Cristina Marilena GHEORGHE [607231]

Licență

Cristina Marilena GHEORGHE [607231]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cristina Marilena GHEORGHE
STUDIU COMPARATIV
PRIVIND INSTITU /g287IA PUBLICIT /g258/g287II IMOBILIARE

/;#23#23#23/;#23#23#23
/;#23#23#23
Copyright © 2012 – Editura Universit /g259/g288ii din Pite/g250ti
Toate drepturile asupra acestei edi /g288ii sunt rezervate
Editurii Universit /g259/g288ii din Pite /g250ti.
Nicio parte din acest volum nu poate fi reprodus /g259
sub orice form /g259, f/g259r/g259 permisiunea scris /g259 a autorilor.
Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU
Redactor /g250ef: prof. univ. dr. Constantin /g287 IBRIAN
Referen /g288i /g250tiin/g288ifici:
– prof. univ. dr. Gabriel Boroi
– prof. univ. dr. Liviu St/g259 nciulescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Na/g288 ionale a României
GHEORGHE, CRISTINA MARILENA
Studiu comparativ privind institu /g288ia publicit /g259/g288ii
imobiliare / Cristina Marilena Gheorghe. – Pite /g250ti: Editura
Universit /g259/g288ii din Pite /g250ti, 2012
Bibliogr.
Index ISBN 978-606-560-278-6 /g40/g71/g76/g87/g88/g85/g68/;#23#23#23/g56/g81/g76/g89/g72/g85/g86/g76/g87/g109/g87/g76/g76/;#23#23#23/g71/g76/g81/;#23#23#23/g51/g76/g87/g72/g86/g87/g76 /;#23#23#23
Str. Târgu din Vale, nr.1,
110040, Pite /g250ti, jud. Arge /g250
tel/fax: 40348 45.31.23
/;#23#23#23/;#23#23#23
/;#23#23#23
Copyright © 2012 – Editura Universit /g259/g288ii din Pite/g250ti
Toate drepturile asupra acestei edi /g288ii sunt rezervate
Editurii Universit /g259/g288ii din Pite /g250ti.
Nicio parte din acest volum nu poate fi reprodus /g259
sub orice form /g259, f/g259r/g259 permisiunea scris /g259 a autorilor.
Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU
Redactor /g250ef: prof. univ. dr. Constantin /g287 IBRIAN
Referen /g288i /g250tiin/g288ifici:
– prof. univ. dr. Gabriel Boroi
– prof. univ. dr. Liviu St/g259 nciulescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Na/g288 ionale a României
GHEORGHE, CRISTINA MARILENA
Studiu comparativ privind institu /g288ia publicit /g259/g288ii
imobiliare / Cristina Marilena Gheorghe. – Pite /g250ti: Editura
Universit /g259/g288ii din Pite /g250ti, 2012
Bibliogr.
Index ISBN 978-606-560-278-6 /g40/g71/g76/g87/g88/g85/g68/;#23#23#23/g56/g81/g76/g89/g72/g85/g86/g76/g87/g109/g87/g76/g76/;#23#23#23/g71/g76/g81/;#23#23#23/g51/g76/g87/g72/g86/g87/g76 /;#23#23#23
Str. Târgu din Vale, nr.1,
110040, Pite /g250ti, jud. Arge /g250
tel/fax: 40348 45.31.23

3 CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL I – Necesitatea publicit /g259/g288ii imobiliare /g250 i istoricul
sistemelor de publicitate
1.1. Necesitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
1.1.1. No /g288iunea de publicitate imobiliar /g259
1.1.2. Rolul /g250 i utilitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
1.2. Istoricul sistemelor de publicitate imobiliar /g259
1.2.1. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul comparat
1.2.2. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul românesc

CAPITOLUL AL II-LEA – Agen /g288ia Na /g288ional/g259 de Cadastru /g250i
Publicitate Imobiliar /g259
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Organizarea /g250 i func /g288ionarea Agen /g288iei Na /g288ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259
2.1.2. Func /g288ii /g250i atribu /g288ii

CAPITOLUL al III-lea – Publicitatea imobiliar /g259 în sistemul Legii
nr. 7/1997 3.1. Sistemul de publicit ate unic pentru întreaga /g288ar/g259
3.2. Cadastrul 3.3. C /g259r/g288ile funciare
3.4. Obiectul noilor c /g259r/g288i funciare
3.5. Înscrierile în c /g259r/g288ile funciare
3.6. Procedura înscrierii. Modalit /g259/g288i de înscriere
3.7. Ac /g288iunile de carte funciar /g259
3.8. Uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259
CAPITOLUL AL IV-LEA – Publicitatea imobiliar/g259 în lumina
dispozi /g288iilor Noului Cod Civil
4.1. Considerente de ordin motiva/g288 ional
4.2. Publicitatea imobiliar /g259 în lumina reglement /g259rilor Noului Cod
Civil 5
9
9
12 17 24 26 32
44
44
47
63
69
69 71 92
119 138 159 203 225
248
248
250
3 CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL I – Necesitatea publicit /g259/g288ii imobiliare /g250 i istoricul
sistemelor de publicitate
1.1. Necesitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
1.1.1. No /g288iunea de publicitate imobiliar /g259
1.1.2. Rolul /g250 i utilitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
1.2. Istoricul sistemelor de publicitate imobiliar /g259
1.2.1. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul comparat
1.2.2. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul românesc

CAPITOLUL AL II-LEA – Agen /g288ia Na /g288ional/g259 de Cadastru /g250i
Publicitate Imobiliar /g259
2.1. Scurt istoric
2.1.1. Organizarea /g250 i func /g288ionarea Agen /g288iei Na /g288ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259
2.1.2. Func /g288ii /g250i atribu /g288ii

CAPITOLUL al III-lea – Publicitatea imobiliar /g259 în sistemul Legii
nr. 7/1997 3.1. Sistemul de publicit ate unic pentru întreaga /g288ar/g259
3.2. Cadastrul 3.3. C /g259r/g288ile funciare
3.4. Obiectul noilor c /g259r/g288i funciare
3.5. Înscrierile în c /g259r/g288ile funciare
3.6. Procedura înscrierii. Modalit /g259/g288i de înscriere
3.7. Ac /g288iunile de carte funciar /g259
3.8. Uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259
CAPITOLUL AL IV-LEA – Publicitatea imobiliar/g259 în lumina
dispozi /g288iilor Noului Cod Civil
4.1. Considerente de ordin motiva/g288 ional
4.2. Publicitatea imobiliar /g259 în lumina reglement /g259rilor Noului Cod
Civil 5
9
9
12 17 24 26 32
44
44
47
63
69
69 71 92
119 138 159 203 225
248
248
250

4 CAPITOLUL al V-lea – Aspect e de drept comparat privind
publicitatea imobiliar /g259
5.1. Austria
5.2. Australia 5.3. Belgia 5.4. Bulgaria 5.5. Canada 5.6. Cehia 5.7. Elve /g288ia
5.8. Fran /g288a
5.9. Germania 5.10. Italia 5.11. Norvegia 5.12. Olanda 5.13. Serbia 5.14. Suedia 5.15. Ungaria
Concluzii /g250i propuneri de lege ferenda
Bibliografie 263
264 268 272 275 278 283 287 291 294 298 300 304 307 310 314
318 326
4 CAPITOLUL al V-lea – Aspect e de drept comparat privind
publicitatea imobiliar /g259
5.1. Austria
5.2. Australia 5.3. Belgia 5.4. Bulgaria 5.5. Canada 5.6. Cehia 5.7. Elve /g288ia
5.8. Fran /g288a
5.9. Germania 5.10. Italia 5.11. Norvegia 5.12. Olanda 5.13. Serbia 5.14. Suedia 5.15. Ungaria
Concluzii /g250i propuneri de lege ferenda
Bibliografie 263
264 268 272 275 278 283 287 291 294 298 300 304 307 310 314
318 326

5 INTRODUCERE
Necesitatea cre /g259rii cadastrului general /g250i a organiz /g259rii publicit /g259/g288ii
imobiliare a devenit o pr ioritate deoarece recons tituirea dreptului de
proprietate privat /g259 asupra terenurilor a intensificat /g250i totodat/g259 diversificat
raporturile civile, punând în seama le giuitorului noi sarcini în ceea ce
prive /g250te corelarea cadrului normativ cu realitatea rela /g288iilor sociale. Pentru a
contribui la perfec /g288ionarea cadrului normativ privind cadastrul /g250i
publicitatea imobiliar /g259, prezenta lucrare dore /g250te s/g259 efectueze o investiga /g288ie
pe baza unui studiu comparat atât la nivelul reglement /g259rilor na /g288ionale cât /g250i
la nivelul altor state.
Astfel, la baza studiului se vor afla reglement /g259rile cadastrului /g250i
publicit /g259/g288ii imobiliare din România, Austria, Australia, Belgia, Bulgaria,
Canada, Cehia, Fran /g288a, Elve /g288ia, Germania, Italia, Norvegia, Olanda, Serbia,
Suedia /g250i Ungaria. Acest studiu se dore /g250te a fi efectuat de la premisa
conform c /g259reia ampla analiz /g259 a reglement /g259rilor regimului juridic al
imobilelor în sisteme de drept dife rite poate contri bui la relevarea
minusurilor din propria legisla /g288ie /g250i la propunerea celor mai bune solu /g288ii în
vederea elimin/g259 rii acestora, pe m /g259sura cre/g259 rii unui cadastru al imobilelor la
nivel na /g288ional. În lipsa unor cercet /g259ri aprofundate în domeniul cadastrului /g250i
al publicit /g259/g288ii imobiliare în literatura na/g288 ional /g259 de specialitate, investiga /g288iile
în acest domeniu vor facilita atât în /g288elegerea esen /g288ei cadastrului cât /g250i
în/g288elegerea esen /g288ei publicit /g259/g288ii imobiliare, institu /g288ii ce îndeplinesc func /g288ii
diferite. Studiul va clarifica /g250i anumite no /g288iuni mai pu /g288in în /g288elese sau
interpretate controversat, precum criteriile de includere a bunurilor în clasa
celor imobile, rangul dreptului înscris, efectele juridice ale înscrierii
drepturilor asupra imobilelor.
Un factor important al dezvolt /g259rii pie /g288ei imobiliare îl constituie
protejarea proprietar ilor de bunuri imobile /g250i a investitorilor prin m /g259suri
legislative competitive în domeniu. Evolu /g288ia propriet /g259/g288ii imobiliare a impus,
5 INTRODUCERE
Necesitatea cre /g259rii cadastrului general /g250i a organiz /g259rii publicit /g259/g288ii
imobiliare a devenit o pr ioritate deoarece recons tituirea dreptului de
proprietate privat /g259 asupra terenurilor a intensificat /g250i totodat/g259 diversificat
raporturile civile, punând în seama le giuitorului noi sarcini în ceea ce
prive /g250te corelarea cadrului normativ cu realitatea rela /g288iilor sociale. Pentru a
contribui la perfec /g288ionarea cadrului normativ privind cadastrul /g250i
publicitatea imobiliar /g259, prezenta lucrare dore /g250te s/g259 efectueze o investiga /g288ie
pe baza unui studiu comparat atât la nivelul reglement /g259rilor na /g288ionale cât /g250i
la nivelul altor state.
Astfel, la baza studiului se vor afla reglement /g259rile cadastrului /g250i
publicit /g259/g288ii imobiliare din România, Austria, Australia, Belgia, Bulgaria,
Canada, Cehia, Fran /g288a, Elve /g288ia, Germania, Italia, Norvegia, Olanda, Serbia,
Suedia /g250i Ungaria. Acest studiu se dore /g250te a fi efectuat de la premisa
conform c /g259reia ampla analiz /g259 a reglement /g259rilor regimului juridic al
imobilelor în sisteme de drept dife rite poate contri bui la relevarea
minusurilor din propria legisla /g288ie /g250i la propunerea celor mai bune solu /g288ii în
vederea elimin/g259 rii acestora, pe m /g259sura cre/g259 rii unui cadastru al imobilelor la
nivel na /g288ional. În lipsa unor cercet /g259ri aprofundate în domeniul cadastrului /g250i
al publicit /g259/g288ii imobiliare în literatura na/g288 ional /g259 de specialitate, investiga /g288iile
în acest domeniu vor facilita atât în /g288elegerea esen /g288ei cadastrului cât /g250i
în/g288elegerea esen /g288ei publicit /g259/g288ii imobiliare, institu /g288ii ce îndeplinesc func /g288ii
diferite. Studiul va clarifica /g250i anumite no /g288iuni mai pu /g288in în /g288elese sau
interpretate controversat, precum criteriile de includere a bunurilor în clasa
celor imobile, rangul dreptului înscris, efectele juridice ale înscrierii
drepturilor asupra imobilelor.
Un factor important al dezvolt /g259rii pie /g288ei imobiliare îl constituie
protejarea proprietar ilor de bunuri imobile /g250i a investitorilor prin m /g259suri
legislative competitive în domeniu. Evolu /g288ia propriet /g259/g288ii imobiliare a impus,

6 în timp, crearea unui mecanism de secu rizare a raportur ilor juridice al c /g259ror
obiect este imobilul, mecanism care, în diferite state, a func /g288ionat /g250i a fost
denumit diferit. Astfel, grecii antici îl numeau „katasticon” iar latinii
„capitum registrum”. Cu sensul actua l – cadastru – cuvântul, în forma
„catastico” a fost atestat în tr-un document din anul 1185 g /g259sit la Vene /g288ia /g250i a
fost preluat de alte state italiene sub forma „il cotastro”, de Fran /g288a sub forma
„le cadastre” iar de Germania ca „der (das) Kataster”. Publicitatea imobiliar /g259 întemeiat/g259 pe sistemul de eviden /g288/g259 al cadastrului general are ca
obiect înscrierea în cartea funciar /g259 a actelor /g250 i faptelor juridice referitoare la
imobilele din acela /g250i teritoriu administrativ /g250i se realizeaz /g259 de c /g259tre oficiile
de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, pentru imobilele situate în raza de
activitate a acestora.
Scopul /g250i obiectivul lucr /g259rii rezid /g259 în cercetarea aprofundat /g259 a
esen /g288ei /g250i con /g288inutului reglement /g259rilor legislative ale cre /g259rii cadastrului
general /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare, a regimului juridic al bunurilor imobile,
cercetarea /g250i analiza efectelor juridice ale înregistr /g259rii drepturilor imobiliare,
determinarea rolului /g250i importan /g288ei cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare,
stabilirea modalit /g259/g288ilor /g250i procedurii de înscriere în c /g259r/g288ile funciare, analiza
problemelor teoretice /g250 i practice întâlnite în procesul de înregistrare a
imobilelor /g250i a drepturilor asupra lor. Din analiza sistematic /g259 a legisla /g288iei în
vigoare, din studiul literaturii de specialitate na/g288 ional /g259/g250i str /g259in/g259, din
urm/g259rirea diferitelor aspecte teoretice /g250 i practice, în elaborarea prezentei
teme se vor avea în vedere urm /g259toarele obiective:
efectuarea unei analize /g250tiin/g288ifice a conceptului de bun imobil în
contextul cre /g259rii cadastrului general;
analiza comparativ /g259/g250i demonstrarea priorit/g259/g288 ilor sistemelor de
publicitate;
analiza esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor cadastrului general;
analiza esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor publicit/g259/g288 ii imobiliare;
6 în timp, crearea unui mecanism de secu rizare a raportur ilor juridice al c /g259ror
obiect este imobilul, mecanism care, în diferite state, a func /g288ionat /g250i a fost
denumit diferit. Astfel, grecii antici îl numeau „katasticon” iar latinii
„capitum registrum”. Cu sensul actua l – cadastru – cuvântul, în forma
„catastico” a fost atestat în tr-un document din anul 1185 g /g259sit la Vene /g288ia /g250i a
fost preluat de alte state italiene sub forma „il cotastro”, de Fran /g288a sub forma
„le cadastre” iar de Germania ca „der (das) Kataster”. Publicitatea imobiliar /g259 întemeiat/g259 pe sistemul de eviden /g288/g259 al cadastrului general are ca
obiect înscrierea în cartea funciar /g259 a actelor /g250 i faptelor juridice referitoare la
imobilele din acela /g250i teritoriu administrativ /g250i se realizeaz /g259 de c /g259tre oficiile
de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, pentru imobilele situate în raza de
activitate a acestora.
Scopul /g250i obiectivul lucr /g259rii rezid /g259 în cercetarea aprofundat /g259 a
esen /g288ei /g250i con /g288inutului reglement /g259rilor legislative ale cre /g259rii cadastrului
general /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare, a regimului juridic al bunurilor imobile,
cercetarea /g250i analiza efectelor juridice ale înregistr /g259rii drepturilor imobiliare,
determinarea rolului /g250i importan /g288ei cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare,
stabilirea modalit /g259/g288ilor /g250i procedurii de înscriere în c /g259r/g288ile funciare, analiza
problemelor teoretice /g250 i practice întâlnite în procesul de înregistrare a
imobilelor /g250i a drepturilor asupra lor. Din analiza sistematic /g259 a legisla /g288iei în
vigoare, din studiul literaturii de specialitate na/g288 ional /g259/g250i str /g259in/g259, din
urm/g259rirea diferitelor aspecte teoretice /g250 i practice, în elaborarea prezentei
teme se vor avea în vedere urm /g259toarele obiective:
efectuarea unei analize /g250tiin/g288ifice a conceptului de bun imobil în
contextul cre /g259rii cadastrului general;
analiza comparativ /g259/g250i demonstrarea priorit/g259/g288 ilor sistemelor de
publicitate;
analiza esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor cadastrului general;
analiza esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor publicit/g259/g288 ii imobiliare;

7 cercetarea importan /g288e, cuprinsului /g250i principiilor noilor c /g259r/g288i
funciare;
analiza obiectului noilor c /g259r/g288i funciare, înscrierile în c /g259r/g288ile
funciare, modalit/g259/g288 ile /g250i procedura de înscriere;
determinarea /g250 i analiza efectelor juridice ale înscrierilor;
analiza ac /g288iunilor de carte funciar /g259;
uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259;
executarea silit /g259 în sistem de carte funciar /g259;
elaborarea /g250i înaintarea, în baza studiului efectuat, a
propunerilor de lege-ferenda .
Prezenta lucrare se dore /g250te a fi o prim /g259 încercare în literatura de
specialitate na /g288ional /g259 de a cerceta, în mod sistemic, evaluarea bunurilor
imobile în circuitul civil, importan/g288 a eviden /g288ei lor în sistemul cadastral
na/g288ional /g250i efectele publicit /g259/g288ii imobiliare. Lucrarea va îngloba rezultatele
ob/g288inute prin sistematizarea legisla /g288iei, din practica aplic /g259rii ei, din
cercetarea specificului regimului ju ridic al bunurilor imobile, al cre /g259rii
cadastrului, al înregistr /g259rii drepturilor imobiliare.

8 8

9 CAPITOLUL I
NECESITATEA PUBLICIT /g258/g287II IMOBILIARE /g249I ISTORICUL
SISTEMELOR DE PUBLICITATE IMOBILIAR /g258
1.1. Necesitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
Pentru analiza pertinent /g259 a oric/g259 rei institu /g288ii de drept, un rol
important îl de /g288ine clarificarea stabilirii originilor dreptului. A ap /g259rut dreptul
odat /g259 cu primele forme de organizare a societ /g259/g288ii, sau a ap /g259rut ca /g250i statul,
într-un anumit moment al evolu /g288iei societ/g259/g288 ii? În aceast /g259 privin /g288/g259 p/g259rerile
sunt împ /g259r/g288ite. Astfel, în timp de romanii considerau c /g259 nu poate exista
societate f /g259r/g259 drept „ ubi societas ibi jus ” /g250i nici drept f /g259r/g259 societate „ ubi jus
ib societas ”, adep /g288ii1/g249colii Dreptului Natural pornesc de la concep /g288ia
aristotelic /g259 potrivit c /g259reia omul reprezint /g259 un animal social – „zoon
politikon”, iar legiuitorii Revolu/g288 iei franceze consider /g259 c/g259 dreptul nu poate
exprima decât nevoile sociale ale unei colectivit /g259/g288i organizat/g259 în form /g259
politic /g259. Analizând evolu /g288ia societ /g259/g288ii /g250i implicit a normelor de conduit /g259
impuse de c/g259 tre aceast /g259 evolu /g288ie, putem defini2 dreptul în general ca fiind un
ansamblu de reguli asigurate /g250i garantate de c /g259tre stat care au ca scop
organizarea /g250i disciplinarea comportamentului uman în principalele rela /g288ii
din societate, într-un climat specific manifest /g259rii coexisten /g288ei libert/g259/g288 ilor,
ap/g259r/g259rii drepturilor fundamentale ale omului /g250i justi /g288iei sociale. Cu alte
cuvinte, dreptul constituie posibilitatea recunoscut /g259 de societate sau
comportamentul impus de aceas ta în a satisface necesit /g259/g288ile sociale ale

1 În antichitate, bazele /g249colii dreptului natural au fost puse de filosofii greci Heraclit,
Aristotel /g250i Platon. Concep /g288ii de drept natural au existat /g250i în Evul Mediu, principalul
reprezentant în aceast/g259 perioad /g259 fiind Tomas D`Aquino. Adev /g259ratul întemeitor al /g249colii
dreptului natural este îns /g259 Hugo Grotius (1538-1645), ideile acestuia fiind continuate de
Pufendorf, Thomasius, Thomas Hobbes, John Locke, Montesquieu, Jean Jaques Rousseau /g250i Kant.
2 N. Popa, Teoria general /g259 a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucure /g250ti, 2008, p. 97;
9 CAPITOLUL I
NECESITATEA PUBLICIT /g258/g287II IMOBILIARE /g249I ISTORICUL
SISTEMELOR DE PUBLICITATE IMOBILIAR /g258
1.1. Necesitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
Pentru analiza pertinent /g259 a oric/g259 rei institu /g288ii de drept, un rol
important îl de /g288ine clarificarea stabilirii originilor dreptului. A ap /g259rut dreptul
odat /g259 cu primele forme de organizare a societ /g259/g288ii, sau a ap /g259rut ca /g250i statul,
într-un anumit moment al evolu /g288iei societ/g259/g288 ii? În aceast /g259 privin /g288/g259 p/g259rerile
sunt împ /g259r/g288ite. Astfel, în timp de romanii considerau c /g259 nu poate exista
societate f /g259r/g259 drept „ ubi societas ibi jus ” /g250i nici drept f /g259r/g259 societate „ ubi jus
ib societas ”, adep /g288ii1/g249colii Dreptului Natural pornesc de la concep /g288ia
aristotelic /g259 potrivit c /g259reia omul reprezint /g259 un animal social – „zoon
politikon”, iar legiuitorii Revolu/g288 iei franceze consider /g259 c/g259 dreptul nu poate
exprima decât nevoile sociale ale unei colectivit /g259/g288i organizat/g259 în form /g259
politic /g259. Analizând evolu /g288ia societ /g259/g288ii /g250i implicit a normelor de conduit /g259
impuse de c/g259 tre aceast /g259 evolu /g288ie, putem defini2 dreptul în general ca fiind un
ansamblu de reguli asigurate /g250i garantate de c /g259tre stat care au ca scop
organizarea /g250i disciplinarea comportamentului uman în principalele rela /g288ii
din societate, într-un climat specific manifest /g259rii coexisten /g288ei libert/g259/g288 ilor,
ap/g259r/g259rii drepturilor fundamentale ale omului /g250i justi /g288iei sociale. Cu alte
cuvinte, dreptul constituie posibilitatea recunoscut /g259 de societate sau
comportamentul impus de aceas ta în a satisface necesit /g259/g288ile sociale ale

1 În antichitate, bazele /g249colii dreptului natural au fost puse de filosofii greci Heraclit,
Aristotel /g250i Platon. Concep /g288ii de drept natural au existat /g250i în Evul Mediu, principalul
reprezentant în aceast/g259 perioad /g259 fiind Tomas D`Aquino. Adev /g259ratul întemeitor al /g249colii
dreptului natural este îns /g259 Hugo Grotius (1538-1645), ideile acestuia fiind continuate de
Pufendorf, Thomasius, Thomas Hobbes, John Locke, Montesquieu, Jean Jaques Rousseau /g250i Kant.
2 N. Popa, Teoria general /g259 a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucure /g250ti, 2008, p. 97;

10 subiectului activ /g250i/sau pasiv, în spiritul echit /g259/g288ii, de a face, de a nu face, de
a da sau a nu da, ori de a primi ceva, toate acestea fiind asigurate prin for /g288a
coercitiv /g259 a statului. Dreptul presupune întotdeauna o obliga /g288ie corelativ/g259
acestuia, în sarcina unei persoane, a unui grup, ori a societ /g259/g288ii înse /g250i.
Aceast /g259 obliga /g288ia reprezint /g259 legatura recunoscut /g259 sau impus /g259 de societate
prin intermediul statului, unui subiect, fa /g288/g259 de alt subiect, prin care acesta
este /g288inut ca în spiritul binelui /g250i al echit /g259/g288ii, s/g259 fac/g259, s/g259 nu fac /g259, s/g259 dea sau s /g259
nu dea ceva, potrivit drepturilor acestuia, sub sanc /g288iunea constrângerii
statale. Prin drept, societatea recunoa /g250te, ocrote /g250te /g250i garanteaz /g259 interesele
legitime ale individului, ale unei colectivit /g259/g288i ori ale societ /g259/g288ii înse /g250i,
asigurând respectarea obliga /g288iilor corelative, necesare înf /g259ptuirii acestora.
De-a lungul evolu /g288iei societ/g259/g288 ii, s-a putut observa o preocupare constant /g259
fa/g288/g259 de protejarea dreptului de proprieta te al individului, evident pe lâng /g259
multe alte drepturi /g250i libert/g259/g288 i fundamentale. În evolu /g288ia sa, omul a plecat de
la o stare de dependen /g288/g259 total/g259 fa/g288/g259 de natur /g259, mult /g259 vreme rela /g288ia om –
p/g259mânt fiind privit/g259 ca o leg /g259tur/g259 mistic /g259, divin/g259 , p/g259mântul fiind considerat
un „dat” sacru, neputând fi însu /g250it de om sub forma unei st /g259pâniri personale,
private. Ini /g288ial p /g259mântul s-a aflat la dispozi /g288ia omului în mod discre /g288ionar,
reprezentând un suport al dezvolt /g259rii societ /g259/g288ii prin determinarea omului
preistoric de a trece de la condi /g288ia de nomad la aceea de cultivator /g250i
exploatator, devenind în timp obiect al muncii /g250i mijloc de produc /g288ie, surs /g259
de materii prime /g250i loca /g288ie, un bun economic de baz /g259, limitat ca întindere,
stabil /g250i indestructibil3. Semnifica /g288ia juridic /g259 a ceea ce reprezint /g259 dreptul de
proprietate este atribuit /g259 de dreptul roman clasic care a desemnat atributele
dreptului de proprietate ca fiind: usus – dreptul de a întrebuin /g288a bunul,
fructus – dreptul de a-l folosi, de a-i culege fructele /g250i abusus – dreptul de a
dispune de bun atât din punct de vedere material cât /g250i juridic. În timp,
proprietatea asupra p /g259mântului a evoluat de la tip ul de proprietate colectiv /g259,

3 N. Bo /g250, O. Iacobescu, Cadastru /g250i Cartea funciar /g259, Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti, 2009, p. 5;
10 subiectului activ /g250i/sau pasiv, în spiritul echit /g259/g288ii, de a face, de a nu face, de
a da sau a nu da, ori de a primi ceva, toate acestea fiind asigurate prin for /g288a
coercitiv /g259 a statului. Dreptul presupune întotdeauna o obliga /g288ie corelativ/g259
acestuia, în sarcina unei persoane, a unui grup, ori a societ /g259/g288ii înse /g250i.
Aceast /g259 obliga /g288ia reprezint /g259 legatura recunoscut /g259 sau impus /g259 de societate
prin intermediul statului, unui subiect, fa /g288/g259 de alt subiect, prin care acesta
este /g288inut ca în spiritul binelui /g250i al echit /g259/g288ii, s/g259 fac/g259, s/g259 nu fac /g259, s/g259 dea sau s /g259
nu dea ceva, potrivit drepturilor acestuia, sub sanc /g288iunea constrângerii
statale. Prin drept, societatea recunoa /g250te, ocrote /g250te /g250i garanteaz /g259 interesele
legitime ale individului, ale unei colectivit /g259/g288i ori ale societ /g259/g288ii înse /g250i,
asigurând respectarea obliga /g288iilor corelative, necesare înf /g259ptuirii acestora.
De-a lungul evolu /g288iei societ/g259/g288 ii, s-a putut observa o preocupare constant /g259
fa/g288/g259 de protejarea dreptului de proprieta te al individului, evident pe lâng /g259
multe alte drepturi /g250i libert/g259/g288 i fundamentale. În evolu /g288ia sa, omul a plecat de
la o stare de dependen /g288/g259 total/g259 fa/g288/g259 de natur /g259, mult /g259 vreme rela /g288ia om –
p/g259mânt fiind privit/g259 ca o leg /g259tur/g259 mistic /g259, divin/g259 , p/g259mântul fiind considerat
un „dat” sacru, neputând fi însu /g250it de om sub forma unei st /g259pâniri personale,
private. Ini /g288ial p /g259mântul s-a aflat la dispozi /g288ia omului în mod discre /g288ionar,
reprezentând un suport al dezvolt /g259rii societ /g259/g288ii prin determinarea omului
preistoric de a trece de la condi /g288ia de nomad la aceea de cultivator /g250i
exploatator, devenind în timp obiect al muncii /g250i mijloc de produc /g288ie, surs /g259
de materii prime /g250i loca /g288ie, un bun economic de baz /g259, limitat ca întindere,
stabil /g250i indestructibil3. Semnifica /g288ia juridic /g259 a ceea ce reprezint /g259 dreptul de
proprietate este atribuit /g259 de dreptul roman clasic care a desemnat atributele
dreptului de proprietate ca fiind: usus – dreptul de a întrebuin /g288a bunul,
fructus – dreptul de a-l folosi, de a-i culege fructele /g250i abusus – dreptul de a
dispune de bun atât din punct de vedere material cât /g250i juridic. În timp,
proprietatea asupra p /g259mântului a evoluat de la tip ul de proprietate colectiv /g259,

3 N. Bo /g250, O. Iacobescu, Cadastru /g250i Cartea funciar /g259, Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti, 2009, p. 5;

11 caracterizat /g259 printr-un partaj temporar de folosin /g288/g259, la latifundia /g250i ager
publicus – în timpul Imperiului ro man. Teoria conform c /g259reia bunurile ar
apar /g288ine lui Dumnezeu iar omul ar avea numai folosin /g288a lor este abandonat /g259
abia în timpul ideologiei renascentiste, noua concep /g288ie construind premisa
recunoa /g250terii juridice a dreptului de proprietate ca drept exclusiv /g250i absolut.
Un moment crucial în consolidarea prerogativelor dreptului de
proprietate îl constituie Revolu /g288ia francez /g259 de la 1789 când se recunoa /g250te
libertatea individual /g259, ceea ce determin /g259 în consecin /g288/g259 ca /g250 i dreptul de
proprietate s /g259 fie considerat un drept individual /g250i absolut, specific naturii
umane. În acest context al evolu /g288iei istorico-sociale sunt adoptate pân/g259 la
sfâr/g250itul secolului al XIX-lea reglement/g259 rile privind dreptu l de proprietate,
reglement /g259ri care au stat la baza viitoarelor legi fundamentale specifice
sistemelor de drept europene. Ca o recunoa /g250tere a întregii efervescen /g288e
legislative a statelor lumii de pân /g259 atunci, la 10 decembrie 1948, Adunarea
General /g259 a O.N.U. a adoptat /g250i a proclamat Declara /g288ia Universal/g259 a
Drepturilor Omului, prin care sunt recunoscute drepturile /g250i libert/g259/g288 ile
fundamentale ale omului printre care /g250i dreptul de proprietate4. Aceast /g259
recunoa /g250tere a dreptului de proprietate a fost preluat /g259 în cadrul Constitu /g288iei
celor mai multe dintre state, fie în mod direct, explicit, fie în mod indirect.
În cazul României, articolul 44 din Constitu /g288ie5 prevede în mod explicit
faptul c /g259 proprietatea privat /g259 este garantat /g259/g250i ocrotit /g259 în mod egal de lege,
indiferent de titular, nicio persoan /g259 neputând fi expropriat /g259 decât pentru o
cauz /g259 de utilitate public /g259, cu dreapt /g259/g250i prealabil/g259 desp /g259gubire. A /g250adar,
dreptul de proprietate a ap /g259rut /g250i s-a consolidat în timp, devenind unul dintre
cele mai importante drepturi fundamentale ale omului al /g259turi de dreptul la

4 A se vedea art. 17 din Declara /g288ia Universal /g259 a Drepturilor Omului care prevede la punctul
1 c/g259 „orice persoan /g259 are dreptul la proprietate, atât singur /g259 cât /g250 i în asocia /g288ie cu al /g288ii”, iar la
punctul 2 c /g259 „nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”;
5 A se vedea Constitu /g288ia României din 1991, revizuit /g259/g250i republicat /g259 în M. Of. Nr.
767/31.oct.2003:
11 caracterizat /g259 printr-un partaj temporar de folosin /g288/g259, la latifundia /g250i ager
publicus – în timpul Imperiului ro man. Teoria conform c /g259reia bunurile ar
apar /g288ine lui Dumnezeu iar omul ar avea numai folosin /g288a lor este abandonat /g259
abia în timpul ideologiei renascentiste, noua concep /g288ie construind premisa
recunoa /g250terii juridice a dreptului de proprietate ca drept exclusiv /g250i absolut.
Un moment crucial în consolidarea prerogativelor dreptului de
proprietate îl constituie Revolu /g288ia francez /g259 de la 1789 când se recunoa /g250te
libertatea individual /g259, ceea ce determin /g259 în consecin /g288/g259 ca /g250 i dreptul de
proprietate s /g259 fie considerat un drept individual /g250i absolut, specific naturii
umane. În acest context al evolu /g288iei istorico-sociale sunt adoptate pân/g259 la
sfâr/g250itul secolului al XIX-lea reglement/g259 rile privind dreptu l de proprietate,
reglement /g259ri care au stat la baza viitoarelor legi fundamentale specifice
sistemelor de drept europene. Ca o recunoa /g250tere a întregii efervescen /g288e
legislative a statelor lumii de pân /g259 atunci, la 10 decembrie 1948, Adunarea
General /g259 a O.N.U. a adoptat /g250i a proclamat Declara /g288ia Universal/g259 a
Drepturilor Omului, prin care sunt recunoscute drepturile /g250i libert/g259/g288 ile
fundamentale ale omului printre care /g250i dreptul de proprietate4. Aceast /g259
recunoa /g250tere a dreptului de proprietate a fost preluat /g259 în cadrul Constitu /g288iei
celor mai multe dintre state, fie în mod direct, explicit, fie în mod indirect.
În cazul României, articolul 44 din Constitu /g288ie5 prevede în mod explicit
faptul c /g259 proprietatea privat /g259 este garantat /g259/g250i ocrotit /g259 în mod egal de lege,
indiferent de titular, nicio persoan /g259 neputând fi expropriat /g259 decât pentru o
cauz /g259 de utilitate public /g259, cu dreapt /g259/g250i prealabil/g259 desp /g259gubire. A /g250adar,
dreptul de proprietate a ap /g259rut /g250i s-a consolidat în timp, devenind unul dintre
cele mai importante drepturi fundamentale ale omului al /g259turi de dreptul la

4 A se vedea art. 17 din Declara /g288ia Universal /g259 a Drepturilor Omului care prevede la punctul
1 c/g259 „orice persoan /g259 are dreptul la proprietate, atât singur /g259 cât /g250 i în asocia /g288ie cu al /g288ii”, iar la
punctul 2 c /g259 „nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”;
5 A se vedea Constitu /g288ia României din 1991, revizuit /g259/g250i republicat /g259 în M. Of. Nr.
767/31.oct.2003:

12 via/g288/g259, la libertate /g250 i la securitatea persoa nei, fiind recunoscut /g250i reglementat
în toate statele lumii.
1.1.1. No /g288iunea de „publicitate imobiliar /g259”
Actele juridice translative de proprietate imobiliar /g259 sau cele
constitutive ori translative de alte drepturi reale imobiliare au nevoie de o
certitudine /g250i o securitate juridic /g259 atât pentru a proteja anumite interese de
ordin economic substan/g288 ial, cât /g250i de a asigura operativitatea principiului
relativit /g259/g288ii efectelor actelor juridice, adic /g259 de a asigura opozabilitatea erga
omnes a actelor juridice în cauz /g259. Într-adev /g259r, în materia actelor juridice,
deci /g250i a actelor juridice translative de proprietate imobiliar /g259, constitutive
sau translative de alte drepturi reale imobiliare, opereaz /g259 principiul
relativit /g259/g288ii efectelor actelor juridice, cu semnifica/g288 ia producerii acestora
între p/g259 r/g288i /g250i succesorii lor. Toate celelalte persoane au calitatea de ter /g288i
c/g259rora actul respectiv li se impune ca realitate juridic /g259. Dar, din diferite
motive, este posibil ca anumite categorii de persoane s /g259 aib /g259 interes s /g259
desfiin /g288eze un anumit act juridic sau, pur /g250i simplu, s /g259 îi ignore efectele.
În întâmpinarea acestor cerin /g288e de ordin juridic a fost creat /g259 institu /g288ia
publicit /g259/g288ii imobiliare care a cunoscut de-a lungul timpului numeroase
transform /g259ri, efectul principal al publicit /g259/g288ii imobiliare constând în a face
opozabil ter /g288ilor actul juridic intervenit între p /g259r/g288i. Aceast/g259 opozabilitate
erga omnes – tr/g259s/g259tur/g259 caracteristic /g259 determinant /g259 a drepturilor reale se
manifest/g259 prin obliga /g288ia negativ /g259 a tuturor persoanelor de a nu aduce
atingere în niciun fel dreptului real. Înc /g259lcarea acestei obliga /g288ii na /g250te
raportul de responsabilita te. Pentru a se impune tuturor persoanelor
drepturile reale ale titularului, acestea trebuie s /g259 se nasc /g259/g250i s/g259 se manifeste
în mod public, neclandestin. Un alt efect al publicit /g259/g288ii imobiliare const /g259 în satisfacerea
interesului statului /g250i al autorit /g259/g288ilor sale competente de a cunoa /g250te situa /g288ia
12 via/g288/g259, la libertate /g250 i la securitatea persoa nei, fiind recunoscut /g250i reglementat
în toate statele lumii.
1.1.1. No /g288iunea de „publicitate imobiliar /g259”
Actele juridice translative de proprietate imobiliar /g259 sau cele
constitutive ori translative de alte drepturi reale imobiliare au nevoie de o
certitudine /g250i o securitate juridic /g259 atât pentru a proteja anumite interese de
ordin economic substan/g288 ial, cât /g250i de a asigura operativitatea principiului
relativit /g259/g288ii efectelor actelor juridice, adic /g259 de a asigura opozabilitatea erga
omnes a actelor juridice în cauz /g259. Într-adev /g259r, în materia actelor juridice,
deci /g250i a actelor juridice translative de proprietate imobiliar /g259, constitutive
sau translative de alte drepturi reale imobiliare, opereaz /g259 principiul
relativit /g259/g288ii efectelor actelor juridice, cu semnifica/g288 ia producerii acestora
între p/g259 r/g288i /g250i succesorii lor. Toate celelalte persoane au calitatea de ter /g288i
c/g259rora actul respectiv li se impune ca realitate juridic /g259. Dar, din diferite
motive, este posibil ca anumite categorii de persoane s /g259 aib /g259 interes s /g259
desfiin /g288eze un anumit act juridic sau, pur /g250i simplu, s /g259 îi ignore efectele.
În întâmpinarea acestor cerin /g288e de ordin juridic a fost creat /g259 institu /g288ia
publicit /g259/g288ii imobiliare care a cunoscut de-a lungul timpului numeroase
transform /g259ri, efectul principal al publicit /g259/g288ii imobiliare constând în a face
opozabil ter /g288ilor actul juridic intervenit între p /g259r/g288i. Aceast/g259 opozabilitate
erga omnes – tr/g259s/g259tur/g259 caracteristic /g259 determinant /g259 a drepturilor reale se
manifest/g259 prin obliga /g288ia negativ /g259 a tuturor persoanelor de a nu aduce
atingere în niciun fel dreptului real. Înc /g259lcarea acestei obliga /g288ii na /g250te
raportul de responsabilita te. Pentru a se impune tuturor persoanelor
drepturile reale ale titularului, acestea trebuie s /g259 se nasc /g259/g250i s/g259 se manifeste
în mod public, neclandestin. Un alt efect al publicit /g259/g288ii imobiliare const /g259 în satisfacerea
interesului statului /g250i al autorit /g259/g288ilor sale competente de a cunoa /g250te situa /g288ia

13 circula /g288iei imobilelor nu numai pentru perceperea taxelor /g250i a impozitelor
corespunz /g259toare, dar /g250 i pentru faptul c /g259 indicele tranzac /g288iilor imobiliare în
sens larg, reflect /g259 for /g288a /g250i dinamismul unei adev /g259rate economii de tip
concuren /g288ial.
§1. Defini /g288ie.
Pornind de la ideea necesit /g259/g288ii de protec /g288ie /g250i securitate juridic /g259 în
ceea ce prive /g250te opera /g288iunile juridice mai sus-men /g288ionate, în doctrin /g259 exist /g259
mai multe defini/g288 ii în sens juridic acordate publicit /g259/g288ii în general /g250i
publicit /g259/g288ii imobiliare în particular. În doctrina francez /g2596, defini /g288ia
publicit /g259/g288ii imobiliare pleac /g259 de la definirea no /g288iunii de publicitate în
general. Astfel, de vreme ce publicitatea în sens general reprezint /g259 o
încuno/g250 tiin/g288are a publicului cu privire la un anumit act, fapt sau bun,
publicitatea imobiliar /g259 este considerat /g259 ca fiind un instrument esen /g288ial de
securizare a raporturilor juridice în materie imobiliar /g259, avînd drept
principal scop asigurarea opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i.
/g249i doctrina român /g259 abund/g259 în defini /g288ii ale publicit /g259/g288ii imobiliare. O
defini /g288ie a publicit /g259/g288ii în sens general, tehnico-juridic o reg /g259sim în „Tratatul
de publicitate imobiliar /g259”7, autorul definind publicitatea drept „totalitatea
modalit/g259/g288 ilor prin care anumite acte, fapte sau alte opera /g288ii juridice sunt
aduse la cuno /g250tin/g288a publicului ori, dup /g259 caz, sunt s /g259vâr/g250ite în locuri publice,
cu sau f /g259r/g259 participarea acestuia, în scopul satisfacerii unor interese publice
sau private”. Aceast /g259 interpretare a no /g288iunii de publicitate este în acord cu
opiniile altor autori români8/g250i italieni9, unul dintre autorii italieni definind

