Csnofain@gmail.com 509 Licentafinalasillocsanad Text

UNIVERSITATEA BABE ܇- BOLYAI FACULTATEA DE ܇TIIN܉E ECONOMICE ܇I GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ – NAPOCA LUCRARE DE LICEN܉Ă Índrumător ܈tiin܊ific: Prof . Univ. d r. Anu܊a Buiga Student: Sil ó Csanád 2017 2 UNIVERSITATEA BABE܇ – BOLYAI FACULTATEA DE ܇TIIN܉E ECONOMICE AFACERILOR PROGRAM DE STUDII: STATISTICĂ ܇ ECONOMICĂ ASEMĂNĂRILE ܇I DIFEREN ܉ELE ÎN SECTORUL IT DI NTRE CLUJ – NAPOCA ܇I MIERCUREA CIUC Índrumător ܈tiin܊ific: Prof . Univ. d r. Anu܊a Buiga Student: Sil ó Csanád 2017 3 CUPRINS CAP I. Istoria IT – ului CAP I.I Istoria s oftwareului . . . 7 CAP I.I.I Istor ia Softwareului . . . . 7 CAP I.I.I Dimensiunea industriei . . . 8 CAP I.I Istoria Internetului . . . . 9 CAP I.I.I Termenul internet . . . . 9 CAP I.I.I Istoria Internetului . . . . 9 CAP I.I.I Istoria Internetului în România . . . 1 CAP I.Rolul Scutiri Impozitelor . . . . 13 CAP IV. Ca tegori de firme în IT. . . . . 14 CAP V. Istoria IT – ului în România . . . . 16 CAP V.I Perioada 190 – 196 . . . . 16 CAP V.I Perioada 197 – 20 . . . . 17 CAP V.I Perioada 20 – 204 . . . . 19 CAP V.IV Perioada 205 – 208 . . . . 20 CAP V.V Perioada 208 – 2017 . . . . 21 CAP VI. Clusterele IT în Cluj – Napoca ܈i în Miercurea Ciuc . . . 2 CAP VI.I Clusterul de IT Cluj Napoca . . . 2 CAP VI.I Clusterul de IT Mie rcurea Ciuc . . . 23 CAP VI.I.I Prezentarea clusterul de IT Miercurea Ciuc . . 23 CAP VI.II.II Competen܊ele clusterul de IT în iuc . . 25 CAP VI.II.III Realizările clusterul de IT în . . 25 CAP VI.III Íntâlnirea clusterelor din Cluj ܈ . . . 26 CAP VI. Studiu de caz . . . . 27 CAP VII Prelucrări statistice . . . . 27 CAP VI. I Cara cterizarea eİantionului. . . . 28 CAP VI . I Statistici descriptive . . . 29 CAP VI . I Prezentarea teoretică a ACP – ului . . . 3 CAP VI . IV Testarea validităĠii dimensiunilor cult . . 3 CAP VI . V Analiza factorială a factorilor motiva܊ œ Miercurea Ciuc . 34 CAP VI . VI Analiza factorială a factorilor motiva܊ œ Cluj Napoca . . 39 CAP VI . VII Analiza varia܊iei (ANOVA) . . . 43 Concluzi . . . . . 53 Referin܊e Bibliografice . . . . 54 Anexe . . . . . 5 4 Lista Tabelelor Table 1 – Statistici descriptive . . . . 28 Table 2 – Aprecierea globală a analizei la Miercu . . 34 Table 3 – Varianta totală explicată – Miercurea Ciuc . . . 35 Table 4 – Matricea componentelor rotite – Miercurea Ciuc . . 36 Table 5 – Matricea scorurilor – Miercurea Ciuc . . . 37 Table 6 – Aprecierea globală a analizei la Cluj – Napoca . . 39 Table 7 – V arianta totală explicată œ Cluj – Napoca . . . 40 Table 8 – Matricea componentelor rotite Cluj – Napoca . . 40 Table 9 – Matricea scorurilor – C luj – Napoca . . . 41 Table 10 – Diferen܊ele dintre Cluj – Napoca ܈i Miercurea Ciuc œ Anova 1 . 4 Table 1 œ Media – 1 . . . . 45 Table 12 œ Media – 2 . . . . 45 Table 13 – Anova 2 . . . . 47 Table 14 – Media – 3 . . . . 47 Table 15 – Anova œ 3 . . . . 4 8 Table 16 – Media – 4 . . . . 48 Table 17 – Anova – 4 . . . . 50 Table 18 – Media – 5 . . . . 50 Table 19 – Anova – 5 . . . . 51 5 Lista Graficelor Figura 1 œ Sexul responden܊ilor . . . 29 Figura 2 œ Grupa de vârsta . . . . 30 Figura 3 œ Timp de lucru în sectorul IT . . . 31 Figura 4 – Timp de lucru la actualul loc de muncă . . . 32 Figura 5 – Graficul Valorile propri œ Miercurea Ciuc . . 34 Figura 6 – Figura factorilor în Miercurea Ciuc în . . 38 Figura 7 – Graficul valorile propri œ Cluj – Napoca . . . 39 Figura 8 – Figura factorilor în Cluj – Napoca în opozi܊ie cu vârsta . . 42 6 INTRODUCERE În zilele noastre IT – ul reprezintă inova܊ie, industrie p de angaja܊i. For܊a de munc ă este bine calificată ܈i accesi România este o Ġară cele vecine, există încrederea investitoril în NATO İi diversita tea mare de competenĠe IT. Scopul lucrării este dezbaterea motiva܊iei, importan܊a ܈i sati ul de muncă î sectorul IT într – un ora܈ mic, Miercurea Ciuc ܈i într – un ora܈ mare, Cluj – Napoca. Am ales ora܈ul Cluj – Napoca, pentru că acest ora܈ este a IT după capitala ܊ării, Bucure܈ti. Cluj – Napoca este situată mai ve st de Bucure܈ti, multicultural, un adevărat centru pentru st pecialiİti de calificare există în toată Europa, inclusiv Ġările vecine. Fa܊ă de Cluj – Napoca, Miercurea Ciuc este un ora܈ mi ܊ării, unde indus deveni o for܊ă economică în jude܊ul Harghit operare, oriunde în lume putem să lucrăm în – ul în Miercurea Ciuc nu este atât de dezvoltată ca în Cluj – Napoca, dar for܊a de muncă este la un nivel ridicat. Au excelente cuno܈tin܊e profesionale, re܊ele puternice d pentru clien܊i occidentali. IT – ul este deja un sector – cheie în Miercurea Ciuc proiect câ܈tigător în valoare de 20.0 de euro pentru dezvoltarea activită܊i i în domeniu. 7 CAP I. Istoria IT – ului CAP I.I Istoria softwareului Industria software include î ntreprinderi pentru dezvoltarea , între܊inerea ܈i pu software care utilizează dife rite modele de afaceri, în princ între܊inere” (local) sau „bazate pe cloud ” (cum ar fi SaS , PaS , IaS , MaS, AaS , Etc.). Industria include, de asemenea, servici software , cum ar fi instruirea, documentarea , cons ultan܊a ܈i recuperarea datelor. CAP I.I.I Istorie Cuvântul „software” a fost inventat ca o gl a apărut până î 1960. Ínainte de această perioadă, computerele câ܊iva furnizori comerciali de calculatoare de atunci, cum a companie fondată pentru a furniza produse ܈ Company în 195. Industria de software sa extins la începutu calculatoare le au fost pentru prima dată vândute î guvernul ܈i clien܊ii de afaceri au creat o au fost scrise in – house de către programatori cu normă ui. Unele au fost distribuite gratuit între utilizatorii unei comercială, iar alte firme precum Computer început să crească. Alte companii de softwa te sau tipice începute la începutul anilor 1960 au inclus tehnicile avansate de calcul datelor aplicate ܈i informatica generală. P ă cuprindă sistemele de oper are , software – urile de sistem ܈i mediile lor. Atunci când Digital Equipment Corporation a rocalculator cu reduse, a adus calculul la îndemâna multor compa n a܈tere unei inova܊ii minunate în ceea ce p noi. Un nou software a fost construit pentr inclusiv IBM, au urmat rapid exemplul DEC, rezultând în IBM AS / 40, pri ntre altele. Industria sa extins foarte mult odată cu cr anilor 1970, care a adus pentru prima dată următori, a creat, de asemenea, o pia܊ă în jocu ri, aplica܊ii ܈i u , primul produs de sistem de operare al Microsoft , a fost sistemul de operare dominant la momentul respectiv. 8 Ín primii ani ai secolului XXI, a apărut un – ul găzduit, numi t software – as – a – service sau SaaS; Aceasta a fos a oară [a fost nevoie de citare ] acest model a fost încercat. Din programe software brevetate , SaaS reduce p utorizată , deoarece poate fi accesată numai prin inter – ului ܈i, prin defini܊ client nu este încărcat pe PC – ul utilizatorului final. CAP I.I.I Dimensiunea industriei Potrivit analistului industriei Gartner , dimensiunea indus triei software globale în 2013 a fost de 407,3 miliarde de dolari, o cre܈tere de patru furnizori de software au fost Microso Fuziuni ܈i achizi܊ii Industri a de software a fost supusă unui grad ri Din 1988 până în 2010, au fost anun܊ate 41, cunoscută de 1,451 miliarde USD. Cel mai mare număr ܈i valoare fost stabilit în 20 în timpul perioadei înalte a buble – ului dot – com, cu 6.757 de tranz 447 miliarde de dolari. Ín 2010, au fost an dolari. Sunt disponibile abordări pentru ac rea ܈i integrarea cu su software Modele de afaceri în industria software Modelele de afaceri ale companilor de software au fost pe larg discutate . Efectele de re܊ea în ecosistemele software , re܊elele de companii ܈i reprezintă un element important în strategia companilor de software. 