Cu titlu de manuscris [603481]

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DI N MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U: 005 :330 (043.2)

IAGĂR Mariana Lucica

MANAGEMENTUL RESURSELOR FINANCIARE
A INSTITUȚIILOR PUBLICE DIN ROMÂNIA

Specialitatea : 521.03. Economie și management în domeniu de activitate

Autoreferatul tezei de doctor în științe economice

CHIȘINĂU, 201 7

2 Teza a fost elaborată în cadrul catedrei „BA, REI, TURISM”
a Universității Libere Internaționale din Moldova

Conducător științific:
GANEA Victoria, doctor habilitat în științe economice, profesor universitar

Referenți oficiali:
STRATAN Alexandru , doctor habilitat în economie , profesor universitar ,
ANASTASIE Ileana, doctor în economie, conferențiar universitar , România ,

Componența Consiliului științific specializat:
BURLACU Natalia, președinte , doctor habilitat în economie, prof. univ. ,
DRAGALIN Iuliana , secretar științific , doctor în economie, conf. univ. ,
ACULAI Elena , doctor habilitat în economie , conferențiar cercetător,
DOGA Valeriu , doctor habilitat în economie , profesor universitar ,
RĂU Andrei , doctor în economie , conferențiar universitar .

Susținerea tezei va avea loc la 14 iuli e 2017, ora 10.00, în ședința
Consiliului științific specializat D 3 4. 521.03 – 12 din cadrul Uiversității
Libere Internaționale din Moldova, pe adresa: MD -2005, mun. Chișinău, str.
Vlaicu Pîrcălab 52, sala 213 .
Teza de doctor și autoreferatul pot fi consultate la biblioteca
Uiversității Libere Internaționale din Moldova și pe p agina web a CNAA
(www.cnaa.md ).

Autoreferatul a fost expediat la 12 iunie 2017.

Secretar științific
al Consiliului științific specializat,
doctor în economie, conf. univ. DRAGALIN Iuliana

Conducător științific:
doctor habilitat în economie, prof. univ. GANEA Victoria

Autor: IAGĂR Mariana Lucica

© Iagăr M. L. , 201 7

3 REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea temei de cercetare. Abordarea acestui demers
științific prezintă interes nu doar în plan teoretic, ci și în plan practic,
având în vedere că resursele financiare ale instituțiilor publice ce
aparțin unui stat au directe repercusiuni asupra dezvoltării sale
economice, influenț ând indubitabil regulile unei economii naționale,
spre exemplu în privința investițiilor de capital care pot fi atrase.
Totodată, resursele financiare ale unui stat au și o dimensiune
internațională, fiind influențată de intensificarea, în ultimii 50 -60 d e
ani, a relațiilor economice internaționale. De asemenea, aceste aspecte
sunt relevate de contextul globalizării și, mai nou, sunt accentuate
îndeosebi pe fondul actualei crize economico -financiare.
Astfel, nu se poate nega puternica dezvoltare din ultim ele decenii
a relațiilor dintre state, plecând de la dimensiunea economică –
reprezentând o adevărată „coloană vertebrală a mapamondului” –, și
ajungând la o dimensiune politică puternic interdependentă, care a dus
la crearea de organisme suprastatale.
Resursele financiare ale instituțiilor publice , prin natura lor, sunt
strâns legate de economie și de sistemul economic. În egală măsură,
veniturile statului sunt legate de drept, deoarece regulile în materie de
fiscalitate sunt stabilite prin norme juridice interne sau internaționale.
În consecință, cercetarea problematicii resurselor financiare ale
instituțiilor statului are în mod firesc un caracter interdisciplinar.
Pentru a ajunge la acest rezultat am considerat necesar ca
prezentul demers științific să abordeze atât conceptele privind bugetul
de stat, tehnicile și procedeele utilizate de acesta cât și politica
bugetare, atât la nivel național cât și la nivelul Uniunii Europene,
ajungând în final să constatăm toate acestea au impact asupra
dezvoltării rel ațiilor economice sau măsuri de creștere a produsului
intern brut și totodată, de creștere a comerțului extern.
Pe lângă aceste delimitări de natură conceptuală, considerăm
necesar studierea atât a fiscalității naționale, la nivel teoretic, cât și

4 printr -o prezentare a unor elemente de tehnică fiscală specifice
sistemului resurselor financiare publice, sub aspect comparativ, precum
și a implicațiilor acquis -ului comunitar în domeniul politicii bugetare,
în cadrul celui mai complex caz de integrare – Uniune a Europeană, de
asemenea, încercăm să inserăm în prezentul studiu și jurisprudență.
Oportunitatea acestui demers științific reiese, după opinia
noastră, și din influența politicilor bugetare asupra raporturilor
comerciale, la nivel mondial, între state. Am putea spune că în
condițiile actuale ale politicilor bugetare nu are practic granițe, ci doar
reguli specifice, aplicabile unui stat sau mai multor state.
Opinăm că un asemenea demers științific va fi de un real folos nu
numai din punct de vedere teore tic, dar și practic. Nevoia practicienilor
de a găsi o explicație sistematică a unor reguli fiscale noi și bulversante
este acută, ceea ce va conferi demersului nostru noutate, utilitate și un
interes practic.
Din aceste considerente, tema propusă își jus tifică importanța și
utilitatea.
Gradul de studiere a temei de cercetare. Cercetările efectuate în
cadrul temei tezei de doctorat au făcut posibilă a precierea cantitativă și
calitativă, precum și valoarea incontestabilă a literaturii științifice
consacrată aspectelor teoretice și practice ale managementului resurselor
financiare a instituțiilor publice din România , oferită de savanții
occidentali, cercetătorii din Uniunea Europeană, inclusiv România,
precum și lucrările savanților din Republica Mo ldova. La baza
investigațiilor efectuate de autor stau lucrările renumiților savanți , printre
care: Aniței C.N., Basno C., Micu I., Văcărel I., Voinea G. De
asemenea, au fost utilizate rapoartele și strategiile Guvernului României
și alte acte normative, ce țin de veniturile publice, precum și actele puterii
executive ale României în domeniul reglementării activității instituțiilor
publice și a surselor acestora de finanțare.
Scopul cercetării constă în fundamentarea teoretică și
metodologică a gestionării resurselor financiare prin identificarea
aspectelor maximal eficiente care vor contribui la consolidarea

5 managementului resurselor financiare a instituțiilor publice din
România .
În vederea realizării acestui scop, au fost stabilite următoarele
obiective :
 analiza și sinteza reflecțiilor conceptuale privind tehnicile și
procedeele actuale de formare a bugetului instituțiilor publice;
 efectuarea studiului comparativ a tendințelor politicilor
bugetare atât la nivelul României cât și la nivelul Uniunii Europ ene;
 studierea practicii internaționale și identificarea soluțiilor
utilizate de către acestea în vederea îmbunătățirii procesului bugetar;
 identificarea barierelor care împiedică obținerea rezultatelor
scontate privind bugetarea pe bază de performanță;
 elaborarea m odelului logico -descriptiv referitor la
eficientizarea procesului bugetar;
 identificarea măsurilor de valorificare a controlului financiar
public în România și Republica Moldova și modurile de soluționare a
acestora ;
 formularea direcțiilor de optimizare și căilor de sporire a
eficienței managementului resurselor financiare .
Metodologia cercetării științifice. Din punct de vedere
metodologic, prezenta lucrare utilizează și promovează o serie de
modele și metode de analiză aplicate în practica națională și
internațională privind studierea mecanismului de gestionare și control a
resurselor finan ciare, anticipa și orienta evoluția acestui mecanis m spre
o eficientizare durabilă. În calitate de metode de cercetare au fost
utilizate: documentarea științifică, studierea informației socio –
economice, analiza și sinteza, abordarea sistemică, generalizarea și
sistematizarea informației, gruparea și compar ația informației statistice
la diferite niveluri. A fost aplicată metodologia econometrică și
prelucrarea statistică, metoda tabelelor și graficelor, dar și metoda
indicilor economici , metoda inductivă și deductivă de analiză, precum
și explicația cauzală.

