CRIZA ECONOMICĂ ȘI STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ- NOI [625760]

CRIZA ECONOMICĂ ȘI STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ- NOI
PROVOCĂRI ÎN ARMONIA FAMILIEI
IOANA SUCIU 12
ABSTRACT: Pressure and stress at work, during this economic crisis period,
leaded to the amplification of individual emotional exhaustion level.
Unfortunately, stress at work is frequently brought in personal/fam ily space,
having negative effects upon the relationship, the quality and time s pent with
children. Sometimes, the consequences are dramatic: divorces, domestic violence,
emotional and behavioural children disorders. Working mothers or single-pare nt
families are most likely to be exposed to noxious effects of stress at work.This
study intends to identify the level of stress at work in the c ontext of today’s
economy and which are its consequences upon family equilibrium by compari son
in traditional families and in single-parent families.In the first part we’ll identify
the intensity of stress at work among different categories of individuals:
married/not married, with/without children. The instrument for mea suring this
evaluation of stress at work is Maslach Burnout Inventory. The questionnai re
contains 25 items and it is structured on 3 dimensions: emotional exhaus tion (9
items), depersonalization (6 items), personal achievements reducti on (10 items).
The answers uses a 5 steps Likert scale, as follows: 1-stron gly disagree, 2-
disagree, 3-not agree not disagree, 4-agree, 5-strongly agr ee.The second part of
the study consists of a qualitative approach. Based on some semi-st ructured
interviews we’ll analyze the implications of stress at work and economic crisis
upon traditional and single-parent families climate. A first eleme nt of analysis
would be the relationship between partners (in case of traditional fam ilies), the
relationship with children, with other relatives (extended family ), with work
colleagues and with friends. Another aspect to be analyzed is the eff ects of
economic crisis and stress at work upon individual’s family concord.

Keywords : economic crisis, family, stress, children, single parent

1 Universitatea „Babeș-Bolyai”Cluj- Napoca, Facultat ea de Sociologie și Asistență Socială,
[anonimizat]
2 Autorul dorește să mulțumească pentru suportul fina nciar din programul co-finanțat de PROGRAMUL
OPERAȚIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 – 2013, Contract POSDRU
6/1.5/S/4 – „STUDII DOCTORALE, FACTOR MAJOR DE DEZVOLTARE AL CE RCETĂRILOR SOCIO-
ECONOMICE ȘI UMANISTE”

INTRODUCERE
Primele semne ale crizei economice globale, resimțite și în România la sfârșitul anului
2008, anunțau, în mod firesc, o avalanșă de costuri sociale traduse pri n scăderea drastică a
nivelului de trai. Semnele de atunci sunt astăzi realități soci ale dure: degradarea calității vieții,
tensiuni sociale și în sânul familiei. Odată instalată, în 2009, cr iza a adus cu sine și alte efecte
negative colaterale: șomaj, sărăcie, insecuritatea locului de munc ă, scăderea nivelului salariilor.
Vârful crizei pare să fi fost atins în 2010, când situația econom ică a României a cunoscut un
derapaj accentuat. Sectorul privat nu poate fi revigorat, în lip sa unor măsuri economice de
stimulare a creșterii producției, iar în sectorul public toate salariile au fost diminuate cu 25%.
Toate aceste măsuri dure vor fi resimțite brutal în ultima p arte a acestui an, atât în prețurile
bunurilor de consum, cât și în cheltuielile de întreținere. În plus, num ărul șomerilor e în continuă
creștere iar formele de ajutor social oferite de către Guver n se dimininuează semnificativ. Este
cît se poate de evident că sărăcia va cuprinde tot mai mulți indivizi și poate cel mai grav se va
reflecta în instalarea unei crize sociale din care famili a va resimți cel mai acut tensiunile și
consecințele acestei stări de fapt.
CRIZA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA
România traversează astăzi o perioadă de ample și profunde schi mbări de ordin economic
și social. Efectele negative majore ale crizei economice s unt arhicunoscute: creșterea masivă a
șomajului și diminuarea accentuată a veniturilor sub incidența măs urilor politice impuse și
diminuarea puterii de cumpărare. Peste trei sferturi dintre românii cu vârsta peste 18 ani au fost

afectați de criza economică, impactul fiind resimțit mai put ernic de femei, antreprenori, angajați
cu studii superioare și șomeri, arată un studiu realizat de Mer cury Research. Potrivit studiului,
peste un sfert dintre bărbații cu vârsta peste 18 ani nu au fos t afectați de criză, procent
semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 20%, potrivit studiului realizat în a doua parte a
lunii martie. Nouă din zece antreprenori au resimțit negativ cri za economică, în timp ce 55%
dintre managerii sau angajații cu studii superioare au fost a fectați. Și persoanele care pentru
moment nu au un loc de muncă au resimțit puternic impactul criz ei, 95% dintre acestea fiind
afectate. Pe de altă parte, 66% dintre români sunt mai îngrijorați de sit uația lor financiară decât în
urmă cu șase luni, procentul fiind mai mic decât în luna martie di n 2009 (75%), dar situându-se
în continuare peste nivelul din noiembrie 2008, când apăreau primele semne ale crizei în
România și când doar jumătate (53%) își exprimau această teme re. "Principalele temeri sunt
legate de imposibilitatea de a menține același stil de viaț ă ca în prezent (40%), de scăderea
veniturilor (39%) sau de nesiguranța de a face față cheltuielil or curente (38%). Temerile legate
de imposibilitatea de a putea plăti ratele sunt valabile p entru 15% dintre românii cu vârsta peste
18 ani, iar 14% se tem ca nu vor mai putea face economii sau investi ții ca în anii trecuți", se mai
spune în studiu. Datele fac parte din studiul Financial CrisisMet er realizat de Mercury Research
începând cu luna noiembrie 2008. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie-1 aprilie 2010 pe
un eșantion de 1.177 respondenți cu vârsta peste 18 ani.

