Cu titlu de manuscris [309438]

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U:______________________

[anonimizat] a spațiului rural al Republicii Moldova

Chișinău, 2019

CUPRINS

Întroducere…………………………………………………………………..4

1. BAZELE TEORETICE ȘI CONCEPTUALE PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE INVESTIȚII

Abordări teoretice cu privire la managementul proiectelor de investiții…………….11

Modalități de finanțare a spațiului rural……………………………………………..33

Concluzii la capitolul 1……………………………………………………………….50

[anonimizat] A SPAȚIULUI RURAL PRIN PRISMA PROIECTELOR DE INVESTIȚII.

2.1. Rolul investițiilor în dezvoltarea economică a țării…………………………………..51

2.2. Rolul și locul Autorităților Publice Locale în atragerea investițiilor…………………..74

2.3. Analiza proiectelor investiționale pe zonele de dezvoltare a Republicii Moldova……81

2.4. Concluzii la capitolul 2………………………………………………………………….97

DETERMINAREA FACTORILOR DE IMPACT ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE A SPAȚIULUI RURAL AL REPUBLICII MOLDOVA.

3.1. Analiza dezvoltării spațiului rural al Republicii Moldova …………………………….100

3.2. Analiza impedimentelor în dezvoltarea durabilă a spațiului rural

(analiza chestionarelor) …………………………………………………………………….112

3.3. Prognozarea dezvoltării spațiului rural prin prisma managementului proiectelor

de investiții…………………………………………………………………………………… 133

3.4. Concluzii la capitolul 3……………………………………………………………………145

Concluzii ………………………………………………………………………………………148

Bibliografie……………………………………………………………………………………151

Anexe………………………………………………………………………………………….162

LISTA ABREVIERILOR

ÎNTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei abordate. Tot mai multe organizații încep să acorde o [anonimizat], între care un loc important îl are managementul proiectului. Managementul proiectului capătă o [anonimizat] a teritoriului țării. Suprafața teritoriului Republicii Moldova este de 33.843 km, dintre care spațiul rural 31239 km2 sau 92,3% din suprafața totală. Potențialul demografic din spațiul rural constituie 2103,1 [anonimizat] 58,7% din total.

[anonimizat], fie este ocupată în sectorul public (educație, [anonimizat], asistență socială), ultima având o pondere destul de modestă în structura ocupării din mediul rural. [anonimizat] o productivitate a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], desființarea gospodăriilor colective agricole și înființarea gospodăriilor de fermieri etc., nu au ameliorat condițiile de trai și nu au crescut nivelul de ocupare a forței de muncă în mediul rural. [anonimizat], populația economic activă din mediul rural este pusă în situația să aleagă între două oportunități: a) să accepte o muncă care aduce un venit modest; b) să aleagă calea emigrării în mediul urban sau a plecării peste hotare.

[anonimizat] rurale din Republica Moldova devin tot mai puțin populate, iar cei rămași reprezintă, în mare parte, persoane în vârstă de până la 16 ani, și persoane în etate. Populația tânără din mediul rural întotdeauna a reprezentat sursa de forță de muncă pentru dezvoltarea industriei și altor ramuri ale economiei naționale.

Gradul de studiere a temei cercetate. Dezvoltarea economică a spațiului rural al R. Moldova este afectată de multiple probleme generate de starea căilor de acces, lipsa sau insuficiența utilităților publice și a infrastructurii sociale. De asemenea, calitatea vieții este în situații nesatisfăcătoare.

În condițiile economice actuale, dezvoltarea zonelor rurale sub toate aspectele, poate și trebuie să asigure o alternativa socio – economică a zonelor urbane. Problemele complexe ale spațiului rural implică luarea unor măsuri menite să atenueze sau să elimine discrepanțele existente și să realizeze o conexiune socio -economică.

Deși în ultimul timp în domeniile de bază: agricultura, silvicultura, piscicultura, și altele e se investește practic pe deplin, dezvoltarea socio economică a spațiului rural (transportului și comunicațiilor, comerț, sănătate și învățământ, etc.) în autiritățile publice locale sunt foarte reduse. Drept consecință infrastructura rurală a zonelor de dezvoltare a Republicii Moldova este slab dezvoltată, în majoritatea localităților din spațiul rural se remarcă drumuri locale nemodernizate și drumuri de pământ sau pietruite, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la rețeaua rutieră sau la cea de cale ferată.

Deficiențe importante se constată și la cele care asigură circulația în zonele rurale și deservesc accesul la exploatațiile agricole. În majoritatea localităților lipsesc rețelele de alimentare cu apă în sistem centralizat, rețelele de canalizare și stațiile de tratare a apelor reziduale sunt aproape inexistente. În aceste condiții, multe gospodării din mediul rural nu au posibilitatea și oportunitatea să acceseze serviciile agricole extinse, piețele de desfacere, și astfel nu își pot comercializa producția agricolă și genera alternative la mediul de subzistență.

Din punct de vedere al dezvoltării economice și sociale, mediul rural este încă dependent de activitățile agricole bazate pe valorificarea primară a resursele naturale.

Cerințele pentru o infrastructură rurală îmbunătățită sunt evidente. Astfel, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii spațiului rural se poate atinge numai prin intermediul investițiilor. Implementarea proiectelor de investiții ar contribui la majorarea veniturilor în activitatea economică și ar îmbunătăți dezvoltarea spațiului rural, care la rândul său ar duce la creșterea atractivității și competitivității atât a raionului, cât și a țării în ansamblu. Totodată, implementarea proiectelor contribuie la majorarea veniturilor în activitatea economică.

Realizarea de proiecte de investiții conduce, în primul rând, la creșterea stocului de capital fix. În plan social, proiectele de investiții joacă rolul de regulator /compensator în ocuparea forței de muncă, în îmbunătățirea calității vieții. Implementarea unor proiecte de investiții antrenează modificări pe piața muncii, creând o nevoie suplimentară de forță de muncă în sectoarele care beneficiarii de investiții exploatează noile capacități de producție.

Teza își propune să determine factorii de impact al managementului proiectelor de investiții, identificând principalele dificultăți și deficiențe întâmpinate de către beneficiarii proiectelor de investiți ca urmare a influenței negative a unor categorii de factori. Concluziile acestui studiu, privind problemele întâmpinate în managementul proiectelor sunt opotune în prezent și pentru viitor, deoarece Planul European de Investiții Externe (EIP), are drept scop intensificarea asistenței tehnice pentru un mediu de politică mai amplu în sprijinul Autorităților Publice Locale din țările partenere, astfel încât acestea să pregătească și să promoveze mai bine proiectele și să atragă mai multe investiții, îmbunătățirea mediului de afaceri general, prin încurajarea bunei guvernanțe, combaterea corupției, înlăturarea barierilor din calea investițiilor și eliminarea distorsiunilor de pe piață.

În plus, operațiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiții fac parte integrantă din EIP. În acset scop Comisia va majora garanția bugetului UE din cadrul manadatului BEI de acordare a împrumuturilor externe cu un total de 5, 3 miliarde EUR.

Astfel, importanța studiului rezidă atât din actualitatea și importanța problematicii, cât și datorită faptului că urmărește completarea teoriei și practicii existente în aceste domenii care se întrepătrund: managementul proiectelor, fonduri naționale și fonduri internaționale de investiții, proces de dezvoltare instituțională, dezvoltarea administrației publice eficiente și responsabile, dezvoltarea socio- economică a spațiului rural, domenii în care există necesitatea de studii și cercetări care să își aducă contribuția la ridicarea nivelurilor înlate de performanță și productivitate.

Managementul proiectelor, un domeniu relativ nou dar de actualitate, nu trebuie privit doar ca un instrument de atragere a fondurilor pentru atingerea obiectivelor de coeziune, ci și ca o modalitate de dezvoltare instituțională, un nou mod de a gândi și acționa prin care putem crește performanțele personale și organizaționale. Autoritățile Publice Locale ar trebui să adopte managementul proiectelor pentru a atinge un anumit nivel de organizare care să le permită atingerea obiectivelor strategice pentru a răspunde cerințelor actuale de schimbare și inovare.

Fondurile de investiții trebuie privite ca o importantă sursă de finanțare care poate conduce spre modernizarea mediului rural, iar managementul proiectelor, ca instrumentul care poate face posibil acest progres. Un rol important în acest proces îl deține capacitatea statului de a orienta cu eficacitate și în mod eficient fondurile de investiții către utilizatori care să conducă spre dezvoltarea socio economică scontată.

Utilizarea managementului proiectelor ca un instrument de atragere a fondurilor de investiții reprezintă un subiect tot mai dezbătut. Aceste fonduri de investiții pot aduce în momentul de față, o importantă contribuție strategiei de dezvoltare regională, cae are ca obiective: accesul asigurat la servicii și utilități publice calitative; creșterea economică sustenabilă, precum și guvernanță în domeniul dezvoltării regionale. În acest context economic incert, proiectele de investiții finanțate atât din fonduri interne cât și din cele europene reprezintă un important motor de creștere economică.

Tema este importantă și actuală pentru cercetători, economiști, manageri și desigur, pentru autoritățile administrației publice locale, care în cea mai mare măsură sunt responsabile de aspectele, care au un impact direct asupra bunăstării cetățenilor și anume sănătate, educație, locuințe, urbanism și construcții, protecția mediului.

Scopul și obiectivele tezei.

Scopul cercetării constă în studierea impactului managementului proiectelor asupra dezvoltării socio-economice a spațiului rural al Republicii Moldova și elaborarea recomandărilor de eficientizare a acestuia.

Pentru realizarea scopului propus se înaintează următoarele obiective:

Studierea bazelor conceptuale și teoretice cu privire la managementul proiectelor;

Analiza modalităților de finanțare a spațiului rural;

Stabilirea rolului și locului APL în atragerea investițiior;

Efectuarea analizei proiectelor investiționale pe regiunile de dezvoltare a Republicii Moldova: Nord, Centru și Sud;

Analiza și evaluarea dezvoltării spațiului rural al R.Moldova;

Estimarea și analiza impedimentelor în dezvoltarea durabilă a spațiului rural;

Prognozarea dezvoltării spațiului rural prin prisma managementului proiectelor de investiții;

Elaborarea recomandărilor cu privire la înlăturarea impedimentelor în managementul proiectelor de investiții în mediul rural.

Obiectul de cercetare se constituie din: APL, regiunile de dezvoltare ale RM, managementului proiectelor.

Metodologia cercetărilor științifice. Suportul teoretico- metodologic științific al tezei l-au constituit lucrările savavanților și cercetătorilor cu renume în domeniul economiei precum: Lok D., Mocanu D., Harrod R., Mun T., Kerzner H., Opran C., Lewis J. Smith A.. Deasemenea au fost citate și lucrările savanților notorii autohtoni: Țurcan P., Belostecinic Gr., Cimpoieș D., Timofti E., Stratan A., Litvin A., Movileanu V..

În scopul realizării tezei de doctor se vor utiliza materialele informaționale care sunt disponibile pe suporturi de hârtie și electronice, specifice literaturii naționale și internaționale, se va face uz de informații deduse din propriile cercetări, precum și datele inițiale colectate de la instituțiile și organele care au o activitate relevantă cu tematica cercetări (rapoarte, publicații, etc.)

Suportul informațional și statistic a fost asigurat de actele legislative ale Republicii Moldova: materialele Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, Ministerul Agriculturii, dezvoltării Regionale și Mediului, Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură, rapoartele financiare și datele analitice ale Ministerului de Finanțe, Rparte ale Organismelor Naționale și Internaționale, Studii de piață și cercetare economică, Rapoarte ale ADRN, ADRS, ADRC, Rapoarte ale Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul.

În procesul de elaborare a tezei s-au utilizat următoarele metode precum: analiza și sinteza, inducția, deducția, metoda statistică și matematică, metoda comparativă, monografică, chestionarea, interviul.

Noutatea științifică a rezultatelor obținute este determinată de scopul și obiectivele cercetărilor și constă în:

Delimitarea aspectelor de definire și abordare teoretică a managementului proiectelor;

Delimitarea aspectelor de definire și abordare teoretică a spațiului rural;

Evidențierea principalelor metode de elaborare a proiectelor de investiții pentru APL din RM;

Determinarea impedimentelor în dezvoltarea spațiului rural, prin prizma managementului proiectelor de investiții;

Elaborarea Ghidului de elaborare a proiectelor de investiții;

Elaborarea recomandărilor privind dezvoltarea durabilă a spațiului rural prin prisma managementului proiectelor.

Problema științifică importantă soluționată constă în delimitarea reperilor de definire a deznoltării durabile a spațiului rural prin prisma managementușlui proiectelor și prezentarea modalităților de dezvoltare a spațiului rural în baza analizei impedimentelor.

Valoarea aplicativă a lucrării consistă în utilizarea rezultatelor obținute de către organele de resort ale statului în procesul de elaborare a politicilor de dezvoltare a spațiului rural. De asemenea, rezultatele obținute pot fi utilizate în procesul academic.

Aprobarea rezultatelor: Ideile descrise și analizate în lucrare au fost reflectate în numeroase articole publicate în reviste de profil, prezentate și discutate la simpozioane și conferințe științifice naționale și internaționale.

Rezultatele cercetărilor științifice efectuate au fost expuse în 18 articole științifice cu un volum total de 8.5. c. a. Majoritatea rezultatelor au fost prezentate în cadrul a 8 foruri științifice naționale și internaționale:

Conferința Internațională Științifico-practice a tinerilor cercetători, Academia de Studii Economice. Aprilie 2015, Martie 2017, Aprilie 2018.

Conferința Științifică Națională ,,Tendințe moderne de dezvoltare economică și financiară a spațiului rural’’, UASM., 2014

Simpozionul Științific Internațional „Perspectivele dezvoltării durabile a spațiului rural în contextul noilor provocări economice”, dedicat aniversării a 85 ani de la fondarea UASM, octombrie 2018.

Conferința Științifică cu participare Internațională „Inegalități Sociale în Republica Moldova. Premize ale constituirii clasei de mijloc”, Centrul de Sociologie și Psihologie socială, USM, martie 2017.

Сonferința Internațională ,,Agriculture for Life, Life for Agriculture’’ în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, România în peroada aprilie 2013, aprilie 2014, iunie 2015, iunie 2016, iunie 2017,

Conferința Internațională Științifico-practice a tinerilor cercetători UȘAMVBT Timișoara, Romania, 2016.

Simpozionul Științific Internațional „Cultura profesională a cadrelor didactice. Exigențe Culturale”, organizat de Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Conferința Științifico Practică din Zaporojie, Ucraina, 2017

Volumul și structura tezei include: adnotații în limba română, engleză, rusă, lista abrevierilor, introducere, trei capitole, concluzii și recomandării, bibliografie și anexe. Lucrarea este expusă pe 160 de pagini, inclusiv tabele, figuri și anexe. Bibliografia este alcătuită din 140 de surse.

În Introducere sunt aduse argumente ce justifică importanța temei cercetate și actualitatea acesteia. De asemenea, se face referire asupra: scopului tezei, obiectivelor cercetării, suportului

teoretico-științific, suportului metodologic și cel informațional, noutății științifice și originalității temei, semnificației teoretice și relevanței practice a lucrării, rezultatelor științifice obținute și susținute de autor.

În primul capitol ,, Bazele teoretice și conceptuale privind managementul proiectelor de investiții” sunt descrise și interpretate datele din literatura de specialitate, cercetate bazele conceptuale și teoretice cu privire la managementul proiectelor. Tot în acest capitol au fost studiate modalitățile de finanțare în spațiul rural prin prisma Organismelor Naționale Specializate: FNDR, AIPA și Instituțiilor internaționale de finanțare a investițiilor: GIZ, ROAiD, IFAD, UNDP, BEI ș.a.

Capitolul finalizează cu prezentarea unor concluzii ale autorului față de principalele opinii în domeniu și expunerea pozițiilor proprii cu privire la managementul proiectelor de investiți, precum și și argumentarea conceptuală cu privire la finanțarea mediului rural.

Capitolul doi ,, Analiza dezvoltării socio-economice a spațiului rural prin prisma proiectelor de investiții” a fost în primul rînd efectuată analiza investițiilor și stabilit rolul lor în dezvoltarea economică a țării; a fost efectuat un studiu pentru a stabilirea rolului și locul APL, care în mare măsură sunt responsabile pentru atragerea investițiilor. Tot în acest capitol în baza mai multor rapoarte a fost efectuată analiza în vederea identificării proiectelor investiționale pe zonele de dezvoltare a Republicii Moldova: Nord, Centru și Sud.

În capitolul trei ,, Determinarea factorilor de impact asupra dezvoltării durabile a spațiului rural al Republicii Moldova’’ autorul analizează dezvoltarea spațiului rural în dinamica ultimilor 5 ani și cuantifică principalii indicatori de dezvoltare socio economic al spațiului rural. De asemenea a fost efectuată analiza chestionarelor aplicate asupra APL. În baza analizei răspunsurior au fost determinați principalele impedimente, care se întîlnesc în managementul proiectelor de investiții în contextul de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova, au fost elaborate recomandările cu primire la minimizarea impedimentelor prin procesul de apelare la surse de investiții.

În Concluzii și recomandări sunt expuse succint rezultatele obținute de autor în urma investigațiilor efectuate. De asemenea, sunt prezentate recomandările autorului care au drept scop îmbunătățirea managementului proiectelor.

Cuvinte cheie: autorități publice locale, credite, fonduri de investiții, subvenții, mediul rural, mecanism de finanțare, efectul investițiilor, etc.

BAZELE TEORETICE ȘI CONCEPTUALE PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE INVESTIȚII

Abordări teoretice cu privire la managementul proiectelor de investiții

Alinierea politicilor de dezvoltare regională în Republica Moldova necesită timp și eforturi considerabile pentru a corespunde exigenților politicilor UE. Astfel, pentru a accelera procesul de dezvoltare durabilă și a aderării la Uniunea Europeană, autoritățile locale trebuie să depună eforturi majore pentru a beneficia de parteneri efectivi, atât în procesul de planificare strategică, cât și în exercitarea atribuțiilor de implementare a proiectelor finanțate din fondurile naționale și internaționale. Așa dar, pe lângă contribuția determinată de mobilizarea economisirilor interne și sporirea investițiilor interne, teoriile economice actuale și programele de dezvoltare ale multor țări pun accentul și pe rolul investițiilor străine ca o sursă de alocare de fonduri și ca rezultat, dezvoltarea economică a întregii țări.

Realizarea de proiecte de investiții conduce, în primul rând, la creșterea stocului de capital fix. În plan social, proiectele de investiții joacă rolul de regulator /compensator în ocuparea forței de muncă, în îmbunătățirea calității vieții. Implementarea unor proiecte de investiții antrenează modificări pe piața muncii, creând o nevoie suplimentară de forță de muncă în sectoarele care beneficiarii de investiții exploatează noile capacități de producție.

Investițiile pot fi privite și ca liant între generații, prin crearea de noi locuri de muncă pentru generația tânără, dar și prin “moștenirea” de capital fix pe care aceasta o primește de la generațiile anterioare. Nu în ultimul rând, investițiile constituie suportul material al promovării progresului tehnico-științific în diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiții aplicate constituie mijlocul principal de valorificare a soluțiilor tehnice și tehnologice noi oferite de cercetarea științifică. [40]

În cazul de față dezvoltarea și modernizarea infrastructurii spațiului rural se poate atinge numai prin intermediul Proiectelor eficiente cu activități previzibile, analizate și bine planificate. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergură sau la scară mai redusă reprezintă modalitatea prin care organizațiile supraviețuiesc în mediul economic actual. Proiectele au devenit atât de complicate, de diversificate și de complexe, încât s-a creat și o anumită teamă în jurul lor, un tip de percepție potrivit căreia derularea unui proiect reprezintă o performanță aproape ieșită din comun, care poate fi realizată doar de un număr restrâns de persoane pricepute. Ca și în cazul altor domenii, teama provine de multe ori din neștiință. După cum subliniază un autor de succes, „principiile managementului proiectului sunt simple, iar cea mai complexă tehnică necesită maxim 10 minute pentru a fi asimilată” [98, p. 2.] În opinia autorului, înțelegerea practicii managementului eficient de proiect înseamnă mult mai mult decât utilizarea de programe de calculator sofisticate.

Totuși, înainte de a vorbi despre managementul de proiect, este necesară definirea termenilor, care compun expresia de management de proiecte. Astfel, cuvântul proiect provine din latinescul projectus și conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române are mai multe înțelesuri, fiind interesante următoarele: plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru; prima formă a unui plan (economic, social, financiar, etc.) care urmează să fie discutat și aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare; lucrare tehnică executată pe baza unei teme date și care cuprinde cadrul tehnic, desenele, justificarea utilității obiectului proiectat, amplasarea lui.

Există în literatura de specialitate mai multe definiții pentru un proiect, majoritatea au ca element comun faptul că un proiect se caracterizează prin unicitate, prin obiective specifice care trebuie atinse conform unui plan in limita resurselor si a unui buget disponibil. Pe baza acestor elemente, putem defini proiectul drept o succesiune de activitati bine organizate, desfasurate in vederea atingerii unor obiective predefinite, care necesita resurse și efort, formează un tot întreg, reieșind din bugetul unui program.

Așa dar, proiectele reprezintă, modalitatea prin care este implementată strategia de dezvoltare a unei organizații, iar managementul proiectelor oferă “un marcant avantaj strategic”. Proiectul se definește ca un proces nerepetitiv care realizează o cantitate nouă, unicat, bine definită, în cadrul unor organizații specializate. Proiectul se caracterizează ca un proces unic, specific și nou, compus dintr-o succesiune logică de activități componente cu caracter inovațional de natură diferită, realizate într-o manieră organizată metodic și progresiv, având puncte de plecare și puncte de finalizare bine definite, destinate pentru obținerea cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite. Oricât de ciudat ar putea părea, dar aproape orice activitate întreprinsă de către o persoană sau organizație poate fi gândită în termenii unui proiect. Exemple de proiecte pot fi imaginate în orice sferă și domeniu de activitate, pornind de la construcția unei navete spațiale, sau a unui pod peste un râu și terminând cu formarea profesională a unor tineri în cadrul unor cursuri de instruire sau poziționarea și promovarea imaginii unui lider. În general tipologia testării unui proiect este suficient de simplă, deși la prima vedere poate că nu pare chiar așa. Cel mai convenabil este de a lua câteva exemple din sfere de activitate diferite și de a demonstra că aceste acțiuni îmbracă de fapt tipologia unor proiecte: Orice acțiune ce are ca bază obiective bine definite, se realizează prin intermediul activităților și beneficiază de rezultate comensurabile într-un orizont de timp determinat, consumând diferite categorii de resurse, constituie de fapt un proiect.

În scopul definirii conceptului „proiect”, în literatura de specialitate există mai multe păreri. Astfel, dicționarul Englez Oxford termenul de „proiect” are înțeles de „un plan, o schemă”. Autorul consideră relevantă opinia mai multor autori în care proiectul este definit ca un ansamblu de operații, realizate pentru a atinge un anumit scop.

Iată doar câteva dintre definițiile proiectelor:

Proiectul este un set de acțiuni executate într-o perioadă de timp, cu momente bine definite început și de sfârșit, cu un scop clar al lucrărilor de efectuat, cu un buget propriu și cu un nivel specificat al rezultatelor așteptate; [73, p. 4]

Proiectul este o acțiune care are un început și un sfârșit, și care este întreprinsă cu scopul atingerii unui obiectiv, în condițiile respectării unor costuri, planuri calendaristice și criterii de calitate; [44]

Proiectul este un proces dirijat de implementare a activităților și de folosire a resurselor, în vederea atingerii unui scop, într-un timp dat; [24]

Proiectul este întotdeauna expresia unei politici: el vizează ca prin intermediul unui ansamblu de acțiuni să producă o„schimbare”. El implică resurse umane (actori ai schimbării), resurse materiale și resurse financiare și se desfășoară întotdeauna într-un context spațio-temporal particular.

Analizând definițiile sus menționate, conchidem că un proiect înseamnă:

Rezolvarea unei probleme;

Proiectarea si realizarea obiectivelor;

Formarea, alocarea si consumul resurselor;

Formarea, alocarea si controlul bugetului;

Programarea duratelor;

Risc si incertitudine

Calitate, eficienta si eficacitate;

Impact minim asupra mediului.

Totodată, pornind de la aceste definiții, care dezvăluie principii esențiale, se identifică următoarele trăsături ale unui proiect:

Are scop – scopul este soluționarea unei probleme identificate sau contribuirea la schimbarea unei situații problematice.

Este realist – scopul trebuie să fie posibil de îndeplinit.

Este nic – reprezintă o soluție specială a unei probleme într-un anumit context.

Este limitat în timp și spațiu – are un început și un final bine definite și se desfășoară într-un loc concret.

Este complex – include multiple varietăți de planificare și implementare, parteneri, activități, evenimente și sarcini.

Este colectiv – este implementat de către o echipă și țintește spre binele unei colectivități de oameni.

Este o aventură – implică riscuri și incertitudine.

Poate fi evaluat – conține obiective măsurabile care pot fi evaluate; astfel se poate aprecia dacă am realizat ceea ce ne-am propus la calitatea dorită.

Are un ciclu de viață determinat, compus din mai multe etape obligatorii.

De menționat este faptul că principala caracteristică definitorie a unui proiect este noutatea sa inovatoare. Un proiect este un pas în necunoscut, pândit de riscuri și incertitudine. Nu există două proiecte perfect identice și chiar un proiect care se repetă va fi de fiecare dată diferit într-unul sau mai multe din aspectele sale economice, administrative sau fizice [52, pag. 4]

Un proiect este primul nivel al subdiviziei unui program și în cele mai multe situații conține un număr de subproiecte.

Reieșind din acestea, autorul afirmă, că proiectul reunește un ansamblu de activități derulate pe o perioadă determinată care tinde spre realizarea unui scop comun general și necesită o investiție de resurse, în vederea îndeplinirii unui set de obiective precise. În așa fel, un proiect este un mod de îmbunătățire a unei situații existente la un moment dat. Astfel, proiectul nu este sinonim nici cu planul de afaceri, care trebuie să evidențieze situația unei organizații și a mediului său economic concurențial la un moment dat, nici cu studiul de fezabilitate, care trebuie să evidențieze necesitatea și avantajele implementării ideii unui proiect.

Planificarea și realizarea activităților necesare pentru realizarea obiectivelor proiectului presupune un șir de caracteristici ale proiectului, dintre care principalele sunt:

Complexitatea – Proiectul implică activități și obiective, necesită coordonare și control potrivit unei succesiuni clare care să permită încadrarea în costurile și performanțele stabilite;

Dinamica ciclului de viață – Proiectul trece printr-o etapă lentă de inițiere, se dezvoltă rapid, atinge apogeul, începe declinul și se încheie;

Interdependența – Proiectul interacționează cu celelalte activități din organizație și, adesea, cu alte proiecte;

Unicitate – Fiecare proiect conține elemente care îl fac unic;

Competitivitatea – Realizarea unui proiect presupune atragerea unor resurse umane și materiale utilizate deja în cadrul departamentelor funcționale ale organizației.

În urma analizei literaturii de specialitate sa ajuns la concluzia că, proiectele pot fi clasificate după mai mulți indici:

după gradul de complexitate: proiecte complexe integrate sau independente, proiecte simple;

după sursa de finanțare: proiecte cu finanțare publica, proiecte cu finanțare privată, proiecte cu finanțare mixta;

după obiectul proiectului: proiecte pentru construcții (construcții noi, reabilitări, modernizări etc:) cu destinație publica sau privată; proiecte de produs (larg consum, industrial etc.), proiecte informatice (realizarea programe de calculator, sisteme expert etc.) proiecte de infrastructura informatica si telecomunicații, proiecte de dezvoltare industriala proiecte de dezvoltare a resursei umane;

după domeniul economic sau utilizatorul final: proiecte pentru învățământ, proiecte pentru sănătate, proiecte pentru industrie; proiecte pentru agricultura, proiecte pentru turism; proiecte pentru energie, proiecte pentru protecția mediului, proiecte pentru administrația publica;

după durata finanțării: proiecte pe termen lung ( peste 2 ani); proiecte pe termen mediu (1-2 ani); proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

Conform opiniei cercetătorilor din domeniu, proiectele se clasifică în patru tipuri generale diferite:

Proiecte de tipul 1: inginerie civilă, construcții, industrie petrochimică, minerit și exploatare.

Proiecte de tipul 2: producție.

Proiecte de tipul 3: proiecte Tehnologii Informaționale și proiecte de management

Proiecte de tipul 4: proiecte de pură cercetare științifică. [53,pag 5]

În funcție de obiectivele de specialitate propuse, proiectele pot fi clasificate în trei grupe mari:

Figura 1.1. Tipologia proiectelor de investiții

Sursa: elaborat de autor

Proiectele de investiții includ cum ar fi: construcția unei clădiri noi, restaurarea unui obiectiv, retehnologizarea unei activități;

Proiectele de cercetare și dezvoltare, de exemplu: dezvoltarea unui sistem expert pentru întreprinderile mici și mijlocii, dezvoltarea unui produs nou, a unei noi tehnologii, elaborarea unui nou software.

Proiectele de organizare, de exemplu: introducerea unei noi forme de organizare, orientată spre piață, introducerea unui nou concept de marketing, introducerea managementului proiectelor ca formă alternativă de conducere, etc; [56 ,pag.10].

Autorul susține ideea din literatura de specialitate, conform căreia, proiectele de investiții reprezintă un domeniu prioritar al vieții economice, atât din punct de vedere al resurselor semnificative pe care le consumă cât și din punct de vedere al multiplelor efecte pe care le generează. Orientarea lor spre anumite domenii de activitate și spre anumite obiective trebuie realizată în dependență de necesități, dar și în funcție de tendințele existente pe plan mondial, de starea economiei, strategiile adoptate și de dorințele consumatorilor etc.

Potrivit literaturi de specialitate, proiectul investițional este fundamentarea eficienței economice, volumului și termenelor de efectuare a investițiilor de capital, inclusiv documentația de proiect necesară, elaborată în conformitate cu legislația în vigoare și aprobată în conformitate cu standardele în vigoare, la fel descrierea acțiunilor practice privind implementarea investiției (planul de afaceri). Definiția dată, descrie proiectul investițional drept un document, dar cu regret nu sunt evidențiate relațiile și activitățile membrilor proiectului.

Autorul este de acord și cu alte definiții ale proiectlui investițional, care apar și în alte surse de specialitate cum ar fi.

Proiect investițional este un plan complex de acțiuni, ce are drept scop realizarea unui proces de producție (privind producție de mărfuri sau prestarea de servicii) nou sau modernizat care realizează scopurile participanților în proiect [113, с.282].

În opinia autorilor [115], proiectul investițional reprezintă o succesiune de activități, legate de justificarea volumului și procedurii de investire a mijloacelor financiare, valoarea reală a investiției, punerea în funcție a capacităților, evaluarea eficienței de menținere și de continuare a proiectului și evaluarea finală a rezultatelor proiectului la momentul de finalizare [115]

Luând în considerație definițiile analizate mai sus se prezintă următoarea definiție: proiectul investițional prezintă un complex de activități legale (lucrări, servicii, decizii și activități manageriale) a membrilor de proicet, care se execută în baza unui contract și sunt orientate spre executarea condițiilor de eficiență, cum ar fi realizarea anumitor scopuri, precum și obținerea rezultatelor de catre fiecare din membrii, care participă în condițiile existente de risc a mijloacelor investite.

Realizarea unui proiectul de investiții presupune în primul rând investirea unor cheltuieli concrete în speranța unui profit. Obiectivul său specific î-1 deosebește de alte tipuri de proiecte prin activitățile sale ce sunt limitate de timp, resurse și buget. Există mai multe abordări în literatura de specialitate în ceea ce privește clasificarea proiectelor de investi.

După finalitate proiectele de investiții pot fi clasificate astfel:

Proiecte pentru crearea de produse /servicii noi a căror originalitate constă în faptul că se caută eficiență, rentabilitate într-un produs sau serviciu care nu există. Este o aventură când se face trecerea de la idee la produs în care rata mortalității (pierderilor) este ridicată. Bineînțeles că există avantaje care stimulează întreprinzătorii să riște, piața constituind de regulă un punct nevralgic care impune adaptarea capacităților, a tehnologiilor de fabricație. Găsirea celor mai bune răspunsuri la cerințele pieței presupune o multitudine de ipoteze de armonizare a trinomului: tehnologie-produs-piață.

Proiecte de creștere a productivității a căror finalitate dă răspuns căutărilor de oportunitate la schimbarea echipamentelor și tehnologiilor. Sunt proiecte relativ ușoare; produsele sunt cunoscute, piața de asemenea. Dificultățile pot să apară din greșeli de evaluare, în special al costurilor induse de noile echipamente; costurile formării personalului, ale organizării proceselor, suprasolicitării administrative etc. Toate investițiile de înlocuire se bazează pe acest tip de proiect.

Proiecte de creștere a capacității de producție/desfacere presupun acțiuni de redimensionare a pieței și a echipamentelor de producție care, în final conduc la modificarea taliei întreprinderii. Principalul fundament îl constituie studiile de marketing care arată o cerere insolvabilă cronică. La stabilirea dimensiunii proiectului se corelează studiul cererii cu studii de capacitate optimă de producție. În cazul acestor proiecte incertitudinea derivă din particularitățile segmentului de piață vizat și din costurilor induse de schimbările tehnologice.

Proiecte de investiții sociale (colective) aici însă termenul de „social” capătă două înțelesuri:

Se referă la problemele salariaților firmei și în acest caz proiectul are ca finalitate modificarea condițiilor de muncă și de securitate în întreprindere. Aceste probleme sunt cuprinse ca o componentă a unui proiecte mai amplu din tipurile prezentate mai sus. Uneori însă este nevoie de proiecte specifice pentru rezolvarea unor probleme sociale – ecologice presante cum ar fi de pildă, condiționarea aerului în secțiile de producție, automatizarea iluminatului artificial în funcție de anumite caracteristici ale proceselor de muncă.

Se referă la rezolvarea unor probleme de interes general la nivelul unor colectivități teritoriale cum ar fi; proiecte de amenajare teritorială, de infrastructură, și toate proiectele administrației publice care se substituie inițiativei private. Studiul de fezabilitate care stă la baza deciziei de acceptare sau respingere al proiectului se vor face în principal prin prisma intereselor comunității locale. Deci evaluarea economică, studiul de impact, dictează decizia. Durata de viață a acestor proiecte este mare (30 – 50ani) și punctul nevralgic al acestor proiecte îl constituie costurile și rentabilitatea care se judecă pe astfel de perioade mari (pentru Eurotunel calculul RIR-ului s-a făcut pentru o perioadă de 60 de ani).

Pe lângă cele menționte, putem întâlni și o categorie intermediară și anume „proiecte de servicii publice locale”, care contribuie la implementarea politicilor de dezvoltare regională a statului, ameliorarea calității vieții cetățenilor, asigurându-le servicii publice de calitate. În cadrul acestor proiecte actorii locali, obțin un suport real în corelarea și implementarea necesităților sale cu prioritățile regionale și naționale. Astfel de proiecte nu caută neapărat rentabilitate și profitabilitate, dar consultanță și suport în promovarea și implementaea politicii de dezvoltare regională, precum și imbunătățirea coordonării și monitoriyării strategiilor de dezvoltare regională. În trecut aceste proiecte erau tratate cu superficialitate, decizia de realizare a lor depinzând aproape în exclusivitate de posibilitățile de finanțare ale primăriilor. Astăzi și sectorul serviciilor publice este tot mai mult influențat de condițiile mediului concurențial care impune regândirea principiilor de gestiune.

Proiectele de dezvoltare, care au legătură cu toate tipurile prezentate mai înainte, dar se evidențiază prin scopul declarat relativ – dezvoltarea întreprinderii.

Amploarea, inovarea sunt subordonate acestui scop specific și de aici derivă câteva particularități:

costurile adaptării tehnologice în cazul proiectelor de transfer tehnologic între țări cu niveluri de pregătire tehnologică diferită.

riscul de respingere a mediului care este prezent, mai ales ân cazul unor implanturi în zone ostile, de exemplu zonele rurale,

lentoarea demarajului – adesea, plecând de la imputurile clasice, atingerea parametrilor de succes este amânată, șansele de reușită fiind mai slabe la aceste proiecte.

După domeniul de aplicație, în literatura de specialitate, se identifică trei categorii de proiecte investiționale: proiecte de întreprindere, proiecte de gestiune a serviciilor publice și proiecte legate de exploatarea bogățiilor naturale. Astfel de proiecte se referă la dezvoltarea și exploatarea de către o societate privată a unor bogații naturale (petrol, gaze, minerale utile) ale unui stat. [81]

Cu referință la termenul de management, Dicționarul Explicativ al Limbii Române îi atribuie următoarele sensuri: activitatea și arta de a conduce, ansamblul activităților de organizare, de conducere și de gestiune a întreprinderilor, știința și tehnica organizării și conducerii unei întreprinderi. În literatura de specialitate managementul este definit ca ”meseria care constă în a conduce, într-un context dat, un grup de oameni cu scopul de a atinge în comun obiective conforme finalităților organizației de apartenență” [38]

Reieșind din definiția dată, putem conchide că:

Managementul este o meserie: deci o activitate practică ce regrupează un ansamblu de experiențe, cunoștințe tehnice și relaționale. Nu este vorba aici nici de un proces abstract, nici de teorie.

Această meserie constă în a conduce. “A conduce” trebuie perceput ca un termen generic pentru a desemna diferite stiluri de management care sunt posibile.

Meseria în cauză se exercită într-un context dat; este vorba aici de mediul economic, politic, social, tipul de cultură dominant, mentalitățile, tradițiile ce determină apariția unor constrângeri/oportunități specifice.

Managementul presupune totodată a conduce un grup de oameni; nu trebuie deci confundat managementul cu simplul fapt de a avea un grup de oameni în subordine.

Managementul vizează atingerea în comun a unor obiective conforme cu finalitățile organizației.

Definirea și explicarea termenului general de management a proiectelor a stat în atenția multor specialiști renumiți, astfel încât literatura de specialitate a încercat să-i clarifice conținutul. Conceptul de management al proiectelor are înțelesuri multiple și se folosește mult în teorie și în practică. Deși este este un domeniu apărut de curând, importanța Managementului proiectelor a cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară internațională, tot mai multe organizații se dezvoltă sau își desfășoară activitatea în cadrul unor proiecte. De aceea, resursele utilizate de aceste proiecte au un rol din ce în ce mai mare în dezvoltarea social – economică, aria lor de aplicabilitate crescând continuu.

Referitor la organizarea structurală a managementului proiectelor de investiții putem menționa că în funcție de măsura competențelor repartizate, există trei tipuri organizatorice de bază, distincte, în structura organizatorică a proiectelor în general și în proiectele de investiții: coordonarea proiectului, organizarea matriceală a managementului proiectelor și structura organizatorică independentă a managementului proiectelor.

Ca în orice domeniu științific și în managementul proiectelor se propun definiții extrem de diferite, adesea contradictorii. Așa, potrivit lui Harold Kerzner, managementul proiectelor poate fi definit ca „planificarea, organizarea, conducerea și controlul resurselor unei companii pe termen scurt pentru atingerea unor scopuri și obiective prestabilite" [48]

Conform lui Dennis Lock, un specialist în managementul proiectelor, conceptul dat este „un instrument de planificare, coordonare și control al activităților complexe din proiectele
industriale și comerciale moderne" [52]

Autorii Jeffrey Mochal și Thomas Mochal se referă la „definirea, planificarea și, ulterior, managementul, controlul și finalizarea unui proiect” [58].

Richard Murch, în lucrarea sa „Project Management”, publicată în anul 2001, a conchis că Managementul proiectelor este „un set continuu de procese de îmbunătățire a inițiativelor”[57]

După cum menționează Lary Richman, managementul proiectelor este „un set de principii, metode și tehnici pe care oamenii le folosesc cu scopul de a planifica și controla efectiv munca în cadrul unui proiect" [78].

Simona lovănuț, specialist român, afirmă că managementul proiectului este ca și „procesul de organizare și supraveghere a proiectului pentru a asigura realizarea acestuia conform planificării, în limitele bugetului și conform specificațiilor stabilite” [85].

Managementul proiectului în opinia lui Constantin Opran este „un proces de
planificare, organizare și conducere a activităților și resurselor unui proiect cu scopul de a
îndeplini obiective bine definite care au în mod uzual restricții de timp, resurse și cost”
[60]

Alina Bărgăoanu definește managementul proiectelor „utilizarea unui set de
cunoștințe, competențe, deprinderi, instrumente, metode și tehnici specifice în vederea
îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale unui proiect anume. Scopul managementului proiectelor îl reprezintă obținerea unui anumit rezultat, respectând constrângerile financiare, de timp, de calitate și cele de natură tehnică impuse proiectului” [27]

În urma analizei definițiilor prezentate mai sus, s-a ajuns la concluzia că, managementul proiectelor, se caracterizează prin unele aspecte particulare, care asigură succesul proiectelor.

Unul dintre aceste aspecte se reprezintă ca un proces complex, deoarece pe lângă cunoștințe economice și tehnice de specialitate din domeniul specific fiecărui proiect, implică, în paralel, o gamă largă de capacități și aptitudini ce țin de organizare: conducerea echipei, coordonarea timpului, precum și administrarea celorlalte resurse.

Totodată, managementul proiectelor este un proces dinamic, care organizează și utilizează diferite mijloace potrivite într-un mediu controlat și structurat cu scopul de a realiza anumite obiective clar definite.

Important este faptul că, activitatea de management de proiect se desfășoară pe toată durata ciclului de viață al proiectului, și privește monitorizarea acestuia în întregime.

Managementul proiectelor este văzut ca o activitate, care are drept scop conducerea realizării unui plan, care se desfășoară din momentul în care este începută activitatea de elaborare a proiectului până la monitorizare și evaluarea impactului proiectului.

În acest context, managementul proiectelor reprezintă, un ansamblul de procedee pentru gestionarea, coordonarea și monitorizarea proiectelor.[60]

În practica sa, managementul proiectelor cuprinde două structuri organizatorice necesare derulării proiectelor la nivelul unei organizații:

organizarea internă a proiectului și corelarea acestuia cu structurile organizatorice ale întregii organizații.

organizarea proceselor, precum și aspectele legate de conducerea proiectului.

