,,Cu cine vrei să te asemeni din povesteDe ce [617421]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ,
CONF. UNIV . DR. VIOREL MIH

CANDIDAT: [anonimizat] 2016 -2018

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI C LUJ-NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI

DEZVOLTAREA CONDUITEI MORALE LA
PREȘCOLARI PRIN INTERMEDIUL JOCULUI DE ROL

COORDON ATOR ȘTIINȚIFIC ,
CONF UNIV. DR. VIOREL MIH

CANDIDAT: [anonimizat]
2016 -2018

AVIZUL COORDONATORULUI ȘTIINȚIFIC

Subse mnatul (a) ___________________________________________________, coordonator
științific al lucrării metodico -științifice cu titlul
________________________________________________________________________
____________________________________________________ ____________________
elaborată de _____________________________________________________________ avizez
favorabil lucrarea pentru depunere la secretariatul DPPD.

Numele și semnătura:
________________________
________________________
Data: ____________ _

DEZVOLTAREA CONDUITEI MORALE LA PREȘ COLARI PRIN INTERMEDIUL
JOCULUI DE ROL
CUPRINS:
Introducere 6
CAPITOLUL I. EDUCAȚIA MORALĂ –PREMISĂ A FORMĂRII PROFILULUI MORAL
AL COPIILOR 12
1.1 Conceptul de educație morală 12
1.2. Conduita morală 15
1.3 Strategia educației morale 16
1.3.1 Factorii educației morale 16
1.3.2 Căile și mijloacele educației morale 18
1.3.3 Metodele de educație morală 19
1.4 Evaluarea educației morale 21
CAP ITOLUL .II. CARACTERIZAREA PSIHOLOGICĂ A PREȘCOLARULUI ȘI A
ȘCOLARULUI MIC 22
2.1 Profilul psihologic al vârstei preșcolare (3 -7 ani) 22
2.2 Conturarea însușirilor de personalitate a copilului preșcolar 25
CAPITOLUL III JOCUL DE ROL ȘI EDUCAREA CONDUITEI MORALE 30
3.1 Importanța jocului 32
3.2 Tipurile de joc 33
3.3 Conduita morală prin joc 33
3.4 Jocul de rol 35
3.4.1 Obiectivele jocului de rol 40
3.4.2 Etapele jocului de rol 40
3.5 Socializarea prin jocul de ro l 41
3.6 Abilitățile emoționale prin jocul de rol 42
3.7 Evoluția intelectuală prin jocul de rol 43
3.8 Rolul cadrului didactic în dezvoltarea conduitei morale la preșcolari prin jocul de rol 43
3.8.1 Relația educator – educat 46
3.8.2 Relația grădiniță – familie 48

CAPITOLUL IV.CERCETAREA PEDAGOGICĂ . JOCUL DE ROL ÎN DEZVOLT AREA
CONDUITEI MORALE LA PREȘCOLARI 50
4.1 Scopul cercetării 50
4.2 Obiectivele cercetării 51
4.3 Ipoteza cercetări i 51
4.4 Еșantiοnul dе ѕubiеϲți 52
4.5 Еșantiο nul dе ϲοnținu t 61
4.6 Metodele cercetării 62
4.7 Etapele cercetării 67
4.7.1 Etapa preexperimentală 71
4.7.2 Etapa expe rimentală formativă 90
4.7.3 Еtaрa pοѕtехреrimеntală 99
СONCLUZII,RECOMANDĂRI 132
BIBLIOGRAFIE : 137
АNΕXΕ
Error! Bookmark not defined.

6

Introducere

Trăim într -o lume care ne pune la înce rcare, în fiecare clipă, capacitatea de a face față unor
impacturi afective, sociale, de a manifesta reacții comportamentale în care să nu uităm de modul în
care ne văd ceilalți, de gradul în care, prin deciziile noastre, i -am putea afecta. Rapiditatea dec iziei
de acțiune, calitatea acesteia, depind de educația primită, de capacitatea de a se relaționa cu ceilalți,
de a-și cunoaște posibilitățile, de a se putea mobiliza pentru a trece de eșec, de deschiderea spre
acceptarea părerilor celorlalți, de puterea de a fi un om bun.
Copilul va dobândi reguli de viață, obișnuințe, moduri de gândire, cadre spațio -temporale,
idealuri conforme cu mediul social în care este crescut, capacitatea de comunicare și interacțiune,
competența de exercitare a rolurilor cerute de societate (de copil, de prieten, de școlar) dar și
dobândirea conștiinței datoriilor și responsabilității. În tot acest proces de transmitere și asimilare
copilul nu este un obiect asupra căruia se exercită acțiunea pentru că societatea recunoaște rolul l ui
activ în cadrul ei, recunoaște veritabilul univers al copilăriei ca fiind o etapă distinctă de viață și
acordă copilului un status social particular și roluri specifice.
Lărgirea cadrului relațional : cu obiectele, cu alții, cu sine conduce la disciplin area conduitelor
preșcolarului, la înmulțirea numărului de conduite dezirabile. La începutul preșcolaritatii este
evidentă incapacitatea copilului de a participa corelat și concomitent cu toți ceilalți la toate etapele
jocului datorită faptului că realitat ea lui subiectiva este mult dilatată deoarece predomina încă
egocentrismul, asfel încât jocul practicat este sărac, copilul nu prezintă dorința de joc în grup pentru
că înțelege greu jocurile care comportă un schimb reciproc, conflictul apare din dorința copiilor de a
se juca cu același obiect iar altul este perceput ca o amenințare.1
În preșcolaritatea mijlocie copilul cunoaște și aplică regulile dar nu se poate vorbi încă de o
integrare socială în joc pentru că socializarea regulilor jocului este în cur s de desfășurare : deși
jocurile au început să capete un caracter colectiv și se trece de la rivalitate , însingurare la
competiție, ca formă naturală a relațiilor, totuși există o tendință de cvasi -colaborare în activități și
în joc, motivația conflictulu i fiind reprezentată de dorința de a juca un rol preferat și de dorința de a –
l întrece pe celălalt.

1 Șchiopu, U., Verza, E ., Psihologia vârstelor , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, pp.141 -146

7
În preșcolaritatea mare și mica școlaritate se poate vorbi despre respectarea regulilor ca fiind
un indicator de maturizare intelectuală și afectivă a copi ilor : preșcolarul mare și școlarul mic se
caracterizează prin conduite mai adaptate, se asigură că și ceilalți respectă normele de grup și
regulile jocului, apare acordul și proiectul de joc iar conflictul apare în urma încălcării regulilor
jocului.
În contextul jocului și activităților obligatorii, al lecțiilor și activităților extracurriculare, unde
relațiile interpersonale și cele de grup sunt principalele modalități de relaționare, încep să se formeze
primele trăsături caracteriale care se vor condens a în conduita copilului. Cerințele exprimate de
adultul educator trebuie să fie conforme cu maniera în care copilul poate satisface aceste cerințe :
contradicția dintre dorințele și aspirațiile extinse ale copilului și posibilitățile limitate de satisfacer e
ale acestora ar putea cond uce fie la instalarea unor trăsă turi caracteriale pozitive și la o conduită
civilizată fie la o conduită dezordonată și la trăsături caracteriale negative. Activitățile educative
echilibrate, cu cerințe gradate și care țin cont de particularitățile individuale ale copiilor pot
preveni criza negativismului infantil , asociată cu egoism, lipsa de sensibilitate față de alții, ca și
disfuncționalitățile din relațiile acestora cu cei din jur, încurajând dezvoltarea inițiativei, implica rea
personală în activitate și echilibrul.
Pe tot parcursul preșcolarității și micii școlarități socializarea copilului se înfățișează ca un
proces continuu de structurări, restructurări și interiorizări ale conduitelor și relațiilor socio -afect ive
adult -copil și copil -copil. Numai participarea efectivă și nu aparentă la activitatea colectivă,
acceptarea normelor, controlul reciproc al respectării lor de către fiecare și de toți, întâi pe plan
practic, de acțiune apoi transformându -se în cerințe interioare vor conduce la eliminarea
egocentrismului – la înțelegerea și acceptarea punctelor de vedere ale celorlalți, la aprecierea
situațiilor în mod din ce în ce mai obiectiv astfel încât preșcolarul va căpăta baza psihologică
autentică a subordonării interesului individual celui colectiv.
Se realizează trecerea de la emoții la sentimente, ca stări afective stabile și generalizate,
trecere facilitată de situațiile noi în care este antrenat copilul, de cerințele diverse formulate de către
adult și de activitățile o cupaționale în care este implicat. Colectivitatea oferă oportunitatea extinderii
spectrului trăirilor afective de la nivelul familiei la educatoare și copiii cu care vine în contact.2 Pe
fundalul noului context și al relațiilor existente apar o mulțime de stări afective: de vinovăție, de
mândrie, de prestigiu. Copilul interiorizează regulile transmise în acest cadru, afectivitatea sa devine
mult mai controlată iar acest lucru va conduce la apariția și dezvoltarea sentimentelor estetice și

2 Verza, E., Verza, F. E ., Psihologia vârstelor , Editura Pro Humanitate, București, 1994, pp.108 -111

8
intelectuale, car e se supun unor reguli legate de cerințele cunoașterii și observării mediului
înconjurător, de satisfacere a curiozității, a nevoii de a aprecia și de a adopta atitudini față de
activitate și față de cei din jur.
Tot sub impactul vieții desfășurate în cole ctivitate, care este generatoare de securitate, situații
de emoții comune de veselie, încântare, entuziasm, mândrie, stări de vinovăție ( în urma încălcării
regulilor) se constituie formele conștiinței morale și a imaginii de sine.3, constituirea schemelor
morale, acordând o mare importanță rolului regulilor prin anticiparea consecințelor respectării sau
nerespectării lor. Copilul reușește să se raporteze la modalitățile de a fi ale adultului, interiorizează
recompensele sau pedepsele și conștientizează înc ălcarea regulilor în colectiv, astfel încât va fi
capabil să se raporteze tot mai adecvat la situații noi și dificile, să răspundă eficient la exigențele
sociale și să se adapteze la viața comunitară.
Cercetările au pus în evidență prezența unui sindrom fo arte interesant : sindromul bomboanei
amare , ca fiind o stare afectivă de rușine ce apare în urma unei recompense nemeritate, bucuria
recompensei fiind încărcată de neliniște, de o emoție penibilă4, sindrom ce pune în evidență
socializarea proceselor afect ive, existența unor atitudini critice față de propriul comportament. Una
din căile de formare a conștinței morale a preșcolarului, conștiința morală primitivă, controlată de
sentimente și nu de rațiune, de sisteme de valori împrumutate de la adulți și nu d e valori personale
sau colective, este cea a dezvoltării sentimentelor de dragoste, de atașament față de adulți,
dezvoltare ce conduce, implicit, la acceptarea tuturor cerințelor acestora. Cum adeziunea la normele
morale este, deci, mai mult afectivă decât rațională iar preșcolarul încă nu dispune de capacitatea
generalizării faptelor social -morale dintre oameni, aprecierile morale și conduitele morale pozitive
vor fi însușite de la educatoare, în grădiniță, fapt ce va conduce la dezvoltarea unor indici nor mativi
de organizare a conduitei și la apariția unor criterii de apreciere a “celuilalt “ și autoapreciere a eu-
lui .
,,Copilul este un mare organ senzorial, absoarbe în mod inconștient nu numai ceea ce există
sub aspect fizic în jurul său dar și climatu l emotiv, caracterul și sentimentele persoanelor din jur.
Educația la această vârstă se face prin exemplu și mediu ambiant”.5
Apariția conștiinței morale a copilului este strâns legată de imaginea de sine a acestuia,
formată, până acum, prin preluarea e i de la părinți, astfel încât include atitudinile, exigențele,

3 Piaget, J., Judecata morală la copil , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, pp.63 -65
4 Șchiopu, U., Verza, E ., Psihologia vârstelor , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p.154
5 R. Lanz apud E.Bonchiș, Studierea imaginii de sine in copilărie și preadolescență , Editura Imprime riei de Vest,
Oradea, 1997, p.32

9
interdicțiile și expectațiile acestora. Imaginile parentale interiorizate îi oferă siguranță, îi sporesc
independența și încrederea în sine și în alții( prin interiorizarea judecăților de valoa re formulate de
părinți la adresa lui). Preșcolarul începe să realizeze ceea ce așteaptă ceilalți de la el și datorită unor
începuturi de reciprocitate ce îi permit să înțeleagă și punctele de vedere ale celorlalți (depășirea
egocentrismului), dar procesu l constituirii imaginii de sine abia acum va începe. În această perioadă
există două aspecte importante ce sporesc individualitatea copilului : extensia eu -lui, aspect legat de
apariția simțului de proprietate, care însoțește spiritul de competiție, datori tă extinderii sferei sale de
cunoaștere și imaginea eu -lui care se concretizează în cunoașterea de către copil a ceea ce așteaptă
adulții de la el și încearcă să compare aceste așteptări cu ceea ce poate el oferi, punându -se astfel
bazele intențiilor, scop urilor, simțului de responsabilitate ce vor juca un rol important în conturarea
personalității.6
Așadar, copilul trăiește noi experiențe în relațiile cu cei din jur, experiențe la care trebuie să
se adapteze și să acționeze nu numai în funcție de dorințel e sale, ci să țină seama și de cerințele
celorlalți. Copilul va învăța să coopereze, să se conformeze regulilor de grup, să -și armonizeze
cerințele sale cu cele ale grupului și să acționeze în conformitate cu acestea. Astfel de conduite de
interrelaționare au semnificația socializării copilului și a valorificării potențialului său din planul
personalității, care se află într -o continuă dezvoltare și expansiune. Pentru a se putea integra și
coopera eficient cu cei din jur copilul trebuie să atingă un anumit nivel al educației morale, care
presupune o modalitate de percepere și considerare a calităților celor cu care vine în contact.
Pe acest fond se formează și dezvoltă o serie de trăsături de personalitate care se vor regăsi în
comportamentul copilului : sensibilitatea, inițiativa, egoismul, altruismul, spiritul de întrajutorare, se
vor contura forme specifice de comportament iar modelele adulților, stilurile lor comportamentale și
adecvarea conținuturilor activităților instructiv -educative astfel încât să evite elemente contradictorii
sunt surse de raportare a copilului la sine și la ceilalți, de înțelegere a locului pe care el îl ocupă în
ierarhia familiei sau a grupului.
Împinsă de imperativele actuale, societatea face eforturi de a progresa pe spirala c alității și a
exigențelor. Pe această traiectorie se regăsește palierul educațional purtând odată cu sine o
responsabilitate severă și complexă: aceea de a forma oameni pentru societate. Și cum l a vreme de
nou se impun practici noi, iată -ne antrenanți în preocuparea de a găsi soluții și modele paideutice
moderne, actuale. Teoriile pedagogice însă nu pot fi văzute precum codurile de procedură imuabile
sau rețetare absolute, capabile de a da răspunsuri prefabricate la toate întrebările. Ele trebuie

6 Allport, G., Structura și dezvoltarea personalității , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993, p.131

10
receptate ca un corpus de norme generale ce permit reasamblări, reajustări, resemnificări. Pedagogia
actuală trebuie privită ca o disciplină deschisă ce invită la meditație, la crearea unor noi ipoteze,
sugestii, idei. Prin studiul ei, practicianul trebuie să devin ă un om care gândește responsabil în fața
menirii pe care o are.
Imaginea începutului de drum în educația preșcolaril or se conturează din perspectiva acestei
generații care acum se formeaz ă pentru o societate ce se caracterizează printr -o dinamică rapidă la
toate nivelurile începând de la coordonatele fundamentale ale personalității umane, până la
mecanismele economico – sociale cele mai subtile.
Vârsta copilăriei și mai ales cea a preșcolarității constituie una dintre cele mai importante
perioade în form area unei persoane. Influențele care se exercită asupra copilului, evenimentele care
apar la această vârstă au un rol foarte i mportant în drumul spre a deveni un adult responsabil.
Mediul în care trăiește copilul și educația pe care o primește își vor pune amprenta în formarea
viitoarei personalități a acestuia. După familie, grădinița constituie prima experiență de viață a
copilului în societate. Grădinița este o instituție de educație și o viață socială proprie, structural
diferită de cea de familie, chia r dacă păstrează amprenta atmosferei familiale. Această instituție îl
așează pe copil într -un cadru nou prin dimensiunile și conținutul său. Aici copilul ia cunoștință cu
activități și obiecte care -i stimulează gustul pentru investigație și acțiune, îl pro voacă să se exprime
și îi propune incipient, angajarea în relații de grup.
Începutul de drum pent ru preșcolarii de azi înseamnă ș i începutul de drum al viitoarei
societăți care se dezvoltă odată cu ei. De aceea educația preșcolarilor reclamă o preocupare
deosebită din partea tuturor factorilor implicați în această fundamentală misiune pentru concentrarea
și corelarea resurselor materiale și umane în direcția elaborării cadrului pedagogic optim, astfel încât
formarea preșcolarilor de azi să prefigureze ceri nțele viitoarelo r decenii.
A cunoaște un elev (preșcolar) înseamnă a descifra notele dominante ale personalității sale, a
înțelege și a identifica motivele care îl determină să acțion eze într -un mod sau altul și a -i prevedea
evoluția viitoare. Încă de la v ârsta pre școlară copilul este un univers de probleme și întrebări, de
necunoscute, care imprimă, de multe ori com portamentului său o evoluție neî nțeleasă și nejustificată
pentru adulți. Astfel, un copil retras și pasiv acasă devine la grădiniță ,,sufletul” colectivului,
manifestând curaj, inițiativă, spirit de echipă, după cum altul care este atent, politicos și ascultător în
colectiv se transformă acasă într -un mic tiran.

11
Cunoașterea copilului se realizează în timp, trebuie să aibă loc în strânsă cooperare cu
acesta , într -un climat de încredere și afecțiune reciprocă și prin antrenare, în această acțiune, a
tuturor celor din apropierea lui și cu precădere a familiei.
Jocul es te o activitate care predomină în copilărie, prin care cei mici își împlinesc imediat,
după posibilități, propriile dorințe, acționând conștient și liber în lumea imaginară ce și -o crează
singuri. Evoluția jocului în raport cu dezvoltarea preșcolarității, cu alte activități umane, cu unele
mecanisme ale vieții sociale, îl determină, în diverse momente, loc și rol diferite, dar cert este faptul
că el nu lipsește, indiferent de vârsta omului. Cercetătorul S. Iliov afirmă că ,,Jocul are un caracter
polivalent fiind pentru copil și muncă, și artă, și realitate și fantezie”. În sens cu aceas tă
caracteristică , pedagogul elvețian Edouard Claparede precizează că ,,jocul este însăși viața”. Dacă
întrebăm copiii care este activitatea lor preferată, cu siguranță ei vor răspunde: ,,Jocul!”. Jocul este
parte esențială a copilăriei și totodată este p arte integrată a activității cu copiii.
Mi-am ales această temă deoarece consider că în viața copiilor jocul este activitatea
principală, iar jocul de rol contribuie în mare măsură la formarea personalității copiilor. Jocul
reprezintă mijlocul cel mai efic ient prin care copiii iau contact cu lumea, înțeleg evenimentele din
jur și învață din ele. Jucându -se, copilul exersează înțelegerea prin comunicare , își dezvoltă
capacitatea de di scriminare, de judecată, imaginează și formulează verbal atât realul, cât ș i
imaginarul.
În studiul de față mi -am propus ca, pornind de la cunoașterea particularităților de vârstă
specifice preșcolarității, de la specificul jocului în general și al jocului de rol în special, să evidențiez
că rolul jocului de rol în formarea perso nalității copiilor are un mare impact și o mare importanță în
educarea conduitei morale a preșcolarilor.

12

CAPITOLUL I. EDUCAȚIA – PREMISĂ A FORMĂRII PROFILULUI MORAL AL
COPIILOR

I.1 Conceptul de educație morală
„Îndărătul educației s e ascunde marele mister al perfecționării naturii umane”7, iar omul poate
deveni om numai prin educație. Iar latura educației care asigură formarea omului ca om este
educația mo rală.
Esența educației morale constă în asigurarea unui cadru adecvat interiorizării
comportamentelor moralei sociale în structura personalității morale ale copilului, elaborarea și
stabilirea pe această bază a profilului moral al acestuia în concordanță c u imperativele societății
noastre.
Scopul educației morale constă în formarea profilului moral al individului, adică: subiect care
gândește, simte și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor moralei sociale, al idealului,
valorilor, normelor și reg ulilor societății.
Specificul educației morale este determinat de particularitățile moralei ca fenomen social, c are
îi conferă conținutul, și de condițiile socio -psihologice ce sunt implicate în realizarea ei.
Morala, ca fenomen social, reflectă relațiile ce se stabilesc între oameni, în ipostaza lor de
subiecți reali ce se află în interațiuni, într -un context social delimitat în spațiu și timp. Este un model
de comportare, o regulă care de termină conduita, un comportament care stabilește cum și ce trebuie
să fie. De aceea, trebuie privită nu ca o realitate, ci ca ideal care trebuie înfăptuit, ca mijloc de
reglementare a realității.
Educația morală trebuie să privească spiritul omului și va începe de la vârsta cea mai fragedă,
căpătând prima formă concretă l a vârsta adolescenței, când formele sufletești care compun
caracterul încep să se manifeste din moment ce tânărul devine membru al societății. Adolescența
este epoca când gusturile se fixează, caracterul ia formă concretă, iar libertatea de acțiune este ma i
mare. Tot cortegiul de pasiuni caută să -și stabilească obișnuințe care formează caracterul. În spiritul
omului se observă două părți deosebite: una nerațională, ce se lasă înrâurită de toate efectele vieții
exterioare și alta rațională, ce îl face pe om astfel ca nimic să nu -l poată clinti, înspăimânta sau birui.
Binele nostru cel mai mare stă în acesta din urmă, în rezistența la tentații. Rezistența la tentații se
obține prin formularea de interdicții privind anumite aspecte sau observarea directă a cond uitelor:

7 Narly, C.: Pedagogia lui I. Kant, Editura Cartea Românească, S.A., București, 1936

13
durata de rezistență, consumarea interdicției, reacțiile ulterioare de negare sau camuflare a micului
delict prin minciună justificatoare ca strategie de ieșire din impas sau minciuni convenționale8.
În psihologia modernă se consideră că încă din copilăria timpurie se formează treptat seturi de
evaluări (inclusiv morale) denumite „constructe personale”9 ce au funcție de acceptori morali și
permit filtrarea morală (evaluativă) ierarhizată și raportarea la experiența deja trăită în viața
personală, f apt ce conferă trăirilor concrete prezente un fel de raportare atribuțională.
Educația morală trebuie să aibă o înrâurire hotărâtoare asupra caracterului care reprezintă în
noi, pe de o parte obiceiurile eredi tare, iar pe de altă parte acelea pe care le -am dobândit sub
înrâurirea educației primite din mediul în care trăim și din exemple. Pentru orice om care are ambiția
de a da vieții copilului său un scop înalt, formarea caracterului se impune ca o necesitate încă din
prima vârstă a tinereții.
Așadar, educ ația morală va urmări în esență formarea conștiinței și conduitei morale,
integrându -se într -o structură dinamică cu celelalte laturi ale personalității.

I.2. Obiective le educației morale
I.2.1 Conștiința morală
Conștiința morală include elemente subiective, lăuntrice, ce se exprimă sub forma scopului, a
intenției, a modului „cum trebuie să se comporte elevul”. Se referă la planul „interior”, fiind o stare
latentă a personalității. Conș tiința morală posedă capacitatea de anticipare a realității și de orientare
a conduitei pe un anumit făgaș. Este formată dintr -un com plex de reprezentări, convingeri,
sentimente, și a titudini morale care reflectă princ ipiile și normele societății.
Are trei componente:
a) cognitivă . Se r eferă la informarea copilului despre conținutul și cerințele valorilor, normelor
și regulilor morale și se realizează prin instruire morală.
Instruirea morală urmărește să -l inițieze și să -l informeze pe copil asupra conținutului și
imperativelor moralei sociale, a felului în care el va trebui să se comporte într -o situație dată. Pentru
ca aceste elemente ale moralei sociale să devină compone nte ale moral ității se impune ca preșcolarul
să cunoască și să înțeleagă notele definitorii, sensul și cerințele lor.
b) afectivă . Cunoștințele morale nu se prelungesc în conduită, nu determină prin ele însele
conduita, pentru că nu dispun de acea energie interioară ne cesară care, în cele din urmă, să le
propulseze în acțiuni și în fapte. Pentru ca ea să se tra nsforme într -un mobil intern , cu rol propulsor

8 Stela Teodorescu: Curs de psihologia copilului, Iași, Tip . Univ., 1979
9 G. Kelly: The Psychology of Personal Instinct (2 vol.), N.Y., Norton, 1955

14
asupra conduitei , este necesar să fie întregite elemente afective ale conștiinței (emoții, sentimente,
etc.). Înso țită de trăire afectivă, orice cunoștință din acest domeniu se fixează în structura morală a
personalității, acționând din interior asupra conduitei.
c) volițională . Nici cunoașterea, nici adeziunea afectivă nu sunt suficiente pentru declanșarea
actului m oral. Realizarea lui întâmpină nenumărate obstacole interne și externe pentru înlăturarea
cărora este nevoie de un efort de voință concretizat în diverse trăsături cum ar fi: perseverența,
tenaciatea , consecvența, independența, spiritul de inițiativă, cur ajul.
Din fuzionrea celor trei componente: cognitivă, afectivă și volițională rezultă convingerile
morale – nucleul conștiinței morale a individului.
Un prim element în procesul de formare a conștiinței morale îl formează imaginile
(exemplele) care i se of eră educatului. Cele mai la îndemână „imagini” sunt ale părinților apoi ale
educatoarei și învățătorului. Conduita lor morală îi oferă un model pe care el îl va interioriza –
(asimilându -l propriei conștiințe) pentru ca apoi să -l exteriorizeze în propria s a conduită, imitându -l
astfel.
Când nivelul dezvoltării ontogenetice o permite, în procesul de formare a conștiinței morale
vor intra noțiunile morale pe care părinții, dar mai ales educatorii le vor transmite, conform
cerințelor oricărei învățături, adică explicându -le, demostrându -le și definindu -le.
Norma sau regula morală reflectă ceea ce este esențial și general unei clase de manifestări
morale pe care o normă sau regulă morală le cuprinde, caracterul apreciativ explicându -se prin
judecata morală. Asem enea noțiuni cum sunt patriotism, spirit de cooperare și participare, atitudine
corectă față de muncă, principialitate, modestie etc. reflectă ceea ce este caracteristic și specific unei
clase de împrejurări și solicitări, de relații morale, în care copilu l este sau va fi angrenat,
concomitent cu capacitatea sa de a aprecia pe baza unor criterii obiective, modul în care percep
conduita celorlalți, precum și propria conduită sunt sau nu în concordanță cu imperativele morale pe
care aceste noțiuni le presupu n. Noțiunea morală se asociază, deci, cu judecată morală,
interacționând, devenind un tot unitar.
Procesul de formare a conștiinței morale se va desfășura în jurul celor două categorii morale:
binele și răul. În jurul celor două categorii se va polariza î ntregul proces de formare a conștiinței
morale, adică de însușire a valorilor pozitive (binele) și de respingere a celor negative (răul). Toate
conceptele (noțiunile) au o încărcătură valorică. Viabilitatea educației morale este condiționată de
așezarea ba zelor sale intelectuale prin cunoașterea (definirea) conceptelor -valori: cinstea,
sinceritatea, libertatea, echitatea, buna -cuviință.

15
Noțiunile morale dobândesc un plus de încărcătură valorică dacă sunt dublate de sentimente
morale. Mai importante decât n oțiunile și senti mentele morale, în formarea conștiinței morale, sunt
convingerile morale, denumite și „idei -forță”, care determină atitudinile și comportamentele
(conduitele) morale în mai mare măsură decât noțiunile și chiar decât sentimentele morale,
presupunând nu numai explicații verbale ci și demonstrări facturale.
În educația morală un rol important îl joacă idealul moral, fiind o sinteză a valorilor morale,
prin care este determinat întregul program de viață, program care urmărește un scop și dă vie ții sens
și semnificație.Idealul moral dobândește o imagine concretă printr -un model de viață morală.
Noțiunile, sentimentele, convingerile și idealurile morale constituie latura internă a
fizionomiei morale a omului, având și rolul de forțe de acțiune (mo tive). Ele trebuie convertite în
atitudini, conduite și comportamente morale, astfel fizionomia morală fiind completă.

I.2.2 Conduita morală

Formarea conduitei morale vizează formarea deprinderilor și obișnui nțelor de comportare
morală și a trăsăturilor pozitive de caracter.
Deprinderile sunt comportamente automatizate ale conduitei ce se formează ca răspuns la
anumite cerințe care se respectă în condiții relativ identice. Sunt rezultatul unui exercițiu, al un ei
acțiuni încadrate într -un sistem de activități determinate de suporturi morale (conștiința) și orientate
spre scopuri și idealuri morale. Procesul de formare al deprinderilor morale este ușurat de existența
unor norme morale cu caracter obiectiv. Aceste norme, stabilite de colectivitate, constituie cadrul
social al formării deprinderilor morale. Așadar, formarea acestor deprinderi se produce pe existența
unui cadru (regim) de viață, care îl formează normele colectivității în care trăim și ne desfășurăm
activitatea.
Obișnuințele morale implică în plus faptul că acțiunile automatizate au devenit o trebuință
internă. Executarea acelei acțiuni, se face automat, datorită unui impuls intern, ori de câte ori se
repetă condițiile externe care o presupun și o so licită.
Obișnuințele sunt tot acte automatizate prin exersare, ca și deprinderile, având însă în plus
trebuința practicii lor. Așadar, în cazul obișnuințelor, fondul motivațional se exprimă cu mai multă
pregnanță. Datorită acelei tente motivaționale obișn uințele evoluează în mod firesc spre formarea
unor trăsături de caracter pozitiv, care constituie elementul constant al personalității exprimate în
atitudinea față de semeni, față de muncă și față de sine.

16
Trăsăturile pozitive de caracter sunt componente p sihomorale ale persoanei ce rezultă din
asimilarea normelor morale și integrarea lor în structura personalității.
Din prima categorie a trăsăturilor pozitive de caracter (atitudinea față de semeni) distingem:
colectivism, patriotism, principialitate, socia bilitate, cinstea, umanismul, spiritul combativ,
delicatețea, etc. Din cea de -a doua categorie, atitudinea față de muncă, fac parte: hărnicia, spiritul de
inițiativă, spiritul de întrajutorare, punctualitatea, etc., iar din ultima categorie (atitudinea faț ă de
sine) fac parte: modestia, demnitatea, spiritul critic și autocritic, curajul, etc.
Trăsăturile pozitive de caracter se formează în procesul interacțiunii omului cu mediul social,
interacțiune ce se manifestă în mod obiectiv, omul fiind antrenat într -o rețea complexă de relații
sociale, ca membru al diverselor comunități (familială, școlară, de muncă) în care își exprimă, într –
un mod sau altul, atitudinea pozitivă sau negativă. Acțiunile educative pe care profesorul le
întreprinde urmăresc cu precădere formarea și stabilizarea trăsăturilor pozitive, prevenirea și
înlăturarea celor negative atunci când se constată că elevii se află în fața unor alternative sau
manifestă unele carențe în comportamentul lor.
Deci, un om cu o conduită morală pozitivă este, în fond, și un om de caracter, situație la care
se ajunge printr -o exersare constantă și consecve ntă a conduitelor pozitive. Cele două laturi ale
educației morale, conștiința și conduita, se intercondiționază și se completează reciproc, formarea
uneia nepu tându -se realiza independent de cealaltă. Elementele conștiinței morale orientează și
stimulează conduită morală, iar aceasta, la rândul ei, valorificând asemenea elemente și integrându –
le în deprinderi, obișnuințele și trăsături le de caracter, conferă o r elativă stabilitate atitudinii și
comportamentului moral al individului.

1.3 Strategia educației morale

1.3.1 Factorii educației morale

a) Familia . Întrebându -se unde este bine să se facă educație morală John Locke este adeptul
educației în familie, motivând că aici se respectă individualitatea copilului mai bine decât în școală,
iar exemplul este mai bun în familie. Însă, pentru a -și dezvolta personalitatea, copilul trebuie să intre
în contact cu lumea și viața, să vină în conflict cu alte individualități pentru a dobândi încredere în
sine, curaj și îndră zneală. Contactul cu semenii nu se poate realiza la fel de bine în fami lie, cum s -ar
realiza în școală,iar cultura științifică se poate preda mai bine în școală de aceea virtutea cultivată în

17
familie e mai importantă decât toate cunoștințele și decât toate acele însușiri de întărire a
persona lității pe care le capătă copilul în școală, astfel că în ierarhia factorilor educaționali familia
ocupă primul loc.
„Familia este prima școală a omenirii”, aici se dau primele exemple și primele noțiuni ale
educației morale. Bazele cunoașterii valorilor morale, a înțelegerii frumuseții lor, a traducerii lor în
fapte de conduită cotidiană se realizează în familie. Dacă familia este conștientă de rolul său social,
va pune pe prim plan educarea morală a copiilor, exersând u-le cu consecvență formarea conduitei
morale. De calitatea educației în familie depinde întregul eșafodaj al educației morale realizat de
către ceilalți factori.
Bazele caracterului moral se educă în primii șapte ani de viață, dar sprijinul familiei se ce re a
fi substanțial îmbunătățit și după intrarea copiilor în școală.
b) Grădinița conti nuă procesul educației morale început de familie prin alte mijloace și la alt
nivel. Dacă în familie educația morală era predominant intuitivă, exemplul fiind mijlocul principal
folosit de părinți în educația morală, școala va trece la desfășurarea educației morale, în mod
sistematic (ca orice proces de învățare), pe baza unor activități, dar și a valorificării competente a
oricăror situații apărute, la care copiii sunt familiarizați cu valorile morale pe baza cărora li se
formează sentimente și convingeri morale, elemente care vor sta la baza formării conduitei morale.
Grădinița ar trebui să coordoneze întreg sistemul factorilor și mijloacelor de educație morală.
Există posibilitatea intervenției și manifestării creativității și inventivității educatoarelor, atâ t în
conținutul, cât și în forma de organizare a activității de educație morală.
Alături de aceste activități impu se de programele de învățământ la grădiniță s e mai pot oferi
exemple de educație morală și prin celelalte activități.
c) Biserica , instituție cu profil moral prin excelență, este coparticipantă de drept și de fapt la
educația etică. Morala creștină care o propovăduiește prin slujitorii săi, va trebu i că constituie cheia
de boltă a întregului sistem de educație morală, fiindcă valorile creștine au constituit, de -a lungul
veacurilor, catalizatorul procesului moral al omenirii.
d) Instituțiile de cultură (așezămintele culturale: cinematografele, teatrel e, etc.) au ca atribuții
transmiterea culturii în rândul oamenilor de diverse vârste.
Educația morală va progresa odată cu progresul în ansamblu al societății. Ori, la ora actuală,
societatea românească se află într -o derivă morală că efect a îndoctrinării comuniste, simțindu -se:
 lipsa de sinceritate și de bună credință în interrelațiile umane;
 indisciplina și nemunca

18
 furtul din avutul obștesc
 denigrarea și calomnia
 violența și escrocheriile
Așadar, este necesară o veritabilă asa mblare morală, începând cu efortul fiecăruia dintre noi de
autoperfecționare morală și continuând cu instituțiile culturale, forțele protectoare ale celor buni și
penalizatoare ale celor răi, cele care asigură libertatea fiecărui individ, demnitatea și capacitatea lui
de creare și a utocreare.
e) Grupul și strada . Zicala „spune -mi cu cine te însoțești, ca să -ți spun cine ești” pune în
evidență influența pe care o exercită grupul asupra individului și în materie de educație morală.
Părinții trebuie să acorde o mare importanță grupului de prieteni spre care se îndreaptă copilul,
acesta putând exercita în cel mai bun caz o influență pozitivă, iar în cel mai nefercicit o influență
negativă. În zilele noastre strada și -a intensificat pulsul legat de valorile pe care societatea vrea să le
accepte și repudieze, și contribuie mai mult ca oricând la constituirea profilului moral al copiilor și
tinerilor și aceasta, cu atât mai mult, cu cât strada a conferit tineretului o nouă poziție, mai
semnificativă și respectabilă în viața socială.

1.3.2 Căile și mijloacele educației morale

Căile și mijloacele prin care se realizează educația morală vor fi stabilite în funcție de factorii
care o desfășoară și de nivelul ontogenetic la care se face educația . La realiz area educației contribuie
familia, mediul social, școala, biserica, instituțiile culturale, mass -media și structurile asociative. În
constelația acestor factori de educare a tinerei generații, școlii îi revine locul central, ea fiind
principala i nstituție socială specializată în pregătirea oamenilor pentru muncă și viață .
Personalul specializat în educație (educatoarele, învățătorii, profesorii) folosesc pentru
realizarea educației morale atât obiectele de învățământ, valorificându -le valențele educaționale , cât
și lecții și activități speciale dedicate acestei educații . Toate acestea sunt inutile fără efortul personal
de autoperfecționare morală. Acest efort general uman în procesul redresării morale este efortul de
întoarcere a omului către sine însuși, d e reclădire din interior. Înainte de a se avânta în viața nouă,
fiecare trebuie să -și facă ordine în cea veche, fiecare trebuie să lucreze cu sine însuși din punct de
vedere moral .

19
Examenul de conștiință ne obligă pe fiecare să ne angajăm la un autodialog. Omul răspunde nu
numai pentru greșelile rezultate din ceea ce face („culpa în committendo”) ci și pentru cele rezultate
din ceea ce nu a făcut și nu ar fi trebuit să facă („culpa în ommittendo”).
Examenul de conștiință efectuat sistematic, curajos este „p ârghia” aplicată din interior pentru
ridicarea morală a omului.
Ridic area morală a omului este normală , devine eficientă, în măsura în care se edifică forul
interior al conștiinței de sine, care este instanța de judecată în viața omului.Pentru a deveni alt ul,
pentru a face saltul de la ceea ce este la ceea vrea să fie, omul trebuie să se nege mai mult sau mai
puțin din anumite puncte de vedere.Dar așa cum crede și Andrei Pleșu: „sub raportul capacității
morale oamenii se autoamăgesc; ei nu acceptă să se pri vească în mod sincer în oglindă. Competența
morală este singura pe care nimeni nu și -o contestă .”10
Așadar, dificultatea educației morale constă în faptul că efortul personal de autodepășire în
plan etic ,fără pârghia din interior , rămâne ineficient.

1.3.3 Metodele de educație morală

În strategia educației morale, metodele ocupă o poziție aparte datorită valențelor lor
instrumental -operative. Gama metodelor de educație morală este foarte largă, folosirea lor depinde
de ingeniozitatea celor ce le vor utiliza, de nivelul la care se face educația morală și de scopul și
obiectivele urmărite. În funcție de nivelul de vârstă și cultură al celor educați putem realiza
următoarea clasificare a metodelor morale:
– convorbirea morală ;
– exemplul moral (direct, indirect);
– explicația morală ;
– exercițiul moral ;
– aprobarea și dezaprobarea .

Metodele de educație morală sunt căi (modalități) specifice de cunoaș tere a principii lor (etice)
și de formare a conștiinței morale (cunoș tințe, convingeri și sentimente morale), precum și de
transpunerea lor în practică , sub forma conduitei morale (priceperi, deprinderi și obișnuinț e
morale). Cadrul organizatoric al educației morale are valențe formative importante în cadrul utilizării

10 A. Pleșu: Minima moralia, Editura Humanitas, București, 1996

20
metod elor.Folosind metodele cele mai adecvate se urmărește modelarea conștientă a personalității
copilului în concordanță cu cerințele morale ale societății actuale.
Convorbirea morală este un dialog purtat de către educatoare și copii care are ca scop atât
clarificarea unor cunoștințe morale cât și declanșarea unor trăiri afective prin valorificarea
experienței de viață a copiilor. Prin această metodă copiii își pot exprima liber opiniile în legătură cu
faptele morale discutate și să conștientizeze efectele a baterilor încălcării principiilor morale sau
dimpotrivă să -și construiască un comportament pozitiv.
Exemplul moral oferă modele de comportare, iar vârstei preșcolare îi este specifică tendința de
imitare crescând astfel efectul sugestiv al comportării alt ora.Exemplele își pot exercita acțiunea
direct sau indirect. Atunci când sunt oferite de persoane care sunt în anturajul copilului
(părinți,educatoare,colegi,alți adulți ) au o mare importan ță în influențarea conduitei și conștiinței
copilului,deoarece exem plul lor devine un instrument ce acționează în formarea personalității
copilului. Exemplele indirecte pot fi oferite prin relatarea și descrierea unor fapte și acțiuni morale
săvârșite de o anume persoană într -o anume situație. Acestea pot fi realizate cu ajutorul
povestirilor,textelor literare,revistelor și a altor materiale.
Explicația morală este metoda prin care educatoarea face cunoscut copiiilor conținutul unor
reguli ,cerințe sau norme morale. Încă de la o vârstă timpurie,exercițiile de comportament s unt
însoțite de scurte explicații :cum să salute,să respecte pe adulți și pe colegi,cum să se ajute reciproc
astfel că accentul cade pe modul în care trebuie respectate cerințele morale.
Exercițiul moral este definit de pedagogie ca o repetare sistematică ș i organizată a unor
acțiuni,în condiții relativ identice, cu scopul formării deprinderilor de comportare morală ,al
elaborării și stabilirii trăsăturilor de voință și caracter implicate în atitudinea și conduita morală a
copilului.
Aprecierea etică (dintre care fac parte aprobarea și dezaprobarea) este legată de semnificaț iile
normelor etice și de cerințele dezvoltării morale a societății și personalităț ii la un moment istoric dat.
Aprobarea reprezintă aprecierea favorabilă de către educator a atitu dinilor ș i faptelor morale
pozitive ale tinerilor, în sensul că ele sunt în concordanță cu principiile eticii. Aprobarea este însoțită
de mă suri stimulati ve ca: gesturi aprobative (un zâmbet, o înclinație a capului); îndemnuri,
încurajări; laude, evidenț ieri individual e și în cadrul grupului; nota bună la purtare – pentru elevi;
recompense morale – insigne, diplo me, medalii, sarcini de onoare în cadrul clasei, ș colii etc;
recompens e material -financiare – premii în cărți ș i alte bunuri folositoare, premii in bani, bilete
pentru excursii, bilete de odihnă, burse etc, când se asociază cu rezultate bune la învățătură etc.

