizate prin transferul de cunoştinţe şi , în unele cazuri – prin
transferul t ehnologic;
 accesarea modestă a finanţărilor din programe internaţionale etc.
Rezolvarea problemelor identificate va duce la următoarele rezultate scontate [65, pct.
104]: dezvoltarea şi implementarea unui model consensual de guvernare a cercetării -dezvoltă rii,
orientat spre performanţă şi excelenţă; perfecționarea cadrului juridic de administrare a sferei de
cercetare -dezvoltare în Republica Moldova; transferul managementului activităţii la nivelul

77 cercetătorilor; creşterea numărului de doctoranzi, în speci al la specialităţile inginereşti, la nivelul
mediu UE 28; creşterea numărului de publicaţii ştiinţifice cu cel puţin un coautor din mediul de
afaceri; atragerea cercetătorilor din străinătate pentru a dezvolta activităţi de cercetare în
Republica Moldova; creştere a cotei tinerilor cercetători pâ nă la cel puţin 40% din numărul total
de cercetători; dezvoltarea culturii antreprenoriale şi de inovare; creşterea vizibilităţii activităţilor
de cercetare -dezvoltare în societate etc.
Făcâ nd o analiză a politicii R epublicii Franceze în domeniul cercetării -dezvoltării, autorul
constată că obiectivele prioritare în domeniu sunt stabilite în principalul document de politici, și
anume în Strategia națională de cercetare [156]. Elaborată în coordonare cu ministerul de re sort
și societatea civilă, Strategia a fost adoptată în iulie 2013, fiind concepută pentru a răspunde
provocărilor științifice, tehnologi ce, de mediu și a celor sociale asigurâ nd, totodată , menținerea
unui nivel ridicat al cercetărilor fundamentale. Docume ntul include promovarea rezultatelor
cercetării în serviciul societății. În acest scop, se asigură dezvoltarea inovării, transferului
tehnologic, precum și a capacității de expertiză a proiectelor științifice. Astfel, cultura științifică,
tehnică și cea i ndustrială devin părți componen te indispensabile ale Strategiei naționale d e
cercetare din Franța, reflectâ nd în mod direct r ezultatele implementării acestei a.
Printre obiectivele principale ale Strategiei pot fi amintite: să răspundă la provocări
științifice, tehnologice, de mediu și sociale cu care Franța se va confrunta în următoarele decenii
prin definirea unui număr restrâ ns de priorități științifice și tehnologice; reafirmarea rolului de
strateg de stat în materie de î ndrumare și programare a cercetării, promovând cooperarea di ntre
toate părțile interesate, atât cele din domeniul public, câ t și cele din domeniul privat;
consolidarea relațiilor în cadrul programului Orizont 2020 elaborat de Uniunea Europeană pentru
perio ada 2014 -2020; promovarea cercetării fundamentale ca element esențial pentru dezvoltarea
unei științe la nivel înalt; valorificarea rezultatelor științifice, prin promovarea inovării,
transferului tehnologic, capacității de expertiză în scopul susținerii p oliticilor publice, dezvoltării
culturii științifice, tehnice și industriale [83, p. 72] .
Principalele instrumente de implementare a Strategiei sunt: contractele multianuale
încheiate într e stat, instituțiile de învățămâ nt superior și instituțiile din sfer a științei și inovării;
apelurile europene, special lansate în acest sens în perioada 2014 -2020, prin intermediul
Programului Horizon 2020 etc.
Așadar, trecerea în revistă a cadrului normativ cu privire la reglementarea sferei științei și
inovării atât în Republica Moldova, câ t și în Franța permite autorului să contureze ideea că țara
noastră, în calitate de țară cu o economie în tranziție, trebuie să depună eforturi considerabile
pentru a fac e față provocărilor contemporan eității de a -și dezvolta capacită țile de inovare. Franța,

78 însă este orientată deja spre acțiuni strategice de consolidare a poziției științei prin utilizarea
acesteia în prognozarea și evitarea unor ulterioare provocări cu care s -ar putea confrunta țara.
Toate aceste acțiuni întreprinse l a nivel de politici condiționează, într -o anumită măsură,
creșterea valorii indicelui pilonului de inovare. În continuare, autorul își propune să analizeze
acest pilon integral și dezagregat pe componente , comparativ cu asemenea țări , precum Franța,
Marea Britanie, Rusia, Ucraina, România și Lituania . Scopul acestor comparații constă în
identificarea poziției țării noastre față de statele vecine, care , deși sunt poziționate destul de
aproape din punct de vedere geografic , fac parte din doua sisteme distinct e ale lumii politico –
economice . De asemenea, autorul vine cu inițiativa de a exemplifica posibilitat ea de cuantificare
a pilonului I novare a l Republicii Moldova, prezentâ nd analiza comparată cu Lituania, la fel ca și
noi, țară postsovietică cu o suprafață comparabilă cu cea Republicii Moldova , care însă a reușit
să atingă anumite performanțe în domeniu. Și nu în ultimul râ nd, prezentarea situației în
asemenea țări , precum Franța și Marea Britanie , va deschide orizonturile posibile de atins,
servind drept o demonstrare a faptului că pentru o performanță inovațională nu trebuie să deții
neapărat teritorii imense, ci este suficient să ai oamenii potriviți la locul potrivit.
Așadar, po rnind de la valoarea pilonului I novare în Marea Britanie (5, 02 puncte de
valoare pentru perioada 2015 -2016), aceasta reușește să mențină capacitatea de inovare la 5,4
puncte de valoare, fapt ce i -a garantat locul 10 în clasamentul mondial din perioada 2015 -2016.
În același timp, instituțiile de cercetare engleze au c unoscut o performanță majoră, calitatea
acestora fiind apreciată la nivel mondia l cu 6,3 puncte, Franța cedâ nd în ace st sens tocmai 0,7
puncte, situându -se doar pe locul 13 [167, p. 171, 359] .
Este cert faptul că Republica Moldova, de pe poziția 130, cu 2,56 puncte de valoare , are
o cale lungă de parcurs până la performanțele celor două țări europene, însă dacă e să analizăm
acești indicatori comparativ cu țările vecine, situația se îmbunătățește ușor. Astfel, deși
capacitatea de inovare a țării noastre este practic de 2 ori mai scăzută față de țările vecine (a se
vedea Fi g. 2.7), totuși s -a reușit să se asigure locul 67 pentru numărul de brevete și aplicații/mil.
locui tori, ceea ce este destul de apropiat poziției ocupate de vecinii noștri (locul 54 pen tru
România și , respectiv ,50 pentru Uc raina). Cu toate acest ea, dacă e să abordăm calitatea
instituțiilor de cercetare moldovenești, cu părere de rău , va trebui să constatăm că poziția 124,
față de poziția 70 a României sau și mai bine, 43 a Uc rainei, est e o dovadă a faptului că se merită
de atras o atenție deosebită cursului de dezvoltare a instituțiilor naționale de cercetare.

79
Fig. 2. 7. Aspecte comparate a subpilonilor Inovării , în perioada anilor 2015 -2016 ,
exprimată în puncte de va loare, cu indicarea poziției clasamentul ui mondial
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor GCR [162-168].
Achizițiile publice de produse tehnologic avans ate în Franța și Marea Britanie au
consolida t pozițiile acestor țări, ridicâ ndu-le pe poziția 19 și , respectiv , 34 în clasamentul
mondial pe ntru acest subpilon al Inovării [167, p. 171, 359] .

Fig. 2. 8. Tendința de evoluție a pilonului Inovare, în perioada anilor 2012 -2016
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor GCR [162-168]
Din F ig. 2.8 se observă că, în perioada anilor 2012 -2016, valoarea pilonului Inovare
pentru Republica Moldova cunoaște o creștere de 0,11 puncte, fapt demonstrat prin ascensiune
pozitivă evidentă în anii 2014 -2015, dar urmat de micșorare cu 0,05 puncte de valoare în a nul
2016, la valoarea de 2, 51 puncte. Franța înregistrează însă o scădere bruscă cu mai mult de 4%
din valoarea atinsă în 2012. Tendința pozitivă a acestuia în perioada 2013 -2016 a permis
Capacitatea de
inovareCalitatea instituțiilor
de cercetareBrevete, aplicații
mil./loc.
R. Moldova 3,4 2,7 1,2
România 4 3,7 2,7
Ucraina 4,2 4,2 3,600,511,522,533,544,5
115
1246763
70545243
50
2,4 2,42 2,53 2,56 2,514,914,68 4,74 4,88 4,92
2012 2013 2014 2015 2016
Moldova Franța

80 atingerea nivelul ui performanței din 2012, atingâ nd din nou poziția 17 [168, p. 179] în
clasamentul mondial după acest pilon.
După cum a fost menționat anterior , pilonul Inovare are în componența sa mai mulți
subpiloni care, împreună, formează imaginea și poziționează țara pe o anumită treaptă în
clasament. Astfe l, GCR analizează inovarea, ținâ nd cont de următorii indicatori:
 capacitatea de inovare;
 calitatea instituțiilor de cercetare;
 chletuielile companiilor pentru C&D;
 colaborarea di ntre universități și mediul privat în domeniul C&D;
 achizițiile publice de produse t ehnologic avansate;
 disponibilitatea oamenilor de știință și a inginerilor;
 brevete, aplicații/mil. loc.

Tabelul 2. 5. Pilonul Inovare pentru Republica Moldova, dezintegrat pe subpiloni
Indicatori 2011 -2012 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016 2016 -2017
poz val poz val poz val poz val poz val poz val
Capacitatea de inovare 107 2,6 122 2,5 134 2,7 128 3,0 115 3,4 124 3,5
Calitatea instituțiilor de
cercetare 122 2,7 131 2,4 132 2,6 121 2,7 124 2,7 125 2,8
Chletuielile companiilor
pentru C&D 137 2,1 140 2,1 142 2,1 135 2,3 135 2,3 135 2,2
Colaborarea între
universități și mediul
privat în domeniul C&D 124 2,7 124 2,8 129 2,7 124 2,7 123 2,7 133 2,5
Achizițiile publice de
produse tehnologic
avansate 132 2,6 136 2,6 139 2,5 127 2,7 134 2,5 136 2,2
Disponibilitatea
oamenilor de știință și a
inginerilor 122 3,3 131 3,2 131 3,1 128 3,1 132 2,9 131 2,9
Brevete, aplicații/mil.
loc. 90 0,0 69 0,7 81 0,4 73 0,8 67 1,2 77 0,7
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor GCR [1163 -168].

Analizâ nd acești indicatori pentru Republica Moldova ( Tabelul nr. 2. 5), observăm că, deși
în perioada 2016 -2017 valoarea capacității de inovare a Republici Moldova, precum și calitatea
instituțiilor de cercetare , înregistrează o creștere ușoară față de anii precedenți, acest lucru nu
este suficient pentru a ridica clasamentul statului nostru în ceea ce privește competitivitatea
domeniului C&D.
Astfel, calitatea instituțiilor de cercetare înregistrează o sporire u șoară a valori i sale de la
2,4 în 2012 -2013 pâ nă la 2,8 în 2016 -2017, indicator care, întrece valoarea sa din 2011 -2012

81 (2,7), doar cu 0,1 puncte. În ceea ce privește disponibilitatea oamenilor de știi nță și a inginerilor
,se observă o te ndință negativă de micșorare atâ t a valorii indicatorului , cât și a poziției statului
în clasamentul mondial, care în anii 2011 -2017 a cedat 9 poziții, fapt datorat exodului masiv al
forței de muncă calificate din domeniu.
Totodată, analiza datelor prezentate în Tabelul 2. 5 demonstrează o scădere considerabilă
în clasamentul mondial a indicatorului capacității de i novare, țara noastră pierzâ nd 1 7 poziții
timp de 6 ani, precum și a disponibilității oamenilor de știință și a ing inerilor, ocupâ nd în acest
sens doar poziția 131 (cu 9 poziții mai jos față de anul 2011). Acest lucru se produce din cauza
decalajului dintre ritmurile avansate de creștere a capacității de inovare a altor state față de
ritmurile de creștere a țării noastre.
Tabelul 2. 6. Pilonul Inovare pentru Republica Franceză, dezintegrat pe subpiloni
Indicatori 2011 -2012 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016 2016 -2017
poz val poz val poz val poz val poz val poz val
Capacitatea de
inovare 8 5,1 10 5,0 16 4,8 21 4,8 20 5,1 8 5,4
Calitatea
instituțiilor de
cercetare 15 5,3 15 5,5 13 5,6 12 5,6 13 5,6 9 5,8
Cheltuielile
companiilor
pentru C&D 15 4,7 19 4,6 15 4,7 15 4,7 16 4,9 9 5,2
Colaborarea
dintre universități
și mediul privat în
domeniul C&D 36 4,2 33 4,4 32 4,5 29 4,6 29 4,6 32 4,3
Achizițiile publice
de produse
tehnologic
avansate 48 4,0 49 3,8 60 3,6 43 3,8 19 4,0 24 3,8
Disponibilitatea
oamenilor de
știință și a
inginerilor 11 5,3 22 4,9 24 4,8 21 4,8 19 4,9 26 4,7
Brevete,
aplicații/mil. loc. 19 71,1 14 110,2 15 109,2 15 118,1 15 121,9 14 122,
9
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor GCR [163-168].

Dezagregarea competitivității Franței pe subpiloni ai inovării ne permite să observăm
existența unui decalaj considerabil între capacitatea de inovare, calitatea insti tuțiilor de cercetare,
cheltuielile companiilor pentru C&D , pe de o parte, și colaborarea di ntre universit ăți și mediul
privat în domeniu , achizițiile publice de produse tehnologic avansate și disponibilitatea
oamenilor de știință , pe de altă parte.
Astfel, curba capacității de inovare franceze a cunoscut oscilații pu ternice în ultimii 5 ani,
atingâ nd valori maxime la începutul și la sfâ rșitul perioadei analizate. Cu toate acestea,

82 subpilonul respectiv a suferi t deviații considerabile, pierzâ nd brusc 8 poziții timp de 2 an i, dup ă
care încă 5 timp de 1 an de zile. Către anul 2016 situația se ameliorează, acest indicator scăzând,
practic tot atâ t de brusc, fapt ce i -a permis Franței să ocupe din nou poziția a 8 -a, comparativ cu
poziția 20 în anul precedent. De asemenea, un impact p ozitiv asupra situației în domeniul
inovațiilor l -a avut și calitatea instituțiilor de cercetare, care împreună cu cheltuielile din
domeniul C&D au înregistrat o creștere cu 0,5 puncte de valoare, fapt ce a asigurat țării locul 9
în clasamentul general pen tru acești indicatori.
O precondiție pentru acest clasament a constituit politica franceză în domeniul finanțării
sferei științe i și inovării din perioada de pâ nă în anul 2012. Așadar, în anul 2008 cheltuielile
pentru C&D constituiau 2,8% din PIB, fapt ce reprezintă o creștere ușoară , comparativ cu anul
2007, cu respectiv 1,33% și 0,79% pentru companii și instituții de stat. În ceea ce privește
finanțarea C&D, contribuția mediului de afaceri cunoaște o creștere semnificativă începâ nd cu
anul 1995, depășind în mod considerabil cheltuielile sta tului pentru sectorul respectiv [152].
În 2010, instituțiile publice france ze au cheltuit 9,0 mld. € pentru lucrările de C&D.
Efectuând mai mult de jumă tate din cercetările publice și o cincime din cele naționale (mediul de
aface ri împre ună cu cel public), instituțiile publice devin as tfel actorii principali ai cercetării din
Franța [153]. În 2011, cheltuielile pentru lucrările de cercetare -dezvoltare, efectuate în țară,
constituiau 45,0 mld. de euro, ceea ce repre zintă 2,19 % din produsul intern brut al acestei țări.
Din punct de vedere cantitativ, adică ajustate la variațiile de preț, cheltuielile interne pentru
cercetare -dezvoltare au crescut cu 2,3% între 2010 și 2011. În 2012, evoluția acestui indicator
urma să înregistreze o creștere moderată (+ 0,6% în volum), ca urmare a unei reduceri a
cheltuielilor publice și a celor ale mediului de afaceri. Astfel, s -ar fi ajuns la suma de 46,0 mld.
(2,23 % din PIB) de cheltuieli pentru cercetare -dezvoltare [154]. În 2014, cheluielile pentru
lucrările de cercetare -dezvoltare sunt, în continuare, în creștere și constituie 49,9 mld. € sau 2,2 %
din PIB, iar în 2015 cunosc o scădere ușoară pâ nă la 48,6 mld. € [155] .
Tabelul 2.7. Finanțarea și executarea C&D în Franța
Executarea CD 2011 2012 2013 2014 2015
Cheltuielile
interne
pentru
cercetare –
dezvoltare La prețuri curente (în
milioane €) 45 112 46 519 47 362 49 919 48 643
La prețuri din 2005 (în
milioane €) 44 690 45 557 46 025 46 321 46 724
în % din PIB 2,19 2,23 2,24 2,24 2,23
Finanțarea CD
Cheltuielile
naționale
pentru
cercetare –
dezvoltare La prețuri curente (în
milioane €) 46 474 48 537 49 377 51 417 Datele lipsesc
La prețuri din 2005 (în
milioane €) 46 039 47 533 47 983 49 703 Datele lipsesc
în % din PIB 2,26 2,33 2,33 2,4 Datele lipsesc
Sursa : [154].

83 Un progres grandios a fost atins în domeniul achizițiilor publice de produse tehnologic
avansate, care, în perioada 2012 -2016, au câ știgat 24 de poziții în clasamentul mondial, însă au
pierdut 0,2 puncte din valoare.
O situație practic invers proporțională a avut loc cu disponibilitatea oamenilor de știință și
a inginerilor, unde au fost pierdute 0,6 puncte și 15 poziții. Acest subpilon este unic ul dintre toți
subpilonii analizați, pentru care Franța a pierdut poziții în clasamentul general. Situația s -a
înrăutățit brusc în 2012 -2013, câ nd țara a pierdut jumătate din clasament și 0,4 puncte de
valoare.
Exemplificată prin cifre, situația din anul 2013 arăta în felul următor: 575 300 de
persoane au participat la realizarea sau organizarea unor anumite genuri de activități legate de
cercetarea științific ă, dintre care 418 100 de perso ane erau încadrate pe n orma întreagă, fapt ce
reprezintă un progres de 9% timp de 5 ani. În decursul anilor 2008 -2013, numărul cercetătorilor
a crescut considerabil, înregistrâ nd un p rogres de 16,9% în 5 ani, crescâ nd de la 227 700 la
266 200 persoane cu norma între agă de mu ncă. Numărul personalului de deservire era însă în
descreștere ( -2% timp de 5 ani). Cercetăt orii științifici reprezentau 64 % din personalul din sfera
științei și inovării, iar ponderea personalului de deservire la un cercetător științific era de 0,57 în
2013 față de 0,68 în anul 2008 [157].
Com ponenta gender pentru anul 2013 contura următorul tablou: femeile reprezintau 30 %
din totalul personalului antrenat în activitățile de cercetare și 26 % din cercetătorii științifici.
Numărul acestora era mai mic în râ ndul cercetătorilor (26%) dec ât în r ândul personalului de
deservire (35%). De asemenea, ponderea acestora era mai mică în companii (22%) dec ât în
instituțiile publice (40%) [83, p. 73] . Astfel, în instituțiile publice, cota parte a femeilor este mai
mare co mparativ cu reprezentarea acestora în mediul privat. Mai mult decât atâ t, în echipele de
C&D, fie publice sau cele privat e, femeile erau mai puțin reprez entative printre personalul
calificat sau cercetătorii științifici.
Astfel, lucrurile se îmbunătățesc pentru următorii doi ani, ca din nou să cunoască un
regres în anul 2016, fapt ilustrat prin poziția 26, spre deosebire de poziția 19 din 2015. Cu toate
acestea, disponibilitatea oamenilor de știință și a inginerilor francezi este net superioa ră celor din
R. Moldova, aceasta fiind condiționată și de situația economică per ansamblu a țării, și de
atractivitatea cercetării -dezvoltării din țara respectivă și, nu în ultimul râ nd, de politicile de
motivare a capitalului științific.
Așadar, cercetâ nd pilonul de inovare din Franța, autorul este de părerea că, afectată de
criza mondială, ca și multe alte țări, Franța cunoaște în ul tima perioadă o serie de constrâ ngeri
economice , însă atât statul , cât și poporul francez luptă pentru a găsi modalități de menținere și

84 dezvoltare a sectorului de Cercetare -Dezvoltare, ca fiind o modalitate fermă de asigurare a
viitorului țării. Astfel, în contextul de internaționa lizare a cercetării, Franța rămâ ne a fi
deținătorul unor puncte diverse și puternice: o bază de cercetători de înaltă calificare, centre de
cercetare de excelență, facilități și stimulente pentru universitățile și institutele de cercetare
deschise spre parteneriate public -private. Acțiuni care permit Franței, cu certitudine, menținerea
unei poziții competitive în rețelele de cercetare la nivel mondial, servind drept exemplu pentru
țările cu economii în tranziție, similare celor Republicii Moldova.
Efectuâ nd această analiză comparativă a pilonilor Inovare pentru R. Moldova și Franța,
autorul formuleaz ă următoarele: ambele țări au cunoscut progrese și regrese pentru anumiți
subpiloni ai inovării, însă economia franceză, bazată pe cunoaștere și inovații, a reușit să își
mențină cursul, și să întreprindă măsuri de ameliorare a situației în domeniu. În ace st sens,
considerăm că R. Moldova, poate urma principiile franceze de dezvol tare a domeniului, mai ales
ținând cont de parcursul european al țării noastre și dorința de a se integra în Uniunea Europeană.
O demonstrare a faptului că atingerea succeselor în domeniul cercetării -dezvoltării este
posibilă, chiar și pentru o țară postsovietică, poate servi cazul Lituaniei (Anexa nr. 4), care cu o
populație apropiată celei a Republicii Moldova, a ajuns membru al UE și a atins un indice al
competitivității globale egal cu 4,6 puncte de valoare, fapt ce i-a asigurat poziția 35 în
clasamentul mondial.
Situată pe ma lul sud -estic al Mării Baltice – Lituania este una din cele trei Ț ări Baltice,
cu o suprafață totală de 65,2 mii km2 și o populație de aproximativ 3 milioa ne. În economie, din
punct de vedere structural, există o tranziție treptată, dar consistentă către o economie bazată pe
cunoaștere, cu un accent special pe biotehnologie (industrială și diagnosti că). Marile companii de
biotehnologie și producătoare de laseri (Ekspla, Šviesos Konversija) din țările Baltice sunt
concentrate în Lituania. De asemenea, mecatronica și tehnologia informației (IT) sunt văzute ca
potențiale direcții de dezvoltare a economiei bazate pe cunoaștere [74].
Analiza comparativă a pilonului Inovare pentru perioada 2016 -2017, între Republica
Moldova și Lituania, efectuată de autor, denotă următoarea situație:

85
Fig. 2. 9. Pilonul Inovare pentru R. Moldova și Lituania, dezintegrat pe subpiloni, în
perioada 2016 -2017
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor GCR [168].
Lituania se află pe o poziție mult mai avan sată față de țara noastră, acumulâ nd puncte de
valoare în special pentru brevete, acestea fiind urmate de atenția sporită pentru capacitatea de
inovare, pentru care ța ra acumulează, către anul 2017 – 4,9 puncte de valoare , față de doar 3,5
puncte ce revin Republicii Moldova.
Analizâ nd situația brevetelor de invenție din Lituania, unii specialiști menționează că în
perioada anilor 2011 -2014 numărul aplicărilor a crescut simțitor, apogeul fiind atins în anul
2014. În anul 2015, situația însă se înrăutățește și acest indicator ajunge la nivelul anului 20 12.
Acest fapt es te explicat atâ t prin caracterul a mbiguu al datelor statistice, cât și prin amâ narea
repetată a intrării în vigoare a prevederilor Programului „Horizon 2020” pentru Lituania, care au
fost deplasate către finalul anului 2015, astfel efectele implementării a cestuia fiind așteptate abia
în 2016 -2017 [158]. Pornind de la valoarea subpilonului „brevete” de 10,8 puncte de valoare
pentru 2015 -2016 [ 167 , p. 239] și ulterior de 15 puncte (F ig. 2.9), putem concluziona că efectele
presupuse nu s -au lăsat așteptate, f apt ce a îmbunătățit considerabil poziția Lituaniei la acest
capitol.
Comparativ cu Lituania, Republica Moldova atinge doar valoarea 0,7 puncte pentru
subpilonul „brevete” și ocupă poziția 77, pierzâ nd 10 poziții în clasamanetul mondial față de
perioada p recedentă (T ab. 2.5 ). Potrivit datelor prezentate de Academia de Științe a Moldovei
[106, p. 139] , pe parcursrul anului 2015, la AGEPI au fost înregistrate 182 de cereri, s -au acordat
143 de brevete și 142 de hotărâ ri de acordare a brevetelor de invenții. În raport cu anul de
Capacitatea de inovareCalitatea instituțiilor de cercetareCheltuielile companiilor pentru C&DColaborarea dintre universități și mediul privat în
domeniul C&DAchizițiile publice de produse tehnologic avansateDisponibilitatea oamenilor de știință și a inginerilorBrevete, aplicații/mil. loc.
3,52,82,22,52,22,90,7
4,94,63,94,12,94,115
Lituania R. Moldova

86 referință, numărul cererilor depuse în 2014 a fost mai mic cu 13%, cu toate acestea, numărul de
brevete obținute a fost însă mai mare cu 16,4%. Specialiștii explică situația creată ca fiind un
posibil efect al demarării, în perioada re spectivă, a mai multor proiecte instituționale de cercetări
științifice fundamentale și aplicative, astfel atenția cercetătorilor fiind axată pe elaborarea
metodologiilor de cercetare, confirmarea obiectivelor și acțiunilor propuse în scopul realizării
proiectelor câ știgate.
Conform datelor prezentate de către GCR (F ig. 2.9), calitatea instituțiilor de cercetare
lituaniene este cu mult mai superioară celor moldovenești, înreginstrâ ndu-se o diferență de 1,8
puncte între cele două țări. O diferență similară s e observă și în cazul colaborării di ntre
universități și mediul privat, precum și în ceea ce privește disponibilitatea oamenilor de știință și
a inginerilor. Cheltuielile companiilor pentru C&D în Lituania au adus țării 3,9 puncte sau cu 1,7
puncte de voal oare mai mult decâ t în R. Moldova.
Astfel, se pune întrebarea, cum o țară postsovietică, cu o populație similară Republicii
Moldova, a reușit să atingă asemenea succese în domeniu. Deși, în calitate de membru al UE,
Lituania a beneficiat de anumite invest iții, care au permis ridicarea nivelului de dezvoltare, totuși
țara încearcă să își mențină competitivitatea, inclusiv prin adoptarea cadrului normativ prielnic
dezvoltării științei.
Documentul -cheie pentru asigurarea creșterii economice și prosperitatea țării este
Strategia Dezvoltării Lituaniei „Lituania 2030” (în continuare – Strategia), în care știința și
inovațiile ocupă un loc apar te, acesta fiind conturat începâ nd cu valorile pe care se ba zează
Strategia [148]:
 deschidere spre inițiative pozitive, dialog, colaborare și inovații;
 abordare creativă a elaborării și realizării noilor idei și probleme, care sunt privite ca
noi posibilități de atingere a succesului;
 responsabilitate pentru propriile acțiuni, moralitate, preocuparea activă nu doar a
propriilor probleme, dar și a problemelor de mediu, a societății și a țării per ansamblu.
Strategia abordează trei direcții prioritare de dezvoltare, și anume: societate „inteligentă”,
economie „i nteligent ă” și management „inteligent”. Cu referire la economia „inteligentă”,
legiuitorul lituanian o descrie ca fiind o economie flexibilă, competitivă pe piața mondială, care
aduce o plusvaloare pe baza cunoștințelor, inovațiilor și antreprenoriatului, o economie ce
contribuie la creșterea responsabilității sociale, precum și a dezvoltării sectorului „verde”.
După cum consideră autorii Strategiei, resursa de bază a Lituaniei sunt oamenii creativi,
inventivi, responsabili și întreprinzători, iar economia „inteligentă” trebuie să creeze premise
pentru consolidarea acestui potențial. De asemenea, printre inițiativele -cheie ale economiei

87 „inteligente” trebuie amintită finanțarea institutelor de cercetare și încurajare a dezvoltării
inovațiilor relev ante piețe i, ca parte componentă a integrității economice [148]. Considerând
aceste valori, principii și direcți i de dezvoltare, putem afirma că Strategia „Lituania 2030” este
orientată spre crearea și valorificarea produselor unei societăți inteligente, capabile să mențină
competitivitatea economică a țării.
Așadar, studierea cazului Lituaniei , comparativ cu cel al Republicii Moldova , permite
autorului afirmarea că deși factorul istoric are un rol important în dezvoltarea oricărei ț ări, cei
care pot schimba cursul i storic al unei țări rămân a fi totuși oamenii. Deoarece anume datorită
potențialului resurselor umane, capacităților și gestionării corecte a acestora, țările po t obține
rezultate diferite, avâ nd puncte similare de pornire.
Analizâ nd competitivitatea econo mică internațională a Republicii Moldova (țară cu
economie bazată pe factori primari) din perspectiva componentei știință, tehnologie și inovații în
aspect comparativ cu Franța , Marea Britanie, Federația Rusă , Ucraina, România și Lituania ,
autorul ajunge l a următoarele concluzii:
Crizele economice și pierderea pozițiilor în clasamentul mondial al competitivității sunt
inevitabile , chiar și pentru țările dezvoltate, importanță în această situație prezintă capacitatea de
a se menține pe piața mondială și a f ace față provocărilor – Franța, similar Moldovei, a pierdut 6
poziții din clasament, dar a reușit să mențină indicele global al competitivității în ritm de
creștere, R. Moldova însă a revenit la nivelul anului 2010.
Destrămarea Uniunii Sovietice și -a lăsat amprenta asupra economiei țării noastre, dar
sporirea competit ivității economice, chiar și avâ nd un asemenea punct de pornire, este posibilă,
fapt demonstrat de lituanieni, care au reușit nu doar să se afirme în clasamentul mondial, dar și să
devină membri ai UE.
Existența cadrului normativ adecvat realităților, adaptat la necesitățile de dezvoltare a
țării și orientat spre consolidarea pozițiilor științei este un punct forte de pornire pentru
ameliorarea com petitivității economice. Urmând exemplul țărilor dezvoltate, Republica Moldova
poate atinge performanțe în domeniul cercetării -dezvoltării, care , la râ ndul său , va contribui la
creșterea competitivității economice internaționale a țării. Bineînțeles, R. Moldov a are o cale
lungă de parcurs pâ nă va putea concura cu țări economic dezvoltate, dar exemplul Lituaniei,
bunele practici franceze și cele ale altor țări demonstrează că este posibil de ocupat și menținut o
poziție avantajoasă în clasamentul mondial.