6 Ph. Simler, Ph. Delebecque, Droit civil – Les sûretés; La publicité foncière, Edition
Dalloz, Paris, 2004, p.667; L. Aynès, P. Crocq, Les sûretés; La publicité foncière, Editions
juridiques associées – Defrénois, Paris, 2003, p.244 – 245;
7 A se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliar /g259, vol. I , Ed. Universul
Juridic, Bucure /g250ti, 2006;
8 A se vedea N. Bo /g250, O. Iacobescu, Cadastru /g250i cartea funciar /g259, Ed. C. H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p.49 – 50;
13 circula /g288iei imobilelor nu numai pentru perceperea taxelor /g250i a impozitelor
corespunz /g259toare, dar /g250 i pentru faptul c /g259 indicele tranzac /g288iilor imobiliare în
sens larg, reflect /g259 for /g288a /g250i dinamismul unei adev /g259rate economii de tip
concuren /g288ial.
§1. Defini /g288ie.
Pornind de la ideea necesit /g259/g288ii de protec /g288ie /g250i securitate juridic /g259 în
ceea ce prive /g250te opera /g288iunile juridice mai sus-men /g288ionate, în doctrin /g259 exist /g259
mai multe defini/g288 ii în sens juridic acordate publicit /g259/g288ii în general /g250i
publicit /g259/g288ii imobiliare în particular. În doctrina francez /g2596, defini /g288ia
publicit /g259/g288ii imobiliare pleac /g259 de la definirea no /g288iunii de publicitate în
general. Astfel, de vreme ce publicitatea în sens general reprezint /g259 o
încuno/g250 tiin/g288are a publicului cu privire la un anumit act, fapt sau bun,
publicitatea imobiliar /g259 este considerat /g259 ca fiind un instrument esen /g288ial de
securizare a raporturilor juridice în materie imobiliar /g259, avînd drept
principal scop asigurarea opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i.
/g249i doctrina român /g259 abund/g259 în defini /g288ii ale publicit /g259/g288ii imobiliare. O
defini /g288ie a publicit /g259/g288ii în sens general, tehnico-juridic o reg /g259sim în „Tratatul
de publicitate imobiliar /g259”7, autorul definind publicitatea drept „totalitatea
modalit/g259/g288 ilor prin care anumite acte, fapte sau alte opera /g288ii juridice sunt
aduse la cuno /g250tin/g288a publicului ori, dup /g259 caz, sunt s /g259vâr/g250ite în locuri publice,
cu sau f /g259r/g259 participarea acestuia, în scopul satisfacerii unor interese publice
sau private”. Aceast /g259 interpretare a no /g288iunii de publicitate este în acord cu
opiniile altor autori români8/g250i italieni9, unul dintre autorii italieni definind

6 Ph. Simler, Ph. Delebecque, Droit civil – Les sûretés; La publicité foncière, Edition
Dalloz, Paris, 2004, p.667; L. Aynès, P. Crocq, Les sûretés; La publicité foncière, Editions
juridiques associées – Defrénois, Paris, 2003, p.244 – 245;
7 A se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliar /g259, vol. I , Ed. Universul
Juridic, Bucure /g250ti, 2006;
8 A se vedea N. Bo /g250, O. Iacobescu, Cadastru /g250i cartea funciar /g259, Ed. C. H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p.49 – 50;

14 publicitatea „ca fiind acel sistem de declara /g288ii directe de semnalare a
modific /g259rilor aduse situa /g288iilor juridice privite în interesul general al
tuturor cet /g259/g288enilor /g288/g259rii”.
Defini /g288ii ale institu /g288iei publicit/g259/g288 ii imobiliare reg /g259sim în lucr /g259rile mai
multor autori. Astfel, într-o opinie10, publicitatea imobiliar /g259 reprezint /g259
totalitatea mijloacelor juridice prev /g259zute de lege prin care se determin/g259
situa /g288ia material /g259/g250i juridic /g259 a bunurilor imobiliare, în mod public, prin
registre special /g288 inute de autorit /g259/g288ile statale, în vederea ocrotirii intereselor
titularilor de drepturi reale imobiliare /g250i cele legate de asigurarea circula /g288iei
în condi /g288iile legii. Publicitatea imobiliar /g259 este de natur /g259 a realiza atât
securitatea juridic /g259 static /g259, prin aceea c /g259 atest /g259 existen /g288a drepturilor
imobiliare ale persoanelor fizice /g250i juridice, cât /g250i securitatea juridic /g259
dinamic /g259, prin aceea c /g259 are rolul de a conferi celor interesa /g288i informa /g288ii
exacte referitoare la situa /g288ia juridic /g259 a imobilelor11.
O alt /g259 defini /g288ie existent /g259 în literatura juridic /g259 de specialitate12
încearc/g259 s/g259 surprind /g259 într-o manier /g259 cât mai explicit /g259 rolul /g250i func /g288iile
publicit /g259/g288ii imobiliare despre care se afirm /g259 c/g259 reprezint /g259 un ansamblu de
mijloace juridice care au drept scop s /g259 asigure eviden /g288a, siguran /g288a /g250i
opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i a actelor juridice prin care se constituie, se
transmit /g250i se sting drepturi reale imobiliare. În acela/g250 i sens este /g250i defini/g288 ia13
conform c /g259reia publicitatea imobiliar /g259 desemneaz /g259 totalitatea mijloacelor
juridice prev /g259zute de lege prin care se eviden /g288ieaz/g259 situa /g288ia material /g259/g250i

9 A se vedea D. Di Rago, La pubblicazione nel diritto pubblico, I. Profili generali, Edizioni Scientifiche
Italiane, Napoli, 1983, p.18; R. Corado, La pubblicità nell dritto privato. Parte generale, Libreria
Scientifica G. Giappichelli Torino, Torino, 1947, p.44 – 45;
10 A se vedea C. Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu,
Bucure /g250ti, 2008, p.342;
11 A se vedea I. Albu, Noile c /g259r/g288i funciare, Ed. Lumina Lex, Bucure /g250ti, 1997, p.5;
12 A se vedea C. Bârsan, M. Gai /g288/g259, M. M. Pivniceru, Drept civil. Drepturile reale , Ed. Institutul
European, Ia /g250i, 1997, p. 212;
13 A se vedea E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p.378;
14 publicitatea „ca fiind acel sistem de declara /g288ii directe de semnalare a
modific /g259rilor aduse situa /g288iilor juridice privite în interesul general al
tuturor cet /g259/g288enilor /g288/g259rii”.
Defini /g288ii ale institu /g288iei publicit/g259/g288 ii imobiliare reg /g259sim în lucr /g259rile mai
multor autori. Astfel, într-o opinie10, publicitatea imobiliar /g259 reprezint /g259
totalitatea mijloacelor juridice prev /g259zute de lege prin care se determin/g259
situa /g288ia material /g259/g250i juridic /g259 a bunurilor imobiliare, în mod public, prin
registre special /g288 inute de autorit /g259/g288ile statale, în vederea ocrotirii intereselor
titularilor de drepturi reale imobiliare /g250i cele legate de asigurarea circula /g288iei
în condi /g288iile legii. Publicitatea imobiliar /g259 este de natur /g259 a realiza atât
securitatea juridic /g259 static /g259, prin aceea c /g259 atest /g259 existen /g288a drepturilor
imobiliare ale persoanelor fizice /g250i juridice, cât /g250i securitatea juridic /g259
dinamic /g259, prin aceea c /g259 are rolul de a conferi celor interesa /g288i informa /g288ii
exacte referitoare la situa /g288ia juridic /g259 a imobilelor11.
O alt /g259 defini /g288ie existent /g259 în literatura juridic /g259 de specialitate12
încearc/g259 s/g259 surprind /g259 într-o manier /g259 cât mai explicit /g259 rolul /g250i func /g288iile
publicit /g259/g288ii imobiliare despre care se afirm /g259 c/g259 reprezint /g259 un ansamblu de
mijloace juridice care au drept scop s /g259 asigure eviden /g288a, siguran /g288a /g250i
opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i a actelor juridice prin care se constituie, se
transmit /g250i se sting drepturi reale imobiliare. În acela/g250 i sens este /g250i defini/g288 ia13
conform c /g259reia publicitatea imobiliar /g259 desemneaz /g259 totalitatea mijloacelor
juridice prev /g259zute de lege prin care se eviden /g288ieaz/g259 situa /g288ia material /g259/g250i

9 A se vedea D. Di Rago, La pubblicazione nel diritto pubblico, I. Profili generali, Edizioni Scientifiche
Italiane, Napoli, 1983, p.18; R. Corado, La pubblicità nell dritto privato. Parte generale, Libreria
Scientifica G. Giappichelli Torino, Torino, 1947, p.44 – 45;
10 A se vedea C. Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu,
Bucure /g250ti, 2008, p.342;
11 A se vedea I. Albu, Noile c /g259r/g288i funciare, Ed. Lumina Lex, Bucure /g250ti, 1997, p.5;
12 A se vedea C. Bârsan, M. Gai /g288/g259, M. M. Pivniceru, Drept civil. Drepturile reale , Ed. Institutul
European, Ia /g250i, 1997, p. 212;
13 A se vedea E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p.378;

15 juridic /g259 a imobilelor, în mod public, pentru a se ocroti securitatea static /g259/g250i
securitatea dinamic /g259 a circuitului civil referitor la asemenea bunuri14.
Sintetizând toate defini /g288iile enumerate mai sus, putem afirma c /g259
publicitatea imobiliar /g259 reprezint /g259 ansamblul tuturor mijloacelor juridice
prev/g259zute de lege, care au drept scop asigurarea eviden /g288ei, siguran/g288 ei /g250i
opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a actelor juridice prin care se constituie, se
transmit /g250i se sting drepturi reale imobiliare, realizându-se astfel, prin
registrele publice special /g288inute de autorit /g259/g288ile statale, securitatea static /g259/g250i
dinamic /g259 a circuitului civil al acestor bunuri /g250i ocrotirea intereselor
titularilor drepturilor astfel transmise sau constituite.
§2. Formele publicit /g259/g288ii
Literatura de specialitate a încercat de-a lungul timpului, /g250i chiar a
reu/g250it, s/g259 realizeze mai multe clasific /g259ri ale institu /g288iei publicit /g259/g288ii, luându-se
în calcul diferite criterii15.
1. Un prim criteriu ar fi acela al obiectului/con /g288inutului publicit /g259/g288ii,
în func /g288ie de care avem :
a. publicitatea unor drepturi sau situa /g288ii juridice ;
b. publicitatea unor acte sau fapte juridice .
2. De asemenea, în func /g288ie de modul de realizare , clasificarea se
face în:
a. publicitate de fapt; b. publicitate legal /g259.
3. Un al treilea criteriu este acela în func /g288ie de efectele juridice pe
care publicitatea le produce , în acest caz deosebind între:
a.publicitate declarativ /g259 ori informativ /g259 – având scopul de
informare a ter /g288ilor;

14 A se vedea /g250i L. Pop, Dreptul de proprietate /g250i dezmembr /g259mintele sale, Ed. Lumina Lex,
Bucure /g250ti, 2001, p.269;
15 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 141;
15 juridic /g259 a imobilelor, în mod public, pentru a se ocroti securitatea static /g259/g250i
securitatea dinamic /g259 a circuitului civil referitor la asemenea bunuri14.
Sintetizând toate defini /g288iile enumerate mai sus, putem afirma c /g259
publicitatea imobiliar /g259 reprezint /g259 ansamblul tuturor mijloacelor juridice
prev/g259zute de lege, care au drept scop asigurarea eviden /g288ei, siguran/g288 ei /g250i
opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a actelor juridice prin care se constituie, se
transmit /g250i se sting drepturi reale imobiliare, realizându-se astfel, prin
registrele publice special /g288inute de autorit /g259/g288ile statale, securitatea static /g259/g250i
dinamic /g259 a circuitului civil al acestor bunuri /g250i ocrotirea intereselor
titularilor drepturilor astfel transmise sau constituite.
§2. Formele publicit /g259/g288ii
Literatura de specialitate a încercat de-a lungul timpului, /g250i chiar a
reu/g250it, s/g259 realizeze mai multe clasific /g259ri ale institu /g288iei publicit /g259/g288ii, luându-se
în calcul diferite criterii15.
1. Un prim criteriu ar fi acela al obiectului/con /g288inutului publicit /g259/g288ii,
în func /g288ie de care avem :
a. publicitatea unor drepturi sau situa /g288ii juridice ;
b. publicitatea unor acte sau fapte juridice .
2. De asemenea, în func /g288ie de modul de realizare , clasificarea se
face în:
a. publicitate de fapt; b. publicitate legal /g259.
3. Un al treilea criteriu este acela în func /g288ie de efectele juridice pe
care publicitatea le produce , în acest caz deosebind între:
a.publicitate declarativ /g259 ori informativ /g259 – având scopul de
informare a ter /g288ilor;

14 A se vedea /g250i L. Pop, Dreptul de proprietate /g250i dezmembr /g259mintele sale, Ed. Lumina Lex,
Bucure /g250ti, 2001, p.269;
15 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 141;

16 b.publicitate confortativ /g259 – având scopul de a asigura
opozabilitatea actului juridic fa /g288/g259 de ter /g288i;
c.publicitate constitutiv /g259 – având drept scop na /g250terea,
modificarea sau stingerea unei sita /g288ii juridice f /g259r/g259 de care
actul respectiv nu poate produce efecte, fiind ineficace pân /g259
la îndeplinirea obliga /g288iei de publicitate.
4. În func /g288ie de sanc /g288iunea aplicabil /g259 în caz de neîndeplinire a
formalit /g259/g288ii de publicitate distingem între:
a.publicitate necesar/g259 – de a c /g259rei îndeplinire depinde
eficacitatea actului juridic;
b.publicitate facultativ /g259 – de îndeplinirea c /g259reia nu depinde
eficacitatea actului juridic.
5. Un criteriu important de clasificare a publicit /g259/g288ii îl constituie
natura bunului ce formeaz /g259 obiectul actului juridic supus
publicit /g259/g288ii. A/g250adar, dup /g259 cum obiectul material al actului juridic
este un bun mobil sau imobil, distingem între :
a.publicitatea mobiliar /g259/g250i
b.publicitatea imobiliar /g259.
Dac/g259 anterior am reu /g250it s /g259 definim conceptul de publicitate
imobiliar /g259, în urm /g259toarele rânduri vom încerca s /g259 stabilim ce reprezint /g259
publicitatea mobiliar /g259. Prin publicitate mobiliar /g259 în /g288elegem aducerea la
cuno/g250 tin/g288a publicului a opera /g288iunilor juridice s /g259vâr/g250ite în legatur /g259 cu
bunurile mobile. Ca elemen t distinctiv al publicit/g259/g288 ii mobiliare fa /g288/g259 de
publicitatea imobiliar /g259, printre multe altele, unul re /g288ine indeosebi aten /g288ia, /g250i
anume, principiul potrivit c /g259ruia, în materia na /g250terii, modific /g259rii sau
stingerii drepturilor reale asupra mobilelor, posesia are rol de publicitate.
Acest aspect este sintetizat explicit în dispozi /g288iile articolului 1909 C. Civ.
care prev /g259d c/g259 “lucrurile mi /g250c/g259toare se prescriu prin faptul posesiunii lor,
f/g259r/g259 s/g259 fie trebuin /g288/g259 de vreo curgere de timp ”. În consecin /g288/g259, în materie
16 b.publicitate confortativ /g259 – având scopul de a asigura
opozabilitatea actului juridic fa /g288/g259 de ter /g288i;
c.publicitate constitutiv /g259 – având drept scop na /g250terea,
modificarea sau stingerea unei sita /g288ii juridice f /g259r/g259 de care
actul respectiv nu poate produce efecte, fiind ineficace pân /g259
la îndeplinirea obliga /g288iei de publicitate.
4. În func /g288ie de sanc /g288iunea aplicabil /g259 în caz de neîndeplinire a
formalit /g259/g288ii de publicitate distingem între:
a.publicitate necesar/g259 – de a c /g259rei îndeplinire depinde
eficacitatea actului juridic;
b.publicitate facultativ /g259 – de îndeplinirea c /g259reia nu depinde
eficacitatea actului juridic.
5. Un criteriu important de clasificare a publicit /g259/g288ii îl constituie
natura bunului ce formeaz /g259 obiectul actului juridic supus
publicit /g259/g288ii. A/g250adar, dup /g259 cum obiectul material al actului juridic
este un bun mobil sau imobil, distingem între :
a.publicitatea mobiliar /g259/g250i
b.publicitatea imobiliar /g259.
Dac/g259 anterior am reu /g250it s /g259 definim conceptul de publicitate
imobiliar /g259, în urm /g259toarele rânduri vom încerca s /g259 stabilim ce reprezint /g259
publicitatea mobiliar /g259. Prin publicitate mobiliar /g259 în /g288elegem aducerea la
cuno/g250 tin/g288a publicului a opera /g288iunilor juridice s /g259vâr/g250ite în legatur /g259 cu
bunurile mobile. Ca elemen t distinctiv al publicit/g259/g288 ii mobiliare fa /g288/g259 de
publicitatea imobiliar /g259, printre multe altele, unul re /g288ine indeosebi aten /g288ia, /g250i
anume, principiul potrivit c /g259ruia, în materia na /g250terii, modific /g259rii sau
stingerii drepturilor reale asupra mobilelor, posesia are rol de publicitate.
Acest aspect este sintetizat explicit în dispozi /g288iile articolului 1909 C. Civ.
care prev /g259d c/g259 “lucrurile mi /g250c/g259toare se prescriu prin faptul posesiunii lor,
f/g259r/g259 s/g259 fie trebuin /g288/g259 de vreo curgere de timp ”. În consecin /g288/g259, în materie

17 mobiliar /g259, posesia valoreaz /g259 chiar titlu de proprietate – en fait de meubles,
la possession vaut titre .
De lege lata, principalele cazuri16 de publicitate a transmisiunilor /g250i
constituirilor de drepturi mobiliare sunt:
1. publicitatea constituirii amanetului /g250i a oric /g259rei garan /g288ii reale
mobiliare, precum /g250i a altor opera /g288iuni mobiliare prev /g259zute de
lege, prin înscrierea lor în Arhiva Electronic /g259 de Garan /g288ii Reale
Mobiliare;
2. înscrierea în cartea funciar /g259 a contractelor de închiriere /g250i a
cesiunilor de venituri ale unui imobil, dac /g259 sunt încheiate pe un
termen mai mare de 3 ani;
3. înregistrarea contractelor de are ndare la consiliul local în raza
c/g259ruia se afl /g259 imobilele date în arend /g259;
4. înscrierea în cartea funciar /g259 a contractului de leasing care are ca
obiect utilizarea unui bun imobil;
5. înregistrarea transmisiunii titlurilor nominative în registrele
societ /g259/g288ii debitoare emitente;
6. men/g288 iunile cu caracter de protec /g288ie în materia dreptului de autor /g250 i
a drepturilor conexe sau a drepturilor sui – generis;
7. înregistr /g259rile sau înscrierile prev /g259zute de legea în materia
inven /g288iilor, desenelor /g250i modelelor industriale a m /g259rcilor de
fabric /g259, de comer /g288/g250i de serviciu sau a protec /g288iei noilor soiuri de
plante, etc.
1.1.2. Rolul /g250i utilitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
Publicitatea imobiliar /g259 a ap /g259rut pentru a asigura securitatea juridic /g259,
static /g259/g250i dinamic /g259 a drepturilor reale imobiliare, urm /g259rindu-se prin aceasta

16 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 192 – 193;
17 mobiliar /g259, posesia valoreaz /g259 chiar titlu de proprietate – en fait de meubles,
la possession vaut titre .
De lege lata, principalele cazuri16 de publicitate a transmisiunilor /g250i
constituirilor de drepturi mobiliare sunt:
1. publicitatea constituirii amanetului /g250i a oric /g259rei garan /g288ii reale
mobiliare, precum /g250i a altor opera /g288iuni mobiliare prev /g259zute de
lege, prin înscrierea lor în Arhiva Electronic /g259 de Garan /g288ii Reale
Mobiliare;
2. înscrierea în cartea funciar /g259 a contractelor de închiriere /g250i a
cesiunilor de venituri ale unui imobil, dac /g259 sunt încheiate pe un
termen mai mare de 3 ani;
3. înregistrarea contractelor de are ndare la consiliul local în raza
c/g259ruia se afl /g259 imobilele date în arend /g259;
4. înscrierea în cartea funciar /g259 a contractului de leasing care are ca
obiect utilizarea unui bun imobil;
5. înregistrarea transmisiunii titlurilor nominative în registrele
societ /g259/g288ii debitoare emitente;
6. men/g288 iunile cu caracter de protec /g288ie în materia dreptului de autor /g250 i
a drepturilor conexe sau a drepturilor sui – generis;
7. înregistr /g259rile sau înscrierile prev /g259zute de legea în materia
inven /g288iilor, desenelor /g250i modelelor industriale a m /g259rcilor de
fabric /g259, de comer /g288/g250i de serviciu sau a protec /g288iei noilor soiuri de
plante, etc.
1.1.2. Rolul /g250i utilitatea publicit /g259/g288ii imobiliare
Publicitatea imobiliar /g259 a ap /g259rut pentru a asigura securitatea juridic /g259,
static /g259/g250i dinamic /g259 a drepturilor reale imobiliare, urm /g259rindu-se prin aceasta

16 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 192 – 193;

18 atât siguran /g288a con /g288inutului acestor drepturi /g250i crearea mijloacelor de
protec/g288 ie împotriva unor eventuale înc /g259lc/g259ri ale acestora, dar /g250i siguran /g288a
modurilor de transmitere /g250i stingerea drepturilor respective. Cu alte cuvinte,
publicitatea imobiliar /g259 se justific /g259 prin aceea c /g259 are rolul de a asigura o
protec/g288 ie eficient /g259 a drepturilor reale pe care titularul le are la un moment
dat, dar /g250 i încrederea subiec /g288ilor de drept cu privire la opera /g288iunile juridice la
care ei particip /g259/g250i care au ca obiect aceste drepturi.
§1. Func /g288iile /g250i efectele publicit /g259/g288ii imobiliare
În general, în dreptul român, publicitatea legal /g259 îndepline /g250te multiple
func /g288ii, dar este necesar s /g259 facem deosebirea între func/g288 iile publicit /g259/g288ii în
dreptul public /g250i cele ale publicit /g259/g288ii în dreptul privat. Analizând literatura
român /g259 de specialitate în domeniu, singura abordare elaborat /g259/g250i concret /g259 a
func /g288iilor publicit /g259/g288ii imobiliare17 identific /g259 principalele func /g288ii ale
publicit /g259/g288ii ca fiind:
1. func /g288ia declarativ /g259 sau de informare a ter /g288ilor;
2. func /g288ia constitutiv /g259 sau translativ /g259 de drepturi;
3. func /g288ia de eficacitate (opozabilitate) fa /g288/g259 de ter /g288i;
4. func /g288ia de solu/g288 ionare
5. func /g288ia achizitiv /g259 (creatoare) de drepturi;
6. func /g288ia probatorie.
1. Func /g288ia declarativ /g259 sau de informare a ter /g288ilor reprezint /g259 func /g288ia
primar /g259 a oric /g259rei forme de publicitate, creându-se prin aceasta posibilitatea
ca orice persoan /g259 interesat /g259 de un anumit fapt sau împrejurare determinat /g259
s/g259 se poat /g259 informa în leg /g259tur/g259 cu aceasta /g250 i implicit cu modific /g259rile pe care
aceasta le-a suportat sau ar fi putut s /g259 le suporte. În mod concret este vorba
de na /g250terea, modificarea sau stingerea unei situa /g288ii sau a unui raport juridic.
Aceast /g259 func /g288ie corespunde efectului declar ativ sau informativ al publicit /g259/g288ii
imobiliare.

17 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 157;
18 atât siguran /g288a con /g288inutului acestor drepturi /g250i crearea mijloacelor de
protec/g288 ie împotriva unor eventuale înc /g259lc/g259ri ale acestora, dar /g250i siguran /g288a
modurilor de transmitere /g250i stingerea drepturilor respective. Cu alte cuvinte,
publicitatea imobiliar /g259 se justific /g259 prin aceea c /g259 are rolul de a asigura o
protec/g288 ie eficient /g259 a drepturilor reale pe care titularul le are la un moment
dat, dar /g250 i încrederea subiec /g288ilor de drept cu privire la opera /g288iunile juridice la
care ei particip /g259/g250i care au ca obiect aceste drepturi.
§1. Func /g288iile /g250i efectele publicit /g259/g288ii imobiliare
În general, în dreptul român, publicitatea legal /g259 îndepline /g250te multiple
func /g288ii, dar este necesar s /g259 facem deosebirea între func/g288 iile publicit /g259/g288ii în
dreptul public /g250i cele ale publicit /g259/g288ii în dreptul privat. Analizând literatura
român /g259 de specialitate în domeniu, singura abordare elaborat /g259/g250i concret /g259 a
func /g288iilor publicit /g259/g288ii imobiliare17 identific /g259 principalele func /g288ii ale
publicit /g259/g288ii ca fiind:
1. func /g288ia declarativ /g259 sau de informare a ter /g288ilor;
2. func /g288ia constitutiv /g259 sau translativ /g259 de drepturi;
3. func /g288ia de eficacitate (opozabilitate) fa /g288/g259 de ter /g288i;
4. func /g288ia de solu/g288 ionare
5. func /g288ia achizitiv /g259 (creatoare) de drepturi;
6. func /g288ia probatorie.
1. Func /g288ia declarativ /g259 sau de informare a ter /g288ilor reprezint /g259 func /g288ia
primar /g259 a oric /g259rei forme de publicitate, creându-se prin aceasta posibilitatea
ca orice persoan /g259 interesat /g259 de un anumit fapt sau împrejurare determinat /g259
s/g259 se poat /g259 informa în leg /g259tur/g259 cu aceasta /g250 i implicit cu modific /g259rile pe care
aceasta le-a suportat sau ar fi putut s /g259 le suporte. În mod concret este vorba
de na /g250terea, modificarea sau stingerea unei situa /g288ii sau a unui raport juridic.
Aceast /g259 func /g288ie corespunde efectului declar ativ sau informativ al publicit /g259/g288ii
imobiliare.

17 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 157;

19 2. Func /g288ia constitutiv /g259 sau translativ /g259 de drepturi presupune faptul
c/g259 dreptul de proprietate sau alte drepturi reale iau na /g250tere sau se transfer /g259
numai în momentul realiz /g259rii publicit /g259/g288ii imobiliare, ceea ce în sistemul
nostru de drept actual nu mai are aplicare, legiuitorul preferând principiul
efectului opozabilit /g259/g288ii erga omnes celui constitutiv sau translativ de drepturi
reale. Aceast /g259 solu /g288ie legislativ /g259 nu face decât s /g259 genereze situa /g288ii juridice
echivoce, drept pentru care consider /g259m ca fiind binevenit /g259 introducerea în
Noul Cod Civil a unei dispozi /g288ii prin care s /g259 se reglementeze principiul
potrivit c /g259ruia dobândirea drepturilor reale imobiliare are loc doar prin
înscrierea constituirii sau str /g259mut/g259rii acestora în cartea funciar /g259, atât între
p/g259r/g288i cât /g250 i fa/g288/g259 de ter /g288i. Aceast /g259 func /g288ie corespunde efectului constitutiv ori
translativ de proprietate.
3. Func /g288ia de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i a publicit/g259/g288 ii asigur /g259
eficacitatea actului juridic supus publicit /g259/g288ii imobiliare. Necunoa /g250terea de
c/g259tre ter /g288i a unei situa /g288ii juridice intervenite ar determina faptul ca acea
situa /g288ie juridic /g259 s/g259 produc /g259 doar efecte relative, între p /g259r/g288i, /g250i nu absolute.
Publicitatea actului juridic este cea care determin /g259 producerea unor efecte
absolute, opozabile erga omnes , aceast /g259 func /g288ie fiind corespunz /g259toare
efectului opozabilit /g259/g288ii erga omnes.
4. Func /g288ia achizitiv /g259 de drepturi a publicit /g259/g288ii reprezint /g259 expresia
direct /g259 a dispozi /g288iilor cuprinse în art. 31 din Legea 7/199618 care dispune c /g259
întotdeauna “cuprinsul c /g259r/g288ii funciare, în afara îngr /g259dirilor /g250i excep /g288iilor
legale, se consider /g259 exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea
unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259 un drept real
înscris în cartea funciar /g259.” În alineatul 2 al aceluia /g250i articol sus-men /g288ionat
legiuitorul prevede de asemenea c /g259 “dobânditorul este considerat de bun /g259-
credin /g288/g259 dac /g259 la data înregistr /g259rii cererii de înscriere a dreptului în folosul

18 Legea 7/1996 privind cadastrul /g250 i publicitatea imobiliar /g259 publicat /g259 în M. Of. Nr.
62/26.03.1996, republicat /g259 în M. Of. Nr. 201/03.03.2006, cu toate modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
19 2. Func /g288ia constitutiv /g259 sau translativ /g259 de drepturi presupune faptul
c/g259 dreptul de proprietate sau alte drepturi reale iau na /g250tere sau se transfer /g259
numai în momentul realiz /g259rii publicit /g259/g288ii imobiliare, ceea ce în sistemul
nostru de drept actual nu mai are aplicare, legiuitorul preferând principiul
efectului opozabilit /g259/g288ii erga omnes celui constitutiv sau translativ de drepturi
reale. Aceast /g259 solu /g288ie legislativ /g259 nu face decât s /g259 genereze situa /g288ii juridice
echivoce, drept pentru care consider /g259m ca fiind binevenit /g259 introducerea în
Noul Cod Civil a unei dispozi /g288ii prin care s /g259 se reglementeze principiul
potrivit c /g259ruia dobândirea drepturilor reale imobiliare are loc doar prin
înscrierea constituirii sau str /g259mut/g259rii acestora în cartea funciar /g259, atât între
p/g259r/g288i cât /g250 i fa/g288/g259 de ter /g288i. Aceast /g259 func /g288ie corespunde efectului constitutiv ori
translativ de proprietate.
3. Func /g288ia de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i a publicit/g259/g288 ii asigur /g259
eficacitatea actului juridic supus publicit /g259/g288ii imobiliare. Necunoa /g250terea de
c/g259tre ter /g288i a unei situa /g288ii juridice intervenite ar determina faptul ca acea
situa /g288ie juridic /g259 s/g259 produc /g259 doar efecte relative, între p /g259r/g288i, /g250i nu absolute.
Publicitatea actului juridic este cea care determin /g259 producerea unor efecte
absolute, opozabile erga omnes , aceast /g259 func /g288ie fiind corespunz /g259toare
efectului opozabilit /g259/g288ii erga omnes.
4. Func /g288ia achizitiv /g259 de drepturi a publicit /g259/g288ii reprezint /g259 expresia
direct /g259 a dispozi /g288iilor cuprinse în art. 31 din Legea 7/199618 care dispune c /g259
întotdeauna “cuprinsul c /g259r/g288ii funciare, în afara îngr /g259dirilor /g250i excep /g288iilor
legale, se consider /g259 exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea
unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259 un drept real
înscris în cartea funciar /g259.” În alineatul 2 al aceluia /g250i articol sus-men /g288ionat
legiuitorul prevede de asemenea c /g259 “dobânditorul este considerat de bun /g259-
credin /g288/g259 dac /g259 la data înregistr /g259rii cererii de înscriere a dreptului în folosul

18 Legea 7/1996 privind cadastrul /g250 i publicitatea imobiliar /g259 publicat /g259 în M. Of. Nr.
62/26.03.1996, republicat /g259 în M. Of. Nr. 201/03.03.2006, cu toate modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;

20 s/g259u nu a fost notat /g259 nicio ac /g288iune prin care se contest /g259 cuprinsul c /g259r/g288ii
funciare sau dac /g259 din titlul transmi /g288/g259torului /g250i din cuprinsul c /g259r/g288ii funciare
nu reiese vreo neconcordan/g288/g259 între aceasta /g250i situa /g288ia juridic /g259 real /g259”. În
esen /g288/g259, legiuitorul a avut în inten /g288ie s/g259 protejeze ter /g288ii achizitori în condi /g288iile
în care dreptul dobândit de ace /g250tia nu a fost ob /g288inut de la adev /g259ratul
proprietar ci de la un non domino, adic /g259 de la un proprietar aparent, fiind în
consecin /g288/g259 un drept nevalabil, cât/g259 vreme ter /g288ii achizitori au fost de bun /g259-
credin /g288/g259. Cu toate acestea, legiuitorul creeaz /g259/g250i o situa /g288ie de excep /g288ie prin
men /g288ionarea în cuprinsul alineatului 1 al articolului 31 a faptului c /g259 aceast /g259
func /g288ie nu î /g250i g/g259se/g250te aplicabilitate în cazul îngr /g259dirilor /g250i excep /g288iilor legale
deoarece îngr /g259dirile legale (scoateri din circuitul civil, restric /g288ii legale aduse
dreptului de proprietate , etc) sunt opozabile f /g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259,
iar în ceea ce prive /g250te excep /g288iile legale19 (accesiunea, uzucapiunea,
exproprierea, vânzarea silit/g259 ) dreptul adev /g259ratului titular exist /g259/g250i este
opozabil indiferent de orice în scriere în cartea funciar /g259.
O discu /g288ie interesant /g259 se creeaz /g259 în leg /g259tur/g259 cu cerin /g288a impus /g259 de
legiuitor ter /g288ului dobânditor, /g250 i anume ca acesta s /g259 fi dobândit dreptul real
înscris în cartea funciar /g259 în baza unui act juridic cu titlu legal. Aceast /g259
discu/g288 ie pleac /g259 de la faptul c /g259 exprimarea legiuitorului las /g259 loc de
interpretare în privin /g288a sintagmei “act juridic cu titlu legal”. De /g250i exist/g259
autori20 care consider /g259 c/g259 pentru ca înscrierea s /g259 valoreze titlu, ter /g288ul
dobânditor ar trebui s /g259 îndeplineasc /g259 dou /g259 condi /g288ii: s/g259 fie de bun /g259-credin /g288/g259
/g250i s/g259 fi dobândit dreptul respectiv în baza unui titlu oneros, nu suntem de
acord cu acest /g259 opinie deoarece textul de lege nu face o asemenea distinc /g288ie
între cele dou /g259 categorii de acte juridice – cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
–, singura cerin/g288/g259 impus /g259 de leguitor fiind aceea ca actul s /g259 fie legal

19 A se vedea art. 26 din legea 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259 publicat /g259
în M. Of. Nr. 62/26.03.1996, republicat /g259 în M. Of. Nr. 201/03.03.2006, cu toate modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
20 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 166;
20 s/g259u nu a fost notat /g259 nicio ac /g288iune prin care se contest /g259 cuprinsul c /g259r/g288ii
funciare sau dac /g259 din titlul transmi /g288/g259torului /g250i din cuprinsul c /g259r/g288ii funciare
nu reiese vreo neconcordan/g288/g259 între aceasta /g250i situa /g288ia juridic /g259 real /g259”. În
esen /g288/g259, legiuitorul a avut în inten /g288ie s/g259 protejeze ter /g288ii achizitori în condi /g288iile
în care dreptul dobândit de ace /g250tia nu a fost ob /g288inut de la adev /g259ratul
proprietar ci de la un non domino, adic /g259 de la un proprietar aparent, fiind în
consecin /g288/g259 un drept nevalabil, cât/g259 vreme ter /g288ii achizitori au fost de bun /g259-
credin /g288/g259. Cu toate acestea, legiuitorul creeaz /g259/g250i o situa /g288ie de excep /g288ie prin
men /g288ionarea în cuprinsul alineatului 1 al articolului 31 a faptului c /g259 aceast /g259
func /g288ie nu î /g250i g/g259se/g250te aplicabilitate în cazul îngr /g259dirilor /g250i excep /g288iilor legale
deoarece îngr /g259dirile legale (scoateri din circuitul civil, restric /g288ii legale aduse
dreptului de proprietate , etc) sunt opozabile f /g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259,
iar în ceea ce prive /g250te excep /g288iile legale19 (accesiunea, uzucapiunea,
exproprierea, vânzarea silit/g259 ) dreptul adev /g259ratului titular exist /g259/g250i este
opozabil indiferent de orice în scriere în cartea funciar /g259.
O discu /g288ie interesant /g259 se creeaz /g259 în leg /g259tur/g259 cu cerin /g288a impus /g259 de
legiuitor ter /g288ului dobânditor, /g250 i anume ca acesta s /g259 fi dobândit dreptul real
înscris în cartea funciar /g259 în baza unui act juridic cu titlu legal. Aceast /g259
discu/g288 ie pleac /g259 de la faptul c /g259 exprimarea legiuitorului las /g259 loc de
interpretare în privin /g288a sintagmei “act juridic cu titlu legal”. De /g250i exist/g259
autori20 care consider /g259 c/g259 pentru ca înscrierea s /g259 valoreze titlu, ter /g288ul
dobânditor ar trebui s /g259 îndeplineasc /g259 dou /g259 condi /g288ii: s/g259 fie de bun /g259-credin /g288/g259
/g250i s/g259 fi dobândit dreptul respectiv în baza unui titlu oneros, nu suntem de
acord cu acest /g259 opinie deoarece textul de lege nu face o asemenea distinc /g288ie
între cele dou /g259 categorii de acte juridice – cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
–, singura cerin/g288/g259 impus /g259 de leguitor fiind aceea ca actul s /g259 fie legal

19 A se vedea art. 26 din legea 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259 publicat /g259
în M. Of. Nr. 62/26.03.1996, republicat /g259 în M. Of. Nr. 201/03.03.2006, cu toate modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
20 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 166;

21 încheiat, prin act legal încheiat în /g288elegând îndeplinirea tuturor cerin /g288elor de
validitate – condi /g288ii de fond /g250 i de form /g259 – , cu respectarea reglement /g259rilor în
vigoare.
În/g288elegem s /g259 facem aceast /g259 discu/g288 ie deoarece, într-adev /g259r, anterior
modific /g259rilor aduse Legii nr. 7/1996 prin Legea nr. 247/200521 aceast /g259
func /g288ie achizitiv /g259 opera numai în cazul dobândirii unui drept real cu titlu
oneros de /g250i, chiar /g250i în acele condi /g288ii, dac /g259 s – a r f i f /g259cut o interpretare
coroborat /g25922 s-ar fi putut concluziona c /g259 aceast /g259 func /g288ie putea opera inclusiv
în favoarea unui ter /g288 dobânditor de bun /g259-credin/g288/g259 cu titlu gratuit, dac /g259
ac/g288iunea în rectificare nu ar fi fost introdus /g259 în termenul prev /g259zut de lege,
astfel c/g259 , în consecin /g288/g259, la expirarea termenului titlul acestuia se consolida.
De asemenea, aceast /g259 func /g288ie este corespunz /g259toare efectului achizitiv al
publicit /g259/g288ii imobiliare.
5. Func /g288ia probatorie asigur /g259 dovada dobândirii unui drept real
imobiliar prin înscrierea acestuia în cartea funciar/g259 . Aceast /g259 func /g288ie este
cunoscut /g259/g250i sub denumirea de principiul for /g288ei probante absolute a înscrierii
dobândirii unui drept real imobiliar în favoarea ter/g288 ilor dobânditori de bun /g259-
credin /g288/g259, g/g259sindu- /g250i pe deplin reglementarea în dispozi/g288 iile art. 30 /g250 i 31
din Legea 7/1996 republicat /g259. În vederea asigur/g259 rii protec /g288iei drepturilor
reale imobiliare dobândite de ter /g288ii dobânditori de bun /g259-credin /g288/g259 legiuitorul
a instituit prin dipozi /g288iile art. 30 din Legea 7/1996 dou /g259 prezum /g288ii. Este
vorba de dou /g259 prezum /g288ii relative care se aplic /g259 doar drepturilor reale
imobiliare care fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar /g259, mai pu /g288in în
cazul îngr /g259dirilor /g250i al excep /g288iilor prev /g259zute de lege:

21 Legea 247/19.07.2005 privind reforma în domeniile justi /g288iei /g250i propriet /g259/g288ii precum /g250i
unele m /g259suri adiacente, publicat /g259 în M. Of. Nr. 653/22.07.2005,
22 A se vedea art. 37 alin. (2) din L.7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259, actualmente art. 35
alin. (2) dup /g259 republicare
21 încheiat, prin act legal încheiat în /g288elegând îndeplinirea tuturor cerin /g288elor de
validitate – condi /g288ii de fond /g250 i de form /g259 – , cu respectarea reglement /g259rilor în
vigoare.
În/g288elegem s /g259 facem aceast /g259 discu/g288 ie deoarece, într-adev /g259r, anterior
modific /g259rilor aduse Legii nr. 7/1996 prin Legea nr. 247/200521 aceast /g259
func /g288ie achizitiv /g259 opera numai în cazul dobândirii unui drept real cu titlu
oneros de /g250i, chiar /g250i în acele condi /g288ii, dac /g259 s – a r f i f /g259cut o interpretare
coroborat /g25922 s-ar fi putut concluziona c /g259 aceast /g259 func /g288ie putea opera inclusiv
în favoarea unui ter /g288 dobânditor de bun /g259-credin/g288/g259 cu titlu gratuit, dac /g259
ac/g288iunea în rectificare nu ar fi fost introdus /g259 în termenul prev /g259zut de lege,
astfel c/g259 , în consecin /g288/g259, la expirarea termenului titlul acestuia se consolida.
De asemenea, aceast /g259 func /g288ie este corespunz /g259toare efectului achizitiv al
publicit /g259/g288ii imobiliare.
5. Func /g288ia probatorie asigur /g259 dovada dobândirii unui drept real
imobiliar prin înscrierea acestuia în cartea funciar/g259 . Aceast /g259 func /g288ie este
cunoscut /g259/g250i sub denumirea de principiul for /g288ei probante absolute a înscrierii
dobândirii unui drept real imobiliar în favoarea ter/g288 ilor dobânditori de bun /g259-
credin /g288/g259, g/g259sindu- /g250i pe deplin reglementarea în dispozi/g288 iile art. 30 /g250 i 31
din Legea 7/1996 republicat /g259. În vederea asigur/g259 rii protec /g288iei drepturilor
reale imobiliare dobândite de ter /g288ii dobânditori de bun /g259-credin /g288/g259 legiuitorul
a instituit prin dipozi /g288iile art. 30 din Legea 7/1996 dou /g259 prezum /g288ii. Este
vorba de dou /g259 prezum /g288ii relative care se aplic /g259 doar drepturilor reale
imobiliare care fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar /g259, mai pu /g288in în
cazul îngr /g259dirilor /g250i al excep /g288iilor prev /g259zute de lege:

21 Legea 247/19.07.2005 privind reforma în domeniile justi /g288iei /g250i propriet /g259/g288ii precum /g250i
unele m /g259suri adiacente, publicat /g259 în M. Of. Nr. 653/22.07.2005,
22 A se vedea art. 37 alin. (2) din L.7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259, actualmente art. 35
alin. (2) dup /g259 republicare

22 a.prezum /g288ia existen /g288ei drepturilor reale înscrise în cartea funciar /g259
– dreptul dobândit sau constituit cu bun /g259-credin /g288/g259, înscris în cartea funciar /g259
în favoarea unei persoane, se prezum /g259 c/g259 exist /g259 în favoarea acelei persoane;
b.prezum /g288ia inexisten /g288ei drepturilor reale radiate din cartea
funciar /g259 – dreptul real imobiliar radiat din cartea funciar /g259 se prezum /g259 c/g259 nu
exist /g259;
Aceste prezum /g288ii relative pot deveni absolute în condi /g288iile aplic /g259rii
art. 31 din Lege, ca urmare a aplic /g259rii principiului publicit /g259/g288ii materiale a
c/g259r/g288ii funciare. Func /g288ia probatorie a publicit /g259/g288ii imobiliare corespunde
efectului probatoriu al acesteia.
§2. Importan /g288a /g250i rolul publicit /g259/g288ii imobiliare
În întreaga lume, guvernele se afl /g259 într-o permanent /g259 c/g259utare în ceea
ce prive/g250 te asigurarea stabilit/g259/g288 ii sociale /g250i a performan /g288elor economice,
pentru /g288/g259rile lor. /g287/g259 ri cu o istorie, cultur /g259 sau mediu diferite, au aspira /g288ii
comune legate de cre /g250tere /g250i dezvoltare. În acest context, un cadru legal
privind p/g259 mântul /g250i proprietatea, care s /g259 recunoasc /g259 drepturile /g250i obliga /g288iile
persoanei, este esen /g288ial pentru realizarea acestor aspira /g288ii. Nicio /g288ar/g259 nu
poate asigura stabilitate în interiorul grani /g288elor sale, sau dezvoltare
economic /g259 la nivel na /g288ional /g250i mondial în absen /g288a unor legi funciare care s /g259
încurajeze rela /g288iile comerciale. Pe cale de consecin /g288/g259 se impune
recunoa /g250terea faptului c /g259 p/g259mântul reprezint /g259 o surs /g259 primar /g259 a bun /g259st/g259rii
oric/g259rui stat /g250i c/g259 o bun/g259 administrare a sa reprezint /g259 una din condi /g288iile
fundamentale ale unei bune guvern/g259 ri. O scurt /g259 privire asupra economiei /g250i
administra /g288iei statelor dezvoltate indic /g259 existen /g288a unui sistem foarte eficient
/g250i sigur de organizare funciar /g259, cu prec /g259dere la nivelul legilor specifice
domeniului funciar. Economiile de pia /g288/g259 moderne genereaz /g259 cre/g250 tere /g250i
dezvoltare deoarece dreptur ile de proprietate eficient aplicate, înregistrate
într-un sistem guvernat de legi adecvate, permit dovada indiscutabil /g259 a
propriet /g259/g288ii /g250i ofer /g259 protec /g288ie fa /g288/g259 de un regim juridic incert sau posibilitatea
apari /g288iei unor fraude. Legea este cea care delimiteaz /g259 drepturile indivizilor.
22 a.prezum /g288ia existen /g288ei drepturilor reale înscrise în cartea funciar /g259
– dreptul dobândit sau constituit cu bun /g259-credin /g288/g259, înscris în cartea funciar /g259
în favoarea unei persoane, se prezum /g259 c/g259 exist /g259 în favoarea acelei persoane;
b.prezum /g288ia inexisten /g288ei drepturilor reale radiate din cartea
funciar /g259 – dreptul real imobiliar radiat din cartea funciar /g259 se prezum /g259 c/g259 nu
exist /g259;
Aceste prezum /g288ii relative pot deveni absolute în condi /g288iile aplic /g259rii
art. 31 din Lege, ca urmare a aplic /g259rii principiului publicit /g259/g288ii materiale a
c/g259r/g288ii funciare. Func /g288ia probatorie a publicit /g259/g288ii imobiliare corespunde
efectului probatoriu al acesteia.
§2. Importan /g288a /g250i rolul publicit /g259/g288ii imobiliare
În întreaga lume, guvernele se afl /g259 într-o permanent /g259 c/g259utare în ceea
ce prive/g250 te asigurarea stabilit/g259/g288 ii sociale /g250i a performan /g288elor economice,
pentru /g288/g259rile lor. /g287/g259 ri cu o istorie, cultur /g259 sau mediu diferite, au aspira /g288ii
comune legate de cre /g250tere /g250i dezvoltare. În acest context, un cadru legal
privind p/g259 mântul /g250i proprietatea, care s /g259 recunoasc /g259 drepturile /g250i obliga /g288iile
persoanei, este esen /g288ial pentru realizarea acestor aspira /g288ii. Nicio /g288ar/g259 nu
poate asigura stabilitate în interiorul grani /g288elor sale, sau dezvoltare
economic /g259 la nivel na /g288ional /g250i mondial în absen /g288a unor legi funciare care s /g259
încurajeze rela /g288iile comerciale. Pe cale de consecin /g288/g259 se impune
recunoa /g250terea faptului c /g259 p/g259mântul reprezint /g259 o surs /g259 primar /g259 a bun /g259st/g259rii
oric/g259rui stat /g250i c/g259 o bun/g259 administrare a sa reprezint /g259 una din condi /g288iile
fundamentale ale unei bune guvern/g259 ri. O scurt /g259 privire asupra economiei /g250i
administra /g288iei statelor dezvoltate indic /g259 existen /g288a unui sistem foarte eficient
/g250i sigur de organizare funciar /g259, cu prec /g259dere la nivelul legilor specifice
domeniului funciar. Economiile de pia /g288/g259 moderne genereaz /g259 cre/g250 tere /g250i
dezvoltare deoarece dreptur ile de proprietate eficient aplicate, înregistrate
într-un sistem guvernat de legi adecvate, permit dovada indiscutabil /g259 a
propriet /g259/g288ii /g250i ofer /g259 protec /g288ie fa /g288/g259 de un regim juridic incert sau posibilitatea
apari /g288iei unor fraude. Legea este cea care delimiteaz /g259 drepturile indivizilor.