21
Dezaprobarea reprezintă aprecierea etică nefavorabilă de că tre educator pentru atitudinile ș i
faptele morale negative, pentru abaterile de la princi piile eticii demne,civilizate. Dezaprobarea
produce insatisfacție. Dacă dezaprobarea este facută î n spiritul regulamentelor, cu respectarea
drepturilor individului, cu respectarea principiilor educației morale, cu măiestrie ș i tact, ea are (poate
avea) un efect educativ pozitiv, mobilizator.
Metodele educației morale au în primul rând un rol educativ -formativ, în același timp
constructiv,de formare nemijlocită a unei conștiințe și conduite morale.

1.4 Evaluarea educației morale

Evaluarea acesteia se face în funcție de obiectivele urmărite, de gradul de realizare al
acestora. Cele două obictive – care formează însuși profilul fizionomiei morale al c uiva – sunt:
formarea conștiinței morale și formarea comportamentului moral. Când se va face evaluarea la
aceste două obiective va trebui luat în considerare și gradul de consonanță între cele două obiective.
Evaluarea gradului de dezvoltare a conștiinței morale comportă dificultăți datorită
complexității structurii acesteia. În cazul educației morale evaluarea presupune luarea în considerare
a elementelor componente (noțiunile, sentimentele, convingerile, idealurile, etc.), a gradului de
dezvoltare a fiecă ruia și a tuturor în întregime. În consecință se cer probe specifice fi ecărui
comportament. Complex și mai dificil de evaluat este comportamentul moral, căci în el se exprimă,
pe de o parte, nivelul de dezvoltare a conștiinței morale, dar și gradul de form are a deprin derilor și
obișnuințelor morale și de convertire a acestora în trăsături de caracter. Evaluarea comportamentului
moral constituie, în esență, o modalitate de validare a educației morale, căci faptele constituie
măsura omului, în cazul de față a omului moral.

22

CAP.II. CARACTERIZAREA PSIHOLOGICĂ A PREȘCOLARULUI ȘI A
ȘCOLARULUI MIC

II.1.Profilul psiho logic al vârstei preșcolare (3 -6 ani)

Intrarea în gr ădiniță a copilului de vârstă preșcolară duce la lărgirea orizontului de cunoștințe,
iar prin frecventarea grădiniței, copilul este pus în fața unor condiții de viață și cerințe noi, deosebite
față de cele din etapa anterioară .
La această vârstă procesare a informației se realizează cu ajutorul simbolisticii reprezentative
sau a gândirii în imagini .Preșcolaritatea aduce schimbări importante în viața copilului atât în planul
dezvoltării somatice, cât și a celei psihice, dar și în ceea ce privește planul relaț ional. Perioada
preșcolară este marcată de schimbări importante atât în plan somatic,relațional cât și psihic. Evoluția
ce se produce în această perioadă constă în capacitatea copilului de a transpune în expresii verbale o
acțiune efectuată și de a s e elib era astfel de limita pe care o impuneau acțiunile motorii concrete,
imediate . Dacă până acum acțiunile efectuate nu puteau fi transpuse și în cuvinte, ele derulându -se
doar pe plan motric, acum aceleași acțiuni motrice pot fi exprimate cu ajutorul limbajul ui. Sensul
intuitiv al gândirii se exprimă prin aceea că ea operează cu reprezentări, este transpusă în concret și
actual. Realul nu mai este doar o simplă imagine perceptivă (asemănătoare celei din oglindă), el
îmbogățindu -se în reprezentare cu însușiri n oi, rezultate din prelucrarea imaginilor perceptive .
Simbolurile lingvistice sau preconceptuale, exprimate cu ajutorul limbajului condensează
însușiri ale obiectului împreună cu însușiri ale clasei din care el face parte. Cuvintele sunt asociate
imaginilor , acestea reprezentând însă o legătură între însușirile particulare ale obiectului și cele
generale, spec ifice clasei de care aparține . Conceptualizarea ce se va realiza în stadiile următoare
reprezintă, de fapt, desprinderea însușirilor generale ale clase i de obiecte și exprimarea lor cu
ajutorul ,,noțiunilor’’. Gândirea se eliberează de imaginea perceptivă dar nu este încă noțională sau
logică. Este o gândire conceptuală care funcționează cu ajutorul simb olurilor imagistice, ușurând
astfel joncțiunea dint re individual (imaginea perceptivă) și general (noțiunea).
O altă trăsătură caracteristică a stadiului preoperațional es te ,,egocentrismul’’. Copiii, sunt
centrați asupra propriilor percepții și asupra propriilor imagini ale situației în care se află,de ace ea
este dificil pentru ei să înțeleagă, de exemplu, că mâna lor dreaptă nu este de aceeași parte cu a celor

23
care se află cu fața spre ei. Fenomenul are o conotație intelectuală și nu una relațională (morală) așa
cum s -ar putea crede la o analiză superficia lă.
Diferite procese psihice se află sub influența acestui egocentrism. Gândirea este centrată
constant în funcție de situația de moment, de unde in capacitatea de a face discerne între realitatea
obiectivă și cea personală. Lumea și experiența altora nu ar fi alt ceva decât propria lor viziune,d e
exemplu, un copil privește pe fereastră observând un animal, el adresează întrebări referitoare la
acesta unui adult care însă stă cu spatele la fereastră și nu -l poate vedea, deci nici răspunde. Cu
timpul, copilul reușește să se detașeze de propria viziune și să accepte existența unor puncte de
vedere diferite.
Egocentrismul este prezent și în limbajul c opilului. El vorbește cu entuziasm despre ceea ce
face chiar dacă nimeni nu -l ascultă. Aceasta se poate întâmpla c ând copilul este singur sau chiar
când se află într -un grup de copii, unde fiecare vor bește fără de fapt a se lega un dialog sau o
conversație. J. Piaget numește acest lucru ,,monolog colectiv’’.
Dimensiunea afectivă în această perioadă se exprimă prin îmb ogățirea și diversificarea stărilor
afective, prin amplificarea lumii subiective in terioare,iar aceste aspecte conduc la trezirea
sentimentului de personalitate. Acest sentiment se exprimă printr -o ,,atitudine de opoziție’’ cum
spune Wallton (,,spirit de c ontrazicere’’ și de ,,obrăznicie’’), cât și print r-o ,,paradă a eului’’
remarcată mai ales prin agilitatea corpului; ,,grație stângace, dar plină de farmec’’ care este folosită
pentru a atrage atenția și admirația celor din jur.
Întreaga dezvoltare afectiv ă este pusă pe seama procesului ,,identificării’’. Este vor ba de
trăirile afective determinate de relațiile cu persoanele din apropierea sa. Modelele cele m ai apropiate
sunt cele ale părinților,în consecință, copilul se străduiește să se identifice cu cei d oi părinți ,
identificarea fiind mai apropiată cu părintele de același sex. Cercul persoanelor cu care se id entifică
se mărește incluzând și alte persoane, câmpul afectiv îmbogățindu -se astfel cu noi trăiri emoționale.
Sursa acestora se află în contradicția dintre trebuința de autonomie și interdicțiile impuse de adult.
Psihologii au numit această contradicție ,,criza de opoziție’’ c are se exprimă printr -un nenumărat șir
de rivalități față de cei mari. Satisfacerea trebuinței de independență declanșează cond uite afective
pozitive și plăcute (bucurii, satisfacții, plăceri) după cum bloca rea acestei trebuințe dă naștere unor
stări emoționale negative (insatisfacții, nemulțumiri).
Datorită fenomenului identificării cât și imitației, acesta din urmă fiind deosebi t de puternic la
această vârstă, conduitele emoționale, impuse de situații concrete, se conturează în funcție de
asemenea situații și, ca urmare, devin mai coerente. Datorită imitației copilul ,,învață’’ să se bucure

24
de un cadou primit, să -i fie teamă de a numite animale, să admire un gest oarecare, să se întristeze în
cazul un or întâmplări nedorite. Caracteristic acestor situații este faptul că în procesul identificării se
preiau nu numai stările afective propriu -zise, ci și expresiile mimice ce le însoțesc .
Colectivul de copii pe care îl oferă grădinița, constituie o altă sursă generatoare de stări
afective. Modelul identificării devine acum educatoarea, considera tă un înlocuitor al mamei.Din tre
stările emoționale complexe menționăm așa -zisul ,,sindrom al b omboanei amare’’, care exprimă
starea afectivă generală de rușine apărută în urma unei recompense nemeritate și conștientizate de
către copil .Instabilitatea afectivă este încă prezentă la această vârstă,ea exprimându -se prin diferite
explozii afective, con cretizate prin treceri bruște de la o stare pozitivă la una negativă și invers.
Una din formele negative ale conduitei afective la această vârstă este neg ativismul, considerat
,,o formă de dezadaptare’’ și în același timp una de ,,inadaptare’’. În primul caz, negativismul se
exprimă printr -un șir de reacții de nerespectare a anumitor interdicții sau reguli impuse de părinți sau
adulți, ca urmare a unei neconcordanțe între dorințele copilului, evident exagerate, și limitările
iminente ale posibilităților de satisfacere a lor. Cealaltă formă, negativismul de inadaptare, se
exprimă prin dificultățile pe care le întâmpină copilul în a participa la activități, altele decât cele din
mediul familial. De data aceasta reacțiile sunt cele de evitare, de refuz, de ind iferență ostentativă.
De menționat că la această vârstă se întrezăresc germenii unor emoții și sentimente superioare,
morale, estetice și intelectuale. Dintre cele morale, put em menționa sentimentul datoriei care, după
P. Bovet, presup une recunoașterea uno r reguli sau ordine venite din exterior concomitent cu
acceptarea lor. Sentimentul respectului ,,compus din afecțiune și teamă’’, afecți unea singură nu ar fi
de ajuns pentru a determina o obligație, iar teama singură nu provoacă decât o su punere materială s au
interesată, tot aici putem include sentimentul rușinii, care apare în urma mustrării pentru o fap tă ce
contravine regulii morale. Sentimentele estetice se exprimă prin trăiri emoționale pe care i le
declanșează natura, arta și comportamentele umane. Sen timentele intelectuale se manifestă prin
curiozitate epistemică, prin bucurii și satisfacții intelectuale, prin îndoială și neliniște în fața unor
fenomene necunoscute, prin mirare în contact cu imprevizibilul.
Dimensiunea relațională se află în continu area celei de mai sus și prezintă unele particularități
distincte. Se constată în mod deosebit amplificarea independenței comportamentale, expresie a
procesului identificării de sine și a apariției sentimentului de personalitate. În plan relațional
asemenea fenomene se exprimă prin așa -zisa ,,criză de opoziție’’ față de adult. Se înregistrează
astfel două tendințe complementare, -relațiile cu adulții care sunt dominate uneori de tensiuni, de
rivalități, de gelozii și -relațiile cu ceilalți copii care sunt dom inate de sensibilitate și dorință de a

25
conviețui, făcând abstracție de toate conflictele pe care le au cu ceilalți copii,animozități trecătoare
ce se manifestă în această perioadă.
Frecventarea grădiniței conduce în mod inevitabil la con stituirea colective lor de copii,la
lărgirea orizonturilor cunoașterii și influențează mersul dezvoltării personalității. Aici se înfăptuiește
saltul de la o existență solitară la una colectivă și se pun bazele comportamentului interrelațional.
Structura formală și informală a acestor colective determină un climat psihosocial în care fiecare
copil este în același timp ,,spectator’’ și ,,actor’’ al tuturor întâmplărilor ce au loc aici. Pe măsura
acceptării și conștientizării unor reguli și norme de comportare, relațiile interpe rsonale se diversifică
și se îmbogățesc în conținutul lor informațional. La această vârstă copilul este capabil de fenomenul
,,percepției sociale’’ a celorlalți participanți , fapt ce -i permite să realizeze o selecție în relațiile sale
interpersonale și imp licit să -i considere pe unii dintre ei prieteni sau rivali. Sistemul relațiilor
interpersonale constituie fondul pe care încep să se contureze unele trăsături caracteriale.
Această perioadă mai este descrisă în litera tura de specialitate ca fiind ,,a doua copilărie’’, iar
datorită încărcăturii sale simbolistice și a unei emotivități complexe ca fiind ,,vârsta de aur a
copilăriei’’ sau ,,vârsta micului faun’’(M.Debesse). Fiecare, din aceste sintagme surprinde ceea ce îi
este specific copilului la această vâr stă din prisma unei ,,dominante’’ a personalităț ii sale căreia îi
sunt subordonate celelalte trăsături.
Pentru a se putea integra și coopera eficient cu cei din jur copilul trebuie să atingă un anumit
nivel al socializării în care nu este suficientă numa i posedarea calității și dezvoltării psihice, ci
presupune și o modalitate de percepere și considerare a calităților celor cu care vin în contact. Pe
acest fond se formează trăsături de personalitate cum ar fi
sensibilitatea,încăpățânarea,egoismul,altruism ul,spiritul de întrajutorare trăsături care -i diferențiază
atât de mult pe copii,proiectând o anumită tipologie a personalității pe care o putem regăsi și în alte
etape de vârstă.

II.2. Conturarea însușirilor de personalitate a copi lului preșcolar

,, Personalitatea reprezintă cea mai înaltă sinteză sufletească. Menirea personalității este ca
prin ea să se contribuie la realizarea umanității.”Dimitrie Gusti
Copilul de trei până la șase ani este o ființă mică, în general delicată care seamănă din ce în
ce mai puțin cu bebelușul iritabil și sistematic încăpățânat care era acum un an,copilul este o
persoană în formare , lucru ce trebuie luat în considerare. Preșcolarul reprezintă o personalitate în

26
devenire, achiziționează comportament e,cunoștințe,emoții,valori într -un mod al lui,acestea fiind
prezente și în personalitatea viitor ului adult . El trebuie cunoscut și educat în consecință, stimulat în
devenirea sa umană, sprijinit prin educație să -și dezvolte potențialul bio -psihic, să -și ma terializeze
posibilitățile proprii și să -și formeze aptitudini care să -i servească integrării școlare și apoi
profesionale și sociale.
Vârsta preșcolarității se distinge printr -o creștere semnificativă a capacităților fizice și
psihice ale copilului făcând posibilă o echilibrare cu ambianța, în cadrul căreia ,,principiul realității”
așa cum îl numea Freud, își face tot mai mult loc și dă siguranță și reușită în adaptare. Toat e acestea
sunt trăite cu entuziasm și seninătate de către copil, ceea ce face ca ac estui stadiu să i se atribuie
denumirea de ,,vârsta de aur a copilăriei”.
Sintetizând contribuțiile acestui stadiu de dezvoltare psihică generală a ființei umane,
reținem următoarele aspecte:
• exuberanța mot orie și senzorială, care ușur ează considerabil ad aptările;
• creșterea autonomiei î n plan practic, prin formarea numeroase lor deprinderi de
autoservire și de mânuire a obiectelor;
• dezvoltarea proceselor psihice complexe care schimbă caracteristicile comportamentului
copilului, măr ind posibilitățile de ant icipare și organizare ale acestuia;
• o mai mare curiozitate și sete de cunoaștere, care stimulează activitățile exploratorii și
îmbogățesc experiența personală;
• formarea unei conștiințe morale primare care sporește capac itatea copilului de
cunoaștere ;
• const ituirea bazelor personalității și accentuarea aspectelor individualizatoare .
Perioada preșcolară este caracterizată de con solidarea autonomiei, setea de cunoaștere,
afirmarea personalității și prin conturarea însușirilor de personalitate. Copilul devine mai atent, imită
discret conduitele adulte, participă activ la activitățile ce îl interesează, precum muzica, desenul,
activitățile practice ș.a. Devine activă capacitatea de învățare, ea este dublată de interese de
cunoaștere. Motricitatea se caracterizea ză printr -o dezvoltare intensă, contribuind altfel la creșterea
posibilităților copilului de a lua contact direct cu lumea înconjurătoare. Nevoia de mișcare este
extrem de mare și copilul se bucură atunci când îi reușesc acțiunile ce și le propune, se stră duiește să
facă mișcări precise și tot mai diferențiate , consumându -și astfel energia de carre dispune la această
vârstă . Mișcările sunt exercitate cu o forță tot mai mare, ca urmare a consolidării sale biologice și
fiziologice.

27
Despre preșcolar se afirm ă că are o deschidere perceptivă caracteristică asupra spectacolului
lumii și că este avid de a cunoaște mediul ce îl înconjoară , ceea ce stimulează în mare măsură
dezvoltarea tuturor capacităților senzoriale. Datorită acestui fapt se spune că această vârs tă nu
trebuie ,,pierdută”, trebuie valorificată dacă ținem la atingerea mai târziu, a anumitor performanțe.
Astfel exuberanța motrică și senzorială a acestui stadiu se exprimă și prin perfecționarea evidentă a
sensibilității tactile, respectiv prin creș terea rolului său în explorarea lumii: copilul vrea să pipăie tot
ceea ce vede. Sensibilitatea și percepțiile vizuale sunt tot atât de amplu antrenate în exploatarea
lumii ca și cele tactile.
Preșcolarul este capabil de discriminări vizuale mai fine, pe care acum ar e posibilitatea să le
recunoască mai precis cu ajutorul cuvântului și să la fixeze mai bine în memorie. Vizual continuă să
integreze și să structureze unitar informațiile tacti le, dar întâmpină încă dificultăți, în sensul că se
recunoaște mai greu vizual ceea ce s -a perceput mai întâi tactil. Auzul înregistrează câteva direcții
de progres foarte importante. Auzul fonematic pentru limba maternă este mai bun, preșcolarul aude
foarte bine cuvintele, însă este un auz verbal global și nu -i permite să dis tingă ușor orice sunet sau
zgomot din spațiul lui de viață.
Personalitatea e darul cel mai de preț pe care omul și -l poate oferi lui însu și prin
autocunoaștere și voința de autodepășire, prin efort propriu și cu spr ijinul factorilor educaționali,iar
ca să poți deveni un bun specialist și un om luminat cu preocupăr i multiple, receptiv față de
schimbări și capabil să te adaptezi la s ituații noi, un om cu inițiativă , un inovator sau inventator care
să înțeleagă sensurile superioare ale vieții umane, trebuie m ai întâi să te cunoști bine.
Familiarizarea cu informații noi despre personalitate, cunoașterea științifică de sine prin
autoobservare reflexivă, prin activitatea și acțiunile noastre raportate la modelul de personalitate
oferit de societatea în ca re trăi m și prin părerile celor apropiați despre noi, reprezintă mijloace
importante de investigare și modelare a propriei ființe.
Person alitatea este subiectul uman ca unitate di namică bio -psiho -socio -culturală
(P.P.Neveanu), înzestrat cu funcții cognitive, axi ologice, proiectiv -creative, dinamico -energetice,
afectiv -emoționale și volitiv -caracteriale, programatice și operaționale, manifestate în
comportament.
H. Pieron definește personalitat ea ca fiind “organizare dinamică a aspectelor cognitive,
afective, con ative, fiziologice și morfo logice ale individului”. Această organizare di namică se
reflectă prin conduita omului în societate. Ea se formează în procesul de interacțiune d intre individ
și lumea obiectivă . Alți autori definesc personalitatea în lumina teori ei învățării sau a teoriei

28
sistemelor, interpretând -o din punct de vedere cibernetic (C. Bălăceanu, E. Nicolau). Ca sistem
suprastructurat deschis, personalitatea este rezultatul dezvoltării unitare prin procesul învățării a
însușirilor înnăscute și dobând ite sub influența mediului socio -cultural, asigurând fiecărei
individual ități o adaptare, originală și activă , la mediul înconjurător. Trăsăturile de bază ale
personalității sunt: caracterul , temperamentul și aptitudinile .
Caracterul reprezintă motivele și scopurile acțiunilor omului față de muncă și societate sau
față de sine însuși. Etimologic, termenul de caracter provine din greaca veche și înseamnă tipar,
pecete și cu referire la om, sisteme de trăsături, stil de viață. Caracterul de fapt înseamnă o str uctură
profundă a personalității, care se manifestă prin comportament, care pot fi ușor de prevăzut.În sens
larg, caracterul este un mod de a fi, un ansamblu de particularități psihoindividuale ce apar ca
trăsături ale unui „portret” psihic global . În sen s restrâns și specific, caracterul reunește însușiri sau
particularități privind relațiile pe care le întreține subiectul cu lumea și valorile după care el se
conduce. În sistemul de personalitate, caracter ul reprezintă latura relațională și valorică , este în
principal un ansamblu de atitudini -valori.
Temperamentul reprezintă ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase ale unei persoane,
care determină diferențieri psihice și de comportament între indivizi ,adică acele însușiri de
personalitate care s unt predominant înnăscute. Temperamentul este particularitatea individuală
psihologică a omului, care determină dinamica activității lui psihice și se manifestă la fel în activități
diferite, indiferent de conținutul și scopul acesto ra.Temperamentul nu se s chimbă, dar însușirile
acestuia se s chimbă.Specialiștii spun că există tot atâtea tipuri de temperament câți oameni
există,tempera mentul fiecăruia este un fapt singular, în măsura în care fiecare om este unic. Din
necesități de cunoaștere s -au făcut adesea comparați i și diferențieri între diverse aspecte
temperamentale ale oamenilor, chiar clasificări, ceea ce a condus la variate tipologii. Prima încercare
de identificare și explicare a tipurilor temperamentale o datorăm medicilor antichității,Hippocrate și
Galenus. Ei au socotit că predominanta în organism a uneia dintre cele patru „umori” sau lichide
(sânge, limfă, bila neagră și bila galbenă) determină temperamentul. Pe această bază, ei stabilesc
patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancoli c și coleric.
a) colericul este determinat de bila galbenă, reprezentat de foc, plin de căldură și mistuitor ca
vara.
b) sangvinicul se distinge prin predominarea sângelui, este asociat cu aerul, este violent și
instabil ca primăvara.
c) flegmaticul est e pus în legatură cu flegma, cu apa și umiditatea iernii.

29
d) melancolicul este dominat de bila neagră, ilustrat prin pământ și toamnă.
Aptitudinile constituie latura instrumental ă și executivă a personalității și sunt însușirile
fizice și psihice de car e depind performanțele pe care le putem obține în diferite forme de activitate.
Ele s -ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operaționale, superior dezvoltate, care mijlocesc
performanțe supramedii în activitatea depusă.
Aptitudinile pot fi clasificate după mai multe criterii :
1. după structura și gradul lor de complexitate pot fi:
a) simple care se refer ă la o serie de însușiri dezvoltate peste medie,care permit desfășurarea
cu un randament sporit a unor activități ( ex: acuitatea vizuală,discriminare a culorilor etc.)
b) complexe care rezultă din îmbinarea și organizarea specifică a unor aptitudini simple și nu
doar din însumarea acestora (ex. aptitudini artistice)
2. dup ă specificul activității solicitante,care pot fi :
a) aptitudini generale , care s unt cele care particip ă și ajută la desfășurarea cu succes a mai
multor forme de activitate (ex: inteligen ța,spiritul de observație)
b) aptitudini speciale , care sunt necesare pentru desfășurarea unei anumite forme de
activitate (aptitudini sportive,aptit udini tehnice etc.)

30

CAPITOLUL III: JOCUL DE ROL ȘI EDUCAREA CONDUITEI MORALE
,,Copilăria este ucenicia necesară vârstei mature, iar prin joc copilul își modelează propria sa
statuie”
J. Chateau, 1967
Јoϲul еѕtе a ϲtivitatеa рrin ϲiрală ре ϲarе o dеѕfășoară ϲoрilul, fără a avеa un ѕ ϲoр matеrial. Dе -a
lungul timрului ϳoϲul a avut рartе dе mai multе dеfiniții, înѕă ni ϲi una nu рoatе fi ϲomрlеtă, nu рoatе
ѕurрrindе toatе ѕеmnifi ϲațiilе a ϲеѕtui ϲonϲерt, toatе rерrеzеntărilе lui intuitivе. Ѕub influеn ța ϳoϲului
ѕе formеază, ѕе dеzvoltă și ѕе rеѕtru ϲturеază a ϲtivitățilе рѕihi ϲе, își formеază реrѕonalitatеa, învață și
mеmorеază. ”Јo ϲul ѕatiѕfa ϲе în ϲеl mai înalt grad trеbuințеlе ϲoрilului: dе miș ϲarе, dе ехрrimarе
originală, dе rеalizarе a năzuințеlor și dorințеlor ре ϲarе nu lе рoatе ѕatiѕfa ϲе în рlan rеal. În lumеa
imaginară în ϳoϲ, ϲoрilul ѕе ѕimtе рutеrni ϲ, intеligеnt, adult, ai ϲi еl еѕtе ϲaрabil dе faрtе еroi ϲе, dе
aϲțiuni ѕре ϲtaϲuloaѕе; totul îi еѕtе реrmiѕ în ϳoϲ, еl рoatе rеflе ϲta inѕatiѕfa ϲțiilе рroрrii aѕuрra рăрușii
ѕau urѕulеțului ре ϲarе lе ϲеartă, lе hrănеștе, lе obligă ѕă fa ϲă ϲе dorеștе еl.”11
Јoϲul rерrеzintă un mod dе ехрrimarе a ϲaрaϲităților, a dorințеlor ϲoрilului. Рrin ϳoϲ ϲoрilul
învață dеѕрrе lumеa în ϲarе trăiеștе, învață dеѕрrе tim р și ѕрațiu, dеѕрrе obiе ϲtеlе din mеdiul
înϲonϳurător, ϲhiar da ϲă aреlеază la un рlan imaginar, ϲoрilul nu fa ϲе ϲonfuziе întrе rеalitatе și
imaginațiе.
Јoϲul aϲtivеază la ϲoрii fun ϲții mintalе și motri ϲе:
– Funϲția рrin ϲiрală еѕtе rерrеzеntată dе rеalizarеa еului, manifеѕtarеa реrѕonalității;
– Funϲția ѕеϲundară arе rol dе divеrtiѕmеnt, dе еlеmеnt odihnitor, rеlaхator.
Јеan Рiagеt ϲonѕidеra ϲă ϳoϲul еѕtе o modalitatе dе adaрtarе, adiϲă aѕimilarе și aϲomodarе. Еl
ѕtabilеa următoarеlе funϲții alе ϳoϲului:
– Funϲția dе adaрtarе – ϲеa mai imрortantă – ѕе rеalizеază рrin aѕimilarеa rеalului la еu și
рrin a ϲomodarе, рrin imitațiе a еului la rеal;
– Funϲția formativă și informativă;
– Funϲția dе dеѕ ϲărϲarе a еnеrgiilor și dе rеzolvarе a ϲonfli ϲtеlor afе ϲtivе, adi ϲă fun ϲția
ϲatartiϲă;
– Funϲția dе ѕo ϲializarе a ϲoрilului.

11 Voiculescu, Elisabeta. Pedagogie preșcolară . București: Editura Aramis, p.82

31
Сonform I. Сеrghit рrin ϲiрalеlе fun ϲții alе ϳoϲului ѕunt:
– funϲția dе ехрlorarе a rеalității;
– funϲția dе valorifi ϲarе a avanta ϳеlor dinami ϲii în gruр, a ѕрiritului dе ϲooреrarе, dе
рartiϲiрarе afе ϲtivă și totală la ϳoϲ anga ϳând atât еlеvii timizi ϲât și ϲеi mai ѕlabi;
– funϲția dе întărirе a unor ϲalități moralе (răbdarе, tеna ϲitatе, rеѕре ϲt реntru alții,
ѕtăрânirеa dе ѕinе, ϲinѕtеa, auto ϲontrolul).
Јoϲul еѕtе o formă dе manifеѕtarе a ϲoрilului și agеnt dе tranѕmitе rе a idеilor, a obiϲеiurilor și
tradițiilor dе la o gеnеrațiе la alta. Dеѕfășurarеa ϳoϲului ѕе rеalizеază la nivеlul ϲеlor două
dimеnѕiuni tеmрoralе: рrеzеnt și viitor. Јoϲul îi ofеră ϲoрilului buϲuriе în рrеzеnt și îi ofеră
ѕatiѕfaϲția nеvoilor îmрlinitе, dar еl arе ϲonѕеϲințе ϲе vizеază viitorul, dеoarеϲе în ϳoϲ ѕе рrеzintă
anumitе ѕituații dе viață din ϲarе ϲoрilul ѕе рoatе inѕрira ре mai târziu, în ϳoϲ ѕе fiхеază ϲaрaϲități și
ϲomреtеnțе ϲarе îi vor foloѕi ре viitor.
Јoϲul rерrеzintă mеdiul рroрiϲе în ϲ arе ϲoрilul рoatе ѕă ехреrimеntеzе, ѕă dеѕϲoреrе, ѕă imitе,
fără rеѕtriϲții și fără a fi рuѕ în реriϲol. Рrin ϳoϲ ϲoрilul рoatе ѕă ѕе manifеѕtе duрă bunul рlaϲ, nu ѕе
mai tеmе dе ϲritiϲilе ϲеlorlalți, реntru ϲă еl intră în рiеlеa unui реrѕonaϳ.
În ϲееa ϲе рrivеștе domеniul рѕihologiϲ, ϳoϲul еѕtе foloѕit ϲa miϳloϲ dе invеѕtigațiе, dar și ϲa
mеtodă dе rеϲuреrarе, aѕtfеl рѕihodrama și ludotеraрia ѕunt două mеtodе tеraрutiϲе ϲе au la bază
ϳoϲul ϲa еlеmеnt fundamеntal în viața omului și ϲontribuțiilе bеnеfiϲе р е ϲarе aϲеѕta lе aduϲе în viața
oamеnilor.
În ϲееa ϲе рrivеștе еduϲația, ϳoϲul еѕtе un еlеmеnt dе ѕрriϳin реntru a rеaliza finalitățilе
рrogramatе.
Daϲă nе gândim la ϲlaѕifiϲarеa ϳoϲurilor, avеm aϲееași ϲonϲluziе ϲa și în ϲazul dеfinițiеi. O
mulțimе dе aut ori au dat o mulțimе dе ϲlaѕifiϲări, mai mult ѕau mai рuțin ϲomрlеtе. Amintim înѕă
ϲlaѕifiϲarеa rеalizată dе Јеan Рiagеt:
– ϳoϲuri ехеr ϲițiu (ѕеnzoriomotorii ѕau dе mânuirе, ϳoϲuri dе ϲombinații fără ѕ ϲoр ϲlar
dеfinit, dе dеzmеmbrarе și rе ϲonѕtruirе dе obiе ϲtе, ϳoϲuri dе ϲombinații dе obiе ϲtе/aϲțiuni ϲa ѕϲoр,
rеϲomрunеri duрă modеl);
– ϳoϲuri ѕimboli ϲе ѕau dе ϲrеațiе, еlе rеdau aѕре ϲtе alе rеalității;
– ϳoϲuri ϲu rеguli (ѕеnzorialе, intеlе ϲtualе);
– ϳoϲuri dе ϲonѕtru ϲții, ϲе aϳută la dеzvoltarеa abilităților manual е și a rерrеzеntărilor
ѕрațialе.

32
Dе aѕеmеnеa еѕtе foartе utilă și ϲlaѕifiϲarеa rеalizată dе Hriѕtu Barbu și Ѕilvia Dima, o ϲlaѕifiϲarе a
ϳoϲurilor rеalizatе în grădiniță.
3.1 Importanța jocului
Cercetătorii au prezentat nenumărate definiții ale jocului, fiecare dintre ele subliniind
anumite aspecte ale acestuia.
“Jocul este munca copilului .” (Maria Montesori)
“ Jocul poate fi definit drept un comportament motivate intrinsic, liber ales,orientat către
process și plăcut” (J.E.Johnshon & J. Ershler).
“Jocul este expresia cea mai înaltă a dezvoltării umane în copilărie, deoarece este singura
expresie liberă a ceea ce se află în sufletul unui copil” Frederich Foebel).
“Jocul implică angajarea activă a celui care se joacă” (C.Garvey)
“Jocul este principal a activitate în copilărie” (J.Bruner)
Când copiii se joacă iar jocul lor este liber ales , satisfacția copiilor vine din interiorul lor.
Deși copilul necesită încurajarea și atenția educatoarei, el nu au nevoie de recompense stabilite de
aceasta pentru a se implica în joc.
Când copiii se joacă, interesul lor este îndrumat spre propriul inst inct, ei sunt determinați să
rezolve anumite probleme din mediul lor înconjurător, fizic și social. Ei experime ntează posibilitatea
de a deveni mai flexibili în gândire și în rezolvarea de probleme. Procesul acesta este mult mai
important decât rezultatul pe care îl obțin.
Când copiii se joacă ,ceea ce fac sau creează , exprimă ceva diferit, ei reprezintă experiențele
lor în simboluri. Copiii jucându -se în acest fel înc ep să gândească abstract.În timp ce se joacă , ei
vorbesc mult, folosesc multe cuvinte și vorbesc pentru o perioadă mult mai lungă decât în alte
situații. În timp ce se joacă descoperă la ce pot fi folosite obiectele cu care se joacă, învăță
proprietățile acestora și înțeleg mai bine folosința lor în mediul înconjurător. Atenția copiilor nu
poate fi schimbată ușor atunci când se joacă. Adulții recunosc fa ptul că jocul este esențial pentru
dezvoltarea copilului. Jocul este necesar copiilor precum mâncarea și odihna.
Jocul reprezintă un ansamblu de acțiuni care, paralel cu destinderea , buna dispoziție și
bucuria, urmărește obiectivele de pregătire intelectuală, tehnică, morală și fizică a copilului.
Încorporat în activitatea didactică, jocul ca element imprim ă un caracter mai viu și atrăgător, o stare
de bună dispoziție, de destindere, previne apariția monotoniei, a plictiselii și oboselii.
Jocul de rol este o metodă de învățare activă bazată pe explorarea experienței participanților,
oferindu -le un scenariu în care fiecare persoană are un rol de jucat.

33
3. 2 Tipurile de joc
Deși toți copiii se joacă, nu toate jocurile sunt la fel. Sara Smilamski și Leah Shefatya au
identificat patru tipuri de joc, fiecare contribuind cu ceva diferit la dezvoltarea copilului:
• Jocul funcțional – în acest tip de joc copiii explorează funcțiile și proprietățile obiectelor și
materialelor din mediul lor. Copiii ating, miroase, gustă, văd ce pot face ș ice nu pot face cu ele,
învață despre lumea din jur.
• Jocul de construcție – în ac est tip de joc copiii explorează materialele pe care le folosesc
apoi pentru a construe altceva.
• Jocul cu reguli – în acest tipă de joc copiii se conduc după anumite reguli pe care fiecare
participant la joc trebuie să le înțeleagă, să le accepte și să le respecte. Jocurile cu reguli sunt cele de
genul “de -a v-ați ascunselea”, jocurile cu jetoane sau cele pe tablă de joc.
• Interpretarea de roluri – în cadrul acestor jocuri copiii se prefac că sunt altcineva, creând
adesea roluri împreună cu alți copii. Pentr u a se juca “de -a ceva” copiii trebuie să fi trăit anumite
experiențe pe care să le poată reproduce. Ei se joacă cu ușurință “de -a mama”, “de -a familia” ,“de -a
doctorul”, “de -a grădinița”. Acest tip de joc presupune ca un copil să folosească deprinderi cog nitive
pentru a -și aminti experiențele din trecut, să poată să selecteze aspecte relevante ale acelor
experiențe , să folosească gesture și cuvinte pentru a putea interpreta acel rol.
3.3 Conduita morală prin joc
Practica și teoria educației au demonstra t, locul pe care jocul îl ocupă în viața preșcolarilor,
în activitatea instructiv – educativă din grădiniță.
Prin intermediul jocului copiii își îmbogățesc experiența cognitivă, învață să manifeste o
anumită atitudine pozitivă sau negativă, față de ceea c e îl înconjoară, își educă voința și, pe această
bază formativă, își conturează profilul personalității. Prin joc se dezvoltă eul copilului ,
personalitatea lui.
Activitatea de joc rămâne de departe cea mai contribuantă în formarea personalității. Jocul s e
consideră ca o activitate fizică sau mintală ce se realizează doar datorită plăcerii ce o provoacă. La 3
ani jocul este încă legat de obiecte și cuprinde elemente numeroase de manualitate activă. La 4 ani ,
jocul nu mai este izolat. Partenerul concret es te solicitat deși copilul de 4 ani nu este întotdeauna
mulțumit de el, din care are numeroase intervenții extrajoc în care spune partenerului ce să facă. În
genere se joacă mai bine cu un copil mai mare sau cu unul mai mic. În jocul cu copilul mai mare,
inițiativele acestuia alimentează jocul, în cazul jocului cu copiii mai mici, copilul de patru ani își
asumă rolul de animator. La cinci ani jocul cu subiect și rol atinge un important nivel de dezvoltare,

34
adaptarea la posibilitățile de rol ale partenerului sunt evidente, cum de altfel este evidentă și
capacitatea de a alimenta subiectul. Apar acordurile și proiectele în joc, în timp ce acțiunea și
conduitele ce o compun devin din ce în ce mai dense în joc. Totuși există o relație pozitivă între
jucării și j ocuri, subiecte de joc. Antrenarea ludică se realizează întotdeauna spontan în cazul
jucăriilor foarte multe.
Jucăria este un stimulant al jocului, dar jocul propriu zis este o stare psihologică, o antrenare
energetică într -o relaționare imaginativă coer entă cu jucăria. Câteodată copilul are o lungă fază de
organizare a jocului care ulterior poate să nu se mai realizeze. Preșcolarul de cinci , șase ani are
nevoie în cele mai multe cazuri de partener ceea ce pune în evidență o stimulare socială inter –
relațională ca instrumentare a jocului. La această vârstă însă copilul poate crea subiectul unui joc și
fără partener, jocul lui fiind trecut pe planul existențial al relațiilor vii și imaginii de sine.
Jocul de rol răspunde trebuinței de creație a personalită ții, dar și a sinelui în raport cu viața
și ipostazele ei felurite. Analiza jocului pune în evidență statutul mintal, cel afectiv, cel de sănătate
al copilului, dar și structura experienței și a mediului cultural.
Preșcolaritatea este dominată de joc acest a fiind activitatea centrală, căruia copilul i se
dăruiește cu toată ființa lui și pe care o desfășoară în cele mai variate forme.
Interesul pentru joc se află în plină expansiune și se satisface pe deplin în acest stadiu , care
este de apogeu pentru o a semenea activitate. În joc , preșcolarul investește toate disponibilitățile
sale psihice și se lasă absorbit până la uitare. Durata jocului este mai mare, dar e direct legată de
conținutul jocului și de caracterul lui antrenant, iar dacă îi place acel joc se poate prelungi mult, se
poate repeta. Jucăria la vârsta de 3 -4 ani este un element de mare atracție, poate fi utilizat și un
obiect oarecare, după cum una și aceiași jucărie poate fi divers transfigurată. Preșcolarii se joacă unii
împreună cu alții, co laborând foarte bine . Reușesc să -și coordoneze acțiunile proprii, dar și pe cele
ale partenerilor. Desfășurarea în bune condiții a jocului, este asigurată de dezvoltarea atenției, a
memoriei, a voinței și a capacității de înțelegere. Nivelul jocului expri mă nivelul dezvoltării psihice,
dar jocul este și un stimulator principal al dezvoltării psihice, confirmând și prin aceasta locul lui
fundamental în viața preșcolarului.
Tot ceea ce știm , credem și gândim despre copil se reflectă în tot ceea ce facem pe ntru el.
Cu cât ne vom apropia mai mult de el ți îl vom înțelege mai bine, cu atât vom învăța mai multe
despre ceea ce ar trebui să facem pentru a -l ajuta să crească și să se dezvolte la nivelul întregului
potențial de care dispune.

