Cruellla39@yahoo.com 709 Ati 18.01 22.01..2021 Text

PERIOADA POST-OPERATORIE Îngrijirea după anestezia generată vasculare periferice, aritmii, crize de angor, infarct miocardic – cunoscute sub numele de „instabilitate cardiovascul ră; 3. efectul rezidual al anestezieelor administrate: tulburări neuropsihice, alterarea funcțiilor cognitive (dintre acestea amnezia este respectată find benefică pentru bolnavi), Bolnavul sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atenția până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în perioada ce urmeaza. De altfel, transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor refere. Până la trezire, bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu capul într-o parte, sau în decubit lateral. Obiective: Apariția palorii însoțite de ranspirafi rect și răcirea | exremităților indica starea de 50 Apariția cianozei, chiar redusă indică insuficiența | respiratorie sau circulatorie;se administrează oxigen pe sondă endonazal. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție Să Supravegherea . | nu își smulgă drenurile, perfuzia să nu seridice din pat, comportamentului | va fi imobilizat dacă este nevoie” Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu Supravegherea | mucozități(se aspiră);căderea limbii Supravegherea faciesului respirației inundarea căilor respiratorii cu vomismente ( se previne prin poziția bolnavului. _ Pulsul trebuie să fie regulat,rarindu-se în mod progresiv Supravegherea | pulsul filiform este un semn de hemoragie sau de altă pulsului natura critică Supravegherea | TA va fi controlată în mod ritmic TA Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiuni 63 ‘Scanned with CamScanner nt pat _ de șoc provocată de hemoragie – se anunță medicul. Supravegherea | Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se imbibe cu | pansamentului Inge sau serozitate area po- | ° — Seal parti pă]. Dupittrezire se așează in poziție semișezândă PL. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane a ‘umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric, Îngri) ră je | Permanganat de potasiu sau se folosesc preparate mucoasei bucale | comerciale daca sunt disponibile;se ung buzele cu glicerina boraxata. Se efectuează frecfii cu alcool la nivelul regiunii dorsale Prevenirea escarelor i a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des poziția Se stimulează micțiunea spontană prin aplicarea pe regiunea pubiană a unei buiote (dacă nu este Evacuarea contraindicat), lăsând apa de la robinet să curgă, sau prin vezial introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin sondaj vezical; ori Seara se administrează un hipnotic ușor Trezirea din anestezie generală în cazul pacientului cu stomac plin Deși nu comportă diferențe majore față de o trezire ,,clasica”, la trezirea unui pacient cu risc de regurgitare trebuie luate următoarele precauti – înainte de trezire, stomacul pacientului trebuie aspirat prin intermediul sondei nasogastrice, înainte ca aceasta să fie suprimată sau înainte de trezirea cu SNG lasată pe loc; – pacientul se va detuba numai când este complet treaz și reflexele de protecie ale căii aeriene sunt complet reluate. Apariția reflexului de tuse sau Screamat nu garantează protecția căii aeriene față de regurgitare și adesea Pacientul poate fi detubat periculos de precoce în prezența acestor semne Pentru ca regurgitarea să apară ulterior detubării. – poziția in care se așează pacientul după trezire este din nou subiect de Gkhatere. Se recomandă fie poziția culcat în decubit lateral, fie poziția în misezând, Nu este recomandată poziția în decubit dorsal și cu pacientul la vizontală, Probabil că cea mai corectă abordare este aceea în care optim inu una din cele două poziții în funcije de pacient și patologie (ex. un ‘nt