9 CAP I . I Istoria Internetului CAP I.I.I Termenul internet Termenul internet provine din împreunarea artificială interconected = interco nectat ܈i network = re܊ea. Cuvântul are două sensuri care sunt strâns Substantivul propriu ‚Internet“ (scris cu m calculatoare ܈i alte aparate cu adrese comp nectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare ‚Transmission Con împreună ‚stiva TCP/IP“. Precursorul Intern Proiecte de Cercetare Ínaintate de Apărare – a Mi nisterului Apărării, De sau DoD din SUA (Defence Ad vanced Research Projects Agency ) a creat prima r computere interconectate sub numele ARPAnet. Super – re܊eaua Internet din zilele noastre, car ntesc, a rezultat din extinderea permanentă a aceste singur Internet, care însă este uria܈; el o servici precum e – mail, www, FTP, Găzduire web (web ho ng) ܈i multe altele ele find numai contra cost. Termenul ‚Internet“ nu trebuie confundat cu A cesta este doar unul din multe servici oferite pe Internet . Substantivul comun ‚internet“ (scris cu min sculă) desemnează re܊ele interconectează 2 sau mai multe re܊ele auto ărtare unele fa܊ Un exemplu de 2 re܊ele mari, interconectate – un internet pentru care nume este justificată: re܊elele SIPRNet ܈i FidoNet. Re܊elele de confundate cu super – re܊eaua ‚Internet“ de mai sus. CAP I.I.I Istoria Internetului î܈i are începuturile în dec nd blocul ܈i cel capitalist se aflau într – o aprigă competi܊ie pentru suprema܊ia teh . Astăzi internetul a revolu܊ionat comunica܊i – umane la o scară nemaî l nită până î prezent ܈ i a redefinit mediul de afaceri, însă pân tev a deceni de prefaceri si evolu܊ i. Primul pas este făcut în anul 1959 când un profesor d său John Mccarthy, realizează prima re܊ea i computer central. 10 Î n 1969, se na܈te ARPANET (Advanced Reserch twarok), strămo Internetului de azi, sus܊inut ܈i finan܊at d Agency), o agen܊ie a aceluia܈i Departament Ziua Internatională a Internetului este săr m omentul în care, în anul 1969, Charley Kline de la UCLA (California) a încercat pentru prima dată să se conecteze online. Potrivit site – ului Asocia܊iei Na܊ionale a Internet S octombrie 1969, studentul de la UCLA, Char ley Kline, a transmis de la un calculator SD Sigma 7 găzduit în universitate, mesajul fo Sigma 7 de la Stanford Research Institute, La prima încercare, după transmisia primelo două litere, ”l‘ ܈i ”o‘ conexiunea s – a pierdut. ARPANET era o re܊ea cu circuit închis folos încât să reziste în cazul în care un atac n clasice (telefonie, radio, etc.). Un an mai târziu, în 1970 se stabile܈te pro (Internet Protocol), rămas acela܈i până azi computere ce folosesc sisteme de ope rare diferite. În paralel cu ARPANET – ul, folosit de armată americană, muncă de cercetare care a dus la na܈terea A – ului, a܈a au fost de Cyclades (dezvoltat de francezi), Merit Netwark din Michigan, NPL (Na܊ional Phys Laboratory, dezvoltat de englezi în 1966, î Internetului a fost re܊eaua folosită de arm Ín 1979 are loc un alt eveniment important mpartă re܊eaua ARPANET în două, una cu scop milita se va numi DARPA Internet sau pe scurt, Internet (de la Interconected Network, pe române܈te Re܊eaua Interconectată), nume sub stăzi. La început institu܊iile de cercetare ܈i înv tot mai multe entită܊i ܈i persoane fizice s interna܊ională. Pe la sfâr܈itul anilor 80 deja multe ܊ări d uropa, Asia sau Australia erau conectate la internet. Numărul utilizatorilor se dublă d 000 de utilizatori în toată lumea iar în 19 Ín 2008 deja peste 20% din popula܊ia glob ului avea aces la internet. 1 CAP I.I.I I Istoria Internetului în România România a luat startul mai greu datorită re internet, rămânând astfel mult în urmă alto de utilizatori. Astfel in 201, media din UE este de 73% iar in Romania de doar 47%. Ínsă Internetul nu s – ar fi bucurat de atâta popularitate – ar fi îmbunătă܊it oferind noi aplica܊ii ܈i facilitând accesul ilizatori. România a intrat în era Internetului în urm alocat unui computer din cadrul ICI – Institutul pentru Cercetări În 2016 , numărul conexiunilor de acces la inter urnizate la puncte fixe în România a ajuns la 3,26 milioane, în creİte comparativ cu finele anului 2015 , conform datelor AutorităĠii NaĠionale pentr Cele mai importante creİteri, în cel de – a l doilea sem estru al anului 2016 , au vizat conexiunile care utilizează cablu UTP/FTP ( +14% anual) conexiunile care utilizează tehnologiile xD anual), care au ajuns la un milio n. Ín acelaİi timp, conexiunil înregistrat o scădere de 9 procente anual, Din cele 3,26 milioane de conexiuni de acce la sfârİitu l anului 2015 , 2,95 milio ane erau folosite de abonaĠi 9%, în timp ce 0,31 milioane de conexiuni e anuală de 2%. Ín ceea ce priveİte viteza conexiunilor de , în 2015 a crescut numă ul de conexiuni de foarte mare viteză (cel puĠin 5 0 Mbps), acestea ajungând la o pondere de aproape 50% din totalul numărului de conexi De asemenea, potrivit informaĠiilor furniza int ernet la puncte mobile, numărul total de c la puncte mobile a atins valoarea de 4,23 milio ane, în creİtere cu 39%, . Astfel, au fost raportate 3,11 milioane de conexiuni mobile utilizate prin intermediul telefoanelor mobile İi 1,12 milioane de con intermediul modemurilor (cardurilor) USB, utilizate pentru conectarea la internet a laptop – urilor, tabletelor sau a desktop – urilor). Veniturile obĠinute din furnizarea de servicii de la anul 2016 , două miliarde de lei , în creİtere cu 4% faĠă de 2015 , ceea ce reprezintă apro pieĠei telecom. Internetul reprezintă una dintre cele mai m n comunica܊ii din ist Proces care se află într – o evolu܊ie ame܊itoare, cu schimbă – ul interval de doar câ܊iva ani. 12 Ín decursul unei singure genera܊ii Internet umane, de la c ercetare la mediul economic (internet datorită caracterului sau globalizant de un oferă) ܈i până la cel politic. Aproape că nu există palier al activită܊ii ne care să nu fie repreze de aceea Internetul are ܈i o fa܊etă mai înt pornografiei sau terorismului. De asemeni p dependen܊a pe care le poa te provocă folosirea excesiva a Prin urmare Internetul în ܈ine este o unea (afaceri, cercetare, comunicare) cât în int propagarea unor mesaje de ură ܈i violentă sau pentru rec teroriste). Rămâne de văzut ce turnură va luă în viitor istoria Internetului este încă departe de a – ܈i fi scris ultimul capito 13 CAP I.R olul Scutiri Impozitelor Scutirea de la plată impozitului pe salari sunt create programe pentru calculator repr de 10 ani. Ín vederea aplicării scutirii atât angajatorul cât ܈ anumite condi܊ii. Legisla܊ia prin care sunt acestei perioade două mari modificări: una abro gat Ordinul 250/204 – modificare mult disputată de căt implicate) ܈i o altă de curând, pe 30 iulie în vigoare a Ordinului 1348/2015 . Íncă de la prima introducere în legisla܊ie în anul 2004, Ordinul 250 preve una dintre condi܊iile principale pentru aplicarea aces absolvit una dintre specializările cu profi tr – o lista destul de limitat ă: Automatică ܈i informatică industrială; calculatoare; Electronică, Electronică apli Matematică, Matematică informatică; Informa ă aplicată; Cibernetică ܈i informatică econom Contabilitate ܈i informatică de gestiune. M reformelor sistemului de învă܊ământ, Univer – au schimbat denumi rile speciali astfel încât multe dintre ele nu au mai coi Mul܊i companii din domeniu au avut o abordare angaja܊ilor care absolviseră una dintre spe a. Acest fapt a gen rândul celorlal܊i angaja܊i care ocupau pos ܈i cei scuti܊i. Angajatorii au încercat să c drepturi salariale supli mentare pentru a nu pierde for܊ă d – o industrie în continuă expansiune, cum este La dorin܊ă companiilor din industrie, în an Ordin, care a extins ܈i a actualizat lista specializărilor. Acest – a܈teptat a fos primit atât de către angajatori cât ܈i de c discriminării între angaja܊i, legiuitorul n en܊ă angaja܊ilor care nu pu܊eau beneficia de scu Intrarea în vigoare a Ordinului 1348 oferă totalitate a oricăror prevederi referitoare angaja܊ilor ra – le să îndeplinească restul criteriilor. De cetă܊enilor statelor Membre ale Uniunii Eur Confedera܊iei Elve܊iene de beneficia de sc la acest moment. Ín concluzie, noul Ordin poate fi văzut că dezvoltare să fie mai atractivă pentru for܊ economi. 14 CAP IV. Categori de firme în IT. E xistă patru mari categori de firme de soft din România: 1. Companii străine care vând soluĠii softw C are au în general angajaĠi în vânzări, mar compani au î n România İi centre de dezvoltare sau altă activi tate, derulată prin alte firme. 