Criza valorilor în rândul tinerilor din Republica Moldova [606688]

Criza valorilor în rândul tinerilor din Republica Moldova

Conceptul de valoare tradițională în societatea contemporană este unul cu delimitări de
dese ori obscure, care a suferit diferite interpretări de-a lungul timpului, prin modificările de
percepție culturală a societății. Prezenta comunicare este axată , în principal, pe definirea
valorilor tradiționale si declanșarea crisei valorilor în rândul tinerilor din Republica Moldova
Sub aspect teoretic, valorile reprezintă o zonă intermediară între conștiin ță și lucruri, o
zonă autonomă, dar care se află în același timp în corelație cu cele două realități, fiind o punte
între subiect și obiect. Ulterior, valorile sunt materializate în bunuri de civilizație. T. Vianu,
distinge trei stadii pe care omenirea le -a parcurs în evoluția ei istorică în raport cu valorile:
sincretismul valorilor în perioada premodernă, autonomizarea valorilor în epoca modern ă și
resolidizarea valorilor în postmodernitate. Prin urmare, tendința de autonomizare a valorilor, cu
excesele ei inerente (supremația valorilor materiale) a provocat o declanșare a crizei valorilor ,
care domină și sec. XX I.
Declinul valorilor este în strânsă corelație cu evenimentele care marchează viața politică
și social a unui stat. Referindu -ne la politica internă și externă a Republic ii Moldova pe parcursul
ultimelor decenii , marcăm im portante evenimente. Schimbări radicale în societate au început cu
1989, când, după afirmațiile lui N. Dabija ”mișcarea de renaștere națională a adus la trezirea
conștiinței n aționale”. Ulterior, la 27 august 1991, Republica Moldova se declară țară
independentă, eveniment istoric precedat de un mare număr de mitinguri, marșuri de protest,
greve, revendicările protestatarilor vizând recunoașterea oficială a identității lingvisti ce române,
revenirea la alfabetul latin, decretarea limbii române în calitate de limbă de stat, promovarea
reformelor în toate sferele vieții și consolidarea cuceririlor democratice.
Fiind o țară europeană, Republica Moldova a tins spre un viitor european, elaborând și
implementând un șir de reforme inovatoare și sistemice în toate sferele de activitate a
Guvernului. Totuși acestea nu au fost productive și nu au salvat țara de o eventuală criză
economică și socială de durată, care a generat micșora rea locurilor de muncă, salarii mici,
instabilitate politică, economică și socială. În contextul realităților create, ia amploare fenomenul
migrației, care a contribuit la declanșarea crizei valorilor tradiționale , provocând schimbări în
modul de a gândi a unei întregi națiuni, dar în special, a tinerilor.
Pentru a obține o informație veridică despre orientarea valorică a tinerilor din localitățile
rurale , am efectuat un sondaj în 20 de sate, la care au participat tineri de 18 -20 de ani . Obiectivul
general a fost urmări rea atitudin ii respondenților față de categorii de valori , ce includ capitalul
social (solidaritatea, toleranța, respectul pentru alte culturi), religia, valori ale democrației (statul

de drept, egalitatea, libertatea individului, dem ocrație) , valori ale vieții omului (respectarea vieții
omului, drepturile omului, pacea .
Referindu -ne la ierarhia orientărilor valorice ale tinerilor basarabeni , constatăm :
– familia rămâne a fi important ă și își menține po ziția dominantă, dar dorința de a
crea propria familie este scăzută;
– viața spiritualitatea este mai bine exprimată în religie ; accentul pus pe religie este
în consonanță cu valorile trandiționale generale – bunătatea, iubirea aproapelui,
răbdarea, credința sau comuniunea ;
– conștiința națională se manifestă prin adâncirea interesului față de rădăcinile
istorice și tradițiile culturale ale neamului, față de simboluri, alfabet, imn etc .;
– valorile importante pentru viața personală sunt libertatea individual, demnitatea
și egalitatea ;
– impor tantă este fericirea ;
– relative sunt adevărul și dreptatea ;
– cele mai nocive în contextul societății noastre sunt:
o valorile false și corupția ;
o politicieni și exponenții justiției ;
o legile proaste ;
– frecvența redusă a valorilor capacitate, ingeniozitate, receptivitate și eficiență ;
– domină dezinteresul pentru frumusețea universului și creație .

În baza acestui sondaj am putea construit profilul tânărului, care este dezorientat,
pesimist, aflat în căutarea unei noi identități. Deși unele valori împărtățite sunt moștenite
de la părinți, atitudinea rămâne a fi sceptică. Traiectoria evolutivă în viață nu este
definită, ei parând a fi nesiguri în corectitudinea alegerii făcute. De facto, la nivel valoric,
ei sunt “un produs al unei societăți în tranziție, anomic e, iar singurul mod de viață
cunoscut are la bază schimbarea”.

În încheiere, facem trimitere la afirmația lui V.C.Morris: “valorile sunt reflecțiile unei
culturi anumite care depinde de societate și de interesele acesteia”, ne convingem că noi suntem
cei ce urmeayă să facem o alegere logică în ceea ce facem .