obez, normotensiv se va așeza în semișezând etc.). Îngrijirea după anestezia rahidiană În asi noni’? postoperatorie precoce, după rahianestezie supravegherea clinică 3i zarea electronică este strict necesară; obiective: Scanned with CamScanner – frecvența respiratorie, tipul de respirație, colorația tegumentelor și mucoaselor, diureza, volumul drenajelor; – monitorizarea respiratorie: pulsoximetria (SpO:), – monitorizarea cardiovasculară: frecvența și amplitudinea pulsului, timpul de umplere capilară, măsurarea TA; – monitorizarea temperaturii centrale. N PEPI e indicată perfuzia care trebuie să răspundă uncia sau mai multor indicații precise: aport volemic, aport/suplimentare hidro-electrolitică, analgezic, alte medicatii ete, Transportul din e în poziție orizontală sala de operatie _ | Se efectuează în poziție orizo Instalarea Bolnaval va fi înstala în poziție orizontală, cel puțin 24 pacientului la pat _| ore, fără pernă. ees Pulsul poate fi ușor bradicardic. su fe i ilatației periferice i vegetative TA poate fi ușor scăzută datorită vasodilatației pe Supravegherea | Micțiunea poate apărea spontan/stimulată; in caz de micțiunii retenție se efectueaza sondaj vezical. : Sensibilitatea în membrele inferioare reapare treptat de Revenirea la radăcina nervoasă spre extremități. Se notează ora reaparitici sensibilității în haluce. Evitarea mișcării capului sau a flectării acestuia timp de 6 ore după intervenție (apare din cauza perturbării dinamicii lichidului cefalo-rahidian) Supravegherea | Infilrarea pansamentelor de la plaga operatorie, pligii operatorii . | nefunctionarea drenajelor, eventuala sângerare la nivelul și a drenajelor | plăgii – se anunță imediat medicului. ~ cefaleea se combate prin aplicare pungii cu gheață, sau a compreselor reci pe cap – incontinenta materiilor fecale ; apariția grețurilor, redorii cetei, trebuiesc anunțate medicului. Ascensionarea substanei anestezice se poate solda 6a . stop respirator prin paralizia diafragmului si Accidente muschilor intercostali — ceea cei impune iu earea de măsuri urgente de resuscitare. sensibilității Combaterea cefaleei Depistarea incidentelor Durerea postoperatorie Durerea postoperatrie este de tip acu, uo durată de ore-zile si evoluție spre remisiune în parale cu cicatrizarea plagii operatori. e : coadă 7 e ; mecanism rin exces de nociceplie, cu o dominantă vegeativă de tip impatic, cu puiul Toioezici ‘Scanned with CamScanner ooh (complicații postoperatorii sau sindrom dureros de altă ind de piei dureri postoperatorii este la nivel somatie (incizia induce e enzație de arsură în plato) sau visceral, ie abdominal durere surdă, iotoamele core ată, cu paroxisme și iradiere pe dermatoamele și miotoar spunzătoare viscerelor), fie extraabdominal (durerea indusă de drenuri, sonde, catetere). Durerea postoperatorie are efecte la nivel: © metaboli or. contrareglatori (ACTH, cortizol, aldosteron, adrenalină); doar anestezia peridurală instalată anterior inciziei sau analgeticele inhalatorii la > 1,5 MAC blochează acest efect; * respirator: scade contracția diafragmului, scade capacitatea vitală și capacitatea reziduală funcțională cu 30-40%, crește frecvența respirației pentru a menține minut-volumul, limitează efortul de tuse; * cardiovascular: stimularea simpatică determină hipertensiune arterială, tahicardie, creșterea consumului de O; la nivelul miocardului; crește nivelul de factori coagulanți și scade activitatea fibrinolitică (status hipercoagulant); * digestiv: ileus reflex (12-24 ore) și colopareză (48-72 ore) însoțite de greață, vărsături, meteorism abdominal. Deoarece există mari variații individuale la durere pentru aceeași intervenție chirurgicală, trebuie să facem o evaluare pentru fiecare bolnav si de aceea au fost gândite numeroase scale de apreciere a dureri; cea