CRP, an III, grupa 3 [617940]

Ioana Lucaci
CRP, an III, grupa 3
Contribuția lui Marcel Mauss în antropologia franceză

Marcel Mauss, (n. 10 mai 1872, Épinal – d. 1 februarie 1950 , Paris ) a fost un sociolog,
antropolog și etnolog francez. Activitatea sa academ ică a traversat granițele acestor domenii, iar
astăzi, este, probabil, mai bine cunoscut pentru influența sa asupra sociologiei și antropologiei, în
special în ceea ce privește analizele sale de subiecte, cum ar fi: magie, sacrificiul și schimbul de
daruri în diferite culturi din întreaga lume.
Născut în Épinal, Vosges, într -o familie de evrei, acesta a început cu studiul filosofiei,
fiind înconjurat de familie și cunoștințe care au demonstrat o pasune pentru aceleași domenii. Cu
timpul, Mauss a decis să se mute la Paris pentru a continua studiul religiei comparate și Sanskrit.
Prima lui publicare a fost ăn 1896, iar aceasta a marcat începutul unei cariere prolific,
producând mai multe repere în literatura de specialitate sociologică.
La fel ca mulți mem brii ai Année Sociologique, jurnal academic de sociologie înființat în 1898
de Émile Durkheim, unchiul mamei lui Mauss, acesta a demonstrat o atenție asupra
socialismului, fiind activ în toate evenimentele, ajuntând la editarea unor lucrări ca: Le
Populai re, L'Humanité și Le Mouvement Socialiste, ultimul în colaborare cu Georges Sorel.
În 1901, Mauss a început să activeze din ce în ce mai mult în etnografie, iar opera sa a
început să dezvolte caracteristici acosiate antropologiei.
Anii primului război mo ndial au fost devastatoare pentru Mauss, deoarece mulți dintre prietenii
și colegii lui au murit în război, însă, pe plan politic, Durkheim a făcut modificări în programele
școlare în Franța, iar după moartea sa a început o reacție împotriva studenților să i.
În anul 1931, Mauss a preluat catedra de la Sociologie într -un colegiu din Franța, iar el a
încercat în mod activ să lupte împotriva antisemitismului și rasei politice atât înainte, cât și după
al doilea război mondial.
Marcel Mauss este cunoscut pen tru mai multe dintre propriile sale opere – în special
capodopera Essai sur le Don ( "The Gift") – o mare parte din cele mai bune opere ale lui, au fost
făcute în colaborare cu membrii Année Sociologique, inclusiv Durkheim (Clasificarea
Primitivă), Henri H ubert (Schiță de o teorie generală a Magic și Eseu despre natura și funcția
Sacrificiului), Paul Fauconnet (Sociologie) și altele.
Contribuția lui Marcel Mauss este una semnificativă, atât pentru mediul francez, cât și
pentru restul lumii. La fel ca multi academicieni francezi proeminent, Mauss nu a instruit un

Ioana Lucaci
CRP, an III, grupa 3
număr mare de elevi, însă, mulți antropologi susțin că au călcat pe urmele lui, mai ales Claude
Lévi-Strauss. Eseul despre Dar este originea pentru studii antropologice de reciprocitate. Analiza
lui Potlatch l -a inspirat pe Georges Bataille ( The Accursed Share ), apoi Situaționiștii (numele
primei reviste situationista a fost Potlatch). Acest termen a fost folosit de mulți interesați de
economii de cadou și software Open Source, cu toate că această din urmă utilizare uneori diferă
de la formularea inițială Mauss. A se vedea, de asemenea, critică revoluționară Lewis Hyde de
Mauss în "Imaginatie și Viața erotice de proprietate".
Marcel Mauss este considerat de conaționalii săi „părintele antropologiei fra nceze”. El a
dedicat acestui aspect un amplu articol monografic: Essai sur le don (Eseu despre dar ), apărut în
1923.
Marea contribuție a lui Mauss la dezvoltarea științelor sociale este reprezentată, în primul
rând, de conceptul inovator – elaborat de el – de fapt social total : Mauss considera că un fapt
social este întotdeauna pluridimensional (având dimensiuni economice, culturale, religioase,
simbolice, juridice etc.) și nu poate fi niciodată redus la unul singur dintre aceste aspecte. Era
preocupat să înțeleagă realitățile în totalitatea lor; de aici, acest concept al faptului social total –
deci o viziune integrată, de ansamblu. Cum este văzut din această perspectivă faptul social al
oferirii de daruri? Perspectiva lui Marcel Mauss se sprijină pe opozi ția dar/contra -dar. Cu
ajutorul unor exemple referitoare la diverse culturi, Marcel Mauss susține că darul contra -darul
creează, în grupurile umane, o stare de dependență reciprocă, iar acesta permite menținerea – sau
re-crearea permanentă – a legăturii s ociale.
Revenind la lucrarea sa clasică, Darul Mauss a susținut că darurile nu sunt niciodată cu
adevărat libere. Mai degrabă, istoria omenirii este plină de exemple de cadouri care aduc cu
privire la schimbul reciproc. Faimoasa întrebare care a condus an cheta în antropologia darului a
fost: "Ce putere rezidă în obiectul dat care determina destinatarul să -l plătească înapoi?" (1990:
3). Raspunsul este simplu: darul este un "total prestation" (a se vedea legea obligațiilor),
impregnată cu "mecanisme spiritu ale", angajând onoarea atât a celui care dă, cât și a receptorului
(termenul "prestation totală" sau "fapt social total" a fost inventat de studentul său Maurice
Leenhardt după fapt social Durkheim). Astfel de lucruri depășesc diviziunile dintre spiritual și
material într -un mod în care, potrivit lui Mauss, este aproape "magic". Dătătorul nu oferă numai
un obiect, ci, de asemenea, o parte din el însuși, obiectul este indisolubil legat de cel care