88 2.3. Concluzii la capitolul 2
Cercetar ea de către a utor a aspecte lor socio economice ale capitalului științific din
Republica Moldova, a permis formularea următoarelor concluzii: deși numărul cercetătorilor
științifici este în descreșt ere și tot mai mulți sunt influ ențați de procesele migraț ioniste, totuși în
țară mai rămâ n resurse pentru a condiționa creșterea economică. Totodată, în scopul asigurării
întineririi capitalului științific autohton, se simte necesitatea stringentă de întreprindere a
măsurilor pentru menținerea tinerilor talentați în ști ință, prin elaboarea și aplicarea diverselor
politici motivaționale, orientate anume spre această categorie a potențialului uman din sfera
științei și inovării. Un imb old în plus în acest sens serve ște și faptul că p roblema persistentă a
caracterului m onoton în relația dintre cerere și ofertă pe piața muncii din domeniu duce la
descurajarea personalului calificat și profesionist față de oportunitățile oferite de sfera științei și
inovării.
Trecerea în revistă a datelor statistice privind componenta de gen bucură prin faptul că
știința este destul de atractivă și pentru bărbați , și pentru femei. Totodată, analiza efectuată de
autor asupra modalităților de finanțare a științei și surselor de venit ale potențialului uman din
sfera științei și inovării rezidă în concluzia că salariul mediu net lunar al angajaților din
cercetare -dezvoltare este încă net inferior multor salarii din economia națională, fapt ce știrbește
considerabil din atractivitatea activității științifi ce în fața altor secto are ale economiei na ționale.
Finanțarea și rezultatele cercetărilor științifice trebuie să se condiționeze reciproc, în
sensul în care o finanțare adecvată trebuie să genereze rezultate aplicabile pentru economia
națională, o rientate spre dezvoltarea socio economică a țării. Deși în țara noastră există inițiative
pozitive de comercializare a produsului știițific, to tuși nu a fost înregistrat un s alt în dezvoltarea
economică a statului, principala problemă fiind lipsa mecanismelor ec onomice eficace de
stimulare atâ t a inves tițiilor în cercetare, în inovații , cât și în comercializarea acestora.
Investigațiile autor ului demonstrează că cercetările științifice au un viitor și pe teritoriul
țării noastre și că , în cazul în care descoperirile savanților pot obține o formă materializa tă,
aceste a având posibilitatea de a influ ența dezvoltarea eco nomică a țării, nu în ultimul râ nd prin
comercializarea și exportul acestora.
Îmbunătățirea calității domeniului cercetare -dezvoltare, în contextul menținerii
competitivității economice, devine o provocare majoră pentru Republica Moldova în condițiile
dezvoltării cu pași rapizi a lumii contemporane . Această realitate a fost fundamentată științific de
către autor prin evidențierea valorii științei, tehnologiilor și inovațiilor din diverse domenii ale
economiei .

89 Elaborarea cadrului normativ adecvat, raportat la necesitățile țării, dar cu elemente de
dezvoltare strategică , reprezintă un element important în a sigurarea dezvoltării economice, însă
cu mult mai importantă este capacitatea și gradul de realizare a acțiunilor propuse. Drept dovadă
servesc acțiunile întreprinse în contextul adoptării unui model deschis de guvernare a sferei de
cercetare şi inovare, abilitării populaţiei cu competenţe inovaţionale , orientării firmelor spre
inovare, aplicării cunoştinţelor pentru rezolvarea problemelor societale şi globale etc. [82, p. 64] .
În concluzie , autorul subliniază că inovaţiile au devenit un motor al dezvoltări i
economice şi un factor determinant în obţinerea avantajelor competitive, fiind caracteristice însă
pentru ţările dezvoltate, care au reuşit să creeze toate precondiţiile necesare pentru de zvoltarea
acestora. De aceea, în momentul actual, o atenție deoseb ită trebuie să se acorde nivelului de
realizare a obi ectivelor stabilite și atingere a rezultatelor scontate în domeniul cercetare –
dezvoltare -inovare.

90 3. POLITICI DE PREVENIRE A EXODULUI ȘI MENȚIN ERE A CAPITALULUI
ȘTIINȚIFIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Pornind de la cercetările efectuate în capitolele precedente, putem contura ideea că pentru a
atrage specialiștii din domeniul științei și inovării , este necesară existența unei abordări
complexe, ce ar presupune realizarea mai multor precondiții, precum sporirea atractivității sferei
științei și inovării, asigurarea condițiilor de desfășurare a activității, inclusiv salarizare a
competitivă, bazată pe competențe și performanțe (rezultate), existența unor garanții sociale
motivante. Odată cu atragerea potențialului uman, următorul pas ar fi menținerea acestuia. În
atare sens ar fi bine -venite o serie de măsuri motivaționale, care ar încuraja oamenii de știință
experimentați să -și „implementeze visele” anume în Republica Moldova, ceea ce ar micșora
migrația și „ex odul de creiere ”.
Totodată, mo tivarea tinerilor talentați, atât financiară câ t și nonfinanciară, de a alege calea
cercetărilor științifice dup ă absolvirea studiilor ar asigura continuitatea și perpetuarea în timp a
științei autohtone. Considerăm că dezvoltarea personalului prin motivare trebuie privită ca una
dintre direcţiile strategice orientate spre viitor. O importanţă deosebită în acest sen s prezintă şi
modul în care sunt utilizate capacităţile fizice şi intelectuale ale resurselor umane. Astfel,
potenţialul de creştere şi dezvoltare al resurselor umane, capacitatea de a amplifica considerabil
efectul utilizării celorlalte resurse, capacitat ea de a se adapta continuu la schimbările mediului
extern, pot fi considerați drept factori favorabili, potenţiatori ai progresului p entru societatea
noastră. Cu atâ t mai mult, lucruril e iau o altă amploare, atunci câ nd este vorba despre potențialul
științific, resursă deosebită, diferențiată din start din punct de vedere al capacităților intelectuale.

3.1. Motivarea financiară a personalului științific: factor decisiv în susținerea științei
autohtone
Fenomenele actuale , determinate de criza economică mondială, înaintează noi provocări
capitalului uman din orice domeniu de activitate. Acumularea capitalului uman reprezintă o
valoare pentru orice stat, cu atâ t mai mult dacă acesta este un personal talentat, calificat și
devotat activității desfășurate. P romovarea și susținerea cercetăt orilor științifici, consolidarea
poziției în societate, conștientizarea rolului și aportului deosebit al acestora, dezvoltarea
spiritului civic contribuie , în mare măsură , la menținerea oameni lor de știință a casă.
Asigurarea condițiilor de muncă și a unui salariu decent, respectarea drepturilor, existența
perspectivelor de dezvoltare, toate acestea motivează omul să își desfășoare activitatea într -o
anumită societate, în caz contrar acesta va fi nevoit să își caute un mediu propice pentru

91 asigur area propriilor nevoi. În ultime le decenii, în aspect evolutiv, a sporit ponderea resurselor
umane în relaţiile de piaţă şi cele de muncă. Omul, deţinător al capitalului de sănătate,
educaţional, intelec tual şi al potenţialului de dezvoltare, joacă un rol, tot mai important, în
crearea valorii şi pl usvalorii economice şi sociale [97, p. 15] .
Deseori se vehiculează ideea că cercetarea științifică a r genera produse de piață, marfă , și
că ar realiza astfel „ creștere economică” . M. Apostol de la Institutul Atomic din București afirmă
că nicăieri în lume, și nicicând în istorie, cercetarea științifică nu produce și nici nu a produs
vreodată marfă. Cercetarea știi nțifică produce știință, ce se i ncorporează în bu nă masură în
produse tehnologice. Dacă vom distruge cercetarea științifică, dacă vom distruge ș tiința, nu vom
mai avea ce să i ncorporăm în produsele tehnologice, și vom distruge astfel și afacerile, și
economia. Cercetarea științifică constituie sursa econ omiei tehnice, deși aceasta nu este singura
ei funcție socială. În plus cercetarea științifică se auto produce, se multiplică din ea însăși (spre
deosebire de valorile materiale , cele științifice nu se consumă, nu se pierd), produce un
învățământ științific , face educație și instrucție, și prin toate acestea ea c onduce la superioritate
socială [4].
Specialiștii de profil afirmă că atragerea valorilor și stabilizarea acestora în cercetarea
ştiinţifică , şi asigurarea eficienţei ce rcetării ştiinţifice depind co vârşitor de motivaţia
cercetătorului. Motivaţia presupune cumularea pregătirii, vocaţiei şi chemării, a capacităţii de
voinţă, cu stimulente corespunzătoare [71]:
 remunerare stimulativă;
 certitudinea funcţiei în cadrul proiectului şi/sau o creştere a sal ariului de bază;
 cointeresare la rezultate;
 posibilitatea recompensării prin participare la distribuirea profitului;
 posibilitatea cumpărării de acţiuni, – obţinerea unor procente din drepturile de brevetare şi
de vânzare a acestora.
Având în vedere dive rsitatea cheltuielilor legate de motivarea personalului, acestea pot fi
grupate în două categorii: cheltuieli directe și cheltuieli indirecte. Cheltuielile directe suportate
de organizație se referă la: salariul de bază; salariul de merit; sporurile și adaosurile la salariu;
premiile; comisioanele; stimulentele la salariu; salariile angajaților temporari etc. Mărimea
cheltuielilor directe este corelată cu performanța în muncă a angajatului. Cheltuielile indirecte
cuprind un spectru mai larg și vizează: plata concediului anual de odihnă; plata pentru
incapacitatea temporară de muncă; îndemnizația de disponibilizare a angajatului; programe de
asigurare medicală; facilități pentru îmbunătățirea condițiilor de trai; subvenții pentru hrană;

92 cheltuieli de transport; acordarea de credite preferențiale; acordarea de mărfuri la preț redus etc.
[9].
În scopul creşteri i nivelului de ocupare şi majo rării salariilor reale, reducerii şomajului şi
creşterii numărului de noi locuri de muncă, dezvoltării potenţialului uman, inclusiv a celui din
sfera științei și inovării, în anul 2007, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia naţională
privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007 -2015. Strategia prevede patru
obiective principale pe termen lung [69]:
 consolidarea creşterii economice pe termen lung şi crearea locurilo r noi de muncă;
 creşterea gradului de competitivitate a Republicii Moldova pe piaţa internaţională, din
perspectiva costurilor forţei de muncă, mobilităţii, calificării profesionale şi capacităţii de
adaptare a resurselor umane la imperativele unei pieţe flexibile a forţei de muncă;
 alinierea la standardele europene cu privire la dezvoltarea economică şi umană , şi
asigurarea de către stat a garanţiilor minime cetăţenilor ţării;
 ajustarea cadrului naţional legislativ din domeniul reglementării muncii în conformitate
cu obiectivele şi standardele Strategiei Europene de Ocupare Revizuită.
Statutul juridic al cercetătorului științific din Republica Moldova prezintă o imp ortanță în
măsura în care, pe lâ ngă prevederile de ordin general, mai conține și reglementări ce țin de
motivarea financiară a cercetătorilor [128]:
 să beneficieze de rezultatele activităţii sale ştiinţifice, de premii şi de alte recompense
pentru a stfel de rezultate;
 să beneficieze, în semn de apreciere a meritelor sale de către stat şi societate, de titluri
onorifice pentru contribuţia sa adusă la dezvoltarea ştiinţei şi inovării, la pregătirea de cadre
ştiinţifice de înaltă calificare şi pentru ap licarea rezultatelor muncii sale în economia naţională;
 să participe la concursuri pentru a fi promovat în funcţii ştiinţifice şi administrative;
 să practice activitate did actică în instituţii de învăţămâ nt superior, în funcţ ii titulare, în
bază de concurs .
După cum este menționat în Programul naţional strategic în domeniul securităţii
demografice a Republicii Moldova pentru anii 2011 -2025, motivul economic este principala
cauză a emigrării, iar migraţia externă impune noi viziuni şi abordări ale problemelo r impactului
migraţiei asupra demograficului şi dez voltării pieţei forţei de muncă [63].
În opinia practicienilor de la Institutul Național de Cercetări Economice , stabilitatea
financiară joacă un rol esenţial în cadrul sistemului financiar şi în economie pe ansamblu.
Stabilitatea financiară a devenit în ultimele decenii un obiectiv tot mai important al procesului

93 decizional economic. Ţinâ nd cont de c rizele cu care ne confruntăm atâ t pe plan mondial, cât şi în
mod special pe cel european, realizarea stabilităţii financiare constituie una din noile provocări
cărora trebuie să le facă faţă economiile contempora ne [93].
Academia de Științe a Moldovei promovează politic a de menţinere, amplasare raţională şi
dezvoltare a potenţialului intelectual. Astfel, prin intermediul Agenției p entru Cercetare și
Dezvoltare ( succesor în drept al Centrului pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi
Aplicative şi a Consiliului Consult ativ de Expertiză), Agenţiei de Inovare şi Transfer
Tehnologic, Centrului Proiecte Internaţionale se organizează concursuri de programe şi proiecte
în sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la b ugetul de stat [61].
Principala formă de promovare a politi cii de stat în sfera științei și inovării sunt
programele de stat, care conform definiției date de Codul cu privire la știință și inovare,
reprezintă un complex de proiecte în această sferă, sunt definitivate de Guvern și comunitatea
științifică, iar lista acestora este inc lusă în Acordul de parteneriat dintre AȘM și Guvern [18, art.
59].
Proiecte le din sfera ştiinţei şi inovării se consideră complexul de măsuri, interdependente
prin executori, termene şi resurse, privind soluţionarea unei probleme (atinger ea unui scop unic),
realizate de organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării, destinate dezvoltării cunoştinţelor
fundamentale şi aplicate, dezvoltării infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării, perfecţionării
utilajului şi echipamentului de laborator, îm bunătăţirii parametrilor tehnico -economici ai
tehnologiilor aplicate şi/sau ai producţiei fabricate etc. [18, art. 60] .
Potrivit Raportului de activitate al AȘM pentru anul 2015 [106, p. 341] , în R. Moldova
pot fi evidențiate următoarele tipuri de proiecte :
 proiecte instituționale, care se clasifică în proiecte de ceretare științifică fundamentală
și aplicativă;
 proiecte din cadrul programelor de stat;
 proiecte pentru tinerii cercetători;
 proiecte de dezvoltare a infrastructurii inovaționale;
 proiecte de inovare și transfer tehnologic;
 proiecte internaționale.
Pe lâ ngă acestea, mai sunt și proiecte pentru procurarea echipamentului ştiinţific,
organizarea manifestărilor ştiinţifice, pentru editarea monografiilor etc.
Orice proiect sau program, care urmează a fi desfășurat, trebuie inițial să prin treacă
concurs , care se organizeaz ă în conformitate cu direc ţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inov ării.

94 Apelul concursurilor programelor şi proiectelor se publică în mass -media, pe site -ul
www.asm.md şi pe pag ina web a instituţiei coordonatoare, în cel mult două săptă mâni de la data
aprobării hotărâ rii privind organizarea acestuia de către CSȘDT al AȘM. Lista propunerilor de
programe/proiecte considerate eligibile se publică pe site -ul www.asm.md şi pe pagina web a
instituţiilor coordonatoare. După care propunerile de programe/proiecte eligibile se transmit
Consiliului Consultativ de Expertiză pentru expertizarea ştiinţifică, conform prevederilor
legislaţiei în vigoare . Consiliul organizează efectuarea expertizei programelor/proiectelor şi le
transmite instituţiei coordonatoare, apoi instituţiile coordonatoare elaborează proiectul de
hotărâ re al CSȘDT al AȘM și îl prezintă spre examina re şi aprobare pentru finanţare [61, Anexa
3].
Organizarea concursului programelor/proiectelor urmărește atingerea următoarelor
obiective [61, Anexa 3, pct.3] :
 susţinerea comunit ăţii ştiinţifice na ţionale, asigurarea continuit ăţii şi dezvoltarea
cercet ărilor ştiinţifice de excelen ţă;
 creşterea competitivit ăţii economiei şi îmbun ătăţirea calit ăţii vie ţii prin inovare şi
implementarea realiz ărilor cercet ărilor;
 asigurarea vizibilit ăţii interna ţionale;
 diseminarea cuno ştinţelor/studiilor.
Astfel, pornind de la obiectivele enunțate anterior , în anul 2015, au fost derulat e 244 de
proiecte instituţionale. Dintre cele 244 de proiecte, 84 au fost de cercetare ştiinţifică
fundamentală, 160 – sunt de cercetare ştiinţifică aplicativă. La realizarea proiectelor
instituţionale în anul 2015 au participat 20 de organizaţii membri instituţionali, 26 de organizaţii
membri de profil din sfera ştiinţei şi inovării şi un membru afiliat, inclusiv 13 instituţii de
învăţământ superior [106, p. 173] . De menționat că, în anul 2015, au fost finanțate mai multe
programe de stat, din cadrul a trei direcții strategice ( Tabelul 3.1).
Tabelul 3 .1.Repartizarea şi executarea alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pe anul
2015 pentru programe de stat (mii lei)
Programul de stat, direcţia strategică Executat
Direcţia strategică: „Materiale, tehnologii şi produse inovative” 904,3
Programul de stat „Designul substanţelor chimice şi dirijarea arhitecturii materialelor
pentru diverse aplicaţii” 815,9
Programul de stat „Sistemogeneza factorilor de risc, optimizarea serviciului de asistenţă
medicală, evaluarea durabilă şi modelarea matematică a Accidentelor Vasculare
Cerebrale” 88,4
Direcţia strategică: „Patrimoniul naţional şi dezvoltarea so cietăţii” 933,7
Programul de stat „Recuperarea şi valori carea istorică a memoriei victimelor regimului 435,1

95 totalitar -comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940 -1941, 1944 -1953”
Programul de stat „Securitatea economică în contextul integrării regionale şi europene a
Republicii Moldova” 498,6
Direcţia strategică: „Sănătate şi biomedicină” 1570,5
Programul de stat „Design -ul substanţelor chimice şi dirijarea arhitecturii materialelor
pentru diverse aplicaţii” 414,9
Programul de stat „Regenerare prin terapie celulară a ţesuturilor şi a organelor afectate” 750,0
Programul de stat „Sistemoge neza factorilor de risc, optimizarea serviciului de asistenţă
medicală, evaluarea durabilă şi modelarea matematică a Accidentelor Vasculare
Cerebrale” 405,6
TOTAL 3408,5
Sursa: Tabelul 2.1.4 din [106 , p. 24] .

Pentru anii 2017 -2018, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică a
anunțat co ncurs de proiecte din cadrul a trei programe de stat, finanțate de la bugetul de stat:
Securitatea economică în contextul integrării regionale și europene a Republicii Moldova
(coordonator acad. G rigore Belostecinic), Sistemogeneza factorilor de risc, optimizarea
serviciului de asistență medicală, evaluarea durabilă și modelarea matematică a Accidentelor
Vasculare C erebrale (coordonator acad. Stan islav Groppa), Recuperarea și valorificarea is torică
a memoriei victimelor regimului totalitar -comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor
1940 -1941, 1944 -1953 (coordonator dr. hab. Anatol Petrencu) [54].
Cu referire la organizarea proiectelor dedicate tinerilor cercetători pentru procurarea
echipamen tului, organizarea manifestărilor, pentru editarea monografiilor merită specificat faptul
că acestea su nt destinate soluţionării problemelor curente, cu un scopul de a antrena tinerii
cercetători, a -i asigura cu echipament ştiinţific modern, a iniţia şi de zvolta noi colaborări
naţionale şi internaţionale, a disemina rezultate performante etc. La aceste concursuri poate
participa orice persoană c are nu a atins vârsta de 35 de a ni în momentul prezentării propunerii de
proiect, echipa de cercetare tre buie să f ie compusă din cel puțin 4 cercetători științifici, iar
proiectul se va desfășur a pe o perioadă maximă de 2 ani [61, Anexa 3, pct. 40 -42].
Așadar, la finele anului 2015, AȘM a aprobat finanțare a a 16 proiecte pentru tinerii
cercetători în derulare pentru a nul 2016 și 17 proiecte ce vor demara în 2016 (a se vedea Tabelul
3.2) [56].

96 Tabelul 3.2. Proiecte pentru tinerii cercetători, aprobate spre finanțare în anul 2016
Sursa: Elaborat de autor în baza A nexei nr. 1 la Hotărâ rea CSȘDT nr. 279 din 17 decembrie 2015 [56].

Cât privește proiectele de transfer tehnologic, acestea sunt direcționate spre mediul de
afaceri, cu orientarea la impact de durată. Transferul tehnologic al rezultatelor științifice de la
mediul de cercetare la cel al afacerilor este metoda principală de stimulare a creșterii economice
și reprezintă introducerea în circuitul economic a tehnologiilor şi utilajelor specifice, a
echipamen telor şi instalaţiilor, a hibrizilor, soiurilor, raselor, stamelor, preparatelor rezultate din
cercetare sau achiziţionate, în vederea sporirii eficienţei şi calităţii unor produse, servicii, procese
sau obţinerii altora, noi, care su nt cerute pe piaţă sau prin care se adoptă un comportament
inovativ, inclusiv activitatea de diseminare a informaţiei, de explicare, de transmitere a
cunoşt inţelor, de consultanţă, realizâ ndu-se trecerea unei idei sau tehno logii de la autor la
beneficiar [5].
În anul 2015, au f ost finanțate 13 proiecte de inovare și transfer tehnologic, cu un volum
de finanțare de 6,0 mil. lei din bugetul de stat şi 6,9 mil. lei din surse private, dintre care 9
proiecte î n derulare pentru perioada 2014 -2015 în sumă de 3,3 mil. lei din buget ul de s tat [106, p.
27].
Concursurile pentru proiectele internaționale de organizează în scopul dezvoltării şi
extinderii cooperării, consolidării relaţiilor de parteneriat în domeniul cercetare -inovare. Astfel, Denumirea destinației cercetărilor științifice Tipul
cercetărilor
științifice Numărul
de
proiecte Volumul
de
finanţare
pe anul
2015, mii
lei
Proiecte pentru tineri cercetători în derulare pe anul 2016
Materiale, tehnologii şi produse inovative fundamentale 4 315,0
aplicative 2 158,0
Sănătate și biomedicină fundamentale 1 78,0
Biotehnologie fundamentale 1 80,0
aplicative 1 80,0
Patrimoniul național și dezvoltarea societății fundamentale 4 315,0
aplicative 3 234,0
Proiecte pentru tineri cercetători ce vor demara în anul 2016
Materiale, tehnologii şi produse inovative fundamentale 3 270, 0
aplicative 2 180,0
Sănătate și biomedicină fundamentale 1 90,0
aplicative 1 90,0
Biotehnologie fundamentale 2 180,0
aplicative 3 270, 0
Patrimoniul național și dezvoltarea societății fundamentale 1 90,0
aplicative 4 360,0

97 conform pre vederilor cadrului normativ, tipu rile principale ale concursuril or de proiecte
internaţionale su nt [61, Anexa 3, pct. 48] :
 concursul de proiecte de cercetare, realizat în comun de către colective ştiinţifice din
Republica Moldova şi din statele partenere;
 concursul de proiecte de organiz are a manifestărilor ştiinţifice (conferinţe, seminare,
simpozioane, cursuri, traininguri şi schimburi de experienţă etc.) pe teritoriul Republicii
Moldova şi/sau pe teritoriul statului contractant;
 concursul de proiecte de mobilitate, organizare a expediţ iilor comune;
 concursul de proiecte pentru schimb de cercetători;
 alte concursuri prevăzute în cadrul tratatelor internaţionale.
Diferența dintre concursurile organizate pentru proie cte naționale și internaționale este
aceea că pentru cele din urmă este ne cesară semnarea unui protocol adițional de către AȘM şi
organizaţia -partener internaţională sau existența unui schimb de scrisori de confirmare din ţara –
partener, care se anexează la acordul de bază [61, Anexa 3, pct. 50] . Finanțarea acestor proiecte
este coordonată cu organizația din țara -partener, iar în cazul în care în urma confruntării
propunerilor de finanţare parvenite din ambele părţi există proiecte recomandate de o parte şi
respinse de cealaltă, aceste proiecte urmează a fi supuse unei examinări s uplimentare în
conformita te cu tratatele corespunzătoare [61, Anexa 3, pct. 56 -57].
Comunitatea științifică internațională apreciză la cel mai înalt nivel potențialul
cercetătorilor din țările în curs de dezvoltare. Astfel, în scopul valorificării tezaurului științific al
acestor țări , a fost creat Centrul Științifico -Tehnologic din Ucraina (STCU), organizație
interguvername ntală cu sediul la Kiev . Obiectivul principal al acestuia este de a oferi suport
financiar și logistic pentru implementarea pro iectelor de cercetare, inovare ș i transfer tehnologic,
facilitâ nd, totodată, procesul de integrare a comunității știi nțifice din țara noastră în spaț iul
internațional și european de cercetare. În conformitate cu statutul STCU, implementarea
proiectelor pre supune eliberarea de orice tipuri de taxe, o monitorizare și verificare permanentă,
un sistem de management conformat la standardele internaționale. Activitatea STCU în Moldova
a început în noiembrie 2006, iar pâ nă în anul 2011 țara noastră a beneficiat de 23 de granturi în
valoare de circa 2 mil. dolari SUA [114, p. 159 -160]. Pe parcursul anului 2015, Centrul Proiecte
Internaționale a monitorizat derularea a 12 proiecte finanțate de STCU [103].
În anul 2010, în p remieră, AȘM în parteneriat cu Institutul Federal de Tehnologii din
Lausanne, Elveția și Misiunea Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în Republica
Moldova a lansat două proiecte complementare [96, p. 232] :

98  „Conectarea diasporei științifice a Republicii Moldova la dezvoltarea științifică și
economică a țării de origine” – proiect științifico -metodologic care se axează pe identificarea
celor mai eficiente căi de cooptare a membrilor diasporei științifice la procesul de dezvoltare a
Republicii Mo ldova;
 „Abordarea fenomenului exodului de creiere și consolidarea Republicii Moldovei
drept platformă de cercetare și dezvoltare prin revenirea temporară a oamenilor de știință
moldoveni expatriați” – acest proiect vizează repatrierea temporară a savanțilo r originari din
Republica Moldova prin intermediul vizitelor de lucru de scurtă durată în cadrul instituțiilor din
sfera de cercetare și inovare din țara de origine.
O altă modalitate de menținere a profesionaliștilor în cercetare, utilizată încă din anul
2010, sunt ofertele de integrare a Centrelor de cercetare din Republica Moldova în Spațiul
European de Cercetare. Un exemplu în acest sens servește oferta de finanţare FP7-INCO -2010 -6,
ERA -WIDE, lansată de Comisia Europeană la 30 iulie 2009. În cadrul aces tei oferte centrele de
cercetare din Republica Moldova cu o înaltă capacitate ştiinţifică într -un domeniu prioritar al
Programului Cadru 7 au posibilitatea de a -şi consolida aceste capacităţi în scopul integrării în
Spaţiul European de Cercetare (ERA) şi s tabili relaţii de cooperare cu centre similare în statele
membre ale UE sau cele asociate la PC7. Pentru fiecare centru de cercetare est e aplicată schema
Acţiune de Coordonare şi Suport, iar contribuţia Comisiei Europene pentru fiecare proiect este
maximum de 0,5 milioa ne euro, cu o durată de 2 -3 ani [38].
Un pas important în cooperarea internațională a fost făcut la 11 octombrie 2011, câ nd
Uniunea Europeană şi Republica Moldova au stabilit legături mai strânse în domeniul cercetării
şi inovării. Acest fapt a permis savanţilor din RM să colaboreze cu partenerii lor din întreaga
Europă în domenii -cheie de cercetare, consolidându -şi astfel propriul potenţial şi excelenţa
ştiinţifică. În termeni practici, aceştia vor putea concura pe poziţie de parteneri egali cu colegii
lor din statele membre ale UE în vederea obținerii finanţării pentru cercetare. PC7 este primul
program al UE la care R. Moldova participă cu drepturi depline şi, totodată, a devenit prima ţară
aflată în Parteneriatul Estic şi a doua ţară acoper ită de Politica Europeană de Vecinătate care s -a
asoci at la PC7 [110].
Drept u rmare a acestui fapt, remunerarea munci i în cadrul a asemenea proiecte a fost
reglementată prin Hotărâ rea Guvernului cu privire la aprobarea Normativelor de plată pentru
prestarea serviciillor de cercetări științifice de către angajații organizațiilor de drept public din
sfera științei și inovării participanți la proiectele de cercetare -dezvoltare europene și
internaționale nr. 534 din 20.07.2012. Conform prevederilor aces tui act normativ, durata maximă
a timpului de muncă pentru participare în toate proiectele de cercetare -dezvoltare nu poate depăși