mai folosită este scala analogă vizuală (SAV) cu puncte de la 0 = minim la 10/100 = maxim. corul du functie de tipul în Tipul operației ‘SAV ln trezire | SAV In24ore | SAV Ia 48 ore interventii în etajul supra- | 60-70 40 <30 mezocolic (laparotomie) Colecistectomie (subcostal) | 50 <30 colecistectomie (laparoscopic) | <30 PN 5 ura chirurgicală a hemiei | 50 inghinale (Shouldice) 30 25 Sim, hiurială a. hemiei 35 inghinale (laparoscopie) <20 histerectomie (laparotomie) | 50 a dicectomie (laparotomie) | 50 : ici în intensitatea durerii: chirurgia ah chil să. Durerea post toracica și aban Tied și abdominală supraombi ureri mult £ > Chirurgia abdominală subembilicală sau chirurgia PEFISTS “ip purieal “Peratorie maximă apare în chirurgia 10) ka Di ‘Scanned with CamScanner ; de accea analgezia în multimodală (peridurală cu anestezic local ru paroxismele dureroase + intraplcurală) rogresiv în intensitate: chirurgie toracică > ZA inală supramezocolică > 73 postoperator, operator. stoperatorie sunt farmacologice (analgetice pe și nonfarmacologice (mecanice, electrice), efectul 1 și severitatea durerii, percepția bolnavului și Anestecicele neopioide sunt reprezentate de aspirină, paracetamol și AINS și ine folosite penuru tratarea durerii medii sau minime. AINS Sunt efciene îi iperalgezia indusă de prostaglandine, caz in care au 0 putere analgeticg comparabilă cu a morfinei; efectele secundare sunt la nivel digestiv (uleera gastrice în cure de peste 5 zile), renal (hiperkaliemie, retenție hidrosodată, + parenterala pent Durerea postoperatorie diminua py postoperator, chirurgie. abdom: Chirurgia periferică > 24 ore post Metodele de analgezie diverse căi de adm cresterea, “rezistenței vasculare renale) și la nivelul coagulării (inhibiție reversibilă a tromboxanului A ce induce prelungirea timpilor de coagulare) Analgeticele opioide (morfina si derivate — hidromorfon, codeină) sunt folosite în Modurile de administrare sunt it (PCA), Efectele respiratorie, greață, vărsături, constipatie, az de supradozaj se folosesc, antagonisti opioizi (naloxonă); dozele trebuie scăzute la vârstnici si la cei cu insuficiență renală sau hepatică. Dispozitivul controlat de pacient (PCA) permite administrarea continuă dar și titrarea în bolus de către pacient a analgeticului folosit; pentru a preveni supradozarea pompele sunt prevăzute cu un sistem de blocare pentru o perioadă determinată de timp; conferă o analgezie superioară altor tehnici de administrare, cu un consum total de droguri mult mai mic; este foarte bine acceptată de pacienți, deoarece revin mult mai repede la activitatea fizică anterioară operației; este limitată totuși ca folosire în pediatrie și la cei cu afecțiuni neurologice. Medicamentele folosite în sistemul PCA sunt de tip opioid (morfină, sufentanil), anestezic local (ropivacaină) sau combinați acestea. Terapia respiratorie postoperatorie În etapa postoperatorie, sistemul respirator este supus unor efecte negative generate de manevrele chirurgicale sau anestezice, Opioidele folosite perianestezic pentru analgezie au ca efect secundar deprimarea respirației cu scăderea ventilatiei alveolare si a activități ciliare, a reflexului de tuse Și a eficienței sale. Intubafia traheală și aspirația traheală sau orofaringiană pot 67 ‘Scanned with CamScanner contracție muse Me ere a traheobrongice, insu Terapia respirator i erea forței a amplitudini. respirației ie, acumularea de secreții urii striate induc limita ra olnavului hipoventi ență respiratorie, e folosită postoperator include: că cardiovascular, cerebral, îi cu reinte icație de ventilație as completă a drogurilor anesteziee Fliminarea acestor droguri din organism permite extubarea lor (i mașină siguranță, Bolnavii instabili hemodinamie nu vor f extubati decăt cu ameliorarea debitului