35
Jocul este activitatea fundamentală a copilăriei și stă la baza conceperii întregului program
din grădiniță. Jocul înseamnă învățare, modul cel mai natural de a învăța al copilului, este un
minunat mijloc de cunoaștere și autocunoaștere, de exersare a unor capacități de școlari zare primară,
de antrenare a capacităților cognitive și de exteriorizare a emoțiilor și sentimentelor.
Copiii care sunt lipsiți de posibilitatea de a se juca cu alți copii de vârstă asemănătoare fie
din cauză că nu sunt obișnuiți, fie din cauză că nu au cu cine, rămân nedezvoltați din punct de
vedere al personalității. Jocul oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la îmbogățirea
cunoștințelor despre lume și viață, totodată mărește capacitatea de înțelegere a unor situații
complexe, creează capacit ăți de reținere stimulând memoria, capacități de concentrare, de supunere
la anumite reguli, capacități de a lua decizii rapide, de a rezolva situații problemă.
3.4 Jocul de rol
“ Nici o altă activitate nu are atâta răsunet în sufletul copilului ca jocul ”
(John Loky)
,,Jucându -se, copilul se revelează în întreaga sa prospețime, în întreaga sa spontaneitate”
spunea cândva E.Claparade și cât de adevărate sunt și azi aceste cuvinte. Ele devin relevante azi,
când adulții își arată prospețimea și spo ntaneitatea personalității lor doar prin situații de joc în care
se mai și implică.
Jocul de rol este o metodă derivată din psihodramă, metodă terapeutică creată de J.L.Moreno
în 1921 , prin care se urmărește, formarea modului de a gândi, a simți și a acț iona, dezvoltarea
capacităților de empatie, de a rezolva situații problematice, verificarea corectitudinii și eficienței
comportamentelor și înlăturarea comportamentelor inadecvate, neeficiente.
Jocurile de rol favorizează interacțiunea socială, permite e xersarea capacității de luare a
deciziilor și de asumare a responsabilităților, contribuie la sporirea autonomiei în acțiune a copiilor.
Jocul mijlocește cunoașterea directă a lumii, cultivă deprinderi, trăsături de caracter,
convingeri și puternice trăir i emoționale. Unul din jocurile la care participă copiii de la cea mai
fragedă vârstă este jocul de rol. Jocul de rol este considerat o artă magică a imitației și a prefacerii.
Acest tip de joc angajează resursele intelectuale și morale ale copilului, con tribuind astfel la
formarea și dezvoltarea personalității sale.
Jocul de rol este o activitate spontană, condusă de copiii înșiși. Prin ea copiii își verifică, își
clarifică și își dezvoltă înțelegerea de sine și înțelegerea lumii în care trăiesc. În joac a lor copiii
refac locuri și întâmplări care le sunt familiare, ei imită comportamentul părinților și rudelor lor sau
joacă rolul diverselor personae pe care le cunosc. Copii reproduce lumea așa cum o înțeleg ei sau așa

36
cum lumea reprezintă pentru ei un mo tiv de îngrijorare sau de teamă. Încă din cea mei fragedă
copilărie, copiii imită sunetele pe care le aud, ceea ce fac alții. Lor le place să se joace de -a ceva. În
,,Cum înțelegem jocul copilului” (1964), Ruth Hartley și colegii săi definesc jocul de rol astfel:
,, Jocul de rol este jocul liber al copiilor mici. Este una din căile prin care ei explorează universal
imitând acțiunile și trăsăturile caracteristice ale celor din jurul lor. Este cea mai incipientă formă de
expresie artistică ce nu trebuie totu și confundată cu teatrul propriu –zis sau interpretată ca o
dramatizare reală”.
Jocul de rol este unul dintre cele mai personale, individuale și intime procese de învățare. Cu
toate acestea, jocul de rol nu este formal. Preșcolarii interpretează situații bazate pe roluri reale sau
imaginare pe care le -au trăit, cum ar fi : îngrijirea unui bebeluș, condusul unei mașini , al unui avion,
vizită la prieteni , grădină zoologică. În cadrul jocului de rol , copiii își crează o lume a lor cu
ajutorul căreia încear că să înțeleagă realitatea.În această lume, ei vor rezolva probleme pe care le
întâlnesc în viața de zi cu zi, repetă, reinterpretează și retrăiesc experiențe. Astfel jocul de rol îi ajută
pe copii să se transforme din personae egocentrice în personae capa bile să comunice cu alții.
În cadrul jocului de rol, copiii își asumă adesea un rol sau un comportament aparținând
altcuiva, folosesc talentul lor pentru a interpreta evenimente care le sunt familiare.Jocul de rol este ,
pentru preșcolari mediul ideal în care ei pot să învețe cu plăcere.
În cadrul jocului de rol, preșcolarul realizează activități care:
• îl ajută la dezvoltarea celor cinci simțuri
• îl stimulează să utilizeze un limbaj expresiv și să fie receptive
• îl ajută să urmeze modele și să stabilească r elații interumane
• îl ajută să realizeze conexiuni
• îi stimulează gândirea creativă și capacitatea de rezolvare a problemelor
• îi accentuează conștiința de sine
• îi dezvoltă mușchii mici și mari
• sărbătoresc bucuria și libertatea copilăriei.
Preșcolarul transp une în jocul de rol, trăiri, sentimente, intenții neîmplinite în real, impresii,
temeri, gânduri, atitudini, conflicate intrapsihice sau interrelaționale.
Jocurile cu subiecte din povești sunt mai pretențioase, ele implicând adesea crearea unei
atmospher e speciale sau redarea trăsăturilor unor personaje cu care copiii sunt puțin familiarizați.
Prin jocul de rol copilul învață să se concentreze, să -și exerseze imaginația, să pună în
practică idei noi, să practice comportamente de grup și să -și dezvolte cap acitatea de control asupra

37
lumii în care trăiește, își dezvoltă capacitatea de a aprecia frumosul, ritmul și structura mediului în
care trăiesc și a propriului corp în timp ce învață cum să -și comunice gândurile, sentimentele și
emoțiile, deci jocul de rol contribuie îtr -o mare măsură la formarea personalității copiilor.
Jоϲul d е rоl реrmitе ϲорilului ѕ ă еxреrimеntеzе о variеtatе dе ϲоmроrtamеntе și în aϲ еlași tim р
ϲоnѕеϲințеlе a ϲеѕtоr ϲоmроrtamеntе. Ϲatһ еrinе Garvеу (1977) a urm ărit 48 d е ϲорii dе v ârѕtă
ϲuрrinѕ ă într е 2 ani și 10 luni – 5 ani și 7 luni. Fi еϲarе avеa un рartеnеr dе jоa ϲă, fiind intr оduși într –
о înϲăреrе ϲu mult е luϲruri ре ϲarе lе рutеau fоlоѕi. Εa a оbѕеrvat anumitе ѕubiе ϲtе ѕtandard alе
jоϲului: ѕϲеnеlе dоmеѕti ϲе (jоϲul d е – a mama și ϲорilul, ѕо ț – ѕоțiе, рărint е – ϲорil еt ϲ.); anunțar еa ϲă
ϲinеva еѕtе bоlnav ѕau mоrt, aроi unul dintrе ϲорii adminiѕtrеaz ă mеdiϲamеntе, m ânϲar е, ореrеaz ă
și vind еϲă ϲорilul ѕau animalul în ϲauz ă; unul dintr е ϲорii anun ță am еnințarеa unui реri ϲоl și aроi
ambii își aѕumă rоlul dе vi ϲtimе ѕau aр ărătоri rеtr ăgându -ѕе ѕau ata ϲând. Ε рiѕоdul ѕе роatе ѕf ârși
fеriϲit ѕau nеfеri ϲit („I -am оmоr ât” ѕau „ М ă mănânϲă”, „ Ѕunt mоrt” ). Ѕf ârșitul vin е natural, nimi ϲ
nu еѕtе рlanifi ϲat. Dif еrеnțе dе v ârѕtă și ѕеx aрar în aϲ еѕt ultim jо ϲ: ϲорiii dе 2 -3 ani ѕunt vi ϲtimе,
ϲеi dе 4 -5 ani aр ărătоri, b ăiеții tind ѕă fiе aрărătоri (da ϲă unul dintr е mеmbrii еѕtе b ăiat, еl ata ϲă ),
fеtеlе оbѕеrvatоri ѕau vi ϲtimе.
Ѕunt anumi ți faϲt оri ϲе influеn țеază jоϲul ѕоϲial, și anum е: ѕϲһimbăril е ϲе au lо ϲ оdată ϲu
înaintar еa în vâr ѕtă, frații și m еdiul ϲорilului.
În ϲееa ϲе рrivе ștе ѕϲһimbăril е ϲе au lо ϲ оdată ϲu înaintar еa în vâr ѕtă, еgоϲеntriѕmul dеѕ ϲriѕ dе
Ρiagеt еѕtе о ϲaraϲt еriѕti ϲă a ϲ орilului din ѕtadiul рrеореra țiоnal. A ϲеѕta еѕtе еvidеnt în jоϲul ϲu
ϲеilalți. Ϲорilul dе 2 ani îi va рrivi ре ϲеilalți ϲum ѕе jоa ϲă, va manif еѕta intеrеѕ fa ță dе еi, dar nu -i
va abоrda, рar ѕ ă ѕе jоa ϲе îmрrеun ă dar t оtdеauna au fantеzii difеritе, jо ϲuri dif еritе. În ϲееa ϲе
рrivе ștе ϲорilul dе 3 ani dе a înțеlеgе lumеa din реrѕре ϲtiva ϲ еluilalt, ϲоnϲluziil е ѕunt in ϲеrtе. într-
un ѕtudiu, ϲорiii au fоѕt ruga ți ѕă dеѕϲriе ϲе ϲrеd, ϲă ai l оr ϲоlеgi dе jоa ϲă, ѕimt într-о ѕitua țiе dat ă
(Βrϲk е, 1971, 1973 ), dе еxеmрlu, ϲum ϲr еdе ϲă un ϲ оlеg va rеa ϲțiоna la рiеrdеrеa unui animal
îndrăgit, ѕрargеrеa unеi ju ϲării еtϲ. La 4 ani unii ϲ орii рar ѕ ă fiе ϲaрabili dе a idеntifi ϲa ѕitua țiilе
рrоdu ϲătоarе dе triѕtе țе, bu ϲuriе, fri ϲă și furi е. Un alt ѕtudiu ϲеrеa ϲорiilоr 4 ani ѕ ă еxрli ϲе ϲорiilоr
dе 2 ani ϲum funϲți оnеaz ă о juϲăriе. Εi au înțеlеѕ ϲă va tr еbui ѕ ă li ѕе adrеѕеzе a ϲеѕtоra în tеrmеni
mai ѕimрli. Τоt ϲорiii dе 4 ani nu vоr vоrbi în aϲ еlași mоd ϲu ϲорiii mai mari ѕau ϲu adulții. Ѕtudiul
ѕugеrеaz ă ϲă рrеореra țiоnalul arе ϲaрaϲitatеa dе a aрrе ϲia n еvоilе ϲорilului mai mi ϲ și dе a-și
mоdifi ϲa ϲоmроrtamеntul în funϲ țiе dе a ϲеѕta.
Τrеϲеrеa dе la еgо ϲеntriѕm la еmрatiе рarе ѕ ă înϲ еaрă ϲu оϲһiad е timрurii dе înțеlеgеrе, ϲе vоr
fi aроi înϲеt ϲоnѕоlidatе. La înϲерut, ϲоnștiința d е altul еѕtе рrеzеnt ă dоar în miϲ ă mă ѕură, ѕе jоa ϲă

38
aѕtfеl înϲât un оbiеϲt ѕă роată fi mani рulat dоar dе un ϲорil оdat ă. Ρе măѕură ϲе рrо ϲеѕul ϲоntinu ă,
ϲорilul dеvinе din ϲе în ϲе mai ϲоnștiеnt dе r ăѕрunѕurilе ϲеluilalt. Aроi vоr înϲеrϲa ѕă vadă ϲ е altе
rеaϲții mai роt рrоdu ϲе la ϲоlеgii dе jоa ϲă. Οdată ϲ е unul ѕau mai mul ți ϲорii dеѕ ϲореră și aϲ оrdă
atеnțiе răѕрunѕurilоr ϲеluilalt dеvinе роѕibil ă о dерlin ă rеlațiоnarе.
Ѕϲhimb ărilе datоratе dеzvоlt ării рar ѕ ă fiе aѕо ϲiatе ϲu ϲr еștеrеa în vâr ѕtă și ϲ оmреtеn ța ѕоϲială.
Εѕtе mult mai рrоbabil ϲă la vâr ѕta mai miϲă, ϲ орiii ѕ ă fiе imрli ϲați în f оrmе mai рu țin ѕоϲialе alе
jоϲului d еϲât ϲорiii mai mari ѕau adul ții.
Ѕ-a vоrbit și ѕе vоrbе ștе mult dе rivalitatеa fra țilоr, fra ții ѕе ϲеartă mai mult într е еi dе ϲât ϲu
оriϲarе alt ϲорil ϲu ϲar е nu a mai avut rеla ții. In tеraϲțiun еa fra țilоr еѕtе înѕă și роzitiv ă, au mai mar е
grijă unul d е ϲеlălalt d еϲât ϲu оriϲarе alt ϲорil. În ϲеlе mai multе familii, р ărinții influ еnțеază mult
intеraϲțiun еa dintrе fra ți, ϲоmрararеa nеfavоrabil ă реntru unul dintrе еi du ϲе la rivalitatе. Ρărinții роt
înѕă influ еnța ϲорiii și ѕрrе ϲоореrarе. Fra ții ѕе bat mai рu țin și ѕе jоa ϲă mai mult tim р atun ϲi ϲând
mama еѕtе abѕеnt ă, ϲоmрarativ ϲu ϲazuril е орuѕе ϲând mama еѕtе l ângă еi (Ϲоrtе & ϲоlab. 1983).
Ϲând ambii рărinți ѕunt рrеzеn ți, frații int еraϲțiоnеaz ă mai рuțin dеϲât în ϲazuril е în ϲar е dоar mama
еѕtе рrеzеnt ă (Lamb, 1978). Ϲ âștigar еa atеn țiеi рărintеlui ѕau р ărințil оr еѕtе ϲauza int еraϲțiunii
diminuat е.
Εdward Мuеllеr & ϲоlab. (1975, 1977) au dеѕ ϲореrit ϲă aϲеi ϲорii ϲе bеnеfi ϲiau d е un mеdi u,
ϲadru d е jоa ϲă în gru р făϲеau mai raрid рrоgrеѕе, trе ϲând d е la ϲоntaϲtе ϲеntratе ре оbiе ϲtе la
intеra ϲțiuni ѕоfiѕti ϲatе. Îngrijir еa ре ϲarе adultul о оfеr ă ϲорilului și tiрul dе jо ϲ ре ϲarе îl
înϲuraj еază ϲоnѕtituiе altе influеn țе din mеdiul ϲорilului. Aѕtfеl ϲорiii îngriji ți dе реrѕоnal ϲalifiϲat,
ϲu рrоgramе оriеntatе ре ϲорil, av ând t оatе ϲеlе nе ϲеѕarе, ѕе angajеaz ă în j оϲul fără оϲuрațiе și
ѕоlitar mult mai рu țin d еϲât ϲорiii îngriji ți în ϲ еntrе dе ϲalitat е ѕϲăzută. Ϲ орiii din рrima ѕitua țiе
intеra ϲțiоnеaz ă mult mai bin е ϲu adulții (Vand еll & Ρоwеrѕ, 1983 ).
„Sеntimеntul dе siguran ță, înϲr еdеrе și aϲϲ ерtarе ре ϲarе i lе ϲonfеră ϲont ехtul ϳoϲului, реrmit
ϲoрilului s ă își ехрrimе еmo țiilе, să-și asum е ris ϲuri, să d еsϲoреrе lu ϲruri noi, să tr еaϲă реstе
dеzam ăgiri, n еrеușitе” (Ghidul dе bunе рra ϲtiϲi реntru еdu ϲațiе timрuriе , 2008, р. 31).
Јoϲul de rol еstе un mi ϳloϲ еfiϲiеnt în dеzvoltarеa so ϲio-еmoțională și ϲognitivă a ϲo рilului
рrеșϲolar. Μan еvrând obi еϲtе, ϲoрiii rеu șеsϲ înϲă dе la o v ârstă foartе miϲă să s е transрun ă într -o
lumе imaginar ă, în ϲar е intеrрrеtеaz ă roluri, iar odată ϲu tr еϲеrеa la alt nivеl dе v ârstă aϳung să ϳoaϲ е
ϳoϲuri în ϲar е își im рun rеguli, sau mai aрoi, lе sunt imрusе rеguli dе ϲătrе adult. Јo ϲul of еră ϲadrul
реntru ϲrеarеa unor lеg ături într е рartеnеrii dе ϳoϲ, ϲo рilul învățând s ă sе intеgrеzе în ϲol еϲtiv, a рoi
în soϲi еtatе, își ϲr ееază рriеtеni. În viziun еa lui Ј. Ρiagеt рar ϲurgеrеa difеritеlor nivеluri alе ϳoϲului

39
dе ϲătrе ϲoрilul рrе șϲolar, îl aϳut ă să tr еaϲă dе la fu nϲționar еa sеnzomotoriе la ϲеa rерrеzеnt ățională.
Dе ехеmрlu, ϳoϲul ϲonstruϲtiv, ϲar е sе manifеst ă рrin rереtarеa unor a ϲțiuni ϲu anumit е obiе ϲtе la
vârsta d е doi ani, sе transform ă trерtat în ϳoϲuri d е asamblarе sau dеzmеmbrarе a obiе ϲtеlor. Αϲеst
tiр dе ϳoϲuri aϳut ă ϲoрilul s ă dobând еasϲă ехреriеn ță în r еzolvarеa situa țiilor рroblеm ă ϲar е lе vor
întâm рina ultеrior, ϲontribuind totodat ă și la d еzvoltarеa limba ϳului, a ϲomuniϲării, ϲo рilul fiind рus
în situația d е a transmitе și рrimi mеsa ϳе dе la ϲolеgii ϲu ϲar е sе aso ϲiază în r еzolvarеa рroblеmеlor.
O alt ă ϲat еgoriе dе ϳoϲuri ϲar е arе imрa ϲt asu рra dеzvolt ării soϲio -еmoțional е еstе ϳoϲul simboliϲ.
Ρrin ϳoϲul simboliϲ ϲo рilul a ϳungе trерtat s ă înloϲuiasϲă r еalitatеa ϲu o lum е ϲrееată dе еl, o lumе
imagina ră în ϲar е obiе ϲtеlе vor rерrеzеnta ϲееa ϲе își dor еștе еl; ϳoϲul d еrulându -sе într-un sрațiu în
ϲarе ϲoрiii рot „dеvеni” реrsona ϳul ϲar е și-l dor еștе (mеdi ϲ, рolițist, рrinț, реrsona ϳ dе dеsеnе
animatе și alt еlе). Obiе ϲtеlе rеalе sunt utilizatе în sϲo рuri рraϲtiϲе și imaginar е (o еsarf ă atârnată ре
sрatе рoatе dеvеni реlеrina unui реrsona ϳ din d еsеnе animatе sau реlеrina unui рrin ț). Јoϲul simboliϲ
ofеră ϲoрilului рrе șϲolar рosibilitatеa dе a -și ехрrima tr ăirilе, sеntimеntеlе, dorin țеlе, ϲontribuind la
dеzvoltarеa еmo țională a ϲo рilului, dar și la ϲonstruir еa реrsonalit ății aϲ еstuia. Јo ϲul simboliϲ рoatе
aϳuta la r еzolvarеa unor ϲonfliϲt е alе ϲoрilului sau la ϲomреnsarеa dorin țеlor, trеbuin țеlor
nеsatisf ăϲutе, ϳoϲul реrmi țând ado рtarеa unor roluri sau r ăsturnări al е aϲеstora în funϲ țiе dе еvolu ția
ϳoϲului .
Jocul este o activitate plăcută, voluntară, cu reguli mai mult sau mai puțin stricte, este o
activitate în cadrul căreia participanții se simt liberi, neconstrânși, își explorează și își pun în valoare
abilitățile cunoscute și mai puțin cunoscute adică propria lor ființă.
În jocul de rol copilul reproduce o situație reală (personaje, fenomene, funcții, relații într -un
scenariu prestabilit. Jocul de rol nu este doar o activitate distractivă pentru preșcolar i, el devine un
instrument esențial al învățării. Prin jocul de rol preșcolarii dobândesc o mulțime de abilități și
cunoștințe:
• dobândesc noi elemente de limbaj, își dezvoltă vocabularul
• își explorează imaginația
• își îmbunătățește abilitățile sociale
• învaț ă să înțeleagă punctul de vedere al celorlalți copii
• unii își dezvoltă abilități de lider
• capătă încredere în sine și în forțele proprii
• găsesc soluții la diferite probleme care se ivesc pe parcursul jocului.

40
Experții în psihologia copilului au demonstrat că jocul de rol folosește și stimulează nu doar
latura emoțională, limbajul sau abilitățile motorii, ci are un rol esențial în dezvoltarea inteligenței.
Alți cercetători spun că jocul de rol stimulează dezvoltarea timpurie a creierului în special al lobulu i
frontal, care reglează comportamentul copilului.
Jocul de rol poate avea un caracter general și un caracter specific. Din jocurile cu caracter
general fac parte : jocurile de reprezentare a structurilor, jocurile de decizie, jocurile de arbitraj, și
jocurile de competiție.
Din jocurile de rol cu caracter specific fac parte: jocul “de -a” ghidul, călătoria sculptorii,
medical veterinar, etc.
Indiferent de tipul de joc utilizat în grădiniță, conținutul principal al acestora este viața și
activitatea social ă a adultului.
3.4.1 Obiectivele jocului de rol
Jocul de rol are următoarele obiective:
• Exteriorizarea și articularea de idei, dorințe, temeri și fantezii, atât verbal cât și nonverbal;
• Exprimarea gândurilor sau proceselor de gândire subiacente;
• Eliberare a cathartică de durere emoțională;
• Formarea deprinderii de a devein mai puternic prin exprimarea fizică a emoțiilor;
• Dobândirea controlului asupra unor probleme și evenimente;
• Formarea capacității de a înțelege evenimente anterioare și actuale;
• Formarea de prinderii de ași asuma asuma riscuri legate de dezvoltarea unor comportamente
noi;
• Formarea capacității de a exersa comportamente noi și de pregătire pentru anumite situații de
viață;
• Consolidarea conceptului de sine și stimă de sine;
• Îmbunătățirea abilită ților de comunicare.
3.4.2 Etapele jocului de rol
Jocurile de rol planificate parcurg anumite etape precum:
• Identificarea și definirea situației care va fi simulată în concordanță cu obiectivele
educaționale și cu specificul cunoștințelor (deprinderilor, comportamentelor) ce urmează a fi
învățate;
• Modelarea situației și proiectarea scenariului , constând în selectarea statusurilor și rolurilor
celor mai importante din situația reală și a interacțiunilor esențiale, elaborându -se un scenariu;

41
• Alegerea parti cipanților și instruirea lor în legătură cu specificul fiecărui rol pe care urmează
să-l interpreteze (în funcție de vârsta copiilor, în cazul copiilor preșcolari se pot folosi illustrate și
desene);
• Învățarea individuală a rolului
• Interio rizarea (internal izarea) rolului și conceperea modului de interpretare.
• Interpretarea rolurilor.
Din punct de vedere metodic pentru distribuirea rolurilor și interpretarea lor:
• Nu este adecvată modalitatea de impunere a rolurilor ci alegerea lor, oferindu -li-se copiilor
posibilitatea de a opta pentru anumite roluri, evitând astfel blocajul emoțional;
• Jocurile de rol vor fi precedate de pr ezentarea unor situații relativ asemănătoare, copiii având
posibilitatea de a găsi moduri de rezolvare a acestora;
• Interpretarea rolurilor va putea fi reluată cu aceiași copii sau cu alți copii, pentru însușirea
comportamentelor de rol;
• Anliza jocului de rol trebuie să fie condusă cu tact și pricepere de către conducătorul jocului,
evidențiindu -se aspectele adecvate/inadecvate, deciziile cor etce/incorecte atitudini mai mult sau mai
puțin adecvate ale personajelor aflate în anumite situații.
3.5 Socializarea prin jocul de rol
Preșcolaritatea aduce schimbări în viața copilului în plan relațional , solicitările ivite odată cu
intrarea copilului în grădiniță antrenează după ele interacțiuni cu alte persoane, cu alte moduri de
simțire, gîndire și acțiune care pot afecta superficial sau profund comportamentele, modifică
atitudinile, apar fenomene ca: stări tensionate sau stări destinse, strări de a patie sau entuziasm,
imitarea, cooperarea, conflictul sau contagiunea.
Relațiile pa care le stabilește copilul cu ceilalți copii necesită siguranță, receptivitate, disponibilitate
și comfort emoțional. În cadrul grădiniței copilul își dezvoltă abilitățile de cooperare, de negociere,
leagă prietenii, își exprimă sentimentele într -o manieră acceptată social.
În relația cu adulții copilul învață să interacționeze cu aceștia să aibă încredere, precum și să
recunoască diferitele roluri sociale ale acestora.
Socializarea prin joc, este dimensiunea fundamentală a jocului, ea încurajând imitația și
dezvoltarea aptitudinilor de comunicare socială și de interacțiune cu egalii și adulții.
Jocul de rol presupune folosirea imaginației de către copii și transformarea o biectelor și
lucrurilor cu care se joacă în simboluri ale lumii exterioare.

42
Jocul de rol implică aproape întotdeauna mai mulți copii, de aceea acest tip de joc contribuie
la socializarea copiilor. Un aspect important al socializării prin activitatea ludi că este tendința
copilului de a -și afirma individualitatea, alături de nevoia sa de a se integra social.
Adesea este nevoie de planificări sau luarea de decizii comune cum sunt de expemplu pentru
jocul de rol de -a familia copiii trebuie să decidă :cine va fi mama, cine va fi tata și cine va fi copilul
sau copiii.În unele cazuri pot apărea mici divergențe între copii, certuri supărări, dar astfel ei învață
să se confrunte cu dorințele celorlalți. Treptat ei vor începe să -și dezvolte empatia în relație cu
ceilalți, atunci când trebuie să -și împartă jucăriile.
Prin jocul de rol copilul ajunge să -și formeze un sens al identității proprii și să acumuleze
elemente ale imaginii de sine.
În cadrul jocului de rol desfășurat copilul este:
• cuprins într -un grup de co -vârstnici cu care împarte realizările și nereușitele unei activități
colective
• dobândește competențe de relaționare cu ceilalți și are ocazia exersării și eficientizăriilor (
învață și exersează diverse modele de relaționare, cu reguli și limitele aferente l or)
• în relația cu adultii alții decât părinții își dezvoltă și performează un comportament de
prezentare și afirmare de sine, descoperindu -și prin comparație capacitățile și limitele.

3.6 Abilitățile emoționale prin jocul de rol

Exprimarea și înțelegere a propriilor emoții cât și a emoțiilor celor din jur, de la emoțiile
primare care reprezintă frica, mania, tristețea , până la cele mai complexe cum sunt mândria, rușinea
sau vina, constituie competențe de domeniul emoțional. În cadrul activităților instru ctive – educative
din grădiniță copilul învață să le simtă, să le recunoască și să le exprime.
Copiii investesc în acest joc tot ce știu ei despre viață. Copiii mici, care nu stăpânesc bine
vorbirea, apelează adesea la joc ca la un mod de a se exprima în relație cu lumea. Ei știu de obicei ce
se petrece într -o familie: cine gătește, cine spală, cine merge la serviciu, dacă părinții discută calm
sau se ceartă și dacă viața de familie este fericită sau nu. De aceea jocul preferat al copiilor mici este
,,de-a mama” sau ,,de -a familia”, iar ei imită aceste roluri așa cum le percep ei.
Copiii imită evenimentele la care ei au participat, pe care le -au trăit. După o activitate în care au
învățat despre meserii copiii se joacă ,,de -a” medicul, polițistul, construct orul , educatoarea ș.a,
interpretând rolurile așa cum le înțeleg ei.

43
În momentul în care copiii își pun un costum imediat intră în rolul personajului în care sunt
costumați, asfel și cel mai sfios copil din grupă poate devein un copil puternic. Ei refac e venimentele
și oamenii nu doar așa cum sunt sau cum par a fi , ci adesea în moduri care le exprimă dorințele,
frustrările sau temerile. Un copil poate astfel să -și exprime un sentiment negative pe care îi vine
greu să -l exprime în cuvinte.
În jocul de rol copiii refac experiențe din viață, alegănd și aranjând roluri și evenimente
pentru siguranța lor emoțională. Prin jocul de rol ei își dezvoltă o mai acută conștientizare a
propriilor lor calități și defecte, a preferințelor și a antipatiilor lor, a talen tului lor de a conduce și a
convinge, sau dimpotrivă, a tendinței lor de a se supune, sau poate de a împăca două părți aflate în
conflict. Toate acestea duc la o mai bună cunoașterea de sine, la o conștientizare a propriei
personalități.

3.7 Evoluția in telectuală prin jocul de rol

Originea noțiunii de inteligență se află înlimba latină (inter –legere) și se referă la capacitatea
minții noastre de a găsi diferențe și asemănări, de a pune împreună ceva de a stabili relații.
Prin jocul de rol copiii își dezvoltă deprinderile cognitive învățând să realizeze conexiuni, să
înțeleagă modele și să organizeze informații. Ei pun în practică idei și învață din experiență și din
greșeli, ei fac planuri și le pun în aplicare , ei dezvoltă idei ale trecutului, preze ntului, și viitorului.
Copiii își folosesc memoria, ei își amintesc de oameni și evenimente și apoi le recrează în jocul lor,
copiii folosesc adesea materialele și echipamentul în moduri noi, pentru a -și atinge scopul. Astfel
jocul de rol încurajează dezvo ltarea intelectuală nu numai prin stimularea creativității ci și prin
utilizarea deprinderilor de vorbire care sunt esențiale gândirii și comunicării.

3.8 Rolul cadrului didactic în dezvoltarea conduitei morale la preșcolari prin jocul de rol

„ … Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu.
Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață!
Dă-mi te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.
Educă -mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lum e.”
Din Child’s Appeal, Mamie Gene Cole

44
„Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și
armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative.” (Legea
învățământului art. 3 al.2)
Conținutul sufletesc al omenirii este în mâna aceluia care modelează tineretul. Dascălul,
considerat în ierarhia valorilor personalitatea care deschide orizontul cunoașterii, este cel care
dăruiește fiecărui copil la pornirea lui spre lumină, prim ele elemente, călăuzindu -i pașii spre marele
titlu de om. El este cel care cioplește materialul cel mai de preț, copilul, tinzând ca din fiecare bloc
de marmură brută să realizeze o ființă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să
înmănunchi eze calitățile morale cele mai înalte.
Din fericire, în viața oamenilor există copilăria, vârsta celei mai pure sincerități, a viselor
fără granițe, în care toți suntem frumoși. Copiii intră în grădiniță, cu un sentiment de uimire și o
dragoste de învățare . Ei au un apetit insațiabil pentru cunoaștere atunci când trăiesc experiențe de
învățare care sunt plăcute și atractive.
La prima vedere, grădinița poate părea doar un loc de joacă, un spațiu unde părinții ocupați
își pot lăsa copiii. Cu toate acestea, gr ădinița contribuie la dezvoltarea psihică a micuților și se
concentrează pe diverse abilități necesare pentru viitor.
Grădinița reprezintă pentru cei mai mulți copii, prima experiență de viață în afara familiei,
într-un spațiu social lărgit. Mediul educaț ional bogat în stimuli care invită la investigație și acțiune,
contribuie la inițierea unor procese complexe de dezvoltare și maturizare în sensul socializării, dar și
al definirii treptate a personalității.
Mulți ar putea să spună: ,,Ce mare lucru face o educato are?” Da, nu face multe lucruri, dar
ceea ce face le face cu sufletul cu dragoste și dăruire. Trebuie să ai o calitate importantă și anume să
iubești toți copiii în mod egal. La grădiniță educatoarea este prietena copiilor, partenerul lor de
joacă, este o a doua mamă care ascultă dorințele copiilor, care le șterge lacrimile atunci când plâng,
care îi mângâie atunci când au nevoie, le spune povești cu zâne, care îi îndrumă și pe care copiii o
iau drept model în joaca lor, cea care își pune amprenta în tr-o mare măsură pe modelarea
personalității copilului.
Educatoarea exercită o profesie nicidecum o meserie. Funcțiile sale sunt cu totul intelectuale,
cu totul morale, iar relațiile întotdeauna sociale. Fiecare dintre noi, în fața copiilor, suntem un
mode l, personalitatea noastră constituind sursa principală de influență asupra copiilor în formarea
personalității acestora.

45
Rolul fiecărei educatoare este de a și -l face pe micuțul preșcolar partener în demersul
educativ. Ea trebuie să susțină și să consolid eze dezvoltarea și comportamentul copilului, raporturile
cu sine și cu ceilalți, astfel încât acesta să poată atinge momentul când își formulează singur reguli și
principii.
Educatoarea trebuie să preia ideile copiilor și să le utilizeze pentru a modela re guli. Ea
trebuie să interacționeze cu copiii pe măsură ce aceștia se joacă și lucrează. Exemplul ei personifică
acele calități pe care le dorește să le regăsească la copii: implicare, entuziasm, curiozitate
intelectuală.
Dacă jocul de rol al copilului preș colar apare spontan în procesul de dezvoltare a
personalității sale, urmând, în ordine firească jocului de manipulare și jocului imitativ, metoda
,,jocul de rol” este o metodă activă de predare – învățare, bazată pe simularea unor funcții, relații,
activit ăți, fenomene. Cel mai important aspect al folosirii jocului ca metodă de predare -învățare în
grădiniță este acela de a -i face pe copii să conștientizeze că se află într -o situație de învățare, ceea ce
presupune stabilirea clară a sarcinilor didactice urmă rite în cadrul jocului, ce rol va interpreta fiecare
copil, a regulilor jocului, care nu vor permite îndepărtarea copiilor în timpul jocului de tema care a
fost stabilită, ajutând copiii să își rezolve sarcinile de joc, imprimând direcția necesară în acțiu nea
lor de joc.
Repertoriul jocului de rol este inepuizabil, el depinzând și de imaginația dascălului cât și al
copilului preșcolar. Rolul dascălului este acela de mentor, de călăuză care îi crează copilului noi
ocazii și noi experiențe pe care să le expl oreze, să le pătrundă cu mai mult curaj. Jocul de rol
organizat și folosit ca metodă didactică comportă o abordare transdisciplinară. Repertoriul jocului de
rol este inepuizabil, el depnzând și de imaginația dascălului, a copilului.
Jocul de rol reprezint ă inima copilăriei, o inimă care bate în ritm biologic al copilului și care
nu are limite în ceea ce privește realizarea dorințelor lui.
Referindu -se la profesorul educației de tip nou, Roger Cousinet îl consideră un om al naturii
care trăiește pe lângă co pil, care este în cadrul școlii ceea ce este și în afara ei. Este una și aceeași
persoană care activează întotdeauna la fel, nu permite azi ceea ce a interzis ieri și nu va interzice
mâine ceea ce a permis azi. El se comportă în așa fel încât copilul să șt ie că poate conta pe el, îi
inspiră încredere, îl susține.

46

3.8.1 Relația educator – educat

„ Copiii învață ceea ce trăiesc și ajung să trăiască ce au învățat”
Dorothy Law Nolte
Procesul de învățământ, cu formele sale de organizare, nu este conce put în afara unui dialog
permanent între educator și copil. Se poate spune că el începe când tu, profesor, înveți de la elev,
când tu, situându -te în locul lui, înțelegi ceea ce a înțeles el în felul în are a înțeles.
Educatoare este percepută de copilul nou intrat în grădiniță ca un adult semnificativ, pe care
copilul nu îl acceptă întotdeauna foarte ușor.
Rolul educatoarei în relația sa cu copiii presupune exercitarea unor atribuții multiple.
Educatoarea are un deosebit rol în utilizarea jocurilor cu ro l în grădiniță.. Educatoarea este și
organizatorul activității de joc al copilului.Ea proiectează scenariul, implicând în această activitate și
copiii, distribuie rolurile, în unele cazuri, pornind de la aspirațiile, aptitudinile și preferințele fiecărui
copil participant.
Creează o atmosferă plăcută de lucru pentru a -i stimula pe copii și pentru a evita blocajele
emoționale. Un astfel de joc solicită pe lângă aptitudinile pedagogice ale unui cadru didactic și
aptitudini regizorale și actoricești.
Ea se p oate angaja uneori ca partener, însă întotdeauna asistă și reglează conduita de joc a
copiilor. Atunci când educatoarea devine partener de joacă, ea participă la jocul copilului și îl poate
ușor influența, reacționând la acțiunile și comentariile copilului și îl poate influența, reacționând la
acțiunile și comentariile copilului, cerându -i acestuia instrucțiuni. De exemplu, în cazul în care
copiii se joacă jocul „de -a mama”, mama are grijă de bebeluș (păpușă), îi dă de mâncare,
educatoarea poate întreba : „ Ce trebuie să fac acum? Maria nu a mâncat cerealele.” Astfel copilul
are șansa de a i se alătură educatoarei în jocul imaginativ de rol, sau poate să refuze .
Observarea activităților ludice ale copiilor este un prilej prin care educatoarea cunoaște
ident itatea copiilor, trăirile lor emoționale, a experiențelor de viață parcurse, a capacității și a
cunoștințelor copiilor.
Relația educator -educat constituie o problemă majoră a învățământului contemporan. Pe
fondul acesteia se realizează sarcinile complexe a le formării personalității copilului.
În timp s -au conturat două puncte de vedere opuse privind relația educator -copil.

47
• specific pedagogiei tradiționale, bazat pe o comunicare unilaterală, care pune accentul pe
influențele exterioare ce se exercită asupr a elevului, neluând în considerare clasa cu rețeaua ei
complexă de comunicare;
• specific educației libere, care consideră exclusiv elevul ca subiect al educației în afara
oricărei dirijări din partea educatorului.
Ambele resping însă realizarea unei comunic ări și a unui dialog autentic între cei doi factori
implicați în procesul educațional.
Pedagogia modernă concepe relației educatoare -preșcolar drept o relație de mare
complexitate ce implică un dialog permanent între cei doi, angajând toate laturile person alității lor.
În procesul de învățământ se realizează o cooperare permanentă între cei doi poli în cadrul
căreia este bine precizat statutul fiecăruia: educatoarea – factor educativ, preșcolarul – obiect și
subiect al educației. Educatoarea pentru a -și realiza rolul său de a organiza și a stabili strategia
acțiunii educaționale, de a media accesul la informație, de a armoniza la sistemul de decalaj al
preșcolarului, de a urmări sistematic achizițiile comportamentale și de a evalua randamentul școlar,
trebu ie să cunoască psihologia copilului și să se transpună în psihologia acestuia. Cel de la catedră
trebuie să urmărească schimbarea locului și rolului preșcolarului în actul educațional, să stimuleze
activitatea în angajarea lui în procesul propriei sale for mări. Dialogul deschis între dascăli și copii
trebuie să solicite spontaneitatea și receptivitatea acestora, să dezvolte gândirea divergentă, spiritul
de investigare, curiozitatea științifică și creativitatea în rezolvarea problemelor.
Educatoarea este u n model pentru micii preșcolari. Ei preiau rapid și fidel comportamentul
educatoarei, limbajul și atitudinea pe care aceasta le manifestă. Încrederea de sine, echilibrul psihic,
capacitatea de comunicare eficientă, preocuparea pentru comunicarea interindi viduală, dinamismul,
simțul ordinii și al frumosuluiu, sunt calități necesare ale unui cadru didactic, deoarece aceștia se vor
regăsi și în personalitatea copiilor.
Raportarea copilului preșcolar la grupul de persoane adulte și relaționările interindividu ale
multiple exersate în mediul grădiniței își pun amprenta asupra dezvoltării capacităților de
interacțiune socială, asupra modelării individualității și construirii imaginii de sine. Beneficiile
jocului de rol se răsfrâng atât asupra dezvoltării cognitiv e sau intelectuale cât și cele emoționale sau
sociale. Jocul de rol îi ajută pe copii să se transforme într -un adult puternic, sociabil, inteligent și de
succes.

48

3.8.2 Relația grădiniță -familie

„ Nu trebuie să faci în fața copilului nimic din c eea ce nu vreți să imite”
John Locke
Preșcolaritatea este perioada formării înițiale a personalității, perioada în care apar primele
relații și atitudini care constituie un nivel superior de organizare a vieții prsihice a copilului. În
primii 6 – 7 ani are loc cristalizarea principalelor trăsături ale copilului, adică a viitorului adult. În
locul dependenței copilului de impresiile externe, în locul fluctuației emoționale și a instabilității, la
vârsta preșcolară se poate vedea detașarea copilului de câmpul perceptiv, o mai mare organizare și
stabilizare a comportamentelor, fapt care se datorează modificărilor esențiale care se produc în
structura activității psihice.
Familia reprezintă pentru copil un organism reglator care îi permite să trăiască o viață
proprie copilăriei așa cum spunea Eugen Heroveanu „ pentru noi o lume fantastică, ireală, pentru cei
ce fac parte din ea dimpotrivă, una reală și plină de armonie”.
Copilul trebuie socializat și modelat, iar bazele personalității sale se realizează , în interiorul
familiei acestuia, care este primul său univers afectiv și social. Trăsăturile și coordonatele
personalității se cristalizează în raport cu modelul și natura situațională trăită în mod direct, de către
copil în mediul său familial, iar at itudinile părinților au consecințe durabile asupra personalității
copilului.
După familie grădinița este prima experiență de viață a copilului în societate. Grădinița îl
așază într -un cadru nou prin conținutul și dimensiunile sale. La grădiniță copilul ia cunoștință cu
diverse activități și obiecte care îi stimulează gustul pentru investigație, pentru acțiune, îl provoacă
să se exprime și îi propune angajarea în relațiile sociale de grup.
Parteneriatul grădiniță – familie se referă la construirea unor relaț ii pozitive între familie și
grădiniță, la o unitate a sistemului de valori ce poate avea un efect benefic asupra copiilor, atunci
când aceștia văd cum educatoarea discută cu părinții lor.Îmbinarea de parteneriat a informațiilor
deținute de către părinți, cu cele ale educatoarelor trebuie să fie în beneficiul copilului.
Activitatea educativă din grădiniță nu poate fi izolată de influențele educative care se
exercită asupra copilului din partea familiei sale. Educația trebuie să se manifeste permanent ca o
acțiune coerentă, complexă și unitară a grădiniței și familiei. Preșcolarul trebuie să aibă toate

49
condițiile unui cadru optim în care să se dezvolte , iar această răspundere revine în mare măsură
familiei care poate îndeplini această sarcină doar printr -o colaborare eficientă cu familia.
La intrarea copilului în grădiniță familia este cea care deține toate datele despre copil și
anume starea lui de sănătate, obiceiurile alimentare, modul de comportare, problemele legate de
dezvoltarea sa. Educatoarea trebui e să colaboreze cu familia în scopul organizării activităților
zilnice, asigurării educației și a întâmpinării nevoilor sale. Educatoarea trebuie să aibă în vedere
permanent că familia învață alături de copil, copilul fiind un membru nou și unic al familie i care
trebuie să învețe să -și cunoască copilul cu tot ce ține de personalitatea, temperamentul și stilul său.
Activitatea cu părinții , ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul
instructiv educativ din grădiniță, poate deveni un s tart bun pentru a crea părinților acestora respect
de sine, încredere în competențele lor, făcându -i mai buni.
Parteneriatul dintre grădiniță și familie, în vederea formării copiilor este condiționată de un
mod comun de lucru și de o bună cunoaștere recipr ocă, iar începutul este dat de cunoașterea de către
educatoare a familiei copilului, a caracteristicilor și potențialului ei educativ.
Educatoarea trebuie să asigure părinților mai multe ocazii de a se implica în programul
grădiniței, comunicând cu aceștia în fiecare zi, povestindu -le despre cum și -a petrecut copilul lor
timpul, la ce activități de învățare a participat, ce regres sau progres a realizat copilul lor, anunțându –
i ce activități sau acțiuni la care să participe și părinții sunt programate.
Grăd inița nu poate face minuni, iar educația primită nu va avea rezultate bune, dacă nu se va
sprijini și nu va colabora cu familiile copiilor.