Ioana Lucaci
CRP, an III, grupa 3
dăruiește: "obiectele nu sunt niciodată separate complet de oamenii care le dau la schimb" (1990:
31). Din cauza acestei legături între cel care dă și darul, actul de dăruire creează o legătură
socială cu obligația de reciprocitate din partea beneficiarului. A face acest schimb nu înseamnă
că îți pierzi onoarea și statutul, dar implicațiile spirituale pot fi chiar mai rele. Mauss distinge
între trei obligații: a da, etapa inițială necesară pentru crearea și menținerea relațiilor sociale;
primirea, a refuza să primească este înseamnă a respinge legătura socială; și a face schimb, în
scopul de a demonstra propria larghețe, onoare și bogăție.
O noțiune importantă în conceptualizarea de cadou, Mauss este ceea ce Gregory (1982,
1997) se referă la ca "inalienabilitatea". În economie, există o distincție puternică între ob iecte și
persoane prin noțiunea de proprietate privată. Obiectele sunt vândute, ceea ce înseamnă că
drepturile de proprietate sunt pe deplin transferate către noul proprietar. Obiectul a devenit astfel
"înstrăinat" de la proprietarul său inițial. Într -o economie de cadou, cu toate acestea, obiectele
care sunt date sunt alienate de donatori; acestea sunt "împrumutate mai degrabă decât vândute și
cedate". Aceasta se referă la faptul că identitatea dăruitorului este invariabil legat de obiectul dat,
care cauze ază darul de a avea o putere care obligă beneficiarul să facă același lucru. Pentru că
darurile sunt inalienabile ele trebuie să fie returnate; actul de dare creează un cadou de datorii
care trebuie rambursat. Din această cauză, noțiunea de rentabilitate a șteptată a darului creează o
relație de -a lungul timpului între doi indivizi. Cu alte cuvinte, prin oferirea de cadouri, o legătură
socială evoluează, care se presupune a continua prin spațiu și timp, până la momentu de schimb.
Prin urmare, schimbul de dar uri conduce la o interdependență reciprocă între cel care dă și
receptor. Potrivit lui Mauss, darul "liber", care nu este returnat este o contradicție, deoarece nu se
poate crea legături sociale. În urma căutării durkheimiană pentru înțelegerea coeziunii s ociale
prin conceptul de solidaritate, argumentul lui Mauss este că solidaritatea se realizează prin
legăturile sociale create prin schimb de cadouri. Mauss subliniază faptul că schimbul de cadouri
rezultă din voința de a se atașa de alte persoane – "pentr u a pune oamenii în conformitate cu
obligațiile", pentru că "în teorie astfel de cadouri sunt voluntare, dar, de fapt, ele sunt date și
rambursate în conformitate cu obligația".
Opiniile lui Mauss cu privire la natura schimbului de cadou a avut și critici, de exemplu,
antropologul francez Alain Testart (1998) susțtine că există daruri "libere", cum ar fi trecătorii
care dau bani la cerșetori, cum ar fi într -un mare oraș occidental. Donatorul și receptorul nu se

Ioana Lucaci
CRP, an III, grupa 3
cunosc și sunt puțin probabil ca vreodată să s e întâlnească din nou. În acest context, donația nu
creează cu siguranță nici o obligație din partea cerșetorului să facă acelasi lucru; nici donatorul,
nici cerșetor nu au un astfel de așteptăre. Testart susține că numai acesta din urmă poate fi
executată efectiv. El simte că Mauss a exagerat în amploarea obligației create de presiunile
sociale, în special în descrierea sa Potlatch cu printre Indienii American de Nord.
Cu toate acestea, Marcel Mauss se remar că și cu celelalte scrieri ale lui , care susțin
spațiul antropologic francez, cum ar fi : Essai sur la nature et la fonction du sacrific e; Sociologie
et anthropologie ; Esquisse d'une théorie générale de la magie ; De quelques formes primitives de
classification și multe alte contribuții. De aceea, Marcel Mauss este și va rămâne ca un
întrumător al ant rolopogiei și sociologiei din mediul francez, dar și pentru celelalte culturi.