23 Traiul civilizat în economiile de pia /g288/g259 nu este datorat prosperit /g259/g288ii ridicate, ci
ordinii pe care o aduc drepturile ce reglementeaz /g259 proprietatea. Pornind de
la ideea de baz /g259 a reglement /g259rii dreptului de propr ietate, apare ca necesar/g259
existen /g288a unui sistem de înregist rare eficient, care s /g259 fie stimulentul unei
economii de pia /g288/g259 active /g250i eficiente. Astfel a ap /g259rut necesitatea înfiin /g288/g259rii
institu /g288iei publicit /g259/g288ii imobiliare prin organizarea c /g259reia s-au avut /g250i se au în
vedere urm /g259toarele obiective23:
Asigurarea unei cât mai mari siguran /g288e pentru drepturile reale
existente, precum /g250 i pentru transmisiunile imobiliare, prin aducerea situa /g288iei
juridice a acestor bunuri la cuno /g250tin/g288a ter /g288ilor interesa /g288i;
Constituirea unei eviden /g288e clare /g250i cuprinz /g259toare a tuturor
bunurilor imobile în scopul utiliz /g259rii /g250i exploat /g259rii lor cât mai eficiente, în
acord cu legea /g250i interesele întregii societ /g259/g288i;
Exercitarea unui control riguros /g250i permanent din partea
organelor competente ale statului cu privire la schimb /g259rile care se produc în
situa /g288ia material /g259 (împ/g259 r/g288eli, schimb /g259ri de destina /g288ie, transform/g259 ri,
ad/g259ugiri, etc.) /g250i cu privire la situa /g288ia juridic /g259 a imobilelor (transmisiuni,
grev /g259ri).
Asamblarea /g250i integrarea datelor furnizate de cadastrele de
specialitate;
Furnizarea datelor necesare sistemului de impozite /g250i taxe, în
vederea stabilirii corecte a obliga /g288iilor fiscale ale contribuabililor;
În acest fel, pot fi ob/g288 inute, în orice moment, date privind
identificarea, descrierea, estimarea /g250i reprezentarea pe planuri cadastrale a
tuturor bunurilor imobile /g250i înregistrarea drepturilor asupra lor24. În

23 Liviu Pop, Liviu-Marius Harosa, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic,
Bucure /g250ti, 2006, p.333;
24Art.1 din Legea 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259 prevede : “Cadastrul
general este sistemul unitar si obligatoriu de eviden /g288/g259 tehnic /g259, economic /g259/g250i juridic /g259 prin care se realizeaz /g259
identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe h /g259r/g288i /g250i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum /g250i a celorlalte bunuri
imobile de pe întreg teritoriul /g288/g259rii, indiferent de destina /g288ia lor /g250 i de proprietar.”
23 Traiul civilizat în economiile de pia /g288/g259 nu este datorat prosperit /g259/g288ii ridicate, ci
ordinii pe care o aduc drepturile ce reglementeaz /g259 proprietatea. Pornind de
la ideea de baz /g259 a reglement /g259rii dreptului de propr ietate, apare ca necesar/g259
existen /g288a unui sistem de înregist rare eficient, care s /g259 fie stimulentul unei
economii de pia /g288/g259 active /g250i eficiente. Astfel a ap /g259rut necesitatea înfiin /g288/g259rii
institu /g288iei publicit /g259/g288ii imobiliare prin organizarea c /g259reia s-au avut /g250i se au în
vedere urm /g259toarele obiective23:
Asigurarea unei cât mai mari siguran /g288e pentru drepturile reale
existente, precum /g250 i pentru transmisiunile imobiliare, prin aducerea situa /g288iei
juridice a acestor bunuri la cuno /g250tin/g288a ter /g288ilor interesa /g288i;
Constituirea unei eviden /g288e clare /g250i cuprinz /g259toare a tuturor
bunurilor imobile în scopul utiliz /g259rii /g250i exploat /g259rii lor cât mai eficiente, în
acord cu legea /g250i interesele întregii societ /g259/g288i;
Exercitarea unui control riguros /g250i permanent din partea
organelor competente ale statului cu privire la schimb /g259rile care se produc în
situa /g288ia material /g259 (împ/g259 r/g288eli, schimb /g259ri de destina /g288ie, transform/g259 ri,
ad/g259ugiri, etc.) /g250i cu privire la situa /g288ia juridic /g259 a imobilelor (transmisiuni,
grev /g259ri).
Asamblarea /g250i integrarea datelor furnizate de cadastrele de
specialitate;
Furnizarea datelor necesare sistemului de impozite /g250i taxe, în
vederea stabilirii corecte a obliga /g288iilor fiscale ale contribuabililor;
În acest fel, pot fi ob/g288 inute, în orice moment, date privind
identificarea, descrierea, estimarea /g250i reprezentarea pe planuri cadastrale a
tuturor bunurilor imobile /g250i înregistrarea drepturilor asupra lor24. În

23 Liviu Pop, Liviu-Marius Harosa, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic,
Bucure /g250ti, 2006, p.333;
24Art.1 din Legea 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259 prevede : “Cadastrul
general este sistemul unitar si obligatoriu de eviden /g288/g259 tehnic /g259, economic /g259/g250i juridic /g259 prin care se realizeaz /g259
identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe h /g259r/g288i /g250i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum /g250i a celorlalte bunuri
imobile de pe întreg teritoriul /g288/g259rii, indiferent de destina /g288ia lor /g250 i de proprietar.”

24 concluzie, publicitatea imobiliar /g259 are rolul de a permite tuturor celor
interesati s /g259 ia cuno/g250 tin/g288/g259 de situa /g288ia de drept a imobilelor, aspect deosebit
de important în circula /g288ia terenurilor /g250i a construc /g288iilor, fapt care generaz /g259 o
cre/g250tere a încrederii în tranzac /g288iile imobiliare despre care se poate prezuma
astfel, pân /g259 la proba contrar /g259, c/g259 se desf /g259/g250oar/g259 în siguran /g288/g259 deplin /g259.
1.2. Istoricul sistemelor de publicitate imobiliar /g259
Pentru a în /g288elege conceptul modern de publicitate imobiliar /g259 singura
variant /g259 viabil/g259 în efectuarea unui studiu o reprezint /g259 întoarcerea în perioada
antic /g259 a umantit /g259/g288ii pentru a analiza originile acestei institu /g288ii. Începutul
acestui periplu istoric îl reprezint /g259 legile promulgate în anumite ora /g250e situate
între Tigru /g250 i Eufrat25 conform c /g259rora proprietatea era deja împ /g259r/g288it/g259 în
individual /g259/g250i colectiv /g259. În mileniul al doilea Î. Hr. o nou /g259 consemnare a
dreptului de proprietate apare în leg ile statului Eshnunna din timpul regelui
Bilalama, aceste legi fiind considerate cele mai vechi reglement /g259ri ale
Akkadului, prin intermediul lor clarific ându-se aspecte legate de ocrotirea
propriet /g259/g288ii oamenilor liberi /g250 i formele pe care le poate îmbr /g259ca arenda. Cea
mai veche atestare a unui sistem de publicitate reiese în schimb dintr-o
scrisoare a regelui babilonian Hammurabi26 prin care acesta d /g259dea
instruc /g288iuni clare unui func /g288ionar pentru a rezolva un conflict referitor la
p/g259mânt prin folosirea registrului existent la palat27. Prin Codul lui
Hammurabi s-a statuat faptul c /g259 proprietatea funciar /g259 apar /g288inea în cea mai
mare parte statului reprezen tat prin rege, putând fi îns /g259 folosit /g259/g250i de anumi/g288 i
beneficiari: dreg /g259tori apropia /g288i ai regelui sau osta /g250i, sub form /g259 de
recompens /g259. Proprietatea asupra acestor bunuri era o proprietate temporar /g259,

25 S. N. Kramer, Istoria începe la Sumer , Editura /g249tiin/g288ific/g259 Bucure /g250ti, 1962;
26 Hammurabi cel Mare (1792 – 1950 î. Hr.) a fost un rege babilonian care a inventat primul
cod de legi;
27 I. Postulache, No/g288iuni de carte funduar /g259, Bucure /g250ti, 1938 ;
24 concluzie, publicitatea imobiliar /g259 are rolul de a permite tuturor celor
interesati s /g259 ia cuno/g250 tin/g288/g259 de situa /g288ia de drept a imobilelor, aspect deosebit
de important în circula /g288ia terenurilor /g250i a construc /g288iilor, fapt care generaz /g259 o
cre/g250tere a încrederii în tranzac /g288iile imobiliare despre care se poate prezuma
astfel, pân /g259 la proba contrar /g259, c/g259 se desf /g259/g250oar/g259 în siguran /g288/g259 deplin /g259.
1.2. Istoricul sistemelor de publicitate imobiliar /g259
Pentru a în /g288elege conceptul modern de publicitate imobiliar /g259 singura
variant /g259 viabil/g259 în efectuarea unui studiu o reprezint /g259 întoarcerea în perioada
antic /g259 a umantit /g259/g288ii pentru a analiza originile acestei institu /g288ii. Începutul
acestui periplu istoric îl reprezint /g259 legile promulgate în anumite ora /g250e situate
între Tigru /g250 i Eufrat25 conform c /g259rora proprietatea era deja împ /g259r/g288it/g259 în
individual /g259/g250i colectiv /g259. În mileniul al doilea Î. Hr. o nou /g259 consemnare a
dreptului de proprietate apare în leg ile statului Eshnunna din timpul regelui
Bilalama, aceste legi fiind considerate cele mai vechi reglement /g259ri ale
Akkadului, prin intermediul lor clarific ându-se aspecte legate de ocrotirea
propriet /g259/g288ii oamenilor liberi /g250 i formele pe care le poate îmbr /g259ca arenda. Cea
mai veche atestare a unui sistem de publicitate reiese în schimb dintr-o
scrisoare a regelui babilonian Hammurabi26 prin care acesta d /g259dea
instruc /g288iuni clare unui func /g288ionar pentru a rezolva un conflict referitor la
p/g259mânt prin folosirea registrului existent la palat27. Prin Codul lui
Hammurabi s-a statuat faptul c /g259 proprietatea funciar /g259 apar /g288inea în cea mai
mare parte statului reprezen tat prin rege, putând fi îns /g259 folosit /g259/g250i de anumi/g288 i
beneficiari: dreg /g259tori apropia /g288i ai regelui sau osta /g250i, sub form /g259 de
recompens /g259. Proprietatea asupra acestor bunuri era o proprietate temporar /g259,

25 S. N. Kramer, Istoria începe la Sumer , Editura /g249tiin/g288ific/g259 Bucure /g250ti, 1962;
26 Hammurabi cel Mare (1792 – 1950 î. Hr.) a fost un rege babilonian care a inventat primul
cod de legi;
27 I. Postulache, No/g288iuni de carte funduar /g259, Bucure /g250ti, 1938 ;

25 beneficiarii având îns /g259 posibilitatea de a transmite aceste bunuri pentru
cauz /g259 de moarte numai fiilor care preluau odat /g259 cu succesiunea /g250i obliga /g288iile
militare ce apar /g288inuser /g259 titularului. Aceast /g259 modalitate reprezint /g259 excep /g288ia
prin care un imobil era scos din circ uitul civil, deve nind inalienabil /g250i
insesizabil.
O alt /g259 categorie de beneficiari era constituit /g259 din comunitatea
/g288/g259r/g259neasc /g259, dreptul de proprietatea al membrilor acestei comunit /g259/g288i fiind
periodic. Cu alte cuvinte, membrii comunit /g259/g288ii î/g250 i repartizau periodic
folosin /g288a temporar /g259 asupra loturilor agricole asupra c /g259rora nu aveau niciun
drept de dispozi /g288ie, putând culege numai fructele /g250i urmând ca la împlinirea
termenului stabilit imobilul s /g259 fie reatribuit unui alt membru al comunit /g259/g288ii.
O prim /g259 form /g259 de publicitate imobiliar /g259 este atestat /g259 sub forma unor
a/g250a-numite kudurru, care reprezentau de fapt pietrele hotarnice ale
propriet /g259/g288ilor /g250i care erau confec /g288ionate în dublu exemplar. Rolul acestor
pietre era de a informa ter/g288 ii cu privire la dreptul de proprietate asupra
imobilului pe suprafa /g288a c/g259ruia erau pozi /g288ionate. Din acest considerent rezult /g259
faptul c /g259 func /g288ia principal/g259 a acestor kudurru nu era de stabilire a hotarelor
propriet /g259/g288ii ci de asigurare a publicit /g259/g288ii28 prin informarea ter /g288ilor. Tragem
aceast /g259 concluzie datorit /g259 faptului c /g259 pe kudurru era trecut numele
proprietarului, un exemplar r/g259 mânând pe imobil, iar al doilea exemplar fiind
expus în templu, la vederea tuturor celor interesa /g288i.
În Egipt, eviden /g288a p/g259mântului se f /g259cea cu ajutorul unui registru
numit „ herit ” având func /g288ia de publicitate.
Asem /g259n/g259toare acelor kudurru anterior men /g288ionate, reg /g259sim în Grecia
Antic /g259 pietrele denumite oroi care aveau ini /g288ial rolul de a indica transferul
propriet /g259/g288ii, iar mai târziu pe acela de a contabiliza ipotecile care erau
grevate pe suprafa /g288a lor cu ar /g259tarea numelui creditorului, a sumei de bai /g250i a
datei scadente. În condi /g288iile în care imobilul era grevat de mai multe ipoteci,

28 I. Postulache, op. cit., Bucure /g250ti, 1938;
25 beneficiarii având îns /g259 posibilitatea de a transmite aceste bunuri pentru
cauz /g259 de moarte numai fiilor care preluau odat /g259 cu succesiunea /g250i obliga /g288iile
militare ce apar /g288inuser /g259 titularului. Aceast /g259 modalitate reprezint /g259 excep /g288ia
prin care un imobil era scos din circ uitul civil, deve nind inalienabil /g250i
insesizabil.
O alt /g259 categorie de beneficiari era constituit /g259 din comunitatea
/g288/g259r/g259neasc /g259, dreptul de proprietatea al membrilor acestei comunit /g259/g288i fiind
periodic. Cu alte cuvinte, membrii comunit /g259/g288ii î/g250 i repartizau periodic
folosin /g288a temporar /g259 asupra loturilor agricole asupra c /g259rora nu aveau niciun
drept de dispozi /g288ie, putând culege numai fructele /g250i urmând ca la împlinirea
termenului stabilit imobilul s /g259 fie reatribuit unui alt membru al comunit /g259/g288ii.
O prim /g259 form /g259 de publicitate imobiliar /g259 este atestat /g259 sub forma unor
a/g250a-numite kudurru, care reprezentau de fapt pietrele hotarnice ale
propriet /g259/g288ilor /g250i care erau confec /g288ionate în dublu exemplar. Rolul acestor
pietre era de a informa ter/g288 ii cu privire la dreptul de proprietate asupra
imobilului pe suprafa /g288a c/g259ruia erau pozi /g288ionate. Din acest considerent rezult /g259
faptul c /g259 func /g288ia principal/g259 a acestor kudurru nu era de stabilire a hotarelor
propriet /g259/g288ii ci de asigurare a publicit /g259/g288ii28 prin informarea ter /g288ilor. Tragem
aceast /g259 concluzie datorit /g259 faptului c /g259 pe kudurru era trecut numele
proprietarului, un exemplar r/g259 mânând pe imobil, iar al doilea exemplar fiind
expus în templu, la vederea tuturor celor interesa /g288i.
În Egipt, eviden /g288a p/g259mântului se f /g259cea cu ajutorul unui registru
numit „ herit ” având func /g288ia de publicitate.
Asem /g259n/g259toare acelor kudurru anterior men /g288ionate, reg /g259sim în Grecia
Antic /g259 pietrele denumite oroi care aveau ini /g288ial rolul de a indica transferul
propriet /g259/g288ii, iar mai târziu pe acela de a contabiliza ipotecile care erau
grevate pe suprafa /g288a lor cu ar /g259tarea numelui creditorului, a sumei de bai /g250i a
datei scadente. În condi /g288iile în care imobilul era grevat de mai multe ipoteci,

28 I. Postulache, op. cit., Bucure /g250ti, 1938;

26 acestea se înscriau pe oroi în ordine cronologic /g259, stabilindu-se astfel rangul
lor. A /g250adar rangul unei ipoteci er a determinat de data grev /g259rii pe oroi a
ipotecii respective /g250i nu de data crean /g288ei în sine. Acest principiu guverneaz /g259
/g250i în prezent institu /g288ia c /g259r/g288ii funciare fiind cunoscut sub denumirea de
principiul priorit /g259/g288ii. În afar /g259 de oroi , în Atica existau „registrele atice de
ipoteci” în care erau înscri /g250i proprietarii de imobile /g250i ipotecile ce grevau
proprietatea.
În Roma Antic /g259, publicitatea nu a mai jucat un rol atât de important,
transmiterea propriet /g259/g288ii imobilelor efectuându-se prin consensul p /g259r/g288ilor, ca
/g250i în cazul mobilelor, din aceast /g259 perioad /g259 r/g259mânând obiceiul eliber/g259 rii
acelei noticia – dovada propriet /g259/g288i, care în timp va constitui temeiul unor
mijloace mai bune de publicitate.
În epoca modern /g259, influen/g288 ele juridice distincte au împ /g259r/g288it institu /g288ia
publicit /g259/g288ii imobiliare în dou /g259 mari sisteme: sistemul de publicitate real /g259/g250i
sistemul de publicitate personal /g259.
1.2.1. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul comparat
§1. Sistemul german
În Germania , orice form /g259 de transmitere a propriet/g259/g288 ii se realiza
doar prin înscrierea într-un registru public, originile acestui obicei
reg/g259sindu-se în „strig /g259rile” repetate ale transferului de proprietate în fa /g288a
comunit /g259/g288ii, strig /g259ri pe care le mai întalnim /g250i în prezent în anumite sate din
Transilvania care s-au aflat sub influen /g288a sistemului german, dar care se
p/g259streaz /g259 numai cu privire la bunuri mobile. Ini /g288ial, pentru consfin /g288irea
propriet /g259/g288ii s-au eliberat certificate publice, ulterior s-au înfiin /g288at registre
publice ( Stadtbücher, Briefprorokolle ), urmând ca mai târziu, în timpul
imperiului carolingian, s /g259 se înfiin /g288eze registre complete a /g250a cum rezult /g259 din
înscrisurile din secolul al VIII-lea, registre numite urbare29, în care erau

29 M. Bengel, F. Simmerding, Grundbuch, Grundst /g251/g140/g148/g496/g561/;#23#23#23#23#23#23#23#23#23/g155/g142/g151/g163/g142/g496/g561/;#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23/g142/g158/g160/g146/g142/g141 /g496/g561/;#23#23#23#23/g142/g155/g149/g146/g151/g496/g561/g343/g351/g350/g351/g498/g561
26 acestea se înscriau pe oroi în ordine cronologic /g259, stabilindu-se astfel rangul
lor. A /g250adar rangul unei ipoteci er a determinat de data grev /g259rii pe oroi a
ipotecii respective /g250i nu de data crean /g288ei în sine. Acest principiu guverneaz /g259
/g250i în prezent institu /g288ia c /g259r/g288ii funciare fiind cunoscut sub denumirea de
principiul priorit /g259/g288ii. În afar /g259 de oroi , în Atica existau „registrele atice de
ipoteci” în care erau înscri /g250i proprietarii de imobile /g250i ipotecile ce grevau
proprietatea.
În Roma Antic /g259, publicitatea nu a mai jucat un rol atât de important,
transmiterea propriet /g259/g288ii imobilelor efectuându-se prin consensul p /g259r/g288ilor, ca
/g250i în cazul mobilelor, din aceast /g259 perioad /g259 r/g259mânând obiceiul eliber/g259 rii
acelei noticia – dovada propriet /g259/g288i, care în timp va constitui temeiul unor
mijloace mai bune de publicitate.
În epoca modern /g259, influen/g288 ele juridice distincte au împ /g259r/g288it institu /g288ia
publicit /g259/g288ii imobiliare în dou /g259 mari sisteme: sistemul de publicitate real /g259/g250i
sistemul de publicitate personal /g259.
1.2.1. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul comparat
§1. Sistemul german
În Germania , orice form /g259 de transmitere a propriet/g259/g288 ii se realiza
doar prin înscrierea într-un registru public, originile acestui obicei
reg/g259sindu-se în „strig /g259rile” repetate ale transferului de proprietate în fa /g288a
comunit /g259/g288ii, strig /g259ri pe care le mai întalnim /g250i în prezent în anumite sate din
Transilvania care s-au aflat sub influen /g288a sistemului german, dar care se
p/g259streaz /g259 numai cu privire la bunuri mobile. Ini /g288ial, pentru consfin /g288irea
propriet /g259/g288ii s-au eliberat certificate publice, ulterior s-au înfiin /g288at registre
publice ( Stadtbücher, Briefprorokolle ), urmând ca mai târziu, în timpul
imperiului carolingian, s /g259 se înfiin /g288eze registre complete a /g250a cum rezult /g259 din
înscrisurile din secolul al VIII-lea, registre numite urbare29, în care erau

29 M. Bengel, F. Simmerding, Grundbuch, Grundst /g251/g140/g148/g496/g561/;#23#23#23#23#23#23#23#23#23/g155/g142/g151/g163/g142/g496/g561/;#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23#23/g142/g158/g160/g146/g142/g141 /g496/g561/;#23#23#23#23/g142/g155/g149/g146/g151/g496/g561/g343/g351/g350/g351/g498/g561

27 men /g288ionate, pe lâng /g259 numele proprietarului /g250i actele juridice privitoare la
imobil, ipotecile care îl grevau sau alte fapte care puteau influen /g288a în vreun
fel situa /g288ia juridic /g259 a imobilului respectiv.
Odat /g259 cu secolul al XIII-lea, în ora /g250ele situate în nordul Germaniei
au ap /g259rut registrele denumite tabulae terrae, sistem care în timp s-a
r/g259spândit /g250i în alte regiuni ale Europei30. În aceste registre se /g288inea o
eviden /g288/g259 a actelor translative de proprietate care erau notate în ordinea
cronologic /g259 a apari /g288iei lor. Drept urmare, neexistând o eviden /g288/g259 pentru
fiecare imobil în parte aceste registre nu pot fi considerate adev /g259rate c /g259r/g288i
funciare. Locul de origine al acestor tabulae terrae este Boemia /g250i Moravia,
teritorii în care aceste registre erau publice iar con /g288inutul lor avea for /g288/g259
probant /g259, cu excep /g288ia cazului de fraud/g259 .
În sudul Germaniei au ap /g259rut înc /g259 din secolul al XV-lea un tip de
registre în care s-a alocat câte o pagin /g259 fiec/g259 rui imobil în care se înregistrau
obligatoriu numele str /g259zii, imobilul, numele proprietarului, actele translative
de proprietate /g250 i ipotecile. În timp, dup /g259 o perioad/g259 de renun/g288 are la formele
vechi de publicitate, s-a hot /g259rât revenirea la acestea în scopul de a le
perfec /g288iona. Astfel, regele Frederic I printr-un edict din anul 1693 a hot /g259rât
ca toate bunurile ora /g250elor Köln /g250i Berlin, precum /g250i ipotecile ce grevau
aceste bunuri s /g259 fie înscrise sub un num /g259r de ordine distinct în registre
succesorale /g250i cadastrale prin grija unui magistrat31. Printr-o alt /g259 ordonan /g288/g259,
regele Frederic – Wilhelm I (1722 – 1723) în scopul de a extinde
prevederile ordonan /g288ei anterioare, a creat pe lâng /g259 toate cur /g288ile de justi /g288ie un
registru funciar, în care erau înscrise în mod obligatoriu, toate bunurile
imobiliare care se aflau în raza lor de competen /g288/g259. Prevederile acestei
ordonan /g288e au fost completate /g250i clarificate ulterior printr-o alt /g259 ordonan /g288/g259 din
1783 edictat /g259/g250i intrat /g259 în vigoare în regatul Prusiei la 01.06.1784 prin care
s-a stabilit un nou model de carte funciar /g259 conform c /g259reia fiec /g259rui imobil

30 B. Tabbah, Propriété privée et registre foncier , Paris, 1950;
31 Ibidem
27 men /g288ionate, pe lâng /g259 numele proprietarului /g250i actele juridice privitoare la
imobil, ipotecile care îl grevau sau alte fapte care puteau influen /g288a în vreun
fel situa /g288ia juridic /g259 a imobilului respectiv.
Odat /g259 cu secolul al XIII-lea, în ora /g250ele situate în nordul Germaniei
au ap /g259rut registrele denumite tabulae terrae, sistem care în timp s-a
r/g259spândit /g250i în alte regiuni ale Europei30. În aceste registre se /g288inea o
eviden /g288/g259 a actelor translative de proprietate care erau notate în ordinea
cronologic /g259 a apari /g288iei lor. Drept urmare, neexistând o eviden /g288/g259 pentru
fiecare imobil în parte aceste registre nu pot fi considerate adev /g259rate c /g259r/g288i
funciare. Locul de origine al acestor tabulae terrae este Boemia /g250i Moravia,
teritorii în care aceste registre erau publice iar con /g288inutul lor avea for /g288/g259
probant /g259, cu excep /g288ia cazului de fraud/g259 .
În sudul Germaniei au ap /g259rut înc /g259 din secolul al XV-lea un tip de
registre în care s-a alocat câte o pagin /g259 fiec/g259 rui imobil în care se înregistrau
obligatoriu numele str /g259zii, imobilul, numele proprietarului, actele translative
de proprietate /g250 i ipotecile. În timp, dup /g259 o perioad/g259 de renun/g288 are la formele
vechi de publicitate, s-a hot /g259rât revenirea la acestea în scopul de a le
perfec /g288iona. Astfel, regele Frederic I printr-un edict din anul 1693 a hot /g259rât
ca toate bunurile ora /g250elor Köln /g250i Berlin, precum /g250i ipotecile ce grevau
aceste bunuri s /g259 fie înscrise sub un num /g259r de ordine distinct în registre
succesorale /g250i cadastrale prin grija unui magistrat31. Printr-o alt /g259 ordonan /g288/g259,
regele Frederic – Wilhelm I (1722 – 1723) în scopul de a extinde
prevederile ordonan /g288ei anterioare, a creat pe lâng /g259 toate cur /g288ile de justi /g288ie un
registru funciar, în care erau înscrise în mod obligatoriu, toate bunurile
imobiliare care se aflau în raza lor de competen /g288/g259. Prevederile acestei
ordonan /g288e au fost completate /g250i clarificate ulterior printr-o alt /g259 ordonan /g288/g259 din
1783 edictat /g259/g250i intrat /g259 în vigoare în regatul Prusiei la 01.06.1784 prin care
s-a stabilit un nou model de carte funciar /g259 conform c /g259reia fiec /g259rui imobil

30 B. Tabbah, Propriété privée et registre foncier , Paris, 1950;
31 Ibidem

28 urma s /g259 îi corespund /g259 o foaie în care trebuiau înscrise, dup /g259 o verificare
minu/g288 ioas/g259 efectuat /g259 de c /g259tre un magistrat, toate actele /g250 i faptele referitoare
la imobilul în cauz /g259. Aceast /g259 ordonan /g288/g259 este primul act care recunoa /g250te
principiul publicit/g259/g288 ii absolute /g250i principiul legalit /g259/g288ii ce guverneaz/g259 c/g259r/g288ile
funciare, urmând ca principiul for /g288ei probante s /g259 fie legiferat ulterior, prin
Codul Civil al Prusiei.
Sistemul german al publicit /g259/g288ii integrale /g250i reale al c/g259 r/g288ilor funciare
întemeiate pe m/g259 sur/g259tori cadastrale s-a instaurat prin Codul civil din 1896 /g250i
prin înc /g259 o lege din 1897 care au unificat legisla /g288ia funciar /g259. Principiile care
guverneaz /g259 acest sistem sunt: for /g288a probant /g259 a înscrierilor, efectul constitutiv
de drepturi al înscrierilor, solemnitatea opera /g288iunilor, legalitatea,
specialitatea, publicitatea general /g259/g250i absolut/g259 . În conformitate cu aceste
principii, înscrierea în cartea funciar /g259 poate opera numai pentru imobile
precis determinate, ar /g259tându-se în mod neechivoc drepturile care le
guverneaz /g259 de c /g259tre organe abilitate de lege, într-o form /g259 solemn /g259. Aceste
registre sunt publice, con /g288inutul lor având for /g288/g259 probant /g259 fa/g288/g259 de ter /g288i. Acest
sistem a fost adoptat /g250i a produs efecte /g250i în Austria, Elve /g288ia, Polonia, Cehia,
Slovacia iar în România doar într-o anumit /g259 arie teritorial /g259.
§2. Sistemul austriac
Principiile sistemului german au fost preluate /g250i perfec /g288ionate în
Austria unde s-au introdus c /g259r/g288i funciare (tabulare) întemeiate pe m /g259sur/g259tori
cadastrale în anul 1874 numite Grundbucher sau Landtafelbucher atunci
când este vorba despre c /g259r/g288ile funciare la nivelul întregii /g288/g259ri. Expresia
Landtafel este o expresie veche, folosit/g259 înc/g259 de pe vremea romanilor când
erau folosite t/g259 bli/g288ele de lemn pe care era însemnat /g259 proprietatea imobiliar /g259
a fiec /g259rui proprietar. Aceast /g259 metod /g259 a t/g259bli/g288elor din lemn a fost preluat /g259 în
Moravia, t /g259bli/g288ele de lemn purtând de aceast /g259 dat/g259 denumirea de tabulae
proprietatis , de unde se trage /g250i originea denumirii de „c /g259r/g288i tabulare”.
Rolul introducerii c /g259r/g288ilor tabulare în Austria a fost acela de a se
stabili oficial proprietatea imobiliar /g259 a locuitorilor, de a se asigura fiec /g259rui
28 urma s /g259 îi corespund /g259 o foaie în care trebuiau înscrise, dup /g259 o verificare
minu/g288 ioas/g259 efectuat /g259 de c /g259tre un magistrat, toate actele /g250 i faptele referitoare
la imobilul în cauz /g259. Aceast /g259 ordonan /g288/g259 este primul act care recunoa /g250te
principiul publicit/g259/g288 ii absolute /g250i principiul legalit /g259/g288ii ce guverneaz/g259 c/g259r/g288ile
funciare, urmând ca principiul for /g288ei probante s /g259 fie legiferat ulterior, prin
Codul Civil al Prusiei.
Sistemul german al publicit /g259/g288ii integrale /g250i reale al c/g259 r/g288ilor funciare
întemeiate pe m/g259 sur/g259tori cadastrale s-a instaurat prin Codul civil din 1896 /g250i
prin înc /g259 o lege din 1897 care au unificat legisla /g288ia funciar /g259. Principiile care
guverneaz /g259 acest sistem sunt: for /g288a probant /g259 a înscrierilor, efectul constitutiv
de drepturi al înscrierilor, solemnitatea opera /g288iunilor, legalitatea,
specialitatea, publicitatea general /g259/g250i absolut/g259 . În conformitate cu aceste
principii, înscrierea în cartea funciar /g259 poate opera numai pentru imobile
precis determinate, ar /g259tându-se în mod neechivoc drepturile care le
guverneaz /g259 de c /g259tre organe abilitate de lege, într-o form /g259 solemn /g259. Aceste
registre sunt publice, con /g288inutul lor având for /g288/g259 probant /g259 fa/g288/g259 de ter /g288i. Acest
sistem a fost adoptat /g250i a produs efecte /g250i în Austria, Elve /g288ia, Polonia, Cehia,
Slovacia iar în România doar într-o anumit /g259 arie teritorial /g259.
§2. Sistemul austriac
Principiile sistemului german au fost preluate /g250i perfec /g288ionate în
Austria unde s-au introdus c /g259r/g288i funciare (tabulare) întemeiate pe m /g259sur/g259tori
cadastrale în anul 1874 numite Grundbucher sau Landtafelbucher atunci
când este vorba despre c /g259r/g288ile funciare la nivelul întregii /g288/g259ri. Expresia
Landtafel este o expresie veche, folosit/g259 înc/g259 de pe vremea romanilor când
erau folosite t/g259 bli/g288ele de lemn pe care era însemnat /g259 proprietatea imobiliar /g259
a fiec /g259rui proprietar. Aceast /g259 metod /g259 a t/g259bli/g288elor din lemn a fost preluat /g259 în
Moravia, t /g259bli/g288ele de lemn purtând de aceast /g259 dat/g259 denumirea de tabulae
proprietatis , de unde se trage /g250i originea denumirii de „c /g259r/g288i tabulare”.
Rolul introducerii c /g259r/g288ilor tabulare în Austria a fost acela de a se
stabili oficial proprietatea imobiliar /g259 a locuitorilor, de a se asigura fiec /g259rui

29 proprietar dreptul de propr ietate asupra parcelelor ce apar înscrise sub
numele s /g259u /g250i de a se aduce la cuno /g250tin/g288a celor interesa /g288i a sarcinilor care
greveaz /g259 propriet /g259/g288ile. Aceste c /g259r/g288i tabulare sunt alc /g259tuite din mai multe
folii, fiecare foliu având mai multe pagini. Prima pagin /g259 cuprinde parcelele
proprietarului cu num /g259rul /g250i natura lor (gradina, iaz, p /g259dure, loc de cas /g259,
etc). În a doua pagin/g259 este înscris numele proprietarului, titlul pe care îl are
la baz /g259 proprietatea sa (act de vânzare – cump/g259 rare, dona /g288ie, succesiune,
etc.) precum /g250i alte însemn /g259ri referitoare la persoana proprietarului (cazuri
de tutel /g259, curatel /g259, interdic /g288ie, etc). În restul paginilor sunt cuprinse
informa /g288ii referitoare la sarcinile ce greveaz /g259 proprietatea. De asemenea,
fiecare parcel /g259 are propriul plan introdus pe hart /g259. Acesta reprezint /g259
sistemul austriac de publicitate imobiliar /g259 prin c /g259r/g288i funciare. Pe lâng /g259
c/g259r/g288ile tabulare, în Austria s-au deschis /g250i c/g259r/g288i ale c/g259 ilor ferate
(Eisenbahnubucher ) /g250i c/g259r/g288i tabulare miniere ( Bergbucher) .
§3. Sistemul francez
Sub influen /g288a principiilor Revolu /g288iei franceze, Codul civil francez a
impus în materie contractual /g259 principiul consensualismului, cu consecin /g288a
realiz /g259rii transferului drep turilor reale între p /g259r/g288i prin simplul lor
consim/g288/g259 mânt, f /g259r/g259 a fi necesar /g259 o alt /g259 formalitate. Incident fiind îns /g259
principiul relativit /g259/g288ii efectelor contractului, pentru a deveni opozabile erga
omnes aceste drepturi trebuie publicate. Este ceea ce s-a realizat prin
sistemul de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni adoptat /g250 i de Codul civil român. Cu
aceast /g259 inova /g288ie s-a renun /g288at astfel la tradi /g288ia dreptului roman conform
c/g259ruia transferul drepturilor reale se realiza prin dou /g259 opera /g288iuni juridice:
crearea obliga /g288iei contractuale de a transmite dreptul real /g250i îndeplinirea
formalit /g259/g288ilor solemne ( mancipio, in jure cessio, traditio ), care îndeplineau
rol de publicitate /g250i marcau momentul realiz /g259rii transferului de proprietate.
Transcrip /g288iunea consta în copierea integral /g259 a actului juridic /g250i a
ipotecilor într-un registru /g288inut de grefele tribunalelo r din districtul în care
se afla situat imobilul /g250i se f /g259cea în ordinea prezent /g259rii actelor. Aceast /g259
29 proprietar dreptul de propr ietate asupra parcelelor ce apar înscrise sub
numele s /g259u /g250i de a se aduce la cuno /g250tin/g288a celor interesa /g288i a sarcinilor care
greveaz /g259 propriet /g259/g288ile. Aceste c /g259r/g288i tabulare sunt alc /g259tuite din mai multe
folii, fiecare foliu având mai multe pagini. Prima pagin /g259 cuprinde parcelele
proprietarului cu num /g259rul /g250i natura lor (gradina, iaz, p /g259dure, loc de cas /g259,
etc). În a doua pagin/g259 este înscris numele proprietarului, titlul pe care îl are
la baz /g259 proprietatea sa (act de vânzare – cump/g259 rare, dona /g288ie, succesiune,
etc.) precum /g250i alte însemn /g259ri referitoare la persoana proprietarului (cazuri
de tutel /g259, curatel /g259, interdic /g288ie, etc). În restul paginilor sunt cuprinse
informa /g288ii referitoare la sarcinile ce greveaz /g259 proprietatea. De asemenea,
fiecare parcel /g259 are propriul plan introdus pe hart /g259. Acesta reprezint /g259
sistemul austriac de publicitate imobiliar /g259 prin c /g259r/g288i funciare. Pe lâng /g259
c/g259r/g288ile tabulare, în Austria s-au deschis /g250i c/g259r/g288i ale c/g259 ilor ferate
(Eisenbahnubucher ) /g250i c/g259r/g288i tabulare miniere ( Bergbucher) .
§3. Sistemul francez
Sub influen /g288a principiilor Revolu /g288iei franceze, Codul civil francez a
impus în materie contractual /g259 principiul consensualismului, cu consecin /g288a
realiz /g259rii transferului drep turilor reale între p /g259r/g288i prin simplul lor
consim/g288/g259 mânt, f /g259r/g259 a fi necesar /g259 o alt /g259 formalitate. Incident fiind îns /g259
principiul relativit /g259/g288ii efectelor contractului, pentru a deveni opozabile erga
omnes aceste drepturi trebuie publicate. Este ceea ce s-a realizat prin
sistemul de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni adoptat /g250 i de Codul civil român. Cu
aceast /g259 inova /g288ie s-a renun /g288at astfel la tradi /g288ia dreptului roman conform
c/g259ruia transferul drepturilor reale se realiza prin dou /g259 opera /g288iuni juridice:
crearea obliga /g288iei contractuale de a transmite dreptul real /g250i îndeplinirea
formalit /g259/g288ilor solemne ( mancipio, in jure cessio, traditio ), care îndeplineau
rol de publicitate /g250i marcau momentul realiz /g259rii transferului de proprietate.
Transcrip /g288iunea consta în copierea integral /g259 a actului juridic /g250i a
ipotecilor într-un registru /g288inut de grefele tribunalelo r din districtul în care
se afla situat imobilul /g250i se f /g259cea în ordinea prezent /g259rii actelor. Aceast /g259

30 transcriere nu era obligatorie, sistemul de publicitate fiind unul personal în
compara /g288ie cu sistemul german car e era unul real. În consecin /g288/g259, spre
deosebire de sistemul german, publicitatea în sistem personal era incomplet /g259
/g250i imperfect/g259 , drept pentru care s-au impus în timp consolid /g259ri legislative.
Astfel, printr-o lege din anul 1789 s-a introdus obligativitatea transcrip /g288iunii
tuturor actelor translative de proprieta te. Cu toate acestea, prin adoptarea
Codului Civil al lui Napoleon nu s-a men /g288inut obligativitatea transcrierii ci
s-a revenit la vechiul sistem bazat pe transmiterea propriet /g259/g288ii prin simplu
consens, fapt ce a generat din nou nesiguran /g288a raporturilor juridice. Abia
prin Legea din 28 martie 1855 în Fran /g288a s-a reintrodus obligativitatea
transcrierii actelor translative de proprietate în registrele publice /g250 i a
înscrierii ipotecilor32.
În prezent, publicitatea imobiliar /g259 este reglementat /g259 în Fran /g288a prin
Decretul nr. 55–22 din 04.01.1955 /g250i Decretul din 14.10.1955, al /g259turi de alte
dispozi /g288ii complementare, aceste acte normative suportând frecvent
revizuiri. Aria de aplicabilitate a acestor acte ce reglementeaz /g259 sistemul de
publicitate personal /g259 cuprinde întreaga Fran /g288/g259, cu excep /g288ia Alsaciei /g250i
Lorenei unde s-a p /g259strat sistemul bazat pe c /g259r/g288i funciare /g250 i registru funciar.
§4. Sistemul belgian /g250i luxemburghez
Specific acestor dou /g259 state este faptul c /g259 de/g250i dreptul de proprietate
se modific /g259 sau se transmite prin conses, cu toate acestea actele juridice cu
titlu oneros sau gratuit trebuie înscrise integral în registre oficiale, f /g259r/g259
aceast /g259 înscriere ele neputând fi opozabile ter /g288ilor care ar fi putut dobândi
proprietatea respectiv /g259 prin fraud/g259 . În ceea ce prive /g250te privilegiile /g250i
ipotecile, s-a p /g259strat sistemul inscrip /g288iunilor din dreptul francez, dar s-a
introdus principiul publicit/g259/g288 ii generale conform c /g259ruia oricine ar justifica
un interes ar putea consulta registrele.