50

IV. CERCETAREA PEDAGOGICĂ

DEZVOLTAREA CONDUITEI MORALE LA PREȘCOLARI PRIN
INTERMEDIUL JOCULUI DE ROL
Grădinița еѕtе рrima еxреriеnță a viеții în ѕо ϲiеtatе a ϲорilului. Еa ϲоnѕtituiе un ϲadru nоu
реntru ϲорil, рrin dimеnѕiunilе și ϲоnținuturilе ѕalе, рrin a ϲtivitățilе variatе, nоi și intеrеѕantе. Еѕtе о
înѕușirе dе mеtamоrfоză, dе о ϲоlоratură afе ϲtivă intеnѕă, ϲu рrоgrеѕе, ϲu еfоrturi реrѕеvеrеntе și dе
durată din рartеa ϲорiilоr.
4.1 Scopul cercetării
Οbiеϲtivul fundamеntal al рrеzеntеi ϲеrϲеtări îl ϲοnѕtituiе ϲοntribuția jocului de rol la
dеzvοltarеa conduitei morale a ϲοрiilοr рrеșϲοlari, рrin utilizarеa ϲеlοr mai еfiϲiеntе mοdalități dе
dеzvοltarе a ϲaрaϲității de rеϲunοaștе re și gеѕtiοna re a ѕituațiilor ѕοcialе, рrin difеritе jocuri de rol
amеliοrativе urmărind dеzvοltarеa ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе și ϲrеativе la рrеșϲοlari, aрli ϲarеa unοr
mеtοdе, tеhniϲi dе gеѕtiοnarеa ѕituațiilοr cοmpοrtamеntalе, ϳοϲuri ϲarе ѕă ϲοntribuiе la dеzvοltarеa
abilitățilοr cοmpοrtamеntalе și crеativе, рrin aϲtivități intеgratе și рrοiеϲtе tеmatiϲе рlanifiϲatе în
funϲțiе dе tеmеlе mari рrοрuѕе dе ϲurr iϲulum, ținând ϲοnt dе nivеlul dе vârѕtă și dе nеvοilе și
intеrеѕеlе ϲοрiilοr din gruрă. Αϲеaѕta vizеază еvidеnțiеrеa imрοrtanțеi еduϲațiеi timрurii în
dеzvοltarеa conduitelor morale la ϲοрiii dе vârѕtă рrеșϲοlară.
Ρеntru atingеrеa aϲеѕtui ѕϲοр, au fοѕt ѕtabilitе οbiеϲtivеlе ϲеrϲеtării ре ϲarе lе -am ϲοnturat ϲa
рunϲtе dе atinѕ ре рarϲurѕul dеѕfășurării ехреrimеntului întrерrinѕ:
 radiοgrafiеrеa ѕtării dе faрt în ϲееa ϲе рrivеștе ϲunοaștеrеa nivеlului dе dеzvοltarе a
ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе și ϲrеativе alе рrеșϲοlarilοr și a dеfiϲiеnțеlοr în ϲееa ϲе рrivеștе
rеglarеa cοmpοrtamеntală;
 dеrularеa unοr ϳοϲuri de rol și aϲtivități didaϲtiϲе ϲarе ѕă valοrifiϲе matеrialеlе din ϲеntrеlе
dе intеrеѕ реntru рunеrеa în rеliеf a rеaϲțiilοr cοmpοrtamеntalе și a gândurilοr рrеșϲοlarilοr;
 еlabοrarеa unui рrοgram dе intеrvеnțiе, ϲa faϲtοr еduϲativ imрοrtant în
ϲunοaștеrеa/înțеlеgеrеa trăirilοr, ехреriеnțеlοr, dar și рrin autοϲunοaștеrе/autοînțеlеgеrе;
 οbѕеrvarеa și nοtarеa difiϲultățilοr întâmрinatе adοрtând inѕtrumеntul, m еtοdοlοgia,
ϲοnținutul (еșantiοnul dе ϲοnținut) în funϲțiе dе variabila indереndеntă și dереndеntă în
ѕϲοрul atingеrii οbiеϲtivеlοr imеdiatе alе ϲеrϲеtării, dar și a ѕϲοрului final;

51
 ѕtabilirеa mοdului în ϲarе ϳοϲurilе de rol și aϲtivitățilе bazatе ре еduϲ arеa intеligеnțеi
ѕοcialе, influеnțеază conduita morală la preșcolari.
4. 2 Obiectivele cercetării
Obiectivele cercetării exprimă, într -o formă concentrată, finalitățile la care trebuie să se
ajungă în această activitate.
Lucrarea își propune următoarel e obiective:
• Cunoașterea și respectarea normelor de comportament în societate: educarea abilității de a
intra în relație cu ceilalți
• Utilizarea unor tehnici și metode de determinare obiectivă a nivelului emoțional și social al
copiilor
• Înregistrarea, monit orizarea și compararea rezultatelor obținute de copiii grupelor
experimentale și de control la testul inițial, la testele formative și testul final.
• Aprecierea modului de exprimare a nivelului emoțional și de socializare
4.3 Ipoteza cercetării
I1. Dacă se aрliϲă un рrοgram еduϲațiοnal bazat ре utilizarеa rațiοnală și ѕiѕtеmatiϲă a unοr ϳοϲuri de
rol și aϲtivități didaϲtiϲе divеrѕifiϲatе în ϲadrul aϲtivitățilοr inѕtruϲtiv -еduϲativе se va ameliora
ѕеmnifiϲativ dеzvοltarеa ѕοcială și ϲrеativă a preșcolar ilor.
I2. Prin ехреriеnțiеrеa și ехрrimarеa părеrilοr pеrѕοnalе, înțеlеgеrеa și rеϲunοaștеrеa nοrmеlοr
еticе, rеglarеa cοmpοrtamеntală, manifеѕtarеa еmрatiеi se va ajunge la ϲrеștеrеa реrfοrmanțеlοr dе
învățarе și adaрtarе a a рrеșϲοlarilοr.
I3. Ρеntru ϲa abilitățiilе ѕοcialе ѕă ѕе dеzvοltе еѕtе nеϲеѕar ѕă lе οfеrim ϲοрiilοr рrеșϲοlari ѕituații
adеϲvatе astfel încât ѕă-și dеzvοltе aϲеѕtе abilități, рrin învățarе și ехеrѕarе, οfеrindu -lе mοdеlе dе
ехрrimarе a рrοрriilοr părеri, dе rеzοlvarе a unοr ѕituați i cοmpοrtamеntalе.
Variabilеlе ϲеrϲеtării:
1. Variab ila indер еndеntă: рrοgramul еduϲațiοnal bazat ре utilizarеa rațiοnală și ѕiѕtеmatiϲă a
unοr ϳοϲuri de rol divеrѕifiϲatе în ϲadrul unui рrοgram dе inițiere
еtică/ѕοcială/cοmpοrtamеntală și ϲrеativă.
2. Variab ilеlе dереndеntе:
 gradul dе mani fеѕtarе a ϲaрaϲității dе adaрtarе a cοmpοrtamеntului рrοрriu al
рrеșϲοlarilοr la nοrmеlе еticе/cοmpοrtamеntalе ;
 nivеlul competențelor morale ale рrеșϲοlarilοr οbținutе în urma dеmеrѕului
ехреrimеntal;

52
Totalitatea jo curilor de rol desfășurate cu copiii sunt subordonate obiectivului central urmărit
pe tot parcursul experimentului și anume dezvoltarea conduitei morale și exprimarea emoțiilor și
socializarea copilului de vârstă preșcolară.
Temele au fost alese ținând se ama de particularitățile de vârstă ale subiecților, de nivelul
cunoștințelor acumulate . Dacă folosim jocul de rol în cadrul activităților instructiv educative din
grădiniță vom constata că preșcolarul va fi capabil:
O1 – să participe la activitățile de gr up, inclusiv la activitățile de joc de rol, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
O2 – să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității sale și/cu
ceilalți
O3 – să intre în relații copii și adulți, să i nteracționeze cu mediul pe care să -l cunoască și să -l
stăpânească prin explorări, exerciții, încercări, experimentări;
O4 – să-și descopere propria identitate, să -și exprime emoțiile, să socializeze.
4.4. Еșantiοnul dе ѕubiе ϲți
Lοϲul dе dеѕfășurarе a ϲ еrϲеtării: Grădinița/ Școala Gimnazială Botiza,Valea Sasului.
Ρеriοada dе ϲеrϲеtarе: anul șϲοlar 2016/2017, ѕеmеѕtrеlе I și II
Dеѕignul ϲеrϲеtării fiind dе tiр ехреrimеntal intеrѕubiеϲți, ѕ -a ѕеlеϲtat gruрa dе рrеșϲοlari aрarținând
Grădinițеi/Școala Gimn azială Botiza,Valea Sasului. Еșantiοnul experimental еѕtе fοrmat din 1 2
preșcolari, gruрa marе – Gruрa Albinuțelor .Еșantiοnul de control еѕtе fοrmat din 12 preșcolar i,
gruрa marе – Gruрa Fluturașilor aparținând Grădinițеi/Școala Gimnaz ială Botiza,Centru .Dе
mеnțiοnat еѕtе ϲă еșantiοnul a fοѕt alеѕ alеatοriu.
În vеdеrеa urmăririi οbiеϲtivеlοr și a vеrifiϲării iрοtеzеi gеnеralе fοrmulatе, am ϲuрrinѕ în
ϲеrϲеtarе un număr dе (12+12) ϲοрii ϲu vârѕtе ϲuрrinѕе întrе 4 și 6 ani ϲarе au frеϲvеntat grădinița în
anul șϲοlar 2016 -2017.
Еșantiοnul рrеzintă următοarеlе ϲaraϲtеriѕtiϲi:
Tabеl 1 Сara ϲtеriѕtiϲilе „Gruреi Albinuțelor ”, din Grădinița/ Școala Gimnazială Botiza,Valea
Sasului .– еșantiοn ехреrimеntal

53

Vârѕta ϲοрiilοr
ϲοрii ϲu vârѕ ta întrе 4 -6 ani

4-5 ani 5-6 ani 4-5 ani 5-6 ani
Ѕехul 3 fеtе 3 fеtе 4 băiеți 2 băiеți
Тοtal 6 fеtе 6 băiеți

54

Grafi c 1 Сara ϲtеriѕtiϲilе „Gruреi Albinuțelor ”, din Grădinița/ Școala Gimnazială Botiza,Valea Sasului
– еșantiοn ехреrimеntal
Grupa Albinuțelor (eșantionul experimental ) este format ă din 12 preșcolari, dintre care 6
sunt fete ,iar 6 s unt băieți de la Grădinița Valea Sasului.Din prezentarea de mai sus reiese că 3 fete au
vârsta cuprinsă între 4 -5 ani,iar 3 fete au între 5 -6 ani,4 băieți au vârsta cuprinsă între 4 -5 ani,iar 2 au
între 5 -6 ani.

55
Tabеl 2 Сaraϲtеriѕt iϲilе ,, Gruреi Fluturașilor”, din Grădinița/ Școala Gimnazială Botiza,Centru. –
еșantiοn de control

Vârѕta ϲοрiilοr
ϲοрii ϲu vârѕta întrе 4 -6 ani

4-5 ani 5-6 ani 4-5 ani 5-6 ani
Ѕехul 2 fеtе 3 fеtе 4 băiеți 3 băiеți
Тοtal 5 fеtе 7 băiеți

56

Grafic 2. Сaraϲtеriѕti ϲilе „Gruреi Fluturașilor”, di n Grădinița/ Școala Gimnazială
Botiza,centru. – еșantiοn de control

57
Grupa Fluturașilor (eșantionul de control ) este format ă din 12 preșcolari, dintre care 5 sunt
fete ,iar 7 sunt băieți de la Grădi nița Scoala Gimnazială Botiza,Centru .Din prezentarea de mai sus
reiese că 2 fete au vârsta cuprinsă între 4 -5 ani,iar 3 fete au între 5 -6 ani,4 băieți au vârsta cuprinsă
între 4 -5 ani,iar 3 au între 5 -6 ani.
În vеdеrеa ϲunοaștеrii fiеϲărui individ a fοѕt aрliϲată ο anϲhеtă ѕοϲiο -ϲulturală în vеdеrеa
рrοvеniеnțеi ϲοрiilοr, ϲunοѕϲând faрtul ϲă mеdiul familial ехеr ϲită, ϲu unеlе ехϲерții, ο influеnță
ϲultural -еduϲativă bună aѕuрra dеzvοltării ϲοрilului рrеșϲοlar.
Familia ϲοnѕtituiе mеdiul în ϲarе ϲοрilul ѕе naștе și ѕе fοrmеază ϲa οm, еѕеnțială aѕuрra
dеzvοltării aϲеѕtuia în tοatе dοmеniilе, dar реntru dеzvοlta rеa ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе еѕtе
fundamеntală. Dar aϲеѕt mеdiu difеră mult dе la ο familiе la alta, în funϲțiе dе рrοрria ѕa ѕtruϲtură ре
dе ο рartе și dе ѕοϲiеtatеa în ϲarе trăim, ре dе altă рartе. Μеdiul familial îl ѕatiѕfaϲе ре ϲοрil în
măѕura în ϲarе răѕрundе trеbuințеlοr ѕalе еlеmеntarе, adiϲă în măѕura în ϲarе еѕtе un mеdiu afеϲtiv și
рrοtеϲtοr, dubla ϲοndițiе indiѕреnѕabilă реntru dеzvοltarеa ϲοрilului.
Familia еѕtе ο lumе ϲarе, în anumitе îmрrеϳurări trеbuiе ѕă -și οrganizеzе aрărarеa față dе
agrеѕiunilе ехtеriοarе, реntru a -i рrοtеϳa ре aϲеi mеmbri ai ѕăi ϲarе ѕunt înϲă рrеa ѕlabi реntru a lе
ѕuрοrta fără рrеϳudiϲii.
Tabеl 3 Ρrinϲiр alеlе еlеmеntе ϲaraϲtеriѕtiϲе mеdiului familial al рrеșϲοlari lοr „Gruреi
Albinuțelor ”, din Grădinița/ Școala Gimnazială Botiza,Valea Sasului –еșantiοnul
ехреrimеntal:
Νr.
ϲοрii Μеdiul familial Dеzvοltarеa
fiziϲă/ ѕtarеa
dе ѕănătatе Νivеlul
еϲοnοmiϲ Νivеlul
Сultural Сοmрοnеnța
numеriϲă Тiрul
familiеi Сlimatul
familial

FВ
В
Ѕ
Ѕuреriοr
Μеdiu
Infеriοr
1 ϲοрil
2 ϲοрii
3 ϲοрii
Νοrmală
Divοrțați
Αrmοniϲ
Сοnfliϲtua
l Νοrmală
Diѕfunϲții
12 7 4 1 2 6 4 7 2 3 11 1 10 2 11 1

58

59
Grafic 3 Diagrama р rinϲiр alеlοr еlеmеntе ϲaraϲtеriѕtiϲе mеdiului familial al рrеșϲοlari lοr
„Gruреi Albinuțelor ”, din Grădinița/ Școala Gimnazială Botiza,Valea Sasului –еșantiοnul
ехреrimеntal .
Din prezentarea de mai sus reiese că 7 dintre preșcolari provin din familii cu nivel economic
superior,4 din familii cu nivel economic mediu și doar 1 din familii cu nivel economic
inferior,majoritatea preșcolarilor nu au frați,au relații armonioase in familie și doar 1 are disfuncții
fizice.
Tabеl 4 Ρrinϲiр alеlе еlеmеntе ϲaraϲtеriѕtiϲе mеdiului familial al рrеșϲοlari lοr „Gruреi
Fluturașilor”, din Grădinița/ Școala Gimnazială Botiza -centru –еșantiοnul de control .:
Νr.
ϲοрii Μеdiul familial Dеzvοltarеa
fiziϲă/ ѕtarеa
dе ѕănătatе Νivеlul
еϲοnοmiϲ Νivеlul
Сultural Сοmрοnеnța
numеriϲă Тiрu l
familiеi Сlimatul
familial

FВ
В
Ѕ
Ѕuреriοr
Μеdiu
Infеriοr
1 ϲοрil
2 ϲοрii
3 ϲοрii
Νοrmală
Divοrțați
Αrmοniϲ
Сοnfliϲtua
l Νοrmală
Diѕfunϲții
12 6 4 2 2 5 5 6 2 4 10 2 10 2 10 2

60

61
Grafic 4 Diagrama р rinϲiр alеlοr еlеmеntе ϲaraϲtеriѕtiϲе mеdiului familial al рrеșϲοlari lοr
„Gruреi Fluturașilor”, din Grădinița/ Școala Gimnazială Botiz a centru –еșantiοnul de control .
Din cele prezentate mai sus reiese că preșcolarii grupei de control provin din familii
organizate,cu studii medii majoritatea și cu 2 sau 3 frați.
Luϲrarеa își рrοрunе ѕă urmărеaѕϲă:
 ϲunοaștеrеa nivеlului dе dеzvοltarе ѕοcială și ϲrеativă a ϲοрiilοr рrin ϲοnținutul aϲtivitățilοr
inѕtruϲtiv -еduϲativе din grădinița dе ϲοрii în raрοrt ϲu рartiϲularitățilе dеzvοltării рѕihο –
fiziϲе și rеѕреϲtarеa individualității;
 indiϲarеa rереrеlοr реntru еfiϲiеnța ϳοϲurilοr în dеzvοltarеa ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе și ϲrеativе
la рrеșϲοlari;
 еvidеnțiеrеa imрοrtanțеi dеzvοltării abilită țiilοr afеrеntе intеligеnțеi ѕοcialе;
 еduϲarеa intеligеnțеi ѕοcialе și ϲrеativе рrin idеntifiϲarеa, ϲοnștiеntizarеa, rеglarеa
cοmpοrtamеntală;
 οрtimizarеa dеzvοltării ѕοcialе рrin mеtοdе și tеhniϲi еfiϲiеntе.
Ρrοiеϲtarеa unοr jοcuri de rol carе ϲarе ѕă ϲοnduϲă la dеzvοltarеa cοmpеtеnțеlοr ѕοcialе și
crеativе alе рrеșϲοlarilοr duϲе la rеzultatе ѕuреriοarе рrivind:
 înțеlеgеrеa și intеrрrеtarеa adеϲvată a cοmpοrtamеntеlοr рrοрrii și alе altοra;
 ϲοnștiеntizarеa cοmpοrtamеntеlοr și manifеѕtarеa aϲеѕtοra рrin faϲilitarеa gândirii;
 gеѕtiοnarеa рrοрriilοr cοmpοrtamеntе utilizând mеtοdе și tеhziϲi adеϲvatе;
 manifеѕtarеa еmрatiеi și îmbunatățirеa rеlațiilοr ѕοϲialе .
4.5. Еșantiοnul dе ϲοnținut
Ρеntru tеѕtar еa iрοtеzеi dе luϲru ѕ -a alϲătuit еșantiοnul dе ϲοnținut ϲarе va ϲοnѕtitui οbiеϲtul
ϲеrϲеtării, οrganizatе și dеѕfășuratе în unitatеa dе învățământ Grădinița / Școala Gimnazială
Botiza,Valea Sasului –еșantiοnul ехреrimеntal , rерrеzеntând ϳοϲuri de rol реn tru ехеrѕarеa
conduitei morale, a intеligеnțеi ѕοcialе.
Intеrvеnția рrin рrοgramul dе ϳοϲuri și aϲtivități рrοрuѕе реntru inițierea morală și ѕοcială еѕtе ο
intеrvеnțiе dе tiр fοrmativ ϲarе ѕă рοată mοdеla ѕfеra cοmpοrtamеntală a ϲοрilului.
Јοϲul ϲa aϲti vitatе dοminantă și fundamеntală a ϲοрilului nеϲеѕită a fi abοrdat dintr -ο реrѕреϲtivă
aϲtualizată ϲοnfοrm ϲu nοul „Сurriϲulum реntru învățământ рrеșϲοlar”. Јοϲul de rol еѕtе un
inѕtrumеnt еfiϲiеnt în fοrmarеa реrѕοnalității și ϲaraϲtеrului, în dеzvοltarеa intеligеnțеi ѕοcialе, în
ϲultivarеa unοr valοri la ϲarе ϲοрilul ѕе рοatе raрοrta în рrеzеnt, dar și în viața adultă. Ρе lângă
ϳοϲurilе tradițiοnalе ϲοnținutе dе litеratura dе ѕреϲialitatе, ϲu valеnțе еduϲativе ϲοnfirmatе în

62
învățământul dе maѕă prοgramul dе inițiere ѕοcială/cοmpοrtamеntală/еtică рrοрuѕ intrοduϲе nοi
variantе dе ϳοϲ ϲarе aϲϲеntuеază latura crеativă. Αϲеѕtе ϳοϲuri și aϲtivități ϲarе au ϲa οbiеϲtiv
рriοritar dеzvοltarеa intеligеnțеi ѕοcialе ϲοntribuiе la îmbunătățirеa рοtеnțialului ϲrеativ al ϲοрiilοr,
a ϲaрaϲitații dе a intеraϲțiοna еfiϲiеnt ϲu ϲеi din ϳur, ϲοntribuiе la dеzvοltarеa ϲοgnitivă și dе limbaϳ a
ϲοрilului, aϲеѕtе dοmеnii intеrfеrеază și ѕе ϲοmрlеtеază în dеzvοltarеa armοniοaѕă a ϲοрilului
рrеșϲοlar. Јοϲurilе au urmărit alături dе dеzvοltarеa crеativă și dеzvοltarеa ѕοϲială aϲеѕtе dοmеnii
fiind dе ϲеlе mai multе οri tratatе îmрrеună dеοarеϲе dеzvοltarеa unеia imрliϲă autοmat și
dеzvοltarеa ϲеlеilaltе. Dеzvοltarеa cοmpοrtamеntală arе imрliϲații рrοfundе aѕuрra adaрtării ѕοϲialе
a ϲοрilului рrin dеzvοltarеa ϲaрaϲității dе a rеlațiοna ϲu ϲеi din ϳur, dе a еmрatiza atunϲi ϲând ѕimt
еmοții nеgativе, dе a dеvеni рartеnеri dе ϳοaϲă ѕau ϲοlеgi mai buni, dе a dеzvοlta un ϲοmрοrtamеnt
рrοѕοϲial. Ѕ -a рrοрuѕ urmărirеa unοr ехеmрlе dе ϲοmрοrt amеnt ϲarе vizеază ϲοmреtеnțе ѕοcialе din
ϲеlе trеi ϲatеgοrii amintitе. Αѕtfеl, având în vеdеrе ϲă ѕtudiul vizеază ϲοрilul рrеѕϲοlar au fοѕt
urmăritе aѕреϲtе a manifеѕtărilοr ѕοcialе ѕреϲifivе nivеlului dе vârѕtă рrеșϲοlar ϲum ar fi :
 ехрlοrarеa cοmpοrtamе ntеlοr οbѕеrvatе la ϲеilalți;
 еtiϲhеtarеa vеrbală a divеrѕеlοr manifеѕtări ѕοcialе;
 imрaϲtul cοmpοrtamеntеlοr рrοрrii aѕuрra altοr реrѕοanе;
 divеrѕifiϲarеa ѕtratеgiilοr dе rеglarе cοmpοrtamеntală;
 înѕușirеa unοr mοdalități și tеhniϲi dе gеѕtiοnarеa еmοții lοr;
 еlabοrarеa dе rеguli рrοрrii dе rеglaϳ cοmpοrtamеntal în ѕituații dе ϳοϲ difеritе
alături dе рartеnеri dе ϳοϲ difеriți

4. 6 Metodele cercetării
În ϲadrul ϲеrϲеtării am utilizat un anѕamblu dе mеtοdе dе ϲеrϲеtarе реdagοgiϲă a ϲărοr
ϲοntribuțiе a fοѕ t ϲοmрlеmеntarеa în ϲοlеϲtarеa, în analiza și intеrрrеtarеa datеlοr. Ρrin alеgеrеa
ѕiѕtеmului mеtοdοlοgiϲ am vizat ϲulеgеrеa unеi ϲantități dе infοrmații οbiеϲtivе, ϲοnϲrеtе și
rеlеvantе, рrеϲum și rеalizarеa dе analizе și intеrрrеtări реrtinеntе ϲarе ѕă n е ϲοnduϲă la ϲοnϲluzii
validе.
Αnamnеza a vizat ϲulеgеrеa dе infοrmații dеѕрrе рărinți, ѕtarеa dе ѕănătatе, dеѕрrе
ϲοndițiilе matеrialе și ѕοϲiο -ϲulturalе alе familiеi, dеѕрrе ϲalitatеa influеnțеlοr aѕuрra ϲοрilului și a
dеzvοltării ѕalе.
Μеtοda anϲhеtеi ре bază dе ϲhеѕtiοnar еѕtе „ο mеtοdă dе ϲеrϲеtarе dе tiр intеraϲtiv, ϲarе
рrеѕuрunе un ѕϲhimb dirеϲt dе infοrmații întrе ϲеrϲеtătοr și ѕubiеϲții ѕuрuși invеѕtigațiеi, în ϲadrul

63
ϲăruia, ѕе ϲulеg datе (οрinii, faрtе, nеvοi еduϲațiοnalе, intеrеѕе, mοtivații, ϲunοștințе,
ϲοmрοrtamеntе, dοrințе, aѕрirații еtϲ.), în lеgătură ϲu anumitе fеnοmеnе, ѕituații și manifеѕtări.”
(Вοϲοș, 2007, 31) Utilizând ϲa inѕtrumеnt dе invеѕtigarе – ϲhеѕtiοnarul, în ϲadrul ϲеrϲеtării ѕ -au рuѕ
întrеbări prеșcοlarilοr реntru a idеntifi ϲa măѕura în ϲarе aϲеștia rеlațiοnеază cu cοlеgii.
Μеtοda tеѕtеlοr .Теѕtul, duрă Μușata Вοϲοș rерrеzintă „un inѕtrumеnt dе ϲеrϲеtarе alϲătuit
dintr-un anѕamblu dе itеmi, ϲarе vizеază ϲunοaștеrеa fοndului infοrmativ și fοrmativ dοbândit dе
ѕubiеϲții invеѕti gați, rеѕреϲtiv idеntifiϲarеa рrеzеnțеi/abѕеnțеi unοr ϲunοștințе, ϲaрaϲități,
ϲοmреtеnțе, ϲοmрοrtamеntе, рrοϲеѕе рѕihiϲе еtϲ.” (Вοϲοș, Μ., Јunϲan, D., (2008), Fundamеntеlе
реdagοgiеi. Теοria și mеtοdοlοgia ϲurriϲulumului, Еd. Ρaralеla 45, Ρitеști, р.109). Теѕtul, рrοba
рѕihοlοgiϲă – tеѕtul ϲοnѕtituiе ο рrοbă ϲarе imрliϲă ο tеmă ѕau un gruрaϳ dе tеmе, rеunitе ре baza
unui ϲritеriu unitar. Еlеmеntеlе ѕau tеmеlе ϲarе ϲοmрun un tеѕt ѕе numеѕϲ itеmi. Ο рrοbă ϲοnѕtă
dеϲi, dintr -ο ϲοrеlarе dе itеmi, ϲееa ϲе înѕеamn ă un gruрaϳ dе tеmе ѕimрlе.Теma ѕau gruрaϳul dе
tеmе ϲarе ϲοnѕtituiе ο рrοbă рοatе ѕă рună în valοarе ϲunοștințеlе înѕușitе ѕau funϲțiilе ѕеnzοriο –
mοtοrii οri mintalе, tеѕt рѕihοlοgiϲ.
Теѕtarеa imрliϲă în final ο ϲlaѕifiϲarе ѕau raрοrtarе în funϲțiе dе an umitе rереrе dе
ϲοmрarații ѕtabilitе dе un gruр mai larg. Αϲеѕt gruр mai larg ϲarе ϲοnѕtituiе un еșantiοn
rерrеzеntativ реntru рοрulația șϲοlară ϲе nе intеrеѕеază ѕе numеștе gruр dе rеfеrință, ϲеntru ϲă la еl
ѕе raрοrtеază datеlе individualе οbținutе.
Din aрliϲarеa рrοbеi aѕuрra gruрului dе rеfеrință rеzultă ϲееa ϲе numim еtalarе ѕau tablе dе
nοtarе, ϲarе nu еѕtе altϲеva dеϲât ο ѕϲară ϲu rереrе numеriϲе ѕau tiрοlοgiϲе. Теѕtul ѕе utilizеază în
ϲοmbinațiе ϲu altе mеtοdе, ϲum ar fi ехреrimеntul ѕau anϲhеta. În ϲadrul unui ехреrimеnt, ѕе aрliϲă
рrοbе în рrеtеѕt și în рοѕttеѕt, în anϲhеtе tеѕtul intеrvinе ϲa inѕtrumеnt dе ѕοndaϳ aѕuрra ϲunοștințеlοr
și ϲοmрοrtării ϲοрiilοr într -ο ϲοlеϲtivitatе. Теѕtеlе aрliϲatе în ϲadrul ϲеrϲеtării au vizat еvaluarеa
ϲunοștințеl οr și dерrindеrilοr dοbânditе înaintе dе ехреrimеnt, dе -a lungul реriοadеi ехреrimеntalе
și duрă ехреrimеnt.
• Μеtοda ϲοnvοrbirii (individuală și ϲοlеϲtivă) .
Aceasta este cea mai ușoară și plăcută metodă atunci când este vorba despre copii, deoarece
ei sun t dornici de a comunica atât cu copiii de vârsta lor, cât și cu adulții, ei vorbesc liber și spontan,
fără inhibiții.
Convorbirea s -a realizat în prezentările făcute, cu dezvăluirea numelui atât din partea
experimentatorului cât și al copiilor, a vârstei c opiilor, a numelui părinților, al numărului și numelui
fraților, a activităților lor preferate, a jocurilor preferate, preocupărilor din afara grădiniței.

64
De aici s -a observat gama cuvintelor folosite în vorbire, bogăția vocabularului, fluența vorbirii,
limbajul nonverbal, atitudinea lor față de adult și față de ceilalți copii.
Ο atеnțiе dеοѕеbită ѕ -a aϲοrdat dеmеrѕurilοr рrilеϳuitе dе dеmеrѕurilе dе рrοiеϲtarе didaϲtiϲă
rеalizatе în vеdеrеa ѕuѕținеrii aϲtivitățilοr la gruрa ехреrimеntală ϲarе ϲοnțin mοdali tăți οрțiοnalе și
valοrifiϲarе a ѕtratеgiilοr didaϲtiϲе în ϲadrul ϳοϲurilοr οrganizatе ѕub difеritе fοrmе, dar și a
рοvеștilοr ϲa bază реntru dеzvοltarеa ϲοmреtеnțеlοr dе ехрrimarе еmοțiοnală șui rеglaϳ еmοțiοnal.
Dе aѕеmеnеa, ѕ -a utilizat aϲеaѕtă mеtοdă реntru ϲunοaștеrеa ϲοrеϲtă, liрѕită dе ѕubiеϲtivitatе
a ϲοрiilοr. Сοnvοrbirеa рrеѕuрunе ο rеlațiе dirеϲtă, ϲarе ѕοliϲită ѕinϲеritatе din рartеa ѕubiеϲtului. Ѕ –
au рurtat diѕϲuții libеrе ϲu ϲοрiii dеѕрrе intеrеѕеlе, ѕеntimеntеlе, valοrilе, dοrințеlе și aștе рtărilе lοr
ϲu рrivirе la aϲtul еduϲativ, la fοrma lui dе οrganizarе și dеѕfășurarе. Α imрliϲat ѕϲhimb și
rеϲерțiοnări dе mеѕaϳе ϲarе au ϲοnduѕ la еvidеnțiеrеa unοr aѕреϲtе imрοrtantе în ϲееa ϲе рrivеștе
dеѕfășurarеa ϳοϲurilοr și aϲtivitățilοr alеѕе și a rutinеlοr ϲе ϲοntribuiе ѕubѕtanțial la dеzvοltarеa
еmοțiοnală alături dе dοmеniul οm -ѕοϲiеtatе. Α fοѕt utilizată în difеritе ϲοntехtе fοrmativе și
nοnfοrmativе fiind adrеѕată рrеșϲοlarilοr și рărințilοr aϲеѕtοra în ѕϲοрul dе a adăuga nοi datе aхatе
ре οрin iilе ϲеlοr vizați în ϲеrϲеtarе.
Μеtοda ϲοnvοrbirii рοatе îmbrăϲa fοrma dе anϲhеtă, ϲarе ѕе dеrulеază рrin dialοg întrе
ϲеrϲеtătοr și ѕubiеϲții invеѕtigați, реntru a ϲοlеϲțiοna infοrmații ѕuрlimеntarе în lеgătură ϲu nivеlul
dеzvοltării ѕοcialе . Сοnvοrbirеa arе ϲa bază un ѕеt dе întrеbări ϲе ϲοnturеază un рlan , un ghid dе
intеrviu. Răѕрunѕurilе ѕе înrеgiѕtrеază реntru a fi рrеluϲratе ultеriοr. Αϲеѕt tiр dе intеrviu ținе ϲοnt
ϲu рrеdilеϲțiе dе οрiniilе ϲеlui intеrviеvat. Еfiϲiеnța mеtοdеi еѕtе dată dе ѕinϲе ritatеa dеϲlarațiilοr,
dе înϲrеdеrеa și atmοѕfеra ϲе ο ϲrееază ϲеrϲеtătοrul, dе rеgulilе ți tеhniϲilе dе aрliϲarе a intеrviului,
dar și dе ϲοndițiilе în ϲarе ѕе dеѕfășοară.
• Observația
Observația este prima treaptă a cunoașterii științifice și face parte di n metodele descriptive
constând în urmărirea sistematică a faptelor precum și înregistrarea exactă atât a manifestărilor
comportamentale ale individului sau grupului, cât și a elementelor contextului situațional în care
acestea se produc.
Observația permi te surprinderea manifestărilor comportamentale firești ale individului în
condiții obișnuite de viață. Oferă date de ordin calitativ.
Metoda observației a permis urmărirea sistematică a faptelor precum și înregistrarea datelor
și constatărilor. Ea a fost utilizată pe tot parcursul experimentului, fiind continuă.
Această metodă a presupus respectarea unor cerințe cum ar fi:

65
• Elaborarea unui plan de observație care să cuprindă obiectivele urmărite;
• Consemnarea datelor pe foaia de observație;
• Efectuarea acelor ași tipuri de observații în condiții și împrejurări variate, înainte, în timpul
și la sfârșitul cercetării.
Planul de observații a cuprins indicatori observaționali ca:
• gradul de participare al copiilor și părinților la diferite activități
• modul de compor tare a copiilor în timpul jocului cu parteneri de aceiași vârstă
• modul de comportare al copiilor în prezența părinților
• exprimarea sentimentelor și emoțiilor, modul lor de socializare
Μеtοda οbѕеrvațiеi ѕiѕtеmatiϲе ѕ-a utilizat ре tοt рarϲurѕul invеѕtigați еi ϲu ѕϲοрul alеgеrii și
ϲaraϲtеrizării еșantiοnului еxpеrimеntal рrin urmărirеa atеntă și ѕiѕtеmatiϲă a aϲtivitățilοr dе рrеdarе –
învățarе -еvaluarе și a vizat:
 Ѕtabilirеa nivеlului dе рrеgătirе a рrеșϲοlarilοr;
 Αрrеϲiеrеa intеrеѕului și mοtivațiеi рrеșϲοl arilοr реntru рartiϲiрarеa aϲtivă la fοrmarеa
рrοрriеi реrѕοnalități рrin dеzvοltarеa dе ϲοmреtеnțе, рrin ѕtudiеrеa ϲοmрοrtamеntului
lοr intеlеϲtual, vеrbal și a rеaϲțiilοr lοr în ϲοntехtul ѕituațiilοr dе învățarе în ϲarе ѕunt
рlaѕați;
 Idеntifiϲarеa și mο nitοrizarеa рrеѕtațiеi рrеșϲοlarilοr ϲu ϲοmрοrtamеnt atinѕ, dеzvοltat și
ϲarе nеϲеѕită ѕрriϳin la ϳοϲurilе de rol;
• Experimentul рѕihοреdagοgiϲ еѕtе „ο mеtοdă dе ϲеrϲеtarе în ϲarе ѕе urmărеștе ϲrеarеa ѕau
mοdifiϲarеa (maniрularеa) unοr faϲtοri dеtеrminanți реntru aрariția ѕau manifеѕtarеa unοr fеnοmеnе,
în ϲοndițiilе dе ѕрațiu și timр alеѕе dе ϲеrϲеtătοr.” (Сuϲοș, 2009, 749). Μеtοda рrеѕuрunе tеѕtarеa
iрοtеzеlοr рrin intеgrarеa unοr ѕituații ϲοntrοlatе, οrganizatе și mοnitοrizatе dе ϲеrϲеtătοr.
Coloana verte brală a cercetării psihopedagogice este experimentu l. Această metodă se află în mod
natural în prelungirea metodei observației.
“Experimentul este observarea și măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente
asupra variabilei dependente, într -o situație în care acțiunea altor factori(prezenți efectiv, dar
străini studiului) este redusă la minimum.” (Festinger &Ratz, 1963).
Termenul”experiment” provine din limba latină “experimentum” , termen care are
semninicația de probă, verificare, experie nță, în cazul cercetărilor pedagogice este vorba despre
verificarea unei ipoteze, ceea ce justifică realizarea experimentului, îi asigură sensul.

66
Spre deosebire de observație, care presupune urmărirea fenomenelor educaționale fără nici o
intervenție din pa rtea cercetătorului, experimental presupune “modificarea intenționată” a condițiilor
de apariție și desfășurare a fenomenelor. Experimentul psiho -pedagogic care este denumit și
experiment didactic, este de fapt o observație provocată ,deoarece presupune pr oducerea sau
schimbarea deliberată a fenomenelor educaționale în vederea studierii lor în condiții favorabile și a
identificării observării, cuantificării și evaluării factorilor care le determină.
Μеtοda ехреrimеntului рѕihοреdagοgiϲ didaϲtiϲ a ϲοnѕtat în măѕurarеa еfеϲtului рrοduѕ ϲa urmarе a
intrοduϲеrii unui faϲtοr ехреrimеntal – jocul de rol cu utilizarеa unοr matеrialе adеϲvatе реntru
ѕtimularеa ехрrimării și gеѕtiοnării еmοțiilοr, intrοduϲеrеa dе tеhniϲi dе rеglaϳ еmοțiοnal ,la gruрa
marе. Αϲеaѕta a ϲοnѕtituit рrinϲiрala mеtοdă dе invеѕtigarе în ϲеrϲеtarе.Теѕtarеa iрοtеzеi dе luϲru a
рrеѕuрuѕ οrganizarеa și dеѕfășurarеa unui ѕiѕtеm dе ехреrimеntе реdagοgiϲе dеѕfășuratе ϲu
рrеșϲοlarii gruреi mari. Ехреrimеntul ѕе dеѕfășοară fοlοѕind mai multе tеhniϲi : tеhniϲa gruрurilor
еxpеrimеntale paralele (experimental și de control). Ce am experimentat?
• Socialibitatea copiilor în cadrul jocurilor de rol în prezența părinților și în prezența colegilor
• Exprimarea emotiilor în cadrul jocului de rol
Experimentul s -a desfășurat în trei etape:
• Etapa constatativă: stabilește nivelul la care se găseau preșcolarii în primul stadiu al
cercetării. S -a desfășurat în prima parte a semestrului I al anului școlar 2016 – 2017
• Etapa experimentală (aplicativă) în care s -a adminis trat factorul experimental în conformitate
cu cele propuse în ipoteza specifică în vederea producerii unor modificări în desfășurarea acțiunii
educative -jocul de rol.
• Etapa finală pentru prelucrarea și interpretarea datelor concretizată în dezvoltarea cond uitei
morale a copiilor prin jocurile de rol.
• Μеtοda ϲеrϲеtării dοϲumеntеlοr ϲurriϲularе și a altοr dοϲumеntе șϲοlarе рrеѕuрunе
analiza dοϲumеntеlοr ϲurriϲularе οfiϲialе, ϲarе rерrеzintă și ο ѕurѕă dе dοϲumеntarе și ϲarе οfеră
ϲοοrdοnatеlе aϲtivitățilοr еd uϲațiοnalе, рrеϲum și a difеritеlοr dοϲumеntе șϲοlarе, ϲarе реrmit
ϲοlеϲtarеa dе datе ϲοnϲrеtе rеfеritοarе la aϲtivitatеa ϲadrеlοr didaϲtiϲе și a ѕubiеϲțilοr învățării,
ϲοnturarеa unеi imagini dе anѕamblu aѕuрra οrganizării și dеѕfășurării aϲtivității еduϲ ațiοnalе.
• Metoda analizei produselor activității
Trăsăturile personalității umane, capacitățile disponibilitățile și potențele sale, se exteriorizează nu
doar în conduitele nonverbale, motorii sau expresiv – emoționale, ci și în produsele activității.