STRESUL PROFESIONAL
Stresul este denumit încă o boală a civilizației , sute de articole și lucrări despre acest
subiect au fost scrise până în prezent. Stresul ocupațional apare ca temă recurentă în toate studiile
moderne referitoare la calitatea vieții și calitatea muncii, în toa te societățile dezvoltate sau în curs
de dezvoltare. Numeroase studii demonstrează atât amploarea ace stei probleme organizaționale,
cât și faptul că ea nu este susceptibilă a se rezolva de l a sine, ci mai degrabă se va amplifica în
perioada următoare.
Studiul Predicting the workplace of 2010 , Robertson-Cooper Ltd. prestigioasă companie
de consultanță în psihologia sănătății la locul de muncă, a arăta t că doar 12% din angajatori
consideră că nivelul de stres al angajaților lor va scădea pân ă la sfârșitul acestui deceniu, pe când
65% consideră că acesta va crește mult sau foarte mult.(Robertson-Coope r,2005)
În ultimul sondaj anual al Industrial Society , realizat în întreaga Uniune Europeană, s-a
relevat că 76% din angajații Europei consideră că stresul ocupațional es te cea mai mare problemă
de sănătate și siguranță cu care se confruntă și cu care se vor confrunta pentru următorii cel puțin
2 ani. Stresul ocupațional este așadar un punct important în progr amele de dezvoltare
organizațională. Este unul din cele mai importante preocupări, dacă nu chiar cea mai importantă
preocupare, a angajaților moderni. În plus, este o manifestare ca re crește atât ca amploare și
intensitate, cât și ca importanță percepută de comunitatea de business și de angajați deopotrivă.
În consecință, nu este de mirare că în Uniunea Europeană există presiuni legale pentru a obliga
angajatorii să ia serios în considerare aspectele legate de s tresul ocupațional, în programele lor
interne de resurse umane. Din punctul de vedere al organizației a naliza cost-beneficiu pentru
evaluarea oportunității implicării în programe de control al s tresului ocupațional este relativ
simplă. Costurile stresului ocupațional pot fi izolate ca par te din ansamblul costurilor corporației

cu absenteismul, fluctuația, lipsa de eficiență și de productivit ate, conflictele interpersonale între
membrii organizației, conflictele de muncă și accidentele de muncă.
Stresul ocupațional poate avea efecte deosebit de negative ș i asupra individului , cauzând pe
termen lung probleme fizice și psihologice. Printre simptome le fizice care, au demonstrat studiile
(Băban,1998), pot fi generate de expunerea îndelungată la stresori, di ntre aceștea enumerăm:
tensiunea ridicată, nivel ridicat de colesterol, ulcer gastric, di verse afecțiuni cardio-vasculare
(culminând cu ateroscleroză și infarct miocardic), precum și c omportamente de expunere
compulsivă sistematică la stimuli nocivi, precum fumatul exce siv sau consumul excesiv de
alcool. Simptomele psihologice negative asociate stresului ocup ațional cuprind o scădere a
motivației, o scădere a stimei de sine, micșorare a încrederii în sine, diminuare a satisfacției
muncii și anxietate crescută. “ Dacă nu se intervine în mod corespunzător, starea de oboseală se
accentuează, ajungând la faza de epuizare, de surmenaj cronic, cu apat ie, deprimare și
incapacitate de lucru.”( Floru,1978 ) .Problema specifică actuală la locul de muncă este oboseala
cronică, sindrom caracterizat prin epuizare fiziologică și emoțională și adesea generat prin
frustrare la nivel cronic, de locul de muncă cuplat cu volumul prea mare sau pr ea mic de muncă.
Potrivit unor investigațiilor, în SUA cinci din șase persoane au de clarat că sunt supuse
unor tensiuni la locul de muncă (Kahn, Wolfe & Quin, 1964).Cea mai mare pa rte a persoanelor
chestionate au declarat că aceste tensiuni sunt suficient de inte nse pentru a fi resimțite negativ,
atât de cei în cauză , cât și de organizație; 88% dintre subiec ți reclamă presiunile exercitate de
nivelurile ierarhice superioare, în timp ce numai 12% au acuzat presiunile exercitate de
subalterni.A apărut astfel ipoteza- confirmată ulterior de num eroase alte cercetări – că în cadrul
organizațiilor se poate vorbi de un stres specific- stresul ocupațional.