6 Noutatea și originalitatea științifică a cercetării rezidă în:
aprofundarea științifică a abordărilor teoretice privind eficiența
gestionării resurselor ; identificarea mecanismelor de finanțare care stau
la baza instituțiilor publice din România; elaborarea prognozelor
prospective în vederea optimizării resurselor instituțiilor publice;
elaborarea și validarea modelului logico -descriptiv în scopul
eficientizării procesului bugetar; stabilirea posibilităților de
modernizare a procesului bugetar în R omânia.
Problema științifică importantă soluționată în teză constă în
eficientizarea mecanismului de gestionare a resurselor financiare în
scopul identificării posibilităților optimale de consolidare a
managementului resurselor financiare a instituțiilor p ublice din
România .
Semnificația teoretică a tezei se impune printr -o abordare
teoretică și metodică complexă cu referire la sursa de proveniență a
veniturilor bugetare, și nu în ultimul rând la politicile financiare la
nivelul țării noastre cât și la nive lul Uniunii Europene.
Valoarea aplicativă a lucrării rezidă din utilitatea
instrumentelor, procedurilor și metodelor elaborate de autor la nivelul
instituțiilor publice, care pot fi utilizate și de către organele centrale de
stat pentru adoptarea unor deci zii financiare benefice.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au
fost prezentate, apreciate pozitiv și implementate în activitatea
următoarele instituții publice: Curtea de Conturi, Primăria, Direcția
Generală de Asistență Social ă și Protecția Copilului etc. Concomitent,
cercetările pot fi utile în completarea cursurilor universitare și
postuniversitare la disciplinele de specialitate.
Aprobarea rezultatelor investigației . Rezultatele științifice ale
cercetărilor efectuate au fost expuse cadrul conferințelor științifice
naționale și internaționale, fiind inserate în 8 lucrări științifice. Ideile
fundamentale și rezultatele tezei au fost prezentate în cadrul următoarelor
manifestări științifice : Lucrările sesiunii naționale de comunicări
științifice “Diversitate în unitate”, 27 mai 2005, Timișoara; Lucrările
Sesiunii a XII -a de comunicări științifice cu participare internațională
“România în contextul politicii de securitate europeană”, 16 -18 mart ie
2006, București; Materialele Conferinței științifice internaționale “Rolul

7 științei și educației în implementarea acordului de asociere la Uniunea
Europeană”, 05 februarie 2015, Chișinău; Lucrările Conferinței științifice
internaționale “Potențialul de finanțare al pieței financiare nebancare și
perspectivele dezvoltării acesteia”, 27 -28 noiembrie 2015, Chișinău;
Lucrările Conferinței Științifice Internaționale “Potențialul de finanțare al
pieței financiare nebancare și perspectivele dezvoltării acesteia ”, 27 -28
noiembrie 2015, Chișinău .
Materialele tezei au fost aprobate la ședința catedrei „ BA, REI,
TURISM ” și ședința Seminarului științific de profil la specialitatea
521.03. 521.03. Economie și management în domeniu de activitate din
cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova.
Volumul și structura lucrării. Ținând cont de complexitatea
temei, scopul și sarcinile urmărite, lucrarea este concepută cu următoarea
structură: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, fiind
expusă pe 1 26 pagini text de bază, figuri, tabele, formule, bibliografi e și
anexe.
În Introducere se argumentează actualitatea, importanța și
necesitatea cercetării temei date, sunt formulate scopul și obiectivele
studiului, noutatea științifică a rezultatelor obținute cu descrierea
problemei științifice, de asemenea, semnificația teoretică și valoarea
aplicativă a lucrării, precum și aprobarea rezultatelor obținute în urma
cercetării.
Capitolul 1 „Aspecte metodologice privind gestionarea
sistemului resurselor financiare publice ” cuprinde o sinteză
bibliografică cu refererire la fundamentarea teoretică a gestionării
resurselor financiare la nivel public . Sunt examinate pe larg principalele
concepte și noțiuni cu privire la organizarea procesului bugetar în
cadrul autorității administrației publice centrale .
Capitolul 2 „Gestionarea managerială a procesului de
asigurare cu resurse financiare în Uniunea Europeană și România ”
tratează gradul de eficiență managerială a procesului de asigurare cu
resurse financiare în vederea identificării problemelor existente care
afectează respectivul mecanism.

8 Capitolul 3 „Eficiența managementului resurselor financiare în
cadrul autorității publice centrale ” sunt prezentate principal ele
probleme cu care se confruntă autoritățile publice în implementarea
bugetării pe bază de performanță, precum și căi de îmbunătățire a
managementului finanțelor publice. În acest capitol este prezentată
modalitatea de eficientizare și valorificare a rez ultatelor controlului
financiar.
Compartimentul Concluzii generale și recomandări reflectă o
sinteză a rezultatelor obținute în urma cercetărilor efectuate și
propunerile de rigoare pentru eficientizarea managementului resurselor
financiare în cadrul insti tuțiilor publice din România .
Cuvinte -cheie: management, gestionare financiară, echilibru,
integrare europeană, proces bugetar, reforme, perspective .

CONȚINUTUL TEZEI
În etapa encipientă a cercetărilor efectuate au fost analizate
diverse viziuni teoretico -metodologice referitor la managementul
resurselor financiare a instituțiilor publice . Astfel, abordarea noțiunii de
resurse finan ciare este relatat în corelație cu conceptul de gestionare
financiar care, în literatura de specialitate este tratat ca o categorie mult
mai largă. Cuvântul buget are la origine cuvântul franțuzesc vechi
bouge sau bougette care nu însemna altceva decât săculeț sau pungă.
Dicționarul explicativ al limbii române d efinește bugetul ca fiind
„un bilanț al veniturilor și cheltuielilor unui stat, ale unei întreprinderi
etc. pe o perioadă determinată” sau „totalitatea prevederilor de venituri
și cheltuieli ale unei familii sau ale unei persoane pentru o anumită
perioadă” . Așadar, prin buget public , în sens restrâns , dorim să
identificăm bugetul oricărei entități publice.
În sens larg , bugetul public reprezintă ansamblul documentelor
din sectorul public care împreună formează sistemul de bugete.
Sintetizând relatările din literatura de specialitate, putem
concluziona că b ugetul public este un plan financiar ce încorporează o
estimare a cheltuielilor necesare pentru o perioadă dată și mijloacele