2. Companii străine care care au centre de Adobe) Sunt companile care au în România activităĠi complicate, care œ sunt firmele care determină oameni foarte b companii angajează ingineri de software, ca e interesante. 3. Compani de ou tsourcing de software. Sunt firme uriaİe care dezvoltă soft în Rom companii cu un model hibrid, care au İi pro la comandă. Aceste companii angajeaz ă 90% din ingineri İi progr presiunea cea mai mare pe numărul de oameni nevoie să angajeze mai mulĠi oameni pentru – İi mări businessul. Pres această categorie de companii—. 3. Compani hibrid ( outsourcing + produs) œ combina܊ie între 3 ܈i 4 œ 46% din pia܊ă . 4. Companii care produc ܈i vâ nd software comercial (produse propri) œ 11% din pia܊ă . – Concluzile: œ PiaĠa românească de software a crescut anu ,7%, la 572,3 milioane euro œ PiaĠa de software va urca în medie cu 3,3% – 11% dintre companiile de software (categor sectorului . Veniturile companiilor române܈ti de softwar u crescut cu 13% în 2013, ajungând la 2,42 miliarde euro, iar î studiu realizat de Pierre Audoin Consultant de Software ܈i Servicii. Din tota lul veniturilor, aproximativ 65% au provenit în 2014 din exporturi, în cre܈tere fa܊ă de anul anterio software ܈i servicii ale companiilor române 78.0 anul trecu t, estimările fiind că se va depă܈i 15 Prognoză pentru 2015 indică o cre܈tere de 1 anuală medie estimată pentru următorii trei de softw are ܈i servicii au fost de 1,64 miliarde fost depă܈it în 2013, iar estimarea este că Numărul de angaja܊i era de 58.000 în 2011, iar estimările în 2017 se va ajunge la 103.000, numărul ur „Industria de software ܈i servicii este un are în prezent, data fiind rată de cre܈tere mare decât cea estimat economie. Ín 2014, industria IT&C a înregis 6%, din care 2,5% este generat de software la PAC ne arată că tendin܊e le de cre܈tere, mai ales la expo oportunită܊i trecătoare”, explică Teodor Bl Din totalul veniturilor, aproximativ 65% au anul anterior câ nd ponderea exporturilor în venituri române܈ti era de 60%. „Industria de software ܈i servicii informat solidă care o împiedică să crească în conti e 15 – 20% pe an: numărul pregătire a speciali܈tilor. România se află regional pentru servicii IT ܈i produse soft rapid, iar facilită܊ile fiscale să ajute la crearea de valo industriei de software ܈i servicii informat însă acest nivel nu se va atinge într – un mod haotic, ci doar într – un cadru extrem de orga nizat, de la nivel de sistem educa܊ional, curricul corect ܈i atragere de investi܊ii masive.”, România ܈i Europa Centrală la Pierre Audoin Ve niturile realizate de companiile române܈t derulate pentru administra܊ia publică, 16% pentru clien܊i din zonă financiar – bancară, 9% pentru companii te pentru clien din domeniul utilită܊ilor. La export, veniturile provin de la clien܊i de la clien܊i din domeniul serviciilor, 16% – bancară, 11% din r din asigurări. Stud iul Romanian Software and IT Services Ind Pierre Audoin Consultants (PAC), în perioad – iunie 2015, ܈i se af Prima edi܊ie a studiului a fost publicată î 16 CAP V. Istoria IT – ului în România CAP V.I Perioada 190 – 196 Mediul universitar Ín primii ani după 90 mare parte a activită să se înlocuiască sistemele de calcul român învechite ܈ mare parte primite că dona܊ii de la univers . Liceele, mai ales cele cu profil tehnic sau Re܊elele na܊ionale. Internetul Tot din zonă universitară a pornit ܈i dezvo lor de calculatoare în România, în ani 90 – 92, mai întâi prin legăt uri punct la punct cu universită܊ i din afară, ulterior legându – se ܈i între ele. Viteza legăturii era ridicol de mică ( – up de 9.6 kb p s), serviciul principal folosit fin d emailul. Ín 1993 România se conectează la Internet, ncepându – se crearea de domeni punct ro ܈i totodată dezvoltarea re܊elei universitare, e centrele universitare din ܊ară . De asemenea, tot din 193 – 19 94 apa r primii operatori ISP comer în câ܊iva ani se dezvoltă ajungând să aibă Companile În primi 2 – 3 ani după 90 situa܊ia era confuză, fi de ‚adus“ calculatoare, configurat re܊ele. Trepta contabilitate . Pu܊ini au fost cei care au sesizat o aici pentru Bu de câteva firme respezentative: UTI Systems achizi܊ionată în ‘95 de IBM la intrarea pe Siemens. De remarcat de asemenea că IBM ܈i venit în România, încă din 1995. Tot în a ce܈ti ani ܈i – au făcut apari܊ia p rimelor vitoare nume mari ale industriei software din România, însă mai spre mijlocul perioadei: 93), Totalsoft (194), dar ܈i mari integratori locali: Intrarom (193), Romsys (193). În provinc ie situa܊ia era la fel de pu܊in r eprezentativă, singurul ora în acei ani fiind Timi܈oara, unde Alcatel ܈ u a sus܊ine business – ul din zonă auto, respectiv telecom pe care În Cluj singu rele nume resprezen tative pentru acea perioadă es Brinel, înfiin܊at 1991 care ac܊ionă la început c a o firmă de service/vânzare de (înfiin܊at 1994 œ actualul Yonder) œ prima mare firmă parteneriat – olandez ca re a fost realmente o firmă de software. 17 Pia܊a munci Absolven܊ii de universită܊i de profil infor fiind făcută încă pentru nevoile vechiului toate astea oferta de lucru era aproape inexis tentă, mul܊i absolven܊i din această perio domeniu în condi܊ii decente: emigrarea, cee Cre܈terea numărului de locuri în facultă܊i – a făcut începând cu ani 193 – 19 94, ducând la cre܈tere a numărului de absolven܊i câ܊iva ani mai Limbajele populare la acea vreme erau C, C+, Pascal, FoxPro pentru baze de date, medile de dezvoltare find dominate de gigantul la acea vreme Borland. CAP V.I Perioada 197 – 20 Contextul politi co – economic ܈i de business Un moment important pentru industria IT l – a constituit apari܊ia pri indust r ia românească, făcute de multina܊ionalel Dialog, Romtelecom ) ܈i din domeniul ba ncar, începute în anul 197 I nvesti܊iile au fost făcute incremental din Ericson, Siemens, Nortel) , dar ܈i companii de dezvoltare so care ofereau servicii de dezvoltare ܈i supo pentr u opera܊iunile multina܊ . L a mul܊i ani după venirea în România ܈i int a rămas un model pentru orientarea business tre cei mai dori܊i angajatori. De men܊io nat câteva detalii despre situa܊ia econ anului 196. A fost perioada primelor restructurări din economie, a primelor priv ri, a instabilită܊ii eco Un mare client al industriei de IT pe pia܊ă era statul, care înv tea masiv în re܊e rmatice pentru institu܊iile sale în acea perioadă. Companile Contractele cu statul au picat foarte bine pentru fir mele române܈ti mari exist ă (Siveco, UTI, Softwin, Intrarom , Romsys) care s – au dezvoltat ܈i – au consolidat poz ac eastă perioadă se pun bazele solu܊iilor de doi ani mai târziu). Unele firme au sesizat poten܊ialul pie܊ei – au pus bazele a do uă solu܊ii de top în lume la ora actuală : Softwin cu Bitdefender, cu un proiect pornit în 197 ܈i Gecad, care a fost cumpărată de Microsoft Cererea de business a determinat ܈i multina e, să – ܈i consolideze opera܊iunile în România: HP, Or 7 deschide un birou în România ܈i Microsoft, dar scopul este deo camdată doar prezen܊a pentru vâ parteneri. 