La sfârșitul anilor șaptezeci, criza de încredere a cerce tătorilor privind stresul profesional
avea drept obiect clasificarea conceptelor , metodologiile de cercetare folosite și limitele
domeniului. În mijlocul acestei confuzii semantice, Murrel (1978) pro pune un concept de stres
profesional în trei faze: cauză, efect, rezultat. Cu scopul de a evita orice ambigitate, termenul de
presiune va fi folosit ca sinomim pentru „stres”(în sensul dat de H. S elye) pentru a descrie
efectul presiunii asupra individului , incapacitatea de a rezis ta la această presiune poate duce la
un anume număr de consecințe, mergând de la nemulțumire la o degrad are a stării de sănătate. În
această privință , Flectchecher și Playne (1980) se alătură lui Murrel , precizând că presiunea are
pentru ei același rol ca agenții de stres care provoacă o te nsiune de natură fiziologică sau
psihologică de scurtă sau lungă durată.Agenții stresori își pot g ăsi originea în interiorul persoanei
sau în mediul exterior.Aceștia din urmă provin fie din mediul profe sional, fie din cel
extraprofesional. Această precizare semantică a dus la unele progrese în domeniul cercetărilor
privind stresul profesional, ajungându-se la un model simplificat, re luat mai târziu de Cary
L.Cooper, de la Universitatea din Manchester (figura 1). Conjugare a anumitor surse de stres
propuse de acest model cu unele trăsături ale personalității poate fi predictivă în ceea ce privește
reacțiile la stres, cum ar fi: bolile coronariene, unele tulb urări mentale ,insatisfacția profesională,
conflicte conjugale, alcoolism,toxicomanie etc.(Cooper, 1978) În gene ral putem distinge șase
surse de stres profesional și organizațional , ca surse inere nte, cele referitoare la funcția deținută
, rolul jucat în organizație, dezvoltarea carierei, relațiile la locul de muncă, structura și climatul
organizațional și relația muncă/familie.

SURSELE CARACTERISTICILE SIMPTOME DE MAL ADII
STRESULUI INDIVIDUALE SĂNĂTATE

Legate mijlocit de
muncă
Condiții de muncă
Urgență impusă de
timp
Responsabilitate
față de vieți
omenești

Rol în organizație
Ambiguitate/conflic
t de roluri
Conflicte de
responsabilitate

Dezvoltarea
carierei
Prea multe avansări
Nu destule avansări
Nesiguranța locului
de muncă
Ambiții contrariate

Individul

Nivel de
anxietate

Importanța
nevrozei

Toleranță la
situații
ambigue
Relația
muncă/fami
lie

Probleme
familiale

Familie în
care cei doi
membri ai
cuplului
lucrează

Simptome
Individuale

Valoarea
presiunii
sângelui

Nivelul
colesterolului

Tabacism

Stare depresivă
Simptome
organizaționale

Absenteism
ridicat

Rotație rapidă a
muncitorilor

Grave
prelungite

Accidente
grave
frecvente
Sănătate mentală
dezechilibrată Maladii
coronariene

Figura 1. Un model de abordare teoretică a stresului ocupa țional în organizații ( după Cooper,
1986)

Sursele stresului ocupațional
Sursele legate de mediul de lucru .Condițiile sau mediul de lucru au fost factorii de stres
indelund studiați de peste un secol și jumătate și puși în discuție de specialiștii în medicina
muncii și ergonomi. Proiectarea ergonomică a locului de muncă de munc ă se consideră rațională
atunci când se asigură, pentru executanți, condițiile necesare p entru o muncă de înaltă
productivitate cu cele mai reduse consumuri de muncă și de efort, fă ră mișcări inutile sau
incomode.
Folosirea simultană și permanentă a acestor două că i este o condiție esențială a organizării
ergonomice a locului de muncă.De asemenea, există și regulile care se referă la amenajarea
locului de muncă. În acest sens, principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale și pentru
obiectele muncii impune respectarea următoarelor reguli (P urdea,1998); totalitatea obiectelor
muncii și materialelor utilizate , precum și produsele finite (documente prelucrate în cazul
birourilor), trebuie să aibă un loc bine definit și stabil; o biectele muncii și materialele trebuie
așezate cât mai aproape de executant; așezarea materia lelor în ordinea utilizării lor în timpul
lucrului și în funcție de frecvența utilizării lor. Respectare a acestor reguli practice se impune
datorită faptului că orice activitate de căutare a unui obiect solicită un consum mare de energie
nervoasă și o mare risipă de timp.
Sursele legate pe postul pe care îl ocupă un individ. Lipsa atitudinilor sau a pregatirii
necesare postului generează stres, în situațiile în care se lecția și promovarea personalului se face

după alte criterii decât cele legate de competență profes ională. Stresul apare ca urmare a
conflictului dintre dorința de putere a cadrelor de conducere și ce a de satisfacere a trebuințelor
primare pe de-o parte și neliniștea datorată posibilei cons tatări a performanțelor profesionale
scăzute, pe de altă parte. Deficiențe în proiectarea postul ui, exprimarea defectuoasă a
obiectivelor sau chiar lipsa precizării lor în fișa postului , sarcinile nedelimitate care dau naștere
unor lucrări repetate sau paralele la nivelul altor posturi sa u compartimente generează
nesiguranța, insatisfacția în muncă, frustrarea.
Sursele legate de caracteristici personale. M.Friedman și R.H.Rosenman, cardiologi
americani, în urma cercetărilor efectuate, au arătat că ex istă o strânsă legătură între stres,
frecvența bolilor cardio-vasculare și tipul de personalitate, identificând totodată două tipuri
majore de personalitate A și B și un tip intermediar, AB.
Personalitatea afectează în mod frecvent modul în care individul va răspunde la st res și
de asemenea, modifică impactul stresului asupra organismului. Pe ntru unii oameni stresul face
parte din viața lor. Oricine a văzut astfel de persoane care î și privesc tot timpul ceasul în mod
nervos sau care, pe șosea, claxonează cu disperare din autoturism.
Persoanele care se comportă astfel sunt reprezentanți ai ti pului A de personalitate, o
structură caracterizată prin neliniște, agitație și un stil de lucru c ontra-cronometru. Spre deosebire
de aceștia, o persoană care manifestă tipul B de comportament este în general lent, contemplativ
și relaxat. Persoanele ce aparțin tipului A se concentrează spre realizări superioare, sunt foarte
competitivi, intoleranți și, chiar, agresivi când întâmpină dific ultăți. Totuși, în exces, tipul A –
denotă nivele ridicate de stres, conducând astfel la probleme lega te de sănătate. În unele studii

