Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var. [629499]

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

1

CUPRINS

Cuprins ………………………………………………………………………………………… ……………1
Introducere …………………………………………………………………………………… ……………..4
1. Capitolul I. IMPORTANȚA ALIMENTARĂ ȘI ECONOMICĂ ……………………… ..……………6
1.1. Importanța culturii …………………………………………………………………… ……………6
1.1.1 Importanța alimentară și economi că…………………………………… ….……………..6
1.1.2 Importanța terapeutică ………………………………………………… …………………7
1.2. Originea și aria de răspândire …………………………………………………… ………………..8
1.3. Sistematica …………………………………………………………………… ……………………9
1.4. Particularități botanice și biologice …………………………………………… …………………..9
1.5. Soiuri și hib rizi de broccoli …………………………………………………… ………………….11
2. Capitolul II. RELAȚIILE CU FACTORII DE MEDIU …………………………… ………………….15
2.1. Temperatura …………………………………………………………………… ..……………….15
2.2. Lumina ……………………………………………………………………………… ..………….15
2.3. Apa………………………………………………………………………………… ……………..16
2.4. Solul ……………… ……………………………………………………………… ………………16
3. Capitoulul III. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ………………………………………………………17
3.1. Tehnologia de cultură …………………………………………………………………………….17
3.1.1. Tehnologia de cultură în c âmp……………………………………………………….……..17
3.1.2. Tehnologia de cultură în solaria …………………………………………………….………23
3.1.3. Tehnologia de cultură în s ere……………………………………………………….………25
4. Capitolul IV. BOLILE ȘI DĂUNĂTORII CULTURII DE BROCCOLI …………………………….26
4.1. Bolile culturi i de broccoli ………………………………………………………………………..26
4.2. Dăunătorii culturii de broccoli ……………………………………………………………………31
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………………..………38
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………..………39

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

2
STUDII PRIVIND CULTURA DE BROCCOLI ( Brassica oleracea L.,
var. cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) ÎN SERE ȘI
SOLARII

Cristina ȘTEFANCU
Prof. dr. Maria APAHIDEAN
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372, Cluj –
Napoca, România;
[anonimizat]

REZUMAT

Brassica oleracea L., var. cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808), face parte din
Fam. Brassicaceae și își are originea din zona orientală a Mării Mediterane, provenind din specia de varză
sălbatică, Barasica oleracea var. Silvestris .
La noi în țară această legumă este mai puțin cultivată, dar pe măsura descoperirilor terapeutice pe
care le deține, începe să ia ampoare.
În primul rând, broccoli conține un compus chimic pe care organismul îl prelucrează sub forma
unor compuși anti -cancer numiți sulforafani. Această substanță curăță organismul de Helicobacter pylori,
bacterie cunoscută pe ntru creșterea semnificativă a apariției de cancer gastric. Pe lângă acest aspect,
planta de broccoli ajută la buna funcționare a sistemului nervos, reglarea tensiunii arteriale, menține
sănătatea oaselor, asigură sănătatea inimii.
Broccoli poate fi cultiv at atât în câmp, cât și în spații protejate.
Cultura în mediul controlat, spre deosebire de cea în câmp, este mai avantajoasă, mai rentabilă și
se obține mai devreme.
Un alt avantaj al culturii în mediul controlat ar fi siguranța în realizarea producției, apoi calitatea
superioară a in florescențelor, producții mari.
Cuvinte cheie: sera, solar, broccoli.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

3
STUDIES OF BROCCOLI CULTURE ( Brassica oleracea L., var. cymosa,
Duchense (1785) var.italica, Pleuch (1808)) IN GREENHOUSES AND
SOLARIUMS

Cristina ȘTEFANC U
Maria APAHIDEAN
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St., 400372, Cluj -Napoca,
Romania;
stefancucristina@yahoo.com

ABSTRACT

Brassica oleracea L., var. cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808), is part of Fam.
Brassicaceae and it has it’s origin in the eastern Mediterranean area, coming from the specific of wild
cabbages, Barasica oleracea var. Silvestris .
In our country this vegetable is less cultivated, but as the therapeutic discoveri es it holds, it begi ns
to grow.
Firstly, broccoli contains a chemical compound that the body processes as anti -cancer compounds
called sulphorphanes
This substance cleans the body of Helicobacter pylori , a known bacterium for the significant
increase in gastric ca ncer. Beside this, the broccoli plant helps to keep a proper functioning of the nervous
system, regulates the blood pressure, maintains the health of the bones, ensures the health of the heart
Broccoli can be grown both in the field and in protected areas.
Culture in a controlled environment, unlike in the field, is more advantageous, more cost –
effective and obtains earlier.
Another advantage of culture in the controlled environment would be the safety in production,
then the superior quality of the inflore scences, big productions.
KEYWORDS : greenhouse, solar, broccoli

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

4
INTRODUCERE

Plantele legumicole care fac parte din grupa verzei au rol important în alimentația
omului. Au o valoare nutritivă ridicată datorită conținutului bogat în vitamine și săruri m inerale.
Sunt plante bienale, cu excepția conopidei care se comportă ca plantă anuală în
condițiile din țara noastră.
Partea comestibilă este reprezentată de formațiuni de natură generativă precum
primordiile de inflorescențe, sau de natură vegetativă pr ecum mugurii, frunzele, tulpina
îngroșată.
Au cerințe ridicate față de umiditate și sunt rezistente la temperaturi scăzute. Marea
majoritate a plantelor din această grupă se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor, ceea
ce necesită o grijă deoseb ită.
Sunt plante alogame, necesitând respectarea unor distanțe de izolare în cazul culturilor
semincere.
Se pretează la consumul sub diferite moduri, având o bună capacitate de păstrare.

Sursa: www.google.ro
Cultivarea legumelor a ad us și va aduce ven ituri substanț iale celor ce le produc pe tot
parcursul anului. Importanța economică a legumelor rezidă și din faptul că acestea permit o
folosire intensivă a terenului. Se apreciază că 1 ha de legume cultivate în câmp poate aduce

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

5
câștiguri egale cu cele re alizate pe 10 -12 ha de grâu, iar pe 1 ha de legume cultivate în solarii se
pot scoate venituri comparabile cu cele obținute de pe 150 ha grâu ( Popescu, V., 2011).
Brassica oleracea L., var. cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808), face
parte din Fam. Brassicaceae se cultivă pentru inflorescențele sale de culoare verde.
În urma studiilor efectuate de către cercetătorii nutriționiști s -a dovedit faptul că,
broccoli conține glucorafanin, car e este transformat de organism în sulforafan, combătân d
infecț ia cu Helicobacter pylori , o bacterie ră spunză toare de riscul crescut de cancer gastric.
Mai mult, leguma conț ine indole -3-carbinol, un compus puternic antioxidant ș i
anticancerigen, care s -a dovedit că împiedică dezvoltarea cancerului m amar, de co l uterin, de
prostată și stimulează funcția hepatică .
Alte beneficii de pe urma consumului de broccoli ar fi reglarea tensiunii arteriale, asigură
sănătatea inimii, întărirea sistemului imunitar, menținerea sănătății oculare, menținerea sănătății
oaselor, lupta împotriva îmbătrânirii.
Se recomandă consumarea de broccoli crud sau sub formă de suc în cantitate cât mai
mare, fitonutrienții din crucifere sunt foarte buni protectori ai țesuturilor moi.
În România cererea mare pe piață datorită hipermarket -urilor , oferă oportunitate
fermierilor în a cultiva această specie.
Chiar dacă cultura de broccoli este încă în dezvoltare la noi în țară, trebuie să se țină cont
de profitabilitatea culturii și să se extindă cât mai mult.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

6
Capitolul I

IMPORTANȚA AL IMENTARĂ ȘI ECONOMICĂ
1.1. Importanța culturii

1.1.1. Importanța alimentară și economică
Ca niște lăstari rafinați, primordiile inflorescențelor sunt ceea ce consumăm de la
broccoli. Se utilizează în alimentație, inflorescențele mai puțin compacte, comparativ cu cele de
conopidă, la prepararea diferitelor mâncăruri (D. INDREA și colab., 2007).
Inflorescențele conțin 3,3 g% proteine, 0,2 g % grăsimi, 1,1 g % cenușă, 5,5 g % hidrați
de carbon, 130 mg % săruri de calciu, 76% săruri de fosfor, 1,3 mg % fier, 3500 U.I. vi t. A, 0,10
mg % vit. B1, 0,21 mg % vit. B2, 1,1 m g % nianicină și 118 mg % vit. C. Valoarea alimentară
este mai mare la broccoli decât la conopidă ( V. POPESCU și colab., 2011).