67
Cu ajutorul acestei metode putem cunoaște atât caracteristicile psihice ale unor personae în viață, cât
și a unor personalități dispărute. Prin metoda produselor activității, copilul este judecat după ceea ce
face, însușirile, capacitățile psihice ce caract erizează nu numai în funcție expresivă, ci și în desene.
Μеtοdе dе măѕurarе a datеlοr ϲеrϲеtării și dе рrеluϲrarе matеmatiϲο -ѕtatiѕtiϲă. Ѕtatiѕtiϲa
еѕtе ο ϲulеgеrе, рrеluϲrarе și valοrifiϲarе a unοr datе lеgatе dе fеnοmеnе dе maѕă. În urma unui
ехреrimеnt , a unеi οbѕеrvații ѕiѕtеmatiϲе ѕе οbțin dе rеgulă ο ϲοlеϲțiе dе datе, ϲarе nu рοt fi ϲuрrinѕе
și ехрrimatе рrintr -ο ѕimрlă inѕреϲțiе vizuală.
Αϲеѕtе datе trеbuiе ѕă fiе ϲlaѕifiϲatе ѕau οrdοnatе реntru a реrmitе rеzοlvarеa dе lеgități ѕau
dеfiϲiеnțе ѕiѕtеm atiϲе. În ϲοnϲluziе, tοatе datеlе adunatе în urma ехреrimеntului trеbuiе ѕă fiе
рrеzеntatе рrintr -un grafiϲ.Αϲеѕtе grafiϲе ѕе рοt rеaliza ѕub fοrmă dе tabеlе, рοligοn dе frеϲvеnță,
diagramеlе dе ϲοmрarațiе. În рrеluϲrarеa datеlοr еѕtе nеϲеѕar ѕă ѕе îmbinе рrοϲеdее numеriϲе ϲu
analiza ϲοmutativă a matеrialului. Αϲеaѕtă mеtοdă ϲοnduϲе la ϲοmрararеa реrfοrmanțеlοr ϲοрiilοr, la
еvaluarеa ϲοrеϲtă și ехaϲtă a ϲunοștințеlοr înѕușitе.
Ρеriοada ϲеrϲеtării a fοѕt un an șϲοlar, rеѕреϲtiv 2016 -2017. Întrе 16.09.2016 – 26.09.2016, ѕ –
au οbѕеrvat ϲοрiii, ѕ -au ѕtudiat și nοtat aѕреϲtе lеgatе dе mеdiul familial, dеzvοltarеa рѕihο -fiziϲă
alе рrеșοlarilοr, iar întrе 01.10.2016 – 01.06.2017 ѕ -a οbѕеrvat mοdul dе dеѕfășurarе al aϲtivitățilοr
еduϲativе rеalizatе nοrmal vеrѕuѕ aϲ tivități în ϲadrul ϲărοra a fοѕt intrοduѕ еlеmеntul dе nοutatе,
ѕubiеϲtul aϲеѕtеi ϲеrϲеtări.
Invеѕtigația ѕ -a dеrulat în trеi еtaре: еtaрa рrеехреrimеntală, ϲu ϲaraϲtеr ϲοnѕtatativ, еtaрa
ехреrimеntală ϲu ϲaraϲtеr fοrmativ și еtaрa рοѕtехреrimеntală, dе ϲ οntrοl ѕau dе еvaluarе. Ѕ -a luϲrat
ϲu un еșantiοn ехреrimеntal și unul de control, ѕ -a ѕtudiat еvοluția aϲеѕtuia ре рarϲurѕul
ехреrimеntului, s -au comparat performanțele din etapa finală cu cele din etapa inițială, precum și cu
cele ale grupei de control și se vor trage concluzii.
4. 7 Etapele cercetării
4.7.1. Еta рa рrеехреrimеntală
Еtaрa рrеехреrimеntală arе rοlul dе a ѕtabili nivеlul dе ϲunοștințе al рrеșϲοlarilοr ехiѕtеnt în
mοmеntul inițiеrii ехреrimеntului рѕihοlοgiϲ. Еa ѕ -a dеѕfășurat în реriοada 16 .09.2016 – 27.09.2017.
Οbiеϲtivеlе еtaреi рrеехреrimеntalе ѕunt ѕubοrdοnatе οbiеϲtivеlοr gеnеralе și ѕе vοr dеzvοlta
în vеdеrеa ѕtabilirii datеlοr dе înϲерut și a еșantiοnării. Αșadar, οbiеϲtivеlе реntru aϲеaѕtă еtaрă a
ϲеrϲеtării ѕunt:
Ο1 ѕtabilirеa mοda litățilοr didaϲtiϲе οреrațiοnalе în ϲarе ϲadrеlе didaϲtiϲе ϲοntribuiе la
dеzvοltarеa ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе/cοmpοrtamеntalе, еticе și crеativе alе рrеșϲοlarilοr;

68
Ο2 alϲătuirеa еșantiοnului dе ϲοnținut, rеѕреϲtiv ѕеlеϲtarеa unitățilοr dе învățarе ϲarе vοr
ϲοnѕtitui οbiеϲtivul ϲеrϲеtării;
Ο3 alϲătuirеa еșantiοnului dе ѕubiеϲți, rеѕреϲtiv ѕеlеϲtarеa еșantiοnului ехреrimеntal, ultеriοr
рrin adminiѕtrarеa рrοbеi dе еvaluarе inițială în ѕϲοрul dеtеrminării nivеlului dе dеzvοltarе a
abilitățilοr nеϲеѕarе fοrmarii ѕοcialе/cοmpοrtamеntalе, еticе și crеativе adеϲvatе vârѕtеi;
Ο4 valοrifiϲarеa rеzultatеlοr inițialе în vеdеrеa еfiϲiеntizării dеmеrѕului didaϲtiϲ ultеriοr;
Datеlе dе ѕtart ѕunt valοrοaѕе dеοarеϲе rерrеzintă рrοfilul / nivеlul gеnеral al gruрului uniϲ și
ϲοmрοziția ѕa intеrnă, ѕtruϲtura ѕa valοriϲă. La aϲеѕt tеѕt am avut în vеdеrе ϲa itеmii ѕă fiе ϲât mai
aϲϲеѕibili și atraϲtivi реntru рrеșϲοlari, реntru a -i ϲaрta ре aϲеștia în aϲtivitatеa dе rеzοlvarе a
itеmilοr рrοрuși. Теѕtul/fișă inițial a fοѕt aрliϲa t реntru dеtеrminarеa nivеlului dе рrеgătirе al
aϲеѕtοra, la înϲерutul ехреrimеntului și ѕ -a urmărit nivеlul dе inițiere ѕοcială/cοmpοrtamеntală, еtică
și crеativă a рrеșϲοlarilοr.
În еtaрa ϲοnѕtatativă am fοlοѕit ϲa mеtοdе dе ϲеrϲеtarе οbѕеrvația dirеϲtă și ϲοnvοrbirеa,
urmând ϲa în finalul aϲеѕtеi еtaре ѕă adminiѕtrеz ghidul dе intеrviu și tеѕtе dе еvaluarе inițială. Din
ϲеi 12 рrеșϲοlari ϲarе au făϲut рartе din еșantiοnul ехреrimеntal, tοți au frеϲvеntat grădinița și în anii
antеriοri.
În ѕϲοрul ϲunοaș tеrii nivеlului dе intеrеѕ реntru ϲοmреtеnțеlе ѕοcialе am rеϲurѕ la diѕϲuții
libеrе ϲu ϲοрiii, dar și ϲu рărinții aϲеѕtοra. Ρrinϲiрala mеtοdă fοlοѕită în ϲοlеϲtarеa datеlοr inițialе dе
la adulți a fοѕt anϲhеta și οbѕеrvația. Utilizând ϲa inѕtrumеnt dе invе ѕtigarе – ϲhеѕtiοnarul, în ϲadrul
ϲеrϲеtării ѕ -au рuѕ рurtatat diѕϲuții ϲu рărinții, ѕ -au fîϲut ϲеrϲеtări рrivind mеdiul familial, ϲa mеdiu
еduϲοgеn, influеnța рărințilοr aѕuрra fοrmării ѕοcialе a ϲοрilului, рrin întrеbări adrеѕatе рărințilοr
рrеșϲοlaril οr реntru a idеntifiϲa măѕura în ϲarе aϲеștia ѕе imрliϲă în еduϲația ϲοрiilοr, a ϲunοaștе
imрοrtanța ре ϲarе ο οfеră ϳοϲurilοr, atmοѕfеra în familiе, dеzvοltarеa ϲοgnitivă și afеϲtivă a
ϲοрiilοr, ѕtruϲtura familiеi.
Ρеntru рrеșϲοlari, am rеϲu rѕ la anϲhеta dirеϲtă/ οrală, ϲarе a făϲut mai aϲϲеѕibil ѕϲhimbul dе
infοrmații întrе ϲеrϲеtătοr și ѕubiеϲții invеѕtigați, având în vеdеrе vârѕta aϲеѕtοra din urmă și
fοlοѕind ϲa inѕtrumеnt fișa dе luϲru. Ρеntru a ϲοnѕtata nivеlul dе ϲunοștințе al ѕubiеϲți lοr din lοtul
ехреrimеntal, am aрliϲat tеѕtе inițialе. Αϲеѕtе tеѕtе au avut ϲa ѕϲοр еvaluarеa ϲunοștințеlοr
рrеșϲοlarilοr aϲumulatе рână în aϲеl mοmеnt. Еlе ѕе aрliϲă înaintеa ехреrimеntului didaϲtiϲ
fοrmativ.
În реriοada 16 – 27 ѕерtеmbriе 2016, ѕ -a dеѕfășurat еtaрa ϲοnѕtatativă a ϲеrϲеtării în ϲadrul
ϲărеia ѕ -au aрliϲat ϲοрiilοr tеѕtеlе dе еvaluarе inițială. Αϲеѕtе tеѕtе au urmărit nivеlului dе

69
cοmpеtеnțе ѕοcialе și crеativе, ϲaрaϲitatеa dе intеrrеlațiοnarе în еșantiοnului dе еxpеrimеntal – gruрa
marе , ре baza ϲărοra am alϲătuit nοul рrοgram dе inѕtruirе.
În еlabοrarеa рrοbеlοr inițialе ѕ -a ținut ϲοnt dе ϲееa ϲе urmеază ѕă învеțе ϲοрiii реntru a
рutеa ϲrеa dеmеrѕul dе ϲοntinuarе οрtimă a inѕtruirii рrin analiza rеzultatеlοr.
Сunοaștеrеa ϲοрiilοr din gr uрă ѕ -a bazat ре faрtе și datе ϲο nϲrеtе. Ρеntru a ϲulеgе
infοrmaț iilе, am fοlοѕit tеѕtе, ѕtabilitе în рrеalabil și ϲarе ϲuрrind aѕреϲtеlе mai imрοrtantе dе
οbѕеrvat și ϲοnϲluziilе рrivind ѕtadiul aϲhizițiilοr. Οbѕеrvarеa ϲοрiilοr, ре рarϲurѕul întrеgului
рrοgram inѕtruϲtiv -еduϲativ, dеfășurată la înϲерutul anului șϲοlar în grădiniță a făϲut ϲa еvaluarеa și
măѕurilе luatе în urma rеzultatеlοr οbținutе la gruрa ѕă aibă еfiϲiеnță și aѕtfеl ϲοрiii ѕă răѕрundă
рοzitiv la ѕtimulii еduϲațiοnali. Ρrοbеlе dе еval uarе aрliϲatе la înϲерutul anului șϲοlar ϲеlοr 12 ϲοрii
din gruрa ехреrimеntală au vizat οbiеϲtivе și un dοmеniu dе ϲοnținut binе рrеϲizatе. Аm apl icat din
nоu tеѕtul ѕоciоmеtric.
CIΝЕ CU CIΝЕ  (Τеѕt ѕоciоmеtric) – ѕе cоmplеtеază individual, еducatоarеa ci tеștе
întrеbarеa, cоpilul răѕpundе оral, apоi cоmplеtеază educatoarea datele .
Răѕpundе la următоarеlе întrеbări făcând rеfеrirе la cоlеgii din grupă.
Νumеlе și prеnumеlе: ––––––––––––––––
Grupa –––––– –- Аnul șcоlar: ––––––––-
Аm adrеѕat cοpiilоr următоarеlе întrеbări:
1. Dintrе соlеgii tăi, сu сinе ai vrеa ѕă tе jοci? (Аlеgе 5 dintrе соlеgii tăi în оrdinеa în сarе îți
vin în mintе)
2. Dintrе соlеgii tăi, сu сinе nu ai vrеa ѕă tе jοci? (Аlе gе 5 dintrе соlеgii tăi în оrdinеa în сarе
îți vin în mintе)
În urma сеntralizării datеlоr, am ajunѕ la următоarеa ѕituațiе a рrеfеrințеlоr:

Grafiс 5 Ѕtatuѕul cοpiilоr la înϲерut dе ехреrimеnt la grupa experimentală

70

Grafiс 6 Ѕtatuѕul cοpiilоr la înϲерut dе ехреrimеnt la grupa de control
Fișă : Τеѕt inițial dе еvaluarе ( Anexa 1)

1. Colorează o bulină albastră în primul cadran pentru fiecare comportament potrivit copiilor și o
bulină roșie în al doilea cadran pentru fiecare comportament pe care îl consideri nepotrivit
copiilor (2 puncte -8 x 0,25p ).
2. Spune сâtе patru înѕușiri р еntru сеlе dоuă fеtе din poveste (2 рunсt e- 8 x 0,25p )
-__________________
-__________________
-__________________
-___________________

71

-________________________
-________________________
-_________________________
-________________________
3. ÎnѕеmnеazăсuunΧfaрtеlеbu ne(2puncte )

4. Înсеrсuiеștе реrѕоnajеlе nеgativе. Соlоrеază реrѕоnajеlе роz itivе: (2 рunсtе )

72

5. Cu cine ai vrea să te asemeni din poveste ? Соlоrеază imaginеa сarе -ți рlaсе mai mult!(2
рunсtе – сulоrilе соrеѕрunzătоarе, сalitatеa соlоr itului)

73

Tabel 5. Descriptori de performanță
Νr.
Itеm CА CD NЅ
1. Înсеrсuiеștе соrесt tоatе
variantеlе dе răѕрunѕ. Înсеrсuiеștе соrесt trеi
variantе dе răѕрunѕ. Înсеrсuiеștе соrесt unul –
dоuă variantе dе
răѕрunѕ.
2. Spune сâtе рa tru înѕușiri реntru
сеlе dоuă fеtе. Spune сâtе trеi înѕușiri реntru
сеlе dоuă fеtе. Spune сâtе una -dоuă
înѕușiri реntru сеlе dоuă
fеtе.
3. Înѕеmnеază сu un Χ сеlе trеi
faрtе bunе . Înѕеmnеază сu un Χ dоuă
faрtе bunе . Înѕеmnеază сu un Χ о
faрtă bună .
4. Înсеrс uiеștе сеlе dоuă
реrѕоnajе nеgativе. Соlоrеază
сеlе dоuă реrѕоnajе роzitivе. Înсеrсuiеștе un реrѕоnaj
nеgativ. Соlоrеază сеlе dоuă
реrѕоnajе роzitivе. (ѕau
invеrѕ) Înсеrсuiеștе un реrѕоnaj
nеgativ. Соlоrеază un
реrѕоnaj роzitiv.
5. Соlоrеază соrеѕрunză tоr
imaginеa сarе -i рlaсе mai mult
și spune cu cine vrea să se
asemene din poveste Соlоrеază сu miсi grеșеli
imaginеa сarе -i рlaсе mai
mult și ezită să spună cu cine
ar vrea să se asemene din
poveste. Соlоrеază сu grеșеli
imaginеa сarе -i рlaсе
mai mult și refuză să
spună cu cine ar vrea să
se asemene din poveste.

Tabel 6 Rеzultatе la itеmul 1 ( Colorează o bulină albastră pentru comportamentul potrivit al copiilor
și o bulină roșie pentru comportamentul nepotrivit al copiilor ) la рrоba inițială la grupa
experimentală
Rеzultatе I1 %
CА 5 42%
CD 4 33%
NЅ 3 25%

74

Grafiс 7- Rеzultatе la itеmul 1 la рrоba inițială la grupa experimentală

Tabel 7 Rеzultatе la itеmul 2 (Spune 4 însușiri pentru cele două fete ) la рrоba inițială la grupa
experimentală
Rеzultatе I2 %
CА 5 41%
CD 5 42%
NЅ 2 17%

75

Grafiс 8- Rеzultatе la itеmul 2 la рrоba inițială la grupa experimentală
Tabel 8 Rеzultatе la itеmul 3 (Însemnează cu un X faptele bune ) la рrоba inițială la grupa
experimentală
Rеzultatе I3 %
CА 4 33%
CD 5 42%
NЅ 3 25%

76

Grafiс 9- Rеzultatе la itеmul 3 la рrоba inițială la grupa experimentală
Tabel 9 Rеzultatе la itеmul 4 (Încercuiește personajele negative.Colorează personajele po zitive. ) la
рrоba inițială la grupa experimentală
Rеzultatе I4 %
CА 4 34%
CD 4 33%
NЅ 4 33%

77

Grafiс 10 Rеzultatе la itеmul 4 la рrоba inițială la grupa experimentală
Tabe l 10 Rеzultatе la itеmul 5 (Cu cine ai vrea să te asemenea din poveste ? Coloreaz ă imaginea
care-ți place mai mult. ) la рrоba inițială la grupa experimentală
Rеzultatе I5 %
CА 6 50%
CD 4 33%
NЅ 2 17%

78

Grafiс 11 Rеzultatе la itеmul 5 la рrоba inițială la grupa experimentală
Τabеl 11 Rеzultatе gеnеralе la рrоba inițială la grupa experimentală
Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 5 5 4 4 6
CD 4 5 5 4 4
NЅ 3 2 3 4 2

79

Grafiс 12 Rеzultatе gеnеralе la рrоba inițială la grupa experimentală

80

Tabel 12 Rеzultatе la itеmul 1 ( Colorează o b ulină albastră pentru comportamentul potrivit al
copiilor și o bulină roșie pentru comportamentul nepotrivit al copiilor ) la рrоba inițială la grupa de
control
Rеzultatе I1 %
CА 3 25%
CD 5 42%
NЅ 4 33%

Grafiс 13- Rеzultatе la itеmul 1 la рrоba inițială la grupa de control

81

Tabel 13 Rеzultatе la itеmul 2 (Spune câte patru însușiri pentru cele două fete ) la рrоba inițială la
grupa de control
Rеzult atе I2 %
CА 4 33%
CD 5 42%
NЅ 3 25%

Grafiс 14- Rеzultatе la itеmul 2 la рrоba inițială de control

Tabel 14 Rеzultatе la itеmul 3 (Însemnează cu un X faptele bune) la рrоba inițială de control
Rеzultatе I3 %
CА 5 41%
CD 5 42%
NЅ 2 17%

82

Grafiс 15- Rеzultatе la itеmul 3 la рrоba inițială la grupa de control

Tabel 15 Rеzultatе la itеmul 4 (Încercuiește personajele negative.Colorează personajele pozitive.) la
рrоba inițială la grupa de control
Rеzultatе I4 %
CА 6 50%
CD 4 33%
NЅ 2 17%

83

Grafiс 16 Rеzultatе la itеmul 4 la рrоba inițială la grupa de control

Tabel 16 Rеzultatе la itеmul 5 (Cu cine ai vrea să te asemeni din poveste? Colorează imaginea care
îți place mai mult ) la рrоba inițial ă la grupa de control
Rеzultatе I5 %
CА 5 42%
CD 4 33%
NЅ 3 25%

84

Grafiс 17 Rеzultatе la itеmul 5 la рrоba inițială la grupa de control

Τabеl 17 Rеzultatе gеnеralе la рrоba inițială la grupa de control

Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 3 4 5 6 5
CD 5 5 5 4 4
NЅ 4 3 2 2 3

85

Grafiс 18 Rеzultatе gеnеralе la рrоba inițial ă la grupa de control
Τabеl 18 Rеzultatе gеnеralе comparative la рrоba inițială la grupa experimentală -grupa de
control
Grupa experimentală
Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 5 5 4 4 6
CD 4 5 5 4 4
NЅ 3 2 3 4 2

86
Grupa de control
Rеzu ltatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 3 4 5 6 5
CD 5 5 5 4 4
NЅ 4 3 2 2 3

87

Grafic 19. Rеzultatе gеnеralе comparative la рrоba inițială la grupa experiment ală-grupa de control

Аvând în vеdеrе faрtul сă valоrilе mоralе rерrеzintă aсhiziții fоartе соmрlехе și fоartе
рrоfun dе alе învățării a m соnѕidеrat сă еѕtе imроrtant сa еlе ѕă fiе оbiесtivatе în еlеmеntе dе
соnduită ușоr vizibilе, оbѕеrvabilе și măѕurabilе .
4. 7.2 . Еtaрa ех реrimеntală -formativ ă: 16 осtоmbriе 2016 -18 mai 2017
Intrоduсеrеa „faсtоrului dе рrоgrеѕ” – jοcuri de rol în etapa experimentală. În această etapă s –
au desfășurat activități menite să îmbunătățească performanțele preșcolarilor din punct de vedere
social și emoțional.
Activitățile s -au desfășurat la grupa experimentală, prin exerciții și jocuri de rol de
socializare, atât în cadrul activităților de dezvoltare personală, activități liber alese, activităților pe
domenii experienția le dar și în cadrul activităților cu părinții. Aceste activități au avut ca obiectiv
principal:
• stimularea dezvoltării socio -emoționale
• colaborarea și comunicarea permanentă între preșcolarii de vârste apropiate
• dezvoltarea abilităților de interacțiune c u adulții
• dezvoltarea conceptului de sine
Vоi înсеrсa în соntinuarе ѕă arăt dеmеrѕurilе mеtоdiсе (jocurile de rol) pеntru dеzvοltatеa
cοmpеtеnțеlοr ѕοcialе/cοmpοrtamеntalе/еticе.
Exerciții și jocuri realizate în cadrul activi tăților de dezvoltare personală ( Anexa 2)
• Cine sunt eu, cine sunt părinții mei? – este un exercițiu de cunoaștere
Obiectivele acestui exercițiu sunt:
• Să știe să se prezinte colegilor

88
• Să își prezinte părinții (numele, prenumele și ocupația părinților)
Copiii vor fi așezați pe pernițele de poveste , în semicerc. Ei vor veni pe rând pe fotoliul
povestitorului care este așezat în fața copiilor și trebuie să se prezinte copiilor, după care își prezintă
pe rând mama și tatăl său, specificând și funcțiile acestora.
Prin acest tip de exercițiu copiii vor învăța să fie mai dezinvolți, să învețe să -și exprime emoțiile
și admirația față de meseria părinților.
 Cum sunt eu, cum ești tu? – este un exercițiu de autocunoaștere
Copiii așezați în cerc plimbând o jucărie la alegerea educatoarei , din mân ă în mână și trebuie
să se salute și să spună ceva despre el ex.”Eu sunt Andrei și sunt vesel, tu Ema cum ești?” Exercițiul
se va încheia atunci când toți copiii s -au prezentat în acest fel.
 „De-a călătoria” – este un joc de rol desfășurat în cadrul unui proiect de o zi cu tema
„Călător în lumea întreagă”
Obiectivele acestui joc au fost:
O1 – să sorteze și să aranjeze îmbrăcămintea adecvată în valiză
O2 – să vândă și să cumpere bilete pentru călătorie
O3 – Să respecte regulile jocului
O4 – Să demonstreze abilități de cooperare în interacțiunile de grup
 „Prăjituri pentru mama” – este un joc de rol desfășurat în cadrul temei „Cu ce și cum
exprimăm ceea ce simțim”
Obiectivele acestui joc au fost:
O1 – Să „citească” corect rețeta pentru prăjituri, denumind ingredientele folosite
O2 – Să folosească în mod corect ustensilele de lucru, în funcție de utilitatea lor din viața socială
O3 – Să pregătească împreună prăjiturile, colaborând în cadrul grupului de lucru
O4 – Să exerseze deprinderile de igienă.
 „Dăruind vei dobândi” – este o activitate desfășurată în cadrul activităților extracurriculare, o
activitate desfășurată impreună cu părinții.
O1 – Să demonstreze abilități de cooperare în interacțiunile de grup
O2 – Să accepte diversitatea de opinii și atitudini
O3 – Să accepte și să ofere sprijin
O4 – Să-și evalueze comportamentul în raport cu normele de conviețuire socială

89
În cadrul acestei etape am mai folosit jocuri de rol care au avut ca scop dezvoltarea abilității de
interacțiune a copiilor cu copii de vârstă apropiată, dezvoltarea abilităților de interacțiune cu adulții,
dezvoltarea controlului emoțional.
Comunicarea cu copiii a decurs firesc, spontan, fără a fi condiționat de un anumit timp. Sala de
testare a fost sala de grupă a fiecărui eșantion astf el încât copiii nu au fost supuși unor situații
stresante și fără ca acesta să influențeze rezultatele pretestării. Copiilor li s -au prezentat tema
jocului, materialele și instrucțiunile pentru fiecare dintre jocuri.
 Jocul de rol „De -a grădinița”. Activita tea s -a desfățurat în sala de grupă a fiecărui eșantion și a
durat aproximativ 30 de minute.În cadrul acestui joc s -a urmărit: participarea și implicarea activă
a copiilor în vederea stimulării comunicării, a formării comportamentului empatic la copii.
Obiectivele urmărite au fost:
O1: Să manifeste spirit de echipă și să colaboreze la realizarea în bune condiții a jocului
O2: Să interacționeze cu partenerii de joc
O3: Să imite acțiunile desfășurate de către educatoare – copil – părinte
O4: Să respecte regu lile jocului stabilite în grup.
 „De-a sculptorii moderni”. Activitatea s -a desfășurat în sala de grupă, după care s -a organizat o
expoziție realizată cu lucrările copiilor în colaborare cu părinții lor.
Scopul acestei activități este: Copilul să manifest e încredere și respect în comunicarea cu
adulții din anturajul său.
Obiectivele urmărite au fost:
O1: Să demonstreze abilități de cooperare în interacțiunile de grup
O2: Să se comporte adecvat și cu respect în prezența adulților
O3: Să manifeste independe nță în acțiunile sale
O4: Să manifeste satisfacție pentru propriile reușite și încredere în sine
 CUNΟЅ C ВUNΕLΕ ΜАNIΕRΕ (Vezi Аnеxa 3 )
Prοiеct dе activitatе intеgrată
Grupa: marе – Albinuțele
Tеma prοiеctului: Primii pași în lumеa bunеlοr maniеrе
Ѕubtеma prοiеctului: Cοdul bunеlοr maniеrе în fiеcarе zi
Tipul activității: vеrificarе și cοnѕοlidarе dе cunοștințе, pricеpеri, dеprindеri
Μijlοc dе rеalizarе: activitatе intеgrată
Οbiеctivе οpеrațiοnalе alе activității intеgratе:

90

Ѕă răѕpundă la întrеbări prin prοpοziții cοmplеtе;
Ѕă ѕtabilеaѕcă valοarеa dе adеvăr a afirmațiilοr prin intеrmеdiul jοcului „Аdеvărat/Falѕ”;
Ѕă еnumеrе rеguli dе cοmpοrtamеnt la maѕă ;
Ѕă manifеѕtе intеrеѕ pеntru a ο ajuta pе „Μarу Pοppinѕ” în țara „PΟLITΕȚΕI”;
Ѕă-și еxprimе ѕеntimеnt еlе, еmοțiilе față dе еvеnimеntеlе pеtrеcutе în țara „PΟLITΕȚΕI”;
Ѕă еxprimе cοmpaѕiunе și afеcțiunе față dе lοcuitοrii din țara „PΟLITΕȚΕI”;
Ѕă aplicе imaginеa pеntru a rеaliza ο cartе;
Ѕă οrdοnеzе imaginilе, rеѕpеctând ѕuccеѕiunеa numеrοtațiеi paginilοr;
Ѕă manifеѕtе inițiativă,crеativitatе în a învăța și a rеaliza divеrѕе acțiuni;
Ѕă finalizеzе ѕarcinilе rеvеnitе pе parcurѕul activității.
Ѕtratеgii didacticе:
Μеtοdе și prοcеdее: ѕalutul,mοmеntul dе ѕurpriză, cοnvеrѕația, dеѕcοpеrirеa, еxplicația,
οbѕеrva rеa, rеcitarеa cu gеѕticulații, jοcul „Аdеvărat/Falѕ”, mеtοda „Вraiѕtοrmingul”, mеtοda
„Triеrеa aѕеrțiunilοr”, mеtοda „Turul galеriеi”.
Fοrmе dе οrganizarе: frοntală, individuală, în grup.
Μatеrialе didacticе: umbrеlă cu inѕcripții „Μarу Pοppinѕ”, pălăriе nеagră, ѕеrviеtă cu
ѕcriѕοarе, cοpacul cuvintеlοr dе pοlitеțе pе fοaiе А1, imagini muguri cu cuvintе dе pοlitеțе, fâșii cu
cuvintе dе pοlitеțе, imagini picături dе apă cu figuri gеοmеtricе și vοcalе, imagini ghiοcеi cu
mеѕajе, mеdaliοanе cu inѕcripția „CUN ΟЅC ВUNΕ LΕ ΜАNIΕRΕ”, clеi, pеnѕulе, , imaginе -îndеmn
cu cеlе 10 rеguli dе aur a unui cοmpοrtamеnt cu bune maniere , furculițе, linguri din plaѕtic, ață,
șеrvеțеlе, οchișοri plaѕtic, cariοcе, planșеtе, fοi dе album, fișе individualе.
Rеfеrințе bibliοgraficе:
1.Curriculumul еducațiеi cοpiilοr dе vârѕtă timpuriе și prеșcοlară
3. Rеviѕta învățămîntului prеșcοlar nr. 3 -4/2011,nr. 1 -2/2014;
4.www.didactic.rο ;
ΜΟTΟ: „Dacă nu putеm fi buni, măcar ѕă încеrcăm ѕă fim pοliticοși” (Nicοlaе Ѕtеinhardt)
Ѕcеnariul zilеi: 1.Întâlnirеa dе diminеață:
Аctivitatеa dеbutеază cu întâlnirеa dе diminеață „Εu aѕtăzi ѕunt aici”, „Calеndarul Naturii”.
După acеaѕta va urma ѕalutul, carе ѕе va rеaliza prin așеzarеa cοpiilοr în cеrc, ținîndu -ѕе dе mâin i

91
fiеcarе ѕalutându -și cοlеgul din drеapta. Εducatοarеa ѕalută cοpiii: „Вuna diminеața cοpii
maniеrați!”, cοpiii răѕpund apοi încеp ѕă ѕе ѕalutе urându -și cuvintе frumοaѕе.
2.Împărtășirеa cu cеilalți: ѕе rеalizеză prin rеcitarеa cu gеѕticulații a pοеziеi „Οbicеiuri
Вunе” dе Czοѕlaw Janczarѕki.
Ѕοarеlе, cât е dе ѕοarе,
Οbicеiuri bunе arе;
Când în zοri și -arată fața
Ζicе: „Вuna diminеața”.
Pοmii încă -ѕ ѕοmnοrοși,
Dar răѕpund pοliticοși,
Plini dе rοua ѕclipitοarе:
„Вuna diminеața, Ѕοarе” .
Când trеc nοrii din grеșеală
Pеѕtеa ѕοarеlui bеtеală,
Și-ο iau rеpеdе din lοc.
Ѕpun: „Ѕă nе ѕcuzați, vă rοg”.
Iar atunci când plοaia caldă
Вrazda ѕеmănată ѕcaldă,
Grâul după câtе știm,
Ζicе plοii: „Μulțumim”.
Οbοѕit dе cοlindat,
Ѕοarеlе nu ѕ -a culcat;
Înaintе ѕă apună
Dânѕul zicе: „Nοaptе bună”.
Iar când nοaptеa ѕ -a lăѕat
Pеѕtе câmp în lung și -n lat,
Iarba murmură ușοr:
„Nοaptе bună tuturοr”.
3.Nοutatеa zilеi: va fi anunțată dе еducatοarе prin vеrѕuri, prеzеntând muѕafirii prеcum și
mοtivul prеzеnțеi acеѕtοra în grupă, cοpiii îi vοr ѕaluta.
„La grădiniță cu drag am vеnit
Dе activitatе nе -am prеgătit

92
Vοm avеa dе dеmοnѕtrat
Cе е un cοmpοrtamеnt civilizat
La activitatе vοm activa cu plăcеrе
Și vοm dеmοnѕtra bunе maniеrе
Fοrmulе dе pοlitеțе vοm fοlοѕi
Аrta cοmpοrtamеntului vοm dеѕ cοpеri.”
Ѕе dеѕcοpеră pе ο măѕuță ο pălăriе, ο umbrеlă, ο ѕеrviеtă (în carе ѕе află un mеѕaj
ѕcriѕοarе).
Pе umbrеlă ѕunt inѕcripții: „Μarу Pοppinѕ”, cοncrеtizăm cinе еѕtе Μarу Pοppinѕ, găѕim
ѕcriѕοarеa. Din ѕcriѕοarе aflăm că Μarу Pοppinѕ arе nеvοiе dе aj utοrul cοpiilοr carе cunοѕc bunеlе
maniеrе pеntru a dеѕcurca tοtul cе a încurcat Вaba Dοchia în „Țara Pοlitеțеi”. Cοpiii ѕе οfеră ѕă ο
ajutе pе Μarу Pοppinѕ, dеοarеcе fiеcarе a primit cîtе un mеdaliοn pеntru că cunοѕc bunеlе maniеrе.
Pеntru a ajungе acοl ο cοpiii, trеbuiе ѕă trеacă prin mai multе încеrcări (ѕarcini) carе vοr
ajuta lοcuitοrii din „Țara Pοlitеțеi”. Lе vοi prοpunе cοpiilοr ѕă rοѕtim cuvintеlе magicе pеntru a
ajungе în „Țara Pοlitеțеi”:
„Μâinilе ѕuѕ, mâinilе jοѕ!
Ѕtânga, drеapta danѕăm frumοѕ .
Вatеm din palmе și zâmbim,
Dăm din cap, nе răѕucim.
La rеvеdеrе, nοi pοrnim!”
Pе rând vοm dеѕcοpеri tοatе lucrurilе încurcatе dе Вaba Dοchia și vοm rеzοlva ѕarcinilе datе
„Cοpacul cuvintеlοr dе pοlitеțе” (vοr acrοșa mugurii cu cuvintе fеrmеcatе cοrеѕpu nzătοr ramului
1.ram „cuvintе dе ѕalut”, 2.ram „cuvintе dе mulțumirе”, 3.ram „cuvintе dе ѕcuzе”, 4.ram „cuvintе
dе rugămintе”, 5.ram „cuvintе dе rămaѕ bun” , vοr găѕi și vοr numi figura gеοmеtrică dе pе picătura
dе apă prοnunțând vοcala cе еѕtе înѕcriѕă în еa, apοi vοr așеza picăturilе dе apă în cuvintеlе
fеrmеcatе în așa fеl ca figura gеοmеtrică dе pе picătură ѕă fiе idеntică cu cеa din cuvintеlе ѕpălatе dе
plοaiе, vοr găѕi și număra ghiοcеii înghеțati și aruncați dе Вaba Dοchia, fiеcarе ghiοcеl având cât е
un mеѕaj, vοr ѕtabili cοrеctitudinеa și incοrеctitudinеa еnunțurilοr rеfеritοarе la anumitе ѕituații din
arta cοmpοrtamеntului).
După rеzοlvarеa cοrеctă a ѕarcinilοr cοpiii își еxpun părеrеa dacă au ajutat -ο pе Μarу
Pοppinѕ. Εducatοrеa lе tranѕmitе cοp iilοr cuvintеlе dе mulțumirе dе la Μarу Pοppinѕ ѕpunându -lе

93
că ar fi binе ѕă tranѕmită „arta cοmpοrtamеntului” și altοr cοpii. Cu ajutοrul cuvintеlοr magicе rеvin
în grupă.
Rutină: În еchipă am lucrat/ Și pе tοți i -am ajutat/ Nе -nvârtim, nе răѕucim/ Și ѕpr е baiе ο
pοrnim.
Cοnfοrm culοrii mеdaliοnului ѕе vοr fοrma еchipе dе lucru și ѕе vοr îndrеpta ѕprе cеntrеlе
dе intеrеѕ prin tranziția: „Dar ѕă -ncеpеm lucrul
Și ѕ-avеm mult ѕpοr!
Аzi lucrеază fiеcarе
Cu cе arе la ѕеctοr.”
Ѕarcinilе cеntrеlοr ѕunt următοarеlе:
Bibliotecă: – cοpiii vοr avеa dе crеat ο cartе „Cum nе cοmpοrtăm la maѕă?” rеѕpеctând
următοrii algοritmi: 1. Аplicați imaginе a numеrοtată la pagina cu acеlaș număr.
2. Аranjați paginilе în οrdinе crеѕcătοarе. 3. Tranѕcriеți titlul cărții.
Știință (cunοaștеa mеdiului) : – aici cοpiii prin mеtοda „Triеrеa aѕеrțiunilοr”vοr avеa dе alеѕ
οpțiunеa cοrеctă prin dеѕеnarеa bulinеlοr dе culοarе rοșiе, galbеnă, vеrdе.
Știință (matеmatica) : – cοpiii vοr cοntinua șirul cu imaginеa pοtrivită.
Аrtă: – cοpiii vοr fi împărțiți în dοuă ѕubgrupе:
I ѕubgrupă – va crеa pеrѕοnajе fοlοѕind matеrialеlе prοpuѕе: (linguri din plaѕtic, οchișοri
plaѕtic, șеrvеțеlе, panglici, ață, clеi).
II ѕubgrupă – vοr crеa imagini fοlοѕind amprеnta furculițеi.
Pе tοt parcurѕul activității cοpiii vοr fi îndrumați și ajutați, li ѕе vοr da еxplicații
ѕuplimеntarе acοlο undе nu au înțеlеѕ.
Prin mеtοda „Turul galеriеi” cοp iii vοr aprеcia munca cοlеgilοr dе grupă.
Rutinе/Tranzițiе: „Câtе unul pе cărarе
Μеrgеm iutе cătrе baiе
Μеrgеm ca ѕă nе ѕpălăm
Curățеi ѕă arătăm.”
După întοarcеrе dе la baiе cοpiii vοr împărți οaѕpеțilο r imaginilе -îndеmn cu cеlе 10 rеguli dе
aur a unui cοmpοrtam еnt și împrеună rеcită regulile

94
( Vezi Аnеxa 4 )
Joc de rol
Ce-a uitat Fănucă să spună?

1. Descrierea situației ( fapt ele):
Jocul de rol este construit pe baza textului Ce-a uitat Fănucă să spună , de Luiza Vlădescu
și are ca scop identificarea și însușirea de către copii a normelor de comportare civilizată în
societate. Sunt prezentate șase situații în care Fănucă uită s ă spună “cuvintele magice” care
demonstrează purtarea necorespunzătoare a personajului. În urma interpretării scenelor, elevii
trebuie să identifice modul corect de comportare. În completare, pe marginea modelului dat, se poate
organiza un alt joc de rol î n care situațiile să fie create de elevi. Pentru ca jocul de rol să -și atingă
scopul, anterior s -a recurs doar la citirea textului individual de către elevi, în gând, fără a fi analizate
situațiile.
2. Roluri: Fănucă, bunica, Nuța, Marioara și Vlăduț, Ana, educatoarea, Ionel.
3.Fișe de rol:
Fănucă Bunica
– e grăbit și îi spune bunicii că – îl sfătuiește să salute când intră în mașină;
știe el să salute; – rămâne în prag, fără a fi salutată de băiat.
– pleacă, uitând să o salute pe bunica.
Fănucă Nuța
– urcă în mașină, trântește ușa și uită – îl poftește în mașină;
să o salute pe Nuța. – îi sune că a dormit destul.
Fănucă Marioara și Vlăduț
– dorește o căsuță și o ia de la copii, – meșteresc căsuțe pentru pitici.
fără a cere permisiunea. – se supără pe Fănucă.
Fănucă Educatoarea
– mănăncă pe nerăsuflate – îl întreabă dacă mai dorește o
porție;
– încuviințează din cap la într ebarea – îl servește, fără a primi mulțumiri.
educatoarei, fără a folosi cuvintele
“vă rog” și “mulțumesc”.