realizate pe femei (Heilbrun ,Friedberg,1988) cele cu tip A de comportament au fost găsite cu o
rată de 4 ori mai ridicată decât cele din tipul B, în ceea ce privește b olile cardiace.
Nu toți specialiștii din domeniul stresului agreează ideea că cele două tipuri în această
manieră pot fi conexate cu sau fără prezența problemelor de sănătat e. Unii experți au identificat o
trăsătură de personalitate, numită – serie de caracter (Weibe, 1991) ce poate atenua efectele
stresului. Indivizii puternici manifestă trei trăsături fundament ale ale personalității, ei tind să
devină puternic implicați în ceea ce fac, acționează de obice i cu convingerea că prin munca lor
vor face ceva diferit și percep majoritatea schimbărilor din viață ca fiind benefice și normale
pentru dezvoltarea personală.Datorită sentimentului lor puternic d e autoeficacitate, indivizii cu
personalitate puternică sunt capabili să reziste la stres . Unii specialiști consideră că tăria de
caracter acționează ca un tampon împotriva bolii. Caracterul p uternic, ca trăsătură de
personalitate corelează cu o tensiune arterială scăzută, nive l scăzut de acizi grași în sânge,
tensiune psihologică redusă și o stare de fericire accentuată.
Din administrarea numeroaselor teste de personalitate au rezult at trei caracteristici ale
caracterelor tari: acordul- sunt devotați muncii lor, familiei, cât și altor valori importante ;
controlul- au un sentiment de control propriu asupra vieții lor; provocarea- abordează
modificările vieții ca ocazii de autotestare.
Vârsta. Din cercetările efectuate pe un eșantion de manageri cu vârs te cuprinse între 30–60
ani a reieșit faptul că aceștia resimt în familie influe nțele stresului organizațional, în proporții
variabile și dependente de grupele de vârstă (Zorlențan, Burduș, C ăprărescu,1995) -58% din cei
cuprinși în grupa de vârstă 30–40 ani; 46% din cei aflați între 41–50 ani; 38% cei pes te 50 ani.

Cu alte cuvinte, presiunile din partea familiei vin tocmai în pe rioada, la vârsta la care
persoana respectivă se află pe curba ascendentă a aspira țiilor profesionale și a potențialului de
muncă. S-a demonstrat faptul că, în general, vârstele tinere (până în 40 d e ani) datorită capacității
sporite de rezistență a organismului acționează ca un amortizor al stresului .
Genul. Agenții stresori specifici organizației generează o tensiune nervoasă ce afectează
personalul angajat indiferent de gen. . Totuși o diferență există, și anume în modul de reacție. În
stare de stres, femeia poate deveni pasivă, dezorientată, m arcată de un puternic sentiment de
vinovăție, manifestând tendința de subapreciere și retragere. R ăspunsul la stres al bărbatului este
diferit, acesta reacționând prin agresivitate, nervozitate, de sconsiderarea normelor și valorilor
sociale, manifestând tendința evidentă de defulare și de a se descărca nervos .
În cazul în care femeia deține o funcție de conducere, s-a putut observa existența unor situații
specifice ce se pot transforma cu ușurință în agenți stresori, și anume:conf lictul de rol profesional
și familial generat de dorința de a rezolva sarcini multe și foarte diferite; absența susținerii atât
din partea familiei, cât și din partea colegilor sau a pers oanelor de gen feminin subordonate;
posibilitățile reduse de relaxare după o zi de muncă, compara tiv cu cele ale bărbaților, fapt ce
provoacă oboseală fizică etc ( Zorlențan, Burduș, Căprărescu,1995, pp.145).
Dacă în urmă cu câțiva ani categoriile profesionale considerate prin definiție stresante erau:
piloții de încercare, controlorii de trafic aerian, cosmonauții, lucrătorii de la căile ferate și
medicii, mai ales chirurgii; astăzi, lista s-a mărit adă ugându-se printre altele: managerii și
economiștii. În cadrul organizațiilor, angajații din compartimente le de contabilitate, desfacere și
aprovizionare sunt mult mai expuși stresului organizațional decât cei din alte compartimente.

Referitor la nivelul de calificare se poate spune că spre deosebire de muncitorii necalificați ,
persoanele cu studii superioare sunt supuse frecvent conflictelor de rol, tolerând cu greu
ambiguitatea rolului. Un studiu interesant a fost efectuat de căt re compania Gallup vizând relația
dintre stres și dimensiunea organizației (Zorlențan, Burduș & Căprărescu,1995 pp.146). Studiul
s-a derulat pe un eșantion de 845 manageri americani grupați după dimensiunea organizației,
rezultatul acestuia indicând faptul că relația dintre nivelul st resului managerial și mărimea
organizației este invers proporțională.