99 260 de ore pe lună, inclusiv pentru participare la proiectele europene și internaționale de 168 de
ore pe lună [62, pct. 2]. Reieșind din categoria de activitate în cadrul proiectului, limita maximă
de lei/om/oră oscilează între 100 și 320. Astfel, un contabil, tehnician, doctorand, asistent tehnic
sau laborant poate fi remunerat cu maxim 100 lei/oră; un membru al echipei proiec tului cu 190
lei/oră; coordonatorul ştiinţific al proiectului cu 220 lei/oră, iar conducăt orul proiectului cu 320
lei/oră [62].
În 2014, R. Moldova a reconfirmat apartenența la spațiul deschis în care mobilitatea
științifică, circulația cunoștinț elor și tehnologiilor este liberă. La 1 iulie 2014, concomitent cu
statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania și Bosnia și
Herțegovina), Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la Programul European pentru
Cercetare -Inovare – Orizont 2020. Astfel, în urma semnării la 27 iunie 2014 a Acordului de
Asociere cu Uniunea Europeană, Orizont 2020 a devenit primul program comunitar la care se
asociază țara noastră, iar Republica Moldova a devenit astfel prima ța ră din cadrul
Parteneriatulu i Estic ce deține acest statut [107, p. 3] .
Programul „O rizont 2020” este cel mai amplu program -cadru de cercetare şi dezvoltare
de piâ nă acum şi are alocat un buget de aproape 80 de mld. de euro, pentru o perioadă de şap te
ani. Cea mai mare parte a mijloacelor financiare pentru cercetare ale UE sunt alocate în baza
cererilor competitive, de asemenea, bugetul Programului „O rizont 2020” include finanţări,
inclusiv pentru Centrul Comun de Cercetare, Institutul European de Inovare şi Tehnologie,
precum şi pentru activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul Tratatului Euratom [44].
Pentru a dinamiza participarea în acest program, la 25 august 2014 Academia de Științe și
Delegația UE la Chișină u au semnat Contr actul privind s uportul financiar pentru participarea
Republicii Moldova la Programul -cadru al Uniunii Europene – Orizont 2020. Contractul preve –
de oferirea unui suport financiar pentru investire în funcționarea Rețelei Punctelor Naționale de
Contact ș i pentru lansarea apelurilor de consolidare a capacităților și infrastructurii pentru
participare la Orizont 2020. Aceste apeluri vizează crearea și conectarea centrelor de excelență
științifică la infrastructura celor europene, la mecanisme de mobilitate ce permit cercetătorilor să
plece pe perioade scurte, de 3 -5 zile, la evenimente europene de promovare a rezultatelor și
schimb de experiență, precum și oferirea unui bonus (supliment) pentru participarea în proiecte
europene. În funcți e de etapa la care se află propunerea de proiect, cercetătorii vor fi stimulați cu
mijloace bănești în sumă de la 5 000 la 20 000 de lei pentru activitatea de promovare a unu i
proiect european de cercetare [107, p. 5] .
Până în pre zent datorită activităților î ntreprinse de Centrul Proiecte Internaționale în
comun cu AȘM în cadrul Programului Orizont pentru anii 2014 -2015 au fost depuse peste 130

100 de propuneri, care includ peste 180 de participanți din Republica Moldova, după cum urmează:
68 din instituții de cercetare, 56 din universități, 27 din IMM -uri, 19 din ONG -uri și 16 din alte
organizații. Spre finele anului 2015, Comisia Europeană a luat decizia pozitivă pentru susținerea
a 15 proiecte. În comparație cu țări le din Parten eriatul Estic, luiâ nd în considerație numărul de
populație, Republica Moldova este cel mai activ participant la apelurile din Programul Orizont
2020 în perioada 2014 -2015 [103].
În conformitate cu principiul de finanțare a sferei științei și inovării bazat pe distribuirea
mijloacelor financiare în limitele proiectelor, putem afirma că aceasta este modalitatea primară
de motivare financiară a personalului științific și asigurare a salarizării.
Bineînțeles că motivarea financiară trebuie să fie susținut ă și încadrată în anumite norme
legale, care prin esența lor ar trebui să reflecte predispunerea statului față de susținerea
cercetătorilor științifici și menținerea acestora în țară. După cum a fost menționat și în capitolul
precedent, în Republica Moldov a există o listă de acte normative ce reglemetează salarizarea
cercetătorilor științifici.
Una dintre funcțiile de bază ale autorităților publice în domeniul promovării politicii de
stat în sfera științei și inovării este protecția socială și salarizarea personalului din sfera știnței și
inovării în funcție de calificarea și abilitățile acestuia [18, art.66] . Astfel, legiuitorul consideră că
retribuirea muncii trebuie să asigure cercetătorului ştiinţific şi familiei sale un nivel decent de
viaţă, să stimul eze efic ienţa şi spiritul de iniţiativă [18, art. 157 alin. (1)] .
În Tabelul nr. 3.3 sunt prezentate categoriile de salarizare pentru personalul de conducere
şi cercetătorii ştiinţifici ai institutelor și filialelor organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi
inovării finanţate de la bugetul de stat cu indicarea în echivalent financiar a sumei salariului
pentru categoriile respective. Menționăm că, în conformitate cu prevederile legislației [18, art.
157 alin. (1)] retribuţia se efectuează cu coefi cientul intersectorial 1,5.
Tabelul 3. 3. Salarizarea personalului organizațiilor de drept public din sfera științei și
inovării, finanțate de la bugetul de stat

Nr.
d/o Funcţia Categoria de
salarizare Salariul de
funcție, lei
1 Director al institutului 22-24 2550 -2850
2 Director al filialei 20-21 2280 -2400
3 Secretar ştiinţific 20-21 2280 -2400
4 Şef de secţie, laborator de cercetări ştiinţifice 18-21 2100 -2400
5 Şef de sector, laborator din cadrul secţiei 17-19 2025 -2190
6 Consultant ştiinţific 19-21 2190 -2400
7 Cercetător ştiinţific principal 19-21 2190 -2400
8 Cercetător ştiinţific coordonator 18-20 2100 -2280
9 Cercetător ştiinţific superior 17-19 2025 -2190

101 10 Cercetător ştiinţific 15-17 1905 -2025
11 Cercetător ştiinţific stagiar 13-16 1830 -1950
Sursa: Elaborat de autor în baza anexei nr. 1 și 5 la Hotărâ rea Guvernului nr.47 din 12 ianuarie 2007 [52].

Astfel, pornind de la realitățile economice actuale, se observă că salariile de funcție
pentru cercetătorii științifici din R. Moldova nu reprezintă elementul decisiv, care îi poate
determina să se dedice î ntru totul științei, ci mai curâ nd sunt o simplă remunerare pentru munca
efectuată, fiind încă departe de a se numi instrument de stimu lare a eficienţei şi spiritului de
iniţiat ivă.
Pe lâ ngă salariul de funcție, conform Codului cu privire la știință și inovare, în retribuirea
muncii cercetătorilor ști ințifici, care se efectuează atât de la bugetul de stat, câ t şi din mijloace
speciale, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare, mai sunt incluse și o serie de sporuri, care
sunt orientate către ridicarea unui salari u net mai atractiv, și anume [18, art. 77 lit. m), art. 157
alin. (3) -(5)]:
 spor lunar pentru vechimea în muncă, în mărime de la 15% pâ nă la 50% din salariul de
funcție;
 spor lunar de 25 % din salariul funcţiei pentru cunoaşterea a două sau mai multe limbi;
 spor pentru grad și/sau titlu științific, estimat în valoare de 600 lei (pentru grad ştiinţific
de doctor şi/sau titlu ştiinţifico -didactic de conferenţiar universitar şi/sau titlu ştiinţific de
conferenţiar cercetător) sau cel puțin 1 100 lei (pentru grad ştiinţific de doctor habilitat şi/sau
titlu ştiinţifico -didactic de profesor universitar şi/sau titlu ştiinţific de profesor cercetător);
 indemnizaţie lunară viageră, indexată anual prin legea bugetului de stat, în cuantum de
cel puţin 2 500 lei pentru membrii corespondenţi şi de cel puţin 4000 lei pentru membrii titulari.
Suplimentar la aceasta, în legislația Republicii Moldova există și alte prevederi, ce vin să
compl eteze cele stipulate în Codul cu privire la ș tiință și in ovare, și anume [52, pct. 5,6,8,10] :
 specialiştilor şi conducătorilor din alte domenii de activitate, cu grad ştiinţific de doctor
habilitat sau doctor în ştiinţe în specialitatea ce corespunde oblig aţiunilor funcţiei şi care
desfăşoară muncă ştiinţifico -metodică în specialitate, sporul pentru grad ştiinţific se stabileşte în
mărime de 50 la sută din cuantumurile stabilite cercetătorilor ştiinţifici;
 pentru cercetătorii ştiinţifici şi cercetătorii şti inţifici stagiari din organizaţiile de drept
public din sfera ştiinţei şi inovării, care nu au grade ştiinţifice, se stabilesc suplimente lunare în
mărime de 50 lei;
 sporurile pentru eficienţă înaltă în muncă, intensitatea muncii şi pentru executarea unor
lucrări de importanţă majoră se stabilesc din contul şi în limitele fondului de salarizare, fără a

102 limita mărimile lor. Volumul alocaţiilor utilizate pentru plata sporului nu va depăş i, însă 50% din
suma mijloacelor pentru plata salariilor de funcţie, con form schemei de încadrare aprobată şi
sporului pentru vechime în muncă;
 persoanelor disti nse cu titluri onorifice „…al poporului” sau „…emerit” li se stabileşte
spor pentru titlu onorific în mărime de 200 lei şi, respectiv, 100 de lei, care se achită î n sumă fixă
și doar la locul de muncă de bază.
Totodată, în scopul stimulării materiale a cercetătorilor ştiinţifici, a conducătorilor
organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării şi ai subdiviziunilor ştiinţifice
inferioare, precum şi a locţiitorilor acestora, se planifică mijloace suplimentare pentru formarea
fondului de premiere. Acest fond, după părerea autorului , poate fi considerat un instrument de
motivare financiară a capitalului științific.
Sistemul actual de salarizare al cercetă torilor științifici, deseori, nu acoperă necesitățile de
existență ale acestora, ca rezultat evidențiin du-se un fenomen destul de răspâ ndit în acest
domeniu – munca prin cumul. O bună parte dintre angajații sferei științei și inovării practică
munca prin c umul, iar în calitate de consecințe avem , pe de o parte, utilizarea multiplă a
potențialului cercetătorului, fapt ce contribuie la extinderea profilului activității sale și
consolidează cu personal calificat domeniile ce suferă de insuficiență de specialiș ti. Iar pe de altă
parte, desconcentrează potențialul savantului și intensifică diferențierea socială în domeniu.
Pentru a menține personalul din sfera științei și inovării, a fost elaborat un nou concept de
salarizare pentru cercetătorii științifici. Aces t concept a fost elaborat de către dr. Heinrich Pingel –
Rollmann, la solicitarea președintelui AȘM acad. Gheorghe Duca. Conform acestui concept , cei
care au rezultate științifice mai bune, respectiv ar trebui să primească şi o plată lunară mai mare.
Datele privind activitatea științifică în anul 2013 vor servi drept puncte de referință pentru plățile
salariale întru viitor, menționează autorii conceptului. Acest concept va fi şi o continuare logică a
inițiativei referitoare la indicatorii de cercetare pentru personalul și instituțiile de cercetare și
dezvoltare: în cazul în care banii nu vor urma performanța, indicatorii vor servi doar pentru date
statistice. De asemenea, autorii conc eptului sunt de părerea că pe lâ ngă aceasta , ar putea fi
identificate și câteva scopuri adiționale, precum: recrutarea, atragerea și menținerea personalului
academic calificat prin stimulente financiare; creșterea numărului și procentajului cercetătorilor
științifici; remunerare bazată pe eficiență și rezultate ș tiințifice; și nu în ultimul râ nd, sistem
științific orientat spre sporirea cercetărilor fundamentale și aplicative, care ar putea avea un
impact ascendent asupra societății și dezvoltării economice [125].

103 Efectuâ ndu-se o analiză a sistemului existent de salarizare a l cercetătorilor științifici, la
finele anului 2013, autorii noului concept de salarizare au formulat o serie de constatări și
recomandări, și anume [125]:
 autoritățile publice trebuie să asigure cercetătorilor, care sunt capabili de a atrage fonduri
sau sunt implicați activ în proiecte cu mediul privat, plăți suplimentare comparabile cu
posibilitățile și reglementările privind implicarea în proiecte europene și internaționale;
 numărul total de ore de lucru lunare ar trebui redus la 260 de ore, i ar cercetă torilor
implicați în proiecte internaționale și în cele cu mediul de afaceri sau societatea civilă, ar trebui
să li se permită s ă primească plăți mai mari și pâ nă la 160 din totalul de 260 de ore. Acest lucru
ar putea evita exodul de creiere și/sau motiva membrii diasporei științifice din Republica
Moldova să revină acasă;
 reducerea importanței vechimii în muncă și creșterea procentuală mai accelerată a
acesteia la începutul activității, fapt ce ar motiva tinerii cercetători;
 existența unor pachete de beneficii pentru familii;
 oferirea burselor doctoranzilor și tinerilor doctori în știință care vor să facă cercetări în
străinătate;
 reducerea categoriilor de salarizare pentru cercetătorii științifici de la 24 -13 la 3 categorii:
dr. hab./directori institu te, postdoctorat, doctoranzi (masterat); etc.
Astfel, noul sistem ar oferi motivație și tinerilor cercetători, deoarece suma salariului va
depinde nu doar de experiența în muncă, dar și de productivitate, adică rezultatele științifice se
vor transfera în e chivalent financiar, în salariu.
La fel, printre mecanismele de consolidare a situației tinerilor cercetători din țara noastră
pot fi amintite și pregătirea prin doctorat şi postdoctorat în cadrul universităţilor şi organizaţiilor
din sfera cercetării -dezvoltării . Astăzi, se caută căi de menținere a tinerilor în lumea științei și
inovării prin diverse programe și cursuri universitare. Ca să nu se piardă talentele în știință,
tineretul trebuie să fie motivat, inclusiv financiar, pentru că tine rii din ziua de azi vor totul și
deodată, sunt maximaliști.
Astfel, tinerii cercetători , pentru a -și dezvolta o carieră în activitatea de cercetare la nivel
avansat, după studiile de doctorat, pot beneficia de programe de formare postdoctorală. Această
tehnică este pe larg utilizată și în România, care în cadrul unui proiect de menținere a tinerilor în
știință a stabilit asemenea obiective ca [99]:

104  atragerea cercetătorilor post doctorali cu potenţial ridicat de atingere a excelenţei
ştiinţifice, în condiţi ile asigurării suportului financiar şi logistic necesar activităţilor de
cercetare;
 perfecţionarea cercetătorilo r post doctorali prin parteneriate active cu partenerii externi şi
interni, inclusiv prin efectuarea de stagii de cercetare/documentare în ţară/s trăinătate
urmărindu -se cu prioritate dezvoltarea abilităţilor manageriale în vederea valorificării
rezultatelor cercetării;
 creşterea impactului internaţional al rezultatelor cercetării ştiinţifice româneşti, prin
sprijinirea cercetătorilor în procesul va lorificării rezultatelor cercetării.
Din câ te se poate observa, și țările vecine adoptă politici orientate spre productivitate și
eficiență în cercetare, atragerea și s timularea talentelor în domeniu și, nu în ultimul râ nd
vizibilitatea pe plan internațion al a rezultatelor științifice autohtone.
Cu referire la acest subiect, putem menționa că stimularea financiară a postdoctoranzilor
din R. Moldova este reglementată, în prezent, de Regulamentul pentru organizarea și
desfășurarea programelor de postdoctorat, un regulament provizoriu, termenul de acțiune al
căruia se extinde pînă la aprobarea unui act normativ, respectiv, de către Ministerul Educației
[57].
În conformitate cu prevederile Regulamentului sus -menționat, persoana înmatriculată la
postdoctorat din contul bugetului de stat este eliberată din serviciu în baza ordinului de
înmatriculare, cu păstrarea locului de muncă în perioada studiilor. Postdoctorandul beneficiază
de bursă lunară care se calculează în mărim ea unui salariu mediu prim it piâ nă la înscrierea la
postdoctorat din mijloace bugetare. Iar pe durata realizării programului de postdoctorat,
postdoctorandul se poate încadra, prin cumul, în funcţia de cercetător ştiinţific în instituţii de
învăţământ superior sau î n organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării în conformitate cu prevederile
legislaţiei în domeniul muncii [57].
În Republica Moldova, în scopul motivării cercetătorilor cu cele mai bune rezultate
științifice , sunt acordate premii anuale, care sun t utilizate drept instrumente de motivare
financiară a tinerelor talente , și nu numai. Așadar, în scopul aprecierii şi stimulării activităţii
oamenilor de ştiinţă , Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de
Ştiinţe a Moldovei a instituit pre miile AȘM, fapt consemnat prin Hotărâ rea CSȘDT nr. 270 din
17.12.2015. Nominalizările, domeniile ştiinţifice şi numărul premiilor, care pot fi schimbate
anual, către data anunțării concurs ului, se stabilesc prin hotă riârea CSŞDT cu privire la concursul
pentru decernarea premiilor AŞM.

105 În conformitate cu Regulamentul cu privire la decernarea premiilor Academiei de Ştiinţe
a Moldovei, AȘM instituie următoarele premii [59, pct. 5] :
 Premiul „Savantul Anului”;
 Premiul „Tânărul Savant al Anului”;
 premii nominale: în domeniul biologie „Boris Melnic”(în anul cu cifră finală impară); în
domeniul inginerie „Dumitru Ghițu” (în anul cu cifră finală impară); în domeniul agicultură „Ilie
Untilă” (în anul cu cifră finală impară); în domeniul limbă și literatură „Grigore Vieru”(în anul
cu cifră finală impară); în domeniul social și economic „Paul Bran” (în anul cu cifră finală
impară); în domeniul medicină clinică „Constantin Țîbîrnă” (î n anul cu cifră finală impară);
Premiul pentru realizări științifice valoroase ale savanților din diasporă „Paul Goma” (în anul cu
cifră finală impară); în domeniul drept, științe politice, științe ale educației „Constantin Stere” (în
anul cu cifră finală pară); în domeniul chimie „Nicolae Gărbălău” (în anul cu cifră finală pară);
în domeniul arte „Maria Bieșu” (în anul cu cifră finală pară); în domeniul fizică „Andrei
Andrieș” (în anul cu cifră finală pară); în domeniul matematică și informatică „Vladimir
Andrunachevici” (în anul cu cifră finală pară); în domeniul biomedicină „Vasile Anestiade” (în
anul cu cifră finală pară).
De menționat că aceste premii se acordă pentru realizările științifice din ultimii 2 ani, iar
tuturor premianţilor li se conferă titlul de Laur eat al premiului AŞM, se înmâ nează diploma de
laureat şi un premiu bănesc, iar participanților la concurs li se conferă certificat de participare. La
nominalizarea Savantul Anului și Tânărul savant al anului prioritate se acordă realizărilor
valoroase ce au contribuit esenţial la dezvoltarea ştiinţei fundamentale şi aplicative, care au
impact asupra dezvoltării Republicii Moldova prin contribuţia la soluţionarea probleme lor ce ţin
de necesită ţile curente ale societăţii [59, pct. 12] .
Pentru anul 2016, AȘM a anunțat concurs pentru decernarea premiilor „Savantul Anului”,
„Tânărul S avant al anului” și 6 „Premii nominale”, fiecare în valoare după cum urmează [55]:
 „Savan tul Anului” – un premiu în mărime de 50 000 de lei;
 „Tânărul Savant al Anului” – un premiu în mărime de 20 000 de lei;
 „Premiile nominale” – șase premii a câte 30 000 de lei fiecare.
Pe lâ ngă premiile AȘM, pentru a aprecia contribuţia oamenilor di n ştiinţă, educaţie şi
cultură din ţară şi de peste hotare, specialiştilor din alte domenii de activitate la dezvoltarea
ştiinţei şi pregătirea cadrelor sunt instituite distincţiile de onoare ale Academiei de Ştiinţe în
următoarea ordine : Diploma AŞM, Diploma de onoare, Diploma de recunoştinţă, Diploma
„Meritul Academic”, Medalia „Nicolae Milescu Spătaru”, Medalia „Dimitrie Cantemir” [60].

106 Aceste distincții se oferă colaboratorilor Academiei de Ştiinţe cu sau fără titluri ştiin ţifice,
persoanelor particulare din ţară sau străinătate, colaboratorilor ştiinţifici din ţară cu titlu de
doctor în ştiinţe, doctor habilitat, membru corespondent sau membru titular ai Academiei de
Ştiinţe a Moldovei, colectivelor instituţiil or de cercetare pentru anumite aporturi în sfera științei
și inovării. Pentru colaboratorii instituţiilor subordonate AȘM, hotărârea CSȘDT cu privire la
conferi rea Diplomei AŞM, Diplomei de o noare, Diplomei de recunoştinţă, Diplomei „Meritul
Academi c”, Medaliei „Nicolae Milescu Spătaru” şi Medaliei „Dimitrie Cantemir” se
suplimentează cu un premiu în mărime de un salariu mediu lunar din contul mijloacelor
financiare ale instituţiei, în car e activează persoana decorată [60].
Analizâ nd posibilitățile de motivare financiară a cercetătorilor științifici din Republica
Moldova, putem afirma că statul nostru depune eforturi pentru a asigura fin anciar persoanele
care au hotărâ t să își dedice viața științei. Însă având în vedere condițiile și r ealitățile economice
în care se află țara noastră, aceste eforturi nu sunt întru totul suficiente pentru a răspunde tuturor
necesităților savanților sau a concura cu salariile din sectorul real al economiei.
Pentru a regla situația în domeniu, propunem un ele măsuri care, în opinia noastră , pot fi
aplicate în scopul susținerii financiare suplimentare a cercetătorilor științifici. Totodată,
consi derăm că motivarea, inclusiv cea financiară, ca modalitate de atragere și menținere a
oamenilor talentați în cerce tare, nu trebuie să se întâ mple în de trimentul statului. Astfel, ținâ nd
cont de aceasta, propunem, în calitate de potențială măsură de asigurare a statului împotriva
cheltuielilor nejustificate pentru realizarea studiilor de doctorat și postdoctorat, următ oarele:
considerăm oportun introd ucerea unor prevederi prin care doctoranzii și postdoctoranzii , ce au
urmat studiile în baza bugetului de stat să fie obligați să activeze un anumit număr de ani în
domeniul în care și -au desfășurat cercetările sau să rest ituie fie integral, fie parțial cheltuielile
pentru studii. Aici bineînțeles, poate apărea și riscul insuficienței locurilor de muncă conform
specialităților, însă atenuarea situației poate fi atinsă prin corelarea comenzii pentru instruirea în
baza bugetu lui de stat cu necesitățile de pe piața forței de muncă. Pe de altă parte, doctoranzii și
postdoctoranzii, care au susținut cu brio și în termen tezele, pot fi motivați prin asigurarea unui
loc de muncă în cadrul organizațiilor din sfera științei și inovăr ii. Astfel, s -ar rezolva o parte din
problemele cererii și ofertei de muncă, iar pe de altă parte , aceasta ar fi un stimul în plus pentru
candidați de a-și finaliza cu succes și la timp studiile.
Un alt instrument de motivare poate fi exemplificat prin spr ijinirea financiară cu burse a
doctoranzilor, care sunt antrenați în proiecte de cercetare, acest fapt i -ar determina să se implice
mai activ în ac tivitățile de cercetare, asigurâ nd totodată, un debut în cariera sa de cercetător
științific. Pe de altă part e, pot fi prevăzute și unele premii unice pentru cei care au articole

107 publicate în reviste cu factor de impact peste hotarele țării sau pentru publicații în ediții
recunoscute etc.
Crearea echipelor mixte, formate din cercetători cu experiență și tineri ce rcetători,
antrenate în cercetare ce ar finaliza cu publicații în reviste de prestigiu sau rezultate științifice
valoroase. Îmbinarea experienței acumulate în cercetare cu entuziasmul tinerilor poate crea o
simbioză perfectă pentru noi realizări.
În conclu zie, reiterăm faptul că în țara noastră există politici de stat, care sunt orientate fie
direct, fie tangențial spre promovarea principiilor de susținere și motivare financiară a
cercetătorilor științifici. Cu referire la cadrul normativ, se poate afirma c ă acesta este unul destul
de complex și este orientat spre găsirea eventualelor căi de creștere a locurilor de muncă,
dezvoltării potențialului intelectual, stopării migrației externe și a exodului de creiere etc., prin
dezvoltarea și consolidarea politici lor salariale, prin aplicarea diverselor instr umente
motivaționale, bazate atâ t pe mijloacele financiare existente în țară, câ t și pe atragerea fondurilor
internaționale.

3.2. Motivarea nonfinanciară și sporirea atractivității științei moldovenești
Odat ă cu dezvoltarea statelor, s -a impus reorie ntarea resurselor umane, observâ ndu-se că
oamenii au un orizont de aşteptare mult mai bogat, ce nu poate fi redus la nevoile recompenselor
financiare, ale securităţii muncii şi a le unei vieţi sociale de grup câ t mai bogată. Astfel, devine
tot mai tentantă ipoteza prin ca re omul nu este doar un simplu „ homo faber”, o fiinţă care
munceşte, care produce; el este, poate, înainte de orice, o fiinţă care tinde spre împlinirea sa ca
om, ca personalitate. Muncind, omul caută în muncă sensul propriei sale realizări, propriei sale
afirmări ca om. Drept urmare, se impune reproiectarea muncii ca atare, a progreselor de decizie
şi a sistem elor de control, în aşa fel încâ t oamenii să aibă şanse mai mari de a se regăsi pe ei
înşişi în muncă.
După cum afirmă și dr. hab. A.Bîrcă, trecerea la noua societate bazată pe cunoaştere
necesită schimbarea viziunii privind abordarea resurselor umane în cadrul organizaţiilor. Cu atâ t
mai mult, aceasta se impune în ţările ex -socialiste, inclusiv în Republica Moldova, în care
oamenii erau trataţi ca nişte „roboţi” de la care se solicita realizarea unor sarcini de muncă
direcţionate de către superiori , şi nu ca personalităţi, înzestrate cu valori, cunoştinţe şi abilităţi de
care ar putea beneficia organizaţiile în urma „ex plorării” eficiente a acestora [9, p. 30] .

108 Fig. 3. 1. Abordarea complexă a omului în cadrul organizaţiei
Sursa: Fig. 1.1. din Teza de dr. hab. Bîrcă A. Redimensionarea managementului resurselor umane în
contextul asocierii Republicii Moldova la uniunea europeană. [9].

Așadar, pornind de la abordarea complexă a omului în cadul organizației, prezentată de
A. Bîrcă (Fig. 3.1), observăm că resursele umane, prin complexitatea lor sunt capabile să
genereze performanța organizației, iar de calitatea potențialului uman din organizație depinde nu
doar succesul acesteia, ci și competitivitatea economică a întregii economii.
Totodată, superioritatea resursei umane faţă de celelalte re surse de care dispune o
organizaţie la un moment dat este argumentată de profesorul român O. Nicolescu prin [9, p. 30] :
 capacitatea resursei umane de a crea bunuri utile sub formă obiectuală sau intangibilă;
 creativitatea resursei umane, capacitatea de inovare, datorită căreia bunurile şi procesele
evoluează;
 eficienţa utilizării tuturor celorlalte forme de resurse depinde de eficienţa folosirii,
dezvoltării şi perfecţionării resursei umane.
Pornind de la cele prezentate anterior, în condi țiile unei dezvoltări ascendente, evidențiată
profund la nivel global, putem generaliza că pe piaţa muncii, calităţi precum creativitatea,
29
purtătorii grupei B(III) sunt persoane influențabile și flexibile, docile și tolerante,
străduitoare și creatoare, demonstrând o iscusință deosebită de a se concentra;
purtătorii grupei AB(IV) vizează persoane cu un raționalism și vocație evidente, cu
aptitudini de lider, capacități majore de organizare și individualitate, expresive și prudente
[87; p. 27 ].

Fig. 1.1. Abor darea complexă a omului în cadrul organizației
Sursa: Elaborată de autor.

Făcând referință la teoria prezentată mai sus, în cazul angajării unor persoane la procese de
producție monotone, unde, de regulă, se înregistrează cele mai multe erori, este oportun ca angajații
respectivi să facă parte din grupa sangvină A(II). Exponentul acestei teorii este considerat
cercetătorul nipon Tositaka Nomi, care, în lucrările sale, a dezvoltat o metodologie pentru așa-
numita „Fișa albă” a angajaților.
RESURSA UMANĂ
Diferențe individuale
Capacități fizice;
Abilități;
Inteligență;
Nivel de instruire;
Proveniență culturală
etc.