9 propuse pentru finanțarea acestor cheltuieli. Bugetul poate fi definit, de
asem enea, ca un plan de acțiune pentru o perioadă specificată de timp
ce vizează toate departamentele/funcțiile unei instituții și conține ținte
ce trebuie atinse și care pot servi drept criterii de performanță.
Reunind cele două definiții am putea spune că bugetul oricărei
entități publice (stat, unitate administrativ -teritorială, instituție publică
etc.) este determinată, în scopul îndeplinirii unor obiective și sarcini
precis stabilite la nivelul entității respective.
Noul proces bugetar a fost văzut de că tre factorii de decizie cu
indiferență și nu ca un sistem de raționalizare a modului de alocare a
resurselor. Încă de la început, conceptul de bugetare pe bază de
programe a fost considerat sinonim cu noțiunea de bugetare pe bază de
performanță.
În opinia autorului, procesul bugetar poate fi definit ca
ansamblul de operațiuni ce țin de alocarea și utilizarea mijloacelor
financiare, luarea deciziei privind dobîndirea resurselor de la
populație sub formă de impozite și taxe. Esența procesului bugeta r se
referă la direcționarea resurselor financiare publice acumulate spre
satisfacerea necesităților societății.
Bugetarea pe bază de performanță are ca scop eficientizarea și
eficacitizarea cheltuielilor publice, prin corelarea alocațiilor bugetare a
organizațiilor publice cu rezultatele obținute. Impactul bugetării pe
performanță se resimte prin îmbunătățirea mecanismului de prioritizare
a cheltuielilor publice și în rezultat satisfacerea necesităților cetățenilor.
Conform sintetizării literaturii de sp ecialitate, vom defini bugetul
bazat pe performanță drept mecanismul și procesul de finanțare a
sectorului public orientat spre îmbunătățirea conexiunii dintre finanțare
și rezultat (intrări și ieșiri), prin utilizarea continuă a performanței,
avînd ca obi ectiv majorarea eficienței alocațiilor cheltuielilor publice.
Performanța, în acest context, în primul rînd arată rezultatul obținut
prin cheltuielile publice, precum și costul rezultatului obținut.
Bugetul pe bază de performanță este o modalitate de a cor ela
prioritățile de politică cu resursele financiare alocate pentru realizarea
acestora. Prioritățile de politică sînt reflectate sub formă de obiective și

10 indicatori de performanță care măsoară gradul de realizare a scopurilor
stabilite.
Obiectivul princ ipal al politicii fiscal -bugetare al României este
reprezentat de creșterea capacității de absorbție a economiei romanești
a resurselor disponibile atât din impozitele și taxele colectate de la
buget cât și din fondurile nerambursabile pe care le vom primi de la
Uniunea Europeană. În vederea asigurării stabilității economice și a
atingerii reformelor structurale, pentru România devine necesar și
oportun de a orienta toate eforturile spre diminuarea nivelului de
ineficacitate a cheltuielilor bugetare, fapt c are va schimba în mod
dinamic selectare a priorităților în politica bugetară a statului.
În aceste condiții, actualmente se impune elaborarea unei
abordări sistematice de evaluare a eficacității bugetului, care va fi mai
revelatoare și potrivită pentru a formula concluzii și recomandări
privind ajustarea activității tuturor instituțiilor statului, cu scopul de a
asigura condițiile necesare pentru stimularea creșterii pe termen lung.
Pentru realizarea acestor obiective analiza eficienței cheltuielilor
buget are și procedura de formare a direcțiilor prioritare de dezvoltare
sunt cruciale.
Și în această ordine de idei, dorim să aducem în prim plan
exemplul Finlandei, care a arătat lumii un salt istoric de succes de la
economia de materie primă la o economie ino vatoare și competitivă de
înaltă tehnologie. În același timp, ea a pus pe primul loc problema
dezvoltării accelerate a capitalului uman național prin schimbările
productive în sistemele de educație, știință, sănătate, etc. Economia
Finlandei deține în prez ent locuri de top în lume după inovativitatea și
competitivitatea acesteia. Aici nu este nevoie de dovezi specifice că
pentru dezvoltarea eficientă și calitatea economiei, reduse la
dezvoltarea inovatoare și creștere, principalul instrument este o
administ rație publică eficientă, buget și reglementarea instituțională.
Politica bugetară, prin orientarea cheltuielilor bugetare și
mobilizarea veniturilor are un rol de maximă importanță în realizarea
programelor guvernamentale și a macrostabilității în econom ie. Ea

11 vizează și concretizează obiectivele generale ale politicii economice a
statului, care depășesc cadrul restrâns al formări și cheltuirii veniturilor
sale.
Prin politica bugetară, un guvern încearcă să influențeze cererea
agregată în economie prin i ntermediul cheltuielilor publice și ratelor de
impozitare. Cu alte cuvinte, impozitele și taxele, alocațiile și subvențiile
bugetare, alături de prețuri și tarife, credite și dobânzi, cursul de schimb
etc. joacă rolul unor pârghii (instrumente) de mare imp ortanță în
economia de piață.
O politică bugetară bine fundamentată, care ține seama de
condițiile concrete ale vieții economice și sociale, de exigențele
prezentului și de imperativele viitorului, se poate dovedi benefică
pentru progres; în schimb, dacă nu le sesizează sau nu ține seama de
ele, ea poate frâna dezvoltarea, poate duce la involuție și la tensiuni
sociale.
Astfel, devine oportună elaborarea unor criterii generale de
evaluare a sistemului, care trebuie să rămână invariabile, cel puțin la
începutul și la sfârșitul uneia dintre perioadele examinate a ciclului de
planificare, repartizare și valorificare reală a bugetului. Obiectivele
strategice de dezvoltare asigură formularea obiectivelor, care stabilesc
deciziile administrative necesare car e determină, de asemenea, și tactica
evaluării eficienței cheltuielilor bugetare.
Scopul evaluării eficienței constă în dezvoltarea și optimizarea
bugetului, asigurarea minimizării pierderilor inevitabile în sectorul
bugetar.
Cu toate acestea, luând în con siderare obiectivele strategice ale
politicii bugetare, putem puncta câteva repere care ar putea fi eficiente
pe o perioadă de perspectivă:
1) Tranziția la strategia de intensificare a creșterii economice în
care instrumentele de finanțare bugetară și dezv oltarea reglementării de
stat vor fi subordonate sarcinii de păstrare a potențialului la o creștere a
eficienței în toate domeniile, cu o creștere a ratei statului, cel puțin în
sectoarele -cheie ale economiei;

12 2) Renunțarea la importul masiv în domeniile de înaltă
tehnologie, un proces activ de substituție a importului, cu poziționarea
finanțelor corespunzătoare în bugetul țării;
3) Concentrarea investițiilor într -un produs național nou, reieșind
în exclusivitate din prezența în el a unui parametru cheie a l
competitivității pe piața internă și cea externă.
Pentru a realiza obiectivele strategice propuse, gestionarea
proceselor bugetare ar trebui să se bazeze pe următorii factori:
 Operativitatea procedurilor de planificare, distribuția și
valorificarea resur selor bugetare, creșterea eficienței interacțiunii
executorilor cu clienții guvernamentali, subcontractanți și parteneri, un
nivel ridicat de realizare a proiectelor bugetare.
 Executarea necondiționată a contractelor încheiate și
obligațiunilor contractual e în termini stabiliți.
 Activizarea, îmbunătățirea continuă a funcționării sistemului
de management al calității; menținerea și creșterea indicatorilor calității
produselor fabricate pentru nevoile bugetare; corespunderea produselor
și proiectelor standard elor internaționale.
 Creșterea constantă a productivității muncii; reducerea
cheltuielilor de producției și a altor costuri și cheltuieli de fabricare a
produselor.
Formarea condițiilor financiare viitoarei creșteri a producției,
luând în considerare proie ctele de dezvoltare de perspectivă, cu
atragerea la dezvoltarea lor a organizațiilor naționale de cercetare
avansată.
Factorii enumerați, necesari pentru utilizarea eficientă a
bugetului conturează și cercul întrebărilor operaționale generale,
algoritmi a i căror soluții sunt destul de bine cunoscute și familiare
companiilor și organizațiilor implicate în realizarea proiectelor din
contul mijloacelor bugetare. Starea și perspectivele lor ar trebui să facă
obiectul unei evaluări la alocarea fondurilor bugeta re.
În acest context, România își propune să depună un efort susținut
și în continuare pentru a înscrie finanțele publice pe o traiectorie