Consecințele stresului ocupațional
Relația dintre stresul ocupațional și rezultatele adverse a supra sănătății angajaților este un
fapt demonstrat de numeroase studii. Consecințele negative ale stre sului cronic pot fi divizate în
trei categorii : comportamentale, psihologice și fiziologice .
Consecințele comportamentale ale stresului sunt absenteismul, accidentele, abuzul de
alcool și medicamente, performanțele scăzute și comportamentel e contraproductive incluzând
aici violența la locul de muncă. Stresul este numai unul din multipli factori care pot influența
performanța. Există multiple influențe care acționează mijloc it sau nemijlocit care afectează
comportamentul în muncă. Efectele stresului asupra performanței depind de câțiva factori,
incluzând complexitatea sarcinii realizate și trăsăturile de personalitate ale individului care este
implicat într-o sarcină de muncă. Bineînțeles, stresul cronic, în mod obișnuit, are efecte negative
asupra performanței în muncă.
Consecințele psihologice ale stresului includ anxietatea, depresia, izbucnirea nervoasă
(burnout), oboseala, tensiunea activității de muncă și insatisfac ția cu propria muncă și viață

(Kahn & Byosiere, 1992). Izbucnirea nervoasă este o particularitat e importantă și în același timp
o consecință a stresului.Ea este o stare extremă a reacției la stres care este rezultatul unui răspuns
prelungit cronic la stresorii muncii care depășesc resursele individuale de a controla stresul
(Maslach, Schaufeli & Leiter, 2001). Epuizarea emoțională se manifestă când senzațiile
emoționale s-au evaporat pur și simplu în procesul muncii. Individul care suf eră de sentimente de
depersonalizare a devenit apăsat de activitatea sa de muncă și începe să trateze pacienții ca pe
niște obiecte. Indivizii care trăiesc o senzație de realiz are personală scăzută nu pot opera la
nivelul problemelor efective pe care le au de rezolvat și nu p ot înțelege sau să se identifice cu
problemele celorlalți. Ei se percep depășiți de evenimente și astfel devin incapabili să
implementeze soluții eficiente.
Consecințele fiziologice ale stresului. Deși multe din efectele fiziologice ale stresului sunt
intercorelate , ele pot fi totuși categorizate în trei tipur i: efecte cardiovasculare incluzând
tensiunea arterială, tahicardie și colesterol; efecte gastr ointestinale care includ probleme
digestive de diferite tipuri; efecte biochimice care includ creșterea cortizolului și catecolaminelor
(hormoni ai stresului). Situațiile stresante de la locul de muncă sunt în conexiune cu creșterea
nivelului de cortizol, norepinefrine și adrenalina din circuitul sang uin. (Fox, Dwyer & Ganster,
1993). În același timp, arată Krantz și McCeney (2003), expunerea pe termen lung la nivele
ridicate ale hormonilor specifici stresului, conduce la deterior area sistemului imunitar și apariția
bolilor coronariene. Cu alte cuvinte, există evidențe clare a efec telor fiziologice negative care pot
rezulta din expunerea cronică la stres.

Epuizarea emoțională
Epuizarea emoțională se manifestă când senzațiile emoționale s-au evaporat pur și
simplu în procesul muncii. Individul care suferă de sentimente de de personalizare a devenit
apăsat de activitatea sa de muncă și începe să trateze pa cienții ca pe niște obiecte. Indivizii care
trăiesc o senzație de realizare personală scăzută nu pot opera la nivelul problemelor efective pe
care le au de rezolvat și nu pot înțelege sau să se identific e cu problemele celorlalți. Ei se percep
depășiți de evenimente și astfel devin incapabili să implementeze soluți i eficiente.
Izbucnirea nervoasă ca manifestare comportamentală poate fi măsurată cu mai multe
tipuri de chestionare cum ar fi Inventarul Maslach pentru izb ucnirea nervoasă (MBI). MBI este
un chestionar care include trei scale care măsoară componentele izbucnirilor nervoase
(epuizarea, depersonalizarea și comportamentul cinic la locul de muncă și un sens al ineficienței
și lipsa de realizare profesională. S-a constatat că stres orii cronici (ex. ambiguitatea de rol și
conflictul de rol) conduc adesea la izbucniri nervoase. Un studiu re alizat în paralel în SUA și
Olanda, a constatat că ofițerii de poliție și gărzile de sec uritate din ambele țări au un nivel relativ
mărit de cinism și sentimente de ineficiență, bar un nivel s căzut de epuizare. În contrast, cadrele
didactice au un nivel ridicat de epuizare în ambele țări, dar nive luri medii de cinism și
sentimentul ineficienței. Angajații din mediul medical au nivelur i ridicate de ineficiență
personală, dar scăzute de cinism și epuizare. Totuși, întreb area care se poate pune este aceea că
dacă un individ are numai una sau două din trei dimensiuni care caracte rizează comportamentul
de izbucnire nervoasă, putem să susținem că acesta este afect at de acest comportament?
Problema rămâne deschisă. În general, cercetările au relev at faptul că paternele de bază ale
comportamentului de izbucnire nervoasă se pare că este aproxima tiv similar la diferite profesiuni
și țări (Maslach și colab. 2001).

Maslach& all. (2001) discută câteva rezultate obținute în inves tigarea izbucnirilor
nervoase. Astfel, o primă observație este aceea că burnout-ul e ste mai frecvent printre tinerii
angajați, care, comparativ cu angajații cu vechime, pot să fie c opleșiți de cerințele locului de
muncă nou. Așa cum s-a remarcat și mai înainte, burnout-ul a fost s tudiat preponderent pe
profesii dominate de femei. De aici observația că femeile manifestă un burnout mai ridicat decât
bărbații. Acest lucru nu este totuși confirmat. Unele studii au găsit că bărbații au un nivel de
cinism ușor mai ridicat ca femeile, în timp ce femeile au un ni vel de epuizare ușor mai mare ca
bărbații. Persoanele căsătorite sunt mai puțin predispuse la burnout de cât cele necăsătorite,
probabil din cauza suportului social din partea soțului. În plus, persoanele cu trăsături de
personalitate astfel ca o percepție a propriei persoane scăzută și cu un comportament de Tip A,
sunt, la fel, mai predispuse la burnout (Pitariu, 2004). Pe scurt, e ste clar că locurile de muncă
expuse cronic la responsabilități care copleșesc deținător ii acestora și presiunea mare de timp,
supun angajații la un risc mare de burnout. Intervențiile de reduce re a burnout-ului se vor
concentra deci pe atât pe individ, cât și pe postul de muncă deținut . O combinare a
managementului stresului, formarea deprinderilor de muncă și proiectare a ergonomică a
muncii, se pare că este măsura de viitor în vederea reducerii burnout-ului.
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Datorită impactului semnificativ pe care îl are stresul profesional atât asupra individului
cât și mediului din care acesta face parte se poate spune că un demers de cercetare care să
investigeze implicațiile pe care stresul profesional le are asupra climatului familial este unul mai
mult decât ncesar. În cele ce urmează ne vom opri asupra im plicațiilor pe care stresul profesional
le are asupra relațiilor de familie în funcție de statutul marital al individului și absenței sau
prezenței unui copil în viața acestuia. Obiectivul așadar este acela de a vedea care este nivelul

stresului profesional, mai exact epuizării emoționale în conte xtul socio-economic actual și mai
apoi să investigăm efectele acestuia în viața de familie. I potezele de la care am pornit sunt cele
conform căror nivelul stresului profesional este unul ridicat iar efect ele acestuia sunt mai degrabă
resimțite de către familiile cu copii , sau familiile monoparentale. Eșantionul stabilit pentru acest
demers de cercetare a fost contituit din 53 de indivizi care munces c în aceeași
organizație(variabila de control) dar care au statut marital di ferit(căsătorit, necăsătorit, divorțat
cu sau fără copii). Organizația fiind una cu specific relaț ii cu clienții pentru măsurarea stresului
profesional mai exact epuizarea emoțională la locul de muncă – bournout- s-a utilizat versiunea
pentru cei care lucrează în servicii umane a Maslach Burnout I nventory (MBI- HSS) preluat din
Hallberg și Sverke (2004) și dezvoltat de Maslach, Jackson și Leiter (1996).
Din cei 25 de itemi , 9 măsoară epuizarea emoțională (Mă simt epuizat emoțional din
cauza muncii mele…α = 0.90), 6 măsoară depersonalizarea (Simt că imi tratez unii clienți
(colegi) ca și cînd ar fi obiecte impersonale…α = 0.80) și 10 evaluează sentimentul de slabă
realizare personală – itemi cu cotare inversă (Mă descurc foarte bine în fața pr oblemelor
clienților (colegilor) mei… α = 0.74). Răspunsurile au fost oferit e pe o scală Likert cu 5 puncte
(1- „dezacod total”; 7- „acord puternic”). Scorurile totale a le subscalelor constau din mediile
răspunsurilor la fiecare item. Într-o metaanaliză a 61 de st udii care au utilizat Maslach Burnout
Inventory, Lee și Ashfort (1996) au relatat o bună consistență internă a celor 3 subscale (α = 0.86
pentru epuizarea emoțională, α = 0.76 pentru depersonalizare , α = 0.77 pentru sentimentul de
slabă realizare personală). În urma analizei răspunsurilor pe fiecare subscală am putut observa un
grad înalt de epuizare emoțională în rândul populației căsătorit e cu copii față de indivizii
necăsătoriți ceea ce contravine studiile prezente mai sus. Se pare că situația economică instabilă
face ca tot mai mulți indivizi care au și calitatea de pă rinte să resimtă efectel.e stresului

pro0fesional și pentru prima dată putem afirma ca suportul fa milial nu este suficient pentru a
contracara efectele nocive asupra individului

Tabel 1. Asocierea Item: Ma simt sacatuit emotiona l și statutul marital

statutul marital
necasatorit , fara
copii necasatorit, cu
copii casatorit, cu
copii
Ma simt sacatuit emotional dezacord total 0 0 6
dezacord partial 4 2 12
nici acord nici
dezacord 0 0 5
acord partial 0 1 2
acord puternic 0 0 5
Total 4 3 30

Așa cum putem observa și în tabelul de mai jos se pare că epuizarea emoțională la locul
de muncă este prezentă intens în cazul indivizilor divorțați – lipsiți de sup ortul familial. Atât pe
subscalele de epuizare emoțională cât și pe cele de slabă realiz are personală acești indivizi au
socruri destul de mari ceea ce confirmă importanța familiei în echilibr ul socio-afectiv.

Tabel 2. Asocierea Item: Ma simt sacatuit emotiona l și statutul marital

statutul marital
casatorit, fara
copii divortat, fara
copii divortat, cu
copii
Ma simt sacatuit emotional dezacord total 2 1 1
dezacord partial 4 2 0
nici acord nici
dezacord 1 2 1
acord partial 0 0 0
acord puternic 0 1 0
Total 7 6 2

Un fapt demn de luat în considerare din analiza răspunsurilor date de către indivizi este
acela că indiferent de statul marital scorurile la subscal a de epuizare emoțională sunt mari iar
indivizii divorțați fără copii obțin scoruri mari la subscal a de slabă realizare ppersonală spre
deosebire de cei divorțați cu copii care se pare că nu sunt profund afectați la acest capitol
probabil și datorită sentimentului de autoeficacitate ridicat .
Deoarece acest test măsoară gradul de epuizare emoțională ia r informațiile pe care le
putem obține din aplicarea acestuia pot doar să ne ofere o ima gine a profunzimii efectelor
stresului profesional ar fi indicată o analiză cantitativă ca re să evidențeze efectele stresului
profesional asupra vieții de familie. În acest sens am elab orat un ghid de interviu semistructurat

cu 5 consemne care vizează în special efectele stresului prof esional asupra individului și relațiior
de familie existente.
Interviurile au avut ca și subiecți câte un reprezentat al fiecărei categorii avute în analiză
în funcție de statul marital : necăsătorit,fără copii, necăsă torit, cu copii, căsătorit , cu copii,
necăsătorit , fără copii , divorțat cu copii, divorțat fără copii.
Indiferent de statul marital la intrebarea Ce efecte a a vut criza economică asupra vieții
dumneavostră? indivizii se pare că încearcă să evalueze mai de grabă emoțional efectele „păi de
când cu criza asta …mi-e teamă de ziua de mâine”, „deocamdat ă e bine dar știu eu până când că
se aud tot felul de zvonuri și pe la noi și nu se știe ce va fi …” , „nu știu ce să spun , lucruri bune
nu a adus că peste tot numai despre asta se discută și oamenii se tem , nimeni nu mai mișcă
nimic..”. Mai mult decît atât subiecții încep să își reeval ueze calitatea de angajat și de cetățean al
acestui stat pe care îl consideră „statul asta ne lasă s ă murim de foame, suntem ai nimănui…nu le
pasă de noi , lor(parlamentarilor)să le fie bine…” , „acum sunt em la mâna patronului…că ne
găsește ușor înlocuitor nu e ca și acum 2 ani …”, „criza asta nu știu ce e cu ea ..la ânceput
credeam că sunt doar povești acum văd că e din ce în ce mai ră u …nu știu ce o fi ..poate tot
Spania ne așteaptă și pe noi …că la cum merg treburile… ”, „eu sunt tânăr și pot încerca orice însă
cei mai învârstă…nu știu ce o să fie ”.
Întrebarea care vizează efectele stresului profesional asupra i ndividului aduce și ea o serie
de răspunsuri care redau implicațiile majore asupra sănătă ții fizice și psihice ale indivizilor: „la
serviciu e multă muncă din 100 și ceva am mai rămas 60 și ceva ..nu știu ce o fi dar prea multă
muncă pe bani puțini , prea mult stres pentru nimic…”, „eu lucrez de patru ani aici dar ca și acum
nu a fost nicicând …șefii trag de noi , noi nu putem că suntem puțini… prost plătiți și tot așa..sunt

multe de spus.. ”, „merg acasă și nu îmi mai trebuie nimic , p ic ruptă …dar ce să facem bine că
avem unde veni …”, „nu știu unde o să ajungem pe zi ce trece mai mul t stres , mai multă
nebuneală pe aici de multe ori uit să mănânc…dar măcar de-ar merita..”
Implicațiile stresului și crizei economice asupra vieții de familie sunt destul de diverse „Soțul
meu nu mai lucrează, acum e în șomaj …își caută dar știu eu când va gasi ceva …foarte puține locuri
de muncă…,…apoi relațiile dintre noi firesc că-s mai tensionate , că cheltuielile vin , tre plătite ,copii
încep școala …mă gândesc cu groază că vine iarna..sper să- șă găsească pâna atunci…”, cei fără copii
”bine că nu avem și copii, nici nu știu cum am reuși …creditele astea ne mănâncă mai mult decât un
salariu”. Cei necăsătoriți par mai detașați însă resimt t ensiunile generate de situația socio-economică
„văd că lumea se agită peste tot , apoi ce o fi o fi , o să treacă și asta odată”, Divorțul afectează
negativ situația financiară a părinților, mai ales a celor c are primesc rolul de custode și ale căror
responsabilități se înmulțesc „mi-e destul de greu,noroc cu mama pesionară care mă mai ajută la
întreținere…altfel nu știu ce m-aș face . Cu ea mă înțeleg b ine ,parcă de cînd m-a părăsit soțul chiar
suntem ca și două surori , ea e sprijinul meu și o simt tot ma i aproape …”. Din discuțiile avute putem
remarca și o oarecare creștere a nivelului violenței în famil ie: „tensiuni sunt peste tot…ăsta e
rezultatul crizei…chiar îmi spunea sora-mea că are niște pr ieteni ..îi credea foarte calmi , acum de
cînd au dat faliment se ceartă mereu …sunt apropate de divorț…acum nu știu ce să zic dar eu cred ca
la greu ar trebui să fim uniți , în realitate nu-i chiar așa. „ Mai mult decât asta se pare că presiunea
este foarte mare în cazul persoanelor cu copii”incepe școal a , vin iar cerințe din partea învățătoarei ,
copilul vede la alții..vrea și el ..cum să-i spui ,,știi ..e cri za ..n-am!”. Factorii stresanți cu care se
confruntă părinții singuri afectează calitatea relației cu copiii. Lipsa de timp implică scăderea atenției
oferite copiilor. Mai exact, mamele singure, de exemplu, se implică mai puțin în munca pentru
școală a copiilor, le oferă acestora mai puțina supraveghere , mai puțină încurajare și, ca atare, mai

puțin control și influență, decât mamele sau părinții, în general , din familii diadice (McLanahan &
Sandefur, 1994, apud Wen, 2008).Acest lucru este confirmat și de spusele unei mame necăsătorite
”nu prea am timp de copil , de cînd cu criza , noroc cu părinț ii mei ..și sora mea mă mai ajută ..ce să
fac , pensiile sunt mici sora mea este încă la facultate pe mine se bazează toți ..și eu pe ei…”.
Așadar putem afirma că implicațiile pe care stresul de la locul de muncă le are supra vieții
familiale sunt numeroase și deosebit de complexe dovedindu-se că într-o situație de instabilitate și
insecuritate financiară suportul social nu doar că nu este sufic ient însă familia se poate dovedi un
stresor în sine , o parte a unui mecasism ce amplifică efec tele stării de fapt. Vizibil este și efectul de
reevaluare a calității de cetățean și angajat- rolul de angajat sa u nu fiind unul proeminent.

Concluzii
Cercetarea stresului ocupațional reprezintă mai mult decât un palier intresant al
psihologiei organizaționale , psihologiei muncii și resurse umane câ t mai ales o necesitate de
diagnosticare a multiplelor aspecte pe care le presupune s tresul ocupațional în contextul socio-
economic actual. A observa în detaliu care sunt efectele acest ei forme de stres asupra vieții de
familie este un deziderat mai mult decît necesar.
Criza economică a adus cu sine o serie de schimbări atât de f ormă cât și de fond în ceea
ce privește relația angajat-angajator cât și în ceea ce privește responsabilizarea individului în
viața de familie – observăm o accentuare importanței rolului de părinte . Indiferent de statutul
marital indivizii prezintă un sentiment de teamă dar și de surm enare asociat cu nesiguranța
locului de muncă și cu complexitatea situațiilor de viață la c are sunt supuși – reconversie
profesională, șomaj,tensiuni familiale etc.

Bibliografie:
Băban, A. (1998) Stres și personalitate . Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cooper C.,L.(1986)”Job distress: Recent Reserch and the emergin g role of the clinical
occupational psychologist ” Bulletin of the British Psychological Society, 1986,30,pp.325-331

Flectchecher, B., C., Playne, R., L.,(1980)”Stress and Work ;a review and theoretical
framework”, Personnel Review, 9 ,1, p.19-29

Floru,R.,(1978) Stresul psihic , București, Ed.Enciclopedică

Fox, M.,Dwyer, D. Ganster, D. (1993)Effects of stressful job demands and control on
physiological and attitudinal outcomes in a hospital setting. Academy of Management Journal,
36/2 ,p. 289-319.

Kahn, R. L., Byosiere,(1992) P. Stress in Organizations. In M. D. Dunnette & L. M. Hough
(Eds.) Handbook of Industrial and Organizational Psychology, Vol. 3 (2 ed),p. 543

Kahn, R. L,., Wolfe, D. M., Quin R.P.(1964) Organisational Stress: studies in role conflinct and
ambiguity , New York
Krantz, D. S.,McCeney, M. K.(2002) Effects of psychological and socia l factors on organic
disease: a critical assessment of research on coronary heart disease. Annual Review of
Psychology, 53 ,2002, pp.341-369.

Hallberg E. & Sverke M.,(2004) Construct validity of the Maslach Bur out Inventory: Two
Swendish Health Care Samples. European Journal of Psychological Assessement .

Maslach, C., Schaufeli, W. B., Leiter M. P. (2001)Job burnout. Annual Review of Psychology ,
52, ProQuest Psychology Journals, p. 397-422.
Maslach C, Jackson S.E, Leiter M.P. (1996 ). Maslach Burnout Inventory Manual . Palo Alto,
CA: Consulting Psychological Press. 3rd Eds.

Murrel H., (1978), Work Stress and Mental Strain ,Londra

Pitariu, H.D.,(2004) Stresul profesional la manageri : corelate ale personalității în contextul
situației de tranziție social-economică din România . În : Opr e A. (ed). Noi tendințe în
psihologia personalității. Diagnoză, cercetare, aplicații . Vol. II Cluj-Napoca: Editura
ASCR,p.93-123.

Purdea, D. (1998) Economia și organizarea ergonomică a muncii . Cluj: Facultatea de Științe
Economice, p. 163.

Robertson, Cooper,(2005) Predicting the workplace of 2010 in
http://www.cubiks.com/aspx/document.aspx?documentid=294

Zorlențan,T.,Burduș,E.,Căprărescu,G.(1995), Mangementul organizației .,Ed.Holdin Reporter,
București

Weibe, D.J.(1991) Hardiness and Stress Moderation: A Test of Propos ed Mechanism. Journal of
Personality and Social Psychology. 60, 1, 104-107

Wen, Ming, (2008) Family Structure and Children's Health and Behavior: Data From the 1999
National Survey of America's Families, Journal of Family Issues 29; 1492; originally
published online Jun 26, 2008