32 A. Rusu, Ac/g288iunile de carte funciar /g259. Studiu de doctrin /g259/g250i jurispruden /g288/g259, Ed. Hamangiu,
Bucure /g250ti, 2008, p. 15
30 transcriere nu era obligatorie, sistemul de publicitate fiind unul personal în
compara /g288ie cu sistemul german car e era unul real. În consecin /g288/g259, spre
deosebire de sistemul german, publicitatea în sistem personal era incomplet /g259
/g250i imperfect/g259 , drept pentru care s-au impus în timp consolid /g259ri legislative.
Astfel, printr-o lege din anul 1789 s-a introdus obligativitatea transcrip /g288iunii
tuturor actelor translative de proprieta te. Cu toate acestea, prin adoptarea
Codului Civil al lui Napoleon nu s-a men /g288inut obligativitatea transcrierii ci
s-a revenit la vechiul sistem bazat pe transmiterea propriet /g259/g288ii prin simplu
consens, fapt ce a generat din nou nesiguran /g288a raporturilor juridice. Abia
prin Legea din 28 martie 1855 în Fran /g288a s-a reintrodus obligativitatea
transcrierii actelor translative de proprietate în registrele publice /g250 i a
înscrierii ipotecilor32.
În prezent, publicitatea imobiliar /g259 este reglementat /g259 în Fran /g288a prin
Decretul nr. 55–22 din 04.01.1955 /g250i Decretul din 14.10.1955, al /g259turi de alte
dispozi /g288ii complementare, aceste acte normative suportând frecvent
revizuiri. Aria de aplicabilitate a acestor acte ce reglementeaz /g259 sistemul de
publicitate personal /g259 cuprinde întreaga Fran /g288/g259, cu excep /g288ia Alsaciei /g250i
Lorenei unde s-a p /g259strat sistemul bazat pe c /g259r/g288i funciare /g250 i registru funciar.
§4. Sistemul belgian /g250i luxemburghez
Specific acestor dou /g259 state este faptul c /g259 de/g250i dreptul de proprietate
se modific /g259 sau se transmite prin conses, cu toate acestea actele juridice cu
titlu oneros sau gratuit trebuie înscrise integral în registre oficiale, f /g259r/g259
aceast /g259 înscriere ele neputând fi opozabile ter /g288ilor care ar fi putut dobândi
proprietatea respectiv /g259 prin fraud/g259 . În ceea ce prive /g250te privilegiile /g250i
ipotecile, s-a p /g259strat sistemul inscrip /g288iunilor din dreptul francez, dar s-a
introdus principiul publicit/g259/g288 ii generale conform c /g259ruia oricine ar justifica
un interes ar putea consulta registrele.

32 A. Rusu, Ac/g288iunile de carte funciar /g259. Studiu de doctrin /g259/g250i jurispruden /g288/g259, Ed. Hamangiu,
Bucure /g250ti, 2008, p. 15

31 §5. Sistemul spaniol
În Spania a fost adoptat principiul consensualismului c /g259ruia i s-au
adus îmbun/g259 r/g259/g288iri prin introducerea unui certificat notarial care înso /g288e/g250te
bunurile imobile în momentul transmiterii acestora /g250i care /g288ine loc de titlu de
proprietate. Cu toate acestea, nu este obligatorie trecerea acestui certificat
notarial în registrul de publicitate. A /g250adar, în sistemul spaniol, publicitatea
nu are efect constitutiv de drepturi, sistemul spaniol asem /g259nându-se mult cu
sistemul Torrens.
§6. Sistemul portughez
/g249i în Portugalia sistemul de publicitate imobiliar /g259 adoptat a fost cel
al consensualismului, conform c /g259ruia transmiterea bunurilor imobile se
efectueaz /g259 f/g259r/g259 înscriere în registrul de publlicitate. Cu toate acestea, s-a
introduc obligativitatea înscri erii actelor juridice în re gistrele de publicitate.
§7. Sistemul italian
În Italia a fost preluat integral sistemul francez, cu o singur /g259
excep /g288ie, /g250i anume, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c /g259r/g288ile funciare
întocmite de austrieci, pe baza m /g259sur/g259torilor cadastrale.
§8. Sistemul danez
Sistemul danez se remarc /g259 prin faptul c /g259 înregistrarea actelor
juridice în caz de circula /g288ie imobiliar /g259 nu este obligatorie. Cu toate acestea,
legea îi ap /g259r/g259 numai pe cei înscri /g250i în registrele publice, registre care pot fi
cercetate de orice persoan /g259 care justific /g259 un interes.
§9. Sistemul olandez
În Olanda, sistemul publicit/g259/g288 ii imobiliare se caracterizeaz /g259 prin
înscrierea în registrele oficiale a transmiterii, dobândirii ori modific /g259rii
drepturilor reale imobiliare. Cu toate aces tea, înscrierile nu sunt atât de
riguros /g288inute ca în statele car e au adoptat sistemul german de publicitate.
§10. Sistemul australian
În Australia s-a adoptat un sistem real de publicitate sub numele de
Actul Torrens, conform c /g259ruia un func /g288ionar al administra/g288 iei fiscale
31 §5. Sistemul spaniol
În Spania a fost adoptat principiul consensualismului c /g259ruia i s-au
adus îmbun/g259 r/g259/g288iri prin introducerea unui certificat notarial care înso /g288e/g250te
bunurile imobile în momentul transmiterii acestora /g250i care /g288ine loc de titlu de
proprietate. Cu toate acestea, nu este obligatorie trecerea acestui certificat
notarial în registrul de publicitate. A /g250adar, în sistemul spaniol, publicitatea
nu are efect constitutiv de drepturi, sistemul spaniol asem /g259nându-se mult cu
sistemul Torrens.
§6. Sistemul portughez
/g249i în Portugalia sistemul de publicitate imobiliar /g259 adoptat a fost cel
al consensualismului, conform c /g259ruia transmiterea bunurilor imobile se
efectueaz /g259 f/g259r/g259 înscriere în registrul de publlicitate. Cu toate acestea, s-a
introduc obligativitatea înscri erii actelor juridice în re gistrele de publicitate.
§7. Sistemul italian
În Italia a fost preluat integral sistemul francez, cu o singur /g259
excep /g288ie, /g250i anume, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c /g259r/g288ile funciare
întocmite de austrieci, pe baza m /g259sur/g259torilor cadastrale.
§8. Sistemul danez
Sistemul danez se remarc /g259 prin faptul c /g259 înregistrarea actelor
juridice în caz de circula /g288ie imobiliar /g259 nu este obligatorie. Cu toate acestea,
legea îi ap /g259r/g259 numai pe cei înscri /g250i în registrele publice, registre care pot fi
cercetate de orice persoan /g259 care justific /g259 un interes.
§9. Sistemul olandez
În Olanda, sistemul publicit/g259/g288 ii imobiliare se caracterizeaz /g259 prin
înscrierea în registrele oficiale a transmiterii, dobândirii ori modific /g259rii
drepturilor reale imobiliare. Cu toate aces tea, înscrierile nu sunt atât de
riguros /g288inute ca în statele car e au adoptat sistemul german de publicitate.
§10. Sistemul australian
În Australia s-a adoptat un sistem real de publicitate sub numele de
Actul Torrens, conform c /g259ruia un func /g288ionar al administra/g288 iei fiscale

32 procedeaz /g259 la înmatricularea drepturilor imobiliare dup /g259 exercitarea unui
control /g250i efectuarea unei publicit /g259/g288i menite s /g259 declan /g250eze eventualele
opozi /g288ii ale celor interesa /g288i. Înmatricularea d /g259 na/g250tere unei prezum /g288ii
irefragabile de existen /g288/g259 a dreptului înmatriculat. Pe baza con /g288inutului
registrului oficial se emite beneficiarilor un certificat de proprietate
impreun /g259 cu o schi /g288/g259 anex /g259, toate opera/g288 iunile ulterioa re de dobândire,
transmitere ori modificare f /g259cându-se numai pe baza acestui certificat.
De/g250i p/g259rerea general /g259 despre acest sistem este c /g259 el asigur /g259 posibilitatea
proprietarilor de a- /g250i „purta p /g259mântul în buzunar” /g250i în consecin /g288/g259 de a-l
putea vinde sau oferi ca garan /g288ie mult mai u /g250or, ca /g250i când ar fi un bun
mobil, cu toate acestea el nu este superior sistemului c /g259r/g288ii funciare care
ofer/g259 acelea/g250 i facilit /g259/g288i proprietarilor prin eliber area extrasului de carte
funciar /g259.
§11. Sistemul anglo – american
Un sistem aparte este cel anglo – american care prevede c /g259
înregistrarea actelor juridice este facultativ /g259. Registrele sunt numite Deeds-
Register /g250i cuprind un ansamblu de certificate de proprietate înregistrate
cronologic. Aceste registre nu pot fi cercetate de oricine ar prezenta un
interes, astfel încât rezult /g259 c/g259 ele nu au for/g288/g259 probant /g259, fiind valabile numai
între p/g259 r/g288i /g250i având mai mult un rol de eviden /g288/g259.
1.2.2. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul românesc
În România, publicitatea imobiliar /g259 a ap /g259rut din dezideratul unei
siguran /g288e fire/g250 ti a propriet/g259/g288 ii imobiliare. Tipul de publicitate imobiliar /g259
implementat a prezentat asem /g259n/g259ri cu sistemele statelor vecine dar s-a
caracterizat prin tr /g259s/g259turi de sine st /g259t/g259toare.
§1. Publicitatea imobiliar /g259 în vechiul drept românesc
Analizând vechiul drep t românesc se observ /g259 c/g259 transmiterea
propriet /g259/g288ii opera nu numai prin consim /g288/g259mântul p/g259 r/g288ilor ca în sistemul
32 procedeaz /g259 la înmatricularea drepturilor imobiliare dup /g259 exercitarea unui
control /g250i efectuarea unei publicit /g259/g288i menite s /g259 declan /g250eze eventualele
opozi /g288ii ale celor interesa /g288i. Înmatricularea d /g259 na/g250tere unei prezum /g288ii
irefragabile de existen /g288/g259 a dreptului înmatriculat. Pe baza con /g288inutului
registrului oficial se emite beneficiarilor un certificat de proprietate
impreun /g259 cu o schi /g288/g259 anex /g259, toate opera/g288 iunile ulterioa re de dobândire,
transmitere ori modificare f /g259cându-se numai pe baza acestui certificat.
De/g250i p/g259rerea general /g259 despre acest sistem este c /g259 el asigur /g259 posibilitatea
proprietarilor de a- /g250i „purta p /g259mântul în buzunar” /g250i în consecin /g288/g259 de a-l
putea vinde sau oferi ca garan /g288ie mult mai u /g250or, ca /g250i când ar fi un bun
mobil, cu toate acestea el nu este superior sistemului c /g259r/g288ii funciare care
ofer/g259 acelea/g250 i facilit /g259/g288i proprietarilor prin eliber area extrasului de carte
funciar /g259.
§11. Sistemul anglo – american
Un sistem aparte este cel anglo – american care prevede c /g259
înregistrarea actelor juridice este facultativ /g259. Registrele sunt numite Deeds-
Register /g250i cuprind un ansamblu de certificate de proprietate înregistrate
cronologic. Aceste registre nu pot fi cercetate de oricine ar prezenta un
interes, astfel încât rezult /g259 c/g259 ele nu au for/g288/g259 probant /g259, fiind valabile numai
între p/g259 r/g288i /g250i având mai mult un rol de eviden /g288/g259.
1.2.2. Sisteme de publicitate imobiliar /g259 în dreptul românesc
În România, publicitatea imobiliar /g259 a ap /g259rut din dezideratul unei
siguran /g288e fire/g250 ti a propriet/g259/g288 ii imobiliare. Tipul de publicitate imobiliar /g259
implementat a prezentat asem /g259n/g259ri cu sistemele statelor vecine dar s-a
caracterizat prin tr /g259s/g259turi de sine st /g259t/g259toare.
§1. Publicitatea imobiliar /g259 în vechiul drept românesc
Analizând vechiul drep t românesc se observ /g259 c/g259 transmiterea
propriet /g259/g288ii opera nu numai prin consim /g288/g259mântul p/g259 r/g288ilor ca în sistemul

33 francez, ci /g250i prin predarea lucrului ca în dreptul roman. În anumite zone din
Transilvania, publicitatea se realiza prin trei strig /g259ri consecutive, în trei
duminici, în biseric /g259 sau în fa /g288a bisericii. Prin Regu lamentul Organic, la
începutul secolului al XIX-lea s-au organizat dou /g259 condici pecetluite cu
pecetea domneasc /g259, în care se înscriau foile de zestre /g250i actele de z /g259logire a
imobilelor, acestea fiind practic primele registre de inscrip /g288iuni ipotecare.
§2. Publicitatea imobiliar /g259 în dreptul românesc modern
În dreptul românesc modern, existen /g288a /g250i organizarea publicit /g259/g288ii
imobiliare î /g250i are izvorul în modul de constituire a statului unitar modern
român /g250i mai ales în faptul c /g259 teritoriile române /g250ti s-au aflat sub
administrarea unor puteri str/g259 ine diferite care /g250i-au implementat propriile lor
reglement /g259ri în domeniul eviden /g288ei /g250i tranzac /g288iilor imobiliare33. Din aceste
considerente, în doctrina de specialitate s-au conturat urm /g259toarele sisteme
de publicitate imobiliar /g259:
A. Sistemul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni (sistemul
publicit /g259/g288ii personale) aplicabil în Muntenia, Moldova, Oltenia /g250i
Dobrogea, reglementat de Codul civil /g250i Codul de procedur /g259 civil /g259;
B. Sistemul c /g259r/g288ilor funciare (Sistemul publicit /g259/g288ii reale)
aplicabil în Transilvania, Banat /g250i nordul Moldovei, reglementat prin Legea
115 din 27.04.1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c /g259r/g288ile
funciare;
C. Sistemul (intermediar) c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259
aplicabil în unele localit/g259/g288 i din jude /g288ul Ilfov, reglementat prin Legea nr.
242/1947 pentru transformarea c /g259r/g288ilor funciare în c /g259r/g288i de publicitate
funciar /g259;
D. Sistemul (intermediar) c /g259r/g288ilor de eviden /g288/g259 funciar /g259 aplicabil,
la cererea persoanelor interesate, în localit /g259/g288ile din Transilvania unde c /g259r/g288ile

33 A se vedea D. M. Cosma, Cartea funciar /g259, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2007, p. 13;
33 francez, ci /g250i prin predarea lucrului ca în dreptul roman. În anumite zone din
Transilvania, publicitatea se realiza prin trei strig /g259ri consecutive, în trei
duminici, în biseric /g259 sau în fa /g288a bisericii. Prin Regu lamentul Organic, la
începutul secolului al XIX-lea s-au organizat dou /g259 condici pecetluite cu
pecetea domneasc /g259, în care se înscriau foile de zestre /g250i actele de z /g259logire a
imobilelor, acestea fiind practic primele registre de inscrip /g288iuni ipotecare.
§2. Publicitatea imobiliar /g259 în dreptul românesc modern
În dreptul românesc modern, existen /g288a /g250i organizarea publicit /g259/g288ii
imobiliare î /g250i are izvorul în modul de constituire a statului unitar modern
român /g250i mai ales în faptul c /g259 teritoriile române /g250ti s-au aflat sub
administrarea unor puteri str/g259 ine diferite care /g250i-au implementat propriile lor
reglement /g259ri în domeniul eviden /g288ei /g250i tranzac /g288iilor imobiliare33. Din aceste
considerente, în doctrina de specialitate s-au conturat urm /g259toarele sisteme
de publicitate imobiliar /g259:
A. Sistemul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni (sistemul
publicit /g259/g288ii personale) aplicabil în Muntenia, Moldova, Oltenia /g250i
Dobrogea, reglementat de Codul civil /g250i Codul de procedur /g259 civil /g259;
B. Sistemul c /g259r/g288ilor funciare (Sistemul publicit /g259/g288ii reale)
aplicabil în Transilvania, Banat /g250i nordul Moldovei, reglementat prin Legea
115 din 27.04.1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c /g259r/g288ile
funciare;
C. Sistemul (intermediar) c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259
aplicabil în unele localit/g259/g288 i din jude /g288ul Ilfov, reglementat prin Legea nr.
242/1947 pentru transformarea c /g259r/g288ilor funciare în c /g259r/g288i de publicitate
funciar /g259;
D. Sistemul (intermediar) c /g259r/g288ilor de eviden /g288/g259 funciar /g259 aplicabil,
la cererea persoanelor interesate, în localit /g259/g288ile din Transilvania unde c /g259r/g288ile

33 A se vedea D. M. Cosma, Cartea funciar /g259, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2007, p. 13;

34 funciare au fost distruse, sust rase sau pierdute din cauza r /g259zboiului,
reglementat prin Legea 163/1946.
E. Sistemul unic de publicitate imobiliar /g259, aplicabil pe întregul
teritoriu al statului, reglementat pr in Legea nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i
publicitatea imobiliar /g259.
A. Sistemul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni
Acest sistem denumit /g250i sistemul publicit /g259/g288ii personale î /g250i are sediul
materiei în articolele 710 – 720 din Codul de procedur /g259 civil /g259/g250i articolele
818 – 819 (transcrierea dona /g288iilor), 1295 alin. (2) (transcrierea vânz /g259rii
imobiliare), 1394 (cesiunea de chirii), 1801 – 1804 (materia privilegiilor /g250i
ipotecilor) din Codul ci vil. Sistemul const /g259 în efectuarea unor opera /g288iuni de
transcriere /g250i înscriere ce au ca scop asigurarea opozabilit /g259/g288ii fa/g288/g259 de ter /g288i.
Transcrierile se realizeaz /g259 în registrul de transcrieri /g250i constau în copierea
integral/g259 a actelor iar înscrierile presupun consemnarea în registrul de
inscrip /g288iuni a anumitor men /g288iuni ce se refer /g259 la actele în cauz /g259/g250i care suscit /g259
interesul ter /g288ilor. Printr-o dispozi /g288ie nepublicat /g25934, Circulara nr. 1035/1950,
Ministerul Justi /g288iei a dispus ca în locul celor dou /g259 registre mai sus
men /g288ionate s /g259 se /g288 in/g259 unul singur, numit registru de transcrip /g288iuni /g250i
inscrip /g288iuni în care s /g259 se fac /g259 numai men/g288 iuni de transcrieri /g250i inscrip /g288ii35. În
consecin /g288/g259 s-a ajuns la /g288inerea unui singur registru în care se înscriau în
ordine numeric /g259 cererile de transcriere /g250i inscrip /g288ie, înscrierile se efectuau
numai prin indicarea felului acestora (transcriere sau inscrip /g288ie) /g250i se ar /g259tau
p/g259r/g288ile /g250i actul ce a stat la baza înscrierii. Cererile astfel înregistrate /g250i
numerotate împreun/g259 cu actele doveditoare erau depuse în aceea /g250i ordine
numeric /g259 în mapa de transcrieri /g250 i inscrip /g288ii. Dup/g259 intrarea în vigoare a Legii
nr. 36/1995 privind notarii pub lici, aceste mape s-au /g288inut de c /g259tre
judec /g259torii.

34 A se vedea D. M. Cosma, op. cit, p. 15;
35 A se vedea I. Albu, Noile c /g259r/g288i funciare, Ed. Lumina Lex, p. 12 /g250i urm;
34 funciare au fost distruse, sust rase sau pierdute din cauza r /g259zboiului,
reglementat prin Legea 163/1946.
E. Sistemul unic de publicitate imobiliar /g259, aplicabil pe întregul
teritoriu al statului, reglementat pr in Legea nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i
publicitatea imobiliar /g259.
A. Sistemul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni
Acest sistem denumit /g250i sistemul publicit /g259/g288ii personale î /g250i are sediul
materiei în articolele 710 – 720 din Codul de procedur /g259 civil /g259/g250i articolele
818 – 819 (transcrierea dona /g288iilor), 1295 alin. (2) (transcrierea vânz /g259rii
imobiliare), 1394 (cesiunea de chirii), 1801 – 1804 (materia privilegiilor /g250i
ipotecilor) din Codul ci vil. Sistemul const /g259 în efectuarea unor opera /g288iuni de
transcriere /g250i înscriere ce au ca scop asigurarea opozabilit /g259/g288ii fa/g288/g259 de ter /g288i.
Transcrierile se realizeaz /g259 în registrul de transcrieri /g250i constau în copierea
integral/g259 a actelor iar înscrierile presupun consemnarea în registrul de
inscrip /g288iuni a anumitor men /g288iuni ce se refer /g259 la actele în cauz /g259/g250i care suscit /g259
interesul ter /g288ilor. Printr-o dispozi /g288ie nepublicat /g25934, Circulara nr. 1035/1950,
Ministerul Justi /g288iei a dispus ca în locul celor dou /g259 registre mai sus
men /g288ionate s /g259 se /g288 in/g259 unul singur, numit registru de transcrip /g288iuni /g250i
inscrip /g288iuni în care s /g259 se fac /g259 numai men/g288 iuni de transcrieri /g250i inscrip /g288ii35. În
consecin /g288/g259 s-a ajuns la /g288inerea unui singur registru în care se înscriau în
ordine numeric /g259 cererile de transcriere /g250i inscrip /g288ie, înscrierile se efectuau
numai prin indicarea felului acestora (transcriere sau inscrip /g288ie) /g250i se ar /g259tau
p/g259r/g288ile /g250i actul ce a stat la baza înscrierii. Cererile astfel înregistrate /g250i
numerotate împreun/g259 cu actele doveditoare erau depuse în aceea /g250i ordine
numeric /g259 în mapa de transcrieri /g250 i inscrip /g288ii. Dup/g259 intrarea în vigoare a Legii
nr. 36/1995 privind notarii pub lici, aceste mape s-au /g288inut de c /g259tre
judec /g259torii.

34 A se vedea D. M. Cosma, op. cit, p. 15;
35 A se vedea I. Albu, Noile c /g259r/g288i funciare, Ed. Lumina Lex, p. 12 /g250i urm;

35 Sistemul de publicitate imobiliar /g259 bazat pe registrele de
transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni prezint /g259 urm /g259toarele caracteristici36:
1. publicitatea este facultativ /g259, având scopul de a asigura
opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i a unui act juridic ce produce îns /g259 efecte între
p/g259r/g288ile contractante di n momentul realiz /g259rii acordului de voin /g288/g259;
2. publicitatea este /g288 inut/g259 pe persoane /g250 i nu pe imobile, aspect ce
genereaz /g259 o dificil /g259 verificare a situa /g288iei juridice a unui imobil în condi /g288iile
în care nu se cunoa /g250te cu exactitate adev/g259 ratul proprietar;
3. Publicitatea este par /g288ial/g259/g250i incomplet /g259 deoarece sunt supuse
înscrierii doar actele prev /g259zute de art. 711 din Codul de procedur /g259 civil /g259,
nefiind astfel înscrise acte precum: succesiunile, hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti prin
care se anuleaz /g259 actele de transmitere a drepturilor imobiliare, partajul
voluntar /g250 i judiciar, actele de executare voluntar /g259;
4. Transcrierea /g250i înscrierea nu garanteaz /g259 dreptul transcris sau
înscris deoarece, la înregistrare, nu este obligatorie verificarea valabilit /g259/g288ii /g250i
legalit /g259/g288ii titlului prezentat de p /g259r/g288i /g250i nici existen /g288a dreptului.
Pentru ca o persoan /g259 s/g259 poat /g259 invoca lipsa transcrierii, acea persoan /g259
trebuie s /g259 aib/g259 calitatea de ter /g288, adic /g259 s/g259 fi dobândit un drept real de la
acela/g250 i autor cu privire la acela /g250i bun imobil, acel drept real s /g259 fi fost supus
transcrierii ori înscrierii iar forma litatea transcrierii sau înscrierii s /g259 fi fost
înf/g259ptuit /g259 de c /g259tre cel ce se opune actului. Cu a lte cuvinte, cel ce transcrie
mai întâi are un drept mai puternic, chiar dac /g259 actul s /g259u de dobândire a fost
încheiat mai recent: qui prior tempore potior jure.
Referitor la acest sistem, literatura de specialitate a fost unanim /g259 în a
aprecia c /g259 principalele sale dezavantaje sunt urm /g259toarele:
a. nu confer /g259 siguran /g288/g259 proprietarului imobilului din cauza faptului
c/g259 nu sunt supuse transcrierii toate actele /g250i modurile de dobândire;

36 A se vedea C. Bârsan, M. Gai /g288/g259, M. M. Pivniceru, op cit, p. 214;
35 Sistemul de publicitate imobiliar /g259 bazat pe registrele de
transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni prezint /g259 urm /g259toarele caracteristici36:
1. publicitatea este facultativ /g259, având scopul de a asigura
opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i a unui act juridic ce produce îns /g259 efecte între
p/g259r/g288ile contractante di n momentul realiz /g259rii acordului de voin /g288/g259;
2. publicitatea este /g288 inut/g259 pe persoane /g250 i nu pe imobile, aspect ce
genereaz /g259 o dificil /g259 verificare a situa /g288iei juridice a unui imobil în condi /g288iile
în care nu se cunoa /g250te cu exactitate adev/g259 ratul proprietar;
3. Publicitatea este par /g288ial/g259/g250i incomplet /g259 deoarece sunt supuse
înscrierii doar actele prev /g259zute de art. 711 din Codul de procedur /g259 civil /g259,
nefiind astfel înscrise acte precum: succesiunile, hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti prin
care se anuleaz /g259 actele de transmitere a drepturilor imobiliare, partajul
voluntar /g250 i judiciar, actele de executare voluntar /g259;
4. Transcrierea /g250i înscrierea nu garanteaz /g259 dreptul transcris sau
înscris deoarece, la înregistrare, nu este obligatorie verificarea valabilit /g259/g288ii /g250i
legalit /g259/g288ii titlului prezentat de p /g259r/g288i /g250i nici existen /g288a dreptului.
Pentru ca o persoan /g259 s/g259 poat /g259 invoca lipsa transcrierii, acea persoan /g259
trebuie s /g259 aib/g259 calitatea de ter /g288, adic /g259 s/g259 fi dobândit un drept real de la
acela/g250 i autor cu privire la acela /g250i bun imobil, acel drept real s /g259 fi fost supus
transcrierii ori înscrierii iar forma litatea transcrierii sau înscrierii s /g259 fi fost
înf/g259ptuit /g259 de c /g259tre cel ce se opune actului. Cu a lte cuvinte, cel ce transcrie
mai întâi are un drept mai puternic, chiar dac /g259 actul s /g259u de dobândire a fost
încheiat mai recent: qui prior tempore potior jure.
Referitor la acest sistem, literatura de specialitate a fost unanim /g259 în a
aprecia c /g259 principalele sale dezavantaje sunt urm /g259toarele:
a. nu confer /g259 siguran /g288/g259 proprietarului imobilului din cauza faptului
c/g259 nu sunt supuse transcrierii toate actele /g250i modurile de dobândire;

36 A se vedea C. Bârsan, M. Gai /g288/g259, M. M. Pivniceru, op cit, p. 214;

36 b. singura sanc /g288iune este inopozabilitatea /g250 i nu nevaliditatea actului
între p/g259 r/g288i fa/g288/g259 de care actul produce toate efectele juridice, drept pentru care
chiar p /g259r/g288ile „omit” uneori s /g259 efectueze transcrierea;
c. cercetarea registrului este greoaie ca urmare a efectu /g259rii
înregistr /g259rilor pe numele proprietarilor /g250i nu pe imobile.
B. Sistemul c /g259r/g288ilor funciare
Acest sistem de publicitate imobiliar /g259, cunoscut /g250i sub denumirea de
sistem de publicitate real /g259, este guvernat de reguli /g250i principii diferite fa /g288/g259 de
cele care guverneaz /g259 sistemul publicit /g259/g288ii personale. În compara /g288ie cu
sistemul anterior, sistemul c /g259r/g288ilor funciare este complex, complet /g250i
eficient, dând posibilitatea ca în orice moment s /g259 se cunoasc /g259 exact situa /g288ia
juridic /g259 a imobilului. C /g259r/g288ile funciare sau funduare sunt registrele de
eviden /g288/g259 /g288inute dup /g259 imobil /g250i nu dup /g259 persoana proprietaru lui, drept pentru
care acest sistem este cunoscut /g250i sub numele de sistem real de publicitate
imobiliar /g259.
Sistemul c /g259r/g288ilor funciare a fost introdus în Bucovina prin patenta
imperial /g259 austriac /g259 din 27.09.1790, fiind limitat îns /g259 printr-un decret
imperial din 1791 doar la bunurile imobiliare nobiliare. Abia la 02.02.1804
acest sistem s-a extins la toate categoriile de bunuri imobile printr-o
ordonan /g288/g259 imperial /g259. Mai târziu, printr-o lege local /g259 din 08.03.1873 s-a
organizat /g288inerea registrelor funciare iar prin legea din 23.05.1883 s-a dispus
/g250i înregistrarea transmiterilor drepturilor imobiliare prin acte mortis-cauza .
În Transilvania, registrele funciare au fost introduse sub domina /g288ia
austriac /g259 prin ordonan /g288ele imperiale din 1850, 1853 /g250i 1855, actele
normative suportând diverse modific /g259ri de-a lungul timpului. Prin Legea
115 din 27.04.1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c /g259r/g288ile
funciare, acestea au fost reorganizate. Aceast /g259 lege o intrat în vigoare
succesiv, mai întâi în Bucovina în acela /g250i an /g250 i abia în 1943 în Transilvania.
Documentele care stau la baza acestui sistem de publicitate sunt cele
36 b. singura sanc /g288iune este inopozabilitatea /g250 i nu nevaliditatea actului
între p/g259 r/g288i fa/g288/g259 de care actul produce toate efectele juridice, drept pentru care
chiar p /g259r/g288ile „omit” uneori s /g259 efectueze transcrierea;
c. cercetarea registrului este greoaie ca urmare a efectu /g259rii
înregistr /g259rilor pe numele proprietarilor /g250i nu pe imobile.
B. Sistemul c /g259r/g288ilor funciare
Acest sistem de publicitate imobiliar /g259, cunoscut /g250i sub denumirea de
sistem de publicitate real /g259, este guvernat de reguli /g250i principii diferite fa /g288/g259 de
cele care guverneaz /g259 sistemul publicit /g259/g288ii personale. În compara /g288ie cu
sistemul anterior, sistemul c /g259r/g288ilor funciare este complex, complet /g250i
eficient, dând posibilitatea ca în orice moment s /g259 se cunoasc /g259 exact situa /g288ia
juridic /g259 a imobilului. C /g259r/g288ile funciare sau funduare sunt registrele de
eviden /g288/g259 /g288inute dup /g259 imobil /g250i nu dup /g259 persoana proprietaru lui, drept pentru
care acest sistem este cunoscut /g250i sub numele de sistem real de publicitate
imobiliar /g259.
Sistemul c /g259r/g288ilor funciare a fost introdus în Bucovina prin patenta
imperial /g259 austriac /g259 din 27.09.1790, fiind limitat îns /g259 printr-un decret
imperial din 1791 doar la bunurile imobiliare nobiliare. Abia la 02.02.1804
acest sistem s-a extins la toate categoriile de bunuri imobile printr-o
ordonan /g288/g259 imperial /g259. Mai târziu, printr-o lege local /g259 din 08.03.1873 s-a
organizat /g288inerea registrelor funciare iar prin legea din 23.05.1883 s-a dispus
/g250i înregistrarea transmiterilor drepturilor imobiliare prin acte mortis-cauza .
În Transilvania, registrele funciare au fost introduse sub domina /g288ia
austriac /g259 prin ordonan /g288ele imperiale din 1850, 1853 /g250i 1855, actele
normative suportând diverse modific /g259ri de-a lungul timpului. Prin Legea
115 din 27.04.1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c /g259r/g288ile
funciare, acestea au fost reorganizate. Aceast /g259 lege o intrat în vigoare
succesiv, mai întâi în Bucovina în acela /g250i an /g250 i abia în 1943 în Transilvania.
Documentele care stau la baza acestui sistem de publicitate sunt cele

37 prev /g259zute de art. 6 din Legea nr. 115/1938 /g250i anume: planul c /g259r/g288ii funciare,
înscrisurile referitoare la opera /g288iunile de carte funciar /g259, registrul de intrare,
repertoriile alfabetice /g250i repertoriile parcelare.
C /g259r/g288ile funciare sunt alc /g259tuite din trei p/g259 r/g288i:
a. Partea I – cuprinde descrierea imobilelor /g250i elementele
componente ale acestora;
b. Partea a II-a – cuprinde înscrierile privitoare la dreptul de
proprietate asupra imobilelor /g250 i în plus, diferite fapte juridice precum
minoritatea, curatela, tutela, interdic /g288ia ori diferite drepturi /g250i obliga /g288ii de
care se bucur /g259 sau este /g288inut titularul – rezolu/g288 iunea, nulitatea, etc;
c. Partea a III-a – cuprinde înscrierile privitoare la sarcini, aici
înscriindu-se sarcinile reale care greveaz /g259 imobilul: dreptul de superficie,
uzul, uzufructul, ipoteca, etc.
Din art. 5 al Legii 115/1938 reiese c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259
sunt de 3 feluri:
1.întabularea – înscrierea prin care se str /g259mut/g259, se constituie, se
greveaz /g259, se restrânge ori se stinge un drept real;
2.înscrierea provizorie – o înscriere imperfect /g259 care are loc atunci
când dobândirea, modificarea sau stin gerea unui drept real supus întabul /g259rii
nu se poate face deoarece actul original nu întrune /g250te condi /g288iile pentru
întabulare;
3.notarea – înscrierea unor drepturi personale, fapte sau alte
raporturi juridice ce au leg /g259tur/g259 cu drepturile înscrise în cartea funciar /g259;
Comparativ cu sistemul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, sistemul
c/g259r/g288ilor funciare a adoptat principiul publicit /g259/g288ii integrale conform c /g259ruia,
toate actele /g250 i faptele juridice privitoare la un bun imobil trebuie aduse la
cuno/g250 tin/g288a publicului prin înscriere.
A/g250adar, pe lâng /g259 efectul opozabilit /g259/g288ii erga omnes, prin acest sistem
publicitatea devine integral /g259, având un efect constitutiv de drepturi reale din
momentul înscrierii dreptului respectiv în cartea funciar/g259 .
37 prev /g259zute de art. 6 din Legea nr. 115/1938 /g250i anume: planul c /g259r/g288ii funciare,
înscrisurile referitoare la opera /g288iunile de carte funciar /g259, registrul de intrare,
repertoriile alfabetice /g250i repertoriile parcelare.
C /g259r/g288ile funciare sunt alc /g259tuite din trei p/g259 r/g288i:
a. Partea I – cuprinde descrierea imobilelor /g250i elementele
componente ale acestora;
b. Partea a II-a – cuprinde înscrierile privitoare la dreptul de
proprietate asupra imobilelor /g250 i în plus, diferite fapte juridice precum
minoritatea, curatela, tutela, interdic /g288ia ori diferite drepturi /g250i obliga /g288ii de
care se bucur /g259 sau este /g288inut titularul – rezolu/g288 iunea, nulitatea, etc;
c. Partea a III-a – cuprinde înscrierile privitoare la sarcini, aici
înscriindu-se sarcinile reale care greveaz /g259 imobilul: dreptul de superficie,
uzul, uzufructul, ipoteca, etc.
Din art. 5 al Legii 115/1938 reiese c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259
sunt de 3 feluri:
1.întabularea – înscrierea prin care se str /g259mut/g259, se constituie, se
greveaz /g259, se restrânge ori se stinge un drept real;
2.înscrierea provizorie – o înscriere imperfect /g259 care are loc atunci
când dobândirea, modificarea sau stin gerea unui drept real supus întabul /g259rii
nu se poate face deoarece actul original nu întrune /g250te condi /g288iile pentru
întabulare;
3.notarea – înscrierea unor drepturi personale, fapte sau alte
raporturi juridice ce au leg /g259tur/g259 cu drepturile înscrise în cartea funciar /g259;
Comparativ cu sistemul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, sistemul
c/g259r/g288ilor funciare a adoptat principiul publicit /g259/g288ii integrale conform c /g259ruia,
toate actele /g250 i faptele juridice privitoare la un bun imobil trebuie aduse la
cuno/g250 tin/g288a publicului prin înscriere.
A/g250adar, pe lâng /g259 efectul opozabilit /g259/g288ii erga omnes, prin acest sistem
publicitatea devine integral /g259, având un efect constitutiv de drepturi reale din
momentul înscrierii dreptului respectiv în cartea funciar/g259 .