13 sănătoasă, pentru a restabili încrederea investitorilor, a reduce costurile
de rambursare a datoriilor și a crea spaț iu fiscal pentru investiții,
întrucât redobândirea sustenabilității fiscale va fi atât în beneficiul
actorilor publici, cât și al celor privați, și va contribui la stabilitatea
generală a țării.
Tabelul 1. Deficitele bugetare în perioada 2012 -2016
Deficit e
bugetare 2012 2013 2014 2015 2016
Deficit ESA 3,0 2.6 2.2 1,4 1,4
Deficit
Structural 2,7 2,0 1,7 1.0 1,0
Deficit cash 2,5 2,5 2,2 1,4 1,4
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice a României

Pentru perioada actuală se are în vedere o temperare ușoară a
traiectoriei de ajustare, pentru a facilita și în anul viitor o absorbție mai
mare de fonduri europene, cu scopul de a dezvolta potențialul de
creștere economică. România are în vedere o viziune nouă a continuării
consolidării fiscale care să atenueze im pactul asupra creșterii
economice, să distribuie în mod echitabil povara ajustărilor, să înlăture
creșterea disparităților, polarizarea veniturilor și tensiunile sociale.
La nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul
trimestrului II 2013, R omânia se situa pe locul 4 între statele membre
UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (9,8%), Bulgaria
(18,0%) și Luxemburg (23,1%). Tot la sfârșitul trimestrului II 2013,
statele membre UE cu cel mai ridicat nivel de îndatorare au fost: Gr ecia
(169,1%), Italia (133,3%), Portugalia (131,3%) și Irlanda (125,7%).
În conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice
guvernamentale pentru perioada 2013 -2015, finanțarea deficitului
bugetar se va realiza în proporție echilibrată din su rse interne si din
surse externe, în principal prin emiterea de titluri de stat pe piața internă
și pe piețele internaționale de capital, iar refinanțarea datoriei publice

14 guvernamentale se va asigura de pe piața pe care s -a emis inițial
datoria.
În acest context, pentru România este evide nt oportun
respectarea anumitor măsuri de creștere a absorbției fondurilor
europene prin întreprinderea următoarele acțiuni:
a) analiza urgentă a tuturor sumelor disponibile în cadrul
programelor cu finanțare europe ană și realocarea acestora în vederea
finanțării proiectelor aflate în lista de rezervă.
b) reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare
Regională.
c) pentru pregătirea viitoarei perioade de programare 2014 –
2020, UAT -urile vor prioritiza invest ițiile stabilite ca necesare la nivel
local și județean în cadrul Consiliului de Dezvoltare Regională și vor
susține includerea acestora în Planul Național de Dezvoltare Regională.
d) promovarea de acte normative: În urma discuțiilor avute cu
Autoritățile de Management a rezultat necesitatea modificării
procedurii de plată și certificare a cheltuielilor, astfel s -a inițiat și
aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 27/2013
pentru modificarea și completarea Ordonanța de Urgență a Guvernului
nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale
și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, pentru crearea unui
mecanism pentru plata facturilor, în cazurile in care Beneficiarii nu
dispun de resurse financiare pentru plata ac estora. Măsurile pentru
creșterea absorbției fondurilor vizează în principal ridicarea
presuspendării și recuperarea întârzierilor înregistrate pentru unele
programe operaționale.
De asemenea, au fost întreprinse măsuri în vederea creșterii
capacității adm inistrative a structurilor implicate în managementul
programelor operaționale, reorganizarea acestora în structuri flexibile
care să poată răspunde prompt solicitărilor beneficiarilor. La
dimensiunea cheltuielilor bugetului de stat concură și sumele care s e
transferă din acesta către alte componente ale bugetului general
consolidat, fie pentru echilibrarea acestora (bugetele de asigurări

15 sociale) fie pentru finanțarea unor activități descentralizate la nivelul
comunităților locale. Toate transferurile care se acordă din bugetul de
stat către alte bugete sunt eliminate la agregarea bugetului general
consolidat pentru a evita dubla înregistrare a acestora.
În fine, generalizând, putem concluziona că coordonarea
managementului resurselor financiare se bazează pe respectarea a două
principii: acceptarea reciprocă a politicilor bugetare naționale, atât timp
cât acestea nu produc distorsiuni și discriminări în cadrul pieței unice;
subsidiaritatea care impune ca decizia în politicile bugetare să fie lăsată
la nivel național, cu exc epția cazurilor în care deplasarea acesteia la
nivelul UE aduce beneficii certe.
Astfel, proiecția managementului resurselor financiare se
bazează pe ancorarea acest uia în câteva repere economice și
instituționale esențiale: echilibrul macroecono mic, responsabilitatea
fiscal -bugetară și disciplina financiară.
În aceste condiții, e laborarea proiectului de buget se în tocmește
prin subsistemul instituțiilor publice aflate în structura guvernului .
Deosebit de importantă este elaborarea proiectului de buget în funcție
de rezultatele obținute în domeniile economico -sociale finanțate de la
buget, apreciate pe baza unor indicatori de:
 Eficiență , care exprimă rezultatele ce se obțin dintr -o
activitate economico -socială prin utilizarea anumitor resurse economice
(materiale, financiare, umane);
 Eficacitate, care exprimă calitatea pe care o are o acțiune de a
produ ce rezultatele scontate și se determină ca raport între rezultatul
efectiv înregistrat și rezultatul prevăzut la proiectarea unui anumit
program economico -social;
 Economicitate : surprinde fenomenul de reducere a volumului
mijloacelor efectiv consumate pent ru realizarea unui anumit cuantum al
rezultatelor proiectate; se determină ca raport între eficiența efectiv
realizată și cea prevăzută a se realiza, cu precizarea că pentru
determinarea eficienței se va folosi raportul de efort/efect.