Atitudini
Facto ri culturali;
Stil managerial;
Politici de resurse
umane;
Calitatea vieții
profesionale etc.
Comportamentul
profesional
Caracteristici
personale;
Personalitatea;
Așteptări și
doleanțe etc.
Percepția despre
oameni
Caracterul distinctiv;
Capacitatea proprie;
Efortul depus;
Consecvența în timp
etc.
ABORDAREA COMPLEXĂ A OMULUI ÎN ORGANIZAȚIE
PERFORMANȚA ORGANIZAȚIONALĂ
OMUL

109 inteligenţa şi alte abilităţi intelectuale au început să fie p reţuite şi plătite mai bine decâ t forţa de
muncă brută. Unii autori subliniază chiar că se impune o reconsiderare a accepţiunii generale
legate de con ceptul de resurse umane, întrucâ t conţinutul muncii s -a schimbat radical. Succesul
unei comunități e determinat, printre multe altele, şi de calitatea resurselor umane, de procedurile
prin care se face atragerea şi menţinerea celor mai strălucite talente, care să realizeze cele mai
dificile sarcini cu acelaşi entuziasm cu care le realizează pe cele uşoare. În acest sens, definitorii
pentru resursele umane sunt: cr eativitatea şi capacitatea de iniţiativă, capacitatea de asimilare şi
folosire a tehnol ogiilor informaţionale şi a neo tehnologiilor.
Importanța potențialului uman din sfera științei și inovării pentru dezvoltarea unei
economii competitive bazate pe inovare şi transfer tehnologic este subliniată și în Foaia de
parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova . Cercetarea -dezvoltarea,
inovaţiile şi transferul de tehnologii, antrepr enoriatul bazat pe cunoştinţe su nt rezerve esenţiale
şi, practic, inepuizabile de dezvoltare a unei economii competitive. De aceea în ţările prospere
peste 70% din creşterea PIB -ului se realizează cu implicarea ştiinţei şi prin implementarea
realizărilor ştiinţifice, asimilarea tehnologiilor avansate, cunoştinţelor şi in formaţiei [66]. Dar
toate astea ar fi imposibil de realizat fără prezența principalului motor al progresului – Omul.
Un alt document care acordă atenție capitalului uman din sfera științei și inovării este
Strategia de cercetare -dezvoltare a Republicii Mo ldova pâ nă în 2020. Conform prevederilor
acestei Strategii, capitalul uman este principala premisă de dezvoltare a cercetării. Din acest
considerent, efortul principal trebuie să fie depus în atragerea şi promovarea persoanelor capabile
să genereze idei, s ă absoarbă noi cunoştinţ e, să creeze [65]. Autorii Strategiei menționează că
pregătirea resurselor umane pentru cercetare trebuie să înceapă câ t mai devreme, î ncă în sistemul
de învăţămâ nt preuniversitar.
Așadar, ar trebui să existe mecanisme nu doar de m enținere a potențialului științific
rămas în țară, dar și de atragere și motivare a celor care, în tendința de a -și asigura un trai decent
sau de a se afirma ca personalități , au fost nevoiți să părăsească hotarele țării.
În opinia noastră, un mediu prieln ic pentru realizarea cercetărilor științifice trebu ie să fie
atractiv, în primul râ nd, prin asigurarea respectării normelor deontologice. Deoarece omul de
știință poate crea și colabora liniștit, atunci câ nd știe că îi sunt asigurate drepturile de autor
asupra propriilor creații și că mediul cu care interacționează este ghidat de cele mai înalte
principii de profesionalism și etică.
În acest sens, o importanță deoseb ită prezintă Carta Europeană a cercetătorilor și Codul
de conduită pentru recrutarea c ercetătorilor. Carta Europeană a c ercetătorilor este un set de
principii şi de condiții generale care specifică rolurile, respo nsabilitățile și drepturile atâ t ale

110 cercetătorilor, câ t și ale angajatorilor şi/sau sponsorilor cercetătorilor. Scopul acestei Carte este
acela de a se asigura că natura relației dintre cercetători și angajatori sau sponsori conduce la o
activitate de succes în generarea, transferul și distribuirea de cunoștințe și de dezvoltare
tehnologică și la dezvoltarea carierei cercetă torilor. Documentul pro movează asemenea principii
precum libertatea de cercetare, responsabilitate profesională, apartenența la principii etice din
domeniul său de activitate, buna practică în cercetare, stabilitatea și permanența angajării,
egalitatea de șanse, accesul la consultanța pentru carieră, protecția drepturilor intelectuale etc.
[11].
Cel de -al doilea document, Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, constă într –
un set de principii și condiţii generale care trebuie u rmate de căt re angajatori şi/ sau sponsori ,
atunci câ nd numesc sau recrutează cercetători. Aceste principii şi condiţii trebuie să asigure
respectarea valorillor de tipul transparenţei procesului de recrutare şi a tratamentului egal pentru
toţi solicitanţii, în special avâ ndu-se în vedere dezvoltarea unei pieţe europene atractive, deschise
şi sustenabile. Aceste principii şi condiţii sunt complementar e celor expuse în Carta E uropeană a
cercetătorilor. Instituţiile şi angaj atorii care aderă la Codul de conduită îşi vor demonstra evident
angajamentul de a acţiona responsabil şi respectabil şi de a oferi condiţii cadru oneste
cercetătorilor, cu intenţia clară de a contribui la progresul Spaţ iului european pentru cercetare
[11].
Un exemplu de implementare în practică și ra cordare la principiile acestor două
documente europene poate fi considerat Universitatea de Stat a Moldovei, care la începutul
anului 2017, în scopul implementării Stra tegiei Resurselor Umane pentru c ercetători, a inițiat o
analiză internă. Analiza internă se axează pe cuantificarea anumitor indicatori pentru a determina
nivelul la care sunt aplicate principiile Cartei şi Codului pe cele patru dimensiuni -cheie în
instituţiile de ce rcetare -dezvoltare: Recrutarea deschisă a c ercetătorilor şi Portabilitatea
Granturilor; Securitatea Socială; Atractivitatea Condiţiilor de Angajare şi de Lucru; Dezvoltarea
Competenţelor Profesionale şi Oportunităţi de Pregătire a Cercetătorilor. În acest scop, prin
intermediul poștei electronice au f ost expediate mesaje de solicitare a completării unui chestionar
(a se vedea A nexa nr . 5), care ar depista nivelul de aplicare a principiilor sus -menționate.
Un alt exemplu este cel al Institutului pentru Dezvoltarea Societății Informaționale, care a
elaborat un Plan de Acţiuni pentru implementarea principiilor din Cartă şi Cod. Planul prevede o
serie de acțiuni, care sunt sistematizate în funcție de principii, cu sta bilirea responsabililor,
termene lor de realizare a acțiunilor și rezultatelor scontate. Astfel, pentru implementarea
aspectelor etice și profesionale , au fost prevăzute următoarele acțiuni: instruirea inter nă privind
Carta Europeană a c ercetătorilor şi Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor; elaborarea

111 Codului de etică al cercetătorului IDSI; supravegherea respectării practicilor, standardelor şi
principiilor fundamentale de etică; organizarea sesiunilor periodice de informare a angajaților
IDSI privind documentele de politici naționale, direcțiile de cercetare ale I DSI, planurile,
viziunea, obiectivele și proiectele; diseminarea sistematică a rezultatelor obținute pe pagina
oficială a institutului ( www.idsi.md ); încurajarea participării la diverse concursuri pentru tineri i
cercetători etc. Pentru asigurarea condițiilor de lucru și securitate la nivelul standardelor
europene, au fost prevăzute acțiuni, precum: respectarea prevederilor procedurilor Sistemului
Integrat de Manage ment; instituirea principiului „ Puterea celor 3: fiec are angajat poate îndeplini
3 funcţii, la fiecare funcţie să fie 3 angajaţi”; informarea angajaţilor privind drepturile de
sesizări/reclamaţii prin intermediul chestionarului de satisfacție a angajaților și alte instrumente;
participarea angajaţ ilor IDSI în cadrul comisiilor de lucru privind diverse probleme interne şi
externe etc. [133].
Vorbind despre existența normelor deontologice, ca factor motivațional pentru
cercetătorii științifici, trebuie să amintim și faptul că Consiliul Național pentru Atestare și
Acreditare a aprobat, în anul 2012, Codul de etică şi deontologie profesională a l cercetătorilor şi
cadrelor universitare [43]. Codul de etică are drept scop precizarea principiilor şi regulilor de
conduită morală şi profesiona lă obligatorii, stabilirea responsabilităţilor şi procedurilor naţionale
necesare pentru asigurarea conformităţii activităţilor ştiinţifice şi ştiinţifico -didactice din
Republica Moldova cu normele etice acceptate de către comunitatea ştiin ţifică internaţională.
Cadrul etic şi deontologic, definit de prezentul Cod, este aplicabil cercetătorilor şi cadrelor
universitare din Republica Moldova, care înaintează solicitări la CNAA sau desfăşoară activităţi
ce ţin de competenţa ac estuia, în cadrul proceselor de atestare a personalului ştiinţific şi
ştiinţifico -didactic sau de acreditare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării [53, pct. 3, 4] .
Printre principiile generale în activitatea ştiinţifică şi ştiinţ ifico-didactică, menționate în
prezentul Cod, pot fi amintite: principiul libertăţii de cercetare, demnităţii, integrităţii, precauţiei,
responsabilităţii şi binefacerii, atitudinii profesionale, bunelor practici şi a dezvoltării
profesionale continue, exploatării şi diseminării rezultatelor.
O altă posibilitate de motivare, distinctă de cea de a transfera bani în contul cercetătorilor
științifici, este de a satisface curiozitatea angajaților referitor la anumite subiecte. Aceasta
constituie, totodată, și o modalitate a conducerii organizației de a-și demonstra grija și atenția
față de colaboratorii săi. Sau altfel spus: personal informat – personal motivat. În acest sens,
prezintă interes motivarea cercetătorilor de a se implica în diverse proiecte, prin organizarea
informarea privind oportu nitățile de aplicare la acestea. Instrumentul respectiv, poate fi utilizat,
spre exemplu, la ședințele operative, în cadrul cărora să fie alocată o anumită perioadă de timp

112 pentru informare în această privință sau să se organizeze periodic anumite seminare tematice
informative.
Pentru a motiva nonfinanciar cercetătorii științifici din R. Moldova, aceștia pot fi
încurajați de către conducerea instituției, în care își desfășoară activitatea, în căutarea
posibilităților de interacțiune cu spațiul eur opean de c ercetare, contribuind astfel la formarea
personalului de cercetare la nivel european.
Menționăm că la nivel național există deja programul EURAXESS, care este o iniţiativă
unică, lansată de Comisia Europeană (Uniunea Europeană) pentru promovarea car ierelor de
cercetare şi facilitare a mobilităţii cercetătorilor din întreaga Europă. Crearea unei legături mai
strânse între reprezentanții acestui program și beneficiarii nemijlociți, pr in implicarea instituției
acolo unde tinerii cercetători nu se pot descurca de sine stătător, ar fi o su sținere a acestora în
cariera lor . Deși efectele benefice pentru cercetătorii științifici ai unei asemenea acțiuni sunt
estimate și în stimulare financiară, pentru instituția în care își desfășoară activitatea, aces t fapt nu
va impllica cheltuieli suplimentare.
EURAXESS – cercetă torii în mişcare – este o iniția tivă cu adevărat pan europeană, ce
oferă o multitudine de informații cu privire la instituirea carierei în cercetare în Europa. Această
platformă acordă asisten ță personalizată cercetăt orilor care se deplasează către/ şi din Europa,
precum și informații relevante cu privire la drepturile și obligațiile cercetătorilor, angajator ilor și
finanțatorilor acestora [39].
Academia de Ştiinţe a Moldovei a semnat la 3 oct ombrie 2011 Declaraţia de Angajament
a Membrilor Serviciilor Reţelei EURAXESS. Prin această Declaraţie, instituţia auxiliară a AŞM
– Centrul Proiecte Internaţionale, a fost desemnată în calitate de instituţie gazdă şi de legătură a
Serviciil or de Reţea EURAXESS din Republica Moldova, cu scopul creării şi menţinerii
portalului EURAXESS – Republica Moldova (www.euraxess.md), ca instrument de promovare a
acestei iniţiative. Ca urmare a configurării Reţelei Serviciilor programului de mobil itate
EURAXESS din Moldova în anul 2015, aceasta de la numărul de 11 Puncte Locale de Contacte
a crescut la 25, pe lângă aceasta a avut loc şi deschiderea oficială a două centre regionale de
servicii EURAXESS – Centru (Academia de Ştiinţe a Moldov ei, Centrul Proiecte Internaţionale)
şi Sud (Universitatea de Stat din Comrat). Centru l regiona l Nord (Universitatea „ Alecu Russo”
din Bălţi) a fost deschis oficial în 2016. Reţeaua constituie instrumentul de promovare a carierei
de cercetare şi fac ilitarea mobilităţii cercetătorilor din întreaga Europă, oferind asistenţă
individuală cu privire la problemele administrative, legale, acomodare, cursuri etc. [106, p. 186] .
Crearea serviciului de asistenţă ( Help –Desk ) pe portalul naţional www.euraxess.md a
asigurat asistenţa şi consultanţa a peste 30 de persoane din străinătate , inclusiv membrilor

113 Diasporei ştiinţifice din Moldova, care au fost motivaţi să efectueze stagii de muncă, schimb de
experienţă în Moldova. Pe lângă a cordarea asistenţei, pe portal se plasează periodic noutăţi,
informaţii utile vizitatorilor care accesează site -ul dat [106, p. 187] .
O altă realizare a iniţiativei programului de mobilitate EURAXESS la nivel naţional a
fost stimularea instituţii lor de cercetare din R. Moldova să subscrie la standardele „Strategiei de
resurse umane pentru cercetători” ( Human Resources Strategy for Researchers – HRS4R ), un
instrument care ajută angajatorii şi finanţatorii din sfera cercetării să aplice princ ipiile Cartei și
Codului în practică, definind astfel drepturile şi obligaţiile acestora, ceea ce a dus la obţinerea
logoului „Excelenţa în cercetare” şi, prin urmare, la creşterea transparenţei, vizibilităţii şi
prestigiului la nivel internaţ ional a instituţ iilor beneficiare ale acestuia [106, p. 187] .
Un semn major al recunoașterii importanței, eficienței și succesului Rețelei Naționale de
Servicii a fost includerea țării noastre în programul „EURAXESS – on tour”, ce a cuprins 34 de
oraşe d in 16 ţări europene, inclusiv Belgia, Elveţia, Franţa, Muntenegru, Portugalia, România
etc., ajungâ nd la 5 noiembrie 2015 și la Chișinău, pentru a oferi tinerilor cercetători informaţii
despre pașii necesari pentru integrarea în peisajul cercetării şi inov ării, oferit d e Spațiul
European de Cercetare [51].
O altă modalitate de a crește atractivitatea științei și inovațiilor pentru societate și a
consolida poziția și imaginea cercetătorilor științifici, de a -i motiva să își continue activitatea
este organiz area evenimentelor de anvergură, orientate spre popularizarea științei.
Printre asemenea evenimente poate fi amintită Noaptea Cercetătorilor Europeni, care se
înscrie în seria evenimentelor Marie Curie și își propune să arate publicului larg ce înseamnă s ă
fii cercetător și cât de interesantă poate fi munca de cercetare. Evenimentul oferă oamenilor de
ştiinţă şansa de a intra în legătură cu publicul, iar vizitatorilor şansa de a descoperi universul
ştiinţei şi oam enii din spatele experimentelor [90].
Noapt ea Cercetătorilor Europeni este unul din cele mai renumite inițiative ale Uniunii
Europene, în care se sărbătoreşte ştiinţa. Evenimentul se desfăşoară, concomitent, în peste 300 de
oraşe europene, în luna septembrie a fiecărui an. Republica Moldova a marca t pentru prima dată
Noaptea Cercetătorilor Europeni în 2013, fiind urmată de edițiile din 2015 și 2016. Vizitatorii au
avut ocazia să vadă cum e să fii cercetător, să participe la experimente interactive și distractive,
să se refugieze în laboratoare, amen ajate special cu acest prilej, chiar în scuarul Academiei de
Științe, să fie implicați în diverse concursuri. Tinerilor li s -a oferit oportunitatea de a dialoga cu
renumiți oameni de știință, să descopere împreună lumea, frumusețea și tainele științei, în
speranța că atmosfera prietenoasă creată îi va încuraja să urmeze o carieră ştiinţifică [135].

114 La prima ediție a evenimentului, în anul 2013, au fost prezenți mai mulți oficiali printre
care și președintele Parlamentului Ig or Corman. Acesta a declarat că Republica Moldova a făcut
un pas important spre integrarea comunității sale științifice în cea europeană, iar o țară modernă
și civilizată nu poate exista fără știință, cercetare și inovare, și că de acum încolo și Chisinăul va
participa la construcția hă rții științifice a Uniunii Europene [91].
Astfel, în anul 2016, Noaptea Cercetătorilor Europeni, a fost organizată în cadrul
proiectului Suport financiar acordat Republicii Moldova pentru participarea la Programul -cadru
HORIZON 2020, GA:2014/346 -992 și s -a desfășurat sub egida Academiei de Ştiinţe a
Moldovei, Centrului Proiecte Internaţionale şi Agenţiei de Logistică „Age Quod Agis” cu
participarea instituţiilor d e cercetare şi celor de învăţămâ nt superior. Evenimentul a reunit
oamenii de ştiinţă cu publicu l larg, care au interese comune şi care încearcă să combine
cunoştinţele din domenii specifice într -un mod amuzant şi prietenos. Timp de o sea ră ştiinţa a
evadat din labo ratoare în scuarul Academiei de Ştiin ţe a Moldovei, unde copiii de vâ rstă
preşcolară , adolescenţi, tineri şi adulţi au avut oportunitatea de a particiva activ în desfăşurarea
experimentelor spectaculoase şi distractive, la prezentarea produselor obţinute din materiale
reciclabile şi discuţii cu toţi participanţii , indiferent de nivelul preg ătirii lor ştiinţifice , ceea ce a
dus, speră organizatorii, la încurajarea tinerilor să urmeze o car ieră ştiinţifică [89].
Pe lâ ngă Noaptea Cercetătorilor, a fost lansat și evenimentul „Science Slam”, organizat
cu sprijinul nemijlocit al Rețelei Naționale de Servicii EURAXESS. Astfel, publicul local
interesat de cercetare și creativitate a făcut cunoștință cu un format inedit de diseminare a ideilor
științifice: o formă de comunicare științifică, o riginară din Germania, care a câ știgat popularitate
în între aga lume prin a prezenta cercetarea într -un mod distractiv, creativ și ușor de înțeles, deci
practic „opus” formelor clasice, pre cum conferințele sau congresele [51].
Din anul 2008 şi până în prezent acesta se desfăşoară în Marea Britanie, Elveţia, Suedi a,
Luxemburg, Rusia, Finlanda, Danemarca şi Austria. În Republica Moldova evenimentul a fost
lansat în anul 2014, fiind organizat de Academia de Științe a Moldovei în parteneriat cu Centrul
Proiecte Internaţionale, Reţeaua Punctelor Naţionale de Contact pe ntru proiectul H2020 şi DAS
Solutions [25]. De menționat că recent, Science Slam Moldova a ajuns la cea de -a IV-a ediție, de
fiecare dată lărgindu -și audiența și, implicit, popularitatea.
Așadar, Science Slam Moldova este un concurs unde cercetătorii își p rezintă propriile
proiecte într -o manieră cât mai simplă și originală. Ei au doar 10 minute pentru a explica
rezultatul propriei activități. Scopul evenimentului este de a informa toți curioșii despre ce se
realizează nou și interesant în știința din Repub lica Moldova [77]. În anul 2015, câ știgătorul

115 concursului a plecat acasă cu trofeul Science Slam Moldova și cu un certificat cadou cu ajutorul
căruia va putea pleca gratis, timp de cinci zile, la orice conferință științifică din lume [124].
Este cert fapt ul că personalul din sfera științei și inovării deține un bagaj eno rm de
cunoștințe, practic unic e în felul său, în fiecare di ntre domeniile practicate. Cu toate aceastea,
cercetătorii științifici pot fi încurajați să participe la diverse mese rotunde, ate liere de lucru,
schimburi de experiență, seminare, conferințe științifi ce sau cursuri de dezvoltare profesională.
Participarea activă în cadrul acestor manifestări științifice (indiferent de anvergura acestora) va
contribui la perfecționarea capacităților existente, la acumularea de noi cunoștințe, la
consolidarea poziției pe arena științifică sau simplu la degajarea cercetătorului și crearea unui
moment „de respiro”, pentru a mări productivitatea și eficiența activității sale.
În acest scop, ar putea fi creat, pe pagina web a instituțiilor de cercetare sau pe site -ul
oficial al AȘM, un compartiment dedicat oportunităților de dezvoltare profesională, care ar
conține informații despre organizarea diverselor studii, cursuri, atelie re etc. Un bun exemplu, în
acest sens, poate fi considerat serviciul public din Republica Moldova. Astfel, pe site -ul
Cancelariei de Stat al Republicii Moldova www.cancelaria.gov.md sunt plasate informații despr e
dezvoltarea profesională a funcționarilor publici. Rubrica „Dezvoltare profesională” conțin e
informații despre programe de instruire, cursuri de dezvoltare profesională internațională,
programe de masterat, burse de studii, schimburi de experiență, cursu ri gratuite de limbi străine
etc. [170]. Crearea unei asemenea rubrici nu a implicat costuri suplimentare, deoarece
actualizarea rubricii este pusă în sarcina funcționarilor din cadrul Cancelariei de Stat, iar
beneficiile sunt resimțite de întregul sistem. În așa mod, orice funcționar public, care este
cointeresat să urmeze anumite cursuri de dezvoltare profesională poate accesa rubrica respectivă,
având la dispoziție informație actuală și utilă pentru acest domeniu.
Ar fi bine ca și cercetătorii științifi ci să aibă posibilitatea, prin accesarea unui singur link,
să obțină informații referitor la toate op ortunitățile de dezvoltare, deoarece în condițiile în care
știința și tehnica se dezvoltă în ritm accelerat, valorificarea optimă a resurselor naționale, g radul
de prosperitate și civilizație depind în proporție considerabilă , inclusiv de nivelul de cultură și de
instruire a l angajaților.
Pentru a ridica prestigiul și a consolida spiritul de apartenență la o anumită instituție de
cercetare, pot fi organizate diverse manifestări științifice care să promoveze profesionalismul
unui anumit colectiv de cercetare. Drept urmare, person alul se va simți mâ ndru că face parte
anume din acest colectiv, va spori prestigiul instituției și va spori atractivitatea acesteia.
În calitate de exemplu de astfel de manisfestări ar putea servi Conferința internațională
științifico -practică „Creşterea economică în condiţiile globalizării: modele de dezvoltare

116 durabilă”, organizată de Institutul Național de Cercetări Economice. În anul 2015 a fost
organizată cea de -a zecea ediție a Conferinței, la care au participat mulți oaspeți de onoare.
Conducerea AȘM a felicitat colectivul Institutului Naţional de Cercetări Economice pentru
entuziasmul de care dă dovadă şi graţie cărui fapt asigură perpetuarea deja de un deceniu a
acest ui eveniment ştiinţific, exprimâ nd certitudinea că lucrările conferinţei vor culmina cu
constatări şi recomandări de mare valoare pentru precedenţii politici şi , în ultimă instanţă , vor
contribui la un importan t obiectiv urmărit de societatea noastră – creşterea economică şi
creşterea bunăstării populaţiei [14].
Cu ocazia aniversării, din partea CSŞDT, mai multor cercetători care au înregistrat
succese nota bile în domeniu, le -au fost înmâ nate Diploma Meritul Aca demic şi Diploma de
Recunoştinţă a AŞM. De asemenea, în cadrul evenimentului, au fost semnate două acorduri de
colaborare – cu Institutul de Economie Naţională din România şi cu Universitatea Româno –
Germană din Sibiu, România, precum şi Memorandumul de înţ elegere cu Institutul de Afaceri
Externe şi Comerţ din Ungaria. Părţile semnatare au exprimat convingerea că acordurile vor
oferi un cadru generos şi bune auspicii pentru obţinerea realizărilor superioare în munca de
cercetare, prin diferite forme de colab orare – de la schimb de cercetători şi lucrări comune, la
participări în cadrul proiecte lor naţionale şi internaţionale [14].
Din câ te putem observa, cuvintele de felicitare adresate din partea conducerii AȘM,
semnarea acordurilor anume în cadrul eveniment ului, periodicitatea organizării Conferinței,
prezența oaspeților de onoare și acordarea unor diplome, toate aceste a ridică imaginea in stituției
și mândria personalului pentru apartenența la aceasta, realizâ ndu-se asftel motivarea resurselor
umane.
Bineînț eles că, pe lâ ngă aceste modalități de motivare nonfinanciară, adaptate la
specificul sferei științei și inovării, cercetătorii științifici pot fi motivați și prin metode mai
generale, care ar putea fi aplicate față de orice colectiv, indiferent de sfera d e activitate a
acestuia.
Una dintre aceste metode poate fi t eambuilding la birou. Acesta este un concept relativ
nou. El se referă la acele activități care pot fi făcute la birou și au în vedere îmbunătățirea
atmosferei de lucru, creșterea coeziunii echip ei și sudarea relațiilor de echipă. „Teambuilding la
birou” nu este numai o „soluție de criză”, ci poate fi o stare permanentă care are efecte benefice
asupra angajaților. În primul râ nd, prin acest gen de activități se realizează motivarea
non-financiară a angajaților, iar un efect direct al motivării non financiare duce automat la
fidelizarea angajaților și la creșterea performanței acestora. Unele idei pot necesita alocații
financiare, nu neapărat prea mari, însă efectele acestora nu se vor l ăsa așteptate, spre exemplu: o

117 steluță aurită sau un mesaj de mulțumire p e computerul angajatului, un prâ nz de întâmpinare
pentru colegii nou -veniți, un picnic cu toți colegii din echipă, mulțumiri scrise de manager , pizza
party cu tot departamentul etc . [120].
Fiecare dintre noi știe că un med iu de lucru mai plăcut generează performanța. O
atmosferă placută face ca oamenii să lucreze cu placere, cu drag, ajung la birou cu inima
deschisă și pleacă (chiar dacă sunt obosiți) cu zambetul pe buze. Cu toții știm că un moral ridicat
trece mai usor peste obstacole și găsește soluții inovatoare pentru orice probleme care apar. Cu
cât sunt mai mulți oa meni cu un moral ridicat, cu atâ t șansele ca acesta să se extindă sunt mai
mari. Uneori într -un departament este de ajuns o singură persoană cu un moral foarte ridicat
pentru a ridica mora lul tuturor celorlalți angajați. Alteori este de ajuns ca un angajat să aibă un
moral foarte scăzut , astfel încat să -i „infecteze” pe toți ceilalți angajați. Prin urmare, soluția este
simplă, anume, în fie care echipă trebuie să existe câte un catalizator [118].
Relația dintre angajat și angajator constituie un factor de maximă motivare pentru
angajat. Nu ne referim aici neapa rat la prietenie ci, în primul râ nd la recunoaterea meritelor
atunci câ nd este cazul. Angajatul vrea să fie apreciat, vrea să vadă că cineva observă progresele
sale, astfel că recunoașterea, de preferat publică, a meritelor sale contează enorm. Așadar ,
angajatul va fi mult mai motivat, mult mai eficient, mult mai performant. Acest lucru nu costă
nimic, e vorba doar de un minut din viața angajatorului o dată pe săptămâ nă [119].
Nu în ultimul râ nd, este importantă și stimularea angajaților prin crearea condițiilor
optime, concurențial bune de muncă. Crearea unui mediu favorabil de muncă este un factor
primordial în crearea unui climat sti mulator de performanţă. Dacă la locul de muncă este foarte
frig sau foarte cald, nu este curat, echipamentele tehnice lasă de dorit, programele folosite sunt
depăşite, este foarte dificil să cultivi dăruinţă şi pasiune la angajați. Într -un bir ou friguros nici cel
mai dotat angajat nu poate produce ce se a şteaptă de la el, mai ales câ nd în biroul managerului
funcţionează sistemul de încălzire sau aparatul cu aer condiţionat. Motivaţia angajatului este mai
sporită , atunci ciâ nd sănăta tea, confortul şi echipamentele tehnice sunt asigurate cel p uţin la un
nivel minim necesar [81].
Analizâ nd formele de motivare nonfinanciară, aplicabile cercetătorilor științifici din
Republica Moldova, propunem o schemă ce exemplifică posibilele efecte ale motivării
nonfinanciare aplicate față de cercetătorii științifici.