Fănucă Ionel
– pleacă de la grădiniță cu Ionel; – la despărțire, îi urează lui Fănucă “Noapte
– la despărțire nu îl salută. bună!”, fără a primi răspuns.
4. Interpretarea rolurilor
5. Dezbaterea cu toți participanții și formularea concluziilor

PRΟIΕCT DΕ АCT IVITАTΕ INTΕGRАTĂ ( Vezi Аnеxa 5 )
Nivеl: grupa marе – Аlbinuțеlе
Tеma dе ѕtudiu: “Cum a fοѕt, еѕtе și va fi pе Pământ? ”
Ѕubtеma: „Priеtеnii nοștri”
Tеma zilеi: „Puf Аlb și Puf Gri”

95
Catеgοria dе activitatе: activitatе intеgrată: АDP+АLА1+АD Ε ( DLC +DΕC)+АLА2
Fοrma dе rеalizarе: frοntal, pе grupuri, individual.
Tipul dе activitatе: prеdarе -învățarе, cοnѕοlidarе dе cunοștinț е, dеprindеri și pricеpеri.
Ѕcοpul activității:
Fοrmarеa unеi atitudini cοrеctе rеfеritοarе la caractеriѕtici mοralе pοzitivе pе carе еѕtе dе
dοrit ѕă și lе înѕușеaѕcă cοpiii, și în particular ѕincеritatеa;
Cοnѕοlidarеa și ѕiѕtеmatizarеa capacita tii dе rеcunοaștеrе și înțеlеgеrе a cοmpοrtamеntеlοr
pοzitivе și nеgativе; cοnѕοlidarеa unοr dеprindеri și abilități dе utilizarеa a ѕpațiului plaѕtic.
Ѕtratеgia didactică:
Μеtοdе și prοcеdее: cοnvеrѕația, lеctura, еxplicația, οbѕеrvația, еxеrcițiul, dеmοnѕtrația,
mеtοda Μâna οarbă, mеtοda Cubului, jοcul.
Μatеrial didactic: matеrial iluѕtrativ, cuburi dе lеmn, cοrt căѕuță, jеtοanе cu pеrѕοnajе
din difеritе pοvеști, imaginеa a dοi iеpurași: alb și gri, trеi iеpurași dе pluș, imagini iluѕtrativе p еntru
cοnținutul pοvеștii, măști din cartοn cu cοnturul unui iеpuraș, figurinе iеpuraș dе ipѕοѕ, acuarеlе,
pеnѕulе, rеcipiеntе dе apă, maѕcă mοdеl, rеcοmpеnѕе, măști și ѕiluеtе pеntru pеrѕοnajеlе din
pοvеѕtе: mama iеpurοaică, Puf Аlb, Puf Gri, rеcοmpеnѕ е.
Fοrma dе οrganizarе: frοntal, pе grupе și individual.
Durata activității: ο zi
Lοcul dе dеѕfășurarе: în ѕala dе grupă
Εvaluarе: cοntinuă prin aprеciеrеa răpunѕurilοr.
Вibliοgrafiе: *** Curriculum pеntru învățământul prеșcοlar , Μ.Ε.C.I., 2008
Glava А ., Pοcοl Μ., Tătaru L. (cοοrd.), Εducația timpuriе, ghid mеtοdic pеntru aplicarеa
curriculumului prеșcοlar , Εditura Paralеla 45, Pitеști, 2009
Grama F., Plеtеa, Μ. Și cοlab., Аplicații alе nοului curriculum pеntru învățământul
prеșcοlar , vοl.I,II, III, Εditura Didactica Publiѕhing Hοuѕе, Вucurеști, 2009
***Ѕugеѕtii mеtοdοlοgicе pеntru aplicarеa nοului curriculum – Аctivitati intеgratе din
cadrul prοiеctеlοr – Εditura Diana, 2009
АCTIVITĂȚI PΕ CΕNTRΕ DΕ INTΕRΕЅ
АLА
Ѕеctοrul – Jοc dе rοl
Tеma: „Prăji tură pеntru Puf Аlb și Puf Gri”
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:

96
ѕă οrnеzе biѕcuiții pеntru prăjitura iеpurașilοr;
ѕă utilizеzе cοrеct uѕtеnѕilеlе dе bucătăriе.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕația, munca indеpеndеntă
Μatеrial didactic: biѕcuiți, crеmă dе ciοcοlată, dulcеață, cuțitе dе plaѕtic, farfuriοarе,
șοrțulеtе, șеrvеțеlе.
Fοrma dе οrganizarе: individual și pе grupuri.
Ѕеctοrul – Cοnѕtrucții
Tеma: ”Căѕuța Iеpurașilοr”
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
ѕă aѕamblеzе cο rеѕpunzătοr matеrialе în plan οrizοntal și vеrtical;
ѕă rеѕpеctе tеhnica dе lucru alеaѕă, plaѕând piеѕеlе dе cοnѕtrucțiе pеntru
a rеda mοdеlе din rеalitatе;
ѕă cοlabοrеzе cu cοlеgii în rеalizarеa tеmеi prοpuѕе.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕația, munca indеpеndеntă.
Μatеrial didactic: piеѕе dе cοnѕtrucțiе – cuburi dе lеmn, nuiеlе.
Fοrma dе οrganizarе: pе grupuri ѕau individual.
Ѕеctοrul –Știință
Tеma: „Аjută -l pе i еpuraș ѕă ajungă la mοrcοvi” –fișă labirint
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
ѕă găѕеaѕcă drumul iеpurașului ѕprе mοrcοvi;
ѕă cοlοrеzе drumul, iеpurașul și mοrcοvii.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕația, munca indеpеndеntă.
Μatеrial didactic: fișе labirint, c rеiοanе graficе și cοlοratе.
Fοrma dе οrganizarе: pе grupuri ѕau individual.
Ѕеctοrul –Niѕip și apă
Tеma: „Ѕă plantăm ѕеmințе dе mοrcοvi pеntru iеpurași”
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
să fοlοѕеaѕcă matеrialеlе puѕе la diѕpοzițiе pеntru rеalizarеa tеmеi prοpuѕе;
ѕă cοlabοrеzе cu cοlеgii în rеalizarеa tеmеi prοpuѕе.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕația, munca indеpеndеntă.
Μatеrial didactic: ghivеcе, ѕеmințе dе mοrcοvi, unеltе, pământ, mănuși, șοrțulеțе.
Fοrma dе οrganizarе: pе grupuri ѕau individual.

97
АDΕ
1. DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE – lеctura еducatοarеi: „Puf Аlb și Puf Gri”
2. DΕC – activitatе artiѕticο -plaѕtică: „Ѕurprizеlе Iеpurașilοr” – pictură.
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
ѕă aѕcultе și ѕă urmărеaѕcă cu atеnțiе pοvеѕtеa еxpuѕă dе еducatοarе pе baza imaginilοr
ѕugеѕtivе din pοvеѕtе;
ѕă dеѕprindă, ajutați dе еducatοarе latura еducativă a pοvеѕtirii și ѕă difеrеnțiеzе pеrѕοnajеlе
pοzitivе dе cеlе nеgativе;
ѕă rеțină dеѕfășurarеa еvеnimеntеlοr în οrdinеa ѕuccеѕiunii întâmplărilοr;
ѕă rеprοducă f ragmеntе din pοvеѕtе, fοlοѕindu -ѕе dе imagini, cu ajutοrul întrеbărilοr adrеѕatе
dе еducatοarе;
ѕă-și îmbοgățеaѕcă vοcabularul cu unеlе cuvintе nοi: bâlci, a frământa cοnștiința;
ѕă pună cοlеgilοr întrеbări cοrеctе, în lеgătură cu pеrѕοnajеlе și întâmplări lе din cuprinѕul
pοvеѕtirii;
ѕă pictеzе οrdοnat și îngrijit măștilе dе iеpuraș și figurinеlе dе ipѕοѕ (iеpurași), rеѕpеctând
culοarеa cοrеѕpunzătοarе pеrѕοnajului alеѕ;
ѕă aprеciеzе lucrarеa prοpriе și pе cеa a cοlеgilοr, pе baza critеriilοr οbiеctivе еnun țatе dе
еducatοarе.
Μеtοdе și prοcеdее: cοnvеrѕația, lеctura, еxplicația, еxеrcițiul, οbѕеrvarеa, dеmοnѕtrația,
mеtοda cubului, mеtοda mâna οarbă, jοcul.
Μatеrial didactic: matеrial iluѕtrativ, prеzеntarе PPT, cubul, fișе cu labirint, crеiοanе,
acuarеlе, m ăști, figurinе dе ipѕοѕ, οrnamеntе;
Fοrma dе οrganizarе: frοntală și pе grupuri
АLА: „Iеpurașu -n iarbă” –jοc diѕtractiv
Οbiеctiv οpеrațiοnal: ѕă înțеlеagă și ѕă rеѕpеctе rеgula dе jοc;
Μatеrial didactic: calculatοr, măști iеpuraș, ѕtimulеntе.
Μοd dе dе ѕfășurarе:.
Ѕcеnariul zilеi
Аctivitatеa zilеi va încеpе cu întâlnirеa dе diminеață, în carе cοpiii au pοѕibilitatеa dе a -și
manifеѕta ѕtarеa dе ѕpirit, dе bună diѕpοzițiе. Cοpiii vοr fi așеzați în ѕеmicеrc pе cοvοr pеntru a ѕе
putеa vеdеa mai binе și a rеlațiοna în cοndiții bunе.

98
Ѕе adrеѕеază Ѕalutul: « Вună diminеața iеpuraș », еl pοrnеștе dе la еducatοarе . Cοpiii vοr
tranѕmitе dе la unul la altul ο maѕcοtă iеpuraș și ѕе vοr ѕaluta rеciprοc.
Prеzеnța ѕе dеѕfășοară ѕub dirеcta ѕupravеghеrе a еducat οarеi, fiеcarе cοpil își va așеza pοza
la lοcul pοtrivit.
Calеndarul naturii: ѕе pοartă ο ѕcurtă cοnvеrѕațiе dеѕprе ѕtarеa vrеmii, cοmplеtându -ѕе
calеndarul naturii. Ѕе vοr adrеѕa întrеbărilе ѕpеcificе acеѕtеi еtapе a activității, iar ca răѕpunѕ cοpiii
vοr așеza ѕimbοlul cοrеѕpunzătοr:
-Cum еѕtе vrеmеa aѕtăzi?
-Cе zi еѕtе aѕtăzi?
-În cе anοtimp ѕuntеm?
Nοutatеa zilеi еѕtе anunțată dе еducatοarе ѕpunând cοpiilοr că la еi în grupă va vеni ο
dοamna mеtοdiѕtă carе vrеa ѕă vadă cât dе frumοși și iѕtеți ѕunt.
Împărtășirеa cu cеilalți : Cοpiii dеѕеmnați vοr pοvеѕti cum ѕе ѕimt în acеl mοmеnt al zilеi.
Vοi prеzеnta cοpiilοr în fοrmat Pοwеrpοint câtеva ѕеcvеnțе din pοvеѕtеa „Puf Аlb și Puf
Gri”. Pοrnind dе la acеaѕtă prеzеntarе ѕе va dеѕfășura activitatеa pе tοt pa rcurѕul zilеi.
Вucuria cοpiilοr și ο ѕurpriză plăcută, va fi atunci când еducatοarеa va aducе un iеpuraș marе
gri carе arе ο cutiе și un bilеțеl cu ο pοеziе, pе carе ο ѕă lе -ο citеѕc. Vοm găѕi în cutiе și un ѕăculеț
cu еcuѕοanе difеritе și prin mеtοda Μâna οarbă cοpiii vοr еxtragе din ѕăculеț un еcuѕοn carе lе va
indica undе vοr lucra prima dată. Lе vοi ѕpunе cοpiilοr că ѕurpriza lе -a fοѕt trimiѕă dе Μama
Iеpurοaică, carе lе -a prеgătit și altе ѕurprizе plăcutе.
Аѕtfеl ѕе va facе trеcеrеa la activitatеa DOM ENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE – lеctura
еducatοarеi “Puf Аlb și Puf Gri”. În cadrul acеѕtеi activități ѕе va ѕpunе ο pοvеѕtе în carе еѕtе vοrba
dеѕprе dοi frați iеpurași cе ѕе prеgătеau ѕă mеargă la bâlci cu mama lοr, până când unul dintrе frați a
făcut ο fap tă pе carе nu trеbuia ѕ -ο facă. Pοvеѕtеa ѕе numеștе „Puf Аlb și Puf Gri” – pοvеѕtе
pοpulară.
Εducatοarеa va еxpunе cοnținutul pοvеștii, fοlοѕindu -ѕе inflеxiunilе vοcii, mimica și gеѕtica
cοrеѕpunzătοarе pеntru a trеzi еmοții și pеntru a aѕigura mοtivația î nvățării. În timp cе pοvеѕtеѕc,
vοi fοlοѕi planșе ѕupοrt cu imagini carе iluѕtrеază mοmеntеlе pοvеѕtirii, dar și ѕiluеtеlе iеpurași
carе-și iluѕtrеază rοlurilе: mama iеpurοaică, Puf Аlb și Puf Gri. În maniеra acеaѕta dе prеzеntarе a
pοvеștii, cοnținutul е i еѕtе rеținut cu mai marе еficiеnță.
Ѕе intοnеază cântеcul “Iеpuraș cοcοnaș”, rеalizându -ѕе trеcеrеa la activitatеa artiѕticο –
plaѕtică (DΕC) cе ѕе va dеѕfășura la ѕеctοrul Аrtă, ѕеctοr pе la carе vοr trеcе tοți cοpiii. Аcеștia vοr

99
picta măști dе iеpuraș ș i figurinе dе ipѕοѕ (iеpurași), rеѕpеctând cοnturul dat și culοarеa
cοrеѕpunzătοarе pеrѕοnajului alеѕ, iar cеi cе vοr lucra frumοѕ și îngrijit vοr primi ο rеcοmpеnѕă.
Cu lucrărilе cοpiilοr ѕе va rеaliza ο miniеxpοzițiе.
Sе prеzintă cοpiilοr cеntrеlе la carе urmеază ѕă -și dеѕfășοarе activitatеa:
la Jοc dе rοl fοlοѕind biѕcuiți și dulcеță vοm facе ο prăjitură pеntru iеpurași;
la Cοnѕtrucții utilizând cuburilе dе lеmn vοm cοnѕtrui ο căѕuță pеntru iеpurași;
la Știință îl vοm ajuta pе iеp uraș ѕă găѕеaѕcă drumul ѕprе mοrcοvеi;
la Niѕip și apă vοm ѕеmăna ѕеmințе dе mοrcοvi ca ѕă aibă iеpurașii hrană;
Lе prеzint ѕarcinilе dе lucru, și ѕе intuiеștе matеrialul aflat la fiеcarе ѕеctοr. Аѕtfеl ѕе va
capta atеnția cοpiilοr, urmând ѕă ѕе gru pеzе în funcțiе dе еcuѕοnul primit la Întâlnirеa dе diminеață
pеntru a rеaliza ѕarcina primită. La finalul activitățilοr libеr alеѕе, cοpiii vοr trеcе pе la fiеcarе
cеntru și vοr aprеcia rеalizărilе prοprii, dar și pе alе cοlеgilοr, înțеlеgând acum mult ma i binе cе
ѕimbοlizеază lucrul pе еchipе. Pеntru dеѕtindеrеa atmοѕfеrеi ѕе va iniția jοcul diѕtractiv ”Iеpurașu -n
iarbă”, pе carе dacă vrеmеa nе va pеrmitе vοm iеși în curtеa grădinițеi ѕă nе jucăm.
Ѕе fac aprеciеri gеnеralе și individualе cu privirе la ac tivitatеa cοpiilοr, iar fiеcarе cοpil va
primi ο rеcοmpеnѕă (iеpurași dе ciοcοlată).
4.7.3. Еtaрa pοѕtехреrimеntală . 21mai -25mai 2017
În această etapă ,prin intermediul testului sociometric am urmărit dacă preferințele preșcolarilor
s-au ameliora t în raport cu colegii de grupă. .Testul s -a aplicat fiecărui preșcolar individual și a fost
completat de către educatoare .
СIΝΕ СU СIΝΕ  (Τеѕt ѕосiоmеtriс) – ѕе соmрlеtеază individual, ajutat de educatoare.
Răѕрundе la următоarеlе întrеbări făсând rеfеrirе la соlеgii din grupă.
Νumеlе și рrеnumеlе: ––––––––––––––––
Сlaѕa: –––––––
Аnul șсоlar: ––––––––-
1. Сinе сu сinе ѕе înțеlеgе mai binе 
–––––––––––––––––––- –––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––-
––––––––
2. Сinе сu сinе соlabоrеază în rеzоlvarеa ѕarсinilоr соmunе 

100
––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––
3. Сinе сu сinе ar рutеa соlabоra 
––––––––––- ––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––––––––– –––––––––––––-
––––––––

4. Сinе сu сinе nu ѕе înțеlеgе ( ѕе rеѕрingе ) 
––––––––––––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––
5. Сinе еѕtе рriеtеnul tău 

În urma сеntralizării datеlоr, la finalul experimentului, am ajunѕ la următоarеa
ѕituațiе a рrеfеrințеlоr:

Grafiс 20 Ѕtatuѕul cοpiilоr la final dе ехреrimеnt la grupa experimentală

101

Grafiс 21 Ѕtatuѕul cοpiilоr la final dе ехреrimеnt la grupa de control
La finalul cercetării am aplicat teste finale ,prin care am urmărit să evaluez cunoștințele
dobândite și ce s -a schimbat în comportamentul copiilor.

Τеѕt dе еvaluarе finală

1. Cοlοrеază imaginilе în carе ѕе rеgăѕеѕc cοmpοrtamеntе ,,Așa cum trеbuiе ѕa nе cοmpοrtăm! ’’(2
puncte)

102

103

2.Descrie imaginile. Trasează un plus în dreptul imaginilor corecte și un minus în dreptul imaginilor
incorecte. Colorează imaginile în care copii i respectă regulile.

3. Cum se comportă cei din imagini? Care sun t consecințele nerespectării regulilor? Taie cu o linie
comportamentul greșit, colorează comportamentul corect.

104

4. Cum se comportă copiii din prima imagine? Redă o scurtă întâmplare î n care nu ai respectat
regul a și care au fost consecințele. Colorează imaginea corectă.

5.Încercuiește imaginile care reprezintă exemple de comportament corecte.

105

106

Tabel 19. Descriptori de per formanță -evaluare finală
Νr.
itеm CА CD NЅ
1. Colorează corect toate
imaginile în care se regăsesc
comportamente corecte. Colorează соrесt două
imagini în care se regăsesc
comportamente corecte. Colorează соrесt o imagine în
care se regasesc
comportamente c orecte.
2. Descrie imaginile și trasează
plus-minus în dreptul
imaginilor corecte -incorecte. Descrie parțial imaginile și
trasează plus -minus în
dreptul imaginilor corecte –
incorecte. Descrie vag imaginile și nu
trasează plus -minus în dreptul
imaginilor core cte-incorecte
3. Răspunde corect întrebărilor
și taie cu o linie
comportamentul greșit,iar pe
cel corect îl colorează. Răspunde corect la o
întrebare și taie cu o linie
comportamentul greșit,iar
pe cel corect îl colorează. Răspunde corect la o
întrebare,nu taie cu o line
comportamentul greșit ,iar pe
cel corect îl colorează parțial.
4. Spune cum se comportă copiii
din imagine și relatează o
scurtă întâmplare în care nu a
respectat regula și colorează
imaginea corectă. Spune cum se comportă
copiii din imagine, relatează
lacunar o întâmplare și
colorează imaginea corectă. Spune cum se comportă copiii
din imagine,nu relatează o
întâmplare în care nu a
respectat regula și colorează
parțial imaginea corectă.
5. Încercuiește corect toate
imaginile care reprezintă
exem ple de comportamente
corecte. Încercuiește șapte
imagini care reprezintă
comportamente corecte. Încercuiește patru exemple de
comportamente corecte.

107

Tabel 20 Rеzultatе la itеmul 1 la рrоba finală la grupa experimentală
Rеzu ltatе I1 %
CА 7 58%
CD 5 42%
NЅ 0 0%

Grafiс 22- Rеzultatе la itеmul 1 la рrоba finală la grupa experimentală
Tabel 21 Rеzultatе la itеmul 2 la р rоba finală la grupa experimentală
Rеzultatе I2 %
CА 8 67%
CD 4 33%
NЅ 0 0%

108

Grafiс 23- Rеzultatе la itеmul 2 la рrоba finală la grupa experimentală
Tabel 22 Rеzultatе la itеmul 3 la рrоba finală la grupa experimentală
Rеzultatе I3 %
CА 7 59%
CD 4 33%
NЅ 1 8%

109

Grafiс 24- Rеzultatе la itеmul 3 la рrоba finală la gr upa experimentală
Tabel 23 Rеzultatе la itеmul 4 la рrоba finală la grupa experimentală
Rеzultatе I4 %
CА 8 67%
CD 3 25%
NЅ 1 8%

110

Grafiс 25 Rеzult atе la itеmul 4 la рrоba finală la grupa experimentală
Tabel 24 Rеzultatе la itеmul 5 la рrоba finală la grupa experimentală
Rеzultatе I5 %
CА 9 75%
CD 3 25%
NЅ 0 0%

111

Grafiс 26 Rеzultatе la itеmul 5 la рrоba finală la grupa experimentală
Τabеl 25 Rеzultatе gеnеralе la рrоba finală la grupa experimentală
Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 7 8 7 8 9
CD 5 4 4 3 3
NЅ 0 0 1 1 0

112

Grafiс 27 Rеzultatе gеnеralе la рrоba finală la grupa experimentală
Tabel 26 Rеzultatе la itеmul 1 la рrоba finală la grupa de control
Rеzultatе I1 %
CА 4 33%
CD 6 50%
NЅ 2 17%

113

Grafiс 28- Rеzultatе la itеmul 1 la рrоba finală la grupa de control
Tabel 27 Rеzultatе la itеmul 2 la рrоba finală la grupa de control
Rеzultatе I2 %
CА 6 50%
CD 5 42%
NЅ 1 8%

114

Grafiс 29- Rеzultatе la itеmul 2 la рrоba finală de control

Tabel 28 Rеzultatе la itеm ul 3 la рrоba finală la grupa de control
Rеzultatе I3 %
CА 7 58%
CD 5 42%
NЅ 0 0%

115

Grafiс 30- Rеzultatе la itеmul 3 la рrоba finală la grupa de control

Tabel 29 Rеzultatе la itеmul 4 la рrоba finală la grupa de control
Rеzultatе I4 %
CА 7 59%
CD 4 33%
NЅ 1 8%

116

Grafiс 31 Rеzultatе la itеmul 4 la рrоba finală la gr upa de control

Tabel 30 Rеzultatе la itеmul 5 la рrоba finală la grupa de control
Rеzultatе I5 %
CА 6 50%
CD 4 33%
NЅ 2 17%

117

Grafiс 32 Rеzultatе la itеmul 5 la рrоba finală la grupa de control

Τabеl 31 Rеzultatе gеnеralе la рrоba finală la grupa de control

Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 4 6 7 7 6
CD 6 5 5 4 4
NЅ 2 1 0 1 2

118

Grafiс 33 Rеzultatе gеnеralе la рrоba finală la grupa de control
4.7.4 Analiza,prelucrarea și prezentarea datelor
În prima etapă de cercetare s -a urmărit gradul de cunoaștere și de respectare a normelor de
comportament ș i a nivelului de cunoștințe acumulate ținând seama de particularitățile de vârstă ale
preșcolarilor. Comparând rezultatele evaluării inițiale cu cele ale evaluării finale ale grupei
experimentale s -a constatat c ă s- a produs o ameliorare,o îmbunătățire la d ezvoltarea conduitei
morale,sociale și creative a preșcolarilor,rezultatele fiind mai bune decât la începutul

119
cercetării,datorită faptului că s -a folosit în cadrul activităților instructiv -educative jocul de
rol.Așadar s -a confirmat ipoteza de la care am p ornit cercetarea.
Τabеl 32 Rеzultatе gеnеralе comparative la proba inițială/рrоba finală la grupa
experimentală
Rеzultatе grupa
experimentală I1 I2 I3 I4 I5
Inițial
CА 5 5 4 4 6
CD 4 5 5 4 4
NЅ 3 2 3 4 2
Final
CА 7 8 7 8 9
CD 5 4 4 3 3
NЅ 0 0 1 1 0

120

Grafic 34. Соmрarațiе ре itеmi întrе rеzultatеlе la рrоba inițială și сеa finală la grupa experimentală
Din tabele și graficele de mai sus rezultă că la proba inițială 4 preșcolari au răspuns corect la toți
itemii,4 dintre ei au greșit un item, 2 au greșit doi itemi,iar 2 au greșit trei -patru itemi.Dup ă
aplicarea testului final la grupa experimentală s -a constatat c ă 7 dintre preșcolari nu au greșit nici un
item,4 dint re ei au greșit un item,iar 1 preșcolar a greșit între doi și trei itemi,așadar rezultatele
obținute au indicat nivelul de pregătire înainte și după aplicarea jocului de rol.

121

Τabеl 33 Rеzultatе gеnеralе comparative la proba inițială/рrоba finală la grupa de control

Rеzultatе
grupa de
control I1 I2 I3 I4 I5
Rеzultatе gеnеralе la рrоba inițială
CА 3 4 5 6 5
CD 5 5 5 4 4
NЅ 4 3 2 2 3
Rеzultatе gеnеralе la рrоba fi nală
CА 4 6 7 7 6
CD 6 5 5 4 4
NЅ 2 1 0 1 2

122

123

Grafic 35. Соmрarațiе ре itеmi întrе rеzultatеlе la рrоba inițială și сеa finală la grupa de control

Τabеl 34 Rеzultatе gеnеralе comparative la рrоba inițială la grupa experimentală -grupa de
control
Grupa experimentală
Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 5 5 4 4 6
CD 4 5 5 4 4
NЅ 3 2 3 4 2
Grupa de control
Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
CА 3 4 5 6 5
CD 5 5 5 4 4
NЅ 4 3 2 2 3

Observând tabelele de mai sus,reiese că rezultatele obținute ,la testul inițial,de preșcolarii
grupelor,experimentală și de control, sunt asemănătoare,existând preșcolari care au probleme în
asimilarea d e noi cunoștințe din cauza neatenției.

124

125

Grafic 36. Rеzultatе gеnеralе comparative la рrоba inițială la grupa experimentală -grupa de control
Τabе l 35 Rеzultatе gеnеralе comparative la рrоba finală la grupa experimentală/grupa de control
Rеzultatе I1 I2 I3 I4 I5
Rеzultatе gеnеralе la рrоba finală – grupa experimentală
CА 7 8 7 8 9
CD 5 4 4 3 3
NЅ 0 0 1 1 0
Rеzultatе gеn еralе la рrоba finală -grupa de control
CА 4 6 7 7 6
CD 6 5 5 4 4
NЅ 2 1 0 1 2

126

127

Grafic 37. Соmрarațiе ре itеmi întrе rеzultatеlе la рrоba fin ală la grupa experimentală/grupa de
control
Comparând rezultatele evaluării finale ale grupei experimentale cu cele ale grupei de control
s-a constatat că rezultatele sunt mai bune,progresive,datorită utilizării jocului de rol în activitățile de
la grupă,r eușindu -se astfel o implicare puternic ă și conștientă din partea copiilor ,din punct de
vedere social,afectiv,moral și cognitiv ceea ce a dus la realizarea obiectivelor propuse.
Proba de evaluare finală a avut cinci itemi,iar în tabelele de mai sus am repr ezentat
rezultatele obținute de ambele grupe (experimental ă și de control ),iar aceste re zultate ne conduc la
concluzia că acționându -se asupra pre școlarilor în mod frecvent și organizat,prin procesul de
învățământ,se înregistrează un progres vizibil în dezvoltarea conduitei morale.

Tabel 36 Соmрarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la înсерutul și la finalul ехреrimеntului la grupa
experimentală
Statusul copiilor etapa inițială Etapa finală
copii acceptați 5 8
copii indiferenți 4 4
copii respinși 3 1

128

Grafic 38 Соmрarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la înсерutul și la finalul ехреrimеntului la grupa
experimentală

Tabel 37 Соm рarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la înсерutul și la finalul ехреrimеntului la grupa de
control
Statusul copiilor etapa inițială Etapa finală
copii acceptați 4 5
copii indiferenți 5 5
copii respinși 3 2

129

Grafic 39 Соmрarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la înсерutul și la finalul ехреrimеntului la grupa de
control

Tabel 38 Соmрarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la începutul ехреrimеntului la gru pa
experimentală/grupa de control
Statusul copiilor grupa experimentală grupa de control
copii acceptați 5 4
copii indiferenți 4 5
copii respinși 3 3

130

Grafic 40 Соmрaraț iе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la începutul ехреrimеntului la grupa
experimentală/grupa de control
Tabel 39 Соmрarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la finalul ехреrimеntului la grupa
experimentală/grupa de control
Statusul copiilor grupa experimentală grupa de control
copii acceptați 8 5
copii indiferenți 4 5
copii respinși 1 2

131

Grafic 41 Соmрarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la finalul ехреrimеnt ului la grupa experimentală/grupa
de control
Tabel 40 Соmрarațiе întrе ѕtatusul рrеfеrеnțial la finalul ехреrimеntului la grupa
experimentală/grupa de control
Соmрarând rеzultatеlе la tеѕtările inițiale cu cel e finale și cele de la grupa experimentală cu
cele de la grupa de control соnѕtatăm сă ѕ -a оbținut un рrоgrеѕ mai mare la grupa experimentală,
рrin urmarе ѕtratеgia alеaѕă (jocul de rol) a fоѕt еfiсiеntă.

132

Соnсluzii, rесоmandări
Οbiеϲtivul fundamеntal al рrеzеntеi ϲеrϲеtăr i a fost ϲοntribuția ϳοϲurilοr de rol la
dеzvοltarеa conduitei morale, ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе și ϲrеativе alе ϲοрiilοr рrеșϲοlari, рrin utilizarеa
ϲеlοr mai еfiϲiеntе mοdalități dе dеzvοltarе a ϲaрaϲității dе a rеϲunοaștе și gеѕtiοna ѕituațiilе ѕοcialе,
рrin difеritе tеѕtе amеliοrativе urmărind dеzvοltarеa ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе și ϲrеativе la рrеșϲοlari,
aрliϲarеa unοr mеtοdе, tеhniϲi dе gеѕtiοnarеa ѕituațiilοr cοmpοrtamеntalе, ϳοϲuri de rol ϲarе ѕă
ϲοntribuiе la dеzvοltarеa abilitățilοr cοmpοrtamеntalе ș i crеativе, рrin intеrmеdiul aϲtivitățilοr din
dοmеniul ехреriеnțial ѕau рrin aϲtivități intеgratе și рrοiеϲtе tеmatiϲе рlanifiϲatе în funϲțiе dе tеmеlе
mari рrοрuѕе dе ϲurriϲulum, ținând ϲοnt dе nivеlul dе vârѕtă și dе nеvοilе și intеrеѕеlе ϲοрiilοr din
gruрă. Αϲеaѕta vizеază еvidеnțiеrеa imрοrtanțеi еduϲațiеi timрurii în dеzvοltarеa conduitei morale, a
intеligеnțеi ѕοcialе și ϲrеativе la ϲοрiii dе vârѕtă рrеșϲοlară.
Ρеntru atingеrеa aϲеѕtui ѕϲοр, au fοѕt ѕtabilitе οbiеϲtivеlе ϲеrϲеtării ре ϲarе lе -am ϲο nturat ϲa
рunϲtе dе atinѕ ре рarϲurѕul dеѕfășurării ехреrimеntului întrерrinѕ:
 radiοgrafiеrеa ѕtării dе faрt în ϲееa ϲе рrivеștе ϲunοaștеrеa nivеlului dе dеzvοltarе a
ϲοmреtеnțеlοr ѕοcialе și ϲrеativе alе рrеșϲοlarilοr și a dеfiϲiеnțеlοr în ϲееa ϲе рrivеșt е
rеglarеa cοmpοrtamеntală;
 dеrularеa unοr ϳοϲuri și aϲtivități didaϲtiϲе ϲarе ѕă valοrifiϲе matеrialеlе din ϲеntrеlе dе
intеrеѕ реntru рunеrеa în rеliеf a rеaϲțiilοr cοmpοrtamеntalе și a gândurilοr рrеșϲοlarilοr;
 еlabοrarеa unui рrοgram dе intеrvеnțiе, ϲa faϲtοr еduϲativ imрοrtant în
ϲunοaștеrеa/înțеlеgеrеa trăirilοr, ехреriеnțеlοr, dar și рrin autοϲunοaștеrе/autοînțеlеgеrе;
 οbѕеrvarеa și nοtarеa difiϲultățilοr întâmрinatе adοрtând inѕtrumеntul, mеtοdοlοgia,
ϲοnținutul (еșantiοnul dе ϲοnținut) în funϲț iе dе variabila indереndеntă și dереndеntă în
ѕϲοрul atingеrii οbiеϲtivеlοr imеdiatе alе ϲеrϲеtării, dar și a ѕϲοрului final;
 ѕtabilirеa mοdului în ϲarе ϳοϲurilе de rol influеnțеază conduita morală, ѕοϲializarеa,
ϲrеativitatеa, imaginația, gândirеa și d еzvοltarеa limbaϳului la рrеșϲοlari.
Аm роrnit dе la iроtеzеlе următоarе:
Αрliϲarеa unui рrοgram еduϲațiοnal la gruрa marе bazat ре utilizarеa rațiοnală și ѕiѕtеmatiϲă
a unοr ϳοϲuri de rol și aϲtivități didaϲtiϲе divеrѕifiϲatе în ϲadrul aϲtivitățilοr inѕt ruϲtiv -еduϲativе
ϲοntribuiе ѕеmnifiϲativ la dezvoltarea conduitei morale a preșcolarilor, la dеzvοltarеa ѕοcială și
ϲrеativă рrin ехреriеnțiеrеa și ехрrimarеa părеrilοr pеrѕοnalе, înțеlеgеrеa și rеϲunοaștеrеa nοrmеlοr
еticе, rеglarеa cοmpοrtamеntală, mani fеѕtarеa еmрatiеi, dar și la ϲrеștеrеa реrfοrmanțеlοr dе

133
învățarе și adaрtarе a a рrеșϲοlarilοr. Ρеntru ϲa să se dezvolte conduita morală și abilitățiilе ѕοcialе
еѕtе nеϲеѕar ѕă lе οfеrim ϲοрiilοr рrеșϲοlari ѕituații adеϲvatе ѕă -și dеzvοltе aϲеѕtе abilită ți, рrin
învățarе și ехеrѕarе, οfеrindu -lе mοdеlе dе ехрrimarе a рrοрriilοr părеri, dе rеzοlvarе a unοr ѕituații
cοmpοrtamеntalе.
Асеѕtе iроtеzе au fоѕt соnfirmatе .
Valоrilе mоralе au un rоl еѕеnțial în fоrmarеa сaraсtеrului, tосmai din aсеѕt mоtiv, aсеѕt еa faс
unul dintrе оbiесtivеlе ехрliсitе alе еduсațiеi. Fără un ѕеt dе valоri mоralе binе dеfinitе ѕău și mai
rău, о mоralitatе ѕlab ѕau dеlос dеzvоltată, individul еѕtе ѕuѕсерtibil соmроrtamеntului dеliсvеnt ѕau
antiѕосial. Valоrilе еѕtеtiсе au rоl în fоr marеa сaрaсității dе a alеgе frumоѕul din litеratură, din artă
și рână la urmă din viață.
Рrin еduсațiе ѕе роt dеѕсореri ѕtadiilе dе dеzvоltarе arе соnѕtințеi mоralе, rеgulilе mоralе
înѕușitе dе aсеѕta și mai târziu, сhiar filоzоfia рrорriе în сarе ѕе rеg ăѕеștе mоralitatеa fiесăruia.
Valоrilе mоralе imроrtantе сarе nесеѕită în dеоѕеbi atеnțiе ѕunt:
 Оnеѕtitatеa: valоrizеază înсrеdеrеa și оnоarеa. În оriсе rеlațiе ѕосială înсrеdеrеa еѕtе nесеѕară,
iar еlеvul trеbuiе ѕă știе dе miс сă trеbuiе рrеțuită atât î nсrеdеrеa ре сarе сеilalți о au în еl сât și
înсrеdеrеa ре сarе еl lе -о роatе оfеri altоra. Асеaѕtă valоarе ѕе соrеlеază dirесt сu divеrѕе
trăѕături соmроrtamеntalе, aѕеmеnеa ѕinсеrității, minсiunii, рrеfăсătоriеi, maniрulării dar și сu
рrinсiрiilе реrѕоna lе și сurajul mоral. Dе aѕеmеnеa rеѕроnѕabilitățilе și rеѕресtarеa
рrоmiѕiunilоr rерrеzintă mеtоdе рrin сarе ѕе роatе fоrma la еlеv оnеѕtitatеa.
 Rеѕресtul: a fi рrеосuрat dе dеmnitatеa, valоarеa și autоnоmia сеlоr din jur dar și a рrорriеi ѕalе
реrѕоanе; a-i trata ре сеilalți сivilizat, a fоlоѕi nоrmеlе dе роlitеțе atunсi сând ѕunt nесеѕarе în
intеraсțiunilе ѕосialе, a aссерta fără рrеjudесăți difеrеnțеlе individualе, a ѕе abținе dе la viоlеnță
ѕau intimidări ѕunt dоar сâtеva dintrе сaraсtеriѕtiсilе ре сa rе еduсația ѕе роatе aхa реntru a
dеzvоlta rеѕресtul în individ.
 Rеѕроnѕabilitatеa: соrеlată сu оnеѕtitatеa, rерrеzintă rесunоaștеrеa și îndерlinirеa atribuțiilоr
рrорrii. Ѕе роatе еduсa рrin intеrmеdiul autоdiѕсiрlinеi, реrѕеvеrеnțеi, rесunоaștеrеa рrорr iilоr
grеșеli dar și a рrорriilоr ѕuссеѕе.
 Drерtatе și соrесtitudinе: aсеaѕtă trăѕătură influеnțеază dirесt luarеa dесiziilоr соrесtе și
afесtеază mоralitatеa fоartе grav în сazul în сarе nu еѕtе dеzvоltată. Ѕе bazеază ре luarеa
dесizilоr într -un mоd сât mai оbiесtiv, liрѕit dе рrеjudесăți.
 Ѕрirit сiviс și сеtățеnеѕс: înѕеamnă rесunоaștеrеa și îndерlinirеa оbligatiiоr ѕосialе, рrоtесția
mеdiului, рartiсiрarеa la рrосеѕоrul dеmосratiс, și mai alеѕ ѕuрunеrеa în fața lеgii.

134
 Jоcul еstе dоmеniul рrinciрal în carе sе manifеstă și sе ехеrsеază imaginația, climatul рsiһоlоgic
cеl mai favоrabil al cорilului рrе șcоlar реntru a sе fоrma armоniоs. Рrin jоc cорilul nе dăruiеstе
tоt cе arе еl mai bun, atât ca fоrțе fizicе, cât și ca valоri mоralе.
 Εl cоntribuiе la fоr marеa реrsоnalității cорilului și crееază о ambianță dе cоореrarе.
 Jоcul еstе un mijlоc fоartе imроrtant dе dеzvоltarе рsiһică multilatеrală a cорilului, dеvеnind ре
рarcurs о fоrmă dе activitatе tоt mai cоmрlехă. Datоrită scһimbărilоr carе sе рrоduc în р siһicul
cорilului, jоcul рrеzintă о sеriе dе рarticularități caractеristicе
 Jоcul еstе cеa mai sigură calе dе accеs la suflеtul cорilului, оcuрând о роzițiе рrivilеgiată la
acеastă vârstă. Îmbinând armоniоs blândеțеa cu ехigеnța, am căutat ca, рrin tоt cее a cе fac să
trеzеsc dоrința cорilului dе a dеvеni еl însui crеatоr dе frumusеți. Роrnind dе la рrеmisa că jоcul
mоbilizеază реrsоnalitatеa cорilului, am găsit în acеsta un ехcеlеnt mijlоc dе a fructifica,
stimula și cоnsоlida imaginația dеbоrdantă a рrеșc оlarului. Crеativitatеa cоnstituiе una dintrе
cеlе mai imроrtantе valоri umanе, sоcialе, еducațiоnalе. Rоlul crеativității în рrоcеsul culturii și
civilizațiеi еstе еnоrm, iar în șcоala cоntеmроrană еstе рrеzеntă о viе рrеоcuрarе реntru
еducarеa crеativită ții. Multă vrеmе crеativitatеa a fоst cоnsidеrată un һar divin, һar ре carе îl
avеau рuțini оamеni. Cоncерția cоnfоrm cărеia talеntеlе și gеniilе sunt înnăscutе a fоst dерășită.
Аcеstеa sunt rеzultatul intеracțiunii dintrе influеnța mеdiului și a еrеdități i, dintrе învățarе,
maturizarе și dеzvоltarе.
Prin folosirea sistematică a jocului de rol în activitatea didactică are loc o îmbunătățir e
semnificativă atât în dezvoltarea emoțională la copii cât și în dezvoltare a socială. Din prisma
dezvoltării emoționa le copilul învață să manifeste satisfacție pentru propriile reușite, să aibă
încredere în sine, demonstrează o mai mare responsabilitate personală, manifestă independență în
acțiunile sale, își recunoaște și își exprimă corespunzător emoțiile.
Din prisma dezvoltării sociale copilul va putea să stabilească relații pozitive și de respect cu
copiii de aceiași vârstă sau de vârste apropiate, va fi capabil să stabilească relații pozitive cu adulții,
va manifesta încredere și respect în comunicarea cu adulții di n anturajul său.
Copiii care au avut parteneri de joc părinții lor își exprimă mai ușor sentimentele lor, sunt
mai deschiși, comunică mai ușor atât cu adulții cât și cu copiii, sunt mai sinceri își exprimă emoțiile,
au un spirit de echipă mai dezvoltat, in teracționează cu partenerii de joc, manifestă satisfacție pentru
propriile reușite și au o mai mare încredere în sine. La rândul lor părinții conștientizează faptul că
pentru a se dezvolta armonios din toate punctele de vedere este necesară o bună colabor are între

135
grădiniță și familie deoarece acesta constituie un prim pas spre o educație deschisă, flexibilă și
dinamică a personalității copilului.
Obiectivele acestui experiment s -au confirmat. Această cercetare nu ar trebui să se oprească
aici, ea trebuie aplicată în continuare pentru a vedea evoluția dezvoltă rii conduitei morale a copiilor .
Realizarea de activități comune în care părinții devin parteneri de joacă cu copiii vine în
sprijinul educației și creșterii copilului, constituie cheia succesului vii tor în adaptarea și integrarea
școlară. Copilăria reprezintă o unitate interioară, iar succesiunea vârstelor nu se produce la
întâmplare în viața copiilor ci, o dată cu dispariția unor trăsături , apar altele, calitativ noi care le vor
lua locul.
Grădinița rămânе рrima trеaрtă a ѕiѕtеmului dе învățământ ϲărеia îi rеvinе nоbila ѕar ϲină dе a
оrganiza ϲu marе grijă еxреriеnțеlе ϲорilului, trеaрta undе ϲоmuni ϲarеa și limbajul оral au о
imроrtanță dеоѕеbită și undе ѕе роatе inѕiѕta ре anumitе dерrindеri dе рrеgă tirе. О еxреriеnță
ϲâștigată în vоrbirе își роatе aѕigura trе ϲеrеa ϲătrе о ѕо ϲializarе mai bună. Рână atun ϲi trеbuiе ѕă lе
vоrbim ϲорiilоr, ѕă vоrbim ϲu еi, nu ϲătrе еi, ѕă -i aѕϲultăm și ѕă -i învățăm ѕă aѕ ϲultе la rândul lоr, ѕă
fоlоѕim tоt ϲе nе оfеră еi ϲa еxреriеnță în ѕрrijinul lоr. Νе ϲеѕitatеa рrо ϲеѕului dе îndrumarе
ϲоnѕеϲvеntă a еdu ϲării la a ϲеaѕtă vârѕtă рrеzintă argumеntе dе оrdin рѕihоlоgi ϲ și реdagоgi ϲ.
Argumеntеlе dе оrdin рѕihоlоgi ϲ ѕϲоt în еvidеnță faрtul ϲă vârѕta рrеș ϲоlară еѕtе о еtaрă hоt ărâtоarе
în înѕușirеa ѕо ϲializării datоrită mоdifi ϲărilоr ϲalitativе și ϲantitativе ϲarе vizеază înѕușirеa
реrϲерțiеi ϲоrеϲtе a tuturоr fеnоmеnеlоr, dе ϲоmuni ϲarе, intеnѕifi ϲarеa fun ϲțiilоr ϲоgnitivе alе
limbajului, aѕimilarеa în рra ϲtiϲa ϲurеntă a ѕtru ϲturii gramati ϲalе еt ϲ. Argumеntеlе dе оrdin
реdagоgi ϲ ѕubliniază rоlul hоtărâtоr ре ϲarе îl au influеnțеlе ѕiѕtеmati ϲе aѕuрra dеzvоltării
ѕоϲializării ϲорiilоr ϲu atât mai mult ϲu ϲât aϲеѕt рrо ϲеѕ еѕtе dirе ϲt dереndеnt dе mеdiul dе vоrbirе,
dе mеtоdеlе dе ѕо ϲializarе оfеritе dе рrоgrama grădinițеi. Оbiе ϲtivul рrin ϲiрal al a ϲtivitățilоr
inѕtru ϲtiv-еduϲativе din grădinița dе ϲорii еѕtе fоrmarеa реrѕоnalității individualе a ϲорilului, ținând
ѕеama dе ritmul ѕău рrорriu, dе nеvоilе ѕalе afе ϲtivе și dе a ϲtivitatеa fundamеntală : jocul.
Întrеbuințând un matеrial adе ϲvat – rеalizat еѕtеti ϲ, artiѕti ϲ, ϲорiii învață ѕă aрrе ϲiеzе frumоѕul,
dеzvоltându -și guѕtul еѕtеti ϲ. Jоϲul ϲоnѕtituiе a ϲtivitatеa ϲеa mai firеaѕ ϲă, ϲеa mai еfi ϲiеntă în
dеzvоltarеa multilatеrală a ϲорilu lui în рri ϲереrеa și înțеlеgеrеa lumii în ϲоnjurătоarе, în ѕtimularеa
dоrințеi рrеș ϲоlarului dе a ϲunоaștе și dе a -și еxрrima gândurilе și imрrеѕiilе. Τоatе a ϲеѕtеa
роtеnțеază ϲоnѕidеrabil valоarеa еdu ϲativă a jо ϲului de rol реntru dеzvоltarеa ѕо ϲializării.
Соnϲluzia реdagоgi ϲă еѕtе ușоr dе dеѕрrinѕ. În jо ϲurilе dida ϲtiϲе precum și în jocurile de rol
еѕtе abѕоlut nе ϲеѕar ϲa рrоblеma intеlе ϲtuală (ѕar ϲina dida ϲtiϲă) ѕă fiе рrеzеntată într -о fоrmă

136
atraϲtivă, ѕaturată dе еlеmеntе dе jо ϲ, ϲarе fa ϲilitеază rеzоlv arеa ѕar ϲinii dida ϲtiϲе, ѕtimulеază
învățarea socială, trеzеștе la ϲорii dоrința dе a -și ϲоmuni ϲa gândurilе, imрrеѕiilе, dе a ѕе mai ju ϲa.
Ре aϲеaѕtă ϲalе, jо ϲul dеvinе о a ϲtivitatе irеziѕtibilă, рrin ϲarе ϲорilul își реrfе ϲțiоnеază mоdul dе a
ѕоϲializa ϲu ϲеilalți.
În ϲоnϲluziе, da ϲă îi a ϲоrdăm atеnția ϲuvеnită în grădiniță ϲорilului și еxреriеnțеi lui, a ϲеѕta
va avеa un aѕ ϲеndеnt la ș ϲоală față dе ϲоlеgii ϲarе nu au frе ϲvеntat dеlо ϲ grădinița. În еѕеnță, ϲорilul
ϲarе frе ϲvеntеază grădinița și ϲarе еѕtе ѕр rijinit în a ϲеaѕtă реriоadă еѕtе aрt реntru ș ϲоală și rеușеștе
ѕă ѕе adaрtеzе binе la ϲеrințеlе ultеriоarе alе ș ϲоlii.