cardiac. bezi) operați sub rvenții chirurgicale ample și de lungă iStată postoperator până la metabolizarea Si restabilirea homeostaziei organismului, i pe mască facială sau canulă nazală es PaO;, frecvent scăzută în etapa postoperatorie, La sursele de admi sunt prevăzute barbotoare pentru difica gazul eliberat. Pe can administrează Os cu un debit de 3-5 Vmin, care asigură o concentrație de maxim 30-40% în aerul inspirat. Pe masca facială se administrează Os cu un debit de 4- 8 Vmin. (sistem semi-deschis) care poate să asigure o concentrație de Oz de până la 80% în aerul inspirat. 3. Aerosoli Medicația sub formă de aerosoli este puțin eficientă dacă nu se desfășoară în paralel cu alte metode destinate mobilizării și eliminării eficiente a secretiilor traheobronsice. Substanțele folosite sunt destinate modificării structurii chimi a mucusului (N-acetilcisteine, enzime proteolitice – chimotripsine, tripsine), Se pot adăuga și bronhodilatatoare de tipul Salbutamol, Orciprenalină, Fenoterol ele. Administrarea se face cu ajutorul unor aparate (nebulizatoare) care permit pătrunderea particulelor până la nivel alveolar, cu 0 repartiție uniforma pe arborele traheobronșic. 4. Ventilatia neinvazivă se aplică cu ajutorul unei măști, timp de 10-15 minute, in ședințe repetate pe parcursul unei zile. Masca de CPAP (continuous Positive airway pressure) menține continuu în arborele respirator o presiune Pozitivă presetată la ventilator. | ; etodele. zice (tapotaj, gimnastică respiratorie) alturi de Serctile respiratorii cu spirometru sunt extrem de utile la bolnavii pulmonar ‘ronici in etapa postoperatorie, în special in chirurgia abdominală majoră. Terapia transfuzională gaia Perioperatorie este destul de frecvent întâlnită si este deseori asociată Creșterea mo rbidității și mortalități ‘ovasculara, în special la bolnavii cu patologie ‘Scanned with CamScanner dintre medici de diferite speciali emilia medic curant) 31 Între initial la Centrul de | în timpul transfuziei yi post – transfusional), Com ii transfuzionale ~ reacții hemolitice acute (febră, hipates hemoglobinurie, coagulare diserninată intravasculară); Metabolice ~ hiper- sau hipopotasemic = hipocalcemie; – acidoză metabolică. Infectioase — hepatită virală B sau C, HIV, citomegalovirus, Epstein ~ Barr, Imunologice — imunosupresie. În ultimii ani, riscul de transmitere a bolilor infecțioase a scâzut datorită metodelor moderne de prelevare, testare și conservare, dar totuși trebuie avut în vedere în cazul transfuziei de singe i derivate. Îmbunătățirea tehnicilor chirurgicale alături de metodele noi de conservare a sângelui pierdut intraoperator („cell salver”) si de hemodilujia normovolemică acută contribuie la scăderea necesarului transfuzional perioperator. Pri sanguină trebuie să aibă în vedere riscurile și “Atunci când este posibil, pacientul trebuie informat asupra transfuziei sanguine și asupra metodelor altemative (donare de sânge preoperator, „cell Saver”, hemodilujia acută normovolemică), Pacientul are dreptul de a refuza transfuz Nu există unanim acceptată 0 valoare minimă a hemoglobinei sub care transfuzia este absolut necesară; experiența clinicianului este mai im decât valoarea hemoglobinei. Totuși este unanim acceptat că la Hb ~Bp/dl este necesară transfuzia, iar la Hb >10g/dl nu este indicată. Pacienții cu Hb 1Og/ăl care prezintă simptomatologia anemici acute (oboseală, amețeli, polipnee, apariția sau agravarea anginei pectorale) beneficiază, de transfuzie sanguină. Pentru restabilirea rapidă a hipovolemici din hemoragiile acute se administrează soluții cristaloide și coloide; efectele anemici trebuie separate de cele ale hipovolemie i trebuie definită clar necesitatea transfuriei sanguine. În fisa pacientului trebui notat motivul administrării de singe. ‘Scanned with CamScanner