Dacă avem în vedere managementul proiectelor ca structură organizatorică, atunci vorbim despre un concept de management, dacă ne referim la elaborarea proceselor, atunci se poate vorbi despre o metodă managerială, iar dacă vizăm în special aspectele de conducere, atunci se poate vorbi despre un concept de conducere.

Autorul este de acord că „managementul proiectului reprezintă un concepr integrat și presupune în principal planificarea, conducerea și implementarea proiectelor și este orientat spre schimbarea poziției oricărui sistem cu scopul obțineri rezultatului dorit”.

Realizarea unui proiect de investiții, în sfera social economică, are ca efect în primul rând îmbunătățirea nivelului de trai al populației și modernizarea tuturol ramurilor economice, care nemijlocit va duce la creșterea veniturilor agenților economici. Concomitent, însă, va crește și gradul de ocupare a forței de muncă. Dar creșterea numărului de angajați și/sau a câștigurilor lor salariale conduc, în ultima instanță, la sporirea cererii de bunuri și servicii. Pe altă parte, va avea loc o creștere a economiei populației, cât și a disponibilităților financiare ale agenților economici care vor structuri mai performante, în acord cu opțiunile investiției.

Deci, putem afirma că, în cadrul circuitului economic, activitatea proiectelor de investiții joacă un dublu rol:

• În primul rând, agenții economici declanșatori de acțiuni investiționale, care implementează diverse proiecte de investiții, își sporesc oferta de bunuri și/sau servicii prin creșterea capacității lor productive, realizând venituri suplimentare;

• În al doilea rând, orice proiect de investiții va genera nevoi sau cereri suplimentare în sectoare conexe în amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utilități etc.) sau în oval (distribuitoare și/sau consumatoare a bunurilor și serviciilor oferite). Implicit va avea loc o creștere în lanț a veniturilor la toți agenții economici antrenați.

Realizarea de proiecte sau programe de investiții conduce, în principal, la creșterea stocului de capital fix. Investițiile constituie instrumentul principal de realizare a modernizării economice, prin creare de noi structuri, mai perfomante, în acordul cu opțiunile strategice, de perspectivă ale societății.

În urma generalizării definițiilor și accepțiunilor propuse, ținem să menționăm, că utilizarea managementului proiectelor de investiții include atât o serie de avantaje, cât și dezavantaje:

Figura 1.2. Caracteristica managementului proiectelor de investiții

Sursa: elaborat de autor

Extinderea și renumele pe care le cunoaște managementul proiectelor au încurajat eforturile de a determina o serie de principii fundamentale, care au rolul de a ghida activitatea propriu-zisă și de a o standardiza în vederea performanței. Principiile managementului proiectelor sunt simple, dar uneori proiectul presupune câteva zeci sau chiar sute de activități, iar aceste activități sunt dependente unele de altele – unele se desfășoară în paralel, altele sunt interdependente, se intercondiționează, în sensul că începutul lor depinde de încheierea (cu succes) a altora, atunci când resursele, de o varietate deosebită, trebuie alocate în momente de timp diferite, în cantități diferite, când finanțarea provine din mai multe surse, când banii de la o anumită sursă vin în tranșe, când există mai mulți parteneri cu diverse grade de implicare în proiect, când echipa de proiect este asamblată din diferite departamente ale organizației, când o parte din activități este subcontractată către terți, managementul proiectelor începe să devină o activitate cât se poate de complexă și de riguroasă, în nici un caz ușoară sau care poate fi abordată superficial.

Astfel că, preocuparea de a concepe o serie de principii „fundamentale", care să fie agreate de către întreaga comunitate a specialiștilor în managementul proiectelor pornește, mai întâi de toate, de la o serie de premise:

membrii echipei de proiect urmăresc aceleași obiective;, iar pentru îndeplinirea lor, persoanele implicate în activitățile specifice proiectului trebuie să fie oneste unele față de altele;

în declararea obiectivelor proiectului trebuie să domine transparența, nu există obiective ascunse sau care nu au fost declarate în mod explicit;

toți membrii echipei trebuie să aibă cunoștințe minime în managementul proiectelor, precum și cunoștințe legate de domeniul propriu-zis al proiectului;

existența a unei motivații puternice a membrilor echipei cu privire la încheierea cu succes a proiectului;

toți membrii echipei trebuie să cunoască cine este coordonatorul proiectului și cine sunt beneficiarii.

Pornind de la aceste premise, Max Videman în lucrarea “Fundamental Principles of Project Managementse, ” proiectează șapte principii fundamentale ale managementului proiectelor:

Principiul angajamentului. Acest prim principiu subliniază faptul că, între finanțator și organizația care își propune să deruleze un proiect trebuie să existe un tip de angajament echitabil înainte de începerea oricărei activități. Acest angajament înseamnă că ambele părți implicate cunosc foarte bine ce efort trebuie depus pentru a se realiza proiectul, cunosc procesele și riscurile asociate proiectului, sunt dispuse să își împartă și să își asume responsabilitățile, riscurile și un eventual eșec.

Principiul succesului predefinit. Al doilea principiu are în vedere faptul că, normele pe baza cărora proiectul este considerat un succes, atât în ceea ce privește derularea, cât și produsul final, trebuie să fie definite de la bun început, înainte de declanșarea oricărei activități. Astfel, criteriile de succes convenite pot să constituie baza procesului de luare a deciziei și a evaluării finale. În acest sens, există două tipuri de criterii de succes, cele referitoare la derularea proiectului, care au în vedere respectarea limitelor de timp, a bugetului, exploatarea eficientă a tuturor celorlalte resurse (oameni, echipamente, sedii) și o percepție creată în jurul proiectului și cele referitoare la produsul final, care au în vedere calitatea, standardele tehnice, relevanța proiectului, eficiența sa, domeniul de acțiune, precum și percepția creată în jurul produsului/rezultatului final.

Principiul eficienței/consistenței interne/interdependenței. Cel de-al treilea principiu se referă la relația de interdependență care există între aria de cuprindere a proiectului, timpul alocat, bugetul stabilit și calitatea proiectată a produsului final. Cele patru elemente sunt interrelaționate, trebuie să fie realizabile și să se reflecte unul pe celălalt. Cu alte cuvinte, bugetul, spre exemplu, trebuie să fie în concordanță cu toate celelalte elemente nu se poate solicita o sumă foarte mare de bani pentru rezolvarea unei probleme minore, cu o arie de cuprindere foarte îngustă. Orice modificare a unuia dintre aceste elemente antrenează modificări ale celorlalte. Modificarea ariei de cuprindere a proiectului antrenează modificări în ceea ce privește calitatea, timpul și resursele necesare proiectului.

Principiul strategiei. În accepțiunea acestui principiu orice proiect trebuie să aibă la bază o strategie, în cazul domeniului pe care îl avem în vedere – managementul proiectelor – planificarea precede întotdeauna execuția, în termeni simpli, acest principiu stabilește ce trebuie făcut și când trebuie făcut.

Principiul controlului. Conform acestui principiu toate proiectele trebuie să beneficieze de politici și proceduri riguroase și eficiente de control și monitorizare. Spre deosebire de principiul anterior, acest principiu stabilește cum trebuie făcut un anumit lucru și de către cine.

Principiul canalului unic de comunicare. Potrivit acestui principiu, între finanțator și managerul de proiect trebuie să existe un singur canal prin care sunt comunicate deciziile de importanță vitală pentru proiect Totodată acest principiu nu îl exclude pe cel al transparenței sau pe cel al accesului neîngrădit la informație. Important este ca, în procesul de luare a deciziilor și de comunicare a acestora în cadrul unui proiect, atât finanțatorul, cât și promotorul proiectului să comunice prin intermediul unui singur reprezentant. Altfel, deciziile ajung la unitatea de execuție în mod eronat, devin contradictorii, afectând substanțial bunul mers al proiectului.

Principiul mediului de lucru stimulativ. În sfârșit, ultimul principiu se referă la datoria pe care o are managerul de proiect de a crea, pentru membrii echipei, un mediu de lucru stimulativ, care să exploateze întreg potențialul acestora. Crearea acestui mediu încurajator se realizează atât prin adoptarea unui stil managerial adecvat tipului de proiect, cât și prin administrarea inteligentă a relației cu organizația în ansamblu. Managerul de proiect trebuie să fie preocupat ca echipa pe care o conduce să nu fie izolată în ansamblul organizației, ca proiectul de care este responsabil să fie cunoscut, acceptat și apreciat la nivelul organizației. [68]

Așa dar, principiile managementului proiectelor au valoare universală pentru majoritatea proiectelor, indiferent de dimensiunea sau complexitatea lor. Gestionarea riguroasă a proiectelor presupune aplicarea unor mecanisme și proceduri formale importante și utilizarea unor resurse organizaționale însemnate.

În cazul coordonării proiectelor, nemijlocit și a celor de investiții, este vorba de o formă redusă a managementului proiectelor în care coordonarea proiectului se face de către managerul/coordonatorul de proiect, de cele mai multe ori, direct subordonat conducătorului instituției, datorită importanței strategice a proiectelor. Toate procesele de decizie importante cad însă în sarcina organizației funcționale primare. Managementul proiectelor în forma organizatorică de coordonare a proiectelor reprezintă câteva beneficii:

• membrii echipei de proiect provin direct din structura organizatorică primară, lineară, posedă deci cunoștințele și experiența nemijlocită;

• dispunerea de personal este relativ simplă, flexibilă, deoarece, în funcție de necesități, angajații pot fi dislocați din structura organizatorică primară. După încheierea proiectului, aceștia revin direct pe posturile lor inițiale, evitându-se astfel problema reintegrării membrilor echipei;

• costurile sunt reduse;

• coordonatorul de proiect poate să ia decizii obiective, neavând interese nemijlocite în proiect decât acelea orientate spre îndeplinirea obiectivelor de proiect.

Există totuși și o serie de neajunsuri ale acestei forme de organizare care sunt evidente:

• fiecare decizie trebuie discutată amănunțit cu factorii de decizie din structura organizatorică primară;

• în cazul intereselor divergente, sarcinile structurii organizatorice primare sunt prioritare;

• lupta pentru resurse, atât materiale cât și de personal, poate să devină acerbă și să blocheze bunul mers al proiectelor.

Modelul de coordonare a proiectelor se justifică numai atunci când se derulează proiecte de dimensiuni reduse, cu folosirea resurselor umane într-un timp clar stabilit. Ea este adecvată pentru organizații mici și mijlocii, care nu pot susține un management al proiectelor costisitor, pe termen lung.

Proiectele de investiții aplicate constituie mijlocul principal de valorificare a soluțiilor tehnice și tehnologice noi oferite de cercetarea științifică.

De actualitate este și rolul pe care trebuie să-l joace activitatea de investiții în rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane, referitoare la protecția mediului ambiant, refacerea echilibrului ecologic acolo unde, de cele mai multe ori din ignoranță, acesta a fost rupt. Orice proiect de investiții supus analizei de oportunitate și eficiență trebuie să aibă și componenta ecologică, iar criteriile ecologice trebuie să fie incluse în sistemul de criterii pe baza căruia se va fundamenta decizia de investiții. Spunem așa pornind de la teza unanim recunoscută că “mai ieftin este să previi decât să combați”. În acest context trebuie subliniat faptul că multe investiții financiare internaționale pun condiții pe natura ecologică pe care trebui să le respecte proiectele sau programele propuse spre a fi susținute financiar. La toate acestea se adaugă și necesitatea eforturilor investiționale îndreptate spre asigurarea securității naționale.

În practica economică investiția este privită ca o cheltuială pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obține bunuri și/sau servicii.

Supraevaluarea locului și a rolului pe care l-au jucat mijloacele fixe în economia centralizată a condus la restrângerea conținutului noțiunii de investiție. Investiția era definită ca “totalitatea cheltuielilor prin care se creează, se achiziționează noi fonduri fixe productive, se perfecționează sau se reconstruiesc fonduri fixe existente”

Pe de altă parte, a trata investiția numai ca o simplă cheltuială, în sensul financiar al cuvântului, înseamnă a neglija conținutul concret, material al efortului investițional pe care-l face orice agent economic atunci când realizează un proiect de investiții. Înfăptuirea acestuia are la bază o structură de resurse de o mare diversitate din punctul de vedere al naturii lor (materiale, financiare, tehnice, umane, valutare etc.). Evaluarea acestora în expresie bănească este o necesitate în special pentru fundamentarea deciziilor economice care privesc proiectul de investiții.

Trebuie subliniat că scopul final pentru care se face o investiție nu este de a se realiza mijloace fixe (utilaje, echipamente, hale, magazii etc), ci de a se obține efecte utile de natură economică, socială, ecologică etc. În acest context reținem opinia unui reputat specialist în domeniu care definea investiția ca o renunțare la o satisfacție imediată și sigură, în schimbul unei speranțe al cărei suport sunt tocmai resursele investite. Pe scurt, investiția trebuie privită ca “o cheltuială certă pentru un viitor incert”. [61]

Reieșind din această structură să enumerăm principalele elemente pe care le implică un proiect de investiții:

Termen de început și termen pentru finalizare;

Buget;

Specificații privind calitatea;

Activități;

Realitățile obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite, dezvoltate;

Echipa de proiect;

Scopul care reprezintă o schimbare durabilă;

Ciclul de viață al proiectului.

Proiectele pot reprezenta de asemenea părți din programe sau direcți de analiza si investigare (cercetare) ale acestora.

Programul este o măsură luată de Comisia Europeană în favoarea unei țări sau a unui grup de țări. Acesta constă într-un număr de activități ce vor fi realizate și suportate printr-un angajament financiar extras din bugetul Comisiei Europene. Un program este subiectul unui memorandum financiar individual și are ca scop implementarea ajutorului din partea Comisiei Europene într-un anumit domeniu.

Participarea activă la Programele Uniunii Europene (UE) este unul dintre obiectivele procesului de integrare europeană a Republicii Moldova (RM). Aceasta facilitează implementarea Acordului de Asociere (AA) prin preluarea bunelor practici din UE și promovarea contactelor între persoane. După semnarea, la 30 septembrie 2010, a Protocolului adițional la Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC) cu RM, au fost întreprinse acțiuni consecvente în vederea participării instituțiilor din RM la diverse Programe.

Așa cum arata standardele de management de proiect si dicționarele de specialitate programele pot fi definite ca:

serie de sarcini specifice inter corelate conduse în mod coordonat pentru realizarea unor obiective pe baza unor strategii corespunzătoare;

un portofoliu de proiecte selectate si planificate în mod coordonat pentru îndeplinirea unor obiective si pe baza unor strategii;

un proiect complex sau set de proiecte necorelate dar legate de un ciclu de afaceri;

organizație cu misiune temporara cu scopul realizării unor procese de complexitate medie si ridicata.

Autorul consideră că toate programele imreuna cu proiectele de investiții care sunt implementate pentru dezvoltarea durabilă depind de managementul investițiilor.

Căci, anume managementul investițiilor este una din cauzele succesului sau eșecului întreprinzătorului, ramurii, economiei naționale.

Sarcina managementului investițiilor în spațiul rural se centrează pe asigurarea creșterii valorii, ce impune, pe de o parte mobilizarea unei părți din produsul intern brut și pe de altă parte cheltuirea eficientă a resurselor investiționale

Obiectivul general al managementului investițiilor este de a asigura eficiența constituirii și utilizării capitalului, realizând pe această cale suportul financiar pentru maximizarea valorii.

Managementul, inclusiv și managementul investițiilor, potrivit lui G. Symonds [86], este „o parte a cunoștințelor acumulate și recunoscute, ce sunt sistematizate și formulate în conformitate cu descoperirea adevărurilor generale sau acțiunea legităților generale”. În această ordine de idei managementul investițiilor în sectorul agroalimentar are la bază teorii, legi, principii, reguli, metode, tehnici și instrumente care asigură utilizarea optimă a resurselor investiționale în scopul atingerii obiectivelor prestabilite.

Managementul investițiilor în mediul rural este influențat, mai întâi, de rolul statului în viața economică, altfel zis de doctrina economică care după cum se menționează în dicționarul explicativ al limbii române, reprezintă un „ansamblu sistematic de idei, de ipoteze, de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene”. În sânul comunității contemporane există două orientări doctrinare:

Colbertistă care pleacă de la dezideratul că autoritățile publice trebuie activ și direct să se implice în economie asigurând dinamism și eficacitate;

Neoliberală, fondată pe nonintervenția puterii publice pentru a nu deranja mecanismele pieței și a elimina excedentele economice.

Doctrina ce a influențat managementul investițiilor în mediul rural s-a împletit perfect cu evoluția istorică a societății. Începând cu anii 70 ai secolului trecut asistăm la dezvoltarea „neoliberalismului” bazele căruia au fost puse în 1952 de Walter Euken în „Principii de bază ale politicii economice”.

Referindu-ne la teoriile ce au menirea de a asigura un management eficient al investițiilor și efectuând o analiză a opiniilor expuse în literatura de specialitate nominalizăm următoarele:

Teoria avantajului comparativ care susține că superioritatea potențială în relațiile de schimb depinde de diferențele între costurile comparative. Deci, antreprenorul, ramura, țara trebuie să-și formeze structură de producție astfel încât costurile în sumă să corespundă celor mai eficienți operanți externi.

Teoria factorilor de producție conform cărei costurile sunt dependente de disponibilitatea și proporția factorilor de producție utilizați pentru fabricarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Investitorul trebuie să cunoască că un factor de producție poate fi substituit cu altul, că factorii pot migra de la un domeniu de producție la altul și că factorii, cu excepția celor naturali, se deplasează dintr-o țară în alta. De aici, raționamentul investițiilor este dependent de factorii naturali.

Teoria cursului de schimb potrivit căreia tranzacțiile financiare cu scop investițional sunt influențate nu numai de competitivitatea monedelor țărilor implicate în relații de schimb, de rata dobânzilor, dar și de fluctuațiile cursului de schimb care poate canaliza investițiile pe o altă traiectorie decât cea dorită.

Teoria liberului schimb, care stă la baza circulației libere a produselor, serviciilor, capitalului și resurselor umane, poate provoca stresuri puternice în investiții.

În managementul investițiilor în mediul rural un rol extrem de important le revine teoriilor financiare. Așa, potrivit teoriei portofoliului formulată în anii ’50 de H. Markowitz, atunci când se constituie portofoliu de active financiare trebuie să se țină seama de implicațiile unui titlu oarecare asupra optimalității portofoliului, diversificându-l pe acesta din urmă pe seama unui arbitraj între risc și rentabilitate, astfel încât portofoliul format să răspundă situației concrete de pe piață și obiectivelor investitorului.

William Sharpe elaborează teoria CAPM (Capital Asset Pricing Model) sau MEDAF (Modèle d’évaluation des actifs financiers) cunoscute ca modelul prețului de echilibru pe piața financiară. Ipoteza eficienței acestei piețe, pe care de altfel este fondat modelul, continuă să nu fie unanim acceptată, fiind obiect de controverse între susținătorii analizei financiare fundamentale și adepții analizei tehnice. Respectarea acestei teorii va asigura echilibrul intereselor investitorului și producătorului.

Merton Miller și Franco Modigliani, laureați ai premiului Nobel (1987), elaborează teoria structurii financiare și a politicii de distribuire a profitului care arată că pe o piață financiară eficientă nu există rate de îndatorare sau de distribuție optime. Aplicarea teoriei structurii financiare și a politicii de distribuire a profitului, care a fost verificată și testată statistic pe întreaga industrie a produselor electrice din SUA, va contribui la repartizarea eficientă a resurselor financiare pentru consum și investiții.

Cunoașterea teoretică,- scrie Dana-Victoria Savu [87, p.111], -… pune în valoare capacitatea constructivă a subiectului… Subiectul elaborează concepte….care reprezintă elemente – cheie în formularea legilor… ce exprimă raporturi necesare și universale, invariante față de anumite transformări ale obiectelor cercetate.

Comportamentul oricărui actor economic, fie el un „star” sau un simplu actor necunoscut,- după cum relatează A. Zaiț [91, p. 98],- este (sau ar trebui să fie) modelat de legile economice care „exprimă o serie de relații cauzale sau funcționale, esențiale, necesare, repetabile și relativ stabile între procesele și fenomenele economice sau numai între anumite laturi ale acestora”.

Managementul investițiilor în mediul rural va fi efectiv și eficient în cazul conceperii și aplicării legilor, în primul rând a legilor economice cum ar fi:

– Legea realității resurselor care cere de la oameni nu numai să mânuiască, dar și să înțeleagă că orice câștiguri în economie sunt relative. Tot ce ne înconjoară reprezintă o mărime constantă și circuitul economic nu este altceva decât o rotație închisă. Câștigul unui om este, de fapt, o pierdere pentru altcineva.

– Legea randamentelor neproporționale care menționează că sporirea unui factor de producție duce la creșterea producției și venitului până la un anumit punct dincolo de care la aceleași creșteri, venitul tinde să se diminueze tot mai mult.

– Legea economiei timpului sau „creșterii rapidității” zice că pentru orice activitate trebuie să depunem eforturi întru a consuma mai puțin timp. De aici vine misiunea de a investi astfel ca să le recuperăm în timpul cel mai scurt.

– Legea concurenței, care se manifestă prin faptul că o multitudine de investitori se confruntă cu o mulțime de solicitanți și fiecare poate lua decizii numai din considerentele raționamentelor pe piață. Concurența îi stimulează atât pe investitori, cât și pe consumatorii de investiții să se implice mai activ în viața economică a exploatațiilor agricole.

– Legea utilității descrescânde exprimă starea în care pe măsura creșterii cantității investițiilor consumate utilitatea ei marginală va tinde spre scădere. De reținut că pe măsura creșterii cantității investițiilor consumate utilitatea generală crește, însă sporul utilității cu fiecare porțiune nouă scade până se va egala cu zero.

Cert este fatul că, în managementul investițiilor în spațiul rural un rol aparte le revine propriilor legi ale managementului. După opinia noastră,- scrie O. Nicolescu [p.90, p.37],- managementul…rezidă în studierea proceselor și relațiilor…în vederea descoperirii legităților..”

Pentru a asigura eficiența managementului sistemului financiar considerăm oportun a aplica următoarele legi:

– Legea elasticității sistemului de management care prevede că orice sistem managerial, inclusiv și al investițiilor în sectorul agroalimentar, trebuie să corespundă obiectivelor și în orice moment al evoluției să poată fi ajustat la cerințele factorilor care îl influențează.

– Legea unității sistemului de management care va asigură identitatea și integritatea sistemului de management pentru termen relativ îndelungat. În acest scop se cere ca toate elementele să fie mânuite în baza acelorași principii (reguli).

– Legea utilizării informației ample, veridice și operative care prevede că management efectiv poate avea loc doar în baza asigurării cu informație amplă veridică și la timp.

– Legea situației. Samuel C. Certo [39,p.37],- arată că managerii trebuie să analizeze continuu situațiile unice din interiorul organizațiilor lor și să aplice conceptele de management care se potrivesc acestor situații. Managerii pot înțelege planificarea, organizarea, influențarea și controlul, dar dacă nu sunt capabili să le aplice pentru a face față situațiilor specifice din organizația lor, cunoștințele lor vor avea o valoare redusă.

Important este că legile nu acționează izolat una de alta, dar ca un sistem alcătuit din totalitatea acestora în care nivelul interdependențelor cunoaște grade diferite de intensitate.

Managementul investițiilor în mediul rural va fi fructuos atunci când teoriile și legile vor fi însoțite de principii, care după cum consemnează Ionel Dumbravă, sunt tezele fundamentale, călăuzitoare în abordarea, explicarea și soluționarea problemelor de management potrivit tendințelor și cerințelor obiective ale dezvoltării.

Managementul investițiilor în mediul rural este influențat în primul rând de politica de prețuri, politica veniturilor și altele.

Aspectele teoretice, indiscutabil, se cer a fi conștientizate și aplicate în managementul investițiilor, corelare cu astfel de elemente componente al acestuia ca funcțiile și structura organizațională, deciziile și asigurarea informațională, metodele, tehnicile și procedurile, mecanismele motivaționale. Ele trebuie să fie conștientizate înainte de a se lansa în investiții.

Pe baza studiilor efectuate de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare în 1998 au fost identificate trei categorii principale de factori care determină decizia de a efectua investiții străine:

Politicile economice ale țărilor receptoare;

Măsurile proactive pe care le adoptă țările în vederea promovării și facilității investițiilor străine.

Evoluția economiilor țărilor receptoare.

Din categoria de factori privind politicile economice fac parte stabilitatea economică, politică și socială, regulile privind accesul și operarea pe piață, tratamentul aplicat filialelor societăților transnaționale, politicii privind funcționarea și structura piețelor (în special aspectele privind reglementarea concurenței, a fuziunilor și achizițiilor), apartenența la acordurile internaționale privind ISD, politicile de privatizare, politicile comerciale (aspectele tarifare și netarifare), politica impozitelor.

Categoria factorilor de facilitare a afacerilor cuprinde promovarea investițiilor (formarea imaginii, activitățile de generare a investițiilor, serviciile de asistare a investițiilor), stimulentele pentru investitori, costurile legate de birocrație, facilități sociale (calitatea vieții, existența școlilor în limbi străine), serviciile post – investiție etc.

În categoria determinaților economici sunt cuprinse aspecte legate de piață (mărimea pieței și venitul pe locuitor, creșterea economică, accesul la piețe globale și regionale, preferințe specifice ale consumatorilor, structura piețelor), aspecte privind resurse și active economice (materii prime, cost redus al forței de muncă necalificate; forța de muncă calificată, existența unor active tehnologice inovaționale, mărci comerciale, infrastructura, porturi, drumuri, energie, telecomunicații), aspecte legate de eficiență (costul resurselor și activelor raportat la productivitatea posibilă; alte costuri – de transport, comunicații, costul altor produse intermediare; apartenența la acorduri de integrare regională care pot facilita realizarea de rețele de corporații regionale).

Modalități de finanțare a spațiului rural

În pofida diverselor provocări de stres climaterice și economice interne, economia moldoveneacă continuă să crească și să se diversifice spre accesul facilitat la piața europeană. Pe parcursul punerii în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, pierderile de export pe piața CSI, cauzate de restricțiile comerciale instituite de către Federația Rusă și cele apărute ca urmare a conflictului armat din Ucraina, au fost integral compensate de creșterea exporturilor pe piața comunitară. Potrivit datelor Centrului Analitic Expert grup în Republica Moldova după o ascensiune recuperatoare de 4,5% în 2016, PIB-ul a continuat să avanseze în 2017 (+4,5) și în prima jumătate a anului 2018 (+5,2%), însă există totuși anumite rezerve privind calitatea acestei creșteri. În plus, un asemenea ritm de creștere economică este insuficient pentru convergența veniturilor către standardele țărilor din Europa Centrală și de Est pe parcursul vieții actualelor generații. Mai mult decât atât, reproducând modelul perioadei anterioare, creșterea din 2017-2018 este bazată pe factori mai curând conjuncturali sau aritmetici, decât fundamentali (ex.: creșterea remiterilor are loc pe fundalul bazei scăzute de comparație, iar majorarea volumului investițiilor publice și a unor cheltuieli sociale este determinată de proximitatea alegerilor și, respectiv, este una temporară).

Principalul efect al vulnerabilităților instituționale, care explică modelul non-durabil de creștere economică și competitivitatea redusă, ține de atractivitatea investițională scăzută a țării. Niciodată, din anul 2000 încoace, economia moldovenească nu a trecut printr-o criză investițională atât de lungă și de profundă. Investițiile în active imobilizate – atât în sectorul privat, cât și în cel public – au scăzut dramatic în 2015-2016 (-20% față de nivelul din 2014), aproape stagnând în anul 2017 (+1% față de 2016). Deficitul de investiții afectează perspectivele privind creșterea economică durabilă, înainte de toate, pentru că subminează procesul de dezvoltare a capacităților noi de producere. Acest aspect este deosebit de important pentru Republica Moldova, care a trecut printr-o fază extinsă de tranziție structurală, soldată cu deprecierea fizică și morală a capitalului său productiv. În plus, ponderea, în atragerea investițiilor, a sectorului industrial și agricol – activitățile care produc bunurile cele mai ușor comercializabile pe plan internațional – a rămas una destul de joasă pe parcursul ultimilor ani (circa 20% din totalul investițiilor). Pentru Republica Moldova, care nu are o piață internă vibrantă și care poate crește durabil doar prin intermediul exporturilor, o pondere atât de mică în procesul investițional a activităților ce produc bunuri comercializabile este o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică durabilă.

Succesul activității proiectelor de investiții, în mare parte, este determinat de asigurarea financiară a acestora. Finanțarea proiectelor de investiții are un conținut unitar, dar complex, care reflectă utilizarea resurselor în corelație cu tehnica de constituire și de mobilizare a lor. Resursele generate în cadrul finanțării interne, ca și unele resurse din finanțarea externă, se regăsesc sau se mobilizează în contul investitorului pe măsura generării lor.

O problemă a direcționării fluxului de investiții spre localitățile rurale constă în posibilitățile limitate de atragere a surselor de capital de la potențialii investitori, în condiții de concurență acerbă creată între localitățile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, victoria fiind de partea celor mai atractive pentru investitori. Prin urmare, domeniul ține mai mult de competența APL, care, în scopul soluționării acestei probleme, trebuie să se preocupe de creșterea atractivității investiționale a localităților rurale. Îmbunătățirea atractivității investiționale va contribui la creșterea fluxului de investiții, prin urmare – la creșterea nivelului de dezvoltare a localităților rurale, la creșterea calității vieții populației rurale, respectiv la reducerea sărăciei.

Finanțarea proiectelor de investiții constituie o etapă semnificativă în procesul investițional, în cadrul căreia, urmare a deciziei de investiții, resursele financiare se înglobează în bugetul investiției și pot fi utilizate în vederea realizării proiectului. În fapt, prin decizia de “ a investi” are loc alegerea dintre investiția internă în și investiția externă. Prin decizia de “a finanță” are loc alegerea între resursele proprii și resursele împrumutate sau atrase de finanțare.

Totodată, mecanismul finanțării proiectelor de investiții implică acțiuni corelate privind:

determinarea necesarului de finanțare;

stabilirea structurii corespunzătoare a capitalului;

evaluarea costului resurselor de finanțare pe termen mediu și lung.

Prin intermediul planului de finanțare a proiectelor de investiții sunt puse într-un raport de balanță programul de investiții, alcătuit din portofoliul de proiecte de investiții ce urmează a fi înfăptuite, și resursele de care investitorul dispune sau le va putea mobiliza. Esențial este dacă investitorul poate mobiliza resursele necesare din finanțare internă sau din finanțare externă. Astfel, problema atragerii resurselor de capital trebuie cercetată sub două aspecte interdependente: după sursele și metodele de finanțare. Structura de finanțare a proiectelor de investiții se bazează pe fonduri de finanțarea internă și pe finanțarea externă.

Fig. 1.2.1. Tipurile surselor de finanțare a proiectelor

Sursa: elaborată de autor

Resursele financiare proprii (economiile proprii) reprezintă prima sursă de care urmează să se țină cont. Resursele financiare proprii sau autofinanțarea, în opinia autorului, reprezintă un imbold pentru APL.

Fig. 1.2. 2. Caracteristica resurselor financiare proprii

Sursa: elaborată de autor

Creditul bancar și împrumuturile acordate de organizațiile de microfinanțare reprezintă surse importante de finanțare externă.

Fig. 1.2.3. Caracteristica creditului bancar

Sursă: Elaborată de autor

Prin intermediul programelor speciale de finanțare se poate obține:

Resurse financiare rambursabile;

Resurse financiare parțial rambursabile (o parte din finanțare este acordată cu titlu gratuit, iar o parte este restituită în termenul și condițiile stabilite de finanțator);

Granturi;

Subvenții.

Subvențiile este ajutorul financiar nerambursabil, acordat din Fondul de Subvenționare pentru susținerea investițiilor efectuate de producătorii agricoli. Subvențiile nu se impozitează. Criteriile de eligibilitate se stabilesc în fiecare an printr-un Regulament aprobat prin Hotărâre de Guvern. Autoritatea competentă pentru subvenționare: Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA)

Grantul este finanțare nerambursabilă acordată de către un donator, unei entități, la solicitarea celei din urmă, în vederea desfășurării anumitor activități și cu respectarea strictă a anumitor condiții.

Avantajele programelor speciale de finanțare constau în aceea că se poate obține resurse financiare suplimentare (pe lângă cele proprii).

În cazul în care se obține granturi (resurse financiare nerambursabile) s- ar putea să nu să se contacteze credite, iar în felul acesta nu se vor crea nici obligații suplimentare (achitarea comisioanelor, dobânzi, penalități etc.);

Creditele acordate prin intermediul programelor speciale, spre deosebire de creditele bancare sunt acordate în condiții mai avantajoase.

Leasingul este o formă specială de creditare pe termen mediu sau lung, care se aplică, de regulă, pentru procurarea echipamentului. Echipamentul este cumpărat de către societatea de leasing și este vândut/închiriat ulterior solicitantului.

Contractul de leasing este un contract în a cărui bază o parte se obligă, la cererea unei alte părți, să îi asigure posesiunea și folosința temporară a unui bun, contra unei plăți periodice (rată de leasing), achiziționat sau produs de locator, iar la expirarea contractului să respecte dreptul de opțiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face să înceteze raporturile contractuale.

Fig.1.2.4. Caracteristica Leasingu-lui

Sursă: elaborată de autor

Susținerea dezvoltării durabile a mediului rural are loc prin întărirea capacităților de absorbție a fondurilor internaționale și naționale.

Activitățile multiple pe care ambele fonduri de finanțare au convins solicitantii pînă în prezent să aplice pentru investitii foarte variate si inițiative interesante si competitive.

Potrivit raportului anual privind asistența externă acordată Republicii Moldova, prezentat de cancelaria de Stat pentru anul 2016 și conform datelor prezentate de către autoritățile publice centrale, în anul 2016 principalele sectoare din RM care au beneficiat de proiectele de asistență externă au fost: Agricultura; Transport și drumuri; Sănătate; Sectorul energetic; Apă și canalizare, schimbări climatice.

Mai jos prezentam o situatie relativa a celor mai atractive tipuri de proiecte de investitii pentru mediul rural.

1.Proiectul USAID de Competitivitate în Moldova. Scopul Proiectului este de a susține creșterea orientată spre export și investiții. Proiectul va sprijini sporirea capacității locale, spiritul antreprenorial, legăturile de piață, competitivitatea, inovația și creșterea în industriile cheie pentru Proiect. Sectoarele susținute: vitivinicol, turism, industria ușoară, TIC și industria serviciilor creative. Proiectul anticipează acordarea mai multor granturi în baza acestui proiect și bugetul maxim a fiecărei alocări de grant vor depinde de calitatea, viabilitatea conceptelor prezentate precum și de industrie, capacitatea de implementare a solicitantului, impactul anticipat al propunerii, activitățile din cadrul grantului, de negocierea finală. Tipul de grant va fi determinat pe parcursul procesului de negociere și a determinării riscului, dar Proiectul anticipează acordarea mai multor granturi pe bază de rambursare fără avansuri precum și a granturilor în natură Contribuția din partea întreprinderilor este in bani (cash) din valoarea totală a bugetului activității după cum urmează mai jos. Contribuția din partea ONG-urilor și organizațiilor necomerciale poate fi în natură (e.g. costuri administrative și salariale alocate activităților grantului, și altele) precum și provenite din partea părților terțe așa ca donatori locali și/sau internaționali (nu se pot include fonduri provenite din alte proiecte finanțate de USAID). Așa dar pentru: întreprinderi start-up (tinere) și micro – cel puțin 20%; întreprinderi mici – cel puțin 40%; întreprinderi medii – cel puțin 60%; întreprinderi mari – cel puțin 80%; ONG-urile și organizațiile necomerciale din toate sectoarele – cel puțin 20%.

Bugetul proiectului constituie 21,8 mln USD. Finanțatorul este Cadrul Asistenței Externe a Guvernului SUA (USAID). Termenul de desfășurare Octombrie 2015- Septembrie 2028.

Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova. Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM) își propune să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol pentru a impulsiona creșterea economică și schimbările în localitățile rurale, sporind bunăstarea locuitorilor acestei țări. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul APM, împreună cu antreprenorii agricoli, Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare și alți parteneri, contribuie la majorarea profitabilității fiecărui hectar de teren agricol, creșterea calității și productivității produselor cultivate, sporirea vânzărilor pe piața locală și internațională și încurajarea parteneriatelor în sectorul agricol.

Sectoarele susținute: producerea mărului, strugurilor de masă, fructelor sâmburoase, legumelor cultivate în seră și câmp deschis, pomușoarelor și mierii.

Buget total constituie – 20,9 mln USD și se desfășoară în perioada noiembrie 2016- noiembrie 2021. Finanțator este USAID.

Credite pentru Scopuri Investiționale (Directoratul Liniei de Credit). Tipul finanțării constituie credite preferențiale. Scopul finanțării fiind investiții în active și mijloace fixe în agricultura, industrie, inclusiv alimentară, mijloace circulante aferente investiției sau independent. Promovarea exporturilor.

Disponibil prin următaarele Bănci: BC „Moldova-Agroindbank” S.A., BC „Fincombank” S.A., BC „COMERȚBANK” S.A., BC „ProCredit Bank” S.A., BC ”Victoriabank” S.A., BC „Energbank” S.A., BC „Mobiasbanca” S.A. Groupe Societe Generale, BC „Moldindconbank” S.A. Finanțatorii sunt: Ministerul Finanțelor al R.M., Banca Mondială, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă și Banca Europeana de Investiții. Bugetul total constituind l 300,0 mln MDL. Termenul de desfășurare pînă la 30 iunie 2024.

Linia de Creditare și schemă de granturi EU4Business-BERD. Măsuri eligibile: Achiziționarea de noi mașini, echipamente de producție, linii de producție, achiziționarea de noi cazane, sisteme de răcire, pompe de căldură, reamenajare integrată și construcția de linii de producție și clădiri, renovarea și construcția de clădiri de producție, de instalații de depozitare, camere frigorifice, depozite, inclusiv mijloace de transport intern, achiziționarea de mașini pentru ambalare, autovehicule și remorci de transportare a mărfii, mașini și echipamente pentru prelucrarea pământului, sisteme de depozitare a cerealelor, mori, întreprinderi pentru producerea furajerelor, facilități de creștere a animalelor (vaci, păsări de curte, găini, etc.), sisteme de aspirare și reducere a prafului, stații de epurare a apelor uzate, instalațiile de reducere a emisiilor in aer. Suma: Maxim – 3,000,000.00 EUR. Valuta – EUR, USD – resursele pot fi convertitе în MDL și utilizate pe teritoriul RM conform reglementării valutare. Grantul se acordă până la 15% din suma creditului acordat. Valoarea maximă a grantului va fi stabilită de consultantul proiectului, în dependență de complexitatea și nivelul inovativ al tehnologiilor utilizate. Volumul finanțării – 100% din costul proiectului fără suma TVA. Dobânda – Flotantă. Disponibil prin: BC „Mobiasbanca” S.A. Groupe Societe Generale; BC „ProCredit Bank” S.A; Banca Comercială Română Chișinău S.A.

Finanțatorii: Ministerul Finanțelor al R.M., Banca Mondială, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, Banca Europeana de Investiții.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie – PARE 1+1. Tip finanțare :Granturi / Subvenții. Scopul finanțării îl constituie contribuție în formă de grant pentru a suplimenta investițiile migranților în economia Republicii Moldova. Investiții țin de afaceri în sectoarele de producere și servicii . Suma grantului constituie 50% din total investiție, max 200,000 lei.

Finanțatorii sunt Bugetul Public Național și Uniunea Europeană. Bugetul Total – 85,6 mln MDL. Expiră la data 31decembrie 2019.

Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). Tip finanțare : Granturi / Subvenții.

Obiectivul General al granturilor acordate în cadrul proiectului Proiectul Agricultura Competitivă (MAC-P), finanțat de Banca Mondială vizează finanțarea activităților ce vor contribui la sporirea competitivității și integrării pe piață a produselor moldovenești cu valoare adăugată înaltă.

Investiții eligibile pentru sectorul horticol:

Utilaj și echipament tehnologic utilizat în complex sau separat pentru procesarea sau prelucrarea primară, inclusiv utilaje de producere a sucurilor sau concentratului de suc din fructe, struguri și legume;

Utilaj și echipament pentru procesarea și prelucrarea primară/finită a fructelor de culturi nucifere (nuci, alune, migdale);

Utilaj și echipament pentru procesarea și prelucrarea primară / finită a cartofului;

Utilaj și echipament tehnologic utilizat în complex sau separat pentru uscarea fructelor, strugurilor și legumelor;

Utilaj și echipament tehnologic utilizat în complex sau separat pentru congelarea fructelor, strugurilor, legumelor și cartofilor.

Pentru colectarea și procesarea mierii:

Utilaj și echipament tehnologic, inclusiv materiile de construcție utilizate la construcția utilizate la construcția sau renovarea facilităților pentru procesare, prelucrare/primară/finită, ambalare și păstrare a mierii.

Pentru sectorul zootehnic:

Utilaj și echipament tehnologic zootehnic, inclusiv materiale de construcție utilizate la construcția sau renovarea facilităților pentru colectarea-procesarea primară/finită a laptelui, inclusiv:

Arhitectura și structura metalică de rezistență;

Pardoseală elicopterizată frigorifică;

Stație de epurare a apelor reziduale și sistem de canalizare;

Utilaje și echipamente de recepție, răcire și stocare lapte;

Utilaje și echipamente de procesare a laptelui;

Utilaje și echipamente de prelucrare primară/finită a laptelui;

Utilaje și echipamente de ambalare și păstrare a laptelui și produselor lactate.

Suma investiției va constitui minimum 50% din costurile eligibile, dar nu mai puțin de valoarea grantului acordat. Suma grantului : Un grant va constitui până la 50% din valoarea investiției eligibile, cu un plafon de 350.000 dolari SUA per grup de producători. Grupurile de producători vor asigura co-finanțarea celeilalte porțiuni de minim 50% din valoarea investiției eligibile.

Alte facilități vizează: Scutire de taxe vamale și/sau TVA la import conform Hotărârii Guvernului nr. 246 din 08 aprilie 2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Disponibil prin Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA). Bugetul Total constituie 15,0 mln USD. Expiră la data 30 iunie 2019.