16 Astfel, bazându -ne pe teoria eficienței economice, constatăm prin
deducție că eficiența procesului bugetar, în contextul general acceptat
se exprimă prin superioritatea veniturilor bugetare asupra cheltuielilor
legate de necesitatea de a atinge obiectivele propuse, or, în for mă
exprimată matematic vom avea:
Efb = V b – Ch b (1)
unde:
Efb – eficiența procesului bugetar,
Vb – veniturile bugetului,
Chb – cheltuielile bugetului;
Deci, vom ține cont de două situații:
 când Ef b > 0, vom considera excedent bugetar;
 când Ef b < 0, vom considera deficit bugetar. Deficitul
bugetului poate fi reprezentat ca diferența dintre cheltuielile
guvernamentale și impozitele colectate și chiar dacă valoarea
cheltuielilor guvernamentale și ratele de impozitare nu se schimbă,
deficitul bugeta r poate crește în virtutea acțiunii altor factori care
afectează producția venitului național.
Deci, problema evaluării eficienței procesului bugetar după
calculul diferenței indicate, este puțin probabil că reflectă conținutul
real al unei politici buget are eficiente. Totuși, măsurarea eficienței
procesului bugetar poate avea un caracter determinant al valorii unei
sau altei sarcini asupra bugetului, ca de exemplu: analiza structurală a
bugetului sau estimarea pe compartimente a cheltuielilor și venituril or
bugetare.
Eficiența procesului bugetar este asigurată în cadrul politicii
bugetare, or, tendințele acestei politici se manifestă prin:
1. Justificarea valorii cheltuielilor pe compartimentele bugetului,
în baza criteriilor care reflectă eficiența utili zării fondurilor bugetare.
De regulă, ele sunt definite ținându -se cont de prioritățile politicii
socioeconomice.
2. Sporirea eficienței sistemului de gestiune a activelor și
pasivelor de stat, care va conduce la asigurarea în mod semnificativ a

17 stabilităț ii sistemului bugetar. De asemenea, această activitate va oferi
flexibilitate politicii bugetare efectuate și va reduce riscurile asociate cu
structura datoriei publice.
3. Optimizarea gestionării bugetului, care este asigurată prin
transparența bugetului și a procedurilor bugetare la toate nivelurile
sistemului bugetar, precum și prin sporirea eficienței controlului
cheltuirii mijloacelor bugetare și generarea de venituri.
4. Crearea unui sistem fiscal echitabil și eficient, în scopul de a
echilibra corect povara fiscală asupra agenților economici, în funcție de
sarcinile politicii economice și stimularea unei oarecare activități
economice.
5. Și nu în ultimul rând, asigurarea echilibrului bugetului de stat
în perspectiva pe termen mediu.
Ținând cont de cel e relatate, vom reprezenta deficitul bugetar ca
suma dintre împrumuturile de la populație pe piața deschisă și
împrumuturi de la banca centrală:
Db = ΔP î + ΔB î (2)
unde:
ΔP î – împrumuturi de la populație (pe piața deschisă),
ΔB î – împrumuturi de la banca centrală.
Dacă din deficitul total al bugetului de stat vom scădea suma
plăților dobânzii la datoria publică, vom obține deficitul primar.
Suma acumulată a deficitelor bugetare reprezintă datoria publică.
De fapt, prezența deficitelor astăzi înseamnă necesitatea de achitare a
acestora pentru generațiile viitoare. Formarea datoriei poate fi
prevenită, de exemplu, interzicând prin lege guvernul ui să depășească
cheltuielile bugetului asupra veniturilor sale. Însă, va fi oare aceasta o
ieșire din situație, va asigura oare eficiența economiei?
La fel ca și mulți autori din domeniu, susținem că deficitul
bugetar nu este un concept foarte bine defi nit în literatura economică, ci
este, mai degrabă, un număr a cărui valoare depinde de modul în care
sunt tratate, din punct de vedere al înregistrări i, anumite operațiuni
bugetare .

18 Aparent, eficiența bugetară trebuie să fie evaluată în funcție de
modul în care bugetul afectează activitatea economică și la care
externalități pozitive duce deficitul bugetar – prevalează oare acestea
însăși pierderile bugetare? În ultimul deceniu România a adoptat
practic, de a aproba construcția bugetului de stat cu deficit.
Deoarece în cazul construcțiilor bugetare, care au în vedere
deficite, legile de aprobare nu stabilesc explicit prin programul lor și
care sunt resursele financiare prin care se vor acoperi acestea, sarcina
soluționării acestor finanțări și refinanțări re vine, în exclusivitate,
Trezoreriei publice. Astfel. în analiza echilibrelor bugetare după
practica din finanțele Marii Britanii, se folosesc noțiunile de echilibru
deasupra liniei, notate cu S1, și dedesubtul acesteia, notate cu S2.
Echilibrul deasupra li niei sau „micul echilibru", notat cu S1, are în
vedere veniturile și cheltuielile bugetului fără conturile de împrumuturi,
pe când echilibrul dedesubtul liniei, notat cu S2, are în vedere numai
conturile de împrumuturi. Dacă „S1" poate fi pozitiv sau negat iv, „S2"
are, de obicei, valori negative. De aceea, în realizarea „marelui
echilibru", „S", al bugetului, soldul pozitiv al lui „S1" trebuie să fie mai
mare decât cel negativ al lui „S2".
În acest cadru, pentru sintetizarea celor expuse, dacă notăm cu x1
și x2 – veniturile și cu y1 și y2 – cheltuielile – soldul general,
excedentul deficitului bugetului de stat se va calcula prin formula: S =
(x1 + x2) – (y1 + y2), în care S = soldul general al bugetului.
Introducând în formule conceptele de echilibru deasu pra liniei și
dedesubtul liniei, arătate mai sus pentru S1 și S2, putem obține: 51 = x1
– y1 – care poate fi pozitiv sau negativ și 52 = x2 – y2 – care este de
obicei negativ, situație în care realizarea „marelui echilibru", „S", se
poate produce numai în contextul în care S1 > 0 și S1 > S2.
În situația în care echilibrul bugetului este realizat, impactul
execuției sale cu realitățile economice duce la deflație bugetară (resurse
suficiente) cu consecințe favorabile asupra consolidării monedei
naționale și a economiei, în general. În situația inversă, în care S < 0,

19 înregistrăm „impasul bugetar" (echivalentul deficitului), frecvent în
majoritatea țărilor lumii în ultimul timp.
În altă ordine de idei, constatăm că evaluarea impactului
bugetului asupra econom iei poate fi determinat matematic. Adică, dacă
vom aduce nivelul veniturilor obținut din impozite în punctul de
echilibru, astfel asigurând ocuparea deplină a resurselor în economie,
apoi din suma obținută vom deduce valoarea veniturilor din impozite,
vom obține o valoare dedusă a unui eventual deficit bugetar. Literatura
de specialitate definește două tipuri de dificit bugetar: Deficitul bugetar
total însumează deficitul structural și cel ciclic.
Prin deficit structural înțelegem diferența dintre cheltuiel ile
publice curente și veniturile bugetare preconizate:
Ds = Cp b – Vbp (3)
unde:
Cpb – cheltuielile publice curente,
Vb p – veniturile bugetare preconizate.
Deficitul structural va reflecta fidel modul în care statul cheltuie
banii publici. România, ca și celelalte state din UE care doresc
schimbarea tratatului european, vor trebui să îndeplinească un criteriu
care sună foarte bizar pentru români: să atingă un nivel de deficit
structural de 0,5% din produsul intern brut.
Comparație cu deficitul bugetar, deficitul structural este un fel de
termometru care reflectă fidel modul în care un stat își gestionează
veniturile și cheltuielile. În raport cu acesta, defic itul bugetar, adică
diferența dintre veniturile și cheltuielile unui stat pe parcursul unui an,
prezintă un rezultat mult mai puțin transparent. De exemplu, într -un an
de creștere economică este foarte probabil ca încasările din taxa pe
valoarea adăugată s ă fie foarte mari.
„Pentru calcularea deficitului structural se pornește de la nivelul
celui bugetar, adică din deficitul bugetar se adaugă și se scad diverse
valori, în funcție de modul în care a funcționat economia. Dacă
economia a cunoscut o creștere pu ternică în acel an, și a înregistrat
deficit bugetar, atunci deficitul structural se consideră ca având o