18 Pe pie܊ele locale în această perioadă ap a r primele firme de software Cluj avem câteva firme mari înfi in܊ate în această perioadă: AG înfiin܊ată în 1997 (viitoare Endava), AROBS înfiin܊at încă d e la începutul anilor 1990 î܈i dă sea ce vrea să facă ܈i dev întâi pen tru solu܊ii Microsoft, Nethrom devine o angaja܊i. Tot în această perioadă se înfiin firme române܈ti din provincie care dezvolt ă o linie de produse prorp n r tu zona de busines ܈i contabilitate. La Timi܈oara, Alcatel ܈i Siemens î܈i dezvo Deja se conturează tendin܊ele firmelor pe p impli că mai mult în proiecte din zona guver namentală, beneficiind ܈i administra܊ia centrală, în timp ce firmele cazul în care au autonomie proprie, respectiv de dezvoltare pentru f irmă mamă, dacă susursală a unei firme mici/medi din ocident. Mediul universitar Dacă în primii ani după revolu܊ie universit număr mi c de studen܊i, conform planifică ri comuniste, acest lucru era pe deplin rezolvat în perioadă 1997 – 19 9 , când ma܈inile de produs speciali܈ universită܊ilor era apropiată de cea de azi crescut de absolven܊i de liceu din acea vre Odată cu dezvoltarea hardware – ului ܈i a tehnologilor software s – a făcut ܈i adapta programelor/materiilor studiate , cel pu܊in multă teorie de spre tehnologi actuale la momentul respectiv (Java ܈i tehnologi Java, Microsoft Visual Studio, Delp hi , programare web, baze de date mo derne ). Pia܊a munci Pia܊a joburilor în domeniu era în continuare f plecare a în străinătate. Salariile erau în mare german e (în partea de vest a ܊ării) , respectiv dolari în Bucure܈t Un lucru interesant de men܊ionat, în acea nu există obiceiul că studen܊ii să aibă un întâmplă că un student din an terminal să s aveau o mentalitate care să fie deschisă sp Internetul Ín această perioadă internetul cunoa܈te o p – ‘96 singurele loca܊ii undese putea accesă inter universitare la viteze absolut ridicole, în – ‘99 s – a ajuns că majoritatea căminelor din ce n trele universitare mari, de profil t a internet, la viteze mici, dar aceptabile pentru acea vreme. Internetul comerical devenise acesibil din punct de vedere al acoperiri. 19 În ocident in ternetul are o dezvoltare uria܈ă în această perioadă, toat – urile extinzându – se ܈i pe net, s au apărând o mul܊ime de busin es – uri total noi. Este perioada în care se creează viitoarea bulă dotcom care avea să se spargă la înce putul anului 201. Tot acum apar primele tehnologi de programare pentru web: ASP, JSP, php. CAP V.I Perioada 20 – 204 Noul va l de firme de software a apărut în ace܈ ti ani, precum ܈i alte e pentru industrie. Odată cu începutul anului 2000 s – a produs o schimbare în pia܊ă a. Din nimic au început să apară mici firme de sof ca ciupercile după ploaie startup – uri făcute de mici firme de dezvoltare d persoane particulare din străinătate din Ro cu experien܊ă în IT la , care ant icipau poten܊ialul pie܊ei. ܉int a firmelor au fost ora܈ele univ ܈i Cluj. Erau anii în care dezvoltarea web luă amplo – uri statice, cu design primitiv la siteuri dinamice, bazate pe mici CSM – uri, la aplica܊i e transpuneau pe web parte din busines – ul compan ilor (CRM, ERP). Tehnologile J ava deven iseră relativ ma ture, a܈a că multe firme mici se o ntau spre aceste tehnologi. Apa r prim ele frameworkuri pe tehnologi J ava. De asemenea, Microsoft lansea ză prima versiune a platformei dot Net, care oferă dezvoltatorilor pe ac u܈urin܊ă de a livra aplica܊ii, în special c După un început culminant, crah – ul bursier al dot com – urilor din februarie 201 urmat de evenimentele din 1 Septembrie 201 din State au temperat avântul, în ani 202 – 203 apărând chiar o perioadă de scădere a cerer Firmele înfiin܊ate în această perioadă au cunoa܈tem noi azi, nu at ât prin nume sonore, dar prin multitudinea lor. Din Cluj: Bluedge, Montran ܈ i i Quest. Ín Bucure܈ti sunt nenumărate , în Miercurea Nextra, ܈ . Multe din firmele lansate în această perioa – au dezvoltat frumos în u – 10 ani, ajungând la peste 100 de angaja܊i, în Ciuc Nextra a avut 150 ang ltele au fost preluate de firme din afară care ܈i – au făcut intrarea pe pia܊ă sau spre sfâr܈itul deceniului trecut. Pia܊a guvernamentală a devenit imp ortantă prin amploarea ܈i na contractelor (cererea de sisteme integrate devenea semnificativă). La î nceputul ani ilor 2000 a fă cut ܈i industr telecom profitabilă, cu o cre܈tere spectacu de servici IT ܈i în această zonă. Dezvoltarea dome e , asigurări, petr altele au dus deasemenea la o cre܈tere afer – ului IT. Pia܊a muncii a avut o cre܈tere spectaculoasă, î primi ani în care ponderea absolven܊ilor de profil care rămâneau în era mai mare decât c e ea a celor c are plecau în străinătate. Pia܊a intern ă devenea mai mare decâ de speciali܈ti software, cu toate că salar i ul mediu în industrie în anul 20 1 era în jurul valori de 3 – 40 de euro. 20 Un moment important pentru salarile din software (în mare parte la negru la acel moment) a fost decizia de scutire de impozit de până ă în 2001. Ín scurt t a dus la o ‚albire“ a salariil or, combinată ܈i cu nevoia de credi România o pia܊ă cu adevărat atractivă pentr Internetul a devenit accesibil ܈i în mediu dial – up. Íncă din 2001 – 202 apa r e primele variante de internet mobil (GPRS, la viteze ce au început de la 32kbps), dar aces ibil mult timp doar par܊ial în marile ora܈e ܈i t Un moment de referin܊ă a fost anul 2003, câ œ firmă rom ânească de sol u܊ii de securitate œ pentru suma de 20 de milioane dolari , ceea ce a f mare vâlvă în presă din România atunci ܈i a poten܊ialului software al românilor . CAP V.IV Perioada 205 – 208 În scurt tim p grei IT – ului mondial au realizat că Români de cre܈tere. La începutul lui 2005 a scăzut impozitul pe 16%, facilitând astfel angaja܊ii din IT car l moment de scutir impozitului (scutirea pentru programatori). S – au oferit de asemenea mu micro – întreprinderi ܈i PFA, impulsionând micii aibă venituri legale. Anun܊area de int rare în UE din 2007 au dat un mesaj la începutul anilor 2000 asistăm la crearea – 205 nume grele din industrie au venit în Români a. Era începutul global Gl obalizarea, a fost ܈i cu bune ܈i cu rele, i mult cu rele, compa externalizâ nd în România serviciile mai de rutină singurul scop fiind reducerea costurilor, f zvoltare pe termen lung, asta în ciuda calită܊ii ridicate a softi܈ tilor de la noi. Avantajele busines ocidentale printr e angaja܊ii din România ܈i parti n proiecte ample, multiculturale. Tot această perioadă a per mis firmelor autohtone create la dezvolte ܈i să ajungă să conteze pe pia܊ă. România în ace܈ti ani au considerat mai efi achizi܊ionat In terAKT în 2006, Endava a achizi܊ionat achizi܊ionată de Adecco în aceea܈i perioadă Ani 205 – 208 au f ost anii de dezvoltare acelerată a industriei de software la noi. Salarile probabil că s – au dublat . De la an la an aveau loc cre܈teri în al te domeni unde de asemenea se în registrau cre܈teri semnific de programatori pe anumite tehnologii. La m l că întreagă economie) avea o cre܈tere frumoasă, cu pers anul 2008 se anun܊a a fi cel mai bun din to 21 CAP V.V Perioada 208 – 2017 Contextul politico – economic ܈i de business Un moment import ant pentru industria IT l – a constituit de criza mondială în firmele IT a func܊ionat la nivelul maxim de – a depă܈it cifrele, cea ce am avut în 207. După criza mondială mul܊i fir ru firme americani ܈i – a luat faliment, ܈i mul܊i dintre sp ob܊inerea un loc de muncă mai stabilă în Ge că au lucrat la firme respectivi, doar în R riu mult mai slabă Instabilitatea economică a fost sim܊it până scutirii taxelor de impozite, în IT ܈i spec diploma după trei ani, pentru că majorit atea speciali܈tii nu au de܊ peste hotari, sau nu au terminat facultatea Companile Celor mai mari firme au făcut fuziuni, ܈i a avansată a firmel or, ܈i ‚cum părarea “ speciali܈tii mai ieftin. Celor mai mari firmă în Cluj (Endava) de ex – a cumpărat la început firmă din Cluj: ISDC Cluj. Endava achizitioneaza ISDC Cluj. ISDC œ o companie romano – olandeza din Cluj cu aproxi mativ 500 de angaja܊i ܈ i cifra de afaceri de 32 de milioane de lei în 2016. În urma achizi܊ iei, Endava ajunge la 3300 de angaja܊i, în R ndu – ܈i pozi܊ie de jucător regional. ܇i încă un exemplu pentru o achizi܊ionare: mânia achizi܊ionează nia (tot de la Cluj). De fapt, tranzactia la nivel global s – a perfectat din 2013, în 2016 efectuându – se de fapt integrarea î n cadrul companiei japoneze. Mediul universitar Capacitatea universită܊ilor a fost pe maxim până la a nul 201 , dar după aia a apă modificare cu desfă܈oara examenului de baca – au apărut camerele. camerelor mediul universitar a primit o mar promobalitate la bacalaureat a scăzut până rul 55% ܈i nu au optat p superioare atât de mul܊i ca ܈i la anii ante Pia܊a munci Ín vremea asta locurile de muncă au o cerer care urmăresc informatica, sau informatica a au un job part – time pentru că firmele au nevoie muncitorii cât mai mul܊i. lucrează un student pe 4 ore pentru salariu 2 CAP VI. Clusterele IT în Cluj – Napoca ܈i în Mie CAP VI .I Clusterul de IT Cluj Napoca Idea de a face un ‚Silicon Valley de Roma nia“ la Cluj care se vehi începe să prindă contur prin înfiin܊area