Programul COSME al Uniunii Europene. Tip finanțare :Granturi / Subvenții

Scopul finanțării : Granturi pentru îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul următoarelor: îmbunătățirea accesului la finanțare pentru ÎMM în formă de capital și datorii; îmbunătățirea accesului la piețe; îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru competitivitatea și durabilitatea ÎMM; promovarea antreprenoriatului și culturii antreprenoriale.

Finanțatorul programului este Uniunea Europeană. Suma grantului constituie circa 75% din suma totală a proiectului, max orientativ 200 – 250 mii EUR. Bugetul total al programului reprezintă 2,30 mln EUR. Expiră la data 31 decembrie 2020.

Programul HORIZON-2020 al Uniunii Europene. Tip finanțare : Granturi / Subvenții

Scopul finanțării : Granturi pentru asigurarea legăturii între știință și business, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul următoarelor: asigurarea accesului la finanțare pentru ÎMM inovatoare, începătoare; susținerea inovațiilor tehnologice; susținerea inovațiilor în sfera serviciilor sociale. Suma grantului constituie Pînă la 100% din suma totală a proiectului. Finanțatorul principal este Uniunea Europeană. Bugetul Total reprezintă 80,00 mln EUR și expiră la 31 decembrie 2020.

Programul Rural de Reziliență Economico-Climatică Incluzivă (IFAD VI) – Agricultură

Conservativă și Lanțuri Valorice, tip finanțare : Granturi / Subvenții.

Scopul finanțării: Granturi pentru investiții care vor spori capacitățile de adaptare a întreprinderilor agricole la schimbările climaterice.

Autorități Publice Locale sunt principalii benefeciari, care doresc să reabiliteze/înființeze fâșii forestiere; Instituții de cercetare și învățământ sau întreprinderi agricole ce practică sau intenționează să aplice principiile agriculturii conservative; Întreprinderi agricole, întreprinderi procesatoare și întreprinderi comerciale care practică activitatea exportului producției agricole cu valoare adăugată; Grupuri de producători în următoarele domenii: producerea strugurilor pentru masă, producerea mierii și derivatelor din miere, producerea legumelor, producerea ovicolă, producerea culturilor bacifere și plantelor medicinale.

Investiții eligibile : crearea a 12 școli de câmp pentru fermieri cu loturi demonstrative pentru instruire în domeniul agriculturii conservative; Granturi pentru echipament și tehnică agricolă utilizate în agricultura conservativă; Suport la reabilitarea și înființarea fâșiilor forestiere; Suport la reabilitarea și înființarea învelișurilor cu ierburi; Finanțarea a 2 pepiniere silvice pentru producerea material săditor forestier; Co-finanțare pentru crearea unui laborator agrochimic de analiză a solului, apei și culturilor agricole; Vor fi acordate granturi mici pentru revitalizarea și/sau tehnologizarea liniilor destinate pregătirii producției în raport cu cerințele bine determinate ale piețelor de desfacere.

Suma grantului : Grantul se acordă doar în cazul co-finanțării: Crearea a 12 școli de câmp pentru fermieri: grant în sumă de până la 50 mii USD/lot demonstrativ. Echipament și tehnică agricolă utilizate în agricultura conservativă: granturi în mărime de 10 mii USD. De acest tip de asistență vor beneficia în jur de 100 producători agricoli. Suport la reabilitarea și înființarea fâșiilor forestiere: până la 1200 USD/ha pentru reabilitare și până la 3000 USD/ha pentru înființarea fâșiilor forestiere; Suport la reabilitarea și înființarea învelișurilor cu ierburi: granturi în mărime de 700 USD/ha, dar nu mai mult de 5 ha/beneficiarii privați și 10 ha/beneficiarii publici; Finanțarea a 2 pepiniere silvice pentru producerea materialului săditor forestier: grant în mărime de circa 25 mii USD pentru fiecare pepinieră; Finanțare pentru crearea unui laborator agrochimic de analiză a solului, apei și culturilor agricole: grant în mărime de 95 mii USD (max. 50% din costul total al viitoarei investiții).

Finanțatorul este Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD) Fondul Global de Mediu (GEF). Bugetul Total reprezintă 4,6 mln USD. Expiră la data 30 octombrie 2020.

Proiectul de Ameliorare a Competitivitîții, Faza II (PAC 2), Linia de Credit

Tip finanțare : Credite preferențiale. Proiectele investiționale pot include până la 40% capital circulant. Pot fi finanțate proiecte integral pentru capital circulant independent destinat activității de export. Capitalul circulant independent, care nu este aferent procesului de producere orientat spre exporturi – nu va fi finanțat. De asemenea nu poate fi finanțat capitalul circulant pentru utilități, petrol și alte surse de energie, salarii (cu excepția salariilor integrate în contractele de construcții civile), mărfurile finite gata pentru consum și revânzarea lor.

Suma maximală pentru un sub-împrumut pentru proiecte investiționale – echivalentul a 800 mii USD, iar pentru capital circulant și materie primă – echivalentul a 500 mii USD. Suma totală maximală pentru un beneficiar – echivalentul a 800 mii USD. Până la 8 ani pentru sub-proiecte investiționale (care pot include până la 40% capital circulant) și până la 4 ani pentru sub-împrumuturile pentru capital circulant independent. Pot fi finanțate 100% din cheltuielile eligibile ale sub-împrumutului.

Perioada de grație se negociază cu băncile intermediare și depinde de specificul activităților finanțate. Alte facilități : este posibilă finanțarea retroactivă a cheltuielilor eligibile, finanțate de băncile eligibile în perioada până la intrarea in vigoare a Liniei de Credit, dar nu mai devreme de 180 zile din data prezentarii cererii de catre banca la DLC.

Disponibil prin următoarele bănci: BC „Fincombank” S.A., BC „COMERȚBANK” S.A., BC „ProCredit Bank” S.A., BC „Mobiasbanca” S.A. Groupe Societe Generale

Finanțatorul – Banca Mondială , Bugetul Total – 8,0 mln USD și expiră la data 31 decembrie 2019.

Proiectul Securității Alimentare pentru Fermierii Neprivilegiați (2KR). Tip finanțare :

Leasing preferențial. Scopul finanțării sunt procurari în rate, cu dobânda 0%, a tehnicii agricole

Investiții eligibile constituind procurări de echipamente și tehnică agricolă. Se finanțează procurarea tehnicii agricole scutită de TVA conform Condului Fiscal art. 103. Achitarea tehnicii în rate după schema: (a) 50% avans inițial – 25% – 25%. (anual in următorii 2 ani). Disponibil prin Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare (UIAPCPA). Finanțator – Guvernul Japoniei. Bugetul Total constituie: 157,9 mln MDL

Programul de Vânzări în Rate în Agricultură Performantă Irigată (2KR). Tip finanțare: Leasing preferențial. Investiții eligibile: Procurări de echipamente pentru irigare, mașini și inventar agricol, sere si alt inventar pentru agricultura performanta irigata. Finanțatorul- Guvernul SUA. Bugetul Total – 4,6 mln USD. Expiră la 31 august 2025.

Programul Dezvoltării Sistemelor de Irigare la Scară Mică (2KR). Tip finanțare: Leasing Preferențial. Investiții eligibile: Procurări de echipamente pentru irigare. Se finanțează procurarea tehnicii agricole scutită de TVA conform Condului Fiscal art. 103. Achitarea tehnicii în rate după schema: (a) 40% avans – 30% – 30%. Finanțator – Uniunea Europeană. Bugetul Total constituie– 24,9 mln MDL.

Livada Moldovei. Tip finanțare: Leasing preferențial și Credite preferențiale

Scopul finanțării constituie credite și leasing preferențiale pentru a redresa sectorul horticol. Beneficiari eligibili sun întreprinderi din sectorul horticol, întreprinderile procesatoare (ambalarea, calibrarea, înghețarea, uscarea, alte tipuri de prelucrare a produselor horticole); întreprinderile horticole (crescători de fructe, nuci, struguri de masa); întreprinderile pepiniere; întreprinderile conexe sectorului horticol (ambalaj, etichete, utilaj, accesorii pentru plantaj, etc.); instituțiile de învățămînt de profil; laboratoarele de control a calității producției horticole.

Investiții eligibile se acordă pentru sectorul de prelucrare a produselor horticole, inclusiv: Procurarea echipamentelor și utilajelor de producere, inclusiv laboratoarelor; Construcția/renovarea halelor de producere; Pentru sectorul de creștere a produselor horticole, inclusiv:Restructurarea și revitalizarea plantațiilor neproductive, plantarea noilor plantații;Procurarea utilajelor agricole și mecanizarea proceselor de îngrijire/culegere;Instalarea sistemelor de irigare prin picurare/antiîngheț/antigrindină; Pentru industriile conexe:Modernizarea proceselor tehnologice de producere a utilajului pentru ambalare/sortare/calibrare, a accesoriilor pentru înființarea noilor plantații, etc.

Suma creditului – de la 5,000 la 5,000,000 EUR, dar nu mai mult de 50% din suma totală a investițiilor. Alte facilități constau în Suma creditului: Max 5,000,000 EUR – investiții în horticultura (plantarea/defrișarea livezilor și plantațiilor de struguri de masa, procurarea echipamentelor, etc.); Max 1,000,000 EUR – investiții în plantarea/defrișarea livezilor si plantațiilor de struguri de masa, pepiniere; 5,000 EUR – valoarea minimă a alocărilor pentru orice investiție individuală. Disponibil prin următoarele bănci: B.C. ”Mobiasbancă” Groupe Societe Generale – Mobias LEASING, BC „COMERȚBANK” S.A., BC „ProCredit Bank” S.A., BC „Energbank” S.A., BC „Mobiasbanca” S.A. Groupe Societe Generale

Finanțatorul este Banca Europeană de Investiții. Bugetul Total – 120,00 mln EUR. Expiră la 31 iulie 2024.

Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Tip finanțare: Granturi / Subvenții. Scopul finanțării este susținerea modernizării sectorului agroindustrial și dezvoltării rurale prin: Creșterea competitivității sectorului agroindustrial prin modernizarea și restructurarea pieței; Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură; Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural. Alocarea subvenției în avans urmărește încurajarea creării întreprinderilor mici de către tineri fermieri și femei fermieri, îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, crearea locurilor de muncă noi, creșterea investițiilor în tehnologii inovative.

Investiții eligibile sunt în următoarel sectoare: horticol, zootehnic, tehnică și utilaj agricol, creditarea producătorilor agricoli, asigurarea riscurilor în agricultură, nvestiții în prelucrarea și comercializarea produselor agricole, constituirea grupurilor de producători agricoli, promovarea pe piețele externe, consolidarea terenurilor agricole, irigare, agricultura ecologică, dezvoltarea infrastructurii rurale și servicii de consultanță.

Suma grantului: Mărimea sprijinului financiar acordat unui producător agricol în cadrul unui an de subvenționare, cumulativ pe toate măsurile nu va depăși suma de 3,0 mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători plafonul va fi în limita de 4,5 mil. lei. Pentru începători 65% din valoarea totală a proiectului, max 650 mii MDL. Disponibil prin Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA). Finanțator : Bugetul de Stat.

Programul de Instruire Continuă (GEA). Tip finanțare : Servicii gratuite de consultanță și asistență. Scopul finanțării: Sporirea nivelului de cunoștințe a agenților economici pentru desfășurarea unei activități economice eficiente. Beneficiari eligibili: Gestiunea Eficientă a Afacerii (GEA) este un program destinat antreprenorilor de orice vîrstă ce practică activități economice sub orice formă de organizare juridică, care doresc să-și sporească abilitățile în domeniul antreprenorial pentru asigurarea gestionării eficiente a afacerii. Finanțator: Bugetul de Stat, Uniunea Europeană.

Platforma Națională a Femeilor din Moldova. Tipul de finanțare constituie Servicii gratuite de consultanță și asistență. Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a fost creată în anul 2012 de către ODIMM în parteneriat cu Centru Internațional pentru Promovarea Femeilor în Afaceri (ICAWB), în cadrul Programului regional „Antreprenoriatul feminin – un motor de creare a locurilor de muncă în Europa de Sud Est”.

Scopul platformei constă în: sporirea vizibilității implicării femeilor în societate; contribuirea la îmbunătățirea cadrului legislativ aferent; identificarea necesității în domeniul dezvoltării capacităților femeilor. Principalele activități sunt crearea de grupuri de lucru pentru examinarea și discutarea diferitor subiecte; organizarea de mese rotunde pe tematici sectoriale; organizarea de întruniri regionale; crearea de comitete sectoriale. Finanțator este Uniunea Europeană.

O importanță majoră în ceea ce privește modalități de finanțare a Republicii Moldova, inclusiv și a spațiului rural îi revine Bancii Europeane pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Potrivit unui Raport al Cancelariei de Stat, de la începutul activității sale în Rpublica Moldova, din 2005, BERD a finanțat 110 proiecte, fiind investite în economia moldovenească peste un miliard de euro.

Scopul principal al Strategiei BERD pentru RM (2014–2017) este suportul procesului de tranziție la economia de piață, avînd la bază următoarele priorități strategice:

crearea condițiilor necesare pentru dezvoltarea sectorului privat;

crearea standardelor europene și integrarea regională;

consolidarea sustenabilității întreprinderilor municipale.

Pe parcursul strategiei actuale BERD pentru Moldova (2014–2017) debursările din partea

băncii au fost de aproximativ 100 mil. euro anual. Din anul 2007, BERD a început colaborarea sa în RM cu Banca Europeană de Investiții (BEI) prin co-finanțarea proiectelor investiționale în proporție de 50% fiecare, care, de obicei, sînt însoțite de granturile acordate de către UE, prin intermediul Facilității de Investiții pentru Vecinătate (NIF).

Actualmente în Republica Moldova derulează următoarele proiecte ale BERD pe domenii:

Apă și canalizare:

1. Proiectul de alimentare cu apă în regiunea de Nord a Republicii Moldova Bugetul total este de 30 mil. euro, dintre care împrumutul BERD constituie 10 mil. euro, împrumutul BEI – 10 mil. euro, grant NIF – 10 mil. euro. Scopul proiectului este menținerea și extinderea prin ramificații a apeductului pentru aprovizionarea cu apă a localităților din raioanele Soroca, Florești, Drochia, Rîșcani, Sîngerei, Telenești și municipiul Bălți.

2. Proiectul de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare în municipiul Chișinău. Bugetul total este de 61,8 mil. euro, dintre care împrumutul BERD constituie 24 mil.euro, împrumutul BEI – 24 mil. euro, grant NIF – 13,8 mil. euro. Scopul proiectului este reabilitare a infrastructurii sistemului de alimentare cu apă și canalizare din mun. Chișinău: reabilitarea rețelelor de apeduct și canalizare inter-cartiere; reconstrucția Stației de epurare din mun. Chișinău (etapa a II-a) și procurarea de echipament.

Infrastructura drumurilor și transport:

3. Proiectul de reabilitare a drumurilor, faza a III-a

Bugetul total este de 181,2 mil. euro, dintre care împrumutul BERD constituie 75 mil.euro, împrumutul BEI – 75 mil. euro, grant NIF – 16,2 mil. euro. De asemenea, NIF a acceptat alocarea mijloacelor adiționale în valoare de 15 mil. euro pentru proiecte noi de reabilitare a drumurilor, iar MTID este în proces de identificare a proiectelor și de pregătire a procedurii licitațiilor pentru aceste proiecte. Scopul proiectului este reabilitarea următoarelor sectoare de drum: M2 Chișinău – Soroca – frontiera cu Ucraina; R14 Bălți – Sărăteni – M2; R1 Chișinău – Ungheni – Sculeni– frontiera cu România; M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România

4. Proiectul de reabilitare a drumurilor, faza a IV-a. Bugetul total este de 315,5 mil. euro, dintre care împrumut BEI – 150 mil. euro, împrumut BERD – 150 mil. euro, NIF – 15,5 mil. euro. Scopul proiectului este reabilitarea a circa 213 km de drum național.

5. Proiectul de lucrări de construcție și reabilitare a infrastructurii feroviare, precum și achiziție a materialului rulant. Bugetul total este de 120,4 mil. euro, dintre care împrumutul BERD – 47,75 mil. euro, împrumutul BEI – 50 mil. euro, grant NIF – 5 mil. euro, granturi și alte surse – 0,02 mil. euro. Scopul proiectului este procurarea a 10 locomotive-diesel, modernizarea a 5 automotoare-diesel, precum și elaborarea și implementarea planului de restructurare a ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

Energetică:

6. Proiectul de reabilitare a rețelelor de transport electric. Bugetul total este de 40 mil. euro, dintre care împrumutul BERD – 15 mil. euro, împrumutul BEI – 17 mil. euro, grant NIF – 8 mil. euro. Scopul proiectului este acordarea suportului ÎS „Moldelectrica” pentru reabilitarea rețelei interne de transportare a energiei.

7. Construcția gazoductului Ungheni–Chișinău. Bugetul total este de 113 mil. euro, dintre care cîte 41 mil. euro vor fi contractate de la BERD/BEI, 10 mil. euro – din suportul bugetar al UE pentru sectorul energetic, iar 1 mil. euro – din bugetul de stat. Pentru atragerea restului sumei (20 mil. euro) Ministerul Economiei continuă negocierile cu partenerii de dezvoltare.

Scopul proiectului este extinderea gazoductului existent Iași–Ungheni pînă la municipiul Chișinău, cel mai mare consumator de gaze naturale din RM.

8. Linia de finanțare pentru eficiență energetică în Moldova – MoSEFF- 2. Bugetul total este: Moseff I: BERD – 20 mil. euro, CREDIT + 5-20 % grant BERD; Moseff II: BERD – 22 mil. euro, CREDIT + UE 4,7 mil. euro grant. Mărimea creditului MoSEFF este între 10 mii și 2 milioane de euro. Grant de la 5% pînă la 20% din valoarea totală pentru dezvoltarea proiectului. Scopul proiectului este acordarea liniilor de credit băncilor moldovenești notorii cu scopul de a oferi împrumuturi pentru a realiza proiecte de eficiență energetică în întreprinderi private din Moldova, în vederea creșterii eficienței energetice prin implementarea tehnologiilor energo-eficiente.

9. Programul de facilitare a finanțării eficienței energetice în sectorul rezidențial din Moldova –MoREEFF. Bugetul total este: BERD – 35 mil. euro credit; UE – 5,2 mil. euro grant.

Scopul proiectului este acordarea liniilor de credit băncilor moldovenești notorii cu scopul de a oferi împrumuturi pentru a realiza proiecte de eficiență energetică în sectorul rezidențial din Moldova.

Domeniul economic:

10. Echipa de susținere a micului business Moldova. Scopul proiectului este cofinanțarea procurărilor de servicii de consultanță de către Întreprinderile mici și mijlocii.

11. Programul de sprijin BERD-UE pentru Zona de Liber Schimb cu Moldova, Georgia și Ucraina (DCFTA Facility). BERD va oferi în total 380 de mil. euro în împrumuturi și garanții comerciale băncilor partenere locale și altor instituții financiare pentru creditarea afacerilor, în timp ce UE va pune la dispoziție 19 mil. euro pentru asistență tehnică, stimulente de investiții și de partajare a riscurilor.
12. Potrivit raportorului special al ONU, Moldova are una dintre cele mai mari rate nete de emigrare din lume: aproximativ 25% dintre moldoveni sunt plecați în străinătate, și până la 60% dintre aceștia sunt femei. Pentru a stopa, sau cel puțin a reduce emigrarea BERD cu suportul financiar al Guvernului Suediei, a lansat Programul „Femeile în afaceri”, al cărui scop este de a promova și încuraja femeile din Republica Moldova să-și dezvolte o carieră în afaceri sau o afacere proprie. În cadrul acestei inițiative urma să se ofere asistență prin co-finanțarea proiectelor de consultanță și altor activități de dezvoltare a pieței – întreprinderilor gestionate de femei sau aflate în proprietatea lor, sau întreprinderilor unde cei mai mulți dintre angajați sunt femei. Programul „Femeaile în afaceri” a sprijinit femeile-antreprenoare din toate sectoarele economiei naționale, în special din industrii/sectoare unde cei mai mulți dintre angajați sunt femei, precum textile/de modă, vânzări cu amănuntul, turism, catering, prelucrare agricolă, producere de obiecte de artizanat, servicii medicale, etc.

Concluzii la Capitolul 1

1. Concepțiile savanților cu privire la managementul proiectelor de investiții sub aspectul definițiilor oferite de literatura de specialitate și al clasificării proiectelor după diferite criterii sunt diferite. În opinia autorului orientarea lor spre anumite domenii de activitate și spre anumite obiective trebuie realizată în dependență de necesități, dar și în funcție de tendințele existente pe plan mondial, de starea economiei, strategiile adoptate și de dorințele consumatorilor etc. Astfel, cercetarea bazelor conceptelor și teoretice în acest capitol constituie baza teoretică a ceea ce înseamnă managementul proiectelor de investiții

2. Considerăm just faptul, că managementul proiectelor, se caracterizează prin unele aspecte particulare, care asigură succesul proiectelor. Unul dintre aceste aspecte se reprezintă ca un proces complex, deoarece pe lângă cunoștințe economice și tehnice de specialitate din domeniul specific fiecărui proiect, implică, în paralel, o gamă largă de capacități și aptitudini ce țin de organizare: conducerea echipei, coordonarea timpului, precum și administrarea celorlalte resurse.

3. Oricât de ciudat ar putea părea, dar aproape orice activitate întreprinsă de către o persoană sau organizație poate fi gândită în termenii unui proiect. Exemple de proiecte pot fi imaginate în orice sferă și domeniu de activitate, pornind de la construcția unei navete spațiale, sau a unui pod peste un râu și terminând cu formarea profesională a unor tineri în cadrul unor cursuri de instruire sau poziționarea și promovarea imaginii unui lider.

4. Realizarea unui proiect de investiții, în sfera social economică, are ca efect în primul rând îmbunătățirea nivelului de trai al populației și modernizarea tuturor ramurilor economice, care nemijlocit va duce la creșterea veniturilor agenților economici. Concomitent, însă, va crește și gradul de ocupare a forței de muncă. Dar creșterea numărului de angajați și/sau a câștigurilor lor salariale conduc, în ultima instanță, la sporirea cererii de bunuri și servicii. Pe altă parte, va avea loc o creștere a economiei populației, cât și a disponibilităților financiare ale agenților economici care vor structuri mai performante, în acord cu opțiunile investiției.

5. Afirmăm cu certitudine că, în cadrul circuitului economic, activitatea proiectelor de investiții joacă un dublu rol:

În primul rând, agenții economici declanșatori de acțiuni investiționale, care implementează diverse proiecte de investiții, își sporesc oferta de bunuri și/sau servicii prin creșterea capacității lor productive, realizând venituri suplimentare;

În al doilea rând, orice proiect de investiții va genera nevoi sau cereri suplimentare în sectoare conexe în amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utilități etc.) sau în oval (distribuitoare și/sau consumatoare a bunurilor și serviciilor oferite). Implicit va avea loc o creștere în lanț a veniturilor la toți agenții economici antrenați.

6. Participarea activă la Programele Uniunii Europene (UE) este unul dintre obiectivele procesului de integrare europeană a Republicii Moldova (RM). Aceasta facilitează implementarea Acordului de Asociere (AA) prin preluarea bunelor practici din UE și promovarea contactelor între persoane. După semnarea, la 30 septembrie 2010, a Protocolului adițional la Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC) cu RM, au fost întreprinse acțiuni consecvente în vederea participării instituțiilor din RM la diverse Programe.

7. Deficitul de investiții afectează perspectivele privind creșterea economică durabilă, înainte de toate, pentru că subminează procesul de dezvoltare a capacităților noi de producere. Acest aspect este deosebit de important pentru Republica Moldova, care a trecut printr-o fază extinsă de tranziție structurală, soldată cu deprecierea fizică și morală a capitalului său productiv. În plus, ponderea, în atragerea investițiilor, a sectorului industrial și agricol – activitățile care produc bunurile cele mai ușor comercializabile pe plan internațional – a rămas una destul de joasă pe parcursul ultimilor ani (circa 20% din totalul investițiilor). Pentru Republica Moldova, care nu are o piață internă vibrantă și care poate crește durabil doar prin intermediul exporturilor, o pondere atât de mică în procesul investițional a activităților ce produc bunuri comercializabile este o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică durabilă.

8. Structura de finanțare a proiectelor de investiții în Republica Moldova se bazează pe fonduri de finanțarea internă FNDR, AIPA și pe finanțarea externă din diferite Instituții internaționale de finanțare a investițiilor: GIZ, SDC,ROAiD, BMZ, IFAD, UNDP, USAID.

9. Considerăm foarte important rolul Băncii Mondiale (BM) care are ca parteneri administrația publică centrală și locală, societatea civilă și oamenii din sectorul privat, care speră mult într-o Moldovă mai prosperă. Domeniile de sprijin includ reforma cadrului de reglementare și dezvoltarea mediului de afaceri, educația, asistența socială, guvernarea electronică, sănătatea, agricultura, mediul ambient

2.ANALIZA DEZVOLTĂRII SOCIO – ECONOMICE A SPAȚIULUI RURAL PRIN PRISMA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

2.1.Rolul investițiilor în dezvoltarea economică a țării

Problema atragerii investițiilor străine nu este caracteristică doar țărilor în curs de dezvoltare sau în tranziție, precum Republica Moldova, ci și țărilor dezvoltate. Din această cauză apare o concurență între țările recipiente, devenind tot mai important factorul atractivității țării ca obiect de investiții. Procesul atragerii investițiilor în economia oricărei țări se încadrează într-un joc competitiv dus pentru a înainta condiții mai favorabile investitorilor străini. Un prim element în atragerea investițiilor străine este reprezentat de legislația și investițiile economice de bază. Experiența internațională a arătat că pentru a asigura condițiile minimale de atragere a investitorilor străini cadrul investițional și legislativ în domeniul economic trebuie să existe, să funcționeze, să fie trasparent, stabil și predictibil. Aceasta este însă o condiție necesară, dar nu și suficientă. Totodată capacitatea de atragere a capitalului străin este reprezentat de gradul de deschidere a economiei față de investitorii străini, precum și atitudinea populației și a partidelor politice față de investițiile străine.

Autorul este conștient de faptul că climatul investițional în Republica Moldova este departe de cel perfect existând un șir de factori care determină acest lucru. Principalul factor, după părerea autorului, este percepția externă negativă. De rând cu această problemă sunt și alți factori printre care:

de natură obiectivă: cererea mare de capital străin în lume și mai cu seamă în această parte a Europei; volumul limitat al ofertei de ISD; nivelul relativ scăzut al dezvoltării economice și sociale; lipsa unor elemente infrastructural și a unor mecanisme de piață concurențială instituțională; existența unor factori politici defavorizați cum ar fi problema Transnistriei.

de natură subiectivă, dintre care menționăm ritmul lent al reformei economico-sociale, al privatizării și restructurării; măsuri eronate de decizii economice și financiare; rata înaltă a inflației; blocajul financiar crescând; instabilitatea legislativă, fiscalitatea ridicată, corupția și birocrația foarte extinse etc.

Potrivit unor studii de specialitate, în pofida multor neajunsuri și bariere pe care le întâmpină investitorii străini în mediul de afaceri moldovenesc, economia țării noastre oferă acestora o serie de avantaje, precum:

costul relativ redus și nivelul de calificare satisfăcător al forței de muncă;

dimensiunea importantă a pieței interne și lipsa de concurență;

existența de materii prime și semifabricate relativ ieftine și accesul la acestea;

desfășurarea unor activități orientate spre export;

posibilitatea controlului asupra firmei, fără a deține majoritatea capitalului;

unele facilități acordate firmelor cu investiții străine depășind 250 mii USD;

spiritul cooperant al întreprinzătorilor autohtoni, relațiile cu partenerii străini sunt bazate pe principiile echității și avantajului reciproc;

amplasarea Republicii Moldova într-o zonă de intense fluxuri economice și în apropierea unor mari piețe de desfacere;

În opinia autorlui, beneficiile pe care economia Moldovei le poate realiza în plan macro și microeconomic ca efect al ISD, în principal sunt următoarele:

fluxurile de valută, care contribuie la diminuarea presiunii asupra deficitului contului curent și al balanței de plăți externe;

transferul de tehnologii noi, cu impact favorabil asupra competitivității și costurilor produselor și serviciilor;

crearea de valoare adăugată și de noi locuri de muncă;

infuzia de noi calificări și profesii, inclusiv în domeniul managementului financiar – bancar, al pieței de capital, al marketingului, comerțului electronic și tehnologiilor informaționale;

deschiderea către piața mondială, în condițiile globalizării, în domeniile în care forța de penetrare a capitalului străin este superioară celei a capitalului autohton;

contribuția la bugetul de stat prin plata de taxe și impozite etc.

Potrivit raportului BNM [123] la etapa actuală, corespunzător prevederilor cu privire la aprobarea Strategiei naționale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, atragerea investițiilor și promovarea exporturilor este o prioritate strategică a Guvernului Republicii Moldova.

Guvernul dorește să orienteze economia în direcția activităților de producție destinate exportului și să valorifice mai eficient potențialul țării în calitate de punct natural de tranzit între Est și Vest. Totodată, conform Strategiei Naționale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, se optează pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare a economiei și anume, necesitatea renunțării la modelul de creștere bazat pe consumul alimentat de remiteri în favoarea unui model dinamic bazat pe atragerea investițiilor străine și locale, precum și dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri și servicii.

Figura 2.1. Dinamica fluxului de ISD în Republica Moldova

Sursa: BNM

Analizând volumul de investiții străine directe, ce revine pe cap de locuitor în republica Moldova, comparativ cu alte țări, putem afirma că este unul destul de nesemnificativ. Pentru anul 2013 volumul de ISD pe cap de locuitor a fost de 1052,0 dolari SUA. Cel mai mare volum de ISD pe cap de locuitor îl dețține Muntenegru – la un cap de locuitor revine în jur de 11152,0 dolari SUA.

Figura 2.2. Stocul de ISD pe cap de locuitor în anul 2013 (dolari SUA)

Sursa : BNM

Existența unor acorduri de comerț și de liber schimb la nivel mondial și regional, presiunea fiscală redusă, forța de muncă relativ ieftină și calificată, amplasarea geografică strategică a țării, solul, clima favorabilă, existența tradițiilor în industria prelucrătoare, în special în cea a produselor agroalimentare constituie, indiscutabil, elemente definitorii cu o puternică amprentă pozitivă asupra competitivității investiționale a Republicii Moldova.

Cu toate acestea, în comparație cu alte țări din regiune, climatul investițional nu este un atu pentru Republica Moldova. Faptul acesta îl denotă atât poziția Moldovei în ratingurile internaționale, cât și comparația directă a indicatorilor macroeconomici și de performanță privind atragerea ISD între țări. Un alt moment important se referă la faptul că așa cum ISD își au originea în afara țării noastre, prin intermediul acestora se produce un proces de internalizare a situației economice din țările investitoare în economia și societatea națională. Analiza stocului și a fluxului de ISD pe perioada ultimilor 10 ani (figura 2.1) denotă o creștere constantă a stocului de investiții străine directe (peste 3.9 miliarde dolari SUA3 în anul 2014), de peste 4 ori mai mult comparativ cu anul 2004. Totodată, începând cu anul 2008, se atestă evoluția general descendentă a fluxurilor de ISD. Ca urmare a crizei mondiale, fluxurile de ISD orientate în economia națională au scăzut brusc. Criza economică și financiară a redus puternic încrederea investitorilor străini în capacitatea de relansare a economiilor în tranziție, printre care se află și Republica Moldova. La multe proiecte de investiții s-a renunțat, fie au fost amânate.

Gradul de pătrundere al capitalului străin în economie este evidențiat într-o manieră sugestivă de nivelul stocului de ISD pe locuitor (figura 2.2.). Datele empirice cu privire la acest indicator relevă discrepanțe accentuate existente între statele din regiune, iar Republica Moldova înregistrează un nivel scăzut al acestui indicator. Comparativ cu alte țări ex-sovietice din regiune, Ucraina, spre exemplu, a acumulat un stoc de 1696.0 dolari SUA per capita, iar România – 3899.0 dolari SUA per capita, pe când Ungaria se regăsește în fruntea clasamentului (Anexa1)

Potrivit indicatorului fluxul de ISD ponderat la produsul intern brut (PIB), Republica Moldova, comparativ cu alte țări, s-a poziționat pe locul 5 în anul 2013 (graficul nr. 3). Aceasta, însă, nu s-a datorat fluxurilor mari de ISD, dar mai degrabă unui nivel mic al PIB. Ca demonstrație ar servi valoarea redusă a indicatorului PIB per capita (graficul nr. 4), deși în anul 2013 creșterea reală a PIB a fost de 9.4 la sută – cea mai mare din regiune. Totodată, fluxul de ISD per capita în Republica Moldova a înregistrat, în anul 2013, valoarea de 66.0 dolari SUA (nivelul maxim a fost atins în anul 2008 și a constituit 196.2 dolari SUA). Țările vecine, România și Ucraina, au consemnat performanțe mai bune la acest capitol, indicatorul în cauză însumând 167.0 și, respectiv, 83.0 dolari SUA.

Figura 2.3. Ponderea fluxului de ISD în PIB în anul 2013 (%)

Sursa: BNM

Figura 2.4. PIB pe cap de locuitor în anul 2013 (dolari SUA)

Sursa: BNM

Potrivit indicatorului fluxul de ISD ponderat la produsul intern brut (PIB), Republica Moldova, comparativ cu alte țări, s-a poziționat pe locul 5 în anul 2013 (figura 2. 3). Aceasta, însă, nu s-a datorat fluxurilor mari de ISD, dar mai degrabă unui nivel mic al PIB. Ca demonstrație ar servi valoarea redusă a indicatorului PIB per capita (figura 2. 4.), deși în anul 2013 creșterea reală a PIB a fost de 9.4 la sută – cea mai mare din regiune. Totodată, fluxul de ISD per capita în Republica Moldova a înregistrat, în anul 2013, valoarea de 66.0 dolari SUA (nivelul maxim a fost atins în anul 2008 și a constituit 196.2 dolari SUA). Țările vecine, România și Ucraina, au consemnat performanțe mai bune la acest capitol, indicatorul în cauză însumând 167.0 și, respectiv, 83.0 dolari SUA.

Conform raportului BNM pentru anul 2017 se remarcă faptul că în anul 2017, PIB a înregistrat o creștere de 4.5%, aceasta dinamică fiind practic similar celei din anul 2016 (Anexa 2). În prima jumatate a anului 2017 economia Republicii Moldova a avut o evoluție anuala mai modestă, de doar 2.8%. Creșterea economică s-a accentuat în a doua jumătate a anului, PIB majorându-se cu 5.4% și, respectiv, cu 6.4% în trimestrele III și IV. Astfel, condițiile meteorologice favorabile din anul 2017 au sporit productivitatea și au determinat o performanță ridicată în sectorul agricol.

Fig. 2.5. Contribuția componentelor cererii

Sursa: datele BNM

Din perspectiva utilizarilor (figura 2.5.), evolutia pozitivă a activității economice în anul 2017 a fost determinată, în mare măsură de majorarea exporturilor cu 12.7%, contribuind cu 5.5 p.p. la dinamica PIB, preponderent, ca urmare a activității pozitive din sectorul agricol din a doua jumatate a anului. Totodată o contribuție semnificativă (4.2 p.p.) la creșterea economică din anul 2017 a fost generată de majorarea consumului final al gospodariilor populatiei cu 4.9% comparativ cu anul 2016. În prima parte a anului, acesta a cunoscut o evoluție mediocră, reflectând o cerere internă modestă. Ulterior, în a doua parte a anului, dinamica consumului a fost favorizată de sectorul agricol, fapt evidențiat prin majorarea componentei „consumul de bunuri și servicii în forma naturală”. La sfârșitul anului s-a constatat și o accelerare a componentei „procurarea bunurilor”. Consumul final al administrației publice s-a contractat cu 0.1% comparativ cu anul 2016. Totodata, în anul 2017, formarea brută de capital fix s-a majorat cu 5.3% comparativ cu anul 2016. În acelas, timp componenta „variația stocurilor” a generat un impact pozitiv de 1.7 p.p. la dinamica PIB. Evoluți activității economice în anul 2017 a fost atenuată semnificativ de majorarea importurilor cu 11.4% comparativ cu anul 2016, fiind susținută atât de creșterea cererii interne cât și de tendința de apreciere a monedei naționale.

Fig. 2.6. Contribuția sectoarelor economiei la creșterea PIB (%)

Sursa: BNM

Pe categorii de resurse (figura 2.6.), creșterea PIB a fost determinată, preponderent, de contribuția pozitivă din partea evoluției agriculturii și din partea impozitelor nete pe produs. În acest fel, valoarea adaugată brută aferentă agriculturii s-a majorat cu 7.9% comparativ cu anul 2016. Totodata, impozitele nete pe produse au crescut în anul de raportare cu 8.6%, generând un aport de 1.3 p.p. la dinamica PIB. Contribuții pozitive au fost exercitate de creșterea valorii adaugate brute în comert, industrie și în sectorul transportului și depozitării cu 7.0, 3.0 și respectiv, 6.2%. În același timp, valoarea adaugată brută în construcții și în sectorul informațiilor și comunicațiilor s-a majorat cu 4.3 și, respectiv, 3.0% comparativ cu anul 2016.(Anexa 2)

Cu referire la clasamentele internaționale, ce prezintă indicatorii care caracterizează atractivitatea economiei unei țări pentru investitori, se cer a fi aduși la cunoștință unii dintre aceștia. Astfel, potrivit datelor unui raport al Băncii Mondiale, „Doing Business 2015”, în anul 2014, după ușurința derulării afacerilor, Moldova s-a situat pe locul 63 din 1894 (în anul 2013 – pe locul 82). De asemenea, indicatorul competitivității globale din clasamentul „The Global Competitiveness Index 2014-2015”, elaborat de Forumul Economic Mondial, a poziționat țara noastră pe locul 82 (în anul 2013 – pe locul 89), România – pe locul 59, iar Ucraina – pe locul 76. Un alt indice important ce caracterizează atractivitatea economiei unei țări pentru investitori este indicele libertății economice, calculat de către Heritage Foundation. Potrivit acestuia, în anul 2014, Moldova se situa pe poziția 111 (similar anului precedent) din 165 de țări, fiind plasată în categoria țărilor „preponderent nelibere”. În același clasament, România se situa pe poziția 57 (în categoria țărilor „moderat libere”), iar Ucraina – pe locul 162 (în categoria țărilor „reprimate”). În ceea ce privește libertatea investițională, Moldova ocupa locul 109, România – locul 23, pe când Ucraina – locul 168.

Astfel, orientarea în continuare spre dezvoltarea mediului de afaceri și îmbunătățirea climatului investițional va avea urmări pozitive asupra competitivității Republicii Moldova în direcția atragerii investițiilor străine, ce se va exprima prin creșterea exporturilor, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, motivate să implementeze inovații, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă și producție competitivă orientată spre export. Aceasta, inevitabil, se va reflecta în îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici și avansarea în continuare a Republicii Moldova în clasamentele internaționale.

Majoritatea economiștilor din Republica Moldova sunt de părerea , că dezvoltarea țării depinde de eficiența tuturor componentelor sferei investiționale, susținând ideea impactului pozitiv al investițiilor asupra dezvoltării economice.

Totuși, atractivitatea investițională a Republicii Moldova, inclusiv și a sectorului agrar are o tendință de reducere din cauza majorării numărului de factori care reduc din atractivitatea investițională a unui stat. [ 138]

Cu toate acestea, conform constatărilor raportului "Mediul de afaceri 2015” (”Doing Business 2015”), și a studiilor ”Costul desfășurării activității economice 2014” (”Cost of Doing Business Survey 2014”) Republica Moldova a realizat un progres substanțial în simplificarea reglementării activității economice și îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri, însă progresul a fost neuniform. Raportul "Doing Business 2015: Dincolo de eficiență” plasează Republica Moldova pe locul 63 din 189 economii, o îmbunătățire de 19 locuri comparativ cu anul precedent. Această creștere se datorează faptului că Republica Moldova a facilitat lansarea afacerilor prin anularea cerinței de capital minim, a facilitat achitarea impozitelor prin introducerea unui sistem electronic de completare a documentelor și achitare a contribuțiilor de securitate socială. Pe de altă parte, a fost majorat salariul minim folosit pentru calcularea cuantumului taxei de mediu. [70]

Principalii factori care fac Moldova atractivă pentru investiții străine sunt:

Amplasarea avantajoasă a statului – asigură legătura între Est și Vest și dispune de o amplasare geografică favorabilă în centrul Europei.

Solurile fertile (80% din teritoriu îl constituie cernoziomurile)–Moldova este bogată în soluri fertile. Dispunem de posibilități de producere a mărfurilor ecologic curate. Agricultura reprezintă unul dintre domeniile, care ar cointeresa cel mai mult investitorii străini.

Forța de muncă ieftină și calificată– Moldova dispune de o forță de muncă calificată, accesibilă la prețuri mult mai mici, decât în multe alte țări ale Europei.

În condițiile economiei de piață principala sursă de finanțare a investițiilor sunt mijloacele financiare proprii formate pe baza profitului obținut din activitatea economică sau alte mijloace financiare. În majoritatea cazurilor, în întreprinderile agricole, sursele proprii sunt insuficiente pentru finanțarea investițiilor necesare. Astfel se recurge la surse împrumutate cum ar fi: creditele bancare, depuneri de la fondatori sau alte surse de finanțare. Este evident că rolul creditelor în finanțarea proiectelor de investiții este pozitiv, ele contribuind la modernizarea întreprinderilor agricole. Însă, în același timp achitarea dobânzilor este o povară care conduce la reducerea eficienței economice a producției în perioada rambursării creditului. Totuși, pentru a contribui la creșterea eficienței sectorului agrar, a fost introdusă noțiunea de credite pentru agricultură acordate de băncile comerciale ale Republicii Moldova, agreate de către finanțatori. Creditele se acordă producătorilor agricoli în vederea sprijinirii dezvoltării agriculturii.