20 valoare mai mare. Asta deoarece se pornește de la premisa că, dacă
economia nu ar fi crescut foarte puternic, ci doar la un nivel optim,
veniturile nu ar fi fost la fel de mari și nici cheltuielile la fel de mici”.
Cu alte cuvinte, în timp ce deficitul bugetar de stat are loc atunci
când un guvern cheltuiește mai mult decât primește din veniturilor
fiscale, un deficit structural este atunci când un defi cit bugetar persistă
și reprezintă o formă a politicii guvernamentale.
În continuare, vom defini deficitul ciclic ca deficitul bugetar total
minus deficitul structural:
DC = D total – DS (4)
Calcularea acestor indicatori presupune calculul PIB-ului
potențial , o valoare optimă de creștere economică, care să nu genereze
dezechilibre, ce ar trebui să fie corectate ulterior. Pentru a avea o
creștere sustenabilă, ideal ar fi ca valoarea efectivă a PIB să fie, an de
an, egală cu cea a PIB potențial .
Deci, se urmărește diferența dintre PIB -ul potențial față de PIB
real și se face multiplicarea cu coeficienți de elasticitate pe venituri și
cheltuieli raportate la PIB . De fapt, statistica oficială, în prezent nu
dispune de o astfel de serie de date oficial certif icate în această privință.
De asemenea, subliniem că actualmente, la nivelul statelor europene nu
există o metodologie unanim acceptată și un calcul riguros în această
privință .
În continuare, vom încerca să arătăm o altă metodă de evaluare
a eficienței p rocesului bugetar, precum și factorii care -i determină.
Astfel, chiar și un atare, bine clasat din punctual de vedere al
matematicii financiare, tip de eficiență, ca eficiența procesului bugetar,
este un „indicator complex”. Aceasta este determinată de
interdependența dintre elementele sistemului bugetar, parametrii
macroeconomici, etc.
Cu toate acestea, ceea ce contează este modul în care resursele
sunt repartizate compartimentele bugetului, felul cum sunt utilizate
mijloacele bugetare financiare, cât de eficient este organizat controlul
etc. Astfel f ormularea structurală a problemei de asigurare a eficienței

21 fiscale este redusă la determinarea ratei cheltuielilor pe fiecare capitol
al bugetului, și este necesar de a distribui resursele bugetare astfel, în cât
beneficiile financiare și nefinanciare ale acestei distribuții să fie optime
și să permită soluționarea problemelor politicii socioeconomice.
În acest context, putem accentua cel puțin două abordări
esențiale. În primul rând, bazându -se pe performanța diferitor sectoare
ale economiei. În al doilea rând, vom reieși din evaluarea nevoii pentru
fiecare domeniu. Suma totală a cheltuielilor bugetare în fiecare an
depinde de venitul generat în economie. Aceasta predetermină
posibilitatea de a cheltui mijloac ele bugetare pe fiecare capitol în parte:
direcție, sector de activitate economică. Dacă se va modifica sistemul
de impozitare, precum și modul de calcul al impozitelor, fapt care
asigură colectarea semnificativă a veniturilor, atunci structura bugetului
la sigur va suferi anumite modificări. Analiza structurală a bugetului
presupune determinarea tipului structurii bugetului: echilibrat, deficitar,
excedentar, și specificarea politicii bugetare.
Însă, eficiența are și dimensiunea calitativă. Eficiența proce sului
bugetar este determinată structura bugetului și depinde de sistemul de
control financiar de stat, pentru că de facto nu raportul venituri /
cheltuieli ne redă gradul de eficiență, ci modul și utilizarea mijloacelor
bugetare în dezvoltarea economiei, astfel încât aceste obiective să
atingă 100% de executare.
Controlul financiar asigură corespunderea planurilor și
rezultatelor efective, ceea ce reprezintă o condiție necesară pentru
luarea deciziilor manageriale corecte, principala condiție prealabilă
pentru o planificare strategică eficientă. Controlul financiar de stat are
drept scop excluderea erorilor în sfera bugetară, și realizează de regulă
funcția de asigurare a eficienței bugetare.
În plus, funcționarea eficientă a sistemului controlului financi ar
de stat ar trebui să faciliteze realizarea principiului echității sociale în
practică.
Reieșind din premisele menționate considerăm activitatea curții
de conturi incontestabilă, aceasta fiind cel mai important organ al

22 sistemului de control financiar d e stat. Pentru ca această sa funcționeze
la o eficiență sporită, considerăm oportun menținerea unui sistem unic
și bine organizat de control financiar de stat care funcționează în baza
legală sistematică.
Aprecie m că o schimbare profundă în domeniul fiscal a avut loc
prin introducerea Codului fiscal al României. Acesta a fost publicat
pentru prima dat în anul 2003, după care a fost modificat prin circa 35
de acte normative, din care cel puțin patru au fost majore. Consider ăm
că simplificarea legii fiscale nu ajută neapărat companiile mari, care au
toate instrumentele necesare pentru urmărirea legislației. În schimb,
firmele mici vor beneficia de această republicare, pentru ca nu au la
dispoziție sprijinul contabil, juridic și fiscal al marilor companii.

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Efectuarea cercetărilor teoretico -metodologice și aplicative
asupra eficienței managementului resurselor financiare a instituțiilor
publice din România ne permitsă concluzi onăm urmă toarele :
Am putut evidenția în cadrul lucrării faptul că reforma sistemului
fiscal în România a apărut ca urmare a schimbărilor care au avut loc pe
plan mondial în anii ’90 ai secolului trecut, precum și ca o necesitate a
armonizării sistemelor fiscale europene, ce ea ce a presupus numeroase
modificări legislative și de structură. Nu am putut să nu reliefez faptul
că structural, sistemul fiscal din România pune mare accent pe
impozitele indirecte, contrar evoluțiilor din spațiul unic unde stocul de
capital fix și inv estițiile au permis ca taxarea să se fac nu în mod
deosebit asupra consumului, ci a acumulărilor.
Reformele în domeniul managementului financiar public sînt
punctul de pornire în eficientizarea procesului bugetar. Bugetul public
național deficitar și nece sitățile crescînde ale societății au impus statul
să utilizeze banii publici într -un mod cît mai rațional. Bugetul de
performanță este un plan financiar care asigură stabilirea misiunii
autorității publice, scopurilor și obiectivelor, precum și evaluarea
periodică a performanței acestora, ca parte componentă a procesului