or ie i Cluj IT Cluster, dupa cum am aflat dintr – un articol din Z iarul F inanciar . Clusterul IT de la Cluj, organizaĠie care include busines cumulat de circa 10 mil. euro în 2012, va concentra cea mai mare parte a firmelor de profil din regiune în vederea dezvoltări logi inovative în do meniul IT. Este mai mult decât o asociere între ni܈te œ presupune crearea unei zone urbane care să concentreze toate acest œ Cluj Inovation City. Cluj Innovation City este un proiect de dez a cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune İi ca integrează, va crea o serie de locuri de mu naĠional“, a declarat Alexandru Tulai, preİ Director Cluj IT Inovation Cluster, prescurtat ‚Cluj IT“. Clujul este în prezent cel mai mare exportator de servici IT din România œ p recizează articolul (cu ex cep܊ia Bucure܈tiului probabil). Clusterul de la Cluj caută să iniĠieze proi agă fonduri europene aproximativ 10 milioane de euro în anul 2014 , în condiĠiile în care c clusterul IT nu au anvergura necesară pentr 23 CAP VI.I Clusterul de IT Mie rcurea Ciuc CAP VI.I.I Prezentarea clusterul de IT Miercurea Ciuc Dezvoltarea ܈i răspândirea explozivă a tehn informa܊iilor a dus la schimbări sociale de ă. Pe pia܊a globală, România este prezentă ca un ܈i executării de produse ܈i servicii IT&C. Ín ultimii ani, ܈i în regiunea centrală, în jude܊ul Harghita , s – a înregistrat o cre semnificativă în ceea c e prive܈te semnifica܊ia industriei societă܊ile IT locale să se poată conforma ܈i locale, respectiv să poată oferi servici lidată comunicarea, colaborarea dintre actorii din metodelor tehnice, cât ܈i în ceea ce prive܈ Răspunzând la aceste provocări, în anul 201 ece societă܊i informatice cu Consiliul Jude܊ean Harghita, Economice ܈i Umaniste a Universită܊ii Sapie AgenĠia pentru Dezvoltare Regională Centru – a înfiin܊at Cluste rul IT PLUS, cu sediul în Miercurea Ciuc. Íncepând din anul 2015, efe crescut de la 14 la 28, alăturându – ne în special întreprinderi d Mure܈ ܈i Cluj. Ín prezent, administrarea or za܊iei astfel înfiin܊ate administrativă a Asocia܊iei Íntreprinzători Axându – ne atât pe pia܊a locală, cât ܈i pe cea împreună, ca cluster, în domeniul IT&C, pro icii unice ܈i susten lung, pentru diferite sectoare, cum ar fi: agricultura, administra܊ia publică. Membrii re܊ele puternice de rela܊ii ܈i nen umărate lucrări de referin܊ă r Companiile care formează clusterul se organ dezvoltarea de ܈i sprijin în legătură cu so furnizarea ܈i între܊inerea de produse hardware ܈i Una dintre cele mai importante realizări al proiect câ܈tigător în valoare de 200.000 de acti vită܊i de dezvoltare a clusterului, cum a dezvoltare, activită܊i PR & marketing compl interna܊ionale, organizarea de cursuri de p 24 Conform situa܊iilor pe anul 2014, membrii n având, în total, o cifră de afaceri de 111 de lei (25+ milioane de euro). Eforturile ܈i activită܊ile noastre comune v ea ܈i men܊inere organiza܊ii profesionale puternice, a unui privată, respectiv din cea publică, care să dezvoltare din regiune, să contribuie l a procesul de formare a spec cursuri de pregătire ܈i sprijinirea unor ce ultimul rând, la cre܈terea nivelului de tra Ín defini܊ia lui Michael Port er, profesor al Harvard Busines Schol, un cluster este „o concentrare geografică de firme, furnizori industrii înrudite İi institu܊ii conexe (un asocia܊ii comerciale) cooperante, conectate – o anumită temă/ într – un anumit domeniu”. Ín conformitate cu legisla܊ia în vigoare în clusterelor, nu are persona litate juridică. Clusterul se ba întreprinderile, institu܊iile educa܊ionale Íntreprinzătorilor din Ciuc joacă un rol ex IT Plus. Adunarea generală a Clusterului IT Plus dec conducerea, organizarea ܈i func܊ionarea clu membrilor, aprobarea strategiei clusterului chestiunile de n strategică. Ín cazul chestiunilor operative consiliul director al clusterului, iar după efectuarea sarcinilor. O unitate impo rtantă a organiza܊iei este b pentru îndeplinirea sarcinilor administrati clusterului, facilitarea integrării noilor legate de vân zări, organizarea de evenimente, monit procedurilor de achizi܊ii publice. Biroul a cordonare, toate acestea prin implicarea membrilor, participarea în anumite sarcini, act ivită܊i fiind posibilă pe bază de înregistrare voluntară. Obiectivul nostru este, ca această organiza să poată comunica deschis, ca participan܊i putând găs i buni parteneri profesionali, într – un mediu efici ent de dezvoltare ܈ Baza de date de competen܊e este un instrume serviciilor întreprinderilor poten܊ialelor erului, asigurând, astfel, o mai mare transparen܊ă ܈i să î܈i utilizeze reciproc serviciile ofe 25 CAP VI.II.II Competen܊ele cluste ConsultanĠă în informatică, de la strategie până la execuĠie. Dezvoltarea unor aplicaĠii unice pentru num administraĠie publică, comerĠ, industria de CRM, ERP, WMS, introducerea İi personalizar sisteme individuale de gestiune, e – Learning. Profesionalism în dezvoltarea soluĠiilor ba Livrarea İi întreĠinerea soluĠiilor hardwar SoluĠii profesionale de reĠea, de securitat ActivităĠi de cercetare – dezvoltare în domeniul tehnologiil comunicaĠiilor. Automatizări informatică industrială. Testări. CAP VI.II.III Realizările cluste Dezvoltarea, întreĠinerea unui sistem de ca – management leader pe piaĠă. Implementarea unor software pe piaĠa financ Sistem de multiproiect – management pentru compani mari. Vânzarea unor aplicaĠii ERP specializat pe ConsultanĠă în informatică, de la strategie până la execuĠie la cele m administraĠiei. 26 CAP VI.III Íntâlnirea clusterelo După prezentarea clusterelor din Cluj ܈i Ci pentru economia jude܊elor Cluj ܈i Har ghita. Cele două clustere au for܊elor de muncă, ca să rămână în România Cluj IT Cluster, este unul dintre cele mai importante clu a organizat prima întâlnire de lucru a clust erelor de profil din România, eveniment în cadrul căruia au fost aduse în discu܊ie modalită܊i acestora în dezvoltarea economică regională parteneriatului public – pr ivat ܈i cre܈terea investi܊iilor î Evenimentul este primul dintr – o serie de astfel de întâlniri, ce vor f i organizate cu scopul de a crea o politică comună de clusterizare în indu La întâlnirea organizată de Cluj IT Cluster au mai participat Clusterul Inovativ Regional EURONEST IT&C Hub din Ia܈i, Clusterul pentr Cluster din Miercurea Ciuc. Cele patru orga compani de IT, institu܊ii de învă܊ământ superior, i din ܊ara ܈i din străinătate. Scopul acestei serii de întâlniri ini܊iate – Napoca, este că, împreun celelalte clustere, să fie identificate mod e colaborare pentru proiecte strategice la nivel na܊ional ܈i regional, precum ܈i derularea u a parteneriatului public – privat 27 CAP VI. Studiu de caz CAP VII Prelucrări statistice Studiul a fost realizat pe un e܈antion d e 69 de responden܊i ale܈i a IT în Cluj Napoca(32 responden܊i) ܈i în Mie acesta trebuie să le îndeplinească pentru c ie valid este că tre lucrători în dome niul IT în momentul completarea sondajului. De asemenea subiec ܊ilor li s – a precizat importantă studiului ܈i implicit n Informa܊iile necesare pentru crearea bazei 48 de zile începând cu data de 14 Mai 2017. Chestionarul aplicat în mediul virtual este format dintr – un set de 13 de între răspunse afi܈at la Anexa nr 1 œ pentru Miercurea Ciuc ܈i la Anexa nr œ pentru Cluj Napoca Primelor 4 intrebari s unt despre informa܊ii de bază, dup importan܊a ܈i satisfacerea la locul de munc respectiv dezacordul prin folosirea unei sc – 1 œ dezacord total – 2 œ dezacord partial – 3 œ în medie – 4 œ acord partial – 5 œ acord total 28 CAP VI I Caracterizarea eİantionului. Eİantionul de 69 respondenĠi, majoritatea c surprinzător întrucât acest g rup de vârsta frecventează cel m lucr ătorii în IT . Ín tabelul următor putem observa to studiate. Toate prelucrarile au fost facute cu ajutorul soft – ului SPS 20. Table 1 – Statistici descriptive Caracteristică ven܊a r Volumul e܈antionului 39 10% Sexul Masculin 6 2 89, 9% Feminin 7 10.1% Vârsta Íntre 21 ܈i 23 ani 31 4,9% Íntre 24 ܈i 26 ani 28 4 0,6% Íntre 27 ܈i 30 ani 6 8,7% Íntre 31 ܈i 35 ani 4 5,8% Ora܈ Miercurea Ciuc 53,6% Cluj Napoca 