Fig. 2.7. Dinamica creditelor destinate agriculturii, mil.MDL

Sursa: BNM

Analizând datele BNM (fig.2.7), observăm o scădere lentă a creditelor oferite de băncile comerciale pentru dezvoltarea sectorului agrar în perioada 2010-2014. Astfel, în anul 2014, pentru investiții în sectorul agrar au fost acordate cu 956,9 mln. lei (9,5%) mai puțin decât în 2010. Motivul de bază pentru care agricultorii renunță la investițiile făcute din creditele bancare este rata sufocantă a dobânzilor la creditele oferite de băncile comerciale și valoarea gajului cerut de acestea. Un alt motiv pentru care valoarea creditelor acordate sectorului agriculturii și industriei alimentare constituie doar o parte foarte mică din totalul creditelor acordate, îl constituie și faptul că veniturile mici și puterea financiară scăzută fac din agricultori o țintă mai puțin atractivă pentru băncile comerciale. Analizând portofoliul de credite observăm că în 2013 doar 12% din totalul de credite au fost acordate sectorului agroalimentar, cu 4,4% mai puțin decît în 2010. Dintre acestea doar 7,18% sunt destinate agriculturii. Cele mai active bănci care creditează în acest domeniu sunt Moldova Agroindbank (30,93%), ProCreditBank (23,89%) și Victoriabank (19,17%). Volumul creditelor acordate în acest domeniu nu prea depinde de prețul acestor credite, de exemplu Moldova Agroindbank acordă credite la dobânda de 12,74% anual în lei moldovenești și 6,84% în valută, Victoriabank – 10,9% în lei și 7,03% în valută, iar ProCreditBank acordă credite la dobândă de 17,28% în lei și 8,26% în valută.

Scopul acordării creditelor pentru agricultură este de a investi pe termen lung în utilaje performante, în echipamente de irigație, în construirea unor spații adecvate creșterii animalelor, în întreținerea plantațiilor, și altele, toate menite să sporească producția agricolă.

În ultimii ani a crescut dependența de sursele externe de finanțare a cheltuielilor capitale în agricultură, constată experții. „Dinamica impunătoare a alocărilor capitale în perioada 2010-2015 a fost asigurată preponderant de mărirea volumului de granturi și credite externe pentru agricultură. Cea mai mare creștere la acest capitol s-a înregistrat în anii 2012 și 2013, când volumul cheltuielilor capitale din surse externe a depășit cheltuielile din surse interne.

Rezultatul tendințelor respective a fost creșterea bruscă a ponderii surselor externe de la circa 39% la începutul perioadei până la 58% în 2013.

Din numărul total de 43 de proiecte, care au fost cu titlul de grant, doar 27 de proiecte sau 56,2% au fost deja implementate, iar 10 proiecte urmează a fi finalizate în 2016.Astfel în perioada 2017-2018 se vor afla în lucru doar 11 proiecte, ceea ce arată o rată destul de mică de contactare a noilor fonduri, comparativ cu anii precedenți. O serie de alți donatori au contribuit la implementarea proiectelor vitale din domeniul agriculturii: Organizația Națiunilor Unite (ONU), Banca Mondială (BM), Banca Europeană de Investiții (BEI). Și o serie de țări au acordat în mod individual asistență: Cehia, Elveția, Polonia, România, SUA, Suedia ș.a.

Necătînd la disensiunile interne, o serie de proiecte în agricultură au avut mari succese. Este vorba de:

Proiectul Compact (2010-2015), finanțat de SUA prin intermediul Corporației Provocările Mileniului.

Proiectul „Agricultura Competitivă” (MAC-P) 2012-2017, Banca Mondială, Guvernul Suediei.

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) (2011-2016), finanțat de USAID și Corporația Provocările Mileniului.

O serie de alte proiecte la fel au contribuit la îmbunătățirea anumitor subdomenii din sectorul agricol al țării, cele mai importante fiind.

IFAD 5 (2011-2016) , finanțat de Danemarca și ONU.

IFAD 6 (2014-2020), Fondurile Facilității Globale de Mediu și al Danemarcei.

ENPARD (2015-2022), finanțat de UE.

Proiectul de Asistență pentru Fermierii Neprivilegiați 2KR, finanțat de Guvernul Japoniei.

Cu toate acestea, unele proiecte au rămas în faza „așteptării”, ca exemplu:

Programul de asistență al Guvernului Poloniei (inițiat în 2014) în valoare de 100 milioane EURO. Scopul acestui proiect ține de producerea agroalimentară și dezvoltarea sectorului avicol, de procesare a cărnii și laptelui. Chiar de la începutul inițieii au apărut disensiuni de implementare a proiectului.

În același timp, un număr mare de finanțatori internaționali și de organizații donatoare, cum ar fi USAID, SIDA, IFAD, Fundația Soros, organizații din Japonia (Proiectul moldo-japonez 2KR), Polonia, Germania si Olanda, si-au sporit, pe parcurs, eforturile în a sprijini activitățile agricole, inclusiv prin investiții, granturi, împrumuturi cu rata redusă a dobânzii și garanții bancare, prin asistență tehnică.

Activitatea investițională în Republica Moldova este coordonată de legislația în vigoare. Primul act legislativ care prevedea activitatea investițională a fost Legea privind investițiile străine, nr. 998 din 01.04.1992.[11] În 2002, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea cu privire la strategia investițională în Republica Moldova, în care au fost stipulate activitățile legate de sistemul investițional:

asigurarea unui climat investițional favorabil;

atragerea investițiilor străine și locale;

accesul întreprinderilor la credite investiționale pentru modernizarea întreprinderilor;

promovarea proiectelor de investiții;

crearea unei baze de date privind programele investiționale.

De asemenea pentru creșterea investițiilor a fost elaborată Strategia de creștere economică a statului, a fost creată Banca pentru Dezvoltare și Investiții a Republicii Moldova, Agenția Națională pentru atragerea investițiilor. Activitatea sectorului agrar de asemenea este coordonată de o serie de legi, hotărâri și programe menite să redreseze și să eficientizeze activitățile din cadrul sectorului.

Republica Moldova ar putea debloca investiții suplimentare rezolvând problemele de reglementare și de altă natură. Aceste probleme variază în ceea ce privește gradul de restricții impuse, complexitatea și lipsa de predictibilitate. Odată cu izbucnirea crizei, nivelul investițiilor în UE cît și în Republica Moldova a scăzut semnificativ.

Unii economiști sunt de părerea că nivelul investițiilor va crește, însă redresarea ar putea rămâne modestă, reflectând, printre altele: cererea scăzută, reducerea efectului de levier al întreprinderilor, condițiile stricte de acordare a creditelor. Identificarea și eliminarea acestor obstacole din calea investițiilor se înscriu în eforturile de a îmbunătăți condițiile-cadru și de a elimina birocrația și blocajele de reglementare, ca parte din așa-numitul „al treilea pilon” al Planului de investiții pentru Europa. [76]

Conchidem, că rolul investițiior străine directe (ISD) sunt nu numai necesare, dar practic posibile și realmente favorabile pentru renașterea economică a Republicii Moldova. La părerea autorului, volumul ISD este departe de a reflecta potențialul real de absorbție al pieței moldave și departe de a satisface necesarul de surse externe care să influențeze pozitiv dezvoltarea economică în ansamblul ei.

De menționat este faptul că, Republica Moldova, aflată în plin proces de tranziție la economia de piață, are nevoie de ISD pentru a construi din temelii sistemul economiei de piață. Fără a neglija și subestima locul și rolul capitalului autohton în acest amplu proces constructiv, investițiile străine reprezintă unul dintre factorii hotărâtori ai progresului și creșterii economice. Fără ISD Republica Moldova nu poate depăși nici criza economică amplă în care se află și nici nu se poate înscrie pe traiectoria realizării noului mod tehnic de producție – bazat pe microelectronică și informatică – care constituie suportul noii societăți informaționale, prefigurată de cele mai avansate țări ale lumii. Numai pe o bază tehnică modernă, susținută de un program investițional amplu și coerent, este posibilă creșterea competitivității economiei naționale și a produselor sale pe arena internațională, pe temelia căreia se poate realiza integrarea eficientă și demnă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană [70]

Pentru analiza condițiilor folosirii raționale a investițiilor în știința economică și în practică se folosește categoria climatului investițional. Acesta reprezintă caracteristica generalizată a totalității factorilor sociali, economici, organizatorici, juridici, politici și socioculturali, care reprezintă atractivitatea și raționalitatea investirii în unul sau altul sistem economic.

Studierea experienței interne și externe în aprecierea climatului investițional ne arată, că deseori nu sunt luate în considerație unele aspecte metodologice importante, elaborate de știința economică contemporană:

Climatul investițional al țării și chiar a regiunilor în literatură este examinat, de regulă, de pe pozițiile investitorului strategic abstract, care tinde spre a obține venit rapid, maximal și fără piedici. Însă există capital diferit (industrial, comercial, de împrumut, acționar), la fel ca și investițiile, iar investitorii urmăresc scopuri diferite. Capitalul de împrumut, orientat spre a obține maximum profit într-o perioadă scurtă de timp, acționează prin investițiile financiare, de portofoliu. Capitalul industrial, pe lângă profit, tinde spre o influență stabilă asupra activității întreprinderii, corporației, regiunii, ceea ce conduce la dorința investitorului de a stabili legături pe termen lung, de a participa în procesul de primire a deciziilor și în gestiunea întreprinderii. Pentru a atinge scopul dat investitorul este gata să accepte o oarecare micșorare a profitabilității investiției în perioadă scurtă. Acest capital acționează prin investițiile reale, directe, formatoare de capital, investiții în om. Astfel, pentru toate tipurile de investiții este necesar climat investițional diferit.

Receptorul investiției și investitorul, de regulă, au scopuri diferite. Primul tinde să rezolve un set de sarcini social-economice cu un minimum de mijloace atrase; al doilea – tinde să obțină maximum profit și să se stabilească pe piață pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp. Deci, climatul investițional trebuie să corespundă balanței intereselor.

Factorul investițional integrat în reproducerea socială acționează într-un sistem a factorilor – resurselor (tehnico-științifice, tehnologice, de antreprenoriat, informaționale, organizatorice, de gestiune etc.), care se află în permanentă interacțiune în timp și în spațiu. Pe de o parte, climatul investițional trebuie să fie stabil pentru o perioadă lungă de timp, iar pe de altă parte – trebuie să fie suficient de mobil, luând în considerație schimbările în raporturile dintre factorii – resursele reproducerii sociale. Totodată el trebuie să fie orientat la formarea sistemei factorilor – resurselor în economia națională.

La momentul actual există o necesitate obiectivă în „completarea” inovațională a investițiilor atrase. Combinarea investițiilor cu factorii inovaționali ai dezvoltării este deosebit de actuală în cazul atragerii investițiilor în sfera microantreprenoriatului inovațional. Aceasta fundamentează cerințe deosebite față de climatul inovațional, față de componentele lui, și față de mecanismul de investire.

Legătura procesului de investire cu dinamica socială, de regulă, este privită din punct de vedere a rezolvării problemelor sociale (ocuparea forței de muncă, ridicarea nivelului de trai a populației etc.). Menționăm că investițiile trebuie să fie legate de dezvoltarea capitalului uman, creșterea calificării lucrătorilor în toate domeniile de activitate, ceea ce trebuie de luat în considerație în procesul creării climatului investițional al țării.

Climatul investițional nu trebuie să încalce trăsăturile complexe a stabilității economice și a securității economice a sistemelor economice. Aceasta determină necesitatea optimizării structurii existente a economiei.

Astfel, concludem, că climatul investițional reprezintă o subsistemă în sistemul instituțional al economiei, chemată să creeze premize pentru o utilizare mai bună (eficientă) a relațiilor social-economice în dezvoltarea și înnoirea tehnico-științifică a forțelor productive ale societății printr-o intensivă activitate investițională.

Atragerea investițiilor străine în economia RM este o cerință majoră a timpului și necesară pentru relansarea activității de antreprenoriat atât timp cît nu vor începe să funcționeze satisfăcător propriile mecanisme de piață și nu vor apărea investitori naționali. Astfel pentru implimentarea cu succes a unei strategii de promovare a investițiilor e necesar suportul unui cadru instituțional efectiv. Multe țări din lume au creat instituții – agenții naționale de promovare a investițiilor – cu mandatul de a atrage investițiile străine și a plasa oportunitățile țării investitorilor străini. Guvernul Moldovei recent a făcut un pas important în acest domeniu prin crearea Agenției Naționale pentru Atragerea Investițiilor (ANAI) în 1996, marcînd consolidarea forțelor statale îndreptate spre reformarea cadrului investițional al Moldovei și stimularea potențialilor participanți ai procesului investițional. Deși ea a activat o perioadă relativ scurtă, Agenția a reușit să obțină mai multe rezultate, în ceea ce privește implementarea și elaborarea unor proiecte investiționale.

Procesul atragerii investițiilor în economia oricărei țări se încadrează într-un joc competitiv dus pentru a înainta condiții mai favorabile investitorilor străini. Astfel pentru a alege țara în care investitorul își va plasa investițiile pe lîngă cadrul juridic investițional el va analiza un șir de factori cum ar fi gradul de dezvoltare a infrastructurii și a sistemului financiar, criminalitatea ș.a. [76]

Sunt deja recunoscute și apreciate și peste hotare realizările țării noastre privind reformarea economiei, în special crearea cadrului legislativ, economic, privatizarea patrimoniului de stat, liberalizarea activității economice și crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea antreprenoriatului, atragerea investițiilor străine. Este atinsă stabilizarea financiară, a scăzut nivelul inflației, se fac eforturi să revenim la o creștere economică durabilă.

Pentru o analiză amplă a climatului investițional a RM vom enumera factorii pozitivi și negativi cu care se confruntă investitorul străin.

Factorii pozitivi ai climatului investițional în Republica Moldova sunt următorii:

Poziția geografică favorabilă la intersecțiile rutelor comerciale ce leagă Europa de Vest și țările CSI favorizată de rețeaua de transport și comunicații.

O situație macroeconomică relativ stabilă și favorabilă

Variate piețe de desfacere și posibilitatea de producere a producției agricole de o calitate superioară.

Siguranța investitorului că nu va fi expropriat, naționalizat ori distrus capitalul plasat. Acest factor deseori se plasează pe primul loc și asupra lui influențează situația politică internă (posibila schimbare a regimului politic) și externă a statului (conflicte armate).

Posibilitatea obținerii unei dobânzi fabuloase, dobânda anuală la depozitele bancare este de aproximativ 20 – 40 %.

Forța de muncă ieftină și disponibilitatea specialiștilor înalt calificați.

Nivelul de salarizare este extrem de scăzut. În plus este cunoscut faptul că forța de muncă în general, și în particular tehnicienii, sunt bine pregătiți. Aceasta ar putea prezenta un avantaj competitiv pentru industriile cu folosirea intensivă a forței de muncă, care necesită a fi dislocate, cum ar fi textilele, pielea, anumite industrii agro – alimentare. Chiar și în Europa Centrală unele industrii folosesc avantajele a costului forței de muncă ieftine din țările vecine pentru a investi în aceste țări.

Cunoașterea mărcilor de origine moldovenească pe piața C.S.I.

Stereotipul încă existent privind produsele ecologic pure de origine moldovenească la un preț accesibil, care se menține pe piața C.S.I., merită a fi luat în considerare, deoarece producînd produsele respective de calitate superioară nu vor fi necesare cheltuieli mari la promovarea lor pe aceste piețe;

Existența multor spații de producție care staționează, precum și terenuri aferente cu suprafețe mari, ceea ce condiționează o ofertă convenabilă, deoarece se reduc substanțial termenii și costurile lansării activităților de producere;

9.Existența zonelor economice libere, în care legislația prevede facilități

substanțiale, inclusiv de ordin fiscal pentru rezidenți.

10.Capacități internaționale avansate de plată – transfer.

11.Procesul de privatizare continuă.

În afară de factorii pozitivi enumerați mai sus, conform legii cu privire la investițiile străine, investitorii străini după achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți, li se garantează dreptul de a transfera peste hotare mijloacele bănești în valută străină, obținute în urma investirii. Plus la aceasta investitorii au dreptul să scoată peste hotare sub formă de produse achiziționate pe piața internă, fără a plăti impozite sau taxe și fără vreo autorizație specială, dacă aceasta nu contravine legislației.

Factorii negativi ai climatului investițional care pot împiedica sau reduce activitățile investiționale private (interne și străine) includ:

Incertitudinea politică internă și externă. Incertitudinea în mediul comercial poate surveni din cauza instabilității politice și macroeconomice și a perturbărilor legate de comerțul extern precum și existența unor bariere birocratice la introducerea capitalului în țară.

Sisteme financiare denaturate sau suficient de avansate. Existența piețelor financiare competitive și a instituțiilor orientate spre promovarea economiei de piață este un factor esențial pentru acordarea creditelor și prestarea altor servicii financiare private.

Accesul la pământ. Dificultățile obținerii accesului la pământ prin achiziționare directă sau încheierea contractelor de arendă adesea împiedică investițiile străine, deoarece investitorii caută să obțină dreptul de proprietate asupra pământului pe care sunt localizate mijloacele de producere.

Asigurarea inadecvată cu bunuri și servicii publice. Infrastructura publică, sistemul de instruire și ocrotire a sănătății, administrarea corectă și previzibilă a impozitelor sunt condiții esențiale pentru securitatea economică și reducerea costului și riscului de desfășurare a costului și riscurilor de desfășurare a activității comerciale.

Procedura anevoioasă și de durată a rambursării sumei TVA.

Absența imaginii țării peste hotare. Deși nu a fost întreprins nici un studiu pe această problemă, Moldova nu este cunoscută de majoritatea investitorilor străini potențiali. Se pare că mulți oameni cred că amplasarea Moldovei este undeva în Est și în relații apropiate cu România. Unul din factorii pozitivi este faptul că pentru cei ce călătoresc în CSI (inclusiv cei din Occident), Moldova rămâne o sursă de vin de calitate ce este prezent în Rusia, ca și în Kazahstan, Azerbaidjan, etc. Această imagine pozitivă a Moldovei asociată vinului de calitate și ca fostă grădină de fructe și legume pentru ex-URSS este necesar de a fi accentuată permanent.

În scopul stimulării fluxului investițional investitorii străini dispun de unele facilități:

Sînt scutite de plata taxelor vamale acele bunuri (materie primă, semifabricate etc.), importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export;

Întreprinderile cu investitii straine, în al caror capital social investițiile straine depășesc suma echivalentă cu 250 mii dolari S.U.A. au dreptul la reducerea cu 50% a impozitului pe venit pe parcursul a 5 ani;

Se scutesc de plata TVA utilajul, tehnica și agregatele complementare, camioanele, tractoarele și combinele atît la producere și import, cît și la comercializare pe piața internă;

Un regim favorabil este creat pentru rezidenții zonelor economice libere.

Pentru a corespunde unei analize SWOT, pe lîngă factorii pozitivi și negativi ai climatului investițional în Republica Moldova, putem determina care sunt oportunitățile și riscurile acestui cadru.

Referitor la oportunități se poate spune că deocamdată, majoritatea investițiilor străine au fost făcute prin intermediul procesului privatizării. Multe companii SA privatizate sunt slabe și necesită investiții străine sau sunt deja oferite pentru vânzare.

Oportunitățile în cele mai bune sectoare pentru investitorii străini sunt:

Industria ușoară: îmbrăcăminte, mărfuri uz casnic, piele, genți, încălțăminte, covoare, și tapiserii, prelucrarea lemnului, mobilă, etc.

Datorită salariilor mici și muncitorilor calificați, acest sector este cel mai promițător. Câțiva investitori străini deja au investit cu succes în îmbrăcăminte și piele (Balțeanca, Piele). Aceasta ar fi trebuit să se bazeze pe extensiunea companiilor existente de categoria SA sau greenfield (în special din Turcia, România, Germania, Italia, Grecia).

Produsele agricole

Grație solului fertil bogat în cernoziom și reputației Moldovei în domeniul agricol, acest sector ar trebui considerat forte. Totuși datorită privatizării pământului și dezorganizării producerii, producerea și producția au decăzut dramatic. Investițiile străine pot să ajute la introducerea de noi tehnici agricole, organizarea și colectarea produselor prin intermediul contractelor agricole (exemplu Alba și Sudzucker), promovând accesul la piețe noi.

Cele mai bune oportunități sunt în domeniul vinului și alcoolului, prelucrării fructelor, legumelor și produselor organice etc.

Produsele de vinificație

Pînă acum privatizarea cu investitorii străini în acest sector a fost limitat și majoritatea privatizărilor au fost întărziate, deși acest sector cere majoritatea investițiilor. Împărțirea pământului în loturi mici și accesul dificil la arenda pe termen lung a pământului poate constitui o piedică (deși în Champani sau în altă regiune franceză productivă, o mare parte din producție este produsă de fermieri sau cooperative vinicole). Moldova ar trebui să tindă la recuperarea unui avantaj competitiv în această muncă intensivă și sector profitabil așa după cum alte state ex sovietice ca Armenia, Georgia și Crimea și Azerbaijan încearcă să reînvie acest sector. Un obiectiv trebuie să fie îmbunătățirea calității produselor, care a scăzut, în scopul satisfacerii cererii pentru vinuri de calitate înaltă.

Industria constructoare de mașini și rămășițile complexului militar-industrial

Moldova exporta produse din industria constructoare de mașini, mecanisme și electronice în jur de 7-8 mil. USD (50% Rusia, 50% India și România) dar este dificil de a determina ce părți ale industriei militare rămase din fostul complex militar, plasate în afara Transnistriei, ar fi atractive pentru investitorii strategici.

Companii precum “Răut”, ”Rif Acvaaparat”, ”Mezon”, ”Micron”, ”Sigma” în prezent funcționează la 20% din capacitate.

În contextul globalizării menționăm oportunitățile scăzute al industriilor locale în spațiul industriilor high-tech, dacă nu au legături strânse cu grupuri transnaționale (excepție fiind echipamentul/utilajul pentru agricultură și industria agroalimentară care ar putea dispune de o piață regională) sau devin subcontractori înalt specializați.

Este necesară identificarea producătorilor și a bunurilor produse combinată cu o evaluare a acestui sector, în scopul atragerii investițiilor străine. Unul dintre factorii ce limitează investițiile în acest sector este acela că multe dintre aceste companii se află în regiunea transnistreană.

Oportunități legate de privatizare

Parlamentul a aprobat, doar la sfârșitul anului 2000, privatizarea întreprinderilor din vinificație și tutunărit, dar nici pînă acum tutunăritul nu a fost privatizat. Exact evaluată, această ultimă privatizare în sectorul industrial poate fi o sursă suplimentară de oportunități pentru ISD.

Diverse

Printre alte sectoare potențiale ale ISD enumerăm:

Piața pentru turism cu scop cultural și distractiv

Moldova cu moștenirile sale bogate și cu legăturile aeriene ar putea să dezvolte, pe o bază limitată, și o bază juridică progresivă, turismul străin cu scop cultural și distractiv, care rămâne un segment important al pieței de turism.

Odată ce procesul de producere este dezvoltat, circuitul organizat oportunitățile pot apărea pentru investitorii străini prin renovarea hotelurilor sau a hanurilor rustice.

Transport naval și auto

Din punct de vedere a ISD riscul este o posibilă deteriorare a stabilității politice interne datorită incertitudinii constituționale.

Valuta națională este de asemenea fragilă, astfel unii cred că ea ar putea fi ulterior depreciată. Apropierea teritorială a Transnistriei crează un risc de deteriorare a securității. La fel risc prezintă:

prezența pericolului deconectării sistemului republican energetic și de gaze de la sursele respective din cauza datoriilor enorme față de furnizori;

stoparea proceslui de privatizare și ineficiența companiilor de stat;

starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale și incapacitatea lor de a stabili relații de parteneriat cu companiile străine;

concurența puternică, în continuă creștere, cu alte țări pe piețele mondiale și, îndeosebi pe piețele regionale, din cauza stării deplorabile și de permanent declin a sferei inovaționale autohtone;

gradul insuficient de calificare a antreprenorilor autohtoni;

insuficiența dezvoltării sistemului inovațional și a celui de diseminare a cunoștințelor;

dimensiunile îngrijorătoare ale economiei tenebre, gradul înalt de criminalitate, contrabandă și corupție;

existemța unui număr mare de organe publice centrale și locale care sînt investite cu dreptul de a stabili reguli obligatorii pentru agenții economici, precum și de a controla respectarea legislației economice;

instabilitatea și imperfecțiunea cadrului legislativ – normativ.

Evident, Moldova, comparată cu alte țări, nu este dotată cu multe avantaje pentru atragerea ISD. Însă primii pași întotdeauna se fac cu greutate. Republica Moldova, ca stat tînăr, în zece ani s-a învățat să facă față doar unor probleme. Dar pentru a merge cu siguranță înainte, spre scopul propus și rîvnit, este nevoie de pași fermi.

Particularitățile înlesnirilor pentru investitorii autohtoni și străini trebuie strîns legate de dreptul garantat pentru realizarea businessului. Căci orice investiție se face cu scopul de a obține ulterior profit. Este vorba de posibilitatea de a exporta, concentra și plasa capitalul fără impedimente. Este important ca statul să nu facă deosebire între investitorii străini și cei autohtoni la aplicarea înlesnirilor. În principiu țara are nevoie de aceste investiții în egală măsură.

Dezvoltarea și eficientizarea activităților atât la nivelul economiei naționale cât și la cel al spațiului rural depinde, în mod categoric, de investiții.

Evoluția investițiilor în capitalul fix total în spațiul rural din țara noastră ne cere să identificăm potențialul investițional.

Investițiile străine au devenit cea mai importantă cea mai stabilă sursă de finanțare și de implementare a polticilor economice a unei țări. Resursele investiționale internaționale constituie componente importante ale restructurării economiei naționale, premize ale relansării creșterii producției și ameliorării sociale.

Experiența internațională a arătat că pentru a asigura condițiile minimale de atragere a investitorilor străini cadrul investițional și legislativ în domeniul economic trebuie să existe, să funcționeze, să fie trasparent, stabil și predictibil. Aceasta este însă o condiție necesară, dar nu și suficientă. Totodată capacitatea de atragere a capitalului străin este reprezentat de gradul de deschidere a economiei față de investitorii străini, precum și atitudinea populației și a partidelor politice față de investițiile străine.

Un studiul al Băncii Mondiale arată că fluxurile de ISD s-au orientat către acele țări unde există un regim comercial și un sistem de plăți aliniat standardelor internaționale, un sistem de schimb valutar liberal, sisteme de stimulente transparente și automate, un climat favorabil afacerilor, unde nu există bariere în calea investitorilor. Investițiile străine sunt descurajate în țările în care rolul statului în economie este major și în țările în care nivelul corupției este ridicat.

Pe baza studiilor efectuate de UNCTAD au fost identificate trei categorii principale de factori care determină decizia de a efectua investiții străine:

Politicile economice ale țărilor receptoare;

Măsurile proactive pe care le adoptă țările în vederea promovării și facilității investițiilor străine.

Evoluția economiilor țărilor receptoare.

Din categoria de factori privind politicile economice fac parte stabilitatea economică, politică și socială, regulile privind accesul și operarea pe piață, tratamentul aplicat filialelor societăților transnaționale, politicii privind funcționarea și structura piețelor (în special aspectele privind reglementarea concurenței, a fuziunilor și achizițiilor), apartenența la acordurile internaționale privind ISD, politicile de privatizare, politicile comerciale (aspectele tarifare și netarifare), politica impozitelor.

Categoria factorilor de facilitare a afacerilor cuprinde promovarea investițiilor (formarea imaginii, activitățile de generare a investițiilor, serviciile de asistare a investițiilor), stimulentele pentru investitori, costurile legate de birocrație, facilități sociale (calitatea vieții, existența școlilor în limbi străine), serviciile post – investiție etc.

În categoria determinaților economici sunt cuprinse aspecte legate de piață (mărimea pieței și venitul pe locuitor, creșterea economică, accesul la piețe globale și regionale, preferințe specifice ale consumatorilor, structura piețelor), aspecte privind resurse și active economice (materii prime, cost redus al forței de muncă necalificate; forța de muncă calificată, existența unor active tehnologice inovaționale, mărci comerciale, infrastructura, porturi, drumuri, energie, telecomunicații), aspecte legate de eficiență (costul resurselor și activelor raportat la productivitatea posibilă; alte costuri – de transport, comunicații, costul altor produse intermediare; apartenența la acorduri de integrare regională care pot facilita realizarea de rețele de corporații regionale).

Suntem conștienți de faptul că climatul investițional în Republica Moldova este departe de cel perfect existînd un șir de factori care determină acest lucru. Principalul factor, după părerea noastră, este percepția externă negativă. De rînd cu această problemă sunt și alți factori printre care: de natură obiectivă: cererea mare de capital străin în lume și mai cu seamă în această parte a Europei; volumul limitat al ofertei de ISD; nivelul relativ scăzut al dezvoltării economice și sociale; lipsa unor elemente infrastructural și a unor mecanisme de piață concurențială instituțională; existența unor factori politici defavorizați cum ar fi problema Transnistriei.

Astăzi Republica Moldova cu o bază limitată de resurse a reușit cu succes să atingă niveluri mai înalte de investiții străine directe prin dezvoltarea și implimentarea unei strategii naționale proactive și dezvoltarea unui mediu adecvat pentru atragerea investițiilor străine cu orientare spre export. Irlanda, Mauritius și Singapore sunt luate ca exemplu care au avut succes în acest domeniu. Oricum printre țările cu economie în tranziție sunt țări care au avut succes în atragerea investițiilor mai recent (ex: Estonia, Latvia), care pot fi considerate instructive pentru țara noastră.

Pentru investitorul autohton sau pentru partenerul său din Moldova, totul depinde de un anumit mediu investițional și de etapele de realizare a programului investițional schițat de ei. În primul rînd este vorba de baza juridică. Principala este Legea privind investițiile străine, în vigoare din 1992. Această lege a fost urmată de un șir de acte normative de diferit nivel (Parlament, Președinție și Guvern) elaborate în conformitate cu cerințele economiei de piață. Anterior legile au fost modificate în scopul îmbunătățirii mecanismului promovării investiționale în țară. Cadrul legislativ actual stabilește condiții reale pentru utilizarea eficientă a capitalului străin. Acest cadru legislativ cît și Legea cu Privire la Investițiile străine în mod special asigură un șir de garanții și facilități pentru investitorii străini.

Pe lângă Legea cu privire la Investițiile străine, reglementarea procesului investițional în RM este asigurat de un șir de legi ca:

Legea cu privire la Proprietate;

Legea cu privire la întreprinderi și activitatea întreprinderilor;

Legea cu privire la întreprinderile – Mixte;

Codul fiscal;

Legea cu privire la Faliment;

Legea cu privire la restricțiile activității monopoliste și dezvoltarea competitivității;

Legea cu privire la Concesiune;

Legea despre leasing;

Legea despre franchising;

Legea cu privire la activitățile de audit;

Legea cu privire la secretul comercial;

Legea cu privire la prețul normativ al pământului.

Comun pentru aceste legi este faptul că ele prevăd condiții egale atât pentru activitățile întreprinderilor autohtone și celor mixte cât și pentru întreprinderile cu 100% capital străin. Astfel, întreprinderile cu capital străin în Republica Moldova beneficiază de aceeași protecție și posibilități similare ca și cele autohtone. Cadrul legislativ fiind adoptat în concordanță cu normele Internaționale, mai întâi de toate garantează interesele sectorului privat și a antreprenorilor în particular.

Începând cu 1992 Republica Moldova este membru MIGA – Agenția Multilaterală pentru Garantarea Investițiilor. Acest instrument internațional poate fi utilizat oricând de către investitorii străini ca garanție a riscurilor politice având un impact pozitiv asupra succesului activității efectuate în Republica Moldova.

Menționăm, că ISD sunt nu numai necesare, dar practic posibile și realmente favorabile pentru renașterea economică a Republicii Moldova. La părerea noastră însă, volumul ISD este departe de a reflecta potențialul real de absorbție al pieței moldave și departe de a satisface necesarul de surse externe care să influențeze pozitiv dezvoltarea economică în ansamblul ei.

Conchidem, că Republica Moldova, aflată în plin proces de tranziție la economia de piață, are nevoie de ISD pentru a construi din temelii sistemul economiei de piață. Fără a neglija și subestima locul și rolul capitalului autohton în acest amplu proces constructiv, investițiile străine reprezintă unul dintre factorii hotărâtori ai progresului și creșterii economice. Fără ISD Republica Moldova nu poate depăși nici criza economică amplă în care se află și nici nu se poate înscrie pe traiectoria realizării noului mod tehnic de producție – bazat pe microelectronică și informatică – care constituie suportul noii societăți informaționale, prefigurată de cele mai avansate țări ale lumii. Numai pe o bază tehnică modernă, susținută de un program investițional amplu și coerent, este posibilă creșterea competitivității economiei naționale și a produselor sale pe arena internațională, pe temelia căreia se poate realiza integrarea eficientă și demnă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Revista “Euromoney” a publicat raportul privind credibilitatea creditară a țărilor, indicînd raiting-ul periodic pentru riscul politic și economic, orientînd în mod tradițional această informație către partenerii potențiali (investori, donatori de asistență tehnică, și alții). Clasificarea curentă are o importanță deosebită pentru Republica Moldova fiindcă ea cuprinde perioada de timp ce a urmat după “August negru” – criza din Federația Rusă și urmările sale nefaste pentru economia Moldovei. Trebuie de menționat că conform raiting-ului dat poziția Moldovei s-a înbunătățit cu 25 puncte (ajungînd la locul 117 de la 142), această apreciere fiind valabilă și astăzi.

Rolul și locul Autorităților Publice Locale în atragerea investițiilor de inlocuit cu articolul de la Cahul

În condițiile economiei de tranziție are loc transformarea proceselor organizaționale, sociale și economice. Statul a participat activ și continuă pentru a contribui la o evoluție adecvată a economiei noastre.

Sunt deja recunoscute și apreciate și peste hotare realizările țării noastre privind reformarea economiei, în special crearea cadrului legislativ, economic, privatizarea patrimoniului de stat, liberalizarea activității economice și crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea antreprenorialului, atragerea investițiilor străine. Este atinsă stabilizarea financiară, a scăzut nivelul inflației, se fac eforturi să revenim la o creștere economică durabilă. Mai mult decât atât, în acest an, avem deja primele semne care indică faptul că economia Moldovei este pe calea de depășire a perioadei de criză, trecând în faza ameliorării structurale și creșterii economice.

Analizând probleme evoluției istorice a științei administrației publice, trebuie de la bun început de subliniat că această problemă are două domenii de cercetare și anume: evoluția științei administrației publice în ansamblu și evoluția modului de conducere a statului într-un teritoriu dat, în cazul nostru Republica Moldova. Știința administrației publice ca ramură a științei, s-a constituit treptat într-o perioadă de timp îndelungată și în colaborare cu alte științe, ca urmare a preocupărilor pentru perfecționarea administrației publice.

Știința administrației a cunoscut o dezvoltare practică deosebită. Această noțiune cuprinde ansamblul activităților de organizare și conducere din întreprindere în scopul adoptării deciziilor optime în proiectarea și reglarea proceselor microeconomice. Noțiunea cuprinde atât activitatea de conducere cât și funcția de conducere. Activitatea într-o întreprindere constă în prevederea unei linii de conduită, în elaborarea programului și adaptarea lui la resursele umane, materiale și financiare, în stabilirea normelor de activitate precum și în menținerea la maxim a randamentelor atelierelor, utilajului și a oamenilor. toate acestea având ca scop final prosperarea întreprinderii. Această activitate ce se realiza în întreprinderile private s-a dovedit valabilă și pentru serviciile publice. Dacă noțiunea de eficiență a serviciilor publice se substituie acelea de prosperitate a întreprinderii, activitatea organizatorului rămâne în linii mari aceeași. Deci administrația publică, reprezintă o aplicare practică a științei administrației publice la diferite nivele ierarhice.

Managementul administrației publice sau managementul public, s-a format în urma contopirii a două științe mari cum este administrația publică și managementul, aceasta pentru prima dată au înțeles-o în SUA la începutul secolului XX, odată cu intensificare intereselor privind raționalizarea muncii pe criterii tehnico-științifici, cercetate de „părintele științei despre management”, Taylor. Un alt mare reprezentant al științei management Henri Fayol, creatorul termenului „doctrină administrativă”, care este președintele și fondatorul asociației „Centre dietudes administratives de Paris”, a făcut imposibilă orice îndoială privitor la utilitatea utilizării științei manageriale în administrația publică.

Autorul este de acord cu părerea unor observatori străini (Agenția MOODY’S, bunăoară, una din dintre primele trei instituții în lume de stabilire a raintingului), că țara noastră dispune de un climat investițional similar cu cel al Țărilor Baltice, mai favorabil ca al României, Turciei, Iordaniei și cu mult mai mult decât al Argentinei, Braziliei, Pakistanului, Bulgariei.

Ca urmare a acestei constatări, este legitimă întrebarea: de ce totuși, și în condițiile unei acute necesității de investiții, și a unui climat investițional apreciat, am obținut rezultate practice atât de modeste?

Răspuns la această și alte întrebări asemănătoare putem găsi dacă ne aprofundăm în analiza activității Administrației Publice Locale și în special la rolul acesteia în atragerea investițiilor.

Ținem să menționăm faptul că, consolidarea autonomiei locale în Republica Moldova modernă, în condițiile etapei de tranziție către o democrație consolidată este legată de dificultăți și probleme. Motivele acestora sânt înrădăcinate în subestimarea rolului și a importanței autonomiei locale în contextul reformelor general democratice, cauzate de acțiunile lente și inconsecvente, legate de dezvoltarea noilor mecanisme și proceduri, în imperfecțiunea cadrului legal, informațional, material, asigurării financiare și cu personal. A întârziat grav procesele de dezvoltare a autonomiei locale și reforma teritorial-administrativă efectuată la sfârșitul secolului trecut, reforma administrativă, inclusiv întoarcerea în anul 2003 la vechiul sistem de împărțire a țării în raioane. În condițiile de trecere la o democrație eficientă, de multe ori apar probleme de coliziune a tradițiilor autoritare cu concepțiile privind restructurarea instituțiilor puterii de stat.

Una din principalele probleme care frânează dezvoltarea administrației publice locale în Republica Moldova este o cultura juridică joasă a populației, nivelul scăzut de cunoștințe despre natura și posibilitățile autonomiei locale, dezvoltarea insuficientă a sectorului asociativ. Într-o societate, în care mai multe generații au trăit într-un regim totalitar, fără să aibă tradiții democratice profunde, ideea autonomiei locale nu este acceptată nici pe departe de către toți.

Pentru ca să fie percepută adecvat de către cetățeni, este nevoie de o schimbare radicală a opiniilor în ce privește esența relațiilor puterii în societatea moldovenească în schimbare, o muncă enormă de explicare și educare.

Scopul principal al autonomiei locale este de a democratiza sistemul de management social și de dezvoltare a societății civile, care, la rîndul său, implică creșterea activității sociale și administrative a populației. Datorită nivelului scăzut al culturii juridice și celei manageriale, insuficiența cunoștințelor, psihologia pasiv-dependentă a populației, utilizarea insuficientă a tehnicilor moderne de management în administrarea la nivel local duce la manifestarea înstrăinării conducerii și în consecință, reduce eficacitatea socială a instituției date în ansamblu.

Evoluând ca element necesar al societății civile, autonomia locală constituie baza potențială pentru dezvoltarea în continuare a independenței și creșterea activității sociale a populației. Cu toate acestea, situația reală în acest domeniu indică faptul că prezența unor structuri organizatorice ale administrației locale și a oportunităților pentru manifestarea maturității sociale a populației nu este suficientă pentru implicarea cetățenilor în procesul decizional și în cel de discutare a problemelor locale.

Un alt motiv este opunerea birocrației de toate nivelurile, care vede în autonomia locală o amenințare la adresa bunăstării lor, metodelor obișnuite ale managementului. Unii politicieni, în general, cred că punerea în aplicare a autonomiei locale echivalează cu diminuarea puterii de stat în Republica Moldova. Ei își argumentează punctul de vedere prin faptul că administrația locală distruge tocmai acea verticală a puterii, care face imposibilă punerea în aplicare a politicii statului. Ei reies din faptul, că pot pune în aplicare puterea numai prin metodele subordonării administrative directe, referindu-se la toate întrebările activității verigilor teritoriale ale societății.

În ultimii douăzeci de ani, multe din încercările nereușite de a reforma sistemul administrației publice locale din Republica Moldova sînt legate de reducerea acestora la o reformă teritorial-administrativă și subestimarea tendințelor de bază și a acelor domeniul dat al activității statului și a societății.

Chiar dacă, Administrația publică înseamnă activitate, procese organizaționale sau persoane care activează în organele de stat, responsabile de instituirea și înfăptuirea prevederilor Constituției țării, a legilor și a altor acte adoptate de către organele legislative, precum și respectarea strictă a Constituției, a tuturor actelor normative emise de către autoritățile statale ,spre regretul nostru nu este elaborată o politică investițională coerentă, precum și Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor nu este promovată consecvent pentru a asigura un grad înalt de transparență.

Nu putem să nu menționăm că, de fapt, simpla creștere sau descreștere a capacității administrative a autorităților locale depinde într-o măsură substanțială de modul în care este organizată și realizată activitatea acestor organe, dar și de calitatea personalului și de atitudinea acestuia referitor la realizarea atribuțiilor sale. În acest sens, dezvoltarea capacității administrațiilor publice locale este strâns legată, pe lângă alte aspecte, și de creșterea nivelului de pregătire a funcționarilor publici care deservesc aceste instituții publice locale.

Cu toate acestea Guvernul RM depune eforturi în vederea atragerii investițiilor străine și autohtone în întreprinderile republicii, conducându-se după următoarele acte normative : Legea privind investițiile străine, Legea cu privire la proprietate, Legea prețului normativ al pământului, Legea cadastrului, bunurilor imobiliare, Legea cu privire la faliment, etc., rolul atragerii investițiilor de către APL la momentul actual este foarte scăzut.

Analizând contextul și realitățile din domeniul administrației publice, ținând cont de factorii obiectivi și cei subiectivi, considerăm că principalele obstacole în procesul de atragere a investițiilor sunt:

criza valorilor etico-morale și corupția, care sunt un obstacol general pentru dezvoltarea Republicii Moldova, inclusiv și pentru administrația publică locală;

lipsa unei informări advate cu privire la atragerea investițiilor, promovată în contextul alinierii la standardele europene;

rezistența la schimbare și modernizare din partea unor categorii ale autorităților administrației publice locale ce nu corespund exigențelor profesionale și rigorilor legale;

lipsa, în cazul partidelor de la guvernare, a voinței politice de a asigura o autonomie locală reală – decizională, financiară și bugetară ;

necunoașterea, respectiv neaplicarea de către mulți reprezentanți ai autorităților publice locale a legislației în vigoare, a strategiilor și programelor de dezvoltare ale Republicii Moldova ;

nivelul scăzut de pregătire profesională a specialiștilor în administrația publică locală, în special, în ceea ce privește scrierea proiectelor de investiții materie de abilități practice,dar și lipsa condițiilor adecvate de remunerare pentru debutanții în serviciul public la nivel local.