Sursa: www.google.ro

Această legumă conține 90% apă care este foarte boga tă în minerale. Potasiul (370
mg/100 g) are rol în menținerea sănătății inimii. Calciul din b roccoli ajută la fortifierea oaselor,
buna funcționare a sistemului nervos, a mușchilor și a inimii. Împreună cu calciul, fosforul (67
mg/100 gr), are grijă de săn ătatea oaselor și a dinților și joacă un rol important în menținerea
energiei. Magneziul (16 -42 mg/100 g) contribuie la funcționarea aparatului cardiovascular, a
rinichilor și mușchilor.
Culoarea verde închis pe care o dețin frunzele de broccoli este un in diciu clar al
conținutului abundent de caroten. Frunzele de broccoli sunt complet comestibile și conțin
cantități mari de vitamina A.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

7
Inflorescențele mai închise la culoare ( verde albăstru sau verde cu tentă de mov ), conțin
mai mult betacaroten și vitami na C, decât cele de culoare verde mai deschis.
Datorită conținutului mai ridicat de calciu, acid folic, fier, vitamina C, care ajută la
absorbția fierului, această legumă ar trebui să fie consumată mai fregvent de către omenire.
Marea extindere în cultură in S.U.A., Japonia, țări din vestul Europei, este explicată de
însușirile anticangerigene pe care le deține aceasta specie.

1.2.1. Importanța terapeutică

Pe lângă valoarea alimentară și cea economică, broccoli deține și însușiri terapeutice
deosebite.
Prin conținutul de glucorafanin, un compus chimic pe care organismul îl prelucrează
sub forma unor compuși anti -cancer numiți sulforafani, broccoli previne cancerul. Această
substanță curăță organismul de Helicobacter pylori, bacterie cunoscută pentru creș terea
semnificativă a apariției de cancer gastric. Broccoli conține și un antioxidant numit idol -3-
carbinol, care are puternice capacități anti -cancer: cancerul la sân, de col uterin, prostata.
Broccoli conține o cantitate importantă de fibre solubile, c are ajută la reducerea
valorilor colesterolului rău din sânge. Ba mai mult, broccoli conține fitonutrienți cu prroprietăți
antiinflamatorii: kaempferol, izotiocianați, acizi grași Omega 3.

Sursa: www.google.ro

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

8
Nivelul ridicat de calciu și vitamina K, contribuie la prevenirea osteoporozei. Broccoli
are un conținut ridicat de fibre ( fibrele stimulează funcția digestiei: previn constipația). Fibrele
mențin nivelul de zahăr din sânge la parametrii normali și împiedică supraalimentare.
Fitonutrienții exi stenți în broccoli ajută la toate etapele de detoxifiere a organismului,
inclusiv la activarea, neutralizarea și eliminarea deșeurilor toxice din organism.
Cercetările au arătat că 250 g de broccoli pe zi reprezintă suficient indol carbinol pentru a
îndepă rta tumorile. Zexantina, beta carotenul, vitaminele care sunt conținute în broccoli sunt
bune pentru prevenirea formării cataractei ( V. POPESCU și colab., 2011).
Broccoli poate fi și o armă împotriva stresului. Legumele colorate intens, induc o stare de
bună dispoziție și pot avea un efect calmant.
Broccoli poate avea multiple beneficii asupra sănătății noastre, doar dacă este consuma tă
sub formă de suc, sau crudă ( fierberea ajută în pierderea proprietaților vindecătoare).
Nu uitați: un buchețel de brocc oli are mai multă vitamina C decât două portocale și mai
multe fibre decât o porție normală de paste integrale.

1.2. Originea și aria de răspândire

Multă vreme s -a presupus că broccoli își are originea din zona orientală a Mării
Mediterane, provenind din spec ia de varză sălbatică, Barasica oleracea var. Silvestris . Zona de
origine, se presupune a fi Cipru, fiind introdusă în cultură din secolul al XIX -lea, mai întâi în
Italia, apoi în Germania, Anglia, Franța și Olanda.
În jurul deceniului IV al sec. XIX se în registrează o largă dezvoltare în culturile din
S.U.A., ocupând în ierarhia celor 22 de specii legumicole de bază, locul 16 ca suprafață cultivată
și locul 17 ca valoare de producție. La nivelul anului 1973, în S.U.A., în statele California,
Oregon, Texas și Arizona, broccoli s -a cultivat pe 53,590 acri, cu o producție totală de 172,278
tone și o valoare totală de 41,99 milioane dolari, mai mult cu 56% în ceea ce privește suprafața și
76% valoarea, decât conopida ( V. POPESCU și colab., 2011).
La noi în ța ră această cultură este mai puțin întâlnită, găsindu -se în colecțiile
facultăților, câmpurile experimentale ale stațiunilor de cercetări legumicole și sporadic în
grădinile oamnenilor din Banat.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

9
1.3. Sistematica

Denumirea științifică pentru broccoli este Bras sica oleracea L., var. cymosa , Duchense
(1785) var. italica , Pleuch (1808).
Regnul vegetal: Plantae
Încrengătura: Magnoliophita ( Angiospermatophyta )
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales
Familia: Brassicaceae
Gen: Brassica
Specie: oleracea
Varietatea: – cymosa
– Italica

1.4. Particularitățile botanice și biologice

Broccoli este o plantă bienală, dar prin sistemul de cultură practicat poate deveni anuală,
producând semințe în primul an de cultură.
Rădăcina principală este bine dezvoltată, pivotantă și pătrunde în sol până la 7 0 cm
adâncime.
Tulpina propriu -zisă este scurtă, poartă o rozetă de frunze, iar după o anumită etapă de
creștere, mugurele terminal devine florifer, generând inflorescența. Aceasta este groasă și
lignificată la exterior. Pe măsura îmbătrânirii frunzelor și detașării acestora, pe tulpină rămân
cicatrici evidente.
În funcție de soi sau hibrid, tulpina poate prezenta sau nu, pe lungimea ei, în interior,
goluri de diferite diametre. Aceste goluri se pot vedea doar în momentul recoltării.
Pe tulpină se formează lăstarii secundari, aceștea fiind diferiți în funcție de soi sau
hibrid.
Broccoli prezintă frunze asemănătoare cu cele de la conopidă, dar sunt mai mari,
eliptice, rotunde sau alungite, uneori cu margini ondulate, cu serațiuni adânci pe margini.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

10
Suprafața limbului foliar este netedă sau ușor gofrată. În fază de răsad, frunzele de
broccoli sunt asemănătoare cu cele de la conopidă, dar nu sunt dințate pe margine sau alungite.
Frunzele de broccoli sunt de culoare verde închis sau verde – albăstrui, acoperite cu
pruină. Mărimea frunzelor este influențată tehnologia de cultură aplicată și sistemul de cultură.
Frunzele învelesc parțial inflorescența, comparativ cu varza la care frunzele acoperă mugurele
terminal, formând căpățâna.

Sursa: www.google.ro

Inflor escența se formează în vârful tulpinii principale. Aceasta spre deose bire de
conopidă, are pedicele florale mai puțin adunate, în formă de ciorchine.
În 75 -105 zile de la răsărire se formează inflorescența. Culoarea este la cele mai multe
soiuri, verde, da r se pot întalni și soiuri de culoare gălbuie sau violacee. Toate soiurile de
broccoli, pe lângă infloresc ența principală, mai dezvoltă 8-10 inflorescențe secundare, de
dimensiuni mai mici. Inflorescențele secundare se formează cu 8 -12 zile mai târziu decâ t
inflorescența principală.
Datorită faptului că inflorescențele sunt foarte fragede, sunt mai puțin rezistente la
transport și păstrare îndelungată.
Inflorescențele se diferențiază în tulpini florifere, la 3 -4 săptămâni de la formare.
Tulpinile florifere sunt lungi de 40 -50 cm, cu numeroase flori mici, cu corola galbenă, pe tipul 4.
Polenizarea este entomofilă, alogamă.
Înflorirea are loc la 25 -30 zile de la formarea tulpinilor florifere, iar maturarea fructelor
și semințelor are loc după 30 -40 zile de la polenizare. Pentru producerea semințelor trebuie
asigurată o distanță de 1000 -1200 m între soiuri.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

11

Sursa: www.google.ro

Fructul este o silicvă dehiscentă cu 6 -8 semințe în interior.
Semințele sunt globuloase, de culoare brună. Greutatea a 1000 semințe este de 2 -3,1 g,
iar într -un gram intră 350 -400 semințe. Semințele pot fi păstrate 4 ani, iar facultatea germinativă
este de 70 -85 %.