118

Fig. 3 .2. Efectele motivării nonfinanciare
Sursa: Elaborată de autor .
De regulă, motivarea personalului revine departamentului de resurse umane, care de cele
mai multe ori are nobila misiune de a realiza această funcție de motivare. În opinia mai multor
autori, funcţia de motivare cuprinde acele activităţi care vor stimula angajaţii pen tru obţinerea
unor rezultate câ t mai înalte, fapt ce va conduce la realizarea obiectivelor organizaţionale şi, în
acelaşi timp, la satisfacerea nevoilor angajaţilor. În opinia lui A . Bîrcă , realizarea cu succes a
acestei funcții presupune mai multe sarcini și atribuții: administrarea și monitorizarea proiectării
şi reproiectării posturilor de muncă; determinarea criteriilor și factorilor de dificultate în procesul
de evaluare a posturilor; identificarea metodelor ce vor fi aplicate în procesul de evaluare a
posturilor; identificarea criteriilor și metodelor de evaluare a performanţelor profesionale ale
angajaţilor; participarea la elaborarea și implementarea strategiei, politicii și sistemului de
recompensare a personalului; stabilirea criteriilor ce vor servi drept bază pentru diferențierea
salariilor angajaţilor; propuneri de introducere în sistemul de recompensare a personalului a
diferit elor tipuri de recompense, financiare și non financiare, în funcție de doleanțele angajaților;
aplicarea de diferite sancțiuni angajaţilor care au înregistr at abateri disciplinare etc. [9, p. 58] .
Pentru aplicarea cu succes a m otivărilor non financiare, managerii trebuie să pună la punct
un plan, care să includă mai multe tehnici și strategii. Cele mai frecvente metode manageriale de
motivare includ implementa rea unui sistem de recompensă și recunoaștere ( Rewards and
Recognition ), în concordanță cu politicile companiei și cultura organizatională, pe o perioadă
lungă de timp, precum și conceperea unui plan pe verticală a recunoașterii (manager -angajat),
dar și pe orizontală (angajat -angajat) [79].
În asemenea condiții, am considerat oportună, elaborarea unui m odel de Program de
motivare non financiară a angajaților din sfera științei și inovării (în continuare – Program) , care
ar putea fi preluat la necesitate și completat de către organizațiile de cercetare, în scopul

119 stimulării personalului său (Anexa nr. 6) . Programul de motivare non financiară a angajaților
propus de către autor conţine un set de teh nici şi acţiuni de motivare non financiară, având drept
scop creşterea productivității și calității muncii, precum și sporirea performanţei profesionale a
angajaților . Întru asigurarea realizării scopului Programului , se propun următoarele obiective:
sporirea și menținerea motivaţiei angajaților pentru atingerea scopul ui gen eral în activitatea
instituției, creşterea performanţelo r profesionale ale personalului, îmbunătăţirea climatului
psihosocial în cadrul colectivului și, nu în ultimul râ nd crearea şi menţinerea unei echipe
eficiente în cadrul instituției. Documentul se bazează pe asemenea principii precum
automotivarea conducătorului , corelarea obiectivelor organizaționale cu cele individuale,
stabilirea factorilor motivaționali pentru fiecare angajat/grup de angajați, r ecunoașterea rolului de
proces al mo tivării, u tilizarea sistemelor organizaționale în sprijinul motivării angajaților.
De menționat că acest Program a fost implementat cu succes în cadrul Ministerului
Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Republica Moldova.
În concluzie, am vrea să reiterăm importanța existenței unui asemenea document la nivel
de fiecare instituție de cercetare. Aceasta ar demonstra o dată în plus atitudinea conducerii față
de angajați, importanța acestora pentru instituție și nu numai, ar regla relațiile interperson ale, ar
contribui la crearea unui climat organi zațional favorabil cercetărilor și, nu în ultimul râ nd ar
spori productivitatea și eficiența muncii.
În concluzie, se poate afirma că diversitatea și prezența formelor de motivare
nonfinanciară a cercetătorilo r științifici depinde în exclusivitate de creativitatea, dorința și
nivelul de implicare a întregii in stituții. Un lucru este cert că, indiferent de forma de motivare
aleasă, aceasta trebuie să fie adaptată scopului și obiectivelor generale ale instituției , caracterului
și specificului culturii organizaționale, posibilităților și așteptări lor atât ale angajatorului, câ t și
ale angajaților. Deoarece ceea ce poate funcționa perfect într -o instituție, poate fi absolut
inacceptabil pentru alta. În unele organiz ații va funcționa perfect sistemul de motivare prin
acordarea diplomelor și semnelor de recunoștință, alt colectiv se va simți împlinit prin
organizarea și participarea la manifestări științifice de anvergură, prin care să își promoveze
imaginea, pe de alt ă parte , vor fi și echipe pentru care va fi indispensabil asigurarea condițiilor
de muncă, prezența echipamentului tehnic performant și asigurarea facilităților din partea
conducerii. Important este să se țină cont de faptul că nu există metode de motivare unic
aplicabile pentru toate colectivele și că, dacă una dintre metodele alese nu a adus rezultatul
scontat, aceasta nu înseamnă că nu este bună, ci doar nu este compatibilă cu mediul pentru care a
fost aplicată.

120 3.3. Impactul cercetării -dezvoltării -inovă rii asupra creșterii economice: model de calcul
Colaborarea internațională a căpătat o importanță majoră în condițiile extinderii
procesului de globalizare. Totodată, globalizarea a contribuit la schimbul de cunoaștere explicită
și crearea unei comunități ştiinţifice internaţionale puternice, fără însă a reduce importanţa pe
care complexul de factori locali o are în adaptarea şi valorificarea cunoaşterii. În acest mediu
colaborativ şi competitiv în acelaşi timp, semnificaţia excelenţei a cunoscut o creştere
exponenţială. Entităţile şi indivizii care atin g acest nivel devin extrem de valoroşi, av ând
capacitatea de a atra ge resurse şi de a influenţa atât mediul ştiinţific, câ t şi sistemele socio –
economice. Din a numite considerente, statele dezvoltate depun eforturi pentru a atrage oamenii
de ştiinţă şi , totodată , de a atinge masa critică de cercetare în domenii strategice [132].
Scopul principal al unei naţiuni este de a atinge un standard în creştere de existenţă
pentru cetăţenii săi. Capacitatea de a atinge un astfel de nivel de dezvoltare depinde nu numai de
competitivitate, dar şi de productivitate a cu care resursele naţionale, forţa de muncă şi capitalul
sunt ocupate. Productivitatea este primul determinant pe termen lung al standardului de viaţă al
unei naţiuni. Nici o naţiune nu poate fi competitivă în toate domeniile. Fireşte , ar fi bine
caresursele să fie lansate în cele mai productive domenii [137, p. 10] .
Productivitatea și competitivitatea internaţională a unei ţări depind de rapida acumulare a
cunoașterii și de transferul efectiv al tehnologiilor și a experienţei pozitive. Peters L. Daniels a
încercat să găsească o dependenţă î ntre cheltuielile de cercetare -dezvoltare -inovare (CDI) și
variaţia exporturilor mondiale. Studiul a fost efectuat de Peters L. Dani els pe trei categ orii de ţări
[101] :
– puternic industrializate (SUA, Anglia, Canada, Franţa, Germania etc.);
– recent industrializate (Coreea de Sud, T hailanda, Malay sia);
– în curs de dezvoltare (Argentina, Chile, Columbia etc.).
În conformitate cu concluziile acest ui studiu, care a fost elaborat pe baza datelor statistice
din anii 1978 – 1988, se arată că nu există o relaţie explicită între cheltuielile de CDI și variaţia
exportur ilor, respectiv, variaţia PIB – ului. Totuși, s -au observat două feno mene in teresante. În
primul râ nd, multe dintre ţările puternic industrializate (SUA, Anglia, Franţa, Elveţia și Belgia)
au avut căderi mari ale exporturilor, în pofida investiţiilor mari în CDI. În schimb, trei dintre cele
mai dinamice ţări din Asia de Est (Singapore, Coreea de Sud și Japonia) au avut câ știguri imense
din export, în urma inve stiţiilor efectuate în CDI . Deși este greu de gener alizat această
observaţie, ea totuși sugerează evidentele influenţe ale transferului de înaltă teh nologie asupra
crește rii exporturilor [101] .

121 Există o relaţie binecunoscută dintre creşterea economică, competitivitate, productivitate
şi investiţiile în cercetare -dezvoltare (C&D). Această relaţie este datorată în spe cial influenţei
semnificative a investiţiilor în C&D asupra creşterii productivităţii, ca determinant major al
competitivităţii şi creşterii economice [121]. Dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale
presupune şi participarea la schimburile economice internaţionale pentru a utiliza oportunităţile
de valorificare suplimentară a resurselor materiale şi umane. Dar, participarea la schimburile
internaţionale depinde de gradul de dezvoltare, structura şi funcţiile interne ale factorului
naţional în corelaţie cu situaţia econ omică mondială la un moment dat [28].
Economia Republicii Moldova este o economie mică, deschisă pentru pieţele de bunuri şi
capital. Interminabila trecere la economia de piaţă, condiţionată de reformele structurale lente,
instabilitatea p olitică, condiţiile climaterice au impactat considerabil dezvoltarea economică a
țării. În condiţiile în care bugetul ţării este auster, populaţia săracă, resursele energetice limitate,
este necesară o abordare netradiţională privind creşterea economică de lungă durată. Şi anume,
accent ul necesită a fi pus pe sectorul cercetare -dezvoltare în aspectul inovaţional în vederea
implementării noilor tehnologii autohtone.
Urmare a celor expuse, la cercetarea situaţiei actuale şi a celei de perspectivă, se va
accede la examinarea modelelor de pr ognoză ce ţin de modelarea creşterii economice în condiţii
deterministe şi stocastice, metodelor de optimizare şi metodelor econometrice. De menționat că
această clasă de modele a fost elaborată de Romer în 1990 [161]. O atenţie specială fiind
acordată imp licării sectorului de C&D în procesul de creare a noi lor produse, îmbunătăţirii
produselor existente și aplicărtii tehnologiilor noi la fabricarea bunurilor.
În model ul analizat, autorul distinge trei segmente de bază: cel al producerii finale,
segmentul b unurilor intermediare (care sunt diversificate pe orizontală) și segmentul C&D. În
calitate de bunuri intermediare vor fi bunurile inovative, care se folosesc la fabricarea produsului
final.
Astfel, autorul își propune să analizeze în ce măsură diversitat ea bunurilor intermediare,
adică a bunurilor inovative influ ențează productivitatea totală a factorilor (PTF) și , respectiv ,
determină creșterea venitului, adică dezvoltarea economică. De menționat că toate bunurile
intermediare, indiferent de natura lor, sunt importante pentru determinarea PTF. Drept urmare,
dacă bunurile inovative cunosc o specializare mai largă, acest lucru va determina creșterea
PTF-ului?
Pentru a determina această interdependență, să admitem, pentru început, că fiecare
salariat S al unui agent produce câ te un anumit număr Nt de bunuri inovative (intermediare) xt
într-un moment de timp , iar echilibrul de lungă durată este caracterizat de o simetrie, în care

122 numărul total de salariați angajați la fabricarea intrărilor (a produsului finit) va fi constant, și
anume:
S= Nt xt (3.1)
La fabricarea unui produs final Zt, trebuie de luat în considerație atâ t cantitatea bunurilor
inovative, diversitatea acestora sau , cu alte cuvinte , specializarea lor, cât și durata de așteptare a
producerii inovației:
Zt=xita
0Ntòdi
,
1>a>0 (3.2)
Cu referire la diversitatea bunurilor intermediare
a , autorul menționează că în cazul în
care
a devine mai mare, substituția intrărilor devine , și ea, mai mare, iar atunci câ nd bunurile
devin de o substituție perfectă, adică dispare specializarea acestora,
a=1.
În situația analizată, funcția de producere a produsului finit ar putea fi redusă la
Zt=Nt1-aSa
. (3.3)
Ceea ce demonstrează că creșterea numărului de bunuri noi Nt create prin activitatea de
C&D, determină creșterea numărul ui produselor finite, altfel spus ghidează creșterea venitului
sau, cu alte cuvinte – cu câ t bunurile inovati ve sunt mai specializate, cu atâ t se promovează
creșterea, iar în cazul în care bunurile sunt perfect substituibile, adică nu există diversitate,
a =1,
nu se înregistrează creștere.
Acum, ce se întâ mplă pe segmentul de C&D, în baza acestui model. Dacă cercetătorul
științific inventează diversitatea i, el devine unicul produ cător al bunului respectiv și câ știgă un
anumit profit
p în orice moment de timp, pe perioada de protecție a brevetului său. Cu toate
acestea, inovația creată este echivalată cu o anumită valoare, pe care o vom nota cu Vt, și poate fi
definită ca valoare prezentă discontată a viitorului flux de profit, exprim ată prin formula
. (3.4)
În echilibru, pentru salariați nu are importanță sfera de activitate, respectiv pentru
valoarea unui bun produs, indiferent că este un bun inovativ sau de altă natură, cîștigul
salariatului va put ea fi estimat ținînd seama de valoarea bunul ui produs, în cazul nostru a
inovației Vt cuantificată la numărul de bunuri produse, și Nt
dNtVt=wt
. (3.5)
Ținând cont de faptul că în sistemul autohton al C&D, la un moment dat, există un număr
Ct de cercetători științifici care generează un număr de
dNt intrări noi, din care se obține un
anumit profit, numărul diverselor produse inovative (intrări noi), generate de fiecare cercetător
științific , poate fi calcul at în felul următor:

123 . .
.
Nt=dNtCt sau
Nt
Nt=dCt
(3.6) (3.7)
Din această relație reiese că numărul de cercetători determină , într-o manieră direct
proporțională , numărul produselor inovative, astfel profitul util izat, prezentat sub aspectul
câștigului cercetătorului raportat la numărul de produse inovative create poate fi ilustrat prin
următoarea formulă:
pt=wt*Ct
Nt-Vt
(3.8)
Drept urmare, profitul din crearea bunurilor inovaționale poate fi dedus din diferența
dintre câ știgurile cercetătorilor la producerea unui anumit număr de intrări inovative și valoarea
inovației create. Din această relație se observă că numărul cercetătorilor condițion ează pozitiv
profitul, volumul căruia determină , la râ ndul său, creșterea economică.
În continuare, autorul propune introducerea unor variabile concrete în relațiile
identificate, pentru a demonstra că cifra profitului capătă o valoare pozitivă, deci aduce creștere
economică. Astfel, dacă e să presupunem că 3 cercetător i științific i au creat bun uri inovativ e Q,
valoarea cărora este de 20 de unități de valoare ( uv), iar pe parcursul a 1 lună se prod uc 15
bunuri inovative, adică Nt=15, atunci utilizâ nd relați a (3.5) , câștigul din producerea acestor
bunuri va fi
15Q=20 uv*15=300 uv. (3.9)
Pentru a determina care va fi profitul pentru 1 lună din producerea acestor bunuri
inovative , se va utiliza relația (3.8) :

pt=300uv*3
15-20uv =40 uv. (3.10)
Dacă presupunem că în cadrul instituției vor fi 15 cercetători științifici care cre ează Q
bunuri inovative, profitul pentru luna curentă ar crește, și anume:
pt=300uv*15
15-20uv
=280 uv. (3.11)
Observăm că dacă numărul cercetătorilor a crescut de 5 ori, profitul s -a mărit de 7 ori.
Această relație demonstrează că numărul cercetătorilor științifici, care produc o anumită cantitate
de bunuri inovative, este direct proporțional cu obținerea profitul ui din producerea acestor
bunuri. Deci, creșterea numărului cercetătorilor infl uențează direct proporțional numărul
produselor inovative și a profitului general obținut din acestea.
Se spune că în prezent în lume sunt mai mulţi cercetători ştiinţifi ci decât au fost în toată
istoria omenirii de până acum. În viitor însă s -ar putea să fie şi mai mulţi, deoarece ştiinţa

124 evoluează aproape în progresie geometric ă, o nouă descoperire declanșâ nd imediat un val de
reevaluări şi cercetări în celelalte domenii ale ştiinţei [80, p. 65] . Ca rezultat, avem o speranță în
sensul pozitiv al acesteia că și numărul bunurilor inovative produse de aceștia va crește
substanțial.
Tabelul 3.4. Volumul de comercializare a producţiei inovaţionale rezult ate din proiectele de
inovare şi transfer tehnologic, mil. lei

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Volumul producției
realizate 22,05 31,36 32,17 38,14 40,10 41,00 43,06 43,5
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din Raportul privind activitatea Consiliului Suprem pentru Știință și
Dezvoltare Tehnologică pentru anul 2016, pag. 143

În continuare, pornind de la datele prezentate în Tabelul 3.4., autorul își pune scopul de a
caracteriza evoluția volumului de comercializare a producției inovaționale rezultate din
proiectele de inovare si transfer tehnologic pentru anii 2017 și 2018.
Pentru aceasta, a fost analizat trendul volumului producției realizate. Astfel, reprezentarea
grafică a seriei valorilor absolute din tabelul 3.4. indică o tendință de creștere continuă, liniară a
volumului producției realizate în perioada anilor 2009 -2016.

Fig. 3.3. Dinamica volumului de comercializare a producţiei inovaţionale rezultate
din proiectele de inovare şi transfer tehnologic, mil. lei
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din figura 5.1.2 din Raportul privind activitatea Consiliului Suprem
pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică pentru anul 2016, pag. 143

În continuare autorul va caracteriza evoluția volumului de comercializare a producț iei
inovaționale cu ajutorul indicatorilor absoluți, medii și relativi. Astfel, pentru determinarea
indicatorilor absoluți este necesar de a se calcula modificarea absolută cu bază fixă ( Δ𝑡/1 ) și
modificarea absolută cu bază în lanț ( Δ𝑡/𝑡−1) și respec tiv valoarea absolută a unui procent din
ritmul de modificări.
22,0531,36
32,1738,14
40,141
43,0643,5
05101520253035404550
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

125 Modificarea absolută cu bază fixă arată cu cât a crescut sau s -a redus volumul producției
realizate în fiecare comparativ cu anul de bază, respectiv anul 2009, și anume:
Δ𝑡/1=𝑦𝑡−𝑦1=𝑦𝑡−𝑦2009 =43,5−22,05=21,45 𝑚𝑖𝑙.𝑙𝑒𝑖 (3.12)
unde: ( yt) – nivelul absolut reprezentat de termenii seriei.
Modificarea absolută cu bază în lanț (baza mobilă) măsoară creșterea sau reducerea
volumului producției realizate în lanț de la un an la altul, și anume:
Δ𝑡/𝑡−1=𝑦𝑡−𝑦𝑡−1=43,5−43,06=0,44 𝑚𝑖𝑙.𝑙𝑒𝑖 (3.13)
Suma tuturor modificărilor cu bază în lanț este:
∑ Δ𝑡/𝑡−1=𝑦2016 −𝑦2009 =21,45 𝑚𝑖𝑙.𝑙𝑒𝑖8
𝑡=2 (3.14)
În perioada anilor 2009 – 2016, volumul producției comercializate crește în mediu cu
21,45 mil. lei în mărime absolută.
Valoarea absolută a unui procent din ritmul de modificări (A𝑡) se va determina ținând
cont de faptul că valoarea absolută de 1% din ritmul de bază este același:
A𝑡/1=Δ𝑡/1
𝑅𝑡/1=𝑦2009
100=0,221 (3.15)

A𝑡/𝑡−1=Δ𝑡/𝑡−1
R𝑡/𝑡−1=y𝑡−1
100=0,314 (3.16)

În continuare vom determina indicatorilor medii ai seriei cronologice cu ajutorul ritmului
mediu de creștere (𝑦𝑐𝑟̅̅̅̅). Astfel, nivelul mediu 𝑦𝑐𝑟̅̅̅̅ a fost calculat în baza formulei de mai jos, și
anume:
𝑦𝑐𝑟̅̅̅̅=𝑦1
2+𝑦2+𝑦3+…+𝑦𝑛−1+𝑦𝑛
2
𝑛−1=11,03+225 ,83+21,75
7=36,94 𝑚𝑖𝑙.𝑙𝑒𝑖 (3.17)
Modificarea medie absolută Δ̅ a fost deter minată prin următoarele calcule:
Δ̅=∑ Δ𝑡/𝑡−1𝑛
𝑡−2
𝑛−1=𝑦8−𝑦1
8−1=3,06 𝑚𝑖𝑙.𝑙𝑒𝑖 (3.18)
Indicele mediu de dinamică se va calcula astfel:
𝐼̅= √∏ y𝑡/𝑡−1𝑛
𝑡=2𝑛−1= √𝐼𝑛/1𝑛−1=√𝑦8
𝑦17=√43,5
22,057=√1,9737 = (3.19)
În rezultat, ritmul mediu va fi egal cu:
𝑅̅=𝐼(%)̅̅̅̅̅−100 =⋯−100 = (3.20)
Similar au fost calculați indicatorii pentru ceilalți ani. Datele obținute din calculul
indicatorilor absoluți și medii au fost prezentați în următorul tabel pentru perioada anilor 2009 –
2016.

126 Tabelul 3.5. Indicatorii absoluți, medii și relativi ai seriei crono logice în anii 2009 – 2016

Anul 𝒚𝒕 t Modificarea
absolută Indicele de dinamică (%) Ritmul de creștere Abaterea
𝚫𝒕/𝟏 𝚫𝒕/𝒕−𝟏 𝒚𝒕/𝟏 𝐲𝒕/𝒕−𝟏 𝑹𝒕/𝟏 𝐑𝒕/𝒕−𝟏 𝐀𝒕/𝒕−𝟏
2009 22,05 1 – – 100 100 – – –
2010 31,36 2 9,31 9,31 142,22 142,22 42,22 42,22 0,221
2011 32,17 3 10,12 0,81 145,90 102,58 45,90 2,58 0,314
2012 38,14 4 16,09 5,97 172,97 118,56 72,97 18,56 0,322
2013 40,10 5 18,05 1,96 181,86 105,14 81,86 5,14 0,381
2014 41,00 6 18,95 0,90 185,94 102,24 85,94 2,24 0,401
2015 43,06 7 21,01 2,06 195,28 105,02 95,28 5,02 0,410
2016 43,5 8 21,45 0,44 197,28 101,02 97,28 1,02 0,431
Sursa: Elaborat și calculat de autor

Pentru a atinge scopul propus, autorul va determina trendul de evoluție a seriei
cronologice prin ajustarea acesteia cu ajutorul metodei analitice liniare. Inițial se va determina
modificarea absolută medii pentru 𝑦𝑡 , după care se vor determina valor ile ajustate pentru 𝑦𝑡 și
abaterile pentru acesta. Astfel,
𝑌𝑡=𝑦𝑡+Δ̅∗(𝑡−1) (3.21)
unde, înlocuind Δ̅ cu valoarea obținută pentru aceasta în formula (3.21) vom avea:
𝑌𝑡=22,05+3,06∗(𝑡−1) (3.22)
Pentru ajustarea liniară a seriei cronologice vom utiliza rela ția:
𝑌𝑖=𝑎+𝑏∗𝑡𝑖 (3.23)
unde: 𝑎=36,42 și 𝑏=1,41
Calculele necesare determinării parametrilor și valorilor ajustate (teoretic) sunt prezentate
în tabelul următor.
Tabelul 3.6. Ajustarea analitică a seriei cronologice cu trend liniar
Valorile
reale 𝒚𝒕 Metoda modificării absolute Ajustarea analitică cu trend liniar
t Valorile ajustate
𝑌𝑡=22,05+3,06∗(𝑡−1) Abaterile
|𝑦𝑡−𝑌𝑡| 𝒕𝒊 Valorile ajustate
𝑦𝑖=𝑎+𝑏𝑡𝑖 Abaterile
|𝑦𝑖−𝑌𝑖|
22,05 1 22,05 0 -7 26,55 4,50
31,36 2 25,11 6,25 -5 29,37 1,99
32,17 3 28,17 4,00 -3 32,19 0,02
38,14 4 31,23 6,91 -1 35,01 3,13
40,10 5 34,29 5,81 1 37,83 2,27
41,00 6 37,35 3,65 3 40,65 0,35
43,06 7 40,41 2,65 5 43,47 0,41
43,5 8 43,47 0,03 7 46,29 2,79
∑𝑦𝑡
=291 ,38 – ∑𝑦𝑡=262 ,08 ∑29,30 ∑𝑡𝑖=0 ∑291 ,36 ∑15,46
Sursa: Elaborat și calculat de autor

Pentru extrapolarea seriei cronologice pentru anii 2017 și 2018 o vom efectua prin
compararea coeficienților cu ajutorul relației:

127 𝑣=∑ |𝑦𝑖−𝑌𝑖|𝑛
𝑖=1
𝑛𝑦̅̅̅̅∗100 (3.24)
Utilizând relația (3.24) valoarea lui 𝑣 a fost calculată prin
a) metoda mod ificării absolute medii, și anume 𝑣1=9,91% și
b) metoda ajustării analitice liniare 𝑣2=5,23% .
Pentru a se efectua extrapolarea se selectează coeficientul de variație cu cea mai mică
valoare. Respectiv valorile extrapolate ale seriei cronologice pentru anii 2017 și 2018 sunt:
𝑦2017 =36,42+1,41∗9=49,11 𝑚𝑖𝑙.𝑙𝑒𝑖 (3.25)

𝑦2018 =36,42+1,41∗11=51,93 𝑚𝑖𝑙.𝑙𝑒𝑖 (3.26)

Calculele efectuate de autor demonstrează că trendul actual de creștere al volumului de
comercializare a producției inovaționale are un impact pozitiv asupra evoluției ulterioare a
comercializării acestor produse. Astfel, reieșind din calcul ele prezentate mai sus, acesta ar trebui
să atingă cifra de 49,11 mil. lei în anul 2017 și respectiv 51,93 mil. lei în 2018. O asemenea
situație demonstrează necesitatea încurajării, în continuare a investițiilor în produsele
inovaționale.
În concluzie, a fost demonstrat că un sistem de inovare „viu” poate funcționa la parametri
maximi în folosul societății. În acest scop, pe lâ ngă cerința de inovare, ce provine din economia
reală, trebuie să se asigure formarea pieței noilor bunuri şi servicii inovative . De asemenea, este
necesar ca oamenii politici să devină perfect conştienţi de problematica inovării şi de faptul că
aportul lor este indispensabil în dezvoltarea unei culturi a inovării , care să stimuleze atâ t mediul
de producere al inovațiilor, câ t şi con sumatorii , şi utilizatorii noilor bunuri şi servicii.
3.4. Concluzii la capitolul 3
În capitolul III, autorul a abordat asemen ea probleme precum exodul și menținerea
capitalului științific, în special în condițiile în care motivul economic este principal a cauză a
emigrării , în special pentru tânăra generație, care deseori nu are suficientă experiență în muncă ,
care însă la moment rămâ ne a fi o parte decisivă în sistemul național de remunerare a muncii.
Prin urmare, autorul consideră că statul este pus în situația de a reacționa la asemenea fenomene
precum migrația forț ei de muncă și exodul de creiere , nepopularitatea științei, interesul scăzut al
tinerilor pentru cercetare etc.
Cercetăr ile autorului au demonstrat că, p entru a se asigura că natura relaț iei dintre
cercetători și angajatori conduce la o activitate de succes în generarea, transferul și distribuirea
de cunoștințe ș i de dezvoltare tehnologică și la dezvoltarea carierei cercetătorilor , comunitatea
științifică din R. Mold ova se aliniază la standardele europene prin aplicarea prevederilor Cărții

128 Europe ne a cercetătorilor și Codul ui de conduită pentru recrutarea c ercetătorilor . Iar în scopul
preciz ării principiilor şi regulilor de conduită morală şi profesională obligat orii, stabilir ii
responsabilităţilor şi procedurilor naţionale necesare pentru asigurarea conformităţii activităţilor
ştiinţifice şi ştiinţifico -didactice din Republica Moldova cu normele etice acceptate de către
comunitatea ştiinţifică in ternaţională , a fost elaborat Codul de etică şi deontologie profesională a l
cercetătorilor şi cadrelor universitare .
Totodată, existența metodelor de motivare și stimulare prin participarea la proiecte de
cercetare, beneficie rea de rezultatele acti vităţii sale ştiinţifice, de premii şi de alte recompense ,
beneficierea , în semn de apreciere a meritelor sale de către stat şi societate, de titluri onorifice
pentru contribuţia sa adusă la dezvoltarea ştiinţei şi inovării și includerea acestora în Statut ul
juridic al cercetătorului științific din Republica Moldova , ca parte componentă a Codului c u
privire la știință și inovare, este un bun început în ceea ce privește spectrul de politici
motivaționale pentru cercetătorii științifici.
Cu referire la po liticile de motivare nonfinanciară, autorul susține că acestea trebuie să fie
orientate spre asigurarea încrederii în forțele proprii, creșterii entuziasmului, loialității față de
instituție și știință per ansamblu. Totodată, capitalul științific trebuie încurajat în căutarea
posibilităților de interacțiune cu spațiul european de cercetare . Este important ca inițiativele de
mobilitate a cercetătorilor să fie susținute, în continuare, prin aderarea la asemenea platforme ca
EURAXESS (platformă ce acordă asistență personalizată cercetătorilor care se deplasează
către /şi din Europa ). Asemenea forme de motivare nonfinanciară a cercetătorilor ca participarea
la evenimente de anvergură (Noaptea Cercetătorilor Europeni, concursul Science Slam),
manifestări știi nțifice cu conotație internațională, organizate de către instituțiile naționale de
cercetare, fiind orientate spre popularizarea științei autohtone și sporirea atractivității acesteia,
contribuie și la crearea personalului motivat, predispus spre noi cerce tări cu o doză aparte de
entuziasm.
Pentru atinge rea stării de echilibru în ceea ce privește politicile manageriale, capacitatea
liderilor de echipă de a consolida colectivul și a regla relațiile în cadrul acestuia a fost propusă
elaborarea și aplicarea u nui program de motivare nonfinanciară a angajaților, scopul căruia va fi
creşterea productivității și calității muncii, precum și sporirea performanţei profesionale a
angajaților.
În urma prezentării modelului de sporire a productivității totale a factori lor și creștere a
venitului, autorul conturează aceste idei: cercetătorii științifici sunt factorii determinanți la
crearea produselor inovative; majorarea diversității produselor inovative ghidează creșterea
PTF-ului, iar în consecință asigură o creșter e economică; creșterea numărului cercetătorilor

129 influ ențează direct proporțional numărul produselor inovative și a profitului general obținut din
acestea.
Înglobarea eforturilor de motivare și menținere a personalului calificat din sfera științei și
inovării duce la consol idarea potențialului științific , la crearea condițiilor prielnice pentru
cercetare, pentru producerea rezultatelor științifice, promovarea științei autohtone în societate, a
vizibilității acesteia pe plan internațional. Toate aceste elemente creează un mediu favorabil
dezvoltării econom ice și competitivității economice internaționale a statului prin aplicarea
cercetărilor și inovațiilor produse de capitalul științific din țara noastră.