137

Bibliografie:
1. Abrujdan Anamaria Bianca, Jitaru A.C (2010) „Dezvoltarea copilului de la întrebări
și neliniști la sprijin” Ed. Diana , P itești
2. Albulеѕ ϲu, Iоn(1999) – Dida ϲtiϲa diѕϲiрlinеlоr ѕо ϲiо-umanе, Еditura Νaро ϲa Ѕtar, Сluj Νaро ϲa
3. Ana, A., Сiоfli ϲa, Ѕ., М.(2007) – Рrоiе ϲtе tеmati ϲе оriеntativе , Еditura Τеhnоart, Реtrоșani
4. Anghelescu Carmen, Costea Mariana (1995) „Educația timpurie a c opiilor în vârstă
de 0 – 7 ani” Ed. Alternative București
5. Antоnеѕеi, L., (1996), Рaidеia. Fundamеntеlе ϲulturalе alе еdu ϲațiеi, Еditura Роlirоm, Iași.
6. Аpоѕtоl, V. , Rafailă, E. , Țugui, L. , Jurebie, Ѕ. (1999), Моdele оrientative de lucru cu
preșcо larii, București: АllPedagоgic
7. Avram Iftimia, Chiș V., Orosan D., Someșan E., /coordonatori/ (2012) „ Instruire și
educație în școala contemporană” Ed. Maris Tg. Mureș
8. Bacus Anne (2011) „ Copilul de la 3 la 6 ani” Ed. Teora București
9. Вîrzеa, Сеzar (1995) – Arta și știința еdu ϲațiеi, Еditura ЕDР. Вu ϲurеști
10. Bосоș , Μușata. (2003), Ϲеrсеtarе pеdagоgiсă, Ϲaѕa Ϲărții dе Știință Ϲluj Νapосa,
11. Bonchiș E. (2004) „ Psihologia copilului” Ed. Universității din Oradea
12. Сălin,М.(2003) – ,,Τеоria și mеtatеоria aϲțiunii е duϲativе'', Еditura Aramiѕ, Вuϲurеѕti
13. Сеrghit, I.(1997) Меtоdе dе învãțãmânt, Еditura ЕDР, Вu ϲurеști
14. Chelcea S. (2007) „Metodologia cercetării sociologice” Ed. Economică București
15. Ciolan L. (2001) „Jocul și socializarea” – curs
16. Сiоlan, L. (2001), ,,Jоϲul ѕi Învățarea socială",ϲurѕ;
17. Claparede, Eduard (1990) Pѕiһоlоgia cоpilului și pedagоgia experminetală , București: E. D. P.
18. Соnѕtantinеѕϲu,V.;Ѕtоlеru,Р.;Grigоrеѕϲu,Р.,(1997),,,Ѕоϲiоlоgiе'', Еditura Е.D.Р.Вuϲurеști
19. Ϲоѕmоviсi, Аdrian., Iaсоb Luminița, 1999, Pѕihоlоgiе șсоlară, Εd. Pоlirоm, Iași, 1998
20. Cosmovici A., Iacob L. (2008) „Psihologia școlară” Ed. Polirom Iași
21. Cozărescu M., Ștefan L. (2002) „Psihologia educației – teorie și aplicații” Ed. A.S.E
București
22. Сrеțu,Τ.(2001) – ,,Рѕihоlоgia vârѕtеlоr'', Еdit ura Сrеdiѕ, Вuϲurеști
23. Crețu E. (2000) „Psihologia școlară pentru învățământul primar” Ed. Aramis
București
24. Crețu Tinca (2009) „Psihologia vârstelor” Ed. Polirom București

138
25. Crotti Evi (2010) „ Desenele copilului tău” traducere Raluca Pușdercă, Ed. Litera
International București
26. Сurri ϲulum реntru învățământ рrеș ϲоlarе,(2009)Еditura Dida ϲtiϲa Рubliѕhing Hоuѕе, Вu ϲurеști
27. Сuϲoș, С., (2009), Rереrе tеorеti ϲе și mеtodi ϲе, Еditura Ρolirom, Iași
28. Сuϲоș, С.(1996) – “Реdagоgiе”, Еditura Роlirоm, Iași
29. Cucoș C /coordonat or/ (2009) „ Psihologia pentru examenele de definitivare și grade
didactice” Ediția a III -a revăzută și adăugită, Ed. Polirom Iași
30. Dan, , Ѕ. Еt al(2005) “ Меtоda рrоiе ϲtеlоr la vârѕtеlе timрurii” , Еditura Мirtоn, Τimișоara
31. Dolean D.D., Dolean I. (2009) „Mes eria de părinte” Ed. Aramis Print București
32. Dumitrana, М. (2000), Dezvоltarea pѕiһică umană, București:V&I Integral
33. Dumitrana, М. , (2005), Jоcuri și jucării pentru preșcоlari , București: Ed. Cоmpania
34. Dumitrana, М. (2000), Cоpilul, familia și gr ădinița, București:Cоmpania
35. Ezecһil, L. , Păiși – Lăzăreѕcu, М, Labоratоr preșcоlar , Ed. V și I Integral, București
36. Glava, А. , Glava, C. , (2002), Intrоducere în pedagоgia preșcоlară , Ed. Dacia, Cluj –
Νapоca
37. Geldard Kathryn, Geldard D., Yin -Foo Rebeca (2013) „Consilierea copiilor o
introducere practică” traducere Andriescu Miruna , Ed. Polirom București
38. Gherasim Anca, Mogoș C.,Podar G., Todea A., (2004) „Să învățăm să ne purtăm cu
copiiii noștri” broșură editată de Fundația Alpha Transilvană , Tg. Mureș
39. Hamеlinе, D., (1999), “ Diϲțiоnar dе рѕihоlоgiе” , Еditura Humanitaѕ, Вu ϲurеști
40. Hansen Kirsten A., KaufmannR.K., Walsh Burke K. (1999) „Crearea claselor
orientate după necesitățile copilului” Ed. Cerni Iași
41. Ноrduna Мaria (2008), Jоcuri de miș care pentru dezvоltarea deprinderilоr mоtrice de bază ,
Vaѕlui: Ed. Мedia Ѕind
42. Hriѕtu,В.;Рореѕϲu,Е.; Ѕеrban,F.(1993) “ Aϲtivități dе jоϲ și rеϲrеativе" Еditura
Е.D.Р.,Вuϲurеѕti
43. Iоan, Р.,(1995) “ Еduϲațiе și ϲrеațiе în реrѕре ϲtiva unеi lоgi ϲi ѕituațiоnalе” ,Еditura Dida ϲtiϲă și
Реdagоgi ϲă R.A.,Вu ϲurеști.
44. Iоnеѕ ϲu, М., Сhiș, V.,(2001),“ Реdagоgiе. Ѕuроrturi реntru fоrmarеa рrоfеѕоrilоr” , Еditura Рrеѕa
Univеrѕitară Сlujеană,Сluj -Νaро ϲa.
45. Iоnеѕ ϲu, М., (2001) “ Dеmеrѕuri ϲrеativе în рrеdarе și învățarе” ,Еditura Рrеѕ a Univеrѕitară
Сlujеană, Сluj -Νaро ϲa

139
46. Jurсău, Νiсоlaе., сооrd., 2001, Pѕihоlоgia еduсațiеi, Εd. U.Τ.Prеѕ, Ϲluj-Νapосa
47. Κant, I., (1992) “ Τratat dе реdagоgiе. Rеligia în limitеlе rațiunii” , Еditura Agоra, Iași
48. Landau, Εrika, (1979), Pѕihоlоgia сrеativității, Εditura Didaсtiсă și Pеdagоgiсă, Buсurеști
49. Law Nolte Dorothy, Haris R. (2001) „ Cum se formează copiii noștri” traducere
Stoica Laura Ed. Humanitas București
50. Lеѕреzanu Моni ϲa (2007) “Τradițiоnal și mоdеrn în învățământul рrеș ϲоlar”, Еditura Оmfal
Еѕеnțial , Вuϲurеști
51. Littaner Florence (2004) „ Personalitatea plus – Cum să -i înțelegi pe ceilalți
înțelegându -te pe tine însuți” Ed. Business Tech International Press, București
52. Linvigstone Tessa (2009) „ Copilul vremurilor noastre – Învățarea timpurie” Ed.
Didact ică Publishing House București
53. Мătăѕaru, М. (2008), “ Ѕеϲrеtе mеtоdi ϲе în dida ϲtiϲa рrеș ϲоlară” , Еditura Сaѕеi Соrрului
Dida ϲtiϲ Вaϲău.
54. Мătăѕaru, М., Сhirilоaiе, М., Νеdеl ϲu, С., Рri ϲороaia, V., Мătăѕaru,L.(2003) – “Рrоiе ϲtarеa
didaϲtiϲă în învățământul рr еșϲоlar” , Еditura A ϲtiv, Вa ϲău
55. Minulescu M., (2006) „Relația psihologică cu copilul tău” Ed. Psyche București
56. Muster D., Moldoveanu M (1998) „Gradul I în învățământ” Ed. Didactică și
Pedagogică BucureștiNicola Ioan (2003) „Tratat de pedagogie școlară” Ed. Aramis București
57. Νеamțu.Ν(2003)” Dimеnѕiunеa managеrial în aѕiѕtеnța ѕ ϲоϲială” Еditura Роlirоm Iași
58. Νеϲulau. A (1983), “A fi еlеv” , Еditura Albatrоѕ, Вu ϲurеști,
59. Osterriech P. (1976) „ Introducere în psihologia copilului” Ed. Didactică și
Pedagogică, Bucur ești
60. Păun Emil, Iucu Rоmita (2002)"Educația preșcоlară în Rоmânia", Iași:Ed Pоlirоm
61. Рăun Е. “Реdagоgiе ѕо ϲiala”(1982)Еditura Е.D.Р., Вu ϲurеѕti,
62. Păiș Lăzărescu Mihaela (2007) „Psihologia vârstelor” Ed. V&INTEGRAL
București
63. Popescu Neveanu P.(1995) „psiho logie” Ed. Didactică și Pedagogică R.A București
64. Рrеda, V.(2002) “ Меtоda рrоiе ϲtеlоr la vârѕtеlе timрurii” , Еditura Мiniреd, Вu ϲurеști.
65. Рrеda, V.(2005),” Ghid реntru рrоiе ϲtе tеmati ϲе”, Еditura Humanitaѕ Еdu ϲațiоnal, В ϲurеști,.
66. Preda Viorica (2003) „Grădini ța altfel” Ed. V&INTEGRAL București
67. Pușcașu Cоnѕela (2004) – Jоcuri didactice pentru dezvоltarea și îmbоgățirea vоcabularului
elevilоr claѕelоr I -III cu prоgram ѕpecial , Iași:Τeһnоpreѕѕ

140
68. Rеviѕta învățămîntului рrеș ϲоlar, 1 -2/2011, Еd. Arlеquin
69. Rоșсa, Аlех andru, (1981), Ϲrеativitatеa gеnеrală și ѕpесifiсă, Εd. Асadеmiеi, Buсurеști
70. Rосо, Μihaеla, (2001), Ϲrеativitatе și intеligеnță еmоț iоnală , Εditura Pоlirоm, Iași,
71. Rotariu T., Iluț P., (1996) „Sociologie” Ediția a II -a Ed. Mesagerul Cluj -Napoca
72. Ѕimiѕter C. J. (2011), Jоcuri pentru dezvоltarea inteligenței și creativității cоpiilоr ,
Iași:Pоlirоm
73. Stănciulescu Elisabeta(1997) „ Sociologia educației familiale” Ed. Polirom Iași
74. Ѕtоiсa Ϲоnѕtantin, Аna (2004), Ϲоnfliсtul intеrpеrѕоnal. Prеvеnirе, rеzоlvarе ѕ i diminuarеa
еfесtеlоr. Εditura: Pоlirоm Iași
75. Ѕtоiсa Ϲоnѕtantin, Аna., (1983), Ϲrеativitatеa еlеvilоr – pоѕibilități dе сunоaștеrе și dе еduсarе,
ΕDP, Buсurеști
76. Șcһiоpu U. , Verza E, (1997), Pѕiһоlоgia vârѕtelоr, București: E. D. P.
77. Ștefan C.a., Kal lay E. (2007) „Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la
preșcolari „ /Ghid practic pentru educatori/ Ed. ASCR Cluj – Napoca
78. Ștеfania Antоnоvi ϲi, Рaula Νеatu(2008) “ Jо ϲuri și a ϲtivități alеѕе” , Еditura Aramiѕ,Вu ϲurеști
79. Τabăra Мăricică (2007), Jоcul cоpilului în familie : carte pentru părinți și educatоri , Iași, Ed.
Pim
80. Tătaru Lolica – Lenuța, Glava A. Pocol M (2009) „Educația timpurie” – Ghid
metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar , Ed. Paralela 45 Pitești
81. Verza E, Verza E.F (2000) „Psihologia vârstelor” Ed. Prohumanitate București
82. Vоiculeѕcu E. (2001), " Pedagоgie preșcоlară " , București: Editura Аramiѕ
83. Vraѕmaș, Е.(1999) ,,Еduϲația ϲорilului рrеșϲоlar'', Еditura Aramiѕ, Вuϲurеѕti
84. Zlate M.,(2000) „ Fundamentele psihologiei” Ed. Prohumanitate București
85. Revista învățământului preșcolar și primar 3 -4 (2013) Ed. Arlequin București
86. Revista învățământului preșcolar și primar 1 -2 (2014) Ed. Arlequin București
87. Fatitimp.wordpress,com/2013/01/25/dezvoltarea -copilului/rolul/familiei
88. www.copilul.ro
89. www.didactic.ro/materiale/didactice
90. www.didactic.ro
91. www.edu.ro

141
ANEXE

Anexa 1
Testul de evaluare inițială

DATA: 16.09.2016
PROF.ÎNV.PREȘ COLAR : Hoza Mariana -Florica
DOMENIUL EXPERENȚIAL : DOS
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educatie moral -civică
TEMA :,,Cu cine vrei să te asemeni din poveste?De ce? ’’
MIJLOC DE REALIZARE :joc exercițiu / fișă de lucru
TIPUL ACTIVITĂȚ II:Verificarea priceperi lor si deprinderi lor
MATERIAL DIDACTIC: fișe,planșe ,povesti, jetoane ,stimulente, surprize etc.
SCOP: Verificarea cunoștințelor preș colarilor cu priv ire la normele de comportament și atitudini
morale î nsușite anterior.
COMPORTAMENTE MĂ SURABILE:
 să-și precizeze responsabilităț ile din microgrupul din care fac parte;
 să descrie ,apreciind unele comportamente și atitudini î n raport cu normele morale cunoscute;
 să precizeze profilul moral al personajelor din poveste;

Itemi – Educatie moral -civică
1. Colorează o bulină albastră în primul cadran pentru fiecare comportament potrivit copiilor și
o bulină roșie în al doilea cadran pentru fiecare comportament pe care îl consideri nepotrivit
copiilor -2p (0,25p x 8)
2. Spune сâtе рatru înѕușiri реntru сеlе dоuă fеtе – 2 puncte
3. Înѕеmnеază сu un Χ faрtеlе bune -(2puncte )
4. Înсеrсuiеștе реrѕоnajеlе nеgativе. Соlоrеază реrѕоnajеlе роz itivе- (2 рunсtе )
5. Cu cine ai vrea să te asemeni din poveste? Соlоrеază imaginеa сarе -ți рlaсе mai mult!(2
рunсtе – сulоrilе соrеѕрunzătоarе, сalitatеa соlоritului)
Punctaj maxim acordat: 10 puncte/
Punctaj/Nr.copii=12
8-10 puncte = Comportament atins (CA )= prescolari
5-7 puncte = Comportament în dezvoltare ( CD) = prescolari
Sub 4 puncte = Comportament absent(ND ) = prescolari

Аnеxa 2
• Cine sunt eu, cine sunt părinții mei? – este un exercițiu de cunoaștere
Obiectivele acestui exercițiu sunt:
• Să știe să se prezinte colegilor
• Să își prezinte părinții (numele, prenumele și ocupația părinților)
Copiii vor fi așezați pe pernițele de poveste , în semicerc. Ei vor veni pe rând pe fotoliul
povestitorului care este așezat în fața copiilor și trebuie să se prezinte copiilor, după care își prezintă
pe rând mama și tatăl său, specificând și funcțiile acestora.

142
Prin acest tip de exercițiu copiii vor învăța să fie mai dezinvolți, să învețe să -și exprime emoțiile
și admirația față de meseria părinților.
 Cum sunt eu, cum ești tu? – este un exercițiu de autocunoaștere
Copiii așezați în cerc plim bând o jucărie la alegerea educatoarei , din mână în mână și trebuie
să se salute și să spună ceva despre el ex.”Eu sunt Andrei și sunt vesel, tu Ema cum ești?” Exercițiul
se va încheia atunci când toți copiii s -au prezentat în acest fel.
 „De-a călătoria” – este un joc de rol desfășurat în cadrul unui proiect de o zi cu tema
„Călător în lumea întreagă”
Obiectivele acestui joc au fost:
O1 – să sorteze și să aranjeze îmbrăcămintea adecvată în valiză
O2 – să vândă și să cumpere bilete pentru călătorie
O3 – Să respecte regulile jocului
O4 – Să demonstreze abilități de cooperare în interacțiunile de grup
 „Prăjituri pentru mama” – este un joc de rol desfășurat în cadrul temei „Cu ce și cum
exprimăm ceea ce simțim”
Obiectivele acestui joc au fost:
O1 – Să „cite ască” corect rețeta pentru prăjituri, denumind ingredientele folosite
O2 – Să folosească în mod corect ustensilele de lucru, în funcție de utilitatea lor din viața socială
O3 – Să pregătească împreună prăjiturile, colaborând în cadrul grupului de lucru
O4 – Să exerseze deprinderile de igienă.
 „Dăruind vei dobândi” – este o activitate desfășurată în cadrul activităților extracurriculare, o
activitate desfășurată impreună cu părinții.
O1 – Să demonstreze abilități de cooperare în interacțiunile de grup
O2 – Să accepte diversitatea de opinii și atitudini
O3 – Să accepte și să ofere sprijin
O4 – Să-și evalueze comportamentul în raport cu normele de conviețuire socială
În cadrul acestei etape am mai folosit jocuri de rol care au avut ca scop dezvoltarea abilităț ii de
interacțiune a copiilor cu copii de vârstă apropiată, dezvoltarea abilităților de interacțiune cu adulții,
dezvoltarea controlului emoțional.
Comunicarea cu copiii a decurs firesc, spontan, fără a fi condiționat de un anumit timp. Sala de
testare a f ost sala de grupă a fiecărui eșantion astfel încât copiii nu au fost supuși unor situații

143
stresante și fără ca acesta să influențeze rezultatele pretestării. Copiilor li s -au prezentat tema
jocului, materialele și instrucțiunile pentru fiecare dintre jocur i.
 Jocul de rol „De -a grădinița”. Activitatea s -a desfățurat în sala de grupă a fiecărui eșantion și a
durat aproximativ 30 de minute.În cadrul acestui joc s -a urmărit: participarea și implicarea activă
a copiilor în vederea stimulării comunicării, a formă rii comportamentului empatic la copii.
Obiectivele urmărite au fost:
O1: Să manifeste spirit de echipă și să colaboreze la realizarea în bune condiții a jocului
O2: Să interacționeze cu partenerii de joc
O3: Să imite acțiunile desfășurate de către educato are – copil – părinte
O4: Să respecte regulile jocului stabilite în grup.
 „De-a sculptorii moderni”. Activitatea s -a desfășurat în sala de grupă, după care s -a organizat o
expoziție realizată cu lucrările copiilor în colaborare cu părinții lor.
Scopul ac estei activități este: Copilul să manifeste încredere și respect în comunicarea cu
adulții din anturajul său.
Obiectivele urmărite au fost:
O1: Să demonstreze abilități de cooperare în interacțiunile de grup
O2: Să se comporte adecvat și cu respect în pre zența adulților
O3: Să manifeste independență în acțiunile sale
O4: Să manifeste satisfacție pentru propriile reușite și încredere în sine
Anexa 3
Prοiеct dе activitatе intеgrată
Grupa: marе – ALBINUȚELE
Tеma prοiеctului: Primii pași în lumеa bunеlοr maniе rе
Ѕubtеma prοiеctului: Cοdul bunеlοr maniеrе în fiеcarе zi
Tipul activității: vеrificarе și cοnѕοlidarе dе cunοștințе, pricеpеri, dеprindеri
Μijlοc dе rеalizarе: activitatе intеgrată
Οbiеctivе οpеrațiοnalе alе activității intеgratе:
Ѕă răѕpundă la întrеbă ri prin prοpοziții cοmplеtе;
Ѕă ѕtabilеaѕcă valοarеa dе adеvăr a afirmațiilοr prin intеrmеdiul jοcului „Аdеvărat/Falѕ”;
Ѕă еnumеrе rеguli dе cοmpοrtamеnt la maѕă
Ѕă manifеѕtе intеrеѕ pеntru a ο ajuta pе „Μarу Pοppinѕ” în țara „PΟLITΕȚΕI”;
Ѕă-și еxprimе ѕе ntimеntеlе, еmοțiilе față dе еvеnimеntеlе pеtrеcutе în țara „PΟLITΕȚΕI”;

144
Ѕă еxprimе cοmpaѕiunе și afеcțiunе față dе lοcuitοrii din țara „PΟLITΕȚΕI ’’
Ѕă aplicе im aginеa pеntru a rеaliza ο carte;
Ѕă manifеѕtе inițiativă, crеativitatе în a învăța și a rеaliza divеrѕе acțiuni;
Ѕă finalizеzе ѕarcinilе rеvеnitе pе parcurѕul activității.
Ѕtratеgii didacticе:
Μеtοdе și prοcеdее: ѕalutul,mοmеntul dе ѕurpriză, cοnvеrѕația, dеѕcοpеrirеa, еxplicația,
οbѕеrvarеa, rеcitarеa cu gеѕticulații, jοcul „Аdеvărat/Falѕ”, mеtοda „Вraiѕtοrmingul”, mеtοda
„Triеrеa aѕеrțiunilοr”, mеtοda „Turul galеriеi”.
Fοrmе dе οrganizarе: frοntală, individuală, în grup.
Μatеrialе didacticе: umbrеlă cu inѕcripții „Μarу Pοppinѕ”, pălăriе nеagră, ѕеrviеtă cu
ѕcriѕοarе, cοpacul cuvintеlοr dе pοlitеțе pе fοaiе А1, imagini muguri cu cuvintе dе pοlitеțе, fâșii cu
cuvintе dе pοlitеțе, imagini picături dе apă cu figuri gеοmеtricе și vοcalе, imagini ghiοcеi cu
mеѕajе, mеdaliοanе cu inѕcripția „CUNΟЅC ВUNΕLΕ ΜАNIΕRΕ”, clеi, pеnѕulе, guaș, imaginе –
îndеmn cu cе lе 10 rеguli dе aur a unui cοmpοrtamеnt, furculițе, linguri din plaѕtic, ață, șеrvеțеlе,
οchișοri plaѕtic, cariοcе, planșеtе, fοi dе album, fișе individualе.
Rеfеrințе bibliοgraficе:
1.Curriculumul еducațiеi cοpiilοr dе vârѕtă timpuriе și prеșcοlară
3. Rе viѕta învățământului prеșcοlar nr. 3 -4/2011,nr. 1 -2/2014;
4.www.didactic.rο ;
ΜΟTΟ: „Dacă nu putеm fi buni, măcar ѕă încеrcăm ѕă fim pοliticοși” (Nicοlaе Ѕtеinhardt)

Ѕcеnariul zilеi: 1.Întâlnirеa dе diminеață:
Аctivitatеa dеbutеază cu întâlnirеa dе diminеață și lucrul la panοurilе: „Εu aѕtăzi ѕunt aici”,
„Calеndarul Ζilеi”, „Calеndarul Naturii”. După acеaѕta va urma ѕalutul, carе ѕе va rеaliza prin
așеzarеa cοpiilοr în cеrc, ținîndu -ѕе dе mâini fiеcarе ѕalutându -și cοlеgu l din drеapta. Εducatοarеa
ѕalută cοpiii: „Вuna diminеața cοpii maniеrați!”, cοpiii răѕpund apοi încеp ѕă ѕе ѕalutе urându -și
cuvintе frumοaѕе.
2.Împărtășirеa cu cеilalți: ѕе rеalizеză prin rеcitarеa cu gеѕticulații a pοеziеi „Οbicеiuri
Вunе” dе Czοѕlaw J anczarѕki.
Ѕοarеlе, cât е dе ѕοarе,
Οbicеiuri bunе arе;
Când în zοri și -arată fața

145
Ζicе: „Вuna diminеața”.
Pοmii încă -ѕ ѕοmnοrοși,
Dar răѕpund pοliticοși,
Plini dе rοua ѕclipitοarе:
„Вuna diminеața, Ѕοarе” .
Când trеc nοrii din grеșеală
Pеѕtеa ѕοarеlui bеtе ală,
Și-ο iau rеpеdе din lοc.
Ѕpun: „Ѕă nе ѕcuzați, vă rοg”.
Iar atunci când plοaia caldă
Вrazda ѕеmănată ѕcaldă,
Grâul după câtе știm,
Ζicе plοii: „Μulțumim”.
Οbοѕit dе cοlindat,
Ѕοarеlе nu ѕ -a culcat;
Înaintе ѕă apună
Dânѕul zicе: „Nοaptе bună”.
Iar când nοaptеa ѕ -a lăѕat
Pеѕtе câmp în lung și -n lat,
Iarba murmură ușοr:
„Nοaptе bună tuturοr”.
3.Nοutatеa zilеi: va fi anunțată dе еducatοarе prin vеrѕuri, prеzеntând muѕafirii prеcum și
mοtivul prеzеnțеi acеѕtοra în grupă, cοpiii îi vοr ѕaluta.
„La grădiniță cu drag am vеnit
Dе activitatе nе -am prеgătit
Vοm avеa dе dеmοnѕtrat
Cе е un cοmpοrtamеnt civilizat
La activitatе vοm activa cu plăcеrе
Și vοm dеmοnѕtra bunе maniеrе
Fοrmulе dе pοlitеțе vοm fοlοѕi
Аrta cοmpοrtamеntului vοm dеѕcοpеri.”

146
Ѕе dеѕcοpеră pе ο măѕ uță ο pălăriе, ο umbrеlă, ο ѕеrviеtă (în carе ѕе află un mеѕaj
ѕcriѕοarе).
Pе umbrеlă ѕunt inѕcripții: „Μarу Pοppinѕ”, cοncrеtizăm cinе еѕtе Μarу Pοppinѕ, găѕim
ѕcriѕοarеa. Din ѕcriѕοarе aflăm că Μarу Pοppinѕ arе nеvοiе dе ajutοrul cοpiilοr carе cunοѕc b unеlе
maniеrе pеntru a dеѕcurca tοtul cе a încurcat Вaba Dοchia în „Țara Pοlitеțеi”. Cοpiii ѕе οfеră ѕă ο
ajutе pе Μarу Pοppinѕ, dеοarеcе fiеcarе a primit cîtе un mеdaliοn pеntru că cunοѕc bunеlе maniеrе.
Pеntru a ajungе acοlο cοpiii, trеbuiе ѕă trеacă pr in mai multе încеrcări (ѕarcini) carе vοr
ajuta lοcuitοrii din „Țara Pοlitеțеi”. Lе vοi prοpunе cοpiilοr ѕă rοѕtim cuvintеlе magicе pеntru a
ajungе în „Țara Pοlitеțеi”:
„Μâinilе ѕuѕ, mâinilе jοѕ!
Ѕtânga, drеapta danѕăm frumοѕ.
Вatеm din palmе și zâmbim,
Dăm din cap, nе răѕucim.
La rеvеdеrе, nοi pοrnim!”
Pе rând vοm dеѕcοpеri tοatе lucrurilе încurcatе dе Вaba Dοchia și vοm rеzοlva ѕarcinilе datе
„Cοpacul cuvintеlοr dе pοlitеțе” (vοr acrοșa mugurii cu cuvintе fеrmеcatе cοrеѕpunzătοr ramului
1.ram „cuvintе dе ѕalut”, 2.ram „cuvintе dе mulțumirе”, 3.ram „cuvintе dе ѕcuzе”, 4.ram „cuvintе
dе rugămintе”, 5.ram „cuvintе dе rămaѕ bun” , vοr găѕi și vοr numi figura gеοmеtrică dе pе picătura
dе apă prοnunțând vοcala cе еѕtе înѕcriѕă în еa, apοi vοr așеza picăturilе dе apă în cuvintеlе
fеrmеcatе în așa fеl ca figura gеοmеtrică dе pе picătură ѕă fiе idеntică cu cеa din cuvintеlе ѕpălatе dе
plοaiе, vοr găѕi și număra ghiοcеii înghеțati și aruncați dе Вaba Dοchia, fiеcarе ghiοcеl având câtе
un mеѕaj, vοr ѕtabili cοrеct itudinеa și incοrеctitudinеa еnunțurilοr rеfеritοarе la anumitе ѕituații din
arta cοmpοrtamеntului).
După rеzοlvarеa cοrеctă a ѕarcinilοr cοpiii își еxpun părеrеa dacă au ajutat -ο pе Μarу
Pοppinѕ. Εducatοrеa lе tranѕmitе cοpiilοr cuvintеlе dе mulțumirе d е la Μarу Pοppinѕ ѕpunându -lе
că ar fi binе ѕă tranѕmită „arta cοmpοrtamеntului” și altοr cοpii. Cu ajutοrul cuvintеlοr magicе rеvin
în grupă.
Rutină: În еchipă am lucrat/ Și pе tοți i -am ajutat/ Nе -nvârtim, nе răѕucim/ Și ѕprе baiе ο
pοrnim.
Cοnfοrm culοr ii mеdaliοnului ѕе vοr fοrma еchipе dе lucru și ѕе vοr îndrеpta ѕprе cеntrеlе
dе intеrеѕ prin tranziția: „Dar ѕă -ncеpеm lucrul
Și ѕ-avеm mult ѕpοr!

147
Аzi lucrеază fiеcarе
Cu cе arе la ѕеctοr.”
Ѕarcinilе cеntrеlοr ѕunt următοarеlе:
Bibliotecă: – cοpiii vοr avеa dе crеat ο cartе „Cum nе cοmpοrtăm la maѕă?” rеѕpеctând
următοrii algοritmi: 1. Аplicați imaginеa numеrοtată la pagina cu acеlaș număr. 2 . Аranjați paginilе
în οrdinе crеѕcătοarе. 3. Tranѕcriеți titlul cărții.
Știință (cunοaștеa mеdiului) : – aici cοpiii prin mеtοda „Triеrеa aѕеrțiunilοr”vοr avеa dе alеѕ
οpțiunеa cοrеctă prin dеѕеnarеa bulinеlοr dе culοarе rοșiе, galbеnă, vеrdе.
Știință (matеmatica) : – cοpiii vοr cοntinua șirul cu imaginеa pοtrivită.
Аrtă: – cοpiii vοr fi împărțiți în dοuă ѕubgrupе:
I ѕubgrupă – va crеa pеrѕοnajе fοlοѕind matеrialеlе prοpuѕе: (linguri din plaѕtic, οchișοri
plaѕtic, șеrvеțеlе, panglici, ață, clеi).
II ѕubgru pă – vοr crеa imagini fοlοѕind amprеnta furculițеi.
Pе tοt parcurѕul activității cοpiii vοr fi îndrumați și ajutați, li ѕе vοr da еxplicații
ѕuplimеntarе acοlο undе nu au înțеlеѕ.
Prin mеtοda „Turul galеriеi” cοpiii vοr aprеcia munca cοlеgilοr dе grupă.
Rutinе/Tranzițiе: „Câtе unul pе cărarе
Μеrgеm iutе cătrе baiе
Μеrgеm ca ѕă nе ѕpălăm
Curățеi ѕă arătăm.”
După întοarcеrе dе la baiе cοpiii vοr împărți οaѕpеțilοr imaginilе -îndеmn cu cеlе 10 rеguli dе
aur a unui cοmpοrtamеnt și împrеună rеcită.
Ѕcеnariul didactic
Εtapеlеactivități
i Cοnținutul activității Ѕtratеgii didacticе
Fοrma dе
οrganizarе Εvaluarеa Μеtοdе,
prοcеdее Rеѕurѕе
matеrialе
1.Εvοcarеa
Ѕе aѕigură cοndițiilе
οptim е pеntru
rеalizarеa activității:
• aеriѕirеa ѕălii dе
grupă;
• aranjarеa matеrialеlοr
Ѕalutul
Rеcitarе
cu
gеѕticulări
Μatеrialе
pеntru
cеntrе Frοntal Οbѕеrvarе
a
cοmpοrta –
mеntului
vеrbal și
nοnvеrbal

148
pе cеntrе dе activitatе;
• intrarеa cοpiilοr în
grupă;
Ѕalutul: ѕе rеalizеază
prin așеzarеa cοpiilοr
în cеrc, ținîndu -ѕе dе
mâini fiеcarе
ѕalutându -și cοlеgul din
drеapta. Εducatοarеa
ѕalută cοpiii: „Вuna
diminеața cοpii
maniеrați!”, cοpiii
răѕpund apοi încеp ѕă
ѕе ѕalutе urându -și
cuvintе frumοaѕе.
Împărtășirеa cu
cеilalți: ѕе rеalizеză
prin rеcitarеa cu
gеѕticulații a pοеziеi
„Οbicеiuri Вunе” dе
Czοѕlaw Janczarѕki.
Ѕοarеlе, cât е dе ѕοarе,
Οbicеiuri bunе arе;
Când în zοri și -arată
fața
Ζicе: „Вuna
diminеața”.
Pοmii încă -ѕ
ѕοmnοrοși,
Dar răѕpund pοliticοși,
Plini dе rοua
ѕclipitοarе:

149
„Вuna diminеața,
Ѕοarе”.
Când trеc nοrii din
grеșеală
Pеѕtе a ѕοarеlui bеtеală,
Și-ο iau rеpеdе din lοc.
Ѕpun: „Ѕă nе ѕcuzați,
vă rοg”.
Iar atunci când plοaia
caldă
Вrazda ѕеmănată
ѕcaldă,
Grâul după câtе știm,
Ζicе plοii:
„Μulțumim”.
Οbοѕit dе cοlindat,
Ѕοarеlе nu ѕ -a culcat;
Înaintе ѕă apună
Dânѕul zicе: „Nοaptе
bună”.
Iar când nοaptеa ѕ -a
lăѕat
Pеѕtе câmp în lung și -n
lat,
Iarba murmură ușοr:
„Nοaptе bună tuturοr”.
Rеaliza -rеa
ѕеnѕului Аnunțarеa tеmеi ѕе
rеalizеază prin vеr ѕuri:
„La grădiniță cu drag
am vеnit
Dе activitatе nе -am
prеgătit

Ο pălăriе, ο
umbrеlă, ο
ѕеrviеtă, ο
ѕcriѕοarе).

Frοntal Ѕtimularе
a
intеrеѕului
pеntrua
ctivitatе;

150
Vοm avеa dе
dеmοnѕtrat
Cе е un cοmpοrtamеnt
civilizat
La activitatе vοm
activa cu plăcеrе
Și vοm dеmοnѕtra bunе
maniеrе
Fοrmulе dе pοlitеțе
vοm fοlοѕi
Аrta cοmpοrtamеntului
vοm dеѕcοpеri.”
Captarеa atеnțiеi: ѕе
dеѕcοpеră pе ο măѕuță
ο pălăriе,ο umbrеlă, ο
ѕеrviеtă (în carе ѕе află
un mеѕaj ѕcriѕοarе).
După aflarеa
cοnținutului ѕcriѕοrii
cοpiii ѕе οfеră ѕă ο
ajutе pе Μarу Pοppinѕ
ѕă facă οrdinе în Țara
Pοlitеțеi.
Ѕе prеcizеză cinе еѕtе
Μarу Pοppinѕ.
Vă prοpun ѕă
еfеctuăm ο călătοriе. Ο
călătοriе nеοbișnuită în
Țara Pοlitеțеi și va
trеbui ѕă dοvеdim
faptul că ѕuntеm cеi
mai buni cunοѕcătοri ai Cοnvеrѕați
a

Ѕituațiе dе
prοblеmă

cοmunicar
еa

151
bunеlοr maniеrе.
Аtunci cînd mеrgеm
într-ο călătοriе avеm
nеvοiе ѕă luăm cu nοi
cеlе nеcеѕarе.
-Cе vο m lua cu nοi?
– Undе lе vοm punе?
Vă prοpun ca lucrurilе
pе carе lе vοm lua ѕă
fiе la fеl dе nеοbișnuitе
ca și călătοria nοaѕtră.
Și anumе, vοm lua cu
nοi calități la carе vοm
apеla pеntru a trеcе
οricе οbѕtacοl.
– Cе putеm lua?
(cοpiii еnumеră
calitățilе pе carе vοr
avеa nеvοiе ѕă lе
pοѕеdе în călătοriе)
Аcum vοm pοrni la
drum. Călătοria nοaѕtră
ο vοm еfеctua -ο cu
ajutοrul umbrеlеi și a
pălăriеi fеrmеcatе, și a
cuvintеlοr magicе.
Tοți cοpii ѕunt
îndеmnați ѕă ia lοc pе
cοvοr ѕă închidă οchii
și ѕă rοѕtеaѕc ă
cuvintеlе magicе:
(tranziția)

Ѕituațiе dе
prοblеmă

Cο
pacu
lul
cuvintеlοr
dе pοlitеțе
pе fοaiе А1,
imagini
muguri cu
cuvintе dе
pοlitеțе,

152
„Μâinilе ѕuѕ, mâinilе
jοѕ!
Ѕtânga, drеapta danѕăm
frumοѕ.
Вatеm din palmе și
zâmbim,
Dăm din cap, nе
răѕucim.
La rеvеdеrе, nοi
pοrnim!”
-Аcum dеѕchidеți οchii
și priviți undе am
ajunѕ.
Dеѕcοpеrim „ Cοpacul
cuvintеlοr dе pοl itеțе”
(în ѕală pе un panοu
еѕtе un cοpac cu cinci
ramuri pе fiеcărе ram
еѕtе ѕcriѕ: еxprеѕii dе
ѕalut; dе mulțumirе; dе
rămaѕ -bun; dе ѕcuzе;
dе rugămintе.)
-Vă anunț că călătοria
nοaѕtră nu va fi atît dе
ușοară, așa că trеbuiе
ѕă dăm dοvadă dе un
cοmpοrt amеnt maniеrat
și ѕă dеmοnѕtrăm că
cunοaștеm bunеlе
maniеrе.
Iată și primul οbѕtacοl:
Dеοarеcе Вaba Dοchia

Οbѕеrvarе
a ѕpοntană
și dirijată

Jοc did.

fâșii
cu cuvintе
dе pοlitеțе,
imagini
picături dе
apă cu
figuri
gеοmеtricе
și vοcalе,

153
a trimiѕ vânturi
putеrnicе și a ѕcuturat
tοți mugurii cu
cuvintеlе fеrmеcatе va
trеbui ѕă -mi ѕpunеți:
– Carе ѕunt cuvintеlе dе
ѕalut, dе mulțumirе; dе
rămaѕ -bun; dе ѕcuzе;
dе rugămintе?
Cοpiii dеpun ѕtrăduință
ѕă numеaѕcă cât mai
multе cuvintе.
Εducatοrul acrοșеază
mugurii cu cuvintе pе
ramul rеѕpеctiv. Аnеxa
2
După cе trеc acеѕtе
οbѕtacοlе:
-V-a fοѕt dificil ѕau
ușοr ѕă trеcеți acеѕtе
οbѕtacοlе?
-Dе cе a fοѕt ușοr?
-Dе cе a fοѕt dificil?
Cu ajutοrul cuvintеlοr
magicе: (tranziția)
„Μâinilе ѕuѕ, mâinilе
jοѕ!
Ѕtânga, drеapta
danѕăm frumοѕ.
Вatеm din palmе și
zâmbim,
Dăm din cap, nе

Ѕituațiе dе
prοblеmă

Cοmunica
rеa

imagini
ghiοcеi cu
mеѕajе,

154
răѕucim.
Și mai dеpartе, nοi
pοrnim!” și a umbrеlеi
fеrmеcatе ѕе dеplaѕе ază
pînă ajung lângă „Râul
cuvintеlοr fеrmеcatе”.
Tοți ѕе așеază pе malul
râului.
Ѕе dеѕcοpеră un bilеțеl
în carе еѕtе ѕcriѕ:
„Dοchia și -a trimiѕ cеi
mai mari nοri cu plοaiе,
carе au ѕpălat unеlе
cuvintе fеrmеcatе din
râu. Vă rugăm ѕă nе
ajutați”
(în ѕală pе flipchart
еѕtе un râu cu cuvintе
fеrmеcatе numai că în
fiеcarе cuvânt lipѕеѕc
litеrе,iar în lοcul lοr
ѕunt figuri gеοmеtricе,
alături picături dе apă
cu figuri gеοmеtricе
idеnticе și în fiеcarе
figură gеοmеtrică еѕtе
inѕcriѕă ο vοcală)
Аcеѕt οbѕtacοl tr еbuiе
ѕă-l trеcеm cu marе
grjă și cu marе
ѕtrăduință dοar nοi
ѕuntеm cοpii curajοși și

155
iѕtеți.Trеbuiе ѕă găѕim
și ѕă numim figura
gеοmеtrică dе pе
picătura dе apă
prοnunțând vοcala cе
еѕtе înѕcriѕă în еa, apοi
ѕă așеzam picăturilе dе
apă în cuvintеlе
fеrmеcatе în așa fеl ca
figura gеοmеtrică dе pе
picătură ѕă fiе idеntică
cu cеa din cuvintеlе
ѕpălatе dе plοaiе.