1.5. Soiuri și hibrizi de broccoli

Există multe soiuri și hibrizi de broccoli.
Soiurile timpurii formează inflorescențe pentr u consum în 80 -85 zile de la răsărire (
exemplu: Green Duke).
Soiurile semitârzii au o perioadă de vegetație de 90 -95 zile (exemplu: Calabrese, Pirate,
Costal).
Soiuri târzii: exemplu Neptun.
Hibrizii F1 cultivați se caracterizează printr -o mare adaptabili tate la condițiile de mediu,
uniformitate de mărime și recoltare, rezistență la boli și inflorescență corespunzătoare.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

12

Tabel 1.1
Prezentarea unor hibrizi valoroși de broccoli

Hibrid Nr. De zile de la
plantare la recoltare Caracteristici
inflores cență Inflorescenț
e secundare Destinați
e
consum Observații
primăvar
ă var
ă toamn
ă Greutat
e (g) culoare
Agassi
RZ F1 – 70 – 500-
800 Verde
albăstru
i slab Proaspăt,
procesare
; Foarte
uniform
Monaco
F1 – – 85 1000 –
1200 – fără procesare Foarte
compact
Chios
F1 – – 80-85 – Verde
închis – procesare Compact,
formă de
cupolă,
muguri fini
Ironman
F1 81 64 73 350-
750 Verde
albăstru
i mediu Proaspăt,
procesare
; Toleranță la
căldură,
bacterioze;
densitate de
plantare:
33000 –
40000 pl/ha
Lord F1 – 62 71 350-
700 Verde
închis bună Proaspăt,
procesare
; –
General
F1 72 – 65 – Verde
albăstru
i slab proaspăt –
Chevalie
r F1 – 62 71 350-
700 Verde
închis mediu Proasăt,
procesare Inflorescenț
e uniforme
Milady
F1 75 – – 325-
450 Verde
închis mediu Proaspăt –
Belstar
F1 – 73 73 350-
470 Verde
închis – – Rezistență
medie la
mană
( Sursa Popescu și colab, 2011 )

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

13
Agassi RZ F1
Este un hibrid modern de broccoli, destinat pentru consum în stare proaspătă și
procesare. Este un hibrid timpuriu, recomandat pentru cultura de var ă, cu perioadă de vegetație
de 70 -75 zile. Inflorescența este compactă, de culoare verde -albăstrui, densă, formă regulată,
puternic boltită, cu o rezistență foarte bună după recoltare. Greutatea medie este de 0,7 -1,3 kg.

Sursa: www.google.ro

Plantarea se face la sfârșitul lunii martie – începutul lunii august ( schema de plantare:
58 x 60 cm sau 40 x 60 cm). Densitatea medie: 30.000 – 40.000 plante/ha.

Ironman F1
Este un hibrid semi -timpuriu, destinat culturii pe tot parcursul anului. Hibridul se
rema rcă prin rezistența la bacterioze și alți factori de stres precum temperatura sau apa.
Formează inflorescențe uniforme, de culoare verde -albăstrui, cântărind în medie 350 -750 grame,
fiind destinate atât industrializării, cât și consumului în stare prospătă .

Sursa: www.google.ro
Pentru cultura de primavară sunt necesare 81 zile de la plantare, pentru cultura de vară
63-65 zile, iar pentru cea de toamnă 70-75 zile .

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

14
Se recomandă o densitate la plantare de 35.000 -40.000 plante/ha.

Milady F1
Se pretează foa rte bine culturilor timpurii de primăvară și ajunge la maturitate la 75 zile
de la plantare. Căpățâ nile sunt mari, cu granule florale fine de culoare verde î nchis. Tulpina are
grosime medie, fără tendințe de aplecare sau cădere.

Sursa: www.goolge.ro

Cultura acestui hibrid în spații protejate grăbeș te mat urizarea. Densitatea recomandată
este de 38.000 plante/ha.
Prezi ntă o toleranță bună la golirea tulpinii.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

15
Capitolul II

RELAȚIILE CU FACTORII DE MEDIU
2.1. Temperatura

Broccoli vegetează foar te bine într -un climat umed, cu temperaturi moderate. Planta
rezistă la temperaturi de -4° C, dar inflorescența îngheață la temperaturi de -1° C. Temperaturile
sub 0°C, pot avea efecte negative asupra plantelor de broccoli, prin reducerea recoltei și calit ății
inflorescenței.
Semințele de broccoli germinează începând cu 10°C , având nevoie de 21 de zile pentru
a germina.
În timpul formării inflorescenței, frunzele care le învelesc pe acestea, au rol de izolare
termică. Odată cu dezvoltarea inflorescenței, frunzele se desfac treptat și expun inflorescențele
mici la temperatura din mediul ambiant.
Broccoli poate să reziste la temperaturi scăzute chiar de -3,8°C, dacă planta a avut o
perioadă relativ rece înainte. Dacă temperaturile scăzute urmează după o per ioadă relativ caldă,
acestea pot fi letale plantei de broccoli.
Temperatura maximă suportată de broccoli, este 34°C.
În faza de răsad, trebuiesc evitate temperaturile scăzute pe o perioadă lungă de timp,
deoarece acestea favorizează apariția tulpinilor f lorale, timpuriu, inflorescența ră mânând de
dimensiuni mici.
Temperatura este un factor determinant pentru formarea părții comestibile apicale și
secundare, ca și la conopidă, spre deosebire de aceasta, broccoli fiind mai puțin sensibil la
temperaturile e xtreme și formând inflorescența mai repede.

2.2. Lumina

Broccoli este pretențios față de lumină în faza de răsad. Răsadurile de broccoli se
alungesc rapid , dacă nu au condiții optime imediat după răsărire și de aceea trebuie acordată o
atenție specială până la plantare. Lumina trebuie corelată cu temperatura pentru a preveni
alungirea plantelor.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

16
Din punct de vederea al fotoperioadei, broccoli este o plantă de zi scurtă (˂12 ore), zi
neutră (12 -14 ore), zi lungă (˃14 ore).
Spre deosebire de conopidă, l a broccoli nu este necesară protecția inflorescenței față de
soare, ba din contră, este favorabilă.

2.3. Apa

Planta de broccoli are cerințe ridicate față de umiditatea din sol și cea atmosferică. În
perioada formării inflorescențelor necesită în sol 70 -75 % din I.U.A. și 80 -85 % umiditate
atmosferică.
Pentru obținerea de recolte de înaltă calitate este foarte importantă aplicarea uniformă a
apei. Șocurile hidrice sunt defavorabile, cu urmări negative asupra formării părții comestibile și
asupra culorii ei. Se recomandă irigarea prin picurare.
Cantitatea de apă necesară depinde de sezon, data plantării, varie tate, de timpul până la
recoltarea inflorescențelor. Aplicarea de mulci în jurul plantei ajută la conservarea umidității
solului și reduce creștere a buruienilor.
Excesul de apă are efecte negative asupra plantelor de broccoli, astfel, în cazul în care
solul devine saturat o perioadă mai lungă de timp, plantele mor. În cazul inflorescențelor,
îmbibarea cu apă duce la putrezirea plantelor, cauză pentr u reducerea producției sau chiar
pierderea totală a culturii.

2.4. Solul

Plantele de broccoli se dezvoltă bine pe soluri fertile, bine structurate, permeabile, cu
reactie neutră sau ușor alcalină (pH 6,8 -7,5).
Are nevoie de terenuri nu prea umede și r eci, cu o buna circulație a aerului. Deoarece
este sensibil la asfixierea rădăcinilor, broccoli preferă solurile bine drenate, structurate.
Aplicarea gunoiului de grajd bine descompus favorizează cultura de broccoli.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

17
Capitolul III
TEHNOLOGIA DE CULTU RĂ

Broccoli se cultivă prin răsad, dar soiurile timpurii pot fi cultivate și prin semănat direct
în câmp.
În California, producătorul numărul întâi de broccoli din Statele Unite ale Americii, se
practică foarte mult semănatul direct. Adâncimea de semăna re variază între 3 și 19 mm, dar în
practică cei mai mulți cultivatori folosesc 12 mm. Dacă se alege semănatul direct, trebuie
acordată atenție pregătirii solului pentru germinarea semințelor și pentru controlul buruienilor.
Cultura de broccoli semănată direct în câmp poate fi riscantă deoarece solul poate face
crustă și inhibă germinarea semințelor.

3.1. Tehnologia de cultură în câmp
3.1.1. Cultura timpurie

Semănatul se face în prima decadă a lunii februarie, în sere înmulțitor, răsadnițe calde
sau s olarii cu pat de biocombustibil.
Răsadurile se repică în ghivece nutritive de 7x7x7 cm sau ghivece de plastic cu
diametrul de 8 cm, când plantele au 1 -2 frunze adevărate, la aproximativ 11 zile de la răsărire.
Repicatul răsadurilor se execută astfel încâ t să se evite îndoirea rădăcinii.
Se aplica lucrări de îngrijire obișnuite răsadurilor: datorită faptului că plantele de
broccoli sunt predispuse la alungire, se acordă o atenție deosebită menținerii unui regim optim de
lumină; în funcție de fenofază se d irijează umititatea solului, astfel, la ănceput se udă mai rar, cu
puțină apă, când timpul este friguros, iar plantele sunt mici, iar pe parcursul creșterii temperaturii
și intensității luminoase, cantitatea de apă aplicată plantelor se va mări; temperatur a apei folosită
la udat trebuie să fie la fel cu cea a mediului ambiant; aerisiri zilnice pentru reglarea temperaturii
si umiditații și evitarea îmbolnăvirii plantelor; regimul de temperatură va fi atent urmărit
deoarece expunerea răsadurilor la temperatur i scăzute o perioadă mai mare de timp, favorizează
apariția tulpinilor florale, timpuriu, inflorescența nedezvoltându -se; aplicarea a 1 -2 fertilizări
faziale, prima la 7 zile de la repicat folosind Complex III 0,5%, iar a doua la 10 zile după prima,
folosi nd Complex III 1,0%.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

18
Combaterea bolilor și dăunătorilor se realizează prin tratamente preventive, astfel,
pentru combaterea ciupercilor de sol ( Pythium debaryanum , Rhizoctonia solani, Fusarium spp. )
se fac tratamente cu Previcur 607 SL, Folpan 50WP, în concentrație de 0,15 %. Pentru mană se
execută 2 -3 tratamente la interval de 7 -10 zile folosind Dithane M 45 WP în concentrație de
0,25%.
Combaterea dăunătorilor se realizează la semnalarea atacului, pentru afide se utilizează
Sinoratox 35 CE, în concentr ație de 0,15%, 1 -2 tratamente foliare, iar pentru combaterea
coropișniței se poate aplica un tratament la sol cu Mesurol 4 G (3 -6 kg/ha) sau Sintogrill 5g (30
kg/ha) (Popescu V. Și colab., 2011).
Pentru răsadurile destinate culturii timpurii se recomandă călirea cu 10 zile înainte de
plantarea la locul definitiv, prin mutarea intr -un spațiu mai răcoros, aerisire energică și udări
moderate, scopul fiind sporirea rezistenței la condițiile din câmp.
Lucrările de pregătirea a terenului încep încă din toamnă, după curățirea de resturile
vegetale de la cultura precedentă. Astfel, se execută mobilizarea solului, cu grapa cu discuri sau
cu ajutorul cultivatorului, urmând a se executa nivelarea de întreținere prin 2 -3 treceri cu
nivelatorul.
Nivelarea are o deoseb ită înse mnătate, deoarece atunci când s e înființează cultura pe un
teren cu microdenivelări, repartizarea apei de irigare este neuniformă, apar băltiri ale apei în
unele zone, iar în altele, insuficiența ei. Aceasta reface panta terenului cu 1 -3% asigurând
scurgerea normală a a pei pe rigolă (Popescu, V., 2011 ).
Aplicarea gunoiului de grajd bine descompus în doză de 30 -40 t/ha, este foarte favorabilă
culturii de broccoli. Pe suprafețe mari, aplicarea se face mecanizat.
Fertilizarea minerală cuprinde aplicare a de 150 -200 kg/ha superfosfat și 350 kg/ha sulfat
de potasiu. Plantele de broccoli la fel ca si conopida, manifestă sensibilitate la clor, astfel încât
nu este favorabilă aplicarea de sare potasică. Îngrășămintele aplicate sunt încorporate apoi în sol
printr-o arătură de bază la 28 -30 cm, câ t mai uniform (Popescu, V., 2011).
Primăvara se executa două discuiri pentru mărunțirea solului, mecanizat. Fertilizarea de
primăvară se face cu 14 zile înainte de înființarea culturii, se aplică azotat de amoniu 150 -200
kg/ha sau 200 -250 kg/ha Complex III (Popescu, V., 2011 ).
Erbicidarea se face cu Treflan 24 EC, 3 -4 l/ha, cu 5 zile înainte de plantare. Apoi se
încorporează în sol prin discuire.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

19
Plantarea în câmp a soiurilor timpurii de broccoli se face în prima decadă a lunii aprilie.
Vârsta optimă a răsadurilor la plantare este de 40 -55 zile.
Plantarea se face la 70 cm între rânduri, 18 – 45 cm între plante/rând, re zultând densități
de plantare cuprinse între 79365 plante/ha – 31746 plante/ha.
Trebuie ținut cont de den sitatea de plantare deoarece aceasta poate influența modelarea
greutății inflorescențelor în funcție de cerințele pieței ( inflorescențe mai mari sau mai mici ).
Aplicarea unor densități de plantare mari determină obținerea unor producții ridicate,
inflore scențele deși au greutăți mai mici, sunt compacte și se păstrează mult mai bine.
Lucrările de îngrijire aplicate în perioada de vegetație sunt:
– la 3-4 zile de la plantare se completează golurile;
– irigarea culturii pentru menținerea umidității optime a solului, la început se vor administra
cantități mai mici de apă, iar pe măsură ce plantele cresc, cantități mai mari de apa;
– fertilizări faziale: prima la o lună de la plantare cu 300 kg/ha Complex III aplicat la sol și
încorporat prin prașilă, iar a do ua la două săptămâni de la prima cu Complex III, 300 kg/ha;
– distrugerea buruienilor prin 2 prașile mecanice și 1 -2 prașile manuale pe rând;
– combaterea bolilor și dăunătorilor în cazul semnalării acestora;
Cei mai întâlniți dăunători care produc pagube însemnate în culturile de broccoli, dar și
în restul culturilor din grupa verzei, sunt păduchele cenușiu al verzei ( Brevicoryne brassicae ),
puricele negru al cruciferelor ( Phyllotretta atra ), fluturele alb al verzei ( Pieris brassicae ),
gărgărița alba stră a verzei ( Baris clorizans ).
Atacul puricelui negru al cruciferelor poate fi combătut cu Actellic 50 EC 0,15 %,
fluturele alb al verzei ( Pieris brassicae ) cu Agrodim 40 EC 0,15 % și buha verzei ( Mammestra
brassicae ) cu Sumithion 50 EC 0,10 %.
Bolile întâlnite la broccoli pot fi: mozaicul conopidei ( Cauliflower mosaic virus ),
hernia rădăcinilor ( Plasmodiophora brassicae ), mana verzei ( Peronospora brassicae ),
mucegaiul cenușiu ( Botrytis cinerea ).
După recoltarea inflorescenței principale se fertilizează cultura cu 150 kg/ha azotat de
amoniu sau 200 kg/ha Complex III și se irigă pentru a asigura formarea inflorescenței de pe
lăstarii laterali.
Recoltarea are loc când inflorescențele ating dezvoltarea maximă, prezintă o granulație
fermă, s unt compacte, înainte de deschiderea butonilor florali.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

20
Recoltarea începe în prima decadă a lunii iunie când se obțin inflorescențele principale
și se încheie în prima decadă a lunii iulie când are loc recoltarea inflorescențelor secundare.
Producțiile o bținute sunt de 29 t/ha.

3.1.2 Cultura de vară

Spre deosebire de conopidă, broccoli este mai puțin afectat de căldurile mari și de aceea
se poate opta și pentru culturile de vară.
Cultura de vară la broccoli are o însemnătate mare pentru țara noastră, d eoarece în
această perioadă există deficit de plante din grupa verzei.
La fel ca și la varză, pentru broccoli se aleg terenuri mijlocii și fertile, care păstrează bine
umiditatea. Nivelarea terenului trebuie bine executată pentru asigurarea unei irigări ef iciente.
Înființarea culturii are loc în prima decadă a lunii mai, cu răsad repicat produs în seră,
solar sau răsadnițe.
Lucrările de îngrijire aplicate răsadului sunt: udări, dirijarea microclimatului, fertilizări
faziale, combaterea bolilor și dăunătoril or, plivit.
La plantare, răsadul are 30 -35 zile deoarece se produce primăvara târziu când timpul este
propice dezvoltării mai rapide a acestuia.
Pregătirea terenului în primăvară se face după desființarea culturii anterioare, se execută
afânarea cu combina torul C -3,9 care are montate în locul roților trei grape elicoidale, pentru
împiedicarea formării crustei ce ajută la evaporarea apei din sol.
Fertilizarea se execută cu Complex III, 250 -300 kg/ha și încorporarea rapidă a acestuia
prin grăpat, apoi se erb icidează cu Treflan 24 EC, 4 -5 l/ha, urmând să se modeleze solul.
Pentru cultura de vară se recomandă umbrirea plantelor chiar dacă acest fapt necesită
cheltuieli suplimentare care se vor amortiza odată cu valorificarea culturii. Umbrirea plantelor se
face cu tunele acoperite cu plasă verde închis ( arcuri confecționate din fier forjat, fixate în sol la
distanță de 1,5 m , plasele fiind prinse cu coliere la capetele tunelului, putând avea 1,60 m
înălțime și 2,5 m lățime ), deoarece aceasta are capacitatea de a reduce radiația solară directă
asupra inflorescențelor și temperaturii aerului, asigurând un microclimat foarte favorabil.
Pentru o eșalonare cât mai bună a producției, plantarea se face în a doua decadă a lunii
iunie.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

21
Plantarea se face pe trei rânduri la distanță d 70 cm, iar între plante pe rând 18 cm, 25 cm,
35 cm, sau 45 cm, rezultând densități de 79365 plante/ha, 57142 plante/ha, 40816 plante/ha,
31746 plante/ha.
Se recomandă udări mai dese pentru menținerea unui microclimat favorabil.
Lucrările de îngrijire sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie ( completarea
golurilor, fertilizări faziale, combaterea bolilor și dăunătorilor, irigarea, distrugerea buruienilor ),
cu unele remarci: udările sunt mai dese, cu norme de 400 m³ /ha, se aplică di mineața foarte
devreme, seara sau noaptea, nu în timpul zilei când pot produce arsuri pe frunze.
Recolatarea inflorescențelor poate începe din a doua decadă a lunii august pentru
inflorescențele principale, iar pentru cele secundare recoltarea se eșaloneaz ă până în prima
decadă a lunii septembrie.
Datorită gradului ridicat de perisabilitate, recoltarea trebuie executată atent, însă într -un
ritm alert.
Se pot aobține producții de 30 t/ha.

3.1.3. Cultura de toamnă

Răsadurile care se folosesc la cultura de toamnă se produc pe brazde reci în câmp,
nerepicate.
Pentru producerea răsadurilor se alege un teren fertil, unde se pregătesc brazdele, dar nu
înainte de curățarea de resturi, dezinfectare, afânare și mărunțire. Dacă pământul este sărac și
greu se suplim entează cu mraniță și nisip. După mărunțire, se nivelează terenul și se fac șănțulețe
cu marcatorul la distanță de 7 -10 cm. Semănatul se face manual la suprafețe mai mici, sau cu
semănătoarea în cazul suprafețelor mai mari.
Semănatul are loc în a doua dec adă a lunii iunie, în rânduri distanțate la 7 cm, 4 -5 g/m².
Lucrările de întreținere aplicate răsadurilor de broccoli produse pe brazde reci în câmp
sunt: udări mai dese aplicate dimineața devreme, plivitul ori de câte ori este nevoie, fertilizări
faziale (prima la 10 -15 zile de la răsărirea plantelor, iar a doua la 10 -12 zile după prima, cu
îngrășăminte complexe precum Complex III 0,3 -1%, care se aplică între rândurile de plante ,
urmată de stropirea plantelor pentru înlăturarea soluției rămase pe frunze), combaterea bolilor și

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

22
dăunătorilor, umbrirea răsadurilor cu plase de umbrit, în cazul în care radiația ssolară este foarte
puternică.
Vârsta optimă a răsadului la plantare este de 30 -35 zile.
Pregătirea terenului începe din toamnă.
După desființarea c ulturii anterioare din vară, se curăță terenul de resturile vegetale, se
discuiește și se nivelează.
Fertilizarea cu îngrășăminte chimice se realizează înainte de înființarea culturii cu 10 -14
zile, aplicându -se 250 -300 kg/ha Complex III. Arătura se face la 18 -20 cm adâncime, iar dacă
umiditatea solului este mică se aplică o udare de aprovizionare înainte de arătură, 400 m³/ha.
Odată cu aratul se face și grăparea, prin atașarea unei grape stelate, apoi terenul se mărunțește
folosind grapa cu discuri. Pe te renul mărunțit se aplica erbicid, Treflan, 3 -4 l/ha, se încorporează
și se modelează solul.
Plantarea se face în 20 -25 iulie, la 70 cm între rânduri și 18 cm, 25 cm, 35 cm, 45 cm,
între plante pe rând, rezultând densități de 79365 plante/ha, 57142 plante/ ha, 40816 plante/ha și
31746 plante/ha.
Lucrările de îngrijire efectuate culturii de broccoli constau în: completarea golurilor la
4-5 zile de la plantare, udat, 2 -3 prașile mecanice între rânduri și 1 -2 prașile manuale între plante
pe rând, două fertiliz ări faziale cu Complex III, 300 kg/ha, combaterea bolilor și dăunătorilor.
Datorită faptului că planta de broccoli este sensibilă la secetă, se aplică 8 -10 udări cu
norme de 300 -350 m³/ha.
Recoltarea are loc în momentul în care inflorescențele au ajuns l a mărimea caracteristică
soiului. Se face manual, prin tăiere de 2 -3 ori, prima dată se recoltează inflorescențele principale,
iar la interval de 7 -8 zile inflorescențele secundare. Tăierea se face cu 2 -3 cm sub locul de
ramificare a lăstarilor din inflore scență, pentru ca acestea să r ămână întregi.
Recoltarea începe în prima decadă a lunii septembrie și poate ține până în a treia decadă
a lunii octombrie.
Producția poate ajunge la 30 -35 t/ha.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

23
3.2. Cultura de broccoli în solarii

Cultura de broccoli în solarii asigură obținerea recoltei cu 15 -20 zile mai devreme decât
cultura în câmp, siguranță în obținerea producției prin evitarea pericolelor prezentate de factorii
de mediu, calitate superioară, producții mari, venituri superioare.
Prima dată se înd epărtează resturile vegetale rămase de la cultura anterioară, urmând a
se executa nivelarea terenului. Fertilizarea de bază se face prin aplicarea gunoiului de grajd în
doze de 50 -70 t/ha, aplicat odată la doi ani. Urmează aplicarea superfosfatului 150 -200 kg/ha și
sulfatului de potasiu 300 -350 kg/ha, fiind încorporate în sol cu mașina de săpat solul. Pe timpul
iernii se repară scheletul de susținere a solarului și consolidarea stâlpilor acestuia.
Primăvara se acoperă solariile cu 12 -15 zile înainte de pla ntare pentru asigurarea unor
valori constante ale temperaturii în sol și aer, în momentul plantării răsadului. Dezinsecția
spațiului se face cu Captan 0,5 % și a solului cu Lindatox 25 -30 kg/ha.

Sursa: www.google.ro

Fertilizarea se face cu 100 kg/ha az otat de amoniu, 50 kg/ha superfosfat concentrat și
100 kg/ha sulfat de potasiu și de magneziu ( Popescu, V., 2011).
Erbicidare se face înainte de plantare cu 8 -10 zile, aplicând Treflan, 24 EC 4 -5 L/ha,
urmând a se modela solul.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

24
Cultura se înființează pr in răsad repicat, răsadurile fiind produse în seră, semănatul fiind
executat în a treia decadă a lunii ianuarie. Repicatul se face în ghivece de plastic cu 8 cm
diametru. Înainte de plantarea răsadurilor la locul definitiv se face călirea acestora.
La pla ntare răsadurile au 40 -45 zile.
Plantarea are loc în a doua decadă a lunii martie, se plantează la 70 cm între rânduri și
18-45 cm între plante pe rând, obținându -se densități de 79365 plante/ha – 31746 plante/ha.
Lucrările de îngrijire constau în:
– completarea golurilor la 3 -4 zile de la plantare;
– irigarea culturii, fiind necesare 1 -2 udări pe săptămână;
– două fertilizări suplimentare: prima la o lună de la plantare și se face cu Complex III 300 kg/ha
aplicat la sol și încorporat prin prașilă, iar ad oua la două săptămâni de la prima cu Complex III,
300 kg/ha;
– combaterea buruienilor prin prașile: prima prașilă va fi aplicată la două săptămâni de la
plantare, iar următoarea la un interval de două săptămâni;
– aerisirea zilnică a solarului, la început mai rar, iar pe măsura creșterii temperaturii, aerisirea se
va realiza prin îndepărtarea foliei de la capetele solarului, iar apoi prin îndepărtarea totală a
foliei;
– înainte de recoltare, pentru deprecierea inflorescențelor, solarul se va descoperi;
– combaterea bolilor și dăunătorilor;
Recoltarea inflorescențelor de broccoli începe în a doua decadă a lunii mai (
inflorescențele principale) și continuă până în a doua decadă a lunii iunie ( inflorescențele
secundare ).
Se obțin producții de 30 t/ha.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

25
3.3. Cultura de broccoli în sere

Cultura în sere se efectuează în ciclul I. Răsadul se pregătește în sere înmulțitor, iar
serele se pregătesc în mod corespunzător, pentru cultură.
Semănatul se face în ultima decadă a lunii octombrie, răsadul repicat fiind produs în
cuburi nutritive sau ghivece de 7 x 7 cm, folosindu -se 300 -350 g sămânță.
Plantarea răsadurilor se face în decembrie – ianuarie la distanțe de 40/30 cm. După
câteva zile de la plantare se completează golurile . Pentru menținerea solului af ânat, acesta
trebuie prășit manual sau mecanizat, cu motofreza. Pentru asigurarea unei umidități
corespunzătoare ( 80 -85 % din capacitatea de câmp ), se aplică udări repetate. Se fac două
fertilizări faziale aplicându -se 150 -200 kg/ha azotat de amoniu și 200-250 kg/ha sulfat de
potasiu.

Sursa: www.google.ro

Pentru asigurarea luminii se menține sticla curată, iar temperatura în timpul zilei trebuie
să fie 15 -18ș C, iar noaptea, cu 4 -6ș C mai scăzută. Se aplică tratamente pentru boli și dăunători.
Reco ltarea are loc în aprilie – mai, obținându -se producții de 3 -4 kg/m².

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

26
Capitolul IV

BOLILE ȘI DĂUNĂTORII CULTURII DE BROCCOLI
4.1. Bolile culturii de broccoli

Plantele de broccoli fac parte din aceeași familie ca și conopida și varza, culturi des
întaâlnite în țara noastră, deci au același spectru de boli și dăunători.

a. Căderea plăntuțelor ( Pythium ultimum )

Este o boală extrem de periculoasă pentru răsaduri.
Simptome: se observă leziuni maro, umede, la nivelul rădăcinilor care avansează spre
baza tulpinilor, provocând căderea plantelor. Un alt simptom ce poate fi remarcat: la baza
tulpinii, țesutul devine mai moale și umed pe câțiva centimetrii, dând impresia că tulpina a fost
ciupită, mai apoi aceasta maronindu -se în zona afectată.
Această boal ă este cauzată de ciuperca Phytium spp . Pentru a preveni pierderile mari
cauzate de această ciupercă, trebuie diminuată densitatea mare la semănare. Un alt aspect
important pentru prevenirea acestei boli, este evitarea excesului de azot. Irigarea în exces urmată
de compactarea substratului constituie o altă cauză importantă ce duce la creșterea infecțiilor cu
această ciupercă.
Metode de control:
– tratarea substratului de semănat cu un fungicid anti -oomicete ( fosetil de aluminiu în
combinație cu propamocar b );
– limitarea irigării;
– decompactarea periodică a substratului pentru a asigura o uscare și oxigenare eficientă;
– aplicarea îngrășămintelor cu potasiu în detrimentul celor cu azot;
– dacă apar simptome pe unele plăntuțe, acestea împreună cu cele din jurul lor care sunt
sănătoase, se vor elimina, iar apoi se va aplica tratament chimic;
– semănarea în tăvițe alveolare de semănat, cu substrat profesional pe bază de turbă;
– răsadnița trebuie aerisită sau ventilată permanent pentru evitarea acumulării de
umezeală în atmosferă;

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

27
Metode de combatere: se pot aplica radicular tratamente cu unul din următoarele
produse: Previcur Energy ( doza 0,1% ), Merpan ( 0,15% ), Folpan ( 0,15% ).

b. Mana verzei ( Peronospora brassicae )

Boala a fost semnalată prima dată în România în 1930. Produce pagube atât în culturile
de semincere cât și în culturile de consum.
Simptome: apare mai frecvent pe plantele tinere în răsadnițe, sau imediat după plantare.
Pe frunze apar pete de 1 -3 mm de decolorare, gălbui, ce evoluează spre culoarea cenusie -brună.
Pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf cenușiu, apoi petele se extind, se
unesc și dacă vremea este umedă sunt distruse suprafețe mari din frunzele care putrezesc sau se
usucă (fig. 4.1) . În cazul atacului mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite.

Fig. 4.1 Atac pe frunze
Sursa: www.google.ro

Transmitere – răspândire: peste iarnă, ciuperca rezistă sub formă de spori de rezistență
sau miceliu de rezistență în rădăcinile culturilor semincere. Sem ințele obținute din semincerii
bolnavi, pot fi infectate și transmit ciuperca. În timpul vegetației, pe vreme umedă, ciuperca se
poate răspândi foarte ușor prin sporii apăruți pe miceliu.
Prevenire și combatere: igiena culturală este foarte importantă. Una din măsurile de
prevenire de maximă importanță pentru obținerea unui răsad sănătos, este dezinsecția solului din
răsadnițe ( Previcur 607 SL -0,15 % sau Proplant 72,2 SL 0,15 -0,25 % ).

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

28
Dezinfectarea semințelor se va face cu apă caldă la 50șC timp de 30 min ute sau cu
Apron 35 SP -0,2 kg/t sămânță, Apron XL 350 ES 3 -4 l/t sămânță.
Fungicidele anorganice ca: zeama bordoleză în concentrație de 0,5 -1 %; Champion 50
WP-3 kg/ha; Funguran OH 50 WP -1,5 kg/ha; Kocide 101 -0,4 %; Oxicig 50 PU -0,4-0,5 % sau
Super Champ F L-3 l/ha dau rezultate bune dacă sunt folosite în alternanță cu fungicidele
sistemice ca: Bravo 500 SC -1,5 l/ha; Folpan 50 WP -0,2 %; Merpan 50 WP -0,2 % , etc.

c. Pătarea neagră ( Alternaria brassicae )

Alternaria brassicae este una dintre bolile grave la vărzoase afectând numeroase organe
și provocând pierderi însemnate.
Plantele semincere sunt puternic afectate, boala compromițând aspectul plantelor
afectate.
Alternaria brassicae dezvoltă pe frunze conidiofori septați, maro care poartă înlănțuite
1-4 co nidii. Conidiile se află în vârful conidioforilor și sunt de culoare maro, fusiforme sau
piriforme, cu 6 -18 septe transversale sau oblice, de 80 -350 x 10 -30 µm.
Simptome: boala se manifestă încă din fază de răsad, ce provine din semințe infectate,
observân du-se mici pete necrotice sau uscarea cotiledoanelor.

Fig. 4.2 Atac pe frunză
Sursa: www.google.ro

Frunzele mature sunt mult mai sensibile la atacul agentului patogen. Pe frunze apar pete
circulare, la început de 1 -2 mm diametru, de culoare cafenie -brună, vizibile pe ambele fețe ale
frunzei. Petele ajung la 1 cm diametru, la interiorul acestora observându -se numeroase inele

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

29
concentrice. De jur împrejurul petelor apare adesea un halou galben. Pe măsura îmbătrânirii
zonelo atacate, acestea capătă un aspect pergamentos, se rup iar frunza pare ciuruită ( fig. 4.2) .
Atacul pe pețiol se manifestă sub forma unor pete ovale sau eliptice de culoare maronie.
Atacul pe inflorescența de broccoli, apare la început, sub forma unor pete cu aspect
umed care apoi virează în maro – negru ( fig. 4.3) .

Fig. 4.3 Atac pe inflorescență
Sursa: www.google.ro

Apariția acestei boli este favorizată de prezența apei pe frunze, umiditate peste 90% și
temperaturi de 18 -30șC. Infecția are loc în 6 -8 ore, în caz de condiții optime.
Agentul patogen se răspândește foarte ușor, cu ajutorul vântului sau stropilor de apă
(precipitații, irigare prin aspersiune etc.).
Transmiterea se face prin intermediul semințelor afectate, ciuperca supraviețuind la
suprafață dar adesea pătrunzând și în int erior, în țesut, sau p rin resturile de plante infectat e.
Prevenirea și combaterea acestei boli se poate face prin:
– rotația culturilor;
– utilizarea semințelor certificate și libere de agenți patogeni;
– folosirea fungicidelor în cazul semințelor utiliz ate la înfiinșarea recoltelor;
– combaterea buruienilor;
– adunarea și distrugerea resturilor infectate, după recoltare;
– evitarea irigării prin aspersiune;
– aplicarea fungicidelor, preventiv și curativ;
Fungicide: Topsin 500 SC, Folicur Solo 250 EW, etc .

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

30
d. Putregaiul uscat ( Phoma lingam )

Această boală atacă partea aeriană a plantei.
Simptome: apar pete decolorate, pe zonele gălbui apar puncte mici și negre
reprezentând fructificațiile ciupercii (fig. 4.4) . În cazul atacurilor severe, planta poate f i defoliată
sau distrusă.

Fig. 4.4 Atac pe frunze
Sursa: www.google.ro

Transmitere: rezistă pe resturile vegetale și se transmite cu ajutorul vântului, apei,
animalelor sau a omului.
Prevenire și combatere:
– strângerea resturilor vegetale, după recolt are;
– plantarea răsadurilor sănătoase;
– cultivarea unor soiuri rezistente;
– tratamente chimice: Dithane M 45, Captan 80 WDG, Merpan 50 WP, Folpan 80
WDG ;

e. Mozaicul conopidei ( Cauliflower mosaic virus )

Cauliflower mosaic virus este o boală comuna t uturor țărilor din zona temperată.
Simptome: pe frunzele plantelor atacate apar decolorări, urmate de o decolorare a
nervurilor și îngălbenirea țesutului dintre acestea. Ulterior, frunzele capătă un aspect marmorat
cu marginile răsucite.
Transmitere: în perioada de vegetație această boală se transmite prin intermediul
afidelor, iar de la un an la altul, prin resturile vegetale din sol.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

31
Prevenire și combatere:
– cultivarea soiurilor rezistente la această boală;
– distrugerea plantelor afectate;
– combatere a dăunătorilor cu insecticide adecvate;

4.2. Dăunătorii culturii de broccoli

a. Păduchele cenușiu al verzei ( Brevicoryne brassicae )

Specie răspândită în toate zonele de pe glob, iar în țara noastră în toate zonele de cultură
a cruciferelor din Munteni a, Oltenia, Banat și Crișana.
Biologie și ecologie: Specie nemigratoare, hibernează în stadiul de ou depus în toamnă
de fem elele formei sexuate, pe sub re sturile vegetale din grădină. O femelă depune 3 -4 ouă
durabile din care în primăvară apare fondatoarea coloniei care prin partenogeneză vivipară
generează prima generație de virginogene aptere. Evoluția acestora corespunde cu fenofaza
plantării răsadurilor la cultura timpurie ( Roșca, I. și colab., 2011).
Dezvoltarea stadiului larvar necesită 9 -24 zile.
Dezvoltarea unei generații este în funcție de hrană, lumină, dar mai ales de temperatură,
optima fiind 18 -26șC, cu extreme de la 8 -35șC, corespunzând în medie la 15 -20 zile.
În condiții de câmp putem avea 14 -18 generații în perioada aprilie – noiembrie, ia r în
condiții de seră, 12 -14 generații în perioada octombrie – aprilie.
Mod de dăunare: formează colonii dese, acoperind uneori în totalitate frunzele, lăstarii
și silicvele. Atacă prin înțepare și sugerea sevei și sucului celular, în urma atacului apărând pete
galbene în locul înțepăturilor, marginile limbului se încrețesc și treptat frunza se etiolează. Când
atacul se produce la răsad, planta stagnează în vegetație și se usucă. Organele atacate sunt
acoperite de roua de miere, o secreție zaharoasă alcătui tă din surplus alimentar și dejecții, sub
forma unui strat fin care împiedică respirația și transpirația frunzelor.
Combatere: un rol important îl au prădătorii: Coccinella septempunctata L., Adalia
bipunctat a L., Chrysopa perla L., etc., dar și paraziții: Diaeretiella rapae Curtis, Trioxys
angelicae Hal., etc.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

32
Aplicarea măsurilor agrotehnice specifice și de igienă culturală, contribuie la reducerea
rezervei biologice și a populației. Resturile vegetale, după recoltare, se recomandă a se distruge
prin arder e sau efectuarea unor arături adânci de toamnă cu îngroparea resturilor vegetale.
Combaterea chimică vizează aplicarea tratamentelor specifice, în vegetație, produsele
putând fi folosite alternativ și în combinație cu un adeziv.

b. Puricele negru al verze i ( Phyllotreta atra )

Specia este răspândită în Asia și Europa, Orientul Apropiat și Mijlociu, Asia Centrală.
În România este întâlnită în regiunile unde se cultivă legume din fam. Brassicaceae .
Descriere. Adultul are corpul alungit, de 2 -3 mm lungime, c onvex dorsal, de culoare
neagră cu luciu albastru – verzui (fig. 4.5) . Oul este oval, de culoare albă -albăstruie, larva matură
are corpul alungit, de culoare albă -galbuie, cu capul negru -lucios. Larva matură are corpul
alungit, de culoare albă – gălbuie, cu capul și unele sclerite existente pe torace și abdomen, negre
– lucitoare.

Fig. 4.5 Phyloltreta atra
Sursa: www.google.ro

Biologie și ecologie. Specie care iernează ca adult în resturile vegetale rămase după
recoltare, î n stratul s uperficial al solului , sub bulă rii de pământ sau în frunzarul de la liziera
pădurilor și prezintă o sin gură generaț ie pe an.
Adulții pără sesc locurile de hibernare spre sfârșitul lunii martie, hră nindu -se pe diferite
crucifere spontane, dupa care trec pe cele cultivate (varza, conopida, ridichi, hrean, mustar, etc.).
Ouăle sunt depuse grupat sau izolat, î n stratul superficial al solu lui din jurul plantelor.
Incubația durează 5 -14 zile, fiind influențată de precipitații și temperatură .

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

33
Plante atacate și daune . Pagubele cele mai importante sunt provocate de adulți, care rod
epiderma superioa ră a frunzelor, sub forma unor mici orificii dispuse preponderent pe marginea
limbului foliar, ceea ce conferă un aspect ciuruit. În cazul unui atac mai puternic, frunzele se
usucă.
Daune pot p roduce și larvele care pătrund sub epiderma rădăcinilor unde rod galerii spre
zona coletului, daunele fiind mai reduse comparativ cu ale adulților.
Combatere. Strângerea ș i distrugerea resturilor vegetale rămase după recoltare, urmată
de arătura adancă de toamnă , care contribuie la redu cerea rezervei biologice a adulților în anul
urmă tor.
La semnalarea atacului se recomandă tratamente cu F aster 10 CE (0.03%), Proteus OD .

c. Musculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum )

În țara noastră, ca și în toată zona temperată, se întâlnește în sere și solarii, pe diferite
plante legumicole și ornamentale. În timpul verii apare și în câmp pe diferite plante de cultură
sau spontane.
Biologie și d escriere. Adulții sunt musculițe albe, mici de 0,8 -1,1 mm lungime, ar ipi
albe, toracele, capul și corpul sunt galbene, ochii fiind roșii ( fig.4.6 ) . Femelele sunt mai mari
decât masculii, acestea putându -se reproduce și partenogenetic.
Femelele depun cca. 250 ouă în cursul vieții (trăiesc 1,5 luni), pe spatele frunzelor
tinere.
Larvele au formă ovală, transparente, acoperite de un strat fin de ceară. Perioada larvară
durează 16 -20 zile.

Fig. 4.6 Trialeurodes vaporariorum
Sursa: www.google.ro

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

34

Pupele sunt mobile, plate de 0,6 mm lungime, culoarea devenind mai închisă.
Ouăle sunt de culoare alb – gălbuie – translucide, oval – alungite, de 0,2 mm lungime.
De la depunerea oălor și până la eclozare sunt necesare 6-10 zile.
Musculița albă de seră se dezvoltă încontinuu în ser e și are, în funcție de factorii
ecologici, până la 8 -12 generații pe an. Femelele depun ouăle p e partea inferioară a frunzelor , în
grupe de 10 -20, uneori chiar mai multe. O femelă poate depune între 100 și 500 de ouă. Întreg
ciclul de dezvoltare, la temperatura de 21° C, este de 3 săptămâni. Cu cât temperat ura este mai
mare, cu atât ciclul de dezvoltare se desfășoară mai rapid. De regulă generațiile se suprapun,
astfel încât în tot timpul anului se pot întâlni toate stadiile de dezvoltare ale insectei .
Mod de dăunare. Adulții și larvele colonizează frunzele și lăstarii, din care sug
conținutul celular. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se usucă și cad. Plantele atacate sunt
acoperite de dejecțiile insectelor, care favorizează dezvoltarea ciupercilor ( Alternaria spp .,
Penicillium spp. , etc.).
Combater e. Detectarea dăunătorului se face ușor, cu ajutorul capcanelor lipicioase de
culoare galbenă.
Insecticide sistemice: Actara, Mospilan, etc.

d. Fluturele alb al verzei ( Pieris brassicae L.)

Specie răspândită în Asia, Africa de Nord și Europa.
Descriere . Adultul are corpul de culoare neagră, aripile sunt albe cu aspect făinos și pete
negre (fig. 4.7) .

Fig. 4.7 Pieris brassicae
Sursa: www.google.ro

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

35
La femelă aripile anterioare prezintă în mijlocul câmpului 2 macule rotunde de culoare
neagră și câte un a în vârf și în partea posterioară, iar aripile posterioare, câte o pată neagră în
partea anterioară. La mascul aripile anterioare au o pată neagră apicală și câte una pe marginea
anterioară a aripilor posterioare. Femela este de regulă, mai mare decât mas culul ( Roșca, I. și
colab., 2011) .
Larva are corpul de culoare verzuie, pubescent, cu pete negre – brunii. Lungimea
corpului este de 40 -50 mm. Oul este gălbui, de formă conică și prevăzut cu striuri.
Biologie. Iernează ca pupă pe ramurile arborilor, trunch iul copacilor, etc. Și prezintă 2 -3
generații pe an. Adulții apar în decursul lunii mai și se hrănesc cu nectarul florilor.
După împerechere, ponta este depusă pe partea posterioară a frunzelor, în grupe de 50 –
100. O femelă depune până la 300 ouă. Incubați a durează 7 -14 zile după care apar larvele.
Dezvoltarea larvară durează 25 -30 zile după care larvele, cu ajutorul unui fir de mătase,
se fixează pe partea inferioară a frunzelor, transformându -se în pupe. Stadiul de pupă durează 10 –
15 zile. Adulții primei generații apar în luna iulie ș i zboară 20 -25 zile, după care la sfârșitul lunii
larvele primei generații își încheie evoluția.
Mod de dăunare. În primele vârste se grănesc în grup, rod epiderma inferioară și
parenchimul frunzelor, iar mai târziu devin soli tare scheletuind frunza, lăsând întregi numai
nervurile ( Roșca, I. și colab., 2011) .
Combatere. Tratamente chimice cu: Pyrinex Quick, Decis 2,5 EC, Nomolt 15 SC,
Dimilin 25 WP, Mospilan 20 WP, Runner 2F.

e. Coropișnița ( Gryllotalpa gryllotalpa )

Dăunăto r polifag întâlnit în special la culturile de legume din Africa de nord, Europa și
Asia Occidentală.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

36

Fig. 4.8 Gryllotalpa gryllotalpa
Sursa: www.google.ro

Descriere. Adultul are aproximativ 50 – 60 mm lungime, corpul aproape cilindric, pe
partea dorsal ă este de culoare brună -închis, pe partea ventrală este brun -gălbuie, acoperit cu
perișori scurți și deși pe toată suprafața, cu aspect catifelat. Capul este rotunjit, pronotul globulos
și îngust anterior. Are picioarele anterioare adaptate pentru săpat. A re două perechi de aripi, cele
anterioare fiind tergamentoase, scurte, de culoare brun deschisă, iar cele posterioare
membranoase, bine dezvoltate și cu nervuri bine evidențiate. Abdomenul adultului este format
din 10 segmente. La capătul ultimului segment are o pereche de cerci lungi (fig.4.8) .
Oul are formă elipsoidală de 3,0 – 3,5 mm lungime, de culoare galbenă, cu irizații
verzui.
Larva în primul stadiu de viață este de culoare albă, mai târziu devenind castanie –
negricioasă, având aspectul adultului doa r că este de dimesniuni mai mici și nu are aribile bine
dezvoltate.
Biologie. Iernează în primul an ca larvă (atât larve albe din primul stadiu de dezvoltare
cât și larve castanii) iar în al doilea an ca adult, având o generație la doi ani. O excepție o fa c
coropișnițele din sere sau spații încălzite artificial unde se pot găsi pe tot parcursul anului insecte
din toate etapele de dezvoltare.
Insectele trăiesc și se hrănesc în solurile grase, bine afânate, unde sapă canale lungi
aproape de suprafața solului.
Împerecherea are loc în luna iunie în mod normal dar în spațiile protejate, împerecherea
are loc mai devreme. In acel moment se poate observa zborul insectelor.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

37
După împerechere, femele depun în jur de 300 – 400 de ouă într -un cuib săpat în
pământ. Incuba ția durează 2 – 3 săptămâni după care apar larvele ce rămân în cuib încă două
săptămâni după care părăsec cuibul devenind independente.
Hibernează în stadiul de larvă în galerii săpate la o adâncime de aproximativ 1 metru
adâncime pentru a fi ferite de îng hețul iernii.
Mod de dăunaare. Adulții si larvele coropișniței rod părțile subterane ale plantelor,
rădăcinile subțiri sunt retezate. Uneori atacă și semințele în curs de răsărire.
Prezența dăunătorilor se recunoaște cu ușurintă după galeriile practicate în stratul
superficial al solului, precum și după plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafața solului.
Pagubele produse de coropisniță poate ajunge pana la 40%.
Prevenire și combatere. Prevenirea și combaterea coropișniței se poate efectua prin
arături adânci de toamnă, pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat în
vederea distrugerii lor prin ger.
Toamna pe terenurile puternic infestate, se efectuează gropi cu dimesiuni de 50x50x50
cm, umplute cu gunoi activ de grajd , care este mediul preferat de coropișnițe pentru iernare.
O altă metodă ar fi f olosirea momelilor, care reprezintă vase umplute cu un amestec de
ulei sau melasă cu boabe de cereal e, în care se poate adăuga insecticide, sau r ealizarea unor
șanțuri adânci c are să î nconjoare perimetrul cultivat. Suprafața șanțurilor se pulverizează cu un
insecticid.
La ora actuală, pentru combaterea chimică, se folosesc produsele granulate.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

38
Capitoul v
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma studiului efectuat în cadrul lucrării de disertație , cultura de broccoli în sere și
solarii este o cultură mai puțin practicată la noi în țară, dar în curs de dezvoltare.
Beneficiile pe care le oferă această legumă, precum: previne cancerul, ajută la reglarea
tensiunii arteriale, lu ptă împotriva îmbătrânirii, asigură buna funcționare a sistemului nervos,
menține sănătatea oaselor, asigură sănătatea inimii și altele, ar trebui să facă din aceasta, o
apariție frecventă pe mesele tuturor.
Dintre tipurile de culturi descrise, cea în ser e și cea în solarii sunt cele mai avantajoase
și rentabile, dar și cultura în câmp are avantajele ei.
În concluzie, recomand cultivarea de broccoli în sere și solarii.

Cristina ȘTEFANCU Studii privind cultura de broccoli (Brassica oleracea L., var.
cymosa , Duchense (1785) var. italica , Pleuch (1808)) în sere și solarii

39

BIBLIOGRAFIE
1. Apahidean, S., 2003. Cultura Legumelor. Ed. Acad emicPress, Cluj -Napoca
2. Ciofu, R., Stan, N., Popescu, V., Chilom, P., Apahidean, S., Horgoș, A., Berar, V.,
Lauer, K., F., Atanasiu, N., 2004. Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, București
3. Florian, V., Oroian, I., 2002. Diagnoza bolilor infecțioase la plantele de cultură. Ed.
Poliam, Cluj -Napoca
4. Indrea, D., Apahidean, S., Măniuțiu, D., Apahidean, M., Sima, R., 2007. Cultura
legumelor. Ed. Ceres, București
5. Oroian, I., Puia, C., Șerba, I., 2002. Practicum de Fitopatologie. Ed. Poliam, Cluj –
Napo ca
6. Popescu, V., Zăvoianu, R., 2011. Cultura legumelor din grupa verzei. Ed. M.A.S.T,
București
7. Roșca, I., Oltean, I., Mitrea, I., Tălmaciu, M., Petanec, D., I., Bunescu, H., Ș., Istrate,
R., Tălmaciu, N., Stan, C., Micu, L.,M., 2011. Tratat de ento mologie generală ș i specială. Ed.
Alpha MDN, Buzău
*** http://adevarul.ro/
*** http://www.horticultorul.ro/
*** https://www.marco ser.ro/