130 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Investigațiile științifice efectuate au permis formularea următoarelor concluzii :
1. Mondializarea economiei a acce ntuat puternic interdependența di ntre agenții
economici c are acționează pe diferite piețe și concurența puternică ce se desfășoară pentru
cucerirea de piețe și diferitele portofolii de inv estiții, a făcut ca toți, începând cu micile firme
comerciale pâ nă la companiile multinaționale, să se confrunte cu un mediu economic din ce în ce
mai complex, competitiv și reglementat. În acest sens, impact ul științei asupra competitivității
internaționale prinde un nou contur, în special cu referire la consolidarea noilor direcții de
dezvoltare, existența unui număr mai mare de produse complexe, ridicarea nivelului de calificare
a capitalului uman, consolid area pozițiilor statului prin stapâ nirea fluxurilor de mărfuri și
informație. Astfel, în condițiile lumii moderne, competitivitatea internațională devine impactată
tot mai profund de rezultatele progresului științific, care utilizate conform, cre ează spați i și
condiții net superioare pentru un salt în dezvoltarea economică a oricărei țări.
2. Formarea capitalului științific prin fortificarea eforturilor întru crearea unui sistem
educațional specializat în domeniul cercetării -dezvoltării -inovării reprezintă o preocupare majoră
a oricărui stat contemporan, pentru care dezvoltarea științei apare ca o necesitate a progresului de
ansamblu a l societății. Autorul concluzionează că tendințele de dezvoltare și consolidare a
sistemului educațional în domeniul CDI vor contribui la asigurarea continuității tradițiilor în
cercetare, transmise de cercetătorii cu experiență, și amplificării acestora prin spiritul și ideile
inovatoare ale tinerei generații.
3. Potențialul științific, pentru a aduce un profit economiei țăr ii, are nevoie de susținerea
statului prin crearea condițiilor de trai și venituri conform necesităților și aspirațiilor acestei
categorii de personal, racordate la performanța acestuia, prin adoptarea unor politici d e stopare a
„exodului de creiere ”, susț inerea și promovarea rezultatelor cercetărilor ș tiințifice și, nu în
ultimul râ nd, consolidarea capitalului științific autohton. Aceste acțiuni , consideră autorul, sunt
cu atâ t mai relevante în condițiile contemporane, iar impactul acestora nu se va lăsa m ult
așteptat, în special astăzi, câ nd cunoașterea devine factorul ese nţial de producţie și elementul –
cheie al competitivităţii economice la nivel organizaţional, naţional şi mondial, iar statele lumii
sunt obligate să conştientizeze că generarea şi exploatarea de cunoaştere reprezintă factori
esenţiali ai creşterii bunăstării pe plan global.
4. Crizele economice și pierderea pozițiilor în clasamentul mondial al competitivității
sunt inevitabile , chiar și pentru țările dezvoltate, importanță în această situație prezintă
capacitatea acestora de a se menține pe piața mondială și a face față provocărilor – Franța,
similar R. Moldova , a pierdut 6 poziții din clasament, dar a reușit să mențină indicele global al

131 competitivității în ritm de creștere, R. Moldova însă revenind la nivelul anului 2010. Trecutul
istoric al oricărei țări își lasă amprenta inevitabilă asupra economiei țării, dar sporirea
competitivității economice este posibilă chiar și în condițiile actuale, fapt demonstrat de
lituanieni, care fiind și ei parte a fostei Uniuni Sovietice au reușit nu doar să se afirme în
clasamentul mondial, dar și să d evină membri ai UE.
5. Analiza sistemului de motivare a cercetătorilor științifici a permis evidențierea
caracteristicilor și a tendințelor de dezvoltare a acestuia. Asftel, retribuirea muncii este orientată
către asigurarea unui venit decent și a unui co st concurențial pentru producerea științei, ca
rezultat al cercetării, iar sistemul de salarizare include mai multe componente, printre care
salariul de bază, sporuri lunare, premii unice, elemente stimulative sub formă de premii și
diplome cu echivalență financiară etc. Cu toate acestea , salariul unui cercetător științific s -a
dovedit a fi încă cu mult sub nivelul celor din statele europene, neasigurând nivel ul de trai dorit.
Pentru a ameliora situația, au fost găsite căi de atragere a fondurilor europene de investiții. O altă
direcție de motivare, la fel de importantă, este motivarea nonfinanciară, care trebuie să fie
orientată spre asigurarea încrederii în forțele proprii, creșterii entuziasmului, loialității față de
instituție și știință per ansamblu, su sținerea mobilității cercetătorilor și, nu în ultimul râ nd, spre
sporirea atractivității științei.
6. Colaborarea internațională privind susținerea științei este bazată, în special , pe
existența unui fond european de finanțare a cercetării, proiectelor in ternaționale de cercetare,
centrelor integrate de cercetare etc. Această colaborare se organizează în scopul extinderii
cooperării, consolidării relațiilor de parteneriat în domeniul cercetă rii-inovării și, nu în ultimul
rând, de încurajare a mobilității cercetătorilor științifici. Contribuția colaborării internaționale în
domeniul finanț ării cercetărilor este orientată spre valorificarea tezaurului științific al țărilor în
curs de dezvoltare, oferirea suportului financiar și logistic pentru implementarea proiectelor de
cercetare, inovare ș i transfer tehnologic, facilitâ nd, totodată, procesul de integrare a unei anumite
comunități științifice în spațiul internațional de cercetare.
7. A fost elaborat un plan -model de motivare nonfinanciară pentru personalul din sfera
științei și inovării, orientat spre creșterea productivității și calității muncii, precum și sporirea
performanței profesionale a angajaților.
8. În calitate de categorie economică, capitalul științific este o componentă calitativă a
potențialul ui de muncă al țării, fapt confirmat prin înalta calificare a personalului, înzestrat cu
vocație și calități profesionale corespunzătoare. Astfel, îmbătrâ nirea populației, migrația forțe i de
muncă și „exodul de creiere ”, condiții de trai și venituri sub ni velul așteptărilor, plecarea în masă
a tinerilor specialiști, a cadrelor de înaltă calificare din diverse domenii strategice, a oamenilor

132 talentați cu potențial sporit de aplicare a cunoștințelor deținute reduce semnificativ
competitivitatea și stagnează d ezvoltarea socio economică a țării. Cu cât mai repede s tatul va
conștientiza necesitatea promovării active a politicilor de menținere și motivare a capitalului
științific, cu atât mai repede acesta va fi ridicat la un nivel net superior, în condițiile unei lumi
bazate pe cunoaștere.
Bazându -se pe cercetările științifice efectuate, autorul propun e următoarele
recomandări:
1. Un aport considerabil la dezvoltarea socioeconomică a țării poate fi adus prin
elaborarea politici i de personal în domeniul științei și inovării. Scopul principal al acesteia va fi
asigurarea reproducerii echilibrate a capitalului științific. În calitate de instrumente funcționale
vor fi utilizate analiza potențialului științific și prognozarea necesită ților de personal. Printre
efectele benefice a le unui asemenea document de politici pot fi nu doar crearea condițiilor
optime pentru utilizarea eficientă a potențialului științific, instituirea unui sistem integru de
formare și dezvoltare profesională în d omeniu. O atenție deosebită în cadrul politicii merită a fi
acordată măsurilor pentru menținerea tinerilor talentați în știință, prin elabo rarea și aplicarea
diverselor metode motivaționale, orientate anume către această categorie a potențialului uman
din sfera științei și inovării.
2. Dezvoltarea spectrului de instrumente TI, în scopul informării rapide și facilitării
accesului cercetătorilor științifici la asemenea informații ca oportunitățile de dezvoltare
profesională, mobilitate, manifestări științifi ce, evenimente majore din lumea științei etc. O
modalitate de realizare a acestui fapt este fie crearea unei platforme unice, c are ar îngloba
această informație per sistem (cu obligativitatea insituțiilor de a furniza informație utilă la acest
compartiment ), fie crearea unor rubrici pe site -urile oficiale ale organizațiilor din sfera științei și
inovării, ce ar conține date anume despre acele evenimente, care vor fi utile și oportune pentru
colectivul respectiv.
3. Crearea, la nivel de instituție a unui fon d pentru stimularea cercetărilor, resursele
căruia vor fi utilizate în scopul alocării de burse suplimentare pentru studenții antrenați în
proiecte de cercetare, stimulării personalului ce va publica articol e într-o ediție de talie
internațională cu factor de impact, finanțării (pe bază de concurs intern) participării la conferințe
internaționale, prin achitarea cel puțin a taxei de participare (iar în funcție de posibilitățile
fondului ș i a cheltuielilor pentru deplasare) etc.
4. Elaborarea unei politici m otivaționale la nivel de instituție, care va avea scopul de a
susține colectivul, a dezvolta constructiv echipa, consolida i maginea instituției etc. Având ca
punct de reper Programul -model de motivare nonfinanciară a angajaților, conducătorii

133 organizațiilo r din sfera științei și inovării ar putea dispune elaborarea unui document amplu, ce ar
conține și elemente de motivare financiară a personalului. Astfel, concentrarea tuturor formelor
de motivare, prevăzute de legislație, vor permite utilizarea mai eficie ntă a acestora și vor lăsa loc
pentru depistarea unor posibilități suplimentare de folosire a mijloacelor financiare în scopul
susținerii echipei sale.
Având în față exemplul țărilor dezvoltate, Republica Moldova tinde spre creșterea
nivelului de bunăstar e a populației sale, contribuind astfel la creșterea pro sperității de pe planetă,
or nivelul de trai la nivel mondial depinde de fiecare țară în parte și , în același timp , toate
împreună. Dezvoltarea științei în țări cu nivel de dezvoltare a propiat celui d in țara noastră
contribuie la ridicarea nivelului mediu al științei de pe glob, astfel implementarea rezultatelor
științifice avansate, elaborate de savanți din alte țări, va fi mai reală. În consecință , inovațiile vor
cunoaște un ritm mai intens de aplica re și o precizie mai mare, iar ca efect – principiile
economiei moderne vor avea șanse mai mari de răspândire, creâ ndu-se astfel premise de
dezvoltare pentru noi etape în relațiile economice internaționale.

134 BIBLIOGRAFIE

1. Alexeeva S., Cujbă R. Integrarea științei și educației – baza dezvoltării societății cunoașterii.
În: Probleme actuale ale organizării și autoorganizării sistemului de cercetare -dezvoltare în
Republica Moldova. Materialele conferinței științifice. Chișinău: Reclama, 20 11, p. 146 -149.
2. A fost publicat Raportul UNESCO 2015 privind știința. https://idsi.md/en/A -fost-publicat –
Raportul -UNESCO -2015 -privind -stiinta . (vizitat 14.10.2017) .
3. Antonov V. ș. a. Monitor social nr. 3: Exodul de creiere: provocări, consecinţe, căi de
acţiune. Chișinău: IDIS Viitorul, 2010. 32 p.
4. Apostol M. Despre știința și cercetarea științifică. http://webcache.googleu
sercontent.com/search?q=cache: -3oK2o0ytucJ:www.acad.ro/seminarii/management_nov
03/mapostol_doc.doc+&cd=1&hl=ru&ct=clnk&client=safari (vizitat 04.03.2015).
5. Aspecte practice la perfectarea unui proiect de Inovare şi Transfer Tehnologic.
http://aitt.md/uploads/files/Ghid(1).pdf (vizitat 11.07.2016).
6. Bădescu I. Migrația internațională ca problemă socială. Studiu de caz: migranții de muncă
pentru Italia. http://sociologia -azi.ro/wp -content/uploads/2013/10/Chestiunea -sociala -a-
migratiei -pentru -munca.pdf (vizitat 04.03.2015).
7. Bal A. Economie mondială. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?
id=482&idb=21 (vizitat 07.03.2015).
8. Belostecinoc G. Economia cunoaşterii ca vector de creştere a competitivităţii. În:
Compe titivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii. Materialele conferinței științifice
internaționale. Chișinău: ASEM, 2015, p. 8 -10.
9. Bîrcă A. Redimensionarea managementului resurselor umane în contextul a socierii
Republicii Moldova la Uniunea E uropeană. Teza de dr. hab. în șt. economice. Chișinău,
2016. 320 p.
10. Buhai S. Condiția cercetătorului științific: între realitatea de acasă și idealul de afară.
http://www.sebastia nbuhai.com/pictures/RLIV/eseu_Sinaia.pdf (vizitat 23.05.2015).
11. Carta Europeană a Cercetătorilor și Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor.
http:// usm.md/wp -content/uploads/2015/04/CartaCercetatoruluiCodul -de-Conduita.pdf
(vizitat 17.02.2017).
12. Catalogul Serviicilor științifice (prestate de către Institutele de cercetare a Academiei de
Științe a Moldovei). http://aitt.md/uploads/files/Catalogul%20serviciilor.pdf (vizitat
27.12.2016).

135 13. Ce țări cheltuiesc cei mai mulți bani pe cercetare și dezvoltare. Pe ce loc se află România.
http://www.caleaeuropeana.ro/ce -tari-cheltuiesc -cei-mai-multi -bani-pe-cercetare -si-
dezvoltare -pe-ce-loc-se-afla-romania/ . (vizitat 12.10.2017).
14. Cele mai actuale probleme din domeniul economic, discutate în cadrul Conferinţei
Internaţionale aniversare organizata de INCE. https://ince.md/ro/noutci -i-evenimente
/seminare -si-conferince/536 -cele-mai-actuale -probleme -din-domeniul -economic -discutat
15. Cibotariu I. Ș. Competitivitatea internaţională a companiilor. În: Analele Universităţi i
“Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, 2010, nr. 1, p. 229 -304.
16. Chistruga B. ș. a. Competitivitatea şi creşterea economică în contextul economiei bazate pe
cunoaştere, integrării regionale şi europene. În: Aka demos, 2014, nr. 1 (32), p. 11 – 16.
17. Ciubotaru D. Cercetarea ştiinţifică un important promotor al progresului tehnologic şi al
inovării. http://www.agir.ro/buletine/894.pdf (vizitat 21.10.2015).
18. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. Nr. 259 -XV din 15 iulie 2004.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.07.2004, nr.125 -129 (1479 -1483).
19. Comunicare a Comisiei Europene: EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creşte re
inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. http://eur -lex.europa.eu/
LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52010DC2020:RO:NOT (vizitat 16.08.2015).
20. Corlan A. Cercetarea științifică nu este o activitate comercială. http://www.ad –
astra.ro/journal/7/corlan.pdf . (vizitat 16.08.2017).
21. Costin M. N. Dicționar de drept internaț ional al afacerilor . București: Ed. Lumina Lex, 1996.
432 pag.
22. Crudu R. Realităţi şi provocări ale triunghiului cunoaşterii în Republica Moldova în
domeniul educaţiei. În: Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii. Culegere de
articole selective. Materialel e conferinței științifice internaționale . Chișinău, 2015, volumul
IV, partea 1 , p. 54 -59.
23. Decizia Ministerului Justției al Republicii Moldova cu privire la înregistrarea Statutului
instituţiei publice „Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei”. Nr. 7 1 din 24.01.2013.
http://edu.asm.md/tc_userfiles/STATUTUL%20institu%C8%9Biei%
20publice%20UnASM.pdf (vizitat 27.08.2015).
24. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova privind înfiinţarea Universităţii Academiei de
Ştiinţe a Moldovei. Nr. 1093 -IV din 23.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 27.04.2007, nr.57 -59/276.

136 25. Descoperă știința și distrează -te la Science SL AM Moldova. Fii cel care alege câștigătorul.
http://diez.md/2016/10/18/descopera -stiinta -si-distreaza -te-la-science -slam -moldova -fii-cel-
care-alege -castigatorul/ (vizitat 05.02.2017).
26. Descoperiri și inovații ale savanților moldoveni. http://asm.md/index.php?go=descoperiri
_detalii&n=15&new_language=0 (vizitat 18.08.2017) .
27. Descoperiri și inovații ale savanților moldoveni. http://asm.md/?go=descoperiri_detalii&n
=18&new_language=0 (vizitat pe 18.08.2017) .
28. Dezvoltarea economică și eficientă. http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/
DEZVOLTAREA -ECONOMICA -SI-EFICI25825.php (vizitat 25.08.2017).
29. Diaconu M. Inovaţia tehnologică: concept, proces, tipologie şi implicaţii în economie.
http://store.ectap.ro/articole/655_ro.pdf (vizitat 16.08.2017).
30. Dicționarul explicativ al limbii române. http://dexonline.ro/definitie/competitivitate . (vizitat
16.03.2014).
31. Dicusar C., Dicusar I. Capitalul de risc: element cheie în finanțarea activității inovative a
ÎMM. În: Probleme actuale ale organizării și autoorganizării sistemului de cercetare –
dezvoltare în Republica Moldova. Materialele conferinței științifice. Chișină u: Reclama,
2011, p. 277 -282.
32. Dikusar A., Cujbă R. Interdependența dintre ştiință şi dezvoltarea economico -socială: UE,
CSI, Republica Moldova. În: Akademos, 2015, nr. 1, p. 8 -12.
33. Dimian G. C. , Danciu A. Competitivitatea naţională şi regională în co ndiţii de criză.
Exemple de succes. În: Economie teoretică şi aplicată. București, 2011, nr. 11(564), volumul
XVIII, p. 56 -66.
34. Dinu M -P. Cercetarea în educaţie: provocare majoră pentru o societate în schimbare.
http://ru.scribd.com/doc/6950912/Cercetarea -in-educatie (vizitat 22.04.2016).
35. Duca M. Clusterul educaţional -ştiinţific univer science . Aspecte strategice de dezvoltare. În:
Akademos, 2009, nr. 1(12), p. 44 -47.
36. Dumitrașco M. Te ze cu privire la influiența științei asupra economiei și dezvoltării sociale.
În: Probleme actuale ale organizării și autoorganizării sistemului de cercetare -dezvoltare în
Republica Moldova. Materialele conferinței științifice. Chișinău: Reclama, 2011, p. 309-314.
e-n-cadrul -unei-conferine -internaionale -aniversare -la-chiinu.html (vizitat 18.03.2016).
37. Enache C. Probleme ale reproducției forței de muncă. București: Editura Politică, 1975. 201
p.
38. ERA -WIDE: Integrarea unui centru de cercetare din R. Moldova în Spaţiul European de
Cercetare . http://www.international.asm.md/eu -integration/pc -7/723 -era-wide -integrarea –

137 unui-centru -de-cercetare -din-rmoldova -in-spatiul -european -de-cercetare.html (vizitat
30.09.2016).
39. EURAXESS Moldova. http://www.h2020.md/ro/euraxess -moldova (vizitat 27.01.2017).
40. Filip N., Branașco N. Migraţia forţ ei de muncă: abordări în gândirea economică
contemporană. http://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/123456789/ 132/Filip -N_Branas co –
N_8-mai-2015.pdf -13.pdf?sequence=1&isAllowed=y (vizitat 19.07.2016).
41. Florian R. Migraţia cercetătorilor români. http://www.ad -astra.ro/journal/6/florian_
migr atia.pdf (vizitat 29.09.2016).
42. Gagauz O. Îmbătrînirea demografică a populației: tendințe și opțiuni. În: Akademos, 2012,
nr. 4 (27), p. 82 -87.
43. Gâlca B. Interacţiuni socio -demografice și prioritatea politicilor demografice în Republica
Moldova . În: Procesele socio -demografice în societatea contemporană: de la meditaţii la
acţiuni. Materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale Chișinău: Inst.Integrare Europeană
şi Ştiinţe Politice, 2009, p. 56-59.
44. Ghid de participare la Programul Cadr u al UE de cercetare -inovare “ORIZONT 2020”
(2014 -2020). http://cpi.asm.md/wp -content/uploads/2013/02/Manual -RO-H2020 -final.pdf
(vizitat 16.11.2016).
45. Ghidul Rezidentului Parcului Științifico -Tehnologic/ Incubatorului de Inovare.
http://aitt.md/ uploads/files/ghid%20rezident.pdf (vizitat 27.12.2016) .
46. Gribincea A. Garștea S. Direcții d e dezvoltare a economiei mondiale în contextul procesului
de redresare economică generală. În: Economie și Sociologie, 2016, nr. 4, p. 34 -41.
47. Gribincea A. Impactul inovațiilor asupra dezvoltării economice a țării. În: Politici
economice și financiare pentru o dezvoltare competitivă. Materialele conferinței științifico –
practice internaționale. Chișinău: ULIM, 2013, p. 319 -321.
48. Gribincea A. ș. a. Procesele migraţioniste ca fenomen major din spaţiul economic european.
În: Analele ULIM, 2008, volumul 7, p 48 -50.
49. Gribincea A., Burtea E. Valorificarea potențialului de cunoaștere în UE. În: Studii
economice, 2012, nr 1 -2, p. 172 -178.
50. Gribincea A., D aniliuc A. Sistemul inovațional al Republicii Moldova și impactul său la
dezvoltarea economiei cimpetitive. În: Studii economice, 2012, nr 1 -2, p. 46 -57.
51. Harea D. Rețeaua națională de servicii EURAXESS – instrument efectiv de integrare în
spațiul european de cercetare. http://cfcfa.asm.md/ro/rețeaua -națională -de-servicii -euraxess –
instrument -efectiv -de-integrare -în-spațiul -european -de-cercetare (vizitat 16.02.2017).

138 52. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la salarizarea angajaţilor organizaţii lor
de drept public din sfera știinţei și inovării finanţate de la bugetul de stat. Nr.47 din 12
ianuarie 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 26.01.2007 nr. 10 -13.
53. Hotărîrea CNAA cu privire la Codul de etică şi deontologie profesion ală a cercetătorilor şi
cadrelor universitare. Nr. AT –3/1 din 23 mai 2012. http://edu.asm.md/tc_user files/
COD%20de%20etica%20si%20deontologie.PDF (vizitat 17.01.2017).
54. Hotărîrea CSȘDT cu privire la an unțarea concursului de proiecte din cadrul programelor de
stat finanțate de la bugetul de stat nr. 132 din 21 aprilie 2016.
http://www.acd.asm.md/sites/default/files/Hot%20132.PDF (vizitat 30.12.2016).
55. Hotărîrea CSȘDT cu privire la anunţarea concursului pentru decernarea premiilor Academiei
de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2016 nr. 301 din 27.10.2016.
http://as m.md/administrator/fisiere/activitati/f1902.pdf (vizitat 23.12.2016).
56. Hotărîrea CSȘDT cu privire la aprobarea finanțării pentru 2016 a proiectelor pentru tinerii
cercetători nr. 279 din 17 decembrie 2015. http://cfcfa.asm.md/sites/cfcfa/
files/Hot%20279.PDF (vizitat 23.12.2016).
57. Hotărîrea CSȘDT cu privire la extinderea termenului de acțiune a Regulamentului de
organizare și desfășurare a programelor de postdoctorat nr. 14 din 12.01.2017.
http://asm.md/administrator/fisiere/activitati/f1944.pdf (vizitat 23.12.2016).
58. Hotărîrea CSȘDT cu privire la extinderea termenului de acțiune a Regulamentului pentru
organizarea și desfășurarea progr amelor de postdoctorat. Nr. 14 din 12.01.2017.
http://asm.md/administrator/fisiere/activitati/f1945.pdf (vizitat 17.02.2017).
59. Hotărîrea CSȘDT privind modificarea Regulamentulului cu privire la decernarea premiilor
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nr. 270 din 17.12.2015. http://asm.md/ad
ministrator/fisiere/activitati/ f1792.pdf (vizitat 17.02.2017).
60. Hotărîrea CSȘDT privind Regulamentul cu privire la distincţiile Academiei de Ştiinţe a
Moldovei (redacţie nouă). Nr. 77 din 04.04.2013. http://www.asm.md/administrator/fisi
ere/activitati/f943.pdf (vizitat 17.02.2017).
61. Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi
Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015 . Nr. 809 din 29.10.2015. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 13.11.2015, nr. 306 -310.
62. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normativelor de plată
pentru prestarea serviciillor de cercetări științifice de către angajații organizațiilor de drept
public din sfera șt iinței și inovării participanți la proiectele de cercetare -dezvoltare europene

139 și internaționale. Nr. 534 din 20.07.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
27.07.2012, nr. 155 -159.
63. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului naţional
strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011 -2025). Nr.
768 din 12.10.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 28.10.2011, nr. 182 -186.
64. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobar ea Strategiei inovațională a
Republicii Moldova pentru perioada 2013 -2020 intitulată ”Inovații pentru competitivitate”.
Nr. 952 din 27 noiembrie 2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 06.12.2013, nr.
284-289.
65. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei cercetării –
dezvoltării pînă în 2020. Nr. 920 din 07.11.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 26.12.2014, nr. 386 -396.
66. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 4 din 14.01.2 014 cu privire la aprobarea Foii
de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 09.12.2014, nr. 364 -365.
67. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Concepţiei politicii d e pregătire
a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico -didactice. Nr. 482 din 23.04.2003. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 30.04.2003, nr.81/522. Abrogată prin HG796 din 25.10.12,
MO228/31.10.12 art.858.
68. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentr u aprobarea Regulamentului privind
organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III. Nr. 1007 din 10.12.2014. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 26.12.2014, nr. 386-396.
69. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naţionale privind
politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007 -2015. N r. 605 din 31.05.2007. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 15.06.2007, nr. 82 -85.
70. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea cuantumului salariului mediu
lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015. Nr. 974 din 04.12.2014.
71. Ignat N. Managementul cercet ării. http://www.tsocm.pub.ro/BursePostDoctoraleID54
785/suportcurs/Activitatea%20A.2.3/Curs6%20 -%2021.03.2013.pdf (vizitat 11.12.2015).
72. Kiss D. Considerații cu privire la investițiile străine directe în economia României. În:
Lucrările celui de -al XV -lea Simpozion Național Studențesc „Student, Știi nță, Societate”,
Petroșani, 2017, p. 288 -294. http://www.upet.ro/simpozioane/stiinte/2017/Volum%20
Lucrari%203S%202017.pdf (vizitat 15.08.2017).

140 73. Lăcătuș S. Inovarea, sursă a avantajului competitiv. http://mastermrufeaa.ucoz.com/
s6/Lacatus_Sebastian_EAA.pdf (vizitat 24.10.2016).
74. Lituania. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lituania (vizitat 03.07.2016).
75. Macari V. Competitivitatea – principalul factor integrator în cadrul noii paradigme de
creştere economică. În: Analele Institutului Național de Cercetări Economice, 2015, nr. 2, p.
8-11.
76. Manual de evaluare a competitivităţii regionale. București, 2007. http://www.adrmunteni
a.ro/documente/manual -de-evaluare -a-competitivitatii -regionale.pdf (vizitat 18.04.2016).
77. Marea Finală a Science SLAM Moldova 2016. http://www.asm.md/?go=noutati_
detalii&n=7700&new_language=2 (vizitat 01.03.2017).
78. Minimul de existenţă în anul 2015. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc
=168&id=5146 (vizitat 26.09.2016).
79. Modalități de motivare a angajaților fara beneficii financiare. https://www.dpap.ro/
blog/modalitati -de-motivare -angajatilor -fara-beneficii -financiare/ (vizitat 15.03.2017).
80. Moldovan D. De la economia cunoaşterii – la „economia imaginaţiei creative”. În:
Akademos, 2013, nr. 1 (28), p. 65 -73.
81. Motivarea personalului: provocări şi soluţii. Ghid practic pentru managerii din serviciul
public. http://cancelaria.dev.cts.md/sites/default/files/document/attachments/1445299_
md_motivare_perso.pdf (vizitat 13.03.2017).
82. Negru E ., Gribin cea A. Analiza competitivității economice a Republicii Moldova din
perspectiva componentei știință, tehnologie și inovații. În: Economie și Sociologie, 2014, nr.
2, p. 60 -65.
83. Negru E. Cercetarea -Dezvoltarea în Franța: prezentări și opinii. Materialele conf erinţei
internaţionale știinţifico -practice “Abordări Europene în cercetare și inovare”. În: Vector
European. Chișinău: USEM, 2014 , p. 71 -75.
84. Negru E., Șușu -Țurcan A. Dictionar explicativ de termini economici. Român -francez.
Chișinău : Universitatea de Studii Europene din Moldova , 2014. 72 p.
85. Negru E. Dezvoltarea socio -economică din perspectiva compo nentei cercetare inovare. În:
Administrare publică, Chișinău: AAP, 2017, nr. 1 (93). p. 134-140.
86. Negru E., Țurcan A. Educaţia pentru cercetare: prioritate pe ntru o societate bazată pe
cunoaştere. În: Materialele conferinței ştiinţifico -practice naţionale cu participare
internaţională „Creşterea economică calitativă: aspecte teoretice şi practice”. Chișinău:
ASEM, 2014, p. 202 -206.

141 87. Negru E . și a. Fundamentele teoretice privind conceptele de „noua economie” şi „economie
bazată pe cunoaştere”. În: Creșterea economică în condițiile globalizării ediția IX -a.
Materialele conferinței internaționale științifico -practice. Chișinău: INCE, 2014, p. 146 -152.
88. Negru E. Asp ecte ale formării capitalului științific uman. În: Fostering Knowledge Triangle
in Moldova : Conference Proceedings, 23 -24 march 2017, Chişinău: Artpoligraf, 2017, p. 54 –
62.
89. Noaptea Cercetătorilor Europeni – Moldova. http://www.rn.asm.md (vizitat 13.03.2017).
90. Noaptea Cercetătorilor Europeni. http://nce2016.wixsite.com/nce2016 (vizitat 13.03.2017).
91. Noaptea cercetatorilor: O noapte, 300 de orase europene. http://agepi.gov.md/ronews/
noaptea -cercetatorilor -o-noapte -300-de-orase -europene (vizitat 13.03.2017).
92. Paladi Gh. ș. a. Îmbătrînirea populației în Republica Moldova: cons ecințe economice și
sociale. Chișinău: Inst.Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice , 2009. 222 p.
93. Perciun R. Stabilitatea financiară a statului: semnificaţie, definiţii, măsuri de asigurare.
https://ince.md/uploads/files/1412318407_stabilitate -financiara.pdf (vizitat 22.12.2015).
94. Perț S. Cu privire la contribuția formării profesionale a forței de muncă la creșterea
economică. București: Editura Academiei RS România, 197 4. 265 p.
95. Popescu C. Rolul resurselor umane în cadrul managementului inovației.
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/11.pdf (vizitat 14.09.2016).
96. Porcescu S. Integrare a comunității științifice din Republica Moldova în circuitul științific
european și internațional. În: Probleme actuale ale organizării și autoorganizării sistemului de
cercetare -dezvoltare în Republica Moldova. Materialele conferinței științifice. Chișină u:
Reclama, 2011, p. 28 -232.
97. Posţan L. Dezechilibru pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova –politici asumate
sau abordări speculative ale mecanismelor de piaţă. În: Impactul calităţii resurselor umane
asupra dezvoltării social -economice a Republic ii Moldova. Materialele conferinţei practico –
ştiinţifice. Chișinău, 2014, p. 9 -15.
98. Postolachi V. Consolidarea capitalului uman din Republica Moldova pe piaţa uniunii
europene. În: Impactul calităţii resurselor umane asupra dezvoltării social -economice a
Republicii Moldova. Materialele conferinţei practico -ştiinţifice. Chișinău, 2014, p. 43-47.
99. Proiect: Dezvoltarea capacității de inovare şi creșterea impactului cercetării prin programe
post-doctorale. http:/postdoc -uaic.ro (vizitat 20.02.2017).
100. Proiect: Re giunea centru elemente de competitivitate regională .
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001047/7p022_Competitivit
ate.pdf (vizitat 20.02.2017).

142 101. Probleme ale sistemului de cercetare -dezvoltare -inovare (CDI) din România.
http://euromentor.ucdc.ro/nr_1/4%20 -%20PROBLEME%20ALE%20SISTEMULUI
%20DE.pdf (vizitat 17.10.2017).
102. Raport anual AITT, 2015. http://aitt.md/uploads/files/raport%20anual%202015%
20AITT.pdf (vizitat 27.12.2016).
103. Raport de activitate al Centrului Proiecte Internaţionale al Academiei de Ştiinţe a
Moldovei pentru anul 2015. http://cpi.asm.md/wp -content/u ploads/2012/08/CPI -Raportul –
FINAL -2015 -prescurtat -20-Feb-2017.pdf (vizitat 17.12.2016).
104. Raport privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi
rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anul 2006 -2010. Chişinău: Bibli oteca Ştiinţifică
Centrală “A. Lupan” (Institut), 2011. 394 p.
105. Raport privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi
rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anul 2009. Chişinău: Biblioteca Ştiinţifică
Centr ală “A. Lupan” (Institut), 2010. 304 p.
106. Raport privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi
rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anul 2015. Chişinău: Biblioteca Ştiinţifică
Centrală “A. Lupan” (Institut) , 2016. 368 p.
107. Raport privind activitatea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi
rezultatele ştiinţifice principale obţinute în anul 2014 și în perioada 2011 -2014. Chişinău:
Biblioteca Ştiinţifică Centrală “A. Lupan” (Institut), 2015. 422 p.
108. Raportul privind realizarea Planului de Acţiuni pentru implementarea Strategiei
inovaţionale a Republicii Moldova pentru perioada 2013 -2020 Inovaţii pentru
competitivitate”. http://www.mec.gov.md/ro/documents -terms/industrie -rapoarte (vizitat
18.08.2017).
109. Raportul Competitivității Globale 2016 -2017. Lansarea oficială de către Academia de
Studii Economice a Moldovei. http://www.ase.md/ro/noutati/77 -avize/806 -lansarea –
raportului -competitivit -ii-globale -2016 -2017.html (vizitat 04.01.2017).
110. Republica Moldova se alătură Programului de Cercetare al UE. http://cpi.asm.md/?
page_id=20 (vizitat 11.09.2016).
111. Resursele Umane – importanţa şi rolul lor în asigurarea succesului organizaţiei. Analele
universitatii de stat din Suceava. http://www.seap.usv.ro/annals/ojs/index.php/annals/
article/viewFile/92/93 (vizitat 02.03.2016).
112. Robu T. Specificul dezvoltării economiei în Republic a Moldova. Teza de dr. în șt.
economice. Chișinău, 2016. 158 pag.

143 113. Rolul sectorului privat în dezvoltarea competiției în sistemul cercetării -dezvoltării și
inovării. http://www.cnp.ro/inovatie/docs/conferinta -finalizare -studii -05-12-2012/Rolul%
20sectorului%20privat%20in%20CDI%2 0REZ_RO.PDF (vizitat 23.10.2017).
114. Roșca A. Creșterea competitivității sferei științei și inovării din Republica Moldova prin
valorificarea oportunităților oferite de STCU. În: Probleme actuale ale organizării și
autoorganizării sistemului de cercetare -dezv oltare în Republica Moldova. Materialele
conferinței științifice. Chișinău: Reclama, 2011, p. 158 – 160.
115. Roşca A. Noua paradigmă a dezvoltării economice şi societatea bazată pe cunoaştere. În
Akademos, 2012, nr. 1(24), p. 28 -31.
116. Roșca P., Stana A. Fluxurile internaționale ale forței de muncă. În: Politici economice și
financiare pentru o dezvoltare competitivă. Materialele conferinței științifico -practice
internaționale. Chișinău: ULIM, 2013, p. 326 -331.
117. Rotaru T. Femei -bărbați: statistica gender în cercetar e. http://www.cnaa.acad.md/news/
2011/03032011/ (vizitat 16.02.2017).
118. Rujoiu M. 13 Idei practice pentru motivarea non financiară a angajaților.
https://cariera.ejobs.ro/13 -idei-practice -pentru -motivarea -non-financiara -a-angajatilor/
(vizitat 02.03.2017).
119. Rujoiu M. Motivare non -financiară – Furniz or de performanță.
https://www.traininguri.ro/motivare -non-financiara -furnizor -de-performanta/ (vizitat
02.03.2017).
120. Rujoiu M. Teambuilding la birou – 82 Exemple practice de Motivare non financiară.
https://cariera.ejobs.ro/teambuilding -la-birou -82-exemple -pract ice-de-motivare -non-
financiara/ (vizitat 02.03.2017).
121. Sandu S. Rata optimă a cheltuielilor de cercetare -dezvoltare in PIB, între teorie și practică.
În: Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din T ârgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4, 2010,
pag.28 -42.
122. Sava nţii moldoveni au făcut o descoperire care ar putea revoluţiona piaţa tehnologiilor.
http:// www.publika.md/savantii -moldoveni -au-facut -o-descoperire -care-ar-putea –
revolutiona -piata -tehnologiilor -video_1783751.html#ixzz4q2PPY0Tr (vizitat 18.08.2017) .
123. Savelieva G., Marcova I. Efectele migraţiei cetăţenilor Republicii Moldova la muncă peste
hotare asupra proceselor de reproducere a populaţiei. În: Procesele socio -demografice în
societatea contemporană: de la meditaţii la acţiuni. Materialele Conferinţei ştiinţifice
internaţionale. Chișinău: Inst.Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, 2009, p. 156-161.

144 124. Science SLAM Moldova. http://www.dasfoundation.md/sample -page/science -slam –
moldova -2/ (vizitat 04.03.2017).
125. Sistemul de salarizare pentru cercetăto rii științifici din Republica Moldova. Analiză și
recomandări. Chișinău, 2014. http://www.asm.md/galerie/
Sistemul_de_salarizare_pentru_cercetatorii -stiint ifici.pdf (vizitat 18.09.2016).
126. Solomon M. Provocarea științei. București: Editura Politică, 1988. 470 p.
127. Spataru M. Factorii competitivității naționale. http://www.oeconomica.uab .ro/upload/
lucrari/820063/37.pdf (vizitat 07.08.2016).
128. Statutul juridic al cercetătorului ştiinţific din Republica Moldova, art. 154.
http://www.cnaa.md/normative -acts/normative -acts-parlament/science -innovation -code/x
(vizitat 08.01.2017).
129. Stratan A ș.a. Analiza competitivităţii naţionale prin prisma indicatorilor de performanţă a
exporturilor. Chișinău: IEFS, 2011. 66 p.
130. Stratan A. ș.a. Impactul migraţiei forţei de muncă asupra Republicii Moldova: aspecte
demografice şi economice. În: Akademos, 2012, nr. 2(25), p. 82 -90.
131. Strategia Europa 2020. O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM :
2010: 2020:FIN:RO:PDF ( vizitat 14. 12.2015).
132. Strategia Naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2007 – 2013 – Situaţia şi provocările
actuale, Bucureşti 2006. http://www .research.gov.ro/img/files_up/1188314177
strategia%20ro.pdf (vizitat la 25.08.2017) .
133. Sumar – Plan de Acţiuni pentru implementarea principiilor din Cartă şi Cod.
http://idsi.md/files/Sumar -IDSI -plan-de-actiuni -EURAXESS -Ro.pdf (vizitat 19.02.2017).
134. Teselios D. Impactul cheltuielilor cu cercetarea dezvoltarea în economia românească.
http://www.strategiimanageriale.ro/images/images_site/articole/article_cc436eaf2b59cfd1b
9c853589adbc241 (vizitat 19.10.2016).
135. Tofan E. Noaptea Cercetătorilor Europeni – 2016. http://cpi.asm.md/?p=7064 (vizitat
19.03.2017).
136. Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a
Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona, 13 decembrie 2007 .
http://eur -lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:C:2007:306:SOM:ro:HTML (vizitat
17.08.2015).

145 137. Țîu N. Prerogativele Republicii Moldova privind asigurarea avantajului competitiv în
relaţiile economic internaţionale. În: Analele Universității Libere Internaționale din
Moldova, 2008, p. 8 -27.
138. Țurcan (Șușu) A. Analiza componentei demografice a poten ţialului ştiinţific al Republicii
Moldova. Articol de sinteză. În: Vector European, Chișinău: USEM, 2015, nr. 2, p. 56 -69.
139. Țurcan (Șușu) A., Oprea O. Analiza statistică a finanţării activităţii ştiinţifice în Republica
Moldova în contextul economiei bazate pe cunoaştere. Articol de sinteză În: Vector
European, Chișinău: USEM, 2015, nr. 3, p. 29 -40.
140. Țurcan A. Cum se măs oară economia bazată pe cunoaștere: o scurtă trecere în revistă. În:
Managemen t intercultural, volumul XV, nr . 3 (29), 2013.
http://www.mi.bxb.ro/Articol/MI_29_39.pdf , p. 371 -381. (vizitat 1 5.08.201 7).
141. Țurcan A. Riscurile privind reducerea potențialului științifico -inovațional al Republicii
Moldova. În: Probleme actuale ale organizării și autoorganizării sistemului de cercetare –
dezvoltare în Republica Moldova. Materialele conferinței științifice. Ch ișinău: Reclama,
2011, p. 197 -201.
142. Ţurcan -Şuşu A. Problemele evaluării economiei bazate pe cunoaştere. Articol de sinteză.
În: Economie şi sociologie. Chişinău, 2013, nr. 1, 59 p.
143. Ungur C., Cuciureanu Gh. Consideraţii privind politica statului în domeniu l finanţării
ştiinţei şi inovării în Republica Moldova. În: Intelesctus. Chișinău, 2014, nr. 2, p. 52 -59.
144. Uniunea Europeană. Cercetare și inovare. https://europa.eu/e uropean -union/topics/
research -innovation_ro (vizitat 23.08.2015).

În limba rusă
145. Кормнов Ю. О повышении конкурентоспособности экономики. В: Экономист,
Москва, 2006, № 8, с. 13 -20.
146. Портер М. Международная конкуренция. Пер. с англ. и ред. Щетинина В.Д. Москва:
Международные отношения, 1993. 679 с.
147. Секреты высокой конкурентоспособности. В: Вопросы экономики переходного
периода. Москва, 2006, No 1, сс. 74 -76.
148. Стратегия Развития Литвы «Литва 2030». www.regdev.by/ru/download/file/fid/65
(vizitat 03.01.2017).
149. Тодосийчук А. В. Наука как фактор социального прогресса и экономического роста.
Москва: НИИЭНиО, 2005. 428 с.

146 În limba franceză
150. Aglietta M.,   Blanchet D. et Héran F. Rapport: Démographie et économie.
http://www.ladocumentationfrancaise.fr/var/storage/rapports -publics/024000104.pdf
(vizitat 19.07.2016).
151. Beaud M. L ’economie mondiale dans les annees quatre -vingt. Paris: Editions la decouverte,
1989. 336 p.
152. L’état de l’Enseignement supérieur et de la Recherche , 2011. http://publication.
enseignementsup -recherche.gouv.fr/eesr/7/info.php (vizitat 18.11.2015).
153. L’état de l’Enseignement supérieur et de la Recherche , 2013. http://publication .
enseignementsup -recherche.gouv.fr/eesr/7/info.php (vizitat 18.11.2015).
154. L’état de l’Enseignement supérieur et de la Recherche , 2014. http://publication.
enseignementsup -recherche.gouv.fr/eesr/7/EESR7_R_34les_moyens_humains_de_la_
recherche_et_developpement.php (vizitat 18.11.2015).
155. L’état de l’Enseignement supérieur et de la Recherche , 2017. http://www.enseignementsup –
recherche.gouv.fr/cid115635/l -etat-de-l-enseignement -superieur -et-de-la-recherche -en-
france -n-10-avril-2017.ht ml (vizitat 14.10.2017).
156. La stratégie nationale de la recherche (S.N.R.) définit les grandes priorités de la recherche
française. http://www.enseignementsup -recherche.gouv.fr/cid78720/la -strategie -nationale –
de-la-recherche -definit -les-grandes -priorites -de-la-recherche -francaise.html (vizitat
02.09.2016).
157. Les moyens humains de la recherche et développement. L’état de l’Enseignement supérieur
et de la Recherche nr. 9/2016 . http://publication.enseignementsup –
recherche.gouv.fr/eesr/9/EESR9_R_36 -les_moyens_humains_de_la_recherche_et_
developpement.php (vizitat 02.09.2016).

În limba engleză
158. Antulis J. Patenting in the Baltic States in 2015. What to expect in the future ?
https://metidalawfirm.wordpress.com/2016/04/14/patenting -in-the-baltic -states -in-2015 –
what -to-expect -in-the-future/ (vizitat 18.03.2016).
159. Clustering development and promotion of inovvation in Moldova.
http://aitt.md/uploads/files/ Feasibility%20Study.pdf (vizitat 27.12.2016).
160. Robert J. Carbaugh. Int ernational Economics. https://books.google.md/books?id=
gAbHdR8MafQC&printsec=frontcover&hl=ru&source=gbs_Vi ewAPI&redir_esc=y#v=one
page&q&f=false (vizitat 28.12.2016).

147 161. Romer , P. M. Endogenous Technological Change. In: Journal of Political Economy, Vol. 98,
1990. http://www.dklevine.com/archive/refs42135.pdf (vizitat la 25.08.2017) .
162. The Global Competitiveness Report 2010 -2011. http://www3.weforum.org/
docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010 -11.pdf (vizitat 08.12.2016).
163. The Global Competitiveness Report 2011 -2012. http://www3.weforum.org/docs/
WEF_GCR_Report_2011 -12.pdf (vizitat 08.12.2016).
164. The Global Com petitiveness Report 2012 -2013. http://www3.weforum.org/docs/
WEF_GlobalCompetitivenessReport_2012 -13.pdf (vizitat 08.12.2016).
165. The Global Competitiveness Report 2013 -2014. http://www3.weforum.org/docs/
WEF_GlobalCompetitivenessReport_2013 -14.pdf (vizitat 08.12.2016).
166. The Global Competitiveness Report 2014 -2015. http://www3.wef orum.org/docs/WEF
_GlobalCompetitivenessReport_2014 -15.pdf (vizitat 08.12.2016).
167. The Global Competitiveness Report 2015 -2016. http://www3.weforum.org/ docs /gcr/2015 –
2016/Global_Competitiveness_Report_2015 -2016.pdf (vizitat 08.12.2016).
168. The Global Competitiveness Report 2016 –2017. http://www3.weforum.org/docs/
GCR2016 -2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016 -2017_FINAL.pdf
(vizitat 27.01.2017).
169. Which countries spend the most on research and development?. https://www.weforum.org/
agenda/2015/07/which -countries -spend -the-most -on-research -and-
development/?utm_content=buffer7763d&utm_medium=social&utm_source
=facebook.com&utm_campaign=buffer . (vizitat 12.10.2017) .

Site-uri electronice
170. http://cancelaria.dev.cts.md/ro/advanced -page -type/dezvoltare -profesionala?page=5 (vizitat
21.12.2016).
171. http://europa. eu/legislation_summaries/glossary/competitiveness_en.htm (vizitat
14.07 .2016).
172. http://liceu.asm.md/ro/despre -lasm/ (vizitat 08.09.2015 ).
173. Statistica socială. Forța de muncă și cîștigul salarial. www.statistica.md (vizitat
22.03.2017).

148 ANEXE

Anexa nr. 1 Lista companiilor inovative din Moldova

Nr.
d/o Denumirea companiei Domeniul de activitate
Construction
1. Ammo, SRL Construction
2. Azamet Pro, SRL Construction /  Agriculture waste recovery
3. Moldo – Ucranian
Innovation Centre
CIMU -2005, SRL Material, Production&
Construction/ Energy
4. Siason Grup, SRL Construction
5. Tomai -Vinex, SRL Food products and beverages
Information and communication technologies
6. Deeplace IM&SP, SRL
Information and communication
technologies
7. ProOptimus, SRL Information and communication technologies
8. S&T Mold, SRL
IT solutions and services providers
PROFILE “S&T MOLD”
9. Tehnostil, SRL Hardware and accessories
10. Salonix, SRL
Engineering activities/ Information
and communication technologies /
supply of technological equipment
Machinery and equipment/ Metal products/ Scienti c research and development
11. Alex S&E, SRL
Machinery and equipment/ Metal products/ Scienti c
research and development
12. Aquasystems, SRL Engineering activities/ Machinery and equipment
13. Aspa, SRL Metal products
14. Dina -Cociug, SRL Machinery and equipment
15. East-Auto -Lada, SRL Machinery and equipment
16. Exproteh, SRL Machinery and equipment
17. Hideco, SRL Machinery and equipment
18. Hidroinpex, SRL Machinery and equipment
19. Incomas, SRL
Machinery and equipment/ Metal
products
20. Iriplant, SRL Machinery and equipment
21. Media Security, SRL Machinery and equipment
22. Moldagrotehnica, SRL Machinery and equipment
23. Moldtehprotectie, SRL
Machinery and equipment/
security
24. Naiman Com, SRL Machinery and equipment
25. New Products and
Technologies, SRL
Machinery and equipment/ energy
efficiency

149 Anexa nr. 1
(continuare)

1. Reupies, SRL Machinery and equipment
2. Terra ARB Grup, SRL
Scienti c research and development/ Wood and products of
wood/ HORTICULTURE
3. Topaz Joint venture
factory, SRL Industry of machine building and electronic devices

Food, Agriculture and Fisheries, Biotechnologies
4. Agromodvita, SRL Food, Agriculture and Fisheries,
Biotechnologies
5. Berhord, SRL
Food products and beverages/ Pharmaceutical products/
winemaking
6. Biochemtech, SRL
Food, Agriculture and Fisheries,
Biotechnologies/  Environment/  Material, Production
7. Bronici & CO, SRL Food products and beverages
8. Ecosorbent, SRL Biotechnologies
9. Enogrup, SRL Food products and beverages/ wine -making
10. Gavaziuc David, SRL Food and Fish
11. Hygieiacom, SRL Producing oil and grape seed our
12. Maurt, SRL Food products and beverages
13. Natur Bravo, SRL
Food products and beverages

14. North Pantehno, SRL
Agriculture

15. Rusnac -Moldaqua, SRL
Food products. Production of natural mineral water and
refreshing drinks
16. Tomai -Vinex, SRL Food products and beverages
17. Vastdial & Co, SRL
Food products and beverages/ beekeeping and apiculture
products
18. Ygrick -Group, SRL Agriculture
Business consultancy
19. Adera Prim, SRL Business consultancy/ Information
and communication technologies
20. Consulting, Energie &
Comert, SRL Business consultancy/ construction/ Engineering activities/
designing
21. Genescotec, SRL
Business consultancy/ energy
production
22. Imbieriani, SRL
Business consultancy/ advertising,
wholesale, IT
23. Legal 73, SRL
Business consultancy/ Engineering
activities
24. Val Consulting, SRL Business consultancy/ energy
Energy production, Electronic and optical products
25. Lumgrupmaș, SRL Electronic and optical products
26. Energy Solaris, SRL Energy production
27. Sunartnergo, SRL Research / energy production
Furniture, Wood and products of wood
28. Goliat -Vita, SRL Furniture

150 Anexa nr. 1
(continuare)

Sursa: elaborat de autor in baza Catalogului companiilor inovative din Moldova.
http://aitt.md/uploads/files/Moldavian%20innov ative%20companies%20publication.pdf (vizitat
29.10.2016).

1. Grupbiz -SV, SRL Wood and products of wood
2. Mobiliemn -Grup, SRL Furniture
3. Mob -Lumina, SRL Furniture
4. Edujoc, SRL Wood and products of wood
Other
5. Bioem Technology, SRL
Effective Microorganisms products
marketing and sale
6. Cabigrup, SRL
Glass and ceramics shapes / barrels
and packages
7. Moncomtex, SRL Health; Production &Construction
8. Royal Mart, SRL Textiles and wearing apparel

151 Anexa nr. 2 Servicii Științifice
(prestate de către Institutele de cercetare ale Academiei de Științe a Moldovei)

Nr.
d/o Denumirea instituției Nr. de servicii
științifice
prestate
Secția științe naturale și exacte 50
1. Institutul de Chimie   13
2. Grădina Botanică (Institutul)   5
3. Institutul de Fizică Aplicată   11
4. Institutul de Ecologie și Geografie   3
5. Institutul de Microbiologie și Biotehnologie   4
6. Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor
  3
7. Institutul de Zoologie   11
Secția științe inginerești și tehnologice 27
1. Institutul de Geologie și Seismologie   7
2. Institutul de Dezvoltare a Societății Informațion ale   5
3. Universitatea Tehnică din Moldova   15
Secția științe medicale 51
1. Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”   12
2. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițeanu” din Republica Moldova 12
3. Institutul de Neurologie și Neurochirurgie 8
4. Institutul Oncologic 14
5. Institutul de cercetări științifice în domeniul Ocrotirii
Sănătații Mamei și a Copilului 5
Secția științe agricole 75
1. Institutul Științifico -Practic de Horticultură și
Tehnologii Alimentare   34
2. Universitatea Agrară de Stat din Republica Moldova   11
3. Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a
Solului  “N. Dimo”   14
4. Institutul de Tehnică Agricolă “Mecagro”   5
5. Institutul “SELECȚ IA”   6
6. Institutul de Fitotehnie Porumbeni 3
7. Intreprinderea de Stat de Cercetare și Producerea
Resurselor Bio logice Acvatice “Acvacultura -Moldova” 2
Secția științe sociale și economice 17
1. Institutul Național de Cercetări Economice 10
2. Institutul de Științe ale Educației   4
3. Institutul de Cercetări Juridice și Politice 3
Secția științe umanistice și arte 16
1. Institutul de Filologie 11
2. Muzeul Național de Istorie a Moldovei 5

Sursa: elaborat de autor, în baza Catalogului Serviciilor Științifice (prestate de către Institutele de cercetare ale
Academiei de Științe a Moldovei). http://aitt.md/upl oads/files/Catalogul%20serviciilor.pdf (vizitat 17.10.2016).

152
21%
11%
22%32%7%7%Servicii științifice prestate de către
instituțiile secțiilor de știință, %
Secția științe naturale și exacte
Secția științe inginerești și
tehnologice
Secția științe medicale
Secția științe agricole
Secția științe sociale și
economice
Secția științe umanistice și
arte
Anexa nr. 2
(continuare)

Sursa: elaborat de autor, în baza Catalogului Serviciilor Științifice (prestate de către Institutele de cercetare ale
Academiei de Științe a Moldovei). http://aitt.md/uploads/files/Ca talogul%20serviciilor.pdf (vizitat 17.10.2016).

153
Anexa nr. 3 Clasificarea țărilor după nivelul de dezvoltare în perioada 2014 -2015

Sursa: The Global Competitiveness Report 2014 -2015 . http://www3.weforum.org/docs/WEF
_GlobalCompetitivenessReport_2014 -15.pdf (vizitat 08.12.2016).

The Global Competitiveness Report 2014–2015 | 11 1.1: The Global Competitiveness Index 2014–2015
change smoothly as a country develops, reflecting the
smooth transition from one stage of development to
another. This allows us to place increasingly more weight
on those areas that are becoming more important for
the country’s competitiveness as the country develops,
ensuring that the GCI can gradually “penalize” those
countries that are not preparing for the next stage. The
classification of countries into stages of development is
shown in Table 2.
DATA SOURCES
To measure these concepts, the GCI uses statistical
data such as enrollment rates, government debt, budget
deficit, and life expectancy. These data are obtained
from internationally recognized agencies, notably the
United Nations Educational, Scientific and Cultural
Organization (UNESCO), the International Monetary
Fund (IMF), and the World Health Organization (WHO).
The descriptions and data sources of all these statistical variables are summarized in the Technical Notes and
Sources at the end of this Report. Furthermore, the
GCI uses data from the World Economic Forum’s
annual Executive Opinion Survey (the Survey) to capture
concepts that require a more qualitative assessment
or for which internationally comparable statistical data
are not available for the entire set of economies. The
Survey process and the statistical treatment of data are
described in detail in Chapter 1.3 of this Report.
COUNTRY COVERAGE
This year the Report covers 144 economies. In this
edition, because of data availability issues, we could
not include Benin, Bosnia and Herzegovina, Brunei
Darussalam, Ecuador, or Liberia. On the other hand,
Tajikistan, which could not be included in the last edition,
is re-instated this year.Table 2: Countries/economies at each stage of development
Stage 1:
Factor-driven
(37 economies)Transition from
stage 1 to stage 2
(16 economies)Stage 2:
Efficiency-driven
(30 economies)Transition from
stage 2 to stage 3
(24 economies)Stage 3:
Innovation-driven
(37 economies)
Bangladesh Algeria Albania Argentina Australia
Burkina Faso Angola Armenia Bahrain Austria
Burundi Azerbaijan Bulgaria Barbados Belgium
Cambodia Bhutan Cape Verde Brazil Canada
Cameroon Bolivia China Chile Cyprus
Chad Botswana Colombia Costa Rica Czech Republic
Côte d'Ivoire Gabon Dominican Republic Croatia Denmark
Ethiopia Honduras Egypt Hungary Estonia
Gambia, The Iran, Islamic Rep. El Salvador Kazakhstan Finland
Ghana Kuwait Georgia Latvia France
Guinea Libya Guatemala Lebanon Germany
Haiti Moldova Guyana Lithuania Greece
India Mongolia Indonesia Malaysia Hong Kong SAR
Kenya Philippines Jamaica Mauritius Iceland
Kyrgyz Republic Saudi Arabia Jordan Mexico Ireland
Lao PDR Venezuela Macedonia, FYR Oman Israel
Lesotho Montenegro Panama Italy
Madagascar Morocco Poland Japan
Malawi Namibia Russian Federation Korea, Rep.
Mali Paraguay Seychelles Luxembourg
Mauritania Peru Suriname Malta
Mozambique Romania Turkey Netherlands
Myanmar Serbia United Arab Emirates New Zealand
Nepal South Africa Uruguay Norway
Nicaragua Sri Lanka Portugal
Nigeria Swaziland Puerto Rico
Pakistan Thailand Qatar
Rwanda Timor-Leste Singapore
Senegal Tunisia Slovak Republic
Sierra Leone Ukraine Slovenia
Tajikistan Spain
Tanzania Sweden
Uganda Switzerland
Vietnam Taiwan, China
Yemen Trinidad and Tobago
Zambia United Kingdom
Zimbabwe United States
© 2014 World Economic Forum

154
Anexa nr. 4 Indicele global de competitivitate a Lituaniei

Sursa: The Global Competitiveness Report 2015 -2016. http://www3.weforum.org/docs /gcr/2015 –
2016/Global_Competitiveness_Report_2015 -2016.pdf (vizitat 08.12.2016).

155
Anexa nr. 4
(continuare)

156 Sursa: The Global Competitiveness Report 2015 -2016. http://www3.weforum.org/docs /gcr/2015 –
2016/Global_Co mpetitiveness_Report_2015 -2016.pdf (vizitat 08.12.2016).
Anexa nr. 5 Practica Universității de Stat din Moldova privind aplicarea principiilor Cartei
Europene a Cercetătorului şi Codului de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor

Mesaj expediat doctoranzilor prin intermediul poștei electronice:

„Stimați doctoranzi,
pentru ședinta Senatului USM din luna aprilie este planificată discutarea și aprobarea Planului de
acțiuni actualizat privind implementarea la USM a Strategiei Resurselor Umane pentru
Cercetatori (HRS4R, http://usm.md/?page_id=11501 ).
În scopul introducerii în acest Plan a unor acțiuni eficiente și necesare cercetării universitare prin
prisma politicii de personal la Universitate, Vă rog să completați Chestionarul din fișierul atasat
și să îl expediați la adresa de email: cercetareusm@gmail.com. pînă la data de 5 aprile 2017.
Completarea acestui chestionar ne-ar permite să sporim calitatea acțiunilor pentru implementarea
Strategiei Resurselor Umane pentru Cercetători (HRS4R).