23 bugetar, creînd legătura dintre intrările necesare pentru punerea în
aplicare a planului strategic de dezvoltare a autorității publice. O
condiție esențială este măsurarea performanței, ce stimulează
productivitatea, plățile fiind corelate cu performanța și contractele sunt
stabilite pe criteriul performanței.
Pe termen mediul și lung, bugetarea pe bază de performanță
îmbunătățește modul de determinare a cheltuielilor; încurajează
instituți ilor publice de a cheltui banii într -un mod cît mai rațional prin
reducerea alocațiilor bugetare pentru domeniile ineficiente și
îmbunătățește politica bugetar -fiscale. Transparența în rezultatele
obținute de către stat, modul de alocare a resurselor finan ciare publice
și gradul de satisfacere a necesităților societății reprezintă scopul final
al bugetării pe performanță și programe. Eficiența bugetării depinde în
mare parte de modul în care executorul primar sau secundar de buget
execută bugetul.
Prin pol itica bugetară, un guvern încearcă să influențeze cererea
agregată în economie prin intermediul cheltuielilor publice și ratelor de
impozitare. Această politică este mai flexibilă, deoarece Guvernul nu
trebuie să menț ină „echilibrul bugetar”, el poate avea un excedent
bugetar, cheltuind mai puțin decât încasează din impozite, sau se poate
confrunta cu un deficit bugetar, cheltuind mai mult decât sumă obținută
din impozite. Nu trebuie totuși omis faptul că un deficit bugetar extrem
de mare este periculos – în special dacă finanțarea deficitului se
realizează în cea mai mare parte prin creșterea ofertei monetare, care
are o tendință clar inflaționistă.
Gama de instrumente ale politicii bugetare este foarte largă
întrucât bugetul de stat regrupează o multitudin e de resurse și de
cheltuieli posibile. Dar principalul instrument îl reprezintă practicarea
unui anumit deficit bugetar. Atunci când deficitul bugetar este provocat
voit, prin măsuri de politică economică, el se numește deficit structural,
iar atunci când rezultă exclusiv din evoluția conjuncturii economice (de
exemplu, o activitate economică slabă reduce veniturile fiscale
așteptate) acesta apare ca un deficit conjunctural. Esențialul este de a ști

24 care va fi semnificația exactă a unui sold bugetar, consi derat sintetizator
al efectelor tuturor instrumentelor disponibile, ținând cont de situația
din economie.
Managementul resurselor financiare bine fundamentat, care ține
seama de condițiile concrete ale vieții economice și sociale, de
exigențele prezentulu i și de imperativele viitorului, se poate dovedi
benefic pentru progres; în schimb, dacă nu le sesizează sau nu ține
seama de ele, această gestionare poate frâna dezvoltarea, poate duce la
involuție și la tensiuni sociale.
Ca factor de influențare a proce selor de distribuire, redistribuire
și utilizare a produsului intern brut, considerăm că gestionarea eficientă
a resurselor bugetare a fiecărui stat prezintă un interes particular pentru
populație, ca și pentru agenții economici. Aceasta deoarece impozitel e
și taxele percepute de stat la nivel central sau de unitățile administrativ –
teritoriale la nivel local precum și alocațiile bugetare și subvențiile
produc efecte nu numai pe termen lung, care favorizează evoluția
economică și socială în direcția dorită d e organele de decizie sau efecte
adverse, contrare celor urmărite de putere, după caz.
Soluționarea problemei științifice importante, abordate în teză,
care constă în eficientizarea mecanismului de gestionare a resurselor
financiare în scopul identificării posibilităților optimale de consolidare
a managementului resurselor financiare a instituțiilor publice din
România , a condus la formularea următoarelor recomandări :
Se impune ca oportunitate stringentă respectarea
managementului finanțării autorităților p ublice bazată pe rezultate
promite, care ar permite să îmbunătățească eficiența organizațională și
transparența publică, în special prin conectarea sistematică a
activităților administrative la rezultatele de performanță care contează
cel mai mult pentru o rganizație și societate.
Bugetarea pe bază de performanță trebuie să -și fortifice avantajul
nu doar de a cuantifica cheltuielile, dar și de a aprecia rezultatul
activităților finanțate. Acest lucru înseamnă posibilitatea de a

25 urmări valorificarea alocați ilor din buget și ce beneficii au adus
cheltuielile comunității.
Pe termen lung obiectivul politicii fiscale trebuie să respecte
consolidarea finanțelor publice cu scopul creșterii rolului stabilizator
prin reducerea deficitelor structurale și crearea condițiilor necesare
pentru funcționarea simetrică a stabilizatorilor automați.
În această ordine de idei, susținem importanța faptu lui ca
modelul logico -descriptiv de optimizare a gestionării bugetului
instituțiilor publice să devină unul viabil în economia românească, vom
puncta drept oportune o serie de acțiuni urgente referitor la returnarea
forței de muncă calificată în sectorul r eal al economiei . Acest imperativ
devine o condiție pentru realizarea programelor de dezvoltare.
O altă direcție importantă este și întețirea unui control riguros a
repartizării veniturilor bugetare precum și controlul eficienței
cheltuielilor bugetare .Îndeplinirea acestor condiții va permite de a
exclude o serie de probleme de ineficiență a cheltuielilor bugetare.
O soluție eficientă, la părerea noastră , poate fi recapitalizarea
sectoarelor strategice cu capital de stat exact acolo unde economia are o
stabilitate profundă, cum ar fi domeniul energetic. Iată de ce efortul
național nu ar trebui să se concentreze pe restrângerile bugetare care să
se traducă, mai ales, în concedieri, soluțiile ar trebui să includă și forța
de muncă ieftină a României și const ituirea capitalurilor agro –
industriale românești, etc.
Astfel, structurarea cheltuielilor bugetului, eficientizarea
managementul sectorului public și reprezintă, de fapt, esența politicii
bugetare în cele din urmă, determinând eficiența procesului bugetar.

26 LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI:

Articole în reviste științifice de profil:
1. Iagăr M., Modelul logico -descriptiv referitor la eficientizarea
procesului bugetar, În: Studia Universitatis Moldaviae , Chișinău:
USM, nr. 7 (97)/2016, p. 44 -48 ISSN 1857 -2073. Categoria B.
2. Iagăr M., Eficiența cheltuielil or bugetare: abordare sistemică , În:
Economie și sociologie , Chișinău, INCE al AȘM, nr. 4/2016, p. 60-65.
ISSN 1857 -4130. Categoria B.
3. Iagăr M., Modernizarea procesului bugetar al României: lacune și
necesitatea gestionării eficiente a bugetului , În: Econom ie și
sociologie , Chișinău, INCE al AȘM, nr. 2/2015, p. 154-158. ISSN
1857 -4130. Categoria B.

Materiale ale comunicărilor științifice:
4. Iagăr M., Unele aspecte teoretice privind tehnicile și procedeele de
formare a resurselor materiale. Materialele Conferinței științifice
internaționale “Rolul științei și educației în implementarea acordului
de asociere la Uniunea Europeană”, 05 februarie 2015, Chișinău:
USPEE, pag. 644 -649. ISBN 978 -973-116-404-5.
5. Ganea V., Iagăr M., Tendințele schimbărilor politici lor bugetare
europene: experiența României. Lucrările Conferinței științifice
internaționale “Potențialul de finanțare al pieței financiare nebancare
și perspectivele dezvoltării acesteia”, 27 -28 noiembrie 2015,
Chișinău: ASEM, pag. 198 -202. ISBN 978 -9975 -3018 -4-8.
6. Iagăr M., Cerințe moderne europene în domeniul politicilor bugetare
și implementarea lor în practica României. Lucrările Conferinței
Științifice Internaționale “Potențialul de finanțare al pieței financiare
nebancare și perspectivele dezvoltării acesteia”, 27 -28 noiembrie
2015, Chișinău: ASEM, pag. 198 -202. ISBN 978 -9975 -3018 -4-8.
7. Iagăr M., Ștefan I., Aspecte generale privind operațiunile de leasing.
Lucrările sesiunii naționale de comunicări științifice “Diversitate în
unitate”, 27 mai 2005, Timi șoara, pag. 193 -199. ISBN 973 -661-679-
7.
8. Iagăr M., Costurile în managementul profitului. Lucrările Sesiunii a
XII-a de comunicări științifice cu participare internațională “România
în contextul politicii de securitate europeană”, 16 -18 martie 2006,
Bucure ști, pag. 387 -404. ISBN 973 -7610 -08-3.