38 În consecin /g288/g259, dreptul real neînscris în cartea funciar /g259 poate fi ap /g259rat
împotriva dobânditorilor subsecven /g288i prin ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 care
urm/g259re/g250te înscrierea dreptului în registrul de publicitate imobiliar/g25937.
C. Sistemul c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259
Sistemul c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259 a ap /g259rut ca un r /g259spuns la
nereu /g250ita introducerii c /g259r/g288ilor funciare în /g287ara Româneasc /g259, fiind instituit
prin Legea 242/1947 pentru transformarea c /g259r/g288ilor funciare provizorii în
c/g259r/g288i de publicitate funciar /g259. Atât structura cât /g250i obiectul c /g259r/g288ilor de
publicitate funciar /g259 sunt similare cu cele ale c /g259r/g288ilor funciare reglementate
prin Legea nr. 115/1938, în sprijinul acestei afirma /g288ii venind /g250i dispozi /g288iile
articolului 38 din Legea nr. 242/1947 care prev /g259d c/g259 în anumite privin /g288e
aceast /g259 lege se va completa cu Legea nr. 115/1938.
Astfel, c /g259r/g288ile de publicitate funciar /g259 sunt alc /g259tuite tot din trei p /g259r/g288i
care au aceea /g250i structur /g259/g250i aceea /g250i compozi/g288 ie: în prima parte se descrie
imobilul care se mai nume /g250te /g250i corp funciar, în cea de a doua parte se
înscriu datele privitoare la proprietar, ia r în cea de-a treia parte sarcinile care
greveaz /g259 imobilul. În egal /g259 m/g259sur/g259, obiectul c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259
îl consituie drepturile reale imobiliare, drepturile personale, faptele /g250i
raporturile juridice aflate în leg /g259tur/g259 cu imobilele înscrise iar tipurile de
înscriere sunt acelea /g250i trei ca /g250 i în cazul c /g259r/g288ilor funciare reglementate prin
Legea nr. 115/1938: întabular ea, înscrierea provizorie /g250i notarea. Conform
Legii nr. 242/1947 se întabuleaz /g259 constituirile, modific /g259rile, transmisiunile
/g250i stingerile de drepturi reale imobilia re, rezultând fin orice acte între vii,
hot/g259rârile judec /g259tore/g250ti, chiar /g250i declarative de drepturi, muta /g288iile prin deces
/g250i cesiunile de drepturi succesorale. De asemenea, se admite înscrierea
provizorie a unui drept real în temeiul unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti definitive,

37 A se vedea I. P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate /g250i alte drepturi reale, Ed.
Universul Juridic, Bucure/g250 ti 2006, p. 394;
38 În consecin /g288/g259, dreptul real neînscris în cartea funciar /g259 poate fi ap /g259rat
împotriva dobânditorilor subsecven /g288i prin ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 care
urm/g259re/g250te înscrierea dreptului în registrul de publicitate imobiliar/g25937.
C. Sistemul c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259
Sistemul c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259 a ap /g259rut ca un r /g259spuns la
nereu /g250ita introducerii c /g259r/g288ilor funciare în /g287ara Româneasc /g259, fiind instituit
prin Legea 242/1947 pentru transformarea c /g259r/g288ilor funciare provizorii în
c/g259r/g288i de publicitate funciar /g259. Atât structura cât /g250i obiectul c /g259r/g288ilor de
publicitate funciar /g259 sunt similare cu cele ale c /g259r/g288ilor funciare reglementate
prin Legea nr. 115/1938, în sprijinul acestei afirma /g288ii venind /g250i dispozi /g288iile
articolului 38 din Legea nr. 242/1947 care prev /g259d c/g259 în anumite privin /g288e
aceast /g259 lege se va completa cu Legea nr. 115/1938.
Astfel, c /g259r/g288ile de publicitate funciar /g259 sunt alc /g259tuite tot din trei p /g259r/g288i
care au aceea /g250i structur /g259/g250i aceea /g250i compozi/g288 ie: în prima parte se descrie
imobilul care se mai nume /g250te /g250i corp funciar, în cea de a doua parte se
înscriu datele privitoare la proprietar, ia r în cea de-a treia parte sarcinile care
greveaz /g259 imobilul. În egal /g259 m/g259sur/g259, obiectul c /g259r/g288ilor de publicitate funciar /g259
îl consituie drepturile reale imobiliare, drepturile personale, faptele /g250i
raporturile juridice aflate în leg /g259tur/g259 cu imobilele înscrise iar tipurile de
înscriere sunt acelea /g250i trei ca /g250 i în cazul c /g259r/g288ilor funciare reglementate prin
Legea nr. 115/1938: întabular ea, înscrierea provizorie /g250i notarea. Conform
Legii nr. 242/1947 se întabuleaz /g259 constituirile, modific /g259rile, transmisiunile
/g250i stingerile de drepturi reale imobilia re, rezultând fin orice acte între vii,
hot/g259rârile judec /g259tore/g250ti, chiar /g250i declarative de drepturi, muta /g288iile prin deces
/g250i cesiunile de drepturi succesorale. De asemenea, se admite înscrierea
provizorie a unui drept real în temeiul unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti definitive,

37 A se vedea I. P. Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate /g250i alte drepturi reale, Ed.
Universul Juridic, Bucure/g250 ti 2006, p. 394;

39 înscriere care va deveni întabulare în momentul în care hot /g259rârea va deveni
irevocabil /g259.
Efectul caracteristic acestui sistem este opozabilitatea drepturilor
supuse publicit /g259/g288ii prin întabulare sau notare ter /g288ilor de bun /g259-credin /g288/g259 care
au dobândit /g250i /g250i-au conservat dreptul asupra vreunui imobil38. Trebuie
remarcat faptul c /g259 nici aceast /g259 lege, cum de altfel nici Legea nr. 7/1996 mai
târziu, nu a adoptat regula efectului constitutiv de drepturi reale al
înscrierilor, a /g250a cum s-a prev /g259zut în Legea nr. 115/1938. C /g259r/g288ile de
publicitate funciar /g259 sunt considerate un sistem intermediar de publicitate
imobiliar /g259 deoarece prin structur /g259/g250i efecte ele se plaseaz /g259 între c /g259r/g288ile
funciare /g250i registrele de transcrip/g288 iuni /g250i inscrip /g288iuni. Ele sunt asimiliate mai
degrab /g259 registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni deoarece înscrierea
drepturilor reale imobiliare se efectueaz /g259 numai cu scopul ca acestea s /g259
devin /g259 opozabile ter /g288ilor, în momentul efectu /g259rii înscrierilor neverificându-
se existen /g288a drepturilor, de unde rezult /g259 faptul c /g259 extrasele din c /g259r/g288ile de
publicitate funciar /g259 au o valoare realtiv/g259 .
D. Sistemul c /g259r/g288ilor de eviden /g288/g259 funciar /g259
C/g259r/g288ile de eviden /g288/g259 funciar/g259 sunt reglementate prin Legea nr.
163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu c /g259r/g288i de eviden /g288/g259 funciar /g259 a c/g259r/g288ilor
funciare distruse, sustra se sau pierdute, apari /g288ia lor fiind determinat /g259 tocmai
de necesitatea de a acoperi lipsa acestor c /g259r/g288i funciare distruse în cea mai
mare parte în timpul celui de-al doilea r /g259zboi mondial în anumite localit /g259/g288i
din Transilvania. Aceste c /g259r/g288i de eviden /g288/g259 funciar /g259 au avut un caracter
provizoriu pân/g259 la g /g259sirea c/g259 r/g288ilor funciare sustrase sau pierdute, ori pân /g259 la

38 A se vedea art. 4 din Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 privind transformarea c /g259r/g288ilor
funciare provizorii în c /g259r/g288i de publicitate funciar /g259, abrogat /g259 prin Legea nr. 7 din 13 martie
1996 privind cadastrul /g250i publicitatea funciar /g259, republicat /g259 în M. Of. nr. 201 din 3 martie
2006, cu toate complet/g259 rile /g250i modific /g259rile ulterioare;
39 înscriere care va deveni întabulare în momentul în care hot /g259rârea va deveni
irevocabil /g259.
Efectul caracteristic acestui sistem este opozabilitatea drepturilor
supuse publicit /g259/g288ii prin întabulare sau notare ter /g288ilor de bun /g259-credin /g288/g259 care
au dobândit /g250i /g250i-au conservat dreptul asupra vreunui imobil38. Trebuie
remarcat faptul c /g259 nici aceast /g259 lege, cum de altfel nici Legea nr. 7/1996 mai
târziu, nu a adoptat regula efectului constitutiv de drepturi reale al
înscrierilor, a /g250a cum s-a prev /g259zut în Legea nr. 115/1938. C /g259r/g288ile de
publicitate funciar /g259 sunt considerate un sistem intermediar de publicitate
imobiliar /g259 deoarece prin structur /g259/g250i efecte ele se plaseaz /g259 între c /g259r/g288ile
funciare /g250i registrele de transcrip/g288 iuni /g250i inscrip /g288iuni. Ele sunt asimiliate mai
degrab /g259 registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni deoarece înscrierea
drepturilor reale imobiliare se efectueaz /g259 numai cu scopul ca acestea s /g259
devin /g259 opozabile ter /g288ilor, în momentul efectu /g259rii înscrierilor neverificându-
se existen /g288a drepturilor, de unde rezult /g259 faptul c /g259 extrasele din c /g259r/g288ile de
publicitate funciar /g259 au o valoare realtiv/g259 .
D. Sistemul c /g259r/g288ilor de eviden /g288/g259 funciar /g259
C/g259r/g288ile de eviden /g288/g259 funciar/g259 sunt reglementate prin Legea nr.
163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu c /g259r/g288i de eviden /g288/g259 funciar /g259 a c/g259r/g288ilor
funciare distruse, sustra se sau pierdute, apari /g288ia lor fiind determinat /g259 tocmai
de necesitatea de a acoperi lipsa acestor c /g259r/g288i funciare distruse în cea mai
mare parte în timpul celui de-al doilea r /g259zboi mondial în anumite localit /g259/g288i
din Transilvania. Aceste c /g259r/g288i de eviden /g288/g259 funciar /g259 au avut un caracter
provizoriu pân/g259 la g /g259sirea c/g259 r/g288ilor funciare sustrase sau pierdute, ori pân /g259 la

38 A se vedea art. 4 din Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 privind transformarea c /g259r/g288ilor
funciare provizorii în c /g259r/g288i de publicitate funciar /g259, abrogat /g259 prin Legea nr. 7 din 13 martie
1996 privind cadastrul /g250i publicitatea funciar /g259, republicat /g259 în M. Of. nr. 201 din 3 martie
2006, cu toate complet/g259 rile /g250i modific /g259rile ulterioare;

40 întocmirea unor noi c/g259 r/g288i funciare, dup /g259 acest moment, c /g259r/g288ile de eviden /g288/g259
funciar /g259 fiind închise.
E. Sistemul unic de publicitate imobiliar /g259
Legea nr. 7/199639 a pus bazele unui nou sistem unic /g250i unitar de
publicitate unitar /g259. Este vorba de un sistem real de publicitate imobiliar /g259
bazat pe noile c /g259r/g288i funciare /g250i m/g259 sur/g259torile cadastrale. Noua lege a
cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare a fost adoptat/g259 în 1996, fiind destinat /g259
s/g259 pun/g259 bazele juridice ale unui cadastru funciar na /g288ional modern precum /g250i
pe cele ale unui sistem unic publicitate imobiliar /g259 de carte funciar /g259, destinat
s/g259 înlocuiasc /g259 toate sistemele de publicitate existente. Noul regim juridic al
c/g259r/g288ilor funciare este reglementat cu caracter general în urm /g259toarele acte
normative:
Legea nr. 7/1996 a cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare,
republicat /g259
Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de carte
funciar /g259 ale judec /g259toriilor, aprobat prin Ordinul ministrului de
stat, ministrul justi/g288 iei nr. 2371/C/199740;
Instruc /g288iunile privind înfiin /g288area c /g259r/g288ilor funciare cu caracter
nedefinitiv, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul
justi/g288 iei nr. 1330/C/1999 (nepublicate).
De/g250i prin Legea nr. 7/1996 s-a urm /g259rit realizarea unui nou sistem
real /g250i unic de publicitate imobiliar /g259 pentru întreaga /g288ar/g259, noua lege creeaz /g259
doar premisele juridice nor mative pentru ca Romania s /g259 ajung/g259 la stadiul
european de a avea un cadastru na/g288 ional /g250i c/g259r/g288i funciare în întreaga /g288ar/g259,
întrucât întocmirea cadastrului /g250i a noilor c /g259r/g288i funciare este o chestiune de

39 Legea nr. 7 din 13 martie 1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259, republicat /g259 în
M. Of. nr. 201 din 3 martie 2006, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
40 Publicat în M. Of. Nr. 84 din 23.02.1998 /g250i denumit în continuare „Regulament” sau,
dup/g259 caz, „Regulament MJ”;
40 întocmirea unor noi c/g259 r/g288i funciare, dup /g259 acest moment, c /g259r/g288ile de eviden /g288/g259
funciar /g259 fiind închise.
E. Sistemul unic de publicitate imobiliar /g259
Legea nr. 7/199639 a pus bazele unui nou sistem unic /g250i unitar de
publicitate unitar /g259. Este vorba de un sistem real de publicitate imobiliar /g259
bazat pe noile c /g259r/g288i funciare /g250i m/g259 sur/g259torile cadastrale. Noua lege a
cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare a fost adoptat/g259 în 1996, fiind destinat /g259
s/g259 pun/g259 bazele juridice ale unui cadastru funciar na /g288ional modern precum /g250i
pe cele ale unui sistem unic publicitate imobiliar /g259 de carte funciar /g259, destinat
s/g259 înlocuiasc /g259 toate sistemele de publicitate existente. Noul regim juridic al
c/g259r/g288ilor funciare este reglementat cu caracter general în urm /g259toarele acte
normative:
Legea nr. 7/1996 a cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare,
republicat /g259
Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de carte
funciar /g259 ale judec /g259toriilor, aprobat prin Ordinul ministrului de
stat, ministrul justi/g288 iei nr. 2371/C/199740;
Instruc /g288iunile privind înfiin /g288area c /g259r/g288ilor funciare cu caracter
nedefinitiv, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul
justi/g288 iei nr. 1330/C/1999 (nepublicate).
De/g250i prin Legea nr. 7/1996 s-a urm /g259rit realizarea unui nou sistem
real /g250i unic de publicitate imobiliar /g259 pentru întreaga /g288ar/g259, noua lege creeaz /g259
doar premisele juridice nor mative pentru ca Romania s /g259 ajung/g259 la stadiul
european de a avea un cadastru na/g288 ional /g250i c/g259r/g288i funciare în întreaga /g288ar/g259,
întrucât întocmirea cadastrului /g250i a noilor c /g259r/g288i funciare este o chestiune de

39 Legea nr. 7 din 13 martie 1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259, republicat /g259 în
M. Of. nr. 201 din 3 martie 2006, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
40 Publicat în M. Of. Nr. 84 din 23.02.1998 /g250i denumit în continuare „Regulament” sau,
dup/g259 caz, „Regulament MJ”;

41 durat /g259 care depinde de alocarea resursel or necesare de ordin financiar,
tehnic /g250i uman pentru efectuarea /g250 i finalilzarea lucr /g259rilor cadastrale. /g287inând
cont de faptul c /g259 realizarea unui cadastr u general la nivelul /g288/g259rii este o
problem /g259 ce se va putea materializa într-un viitor mai mult sau mai pu /g288in
îndep /g259rtat, Legea nr. 7/1996 prevede, în mod corespunz /g259tor, o extindere
treptat/g259/g250 i progresiv /g259 a noului sistem de publicitate imobiliar /g259, bazat pe
c/g259r/g288ile funciare, pe m /g259sura finaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale în fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259 – comun/g259 , ora /g250, municipiu. În consecin /g288/g259, pân /g259 la
implementarea definitiv /g259 a sistemului unic la nivelul întregii /g288/g259ri, conform
art. 69 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, î/g250i vor men /g288ine aplicabilitatea toate
celelalte sisteme de publicitate existente.
F. Asem /g259n/g259ri /g250i deosebiri între sistemul publicit /g259/g288ii personale /g250i
sistemul publicit /g259/g288ii reale
Un prim aspect care pune în lumin /g259 aceast /g259 diferen /g288iere este acela
c/g259, în sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, publicitatea
imobiliar /g259 este facultativ /g259. În acest sistem publicitatea nu are un caracter
constitutiv de drepturi reale, ci ar e drept scop principal doar asigurarea
opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a actului juridic, act juridic care produce efecte
între p/g259 r/g288ile contractante începând cu momentul realiz /g259rii acordului de
voin /g288/g259 (în anumite cazuri fiind necesar /g259/g250i încheierea actului în forma
prev /g259zut/g259 de lege). Dimpotriv /g259, în sistemul de publicitate imobiliar /g259 bazat
pe c /g259r/g288ile funciare, publicitatea este practic obligatorie, dobândirea
drepturilor reale imobiliare operând odat /g259 cu înscrierea actului de
transmisiune sau constituire (public itatea are un caracter constitutiv de
drepturi reale – art. 117 din Legea nr. 115/1938). Legea consacr /g259 a/g250adar
principiul publicit/g259/g288 ii absolute potrivit c /g259ruia drepturile reale imobiliare nu
se pot str /g259muta nu numai fa /g288/g259 de ter /g288i ci /g250 i între p /g259r/g288i, decât dac /g259 s-a f /g259cut
întabularea (înscrierea prin care se str /g259mut/g259, se constituie, se greveaz /g259, se
restrânge sau se singe un drep t real). Publicitatea din cele dou /g259 sisteme este
41 durat /g259 care depinde de alocarea resursel or necesare de ordin financiar,
tehnic /g250i uman pentru efectuarea /g250 i finalilzarea lucr /g259rilor cadastrale. /g287inând
cont de faptul c /g259 realizarea unui cadastr u general la nivelul /g288/g259rii este o
problem /g259 ce se va putea materializa într-un viitor mai mult sau mai pu /g288in
îndep /g259rtat, Legea nr. 7/1996 prevede, în mod corespunz /g259tor, o extindere
treptat/g259/g250 i progresiv /g259 a noului sistem de publicitate imobiliar /g259, bazat pe
c/g259r/g288ile funciare, pe m /g259sura finaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale în fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259 – comun/g259 , ora /g250, municipiu. În consecin /g288/g259, pân /g259 la
implementarea definitiv /g259 a sistemului unic la nivelul întregii /g288/g259ri, conform
art. 69 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, î/g250i vor men /g288ine aplicabilitatea toate
celelalte sisteme de publicitate existente.
F. Asem /g259n/g259ri /g250i deosebiri între sistemul publicit /g259/g288ii personale /g250i
sistemul publicit /g259/g288ii reale
Un prim aspect care pune în lumin /g259 aceast /g259 diferen /g288iere este acela
c/g259, în sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, publicitatea
imobiliar /g259 este facultativ /g259. În acest sistem publicitatea nu are un caracter
constitutiv de drepturi reale, ci ar e drept scop principal doar asigurarea
opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a actului juridic, act juridic care produce efecte
între p/g259 r/g288ile contractante începând cu momentul realiz /g259rii acordului de
voin /g288/g259 (în anumite cazuri fiind necesar /g259/g250i încheierea actului în forma
prev /g259zut/g259 de lege). Dimpotriv /g259, în sistemul de publicitate imobiliar /g259 bazat
pe c /g259r/g288ile funciare, publicitatea este practic obligatorie, dobândirea
drepturilor reale imobiliare operând odat /g259 cu înscrierea actului de
transmisiune sau constituire (public itatea are un caracter constitutiv de
drepturi reale – art. 117 din Legea nr. 115/1938). Legea consacr /g259 a/g250adar
principiul publicit/g259/g288 ii absolute potrivit c /g259ruia drepturile reale imobiliare nu
se pot str /g259muta nu numai fa /g288/g259 de ter /g288i ci /g250 i între p /g259r/g288i, decât dac /g259 s-a f /g259cut
întabularea (înscrierea prin care se str /g259mut/g259, se constituie, se greveaz /g259, se
restrânge sau se singe un drep t real). Publicitatea din cele dou /g259 sisteme este

42 diferit /g259/g250i în func /g288ie de modul în care ea este /g288inut/g259. Astfel, în sistemul
registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, publicitatea este /g288inut/g259 pe
persoane, fapt care duce la dificult /g259/g288i în ceea ce prive /g250te cunoa /g250terea
situa /g288iei unui imobil, dac /g259 nu este cunoascut adev /g259ratul proprietar. Aceste
dificult /g259/g288i sunt îndep /g259rtate în sistemul bazat pe c /g259r/g288ile funciare, publicitatea
fiind f /g259cut/g259 pe imobile (dificult /g259/g288ile sunt îndep/g259 rtate dac /g259 eviden /g288a este
/g288inut/g259 la zi).
O alt /g259 diferen /g288/g259 existent /g259 între cele dou /g259 sisteme de publicitate
imobiliar /g259 este aceea c /g259 în sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i
inscrip /g288iuni publicitatea este par /g288ial/g259/g250 i incomplet/g259 în timp ce în sistemul
bazat pe c /g259r/g288ile funciare public itatea este supus /g259 principiului integralit /g259/g288ii.
Într-adev /g259r, în sistemul registrelor de inscrip /g288iuni /g250i transcrip /g288iuni sunt
supuse publicit /g259/g288ii doar acele acte prev /g259zute în art. 711 Cod procedur /g259
civil /g259, r/g259mânând în afara formalit /g259/g288ii înscrierea succesiunior, hot /g259rârile
judec /g259tore/g250ti prin care se anuleaz /g259 actele de transmitere a drepturilor
imobiliare, partajul voluntar /g250i judiciar, actele de executare volunatr /g259. În
sistemul c /g259r/g288ilor funciare, a/g250 a cum precizam, publicitatea este guvernat /g259 de
principiul integralit /g259/g288ii („toate actele /g250 i faptele juridice /g250i chiar ac /g288iunile
privind bunurile imobiliare trecute trebuie înscrise” – art. 83 /g250i 111 – 114
din Legea nr. 115/1938).
Diferen /g288e între cele dou /g259 sisteme exist /g259/g250i din punctul de vedere al
garant /g259rii drepturilor transcrise sau însc rise. În sistemul registrelor de
transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni acestea nu sunt garantate, întrucât cu ocazia
înregistr /g259rii nu este obligatorie verificarea valabilit /g259/g288ii /g250i legalit/g259/g288 ii titlului
prezentat de p /g259r/g288i, nici existen /g288a drepturilor. Dimpotriv /g259, în sistemul bazat
pe c /g259r/g288ile funciare opereaz /g259 principiul legalit/g259/g288 ii, conform c /g259ruia exist /g259
obliga /g288ia ca judec /g259torul de la biroul de carte funciar /g259 s/g259 verifice legalitatea
titlului care se înregistreaz /g259, verificarea f /g259cându-se înainte de a se face
înscrierea (art. 43, 44 /g250 i 83 din Legea nr. 115/1938).
42 diferit /g259/g250i în func /g288ie de modul în care ea este /g288inut/g259. Astfel, în sistemul
registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, publicitatea este /g288inut/g259 pe
persoane, fapt care duce la dificult /g259/g288i în ceea ce prive /g250te cunoa /g250terea
situa /g288iei unui imobil, dac /g259 nu este cunoascut adev /g259ratul proprietar. Aceste
dificult /g259/g288i sunt îndep /g259rtate în sistemul bazat pe c /g259r/g288ile funciare, publicitatea
fiind f /g259cut/g259 pe imobile (dificult /g259/g288ile sunt îndep/g259 rtate dac /g259 eviden /g288a este
/g288inut/g259 la zi).
O alt /g259 diferen /g288/g259 existent /g259 între cele dou /g259 sisteme de publicitate
imobiliar /g259 este aceea c /g259 în sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i
inscrip /g288iuni publicitatea este par /g288ial/g259/g250 i incomplet/g259 în timp ce în sistemul
bazat pe c /g259r/g288ile funciare public itatea este supus /g259 principiului integralit /g259/g288ii.
Într-adev /g259r, în sistemul registrelor de inscrip /g288iuni /g250i transcrip /g288iuni sunt
supuse publicit /g259/g288ii doar acele acte prev /g259zute în art. 711 Cod procedur /g259
civil /g259, r/g259mânând în afara formalit /g259/g288ii înscrierea succesiunior, hot /g259rârile
judec /g259tore/g250ti prin care se anuleaz /g259 actele de transmitere a drepturilor
imobiliare, partajul voluntar /g250i judiciar, actele de executare volunatr /g259. În
sistemul c /g259r/g288ilor funciare, a/g250 a cum precizam, publicitatea este guvernat /g259 de
principiul integralit /g259/g288ii („toate actele /g250 i faptele juridice /g250i chiar ac /g288iunile
privind bunurile imobiliare trecute trebuie înscrise” – art. 83 /g250i 111 – 114
din Legea nr. 115/1938).
Diferen /g288e între cele dou /g259 sisteme exist /g259/g250i din punctul de vedere al
garant /g259rii drepturilor transcrise sau însc rise. În sistemul registrelor de
transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni acestea nu sunt garantate, întrucât cu ocazia
înregistr /g259rii nu este obligatorie verificarea valabilit /g259/g288ii /g250i legalit/g259/g288 ii titlului
prezentat de p /g259r/g288i, nici existen /g288a drepturilor. Dimpotriv /g259, în sistemul bazat
pe c /g259r/g288ile funciare opereaz /g259 principiul legalit/g259/g288 ii, conform c /g259ruia exist /g259
obliga /g288ia ca judec /g259torul de la biroul de carte funciar /g259 s/g259 verifice legalitatea
titlului care se înregistreaz /g259, verificarea f /g259cându-se înainte de a se face
înscrierea (art. 43, 44 /g250 i 83 din Legea nr. 115/1938).

43 Acestor diferen /g288e li se adaug /g259 faptul c /g259 sistemul c /g259r/g288ilor funciare este
mult mai eficient în ceea ce prive /g250te protejarea celor ce dobândesc imobile.
Cel ce dobânde /g250te un imobil /g250i î/g250i înscrie dreptul s /g259u (toate drepturile
reglementate de legisla /g288ia civil /g259 sunt obiect de înscrieri funciare – art. 1 din
Legea nr. 115/1938) este pus la ad /g259post de orice surpriz /g259/g250i este ap /g259rat de
orice risc de evic /g288iune atâta timp cât cauza evic /g288iunii nu este adus /g259 ulterior la
cuno/g250 tin/g288/g259 public /g259 prin notarea în cartea funciar /g259 sau atâta timp cât cel
interesat nu va fi cerut rectificarea înscrierii în termenul prev /g259zut de lege. Ca
o consecin/g288/g259 a principiului legalit /g259/g288ii, în sistemul c /g259r/g288ilor funciare, înscrierile
f/g259cute au for /g288/g259 probant /g259 absolut /g259, ceea ce nu se întâmpl /g259/g250i în cazul
publicit /g259/g288ii efectuate prin sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni
(în fapt mape în care sunt p /g259strate actele /g250i cererile privind transcrierea).
Din punctul de vedere al asem /g259n/g259rilor, printre acestea putem
enumera:
Unele modalit /g259/g288i de dobândire a drepturilor opereaz /g259 în ambele
cazuri independent de realizarea opera /g288iunilor specifice publicit /g259/g288ii (ca de
exemplu dobândirea prin succesiune);
Ambele sisteme se refer /g259 în principiu la bunurile imobile (exist /g259
anumite excep /g288ii în privin /g288a notific /g259rii cesiunii de crean /g288/g259 debitorului cedat,
în privin /g288a titlurilor nominative care trebuie trecute în registrul societ /g259/g288ii);
Principiul oficialit /g259/g288ii, conform c /g259ruia înscrierea nu se poate face
decât pe baza cererii /g250i a actelor care o înso /g288esc, func /g288ioneaz /g259 în ambele
cazuri.
43 Acestor diferen /g288e li se adaug /g259 faptul c /g259 sistemul c /g259r/g288ilor funciare este
mult mai eficient în ceea ce prive /g250te protejarea celor ce dobândesc imobile.
Cel ce dobânde /g250te un imobil /g250i î/g250i înscrie dreptul s /g259u (toate drepturile
reglementate de legisla /g288ia civil /g259 sunt obiect de înscrieri funciare – art. 1 din
Legea nr. 115/1938) este pus la ad /g259post de orice surpriz /g259/g250i este ap /g259rat de
orice risc de evic /g288iune atâta timp cât cauza evic /g288iunii nu este adus /g259 ulterior la
cuno/g250 tin/g288/g259 public /g259 prin notarea în cartea funciar /g259 sau atâta timp cât cel
interesat nu va fi cerut rectificarea înscrierii în termenul prev /g259zut de lege. Ca
o consecin/g288/g259 a principiului legalit /g259/g288ii, în sistemul c /g259r/g288ilor funciare, înscrierile
f/g259cute au for /g288/g259 probant /g259 absolut /g259, ceea ce nu se întâmpl /g259/g250i în cazul
publicit /g259/g288ii efectuate prin sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni
(în fapt mape în care sunt p /g259strate actele /g250i cererile privind transcrierea).
Din punctul de vedere al asem /g259n/g259rilor, printre acestea putem
enumera:
Unele modalit /g259/g288i de dobândire a drepturilor opereaz /g259 în ambele
cazuri independent de realizarea opera /g288iunilor specifice publicit /g259/g288ii (ca de
exemplu dobândirea prin succesiune);
Ambele sisteme se refer /g259 în principiu la bunurile imobile (exist /g259
anumite excep /g288ii în privin /g288a notific /g259rii cesiunii de crean /g288/g259 debitorului cedat,
în privin /g288a titlurilor nominative care trebuie trecute în registrul societ /g259/g288ii);
Principiul oficialit /g259/g288ii, conform c /g259ruia înscrierea nu se poate face
decât pe baza cererii /g250i a actelor care o înso /g288esc, func /g288ioneaz /g259 în ambele
cazuri.

44 CAPITOLUL AL II-LEA
AGEN /g287IA NA /g287IONAL /g258 DE CADASTRU
/g249I PUBLICITATE IMOBILIAR/g258
2.1. Scurt istoric
De-a lungul timpului, institu /g288ia cadastrului /g250i a publicit/g259/g288 ii imobiliare
a cunoscut transform /g259ri, în func /g288ie de evolu /g288ia economic /g259, politic /g259/g250i social /g259
a statului. A/g250 a cum am ar /g259tat în capitolul anterior, publicitatea imobiliar /g259 s-a
realizat prin mai multe modalit/g259/g288 i, principalele sisteme fiind cel al
registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni consacrat prin dispozi /g288iile Codului
civil /g250i ale Codului de procedur /g259 civil /g259/g250i cel bazat pe c /g259r/g288ile funciare,
consacrat prin Legea nr. 115/1938, în afara acestor dou /g259 mari sisteme
coexistând /g250i sistemele intermediare bazate pe c /g259r/g288ile de publicitate funciar /g259
/g250i c/g259r/g288ile de eviden /g288/g259 funciar/g259 . Caracterul superior al sistemului de carte
funciar /g259 a fost unanim recunoscut prin adoptarea Legii cadastrului /g250i
publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996, lege ce a avut drept consecin /g288/g259 extinderea
sistemului de publicitate imobiliar /g259 real /g259 bazat pe cartea funciar /g259 la nivelul
întregului stat. Ceea ce face aces t sistem de publ icitate imobiliar /g259 superior
celorlalte este faptul c /g259 se au în vedere interesele ter /g288ilor, trecute cu vederea
pân/g259 la acel moment de Codul civil /g250i c/g259 identificarea imobilelor devine
facil /g259. De asemenea, caracterul real al sistemului permite atât p /g259r/g288ilor cât /g250i
ter/g288ilor s /g259 cunoasc /g259 în orice moment situa /g288ia juridic /g259 real /g259 a unui imobil.
Pentru a ajunge la crearea unui asemenea sistem de publicitate imobiliar /g259,
un rol important l-au avut factorii lega /g288i de dinamica circuitului civil al
imobilelor, de dispari/g288 ia îngr /g259dirilor legale privitoare la înstr /g259inarea
terenurilor, precum /g250i cei ce privesc direct contextul socio-politic /g250i
economic. To /g288i ace /g250ti factori au conlucrat la crearea /g250 i adoptarea unei legi
care reglementeaz /g259 un sistem de publicitate imobiliar /g259 propice unui mediu
44 CAPITOLUL AL II-LEA
AGEN /g287IA NA /g287IONAL /g258 DE CADASTRU
/g249I PUBLICITATE IMOBILIAR/g258
2.1. Scurt istoric
De-a lungul timpului, institu /g288ia cadastrului /g250i a publicit/g259/g288 ii imobiliare
a cunoscut transform /g259ri, în func /g288ie de evolu /g288ia economic /g259, politic /g259/g250i social /g259
a statului. A/g250 a cum am ar /g259tat în capitolul anterior, publicitatea imobiliar /g259 s-a
realizat prin mai multe modalit/g259/g288 i, principalele sisteme fiind cel al
registrelor de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni consacrat prin dispozi /g288iile Codului
civil /g250i ale Codului de procedur /g259 civil /g259/g250i cel bazat pe c /g259r/g288ile funciare,
consacrat prin Legea nr. 115/1938, în afara acestor dou /g259 mari sisteme
coexistând /g250i sistemele intermediare bazate pe c /g259r/g288ile de publicitate funciar /g259
/g250i c/g259r/g288ile de eviden /g288/g259 funciar/g259 . Caracterul superior al sistemului de carte
funciar /g259 a fost unanim recunoscut prin adoptarea Legii cadastrului /g250i
publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996, lege ce a avut drept consecin /g288/g259 extinderea
sistemului de publicitate imobiliar /g259 real /g259 bazat pe cartea funciar /g259 la nivelul
întregului stat. Ceea ce face aces t sistem de publ icitate imobiliar /g259 superior
celorlalte este faptul c /g259 se au în vedere interesele ter /g288ilor, trecute cu vederea
pân/g259 la acel moment de Codul civil /g250i c/g259 identificarea imobilelor devine
facil /g259. De asemenea, caracterul real al sistemului permite atât p /g259r/g288ilor cât /g250i
ter/g288ilor s /g259 cunoasc /g259 în orice moment situa /g288ia juridic /g259 real /g259 a unui imobil.
Pentru a ajunge la crearea unui asemenea sistem de publicitate imobiliar /g259,
un rol important l-au avut factorii lega /g288i de dinamica circuitului civil al
imobilelor, de dispari/g288 ia îngr /g259dirilor legale privitoare la înstr /g259inarea
terenurilor, precum /g250i cei ce privesc direct contextul socio-politic /g250i
economic. To /g288i ace /g250ti factori au conlucrat la crearea /g250 i adoptarea unei legi
care reglementeaz /g259 un sistem de publicitate imobiliar /g259 propice unui mediu

45 de afaceri stabil, care confer/g259 o mai mare siguran /g288/g259 creditului /g250i pie /g288ei
imobiliare în compara /g288ie cu alte sisteme de eviden /g288/g259.
Paralel cu evolu /g288ia sistemului de publicitate imobliar /g259, o evolu/g288 ie
asem /g259n/g259toare a cunoscut /g250i institu /g288ia cadastrului. Primele legi în acest
domeniu, precum /g250i primele planuri geomet rice bazate pe ridic /g259ri
topografice sunt datate de la sfâr /g250itul secolului al XVII-lea /g250 i începutul
secolului al XVIII-lea. Primele institu /g288ii de înv /g259/g288/g259mânt superior de profil în
care se preda cursul de „gheodezie /g250i ini/g288 iere a câmpului41” au ap /g259rut în anul
1814 la Ia /g250i sub patronajul lui Gheorghe Asachi /g250i la Bucure /g250ti în 1818 din
ini/g288iativa lui Gheorghe Laz /g259r. Titlul de „inginer hotarnic” a fost instituit în
anul 1868 prin regulamentul pentru refacerea hot /g259rniciilor (pe baza Codului
civil), urmând ca din anul 1930 s /g259 fie recunoscut sub denumirea de „inginer
cadastral”. Un an important în evolu /g288ia institu /g288iei cadastrului este /g250 i anul
1933 care a fost considerat ca fiind anul apari /g288iei cadastrului modern prin
adoptarea Legii nr. 23/1933 pentru organizarea cadastrului funciar /g250i
introducerea c /g259r/g288ilor funduare în Vechiul Regat /g250i Basarabia, creându-se
posibilitatea ca documentele cadastrale s /g259 fie recunoscute pe „pia /g288a de
capital” printre titlurile de valoare. Alte dou /g259 perioade importante au fost
marcate în anii 1933 – 1955 când a început efectuarea cadastrului general /g250i
unificarea c /g259r/g288ilor funciare /g250i 1955 – 1991 când s-au conturat sistemele de
eviden /g288/g259 funciar /g259/g250i de cadastru funciar. Institu /g288ia cadastrului s-a adaptat
regimului politic din perioada 1947 – 1990 când, din cauza scoaterii
terenurilor din circuitul civil /g250i comas /g259rii terenurilor agricole nu s-au mai
realizat decât simple planuri /g250i h/g259r/g288i cadastrale precum /g250i bonit/g259 ri ale
terenurilor în vederea planific /g259rii economiei socialiste , cadastrul în sine
transformându-se într-o eviden /g288/g259 imobiliar /g259 a propriet /g259/g288ii socialiste de stat /g250 i
cooperatiste.

41 A se vedea www.ancpi.ro/pages/wiki.php?pnu=scurtIstoric;
45 de afaceri stabil, care confer/g259 o mai mare siguran /g288/g259 creditului /g250i pie /g288ei
imobiliare în compara /g288ie cu alte sisteme de eviden /g288/g259.
Paralel cu evolu /g288ia sistemului de publicitate imobliar /g259, o evolu/g288 ie
asem /g259n/g259toare a cunoscut /g250i institu /g288ia cadastrului. Primele legi în acest
domeniu, precum /g250i primele planuri geomet rice bazate pe ridic /g259ri
topografice sunt datate de la sfâr /g250itul secolului al XVII-lea /g250 i începutul
secolului al XVIII-lea. Primele institu /g288ii de înv /g259/g288/g259mânt superior de profil în
care se preda cursul de „gheodezie /g250i ini/g288 iere a câmpului41” au ap /g259rut în anul
1814 la Ia /g250i sub patronajul lui Gheorghe Asachi /g250i la Bucure /g250ti în 1818 din
ini/g288iativa lui Gheorghe Laz /g259r. Titlul de „inginer hotarnic” a fost instituit în
anul 1868 prin regulamentul pentru refacerea hot /g259rniciilor (pe baza Codului
civil), urmând ca din anul 1930 s /g259 fie recunoscut sub denumirea de „inginer
cadastral”. Un an important în evolu /g288ia institu /g288iei cadastrului este /g250 i anul
1933 care a fost considerat ca fiind anul apari /g288iei cadastrului modern prin
adoptarea Legii nr. 23/1933 pentru organizarea cadastrului funciar /g250i
introducerea c /g259r/g288ilor funduare în Vechiul Regat /g250i Basarabia, creându-se
posibilitatea ca documentele cadastrale s /g259 fie recunoscute pe „pia /g288a de
capital” printre titlurile de valoare. Alte dou /g259 perioade importante au fost
marcate în anii 1933 – 1955 când a început efectuarea cadastrului general /g250i
unificarea c /g259r/g288ilor funciare /g250i 1955 – 1991 când s-au conturat sistemele de
eviden /g288/g259 funciar /g259/g250i de cadastru funciar. Institu /g288ia cadastrului s-a adaptat
regimului politic din perioada 1947 – 1990 când, din cauza scoaterii
terenurilor din circuitul civil /g250i comas /g259rii terenurilor agricole nu s-au mai
realizat decât simple planuri /g250i h/g259r/g288i cadastrale precum /g250i bonit/g259 ri ale
terenurilor în vederea planific /g259rii economiei socialiste , cadastrul în sine
transformându-se într-o eviden /g288/g259 imobiliar /g259 a propriet /g259/g288ii socialiste de stat /g250 i
cooperatiste.

41 A se vedea www.ancpi.ro/pages/wiki.php?pnu=scurtIstoric;

46 Începând cu anul 1990, în subordinea Ministerului Agriculturii s-a
înfiin /g288at /g250i a func /g288ionat Oficiul de Cadastru si Organizarea Teritoriului
Agricol (O.C.O.T.A.). În anul 1997, în conformitate cu prevederile Legii nr.
7/1996 a luat fiin /g288/g259 Oficiul Na /g288ional de Cadastru, Geodezie /g250i Cartografie,
pozi /g288ionat în subordinea Guvernului, su b directa coordonare a Primului
Ministru. Totodat /g259, acest Oficiu avea în subordine Institutul de Geodezie,
Fotogrammetrie, Cartografie /g250i Cadastru precum /g250i 42 de Oficii de Cadastru,
Geodezie si Cartografie jude/g288 ene /g250i cel al municipiului Bucure /g250ti. O.U.G. nr.
70/200142 a generat o nou /g259 situa /g288ie institu /g288ional /g259/g250i organizatoric /g259 prin
preluarea de la Ministerul Agriculturii a responsabilit /g259/g288ii cadastrului /g250i
organiz /g259rii teritoriului agricol de c /g259tre Oficiul Na /g288ional de Cadastru,
Geodezie /g250i Cartografie. În urma acestei modific /g259ri, s-a reu/g250 it aducerea în
responsabilitatea aceleia /g250i institu /g288ii atât a cadastrului general cât /g250i a
cadastrului agricol.
Începând cu anul 2002, Oficiul Na /g288ional de Cadastru, Geodezie /g250 i
Cartografie trece în subordi nea Ministerului Administra /g288iei /g250i Internelor.
Ulterior, printr O.U.G. nr. 41/200443, con/g288 inutul art. 3 din Legea nr. 7/1996
este modificat, în sensul c /g259 se dispune înfiin /g288area Agen /g288iei Na /g288ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259, denumit/g259 în continuare Agen /g288ia
Na/g288ional /g259.

42 A se vedea OUG nr. 70 din 17 mai 2001 pentru modificarea /g250i completarea Legii
cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996, publicat /g259 în M. Of. nr. 266 din 23 mai
2001;
43 A se vedea OUG nr. 41 din 27 mai 2004 pentru modificarea /g250i completarea Legii
cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996, publicat /g259 în M. Of. nr. 509 din 7 iunie
2004;
46 Începând cu anul 1990, în subordinea Ministerului Agriculturii s-a
înfiin /g288at /g250i a func /g288ionat Oficiul de Cadastru si Organizarea Teritoriului
Agricol (O.C.O.T.A.). În anul 1997, în conformitate cu prevederile Legii nr.
7/1996 a luat fiin /g288/g259 Oficiul Na /g288ional de Cadastru, Geodezie /g250i Cartografie,
pozi /g288ionat în subordinea Guvernului, su b directa coordonare a Primului
Ministru. Totodat /g259, acest Oficiu avea în subordine Institutul de Geodezie,
Fotogrammetrie, Cartografie /g250i Cadastru precum /g250i 42 de Oficii de Cadastru,
Geodezie si Cartografie jude/g288 ene /g250i cel al municipiului Bucure /g250ti. O.U.G. nr.
70/200142 a generat o nou /g259 situa /g288ie institu /g288ional /g259/g250i organizatoric /g259 prin
preluarea de la Ministerul Agriculturii a responsabilit /g259/g288ii cadastrului /g250i
organiz /g259rii teritoriului agricol de c /g259tre Oficiul Na /g288ional de Cadastru,
Geodezie /g250i Cartografie. În urma acestei modific /g259ri, s-a reu/g250 it aducerea în
responsabilitatea aceleia /g250i institu /g288ii atât a cadastrului general cât /g250i a
cadastrului agricol.
Începând cu anul 2002, Oficiul Na /g288ional de Cadastru, Geodezie /g250 i
Cartografie trece în subordi nea Ministerului Administra /g288iei /g250i Internelor.
Ulterior, printr O.U.G. nr. 41/200443, con/g288 inutul art. 3 din Legea nr. 7/1996
este modificat, în sensul c /g259 se dispune înfiin /g288area Agen /g288iei Na /g288ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259, denumit/g259 în continuare Agen /g288ia
Na/g288ional /g259.