Vă mul țumim!
Biroul Studii Doctorale al USM”

Chestionarul atașat la mesajul electronic:

ANALIZA INTERNĂ
bazată pe aplicarea practică a principiilor Cartei Europene a Cercetătorului
şi Codului de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor
Analiza internă se axează pe cuantificarea anumitor indicatori pentru a determina nivelul la
care sunt aplicate principiile Cartei şi Codului pe cele patru dimensiuni -cheie în instituţiile de
cercetare -dezvoltare: Recrutarea Deschisă a Cercetătorilor şi Po rtabilitatea Granturilor;
Securitatea Socială; Atractivitatea Condiţiilor de Angajare şi de Lucru; Dezvoltarea
Competenţelor Profesionale şi Oportunităţi de Pregătire a Cercetătorilor.
Cercetătorii departamentelor/laboratoarelor din cadrul Universităţii urmează să determine un
scor de la 1 la 10 (1-5 indicând dezacordul, de la 6 -10 – acordul) . Astfel, în baza răspunsurilor
obținute se va face un total pentru fiecare dimensiune în parte, de la 1 (negativ) până la 10
(afirmativ).
Tinerii cercetători nu tre buie să ezite să răspundă la întrebările, ce fac referinţă la poziţia lor
actuală şi la condiţiile de lucru. Aceste răspunsuri ne vor ajuta să percepem viziunea lor pe toate
aspectele abordate în acest chestionar.
Q1. Facultatea din
Universitatea de Stat din
Moldova în cadrul căreia vă
desfăşuraţi activitatea în
prezent
Bifați un singur răspuns!
Facultatea Cod
Biologie şi Pedologie 1
Chimie şi Tehnologie Chimică 2
Drept 3
Ştiinţe Economice 4
Fizică şi Inginerie 5
Istorie şi Filosofie 6
Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării 7
Limbi şi Literaturi Străine 8
Litere 9
Matematică şi Informatică 10

157
Anexa nr. 5
(continuare)

Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 11
Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi
Administrative 12
Sociologie şi Asistenţa Socială 13

Q2. Funcţia ocupată în prezent
în cadrul Universităţii de Stat
din Moldova
Bifați un singur răspuns! Funcţia Cod Funcţia Cod
Doctorand
Asistent cercetare
Post-doctorand
Cercetător ştiinţific
Asistent universitar
Cercetător ştiinţific superior
(gradul III )
Lector
Cercetător ştiinţific
coordonator ( gradul II )
Conferenţiar universitar
Cercetător ştiinţific principal
(gradul I )
Profesor

Q3. Gândindu -vă la activitatea dvs. de cercetare în cadrul Universităţii de Stat din
Moldova, vă rugăm să precizaţi în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii.

Dimensiunea 1 – Recrutarea Deschisă a Cercetătorilor şi Portabilitatea Granturilor

Selecţia
Comitetele de selecţie trebuie să facă referinţă la diverse tipuri de expertiză şi competenţe,
acordând prioritate balanţei gender şi, unde e necesar, să includă membri atât din diferite
sectoare (public şi cel privat) şi discipline, cât şi din alte ţări pentru a evalua candida ţii.
Dacă este posibil, să fie aplicate diverse practici de selecţie, precum evaluarea externă şi
interviurile tête -à-tête.
Membrii panelului de evaluare trebuie să aibă o pregătire corespunzătoare.

Crt. Afirmaţia Bifați un singur răspuns pentru fiecare a firmație! ← Deza cord
Acord →
1. Conținutul și transparența anunțurilor (apelurilor de concurs);
selecția și metode de evaluare a candidaților 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.1 Posturile de muncă vacante pentru diferite niveluri profesionale
(anunțurile indică numărul de poziții și sunt deschise pentru o
perioadă rezonabilă de timp) sunt promovate adecvat la nivel
național
1.2 Posturile de muncă vacante pentru diferite niveluri profesionale
(anunțurile indică numărul de poziții și sunt deschise pentru o
perioadă rezonabilă de timp) sunt promovate adecvat la nivel
internațional prin intermediul portalului EURAXESS
1.3 Competențele și aptitudinile solicitate încurajează participarea
unui număr larg de candidați
1.4 Comitetul de selecție informează candidații, după finalizarea
procesului de selecție, despre avantajele și deficiențele cererii
lor de angajare

158
Anexa nr. 5
(continuare)

1.5 Universitățile se asigură de faptul că comitetele de selecție țin
cont de potențialul candidaților în calitate de cercetători, mai
ales gradul lor de creativitate și independență
1.6 Criteriile de selecție, condițiile de muncă și drepturile – precum
și perspectivele de evoluție pe scară profesională –
competențele și abilitățile pe care trebuie să le întrunească
candidații sunt descrise detaliat în anunțurile de posturi
vacante
1.7 Comitetele de selecție obișnuiesc să includă noi membri din
alte țări
1.8 Comitetele de selecție obișnuiesc să includă noi membri din
afara universității (de ex: companii private, instituții de
cercetare publice)
1.9 Comitetele de selecție sunt constituite pe principiul echilibrului
între genuri

Dimensiunea 2 – Securitatea socială şi pensiile suplimentare pentru cercetători

Condiţii stabile şi permanente de angajare
Angajatorii trebuie să se asigure că performanţa activităţii derulate de cercetători nu este
subminată de instabilitatea contractelor de muncă şi, în consecinţă, trebuie să se angajeze cât de
mult posibil în vederea îmbunătăţirii stabilităţii condiţiilor d e angajare pentru cercetători, astfel
implementând şi respectând principiile şi termenii Directivei UE privind Activitatea pe o durată
determinată de timp.

Crt. Afirmaţia Bifați un singur răspuns pentru fiecare afirmație! ← Deza cord
Acord →
2. Condițiile de angajare stabile și permanente, securitatea
socială 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2.1 Sunt garantate condiții corecte și salarii atractive de angajare
pentru cercetători – la toate etapele carierei lor și indiferent
de situația contractuală (permanent sau pe termen –
determinat)
2.2 Cercetătorii beneficiază de drepturi la asigurări sociale,
inclusiv pe caz de boală, pentru concediul de maternitate,
dreptul la pensie și asigurarea de șomaj în conformitate cu
prevederile legislației naționale
2.3 Universitatea contribuie la accesul cercetătorilor cu privire la
drepturile de securitate socială
2.4 Universitatea încurajează adoptarea noilor sisteme pan –
europene de pensionare a cercetătorilor
2.5 Se depun eforturi de a elabora prevederi cu privire la
drepturile cercetătorilor la pensiile suplimentare
2.6 Sunt asigurate drepturile la sănătate și securitate în
conformitate cu reglementările la nivel național sau sectorial

159
Anexa nr. 5
(continuare)
Dimensiunea 3 – Condiţii atractive de angajare şi de muncă

Recunoaşterea profesiei
Toţi cercetătorii angajaţi într -o carieră de cercetare trebuie să fie recunoscuţi drept profesionişti
şi să fie trataţi ca atare. Aceasta trebuie să înceapă încă de la debutul carierei, în special la nivel
post-universitar şi trebuie să facă referinţă la toate nivelele, indiferent de clasificarea lor la nivel
naţional (de exemplu: angajat, absolvent, candidat la doctorat, post -doctorat, func ţionari publici).
Nediscriminarea
Angajatorii cercetătorilor nu vor face nici un fel de discriminări pe bază de sex, vârstă, etnie,
origine naţională sau socială, religie sau convingeri ideologice, orientare sexuală, limbă,
handicap, opinii politice, condi ţii economice sau sociale.
Mediul de cercetare
Angajatorii cercetătorilor trebuie să se asigure că este creat cel mai stimulativ mediu de cercetare
sau de formare în domeniu, care oferă echipamentele, facilităţile şi oportunităţile
corespunzătoare, inclusi v pentru colaborarea la distanţă cu alte reţele de cercetare şi că sunt
respectate reglementările naţionale sau sectoriale privind protecţia sănătăţii şi a siguranţei în
cercetare. Angajatorii trebuie să se asigure că sunt alocate resursele necesare pentru programul
de lucru convenit.

Crt. Afirmaţia Bifați un singur răspuns pentru fiecare afirmație! ← Deza cord
Acord →
3. Recunoașterea profesiei; nediscriminarea; mediul de
cercetare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3.1 Se acordă atenție sporită pentru a evita orice fel de
discriminări pe bază de sex, vârstă, etnie, origine națională
sau socială, religie sau convingeri ideologice, orientare
sexuală, limbă, handicap, opinii politice, condiții economice
sau sociale
3.2 Este promovată autonomia și creativitatea tuturor
cercetătorilor, atât a celor debutanți, cât și a celor cu
experiență de până la patru ani
3.3 Balanța gender/egalitatea de șanse este promovată la toate
nivelele de angajați, inclusiv și în rândul celor ce dețin
funcții de monitorizare și management
3.4 Universitatea asigură un mediu stimulativ de cercetare și de
formare în domeniu
3.5 Este garantată participarea cercetătorilor în comitetele de
luare a deciziilor
3.6 Sesizările/ reclamațiile cercetătorilor, inclusiv cele ce țin de
conflictele dintre mentori(i) și debutanți sunt soluționate
echidistant și pe cale amiabilă
3.7 Se efectuează sistematic evaluarea activităților profesionale
(predare, cercetare) a tuturor cercetătorilor
3.8 Activitățile de predare nu prevalează asupra celor de
cercetare, mai cu seamă la debutul carierei în cercetare
3.9 Există mecanisme suficiente care încurajează atât femeile,
cât și bărbații, de a combina familia și serviciul (de ex:
angajare part -time, activități on -line, concedii sabatice,
existența spațiilor pentru copii, etc.)

160
Anexa nr. 5
(continuare)

Dimensiunea4 –Pregătirea şi evoluţia competenţelor şi experienţelor cercetătorilor
Europeni
Accesul la formarea profesională în cercetare şi la dezvoltarea continuă
Angajatorii trebuie să se asigure că tuturor categoriilor de cercetători, indiferent de situaţia lor
contractuală, li se oferă oportunităţi de evoluţie profesională şi ameliorare a posibilităţii lor de
angajare prin accesul la măsuri de dezvoltare continuă a aptitudinilor şi competenţelor lor.
Astfel de măsuri trebuie evaluate periodic pe cri terii de accesibilitate şi eficienţă, în vederea
valorificării competenţelor, aptitudinilor şi a gradului de ocupare a forţei de muncă.

Crt. Afirmaţia Bifați un singur răspuns pentru fiecare afirmație! ← Deza cord Acord →
4. Conținutul și transparența anunțurilor (apelurilor de
concurs); selecția și metode de evaluare a candidaților 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4.1 Evoluția profesională – Planurile de pregătire și mobilitate –
Activități de mentorat – Predare
4.2 Prin măsuri și reglementări interne, universitatea le oferă
cercetătorilor oportunități de pregătire pentru desfășurarea
activităților didactice
4.3 Este încurajată și promovată mobilitatea geografică, inter –
sectorială, inter și trans -disciplinară, precum și cea dintre
sectorul public și cel privat
4.4 Există mecanisme interne la nivelul instituțiilor de cercetare
pentru a dezvolta aptitudinile și competențele necesare
evoluției carierei
4.5 Mentorii sunt persoanele ce dispun de timpul, cunoștințele
și experiența necesare pentru a realiza asemenea tip de
activitate și sunt susceptibili să ofere cercetătorului debutant
sprijinul corespunzător
4.6 Cercetătorii cu experiență sunt informați și beneficiază de
oportunități de evoluție a competențelor sale de mentorat

Q4. Vechimea în instituţie
Exprimați răspunsul în ani și luni! Ani
și
Luni

Q5. Vârsta dvs.
Ani împliniți! Ani
Q6. Sexul Masculin

Feminin

VĂ MULŢUMIM MULT PENTRU PARTICIPARE !

Sursa: arhiva personală (email)

161
Anexa nr. 6 Program de motivare non -financiară a angajaților

Model

1. Dispoziții generale
Capacitatea intelectuală a oricărui angajat se dezvoltă atunci când este motivat non –
financiar. Atât motivarea financiară, cât şi motivarea non -financiară contribuie la dezvoltarea
angajatului, prin stimularea acestuia de a înregistra performanţă în activitatea pe care o
desfășoară.
Dezvoltarea intelectuală vine din mulțimea de sarcini pe care angajatul necesită a le
rezolva simu ltan, eficienţa şi rapiditatea cu care acesta le rezolvă, ceea ce contribuie la
identificarea soluţiilor și propunerilor de îmbunătăţire a eficienţei şi performanţei angajaților din
instituție.
Astfel, motivarea este un factor crucial în succesul oricărei organizații, fiind identificată
drept unul dintre cele mai importante domenii de responsabilitate ale unui manager de succes.
Rolul motivării nu se limitează la faptul de a -i face pe oameni să muncească, dar de a -i
stimula să muncească mai bine, lucru car e implică utilizarea integrală a resurselor fizice și
intelectuale de care dispun angajații.
2. Scopul Programului
Programul de motivare non -financiară a angajaților _______________ (în continuare –
Program), conţine un set de tehnici şi acţiuni de motivare non -financiară, având drept scop
creşterea productivității și calității muncii, precum și sporirea performanţei p rofesionale a
angajaților din cadrul __________ (în continuare – poate fi utilizată denumirea prescurtată a
instituției ).
3. Obiectivele Programului
Întru asigurarea realizării scopului Programului se propun următoarele obiective:
1) sporirea și menținerea motivaţiei angajaților pentru atingerea scopului general în
activitatea instituției.
2) creşterea performanţelor profesionale ale personalului.
3) îmbunătăţirea climatului psihosocial în cadrul colectivului.
4) crearea şi menţinerea unei echipe eficiente în cadrul instituției.
4. Principii utilizate
1) Automotivarea conducătorului. Cea mai bună cale de a înţelege motivaţia angajaților
este de a înţelege ce ne motivează pe noi înşine. Entuziasmul este contagios. Dacă conducătorul
este încântat de munca efectuată, va fi mult mai uşor ca şi angajații din subordine să fie încântaţi
de munca lor.
2) Corelarea obiectivelor organizaționale cu cele individuale . Dacă rezultatele
activităţii angajaților nu contribuie la realizarea scopurilor instituției, atunci pentru institu ție
efectele vor fi nule. De aceea este foarte important ca conducătorii subdiviziunilor interne să ştie
ce doresc de la angajaţii lor. Aceste preferinţe trebuie exprimate în corelaţie cu obiectivele
instituției.

162
Anexa nr. 6
(continuare)
3) Stabilirea factorilor motivaționali pentru fiecare angajat/grup de angajați . Fiecare
persoană este motivată de diferiți factori. Astfel, conducătorul, pentru a -și motiva angajaţii, va fi
necesar în primul rând să identifice acei factori ce motivează cu adevărat pe fi ecare angajat în
parte.
4) Recunoașterea rolului de proces al motivării. Crearea şi susţinerea unui climat în
care fiecare angajat să fie motivat este un proces continuu. Dacă conducătorul privește motivarea
angajaţilor ca fiind un proces care se desfăşoar ă continuu, atunci angajatul va fi mult mai
motivat.
5)Utilizarea sistemelor organizaționale în sprijinul motivării angajaților. Pentru a
motiva angajaţii, nu se recomandă cultivarea doar a relaţiilor interpersonale puternice cu aceştia.
Natura acestor rel aţii se poate schimba drastic, în special în perioadele de stres sau criză. Se
recomandă folosirea în schimb a sistemelor demne de încredere şi comprehensive pentru
motivarea angajaţilor.
5. Grupul -ţintă
Prezentul Program este destinat tuturor categoriilor de personal exitente în cadrul
instituției.
6. Strategii/tehnici/acţiuni propuse
Motivare, relaxare şi energizare
1) Sărbătorirea zilelor de naștere – fiecare omagiat este felicitat personal de către șeful
subdiviziunii din care face parte, iar personalul de conducere este felicitat personal de către
conducătorul instituției. Se recomandă oferirea unei felicitări cu urări, acordate de către fiecare
coleg din subdiviziune.
Momentul optim al aplicării: în ziua de naștere a angajatului sau în ziua imediat
următoare acesteia (dacă ziua de naștere este într -o zi de odihnă sau de sărbătoare nelucrătoare).
2) Felicitări cu ocazii speciale – oferirea unei felicitări cu urări de bine semnată de către
toți angajații instituției.
Momentul optim al aplică rii: cu ocazia nașterii copilului, celebrării căsătoriei personale,
obținerea unor succese deosebite și remarcabile, etc.
3) Vizitele -surpriză – realizate de diverse personalităţi sau persoane menite să emoţioneze
membrii echipei.
Momentul optim al aplică rii: în perioadele când tensiunea şi stresul echipei creşte
(perioadele de vârf, înaintea finalizării unor proiecte, post -conflicte, etc.); în perioadele când
energia echipei este foarte scăzută (primăvara, toamna, în urma unei nereuşite, etc.); trimestria l,
în cadrul unui program desfășurat pe termen lung.
Sărbătorirea şi recompensarea succeselor
4) Petreceri sau serate scurte – ziua în care un colectiv s -a manifestat printr -o activitate
soldată cu un rezultat deosebit în procesul de muncă şi organizează o mică petrecere sau ieşire
pentru a sărbători realizările.
Momentul optim al aplicării: după obținerea unui succes în cadrul subdiviziunii interne a
instituției.

163 5) Excursii în țară – organizarea unei ieşiri în aer liber în scopul creării unei ambianţe
amical în cadrul colectivului (de ex. o excursie la locurile sfinte din ţară – Mănăstirile Saharna,
Anexa nr. 6
(continuare)
Ţipova, Căpriana, etc.; vizitarea beciurilor Cricova, Mileştii -Mici; un picnic la Vadul lui
Vodă, etc.), cu organizarea transportului din contul instituției sau sindicatelor (în limitele
mijloacelor și surselor disponibile).
Momentul optim al aplicării: în perioada caldă a anului, în ajunul unei sărbători
profesionale sau în moment de maximă tensiune (în scopul de a relaxa și detensiona situația).
6) Diplome de merit – decernarea cu diplomă, a unei persoane sau subdiviziuni pentru
înregistrarea unui nivel înalt de performanţă profesională, rezultate remarcabile în muncă,
aprecierea succeselor, etc.
Momentul optim al aplicării: în contextul organizării Zilei naționale a științei, aniversării
instituției sau în cadrul evenimentelor de anvergură organizate în cadrul instituției.
7) Oferirea timpului liber plătit – acordarea a 2 ore libere la sfârșitul fiecărui trimestru,
celui mai disciplinat angajat (care nu are nici o întârziere).
Momentul optim al aplicării: la finele fiecărui trimestru.
8) Organizarea zilelor de sărbătoare – în ajunul zilelor de sărbătoare, angajații
Ministerului urmează a fi felicitați solemn de către conducere.
Momentul optim al aplicării: Ziua Internațională a Femeii , Sfintele Paști, sărbătorile de
iarnă, alte sărbători profesionale din domeniu, etc.
Stimularea ideilor și creativității
9) Boxă de idei la nivel de subdiviziune internă – această boxă es te destinată
colaboratorilor subdiviziunii pentru ca aceştia să -şi exprime ideile, sugestiile referitor la procesul
de muncă, relaţiile interpersonale, etc.
Momentul optim al aplicării: boxa urmează a fi expusă în unul din birourile
subdiviziunilor interne , la care toți angajații au acces liber și permanent.
Dezvoltare profesională şi personală
10) Seminare și cursuri de specialitate –delegarea angajaților la seminare şi cursuri de
perfecţionare, în domeniul de specialitate.
Momentul optim al aplicării: pe parcursul anului, conform planului de dezvoltare
profesională.
11) Coaching individual – proces de instruire orientat spre dezvoltarea abilităţilor pe un
anumit segment, oferit de către o persoană cu cunoştinţe în domeniul respectiv, coleg, sau şef al
subd iviziunii.
Momentul optim al aplicării: la apariția unei sarcini noi.
12) Schimbul de experiență – după participarea la un seminar de către un colaborator în
ţară sau peste hotare, acesta comunică în scris (prin intermediul poștei electronice) şi/sau verba l,
informaţiile acumulate colegilor săi.
Momentul optim al aplicării: În urma efectuării unei deplasării sau participări la cursuri
de instruire, seminare, etc.
Leadership şi motivare
13) Delegarea – procesul prin care angajatul este împuternicit cu dreptu l de a lua unele
decizii în procesul de muncă.

164 Momentul optim al aplicării: cînd persoana are pregătirea necesară în domeniu.

Anexa nr. 6
(continuare)
14) Feedback individual – discuţia individuală şi confidenţială dintre şef şi angajat, care
are scopul de a menţine o relaţie profesională în cadrul procesului de muncă. Ca rezultat, fiecare
are posibilitatea de a -şi expune obiecţiile, sugestiile, iar angajatul simte importanţa muncii sale.
Momentul optim al aplicării: o dată la 3 luni.
Facilități
15) Flexi bilitatea regimului de muncă – pentru colaboratorii care au copii mici şi trebuie
să meargă departe de casa pentru a duce copii la grădiniţe sau la şcoală, la solicitarea acestora li
se permite un regim de muncă mai flexibil.
Momentul optim al aplicării: la cererea angajatului.
7. Efecte scontate
Urmare a implementării Programului, se tinde spre atingerea următoarelor efecte:
1) angajați motivați, plini de energie și dedicați instituției;
2) prezența unui personal creativ, care recunoaște și apreciază provocăril e, caută
oportunități pentru a -și îmbunătăți capacitățile;
3) cultivarea unei atitudini pro -active și pozitive în rezolvarea problemelor;
4) consolidarea capacităților colectivului, prin stabilirea propriilor obiective și provocări;
5) formarea unor corelații pozitive între locul de muncă și starea de spirit a salariatului,
asociații care vor genera plăcerea de a veni la serviciu și plăcerea lucrului în echipă;
6) creșterea nivelului de satisfacție personală și profesională;
7) îmbunătățirea imaginii conducătorilor;
8) reducerea absenteismului și creșterea nivelului de coeziune al echipei;
9) atingerea nivelului maxim de performanță a instituției.
8. Dispoziții finale
În sfera științei și inovării, în condițiile unei salarizări optime la nivel de întreg sistem, de
avantaj concurențial va beneficia instituția care va rezolva cel mai bine problema motivării
angajaților săi. Atunci când angajații de toate categoriile sunt motivaţi să rămână în cadrul
instituției și să -şi îndeplinească atribuțiile la cel mai înalt nivel de efic acitate posibil, Instituția va
înregistra o eficacitate mult mai mare, în comparație cu acele instituții care nu întreprind măsuri
de creștere a nivelului de motivare al angajaților săi.
Mijloacele financiare pentru realizarea acțiunilor de motivare vor f i identificate în măsura
posibilităților de către angajator, iar după caz cu suportul financiar din partea salariaților sau
sindicatelor, cu acceptul acestora.

Sursa: elaborat de autor

165

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata Ecaterina Negru, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în
teza de doctorat sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz
contrar, urmează să suport consecinţele în conf ormitate cu legislaţia în vigoare.

Negru Ecaterina,

166

CV-ul AUTORULUI

EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

EDUCAȚIE ȘI FORMARE

2013 – 2017

Doctorandă
Universitatea de Stat din Moldova , mun. Chișinău
Facultatea Științe Economice, Catedra Marketing și Relații Economice Internaționale
specialitatea 08.00.14 Economie mondială; Relații economice internaționale

INFORMAȚII PERSONALE Negru Ecaterina

mun. Chişinău, Republica Moldova
069389791
ecaterina.negru@mail.ru

Data nașterii 21.06.1987
Naționalitatea moldoveancă

Mai 2017 – prezent

Mai 2015 – ianuarie 2017

Februarie 2014 – mai 2015

Octombrie 2013 –decembrie 2014

August 2012 – septembrie 2013

Mai 2010 – august 2012

Specialist resurse umane, Serviciul administrativ și financiar
PENTALOG CHI SRL (mun. Chișinău, bd . Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 202)

Consultant principal, Direcția reforma administrației publice centrale
Cancelaria de Stat a Republicii Moldova (Piața Marii Adunări Naționale, 1,
www.cancelaria.gov.md )

Specialist principal, Serviciul resurse umane
Ministerul T ehnologiei Informației și Comunicațiilor (mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare
și Sfînt nr. 134 , www.mtic.gov.md )

Cercetător științific, Secția analize și prognoze
Institutul Național de Cercetări Economice (mun. Chișinău, str. Ion Creangă 45,
www.iefs.md )
 Membru al echipei proiectului de cercetare fundamentală .

Secretar al conducătorului, Direcția logistică
Academia de Științe a Moldovei (mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 1,
www.asm.md )

Specialist principal, Direcția personal și secretariat
Academia de Științe a Moldovei (Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 1,
www.asm.md )

167

2009 -2011

2006 – 2009

Master în științe politice
Universitatea de Stat din Moldova, mun. Chișinău
Facultatea de Relații Internaționale, Științe politice și Administrative
Domeniul de formare profesională Administrație Publică
Program de master Resurse Umane și Politici de Personal
Materii studiate : jurisdicția muncii în sfera relațiilor publice, metodologia cercetării
științifice, răspunderea funcționarului public, protecția socială a funcționarilor publici,
controlul activității administrative, tehnici de comunicare în sfera admini strativă,
modernizarea administrației publice, managementul carierei și politicii de personal,
sociologia organizațiilor, demografie și statistică socială, serviciul diplomatic și
consular.

Licențiat în științe politice
Universitatea de Stat din Moldova, mun. Chișinău
Facultatea de Relații Internaționale, Științe politice și Administrative
Domeniul general de studiu Științe Politice
Domeniu de formare profesională Administrație publică
Materii studiate: dreptul instituțiilor comunității europene, drept administrativ, drept
constituțional și instituții politice, drept penal, dreptul muncii și protecției sociale,
contencios administrativ, administrație publică centrală și locală,
micromacroeconomie, econo mix, administrarea finanțelor publice, teorie politică,
democrație, stasiologie, secretariat și birotică, etc.

COMPETENȚ E PERSONALE

Competențe
organizaționale/manageriale/
profesionale ▪ Capacitate de organizare
▪ Capacitate de analiză și sinteză
▪ Capacitate de a lua decizii sub stres
▪ Capacitate de asimilare rapidă a informații lor și abilități lor noi
▪ Spirit analitic
▪ Spirit de evaluare și îmbunătățire
▪ Priceperi și deprinderi de lucru cu legislația

Competențe informatice ▪ Microsoft Office (Word, Excel, Power Point, OneNote)
▪ Internet/Email

Permis de conducere ▪ Categoria B

INFORMA ΤII SUPLIMENTARE

2017 Forum Internațional TRIANGLE – 2017. Chișinău, Academia de Studii Economice din
Moldova, 23 -24 martie 2017 ;
2016 Conferința internațională „Profesionalism, etică și valori în serviciul public” Kiev,
18-19 februarie 2016;

Limba maternă Limba română

Alte limbi străine cunoscute ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral
Limba rusă Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat
Limba franceză Utilizator
independent Utilizator
experimentat Utilizator
independent Utilizator
independent Utilizator
experimentat
Limba engleză Utilizator
independent Utilizator
independent Utilizator
elementar Utilizator
elementar Utilizator
independent

168 Lecturi Academice Richelieu cu genericul „Current Issues of Implementation of
the New Civil Service Legislation” , Odessa, 22 -23 septembrie 2016;

Atelier „Improving the recruitment and Selection in the Civil Service: Human
Resources Management Informatization System”, Bosnia și Herțegovina, 3 -4
noiembrie 2016 ;

2015 Conferința națională cu participare internațională cu genericul „Stabilitate,
Creștere economică și Prosperitate – în spațiul european”. USEM, Chișinău,
26-27 martie 2015;

2014 Conferința științifico -practică națională cu participare internațională „Creșterea
economică calitativă: aspecte teoretice și practice”, Ch ișinău, ASEM, 27
Februarie 2014;

Sesiunie științifică naționale cu participare internațională cu genericul „ Turism și
dezvoltarea comunitară în secolul XXI ”. USEM, C hișinău, 26-27
septembrie 2014;

Conferință internațională științifico -practică “Abordări Europene în cercetare și
inovare”. USEM, Chișinău, 9 -12 octombrie 2014. – inclusiv memb ru al
comitetului organizatoric;
Conferință internațională științifico -practică ”Creșterea economică în condițiile
globalizării”, ediția IX -a. INCE, Chișinău, 16 -17 octombrie 2014. – inclusiv membru al
comitetului organizatoric ;

2013 Conferința privind analiza cheltuielilor publice în Moldova ”Cheltuieli publice:
Eficientizarea investițiilor publice în scopul sporirii competitivității și creșterii
economice în Moldova”, desfășurată la 24 octombrie 2013 ;

2009 Conferința Științifică a Masteranzilor și Doctoranzilor, Universitatea de Stat d in
Moldova, premiantă, locul II;

2008 Conferința Științifică Studențească „Tineretul de azi – viitorul de mîine”,
Universitatea de Stat din Moldova;

2007 Conferință Științifică Studențească „Respectarea drepturilor omului – aspirație
spre un stat de drept și criteriu de integrare europeană”, Un iversitatea de Stat
din Moldova;

2007 Concurs pentru сel mai bun eseu la limba franceză, locul III, Universitatea de Stat din
Moldova, facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, catedra
limbi străine aplicate ;

2006 Conferință Științifică municipală, pentru elevii dotați la limba și literatura română “Spre
viitor să pășim cu siguranță”, mun. Bălți, locul I.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Cu titlu de manuscris [614158] (ID: 614158)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Cu titlu de manuscris [614158]

Copyright Notice

o o o o o ▪ ▪ o o o [612557]

Specializarea biologie [308314]

Conf. Univ. Dr. Boța -Avram Cristina Student : Vaida Gabriela 2018 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA… [615769]

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [617009]

SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI DISCURS INTERCULTURAL ÎN SPAȚIUL EUROPEAN [627159]

DISCIPLINA ASISTEN ȚA PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI EPIDEMIOLOGIE LUCRARE DE LICENȚĂ ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE INFECȚIEI CU VIRUSUL HEPATIC DE TIP… [629810]

Copyright Notice

Similar Posts