32 46,4% De cât timp lucra܊i în sectorul IT? Mai pu܊in de 1 an 19 27,5% Íntre 1 ܈i 2 ani 16 23,2% Íntre 2 ܈i 4 ani 26 37,7% Mai mult de 5 ani 8 1,6% 29 CAP VI I œ Statistici descriptive Figura 1 œ Sexul respondenаilor Analiza descriptivă de frecven܊ă ne arată c b ârba܊i este de pest e 9 0 % din totalul responden܊ilor ceea ce rep că majoritatea lucrăt IT sunt bărba܊i . Chestionarul pe care l – am întocmit pentru a afla aceste date l – am lansat pe Internet, între grupuri de speciali܈tii, care luc iar din sta tisti ca de mai sus r bărba܊ile sunt mult mai receptive ܈i mult mai reprezentativi în sectorul IT , fapt pentru care avem o diferen܊ă atât de mare între genul m 30 Figura 2 œ Grupa de vârsta Pe baza graficului aferent vârstei pe intervale ponderea cea mai mare a e܈antionului, este – 23 ani find într – o propor܊ie de peste 44%. Ín ordine descr rstă cuprinsă între 24 – 26 ani care se regăsesc într – o propor܊ie de 40.58%, ur vârstă 27 – 30 ani într – o propor܊ie de 8.7% ܈i grupa de vâ – 35 ani într – o propor܊ie d 5.8%. Această structură a e܈antionului din responden܊ilor datorează faptului că persoanele cu vârstă – 23 ܈i 24 – 26 ani sunt mult mai active pe pia܊a muncii în sectorul IT ܈i re – ului de socializare Facebok ( unde am lansat sondajul ) , decât alte categorii de vâr ste că această grupă de vârstă este mult mai conec mai multe tipuri de grupuri cum ar fi: grup informaticieni , grupuri ale facultă܊ilor . Această activitate pe mai multe arii, din această categorie de vâr stă al acestui studiu . 31 Figura 3 œ Timp de lucru în sectorul IT Pe baza graficului aferent în IT se lucreau observa faptul că ponderea cea mai mare a e muncitorii între 2 ܈i 4 ani fiind într – o propor܊ie de peste 37%. Ín ne descrescătoa urmează responden܊ii cu timpul de lucru est – o propor܊ie de 27.54%, urmată de grupa între – o propor܊ie de 23.19 lucrători în IT mai mult de 5 ani într – o propor܊ie de 1 1.59% 32 Figura 4 – Timp de lucru la actualul loc de muncă Pe baza graficului aferent în actualul loc responden܊ilor, putem observa faptul că pon te reprezentată de grupa de muncitorii între m – o propor܊ie de 43%. Ín ordine descrescătoare, urmează resp care se regăsesc într – o propor܊ie de 40.58%, urmată de g 2 ܈i 4 ani într – o propor܊ie de 14.49% ܈i grupa de lucrători în IT mai m – o propor܊ie de 1,45 3 CAP VI I œ Prezentarea teoretică a AC – ului Analiza componentelor principale este o ana de H oteling care a preluat – o de la Pearson. Noile dimensiun – o proporĠie cât mai mare valorile iniĠiale, a Reducerea variabilelor poate ajuta, de asemenea, la interpretarea mai facilă a rezult Scopul A.C.P. constă în determinarea acelor ză informaĠia to Tehnică folosită pentru minimizarea variabi încât pierderea de informaĠie să fie minimă Prin cipiul metodei consta în găsirea succesiv informaĠia conĠinută de matricea X, apoi un până când toată informaĠia este reĠinută.45 Componentele principale obĠinute v or fi independente İi cu o me obĠină prin aplicarea metodei ca cea mai ma componente. CAP VI IV – Testarea validităĠii dimens Ín analiza vom urmări ca prin aplicarea ACP se obĠină o poziĠionare să permită punerea în evidenĠă a diferitor Ne aİteptam ca cele patru dimensiuni să fie componente, fiecare cu structuri similare c ormeze una unitară. variabilele ce caracterizează ecartul puter variabilele ce caracterizează individualism Ín urma unei prime analize am hotărât păstr a variabilelor œ Factori motivatori : Salariul, Provocarea, Condi܊ii de muncă, De bună, Flexibilitatea programul de muncă, ܇e în luării de decizii. Am optat pen tru un număr de dimensiuni egal cu ce componente se va reĠine varianta totală a a decizie. 34 CAP VI V – Analiza factorială a factor œ Miercurea Ciuc Table 2 – Aprecierea globală a analizei la Miercu Observăm că între variabile există o corela problemei are un sens. Dacă o variabilă nu ebuie exclusă KMO prezent în analiza testează corelaĠiile valoarea analizei este peste 0. 5, ceea ce înseamnă că includerea c calitatea analizei ca fiind ridicată. Ipoteza nulă în cazul testului lui Bartlett se refe varia bile. Observăm că Si g=0 respinge ipoteza nulă, iar va Tabelul comunalitati scoate în evidenĠă pro va riabile. Figura 5 – Graficul Valorile propri œ Miercurea Ciuc 35 Din grafic se poate observa că primii trei factori pot explica 60,617 % din varianta t Observăm că din masura ce ne îndepărtăm dinspre componenta ponenta 4 valorile încep să scadă sub 1. Pentru o analiză cât valoarea unitară. Eigenvalues = valori propri pentru fiecare element. Table 3 – Varianta totală explicată – Miercurea Ciuc Din tabelul anterior observăm că este nevoi variantă. Dat fiind cele concluzionate în urma analiz luăm decizia de a analiză în continuare un nente. 36 Table 4 – Matricea componentelor rotite – Miercurea Ciuc Factorul 1 în motiva܊ie este salariul, provocarea, condi܊iile continuu. După cum se vede din tabel putem eastă categorie de for܊ă de muncă trebuie să fie Miercurea Ciuc a atras speciali܈tii din mul să oferă un loc de muncă excep܊ională cu sa i܊ii bune pentru de continuu ܈i o provocare pentru productivita celălalt, totu܈i trebuie să apropie ca să f Factorul 2 în motiva܊ie pentru ciucanii sun riera ܈i promovabilitatea flexibilitate în programul de muncă, iar în Informaticienii ciucani sunt carieri܈ti, vr timp, ܈i de aceea sunt motiva܊i pentru spir tul colectiv bună ܈i flexi muncă pentru că dacă acestea două există at pentru o carieră declan܈ată. Ín opozi܊ie es Ín realitate ܈eful b un vrea ca angaja܊ii săi să fie mot flexibil ܈i ܈ansă de promovare. 37 Factorul 3 în motiva܊ie pentru ciucanii sun implicarea în luării de decizii. Dacă ai lu e rea pentru firmă ܈i n ciucanii sunt motiva܊i la locul de muncă. Í astfel de loc de muncă, unde ܊ine cont că s suntem robo܊i. Un as tfel de loc de muncă este rar în do poate să afecteze dezvoltarea companiei, di unde suntem permi܈i să luăm decizii importa Table 5 – Matricea s corurilor – Miercurea Ciuc 38 F igura 6 – Figura factorilor în Miercurea Ciuc în La dreapta putem să vedem că majoritatea în salariul, provocarea, condi܊iile de muncă ܈i dezvoltarea în continu. Ín stânga majoritatea între 24 ܈i 26 de ani ܈ef bun. Aici avem ܈i o e specialist între 31 ܈i 35 ani, pentru cine un ܈ef, ܈i nu contează pentru el ܈eful. La stânga jos sunt motiva܊i numai de ܈ef bu din sectorul IT deja au 24 – 35 de ani. 39 CAP VI V I – Analiza factorială a factor œ Cluj Napoca Table 6 – Aprecierea glob ală a analizei la Cluj – Napoca Observăm că între variabile există o corela problemei are un sens. Dacă o variabilă nu KMO prezent în analiza testează corelaĠiile parĠiale dintre variabile valoarea analizei este peste 0. 5, ceea ce înseamnă că includerea c calitatea analizei ca fiind ridicată. Ipoteza nulă în cazul testului lui Bartlett istă corelaĠie î varia bile. Observăm că Si g=0 ,07 respinge ipoteza nulă, iar va Tabelul comunalitati scoate în evidenĠă pro variabile. Figura 7 – Graficul v alorile propri œ Cluj – Napoca 40 Din grafic se poate observa că primii trei factori pot explica 58,314 % din varianta t Observăm că din masura ce ne îndepărtăm dinspre componenta valorile încep să scadă sub 1. Pentru o analiză cât mai bună este indicat că v valoarea unitară. Eigenvalues = valori propri pentru fiecare element. Table 7 – Varianta totală explicată œ Cluj – Napoca Din tabelul anterior observăm că este nevoi te pentru a surprinde întreaga variantă. Dat fiind cele concluzionate în urma analiz luăm decizia de a analiză în continuare un Table 8 – Matricea componentelo r rotite Cluj – Napoca 41 Factorul1: Flexibilitate, siguranta, colectiv buna, dar in opozitie cu provocarea Factorul2: dezvoltare in continu, sef bun, cariera, si salariul la celalate Factorul3: conditi de munca, implicarea este In Cluj N apoca factorul 1 în motiva܊ie const ă în flexibilitatea progr siguran܊a, stabilitatea locului ܈i spiritul provocarea, adică clujenii vreau un loc de oam eni pentru care provocarea este tot mai i în opozi܊ie cu cele trei factori, ܈i pot să men܊inerea interesului contea ză cel mai mult. Factorul 2 constă în dezv oltare în continuu, seful bun ܈i Salariul este un factor pe care nu putem să vremea noastră majoritatea studen܊ii sunt m obliga ܊i să facă facultatea de informatică, pen enorme ܈i în ܊ara noastră ܈i în străinătate lucrează, în timp când iau bani mul܊i, nu i ariera numai bani, acestea sunt în factorul 2. Dezvoltarea în continuu, seful bun ܈i carie muncitorii, ܈i dacă salariul nu contează, a muncitor. Factorul 3 are legă tură cu condi܊iile de muncă ܈i impl factori de motiva܊ie sunt legate de starea ciudate, ܈i trebuie să au o dispozi܊ie bună performan܊ă bună. Putem să vedem informatic remarcăm, ܈i să cumpărăm ni܈te cadouri, ca unde informaticienii sunt tratate ca ni܈te distrac܊ii. Table 9 – Matricea scorurilor – Cluj – Napoca 42 Figura 8 – Figura factorilor în Cluj – Napoca în opoziаie cu vârsta Stânga jos sunt motiva܊i de provocare ܈i sa 21 ܈i 23 de ani de senza܊ie, dacă au o muncă mai greu atunci La dreapta jos sunt majoritatea între 24 ܈i care au în vedere cariera, ܈eful bun, ܈i de ontinu. Ín dreapta sus, nu au motiva܊ie la salariu, continuu numai, pentru că dacă au aceste 3 multă lucruri decât salariul, prestigiul. 