Autoritățile locale, ar trebui să-și creeze un portofoliu cu prezentări argumentate ale proiectelor investiționale necesare în localitate, cu răspunsuri privind condițiile oferite, contribuțiile, raportul cost-beneficiu și impactul pe termen lung pentru toate părțile implicate, lista cu fișele sau conceptele de proiecte fezabile, ținând cont și de prioritățile raionale și regionale în acele domenii. Trebuie de folosit cu perseverență toate oportunitățile (forumuri, mese rotunde, întruniri cu reprezentanții misiunilor diplomatice, ai diverse companii private și ai donatorilor) pentru promovarea acestor proiecte. Deși este ușor să vorbim de parteneriate public-private, principalele obstacole ale acestorara rămâne a fi lipsa încrederii între părți, lipsa stabilității și previziunii economice, și lipsa unor condiții fiscale și reguli clare în privința gestionării patrimoniului. Trebuie de acordat o mai mare atenție unor studii de fezabilitate calitative pentru a analiza la modul realist unde pot fi create parcuri industriale sau incubatoare de afaceri și unde nu. Or, acestea sunt investiții prea mari, care uneori nu se justifică prin spații imense fără rezidenți și perspective.

Totodată, de menționat este faptul ca in vara anului 2018 pentru Autorități publice locale (Nord, Centru, Sud) au fost organizate seminare cu privire la dezvoltarea economică locală a Regiunilor de Dezvoltare și promovare a investițiilor. Aceste seminare, care sunt foarte benefice s-au desfășurat în cadrul proiectului „Un nou impuls pentru dezvoltarea afacerilor în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova”, finanțat de Agenția Cehă pentru Dezvoltare și implementat de People in Need Moldova în parteneriat cu ADR Nord și Asociația obștească „Pro Cooperare Regională”.

Reieșind din aceea că atragerea investițiilor este sarcina primordială a autorităților publice, în mai multe raioane ale țării au fost create Centre de resurse și asigurare a durabilității investițiilor, drept o sursă de informare și susținere a comunităților din raioanele Republicii în soluționarea unor probleme prin valorificarea surselor donatoare.

Obiectivele de funcționare a acestor centre sunt:

Identificarea priorităților investiționale și raportarea lor la problemele identificate în rezultatul analizei situației în fiecare comunitate din raion;

Identificarea potențialilor participanți la concursurile investiționale;

Elaborarea documentației necesare pentru obținerea finanțării;

Estimarea resurselor necesare a fi implicate la etapa de elaborare a documentației de proiect ;

Asigurarea managementului proiectelor în derulare;

Stabilirea și nominalizarea resurselor necesare implementării proiectelor;

Planificarea activităților proiectelor propuse spre finanțare și a celor în derulare;

Asigurarea secretariatului si a corespondentei pentru structurile la care Consiliile raionale participă in calitate de lider sau membru;

Participarea la activitățile de pregatire/instruire pentru contractarea/implementarea/monitorizarea proiectelor ;

Realizarea și pregătirea materialelor aferente activităților proprii centrului;

Organizarea si co-organizarea de evenimente si întruniri în localitățile beneficiare de investiții;

În concluzii menționăm faptul că, deși în decursul ultimilor ani în Republica Moldova au fost întreprinse mai multe măsuri pentru a îndeplini cerințele Consiliului Europei în domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale, rezultate semnificative în vederea adaptării sistemului APL la standardele europene în deosebi în ceea ce privește atragerea investiților de către administrația publică locală întârzie să se producă. Până în prezent, autoritățile locale activează într-un mediu excesiv de politizat, cu capacității administrative, care în acest moment sunt extrem de reduse, fapt care se reflectă în neproporționalitatea între atribuțiile legale și resursele financiare alocate pentru exercitarea lor. Un număr mare de competențe și responsabilități ale APL de o importanță majoră pentru dezvoltarea colectivităților locale prevăzute de către lege, nu au acoperire cu funcții și specialiști, ceea ce diminuează calitatea procesului decizional local și reduce capacitățile APL de a se implica în soluționarea problemelor sociale și economice, deci din cadrul primărilor lipsesc de regulă specialiști pe atragerea de investiții, juriști, economiști, specialiști pe planificare urbană, arhitecți etc.

Analiza proiectelor investiționale pe zonele de dezvoltare a Republicii Moldova

Pentru atragerea, stimularea și direcționarea investițiilor străine în Moldova a fost creată Agenția de Promovare a Investițiilor Străine, în 1996. Aceasta a activat până în 2000, după care a fost desființată, iar o parte din funcțiile ei au fost preluate de departamentul de promovare a investițiilor în cadrul MEPO (Moldovan Export Promotion Organization). Principalul scop al acestui departament este de mări rata investițiilor în Republica Moldova, de a genera investițiile străine directe, de a îmbunătăți climatul investițional și de a acorda asistență investitorilor.

În cadrul proiectului de cooperare cu Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor (MIGA) și Serviciul de Consultații privind Investițiile Străine (FIAS) experții internaționali au făcut un studiu diagnostic al condițiilor Republicii Moldova pentru atragerea investițiilor străine. În urma studierii cadrului economic, legislativ și instituțional au prezentat un raport privind climatul investițional al Republicii Moldova cu unele recomandări privind îmbunătățirea situației actuale.

Este evident, că fiecare decizie de a investi în străinătate să aibă un interes economic major. Totodată, în spatele fiecărui proiect investițional se află studii de analiză și fezabilitate, de oportunitate, pentru a micșora pe cât posibil, eventualele riscuri legate de instabilitatea economică și politică a zonei respective.

1. O parte considerabilă din proiectele investiționale sunt suspendate după ce primele investiții au fost făcute, adică au fost contabilizate de statistică. Ca rezultat, proiectele investiționale, nefiind finalizate, nu pot genera valoare adăugată și nici profituri, volumele investite transformându-se în pierderi nete.

2. Deseori, eficiența investiției se dovedește a fi mult inferioară celei scontate de investitor în momentul luării deciziei de a investi, deoarece la momentul finalizării investiției se poate schimba simțitor politica statului sau conjunctura de piață care, la rândul ei, este afectată în mare parte de aceeași politică a statului.

3. Implementarea unor proiecte investiționale încetează datorită intervenției grupurilor criminale fie la comanda concurenților, fie din proprie inițiativă pentru a prelua proiectul de la investitor.

4. Anumite proiecte investiționale sunt proiectate greșit chiar de la început, adică deciziile investiționale sunt adoptate în baza unor informații incerte, eronate. Ponderea de proiecte investiționale eșuate după fiecare categorie de cauze în raport cu numărul total de proiecte investiționale, inclusiv pe ramuri, precum și ponderea volumului de investiții efectuate, pe categorii, în raport cu volumul total de investiții, inclusiv pe ramuri, poate fi calculat numai după obținerea informațiilor detaliate.

În pofida faptului că, Republica Moldova are multe avantaje, care in cumul creează atractivitatea RM pentru investitori, suntem conștienți de faptul că climatul investițional din țară nu satisface pe deplin aspirațiile investitorilor. Avem o gamă largă de probleme nesoluționate. Totalitatea acestora și specificul Republicii Moldovei ca stat cu o economie mică sunt luate în considerație în politica economică internă, externă și politica investițională.

Fiind un stat mic, Moldova dispune de un avantaj specific – conducerea statelor mici deseori este mult mai constructivă și mai flexibilă și este în stare să ofere investitorilor soluții noi la probleme vechi. Actualmente conducerea republicii pune un mare accent pe acest aspect. S-a pornit de la stabilirea ordinei, restabilirii autorității și responsabilității organelor de stat față de populație.

În prezent, economia Moldovei necesită, în mod deosebit, investiții mari, de lungă durată, accentul fiind pus pe tehnologiile moderne, managementul european, accesul la piețele externe. Capitalul străin este necesar astăzi mai ales în acele domenii ale economiei, relansarea cărora ar contribui la ieșirea din criza actuală.

În scopul atingerii unei maxime coordonări și eficiențe, Strategia Investițională a RM a fost elaborată în conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 „Renașterea economiei – Renașterea țării” și ale Strategiei de dezvoltare social – economică a Republicii Moldova pe termen mediu.

Obiectivul fundamental al Strategiei Investiționale a Republicii Moldova constă în accelerarea dezvoltării economice durabile a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creștere a investițiilor, inclusiv a influxului de investiții străine directe, urmărind scopul de a obține pe această cale a unei îmbunătățiri cardinale a calității vieții populației și de a atinge un grad înalt de ocupare în câmpul muncii.

Obiective principale sunt:

creșterea investițiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Concomitent se va urmări ca ivestițiile să contribuie la un așa proces de dezvoltare economică, în care ritmurile de creștere a exporturilor să le depășească pe cele ale creșterii importurilor, iar ritmurile de creștere a investițiilor în capital fix, precum și cele de creștere a producției industriale să întreacă ritmurile de creștere a PIB;

creșterea investițiilor destinate inovării tehnologice, cercetării științifice și educației, diseminării cunoștințelor manageriale și organizaționale, care vor ameliora mediul de afaceri al economiei moldovenești și vor spori competitivitatea ei;

creșterea investițiilor în regiunile care necesită susținere în dezvoltarea lor social – economică;

extinderea investițiilor menite pentru protecția mediului ambiant, pentru ameliorarea utilizării resurselor naturale și pentru reducerea presiunii asupra mediului, cauzate de activitățile economice;

orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea în țară a potențialului productiv din exterior și producerea în Republica Moldova a bunurilor destinate piețelor externe. Republica Moldova trebuie să devină în realitate o punte între Est și Vest și transformarea ei într-un “coridor de tranzit”. Un instrument real în acest context sunt zonele economice libere;

restructurarea procesului de licențiere și coordonare a activității de antreprenoriat, eliminarea tuturor barierelor artificiale și simplificarea maximă a procedurilor necesare pentru a lansa și menține o activitate de producere;

restructurarea politicii vamale și a politicii tarifare ce ține de procesul importului materiei prime și exportului produsului finit, simplificarea procedurilor vamale, asigurarea transparenței, instituirea procesului didactic și informarea tuturor agenților economici privind procedurile vamale. Acest aspect impune o negociere cu statele vecine – Ucraina și România în vederea simplificării procedurilor vamale pe calea bilaterală;consolidarea eforturilor tuturor instituțiilor implicate în procesul investițional;

consolidarea eforturilor tuturor instituțiilor implicate în procesul investițional.

Studiul efectuat de autor în ceea ce privește proiectele de investiții implementate pe zonele de dezvoltare ale Republicii Moldova – Nord, Centru, Sud a arătat că necătînd la multiplele obstacole, Republica Moldova are rezultate semnificative. Agențiiile de Dezvoltare Regională sunt un organisme neguvernamentale, nonprofit, cu personalitate juridică, care acționează în domeniul dezvoltării regionale, cooperînd în acest sens cu administrațiile publice locale, societatea civilă, mediul de afaceri, precum și cu partenerii de dezvoltare externi. Avînd drept obiectiv dezvoltarea echilibrată și durabilă în regiune, agențiile de dezvoltare se implică în elaborarea și implementarea documentelor de politici, atragerea de investiții și promovarea regiunii pe plan intern și extern. Astfel, autorul bazîndu-se pe analiza efectuată de fiecare ADR, pentru o perioadă consecutivă de opt ani, 2009-2016, cu evidențierea diferențelor semnificative între aspectele economice și sociale înregistrate în regiunile de dezvoltare, a determinat poziția pe care o ocupă regiunea în acest context pe plan național. Principalele obiective ale ADR sunt:

Asigurarea accesului la servicii și utilități publice calitative prin implementarea proiectelor de infrastructură fizică;

Facilitarea creșterii economice sustenabile în regiune prin promovarea potențialului socio-economic și atragerea investițiilor în regiune;

Îmbunătățirea guvernanței în regiune.

Proiecte de investiții în Regiunea de Dezvoltare Nord

RDN a Republicii Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, învecinîndu-se cu România la vest, cu Ucraina la nord și est și, totodată, fiind învecinată cu Regiunea Centru (raioanele Ungheni, Telenești și Șoldănești) la sud și cu Transnistria la sud-est (raionul Camenca). RDN are o suprafață de 10.014 km2 (echivalentul a circa 1.001.394 mii ha), reprezentînd 29,6% din suprafața totală a țării. Altitudinile maxime sînt la Lipnic (259 m), Vîsoca (348 m) și Băxani (349 m) în partea de nord-est. (Anexa 4)

Regiunea de Dezvoltare Nord, include municipiul Bălți și 11 raioane: Briceni, Edineț, Dondușeni, Drochia, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei, Soroca. Astfel, RDN înglobează 315 administrații, compuse din 572 localități, inclusiv 1 municipiu și 19 orașe.

În anul 2018 în RDN s-au implementat proiecte de dezvoltare regională și sau organizat diferite evenimente (seminare, mese rotunde), scopul cărora a fost aplicarea politicii de dezvoltare regională și atragerea investitorilor străini în regiune. Au fost realizate proiecte atât din Fonduri Naționale, cât și internaționale, ambele avînd scop de dezvoltare socio- economică a regiunii. Valoarea totală a investițiilor a constituit 101,36 milioane MDL, dintre care 71,8 milioane MDL au fost alocați din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR), iar 29,56 milioane MDL proveniți din surse externe. În mare parte, mijloacele financiare din surse externe urmează să fie valorificate în 2019.

Așa dar, potrivit mai multor rapoarte a ADR Nord, analizate de către autor sa stabilit că în anul 2018 în ADR a gestionat 11 proiecte finanțate din FNDR, în acest sens valorificând circa 71.8 milioane MDL. Majoritatea proiectelor de dezvoltare regională finanțate din FNDR au fost lansate în anul 2017, surse financiare importante fiind alocate pentru proiectele de aprovizionare cu apă și sanitație, precum și cele de eficiență energetică a clădirilor publice.

Ca consecință a realizării proiectelor de infrastructură finanțate din FNDR, ADR Nord a obținut în anul 2018 următoarele rezultate: 26,8 km de rețele de apeduct construite, 3 castele de apă cu V=50 m3 , 4 rezervoare cu V=100 m3. De asemenea, au fost efectuate lucrări de eficientizare energetică la 3 clădiri publice, din care două au fost finalizate. În domeniul creșterea economice sustenabile, în raionul Râșcani se construiește o piață agricolă angro. Ceea ce ține de domeniul cercetare, inovare și transfer tehnologic se pregătește documentația tehnică pentru reparația unui bloc al Universității de Stat „Alecu Russo" din Bălți, în scopul creării unui Centru de inovare și transfer tehnologic.

Începând cu sfârșitul anului 2017, ADR Nord implementează 6 proiecte de dezvoltare regională (4 în domeniul Aprovizionarea cu apă și canalizare și 2 în domeniu Eficiența energetică a clădirilor publice) finanțate din sursele Uniunii Europene, prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova”, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În cadrul celor șase proiecte finanțate de UE, anul trecut au fost contractate instituțiile de proiectare pentru elaborarea a 6 proiecte tehnice, în valoare de 16,32 milioane MDL.

Totodată, din sursele Guvernului Cehiei, ADR Nord a implementat 2 proiecte în valoare de 11,35 milioane MDL, iar cu sprijinul Estoniei – 2 proiecte în valoare de 1.89 milioane MDL. O parte din mijloacele financiare atrase din surse externe urmează să fie valorificată în anul 2019.

În urma celor analizate, se constată că în anul 2018, valoarea totală a investițiilor pentru realizarea proiectelor de dezvoltare regională în nordul republicii se cifrează la 101,36 milioane MDL. De menționat este faptul că totuși, una dintre cele mai importante realizări ale ADR Nord în anul anul 2018 a fost colaborarea fructuoasă cu partenerii internaționali și atragerea importantelor surse financiare externe în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Astfel, ADR Nord a reușit în acest an să atragă, din surse externe, investiții de 13,24 milioane MDL. O mare parte a acestor mijloace financiare în mărime de 11,32 MDL au fost oferite de Republica Cehă, pentru realizarea unui proiect de dezvoltare a afacerilor în Regiunea de Dezvoltare Nord. În anul 2019, ADR Nord va continua să colaboreze cu Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Ministerul Protecției Mediului și Dezvoltării Regionale din Letonia, Organizația cehă People in Need, Oficiul Mareșalului Wielkopolska din Polonia, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest din România, Agenția Cehă pentru Dezvoltare, Ambasada României în Republica Moldova, precum și alți parteneri internaționali. În acest sens, au fost elaborate planuri comune de acțiuni.

Proiecte implementate din FNDR

1.Programul Eficiență energetică a clădirilor publice

Proiectul “Asigurarea eficienței energetice a clădirii școlii-internat sportive din s. Grimăncăuți, raionul Briceni”. Obiectivul general al proiecului fiind crearea condițiilor optime pentru tinerii sportivi în cadrul școlii-Internat Sportive din s. Grimăncăuți, r-l Briceni utilizând tehnologiile energo-eficiente. Proiect finanțat FNDR 6.191.550,0 MDL.

Proiectului “Creșterea indicilor de eficiență energetică a Instituției Medico-Sanitare Publice„Centrul de Sănătate Edineț” Obiectivul general: Crearea condițiilor optime pentru prestarea serviciilor medicale de calitate în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice “Centrul de Sănătate Edineț” aplicînd tehnologiile energo-eficiente. FNDR-9 692640,68 lei

2. Programul Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Proiectul “Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin amenajarea pieței regionale en-gros și a spațiilor destinate activităților non-agricole în raionul Rîșcani“

Parteneri – APL I or. Edineț, APL II: Rîșcani, Glodeni, Edineț, Drochia, Soroca, Briceni și APC: Ministerul economiei, Ministerul agriculturii și industriei alimentare

Obiectivul general – Dezvoltarea infrastructurii de afaceri regionale pentru asigurarea comerțului eficient a produselor autohtone de legume și fructe, în condiții igienice,de calitate și în folosul consumatorilor. FNDR 20.000.000,0 MDL. Contribuție proprie, prin intermediul partenerilor de dezvoltare: 20.000 MDL.

Aprovizionare cu apă și canalizare

Proiectul “Construirea Apeductului Bălți – Sîngerei, etapa III și stație de tratare”. Obiectivul general: Populație din raionul Sângerei și Telenești cu acces la surse de apă potabilă sigură și de calitate, oportunitate creată pentru cea din raionul. Surse din FNDR 39 387, 00 mii MDL și contribuție proprie în sumă de 116,97 mii MDL.

Proiectul „Crearea condițiilor de aprovizionare cu apă potabilă locuitorilor a 15 sate din raionul Soroca” Parteneri 1. Consiliul Raional Soroca; Primăria comunei Ocolina; Primăria satului RediCereșnovăț; Primăria satului Dubna; Primăria comunei Stoicani; Primăria comunei Vărăncău; Primăria comunei Volovița; Primăria comunei Vasilcău. Obiectivul general acces asigurat la servicii calitative de aprovizionare cu apă potabilă a raionului Soroca. Finanțare din FNDR 23.530.410,0lei și contribuție proprie, prin intermediul partenerilor de dezvoltare: 225.600 MDL.

Proiectulul “Apă pentru viață în regiunea de nord: raioanele Florești și Soroca”. Obiectivul general: Cetățenii din zece localități ale raioanelor Soroca și Florești au acces la serviciul public durabil de alimentare cu apă și sanitație în conformitate cu abordarea Servicii Publice Locale Eficiente. Finanțarea a parvenit în urma cooperării intercomunitare și monitorizarea calității serviciilor publice locale – 66.078.180,68 lei FNDR 29.902.985, 34lei Contribuție proprie prin intermediul partenerilor de dezvoltare: 36.175.195,34 lei.

Proiectul “Asigurarea orașului Fălești cu apa din rîul Prut 2“ Parteneri ai proiectului sunt Consiliile raionale Ungheni, Glodeni, primăriile Fălești, Risipeni, Făleștii Noi, Albinețul Vechi, Navirnet, Taxobeni, Horești, Izvoare, Călugăr, Sculeni, Ungheni, Cioropcani, Ungheni, Buciumeni, Ungheni, Viișoara, Glodeni, Cuhnești, Glodeni. Obiectivul general fiind dezvoltarea de soluții locale si regionale pe termen mediu si lung pentru asigurarea cu apa potabila si sanitație a populației din raionul Fălești si 5 localități ale raioanelor Glodeni si Ungheni, contribuind la dezvoltarea economică, protecția mediului, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Total: 57 573 080 MDL FNDR și 40 000 000 MDL contribuție proprie.

Proiectul “Construcția sistemelor de alimentare cu apă în 10 localități din lunca rîului Prut, r-l Glodeni. Etapa I – com. Cuhnești și com. Balatina“ Parteneri APL com. Balatina,

Obiectivul proiectului – Asigurarea accesului la apă potabilă de calitate alocuitorilor din comunele Balatina și Cuhnești ale raionului Glodeni. Total 41 531 488,04 MDL, dintre care din l FNDR 40 000 000,00 MDL și 1 531 488,04 MDLcontribuții.

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Proiectul “ Facilitarea dezvoltării infrastructurii de afaceri în Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) prin consolidarea infrastructurii Parcului Industrial ”Răut”. Obiectivul general fiind sporirea atractivității investiționale a RDN prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri a Parcului Industrial „Răut” mun. Bălți. Prin crearea Centrului respectiv va fi asigurat procesul de informare, consultare si instruire în domeniul dezvoltării industriei a reprezentanților din structurile de profil din Microregiunea Bălți. Total 43945350,00 MDL, dintre care FNDR 20000000,00 MDL și 23945350,00 MDL contribuții.

Proiectul „Servicii calitative de apă și canalizare în orașul Otaci pentru un mediu curat în Regiunea Nord” Obiectivul general al proiectului: Extinderea și modernizarea sistemului de apă și canalizare a orașului Otaci. Benefeciari: Toate localitățile situate de-a lungul Nistrului mai jos de orașul Otaci și Consumatorii apei potabile, care se alimentează din sursele râului Nistru. Valorificat din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională: 25 372 200 MDL.

Accesul la sursele de apă potabilă este unul dintre cele mai importante obiective naționale în domeniul infrastructurii, întrucât apa potabilă înseamnă sănătatea cetățenilor.

Susținerea dezvoltării sectorului privat, în special, în regiunile rurale.

Proiectul „Consolidarea capacităților instituțiilor de informare, de consultanță și de susținere”. Grupul țintă a acestui proiect conform cererii de finanțare sunt persoanele tinere cu vîrsta cuprinsă între 18-35 de ani. Acest proiectul contribuie și la implementarea priorităților Ministerului Economie în ceea ce privește promovarea afacerilor mici și mijlocii prin intermediul incubatoarelor de inovare (afaceri) în conformitate cu politicile și legislația în vigoare

Obiectivul general al Proiectului, conform cererii de finanțare, constituie dezvoltarea afacerilor non-agricole în rîndul tinerilor din 9 localități din raionul Briceni. Acest proiect a fost ini’iat reieșind din perspectivele de angajare în regiuni, care sunt neîncurajatoare. Foarte mulți tineri nu văd nici o perspectivă economică nu numai la sate, dar chiar și în toată țara.

Îmbunătățirea factorilor de mediu și a atractivității turistice

Proiectul: „Amenajarea traseului eco-turistic Pădurea Domnească”. Obiectivul general al proiectului Dezvoltarea activităților turistice, culturale și de agrement, care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă, a veniturilor alternative, precum și la diversificarea activității în spațiul rural.

Atragerea și asigurarea durabilă cu investiții a donațiilor din țară și de peste hotare ce susțin dezvoltarea turismului rural, dezvoltarea contituă a practicii de dezvoltare a turismului rural, eco-turismului, lărgirea posibilităților schimbului de experiență cu partenerii din Euroregiune, crearea centrelor de afaceri regionale, asocierea prin programe de cooperare cu partenerii Euroregiunii, diversificarea mijloacelor de informare în toate domeniile, inclusiv și turism, creșterea numărului localnicilor de a se recalifica pentru activitatea turistică cu crearea noilor afaceri de familie, reîntoarcerea cadrelor calificate la baștină cu încadrarea în dezvoltarea infrastructurii turistice, majorarea numărului de pensiuni turistice, crearea noilor locuri de muncă implicarea mai activă a societății civile, APL-lor,

În anul 2016 în raionul Briceni au fost finalizate lucrările în cadrul proiectului „Renovarea sectorului de drum L-20 Briceni – Grimăncăuți – frontiera cu Ucraina”, realizat de ADR Nord. A fost renovat un segment de drum pe o lungime de 5,6 km (33,53 mln lei), un pod de 50,7 m (cca 7,300 mln lei) și două podețuri. Valoarea totală a proiectului se cifrează la peste 41 de milioane de lei, din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR).

În afară de reabilitarea porțiunii de drum pe o lungime de 5,6 km și a podului de 50,7 m, în cadrul proiectului au mai fost renovate 48 de drumuri laterale (9.848 m2), 87 de intrări în curți (2.373m2), 811 m2 de acostamente și 831 m de rigole dreptunghiulare. De asemenea, de-a lungul porțiunii de drum reabilitat au fost instalate 96 de indicatoare rutiere.

Proiectul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL) este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Astfel, locuitorii satului Țepilova, comuna Ocolina, raionul Soroca, beneficiază de apă potabilă la robinete din râul Nistru. Apeductul care a adus apa în toate cele 230 de gospodării din sat a fost construit în decurs de doar două luni de zile în cadrul subproiectului „Construcția rețelei de aprovizionare cu apă și canalizare în satul Țepilova”, parte a unui proiect al cărui obiectiv este crearea condițiilor de aprovizionare cu apă potabilă în 15 localități rurale din raionul Soroca. Valoarea totală a subproiectului realizat de ADR Nord la Țepilova se cifrează la 3.837.910 milioane de lei, bani alocați din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR). În perioada imediat următoare, cu apă potabilă vor fi asigurate încă 15 localități rurale din raionul Soroca, în cadru unui proiect în valoare de 23.756.010 de lei. din FNDR.

Proiecte din surse externe în ADR Nord

Guvernul României a finanțat primul Centru Apicol din Regiunea de dezvoltare Nord, situat în orașul Cupcini, raionul Edineț. Acest Centru apicol întruchipează standardele europene pentru apicultorii din 11 raioane din Regiunea de dezvoltare Nord. Scopul proiectului este de a asigura dezvoltarea durabilă a apiculturii la nordul Moldovei, prin elaborarea unui sistem de achiziționare, depozitare, procesare și ambalare a produselor apicole la nivel regional. Astfel, în cadrul Centrului sunt două departamente: unul informațional și de marketing a produselor apicole și altul este departamentul de achiziție, procesare și ambalare. Vor fi create cel puțin nouă locuri de muncă. Totodată, în cadrul proiectului, a fost creată Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord, iar cei peste 100 de membri au fost instruiți în cadrul a două cicluri de seminare despre despre biologia, nutriția și patologia albinelor. Totodată, o echipă de 16 apicultori au studiat, vara trecută, experiența prisăcarilor din România, în cadrul unei vizite de studiu. Recent, în incinta Centrului Apicol din Cupcini, 15 apicultori au participat la un seminar despre oportunitățile oferite de un centru apicol în regiune și mecanismele de dezvoltare a unei afaceri în domeniu. De asemenea, în cadrul proiectului s-a desfășurat o campanie de informare despre modul sănătos de viață prin consumul mierii de albine. Costul total al proiectului-pilot „Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova” este 157.382 de euro. Banii au fost oferiți de Guvernul României prin intermediul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (RoAid).

Proiectul de iluminare stradală pentru șase localități din raionul Soroca a fost creat cu sprijinul financiar al proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova”, gestionat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). GIZ a acordat suportul prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Nord. În total, au fost instalate 350 de corpuri de iluminat, bazate pe tehnologiile LED. Acestea sunt dirijate prin intermediul a 13 dispozitive de evidență a energiei electrice. Lungimea rețelelor este de peste 21 kilometri. Utilizarea unei asemenea instalații moderne duce la diminuarea de două ori a costurilor de consum a energiei electrice. Anual, economiile se vor cifra la 117 000 de lei, față de utilizarea soluțiilor clasice, neeficiente din punct de vedere energetic. Costul investiției este de peste 3,4 milioane lei. Sistemul de iluminare este funcțional din ianuarie 2013. Proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și este sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), Ministerul Afacerilor Externe al Românie și Uniunea Europeană. GIZ susține diverse administrații publice locale în extinderea și modernizarea furnizării de servicii de aprovizionare cu apă și canalizare, managementul deșeurilor solide și eficiența energetică a clădirilor publice, începând cu anul 2010. Aceste domenii tematice sunt cruciale pentru dezvoltarea socio-economică a regiunilor Republicii Moldova și reprezintă o mare majoritate a propunerilor de proiecte depuse de către administrațiile publice locale către FNDR, atît în 2010, cît și 2012.

Important este faptul, că în RDN pe lîngă mun. Bălți au fost identificate încă două orașe ce pot deveni poli de creștere economică: Edineț și Soroca. Direcționarea proiectelor investiționale și de infrastructură spre orașele poli vor crea noi produceri și servicii, noi locuri de muncă și ca rezultat vor avea un impact de dezvoltare asupra orașelor mici din vecinătate, precum și în zonele rurale adiacente, contribuind astfel la o dezvoltare economică echilibrată teritorial.

Ținând cont de faptul că, RDN are o poziție geografică avantajoasă, învecinându-se la nord cu Ucraina și la vest cu România, regiuniea este asigurată de un grad de deschidere determinant pentru mai multe proiecte de investiții, fapt ce ar contribui la dezvoltarea întregii regiuni.

Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC)

RDC este amplasata în partea centrală a Republicii Moldova și se învecinează la Vest cu România, la Est cu raioanele Râbnița, Grigoriopol, RDT, la Sud cu raioanele Căușeni, Cimișlia, Leova, RDS, la Nord cu raioanele Fălești, Sângerei, Florești, RDN. Suprafața totală a regiunii este de 10 636 km² (1.063.600 mii ha), sau 31% din suprafața totală a țării, fiind cea mai mare regiune ca mărime din cele 3 ale Republicii Moldova.

RDC întruchipează 13 raioane: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni și cuprinde 598 localități, organizate în 329 APL de nivelul I: 14 orașe și 315 sate (comune).

R-nul Ungheni este cel mai dezvoltat industrial, valoarea producției industriale (2010) constituind 626,8 mil. lei, fiind urmat de raioanele Orhei (554,9 mil. lei) și Rezina (540,6 mil. lei). Cel mai slab dezvoltat industrial este raionul Șoldănești valoarea producției industriale (2010)constituind doar 15,9 mil. Lei. În RDC exista 3 puncte de frontieră cu România,care poate aduce importante beneficii comerciale, economice și sociale. Mai mult ca atât, în ultimii câțiva ani au fost identificate oportunități noi de cooperare transfrontalieră. Această regiune este eligibilă pentru proiecte din cadrul programelor UE de cooperare transfrontalieră. Astfel, oportunități de finanțare a unor proiecte, inclusiv de infrastructură, sunt oferite de două programe mari: Programul Operațional Comun România-Ucraina-Moldova 2007-2013 (cu un buget de 126 mil. Euro – contribuția UE) și Programul Bazinului Mării Negre (17 mil. Euro).

Începînd cu anul 2013 în RDC sau implementat mai multe proiecte din cadrul FNDR, dintre care:

Proiectul „Dezvoltarea activității economice în sectorul cu potențial industrial regional a orașului Hîncești prin construcția capitală a drumului de ocolire”. Valoarea totală a proiectului 73 235,29 mii lei;

Proiectul “Modernizarea drumului de centură Ungheni – conexiune europeană” valoarea totală 21 870 695 lei, inclusv din FNDR – 20 777 161 lei și ontribuția proprie constituind

1 093 534 lei;

Proiectul “Construcția drumului Drăgușenii Noi – Horodca,, FNDR 11595570,00 mii lei;

Proiectul „Reabilitarea și modernizarea drumului regional L-452 (G-452) or. Strășeni – s. Scoreni (r-nul Strășeni) – s. Malcoci (r-nul Ialoveni)”. Total: 27388,42 mii lei, dintre care FNDR27038,63 mii lei și contribuția proprie 349,79 mii lei;

Proiectul „Dezvoltarea regională durabilă prin crearea parteneriatelor în bazinul râului Bîc” 2.200.000 lei;

Proiectul „Managementul deșeurilor pentru o dezvoltare durabilă” Total 17 015 430 lei, dintre care 13 000 000 lei din FNDR și contribuția proprie 4 015 430 lei;

Proiectul „Eliberarea izvoarelor râului Bâc în s.Temeleuți (r.Călărași)”Total 10 619 900 lei, dintre care FNDR4 999 900 lei și contribuția proprie 5 620 000 lei;

Proiectul „Reabilitarea și modernizarea drumului regional L442 (G442) și L444 (G444) Voinova – Chirianca – Zubrești – Recea – Ghelauza – orașul Strășeni” 102 288 950 lei;

Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru valorificarea potențialului turistic a Regiunii de Dezvoltare Centru” Total 28 699 147, 88 lei;

Proiectul „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția sistemelor de apă potabilă și de canalizare, regionalizarea serviciilor comunale în satele din lunca r. Lapușnița, raionul Hîncești” Valoarea totală 24 156 000,00 lei;

Proiectul „Crearea condițiilor de dezvoltare social-economice și a unui mediu durabil eficient prin modernizarea tehnologică de întreținere a sistemului de evacuare a apelor uzate, rn. Călărași” Total 3 165 000 lei, dintre care din FNDR 2 848 500 lei și contribuția proprie 316 500 lei;

Proiectul ,, Îmbunătățirea calității vieții a peste 5000 de locuitori în regiunea Chirileni-Bușila-Grăseni prin acces la apa potabilă” 20366.22 mii lei;

Proiectul “Deschiderea traseului turistic (Vama Veche Lăpușna) prin restaurarea obiectelor de patrimoniu istoric, Conacul „Manuc-Bey” din or. Hîncești , Locația geto-dacică din s. Stolniceni” 23 500 000 lei.

Fonduri internaționale

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), gestionar al proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova" gestionează în RDC 5 proiecte:

Strășeni: Îmbunătățirea și extinderea servicilor de apă și de canalizare în orașul Strășeni;

Ialoveni: Îmbunătățirea servicilor de alimentare cu apă în raionul Ialoveni

Hîncești: Reconstrucția și modernizarea sistemului de canalizare în raionul Hîncești

Ungheni: Îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare în orașul Ungheni, satul Zagarancea, satul Semeni și satul Petrești

Călărași: Îmbunătățirea și extinderea servicilor de apă și de canalizare în raionul Călărași.

În scopul realizării competențelor și atribuțiilor cu care sunt abilitate, APL de nivelul unu și nivelul doi pot dezvolta parteneriate cu alte instituții publice și/sau private autohtone și/sau străine. Insuficiența resurselor financiare pentru finanțarea investițiilor este una din cele mai importante probleme în procesul de dezvoltare regională, semnalate de APL, totodată și necalificaea personalului din structurile lor. O oportunitate importantă în dezvoltarea regională este alocarea de către UE și alte organisme financiare internaționale a unor sume considerabile destinate încurajării investițiilor în regiuni și programelor de dezvoltare regională. Avînd în vedere capacitățile slabe ale autorităților publice locale de gestionare corectă, marea majoritate a finanțărilor sunt alocate diferitor proiecte de dezvoltare prin intermediul organizațiilor neguvernamentale.

De menționat este faptul că RDC are un potențial turistic unic comparativ cu celelalte regiuni. În urma analizei mai multor surse, sa stabilit că unitățile turistice existente nu sunt aliniate la standardele moderne din punct de vedere al calității serviciilor, capacității organizaționale, dotării cu resurse, infrastructurii, ca rezultat se determină o stagnare a dezvoltării turismului. Fondul forestier, diversele arii protejate și rezervațiile științifice aflate pe teritoriul regiunii sunt puțin utilizate ca resurse în dezvoltarea turismului și odihnei.

Proiecte de investiții în Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS)

În componența RDS intră 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Taraclia și Ștefan-Vodă. Structurile autorităților publice locale sunt reprezentate de 187 APL de nivelul I și 8 APL de nivelul II, care cuprind 283 localități rurale și 11 orașe. (Anexa 5)

Centrul administrativ al RDS este or. Cimișlia. Accesul între principalele centre ale regiunii se desfășoară prin intermediul arterelor rutiere și de cale ferată, care asigură traficul de mărfuri și de călători. Cele 8 raioane ale RDS sunt părți componente în cadrul a trei euroregiuni:

Euroregiunea ” Dunărea de Jos” – raioanele Cahul și Cantemir;

Euroregiunea ” Siret – Prut – Nistru” – raioanele Cimișlia, Leova, Basarabeasca, Taraclia și Ștefan Vodă;

Euroregiunea ” Marea Neagră” – raionul Cahul. Avantajul strategic al RDS sub aspectul așezării teritoriale este ieșirea la Marea Neagră prin Portul Internațional Liber Giurgiulești(PLIG), unicul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime, situat la km 133,8 (a 72,2 milă maritimă) al fluviului Dunărea.

În perioada de referință în RDS sau implementa următoarelele proiecte :

Proiectul “Reconstrucția drumului Sagaidac-Porumbrei“ M3 (Chișinău-Cimișlia Vulcănești-Giurgiulești “frontieră cu România cu lungimea de 2,68 km, r-l Cimișlia. Obiectivul principal al proiectului fiind îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației din zonă. Suma aprobată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională: 16 247,8 mii lei. L-a data de 13 mai 2014 a avut loc recepția la terminarea lucrărilor.

Proiectul ,,Construcția drumului Codreni-Sagaidacul Nou" a fost acceptat spre finanțare la sfârșitul anului 2012, prin decizia CNCDR nr. 18/12. În urma licitației publice nr. 13/00092 din 06.03.2013, privind achiziționarea lucrărilor de construcție a drumului Codreni – Sagaidacul Nou, grupul de lucru a desemnat câștigătoare oferta S.R.L. ,,Acit-Trans” în valoare de 21357584.00 lei. Obiectivul general al proiectului este crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea social-economică a localităților dezavantajate în Regiunea de Dezvoltare Sud.

Suma solicitată din Fondul Național de Dezvoltare Regională constituie 21,731,788.80, adică 89% din costul total.

Proiectul ,,Drum de acces spre muzeul memorial ,,Alexei Mateevici” din s. Zaim a fost acceptat spre finanțare la sfârșitul anului 2012, prin decizia CNCDR nr. 18/12. În urma licitației publice nr.13/00093 din 05.03.2013 privind achiziționarea lucrărilor de construcție a drumului R26, grupul de lucru a desemnat cîștigătoare oferta S.R.L. „Irinda-Prim”, în valoare de 1 755 610.00 lei. Obiectivul general al proiectului îl constituie oferirea oportunităților reale de înscriere a Regiunii de Dezvoltare Sud în circuitul turistic național și internațional prin construcția drumului de acces spre Casa Muzeu ,,Alexei Mateevici” din satul Zaim, raionul Căușeni.Costul proiectului este de 1 985 730,00 lei. Suma solicitată din FNDR constituie 90,6% din costul total.

Proiectul “Îmbunătățirea calității mediului ambiant și a sănătății populației din centrele raionale ale Regiunii de Dezvoltare Sud prin eficientizarea managementului Deșeurilor Menajere Solide”. În cadrul proiectului se preconizează efectuarea următoarelor activități majore: Obținerea avizelor /deciziilor pentru amplasare și construirea platformelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere solide în cele 8 orașe din RDS (Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Cimișlia, Căușeni, Leova, Taraclia și Ștefan Vodă);Partenerul (partenerii): Primăria orașului Leova, Primăria orașului Cantemir, Primăria orașului Cahul, Primăria orașului Căușeni, Primăria orașului Ștefan Vodă, Primăria orașului Cimișlia, Primăria orașului Basarabeasca, Primăria orașului Taraclia. Localizarea proiectului: Proiectul se va desfășura în regiunea de dezvoltare Sud, în toate cele 8 centre raionale – Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă și Taraclia. Suma totală a proiectului -15 350 083 dintre care 100 000 au fost finanțați din cadrul proiectului Guvernarea deșeurilor – IEVP, având ca partener Compania de asistență tehnică, Eptisa.

Proiectul „Îmbunătățirea factorilor de mediu și a atractivității turistice”. Obiectivul general al proiectului: Consolidarea cooperării regionale între raioanele Căușeni, Cimișlia, Ștefan Vodă, creșterea competitivității în promovarea modului sănătos de viață, pregătirea sportivilor de performanță și prestarea serviciilor în cadrul turismului sportiv prin edificarea Centrului de Tineret și Sport în orașul Căușeni. Suma valorificată din FNDR a constituit 14703,73 mii lei și contribuția APL – 1510,68 mii lei

Proiectul „Reabilitarea infrastructurii fizice” Obiectivul general al proiectului: Asigurarea accesului locuitorilor comunelor Cîietu și Baimaclia spre centrul raional Cantemir prin construirea unui drum cu lungimea de 4 km între satele Dimitrova și Acui. Costul total al proiectului: 15306,7 mii lei. Suma alocata din FNDR în anul 2012: 15306,7 mii lei. Suma valorificată din FNDR în anul 2012: 15306,61 mii lei

Proiectul ,,Reparația capitală a sistemului de canalizare, stațiilor de pompare și a stației de purificare din or. Cimișlia. Construcția sistemelor de canalizare, stațiilor de pompare și reconstrucția sistemelor de aprovizionare cu apă a satului Ecaterinovca” a fost implementat pe etape, astfel că etapa care viza comuna Ecaterinovca a fost finalizată complet în noiembrie 2011. Etapa care vizează orașul Cimișlia s-a încheiat în vara anului 2012. Au fost montate 9,5 km de apeduct și 7,5 km de canalizare și construite 2 stații de pompare. Perioada de implementare a durat 4 luni, din august 2011 până în luna noiembrie a aceluiași an. Partea care a vizat comuna Ecaterinovca a costat în jur de 5 000 000 lei, bani din Fondul Național de Dezvoltare Regională.

Partea din proiect „Reparația capitală a sistemului de canalizare, stațiilor de pompare și a stației de purificare din or. Cimișlia" a fost completată și extinsă pentru a deveni viabilă. Astfel, în cadul aceluiași proiect mai este prevăzută și construcția stației de epurare a apelor reziduale din contribuția Agenției de Dezvoltare Cehe și a Fondului Național Ecologic. Proiectul implementat în orașul Cimișlia a constituit din construcția unei artere de canalizare, cu lungimea de 4,7 km, de la stația de pompare a apelor reziduale până la stația de epurare. Suma valorificată din FNDR în anul 2012: 6165,26 mii lei.

Proiectul ,,Construirea infrastructurii adecvate și durabile de alimentare cu apă pentru localitățile Manta si Crihana Veche prin extinderea sistemului de alimentare cu apă centralizat al or. Cahul și creșterea gradului de acces al populației la aceste servicii”. Costul total al proiectului: 16867,7 mii lei

Proiectul ,,Repararea podului peste râul Cogâlnic de pe str. Matrosov și secțiunea de drum local adiacentă autostrăzii internaționale Chișinău – Tarutino- Odesa, din orașul Basarabeasca” este primul proiect de dezvoltare regională din Republica Moldova finalizat cu succes în toamna anului 2011.Proiectul a fost înaintat spre Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) de către primăria orașului Basarabeasca și aprobat spre finanțare în 2010. Lucrările de construcție au început în luna septembrie 2011 și s-au finisat cu succes în timpul stabilit de 45 de zile. Proiectul implementat de Agenția de Dezvoltare Regionlă Sud a prevăzut crearea condițiilor pentru transportul de tranzit de circa 100 000 de locuitori ai raioanelor Basarabeasca, Cimișlia, Hâncești, din municipiul Chișinău, satul Cioc-Maidan (Găgăuzia), satul Tvardița, raionul Taraclia care traversează frontiera cu Ucraina prin punctul internațional „Basarabeasca-Serpnevoe”, efectuarea reparației drumului local dintre str. Karl Marx și Matrosov și podul peste râul Cogâlnic pe acest sector în orașul Basarabeasca, plantarea de-a lungul drumului reparat (1 km) a 150 de puieți de salcie pentru a reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător. Costul total al proiectului: 3161,08 mii lei. Contribuția altor finanțatori: 3161,08 mii lei (Suport financiar alocat de către Guvernul Romăniei prin intermediul GIZ Moldova) Suma valorificată din sursele GIZ în anul 2012: 2270,56 mii lei

Reabilitarea și modernizarea drumului de importanță regională – str. I. Spirin din or. Cahul Partenerii de proiect: Consiliul raional Cahul, Consiliul raional Taraclia, Consiliul raional Vulcănești. Suma aprobată din FNDR: 46 821,50 mii lei

Proiecte din fonduri internaționale

Proiect pilot: ”Măsuri de modernizare a serviciilor publice locale în sectorul aprovizionării cu apă și canalizare pentru raionul Cahul„ Memorandumul de înțelegere pentru sprijin raionului Cahul pentru proiecte de dezvoltare regională a fost semnat la 16 decembrie 2014 de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) și consiliul raional Cahul și primăriile comunităților Cahul si Roșu. Proiectul acoperă sectorul aprovizionarea cu apă și canalizare. Suportul german a fost oferit prin intermediul proiectului GIZ „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova”. Pe lângă investițiile în infrastructură, suportul german vine să contribuie la ajustarea planurilor și programelor locale pe sectoarele respective, la intensificarea cooperării localităților pentru prestarea în comun a serviciilor, la dezvoltarea capacităților operatorilor de servicii și la informarea și conștientizarea populației. Proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” este implementat de GIZ și este sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), Ministerul Afacerilor Externe al României și Uniunea Europeană.

Proiect ,,Construcția apeductului magistral Leova – Filipeni – Romanovca,,. Proiectul a demarat în anul 2014, finanțat din Fondul Național de Dezvoltare Regională, cofinanțat de Ambasada Republicii Polone la Chișinău. Scopul general: Extinderea aprovizionării cu apă potabilă a localităților r-lui Leova. Costul total al lucărilor contractate în cadrul proiectului constituie 5665811,42 lei din care 3869761 lei urmează a fi achitați din FNDR, iar 1796050,00 lei din partea Ambasadei Republicii Polone din Chișinău.

Din cele mai vechi timpuri regiunile cele mai prospere sau situat fie dea lungul căilor importante de comunicație fie la întretăierea lor. Potențialul de dezvoltare a unei regiuni este cu atât mai mare cu cât acea regiune dispune de o infrastructură de transport mai dezvoltată. Un important indicator pentru implementarea proiectelor în această regiune este infrastructura transportului, care este prezentă prin toate patru tipuri de transport: aerian, fluvial, feroviar și auto.

Concluzii la capitolul 2

Studiul investițiilor în dezvoltarea economică a țării ne-a permis să facem următoare concluzie: existenta unor acorduri de comerț și de liber schimb la nivel mondial și regional, presiunea fiscală redusă, forța de muncă relativ ieftină și calificată, amplasarea geografică strategică a tarii, solul, clima favorabilă, existența tradițiilor în industria prelucrătoare, în special în cea a produselor agroalimentare constituie, indiscutabil, elemente definitorii cu o puternică amprentă pozitivă asupra competitivității investiționale a Republicii Moldova. Cu toate acestea, în comparație cu alte țări din regiune, climatul investițional nu este un atu pentru Republica Moldova. Faptul acesta îl denotă atât poziția Moldovei în ratingurile internaționale, cât și comparația directă a indicatorilor macroeconomici și de performanță privind atragerea ISD între țări. Un alt moment important se referă la faptul că așa cum ISD își au originea în afara țării noastre, prin intermediul acestora se produce un proces de internaționalizare a situației economice din țările investitoare în economia și societatea R. Moldova.

2. Menționăm faptul că, orientarea în continuare spre dezvoltarea mediului de afaceri și îmbunătățirea climatului investițional va avea urmări pozitive asupra competitivității Republicii Moldova în timpul apropiat în direcția atragerii investițiilor străine, ce se va exprima prin creșterea exporturilor, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, motivate să implementeze inovații, capabile să creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă și producție competitivă orientată spre export.

3. Conchidem, că rolul investițiilor străine directe (ISD) sunt nu numai necesare, dar practic posibile și realmente favorabile pentru renașterea economică a Republicii Moldova. La părerea autorului, volumul ISD este departe de a reflecta potențialul real de absorbție al pieței moldave și departe de a satisface necesarul de surse externe care să influențeze pozitiv dezvoltarea economică în ansamblul ei.

4. Datorită nivelului scăzut al culturii juridice și celei manageriale, insuficiența cunoștințelor, psihologia pasiv-dependentă a populației, utilizarea insuficientă a tehnicilor moderne de management în administrarea la nivel local duce la manifestarea înstrăinării conducerii și în consecință, reduce eficacitatea socială a instituției date în ansamblu.

5. Evoluând ca element necesar al societății civile, autonomia locală constituie baza potențială pentru dezvoltarea în continuare a independenței și creșterea activității sociale a populației. Cu toate acestea, situația reală în acest domeniu indică faptul că prezența unor structuri organizatorice ale administrației locale și a oportunităților pentru manifestarea maturității sociale a populației nu este suficientă pentru implicarea cetățenilor în procesul decizional și în cel de discutare a problemelor locale.

6. Cercetările efectuate în teză demonstrează că, ne cătând la spectrul larg de probleme cu care se confruntă autonomia locală la această etapă a reformelor din Moldova modernă, cele mai importante sânt nivelul scăzut al activității sociale și al culturii juridice a populației, deficitul cunoștințelor despre natura și posibilitățile autonomiei locale, o societate civilă slab dezvoltată. Un obstacol major este, de asemenea, opunerea rezistenței din partea birocraților de toate nivelurile, incapacitatea financiară a administrației publice locale, decalajul dintre responsabilitățile stabilite și asigurarea lor cu resurse. Chiar dacă, Administrația publică înseamnă activitatea, procese organizaționale sau persoane care activează în organele de stat, responsabile de instituirea și înfăptuirea prevederilor Constituției țării, a legilor și a altor acte adoptate de către organele legislative, precum și respectarea strictă a Constituției, a tuturor actelor normative emise de către autoritățile statale ,spre regretul nostru nu este elaborată o politică investițională coerentă, precum și Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor nu este promovată consecvent pentru a asigura un grad înalt de transparență.

7. Studiul efectuat de către autor în ceea ce privește proiectele de investiții implementate pe zonele de dezvoltare ale Republicii Moldova – Nord, Centru, Sud a arătat că necătînd la multiplele obstacole, Republica Moldova are rezultate semnificative. Agențiile de Dezvoltare Regională sunt un organisme neguvernamentale, nonprofit, cu personalitate juridică, care acționează în domeniul dezvoltării regionale, cooperând în acest sens cu administrațiile publice locale, societatea civilă, mediul de afaceri, precum și cu partenerii de dezvoltare externi. Având drept obiectiv dezvoltarea echilibrată și durabilă în regiune, agențiile de dezvoltare se implică în elaborarea și implementarea documentelor de politici, atragerea de investiții și promovarea regiunii pe plan intern și extern. Astfel, autorul bazîndu-se pe analiza efectuată de fiecare ADR, pentru o perioadă consecutivă de opt ani, 2009-2016, cu evidențierea diferențelor semnificative între aspectele economice și sociale înregistrate în regiunile de dezvoltare, a determinat poziția pe care o ocupă regiunea în acest context pe plan național.

8.În urma analizei efectuate în scopul identificării proiectelor investiționale implementate în regiunile de dezvoltare – Nord, Centru și Sud sa ajuns la următoarea concluzie: În toate 3 regiuni în perioada de referință sau organizat diferite evenimente (seminare, mese rotunde, ateliere de lucru), scopul cărora a fost aplicarea politicii de dezvoltare regională și atragerea investitorilor străine în regiune. Au fost implementate și realizate proiecte atât din Fonduri Naționale de Dezvoltare Regională , cât și internaționale, ambele având scop dezvoltare socio- economică a spațiului rural.

9. Rezultatele obținute prin implementarea proiectelor care au contribuit la dezvoltarea socio- economică a spațiului rural sunt:

În domeniul aprovizionării cu apă potabilă și canalizare;

În domeniul infrastructurii drumurilor;

În domeniul gestionării deșeurilor menajere solide;

În domeniul atractivității turistice;

În domeniul modernizarea serviciilor publice locale.

10.În scopul realizării competențelor și atribuțiilor cu care sunt abilitate, APL de nivelul unu și nivelul doi pot dezvolta parteneriate cu alte instituții publice și/sau private autohtone și/sau străine. Insuficiența resurselor financiare pentru finanțarea investițiilor este una din cele mai importante probleme în procesul de dezvoltare regională, semnalate de APL, totodată și necalificarea personalului din structurile lor. O oportunitate importantă în dezvoltarea regională este alocarea de către UE și alte organisme financiare internaționale a unor sume considerabile destinate încurajării investițiilor în regiuni și programelor de dezvoltare regională. Avînd în vedere capacitățile slabe ale autorităților publice locale de gestionare corectă, marea majoritate a finanțărilor sunt alocate diferitor proiecte de dezvoltare prin intermediul organizațiilor neguvernamentale.

DETERMINAREA FACTORILOR DE IMPACT ASURA DEZVOLTĂRII DURABILE A SPAȚIULUI RURAL AL REPUBLICII MOLDOVA

3.1. Analiza dezvoltării spațiului rural al R.Moldova

Spațiul rural se definește prin componența teritorială și caracteristici dominante. Componența teritorială a spațiului rural are în vedere zona geografică interioară, terenuri cu destinație agricolă, forestieră sau aflate permanent sub ape.

Desigur, se pot da multe definitii și se pot face multiple descrieri a spatiului rural. Prima si cea mai des întalnită impreciziune terminologică se referă la „spațiu rural'” si „spațiu agrar”; „activitate rurală” și „activitate agrară” sau mai simplu „rural – agrar”. De la început este necesar de precizat că cele doua noțiuni, desi relativ apropriate, nu pot fi confundate sau considerate sinonime. Sfera noțiunii de spațiu rural, activitate rurală, de rural în general, este mai largă, mai extinsă, cuprinzând în interiorul său atât noțiunile de spațiu agrar sau activitate agrară cât și activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii), amenajări de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau rezervatii naturale).

O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în considerare a urmatoarelor criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural și funcțional (tip de activitati si de relatii).

În opinia lui G. Bordet spatiu rural nu constituie un ansamblu omogen, dar nu este nici un spatiu abstract. Rural este umano-geografic si de doua ori eterogen. Prima este data de teren ( subsol, topografie, sol si microclimat ). A doua provine din densitatea demografica puternic diferentiata in puncte polarizatoare de la mici orase la orase cu vocatie regionala si de capitala. [33]

Spațiul rural se definește prin componența teritorială și caracteristici dominante. Componența teritorială a spațiului rural are în vedere zona geografică interioară, terenuri cu destinație agricolă, forestieră sau aflate permanent sub ape. Există și alte definiții ale spațiului rural: ¾ În Franța, „spațiul rural” este acel teritoriu unde predomină producția agricolă, iar elementele spațiului se găsesc în stare pură: ¾ În Belgia, se consideră ca „spațiul rural” spațiul ce definește un gen de peisaj și un teritoriu prelucrat de om. ¾ În Germania, se consideră „spațiul rural” toate spațiile ce se găsesc în afara zonelor de mare densitate (zonele urbane). Îmbunătățiri esențiale atât ale stării economice a spațiului rural, cât și ale veniturilor pe cap de locuitor, au fost așteptate ca rezultat al schimbărilor radicale ale relațiilor de proprietate și a celor de producere. Spre regret, către sfârșitul primei decade de la finalizarea privatizării în masă a pământului și patrimoniului agricol s-au spulberat și aceste așteptări. Ramura principală de activitate economică în spațiul rural rămâne agricultura, care a pierdut mai mult de jumătate din volumele sale de producție, cât și alte domenii de activitate agrară (silvicultura și piscicultura), care la fel rămân într-o stare de stagnare perpetuă și de criză.

Conform datelor BNS (anul 2018), produsul intern brut (PIB) a constituit 190,0 miliarde lei, revenindu-i uni locuitor 53, 6 mii lei.

Tabelul 23. Produsul Intern Brut

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS

Din datele prezentate în tabelă se atestă că PIB s-a majorat cu 4,0% la nivel economic și pe un locuitor față de 2017. Valoarea adăugată brută înregistrată a fost 164,2 miliarde lei și a depășit cu 4,2% nivelul anului precedent reprezentând 86,4 % din PIB.

Din punct de vedere al utilizării PIB, constatăm că creșterea s-a datorat consumului final al gospodăriilor populației (+3,2%), cu o contribuție la formarea PIB de 84,3%, precum și o majorare a volumului cu 3,8%.

Potrivit Constituției, teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane. La 1 ianuarie 2019 organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova reprezintă 1682 localități, care includ 13 municipii, 53 orașe cu 41 localități în componența acestora, 916 sate în care își au sediul consiliul sătesc și 659 comune.

Astfel, unitatea de bază al spațiului rural din țara noastră este satul, în care în prezent locuiește majoritatea populației țării .

Spațiului rural după cum specifică „Cartea europeană a spațiului rural”, i se atribuie funcțiile:

a. economică, care include valorificarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea unui sistem eficient de producție agricolă, promovarea turismului și ale altor servicii;

b. ecologică, care constă în ocrotirea bazelor naturale ale vieții sănătoase (pământ, aer, apă), păstrarea diversității și a caracterului specific al peisajului, păstrarea sistemelor biologice;

c. socio-culturală, care se referă la conservarea valorilor tradiționale comunitare și culturale legate de modul de viață rural, păstrarea valorilor întruchipate în comunitățile rurale.

Soarta spațiului rural este influențată mai întâi de potențialul natural care, după P. Bran [29, p. 20], participă cu „forța legilor sale și cu „bunătățile” sale, substanță (s), energie (e) și informații (i), bunătăți aflate în stare naturală, „fabricate” de mișcarea fizică, chimică și biologică a materiei”.

Potențialul natural al țării noastre, de regulă, este segmentat în trei zone nord, centru și sud. Condițiile climaterice, componentă importantă a potențialului natural, în anul 2018 s-a caracterizat prin media anuală a temperaturii aerului de 9,80 la Briceni (nord), 11,20 la Chișinău (centru) și 11.70 la Cahul (sud), prin maxima anuală absolută respectiv de 31,10, 33,20, 34,10 și cu minima absolută anuală corespunzător de -21,00 la nord, -14,70 la centru și -13,80 la sud. Cantitatea anuală de precipitații atmosferice în 2018 la Briceni a format 617 mm, la Chișinău – 609 mm și la Cahul – 366 mm. Umiditatea relativă a aerului a fost respectiv de 73%, 67% și 74%.

Resursele acvatice disponibile constituie 7,21 km3 în mediu pe an și sunt reprezentate de cele 3085 râuri mari și mici, pâraie permanente și temporare, lacuri naturale și artificiale.

Cele mai mari resurse de apă se află în râurile Nistru (57%) cu lungimea de , inclusiv pe teritoriul țării noastre – 660 km, și Prut (10%) cu lungimea respectiv de 967 și 695 km. Râurilor interioare le revine 18% și apelor subterane 15 la sută.

Cel mai important component al potențialului natural este fondul funciar care la începutul anului curent se cifra la 3384,6 mii ha. Pentru teritoriul țării noastre este specific relieful variat care reprezintă câmpii, podișuri, coline, vai și canioane.

Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră constituie 450.4 mii ha sau 13.5% din totalul terenurilor, plasându-ne printre cele mai puțin împădurite țări din Europa. Ariile naturale protejate constituie 1,42% din teritoriul țării, inclusiv rezervații naturale de stat (0,58%) cum sunt: Codri cu suprfața 5177ha, Pădurea Domnească cu suprafața 6032 ha, Plaiul Fagului (Ungheni) – 5642 ha, Prutul de Jos – 1691 ha. Așa dar, pădurile foioase sunt predominante de speciile de stejar, fag, ulm și carpen. Vegetația de stepă s-a păstrat sub formă de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă.

Cu 60.6% domină terenurile înclinate de la 1° la 5°. Cea mai mare pondere ale acestora (72.1%) este la nordul țării. Terenurile cu panta înclinată mai mult de 8° formează 4.4 la sută. Circa 80% din povârnișuri sunt îndreptate spre vest, sud și est și doar 20% – spre nord.

terenurile cu destinație agricolă. La 1 ianuarie 2015 terenurile arabile alcătuiau 1817.4 mii ha (tabelul 2.2) sau 72.7 la sută din totalul terenurilor agricole, inclusiv 264.5 mii ha sau 40.7% în proprietate publică și 1552.9 mii ha sau 83.9 la sută în proprietate privată.

Tabelul 3.2 Terenurile agricole, la 1 ianuarie 2015

Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova

Printre terenurile agricole în proprietate publică cu 52.6 la sută domină pășunile, iar cea mai mică pondere (0.3%) revine fânețelor.

În sectorul privat cu 83.9 la sută se evidențiază terenul arabil. Dacă livezilor în sectorul public le revin 3.4% și viilor – 1.2%, apoi celor din sectorul privat le revin respectiv 7.3% și 7.0 la sută. Constatăm că 42 mii ha sau 1.7 la sută din totalul terenurilor agricole sunt pârloagă.

Potențialul uman

Formula lui A. Smith [105] că activitatea omului creează masa bunurilor este valabilă și pentru omul de la sat care, prin muncă, de-a lungul timpului a modelat spațiul rural în funcție de nevoi și o aplica pentru a realiza scopul ce „constă în apărarea socială și economică a țăranului” și a contribui la dezvoltarea spațiului rural.

Totalul populației în țara noastră este în descreștere ușoară de la 3600.4 mii persoane în 2005 (tabelul 3.2.) la 3547.5 mii în 2005. Totodată, se constată o creștere anuală a populației în mediul urban și o desreștere continuă a populației în mediul rural. Toate aceste schimbări sunt cauzate de sporul natural negativ a populației rurale și structura fluxului migrației interne de la sat la oraș. În același timp micșorarea în continuare a numărului populației se datorează faptului că după 1996 statistica n-a mai inclus locuitorii raioanelor din stânga Nistrului.

Tabelul 3.3 Dinamica numărului populației stabile pe medii

Sursa: elaborat de autor în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova

Sporul natural în mediul urban domină oscilând între 9.3 în 1990 și -0.4 în 2005. În mediul rural se micșorează de la 6.6 în 1990 la -1.8 în 2000 și ulterior este doar cu valori negative. La 1 ianuarie 2015 populația rurală forma 2047.9 mii persoane sau 57.6% din total în dscreștere, ajungând la 2 025,6 sau 57,0% din total în 2018.

Fig. Populația Republicii Moldova pe medii: urban și rural.

Sursa: elaborată de autor în baza nuarelor Statistice a Republicii Moldova

Analizând datele figurii de mai sus conchidem că, mai mult de jumătate din populația țării o constituie locuitorii din mediul rural – 57,0%. În mediul urban locuiesc 42,9%.

Numărul persoanelor active s-a majorat de la 3557 mii în 2014 (tabelul 3.3) la 3547,5 mii în 2018 sau cu 36,3 la sută.

Tabelul 3.4 Repartizarea populației după participarea la activitatea economică în RM, mii persoane

Sursa: calculele autorului în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova

Numărul persoanelor ocupate în economie s-a micșorat de la 1673 mii în 1995 la 1203 în anul 2015 sau cu 28.1 la sută. Numărul celor ocupați în agricultură s-a micșorat și mai categoric de la 711 mii în 1995 la 382 mii în anul 2015 sau de 1.86 ori. Rata de ocupare în agricultură s-a redus de la 42.8 % în 1995 la 32.0% în anul 2015.

Numărul persoanelor plecate din țară a crescut anual de la 5432 persoane în 1995 la 9128 în 2000, apoi constant se micșorează ajungând la 2374 persoane în anul 2014.

Totalul populației active s-a micșorat de la 1422 mii în 2005 (tabelul 3.4) la 1266 mii persoane în 2015 sau cu 11 la sută. Totalul populației ocupate în economia națională s-a micșorat de la 1319 mii în 2005 la 1204 mii în 2015 sau cu 8.7%, iar în spațiul rural respectiv de la 745 mii (56.5% din totalul celor ocupați) în 2005 la 648 mii (53.8% din totalul celor ocupați) în 2015.

Tabelul 3.5 Populația ocupată pe principalele tipuri de activități economice

Sursa: Calculele autorilor în baza informației selectate de pe http/www.statistica.md

Conform datelor tabelului 3.5, agricultura pentru R. Moldova a fost și rămâne cea mai prezentă activitate economică în spațiul rural.

chiar dacă contribuția agriculturii la formarea produsului intern brut se reduce de la 36.14% în 1990 (tabelul 3.6.) la 15.23% în anul 2014.

Tabelul 3.7 Contribuția principalelor ramuri la formarea produsului intern brut

Sursa: alcătuită de autor în baza informației de pe http://data.worldbank.org/indicator

A sporit considerabil aportul serviciilor la formarea PIB-ului național de la 27.21% în 1990 la 68.08% în 2014 sau de 2.5 ori.

După declararea independenței a suferit schimbări de proporții în contribuția ramurilor la totalul producției agricole totale. Pe parcursul anilor 1995-2014 domină producția vegetală, ponderea căreia oscilează între 61.5% în 2012 (tabelul 3.7) și 72.3% în anul 2013. Între produsele vegetale se evidențiază culturile cerealiere cărora în anii de referință le revine de la 17.9% în 2912 la 28.8% în 2013.

Tabelul 3.8 Structura producției agricole pe ramuri în gospodăriile de toate categoriile, %

Sursa: calculele autoruli în baza Anuarelor Statistice ale Republicii Moldova

Dacă în anii 90 ai secolului trecut fructelor le revenea 17%, în 1995 – 7% apoi în anii 2000 – 2014 ponderea lor oscilează de la 3.0% în 2000 la 6.8 la sută în 2011, respectând cu strictețe succesiunea specifică fructelor an roditor urmat de un an mai puțin roditor. În anii mai puțin roditori ponderea sumară a legumelor, fructelor, nucilor, pomușoarelor și strugurilor este mai mică decât a culturilor cerealiere.

În structura producției animale, care variază de la 27.7% în 2013 la 38.5% în 2012 domină producția de vite și păsări cu 14% în 2000 și 21.5 în anul 2012.

Mutațiile ce au avut loc în structura producției agricole indică tendința de a micșora ponderea culturilor intensive cum ar fi struguri, fructe, legume, tutun etc. și creșterea ponderii produselor ce necesită volum mic de capital cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui și altele.

Concepția reformei agrare și a dezvoltării social–economice a satului, adoptată prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova în 1991, prevede „amplasarea a unor secții și subdiviziuni ale întreprinderilor industriale orășenești”. Totalul valorii producției industriale s-a majorat de la 8167.7 mil lei în 2000 (tabelul 3.8) la 43548.0 mil lei în 2014 sau de 5.3 ori, apoi în anii respectivi în municipiul Chișinău a sporit de 5.56 ori, în municipiul Bălți – de 3.72 ori.

Tabelul 3.9 Valoarea producției industriale, milioane lei

Sursa: Calculele autorului în baza informației selectate de pe http/www.statistica.md

În localitățile spațiului rural valoarea producției industriale a sporit de 5.6 ori. Însă chiar și acest spor este mult prea insuficient pentru spațiul rural al țării noastre.

Realizarea funcției economice a spațiului rural include și „promovarea turismului”. Pentru orice stat extrem de important este ca numărul vizitelor în propria țară să-l depășească pe cel al plecărilor în străinătate.

Numărul turiștilor și excursioniștilor participanți la turismul intern în țara noastră crește de la 16.4 mii în 2010 la 60.8 mii în 2015 sau de 3.7 ori, menținându-se, practic, la acest nivel până în prezent. Deplasarea rezidenților moldoveni în interiorul țării, în scop turistic, a fost organizată în special de agențiile de turism și tur operatorii din municipiul Chișinău (39,2%) și regiunile de dezvoltare: Nord (7.3%) Centru (29,9%) și Sud (23.6%).

Internaționalizarea vieții economice și sociale, impulsionarea procesului de integrare și cooperare internațională, dezvoltarea rapidă a sistemului de afaceri și serviciilor influențează turismul, inclusiv cel rural, în scopuri de afaceri și motive profesionale cum ar fi instalarea de echipamente, inspecții tehnologice, participarea la reuniuni a oamenilor de afaceri, conferințe profesionale, târguri și expoziții, vânzări, cumpărări și alte activități în domeniul afacerilor.

Dezvoltarea socială și culturală a mediului rural, conform Concepției reformei agrare și a dezvoltării social–economice a satului, se „realizează pe calea dezvoltării accelerate a sferei sociale a satului, îmbunătățirii condițiilor de muncă, a vieții materiale și spirituale a populației rurale”. Nucleul structurii sociale la sate, după cum se menționează în aceiași concepție, este familia și deloc întâmplător a fixat că „se elaborează un sistem de măsuri în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă și de trai ale familiei țărănești.

Chiar dacă în mediul rural veniturile disponibile (medii lunare pe o persoană) s-au majorat de la 723.8 lei în 2006 (tabelul 3.9.) la 1657.3 lei în 2015, ele nu acoperă minimul de existență care în 2015 era de 1734.1 lei.

Tabelul 3.10 Veniturile disponibile ale populației Republicii Moldova

Sursa: Calculele autorului în baza „Aspecte privind nivelul de trai al populației”, www.statistica.md.

Dacă în anul 2006 veniturile medii lunare pe o persoană din spațiul urban se cifrau la 1000.8 lei, iar a celor din spațiul rural – la 723.8 lei sau cu 27.7% mai mici, apoi în anul 2015 veniturile medii lunare pe o persoană din spațiul urban se cifrau la 2350.1 lei, iar a celor din spațiul rural – la 1673.3 lei sau cu 29.5% mai mici. Astfel, discrepanță dintre veniturile

disponibile medii ale celor din mediul urban și a celor din mediul rural crește.

Gospodăriile din spațiul rural chiar și în 2014 sunt mai puțin dotate cu bunuri de folosință îndelungată decât cele urbane. Dacă în spațiul urban 98.2% din totalul gospodăriilor sunt dotare cu televizoare, 97.0% – cu frigidere, congelatoare 55.5% – cu calculatoare, 72.2% cu mașină automat de spălat rufe, 74.4% – cu aspirator de praf, apoi cele din spațiul rural – respectiv cu 95.2%, 87.3% , 31.6%, 25.4%, 40.7% și 27.8 la sută.

De apă caldă beneficiază 72.4% din totalul gospodăriilor din mediul urban și doar 23.4% din mediul rural, inclusiv centralizat beneficiază respectiv 19.8% și 0.0%. De încălzire centrală se bucură 39.8% din totalul gospodăriilor din mediul urban și 0.5% – din mediul rural. Situația-i identică și pentru gaze din rețea, grup sanitar, canalizare, etc.

Pilonul principal al dezvoltării sociale și culturale este învățământul. Rata netă de cuprindere în învățământul preșcolar a crescut mai accelerat la nivel național de la 68.6 în 2005 la 81.6 în 2013 sau cu 13 puncte în raport cea din mediu rural care în anii respectivi s-a majorat de la 59.1 la 70.1 sau numai cu 11 puncte. Numărul școlilor de zi, gimnaziilor și liceelor plasate în spațiul rural s-a micșorat de la 1351 în 2004/2005 la 1189 în anul de studii 2013/2014. Dacă numărul total de elevi s-a redus în anii respectivi de la 546615 la 352053 sau cu 35.6% apoi în spațiul rural de la 418115 (309 în mediu pe școală) la 259691 (218 în mediu pe școală) sau cu 37.9 la sută.

Alt pilon al dezvoltării sociale și culturale este ocrotirea sănătății. Potrivit statisticii oficiale , ocrotirea sănătății în spațiul rural, practic, îi adecvată nivelului național.

Transformările sociale și culturale în mediul rural, actualmente trebuie orientate, după cum se indică în concepție, spre renașterea și dezvoltarea tradițiilor culturale, naționale și istorice.

Numărul bibliotecilor din spațiul rural pe parcursul anilor 2005-2013 se menține la același nivel, iar numărul de vizite a scăzut de la 6.0 mil în 2005 la 3.7 mil în 2013.

Numărul instituțiilor culturale și numărul locurilor în săli în localitățile rurale se mențin la același nivel, însă necesită renovare.

3.2. Analiza impedimentele în managementul proiectelor de investiții pentru dezvoltarea socio- economică a spațiului rural

Republica Moldova are un sistem al administrației publice locale extrem de fragmentat, care constă din circa 5 municipii: Chișinău, Bălți, Tighina, Tiraspol, Comrat. Al doilea nivel cuprinde 32 de raioane, care sunt, de asemenea, mici, în comparație cu media UE. Capacitatea autorităților locale de a îndeplini sarcini legate de integrarea europeană sunt în mod semnificativ subminate de nivelurile foarte scăzute de descentralizare fiscală și financiară, precum și de o concentrare enormă a activității economice în capitală. Întrucât majoritatea administrațiilor locale dispun de resurse financiare limitate pentru a stimula dezvoltarea durabilă, o sursă importantă pentru facilitarea dezvoltării la nivel local sunt proiectele de investiții susținute de donatori, UE fiind cel mai mare dintre ei. Problemele capacităților și nevoilor autorităților locale reprezintă un subiect important, întrucât în prezent majoritatea donatorilor încearcă să găsească un echilibru echitabil în privința intervențiilor lor de dezvoltare la nivel de administrație locală și centrală. Principalii factori care diminuează capacitatea autorităților locale din Republica Moldova de a contribui la procesul de integrare europeană sunt prezentate în Avizul Comitetului Regiunilor al UE. [95]

Astfel, se observă că lipsa unui management autonom sistematic și robust al finanțelor locale reduce în mod inevitabil capacitatea autorităților locale și regionale de a-și asuma responsabilitatea deplină pentru gestionarea fondurilor europene, care necesită capacități administrative și de planificare adecvate și fonduri suficiente pentru a acoperi contribuția financiară locală. De asemenea, este subliniat faptul că, în ceea ce privește rolul tot mai mare al programelor destinate comunităților locale și regionale din tarile vecine ale UE, consolidarea autonomiei financiare a autorităților locale este o parte esențială a procesului de identificare a soluțiilor pentru problemele comune prin intermediul cooperării regionale și transfrontaliere între autoritățile locale și regionale din UE și Republica Moldova.

Autorul este de acord cu aspectul menționat în avizul CoR în legătură cu faptul că autoritățile locale și regionale din Moldova nu sunt în mod oficial consultate și implicate în negocierile privind noul Acord de Asociere între Republica Moldova și UE.

Astfel, administrațiile locale cu un buget mic, în comparație cu numărul de locuitori, nu au întreaga gamă de instrumente necesare pentru elaborarea cererilor pentru proiectele finanțate de UE în domeniul investițiilor .

Autorul a analizat următorul exemplu referitor la apelarea de proiecte de investiții din cadrul Programului Operațional Comun România Ucraina-Republica Moldova 2014-2020, finanțat de UE. Pentru a fi eligibile pentru acest program, APL trebuie să elaboreze proiecte cu un buget de 100.000 – 3.000.000 de euro. Cerința de co-finanțare fiind de 10%, multe APL nu ar fi în stare să prezinte, de exemplu, o propunere de un proiect de 1,5 milioane Euro, întrucât în aproximativ jumătate din localități bugetul anual este mai mic decât cele 150.000 de euro necesare pentru co-finanțare. Mai mult decât atât, contribuția în natură nu pot fi tratată în calitate de co-finanțare, astfel lăsând APL să se bazeze exclusiv pe resursele lor financiare. Deseori, capacitatea de absorbție a APL este bazată doar pe o legătură mai bună cu centrul raional, drumuri naționale sau comunicații (Internet), decât pe strategii eficiente de dezvoltare locală.

Studiului efectuat de autor în ceea ce privește impedimentele în managementul proiectelor de investiții pentru dezvoltarea socio- economică a spațiului rural de către APL, a fost realizat în baza analizei chestionarului.

Scopul studiului a fost evaluarea managementului proiectului de investiții asupra dezvoltării localității.

Conform definiției din DEX, un chestionar este o modalitate de cercetare, alcătuit dintr-o serie de întrebări puse spre a se lămuri din răspunsurile primite asupra unui lucru sau a unei persoane. Deși ele sunt adesea concepute pentru analiza statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna valabil.

Întrebările concretizează de fapt structura chestionarului. Exista trei tipuri de întrebări: deschise, închise dihotomice si închise cu alegere multipla. Chestionarul implementat de către autor, constituie toate 3 tipuri de întrebări.

Întrebările deschise dau posibilitatea interlocutorului de a-și exprima liber propria opinie. Ele solicită profesionalism din partea operatorului, capacitate de sondare a subiectului. În baza acestor tipuri de întrebări se poate obține o gamă variată de informații și poate determina persoana chestionată să-și manifeste cu generozitate trăirile, punând astfel în lumină motivațiile și trăirile acestuia. Aceste întrebări se adresează procesului activ al memoriei subiectului și testează ceea ce este stabil, puternic consolidat în cunoștințele și comportamentul acestuia, reliefând astfel intensitatea, frecvența obișnuințelor de comportament. Folosirea acestor întrebări necesită timp si cheltuieli suplimentare cu inventarierea, gruparea și codificarea răspunsurilor. În plus, răspunsurile diferă de la respondent la altul și sunt interpretabile, încadrarea lor într-o grupă depinzând de subiectivismul operatorului de anchetă. Întrebările deschise se utilizează de regulă pentru: măsurarea notorietății spontane a unei mărci; identificarea opiniei față de o problemă; stimularea interesului respondentului față de subiectul studiului.

Întrebări închise dihotomice sunt cele la care răspunsul poate avea doar 2 alternative. Acestea au o pondere informațională redusă deoarece respondentului nu i se acorda șansa de a comunica intensitatea sentimentelor în legătură cu subiectul întrebării. Întrebări închise cu alegere multiplă prezintă avantajul că pot fi prelucrate relativ ușor. Acest tip de întrebări nu apelează prea mult la memoria respondentului și elimină subiectivismul codificării. Dezavantajul acestor întrebări este că cercetătorul pierde timp cu enumerarea variantelor de răspuns.

În cazul chestionarului implementat de autor, au fost folosite întrebări închise dihotomice, astfel răspunsurile au constat din DA \ NU

Întrebările închise în chestionarul implementat de autor au fost adresate cu referire la elaborarea unei Strategii privind atragerea investițiilor în localitate.

Unele întrebări din chestionar sunt de tip semiînchis. Aceasta se folosește pentru cazul în care respondentul nu găsește potrivită nici una din alternativele propuse și poate menționa alta care i se potrivește mai bine. În acest caz spațiul pentru răspunsul liber trebuie sa fie dimensionat. Dacă se lasă spațiu prea mare, respondentul va fi preocupat de ceea ce ar trebui sa răspundă si nu se va concentra și la celelalte răspunsuri. În chestionarul implementat de autor întrebările – 3,4,5,910,11,16,17,18 sunt semiînchise.

In funcție de transparența subiectului anchetei, întrebările se împart în doua categorii:

întrebări nedeghizate, care presupun o cercetare directă, cu scop evident pentru respondent. Întrebarea nr. 2 în chestionarul, implementat de autor.

întrebări deghizate, care implică o chestionare indirecta, ocolitoare. Este cazul unor subiecte delicate, când intervievatul ar evita sa răspundă sau ar distorsiona răspunsul. Întrebarea nr. 7 în chestionarul, implementat de autor.

Chestionarul a conținut întrebări țintite, cu răspuns facil de marcat prin bifare. Așa dar, analiza impedimentelor cu privire la managementul proiectelor de investiții a fost realizată în baza Chestionarului cu privire la atragerea investițiilor în mediul rural [anexa 6] aplicat pentru a urmări stabilirea nivelul de implementare în localitate a proiectelor de investiții (gradul de informare a locuitorilor și , potențialilor investitori în raport cu modalitățile de investire in localitate). Chestionarul a fost trimis către 120 APL. [anexa 7]

Obiective:

Determinarea numărului de proiecte de investiții implementate în localitate;

Identificarea entității din cadrul primăriei, care se ocupă cu scrierea și elaborarea de proiecte în vederea atragerii investirilor în localitate;

Precizarea nivelului de informare a APL referitoare la posibilitățile de investire si de dezvoltare durabilă a localității;

Deciderea elaborării strategiei privind atragerea investițiilor în localitate;

Determinarea metodelor posibile (SWOT, STEP, Anchetarea, segmentarea pieței, BCG) în analiza potențialului localității;

Precizarea importanței segmentelor-țintă (investitori, agenți economici, turiști, lucrători calificați, locuitori noi) pentru localitate;

Determinarea punctelor tari și punctelor slabe ale localității, reieșind din următorii factori(resurse materiale, financiare, umane; calificarea forței de muncă, migrarea populației sat-oraș, surse de informare a populației; resurse tehnologice, manageriale, naturale; amplasare geografică, gradul de dezvoltare a infrastructurii, nivelul culturii ecologice);

Delimitarea consideraților importante pentru obținerea unui avantaj competitiv, reieșind din următoarele resurse: materiale, financiare, umane, informaționale, tehnologice, manageriale și naturale;

Colectarea considerațiilor cu privire la oportunitățile și amenințările factorilor macro- mediului pentru localitate (demografic, economic, tehnologic, cultural, natural, legislativ, geografic, politic și social);

Determinarea componentelor micro-mediului (puterea de cumpărare a locuitorilor localității, calitatea materiei prime din localitate, calitatea forței de muncă, costul mediu al forței de muncă, calitatea serviciilor oferite de organisme publice din localitate, accesul și costurile utilizării factorilor de producție din localitate, infrastructura economică, veniturile medii din localitate, gradul de implicare a administrației locale în activitatea investitorilor) , care se încadrează în oportunitate/și amenințare pentru localitate;

Colectarea sugestiilor cu privire la principalelor motive de investire în localitate și principalelor motive de renunțare la investire în localitate.

Chestionarul aplicat către APL este alcătuit din 18 itemi distribuiți în așa fel încât să ofere informații atât despre opiniile acestora cât și despre acțiunile lor concrete pe care le întreprind vizavi de tematica propusă. În acest sens s-au formulat întrebări închise dihotomice – 2 , celelalte sunt închise cu variante prestabilite de răspuns – 15; 1 întrebare deschisă, oferind respondenților posibilitatea chiar de la început sa-și exprima liber părerea sau să-și expună cunoștințele, în special în legătură cu localitatea pe care o reprezintă.

În mediul rural APL este în mare măsură responsabilă de atragerea investițiilor în localitate, exercitând o influență considerabilă la dezvoltarea socio economică a localității.

Marea majoritate a APL din zonele de interes sunt de dimensiuni medii Nivelul de informare a locuitorilor cu privire la posibilitățile de investire în localitate influențează direct determinarea segmentelor – țintă importante pentru localitate.

Item I: Dispune localitatea de careva proiecte de investiții și dezvoltare economico-socială a localității. 60 % dintre respondenți au răspuns că localitatea dispune de proiecte de investiți.

În majoritatea localităților sunt implementate proiecte din cadrul programelor:

UCIP-IFAD, finanțat de Fondul International pentru Dezvoltarea Agriculturii

Construcția/Reparația segmentelor de drum și podurilor locale care sporesc accesul beneficiarilor la zonele de producere, procesare și comercializare a produselor agricole.

Construcția rețelelor de alimentare cu apă pentru dezvoltarea activităților de antreprenoriat în domeniul agro-alimentar.

Construcția infrastructurii de piață agricolă.

PNUD, finanțat de UE

Proiectul „Energie și Biomasă”, Panouri solare si cazangeria pe baza de biomasa. Proiectul migrație si dezvoltare locala.

Proiect de granturi mici oferite pentru reparația grădinițelor, școlilor, casei de cultura, stadionului din localitate.

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ)

Proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova" Modernizarea serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare, Creșterea Eficienței Energetice, Managementul integrat al deșeurilor solide.

Linia de Finanțare pentru Eficientă Energetică în Moldova (MoSEFF), finanțator Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

Proiect “Eficiența energetică”

Programul Compact, Fondul Provocările Mileniului

Tranziția la Agricultura Performantă

Reabilitarea Drumurilor

Fig 3.2.1. Proiecte de investiții implementate în APL

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 2. Cine se ocupă cu scrierea și elaborarea de proiecte în vederea atragerii investirilor în localitate. Pentru a avea o imagine mai exactă asupra acestei informații, respondenților li s-a cerut mai multe variante de răspuns.

Autoritățile publice locale a obținut cel mai mare procentaj – 93,3 % cel mai mic procentaj Locuitorii localității -3,3 %

Departamente relații cu publicul – 6,7%

Agenți economici din localitate-26,7%

Altele- 6,7%.

Fig. 3.2.2 Entitatea care se ocupă cu scrierea proiectelor în APL

Sursa: elaborată de autor în baza chstionarului

Item 3. Din ce sure se pot obține informații referitoare la posibilitățile de investire în localitate. Respondenții au ales mai multe variante de răspuns, astfel:

Mass- media locală: radio, post TV, ziar – 40%

Pagina web a localității – 40%

Panouri informative- 60%

Conferințe tematice- 46,7%

Ministere de resort –36,7%

Alte- 26,7%

Fig.3.2.3 Sursele de informare din localitate cu privire la proiecte de investiții

Sursa: elaborată de autor în baza chstionarului

Considerăm, că Panourile informative este cea mai importantă sursă de informare în localitate cu privire la posibilitățile de investire.

Item 4. Ce informații referitoare la investitori considerați că sunt utile pentru dezvoltarea durabilă a localității.

Domeniile de investire – 86,2%

Termenul activități în care se dorește investirea – 44,8%

Reputația investitorului – 34,5%

Capacitatea de investire – 72,4%

Modul de culegere a informației despre obiectul investiției – 41,4%

Altele – 3,4%

În acest context vedem ca domeniile de investire, precum și capacitatea de investire sunt cele mai utile pentru investitor în ce privește dezvoltarea durabilă a localității

Fig 3.2.4. Informații utile pentru investitori

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 5. În momentul de față, localitatea are elaborată o Strategiei privind atragerea investițiilor.

Chiar dacă există Strategia Națională de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016 – 2020 , care ne permite să creștem capacitățile de producere și export al economiei naționale, să impulsionăm activitatea mediului de afaceri autohton, să atragem un volum mai mare al Investițiilor Străine Directe (ISD) în țara noastră, numai 10% din APL au răspuns DA și 90% NU

Fig. 3.2.5. Elaborarea Strategiei privind atragerea investițiilor

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 6. În cazul în care nu există, aveți intenția de a elabora o strategie privind atragerea investițiilor în localitate.

Da, în cel mai apropiat timp- 50%

Doar în caz de necesitate- 16,7%

Doar daca va fi finanțare – 33,3,%

Nu intenționăm să elaborăm – 0 %

Fig. 3.2.6. Intenția de a elabora Strategia privind atragerea investițiilor

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Din cele menționate, constatăm că majoritatea APL au intenția de a elabora o strategie de atragere a investițiilor în localitate. Un procent mai mic declară că doar în caz de necesitate vor elabora o strategie.

Item 7. Elaborarea strategiilor și a programelor privind atragerea investițiilor în localitate este de competența:

Unei persoane însărcinate cu aceste activități – 53,3%

Altei structuri din cadrul administrației localității-46,7%

Așa dar, însărcinarea unei persoane cu astfel de atribuții constituie o misiune pe care o are de îndeplinit cât mai repede posibil, contactând în primul rând o persoană care are cunoștințe în acest domeniu . Este foarte important de ținut cont de Strategia Națională de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016 – 2020 . Un lucru important în strategia localității ține de domeniile prioritare din localitate în care se pot face investiții.

Fig.3.2.7. Competența elaborării Strategiei privind atragerea investițiilor

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 8. Prin ce metode posibile efectuați analiza potențialului localității (mai multe variante de răspuns):

Analiza SWOT – 83,3%

Analiza STEP – 20%

Studierea profilului investitorului pe baza anchetelor – 43,3%

Segmentarea pieței – 13, 3%

Analiza portofoliului de activități (metoda BCG)- 33,3

Atele- 6,7%

Fig. 3.2.8. Metodele de analiză a potențialului localității

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

După cum vedem, analiza SWOT, conceput ca un instrument managerial pentru eficientizarea activității a fost ales de cei mai mulți dintre respondenți.

Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială pentru înțelegerea poziției strategice a unei APL.

SWOT – prezentare:

S – Strenght / punctele tari ale organizației – definesc valorile pozitive și condiționările interne care pot constitui surse pentru succesul organizației în atingerea obiectivului managerial. Din punctul de vedere al managementului un punct forte reprezintă oricare element tangibil care facilitează atingerea obiectivelor manageriale. De fapt, în analiza SWOT punctele tari sunt definite atât ca valori, cât și drept factori interni care creează valorile.

W – Weaknesses / punctele slabe sau zonele de vulnerabilitate- elemente ce pot împiedica atingerea obiectivelor. Din punct de vedere al managementului, un punct de slăbiciune reprezintă un element ce poate împiedica îndeplinirea obiectivelor.

O- Opportunities / oportunitățile sau căile prin care pot fi influențate interesele organizației. De asemenea, oportunitățile sunt tendințe generale prezente în mediul extern, un fel de proiecție a „binelui viitor”.

T – Threats – amenințări la adresa creșterii organizației respective, aspecte negative ce apar din supraexploatarea resurselor organizației, ori limitările care sunt impuse organizației din partea unui mediu extern aflat în schimbare. Pot fi riscuri tranzitorii sau permanente, poate fi o proiecție a riscului în viitor.

Fig. 3.2.9. Reprezentarea analizei SWOT

Sursa: elaborată de autor

Analiza SWOT are ca obiectiv de a recomanda strategiile care asigură cea mai bună aliniere între mediul intern și extern. Alegerea strategiei corecte poate fi în avantajul APL.

Item 9 . Vă rugăm să ierarhizați în ordinea descreșterii importanței pe care o au pentru localitate următoarele segmente – tintă (locul I- cel mai important, locul VI- cel mai puțin important):Investitorii, Agenții economici, Turiștii, Lucrători calificați, Locuitori noi.

Ca urmare a analizei acestui item sa stabilit că Investitorii și Agenții Economici în majoritatea răspunsurilor sunt cei mai importanți – locul 1și mai puțin importanți – locul VI sunt lucrătorii calificați, turiștii și locuitorii noi.

Fig.3.2.10. Importanța segmentelor-țintă pentru localitate

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 10. Pe care din următorii factori îi considerați „puncte forte” sau „puncte slabe” pentru localitate: resurse materiale, resurse financiare, resurse umane, calificarea forței de muncă, migrarea populației sat-oraș, resurse informaționale, surse de informare a populației, resurse tehnologice, resurse manageriale, resurse naturale, amplasarea geografică, gradul de dezvoltare a infrastructurii, nivelul culturii ecologice.

Fig.3.2.11.Puncte forte și puncte slabe pentru localitate

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 11. Care din următoarele resurse considerați că sunt importante pentru obținerea unui avantaj competitiv: resurse materiale, resurse financiare, resurse umane, resurse informaționale, resurse tehnologice, resurse manageriale și resurse naturale.

Așa dar, analiza economică a impus în ultima perioada un nou indicator de eficientă al unei entități: avantajul competitiv. Avantajul competitiv arată în ce măsura respectivă se face profit fie prin costuri de operare mici, fie prin calitate, fie prin capacitatea de a livra produsele rapid si la timp, fie prin adaptabilitatea la schimbările din cererea pieței. Acest parametru se poate transforma în “avantaj competitiv sustenabil”, atunci când aceste performate asigură o poziție de frunte în domeniul respectiv, poziție care poate fi menținută pe termen lung. Concurența se asociază cu avantajul competitiv. Avantajul competitiv este abilitatea de a avea o performanță superioară competitorilor săi în ceea ce privește scopul de baza al existentei : profitabilitatea.

Fig. 3.2.12. Resurse importante pentru obținerea unui avantaj competitiv

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Așa dar majoritatea respondenților consideră că Resursele financiare și resursele umane sunt foarte importante pentru obținerea avantajului competitiv.

Puțin importate sunt resursele manageriale și resursele informaționale.

Item 12. Pe care din următorii factori ai macro-mediului îi considerați oportunități (O) sau amenințări (A) pentru localitate: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul natural, mediul legislativ, mediul geografic, mediul politic și mediul social.

Așa dar, macro-mediul se constituie din ansamblul factorilor care acționează indirect, pe termen lung și cu o intensitate mai redusă asupra activității unei companiei [65]

1.Mediul demografic se referă la populația din localitate. El se reprezintă ca sursă de alimentare cu forța de muncă necesară. Printre indicatorii specifici mediului demografic sunt: numărul populației, mărimea, densitatea, ocupația, structura pe sexe și grupe de vârstă, religia, etnia, numărul de familii și dimensiunea medie a unei familii, rata natalității etc. În răspunsurile respondenților acest indicator constituie mai mult o amenințare (A) pentru localitate.

2. Mediul economic este alcătuit din componentele care influențează structura consumului și puterea de cumpărare a purtătorilor cererii. Printre elementele de conjunctură economică ce necesită a fi analizate se numără nivelul veniturilor, nivelul prețurilor, repartiția veniturilor și modificarea puterii de cumpărare, structura consumului, evoluția structurii cheltuielilor consumatorilor, sistemul de impozitare,

costurile materiilor prime și ale energiei, structura pe ramuri a activității economice, gradul de ocupare a forței de muncă, evoluția ratelor dobânzilor și a inflației, situația financiar-valutară etc.

Astfel, cei mai mulți dintre respondenți considera acest factor oportun (O) pentru localitate.

3. Mediul tehnologic este alcătuit din factori cum ar fi: nivelul tehnic al utilajelor și echipamentelor, invențiile și inovațiile, volumul fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, apariția produselor noi, perfecționarea produselor tradiționale, reglementările vizând eliminarea tehnologiilor poluante, abilitatea de a absorbi tehnologii noi etc.

Se justifică astfel considerațiile celor mai mulți respondenți ca amenințare (A) pentru localitatea reprezentată.

4. Mediul socio- cultural este alcătuit din ansamblul elementelor care influențează sistemul de valori, obiceiurile, tradițiile, modul de percepere, credințele, normele, preferințele și comportamentul oamenilor în societate, clasa socială, statutul social, grupul de referință din care face parte, familia etc.

Îmbucurător este faptul că majoritatea respondenților consideră acesti factori oportun (O) pentru localitate.

5. Mediul natural are în vedere condițiile și resursele naturale la nivelul unei anumite piețe. Mediul natural este constituit din ansamblul resurselor naturale ale localității, acestea fiind un factor determinant al tipului de structură economică care poate fi dezvoltată, factor ce determină modul de localizare și de distribuție în spațiu a activităților umane.

Majoritatea respondenților consideră acest factor ca oportunitate (O) pentru localitate.

6. Mediul politico-legislativ. Mediul politic are o influență deosebită asupra mediului legislativ. Factorii politici și legislativi acționează indirect asupra APL. Structurile create de mediul politic, tipul guvernării, stabilitatea politică, legăturile între grupările politice, rolul lor în societate și modul în care percep intervenția statului în economie, atitudinea statului față de ramura economiei, facilitățile vamale, politica statului privind instruirea forței de muncă, clasele sociale și rolul lor în societatea de consum exercită influențe majoră.

Acesti 2 factori politic și legislativi sunt considerați de respondenți ca amenințare (A) pentru localitate.

7. Mediul geografic de asemenea este destul de important de a fi analizat

deoarece foarte mare importanță pentru reușita unui nou proiect de investiții are zona/regiunea și/sau localitatea unde se va implementa acest proiect.

Acest factor este considerat de majoritatea respondenților oportun (O) pentru localitate.

Fig.3.2.13. Factori ai macro-mediului oportunități (O) sau amenințări (A) pentru localitate

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 14. Care dintre următoarele componente ale micro-mediului (puterea de cumpărare a locuitorilor localității, calitatea materiei prime din localitate, calitatea forței de muncă, costul mediu al forței de muncă, calitatea serviciilor oferite de organisme publice din localitate, accesul și costurile utilizării factorilor de producție din localitate, infrastructura economică, veniturile medii din localitate, gradul de implicare a administrației locale în activitatea investitorilor) , care se încadrează într-o oportunitate (O)și amenințare (A) pentru localitate;

Ținem să menționăm aici faptul că micro mediul cuprinde totalitatea componentelor mediului extern cu care localitatea intra în relații permanente pentru împlinirea obiectivelor.

Din analiza datelor efectuate am stabilit ca cei mai mulți dintre respondenți încadrează în oportunitate (O) așa factori ca calitatea serviciilor oferite de organisme publice din localitate și gradul de implicare a administrației locale în activitatea investitorilor. Ca amenințare (A) sunt considerați următorii factori: puterea de cumpărare a locuitorilor localității și veniturile medii din localitate.

Autorul este de acord cu studiul efectuat de Growth from Knowledge ( GfK) referitor la indicele privind puterea de cumpărare care reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Astfel, cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2016 pentru monedele naționale în cauză, așa cum sunt raportate de Comisia Europeană.

Creșterea scăzută a puterii de cumpărare medie la nivel european se datorează în principal efectelor cursului de schimb și stagnării ratelor de creștere în unele dintre cele mai mari țări. Cu toate acestea, multe țări au rate de creștere de peste 5 %, inclusiv Islanda, Bulgaria, România, Estonia, Cehia, Bosnia-Herțegovina, Croația, Malta, Slovacia, Luxemburg și Letonia, se menționează în concluziile studiului GfK.

Cea mai mare putere medie de cumpărare o găsim în Liechtenstein (cu 63.011 euro), Elveția (42.300 euro) și Luxemburg (30.248 euro), în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova și Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumpărare a locuitorilor Liechtenstein-ului, potrivit datelor GfK. R. Moldova a reușit să depășească Ucraina datorită puterii mai mari de cumpărare care s-a înregistrat în centrul țării, în raionul Soroca, precum și Cantemir.

Fig.3.2.14. Factori ai micro-mediului oportunități (O) sau amenințări (A) pentru localitate

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 15. După părea Dvs., cât de bine potențialii investitori cunosc informații despre localitatea Dvs (despre punctele forte ale localității, despre punctele slabe ale localității, despre oportunitățile localității, despre amenințările localității (mai multe variante de răspuns).

Aproape toți respondenții au răspuns că potențialii investitori cunosc satisfăcător despre localitatea pe care o reprezintă .

Fig.3.2.15. Nivelul de cunoaștere a investitorilor despre localitate

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 16. Care sunt principalele motive ale investiției în localitatea Dvs (mai multe variante de răspuns)

Costuri scăzute ale forței de muncă- 53,3%

Calificarea forței de muncă – 30%

Resursele naturale disponibile – 33, 3%

Accesul la anumite resurse locale de materii prime- 33,3%

Costurile scăzute ale resurselor locale de materii prime – 26,7%

Deschiderea spre investitori a APL –70%

Apropierea de drumuri importante, trasee internaționale-63,3%

Frumusețea naturii (Peisajul) – 43,3%

Terenurile disponibile, amplasate reușit – 40%

Infrastructura localității – 53,3%

Altele – 6,7%

În pofida eforturilor importante întreprinse, majoritatea APL nu dispun de o strategie de atragere a investițiilor, dar necitând la aceasta sunt deschise spre investitori, ceea ce constituie un motiv deja foarte important a investiției în localitate. La fel și costurile scăzute ale forței de muncă se prezintă a fi cel mai important motiv pentru investitori.

Totodată și apropierea de drumuri importante, trasee internaționale prezintă un important motiv pentru investitori în opinia respondenților. Ținem să menționăm faptul că din cele mai vechi timpuri, regiunile cele mai prospere s-au situat fie de-a lungul căilor importante de comunicație fie la întretăierea lor. Potențialul de dezvoltare al unei regiuni este cu atât mai mare cu cât acea regiune dispune de o infrastructură de transport mai dezvoltată. Fără îndoială, infrastructura de transport se numără printre factorii cei mai importanți ai competitivității economice naționale sau regionale, alături de regimul fiscal, de infrastructura tehnologică și de cercetare sau de nivelul de pregătirea forței de muncă.

Fig. 3.2.16. Principalele motive de investire în localitate

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Item 17. Care sunt principalele motive de renunțare la investiție în localitatea Dvs? (mai multe variante de răspuns)

Costurile înalte ale forței de muncă – 13%

Lipsa forței de muncă cu un grad înalt de calificare – 46,6%

Lipsa resurselor naturale – 43,3%

Limitarea accesului la anumite resurse locale de materie prime – 16,7

Costurile înalte ale resurselor locale de materie primă – 10%

Lipsa interesului autorităților locale fără investitor- 6,7%

Apropierea de drumuri importante, trasee internaționale- 20 %

Frumusețea naturii (Peisajul)- 3,3%

Terenuri disponibile amplasate nereușit- 3,3%

Lipsa unei infrastructuri adecvate – 23,3 %

Lipsa unui climat investițional atractiv pentru investitori- 26,7 %

Migrația tinerilor sat- oraș- 73,3 %

Altele-10%

Fig.3.2.17. Principalele motive de renunțare la investiții în localitate

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Deși, în mare parte, investitorii conștientizează riscurile în realizarea afacerilor in Republica Moldova, lipsa forței de muncă cu un grad înalt de calificare este unul din principalele motive de renunțare la investiții în opinia respondenților. instabilitatea politicilor bugetar-fiscale este unul din factorii majori de risc.

Lipsa unui climat investițional atractiv la fel este un impediment în investițiile făcute.

Item 18. Indicați în funcție de importanță, ce factori ar putea contribui la sporirea investițiilor în localitățile rurale din Republica Moldova. Locul I- cel mai important, locul VI- mai puțin important.- crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru investitori. Valorificarea resurselor naturale. Promovarea imaginii pozitive a localității. Elaborarea și implementarea unor programe guvernamentale de facilitare a investițiilor, Diminuarea riscurilor investiționale.

Majoritatea respondenților au indicat că așa factori ca: Promovarea imaginii pozitive a localității, Elaborarea și implementarea unor programe guvernamentale de facilitare a investițiilor, Diminuarea riscurilor investiționale sunt importante (locul I) și contribuie la sporirea investițiilor în localitățile rurale din Republica Moldova. La polul opus mai puțin importanți sunt așa factori ca valorificarea resurselor natural și alți factor, însă nu au fost indicați .

Fig. 3.2.18. Factorii care putea contribui la sporirea investițiilor în localitățile rurale din RM

Sursa: elaborată de autor în baza chestionarului

Se poate afirma că rezultatele de până acum arată că APL implicate în studiul realizat nu au în marea lor majoritate decât cunoștințe sumare, superficiale sau chiar inexacte despre atragerea investițiilor în localitate

In completarea acestor constatări vine necesitatea elaborării unor recomandări în vederea atragerii investițiilor în localitate. Peste jumătate dintre respondenți consideră că Promovarea imaginii pozitive a localității ar contribui la atragerea investițiilor.

Pentru a analiza impedimentele care apar în managementul proiectelor de investiții, autorul a analizat și sondajele realizate de Institutul pentru Dezvoltarea și Inițiative Sociale “Viitorul”. [ 153] În tabelul de mai jos în care se că co-finanțarea rămâne cel mai semnificativ impediment.

Tabelul 3.2.1. Problemele APL în privința cofinanțării proiectelor aprobate

Sursa: [IDIS]

În urma, sondajului efectuat pentru această cercetare, se poate constata că majoritatea APL nu au experiență de cooperare inter-municipală sau între comunitățile nu fac parte dintr-un consorțiu, care ar putea implementa un proiect comun. Atunci când este vorba de cele mai prioritare domenii: alimentarea cu apă, colectarea și gestionarea deșeurilor și reabilitarea infrastructurii drumurilor, este nevoie de surse externe de finanțare. Astfel, aceste trei domenii de intervenție sunt cele mai sensibile din punct de vedere al economiilor de scară și de aceea cu cât mai mulți beneficiari, cu atât sunt mai mici costurile de funcționare. Așa dar, creșterea capacității de cooperare inter-comunală prin susținerea proiectelor regionale elaborate în comun de mai multe APL este domeniul critic pentru intervenții în scopul facilitării eficiente a cooperării între APL.

Un alt impediment în managementul proiectelor este numărul limitat de personal disponibil din cadrul APL. Deoarece atât resursele financiare și cele umane sunt limitate , capacitatea APL de a elabora propuneri de proiecte, precum și pentru capacitatea lor de a le implementa este foarte redusă. Sau în cele mai multe cazuri, resursele umane au o experiență limitată în elaborarea propunerilor de proiecte cu luarea în considerație a economiilor de scară (de exemplu, cooperarea cu alte APL). În urma analizei mai multor studii efectuate se constată faptul că în foarte rar primăria are un angajat care se ocupă anume de elaborarea propunerilor de proiecte, în timp ce în alte cazuri un angajat existent cumulează funcția sa principală cu această sarcină. Cu toate că multe APL pot utiliza fonduri extrabugetare, în scopul de a angaja personalul care lucrează pe elaborarea propunerilor de proiect și probleme de integrare europeană, cele mai multe nu își pot permite acest lucru.

Lipsa cunoștințelor de limba engleză, care, în cele mai multe cazuri este limbă obligatorie pentru propuneri de proiecte și documentele suplimentare la fel este un obstacol în managementul proiectului. Acest lucru mărește timpul necesar pentru a elabora o propunere și diminuează în mod semnificativ calitatea sa, pentru că autoritățile locale nu sunt capabile să verifice traducerile oferite de agenții specializate.

Astfel, lipsa de personal calificat urmată de insuciența competențelor de limbă engleză Așa cum se lipsa de personal calificat reprezintă principalele obstacole în implementarea proiectelor europene.

La polul opus este sondajul efectuat în România, în peste 3000 de primării, care arată o legătură directă între disponibilitatea resurselor umane, specializate în accesarea fondurilor UE, și rata de succes în finanțarea propunerilor de proiect înaintate. 76% din valoarea totală a finanțării de proiecte aprobate pentru primării a fost obținută de către autoritățile locale care au personalul specializat. [106, p. 37]

În opinia autorului obstacole pentru implementarea proiectelor se întâlnesc și la capitolele: perioada lungă de implementare, birocrație, lipsa inițiativei din partea populației.

Cele mai multe direcții în cadrul administrației raionale sunt tratate ca subdiviziuni subordonate ministerelor respective. Aproape toate raioanele au propriile strategii de dezvoltare, aprobate de către consiliile raionale, deși nu există un proces adecvat de monitorizare și evaluare a implementării lor astfel, încât, administrația raionului are instrumente și competente limitate în ceea ce privește atragerea investițiilor.

3.3.Prognozarea dezvoltării spațiului rural prin prisma managementului proiectelor de investiții

Literatura de specialitate ne oferă o mare varietate de surse care contribuie la generarea ideilor noi de investiții. Ele pot fi grupate în două mari categorii:

Macroeconomice, dintre care specializăm următoarele:

Tendințele demografice care pot fi desprinse din studiul în dinamică a segmentelor populației după vârstă, sex, educație etc.

Tendințele sociale dintre care cele mai importante sunt modificarea structurii familiei, schimbarea preferințelor religioase, creșterea interesului pentru mediul înconjurător.

Tendințele tehnologice. Schimbările ce au loc în tehnologii pot acționa asupra produselor și serviciilor, pot influența comportamentul consumatorului și în final pot genera idei noi de investiții. Așa, spre exemplu, miniaturizarea calculatoarelor, ca rezultat al noilor tehnologii, schimbă considerabil investițiile. Apariția telefoniei mobile schimbă substanțial sistemul de relații între agenții economici și raportul investițiilor.

Microeconomice, dintre care nominalizăm:

Experiența precedentă în muncă este cea mai obișnuită sursă de idei pentru investiții, deoarece cel ce are experiență cunoaște deja furnizorii, clienții și alte caracteristici specifice afacerii în care se intenționează a investi.

Vocații și pasiuni sunt alternative demne de luat în calcul, deși în afaceri pot duce la eșec. Evident, întreprinzătorul pasionat va investi într-un domeniu pe care îl cunoaște bine.

Contacte sociale care de cele mai multe ori derivă și se dezvoltă din relațiile de serviciu. Participarea la întruniri, târguri, expoziții etc. se poate solda cu apariția unor noi idei de investiții.

Idei de investiții mai pot fi obținute și din alte surse. Prietenii, rudele, cunoștințele uneori au idei valoroase pe care nu doresc sau nu pot să le materializeze și le oferă cu generozitate celor interesați. Chiar și observările personale directe pot deveni o sursă de inspirație pentru investiții.

Idei noi se mai pot obține și prin folosirea metodei brainstorming. Una dintre cele mai valoroase surse de idei este Internetul. Extrem de important și responsabil este selectarea domeniului în care se va investi.

Domeniile în care se va investi în mediul rural sunt diverse:

1. Ramura sectorului agroalimentar: pomicultura, viticultura, creșterea animalelor, industria prelucrătoare, turismul rural, educația celor antrenați în agricultură etc.;

2. Ramura industriei din mediul rural: prelucrarea fructelor, legumelor, strugurilor, grâului, porumbului, nutrețurilor, carnei, laptelui etc și/sau producerea mezelurilor, untului, brânzeturilor, băuturilor răcoritoare, băuturilor alcoolice și altor produse;

3. Prestarea serviciilor: organizarea transportării producției, păstrarea bunurilor, comerțul produselor alimentare, organizarea realizării unor funcții (planificare, marketing etc.) consultanță în tehnologie, contabilitate, analiză și alte servicii.

Evident, orice idee trebuie verificată. O condiție obligatorie a oamenilor ce doresc să investească este de a evalua posibilele idei pentru a identificarea oportunitatea investițiilor.

Provenit din filiera franceza cuvântul evaluation înseamnă măsurare, apreciere, notare, cântărire, examinare. Evaluarea este necesară pentru orice fel de activitate, cu atât mai mult în investiții.

Evaluarea ideii cu privire la investiții are menirea de a coraporta idea cu realitatea rezultatelor obținute de la implementarea ei; posibilitățile reale, resursele și mijloacele prezente la necesități și dorințe; rezultatele preconizate la niște criterii de referință / standarde.

La rândul său, idea se cere a fi evaluată din cel puțin două motive:

Evaluarea obiectivă reduce probabilitatea ca decizia de inițierea unor investiții să se bazeze doar pe intuiție.

Investitorii sunt, de regulă, foarte atenți și dintre sutele de afaceri cu care se confruntă aleg doar câteva, de regulă dintre cele mai prospere. Având o vastă experiență, ei au și un “simț” deosebit al afacerilor. Întreprinzătorul prin evaluare trebuie să-l convingă pe investitor că afacerea este profitabilă.

Totodată, Evaluarea oportunității investițiilor poate fi realizată pornind de la anumite criterii generale printre care cele mai importante sunt:

Durata ciclului de viață a afacerii în care se investește. Prin acest criteriu se evaluează perioada de timp în care investițiile se răscumpără;

Gradul de compatibilitate cu posibilele mutații tehnologice și comerciale. Prin acest criteriu se evaluează durata exploatării utilajului tehnologic și posibilitățile reutilării, cât și accesul la piața acestora;

Mărimea pieței și probabilitatea succesului comercial. În primul rând, piața unui produs sau serviciu trebuie să fie suficient de mare pentru a fi atractivă. În al doilea rând, mărimea pieței influențează nivelul investițiilor și sigur că investitorii preferă piețele imense. De reținut, însă, că piețele mari atrag concurenți puternici;

Nivelul de protecție față de concurenți. Pentru ca o idee de investiții să devină viabilă ea trebuie protejată de concurență. Cel mai sigur idea poate fi protejată prin patente, mărci etc.

Gradul de risc care depinde de nivelul capitalului cerut pentru investiție, ciclul de viață a produsului sau serviciului, gradul de noutate a produsului, gradul de imitare a acestuia etc.

Procesul de evaluare a ideii de investiții cuprinde două faze: evaluarea informală și evaluarea formală.

a. Evaluarea informală are ca scop formarea unei imagini generale privind ideea de investiții. Este un mijloc rapid de determinare a gradului de atenție pe care idea îl merită. Dacă după evaluarea informală s-a ajuns la concluzia că idea de afaceri este viabilă, oportună, atunci se cere să se realizeze și o evaluare formală.

b. Evaluarea formală, denumită și studiu de fezabilitate include următoarele componente:

– Descrierea generală a ideii de investiții. Se precizează clar motivele pentru care întreprinzătorul va investi. Pentru ca studiul să fie mai convingător se recomandă să se prezinte și părerea a consumatorilor.

– Descrierea produsului sau a serviciului în care se investește. Atât pentru stadiul de elaborare, cât și pentru stadiul de realizare a ideii se cere a caracteriza punctele tari și cele slabe.

– Evaluarea preliminară a ideilor cu privire la investiției. Are menirea de a elimina acele idei de investiții care pot provoca dificultăți pe piață. Ea trebuie să abordeze mărimea și tendințele pieței, cota afacerii pe piață, tacticile de marketing etc.

c.Evaluarea financiară, este cel mai important component al studiului de fezabilitate. Evaluarea financiară constituie cheia selectării ideilor de investiții și poate fi efectuată după cum urmează:

– se estimează probabilitatea de succes tehnic – Rth,, probabilitatea de succes comercial – Rc; rata internă de rentabilitate – a și durata – t de recuperare a investițiilor avansate, utilizându-se ecuațiile

(1) unde (2); sau (3)

V – reprezintă rata anuală medie a fluxului de numerar și I – fluxul anual mediu de numerar (profitul plus costurile cu amortizarea), respectiv investițiile necesare pentru realizarea proiectelor de inovare, iar i și j – variante de inovare;

– se clasifică ideile novatoare în funcție de ordine ținându-se cont de restricțiile

a > an t ≤ – a

în care an reprezintă rata actualizării sau decontului (rata marginală a profitului pe piețele de capital);

– se rețin ideile novatoare cu cea mai ridicată rată internă de rentabilitate și cu cea mai scăzută durată de recuperare a investițiilor necesare pentru realizarea acestora.

În limitele previziunilor, cu același scop, pentru perioade mai scurte se elaborează planul investițiilor.

Previzionarea privind investițiile în mediul rural

Managementul, inclusiv și cel al investițiilor în mediul rural înseamnă mai întâi „a prevedea și a planifica”. Funcția de a prevedea și a planifica este funcția principală a managementului – una care preceda și care constituie baza pentru funcțiile de organizare, influențare și control.

Previziunea, este procesul de identificare a tendințelor existente, de prefigurare a proceselor și fenomenelor ce vor avea loc, stabilirea obiectivelor de realizat în viitor și resursele pentru realizarea acestora.

Previziunea în managementul investițiilor în mediul rural exprimă politica autorităților publice și/sau a celor antreprenoriale orientată spre găsirea celei mai eficiente modalități de acumulare și distribuire a resurselor investiționale. Rezultatele previziunii, după orizontul de timp, gradul de detaliere și obligativitatea îndeplinirii sunt: prognozele, planurile și proiectele.

Prognoza reprezintă evaluarea efectuată pe bază științifică a evoluției viitoare a componentelor cantitative și calitative ale unui domeniu de activitate (în cazul nostru al investițiilor), pentru o perioadă delimitată de orizontul de timp ales.

Prognoza evidențiază tendințele dezvoltării și prezintă variante posibile de evoluție, motiv pentru care este, în primul rând, un instrument de investigare și cunoaștere, de prefigurare a viitorului.

Orizontul de timp poate fi ales convențional sau poate diferi în raport cu domeniul stabilit. De exemplu, prognozele demografice se elaborează, de regulă, pentru un orizont echivalent cu durata de viață a unei generații, prognozele investiționale – pentru orizonturi diferite în funcție de rezervele cunoscute de materii prime, de schimbările previzibile în știință și tehnologie, de durata de reînnoire a capitalului fix etc.

Trebuie menționat că prevederile inițiale ale prognozei se modifică pe măsura înaintării spre orizontul de timp pentru care a fost stabilită. Gradul de siguranță a prognozei se exprimă cu ajutorul unor indicatori cum sunt: abaterea medie, abaterea medie pătratică, coeficientul de determinare etc.

Metode și tehnici previzionale

Metodele previzionale se împart în fundamentale, instrumentale, elementare, intuitive

A. Metode fundamentale:

1. Analiza și sinteza.

Analiza este operația de desfacere mentală a obiectului sau procesului studiat în părțile lui componente, în vederea determinării proprietăților esențiale ale acestora.

Analiza presupune folosirea largă a abstractizării științifice, efectuarea, în anumite cazuri, a analizei prin experimente.

Sinteza constă în recompunerea ansamblului din elementele sale constitutive analizate, obținându-se expresii cantitative agregate și generalizându-se aspecte particulare ale realității, în urma unui proces de cunoaștere care înaintează de la simplu la complex.

Analiza și sinteza ca operații ale gândirii trebuie distinse de analiza și sinteza ca operații senzorial-perceptive; la nivel senzorial, analiza ia forma distingerii și diferențierii, iar sinteza apare în cunoașterea senzorială sub forma modificării configurației, structurii, formei elementelor senzoriale.

Între analiză și sinteză nu există o ruptură ci ele se presupun reciproc, trecând chiar una în alta. ,,Reciprocitatea relației dintre analiză și sinteză, pe tot parcursul procesului de gândire este condiționată de faptul că oricât de sintetică ar fi caracterizarea noțională a unui fenomen, ea reprezintă totuși produsul analizei realității și abstragerii de la o serie de laturi ale ei. De asemenea, oricât de departe ar ajunge analiza în cursul formării unei noțiuni, aceasta din urmă conține totuși legătura necesară (sinteza) dintre laturile esențiale ale fenomenelor, și cu atât mai departe este împinsă analiza, cu atât mai largă este sinteza care realizează generalizarea implicată în noțiune”. [109]

2. Abordarea sistemică – constituie o metodă de cunoaștere a fenomenelor și proceselor în conexiune cu mediul de existență al acestora.

Organizația reprezintă un sistem socio-economic, dinamic, complex, probabilistic, deschis, stabil, auto-reglabil și auto-organizabil.

Mediu P

I E

Resurse Produse

C Mediu

Notă: P = parametri interni sau externi impuși sistemului

C = criterii de evaluare a funcționării sistemului (costuri, termene, profit etc.)

Figura 3.3.1. Sistem economic deschis

Spațiu rural este un sistem aflat în relație cu mediul de acțiune din care primește materii prime, materiale, utilaje, energie, forță de muncă, capital, informații și căruia îi restituie produse, lucrări, servicii, capital, informații.

Mediul rural este capabil să-și autoregleze activitatea, în acest sens cuprinzând două categorii de funcții:

funcțiile efectorii (E), ce realizează procesul fizic de transformare a intrărilor în ieșiri și al căror ansamblu formează subsistemul condus;

funcții de dirijare (D) – care formează sistemul conducător și care constau în fixarea programelor de acțiune a funcțiilor efectorii, urmăresc realizarea acestor programe, fixarea corecțiilor necesare.

B. Metode instrumentale

1. Normarea – constă în stabilirea unor parametri de comandă – norme, normative, cu ajutorul cărora se urmărește obținerea unor consumuri raționale de efort social cu efecte optime. Normele și normativele îndeplinesc funcțiile de:

– instrumente de calcul previzional;

– fundamentare a planului;

– stimulare a organizațiilor și salariaților;

– control al eficienței.

Norma = mărime prestabilită, exprimată de regulă în unități fizice, care precizează, pentru anumite condiții date, limitele minime sau maxime ale utilizării resurselor în vederea obținerii unei unități de efect util.

Normele pot fi: de muncă, de consum, de calitate a produselor, de folosire a capitalului fix, etc.

Normativul = mărime prestabilită care, folosind îndeosebi expresii valorice sau calcule, determină, cu un grad superior de generalizare, niveluri optime de desfășurare a activității.

2. Balanțele previzionale care urmăresc asigurarea stării de proporționalitate între diferite componente ale activității economice, prin determinarea și corelarea dinamică a resurselor cu necesitățile, în condițiile valorificării superioare a resurselor și a încadrării cerințelor în limite la care pot fi satisfăcute. În previziune balanțele previzionale utilizate sunt cele materiale, valorice și de forță de muncă.

3. Modelarea economică-matematică asigură cunoașterea realității cu ajutorul unor modele, adică a unor reprezentări schematice abstracte a fenomenelor și proceselor studiate sub formă de sisteme analitice.

Modelul economico-matematic reprezintă o reflectare simplificată a realității, bazată pe relații cantitative, cu ajutorul căreia se studiază comportarea sistemului real pe care îl reprezintă prin analogie.

Principalele tipuri de modele folosite în previziune sunt:

modele de creștere economică;

modele inter-ramuri (modele input-output sau BLR- balanța legăturilor dintre ramuri)

modele de optimizare a utilizării unor resurse;

modele bazate pe funcții de producție.

C. Metode elementare

1. Extrapolarea – reprezintă prelungirea în viitor a evoluției constatate în trecut, lucru care se poate realiza prin două categorii de funcții:

o funcție de timp, prin prelungirea tendinței cu ajutorul ritmurilor medii și a luării în considerare a evoluției sporului absolut:

y = f(t); t = 1,2, …, T (ani)

T – orizontul previziunii

o funcție de evoluție a unei variabile sau mai multor variabile independente aflate în relație cu dinamica variabilei dependente care face obiectul previziunii:

y = f(xi); xi = variabile independente

Funcțiile ce pot fi folosite pentru stabilirea trendului sau a corelației simple dintre două variabile la nivelul orizontului previziunii sunt cele liniare, exponențiale, logistice și cele care exprimă corelații multiple.

2. Interpolarea – constă în stabilirea mărimilor intermediare între două variabile date, și anume nivelul anului de bază și cel prevăzut pentru anul final al perioadei de prognoză sau de plan.

Interpolarea se poate realiza pe două căi:

a) cu ajutorul rației medii anuale:

r =

xT = x0 + r·n0T

xT – variabilă exogenă pentru anul final

x0 – variabilă din anul de bază

n0T – numărul de ani dintre anul de bază și cel final

b) cu ajutorul ritmurilor medii, când se stabilește ritmul mediu anual dintre anul de bază și cel final și se aplică din aproape în aproape la valorile absolute.

3. Anchetele statistice – constau în consultarea unor colectivități umane de către persoane specializate, folosindu-se fie întrebări directe, fie chestionare distribuite subiecților.

Anchetele sunt în general selective, întrucât se realizează prin sondaje, adică prin selecționarea unui eșantion reprezentativ de persoane.

Metoda este folosită pentru identificarea opiniilor privind problemele importante, pe baza lor putându-se previziona: preferințele populației pentru diferite mărfuri și servicii, evoluția unor fenomene demografice etc. care, în esență, pot contribui la plasarea eficientă a investițiilor.

4. Comparațiile internaționale – constau în alegerea țărilor de referință cu care se vor face comparații și care să prezinte condiții comparabile, în selectarea fenomenelor și proceselor care au avut loc în trecut.

Metode intuitive.

În categoria metodelor intuitive se cuprind instrumentele tipice de stimulare și valorificare a creativității: metoda Brainstorming, metoda Delphi, metoda scenariilor etc.

Orice previziune pleacă de la identificarea ideilor.

Planificarea investițiilor în mediul rural

Planul, potrivit autorilor compendiului de macroeconomie [30, p.291], reprezintă „ansamblu de previziuni și obiective economice pentru realizarea cărora sunt asociate, într-o structură coerentă, mijloace determinate”

A planifica înseamnă a elabora în formă scrisă, în baza unei metodologii bine precizate, un document cu caracter imperativ prin care se concretizează prevederile politicii și strategiei în ansamblu sau pe diferite componente sub formă de indicatori cantitativi și calitativi, termenele în care aceștia trebuie realizați, resursele ce se cer alocate pentru îndeplinirea lor, sarcinile concrete și responsabilii, măsurile ce vor fi aplicate pentru realizarea planului, modul de control al îndeplinirii prevederilor la toate nivelurile ierarhice.

Planificarea investițiilor în mediul rural reprezintă acțiunea de stabilire a obiectivelor, de estimare a necesarului de resurse investiționale, de fixare a modalităților de asigurare a resurselor necesare și a termenilor de recuperare a resurselor investite.

Planificarea eficientă a investițiilor în mediul rural este chemat să adopte acele cursuri de acțiune care diminuează riscurile și sporesc gradul de valorificare a avantajelor concurențiale ale investițiilor.

Punctul principal de plecare în elaborarea unui plan de investiții trebuie să fie „Pot face”. Un alt punct esențial este selectarea informației necesare pentru elaborarea planului de investiții: datele referitoare la structura sferei de activitate, strategii de produs, fondurile existente, costurile materialelor necesare, flux de numerar, strategii de preț, costuri etc.

Planul investițiilor în mediul rural indică potențialul spasțiului rural (la nivel național, teritorial sau a satului), necesarul resurselor investiționale, termenele de recuperare a investițiilor, demonstrează viabilitatea financiară a sectorului în care se investește. El este baza evaluării oportunității de a investi și necesită a fi alcătuit foarte bine.

La elaborarea planului investițiilor în mediul rural se cere creativitate în mod special pentru a obține resursele financiare necesare ce ar asigura relansarea și/sau dezvoltarea fructuoasă a spațiului rural.

Elementele de bază reflectate în planul investițiilor:

situația veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor financiare, care sunt prezentate prin următorii indicatori: valoarea vânzărilor, costul produselor vândute, profitul brut, cheltuieli de distribuție și general-administrative, profitul impozabil, impozitul pe profit;

structura repartizării profitului;

bilanțul care reprezintă o imagine statică a patrimoniului companiei la un moment dat;

fluxul de venituri, care mai este denumit și fluxul de numerar, prin care se poate stabili când este necesar de apela la credit sau la alte surse de finanțare a investițiilor;

se indică tendința colectărilor din vânzările efectuate;

se arată pragul de rentabilitate;

se arată costul și cheltuielile care contribuie la formarea costului;

numerarul maxim care va fi obținut, când și cât de repede vor fi plătiți debitorii.

Etapele procesului de planificare a investițiilor în mediul rural:

Precizarea obiectivelor spațiului rural

Întrucât planificarea se va focaliza asupra unui nivel anumit nivel al mediului rural fie național, fie teritorial, fie a localității rurale se cere precizarea clară a obiectivelor specifice nivelului în care urmează să aibă loc investițiile pentru a conștientiza oportunitatea, dimensiunea, termenele investițiilor.