27 ADNOTARE
la teza de doctor în științe economice cu titlul: „Managementul
resurselor financiare a instituțiilor publice din România ”,
specialitatea 521.03. Economie și management în domeniul de activitate
autor IAGĂR Mariana Lucica, Chișinău, 2017

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale și
recomandări, bibliografie, figuri, tabele, formule și anexe. Cercetările efectuate
sunt reflectate în 8 publicații științifice.
Cuvinte -cheie: management, gestionare financiară, echilibru, integrare
europeană, proces bugetar, reforme, perspective.
Domeniul de studii: management .
Scopul cercetării constă în fundamentarea teoretică și metodologică a
gestionării resurselor financiare prin identifica rea aspectelor maximal eficiente
care vor contribui la consolidarea managementului resurselor financiare a
instituțiilor publice din România .
Noutatea și originalitatea științifică a cercetării rezidă în:
aprofundarea științifică a abordărilor teoretice pr ivind eficiența gestionării
resurselor ; identificarea mecanismelor de finanțare care stau la baza
instituțiilor publice din România ; elaborarea prognozelor prospective în
vederea optimizării resurselor instituțiilor publice ; elaborarea și validarea
modelului logico -descriptiv în scopul eficientizării procesului bugetar ;
stabilirea posibilităților de modernizare a procesului bugetar în România .
Problema științifică importantă soluționată în teză constă în
eficientizarea mecanis mului de gestionare a resurselor financiare în scopul
identificării posibilităților optimale de consolidare a managementului
resurselor financiare a instituțiilor publice din România .
Semnificația teoretică a tezei se impune printr -o abordare teoretică și
metodică complexă cu referire la sursa de proveniență a veniturilor bugetare, și
nu în ultimul rând la politicile financiare la nivelul țării noastre cât și la nivelul
Uniunii Europene.
Valoarea aplicativă a lucrării rezidă din utilitatea instrumentelor,
procedurilor și metodelor elaborate de autor la nivelul instituțiilor publice, care
pot fi utilizate și de către organele centrale de stat pentru adoptarea unor
decizii financiare benefice.
Implementarea r ezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au fost
prezentate, apreciate pozitiv și implementate în activitatea următoarele
instituții publice: Curtea de Conturi, Primăria, Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului etc. Concomitent , cercetările pot fi utile în
completarea cursurilor universitare și postuniversitare la disciplinele de
specialitate.

28 АННОТАЦИЯ
к докторской диссертации „Менеджмент
финансовы х ресурс ов государственных учреждений в Румынии ”
ЯГАР Марьяна Лучика, Кишинёв, 2017 год, cпециальность 521.03.
Экономика и менеджмент в бизнесе

Структура диссертации: введение, три главы, общие выводы и
рекомендации, библиография, рисунк и, таблиц ы, формул ы и
приложени я. Осуществленные исследования отражены в 8 научных
работах.
Ключевые слова: управление, финансовое управление,
балансироание, европейская интеграция, бюджетная перспектива
реформирования процесса.
Область исследования: менеджмент
Цель исследования состоит в теоретическом и методологическом
обосновании управлениея финансовых ресурсов путем определения
максимальных аспектов эффективности, которые будут способствовать
укреплению государственного управления финансовых учреждений в
Румынии.
Научная новизна и оригинальность исследования состоит в
углублении научных и теоретических разработок относительно
эффективности подходов к управлению ресурсами; определить механизмы
финансирования, лежащие в основе общественных институтов в Румынии;
прогнозы будущих государственных учреждений оптимиз ации ресурсов;
Разработка и проверка логической описательной модели в целях
совершенствования бюджетного процесса; создать возможности для
модернизации бюджетного процесса в Румынии.
Решённая важная научная проблем в диссертации состоит в
повышение эффекти вности механизма управления финансовых ресурсов
для того, чтобы определить оптимальные возможности для укрепления
управления финансовых ресурсов государственных учреждений в
Румынии.
Теоретическое значение работы заключается в выявлении
оптимальных направлений в отношении источника доходов бюджета, и
не в последнюю очередь финансовой политики в нашей стране и
Европейского Союза.
Прикладное значение работы заключается в полезности
инструментов, процедур и методов, разработанных автором, которые
могут быть использованы центральными государственными органами для
принятия финансовых решений, благоприятных для эффективного
принятия государственного бюджета.
Внедрение научных результатов . Методологические разработки
и пр актические рекомендации были представлены, оценены и
реализованы в деятельности следующего государственных учреждений:
Счетная Палата , Мэрия , Главное управление социальной помощи и
защиты детей и т.д. Одновременно осуществленные исследования могут
служить для использования в качестве дополнительных сведений на
университетских и пост -университетских курсах по специальностям.

29 ANNOTATION
at the thesis to obtain the scientific degree of doctor in economic sciences
„Management of financial resources of public institutions in Romania ”
IAGAR Mariana Lucica , Chisinau, 201 7, specialty : 521.03. Economics and management in
the field of activity

Thesis structure: introduction, three chapters, general c onclusions and
recommendations, bibliogra phy, figures, tables, formulas and appendices. Resea
rches are reflected in 8 scientific publications.
Keywords : management, financial management, balance, european
integration, budget process, reforms, perspectives.
Field of study : management.
The aim of t he research consists in the theoretical and methodological
foundation of financial resources management by identifying the most efficient
aspects that will contribute to the consolidation of the financial resources
management of the Romanian public institu tions.
Scientific novelty and originality of the research consists in: scientific
deepening of theoretical approaches concerning the effectiveness of resource
management; identification of funding mechanisms which underlie public
institutions from Romania; elaboration of prospective forecasts in order to
optimize the resources of public institutions; development and validation of the
logical -descriptive model in order to optimise the budgeting process; setting
the possibilities for the modernization of the budgeting process in Romania.
The important scientific problem solved in the thesis consists in
making the mechanism of financial resources management more efficient in
order to identify the optimal opportunities to strengthen the management of
financial r esources of public institutions from Romania.
The theoretical significance of the thesis is represented through a
complex theoretical and methodical approach with reference to the source of
origin of budgetary revenues, and last but not least the financial policies of our
country -level and at the level of the European Union.
The applicative value of the thesis resides from the usefulness of the
instruments, procedures, and methods developed by the author at the level of
public institutions, which may be use d by the central State organs for the
adoption of beneficial financial decisions.
Implementation of scientific results . Results of the research were
presented, positive appreciated and implemented in the work of the following
public institutions: Court of Accounts, the Town Hall, General Directorate of
Social Assistance and Child Protection, etc.. At the same time, researches can
be helpful in completing undergraduate and graduate courses in specialized
disciplines.