43 CAP VI œ VI I Analiza varia܊iei (ANOVA) Analiza varia܊iei (ANOVA), denumită ܈i Anal pertinente procedee de prelucrare statistic Cu ajutorul acestei analize am dorit să ver ră între factori motiva al responden܊ilor în legătură cu : ora܈ . Pentru a derula analiza am dat comanda Analyze/Compare Means/One – Way ANOVA. Ipotezele nule formulate sunt: – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: rtant este recunoa܈terea formală ܈i non – formală la locul de muncă – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: vouchere ܈i banii în plus la locul de muncă – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: cât de important este programul flexibil la locul de muncă – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: lucra la locul de muncă . – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: i܊i sunt cu condi܊iile de muncă. – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: ܈eful. – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Nap oca nu avem diferen܊e la mo – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la f – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la f promovabilitatea. – H0: Î ntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la f colectiv bună. – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la f muncă – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem di feren܊e la factorul m – H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la f utilită܊ii 4 Table 10 – Diferenаele dintre Cluj – Napoca Юi Miercurea Ciuc œ Anova 1 H0: Între Mier curea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: c recunoa܈terea formală ܈i non – formală la locul de muncă H1: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca există diferen܊e la : c recunoa܈terea formală ܈i non – formală la locul d e muncă. După tabelul 10 ܈i 1 putem confirma, că în Cluj este ma non – formală la muncă, decât în Ciuc. La Cluj testul Anova cu p=10% putem să confimăm, că emnificativă. Putem să respingem ipoteza nulă, ܈i se acce a Cluj este mai important recunoa܈terea la orice formă, pen simt că sunt importante sau valoro܈i atunci la acel firmă la alta angaja܊ii simt mai importan܊i ܈i valoro܈i, recunoa܈terea la orice formă, pentru că sun mare să pleacă de la o firmă la alta. 45 Table 1 œ Media – 1 H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: c ܈i banii în plus la locul de muncă H1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la: cât uchere ܈i banii în plus la locul de muncă După tabelul 10 ܈i 12 putem confirma, că în Cluj este ma la muncă decât în Ciuc. La Cluj avem media cu p=10% putem să confimăm, c ă diferen܊a este semnificativă Putem să respingem ipoteza nulă, că nu există di este mai important voucherele ܈i banii plus decât în pentru că f iind ora܈ mare ܈i cu firme mari ܈i facu mari pentru o via܊ă decentă, iar scumpă. Ín oportunită܊i mai mici pentru o via܊ă decent de zi. Salariul de bază a informaticienilor este la fel ܈i bani în plus pentru existen܊a sigură ܈i dec . Table 12 œ Media – 2 H0 : nu există diferen܊e între importan܊a pr ogramul flexibilă de muncă H1 : există diferen܊e între importan܊a prog După tabelul 10 ܈i 12 putem confirma, că în Cluj es muncă, decât în Ciuc. La Cluj acem media 3, 94, respectiv în Ciuc, 3, p=10% putem să confirmăm, că diferen܊a este 0.0747 este egal cu p=1%. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se accepta alt programul flexibilă de mun că între ora܈ele. La Cluj este m muncă, datorită faptului, că este un ora܈ m distrare, ܈i evenimentele alternative î܈i începe la miezul nop܊ ܈i speciali܈tii nu pot muncă la ora 8, diminea܊a relaxată. 46 H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: c lucra la locul de muncă . H1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la: cât locul de muncă . După tabelul 10 ܈i 12 putem confirma, că în Cluj es muncă, decât în Ciuc. La Cluj acem media 4, p=10% putem să confirmăm, că diferen܊a este 0 0.0 90635 este egal cu p=9%. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se accep de a lucra în actualul loc de muncă. Ín Clu – Napoca diferă semnificati Ciuc pentru că speciali܈tii au o grămadă de oportu nită܊i, să a muta la o mul܊umi܊i la actualul loc de muncă, iar în mu܊i, de la acolo. H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: c condi ܊iile de muncă. H1: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la: cât condi܊iile de muncă. După tabelul 13 ܈i 14 putem confirma, că în Cluj es condi܊iile la l muncă, decât în Ciuc. La Cluj acem media 4, 2 2 respectiv în Ciuc, 3,35 . După testul A p=10% putem să confirmăm, că diferen܊a este 0 0.0301 es te egal cu p=1 %. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se accepta alt tiva H1: există diferen܊e sunt cu condi܊iile de muncă între ora܈e . În Cluj – Napoca diferă semnificat Ciuc pentru că speciali܈tii au o grămadă de mul܊umi܊i condi܊iile de muncă, iar în Ciuc dacă ai intra nse să mu܊ de la acolo. 47 Table 13 – Anova 2 Table 14 – Media – 3 48 H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: c H1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Na poca avem diferen܊e la: cât După tabelul 14 ܈i 15 putem confirma, că în Cluj su La Cluj acem media 3,72 respectiv în Ciuc, confirmăm, că diferen܊ a este semnificativă, cu 0.014074 este egal cu p= respinge, ܈i se accepta alternativa H1: exi ora܈e. Ín Cluj – Napoca diferă semnificativ decât în M ܈efi din Cluj – Napoca sunt mai tineri, ܈i mai întelegă mult au fost ܈i ei muncitori ‚normali“. Ín Miercurea Ciuc, în opozi܊ie ܈efii su nici nu ai probabilitatea atât de mare, ca nivelul lor. Table 15 – Anova œ 3 Table 16 – Media – 4 49 H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la: ܈ H1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la: ܈ansa de promovabil După tabelul 15 ܈i 16 putem confirma, că în Cluj au în Ciuc. La Cluj acem media 4,72 respectiv putem să confirmăm, că diferen܊a este semni cu 0.018306 este egal cu p=2%. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se accepta alternativa ora܈e. Ín Cluj – Napoca diferă semnificativ decât în M Clujeană atragă mai mul܊i tineri , decât Miercurea Ciuc, datori mul܊i, ܈i dacă nu au ܈ansa de promovare au pe asta. H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la mo H 1 : Î ntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la motiv După tabelul 15 ܈i 16 putem confirma, că în Cluj au Ciuc. La Cluj acem media 3,92 respectiv în să con firmăm, că diferen܊a este semnificativă, 0.05280 este egal cu p=1%. respinge, ܈i se accepta alternativa H1: exi – Napoca diferă semnificativ decât în Miercur a Clujeană este bătrână decât în Miercurea – Ciuc în vederea de atragerea com în Cluj – Napoca au o perspectivă de muncă mai mar faptului, că dacă munce܈ti mai tare decât c atunci ai posibilitatea mare, cu mai multe oportunită܊i de carieră. H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la fa H 1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la facto r: salariul. După tabelul 15 ܈i 16 putem confirma, că în Cluj au Ciuc. La Cluj acem media 3,97 respectiv în să confirmăm, că diferen܊a este semnificati 0.04326 este e gal cu p=4%. Ipot respinge, ܈i se accepta alternativa H1: exi factorul de motiva܊ie în salari între ora܈e . În Cluj – Napoca diferă semnificativ decât în M în Cluj exis mai multe firme cu bani, ܈i dacă lucr ezi în domeniul IT ai posibili se dau banii enorme. Salariul în sine motiv – Napoca ܈i în Miercurea Ciuc, pentru că indu a ܈ vrea să fie informatician, specialist în I mai bune trebuie să dau bani mul܊i. 50 Table 17 – Anova 4 Table 18 – Media 5 H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – N apoca nu avem diferen܊e la fa promovabilitatea. H 1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la facto promovabilitatea. După tabelul 17 ܈i 18 putem confirma, că în Ciuc au n cariera ܈i promovabilitatea, decât în Cluj. La Ciuc ac Anova cu p=10% putem să confirmăm, că difer 0.03274 este egal cu p=3%. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se ac a H1: există diferen motiva܊ie în salarii între ora܈e. Ín Miercu – Napoca pentru că în Ciuc nu există multe firme, ܈i decât ܈i în Cluj, pentru că la amâ ndoua ora܈e dacă promovezi, ܈i decentă ai ܈ responsabilitate mare, cu decizii grele, ܈i fa܊ă de un specialist mai slabă. 51 H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la fa l motivator: spiritul de colectiv bună. H 1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la facto colectiv bună. După tabelul 17 ܈i 18 putem confirma, că în Ciuc au spiritul de colectiv bună , decât în Cluj. La Ciuc acem media 4, 14 respectiv în Ciuc, 3,81 . După testu Anova cu p=10% putem să confirmăm, că difer 0.085172 este egal cu p=8%. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se ac sp iritul de colectiv bună între ora܈e. Ín Miercurea Ciuc di – Napoca pentru că în Ciuc sunt mai prietenoase oamenii. lumea ne cunoa܈te pe toate lumea într – un domeniu, ܈i în domeniul rofitabil, să colegi credinciosi, cu spirit bună fa܊ă de cuno܈ti o mică por܊ie de colegi, e܈ti noroc ore fixe, ܈i atunci nu au o cunoa܈tere fami ât în Ciuc, unde în majoritate au program fix. Table 19 – Anova 5 52 H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la fa muncă H 1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la fact orul motivator: co muncă După tabelul 18 ܈i 19 putem confirma, că în Cluj au muncă, decât în Ciuc. La Cluj acem media 3,84 respectiv în Ciuc, 3,51 . După testul A p=10% putem să confirmăm, că diferen ܊a este semnificativă, cu 0.071783 este egal cu p= 7 %. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se accepta alt motiva܊ie legate de condi܊ii de muncă între ora܈i . În Cluj – Napoca diferă semnificat Ciuc pent ru că în Cluj majoritatea firmelor de IT sunt a܈ excep܊ii (Endava, Genpact) ܈i atunci au pos Ín opozi܊ie, în Miercurea Ciuc ai numai fir ra), care se a un bloc, cu posibilită܊i cam egale cu Cluju mari, ܈i condi܊ii de muncă la nivel extraor H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu avem diferen܊e la fa un H 1 : Între Miercurea Ci uc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la factorul După tabelul 18 ܈i 19 putem confirma, că în Ciuc au decât în Cluj. La Ciuc acem media 4,30 resp tul Anova cu p=10% putem să confirmăm, că diferen܊a este semni 0.0123 2 este egal cu p=1%. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se accepta alternativa motiva܊ie leg ܈ef bună intre ora܈e. Ín Miercurea Ciuc diferă semnificativ decât în Cluj – Napoca pentru Ciuc sunt mai dispre܊uitori ܈efii. Au construit o m voin܊a pentru luarea pozi܊ia ܈efiilor ܈i as pentru că asta distrug e morala între muncitorii motiva܊i influen܊ă mai tare asupra muncitorii din ac bun, firma respectivă profită enormă din as H0: Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca nu a vem diferen܊e la factoru utilită܊ii H 1 : Íntre Miercurea Ciuc ܈i Cluj – Napoca avem diferen܊e la facto utilită܊ii După tabelul 18 ܈i 19 putem confirma, că în Ciuc au impresia utilit ă܊ii, decât în Cluj. La Ciuc acem med Anova cu p=10% putem să confirmăm, că difer 0.069 este egal cu p=1%. Ipoteza nulă se respinge, ܈i se ac factorul de motiva܊ie legat de impresia utilită܊ii intr Cluj – Napoca pentru că în Ciuc există mai pu܊in posibilită܊i pentru uti . În Miercurea – Ciuc nu ai încă posibilitatea de a cons n busines center, sau work center gigantic, pentru că încă nu au firme uria܈e tehnologii noi, atunci în Ciuc speciali܈tii ceea ce trebuie să are firma, pentru atragerea speciali܈tii, ܈ calculatoare, softwarele mai noi. 53 Concluzi Scopul lucrării de fa܊ă a fost de a analiza asemănările ܈i diferen܊ele ora܈i Cluj – Napoca ܈i respectiv Miercurea Ciuc, prin prisma variabilelor de caracterul personalelor, având în v edere motiva܊ia, satisfacerea ܈i importan܊ele la locul precum ܈i factori care in fluen܊ează comportamentul muncitorii Ín principiu după stud iu: î n urma analizelor asupra e܈antion 3 2 de speciali܈t din Cluj – Napoca ܈i 37 speciali܈ti din Miercurea Ciuc s – au constatat următoarele Informaticieni din Miercurea Ciuc sunt carieri܈ti , iar în Cluj – Napoca sunt specia în vedere numai salariul . Ín amândouă ora܈e sunt imp ortante locului de m uncă ܈i siguran܊a, angaj de muncă, pasiunea ܈i existen܊a promovabili Ín Miercurea Ciuc diferă semnificativ carie – Napoca pentru că în Ciuc nu există multe f irme, ܈i dacă promovezi, po܊i să Cluj, pentru că la amândoua ora܈e dacă prom mare, cu decizii grele, ܈i asta diferen܊iaz ecialist mai slabă. La Cluj este mai important salariul , pentru că fiind ora܈ mare ܈i înaltă calitate, cu oportunită܊i mai mari p este un ora܈ relativ mic cu oportunită܊i ma mici pentru o via܊ă decent cheltuielile de zi de zi. Salariul de bază numai că clujenii vreau vouchere ܈i bani în . Având în vedere că din cele 3 variabile numai 18 a fost asemănătoare, – a diferit semnificativ, eviden܊ează faptul că sectorul de IT în Miercurea Ciuc este încă la formar – un domeniu rela tiv nouă. Ín Miercurea Ciuc numai la eput formarea universitară s peciali܈tii IT în cadrul universită܊i Íncă nu putem să evaluă m efectul universită܊ii asup ra domeniul studiată, dar sper că M iercurea Ciuc ܈i jude܊ î܈i benefită din formarea speciali܈tii locală. Amândoua ora܈e au calită܊i ܈i specialită܊i, trebuie să au o re la܊ie mai bună între ele, să nu există o rivalitate înt re ele, pentru că d impact mare la economia noastră, ܈i benefici le comune depă܈ească rivalitatea. 54 Referin܊e Bibliografi Buiga Anu܊a (2011), Statistică Inferenаială œ aplicaаii în SPSS, Editura Todesco, Cluj Napoca Internet World Stats, htp:/w.internetworldstats.com/stats.htm Institutul Naаional de Statistică, w.inse.ro Legea nr. 250 din 204 – Scutirea de la plata impozitului pe salari pentru angajati care desfasoara act ivitati prin care sunt create programe pentru calculator htps:/en.wikipedia.org/wiki/Software_industry htps:/en.wikipedia.org/wiki/I nternet htp:/ponturifierbinti.com/istoria – internetului htp:/w.capital.ro/internetul – implineste – az i – 43 – de – ani – 173408.html htp:/w.hotnews.ro/stiri – opini – 2035921 – scutirea – impozitare – programatorilor – fost – extinsa – pentru – toti – angajati – din – domeniu – indiferent – specializarea – absolvita.htm htp:/w.zf.ro/busines – hi – tech/seful – anis – industria – de – soft – este – la – o – cotitura – trebuie – sa – treaca – de – la – outsourcing – la – produse – propri – 1671202 htp:/economie.hotnews.ro/stiri – it – 2024206 – industria – romaneasca – software – servici – avut – venituri – aproape – 2 – 5 – miliarde – euro – anul – trecut – pute a – ajunge – 3 – 7 – mld – euro – 2018 – studiu.htm htp:/w.itpluscluster.ro/ Buiga A. Note de curs œ analiza multidimensionala a datel – Bolyai“, Cluj Napoca, 2010 Anu܊a Buiga, Noti܊e de curs Analiza statist – Analiza componentelor Principale BUIGA A., DRAGOS C., LAZAR D., MARE C., PARPUCEA I . ‚S tatistica descr Ed. Mediamira, Cluj Napoca, 2010 5 Anexe 56 57 58 59 60 Pentru Miercurea Ciuc: 61 Pentru Cluj – Napoca: