Criza Economică Si Mecanismul European DE Stabilitate

Stan Alina Anamaria, AEMP II

CRIZA ECONOMICĂ ȘI MECANISMUL EUROPEAN DE STABILITATE

INTRODUCERE

Până în preajma anului 2008 economia europeană se bucura de stabilitate și prea puțini au crezut în ,,predicțiile” unor specialiști cum că Europa se află în pragul unui colaps economic. Din nefericire, situația a cunoscut o întorsătură de 360 de grade, întregile organisme ale Uniunii Europene fiind în alertă pentru a restabili echilibrul financiar și pentru a ajuta statele membre să se redreseze.

În lucrarea de față mi-am propus să expun succint criza economică actuală, atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic, ca mai apoi să prezint concret exemplul Greciei,care a fost chiar și presupusă discuțiilor de excludere din Uniune.

Totodată, cel mai important, criza constituie un punct de pornire, doresc să prezint reacțiile UE privitoare la situația țărilor membre și mai anume, crearea de acesta a unor mecanisme care să aducă economia statelor și a întregii comunități la un nivel optim.

Ultimul mecanism dezvoltat este Mecanismul European de Stabilitate care a luat ființă la decizia Consiliului European. Dacă acest mecanism este benefic pentru țările membre aderate, voi încerca să constat în rândurile ce vor urma.

1.Criza economică – linii generale

Criza din zona euro, mai cunoscută drept criza datoriei publice europene, este o criză în curs de desfășurare, care a făcut dificil sau chiar imposibil pentru unele state din zona euro să ramburseze datoria publică.

Manifestările crizei sunt reflectate de o neîncredere în sistemul financiar, o scădere semnificativă a volumului tranzacțiilor bursei, o dereglare a mecanismului de piață.

Există însă anumiți factori prevestitori ai unei crize economice, factori care aparent lasă impresia prosperității și ai bunăstării economice, dar care, la un moment dat, ajung să ia o întorsătură radicală și să devină deosebit de periculoși.

,,Actuala criză economică încheie faza descendentă a ciclului posbelic lung. După cum se întrevede în prezent, țările G7( Franța, Germania, Canada, Italia, RU, Japonia, Canada, SUA) vor înregistra nu doar o continuare a încetinirii creșterii economice, ci chiar reduceri însemnate de PIB” . Astfel după perioada de creștere economică, urmează regresul, fiind în fața unei ciclicități.

Afirmația autorului o consider întemeiată, iar situația economică actuală o confirmă. Să vedem așadar acei factori amintiți înainte, factori care au putut constitui un semnal al apariției crizei.

Un prim factor ar fi abudența de numerar în bănci si instituții de credit ce favorizau acordarea de credite, apoi creșterea prețurilor- în special în sectorul construcțiilor și în sectorul bancar, creșterea prețurilor unor acțiuni, creșterea salariilor. Cum toate au un revers, ceea ce a constituit inițial ascensiune, ajunge la declin. Creșterea economică se restrânge la nivelul diverselor sectoare, ajungându-se la pierderea de contracte, reducere de personal, diminuarea salariilor, a stimulentelor pentru personal, scăderea profiturilor, reducerea vânzărilor și a producției.

Urmarea creșterii inițiale ale cotelor unor acțiuni este o scădere masivă. Investitorii încearcă să își revândă stocurile, însă de cele mai multe ori nu reușesc, pierdându-și astfel o bună parte a sumelor investite.

Diminuarea activității unor companii comerciale conduce la scăderea forței de muncă, scăderea vânzărilor. Pierderea locurilor de muncă echivalează imposibilitatea rambursării creditelor către bănci care ajung și ele într-o situație dificilă în cazul nerecuperării creanțelor la o scară atât de largă, putând ajunge chiar la faliment. Întradevăr, marele „ țap ispășitor” al crizei este asemuit băncilor și instituțiilor de credite, care au dus o politică de creditare si împrumut cu grad înalt de risc. A fost urmat un proces de reducere artificială a ratei dobânzii și de expansiune a creditului. Creditele se acordau ușor și au fost dezvoltate numeroase programe de obținere în special a creditelor pe termen scurt; mai precis, mai oricine vroia era încurajat să obțină un credit, băncile doreau doar maximizarea profiturilor.

Pierderea locului de muncă, tăierile salariale, austeritătiile ce au căzut pe umerii oamenilor, i-au determinat să adopte o atitudine de neîncredere, îndeosebi nocivă. S-a realizat un declin în achizițiile cumpăratorilor și în cererea agregată, frica investitorilor de a dezvolta noi proiecte, frica micilor întreprinzători de a se extinde. S-a ajuns la scăderea producției, scăderea PIB, inflația a luat amploare, veniturile reale au scăzut.

În altă ordine de idei, preluând ideile lui Schumper, ,,în cele mai multe cazuri, iresponsabilitatea unor factori decizionali la nivelurile cele mai înalte de conducere ale unor țări pot provoca mari dezechilibre economice”.

Toate cele prezentate mai sus s-au revărsat la nivelul mecanismului bugetar al Statului, care s-a aflat in fața unei provocări mari. Statele au recurs prin urmare la datoria publică. Așadar, principala cauză a datoriei publice este creșterea deficitului bugetar. Alt factor, printre cei mai importanți, este creșterea cheltuielilor publice, astfel încât veniturile au rămas neîndestulătoare pentru a acoperi sporul cheltuit. Sunt tipăriți bani fără nicio acoperire ca și încercare a reechilibrării bugetelor naționale, măsura care duce la inflație și la scăderea venitului real. Totul îmbracă o formă vicioasă, de ciclicitate, iar statele cer ajutor sub forma de împrumut extern, contractând sume halucinante. Ca urmare a unor asemenea împrumuturi, politicile statelor impun regimuri de austeritate, cu efecte directe asupra cetățenilor.

Deși pentru aderarea în zona euro sunt reglementate condiții clare, unele state încă de la început nu le-au îndeplinit și acest fapt a fost acceptat, încălcându-se regulile de acces. Astfel datoria publică a multor state a depășit nivelul de îndatorare publică admis( 60% din PIB), deficitul public situat la peste cota de 3%, iar inflația mai mare de pragul de 3%.

1.1 Exemplul Greciei

Situația Greciei este edificatoare în acest sens. ,,Grecia și-a pavat drumul euro cu o remarcabilă abilitate, ascunzând într-un mod deosebit de discret cartea datoriilor, cât și a deficitului ei fiscal” . Grecia a făcut cheltuieli nesăbuite pentru a-și asigura popularitatea, a susținut programe de acordare a unor sume substanțiale bugetarilor, și-a administrat banii proveniți de la UE sub forma unor fonduri in mod haotic, a dus o politică de implicare a Statului în activitați economice și financiare ( comerț, turism, educație, armată, sistem financiar), întreținând un aparat birocratic enorm care consuma o parte covărșitoare a bugetului național.

Grecia, nemaiputând să își asume venituri pe cât cheltuia, a recurs la împrumuturi substanțiale și la un deficit bugetar de 12.7% din PIB sau chiar mai mare, după cum se vehiculează. Acest deficit atinge un nivel alarmant fața de cel cerut de organismele UE, iar pentru refacerea financiară Grecia a elaborat un plan de severă austeritate, care a dus la numeroase revolte sociale ale elenilor.

La nivelul Uniunii Europene s-a dezbătut chestiunea excluderii Greciei din zona euro, încă mai existând discuții asupra acestei problematici.

Sursa : http://robertsinn.com

2. Mecanismul European de Stabilitate

Cu scopul prevenirii ca această situație a Greciei să se repete și in cazul altor state, pentru a da un ajutor economiei naționale a statelor membre și de a stimula refacerea economică, Uniunea Europeană s-a implicat prin desfășurarea a mai multor proiecte. Conform art.4. al.1 din Tratatul UE, ,,Consiliul European impulsionează dezvoltarea Uniunii și stabilește cerințele generale necesare acestei dezvoltări”, iar conform art. 99 din același tratat, ,,Consiliul European adoptă concluzii de orientare generală a politicilor economice ale statelor membre și ale Comunității”. În 2010, decembrie, în urma deciziei Consiliului European, s-a creat Mecanismul European de Stabilitate. Tratatul privind MES a intrat în vigoare la data de 27 septembrie 2010 și a fost ratificat de toate cele 17 state membre ale zonei euro la data de 3 octombrie 2012.

Mecanismul European de Stabilitate are menirea de a salva de la faliment statele membre înglobate în datorii și vrea să aibă un rol edificator în furnizarea de sprijin pentru Comunitate, prin intermediul mai multor intrumente de asistența financiară.

Programele care au precedat Mecanismul European de Stabilitate (MES) au fost Fondul European de Stabilitate Financiară ( FESF) și Mecanismul European de Stabilitate Financiară (MESF), care aveau în principiu obiective asemanătoare. Deocamdată MES va funcționa în paralel cu FESF, până când FESF se va transpune integral în MES.

Acest Mecanism European de Stabilitate, a fost semnat la 2 februarie de către ambasadorii țărilor din zona euro, la Burxelles.

„Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European a salutat semnarea tratatului, declarând că acest mecanism permanent de criză va contribui la consolidarea încrederii financiare în zona euro” .

MES este un mecanism care are obiectivul de a conferi stabilitate și sprijin financiar pentru statele din zona euro aflate în dificultate. Misiunea MES este de a oferi împrumuturi în cadrul unui program de ajustare macroeconomică, „achiziționarea obligațiunilor ale statelor membre beneficiare pe piețe primare și secundare” acordă asistență financiară, finanțarea recapitălizărilor.

Statele părți ale ESM în calitate de membru sunt : Belgia, Germania , Estonia , Irlanda , Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda. Cele 17 țări membre ale zonei euro contribuie cu 80 de miliarde de euro, bani lichizi, la finanțarea ESM va tranzacționa pe piețele internaționale de capital obligațiuni de stat, emise de țările care se confruntă cu dificultăți

Oricărui stat din zona euro, îi este deschis MES precum s-a concluzionat în decizia Consiliului, conform articolului 140(2)TFEU. Noii membrii au aceleași drepturi și obligații ca și membrii deja existenți.

“MES dispune de un capital total subscris de șapte sute miliarde de euro. Din această sumă, optzeci miliarde de euro vor fi sub formă de capital vărsat furnizat de statele membre din zona euro, în cinci tranșe de șaisprezece miliarde euro. Două tranșe de capital vor fi plătite în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Tratatului Mecanismului European de Stabilitate, încă două tranșe vor fi plătite în 2013 și ultima tranșă în prima jumătate a anului 2014(articolul 8(2) TESM2.en12).”

Capitalul de care dispune acest mecanism este de 700000 milioane de euro, acesta poate fi divizat in 7milioane de obligațiuni fiecare având o valoare nominală de 100000 euro.

Comisia Europeană în parteneriat cu Banca Centrala vor avea următoarele task-uri : de a evalua existența unui risc de stabilitate financiară a zonei euro , de a evalua dacă datoria publică este sustenabilă oriunde este cazul o asemenea evaluare este de așteptat să fie realizată împreună cu FMI, pentru a evalua nevoile reale sau potențiale de finanțare ale membriilor MES în cauză.

2.1 ANALIZĂ CRITICĂ

În paragrafele anterioare am observat ce înseamna criza economică și mai ales ce prevede Mecanismul European de Stabilitate. Analizându-le putem deduce că acest mecanism ar oferi stabilitate și sprijin financiar pentru statele din zona euro aflate în impas. Punctele tari care sunt puține cum ar fi faptul că în loc de credite acesta ar emite obligațiuni, linia de creditare bazată pe obligațiuni, dar totuși trebuie urmărite punctele slabe pentru a îmbunătăți sistemul pe care o să le dezbatem mai pe larg în următoarele rânduri.

Un prim punct slab ar fi acela de depozitare a obligațiuniilor guvernamentale sub formă de garanție pentru împrumuturile luate și cumpărarea titlurilor de stat de pe piețe secundare de către BCE , acestea ducând cert la inflație. Inflația poate fi definită ca „orice creștere a ofertei de monedă din economie provenind din alte surse decat sporirea stocului de metal monetar”. Cauzele principale ale inflației sunt inflația prin monedă care înseamnă emisiune excesivă de monedă atrăgând un surplus de cerere de mărfuri care duce la creșterea excesivă a prețurilor. Oamenii nemaiavând locuri de muncă nu mai sunt interesați să cumpere produse și servicii datorită dificultăților financiare, acest fapt duce la dificultăți mari pentru întreprinzătorii care sunt puși în situația dobândirii unor profituri din ce în ce mai mici și nu mai pot să își îndeplinească obligațiile contractate anterior ( către stat, către furnizori, către bănci , chiar și către clienți).

Al doilea punct slab este acela că statele membre trebuie să cotizeze cu o sumă de bani la acest Mecanism European de Stabilitate. Unele state cum ar fi Grecia, Spania, Portugalia , Irlanda le este foarte dificil sau chiar imposibil să plătească aceste cotizații, datorită situației critice în care se află având datorii externe consistente. Statele care vor să fie membre ale acestui mecanism trebuie să cotizeze pentru constituirea acestui fond. Problema intervine atunci când aceste state întârzie cu plata ele fiind sancționate financiar. Reglementăriile acestui mecanism privind cotizația sunt prea drastice pentru unele state aflate în situații criză.

Al treilea punct slab al acestui sistem este că oferă stimulente pentru cheltuieli excesive creând un hazard moral. Prin hazard moral întelegem profituri private și pierderi socializate. Din cauză că politicenii sunt interesați în general de „termenul scurt” vor aplica politici care pe termen lung aduc mai multe dezavantaje cum ar fi un sistem deficitar provocând un dezechilibru financiar.

2.2 RECOMANDĂRI

Un sistem monetar bazat pe etalonul aur ar calma ambițiile politicienilor de a îi taxa într-o formă invizibilă pe cetățeni. Sub etalonul aur, țări de pe tot mapamondul împărțeau o monedă unică. Etalonul aur nu a cedat datorită diferențelor dintre țări. Etalonul aur a fost distrus de guvernele ce doreau să nu mai fie ținute în frâu ci să cheltuie în voie.

”În domeniul economiei a apărut o denumire neinspirată: deși sintagma ,etalonul-aur, pare să implice faptul că metalul galben are o legătură cu aranjamentele monetare, acest lucru nu este complet adevarat. În realitate, expresia ”etalon-aur” desemnează acea marfă care devine monedă prin jocul liber al forțelor pieței.”

Dacă s-ar instaura acest etalon numit ”etalonul-aur” nu s-ar mai declanșa inflația deoarece nivelul de creștere este relativ constant , cantitatea de aur extrasă la un moment dat este și ea constatntă.

O altă recomandare ar fi accea că statele ar trebui sa fie încurajate pentru dezvoltarea lor economică nu pentru împrumuturi.

Cheia acestor probleme ar fi să se asigure o solidaritate obligatorie între statele membre și o reacție coordonată în cazul unor amenințări. Ca exemplu ar trebui dată Germania deoarece este una dintre cele mai dezvoltate economii, a3a ca mărime din lume și prima din Uniunea Europeana. Ea prezentându-se mult mai bine decat restul zonei euro. Probabil fară Germania, economia din zona euro ar fi căzut dramatic.

CONCLUZII

Deși economia multor state dă semne de revigorare statele euro sunt încă rămășițe. Pe viitor ele ar trebui să învețe din experiența trecută, să își controleze mai eficient resursele și să înteleagă ce factori trebuie preveniți sau eliminați din rădăcini.

Cuvântul cheie este ”responsabilitate”. Mecanismul European de Stabilitate, promovat de UE este o instituție care vine din nou în susținerea acestor state, însă orice avantaj dobândit din surse externe, are dezavantajele sale, deloc neglijabile.

Consider că, recomandările propuse sunt destul de relevante datorită punctelor slabe ale acestui mecanism și că Mecanismul European de Stabilitate ar trebui încă să se perfecționeze ca să funcționeze eficient.

BIBLIOGRAFIE

I.D. Adumitrăcesei, Criza economic actual 2007…?. Editura Noel, Iași, 2009, pag 19

A.Bercea, Crizele economice si ciclicitatea lor, Editura Institutul European 2011, pag.70

L.Moise, Grecia odiseea datoriilor, Revista 22, Bucuresti,2012

http://www.wall-street.ro/slideshow/Finante-Banci/84683/Ce-se-intampla-cu-adevarat-in-Grecia-si-la-ce-ne-putem-astepta.html

Tratatul UE articolele 4 si 99

http://www.consilium.europa.eu/homepage/highlights/the-european-stability-mechanism-(esm)-inaugurated?lang=ro

http://www.consilium.europa.eu/homepage/highlights/european-stability-mechanism-treaty-signed?lang=ro

Tratatul de Functionare a Uniunii Europene artcolul 140

Treaty of European Stability Mechanism, article 8

Mises.ro/230/ “orice crestere a ofertei de moneda din economie provenind din alte surse decat sporirea stocului de metal monetar”

Etalonul-aur: critica lui Friedman, Mundell, Hayek și Green span din perspectiva filosofiei liberei întreprinderi – mises.ro/869/

Robert Sinn – The Stock Sage