42 A se vedea OUG nr. 70 din 17 mai 2001 pentru modificarea /g250i completarea Legii
cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996, publicat /g259 în M. Of. nr. 266 din 23 mai
2001;
43 A se vedea OUG nr. 41 din 27 mai 2004 pentru modificarea /g250i completarea Legii
cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996, publicat /g259 în M. Of. nr. 509 din 7 iunie
2004;

47 2.1.1. Organizarea /g250 i func /g288ionarea Agen /g288iei Na/g288 ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259 numit/g259 în
continuare A.N.C.P.I. sau Agen/g288 ia Na /g288ional /g259, a luat fiin /g288/g259 conform art. 3 din
Legea nr. 7/1996 republicat /g259 (modificat /g259 prin O.U.G. nr. 41/2004), prin
reorganizarea Oficiului Na /g288ional de Cadastru, Geodezie /g250 i Cartografie /g250 i
preluarea activit /g259/g288ii publicit /g259/g288ii imobiliare din atribu /g288iile Ministerului
Justi /g288iei, devenind singura autoritate în domeniu, cu statut de institu/g288 ie
public /g259 cu personalitate juridic /g259, aflat /g259 în subordinea Ministerului
Administra /g288iei /g250i Internelor. Aceast /g259 nou/g259 formul /g259 de organizare a avut în
vedere /g250i respectarea m /g259surilor Recomand /g259rii nr. (86) 12 din 16.09.1986 a
Comitetului de Mini /g250tri al Consiliului Europei prin care se prescriau tuturor
statelor membre prevenirea /g250i reducerea supraînc /g259rc/g259rii activit /g259/g288ii instan /g288elor
judec /g259tore/g250ti prin „desc /g259rcarea gradual /g259 a judec/g259 torilor în ceea ce prive/g250 te
sarcinile de natur /g259 extrajudiciar /g259/g250i încredin /g288area acestora altor persoane sau
institu /g288ii”.
§1. Organizarea /g250 i func /g288ionarea A.N.C.P.I. la nivel central
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 este organizat/g259 ca o structur /g259 descentralizat /g259, la
nivelul fiec /g259rui jude /g288/g250i în municipiul Bucure /g250ti fiind înfiin /g288ate oficii de
cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, denumite în continuare oficii teritoriale ,
care sunt unit /g259/g288i cu personalitate juridic /g259, în subordinea Agen /g288iei Na /g288ionale.
Conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 republicat /g259/g250i art. 1 alin. (1)44
din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, în subordinea oficiilor teritoriale func /g288ioneaz /g259 unul
sau mai multe birouri de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, unit /g259/g288i f/g259r/g259
personalitate juridic /g259, denumite în continuare birouri teritoriale . Organele

44 Art. 1 alin. (1) a fost modificat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 133/2009 privind modificarea
Regulamentului de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259;
47 2.1.1. Organizarea /g250 i func /g288ionarea Agen /g288iei Na/g288 ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259 numit/g259 în
continuare A.N.C.P.I. sau Agen/g288 ia Na /g288ional /g259, a luat fiin /g288/g259 conform art. 3 din
Legea nr. 7/1996 republicat /g259 (modificat /g259 prin O.U.G. nr. 41/2004), prin
reorganizarea Oficiului Na /g288ional de Cadastru, Geodezie /g250 i Cartografie /g250 i
preluarea activit /g259/g288ii publicit /g259/g288ii imobiliare din atribu /g288iile Ministerului
Justi /g288iei, devenind singura autoritate în domeniu, cu statut de institu/g288 ie
public /g259 cu personalitate juridic /g259, aflat /g259 în subordinea Ministerului
Administra /g288iei /g250i Internelor. Aceast /g259 nou/g259 formul /g259 de organizare a avut în
vedere /g250i respectarea m /g259surilor Recomand /g259rii nr. (86) 12 din 16.09.1986 a
Comitetului de Mini /g250tri al Consiliului Europei prin care se prescriau tuturor
statelor membre prevenirea /g250i reducerea supraînc /g259rc/g259rii activit /g259/g288ii instan /g288elor
judec /g259tore/g250ti prin „desc /g259rcarea gradual /g259 a judec/g259 torilor în ceea ce prive/g250 te
sarcinile de natur /g259 extrajudiciar /g259/g250i încredin /g288area acestora altor persoane sau
institu /g288ii”.
§1. Organizarea /g250 i func /g288ionarea A.N.C.P.I. la nivel central
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 este organizat/g259 ca o structur /g259 descentralizat /g259, la
nivelul fiec /g259rui jude /g288/g250i în municipiul Bucure /g250ti fiind înfiin /g288ate oficii de
cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, denumite în continuare oficii teritoriale ,
care sunt unit /g259/g288i cu personalitate juridic /g259, în subordinea Agen /g288iei Na /g288ionale.
Conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 republicat /g259/g250i art. 1 alin. (1)44
din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, în subordinea oficiilor teritoriale func /g288ioneaz /g259 unul
sau mai multe birouri de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, unit /g259/g288i f/g259r/g259
personalitate juridic /g259, denumite în continuare birouri teritoriale . Organele

44 Art. 1 alin. (1) a fost modificat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 133/2009 privind modificarea
Regulamentului de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259;

48 de conducere ale Agen /g288iei Na /g288ionale sunt Consiliul de administra /g288ie /g250i
Directorul General.
Consiliul de administra /g288ie este alc/g259 tuit conform art. 3 alin. (5) din
Lege din 9 membri, incluzând reprezentan /g288i din sectorul public /g250i privat,
numi /g288i exclusiv pe criterii de compete /g288/g259 profesional/g259 , dintre care unul este
directorul general al Agen /g288iei Na /g288ionale /g250i pre /g250edinte al Consiliului de
administra /g288ie. Membrii consiliului de administra /g288ie /g250i directorul general sunt
numi /g288i /g250i revoca /g288i din func /g288ie doar prin ordin al ministrului administra /g288iei /g250i
internelor, mandatul lor având o înti ndere pe 5 ani. Conform art. 25 din
Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare al A.N.C.P.I. membrii consiliului
de administra /g288ie au datoria de a p /g259stra confiden /g288ialitatea tuturor datelor ce se
refer/g259 la activitatea agen /g288iei. De asemenea, membrii consiliului de
administra /g288ie sunt obliga /g288i s/g259 depun/g259 o declara /g288ie de avere în termen de 15
zile de la data numirii, în plic sigilat, la Direc/g288 ia Resure Umane, în
conformitate cu prevederile cupr inse în anexa la Legea nr. 115/199645,
declara /g288ii ce vor fi publicate în termen de 30 de zile pe site-ul A.N.C.P.I.
Conform aceluia /g250i act normativ, la încetarea mandatului membrii consiliului
de administra /g288ie vor depune o nou /g259 declara /g288ie în care va fi cuprins /g259 averea
de/g288inut/g259 la acel moment.
Secretarul Consiliului de administra /g288ie va fi numit de c /g259tre
consiliu, dar nu dintre membrii acestuia . Inclusiv secretarul are obliga /g288ia de
a respecta confiden /g288ialitatea lucr /g259rilor /g250i dezbaterilor din /g250edin /g288ele
consiliului.
Consiliul de administra /g288ie prezint/g259 Ministerului Administra/g288 iei /g250i
Internelor, în prima lun /g259 a fiec /g259ruia an, un raport asupra activit /g259/g288ii
A.N.C.P.I. din anul precedent, precum /g250i programul de activitate pentru anul

45 A se vedea Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 privind declararea /g250i controlul averii
demnitarilor, magistra /g288ilor, func /g288ionarilor publici /g250 i a unor persoane cu func /g288ii de
conducere, publicat /g259 în M. Of. nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu toate modifica /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
48 de conducere ale Agen /g288iei Na /g288ionale sunt Consiliul de administra /g288ie /g250i
Directorul General.
Consiliul de administra /g288ie este alc/g259 tuit conform art. 3 alin. (5) din
Lege din 9 membri, incluzând reprezentan /g288i din sectorul public /g250i privat,
numi /g288i exclusiv pe criterii de compete /g288/g259 profesional/g259 , dintre care unul este
directorul general al Agen /g288iei Na /g288ionale /g250i pre /g250edinte al Consiliului de
administra /g288ie. Membrii consiliului de administra /g288ie /g250i directorul general sunt
numi /g288i /g250i revoca /g288i din func /g288ie doar prin ordin al ministrului administra /g288iei /g250i
internelor, mandatul lor având o înti ndere pe 5 ani. Conform art. 25 din
Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare al A.N.C.P.I. membrii consiliului
de administra /g288ie au datoria de a p /g259stra confiden /g288ialitatea tuturor datelor ce se
refer/g259 la activitatea agen /g288iei. De asemenea, membrii consiliului de
administra /g288ie sunt obliga /g288i s/g259 depun/g259 o declara /g288ie de avere în termen de 15
zile de la data numirii, în plic sigilat, la Direc/g288 ia Resure Umane, în
conformitate cu prevederile cupr inse în anexa la Legea nr. 115/199645,
declara /g288ii ce vor fi publicate în termen de 30 de zile pe site-ul A.N.C.P.I.
Conform aceluia /g250i act normativ, la încetarea mandatului membrii consiliului
de administra /g288ie vor depune o nou /g259 declara /g288ie în care va fi cuprins /g259 averea
de/g288inut/g259 la acel moment.
Secretarul Consiliului de administra /g288ie va fi numit de c /g259tre
consiliu, dar nu dintre membrii acestuia . Inclusiv secretarul are obliga /g288ia de
a respecta confiden /g288ialitatea lucr /g259rilor /g250i dezbaterilor din /g250edin /g288ele
consiliului.
Consiliul de administra /g288ie prezint/g259 Ministerului Administra/g288 iei /g250i
Internelor, în prima lun /g259 a fiec /g259ruia an, un raport asupra activit /g259/g288ii
A.N.C.P.I. din anul precedent, precum /g250i programul de activitate pentru anul

45 A se vedea Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 privind declararea /g250i controlul averii
demnitarilor, magistra /g288ilor, func /g288ionarilor publici /g250 i a unor persoane cu func /g288ii de
conducere, publicat /g259 în M. Of. nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu toate modifica /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;

49 în curs. Prejudiciile cauzate prin hot /g259rârile adoptate în leg /g259tur/g259 cu
administrarea /g250i gestionarea patrimoniului A.N. C.P.I. vor fi suportate de
membrii Consiliului de administra /g288ie în func /g288ie de votul exprimat. În
conformitate cu dispozi /g288iile art. 6 din H.G. nr. 1210/200446, Consiliul de
administra /g288ie se întrune /g250te lunar în /g250edin /g288e ordinare /g250i ori de câte ori este
nevoie în /g250edin /g288e extraordinare, hot /g259rârile adoptându-se cu majoritatea
voturilor celor prezen /g288i. Trebuie re /g288inut faptul c /g259 activitatea Consiliului de
administra /g288ie nu se poate desf /g259/g250ura decât în prezen /g288a a cel pu /g288in dou/g259 treimi
din num /g259rul membrilor s/g259 i. În ceea ce prive /g250te revocarea unui membru al
Consiliului de administra /g288ie, respectându-se principiul simetriei, acesta nu
va putea fi revocat decât de c /g259tre ministrul administra /g288iei /g250i internelor, la
propunerea consiliului de administra /g288ie, a pre /g250edintelui acestuia, sau a
institu /g288iei pe care o reprezint /g259 acel membru. Cazurile în care ministrul
administra /g288iei /g250i internelor poate demite un membru al consiliului de
administra /g288ie sunt urm /g259toarele:
/g57Absenteaz /g259 nejustificat la 3 /g250edin /g288e consecutive ale consiliului de
administra /g288ie;
/g57Desf /g259/g250oar/g259 activit /g259/g288i concurente, este implicat în interes personal
într-o achizi /g288ie public /g259 organizat /g259 de A.N.C.P.I. sau orice alte
activit/g259/g288 i ce conduc la un conflict de interese real sau poten /g288ial;
/g57Este condamnat pentru s /g259vâr/g250irea unei infrac /g288iuni;
/g57Pentru alte motive, la propunerea pre/g250 edintelui Consiliului de
administra /g288ie;
În desf /g259/g250urarea activit /g259/g288ii sale, Consiliul de administra /g288ie al
A.N:C.P.I. are urm /g259toarele atribu /g288ii47:

46 A se vedea H.G. nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind organizarea /g250i func /g288ionarea Agen /g288iei
Na/g288ionale de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259, republicat /g259 în M. Of. nr. 386 din 5 mai
2006, cu toate modific /g259rile ulterioare;
47 A se vedea art. 27 din Regulamentul pentru organizarea /g250i func /g288ionarea A.N.C.P.I.;
49 în curs. Prejudiciile cauzate prin hot /g259rârile adoptate în leg /g259tur/g259 cu
administrarea /g250i gestionarea patrimoniului A.N. C.P.I. vor fi suportate de
membrii Consiliului de administra /g288ie în func /g288ie de votul exprimat. În
conformitate cu dispozi /g288iile art. 6 din H.G. nr. 1210/200446, Consiliul de
administra /g288ie se întrune /g250te lunar în /g250edin /g288e ordinare /g250i ori de câte ori este
nevoie în /g250edin /g288e extraordinare, hot /g259rârile adoptându-se cu majoritatea
voturilor celor prezen /g288i. Trebuie re /g288inut faptul c /g259 activitatea Consiliului de
administra /g288ie nu se poate desf /g259/g250ura decât în prezen /g288a a cel pu /g288in dou/g259 treimi
din num /g259rul membrilor s/g259 i. În ceea ce prive /g250te revocarea unui membru al
Consiliului de administra /g288ie, respectându-se principiul simetriei, acesta nu
va putea fi revocat decât de c /g259tre ministrul administra /g288iei /g250i internelor, la
propunerea consiliului de administra /g288ie, a pre /g250edintelui acestuia, sau a
institu /g288iei pe care o reprezint /g259 acel membru. Cazurile în care ministrul
administra /g288iei /g250i internelor poate demite un membru al consiliului de
administra /g288ie sunt urm /g259toarele:
/g57Absenteaz /g259 nejustificat la 3 /g250edin /g288e consecutive ale consiliului de
administra /g288ie;
/g57Desf /g259/g250oar/g259 activit /g259/g288i concurente, este implicat în interes personal
într-o achizi /g288ie public /g259 organizat /g259 de A.N.C.P.I. sau orice alte
activit/g259/g288 i ce conduc la un conflict de interese real sau poten /g288ial;
/g57Este condamnat pentru s /g259vâr/g250irea unei infrac /g288iuni;
/g57Pentru alte motive, la propunerea pre/g250 edintelui Consiliului de
administra /g288ie;
În desf /g259/g250urarea activit /g259/g288ii sale, Consiliul de administra /g288ie al
A.N:C.P.I. are urm /g259toarele atribu /g288ii47:

46 A se vedea H.G. nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind organizarea /g250i func /g288ionarea Agen /g288iei
Na/g288ionale de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259, republicat /g259 în M. Of. nr. 386 din 5 mai
2006, cu toate modific /g259rile ulterioare;
47 A se vedea art. 27 din Regulamentul pentru organizarea /g250i func /g288ionarea A.N.C.P.I.;

50 /g57Analizeaz /g259/g250i aprob /g259, în corelare cu obiectivele Strategiei
na/g288ionale în domeniul cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare,
programele de activitate pe termen scurt, mediu /g250 i lung pentru
care finan /g288area este asigurat /g259 din sursele proprii ale Agen /g288iei
Na/g288ionale;
/g57Analizeaz /g259/g250i hot/g259 r/g259/g250te colaborarea sau cooperarea Agen /g288iei
Na/g288ionale cu persoane fizice /g250 i juridice, române ori str /g259ine, de
specialitate, pentru realizarea unor obiective de interes comun
corespunz /g259toare domeniului s /g259u de activitate;
/g57Aprob /g259 contractarea de credite interne /g250i externe, potrivit
reglement /g259rilor în vigoare;
/g57Analizeaz /g259/g250i aprob /g259 anual bugetul de venituri /g250i cheltuieli, în
conformitate cu norme le metodologice elaborate de Ministerul
Finan /g288elor Publice;
/g57R/g259spunde de administrarea legal /g259/g250i eficient /g259 a întregului
patrimoniu;
/g57Aprob /g259 propunerile de tarife pentru serviciile prestate în condi /g288iile
legii;
/g57Aprob /g259 obiectivele de investi /g288ii ce urmeaz /g259 a fi realizate de c /g259tre
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 sau de institu /g288iile subordonate;
/g57Stabile /g250te prerogativele directorului general în vederea negocierii
contractului colectiv de munc /g259;
/g57Aprob /g259 structura organizatoric/g259/g250 i atribu /g288iile direc /g288iilor /g250i
serviciilor independente din cadrul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57Aprob /g259 num /g259rul maxim de posturi pentru Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i
institu /g288iile subordonate;
/g57Aprob /g259 achizi /g288ionarea /g250i efectuarea de investi /g288ii cu privire la
bunurile imobile necesare desf /g259/g250ur/g259rii activit /g259/g288ii Agen/g288 iei
Na/g288ionale /g250 i a institu /g288iilor subordonate.
50 /g57Analizeaz /g259/g250i aprob /g259, în corelare cu obiectivele Strategiei
na/g288ionale în domeniul cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare,
programele de activitate pe termen scurt, mediu /g250 i lung pentru
care finan /g288area este asigurat /g259 din sursele proprii ale Agen /g288iei
Na/g288ionale;
/g57Analizeaz /g259/g250i hot/g259 r/g259/g250te colaborarea sau cooperarea Agen /g288iei
Na/g288ionale cu persoane fizice /g250 i juridice, române ori str /g259ine, de
specialitate, pentru realizarea unor obiective de interes comun
corespunz /g259toare domeniului s /g259u de activitate;
/g57Aprob /g259 contractarea de credite interne /g250i externe, potrivit
reglement /g259rilor în vigoare;
/g57Analizeaz /g259/g250i aprob /g259 anual bugetul de venituri /g250i cheltuieli, în
conformitate cu norme le metodologice elaborate de Ministerul
Finan /g288elor Publice;
/g57R/g259spunde de administrarea legal /g259/g250i eficient /g259 a întregului
patrimoniu;
/g57Aprob /g259 propunerile de tarife pentru serviciile prestate în condi /g288iile
legii;
/g57Aprob /g259 obiectivele de investi /g288ii ce urmeaz /g259 a fi realizate de c /g259tre
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 sau de institu /g288iile subordonate;
/g57Stabile /g250te prerogativele directorului general în vederea negocierii
contractului colectiv de munc /g259;
/g57Aprob /g259 structura organizatoric/g259/g250 i atribu /g288iile direc /g288iilor /g250i
serviciilor independente din cadrul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57Aprob /g259 num /g259rul maxim de posturi pentru Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i
institu /g288iile subordonate;
/g57Aprob /g259 achizi /g288ionarea /g250i efectuarea de investi /g288ii cu privire la
bunurile imobile necesare desf /g259/g250ur/g259rii activit /g259/g288ii Agen/g288 iei
Na/g288ionale /g250 i a institu /g288iilor subordonate.

51 Directorul general al A.N.C.P.I. este desemnat prin ordin al
ministrului administra /g288iei /g250i internelor, cumulând totodat /g259/g250i func /g288ia de
pre/g250edinte al Consiliului de administra /g288ie. Directorul general asigur /g259
reprezentarea A.N.C.P.I. atât pe plan intern cât /g250i pe plan interna /g288ional, este
ordonator de credite, nume /g250te /g250i elibereaz /g259 din func /g288ie personalul A.N.C.P.I.
în condi /g288iile legii /g250i asigur /g259 conducerea general /g259 a activit /g259/g288ii, în conformitate
cu Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare al A.N.C.P.I. El este consiliat
în exercitarea atribu /g288iilor sale de 5 consilieri, afla /g288i în subordinea sa direct /g259.
Conform art. 40 din Regul amentul de organizare /g250i func /g288ionare a A.N.C.P.I.,
atribu /g288iile principale ale directorului general sunt urm /g259toarele:
/g57aprob /g259 prin ordin cu caracter norma tiv structura organizatoric /g259 a
institu /g288iilor subordonate Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57aprob /g259 angajarea, lichidarea /g250 i ordonan /g288area cheltuielilor stabilite
prin bugetul de venituri /g250 i cheltuieli aprobat potrivit legii;
/g57asigur /g259 organizarea eviden /g288ei patrimoniului /g250i integritatea
bunurilor din patrimoniul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57organizeaz /g259, coordoneaz /g259/g250i controleaz /g259 aplicarea actelor
normative de c /g259tre aparatul propriu al Agen /g288iei Na /g288ionale /g250i de
institu /g288iile subordonate acesteia;
/g57organizeaz /g259/g250i controleaz /g259 aplicarea propriilor ordine /g250i
instruc /g288iuni de c /g259tre persoanele c /g259rora le sunt adresate;
/g57negociaz /g259/g250i încheie cu sindicatele sau, dup /g259 caz, cu reprezentan /g288ii
salaria /g288ilor contractul colectiv de munc /g259 la nivelul Agen/g288 iei
Na/g288ionale /g250i contractele individuale de munc /g259 ale personalului din
aparatul central al acesteia, precum /g250 i ale directorilor institu /g288iilor
subordonate;
/g57avizeaz /g259 participarea la ocuparea posturilor de conducere din
cadrul institu /g288iilor subordonate Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57organizeaz /g259, conduce /g250i coordoneaz /g259 activitatea Consiliului de
administra /g288ie al Agen/g288 iei Na /g288ionale;
51 Directorul general al A.N.C.P.I. este desemnat prin ordin al
ministrului administra /g288iei /g250i internelor, cumulând totodat /g259/g250i func /g288ia de
pre/g250edinte al Consiliului de administra /g288ie. Directorul general asigur /g259
reprezentarea A.N.C.P.I. atât pe plan intern cât /g250i pe plan interna /g288ional, este
ordonator de credite, nume /g250te /g250i elibereaz /g259 din func /g288ie personalul A.N.C.P.I.
în condi /g288iile legii /g250i asigur /g259 conducerea general /g259 a activit /g259/g288ii, în conformitate
cu Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare al A.N.C.P.I. El este consiliat
în exercitarea atribu /g288iilor sale de 5 consilieri, afla /g288i în subordinea sa direct /g259.
Conform art. 40 din Regul amentul de organizare /g250i func /g288ionare a A.N.C.P.I.,
atribu /g288iile principale ale directorului general sunt urm /g259toarele:
/g57aprob /g259 prin ordin cu caracter norma tiv structura organizatoric /g259 a
institu /g288iilor subordonate Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57aprob /g259 angajarea, lichidarea /g250 i ordonan /g288area cheltuielilor stabilite
prin bugetul de venituri /g250 i cheltuieli aprobat potrivit legii;
/g57asigur /g259 organizarea eviden /g288ei patrimoniului /g250i integritatea
bunurilor din patrimoniul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57organizeaz /g259, coordoneaz /g259/g250i controleaz /g259 aplicarea actelor
normative de c /g259tre aparatul propriu al Agen /g288iei Na /g288ionale /g250i de
institu /g288iile subordonate acesteia;
/g57organizeaz /g259/g250i controleaz /g259 aplicarea propriilor ordine /g250i
instruc /g288iuni de c /g259tre persoanele c /g259rora le sunt adresate;
/g57negociaz /g259/g250i încheie cu sindicatele sau, dup /g259 caz, cu reprezentan /g288ii
salaria /g288ilor contractul colectiv de munc /g259 la nivelul Agen/g288 iei
Na/g288ionale /g250i contractele individuale de munc /g259 ale personalului din
aparatul central al acesteia, precum /g250 i ale directorilor institu /g288iilor
subordonate;
/g57avizeaz /g259 participarea la ocuparea posturilor de conducere din
cadrul institu /g288iilor subordonate Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57organizeaz /g259, conduce /g250i coordoneaz /g259 activitatea Consiliului de
administra /g288ie al Agen/g288 iei Na /g288ionale;

52 /g57aprob /g259 grila de salarizare a personalului, potrivit prevederilor
legale;
/g57aprob /g259 prin ordin statele de func /g288ii, atribu/g288 iile /g250i criteriile de
constituire a compartimentelor apar /g288inând institu /g288iilor din
subordinea Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57aprob /g259 prin ordin statul de func /g288ii al Agen /g288iei Na /g288ionale.
În exercitarea atribu /g288iilor sale, directorul general emite ordine cu
caracter normativ /g250i individual, cele cu caracter normativ urmând a fi
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. În condi /g288iile în care
directorul general se afl /g259 în imposibilitatea de a- /g250i exercita atribu /g288iile mai
mult de 3 zile consecutiv, indiferent din ce anume motive, prerogativele
sale vor fi exercitate de unul dintre directorii generali adjunc /g288i, care va fi
desemnat prin ordin al direct orului general al A.N.C.P.I.
În subordinea directorului general se afl /g259 directorii generali adjunc /g288i,
numi /g288i, de asemenea, prin ordin al directorului general în condi /g288iile legii.
Ace/g250tia coordoneaz /g259 compartimentele, exercitând atribu /g288iile /g250i sarcinile ce
le-au fost stabilite conform Regulamentului de organizare /g250i func /g288ionare al
A.N.C.P.I. ori prin ordinele director ului general. În prezent, în cadrul
A.N.C.P.I., în subordinea directorului general se afl /g259 trei directori generali
adjunc /g288i:
1. un director general adjunct care coordoneaz /g259:
a. Direc /g288ia Cadastru;
b. Direc /g288ia Publicitate Imobiliar /g259;
c. Direc /g288ia Geodezie /g250i Cartografie;
d. Fondul Na /g288ional Geodezic;
2. un director general adjunct care coordoneaz /g259:
a. Direc /g288ia Operativ/g259 ;
b. Oficiile de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259;
3. un director general adjunct care coordoneaz /g259:
a. Direc /g288ia Economic /g259;
52 /g57aprob /g259 grila de salarizare a personalului, potrivit prevederilor
legale;
/g57aprob /g259 prin ordin statele de func /g288ii, atribu/g288 iile /g250i criteriile de
constituire a compartimentelor apar /g288inând institu /g288iilor din
subordinea Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57aprob /g259 prin ordin statul de func /g288ii al Agen /g288iei Na /g288ionale.
În exercitarea atribu /g288iilor sale, directorul general emite ordine cu
caracter normativ /g250i individual, cele cu caracter normativ urmând a fi
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. În condi /g288iile în care
directorul general se afl /g259 în imposibilitatea de a- /g250i exercita atribu /g288iile mai
mult de 3 zile consecutiv, indiferent din ce anume motive, prerogativele
sale vor fi exercitate de unul dintre directorii generali adjunc /g288i, care va fi
desemnat prin ordin al direct orului general al A.N.C.P.I.
În subordinea directorului general se afl /g259 directorii generali adjunc /g288i,
numi /g288i, de asemenea, prin ordin al directorului general în condi /g288iile legii.
Ace/g250tia coordoneaz /g259 compartimentele, exercitând atribu /g288iile /g250i sarcinile ce
le-au fost stabilite conform Regulamentului de organizare /g250i func /g288ionare al
A.N.C.P.I. ori prin ordinele director ului general. În prezent, în cadrul
A.N.C.P.I., în subordinea directorului general se afl /g259 trei directori generali
adjunc /g288i:
1. un director general adjunct care coordoneaz /g259:
a. Direc /g288ia Cadastru;
b. Direc /g288ia Publicitate Imobiliar /g259;
c. Direc /g288ia Geodezie /g250i Cartografie;
d. Fondul Na /g288ional Geodezic;
2. un director general adjunct care coordoneaz /g259:
a. Direc /g288ia Operativ/g259 ;
b. Oficiile de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259;
3. un director general adjunct care coordoneaz /g259:
a. Direc /g288ia Economic /g259;

53 b. Direc /g288ia Achizi /g288ii Publice;
c. Direc /g288ia Integrare European /g259/g250i Rela /g288ii Interna /g288ionale;
d. Serviciul Comunicare /g250i Rela /g288ii cu Publicul;
e. Direc /g288ia Informatic /g259;
În consecin /g288/g259, analizând structura organizatoric/g259 a A.N.C.P.I.
constat /g259m c/g259: Direc /g288ia Cadastru, Direc /g288ia Publicitate Imobiliar /g259, Direc /g288ia
Geodezie /g250i Cartografie, Direc /g288ia Operativ/g259 , Direc /g288ia Economic /g259, Direc /g288ia
Achizi /g288ii Publice, Direc /g288ia Integrare European /g259/g250i Rela /g288ii Interna /g288ionale,
Serviciul Comunicare /g250i Rela /g288ii cu Publicul /g250i Direc /g288ia Informatic /g259 sunt
direc /g288ii subordonate directorilor generali adjunc /g288i. Cu toate acestea, exist /g259/g250i
direc /g288ii independente, subor donate direct directorului general:
1. Direc /g288ia Juridic /g259;
2. Direc /g288ia Resurse Umane;
3. Direc /g288ia Managementul Proiectului;
4. Serviciul Audit Intern;
5. Corpul de Control /g250i Protec /g288ia Informa/g288 iilor Clasificate.
În ceea ce prive/g250 te obiectul de studiu al lucr /g259rii de fa /g288/g259 intereseaz/g259
numai atribu/g288 iile Direc /g288iilor de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259. Astfel,
conform art. 66 din Regulament ul de organizare si func /g288ionare al A.N.C.P.I.,
Direc /g288ia de Cadastru este subordonat /g259 în mod direct directorului general
adjunct, fiind condus /g259 de un director numit prin ordin al directorului
general. Aceast /g259 direc /g288ie are urm /g259toarele atribu /g288ii:
/g57organizarea /g250i coordonarea lucr /g259rilor de cadastru general
aprobate prin planul anual;
/g57stabilirea /g250i organizarea modului de preluare, validare /g250i
integrare a datelor /g250i informa /g288iilor furnizate de persoanele
autorizate pentru înscrierea actelor /g250i faptelor juridice în cartea
funciar /g259, precum /g250i a altor date /g250 i informa /g288ii de specialitate
necesare alc /g259tuirii, între /g288inerii /g250i actualiz /g259rii bazei de date a
cadastrului general;
53 b. Direc /g288ia Achizi /g288ii Publice;
c. Direc /g288ia Integrare European /g259/g250i Rela /g288ii Interna /g288ionale;
d. Serviciul Comunicare /g250i Rela /g288ii cu Publicul;
e. Direc /g288ia Informatic /g259;
În consecin /g288/g259, analizând structura organizatoric/g259 a A.N.C.P.I.
constat /g259m c/g259: Direc /g288ia Cadastru, Direc /g288ia Publicitate Imobiliar /g259, Direc /g288ia
Geodezie /g250i Cartografie, Direc /g288ia Operativ/g259 , Direc /g288ia Economic /g259, Direc /g288ia
Achizi /g288ii Publice, Direc /g288ia Integrare European /g259/g250i Rela /g288ii Interna /g288ionale,
Serviciul Comunicare /g250i Rela /g288ii cu Publicul /g250i Direc /g288ia Informatic /g259 sunt
direc /g288ii subordonate directorilor generali adjunc /g288i. Cu toate acestea, exist /g259/g250i
direc /g288ii independente, subor donate direct directorului general:
1. Direc /g288ia Juridic /g259;
2. Direc /g288ia Resurse Umane;
3. Direc /g288ia Managementul Proiectului;
4. Serviciul Audit Intern;
5. Corpul de Control /g250i Protec /g288ia Informa/g288 iilor Clasificate.
În ceea ce prive/g250 te obiectul de studiu al lucr /g259rii de fa /g288/g259 intereseaz/g259
numai atribu/g288 iile Direc /g288iilor de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259. Astfel,
conform art. 66 din Regulament ul de organizare si func /g288ionare al A.N.C.P.I.,
Direc /g288ia de Cadastru este subordonat /g259 în mod direct directorului general
adjunct, fiind condus /g259 de un director numit prin ordin al directorului
general. Aceast /g259 direc /g288ie are urm /g259toarele atribu /g288ii:
/g57organizarea /g250i coordonarea lucr /g259rilor de cadastru general
aprobate prin planul anual;
/g57stabilirea /g250i organizarea modului de preluare, validare /g250i
integrare a datelor /g250i informa /g288iilor furnizate de persoanele
autorizate pentru înscrierea actelor /g250i faptelor juridice în cartea
funciar /g259, precum /g250i a altor date /g250 i informa /g288ii de specialitate
necesare alc /g259tuirii, între /g288inerii /g250i actualiz /g259rii bazei de date a
cadastrului general;

54 /g57organizarea modului de preluare, validare /g250i integrare a datelor /g250i
informa /g288iilor de cadastru general furnizate de titularii sistemelor
informa /g288ionale specifice domeniilor de activitate, necesare
alc/g259tuirii, între /g288inerii /g250i actualiz /g259rii bazei de date a cadastrului;
/g57elaborarea /g250i promovarea specifica /g288iilor tehnice /g250i caietelor de
sarcini la licita /g288iile referitoare la introducerea cadastrului general;
/g57participarea la crearea unui si stem unitar pentru protec /g288ia /g250i
distribuirea informa /g288iilor din domeniul cadastrului general;
/g57corelarea programelor Agen /g288iei Na /g288ionale de realizare /g250i
între /g288inere a bazelor de date ale cadastrului general cu cerin /g288ele
organelor administra /g288iei publice locale;
/g57stabilirea /g250i organizarea modului de preluare a datelor de
cadastru general în vederea complet /g259rii /g250i actualiz /g259rii bazei de
date a cadastrului /g250i participarea la realizarea /g250i integrarea
sistemelor informatice proprii în Sistemul na /g288ional de
informatizare al României;
/g57întocmirea proiectelor de regulamente, norme, metodologii /g250i
instruc /g288iuni pentru activit/g259/g288 ile de cadastru, precum /g250i actualizarea
/g250i armonizarea acestora cu cele ale Uniunii Europene;
/g57standardizarea /g250i monitorizarea modului de întocmire a
documenta /g288iilor cadastrale privind înscrierea imobilelor în cartea
funciar /g259;
/g57adaptarea /g250i revizuirea normelor /g250 i instruc /g288iunilor din domeniul
cadastrului în conformitate cu dinamica /g250 i evolu /g288ia sistemului de
publicitate imobiliar /g259;
/g57participarea la analizarea /g250i promovarea propunerilor privind
tarifele aferente serviciilor de cadastru /g250i livrarea de informa/g288 ii
cadastrale;
54 /g57organizarea modului de preluare, validare /g250i integrare a datelor /g250i
informa /g288iilor de cadastru general furnizate de titularii sistemelor
informa /g288ionale specifice domeniilor de activitate, necesare
alc/g259tuirii, între /g288inerii /g250i actualiz /g259rii bazei de date a cadastrului;
/g57elaborarea /g250i promovarea specifica /g288iilor tehnice /g250i caietelor de
sarcini la licita /g288iile referitoare la introducerea cadastrului general;
/g57participarea la crearea unui si stem unitar pentru protec /g288ia /g250i
distribuirea informa /g288iilor din domeniul cadastrului general;
/g57corelarea programelor Agen /g288iei Na /g288ionale de realizare /g250i
între /g288inere a bazelor de date ale cadastrului general cu cerin /g288ele
organelor administra /g288iei publice locale;
/g57stabilirea /g250i organizarea modului de preluare a datelor de
cadastru general în vederea complet /g259rii /g250i actualiz /g259rii bazei de
date a cadastrului /g250i participarea la realizarea /g250i integrarea
sistemelor informatice proprii în Sistemul na /g288ional de
informatizare al României;
/g57întocmirea proiectelor de regulamente, norme, metodologii /g250i
instruc /g288iuni pentru activit/g259/g288 ile de cadastru, precum /g250i actualizarea
/g250i armonizarea acestora cu cele ale Uniunii Europene;
/g57standardizarea /g250i monitorizarea modului de întocmire a
documenta /g288iilor cadastrale privind înscrierea imobilelor în cartea
funciar /g259;
/g57adaptarea /g250i revizuirea normelor /g250 i instruc /g288iunilor din domeniul
cadastrului în conformitate cu dinamica /g250 i evolu /g288ia sistemului de
publicitate imobiliar /g259;
/g57participarea la analizarea /g250i promovarea propunerilor privind
tarifele aferente serviciilor de cadastru /g250i livrarea de informa/g288 ii
cadastrale;

55 /g57realizarea de reglement /g259ri unitare cu privire la tipizarea
documentelor /g250i avizelor, uniformizarea, fluidizarea /g250i
simplificarea procedurilor de scoatere din circuitul agricol;
/g57coordonarea /g250i îndrumarea la nivelul oficiilor de cadastru /g250 i
publicitate imobiliar /g259 a modului de punere în aplicare a
reglement /g259rilor /g250i de desf /g259/g250urare a activit /g259/g288ii, a modului de
administrare a bazelor de date cadastrale;
/g57inventarierea situa /g288iei titlurilor de proprie tate acordate conform
prevederilor Legii nr. 18/199148, republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare /g250i ale Legii nr. 1/200049, cu modific/g259 rile
/g250i complet/g259 rile ulterioare;
/g57inventarierea situa /g288iei planurilor parcelare /g250i monitorizarea
activit/g259/g288 ilor ce decurg din aplicarea legilor propriet/g259/g288 ii;
/g57centralizarea situa /g288iilor statistice ale terenurilor (SST), primite de
la oficiile teritoriale, întocmirea centralizatorului pe /g288ar/g259/g250i a
desf/g259/g250ur/g259toarelor pe jude /g288e /g250i pe grupe de proprietari,
transmiterea acestora la Institutul Na /g288ional de Statistic /g259, conform
conven /g288iei de colaborare încheiate cu aceast /g259 institu /g288ie;
/g57elaborarea /g250i promovarea avizelor /g250i a ordinelor comune dintre
Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i Ministerul Agriculturii, P /g259durilor /g250i
Dezvolt /g259rii Rurale, pentru aprobarea scoaterii definitive /g250i
temporare a unor terenuri cu suprafa /g288a mai mare de un hectar /g250 i a
celor deservite de in frastructura de îmbun /g259t/g259/g288iri funciare;
/g57avizarea con /g288inutului topografic al documentelor cadastrale
destinate uzului public;

48 Legea nr. 18/19.02.1991 – Legea fondului funciar, republicat /g259 în M. Of. nr. 1 din
5.01.1998, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
49 Legea nr. 1/11.01.2000 – Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole /g250i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr.18/1991 /g250i ale Legii nr.169/1997, publicat /g259 în M. Of. nr. 8/12.01.2000, cu toate
modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
55 /g57realizarea de reglement /g259ri unitare cu privire la tipizarea
documentelor /g250i avizelor, uniformizarea, fluidizarea /g250i
simplificarea procedurilor de scoatere din circuitul agricol;
/g57coordonarea /g250i îndrumarea la nivelul oficiilor de cadastru /g250 i
publicitate imobiliar /g259 a modului de punere în aplicare a
reglement /g259rilor /g250i de desf /g259/g250urare a activit /g259/g288ii, a modului de
administrare a bazelor de date cadastrale;
/g57inventarierea situa /g288iei titlurilor de proprie tate acordate conform
prevederilor Legii nr. 18/199148, republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare /g250i ale Legii nr. 1/200049, cu modific/g259 rile
/g250i complet/g259 rile ulterioare;
/g57inventarierea situa /g288iei planurilor parcelare /g250i monitorizarea
activit/g259/g288 ilor ce decurg din aplicarea legilor propriet/g259/g288 ii;
/g57centralizarea situa /g288iilor statistice ale terenurilor (SST), primite de
la oficiile teritoriale, întocmirea centralizatorului pe /g288ar/g259/g250i a
desf/g259/g250ur/g259toarelor pe jude /g288e /g250i pe grupe de proprietari,
transmiterea acestora la Institutul Na /g288ional de Statistic /g259, conform
conven /g288iei de colaborare încheiate cu aceast /g259 institu /g288ie;
/g57elaborarea /g250i promovarea avizelor /g250i a ordinelor comune dintre
Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i Ministerul Agriculturii, P /g259durilor /g250i
Dezvolt /g259rii Rurale, pentru aprobarea scoaterii definitive /g250i
temporare a unor terenuri cu suprafa /g288a mai mare de un hectar /g250 i a
celor deservite de in frastructura de îmbun /g259t/g259/g288iri funciare;
/g57avizarea con /g288inutului topografic al documentelor cadastrale
destinate uzului public;

48 Legea nr. 18/19.02.1991 – Legea fondului funciar, republicat /g259 în M. Of. nr. 1 din
5.01.1998, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
49 Legea nr. 1/11.01.2000 – Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole /g250i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr.18/1991 /g250i ale Legii nr.169/1997, publicat /g259 în M. Of. nr. 8/12.01.2000, cu toate
modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;

56 /g57participarea la efectuarea recep /g288iilor pentru lucr/g259 rile de geodezie
/g250i cartografie care se realizeaz /g259 cu avizul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57eliberarea de avize /g250i realizarea recep /g288iilor pentru lucr /g259rile de
cadastru, conform reglement /g259rilor în domeniu;
/g57participarea la definirea cadrului normativ de realizare a
cadastrului economic /g250i a criteriilor de evaluare a terenurilor în
vederea stabilirii sistemului de taxe /g250i impozite;
/g57organizarea, asigurarea secretariatului /g250i participarea în cadrul
Comisiei de autorizare a persoanelor fizice /g250i juridice, constituit /g259
la nivelul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57întocmirea /g250i eliberarea certificatelor de autorizare persoanelor
fizice /g250i juridice, organizarea /g250i monitorizarea bazei de date cu
persoanele autorizate de Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i de oficiile de
cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259;
/g57gestionarea dosarelor de autorizare /g250i asigurarea confiden /g288ialit/g259/g288 ii
datelor cu caracter personal cuprinse în acestea, în conformitate
cu prevederile Legii Arhivelor Na /g288ionale nr. 16/199650, cu
modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, /g250i ale Legii nr. 677/200151
pentru protec/g288 ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal /g250i libera circula /g288ie a acestor date;
/g57monitorizarea contraven /g288iilor /g250i infrac /g288iunilor s /g259vâr/g250ite de
persoanele autorizate /g250i a modului de aplicare a sanc /g288iunilor
pentru nerespectarea reglement /g259rilor în vigoare;

50 Legea nr. 16/02.04.1996 – Legea Arhivelor Na /g288ionale, publicat /g259 în M. Of. nr.
71/09.04.1996, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
51 Legea nr. 677/21.11.2001 pentru protec /g288ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal /g250i libera circula/g288 ie a acestor date, publicat /g259 în M. Of. nr. 790/12.12.2001,
cu toate modific/g259 rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
56 /g57participarea la efectuarea recep /g288iilor pentru lucr/g259 rile de geodezie
/g250i cartografie care se realizeaz /g259 cu avizul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57eliberarea de avize /g250i realizarea recep /g288iilor pentru lucr /g259rile de
cadastru, conform reglement /g259rilor în domeniu;
/g57participarea la definirea cadrului normativ de realizare a
cadastrului economic /g250i a criteriilor de evaluare a terenurilor în
vederea stabilirii sistemului de taxe /g250i impozite;
/g57organizarea, asigurarea secretariatului /g250i participarea în cadrul
Comisiei de autorizare a persoanelor fizice /g250i juridice, constituit /g259
la nivelul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57întocmirea /g250i eliberarea certificatelor de autorizare persoanelor
fizice /g250i juridice, organizarea /g250i monitorizarea bazei de date cu
persoanele autorizate de Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i de oficiile de
cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259;
/g57gestionarea dosarelor de autorizare /g250i asigurarea confiden /g288ialit/g259/g288 ii
datelor cu caracter personal cuprinse în acestea, în conformitate
cu prevederile Legii Arhivelor Na /g288ionale nr. 16/199650, cu
modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, /g250i ale Legii nr. 677/200151
pentru protec/g288 ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal /g250i libera circula /g288ie a acestor date;
/g57monitorizarea contraven /g288iilor /g250i infrac /g288iunilor s /g259vâr/g250ite de
persoanele autorizate /g250i a modului de aplicare a sanc /g288iunilor
pentru nerespectarea reglement /g259rilor în vigoare;

50 Legea nr. 16/02.04.1996 – Legea Arhivelor Na /g288ionale, publicat /g259 în M. Of. nr.
71/09.04.1996, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
51 Legea nr. 677/21.11.2001 pentru protec /g288ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal /g250i libera circula/g288 ie a acestor date, publicat /g259 în M. Of. nr. 790/12.12.2001,
cu toate modific/g259 rile /g250i complet /g259rile ulterioare;

57 /g57participarea la punerea în aplicare a legisla /g288iei na /g288ionale din
domeniul protec /g288iei informa /g288iilor clasificate, în conformitate cu
Legea nr. 182/200252 privind protec /g288ia informa /g288iilor clasificate;
/g57participarea la elaborarea structurii sistemului informatic /g250i a
b/g259ncii de date a sistemul ui unitar de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259;
/g57participarea în cadrul comisiilor la analizarea /g250i solu /g288ionarea
sesiz /g259rilor, memoriilor /g250i peti/g288 iilor privitoare la activitatea de
cadastru /g250i a problemelor ce deriv /g259 din aplicarea legilor
propriet /g259/g288ii;
/g57participarea la derularea proiectelor, programelor /g250i rela /g288iilor
interna /g288ionale (Twinning, PHARE, Banca Mondial /g259);
/g57participarea la manifest /g259ri cu caracter /g250tiin/g288ific, simpozioane /g250 i
seminarii în domeniul cadastrul ui, geodeziei, cartografiei /g250i
participarea la aplicarea standardelor interne /g250i interna /g288ionale în
vigoare;
/g57formularea de propuneri directorului general adjunct responsabil
privind necesarul anual de fonduri pentru buna desf /g259/g250urare a
activit/g259/g288 ii direc /g288iei;
/g57elaborarea standardelor na /g288ionale de evaluare a terenurilor în
armonizare cu standardele europene în domeniu;
/g57stabilirea criteriilor generale de evaluare pentru terenuri;
/g57crearea /g250i actualizarea unei baze de date privind valorile
imobilelor pe pia /g288a imobiliar /g259;
/g57elaborarea de analize, sinteze /g250i statistici în domeniul imobiliar;
/g57colaborarea cu Ministerul Finan /g288elor Publice, Uniunea Na/g288 ional /g259
a Notarilor Publici, Agen /g288ia Na /g288ional /g259 a Evaluatorilor din

52 Legea nr. 182/12.04.2002 privind protec /g288ia informa /g288iilor clasificate, publicat /g259 în M. Of.
nr. 248/12.04.2002, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
57 /g57participarea la punerea în aplicare a legisla /g288iei na /g288ionale din
domeniul protec /g288iei informa /g288iilor clasificate, în conformitate cu
Legea nr. 182/200252 privind protec /g288ia informa /g288iilor clasificate;
/g57participarea la elaborarea structurii sistemului informatic /g250i a
b/g259ncii de date a sistemul ui unitar de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259;
/g57participarea în cadrul comisiilor la analizarea /g250i solu /g288ionarea
sesiz /g259rilor, memoriilor /g250i peti/g288 iilor privitoare la activitatea de
cadastru /g250i a problemelor ce deriv /g259 din aplicarea legilor
propriet /g259/g288ii;
/g57participarea la derularea proiectelor, programelor /g250i rela /g288iilor
interna /g288ionale (Twinning, PHARE, Banca Mondial /g259);
/g57participarea la manifest /g259ri cu caracter /g250tiin/g288ific, simpozioane /g250 i
seminarii în domeniul cadastrul ui, geodeziei, cartografiei /g250i
participarea la aplicarea standardelor interne /g250i interna /g288ionale în
vigoare;
/g57formularea de propuneri directorului general adjunct responsabil
privind necesarul anual de fonduri pentru buna desf /g259/g250urare a
activit/g259/g288 ii direc /g288iei;
/g57elaborarea standardelor na /g288ionale de evaluare a terenurilor în
armonizare cu standardele europene în domeniu;
/g57stabilirea criteriilor generale de evaluare pentru terenuri;
/g57crearea /g250i actualizarea unei baze de date privind valorile
imobilelor pe pia /g288a imobiliar /g259;
/g57elaborarea de analize, sinteze /g250i statistici în domeniul imobiliar;
/g57colaborarea cu Ministerul Finan /g288elor Publice, Uniunea Na/g288 ional /g259
a Notarilor Publici, Agen /g288ia Na /g288ional /g259 a Evaluatorilor din

52 Legea nr. 182/12.04.2002 privind protec /g288ia informa /g288iilor clasificate, publicat /g259 în M. Of.
nr. 248/12.04.2002, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;

58 România, IRECSON, Institutul Na /g288ional de Statistic /g259, b/g259nci,
evaluatori – persoane fizice etc., în vederea desf /g259/g250ur/g259rii activit /g259/g288ii
de creare a componentei ec onomice a cadastrului general;
/g57elaborarea /g250i promovarea, în scopul populariz /g259rii, de documente
/g250i materiale de informare în domeniul propriu de activitate;
/g57elaborarea de reglement /g259ri în domeniul de activitate al
evalu /g259rilor imobiliare;
/g57organizarea /g250i participarea la manifest/g259 ri cu caracter /g250tiin/g288ific, la
simpozioane /g250i seminarii în domeniul imobiliar;
/g57definirea /g250i actualizarea tipurilor de date /g250i informa /g288ii solicitate
de organismele abilitate pentru stabilirea corect /g259 a obliga/g288 iilor
fiscale;
/g57furnizarea de date /g250i informa /g288ii necesare între/g288 inerii paginilor de
Internet /g250i a altor materiale publicitare ale Agen /g288iei na /g288ionale,
pentru promovarea activit /g259/g288ii în /g288 ar/g259/g250i în str /g259in/g259tate;
/g57furnizarea de informa /g288ii de interes public, solicitate în
conformitate cu prev ederile Legii nr. 544/200153 prin intermediul
persoanei desemnate care va avea înscrise în fi /g250a postului
activit/g259/g288 ile curente prev /g259zute de aplicarea acestei legi;
/g57analizarea /g250i propunerea unor solu /g288ii tehnice legate de activitatea
de cadastru, la solicit /g259rile formulate prin memorii, peti /g288ii /g250i la
sesizarea tuturor departamentelor Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57colaborarea cu celelalte direc/g288 ii /g250i servicii independente din
cadrul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57îndeplinirea oric /g259ror alte atribu/g288 ii stabilite de conducerea
Agen /g288iei Na /g288ionale /g250 i prev /g259zute de legisla /g288ia în domeniu;
/g57întocmirea rapoartelor de activitate lunare, trimestriale /g250i anuale
privind activitatea depus /g259.