Enumerarea modalităților și alternativelor de alocare a investițiilor

După ce au fost stabilite precis obiectivele se cere a fi enumerate cele mai importante variante posibile de alocare a investițiilor pentru a îndeplini obiectivele.

Stabilirea premiselor pe care se va baza fiecare alternativă

Dacă, spre exemplu, va fi stabilit ca obiectiv creșterea profitului, pot fi cel puțin două alternative: (a). creșterea vânzărilor producției agroalimentare sau (b). producerea și vânzarea unui produs complet nou. Alternativa (a) se bazează pe premisa că producția agroalimentară poate obține o cotă mai mare pe piața existentă. Alternativa (b) se bazează pe premisa că un produs nou va câștiga o cotă semnificativă din noua piață. Evident, se cere a prezenta toate premisele pentru fiecare variantă pentru a o selecta pe cea ce va asigura îndeplinirea eficientă și eficace a obiectivelor.

Alegerea celei mai bune alternative pentru îndeplinirea obiectivelor

Evaluarea alternativelor trebuie să cuprindă evaluarea premiselor pe care acestea se bazează. Unele premise pot fi lipsite de rațiune și, prin urmare, acestea se cere a fi excluse ce va ajuta să se stabilească alternativa care va contribui la îndeplinirea obiectivelor.

Conceperea planului pentru a pune în aplicare alternativa aleasă

După ce a fost aleasă alternativa se elaborează planul investițiilor în sectorul agroalimentar.

Transformarea planului investițiilor în mediul rural

Planul elaborat se implementează prin stabilirea etapelor, persoanelor responsabile etc.

Un sistem de planificare eficient trebuie să răspundă câtorva cerințe:

planificarea trebuie organizată (responsabili, termene etc.);

obiectivele, premisele, strategiile și politicile trebuie comunicate clar, fără ambiguități;

investitorul și managerii sectorului agroalimentar trebuie să participe la acțiunile de planificare;

planul acceptă schimbări impuse atât de mediul intern și extern în cadrul căruia va fi aplicat.

Planul se materializează în unul sau mai multe proiecte de investiții în mediul rural. (Anexa8 )

Autorul este de acord cu metodele de planificare enumerate de către Toader Cosmina-Simona [108] , potrivit cărora se identifică 4 metode:

1.Parcurgerea celor șapte etape în planificarea unei acțiuni. În cazul utilizării acestei metode trebuie să ținem cont de următoarele etape:

Diagnosticarea-atunci când se parcurge această etapă trebuie găsite răspunsuri la următoarele întrebări: Care sunt problemele?, Care sunt cauzele fundamentale ale fiecărei probleme?

Fixarea obiectivelor pentru o anumită perioadă. Ce urmărim în săptămâna, luna aceasta?

Organizarea unei ședințe de brainstorming pentru găsirea soluțiilor. Care sunt căile posibile pentru atingerea obiectivelor formulate?

Cântărirea obiectivelor. Care sunt avantajele și dezavantajele fiecărei propuneri?

Adoptarea deciziilor.

Stabilirea sarcinilor care rezultă din planificare (Cine, ce, când, unde, cum va face?)

Evaluarea (Când și de către cine va fi evaluat planul de acțiune?)

Răspunderea la întrebări este o altă metodă utilizată în procesul de planificare și constă în răspunsuri obținute la următoarele întrebări:

Descrierea problemei. Ce este rău și nu funcționează? Când și unde a apărut problema? Cât de gravă este problema? Care este impactul asupra desfășurării problemei?

Definirea scopului. Care este rezultatul soluționării problemei? Care sunt limitele inițiativei? Ce constrângeri există asupra echipei?

Stabilirea obiectivelor. Ce dorește echipa să obțină? Cum va fi măsurat succesul echipei? Care sunt indicatorii? Care sunt rezultatele?

Descrierea activităților. Ce trebuie de făcut pentru atingerea obiectivelor? Ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acțiuni?

Specificarea rolurilor și responsabilităților. Cine este responsabil de realizarea fiecărei activități? De către cine poate fi tras la răspundere și pentru ce? Cine este liderul echipei? Cum își vor coordona eforturile membrii echipei?

Evaluarea resurselor necesare. Ce fel de resurse (financiare, umane, informaționale, de timp) sunt necesare pentru realizarea fiecărei activități? Este nevoie de anumite persoane? Cine va furniza resursele necesare?

Stabilirea programului de lucru. Care sunt activitățile cheile ale planului? Care sunt datele de începere și terminare a activității?

Determinarea forțelor pro și contra implementării proiectului. Care sunt constrângerile planului? Care sunt constrângerile care pot fi ameliorate? Care sunt constrângerile care pot fi eliminate?

Pregătirea planului de comunicare. Cine mai trebuie să aibă cunoștință despre proiect? Care sunt informațiile care trebuie oferite acelor persoane? Cine va oferi informațiile?

Diagrama Gantt, elaborată de către inginerul și sociologul de origine americană Henry L. Gantt în anul 1917, este un instrument de planificare des utilizat în managementul proiectelor care oferă o ilustrare grafică de acțiune al unui proiect. Ea se reprezintă sub forma unei matrice, în care pe linia orizontală este trecută perioada de timp în care se desfășoară proiectul (zile, săptămâni, luni), iar pe linia verticală sunt trecute activitățile din cadrul proiectului. În diagramă sunt indicate momentele e începere și finalizare pentru fiecare activitate din cadrul proiectului.

Diagrama Gant a proiectului Îmbunătățirea serviciilor gestionării deșeurilor menajere solide

Metoda drumului critic (CPM- Critical Path Method) este o metodă deterministă des utilizată în proiectele de construcții. Metoda drumului critic folosește graficele rețea prin intermediul cărora oferă o imagine clară a proiectului, fiind astfel posibilă determinarea duratei totale de realizare a proiectului.

În opinia autorului, alături de metodele prezentate mai sus în managementul proiectelor trebuie să se folosească următoarele metode de planificare: metoda PERT și metoda cadrului logic.

Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique) abordează problema planificării proiectelor din punct de vedere probabilistic, utilizând trei variante de timp asociate fiecărei activități: optimistă, pesimistă și probabilă. Metoda PERT consideră duratele activităților ca variabile aleatoare caracterizate prin media și dispersia lor. Această metodă este utilizată atît în cadrul proiectelor mari și mijlocii, cât și mici.

Metoda cadrului logic sintetizează într-un format standard ce urmărește să realizeze proiectul, cum, care sunt elementele care concură la obținerea succesului proiectului, care sunt metodele prin care se monitorizează și cuantifică evoluția proiectului și eventualele riscuri ce pot apărea.

3.4. Concluzii la capitolul 3

1. Spațiului rural i se atribuie următoarele funcții funcții:

a. economică, care include valorificarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea unui sistem eficient de producție agricolă, promovarea turismului și ale altor servicii;

b. ecologică, care constă în ocrotirea bazelor naturale ale vieții sănătoase (pământ, aer, apă), păstrarea diversității și a caracterului specific al peisajului, păstrarea sistemelor biologice;

c. socio-culturală, care se referă la conservarea valorilor tradiționale comunitare și culturale legate de modul de viață rural, păstrarea valorilor întruchipate în comunitățile rurale.

Dezvoltarea mediului rural necesită în primul rând mobilizarea capitalului natural.

2. Activitatea omului creează masa bunurilor este valabilă și pentru omul de la sat care, prin muncă, de-a lungul timpului a modelat spațiul rural în funcție de nevoi și o aplica pentru a realiza scopul ce „constă în apărarea socială și economică a țăranului” și a contribui la dezvoltarea spațiului rural. Mai mult de jumătate din populația țării o constituie locuitorii mediului rural – 57,1%.

3. Agricultura pentru R. Moldova a fost și rămâne cea mai prezentă activitate economică în spațiul rural chiar dacă contribuția agriculturii la formarea produsului intern brut se reduce de la 36.14% în 1990 (tabelul 3.6.) la 15.23% în anul 2014. Mutațiile ce au avut loc în structura producției agricole indică tendința de a micșora ponderea culturilor intensive cum ar fi struguri, fructe, legume, tutun etc. și creșterea ponderii produselor ce necesită volum mic de capital cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui și altele.

5. Internaționalizarea vieții economice și sociale, impulsionarea procesului de integrare și cooperare internațională, dezvoltarea rapidă a sistemului de afaceri și serviciilor influențează turismul, inclusiv cel rural, în scopuri de afaceri și motive profesionale cum ar fi instalarea de echipamente, inspecții tehnologice, participarea la reuniuni a oamenilor de afaceri, conferințe profesionale, târguri și expoziții, vânzări, cumpărări și alte activități în domeniul afacerilor. Dezvoltarea socială și culturală a mediului rural, conform Concepției reformei agrare și a dezvoltării social–economice a satului, se „realizează pe calea dezvoltării accelerate a sferei sociale a satului, îmbunătățirii condițiilor de muncă, a vieții materiale și spirituale a populației rurale”. Nucleul structurii sociale la sate, după cum se menționează în aceiași concepție, este familia și deloc întâmplător a fixat că „se elaborează un sistem de măsuri în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă și de trai ale familiei țărănești.

6. Moldova are un sistem al administrației publice locale extrem de fragmentat, care constă din circa 5 municipii. Al doilea nivel cuprinde 32 de raioane, care sunt, de asemenea, mici, în comparație cu media UE. Capacitatea autorităților locale de a îndeplini sarcini legate de integrarea europeană sunt în mod semnificativ subminate de nivelurile foarte scăzute de descentralizare fiscală și financiară, precum și de o concentrare enormă a activității economice în capitală. Întrucât majoritatea administrațiilor locale dispun de resurse financiare limitate pentru a stimula dezvoltarea durabilă, o sursă importantă pentru facilitarea dezvoltării la nivel local sunt proiectele de investiții susținute de donatori, UE fiind cel mai mare dintre ei.

7. Lipsa unui management autonom sistematic și robust al finanțelor locale reduce în mod inevitabil capacitatea autorităților locale și regionale de a-și asuma responsabilitatea deplină pentru gestionarea fondurilor europene, care necesită capacități administrative și de planificare adecvate și fonduri suficiente pentru a acoperi contribuția financiară locală; identificarea soluțiilor pentru problemele comune prin intermediul cooperării regionale și transfrontaliere între autoritățile locale și regionale din UE și Republica Moldova rămâne ar putea fi un obiectiv strategic în Strategia de Atragere a Investițiilor

8. Autoritățile locale și regionale din Moldova nu sunt în mod oficial consultate și implicate în negocierile privind noul Acord de Asociere între Republica Moldova și UE. Astfel, administrațiile locale cu un buget mic, în comparație cu numărul de locuitori, nu au întreaga gamă de instrumente necesare pentru elaborarea cererilor pentru proiectele finanțate de UE în domeniul investițiilor .

10. În pofida eforturilor importante întreprinse, majoritatea APL nu dispun de o strategie de atragere a investițiilor, dar necitând la aceasta sunt deschise spre investitori, ceea ce constituie un motiv deja foarte important a investiției în localitate. La fel și costurile scăzute ale forței de muncă se prezintă a fi cel mai important motiv pentru investitori.

11. Sursele de informare a locuitorilor în ceea ce priveste privește informația cu privire la proiectele de investiții sunt doar prin intermediul panourilor informative.

12. Însărcinarea unei persoane cu atribuții în ceea ce privește scrierea proiectelor constituie o misiune pe care o are de îndeplinit cât mai repede posibil, contactând în primul rând o persoană care are cunoștințe în acest domeniu . Este foarte important de ținut cont de Strategia Națională de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016 – 2020 . Un lucru important în strategia localității ține de domeniile prioritare din localitate în care se pot face investiții

13. Creșterea scăzută a puterii de cumpărare medie la nivel european se datorează în principal efectelor cursului de schimb și stagnării ratelor de creștere în unele dintre cele mai mari țări. Cu toate acestea, multe țări au rate de creștere de peste 5 %, inclusiv Islanda, Bulgaria, România, Estonia, Cehia, Bosnia-Herțegovina, Croația, Malta, Slovacia, Luxemburg și Letonia, se menționează în concluziile studiului GfK.

14. Potențialul de dezvoltare al unei regiuni este cu atât mai mare cu cât acea regiune dispune de o infrastructură de transport mai dezvoltată. Fără îndoială, infrastructura de transport se numără printre factorii cei mai importanți ai competitivității economice naționale sau regionale, alături de regimul fiscal, de infrastructura tehnologică și de cercetare sau de nivelul de pregătirea forței de muncă.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În opinia autorului, în primul rând este necesar de elaborat și aprobat o strategie pentru atragerea investițiilor de către fiecare APL, în conformitate cu viziunea pe termen lung a Guvernului (Moldova 2020).

Dezvoltarea unui climat de investiții atractiv și stabil prin abordarea condițiilor instituționale, juridice, fiscale și de alt tip sunt recomandate APL, care ar trebui să creeze condiții favorabile pentru atragerea ISD cel puțin asemănătoare celor existente în România, Slovacia, Ungaria, Polonia.

Din cauza lipsei de finanțe, dezvoltarea socio-economică și asigurarea unor servicii publice calitative în colectivitățile locale sunt foarte reduse.

Potențial uman, statele de personal actuale, din cadrul APL din Republica Moldova nu corespund domeniilor proprii de competentă și multiplelor responsabilități prevăzute de legislația specială în vigoare. Numărul mare de competențe și responsabilități ale APL de o importantă majoră, nu au acoperire cu funcții și specialiști, ceea ce diminuează calitatea procesului decizional local și reduce capacitățile APL de a se implica în soluționarea problemelor sociale și economice (de exemplu, din cadrul primărilor lipsesc de regulă specialiști pe atragerea de investiții

Dreptul administrației locale la autoorganizare este limitat. În prezent, APL nu pot să-și modeleze structurile și statele de personal în conformitate cu domeniile proprii de competențe și necesitățile care rezultă din specificul colectivităților locale pe care le administrează.

Cadrul legal ce reglementează competențele APL în mai multe domenii este depășit și necorelat cu sistemul actual al administrație publice locale și în multe cazuri nu face o delimitare clară între competențele APL și APC, creând confuzii și nesiguranță. În cea mai mare parte, aceasta se referă la astfel de domenii precum: educație, protecție socială, sănătate, administrarea patrimoniului local etc.

În prezent, autoritățile din R. Moldova au capacități limitate, în ceea ce privește fonduri disponibile, familiaritatea cu cerințele pentru candidați și implementarea rezultatelor, pentru a putea participa în programele și inițiativele UE. Mai mult ca atât, capacitatea actuală a APL și APC, în ceea ce tine de analiză de politici bazată pe probe, este limitată. De aceea, pe de o parte, datorită resurselor limitate, Moldova are nevoie de o analiză de impact pentru toate reformele legate UE, si, pe de altă parte, capacitățile pentru implementarea unei astfel de analize sunt limitate și trebuie să fie consolidate.

Crearea rapidă a unei instituții de coordonare, responsabile pentru implementarea internă a reformelor legate de integrare în UE, trebuie să asigure că integrarea europeană se transformă într-un proces cu adevărat intern și coordonarea este însoțită și de activități specializate de analiză și planificare. În acest context, formatul Unităților de Integrare Europeană în cadrul ministerelor de resort trebuie reformat, deoarece acesta are anumite limitări și nu este întotdeauna legat direct de reformele UE. Funcționarea acestor unități trebuie să aibă un rol mai direct în facilitarea reformelor legate de UE, care sunt implementate de ministere în cadrul cărora acestea activează, în domeniile de comunicare, elaborare de politici, M&E și planificare, și este instrumentală și pentru funcționarea autorității centrale de coordonare în domeniul integrării europene.

Cadrul existent de diferite documente strategice și de planificare creează dificultăți în alocarea fondurilor bugetare, datorită acordării neclare a priorităților, cu o presiune suplimentară din cauza multiplelor solicitări de raportare. Dezvoltarea relației Moldova-UE va conduce la creșterea cerințelor față de planificare, M&E și raportare. Aceste domenii trebuie în continuare consolidate pentru a asigura compatibilitatea cu sistemele UE. Ceilalți actori (de ex., ONG, think tank-uri, reprezentanții societății civile și mediului academic, etc.) trebuie de asemenea instruiți pentru a asigura participarea și controlul din partea societății civile.

În pofida modernizării bazei legislative, mecanismele ce țin de implementarea legilor rămân în urmă. Eforturile de armonizare a legislației în conformitate cu acquis-ul UE trebuie însoțite și de reforma organelor de drept și de o implicare mai mare a Parlamentului în asigurarea controlului asupra procesului de implementare.

Soluționarea problemei științifice în teză care constă, în elaborarea mecanismelor care sa contribuie la eficientizarea managementului proiectelor de investiții în APL , a permis scoaterea în evidență a următoarelor recomandări:

1. În procesul de stabilire a structurilor și statelor de personal, APL urmează să se conducă în mod prioritar de necesitățile specifice ale localităților corespunzătoare, domeniile proprii de competență stabilite în Legea descentralizării administrative și Legea privind administrația publică locală, precum și luând în considerație potențialul economic, social și financiar al colectivităților locale respective.

2. Asigurarea efectivă a dreptului autorităților administrației publice locale de a-și adopta organigramele și numărul de personal în mod individual și în corespundere cu volumul de competențe prevăzute de legislația în vigoare pentru APL prin fixarea ponderii maxime a cheltuielilor administrative în structura cheltuielilor publice locale (de exemplu, 10-17% din totalul cheltuielilor) sau stabilirea unor organigrame și state de personal flexibile, în limitele cărora APL să posede libertatea de a decide.

3. Revizuirea cadrului legal, care stabilește competențe pentru autoritățile publice locale în vederea delimitării clare a competențelor autorităților administrației publice centrale și locale de nivelul I și II, deliberative sau executive în toate domeniile de activitate: educație, protecție socială, sănătate, administrarea patrimoniului local etc.

4. Urgentarea adoptării unui nou sistem de finanțe publice locale racordat la standardele și practicile europene în domeniul asigurării autonomie financiare reale a administrației locale. Asigurarea unor bugete locale în care ponderea cheltuielilor orientate pentru exercitarea competențelor proprii ale APL să fie superioară celor necesare pentru realizarea atribuțiilor delegate.

5. Interzicerea prin lege a adoptării unor acte normative și legislative care vizează în lipsa acoperirii financiare a implementării lor și excluderea practicii de utilizare în actele normative, care atribuie responsabilități autorităților locale, a formulărilor generale și fără relevanță practică.

6. Creșterea rolului administrației locale prin transferarea către autoritățile publice de nivelul I și II a competențelor prin care ar fi posibil influențarea și controlarea eficientă a conducătorilor acestor instituții, prin modalitățile prevăzute de legislația muncii: angajare, concediere, sancționare etc.

7. Interzicerea prin legea a imixtiunii organelor de control administrativ, direcțiilor de finanțe, altor organe ale administrației publice centrale în problemele legate de stabilirea structurii și statelor de personal al APL. În același, timp obligarea lor să acorde consultanță și asistență autorităților APL în procesul de adoptare a deciziilor, în vederea adaptării acestora la necesitățile colectivităților locale.

8. Promovarea imaginii pozitive a localității ar contribui considerabil la atragerea investițiilor.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative și normative

1. Legea Republicii Moldova privind investițiile străine Nr.998 din 01 aprilie 1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 5-7 din 13 ianuarie 2000.

2. Legea Republicii Moldova privind gospodăriile țărănești (de fermier) Nr.1353-XIV din 03. 11. 2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 14-15 din 08 februarie 2003.

3. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03. 01. 1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 2 din 28 februarie 1994.

4. Legea Republicii Moldova cu privire lam parcurile tehnologice ;i incubatoare de afaceri nr. 138 din 21. 07. 2007.

5. Legea Republicii Moldova cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător nr. 81 din 18. 03. 2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 64-66 din 23 aprilie 2004.

6. Legea Republicii Moldova cu privire la parteneriatul public- privat nr. 179 din 10. 07. 2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 165-166 din 02 septembrie 2008.

7. Legea Republicii Moldova cu privire la organizațiile de microfinanțare nr. 280 din 22. 07. 2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 138-136 din 13 august 2004.

8. Legea Republicii Moldova cu privire la asociațiile de economii și împrumut nr. 139 din 21. 06. 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 112-116 din 03 august 2007.

9. Legea bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2014 Nr. 339 din 23.12.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 14-15 din 21 ianuarie 2014.

10. Legea bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2013 Nr. 249 din 01.11.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 263-269 din 21 decembrie 2012.

11. Legea privind investitiile straine nr 998 din 01.04.2002

12. Legea bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2011 Nr. 52 din 31.03.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 63-64/151 din 20 aprilie 2011.

13. Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură Nr. 243-XV din 08.07.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 132-137/704 din 06.08 2004.

14. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 60 din 04 februarie 2010 cu privire la Crearea Agenției pentru Intervenții și Plăți pentru Agricultură. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 20-22 din 09 februarie 2010.

15. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 57 din 31 ianuarie 2012 cu privire la aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 25-28 din 03 februarie 2012.

16. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 152 din 26 februarie 2013 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 49-52 din 28 februarie 2013.

17. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 135 din 24 februarie 2014 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 41 din 27 februarie 2014.

18. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 352 din 10 aprilie 2015 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 144-149 din 12 aprilie 2015.

19. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 970 din 17 noiembrie 2014 cu privire la aprobarea Regulamentului privind creaea și funcționarea ghișeului unic pentru eliberarea certificatului fitosanitar pentru export/reexport. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 358-363 din 04 decembrie 2014.

20. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1288 din 09 noiembrie 2006 cu privire laaprobarea Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 181-183 din 24 noiembrie 2006.

21. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 409 din 04 iunie 2014 cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 152 din 10 iunie 2014.

22. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 282 din 11 martie 2008 cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial al Republicii Moldova pentru anii 2008-2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 57-60 din 21 martie 2008.

Surse bibliografice în limba română

23. Albu, S., Capsîzu, V., Eficiența investiției. Chișinău: CEP USM, 2005, 138 p.

24. Adamec, F. – Project Management, apud Project and Grant Management, July 19, 1997, Budapest, Hungary, ETP Slovakia Foundation

25. Angelescu, C., Stănescu I., Politica de creștere economică. București: Editura Economica, 2004, 175 p.

26. Bajura, T., Economia agrară și dezvoltarea spațiului rural:Monografie. Chișinău: Editura CEP USM, 2007, 155 p.

27. Birgaoanu Alina,Managementul investitiilor, 2004

28. Baghinschi, V., Iacobovici-Boldișor, C., Determinarea și analiza eficienței economice a investițiilor în agricultură. ed. a II-a, București: Editura Ceres, 2979 p.

29. Bran Paul, Economia valorii, Academia de Studii Economice, redacția „Economica”, 1987

30. Băsescu M., Băsescu-Cărbunaru A. Compendiu de macroeconomie. Ed. Economica, 1997,

31. Buhociu, F., Investiții. Galați: Editura EUROPLUS, 2010, 97p.

32. Buhociu, F., Investițiile în economia de tranziție. Brăila: Editura Evrika, 1998, 194p.

33. Bordet,G. – Comment realiser l’amenagement des espaces ruraux? Colloque International Amenagement de l’espace rural. Cahiers du CENECA, Paris, 1966

34. Caragangiu, A., Domenti, O., Ciobu, S., Bazele activității investiționale. Chișinău: Editura ASEM, 2004, 320 p.

35. Cataranciuc, S.,Căpățînă,G., Maximilian,S., ,,Matematici aplicate în economie’’, USM, 2013

36. Cimpoieș, D. Schimbările structurale în agricultura Republicii Moldova: probleme și perspective ale unei economii în tranziție. În: Lucrări științifice. UASM. Chișinău, 2008, vol. 22, p. 78-82.

37. Constantin, S., Constantin, C., Managementul investițiilor. Brașov: 2008, 210 p.

38. Călin Emilian Hințea, Călin Ghiolțan – Management public I, Editura Gewalt, Cluj-Napoca 2000.

39. Certo S. C. Managementul modern. București: Teora, 2002,p.37

40. Dinu, M., Socol, C., Economie Europeană, București: Editura Economică, 2003, 320p.

41. Drucker,P., Inovația și sistemul antreprenorial. București: Editura Enciclopedică, 1993, 189p.

42. Fetiniuc, V., Bazele metodice de evaluare a climatului investițional’’ În: revista Economie și Finanțe, 2000, nr. 11

43. Haller, A., ,,Teorii ale creșterii și dezvoltării economice’’ În: revista Economia XXI, nr. 3, Iași, 2007, p.78

44. Hayes, E.M. – Project Management, CRISP, Publication, Inc., California, 1989.

46. Ionesco, T., Popescu G., Doctrine economice contemporane. Cluj Napoca: Universitatea Creștină ,,D. Creștină’’, 1996, 250 p.

47. Ildico, I., ,,Dezvoltarea durabilă și ecosistemul viticol’’, Conferința științifică internațională, Chișinău: ASEM, 2008, p.380-383

48. Kezner Harold. Project Management: A system Approach to planing. New York, 2009

49. Litvin, A., ,,Gestiunea și reglementarea exportului de produse agroalimentare din Republica Moldova’’ În: revista Economie și Sociologie , 2011, nr. 1, p. 141-149

50. Litvin A., Deliu Natalia, Investițiile străine directe ca factor determinant în creșterea economică, ULIM. 2013

51. Lewis, J.P. – The Project Manager’s Desk Reference, McGraw-Hill, New York, 2000, p. 4.

52. Lock Dennis, Management de proiect, Bucuresti, 2000, pag. 4

53. Lock D. Managementul proiectului. București. 2010, 515 p.- pag 5

54. Moldovanu, D., Istoria doctrinelor economice. Chișinău: Editura ASEM, 1992, 160 p.

55. Moldovan, D. „ Investițiile străine directe și comerțul exterior – principalele instrumente ale respecializării internaționale a economiei moldovenești”. În: revista Economica nr. 4/2007, ASEM, p.5-10.

56. Mocanu M., Schuster C. Managementul proiectelor-cale spre creșterea competitivității,

București: ALLBECK, 2001, 148p.- pag.10]

57. Murch Richard, Project Management, 2001, 247 p.

58. Mochal Jeffrey and Mochal Thomas, Lesson in Project management, p.236, ISBN 978-1-4302-3834-8

59. Nazar N., ,,Rolul investițiilor și sistematizarea lor în economia Republicii Moldova’’, Administrarea publică Nr.2, 2013, p.66

60. Opran Constantin (coordonator), Managementul proiectelor, Bucuresti, 2002, ISBN 9738376165

61. Prelipcean,G.,Fundamentele economice ale investitiilor.Suceava:Ed.Universitatii 2000,212 p.

62. Prelipcean, G., Investițiile și eficiența în economia de piață. Suceava: Universitatea Ștefan cel Mare, 2009, 92 p.

63. Prelipcean G., Restructurare si dezvoltare regională. – București: Editura Economică, 2001, 127p.

64. Pîrvu, D., Eficiența investițiilor. București: Lumina-Lex, 2003, 292 p.

65. EPURE, M. Metode și tehnici moderne în cercetările de marketing. București: Editura Fundației România de Mâine, 2007. 343 p. ISBN: 978-973-725-843-4 .

66. Svetlana PETRAȘCU , Impactul proiectelor de creditare asupra dezvoltării sectorului agricol individual din Republica Moldova : În: Materialele simpozionului științific internațional Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, UȘAMV, Bucuresti 2014, Issue 2, 0,5 c.a.

67. Petrascu Svetlana, Litvin Aurelia, The foreign economic activity – an important factor in sustainable development of the Republic of Moldova. In Scientific Papers Series Management , Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol. 14, Issue 3, 2014 PRINT ISSN 2284-7995, E-ISSN 2285-3952

69. Sasu Svetlana, Particularities of communication in rural tourism. În: Materialele simpozionului științific internațional Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, UȘAMV, Bucuresti 2014, 0,5 c.a.

70. Sasu Svetlana, Litvin Aurelia, Proiectele investiționare-o sursă în dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar al Republicii Moldova, Lucrările Conferinței „European Rural Development Network , UASM, 2014.

71. Petrascu Svetlana, Particularitățile comerțului extern cu produse agroalimentare al Republicii Moldova in contextul dezvoltării durabile a sectorului agrar. În lucrările Simpozionului Științific al Tinerilor Cercetători ASEM, aprilie 2015.

72. Petrașcu Svetlana, The impact of investment management on the evolution of the agri-food export in the Repubic of Moldova, vol. 15, Issue 2, UȘAMV; București, 2015.

73. Litvin Aurelia, Svetlana PETRASCU, The economic growth of agricultural sector through investment values,Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development, Vol. 15, Issue 4, 2015,RINT ISSN 2284-7995, E-ISSN 2285-3952, pag.145-151

74. Litvin Aurelia, Svetlana PETRASCU, The impediments existing in the investment process in the Republic of Moldova, Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development , Vol. 16, Issue 1, 2016, PRINT ISSN 2284-7995, E-ISSN 2285-3952.

75. Petrascu Svetlana „ The economic growth of agricultural sector through investment valuesa” Published in Scientific Papers. Series "Management, Economic Engineering in Agriculture and rural development", Vol. 15 ISSUE 4

76. Litvin Aurelia, Svetlana PETRASCU Improvement of the investment climate as a main condition for the enhancement of the quality of life in rural areas Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol. 16, Issue 4, 2016 RINT ISSN 2284-7995, E-ISSN 2285-3952

77. Petrascu Svetlana, Impactul proiectelor investiționale asupra dezvoltării durabile a regiunii de dezvoltare nord din Republica Moldova, Culegeri de lucrări consacrate 85 ani de la fondarea UASM, Chișinău 2018

78. Românu, I.,Vasilescu,I., Managementul investițiilor. București: Editura Mărgăritar, 1997 602p.

79. Rapoartul IFAD Project completion report Octombrie 2016

80. Raportul IFAD Main report and appendices IMPACT ASSESSMENT REPORT RURAL FINANCIAL SERVICES AND AGRIBUSINESS DEVELOPMENT PROJECT (RFSADP)

81. Radu V. coord- Managementul proiectelor. Ed. Universitara, Bucuresti, 2008 ]

82. Socol, C., Macroeconomie. Volumul I, București: Editura Economică, 2009

83. Sută-Selejan, S., Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană. ediția a 2-a, București: Editura ALL, 1994, 462 p.

84. Staicu, Fl., Pârvu, D., Eficiența economică a investițiilor. București: Editura Didactică și Pedagogică RA, 1995, 344p.

85. Simona Iovanut, Managementul proiectului, Timisoara, 2001, 56 p. , ISBN 9738530245

86. Symonds G. The Institute of Management Sciences. In: Progress Report-Management Science. Vol.3, nr. 2, 1957]

87. Savu D.V. Introducere în filozofie. București: Garamond, 1995, p.111,

88. Văduva, C-E., Managementul investițiilor. Târgu Jiu: Universitatea C. Brâncuși, 2011, 201 p.

89. Virlics,A.,Interacțiunea factorilor obiectivi și subiectivi în procesul de luare a deciziilor investițiilor de risc, Teza de doctor, Sibiu: Universitatea,, Lucian Blaga’’, 2013, 218 p.

90. Videman Max Max,“Fundamental Principles of Project Managementse,1999asilescu, I., „Investiții” București: 2000, 170 p.

91. Zaiț A. Echilibru sau dezechilibru economic. Iași: Universității „Al. I. Cuza”, 2000, p. 98

92. Zaman, Gh., Geamănu, M., Eficiență economică. București: Editura Fundației România de mâine, 2006, 160p., ISBN 973-725-503-878

93. Zahiu, L., Managementul agricol. București: Editura Economică, 1999, 400 p.

94. Zoltan,P., Voinițchi, E., Situația actuală și tendințele dezvoltării sectorului avicol din Republica Moldova și la nivel internațional. Chișinău: 2011, 116 p.

95. Opinion of the Committee of the Regions on ‘The implementation of the European neighbourhood policy and in particular the Eastern partnership initiative: modernisation, reforms and administrative capacity of the local and regional authorities of the Republic of Moldova’ (own- initiative opinion) (2011/C15/09), Official Journal of the European Union, 18.1.2011)

96. Stanley E. Portny, Project Management for Dummies, Wiley Publishing, Inc. 2001, p. 2.

97. Stoica, M.,,,Investițiile și dezvoltarea durabilă’’, București: Editura Universitară, 2005,231 p.

100.Șargo, A., ,,Creditul sursă de creștere e eficienței economice a sectorului agrar’’ Simpozionul științifico-practic internațional,,Băncile în economia concurenței, incertitudinii, inovării și integrării’’, ASEM, 19 aprilie 2013, p.263- 272

101.Șargo, A., ,,Oportunități și constrîngeri de creștere economică a sectorului agrar’’ Conferința internațională Științifico-Practică ,UASM, 09.10.2013, p. 248-251

102.Șargo, A,, ,, Direcții de asigurare a creșterii economice a sectorului agrar,, În: revista Studia Universitatis Moldaviae, nr.2(82),USM, Chișinău, 2015, p. 160-165

103.Timofti, E., Șargo, A., ,, Investițiile din sectorul agrar al Republicii Moldova’’ În: revista Tribuna economică, Nr. 12, 25.03.15, București: 2015, p.58-62

104.Timofti, E., Eficiență și competitivitate în agricultură. Monografie. Chișinău: Complexul editorial al IEFS, 2009, 296 p

105.Stratan, Al., Evoluția economiei agriculturii Republicii Moldova: reflecții, probleme, mecanisme economice. Chișinău: Editura AȘM, 2007, 380 p.

106. Toth, C. Dărășteanu, D. Tarnovschi, Autoritățile locale față în față cu fondurile europene, Fundația Soros România, București, 2010, p. 37)

107.Turcanu P., Planificarea și Prognozarea Producției în întreprinderile Agricole, Chisinau 2002, ISBN 9975-946-35-6

107.Nicolescu O., Verboncu I. Management. București: Economica, 1999, p.37

108.Toader Cosmina – Simona. Planificarea Proiectelor de la idee la proiect. Timișoara 2013, ISBN 978-973-52-1321-3

109. S.L. Rubinstein Existenta si constiinta Despre locul psihicului in conexiunea universala a fenomenelor lumii materiale,1962 . 368 pag., p.155)

Surse bibliografice în limba rusă

109.Бланк, И. А., Основы инвестиционного менеджмента. Киев: Ника-Центр, Эльга-Н, 2001, том 1, 536 с.

110.Беренс, В., Хавранек, П. М., Руководство по оценке эффективности инвестиций, Москва: АОЗТ Интерэксперт, ИНФРА –М, 1995, 528 с.

111.Липсиц, И. В., Косов, В. В., Инвестиционный проект методы подготовки и анализа, Москва: БЕК , 1996, 304 с.

112.Матвеева, Ю.Т., Никулина, И.Н., Основы экономической теории, Москва: Дрофа 2003, 448 с.

113.Марголин А. М Инвестициии РАГС. 2006, с282

114Мозгоев, А., О некоторых терминах, используемых в инвестиционных процессах // Инвестиции в России, 2002, №6.

115Инвестиции: Учеб./ С.В. Валдайцев, П.П. Воробьев [и др.];]

Resurse electronoce

105. Smith A., An Inquiry into the Nature and Causes of the Nature and Causes of the Wealth of Nations, vol.1, cap.1, editura MetaLibri Digital Library, 2007, 744 p; pag 102 http://www.ibiblio.org/ml/libri/s/SmithA_WealthNations_p.pdf] (vizitat )

106. Keynes,J.,The General Theory of Employment, Interest and Money, http://www.newworldencyclopedia.org /entry/Keynesian_economics (vizitat )

107. Moldovanu, D., Doctrinele economice. Chișinău: Universitatis, 1994, 240p. http://www.scribd.com/doc/55109286/Doctrine-Note-de-Curs (vizitat )

108. Friedman, M.,The concise encyclopedia of economics http://www.econlib.org/library/Enc/bios/Friedman.html (vizitat )

109. Dicționar explicativ al Limbii române. https://dexonline.ro/ (vizitat)

110. Agricultural Land. http://data.worldbank.org/indicator/AG.LND.AGRI.ZS (vizitat )

111. EUROSTAThttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home (vizitat )

112. Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/

(vizitat 14.05.2013)

113. Protocol-acord nr. 1759 din 06.12.2013 privind modificarea și completarea Convenției colective (nivel de ramură) pe anii 2011-2014. Monitorul Oficial nr. 284-289 din 06.12.2013

114. Agriculture: value added. http://data.worldbank.org/indicator/NV.AGR.TOTL.ZS (vizitat

115. Evoluția social-economică a Republicii Moldova. http://www.mec.gov.md/ro/documents-terms/situatia-macroeconomica-note-informative-privind-evolutia-social-economica (vizitat 25.08.2014)

116. Moldova în cifre. www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/_rom_rus.pdf (vizitat)

117. Institutului Național de Statistică, Romania http://www.insse.ro/cms/(vizitat )

118. Biroul Național de Statistică http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp.xls (vizitat 23.03.2014)

119. Protecting minority investors: Going beyond related-party transactions http://www.doingbusiness.org/(vizitat )

120. Raport Expert Group cu suportul fundației Soros. http://www.budgetstories.md/wp-content/uploads/Subventii-agricultura-2-01.png ()

121. Financial Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the European Agricultural Guarantee Fund 2009 Financial Year’’( http://www.iisd.org/gsi/ getting-know-subsidies; http://www.reformthecap.eu/key-data-on-the-cap) (vizitat)

122. Doing Business 2015, Going Beyond Efficiency, a World Bank Group Report, 331 p. http://www.doingbusiness.org /reports/global-reports/doing-business-2015(vizitat 24.05.2015)

123. Rapoartelor anuale ale Băncii Naționale a Moldovei, www.bnm.md(vizitat )

124. Analiza activității de creditare a băncilor comerciale din Republica Moldova, 2013

http://www.bank.md/analiza/Analiza% (vizitat)

125. Buletine informative, http://www.irigare.md/?page=publicatii&lang=1&e=50] (vizita)

126. Rural Financial Services and Agribusiness development project, http://ifad.md/files/filemanager/file/rapoarte/ifad_v_annual_report_2012http://www.ifad.md

(vizitat 1)

127. Raport Directoratului Liniei de Credit pe lângă Ministerul Finanțelor privind utilizarea resurselor de recreditare în cadrul Programului de Abilitare Economică a Tinerilor, http://mts.gov.md/docs /2010/Raport-PNAET.pdf(vizitat)

128. Evoluția social – economică a Republicii Moldova http://www.mec.gov.md/sites /default/files/document/attachments/expres_2014-02_succint.doc(vizitat )

129. http://www.serviciilocale.md/

130. http://www.minfin.md/ro/istitutii/DLC/InvestLC/

131.http://www.econsulting.md/pages_do/Consultanta/proiecte-investitionale

132.http://dcfta.md/surse-de-finantare

133.Anuarului Statistic 2007- 2014 www.statistica.md

131. Cadrul Național Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Spațiului Rural Românesc 2014 – 2020 – 2030 CNS, iulie 2013 http://eufinantare.info/docs/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf (vizitat )

132. Regiunea de Dezvoltarea Nord. www.adrn

133. Regiunea de Dezvoltare Sud. www.adrs

134. Regiunea de Dezzvoltarea Centru. www.adrc

135. Granturile pentru întreprinderile mici și mijlocii care aplică inovații în afaceri / PNUD Moldova – www.inobiz.md

136. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – proiecte de finanțare – www.ebrd.com

137. Proiectul de Competitivitate al USAID – www. civic.md/grants

138. Oportunități de finanțare în cadrul Proiectului privind Competitivitatea Agriculturii Republicii Moldova/ Banca Mondială – www.worldbank.org

139. Banca Europeană de Investiții: Împrumut Procredit pentru ÎMM-uri și Proiecte Prioritare II – www.eib.org

140. Principalele surse de finanțare din partea UE – www.ec.europa.eu

141. Programul COSME al UE – www.mec.gov.md

142. . Proiectul Agricultura Competitivă în Republica Moldova (MAC-P) – www.capmu.md

143. Programul de parteneriat de afaceri publice private – www.entwicklung.at

144. Programul Horizon – 2020 al UE – www.ec.europa.eu

145. Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură – www.aipa.gov.md

146. Fondul de Garantare a Creditelor – www.fgc.odimm.md

147. Proiectul de Ameliorare a Competitivității (PAC II) – www.uipac.md

148. Granturi propuse de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă – www.ifad.md

149. Programul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – ENPARD (2016-2018) – www.enpard.md

150. Proiectul de Restructurare a Sectorului Horticol „Livada Moldovei” – www.aipa.gov.md

151 Credit de asistență oferit de Guvernul Polonez – www.aipa.gov.md

152.http://www.viitorul.org/files/library/Raport%20Evolutie%20APL%20I%20si%20II%202018%203%20ro.pdf

153. http://www.viitorul.org/files/library/raport%202018%20nou%20%281%29.pdf

154. http://www.viitorul.org/files/library/RAPORT%20DE%20MONITORIZARE.pdf

155. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321387

156. https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/strategia_de_reforma.pdf

157. http://www.viitorul.org/files/library/Policy%20brief-Finantarea%20pe%20raioane_studiui-rom.pdf

158.http://www.viitorul.org/files/library/Elaborarea%20bugetului%20pentru%20anul%202019%20%C3%AEn%20contextul%20alegerilor%20locale%20generale.pdf

159. http://www.viitorul.org/files/library/Sondaj%20mai_sait.pdf

160. http://www.viitorul.org/files/library/sondajdd.pdf

135. Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020 lex.justice.md/md/353310 (vizitat )

136. Informații cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător http://lex.justice.md/document_rom.php?id 6F32D9AD:1AD3FF6A(vizitat )

137. Proiectul de lege pentru completarea art.24 al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24.04.1997, http://www.wall-street.md/un-proiect-de-lege-in-parlament-care-intersecteaza-interesele-bancilor-si-ale-agricultorilor/(vizitat )

138. Hîncu R., Suhovici A. Unele probleme ce țin de investirea în economia autohtonă si căile de

soluționare a acestora. În: Revista Economica nr. 1(57), Chisinău, ASEM, 2007, p. 61-64, http://www.ase.md/publicatii/revista-economica.html?page=economica1_2007#2007(vizitat );

139. Liviu Marian Proiecte Antreprenoriale și planuri de afaceri. file:///C:/Users/admin/Desktop/teza%20final/Liviu%20Marian%20%20managementul%20proiectelor(1).pdf

ANEXE

.