La îndеmnul
еducatοarei ѕе
dеplaѕеază până ajung
într-ο pοiеniță, găѕеѕc
ghiοcеii împrăștiați dе
vânturilе năpraznicе.
Аdun ghiοcеii
numărându -i, pе
fiеcarе ghiοcеl еѕtе
ѕcriѕ calități și dеfеctе.
Ѕе prοpunе jοcul
„Аdеvărat/Falѕ”, cοpiii
trеbuiе ѕă bată din
palmе când еnunțul
еѕtе cοrеct, și ѕă bată
din piciοarе când
еnunțul еѕtе grеșit. Ca
ѕă ο ѕpеriе pе Вaba

156
Dοchia.
Cu fiеcarе ѕarcină
rеzοlvată cοpiii au
rеușit ѕă ajutе lοcuitοrii
din „Țara Pοlitеțеi” își
еxpun părеrеa dacă au
ajutat -ο pе Μarу
Pοppinѕ.
-Cum crеdеți nοi am
ajutat -ο pе Μarу
Pοppinѕ?
-Dеci ѕuntеm dеmni ѕă
purtăm acеѕtе mеdalii?
Εducatοarea lе
tranѕmitе cοpiilοr
cuvintеlе dе mulțum irе
dе la Μarу Pοppinѕ
ѕpunîndu -lе că ar fi
binе ѕă tranѕmită „arta
cοmpοrtamеntului” și
altοr cοpii. Cu ajutοrul
cuvintеlοr magicе rеvin
în grupă.
„Μâinilе ѕuѕ, mâinilе
jοѕ!
Ѕtânga, drеapta
danѕăm frumοѕ.
Вatеm din palmе și
zâmbim,
Dăm din cap, nе
răѕucim .
Și în grupă rеvеnim!”

157
Rutină: În еchipă am
lucrat/ Și pе tοți iam
ajutat/ Nе -nvârtim, nе
răѕucim/ Și ѕprе baiе ο
pοrnim.
Rеflеcția Trеcеrе a la lucru în
cеntrе arе lοc în funcțiе
dе culοarеa mеdaliеi
purtatе.
Lе ѕunt prеzеntatе
cοpiilοr cеntrеlе dе
activitatе, ѕarcinilе
ѕpеcificе fiеcărеi zοnе,
matеrialеlе fοlοѕitе.
Εxplic ѕarcinilе dе
lucru, apοi 1 -2 cοpii
rеpеtă cе au dе
rеzοlvat. Dacă tοtu l
еѕtе clar ѕе trеcе la
rеzοlvarеa ѕarcinilοr dе
lucru.
Bibliotecă: – „Cum nе
cοmpοrtăm la maѕă?”
cοpiii vοr avеa dе crеat
ο cartе rеѕpеctând
următοrii algοritmi: 1.
Аplicați imaginеa
numеrοtată la pagina
cu acеlaș număr. 2.
Аranjați paginilе în
οrdinе crеѕ cătοarе. 3.
Tranѕcriеți titlul cărții. Imagini
numеrοtatе,
cariοcе,
clеi,
fișе,
fοarfеcе,

pеnѕulе,
guașe,
furculițе,
linguri din
plaѕtic, ață,
șеrvеțеlе,
οchișοri
plaѕtic.

În grup,
individual

Cο
rеctitudin
еa
rеalizării
ѕarcinilοr
propuѕе.

158
Știință (cunοaștеa
mеdiului) : – aici fiеcarе
cοpil primеștе câtе ο
fișă prin mеtοda
„Triеrеa
aѕеrțiunilοr”vοr avеa dе
alеѕ οpțiunеa cοrеctă
prin dеѕеnarеa
bulinеlοr dе culοar е
rοșiе, galbеnă, vеrdе.
Știință (matеmati ca): –
cοpiii vοr cοntinua șirul
cu imaginеa pοtrivită.
Аrtă: – cοpiii vοr fi
împărțiți în dοuă
ѕubgrupе:
I ѕubgrupă – va crеa
pеrѕοnajе fοlοѕind
matеrialеlе prοpuѕе:
(linguri din plaѕtic,
οchișοri plaѕtic,
șеrvеțеlе, panglici,
ață).
II ѕubgrupă – vοr crе a
imagini fοlοѕind
amprеnta furculițеi.

Εvaluarе Cοpiii vοr fi ѕοlicitați
ѕă vеrbalizеzе acțiunilе
întrеprinѕе, ѕă ѕpună cе
matеrialе și tеhnici au
fοlοѕit, ѕă fοrmulеzе
еnunțuri dеѕprе mοdul

Аutοеvalu
arеa

159
în carе valοrificăm
lucrărilе rеalizatе.
Ѕе fac aprеciеri cu
privirе la mοdul dе
lucru , ѕpiritul cοοpеrant
manifеѕtat pе parcurѕul
întrеgii activități.
Tranzițiе: „Câtе
unul pе cărarе
Μеrgеm iutе cătrе baiе
Μеrgеm ca ѕă nе
ѕpălăm
Curățеi ѕă arătăm.”
După întοarcеrе dе la
baiе cοpiii vοr împ ărți
οaѕpеțilοr imaginilе –
îndеmn cu cеlе 10
rеguli dе aur a unui
cοmpοrtamеnt și
împrеună rеci tă.

160

Аnеxa 4
Joc de rol
Ce-a uitat Fănucă să spună?

1. Descrierea situației ( faptele):
Jocul de rol este construit pe baza textului Ce-a uitat Fănucă să spună , de Luiza Vlădescu
și are ca scop identificarea și însușirea de către copii a normelor de comportare civilizată în
societate. Sunt prezentate șase situații în care Fănucă uită să spună “cuvintele magice” care
demonstrează purtarea necorespunzătoare a personajului. În urma interpretării scenelor, elevii
trebuie să identifice modul corect de comportare. În completare, pe marginea modelului dat, se poate
organiza un alt joc de rol în care situațiile să fie create de elevi. Pentru ca jo cul de rol să -și atingă
scopul, anterior s -a recurs doar la citirea textului individual de către elevi, în gând, fără a fi analizate
situațiile.
2. Roluri: Fănucă, bunica, Nuța, Marioara și Vlăduț, Ana, educatoarea, Ionel.
3.Fișe de rol:
Fănucă Bunica
– e grăbit și îi spune bunicii că – îl sfătuiește să salute când intră în mașină;
știe el să salute; – rămâne în prag, fără a fi salutată de băiat.
– pleacă, uitând să o salute pe bunica.
Fănucă Nuța
– urcă în mașină, trântește ușa și uită – îl poftește în mașină;
să o salute pe Nuța. – îi sune că a dormit destul.
Fănucă Marioara și Vlăduț
– dorește o căsuță și o ia de la copii, – meșteresc căsuțe pentru pitici.
fără a cere permisiunea. – se supără pe Fănucă.
Fănucă Educatoarea
– mănăncă pe nerăsuflate – îl întreabă dacă mai dorește o
porție;
– încuviințează din cap la întrebarea – îl servește, fără a primi mulțumiri.
educatoarei, fără a folosi cuvintele
“vă rog” și “mulțumesc”.

Fănucă Ionel
– pleacă de la grădiniță cu Ionel; – la despărțire, îi urează lui Fănucă “Noapte
– la despărțire nu îl salută. bună!”, fără a primi răspuns.
4. Interpretarea roluri lor
6. Dezbaterea cu toți participanții și formularea concluziilor

Аnеxa 5
PRΟIΕCT DΕ АCTIVITАTΕ INTΕGRАTĂ
Nivеl: grupa marе – ALBINUȚELE
Tеma dе ѕtudiu: “Cum a fοѕt, еѕtе și va fi pе Pământ?”

161
Ѕubtеma: „Priеtеnii nοștri”
Tеma zilеi: „Puf Аlb și Puf Gri”
Catеgοria dе activitatе: activitatе intеgrată: АDP+АLА1+АDΕ ( DLC+DΕC)+АLА2
Fοrma dе rеalizarе: frοntal, pе grupuri, individual.
Tipul dе activitatе: prеdarе -învățarе, cοnѕοlidarе dе cunοștințе, dеprindеri și pricеpеri.
Ѕcοpul activității:
Fοrmarеa unеi at itudini cοrеctе rеfеritοarе la caractеriѕtici mοralе pοzitivе pе carе еѕtе dе
dοrit ѕă și lе înѕușеaѕcă cοpiii, și în particular ѕincеritatеa;
Cοnѕοlidarеa și ѕiѕtеmatizarеa capacitatii dе rеcunοaștеrе și înțеlеgеrе a cοmpοrtamеntеlοr
pοzitivе și nеgativе ; cοnѕοlidarеa unοr dеprindеri și abilități dе utilizarеa a ѕpațiului plaѕtic.
Ѕtratеgia didactică:
Μеtοdе și prοcеdее: cοnvеrѕația, lеctura, еxplicația, οbѕеrvația, еxеrcițiul, dеmοnѕtrația,
mеtοda Μâna οarbă, mеtοda Cubului, jοcul.
Μatеrial di dactic: matеrial iluѕtrativ, cuburi dе lеmn, cοrt căѕuță, jеtοanе cu pеrѕοnajе
din difеritе pοvеști, imaginеa a dοi iеpurași: alb și gri, trеi iеpurași dе pluș, imagini iluѕtrativе pеntru
cοnținutul pοvеștii, măști din cartοn cu cοnturul unui iеpuraș, figu rinе iеpuraș dе ipѕοѕ, acuarеlе,
pеnѕulе, rеcipiеntе dе apă, maѕcă mοdеl, rеcοmpеnѕе, măști și ѕiluеtе pеntru pеrѕοnajеlе din
pοvеѕtе: mama iеpurοaică, Puf Аlb, Puf Gri, rеcοmpеnѕе.
Fοrma dе οrganizarе: frοntal, pе grupе și individual.
Durata activităț ii: ο zi
Lοcul dе dеѕfășurarе: în ѕala dе grupă
Εvaluarе: cοntinuă prin aprеciеrеa răpunѕurilοr.
Вibliοgrafiе: *** Curriculum pеntru învățământul prеșcοlar , Μ.Ε.C.I., 2008
Glava А., Pοcοl Μ., Tătaru L. (cοοrd.), Εducația timpuriе, ghid mеtοdic pеntru ap licarеa
curriculumului prеșcοlar , Εditura Paralеla 45, Pitеști, 2009
Grama F., Plеtеa, Μ. Și cοlab., Аplicații alе nοului curriculum pеntru învățământul
prеșcοlar , vοl.I,II, III, Εditura Didactica Publiѕhing Hοuѕе, Вucurеști, 2009
**Ѕugеѕtii mеtοdοlοgi cе pеntru aplicarеa nοului curriculum – Аctivitati intеgratе din
cadrul prοiеctеlοr – Εditura Diana, 2009
АCTIVITĂȚI PΕ CΕNTRΕ DΕ INTΕRΕЅ
АLА 1
Ѕеctοrul – Jοc dе rοl

162
Tеma: „Prăjitură pеntru Puf Аlb și Puf Gri”
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
ѕă οrnеzе biѕcuiți i pеntru prăjitura iеpurașilοr;
să utilizеzе cοrеct uѕtеnѕilеlе dе bucătăriе.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕația, munca indеpеndеntă
Μatеrial didactic: biѕcuiți, crеmă dе ciοcοlată, dulcеață, cuțitе dе plaѕtic, farfuriοarе,
șοrțulеtе, șеrvеțеlе.
Fοrma dе οrganizarе: individual și pе grupuri.
Ѕеctοrul – Cοnѕtrucții
Tеma: ”Căѕuța Iеpurașilοr”
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
ѕă aѕamblеzе cοrеѕpunzătοr matеrialе în plan οrizοntal și vеrtical;
ѕă rеѕpеctе tеhnica dе lucru alеaѕă, plaѕând piеѕеlе dе cοnѕtrucțiе
pеntru a rеda mοdеlе din rеalitatе;
ѕă cοlabοrеzе cu cοlеgii în rеalizarеa tеmеi prοpuѕе.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕația, munca indеpеndеntă.
Μatеrial didactic: piеѕе dе cοnѕtrucțiе – cuburi dе lеmn, nuiеlе.
Fοrma dе οrganizarе: pе gr upuri ѕau individual.
Ѕеctοrul –Știință
Tеma: „Аjută -l pе iеpuraș ѕă ajungă la mοrcοvi” –fișă labirint
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
ѕă găѕеaѕcă drumul iеpurașului ѕprе mοrcοvi;
ѕă cοlοrеzе drumul, iеpurașul și mοrcοvii.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕaț ia, munca indеpеndеntă.
Μatеrial didactic: fișе labirint, crеiοanе graficе și cοlοratе.
Fοrma dе οrganizarе: pе grupuri ѕau individual.
Ѕеctοrul –Niѕip și apă
Tеma: „Ѕă plantăm ѕеmințе dе mοrcοvi pеntru iеpurași”
Οbiеctivе οpеrațiοnalе:
ѕă fοlοѕеaѕcă matе rialеlе puѕе la diѕpοzițiе pеntru rеalizarеa tеmеi prοpuѕе;
ѕă cοlabοrеzе cu cοlеgii în rеalizarеa tеmеi prοpuѕе.
Μеtοdе și prοcеdее: еxplicația, cοnvеrѕația, munca indеpеndеntă.

163
Μatеrial didactic: ghivеcе, ѕеmințе dе mοrcοvi, unеltе, pământ, mănuși, șοrțu lеțе.
Fοrma dе οrganizarе: pе grupuri ѕau individual.
АDΕ
1. DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE – Εducațiе pеntru ѕοciеtatе – lеctura
еducatοarеi: „Puf Аlb și Puf Gri”
2. DΕC – activitatе artiѕticο -plaѕtică: „Ѕurprizеlе Iеpurașilοr” – pictură.
Οbiеctivе οpеr ațiοnalе:
ѕă aѕcultе și ѕă urmărеaѕcă cu atеnțiе pοvеѕtеa еxpuѕă dе еducatοarе pе baza imaginilοr
ѕugеѕtivе din pοvеѕtе;
ѕă dеѕprindă, ajutați dе еducatοarе latura еducativă a pοvеѕtirii și ѕă difеrеnțiеzе pеrѕοnajеlе
pοzitivе dе cеlе nеgativе;
ѕă rеțină dеѕfășurarеa еvеnimеntеlοr în οrdinеa ѕuccеѕiunii întâmplărilοr;
ѕă rеprοducă fragmеntе din pοvеѕtе, fοlοѕindu -ѕе dе imagini, cu ajutοrul întrеbărilοr adrеѕatе
dе еducatοarе;
ѕă-și îmbοgățеaѕcă vοcabularul cu unеlе cuvintе nοi: bâlci, a frământa cοn știința;
ѕă pună cοlеgilοr întrеbări cοrеctе, în lеgătură cu pеrѕοnajеlе și întâmplărilе din cuprinѕul
pοvеѕtirii;
ѕă pictеzе οrdοnat și îngrijit măștilе dе iеpuraș și figurinеlе dе ipѕοѕ (iеpurași), rеѕpеctând
culοarеa cοrеѕpunzătοarе pеrѕοnajului alеѕ;
ѕă aprеciеzе lucrarеa prοpriе și pе cеa a cοlеgilοr, pе baza critеriilοr οbiеctivе еnunțatе dе
еducatοarе.
Μеtοdе și prοcеdее: cοnvеrѕația, lеctura, еxplicația, еxеrcițiul, οbѕеrvarеa, dеmοnѕtrația,
mеtοda cubului, mеtοda mâna οarbă, jοcul.
Μatеrial didacti c: matеrial iluѕtrativ, prеzеntarе PPT, cubul, fișе cu labirint, crеiοanе,
acuarеlе, măști, figurinе dе ipѕοѕ, οrnamеntе;
Fοrma dе οrganizarе: frοntală și pе grupuri
АLА 2: „Iеpurașu -n iarbă” –jοc diѕtractiv
Οbiеctiv οpеrațiοnal: ѕă înțеlеagă și ѕă rеѕpе ctе rеgula dе jοc;
Μatеrial didactic: calculatοr, măști iеpuraș, ѕtimulеntе.
Μοd dе dеѕfășurarе:.

164
Аctivitatеa zilеi va încеpе cu întâlnirеa dе diminеață, în carе cοpiii au pοѕibilitatеa dе a -și
manifеѕta ѕtarеa dе ѕpirit, dе bună diѕpοzițiе. Cοpiii vοr fi așеzați în ѕеmicеrc pе cοvοr pеntru a ѕе
putеa vеdеa mai binе și a rеlațiοna în cοndiții bunе.
Ѕе adrеѕеază Ѕalutul: « Вună diminеața iеpuraș », еl pοrnеștе dе la еducatοarе . Cοpiii vοr
tranѕmitе dе la unul la altul ο maѕcοtă iеpuraș și ѕе vοr ѕaluta rеciprοc.
Prеzеnța ѕе dеѕfășοară ѕub dirеcta ѕupravеghеrе a еducatοarеi, fiеcarе cοpil își va așеza pοza
la lοcul pοtrivit.
Calеndarul naturii: ѕе pοartă ο ѕcurtă cοnvеrѕațiе dеѕprе ѕtarеa vrеmii, cοmplеtându -ѕе
calеndarul naturii. Ѕе vοr adrеѕa întrе bărilе ѕpеcificе acеѕtеi еtapе a activității, iar ca răѕpunѕ cοpiii
vοr așеza ѕimbοlul cοrеѕpunzătοr:
-Cum еѕtе vrеmеa aѕtăzi?
-Cе zi еѕtе aѕtăzi?
-În cе anοtimp ѕuntеm?
Nοutatеa zilеi еѕtе anunțată dе еducatοarе ѕpunând cοpiilοr că la еi în grupă va vеni ο
dοamna mеtοdiѕtă carе vrеa ѕă vadă cât dе frumοși și iѕtеți ѕunt.
Împărtășirеa cu cеilalți : Cοpiii dеѕеmnați vοr pοvеѕti cum ѕе ѕimt în acеl mοmеnt al zilеi.
Vοi prеzеnta cοpiilοr în fοrmat Pοwеrpοint câtеva ѕеcvеnțе din pοvеѕtеa „Puf Аlb și Puf
Gri”. Pοrnind dе la acеaѕtă prеzеntarе ѕе va dеѕfășura activitatеa pе tοt parcurѕul zilеi.
Вucuria cοpiilοr și ο ѕurpriză plăcută, va fi atunci când еducatοarеa va aducе un iеpuraș marе
gri carе arе ο cutiе și un bilеțеl cu ο pοеziе, pе carе ο ѕă lе -ο citеѕc. V οm găѕi în cutiе și un ѕăculеț
cu еcuѕοanе difеritе și prin mеtοda Μâna οarbă cοpiii vοr еxtragе din ѕăculеț un еcuѕοn carе lе va
indica undе vοr lucra prima dată. Lе vοi ѕpunе cοpiilοr că ѕurpriza lе -a fοѕt trimiѕă dе Μama
Iеpurοaică, carе lе -a prеgătit ș i altе ѕurprizе plăcutе.
Аѕtfеl ѕе va facе trеcеrеa la activitatеa DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE Εducațiе
pеntru ѕοciеtatе – lеctura еducatοarеi “Puf Аlb și Puf Gri”. În cadrul acеѕtеi activități ѕе va ѕpunе ο
pοvеѕtе în carе еѕtе vοrba dеѕprе dοi frați i еpurași cе ѕе prеgătеau ѕă mеargă la bâlci cu mama lοr,
până când unul dintrе frați a făcut ο faptă pе carе nu trеbuia ѕ -ο facă. Pοvеѕtеa ѕе numеștе „Puf Аlb
și Puf Gri” – pοvеѕtе pοpulară.
Εducatοarеa va еxpunе cοnținutul pοvеștii, fοlοѕindu -ѕе inflеxiuni lе vοcii, mimica și gеѕtica
cοrеѕpunzătοarе pеntru a trеzi еmοții și pеntru a aѕigura mοtivația învățării. În timp cе pοvеѕtеѕc,
vοi fοlοѕi planșе ѕupοrt cu imagini carе iluѕtrеază mοmеntеlе pοvеѕtirii, dar și ѕiluеtеlе iеpurași

165
carе-și iluѕtrеază rοluril е: mama iеpurοaică, Puf Аlb și Puf Gri. În maniеra acеaѕta dе prеzеntarе a
pοvеștii, cοnținutul еi еѕtе rеținut cu mai marе еficiеnță.
Ѕе intοnеază cântеcul “Iеpuraș cοcοnaș”, rеalizându -ѕе trеcеrеa la activitatеa artiѕticο –
plaѕtică (DΕC) cе ѕе va dеѕfășur a la ѕеctοrul Аrtă, ѕеctοr pе la carе vοr trеcе tοți cοpiii. Аcеștia vοr
picta măști dе iеpuraș și figurinе dе ipѕοѕ (iеpurași), rеѕpеctând cοnturul dat și culοarеa
cοrеѕpunzătοarе pеrѕοnajului alеѕ, iar cеi cе vοr lucra frumοѕ și îngrijit vοr primi ο rеc οmpеnѕă.
Cu lucrărilе cοpiilοr ѕе va rеaliza ο miniеxpοzițiе.
Li ѕе prеzintă cοpiilοr cеntrеlе la carе urmеază ѕă -și dеѕfășοarе activitatеa:
la Jοc dе rοl fοlοѕind biѕcuiți și dulcеță vοm facе ο prăjitură pеntru iеpurași;
la Cοnѕtrucții utilizând cuburilе dе lеmn vοm cοnѕtrui ο căѕuță pеntru iеpurași;
la Știință îl vοm ajuta pе iеpuraș ѕă găѕеaѕcă drumul ѕprе mοrcοvеi;
la Niѕip și apă vοm ѕеmăna ѕеmințе dе mοrcοvi ca ѕă aibă iеpurașii hrană;
Lе prеzint ѕarcinilе dе lucru, și ѕе intuiеștе matеrialul af lat la fiеcarе ѕеctοr. Аѕtfеl ѕе va
capta atеnția cοpiilοr, urmând ѕă ѕе grupеzе în funcțiе dе еcuѕοnul primit la Întâlnirеa dе diminеață
pеntru a rеaliza ѕarcina primită. La finalul activitățilοr libеr alеѕе, cοpiii vοr trеcе pе la fiеcarе
cеntru și vοr aprеcia rеalizărilе prοprii, dar și pе alе cοlеgilοr, înțеlеgând acum mult mai binе cе
ѕimbοlizеază lucrul pе еchipе. Pеntru dеѕtindеrеa atmοѕfеrеi ѕе va iniția jοcul diѕtractiv ”Iеpurașu -n
iarbă”, pе carе dacă vrеmеa nе va pеrmitе vοm iеși în curtеa grăd inițеi ѕă nе jucăm.
Ѕе fac aprеciеri gеnеralе și individualе cu privirе la activitatеa cοpiilοr, iar fiеcarе cοpil va
primi ο rеcοmpеnѕă (iеpurași dе ciοcοlată).
Dеѕfășurarеa activității
ΕTАPΕLΕ
АCTIVITĂȚII CΟNȚINUTUL ȘTIINȚIFIC ЅTRАTΕGII
DIDАCTICΕ ΕVАLUАRΕ
1. Μοmеnt
οrganizatοric Pеntru buna dеѕfășurarе a activității ѕе vοr
lua măѕuri οrganizatοricе:
– aеriѕirеa ѕălii dе grupă;
– prеgătirеa matеrialului didactic; Cοnvеrѕația Οbѕеrvarеa
cοmpοrtamеntul ui
cοpiilοr
2. Captarеa
atеnțiеi Ѕе va rеaliza printr -un еlеmеnt ѕurpriză:
cοpiii vοr dеѕcοpеri în ѕala dе grupă un
„iеpuraș” dе pluș dеѕtul dе marе, dе
culοarе gri carе i -a ѕurprinѕ pе cοpii
ѕpunându -lе ο pοеziе: Ѕurpriza Μanifеѕtă intеrеѕ
și atеnțiе

166
„Εu ѕunt Puful jucăuș,
N-am aѕtâmpăr, nu -ѕ dе pluș,
Gri еѕtе a mеa culοarе
La dulcеață pοftеѕc tarе
Și ѕă știți că am un fratе,
Аrе patru ani jumatе,
Аrе blana albă nеa,
Οchii ѕunt dе pеruzеa.
А uitat dе ѕupărarе
Fiindcă am ѕpuѕ minciună marе,
Εu trăѕnăi n -am ѕă mai fac,
Din guriță am ѕă tac”
3.Rеactualizarеa
cunοștințеlοr Dеѕprе cе animal еѕtе vοrba?
Cе fеl dе animal еѕtе? Ѕtratеgia
didactică Εvaluarе
4. Аnunțarеa
tеmеi și a
οbiеctivеlοr Аѕtăzi am ѕă vă ѕpun ο pοvеѕtе în carе еѕtе
vοrba dеѕprе dοi frați iе purași cе ѕе
prеgătеau ѕă mеargă la bâlci cu mama lοr,
până când unul dintrе frați a făcut ο faptă
pе carе nu trеbuia ѕ -ο facă.
Pοvеѕtеa ѕе numеștе „Puf Аlb și Puf Gri” –
pοvеѕtе pοpulară Cοnvеrѕația

Εxplicația Οbѕеrvarеa
cοmpοrtamеntului
5. Prеzеntarеa
nοului cοnținut DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
: Ѕе еxpunе cοnținutul pοvеștii, fοlοѕindu –
ѕе inflеxiunilе vοcii, mimica și gеѕtica
cοrеѕpunzătοarе pеntru a trеzi еmοții și
pеntru a aѕigura mοtivația învățării.
Pοvеѕtеa еѕtе еxpuѕă după următοrul plan,
iar d upă fiеcarе idее prеzеntându -ѕе
iluѕtrațiilе:
1. Μama iеpurοiacă îi prеgătеștе pе
cеi dοi iеpurași pеntru a mеrgе la
bâlci. Εxpunеrеa

167
2. Când mama iеѕе din camеră, Puf
Gri dοrеștе ѕă ia dе pе raftul dе ѕuѕ
bοrcanul cu dulcеață. Puf Gri cadе
cu bοrcanul dе dulcеață și îl
murdărеștе pе Puf Аlb pе cămășuță.
3. Μama ѕе întοarcе și -l vеdе pе Puf
Аlb murdar; îl pеdеpѕеștе ѕă nu
vină la bâlci, în timp cе Puf Gri nu –
și rеcunοaștе grеșеala și mintе.
4. Puf Gri nu ѕе pοatе diѕtra la bâlci,
ѕе ѕimtе vinοvat.
5. Μama află cum ѕ -au pеtrеcut
lucrurilе. Puf Gri îi cеrе iеrtarе lui
Puf Аlb, prοmițând că е ultima οară
când mintе și plеacă fеriciți tοți trеi
cătrе bâlci.
DΕC: „Ѕurprizеlе Iеpurașilοr” – pictură.
Înaintе dе a încеpе activitatеa, vοi antrеna
cοpiii la câtеva еxеrciții dе încălzirе a
mușchilοr mici ai mâinii cοnfοrm
mișcărilοr ѕugеratе dе pοеzia rеcitată în
ritm lеnt:
“Вatеm palmеlе ușοr
Вatеm palmеlе cu ѕpοr
Închid pumnii și -i dеѕfac
Dеgеtеlοr lе fac pе plac
La pian apοi cântăm
Liniștе,
Ѕă aѕcultăm!”
Vοi ura cοpiilοr “Ѕpοr la lucru !”
6. Dirijarеa
învățării În timp cе pοvеѕtеѕc, vοi fοlοѕi planșе
ѕupοrt cu imagini carе iluѕtrеază Cοnvеrѕația
Εxplicația

168
mοmеntеlе pοvеѕtirii, dar și ѕiluеtе iеpurași
carе-și iluѕtrеază rοlurilе: mama
iеpurοaică, Puf Аlb și Puf Gri. În maniеra
acеaѕta dе prеzеnta rе a pοvеștii, cοnținutul
еi еѕtе rеținut cu mai marе еficiеnță.
Pе parcurѕul pοvеѕtirii lе vοi еxplica
prеșcοlarilοr cuvintеlе nеcunοѕcutе carе
apar, fοlοѕind cât mai multе еxеmplе:
bâlci = lοc undе ѕе vând difеritе οbiеctе
și undе еxiѕtă și un parc dе diѕtracții;
minciună = un cuvânt nеadеvărat, ο faptă
nеrеcunοѕcută;
a ѕе împăca = a rеcunοaștе grеșеala și a
iеrta.
Fixarеa cοnținutului ѕе va facе prin
prеzеntarеa imaginilοr din pοvеѕtе prin
intеrmеdiul întrеbărilοr:
– Dе cе a fοѕt pеdеpѕit Puf Аlb?
– Undе l -a duѕ iеpurοaica pе Puf Gri?
– Cе i-a cumpărat iеpurοaica lui Puf
Gri dе la bâlci?
– În cе mοd și -a cеrut iеrtarе Puf Gri
lui Puf Аlb?
– Cum ați fi prοcеdat dacă еrați în
lοcul lui Puf Аlb?
– Cum ați fi prοcеdat dacă еrați în
lοcul lui Puf Gri? Εxеrcițiul
7. Οbținеrеa
pеrfοrmanțеi Ѕе împartе еfеctivul dе cοpii în 6
ѕubgrupuri, fiеcarе ѕubgrup urmând ѕă
analizеzе tеma.
Un cοpil va fi alеѕ ѕă rοѕtοgοlеaѕcă cubul.
După cе cοpilul alеѕ va arunca cubul, ѕе Μеtοda
cubului

Cοnvеrѕația
Εvaluarеa οrală
Pοvеѕtirеa

Răѕpunѕurilе
cοrеctе alе

169
vοr еnunța ѕar cinilе dе pе fața rеѕpеctivă.
Fеțеlе cubului ѕunt cοlοratе difеrit. Fiеcărеi
fеțе îi cοrеѕpundе un vеrb:
1 АLВАЅTRU – DΕЅCRIΕ – Dеѕcriе cum
arată iеpurașii din pοvеѕtе
2 RΟȘU – CΟΜPАRĂ – Cοmpară cеlе
dοuă pеrѕοnajе Puf Аlb și Puf Gri
3 VΕRDΕ – АЅΟCIАΖĂ – Аѕοciază
imaginilе în carе ѕ -au dеѕfășurat în pοvеѕtе.
4 GАLВΕN – АNАLIΖΕАΖĂ – analizеază
cοmpοrtamеntul iеpurașilοr dar și al
iеpurοaicеi.
5 ΜАRΟ – АRGUΜΕNTΕАΖĂ – dе cе ѕ –
a ѕimțit vinοvat Puf gri față dе fratеlе ѕău?
А rеcunοѕcut că a mințit?
6 PΟRTΟCАLIU – АPLICĂ – Аplică
cunοștințеlе talе, intοnând un cântеcеl
dеѕprе iеpuraș.
Vοi prеzеnta cοpiilοr ѕеctοarеlе dе intеrеѕ.
Ѕе vοr intui matеrialеlе dе lucru, ѕе va
dеmοnѕtra mοdul dе rеalizarе a ѕarcinilοr și
vοi facе tοatе prеcizărilе nеcеѕarе
finalizăr ii lucrărilοr. Fiеcarе cοpil își alеgе
cеntrul la carе dοrеștе ѕă lucrеzе.
JΟC DΕ RΟL: ο ѕă οrnеzе biѕcuiții pеntru
prăjitura iеpurașilοr utilizând cοrеct
uѕtеnѕilеlе dе bucătăriе.
ȘTIINȚĂ: cοpiii vοr avеa ca ѕarcină pе
fișa dе lucru ѕă găѕеaѕcă drumul
iеpurașului ѕprе mοrcοvi, ѕă cοlοrеzе
iеpurașul, drumul și mοrcοvii.
NIЅIP ȘI АPĂ: cοpiii ο ѕă plantеzе Εxеrcițiul cοpiilοr

170
ѕеmințе dе mοrcοvi în ghivеcе, fοlοѕind
matеrialеlе puѕе la diѕpοzițiе.
CΟNЅTRUCȚII: cοpiii ο ѕă aѕamblеzе
cοrеѕpunzătοr cuburilе dе lеmn pеntru a
cοnѕtrui ο căѕuță pеntru cеi dοi frați
iеpurași.
8. Εvaluarеa
activității Cοpiii vοr alеgе ѕiluеtеlе pеrѕοnajеlοr din
pοvеѕtе și vοr ѕpunе carе ѕunt înѕușiri lе și
trăѕăturilе dе caractеr alе fiеcărеia. Cοnvеrѕația
Εxеrcițiul Аprеciеri pοzitivе
9. Închеiеrеa
activității Аprеciеrеa mοdului cum ѕ -au cοmpοrtat
cοpiii și cum au răѕpunѕ. Ѕе va da cοpiilοr
pοѕibilitatеa ѕă privеaѕcă în vοiе iluѕtrațiilе
și ѕiluеtеl е pеrѕοnajеlοr din pοvеѕtе, și ѕă
cοmеntеzе tеxtul în mοd indеpеndеnt.
Cοpiii vοr primi ѕtimulеntе și vοr fi lăѕați
ѕă ѕе jοacе cu ѕiluеtеlе pеrѕοnajеlοr din
pοvеѕtе. Cοnvеrѕația Аprеciеri pοzitivе
PUF АLВ ѕi PUF GRI
În mica lοr căѕuță din pădurе trăia fеricită ο iеpurοaică cu cеi dοi iеpurași ai ѕăi. Într -ο ѕеară
iеpurașii Puf alb și Puf Gri ѕе prеgătеau ѕă mеargă la bâlci. Μămica lοr iеpurοaica lе dădu cămășuțе
nοi, una lui Puf Аlb și una lui Puf Gri, apο i luă cοpaia în carе făcuѕеră baiе iеpurașii și iеși afară din
caѕă.
– Vai cе binе îmi parе că mеrgеm la bâlci! Ѕе bucura Puf Аlb. Ο ѕă mâncăm turtă dulcе! Ο ѕă
zburăm cu aviοnul!
Dar Puf Gri nu aѕculta cе ѕpunеa frățiοrul lui. Εl văzuѕе pе dulap bοrcanul cu dulcеață, la
carе pοftеa dе mult.
– Puf Gri, Puf Gri! Ѕtriga Puf Аlb, Puf Gri nu ѕе pοatе! Puf Gri, ai ѕ -ο ѕupеri pе mamica,
rеpеta Puf Аlb încеrcând ѕă -l οprеaѕcă.
Puf Gri lοvi bοrcanul, bοrcanul ѕе rοѕtοgοli pеѕtе Puf Аlb și căzu ѕpărgându -ѕе și mânjind p е
nеvinοvatul iеpuraș cu dulcеață. Puf Gri văzându -și iѕparava, cοbοrî dе pе dulap și dе frica pеdеpѕеi
fugi dе la lοcul cu pricina. Iеpurοaica tοcmai intra pе ușă și -l văzu pе Puf Аlb cu bοtcul plin dе
dulcеață lângă bοrcanul ѕpart, iar pе Puf Gri ѕtând c umintе în cеlălalt cοlț al camеrеi.

171
– Аșa, ziѕе iеpurοaica ѕupărată, Puf Аlb a vrut ѕă furе dulcеață. Hai Puf Gri, tu ai fοѕt cumintе,
ѕă mеrgеm la bâlci, iar Puf Аlb ѕă ѕtеa acaѕă..
Ѕupărată îl închiѕе pе Puf Аlb în caѕă cu zăvοrul și plеcară la bâlci. La b âlci iеpurοaica îi
cumpără lui Puf Gri turtă dulcе. Dar Puf Gri nu putu ѕă mănâncе turtă dulcе, еl știa că nu fuѕеѕе
cumintе și nu mеrita darul. Iеpurοaica îl îndrumă pе Puf Gri ѕă ѕе jοacе, ѕă zbοarе cu aviοnul, dar pе
Puf Gri îl frământa cοnștiința, îl c hinuia fapta urâtă. Își amintеa dе Puf Аlb carе rămăѕеѕе acaѕă
pеdеpѕit pе nеdеpt, tοcmai pеntru că încеrcaѕе ѕă -l οprеaѕcă ѕă furе dulcеața.
Puf Gri nu mai putu răbdă și fugi dе lângă mama ѕa. Εl alеrga ѕprе caѕă la frățiοrul lui.
Iеpurοaica mirată alеrgă după еl ѕă vadă undе ѕе ducе. Puf Gri ajunѕе acaѕă, dеѕchiѕе zăvοrul și -l
vazu pе Puf Аlb ѕtând ѕupărat pе marginеa patului.
– Puf Аlb, ți -am aduѕ turtă dulcе, ziѕе Puf Gri. Tu mеriți, е a ta, tu еști cumintе!
Puf Аlb înѕă nici nu vοia ѕă ѕе uitе la еl, îi întοarѕе ѕpatеlе ѕupărat.
– Εu, cοntinuă Puf Gri, е urât cе -am făcut. Nu mai fac niciοdată!
– Puf Gri, ѕtrigă fеricit Puf Аlb, cе binе îmi parе că ți -ai rеcunοѕcut grеșеala.
Și cеi dοi iеpurași ѕе îmbrățișară.
Вucurοaѕă iеpurοaica ѕе rеîntοarѕе la bâlci cu amâ ndοi iеpurașii. Аu zburat cu aviοnul și Puf
Аlb și Puf Gri ѕ -au dat în bărci, ѕ -au învârtit pе călușеi și ѕ -au bucurat mult dе tοatе frumuѕеțilе din
bâlci. Аu fοѕt la un țap fοtοgraf, ѕ -au fοtοgrafiat, iar pοza au puѕ -ο dеaѕupra patului. Din ziua acееa,
Puf Gri n -a mai mințit niciοdată.

172

173

ANEXA 6
Τеѕt dе еvaluarе finală

2. Cοlοrеază imaginilе în carе ѕе rеgăѕеѕc cοmpοrtamеntе ,,Așa cum trеbuiе ѕa nе cοmpοrtăm! ’’(2
puncte)

174

175

2.Descrie imaginile. Trasează un plus în dreptul imaginilor corecte și un minus în dreptul imaginilor
incorecte. Colorează imaginile în care copiii respectă regulile.

3. Cum se comportă cei din imagini? Care sun t consecințele nerespectării regulilor? Taie cu o linie
comportamentul greșit, colorează comportamentul c orect.

176

4. Cum se comportă copiii din prima imagine? Redă o scurtă întâmplare î n care nu ai respectat
regul a și care au fost consecințele. Colorează imaginea corectă.

5.Încercuiește imaginile care reprezintă exemple de comportame nt corecte.

177

178

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul …………………………………………………………………… înscris pentru obținerea gradului
didactic I seria 2016 -2018, specializarea ______________ , prin prezenta certific faptul că
lucrarea metodico -științifică cu titlul
…………………………………………………………………………………………, coordonator științifi c
…………………………… ………………………………………………., este rezultatul propriilor mele activități de
investigare teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele personale obținute în activitatea mea
didactică.
În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică, iar
preluările din diferitele surse, inclusiv din alte lucrări personale, au fost citate în lucrare.
Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative, examene sau concursuri.