53 Legea nr.544/12.10.2001 privind liberul acces la informa /g288iile de interes public, publicat /g259
în M. Of. nr. 663/23.10.2001, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
58 România, IRECSON, Institutul Na /g288ional de Statistic /g259, b/g259nci,
evaluatori – persoane fizice etc., în vederea desf /g259/g250ur/g259rii activit /g259/g288ii
de creare a componentei ec onomice a cadastrului general;
/g57elaborarea /g250i promovarea, în scopul populariz /g259rii, de documente
/g250i materiale de informare în domeniul propriu de activitate;
/g57elaborarea de reglement /g259ri în domeniul de activitate al
evalu /g259rilor imobiliare;
/g57organizarea /g250i participarea la manifest/g259 ri cu caracter /g250tiin/g288ific, la
simpozioane /g250i seminarii în domeniul imobiliar;
/g57definirea /g250i actualizarea tipurilor de date /g250i informa /g288ii solicitate
de organismele abilitate pentru stabilirea corect /g259 a obliga/g288 iilor
fiscale;
/g57furnizarea de date /g250i informa /g288ii necesare între/g288 inerii paginilor de
Internet /g250i a altor materiale publicitare ale Agen /g288iei na /g288ionale,
pentru promovarea activit /g259/g288ii în /g288 ar/g259/g250i în str /g259in/g259tate;
/g57furnizarea de informa /g288ii de interes public, solicitate în
conformitate cu prev ederile Legii nr. 544/200153 prin intermediul
persoanei desemnate care va avea înscrise în fi /g250a postului
activit/g259/g288 ile curente prev /g259zute de aplicarea acestei legi;
/g57analizarea /g250i propunerea unor solu /g288ii tehnice legate de activitatea
de cadastru, la solicit /g259rile formulate prin memorii, peti /g288ii /g250i la
sesizarea tuturor departamentelor Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57colaborarea cu celelalte direc/g288 ii /g250i servicii independente din
cadrul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57îndeplinirea oric /g259ror alte atribu/g288 ii stabilite de conducerea
Agen /g288iei Na /g288ionale /g250 i prev /g259zute de legisla /g288ia în domeniu;
/g57întocmirea rapoartelor de activitate lunare, trimestriale /g250i anuale
privind activitatea depus /g259.

53 Legea nr.544/12.10.2001 privind liberul acces la informa /g288iile de interes public, publicat /g259
în M. Of. nr. 663/23.10.2001, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;

59 A doua direc /g288ia care ne suscit/g259 interesul este Direc /g288ia de Publicitate
Imobiliar /g259, subordonat /g259 la rândul ei aceluia /g250i director general adjunct ca /g250i
Direc /g288ia de Cadastru, condus /g259 de asemenea de un director numit prin ordin
al directorului general. Principalele sale atribu /g288ii54 sunt:
/g57coordonarea, controlarea, supravegherea /g250i îndrumarea activit /g259/g288ii
de publicitate imobiliar /g259, în vederea respect /g259rii legilor /g250 i
reglement /g259rilor în materie;
/g57elaborarea de regulamente, norme, metodologii , protocoale /g250i
instruc /g288iuni în vederea asigur /g259rii unei practici unitare în
domeniul publicit /g259/g288ii imobiliare la nivelul întregii /g288/g259 ri;
/g57avizarea propunerilor de modificare a legisla/g288 iei incidente în
domeniu /g250i participarea la elaborarea proiectelor de acte
normative în domeniul activit /g259/g288ii de publicitate imobiliar /g259;
/g57analizarea periodic /g259 a situa /g288iei problemelor care au primit solu /g288ii
neunitare /g250i propunerea unor solu /g288ii;
/g57monitorizarea activit /g259/g288ii birourilor de cadastru /g250 i publicitate
imobiliar /g259, constatarea deficien /g288elor /g250i propunerea solu /g288iilor,
dup/g259 caz, în vederea remedierii deficien/g288 elor constatate;
/g57participarea, în colaborare cu alte direc /g288ii, la elaborarea de
protocoale, conven /g288ii /g250i alte forme de colaborare între Agen /g288ia
Na/g288ional /g259/g250i institu /g288ii sau asocia /g288ii a c /g259ror activitate are inciden /g288/g259
asupra bunei func /g288ion/g259ri a serviciilor de publicitate imobiliar/g259
din cadrul oficiilor de cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259;
/g57asigurarea formei /g250 i con /g288inutului rapoartelor privind datele /g250 i
informa /g288iile de carte funciar /g259 pentru completarea periodic/g259 a
situa /g288iilor statistice de sintez /g259;

54 A se vedea art. 67 din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare al A.N.C.P.I.;
59 A doua direc /g288ia care ne suscit/g259 interesul este Direc /g288ia de Publicitate
Imobiliar /g259, subordonat /g259 la rândul ei aceluia /g250i director general adjunct ca /g250i
Direc /g288ia de Cadastru, condus /g259 de asemenea de un director numit prin ordin
al directorului general. Principalele sale atribu /g288ii54 sunt:
/g57coordonarea, controlarea, supravegherea /g250i îndrumarea activit /g259/g288ii
de publicitate imobiliar /g259, în vederea respect /g259rii legilor /g250 i
reglement /g259rilor în materie;
/g57elaborarea de regulamente, norme, metodologii , protocoale /g250i
instruc /g288iuni în vederea asigur /g259rii unei practici unitare în
domeniul publicit /g259/g288ii imobiliare la nivelul întregii /g288/g259 ri;
/g57avizarea propunerilor de modificare a legisla/g288 iei incidente în
domeniu /g250i participarea la elaborarea proiectelor de acte
normative în domeniul activit /g259/g288ii de publicitate imobiliar /g259;
/g57analizarea periodic /g259 a situa /g288iei problemelor care au primit solu /g288ii
neunitare /g250i propunerea unor solu /g288ii;
/g57monitorizarea activit /g259/g288ii birourilor de cadastru /g250 i publicitate
imobiliar /g259, constatarea deficien /g288elor /g250i propunerea solu /g288iilor,
dup/g259 caz, în vederea remedierii deficien/g288 elor constatate;
/g57participarea, în colaborare cu alte direc /g288ii, la elaborarea de
protocoale, conven /g288ii /g250i alte forme de colaborare între Agen /g288ia
Na/g288ional /g259/g250i institu /g288ii sau asocia /g288ii a c /g259ror activitate are inciden /g288/g259
asupra bunei func /g288ion/g259ri a serviciilor de publicitate imobiliar/g259
din cadrul oficiilor de cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259;
/g57asigurarea formei /g250 i con /g288inutului rapoartelor privind datele /g250 i
informa /g288iile de carte funciar /g259 pentru completarea periodic/g259 a
situa /g288iilor statistice de sintez /g259;

54 A se vedea art. 67 din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare al A.N.C.P.I.;

60 /g57analizarea periodic /g259 a datelor centralizate din teritoriu /g250i a
situa /g288iei statistice a volumului activit /g259/g288ii de publicitate
imobiliar /g259, pe categorii de opera /g288iuni /g250i dinamica acestora;
/g57propunerea, pe baza solicit /g259rilor din teritoriu, a schemei
posturilor /g250i, dup/g259 caz, m /g259rirea sau reducerea num /g259rului de
angaja /g288i ai serviciilor de publicitate imobiliar /g259 din cadrul
oficiilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259;
/g57avizarea necesarului de resurse materiale pentru buna desf /g259/g250urare
a activit/g259/g288 ii direc /g288iei;
/g57coordonarea, în colaborare cu Direc /g288ia de cadastru, a fluen /g288ei
schimbului de informa /g288ii între datele tehnice cadastrale /g250 i cele
juridice pentru optimizarea activit /g259/g288ii de înregistrare imobiliar /g259;
/g57participarea în comisiile de examinare a candida /g288ilor la
concursurile organizate de Agen/g288 ia Na /g288ional /g259, în vederea
select /g259rii de personal pentru posturile vacante de registratori;
/g57participarea, în colaborare cu U. M.P., la realizarea Proiectului
cadastrului general /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare;
/g57avizarea caietelor de sarcini, consultan /g288/g259 de specialitate /g250 i orice
ac/g288iune sau activitate cu inciden /g288/g259 în domeniul publicit /g259/g288ii
imobiliare;
/g57aprobarea propunerilor pentru implementarea, realizarea /g250i
între /g288inerea sistemului informa /g288ional /g250i bazelor de date ale
serviciilor de publicitate imobiliar /g259, în colaborare cu celelalte
direc /g288ii abilitate;
/g57avizarea propunerilor de elabor are a structurii sistemului
informatic /g250i a b /g259ncii de date a sistemului unitar de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259;
/g57stabilirea modalit /g259/g288ilor de transfer de date c /g259tre/de la autorit /g259/g288ile
/g250i organiza /g288iile cu care Agen /g288ia Na /g288ional /g259 are stabilite rela /g288ii de
colaborare;
60 /g57analizarea periodic /g259 a datelor centralizate din teritoriu /g250i a
situa /g288iei statistice a volumului activit /g259/g288ii de publicitate
imobiliar /g259, pe categorii de opera /g288iuni /g250i dinamica acestora;
/g57propunerea, pe baza solicit /g259rilor din teritoriu, a schemei
posturilor /g250i, dup/g259 caz, m /g259rirea sau reducerea num /g259rului de
angaja /g288i ai serviciilor de publicitate imobiliar /g259 din cadrul
oficiilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259;
/g57avizarea necesarului de resurse materiale pentru buna desf /g259/g250urare
a activit/g259/g288 ii direc /g288iei;
/g57coordonarea, în colaborare cu Direc /g288ia de cadastru, a fluen /g288ei
schimbului de informa /g288ii între datele tehnice cadastrale /g250 i cele
juridice pentru optimizarea activit /g259/g288ii de înregistrare imobiliar /g259;
/g57participarea în comisiile de examinare a candida /g288ilor la
concursurile organizate de Agen/g288 ia Na /g288ional /g259, în vederea
select /g259rii de personal pentru posturile vacante de registratori;
/g57participarea, în colaborare cu U. M.P., la realizarea Proiectului
cadastrului general /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare;
/g57avizarea caietelor de sarcini, consultan /g288/g259 de specialitate /g250 i orice
ac/g288iune sau activitate cu inciden /g288/g259 în domeniul publicit /g259/g288ii
imobiliare;
/g57aprobarea propunerilor pentru implementarea, realizarea /g250i
între /g288inerea sistemului informa /g288ional /g250i bazelor de date ale
serviciilor de publicitate imobiliar /g259, în colaborare cu celelalte
direc /g288ii abilitate;
/g57avizarea propunerilor de elabor are a structurii sistemului
informatic /g250i a b /g259ncii de date a sistemului unitar de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259;
/g57stabilirea modalit /g259/g288ilor de transfer de date c /g259tre/de la autorit /g259/g288ile
/g250i organiza /g288iile cu care Agen /g288ia Na /g288ional /g259 are stabilite rela /g288ii de
colaborare;

61 /g57coordonarea mediatiz /g259rii actelor normative /g250i a altor informa /g288ii
necesare cet /g259/g288eanului în probleme de carte funciar /g259;
/g57participarea la manifest /g259ri cu caracter /g250tiin/g288ific, simpozioane /g250 i
seminarii în domeniul cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare;
/g57aplicarea standardelor interne /g250i interna /g288ionale în vigoare, la
nivelul direc /g288iei;
/g57stabilirea programului privind perfec /g288ionarea profesional /g259 a
personalului de la serviciile de publicitate imobiliar /g259/g250i estimarea
resurselor financiare necesare;
/g57actualizarea tarifelor percepute pe ntru activitatea de publicitate
imobiliar /g259 desf /g259/g250urat/g259 de Agen /g288ia Na /g288ional /g259 prin institu /g288iile
subordonate;
/g57analizarea rezultatelor activit /g259/g288ii de control, avizarea /g250i
propunerea sesiz /g259rii comisiei de disciplin /g259 a Agen /g288iei Na /g288ionale,
în vederea sanc /g288ion/g259rii faptelor ce constituie abateri disciplinare
s/g259vâr/g250ite la nivelul oficiilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259,
referitoare la activitatea de publicitate imobiliar /g259;
/g57furnizarea datelor /g250i informa /g288iilor necesare între /g288inerii paginilor
de Internet /g250i ale altor materiale publicitare ale Agen /g288iei
Na/g288ionale, pentru promovarea activit /g259/g288ii în /g288 ar/g259/g250i în str /g259in/g259tate;
/g57coordonarea sistemului unitar de arhivare, gestionare /g250i
distribuire a informa /g288iilor din domeniul publicit /g259/g288ii imobiliare;
/g57solu/g288ionarea sesiz /g259rilor, memoriilor /g250i peti/g288 iilor privitoare la
activitatea de publicitate imobiliar /g259/g250i controlarea la fa /g288a locului
a aspectelor semnalate, cu raportarea deficien /g288elor constatate /g250i
propunerea de înl /g259turare a acestora, în vederea optimiz /g259rii
activit/g259/g288 ii;
/g57îndeplinirea oric /g259ror alte atribu/g288 ii stabilite de conducerea
Agen /g288iei Na /g288ionale /g250 i prev /g259zute de legisla /g288ia în domeniu;
61 /g57coordonarea mediatiz /g259rii actelor normative /g250i a altor informa /g288ii
necesare cet /g259/g288eanului în probleme de carte funciar /g259;
/g57participarea la manifest /g259ri cu caracter /g250tiin/g288ific, simpozioane /g250 i
seminarii în domeniul cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare;
/g57aplicarea standardelor interne /g250i interna /g288ionale în vigoare, la
nivelul direc /g288iei;
/g57stabilirea programului privind perfec /g288ionarea profesional /g259 a
personalului de la serviciile de publicitate imobiliar /g259/g250i estimarea
resurselor financiare necesare;
/g57actualizarea tarifelor percepute pe ntru activitatea de publicitate
imobiliar /g259 desf /g259/g250urat/g259 de Agen /g288ia Na /g288ional /g259 prin institu /g288iile
subordonate;
/g57analizarea rezultatelor activit /g259/g288ii de control, avizarea /g250i
propunerea sesiz /g259rii comisiei de disciplin /g259 a Agen /g288iei Na /g288ionale,
în vederea sanc /g288ion/g259rii faptelor ce constituie abateri disciplinare
s/g259vâr/g250ite la nivelul oficiilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259,
referitoare la activitatea de publicitate imobiliar /g259;
/g57furnizarea datelor /g250i informa /g288iilor necesare între /g288inerii paginilor
de Internet /g250i ale altor materiale publicitare ale Agen /g288iei
Na/g288ionale, pentru promovarea activit /g259/g288ii în /g288 ar/g259/g250i în str /g259in/g259tate;
/g57coordonarea sistemului unitar de arhivare, gestionare /g250i
distribuire a informa /g288iilor din domeniul publicit /g259/g288ii imobiliare;
/g57solu/g288ionarea sesiz /g259rilor, memoriilor /g250i peti/g288 iilor privitoare la
activitatea de publicitate imobiliar /g259/g250i controlarea la fa /g288a locului
a aspectelor semnalate, cu raportarea deficien /g288elor constatate /g250i
propunerea de înl /g259turare a acestora, în vederea optimiz /g259rii
activit/g259/g288 ii;
/g57îndeplinirea oric /g259ror alte atribu/g288 ii stabilite de conducerea
Agen /g288iei Na /g288ionale /g250 i prev /g259zute de legisla /g288ia în domeniu;

62 /g57furnizarea informa /g288iilor de interes public, solicitate în
conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informa /g288iile de interes public, prin intermediul persoanei
desemnate care va avea înscrise în fi /g250a postului activit /g259/g288ile
curente prev /g259zute de aplicarea acestei legi;
/g57colaborarea cu celelalte direc/g288 ii /g250i servicii independente din
cadrul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57participarea la activit /g259/g288ile colectivelor de lucru pe domenii sau în
cazul desf /g259/g250ur/g259rii unor anchete dispuse de conducerea Agen /g288iei
Na/g288ionale;
/g57întocmirea rapoartelor de activitate lunare, trimestriale /g250i anuale
privind activitatea depus /g259.
A/g250a cum se prevede /g250i în Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare,
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 este unica autoritate abilitat/g259 s/g259 emit /g259/g250i s/g259 aplice
reglement /g259rile legale în domeniile sale de activitate, fondurile necesare
pentru func /g288ionare asigurându-se din surse extrabugetare.
§2. Organizarea /g250 i func /g288ionarea A.N.C.P.I. la nivel jude /g288ean /g250i
local
Le nivel jude /g288ean /g250i în municipiul Bucure /g250ti, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 7/1996 /g250i al H.G. nr. 1210/2004 republicat /g259,
func /g288ioneaz /g259 oficiile de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, unit /g259/g288i cu
personalitate juridic /g259, aflate în subordinea Agen /g288iei Na /g288ionale, denumite /g250i
oficii teritoriale. În subordinea acestora, la nivelul unit /g259/g288ilor administrativ –
teritoriale se înfiin /g288eaz/g259 birouri de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, unit /g259/g288i
f/g259r/g259 personalitate juridic /g259, denumite /g250 i birouri teritoriale . Modul de
organizare /g250i func /g288ionare, num /g259rul lor, precum /g250i arondarea acestora pe
unit/g259/g288i administrativ – teritoriale se stabilesc prin ordin cu caracter normativ
al directorului general al Agen /g288iei Na /g288ionale.
Structura organizatoric /g259 la nivelul oficiilor teritoriale respect /g259
structura organizatoric/g259 de la nivel central, în sensul c /g259 în subordinea
62 /g57furnizarea informa /g288iilor de interes public, solicitate în
conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informa /g288iile de interes public, prin intermediul persoanei
desemnate care va avea înscrise în fi /g250a postului activit /g259/g288ile
curente prev /g259zute de aplicarea acestei legi;
/g57colaborarea cu celelalte direc/g288 ii /g250i servicii independente din
cadrul Agen /g288iei Na /g288ionale;
/g57participarea la activit /g259/g288ile colectivelor de lucru pe domenii sau în
cazul desf /g259/g250ur/g259rii unor anchete dispuse de conducerea Agen /g288iei
Na/g288ionale;
/g57întocmirea rapoartelor de activitate lunare, trimestriale /g250i anuale
privind activitatea depus /g259.
A/g250a cum se prevede /g250i în Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare,
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 este unica autoritate abilitat/g259 s/g259 emit /g259/g250i s/g259 aplice
reglement /g259rile legale în domeniile sale de activitate, fondurile necesare
pentru func /g288ionare asigurându-se din surse extrabugetare.
§2. Organizarea /g250 i func /g288ionarea A.N.C.P.I. la nivel jude /g288ean /g250i
local
Le nivel jude /g288ean /g250i în municipiul Bucure /g250ti, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 7/1996 /g250i al H.G. nr. 1210/2004 republicat /g259,
func /g288ioneaz /g259 oficiile de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, unit /g259/g288i cu
personalitate juridic /g259, aflate în subordinea Agen /g288iei Na /g288ionale, denumite /g250i
oficii teritoriale. În subordinea acestora, la nivelul unit /g259/g288ilor administrativ –
teritoriale se înfiin /g288eaz/g259 birouri de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259, unit /g259/g288i
f/g259r/g259 personalitate juridic /g259, denumite /g250 i birouri teritoriale . Modul de
organizare /g250i func /g288ionare, num /g259rul lor, precum /g250i arondarea acestora pe
unit/g259/g288i administrativ – teritoriale se stabilesc prin ordin cu caracter normativ
al directorului general al Agen /g288iei Na /g288ionale.
Structura organizatoric /g259 la nivelul oficiilor teritoriale respect /g259
structura organizatoric/g259 de la nivel central, în sensul c /g259 în subordinea

63 directorului Oficiului teritorial se afl /g259 Serviciul de Cadastru, Serviciul de
Publicitate Imobiliar /g259, Serviciul de Arhiv /g259/g250i Informatic/g259/g250 i Serviciul
Economic /g250i Administrativ, în subordinea primelor dou /g259 servicii aflându-se
birourile teritoriale. În ceea ce prive /g250te activitatea de publicitate imobiliar /g259
în cadrul oficiilor teritoriale, aceasta este îndeplinit /g259 de registratorii de carte
funciar /g259, numi /g288i prin ordin al directorului general al Agen /g288iei Na /g288ionale, în
urma unui concurs, tot acesta fiind cel care stabile /g250te, de asemenea prin
ordin, /g250i num /g259rul lor pentru fiecare oficiu teritorial în parte. În cadrul
oficiilor teritoriale activitatea registratorilor este coordonat /g259 de un
registrator – /g250ef, omologul acestuia în cadrul birourilor teritoriale fiind
registratorul coordonator. /g249i registratorul – /g250ef /g250i registratorul coordonator
sunt numi /g288i de asemenea, prin ordin al directorului general al Agen /g288iei
Na/g288ionale, în urma unui concur s. Pentru ca o persoan /g259 s/g259 poat /g259 fi numit/g259 în
func /g288ia de registrator, aceasta trebuie s /g259 îndeplineasc /g259 cumulativ
urm/g259toarele condi /g288ii55:
/g57s/g259 aib/g259 cet/g259/g288enia român/g259/g250 i capacitatea drepturilor civile;
/g57s/g259 fie licen /g288iat/g259 în drept;
/g57s/g259 nu aib/g259 antecedente penale;
/g57s/g259 se bucure de o bun /g259 reputa /g288ie;
/g57s/g259 fie apt /g259 din punct de vedere medical pentru ocuparea func /g288iei;
/g57s/g259 fi îndeplinit timp de 5 ani func /g288ia de registrator – /g250ef sau s /g259 fi
exercitat timp de 3 ani func /g288ia de notar, judec /g259tor, procuror,
avocat, consilier juridic sau alt /g259 func /g288ie de specialitate juridic /g259.
2.1.2. Func /g288ii /g250i atribu /g288ii
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 împreun /g259 cu
structurile sale subor donate a fost conceput /g259 pe baze moderne, fiind

55 A se vedea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea
impbiliar /g259, republicat /g259;
63 directorului Oficiului teritorial se afl /g259 Serviciul de Cadastru, Serviciul de
Publicitate Imobiliar /g259, Serviciul de Arhiv /g259/g250i Informatic/g259/g250 i Serviciul
Economic /g250i Administrativ, în subordinea primelor dou /g259 servicii aflându-se
birourile teritoriale. În ceea ce prive /g250te activitatea de publicitate imobiliar /g259
în cadrul oficiilor teritoriale, aceasta este îndeplinit /g259 de registratorii de carte
funciar /g259, numi /g288i prin ordin al directorului general al Agen /g288iei Na /g288ionale, în
urma unui concurs, tot acesta fiind cel care stabile /g250te, de asemenea prin
ordin, /g250i num /g259rul lor pentru fiecare oficiu teritorial în parte. În cadrul
oficiilor teritoriale activitatea registratorilor este coordonat /g259 de un
registrator – /g250ef, omologul acestuia în cadrul birourilor teritoriale fiind
registratorul coordonator. /g249i registratorul – /g250ef /g250i registratorul coordonator
sunt numi /g288i de asemenea, prin ordin al directorului general al Agen /g288iei
Na/g288ionale, în urma unui concur s. Pentru ca o persoan /g259 s/g259 poat /g259 fi numit/g259 în
func /g288ia de registrator, aceasta trebuie s /g259 îndeplineasc /g259 cumulativ
urm/g259toarele condi /g288ii55:
/g57s/g259 aib/g259 cet/g259/g288enia român/g259/g250 i capacitatea drepturilor civile;
/g57s/g259 fie licen /g288iat/g259 în drept;
/g57s/g259 nu aib/g259 antecedente penale;
/g57s/g259 se bucure de o bun /g259 reputa /g288ie;
/g57s/g259 fie apt /g259 din punct de vedere medical pentru ocuparea func /g288iei;
/g57s/g259 fi îndeplinit timp de 5 ani func /g288ia de registrator – /g250ef sau s /g259 fi
exercitat timp de 3 ani func /g288ia de notar, judec /g259tor, procuror,
avocat, consilier juridic sau alt /g259 func /g288ie de specialitate juridic /g259.
2.1.2. Func /g288ii /g250i atribu /g288ii
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 împreun /g259 cu
structurile sale subor donate a fost conceput /g259 pe baze moderne, fiind

55 A se vedea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea
impbiliar /g259, republicat /g259;

64 capabil /g259 s/g259-/g250i între /g288in/g259 activitatea prin venituri proprii. Înfiin /g288area ei a ap /g259rut
ca urmare fireasc /g259 a dezvolt /g259rii conceptului de proprietate în România /g250i a
necesit /g259/g288ii cre /g259rii unei baze solide pentru garantarea acesteia conform
Constitu /g288iei. Unificarea cadastrului cu publicitatea imobiliar /g259, sub o
autoritate unic /g259, a creat premisele unei eviden /g288e corecte /g250i transparente a
tuturor propriet /g259/g288ilor imobiliare la nivel na/g288 ional.
§1. Func /g288iile /g250i atribu /g288iile Agen /g288iei Na/g288 ionale
În îndeplinirea obiectului s /g259u de activitate, Agen /g288ia Na /g288ional /g259
îndepline /g250te mai multe func/g288ii56, printre care:
/g57de strategie, prin care se elaboreaz /g259 strategia în conformitate cu
politica Guvernului /g250 i cu tendin /g288ele în plan interna /g288ional;
/g57de reglementare a activit /g259/g288ii, prin care se asigur /g259, în conformitate
cu strategia adoptat /g259, realizarea cadrului juridic /g250i elaborarea
reglement /g259rilor specifice;
/g57de reprezentare, prin care se asigur /g259, în numele statului sau al
Guvernului României, reprez entarea pe plan intern /g250 i
interna /g288ional;
/g57de autoritate de stat, prin care se dispune /g250i se asigur /g259
supravegherea /g250i controlul aplic /g259rii /g250i respect /g259rii reglement /g259rilor
în vigoare;
/g57de îndrumare, sprijin /g250i control în aplicarea corect /g259 a prevederilor
legale în domeniul cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare;
/g57de administrare a patrimoniului Agen /g288iei Na /g288ionale /g250i al
institu /g288iilor subordonate.
De asemenea, în scopul realiz /g259rii func /g288iilor sale, Agen /g288ia Na /g288ional /g259
îndepline /g250te atribu/g288 ii57 principale /g250 i alte atribu /g288ii speciale. Dintre atribu /g288iile
principale putem enumera:

56 A se vedea art. 9 din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a ANCPI;
57 A se vedea art. 10 din Regulamentul penttru organizarea /g250i func /g288ionarea ANCPI;
64 capabil /g259 s/g259-/g250i între /g288in/g259 activitatea prin venituri proprii. Înfiin /g288area ei a ap /g259rut
ca urmare fireasc /g259 a dezvolt /g259rii conceptului de proprietate în România /g250i a
necesit /g259/g288ii cre /g259rii unei baze solide pentru garantarea acesteia conform
Constitu /g288iei. Unificarea cadastrului cu publicitatea imobiliar /g259, sub o
autoritate unic /g259, a creat premisele unei eviden /g288e corecte /g250i transparente a
tuturor propriet /g259/g288ilor imobiliare la nivel na/g288 ional.
§1. Func /g288iile /g250i atribu /g288iile Agen /g288iei Na/g288 ionale
În îndeplinirea obiectului s /g259u de activitate, Agen /g288ia Na /g288ional /g259
îndepline /g250te mai multe func/g288ii56, printre care:
/g57de strategie, prin care se elaboreaz /g259 strategia în conformitate cu
politica Guvernului /g250 i cu tendin /g288ele în plan interna /g288ional;
/g57de reglementare a activit /g259/g288ii, prin care se asigur /g259, în conformitate
cu strategia adoptat /g259, realizarea cadrului juridic /g250i elaborarea
reglement /g259rilor specifice;
/g57de reprezentare, prin care se asigur /g259, în numele statului sau al
Guvernului României, reprez entarea pe plan intern /g250 i
interna /g288ional;
/g57de autoritate de stat, prin care se dispune /g250i se asigur /g259
supravegherea /g250i controlul aplic /g259rii /g250i respect /g259rii reglement /g259rilor
în vigoare;
/g57de îndrumare, sprijin /g250i control în aplicarea corect /g259 a prevederilor
legale în domeniul cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare;
/g57de administrare a patrimoniului Agen /g288iei Na /g288ionale /g250i al
institu /g288iilor subordonate.
De asemenea, în scopul realiz /g259rii func /g288iilor sale, Agen /g288ia Na /g288ional /g259
îndepline /g250te atribu/g288 ii57 principale /g250 i alte atribu /g288ii speciale. Dintre atribu /g288iile
principale putem enumera:

56 A se vedea art. 9 din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a ANCPI;
57 A se vedea art. 10 din Regulamentul penttru organizarea /g250i func /g288ionarea ANCPI;

65 /g57coordoneaz /g259/g250i controleaz /g259 executarea lucr /g259rilor de cadastru /g250i
asigur /g259 înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliar /g259
la nivelul întregii /g288/g259ri;
/g57avizeaz /g259, recep/g288 ioneaz /g259/g250i controleaz /g259, dup /g259 caz, lucr /g259rile de
cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie /g250i teledetec /g288ie,
la nivelul întregii /g288/g259ri, /g250i execut /g259 prin Centrul Na /g288ional aceste
lucr/g259ri, conform planului de activit /g259/g288i aprobat anual;
/g57elaboreaz /g259 norme, promoveaz /g259 tehnici, standarde, procedee /g250 i
metodologii de specialitate în domeniul s /g259u de activitate;
/g57autorizeaz /g259 persoanele fizice /g250i juridice care pot executa lucr /g259ri
tehnice de specialitate;
/g57organizeaz /g259 fondul na /g288ional de geodezie /g250i cartografie, precum /g250i
banca de date a sistemul ui unitar de cadastru;
/g57asigur /g259, în condi /g288iile legii, în colaborare cu Ministerul Ap /g259r/g259rii
Na/g288ionale, executarea, completarea, modernizarea /g250i men /g288inerea
în stare de utilizare a re /g288elei geodezice na /g288ionale;
/g57avizeaz /g259 con /g288inutul topografic al h/g259 r/g288ilor, planurilor, atlaselor,
ghidurilor /g250i al altor documente cartografice necesare uzului
public;
/g57avizeaz /g259 tehnic, prin oficiile de cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259,
înainte de depunerea lor în instan /g288a de judecat /g259, expertizele
topocadastrale întocmite de exper /g288ii judiciari, în baza unui
regulament elaborat în comun de Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i de
Ministerul Justi /g288iei;
/g57asigur /g259 înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se
modific /g259 sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului
dreptului ori a altor persoane interesate;
/g57asigur /g259 înscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale,
interdic /g288ii, incapacit /g259/g288i /g250i litigii judiciare în leg /g259tur/g259 cu imobilul;
65 /g57coordoneaz /g259/g250i controleaz /g259 executarea lucr /g259rilor de cadastru /g250i
asigur /g259 înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliar /g259
la nivelul întregii /g288/g259ri;
/g57avizeaz /g259, recep/g288 ioneaz /g259/g250i controleaz /g259, dup /g259 caz, lucr /g259rile de
cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie /g250i teledetec /g288ie,
la nivelul întregii /g288/g259ri, /g250i execut /g259 prin Centrul Na /g288ional aceste
lucr/g259ri, conform planului de activit /g259/g288i aprobat anual;
/g57elaboreaz /g259 norme, promoveaz /g259 tehnici, standarde, procedee /g250 i
metodologii de specialitate în domeniul s /g259u de activitate;
/g57autorizeaz /g259 persoanele fizice /g250i juridice care pot executa lucr /g259ri
tehnice de specialitate;
/g57organizeaz /g259 fondul na /g288ional de geodezie /g250i cartografie, precum /g250i
banca de date a sistemul ui unitar de cadastru;
/g57asigur /g259, în condi /g288iile legii, în colaborare cu Ministerul Ap /g259r/g259rii
Na/g288ionale, executarea, completarea, modernizarea /g250i men /g288inerea
în stare de utilizare a re /g288elei geodezice na /g288ionale;
/g57avizeaz /g259 con /g288inutul topografic al h/g259 r/g288ilor, planurilor, atlaselor,
ghidurilor /g250i al altor documente cartografice necesare uzului
public;
/g57avizeaz /g259 tehnic, prin oficiile de cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259,
înainte de depunerea lor în instan /g288a de judecat /g259, expertizele
topocadastrale întocmite de exper /g288ii judiciari, în baza unui
regulament elaborat în comun de Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i de
Ministerul Justi /g288iei;
/g57asigur /g259 înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se
modific /g259 sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului
dreptului ori a altor persoane interesate;
/g57asigur /g259 înscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale,
interdic /g288ii, incapacit /g259/g288i /g250i litigii judiciare în leg /g259tur/g259 cu imobilul;

66 /g57asigur /g259 înscrierea c/g259 ilor de atac împotriva înregistr /g259rilor de carte
funciar /g259;
/g57asigur /g259 înscrierea radierii drepturilor reale, la cererea titularului
dreptului sau a celorlalte persoane interesate;
/g57pune la dispozi /g288ie autorit /g259/g288ilor administra /g288iei publice centrale /g250i
locale /g250i altor institu /g288ii interesate, la cerere, în condi /g288iile art. 71
din Legea nr. 7/1996, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare,
situa /g288ii statistice /g250i de sintez /g259 privind informa /g288ii cuprinse în
cadastru /g250 i publicitatea imobiliar /g259;
/g57îndepline /g250te sarcinile ce rezult /g259 din angajamentele interna /g288ionale
în domeniul s/g259 u de activitate;
/g57organizeaz /g259, coordoneaz /g259/g250i execut /g259 m/g259sur/g259torile pentru punerea
în posesie a titularilor prev /g259zu/g288i de Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, /g250i
de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole /g250 i celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 /g250i ale Legii nr.
169/199758, cu modific /g259rile /g250 i complet/g259 rile ulterioare;
/g57furnizeaz /g259 persoanelor fizice /g250i juridice, contra cost, servicii /g250 i
informa /g288ii conform tarifelor stabilite;
/g57asigur /g259 standardizarea în domeniul s /g259u de activitate /g250 i corelarea
cu standardele europene /g250i interna /g288ionale;
/g57avizeaz /g259 documenta /g288iile de scoatere din circuitul agricol a
terenurilor;
/g57avizeaz /g259/g250i recep /g288ioneaz /g259, dup/g259 caz, lucr/g259 rile /g250i specifica /g288iile
tehnice de specialitate referitoare la sistemele interna /g288ionale
specifice cadastrului, geodeziei, cartografiei, topografiei,

58 Legea nr.169/27.10.1997 pentru modificarea /g250i completarea Legii fondului funciar
nr.18/1991, publicat /g259 în M. Of. nr. 299/04.11.1997, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile
ulterioare;
66 /g57asigur /g259 înscrierea c/g259 ilor de atac împotriva înregistr /g259rilor de carte
funciar /g259;
/g57asigur /g259 înscrierea radierii drepturilor reale, la cererea titularului
dreptului sau a celorlalte persoane interesate;
/g57pune la dispozi /g288ie autorit /g259/g288ilor administra /g288iei publice centrale /g250i
locale /g250i altor institu /g288ii interesate, la cerere, în condi /g288iile art. 71
din Legea nr. 7/1996, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare,
situa /g288ii statistice /g250i de sintez /g259 privind informa /g288ii cuprinse în
cadastru /g250 i publicitatea imobiliar /g259;
/g57îndepline /g250te sarcinile ce rezult /g259 din angajamentele interna /g288ionale
în domeniul s/g259 u de activitate;
/g57organizeaz /g259, coordoneaz /g259/g250i execut /g259 m/g259sur/g259torile pentru punerea
în posesie a titularilor prev /g259zu/g288i de Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, /g250i
de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole /g250 i celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 /g250i ale Legii nr.
169/199758, cu modific /g259rile /g250 i complet/g259 rile ulterioare;
/g57furnizeaz /g259 persoanelor fizice /g250i juridice, contra cost, servicii /g250 i
informa /g288ii conform tarifelor stabilite;
/g57asigur /g259 standardizarea în domeniul s /g259u de activitate /g250 i corelarea
cu standardele europene /g250i interna /g288ionale;
/g57avizeaz /g259 documenta /g288iile de scoatere din circuitul agricol a
terenurilor;
/g57avizeaz /g259/g250i recep /g288ioneaz /g259, dup/g259 caz, lucr/g259 rile /g250i specifica /g288iile
tehnice de specialitate referitoare la sistemele interna /g288ionale
specifice cadastrului, geodeziei, cartografiei, topografiei,

58 Legea nr.169/27.10.1997 pentru modificarea /g250i completarea Legii fondului funciar
nr.18/1991, publicat /g259 în M. Of. nr. 299/04.11.1997, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile
ulterioare;

67 fotogrammetriei /g250i teledetec /g288iei realizate de c /g259tre autorit /g259/g288ile
administra /g288iei publice.
§2. Atribu /g288iile oficiilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259
În desf /g259/g250urarea activit /g259/g288ii lor, oficiile teritoriale îndeplinesc
urm/g259toarele atribu /g288ii59:
/g57înscriu imobilele în eviden /g288ele de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259;
/g57asigur /g259 înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se
modific /g259 sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului
public ori a celorlalte persoane interesate;
/g57înscriu alte raporturi juridice, drepturi personale, interdic /g288ii,
incapacit /g259/g288i /g250i litigii judiciare în leg /g259tur/g259 cu bunul imobil; asigur /g259
înscrierea c /g259ilor de atac împotriva înregistr /g259rilor de carte funciar /g259;
/g57înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului
sau a celorlalte persoane interesate;
/g57avizeaz /g259 tehnic, înainte de depunerea lor în instan /g288a de judecat /g259,
expertizele topocadastrale întocmite de exper /g288ii judiciari, în baza
unui regulament elaborat în comun de Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i de
Ministerul Justi /g288iei;
/g57avizeaz /g259 planul urbani stic general;
/g57avizeaz /g259 documenta /g288iile de scoatere din circuitul agricol a
terenurilor;
/g57autorizeaz /g259 persoanele fizice care execut /g259 lucr /g259ri tehnice de
cadastru;
/g57organizeaz /g259, coordoneaz /g259/g250i execut /g259 m/g259sur/g259torile pentru punerea
în posesie a titularilor prev /g259zu/g288i de Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, /g250i
de Legea nr. 1/2000, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;

59 A se vedea art. 13 din H.G. nr. 1210/2004, republicat /g259.
67 fotogrammetriei /g250i teledetec /g288iei realizate de c /g259tre autorit /g259/g288ile
administra /g288iei publice.
§2. Atribu /g288iile oficiilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259
În desf /g259/g250urarea activit /g259/g288ii lor, oficiile teritoriale îndeplinesc
urm/g259toarele atribu /g288ii59:
/g57înscriu imobilele în eviden /g288ele de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259;
/g57asigur /g259 înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se
modific /g259 sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului
public ori a celorlalte persoane interesate;
/g57înscriu alte raporturi juridice, drepturi personale, interdic /g288ii,
incapacit /g259/g288i /g250i litigii judiciare în leg /g259tur/g259 cu bunul imobil; asigur /g259
înscrierea c /g259ilor de atac împotriva înregistr /g259rilor de carte funciar /g259;
/g57înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului
sau a celorlalte persoane interesate;
/g57avizeaz /g259 tehnic, înainte de depunerea lor în instan /g288a de judecat /g259,
expertizele topocadastrale întocmite de exper /g288ii judiciari, în baza
unui regulament elaborat în comun de Agen /g288ia Na /g288ional /g259/g250i de
Ministerul Justi /g288iei;
/g57avizeaz /g259 planul urbani stic general;
/g57avizeaz /g259 documenta /g288iile de scoatere din circuitul agricol a
terenurilor;
/g57autorizeaz /g259 persoanele fizice care execut /g259 lucr /g259ri tehnice de
cadastru;
/g57organizeaz /g259, coordoneaz /g259/g250i execut /g259 m/g259sur/g259torile pentru punerea
în posesie a titularilor prev /g259zu/g288i de Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, /g250i
de Legea nr. 1/2000, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;

59 A se vedea art. 13 din H.G. nr. 1210/2004, republicat /g259.

68 /g57verific /g259 periodic starea fizic /g259 a punctelor din re /g288elele de sprijin,
conform normelor /g250i regulamentelor emise de Agen /g288ia Na /g288ional /g259;
/g57pune la dispozi /g288ia autorit/g259/g288 ilor publice /g250i a altor institu /g288ii
interesate, în condi /g288iile legii, situa /g288ii statistice /g250 i de sintez /g259 privind
terenurile /g250i construc /g288iile;
/g57furnizeaz /g259 persoanelor fizice /g250i juridice, contra cost, servicii /g250 i
informa /g288ii conform tarifelor aprobate prin ordin al ministrului
administra /g288iei /g250i internelor;
/g57avizeaz /g259 împreun /g259 cu institu /g288iile de specialitate de la nivel
jude /g288ean /g250i local proiectele de organizare a teritoriului pe categorii
de folosin/g288/g259 agricol /g259/g250i stabilirea re /g288elei de drumuri agricole.
Concluzionând, am putea afirma c /g259 pe termen scurt /g250i mediu Agen /g288ia
Na/g288ional /g259 urm /g259re/g250te realizarea /g250i perfec /g288ionarea unui sistem eficient de
înregistrare a propriet /g259/g288ilor la nivelul întregii /g288/g259 ri, în conformitate cu
standardele europene în domeniul cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare, iar
pe termen lung, î /g250i propune s /g259 construiasc /g259 o baz /g259 de date complet
informatizat/g259 , unitar /g259 din punctul de vedere al informa /g288iilor cadastrale /g250i al
publicit /g259/g288ii imobiliare, u /g250or accesibil /g259/g250i facil de între /g288inut. Scopul în sine
este acela de a se putea furniza informa /g288ii de calitate, în mod eficient /g250i
transparent pentru to /g288i cet /g259/g288enii, sprijinind totodat /g259 firmele de specialitate,
persoanele fizice autorizate sau institu/g288 iile de profil în desf /g259/g250urarea
activit/g259/g288 ii într-un cadru legal corespunz /g259tor, adaptat permanent tendin /g288elor
existente pe plan european /g250i interna /g288ional.
68 /g57verific /g259 periodic starea fizic /g259 a punctelor din re /g288elele de sprijin,
conform normelor /g250i regulamentelor emise de Agen /g288ia Na /g288ional /g259;
/g57pune la dispozi /g288ia autorit/g259/g288 ilor publice /g250i a altor institu /g288ii
interesate, în condi /g288iile legii, situa /g288ii statistice /g250 i de sintez /g259 privind
terenurile /g250i construc /g288iile;
/g57furnizeaz /g259 persoanelor fizice /g250i juridice, contra cost, servicii /g250 i
informa /g288ii conform tarifelor aprobate prin ordin al ministrului
administra /g288iei /g250i internelor;
/g57avizeaz /g259 împreun /g259 cu institu /g288iile de specialitate de la nivel
jude /g288ean /g250i local proiectele de organizare a teritoriului pe categorii
de folosin/g288/g259 agricol /g259/g250i stabilirea re /g288elei de drumuri agricole.
Concluzionând, am putea afirma c /g259 pe termen scurt /g250i mediu Agen /g288ia
Na/g288ional /g259 urm /g259re/g250te realizarea /g250i perfec /g288ionarea unui sistem eficient de
înregistrare a propriet /g259/g288ilor la nivelul întregii /g288/g259 ri, în conformitate cu
standardele europene în domeniul cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare, iar
pe termen lung, î /g250i propune s /g259 construiasc /g259 o baz /g259 de date complet
informatizat/g259 , unitar /g259 din punctul de vedere al informa /g288iilor cadastrale /g250i al
publicit /g259/g288ii imobiliare, u /g250or accesibil /g259/g250i facil de între /g288inut. Scopul în sine
este acela de a se putea furniza informa /g288ii de calitate, în mod eficient /g250i
transparent pentru to /g288i cet /g259/g288enii, sprijinind totodat /g259 firmele de specialitate,
persoanele fizice autorizate sau institu/g288 iile de profil în desf /g259/g250urarea
activit/g259/g288 ii într-un cadru legal corespunz /g259tor, adaptat permanent tendin /g288elor
existente pe plan european /g250i interna /g288ional.

69 CAPITOLUL AL III-LEA
PUBLICITATEA IMOBILIAR /g258 ÎN SISTEMUL LEGII 7/1996
3.1. Sistemul de publicit ate unic pentru întreaga /g288ar/g259
Prin intermediul Legii nr. 7/1996 s-a conceput cadrul juridic pentru
întocmirea cadastrului la nivelul întregii /g288/g259ri /g250i extinderea treptat /g259/g250i
progresiv /g259 a noului sistem de publicitate imobiliar /g259, bazat pe noile c /g259r/g288i
funciare, pe m /g259sura finaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale, noile c /g259r/g288i funciare
având la baz /g259 documenta /g288ii cadastrale, organizate la nivelul fiec /g259rei unit /g259/g288i
administrativ-teritoriale: jude /g288, municipiu, ora /g250, comun/g259/g250 i evident, la
nivelul întregii /g288/g259ri.
Având în vedere faptul c /g259 întocmirea cadastrului general este un
proces de durat /g259 care presupune resurse financiare /g250i umane importante,
înfiin /g288area noilor c /g259r/g288i funciare nu a fost condi /g288ionat /g259 de finalizarea
lucr/g259rilor cadastrale. Mai mult decât atât, caracterul progresiv al punerii în
aplicare a Legii nr. 7/1996 a determinat chiar necesitatea men /g288inerii totale
sau chiar par /g288iale a vechilor reglement /g259ri privind publicitatea imobiliar /g259,
pân/g259 la momentul finaliz /g259rii cadastrului general, în vederea solu /g288ion/g259rii
posibilelor conflicte. În acest sens sunt /g250 i prevederile art. 69 alin. (2) /g250 i (3)
din Legea nr. 7/1996 care statueaz /g259 în mod expres c /g259 reglement /g259rile cu
privire la vechile c /g259r/g288i funciare /g250 i registrele de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni î /g250i
vor înceta aplicabilitatea pentru fiecare jude /g288 în parte, la data finaliz /g259rii
lucr/g259rilor de cadastru general pentru întreg teritoriul administrativ al
respectivului jude /g288, urmând ca ele s /g259 fie abrogate, dup /g259 finalizarea lucr /g259rilor
cadastrale la nivelul întregii /g288/g259 ri. A /g250adar, noul sistem de publicitate
imobiliar /g259 men /g288ine temporar vechile sisteme de publicitate imobiliar /g259, astfel
încât, înscrierile valabil efectuate în vechile registre de publicitate imobiliare
pân/g259 la intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996 s /g259 continue s /g259 î/g250i produc /g259
69 CAPITOLUL AL III-LEA
PUBLICITATEA IMOBILIAR /g258 ÎN SISTEMUL LEGII 7/1996
3.1. Sistemul de publicit ate unic pentru întreaga /g288ar/g259
Prin intermediul Legii nr. 7/1996 s-a conceput cadrul juridic pentru
întocmirea cadastrului la nivelul întregii /g288/g259ri /g250i extinderea treptat /g259/g250i
progresiv /g259 a noului sistem de publicitate imobiliar /g259, bazat pe noile c /g259r/g288i
funciare, pe m /g259sura finaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale, noile c /g259r/g288i funciare
având la baz /g259 documenta /g288ii cadastrale, organizate la nivelul fiec /g259rei unit /g259/g288i
administrativ-teritoriale: jude /g288, municipiu, ora /g250, comun/g259/g250 i evident, la
nivelul întregii /g288/g259ri.
Având în vedere faptul c /g259 întocmirea cadastrului general este un
proces de durat /g259 care presupune resurse financiare /g250i umane importante,
înfiin /g288area noilor c /g259r/g288i funciare nu a fost condi /g288ionat /g259 de finalizarea
lucr/g259rilor cadastrale. Mai mult decât atât, caracterul progresiv al punerii în
aplicare a Legii nr. 7/1996 a determinat chiar necesitatea men /g288inerii totale
sau chiar par /g288iale a vechilor reglement /g259ri privind publicitatea imobiliar /g259,
pân/g259 la momentul finaliz /g259rii cadastrului general, în vederea solu /g288ion/g259rii
posibilelor conflicte. În acest sens sunt /g250 i prevederile art. 69 alin. (2) /g250 i (3)
din Legea nr. 7/1996 care statueaz /g259 în mod expres c /g259 reglement /g259rile cu
privire la vechile c /g259r/g288i funciare /g250 i registrele de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni î /g250i
vor înceta aplicabilitatea pentru fiecare jude /g288 în parte, la data finaliz /g259rii
lucr/g259rilor de cadastru general pentru întreg teritoriul administrativ al
respectivului jude /g288, urmând ca ele s /g259 fie abrogate, dup /g259 finalizarea lucr /g259rilor
cadastrale la nivelul întregii /g288/g259 ri. A /g250adar, noul sistem de publicitate
imobiliar /g259 men /g288ine temporar vechile sisteme de publicitate imobiliar /g259, astfel
încât, înscrierile valabil efectuate în vechile registre de publicitate imobiliare
pân/g259 la intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996 s /g259 continue s /g259 î/g250i produc /g259

70 efectele specifice potrivit normelor care erau în vigoare la data efectu /g259rii lor.
De asemenea, actele valabil încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii
nr. 7/1996 dar netranscri se ori neînscrise î /g250i vor produce efectele numai
dup/g259 înscrierea lor în noile c /g259r/g288i funciare, efectele acestei înscrieri fiind cele
reglementate de normele în vigoare la data încheierii actului. De /g250i vechile
reglement /g259ri în materia publicit /g259/g288ii imobiliare î /g250i vor men /g288ine efectele
juridice pân /g259 la data finaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale la nivel na/g288 ional,
registrele de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni /g250i vechile c /g259r/g288i funciare nu mai au rol
de registru de publicitate, fiind sistat /g259 efectuarea de noi înscrisuri în
cuprinsul lor.
O alt /g259 caracteristic /g259 a Legii nr. 7/1996 o constituie efectuarea de
înscrieri cu caracter nedefinitiv în noile c /g259r/g288i funciare. Astfel, dac /g259 lucr /g259rile
cadastrale dintr-o anumit /g259 unitate administrativ-teritorial /g259 s-au finalizat,
opera /g288iunile juridice vor fi înscrise cu caracter definitiv, pe când, în
condi /g288iile nefinaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale, opera /g288iunile juridice vor fi
înscrise cu caracter nedefinitiv, înscrierile definitive urmând a se face dup /g259
finalizarea cadastrului general din acea unitate administrativ-teritorial /g259.
Înscrieri cu caracter definitiv pot fi efectuate în noile c /g259r/g288i funciare doar
dup/g259 finalizarea lucr /g259rilor cadastrale din unitatea administrativ-teritorial /g259 în
care se dore /g250te a se efectua înscrierea. Aceast /g259 înscriere se va face din
oficiu, de c /g259tre birourile de carte funciar/g259 . În condi /g288iile în care exist/g259
înscrieri nedefinitive, a /g250a cum ar /g259tam mai sus c /g259 este posibil, nu se va
deschide pentru imobilul respectiv o carte funciar /g259 nou/g259 , ci, înscrierile
f/g259cute în cartea funciar /g259 existent /g259 vor dobândi caracter definitiv.
Având în vedere aceste detalii de “ordin tehnic” în ceea ce prive /g250te
aplicabilitatea în timp /g250i spa /g288iu a Legii nr. 7/1996, urmeaz /g259 s/g259 analiz /g259m în
subcapitolele urm /g259toare conceptele /g250i insitu /g288iile importante reglementate
prin aceast /g259 lege.
70 efectele specifice potrivit normelor care erau în vigoare la data efectu /g259rii lor.
De asemenea, actele valabil încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii
nr. 7/1996 dar netranscri se ori neînscrise î /g250i vor produce efectele numai
dup/g259 înscrierea lor în noile c /g259r/g288i funciare, efectele acestei înscrieri fiind cele
reglementate de normele în vigoare la data încheierii actului. De /g250i vechile
reglement /g259ri în materia publicit /g259/g288ii imobiliare î /g250i vor men /g288ine efectele
juridice pân /g259 la data finaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale la nivel na/g288 ional,
registrele de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni /g250i vechile c /g259r/g288i funciare nu mai au rol
de registru de publicitate, fiind sistat /g259 efectuarea de noi înscrisuri în
cuprinsul lor.
O alt /g259 caracteristic /g259 a Legii nr. 7/1996 o constituie efectuarea de
înscrieri cu caracter nedefinitiv în noile c /g259r/g288i funciare. Astfel, dac /g259 lucr /g259rile
cadastrale dintr-o anumit /g259 unitate administrativ-teritorial /g259 s-au finalizat,
opera /g288iunile juridice vor fi înscrise cu caracter definitiv, pe când, în
condi /g288iile nefinaliz /g259rii lucr /g259rilor cadastrale, opera /g288iunile juridice vor fi
înscrise cu caracter nedefinitiv, înscrierile definitive urmând a se face dup /g259
finalizarea cadastrului general din acea unitate administrativ-teritorial /g259.
Înscrieri cu caracter definitiv pot fi efectuate în noile c /g259r/g288i funciare doar
dup/g259 finalizarea lucr /g259rilor cadastrale din unitatea administrativ-teritorial /g259 în
care se dore /g250te a se efectua înscrierea. Aceast /g259 înscriere se va face din
oficiu, de c /g259tre birourile de carte funciar/g259 . În condi /g288iile în care exist/g259
înscrieri nedefinitive, a /g250a cum ar /g259tam mai sus c /g259 este posibil, nu se va
deschide pentru imobilul respectiv o carte funciar /g259 nou/g259 , ci, înscrierile
f/g259cute în cartea funciar /g259 existent /g259 vor dobândi caracter definitiv.
Având în vedere aceste detalii de “ordin tehnic” în ceea ce prive /g250te
aplicabilitatea în timp /g250i spa /g288iu a Legii nr. 7/1996, urmeaz /g259 s/g259 analiz /g259m în
subcapitolele urm /g259toare conceptele /g250i insitu /g288iile importante reglementate
prin aceast /g259 lege.

71 3.2. Cadastrul
Înainte de a intra în studiul efectiv al institu/g288 iei cadastrului,
consider /g259m c/g259 ar fi binevenite câteva preciz /g259ri de natur /g259 etimologic /g259. De
unde provine denumirea de “cadastru”? Întorcându-ne în istorie, observ /g259m
c/g259 acest /g259 institu /g288ie, în diferitele sale etape evolutive, a fost cunoscut /g259 sub
diferite denumiri, în func /g288ie de regiunea în care era aplicat /g259.
Astfel, denumirea cadastrului ar putea deriva60 fie de la latinescul
“capitastrum” (capitum registrum) ceea ce însemna “dare pe cap de
familie”, fie de la grecescul “katasti khon” – “registru de impunere” sau mai
simplu “catastif”. Este posibil ca aceasta s /g259 fie originea denumirii de
“catastico” a /g250a cum a fost ea consemnat /g259 pentru prima dat /g259 într-un
document vene /g288ian de la sfâr/g250 itul secolului al XII-lea /g250 i de asemenea al
no/g288iunilor utilizate în prezent: il cadastro – utilizat în limba italian /g259, le
cadastre – utilizat în limba francez /g259, der kataster – utilizat în limba
german /g259, the cadastre – utilizat în limba englez /g259/g250i cadastru – în limba
român /g259.
3.2.1. Defini /g288ie /g250i structur /g259. No /g288iunea de bun imobil în sensul
Legii nr. 7/1996
No/g288iunea de cadastru, în sens ge neral, poate avea mai multe
în/g288elesuri61. Astfel, prin cadastru putem în /g288elege:
a.un ansamblu de lucr /g259ri necesare întocmirii anumitor documenta /g288ii
complexe care presupune identificarea imobilelor în cauz /g259, efectuarea de
m/g259sur/g259tori, redactarea planurilor, evalu /g259ri, etc;

60 A se vedea N. Bo /g250, op. cit., p. 7;
61 A se vedea N. Bo /g250, op. cit., p. 7;
71 3.2. Cadastrul
Înainte de a intra în studiul efectiv al institu/g288 iei cadastrului,
consider /g259m c/g259 ar fi binevenite câteva preciz /g259ri de natur /g259 etimologic /g259. De
unde provine denumirea de “cadastru”? Întorcându-ne în istorie, observ /g259m
c/g259 acest /g259 institu /g288ie, în diferitele sale etape evolutive, a fost cunoscut /g259 sub
diferite denumiri, în func /g288ie de regiunea în care era aplicat /g259.
Astfel, denumirea cadastrului ar putea deriva60 fie de la latinescul
“capitastrum” (capitum registrum) ceea ce însemna “dare pe cap de
familie”, fie de la grecescul “katasti khon” – “registru de impunere” sau mai
simplu “catastif”. Este posibil ca aceasta s /g259 fie originea denumirii de
“catastico” a /g250a cum a fost ea consemnat /g259 pentru prima dat /g259 într-un
document vene /g288ian de la sfâr/g250 itul secolului al XII-lea /g250 i de asemenea al
no/g288iunilor utilizate în prezent: il cadastro – utilizat în limba italian /g259, le
cadastre – utilizat în limba francez /g259, der kataster – utilizat în limba
german /g259, the cadastre – utilizat în limba englez /g259/g250i cadastru – în limba
român /g259.
3.2.1. Defini /g288ie /g250i structur /g259. No /g288iunea de bun imobil în sensul
Legii nr. 7/1996
No/g288iunea de cadastru, în sens ge neral, poate avea mai multe
în/g288elesuri61. Astfel, prin cadastru putem în /g288elege:
a.un ansamblu de lucr /g259ri necesare întocmirii anumitor documenta /g288ii
complexe care presupune identificarea imobilelor în cauz /g259, efectuarea de
m/g259sur/g259tori, redactarea planurilor, evalu /g259ri, etc;

60 A se vedea N. Bo /g250, op. cit., p. 7;
61 A se vedea N. Bo /g250, op. cit., p. 7;

72 b.institu /g288ie public /g259, reprezentat /g259 prin A.N.C.P.I. /g250i oficiile
teritoriale;
c.disciplin /g259 de studii în cadrul m/g259 sur/g259torilor terestre, inclus/g259 în
planurile de înv /g259/g288/g259mânt ale /g250colilor sau facult /g259/g288ilor de profil.
Sensul în care no /g288iunea de cadastru va fi folosit /g259 în lucrarea de fa/g288/g259
este exact sensul pe care îl consacr /g259 chiar articolul 1 din Legea nr. 7/1996:
„Cadastrul general este sistemul unitar /g250 i obligatoriu de eviden /g288/g259 tehnic /g259,
economic /g259/g250i juridic /g259 a tuturor imobilelor de pe întreg cuprinsul /g288/g259rii”.
O alt /g259 defini /g288ie este aceea a autorului Mircea Miclea62 în opinia
c/g259ruia cadastrul reprezint /g259 „lucrarea care identific /g259, descrie, delimiteaz /g259,
m/g259soar/g259, clasific /g259/g250i evalueaz /g259 imobilele funciare pe care le individualizeaz /g259
în natur /g259/g250i cartografic pe hart /g259”. Aspectul cel mai important care trebuie
re/g288inut în leg /g259tur/g259 cu cadastrul este faptul c /g259 acesta nu are decât valoarea
unui document administrativ, neconstituind titlu de proprietate. El reprezint /g259
un registru oficial al propriet /g259/g288ii numai în condi/g288 iile în care s-au îndeplinit
formalit /g259/g288ile prev /g259zute expres de lege.
În ceea ce prive /g250te entit/g259/g288 ile de baz /g259 ale cadastrului, acestea sunt
nominalizate în cuprinsul alineatului 2 al primului articol. Acestea sunt63:
a.Parcela – reprezint /g259 imobilul teren, cu sau f /g259r/g259 construc /g288ii,
determinat prin h /g259r/g288i topografice /g250i identificat printr-un num /g259r cadastral,
înscris în partea I a fiec /g259rei c /g259r/g288i funciare. Conform alin. (4) al aceluia /g250i
articol, terenul care constituie o parcel /g259 trebuie s /g259 aib/g259 aceea/g250 i categorie de
folosin /g288/g259. În condi /g288iile în care pe teren se afl /g259 una sau mai multe construc /g288ii,
terenul va reprezenta entitatea principal /g259 iar construc /g288ia sau construc /g288iile vor
reprezenta entitatea accesorie.
b.Construc /g288ia – reprezint /g259 entitatea accesorie a sistemului cadastral,
înscriindu-se în aceea /g250i carte funciar /g259 ca /g250i terenul pe a c /g259rui suprafa /g288/g259 a fost

62 A se vedea M. Miclea, Cadastrul /g250i cartea funciar /g259, Ed. All, Bucure /g250ti, 1995;
63 A se vedea C. Cucu, Legisla /g288ia cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare ; comentarii /g250i
explica /g288ii, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005, p. 8 /g250i urm /g259toarele;
72 b.institu /g288ie public /g259, reprezentat /g259 prin A.N.C.P.I. /g250i oficiile
teritoriale;
c.disciplin /g259 de studii în cadrul m/g259 sur/g259torilor terestre, inclus/g259 în
planurile de înv /g259/g288/g259mânt ale /g250colilor sau facult /g259/g288ilor de profil.
Sensul în care no /g288iunea de cadastru va fi folosit /g259 în lucrarea de fa/g288/g259
este exact sensul pe care îl consacr /g259 chiar articolul 1 din Legea nr. 7/1996:
„Cadastrul general este sistemul unitar /g250 i obligatoriu de eviden /g288/g259 tehnic /g259,
economic /g259/g250i juridic /g259 a tuturor imobilelor de pe întreg cuprinsul /g288/g259rii”.
O alt /g259 defini /g288ie este aceea a autorului Mircea Miclea62 în opinia
c/g259ruia cadastrul reprezint /g259 „lucrarea care identific /g259, descrie, delimiteaz /g259,
m/g259soar/g259, clasific /g259/g250i evalueaz /g259 imobilele funciare pe care le individualizeaz /g259
în natur /g259/g250i cartografic pe hart /g259”. Aspectul cel mai important care trebuie
re/g288inut în leg /g259tur/g259 cu cadastrul este faptul c /g259 acesta nu are decât valoarea
unui document administrativ, neconstituind titlu de proprietate. El reprezint /g259
un registru oficial al propriet /g259/g288ii numai în condi/g288 iile în care s-au îndeplinit
formalit /g259/g288ile prev /g259zute expres de lege.
În ceea ce prive /g250te entit/g259/g288 ile de baz /g259 ale cadastrului, acestea sunt
nominalizate în cuprinsul alineatului 2 al primului articol. Acestea sunt63:
a.Parcela – reprezint /g259 imobilul teren, cu sau f /g259r/g259 construc /g288ii,
determinat prin h /g259r/g288i topografice /g250i identificat printr-un num /g259r cadastral,
înscris în partea I a fiec /g259rei c /g259r/g288i funciare. Conform alin. (4) al aceluia /g250i
articol, terenul care constituie o parcel /g259 trebuie s /g259 aib/g259 aceea/g250 i categorie de
folosin /g288/g259. În condi /g288iile în care pe teren se afl /g259 una sau mai multe construc /g288ii,
terenul va reprezenta entitatea principal /g259 iar construc /g288ia sau construc /g288iile vor
reprezenta entitatea accesorie.
b.Construc /g288ia – reprezint /g259 entitatea accesorie a sistemului cadastral,
înscriindu-se în aceea /g250i carte funciar /g259 ca /g250i terenul pe a c /g259rui suprafa /g288/g259 a fost

62 A se vedea M. Miclea, Cadastrul /g250i cartea funciar /g259, Ed. All, Bucure /g250ti, 1995;
63 A se vedea C. Cucu, Legisla /g288ia cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare ; comentarii /g250i
explica /g288ii, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005, p. 8 /g250i urm /g259toarele;

73 edificat /g259. Este evident c /g259 orice edificare de construc /g288ii are la baz /g259
autorizarea execut /g259rii construc /g288iei respective, eliberat /g259 conform prevederilor
Legii nr. 50/199164. Destina /g288ia construc /g288iei va trebui men/g288 ionat /g259 în cartea
funciar /g259, înscrierea respectivei construc /g288ii în cartea funciar /g259 putând avea loc
numai în condi /g288iile în care se poate dovedi existen /g288a material /g259 a construc /g288iei,
precum /g250i dreptul de proprietate al solicitantului asupra construc /g288iei în
cauz /g259. Actele care conduc la îndeplinirea acestor cerin /g288e sunt autoriza /g288ia de
construire, procesul verbal de predare – primire, împreun /g259 cu documenta /g288ia
cadastral /g259 a imobilului.
c.Proprietarul – titularul dreptului de proprietate asupra unui
imobil poate fi atât o persoan /g259 fizic /g259, dar /g250 i o persoan /g259 juridic /g259, fie de drept
public, fie de drept privat. Trebuie re/g288 inut aspectul obligativit /g259/g288ii înscrierii
numelui proprietarului în cuprinsul c /g259r/g288ii funciare, astfel încât, în condi/g288 iile
în care titlularul este o persoan /g259 fizic /g259, în cartea funciar /g259 se vor înscrie
numele, prenumele s /g259u /g250i al p /g259rin/g288ilor s /g259i, eventual /g250i codul s /g259u numeric
personal, iar în codi /g288iile în care titularul este o persoan /g259 juridic /g259, atunci se
vor înscrie în cartea funciar /g259 denumirea /g250i sediul social /g250i eventual codul
fiscal, codul unic de înregistrare sau num /g259rul de înmatriculare la Registrul
Comer /g288ului.
În sens generic, în func /g288ie de pozi /g288ia accentului, termenul „imobil”
poate avea dou /g259 sensuri65:
a. utilizat ca substantiv – imóbil – termenul are sensul de cas /g259,
cl/g259dire, construc /g288ie (cu mai multe etaje);
b. utilizat ca adjectiv – imobíl – termenul exprim /g259 însu /g250irea
anumitor bunuri materiale de a nu se mi /g250ca, de a nu- /g250i schimba pozi /g288ia, de a
nu putea fi transportate, cu alte cuvinte de a fi nemi /g250cate, fixe sau neclintite.

64 Legea nr. 50/29.07.1991 privind au torizarea executarii constructiilor /g250i unele masuri
pentru realizarea locuintelor, republicat /g259 în M. Of. Nr. 933/13.10.2004, cu toate
modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
65 A se vedea www.dexonline.ro;
73 edificat /g259. Este evident c /g259 orice edificare de construc /g288ii are la baz /g259
autorizarea execut /g259rii construc /g288iei respective, eliberat /g259 conform prevederilor
Legii nr. 50/199164. Destina /g288ia construc /g288iei va trebui men/g288 ionat /g259 în cartea
funciar /g259, înscrierea respectivei construc /g288ii în cartea funciar /g259 putând avea loc
numai în condi /g288iile în care se poate dovedi existen /g288a material /g259 a construc /g288iei,
precum /g250i dreptul de proprietate al solicitantului asupra construc /g288iei în
cauz /g259. Actele care conduc la îndeplinirea acestor cerin /g288e sunt autoriza /g288ia de
construire, procesul verbal de predare – primire, împreun /g259 cu documenta /g288ia
cadastral /g259 a imobilului.
c.Proprietarul – titularul dreptului de proprietate asupra unui
imobil poate fi atât o persoan /g259 fizic /g259, dar /g250 i o persoan /g259 juridic /g259, fie de drept
public, fie de drept privat. Trebuie re/g288 inut aspectul obligativit /g259/g288ii înscrierii
numelui proprietarului în cuprinsul c /g259r/g288ii funciare, astfel încât, în condi/g288 iile
în care titlularul este o persoan /g259 fizic /g259, în cartea funciar /g259 se vor înscrie
numele, prenumele s /g259u /g250i al p /g259rin/g288ilor s /g259i, eventual /g250i codul s /g259u numeric
personal, iar în codi /g288iile în care titularul este o persoan /g259 juridic /g259, atunci se
vor înscrie în cartea funciar /g259 denumirea /g250i sediul social /g250i eventual codul
fiscal, codul unic de înregistrare sau num /g259rul de înmatriculare la Registrul
Comer /g288ului.
În sens generic, în func /g288ie de pozi /g288ia accentului, termenul „imobil”
poate avea dou /g259 sensuri65:
a. utilizat ca substantiv – imóbil – termenul are sensul de cas /g259,
cl/g259dire, construc /g288ie (cu mai multe etaje);
b. utilizat ca adjectiv – imobíl – termenul exprim /g259 însu /g250irea
anumitor bunuri materiale de a nu se mi /g250ca, de a nu- /g250i schimba pozi /g288ia, de a
nu putea fi transportate, cu alte cuvinte de a fi nemi /g250cate, fixe sau neclintite.

64 Legea nr. 50/29.07.1991 privind au torizarea executarii constructiilor /g250i unele masuri
pentru realizarea locuintelor, republicat /g259 în M. Of. Nr. 933/13.10.2004, cu toate
modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
65 A se vedea www.dexonline.ro;

74 Din punct de vedere cadastral, a /g250a cum se precizeaz /g259 în art. 1 alin.
(3), imobilul reprezint /g259 una sau mai multe parcele al /g259turate, cu sau f /g259r/g259
construc /g288ii, apar /g288inând aceluia /g250i proprietar”. A /g250adar, pentru ca imobilul s /g259
fie constituit din dou /g259 sau mai multe parcele, se observ /g259 faptul c /g259 este
necesar /g259 îndeplinirea a dou /g259 condi /g288ii cumulative: parcelele s /g259 fie al /g259turate /g250i
s/g259 apar /g288in/g259 aceluia /g250i proprietar. Un proprieta r poate realiza unirea mai
multor parcele al /g259turate într-un singur imobil, în condi /g288iile în care acestea nu
sunt grevate de sarcini reale care s /g259 împiedice alipirea. În prezent, în
practica A.N.C.P.I. denumirea de parcel /g259 nu mai este utilizat /g259 în mod
frecvent, în accep /g288iunea institu /g288iei entit/g259/g288 ile de baz /g259 ale cadastrului fiind
imobilul, construc /g288ia /g250i proprietarul, prin imobil în /g288elegându-se una sau mai
multe suprafe /g288e de teren cu sau f /g259r/g259 construc /g288ii.
Un atribut important al imobilului teren /g250 i totodat/g259 obligatoriu din
punctul de vedere al normelor cadastrale este reprezentat de categoria de
folosin /g288/g259. Acest atribut trebuie înregistrat în partea tehnic /g259 a cadastrului,
fiind necesar nu numai pentru întocmirea c /g259r/g288ii funciare ci /g250i pentru
stabilirea cuantumului taxelor sau impozitelor aferente bunului respectiv.
Pentru a putea fi mai u /g250or eviden /g288iat/g259/g250 i înscris /g259 categoria de folosin /g288/g259 este
individualizat /g259 printr-un cod.
Principalele destina /g288ii ale terenurilor, a /g250a cum reiese din dispozi /g288iile
art. 7 din Ordinul Ministrului Administra /g288iei Publice nr. 534/200166 privind
aprobarea Normelor Tehnice pentru introducerea cadastrului general sunt:
1. Terenurile cu destina /g288ie agricol /g259;
2. Terenurile cu destina /g288ie forestier /g259;
3. Terenurile aflate permanent sub ape;
4. Terenurile din intravilan;
5. Terenurile cu destina /g288ie special /g259;

66 Ordinul nr.534/1.10.2001 al ministrului administra /g288iei publice privind aprobarea
Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, publicat în M. Of. nr.
744/21.11.2001, cu toate modific /g259rile ulterioare;
74 Din punct de vedere cadastral, a /g250a cum se precizeaz /g259 în art. 1 alin.
(3), imobilul reprezint /g259 una sau mai multe parcele al /g259turate, cu sau f /g259r/g259
construc /g288ii, apar /g288inând aceluia /g250i proprietar”. A /g250adar, pentru ca imobilul s /g259
fie constituit din dou /g259 sau mai multe parcele, se observ /g259 faptul c /g259 este
necesar /g259 îndeplinirea a dou /g259 condi /g288ii cumulative: parcelele s /g259 fie al /g259turate /g250i
s/g259 apar /g288in/g259 aceluia /g250i proprietar. Un proprieta r poate realiza unirea mai
multor parcele al /g259turate într-un singur imobil, în condi /g288iile în care acestea nu
sunt grevate de sarcini reale care s /g259 împiedice alipirea. În prezent, în
practica A.N.C.P.I. denumirea de parcel /g259 nu mai este utilizat /g259 în mod
frecvent, în accep /g288iunea institu /g288iei entit/g259/g288 ile de baz /g259 ale cadastrului fiind
imobilul, construc /g288ia /g250i proprietarul, prin imobil în /g288elegându-se una sau mai
multe suprafe /g288e de teren cu sau f /g259r/g259 construc /g288ii.
Un atribut important al imobilului teren /g250 i totodat/g259 obligatoriu din
punctul de vedere al normelor cadastrale este reprezentat de categoria de
folosin /g288/g259. Acest atribut trebuie înregistrat în partea tehnic /g259 a cadastrului,
fiind necesar nu numai pentru întocmirea c /g259r/g288ii funciare ci /g250i pentru
stabilirea cuantumului taxelor sau impozitelor aferente bunului respectiv.
Pentru a putea fi mai u /g250or eviden /g288iat/g259/g250 i înscris /g259 categoria de folosin /g288/g259 este
individualizat /g259 printr-un cod.
Principalele destina /g288ii ale terenurilor, a /g250a cum reiese din dispozi /g288iile
art. 7 din Ordinul Ministrului Administra /g288iei Publice nr. 534/200166 privind
aprobarea Normelor Tehnice pentru introducerea cadastrului general sunt:
1. Terenurile cu destina /g288ie agricol /g259;
2. Terenurile cu destina /g288ie forestier /g259;
3. Terenurile aflate permanent sub ape;
4. Terenurile din intravilan;
5. Terenurile cu destina /g288ie special /g259;

66 Ordinul nr.534/1.10.2001 al ministrului administra /g288iei publice privind aprobarea
Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, publicat în M. Of. nr.
744/21.11.2001, cu toate modific /g259rile ulterioare;

75 Fiecare dintre aceste cinci destina /g288ii ale terenurilor poate avea
categorii de folosin /g288/g259 predominante, care ocup /g259 suprafa /g288a majoritar /g259, /g250i
categorii de folosin /g288/g259 care ocup /g259 un procent mai mic. Identificarea
categoriilor de folosin /g288/g25967 se realizeaz /g259 concomitent cu execu /g288ia lucr /g259rilor de
cadastru general, respectiv cu executarea m /g259sur/g259torilor de teren pentru
actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a
proprietarilor /g250i a celor referitoare la actele de proprietate, în cazul utiliz /g259rii
ortofotogramelor. Identificarea /g250i consemnarea categoriei de folosin /g288/g259 se fac
pentru fiecare parcel /g259 de teren (în extravilan /g250i intravilan), iar datele se
înscriu în fi /g250a corpului de proprietate av ându-se în vede re semnifica /g288iile
simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosin /g288/g259. Codurile categoriilor de
folosin /g288/g259 se scriu /g250i pe schi/g288 ele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.
Conform textului de lege, principalele categorii de folosin /g288/g259 sunt :
/g131terenurile arabile (A) ;
/g131p/g259/g250unile (P) ;
/g131fâne /g288ele (F) ;
/g131viile (V) ;
/g131livezile (L) ;
/g131p/g259durile /g250i alte terenuri forestiere (PD) ;
/g131terenurile cu ape /g250i ape cu stuf : – ape curg /g259toare (HR) ;
– ape st /g259t/g259toare (HB) ;
– marea teritorial /g259 ;
– marea interioar /g259;
/g131c/g259ile de comunica /g288ii rutiere (DR) ;
/g131c/g259ile ferate (CF) ;
/g131terenurile ocupate cu construc /g288ii /g250i cur /g288i (CC) ;
/g131terenurile degradate /g250i neproductive (N).

67 A se vedea art. 9.3.1. din Ordinul Ministrului Administra /g288iei Publice nr. 534/2001 privind
aprobarea Normelor Tehnice pentru introducerea cad astrului general, publicat în M. Of. Nr.
744/21.11.2001, cu toate modific /g259rile ulterioare;
75 Fiecare dintre aceste cinci destina /g288ii ale terenurilor poate avea
categorii de folosin /g288/g259 predominante, care ocup /g259 suprafa /g288a majoritar /g259, /g250i
categorii de folosin /g288/g259 care ocup /g259 un procent mai mic. Identificarea
categoriilor de folosin /g288/g25967 se realizeaz /g259 concomitent cu execu /g288ia lucr /g259rilor de
cadastru general, respectiv cu executarea m /g259sur/g259torilor de teren pentru
actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a
proprietarilor /g250i a celor referitoare la actele de proprietate, în cazul utiliz /g259rii
ortofotogramelor. Identificarea /g250i consemnarea categoriei de folosin /g288/g259 se fac
pentru fiecare parcel /g259 de teren (în extravilan /g250i intravilan), iar datele se
înscriu în fi /g250a corpului de proprietate av ându-se în vede re semnifica /g288iile
simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosin /g288/g259. Codurile categoriilor de
folosin /g288/g259 se scriu /g250i pe schi/g288 ele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.
Conform textului de lege, principalele categorii de folosin /g288/g259 sunt :
/g131terenurile arabile (A) ;
/g131p/g259/g250unile (P) ;
/g131fâne /g288ele (F) ;
/g131viile (V) ;
/g131livezile (L) ;
/g131p/g259durile /g250i alte terenuri forestiere (PD) ;
/g131terenurile cu ape /g250i ape cu stuf : – ape curg /g259toare (HR) ;
– ape st /g259t/g259toare (HB) ;
– marea teritorial /g259 ;
– marea interioar /g259;
/g131c/g259ile de comunica /g288ii rutiere (DR) ;
/g131c/g259ile ferate (CF) ;
/g131terenurile ocupate cu construc /g288ii /g250i cur /g288i (CC) ;
/g131terenurile degradate /g250i neproductive (N).

67 A se vedea art. 9.3.1. din Ordinul Ministrului Administra /g288iei Publice nr. 534/2001 privind
aprobarea Normelor Tehnice pentru introducerea cad astrului general, publicat în M. Of. Nr.
744/21.11.2001, cu toate modific /g259rile ulterioare;

76 În vederea înscrierii în cartea funciar /g259, imobilul trebuie sa fie precis
individualizat, în vederea asigur /g259rii unei eviden /g288e exacte, precise /g250i
neechivoce. Aceast /g259 cerin /g288/g259 nu trebuie îns /g259 apreciat /g259 în mod excesiv, fiind
necesare doar acele elemente care concur /g259 la delimitarea /g250i individualizarea
precis /g259 a imobilului. Tot în sensul respect /g259rii acestei cerin /g288e sunt /g250 i
prevederile art. III pct. 1 din Protocolul de colaborare68 încheiat la data de
17.12.2004 între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 pe
de o parte /g250i Uniunea Na /g288ional /g259 a Notarilor Publici din România care
precizeaz /g259 c/g259 imobilul care face obiectul unui act sau fapt juridic va fi
identificat în actul notarial cu num /g259r cadastral sau/ /g250i topografic, num /g259rul /g250i
localitatea c /g259r/g288ii funciare, specificându-se, unde este cazul, atât suprafa /g288a
terenului din actele de proprietate cât /g250i cea rezultat /g259 din m /g259sur/g259tori,
destina /g288ia /g250i categoria de folosin /g288/g259, iar dup /g259 caz /g250i certificatul de urbanism
(art. 6 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut /g259rii
lucr/g259rilor de construc /g288ii – republicat /g259) iar în cazul construc /g288iilor, descrierea
acestora.
3.2.2. Evolu /g288ia activit /g259/g288ii cadastrale în lume
Originile cadastrului se afund /g259 adânc în istorie, cea mai veche
dovad /g259 în acest sens fiind constituit /g259 de descoperirea unei t /g259bli/g288e de lut ce
con/g288inea planul ora/g250 ului Nippur. Aceast /g259 t/g259bli/g288/g259 care dateaz/g259 cu aproxima /g288ie
din anul 1500 î. Hr. a fost descoperit /g259 pe teritoriul fostului stat
mesopotamian. Preocup /g259ri cadastrale s-au înregistrat /g250 i în alte state ale
antichit/g259/g288 ii cum ar fi Egiptul sau Caldeea, ori Grecia sau Roma Antic /g259.

68 Protocolul de colaborare încheiat la data de 17.12.2004 între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259/g250i Uniunea Na /g288ional /g259 a Notarilor Publici din România a
fost modificat prin Actul adi /g288ional intervenit între acelea /g250i p/g259r/g288i la data de 25.09.2006;
76 În vederea înscrierii în cartea funciar /g259, imobilul trebuie sa fie precis
individualizat, în vederea asigur /g259rii unei eviden /g288e exacte, precise /g250i
neechivoce. Aceast /g259 cerin /g288/g259 nu trebuie îns /g259 apreciat /g259 în mod excesiv, fiind
necesare doar acele elemente care concur /g259 la delimitarea /g250i individualizarea
precis /g259 a imobilului. Tot în sensul respect /g259rii acestei cerin /g288e sunt /g250 i
prevederile art. III pct. 1 din Protocolul de colaborare68 încheiat la data de
17.12.2004 între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 pe
de o parte /g250i Uniunea Na /g288ional /g259 a Notarilor Publici din România care
precizeaz /g259 c/g259 imobilul care face obiectul unui act sau fapt juridic va fi
identificat în actul notarial cu num /g259r cadastral sau/ /g250i topografic, num /g259rul /g250i
localitatea c /g259r/g288ii funciare, specificându-se, unde este cazul, atât suprafa /g288a
terenului din actele de proprietate cât /g250i cea rezultat /g259 din m /g259sur/g259tori,
destina /g288ia /g250i categoria de folosin /g288/g259, iar dup /g259 caz /g250i certificatul de urbanism
(art. 6 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut /g259rii
lucr/g259rilor de construc /g288ii – republicat /g259) iar în cazul construc /g288iilor, descrierea
acestora.
3.2.2. Evolu /g288ia activit /g259/g288ii cadastrale în lume
Originile cadastrului se afund /g259 adânc în istorie, cea mai veche
dovad /g259 în acest sens fiind constituit /g259 de descoperirea unei t /g259bli/g288e de lut ce
con/g288inea planul ora/g250 ului Nippur. Aceast /g259 t/g259bli/g288/g259 care dateaz/g259 cu aproxima /g288ie
din anul 1500 î. Hr. a fost descoperit /g259 pe teritoriul fostului stat
mesopotamian. Preocup /g259ri cadastrale s-au înregistrat /g250 i în alte state ale
antichit/g259/g288 ii cum ar fi Egiptul sau Caldeea, ori Grecia sau Roma Antic /g259.

68 Protocolul de colaborare încheiat la data de 17.12.2004 între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259/g250i Uniunea Na /g288ional /g259 a Notarilor Publici din România a
fost modificat prin Actul adi /g288ional intervenit între acelea /g250i p/g259r/g288i la data de 25.09.2006;

77 În func /g288ie de zona geografic /g259/g250i de perioada istoric /g259 l a c a r e n e
raport /g259m, unit /g259/g288ile de m /g259sur/g259 folosite în activitatea cadastral /g259 sunt diferite.
Astfel, în vreme ce în executarea planului ora /g250ului Nippur se pare c /g259
unitatea de m/g259 sur/g259 utilizat /g259 era „garul” (aproximativ 6m), în Egipt era
folosit „cotul normal”(aproximativ 45 cm) /g250i „cotul regal”(aproximativ 52,5
cm) sau mila (aproximativ 6 km.). În Sparta, m /g259surile de lungime se
raportau la membrele corpul ui: piciorul (27-35 cm), degetul (2 cm), palma
(aprox. 8 cm), bra /g288ul (aprox. 50 cm), cotul ( 36-38cm) sau pa sul (aprox. 80
cm). Unitatea de m /g259sur/g259 a metrului va fi introdus /g259 foarte târziu.
Existen/g288 a cadastrului în Grecia Antic /g259 este confirmat /g259 prin
descoperirea unei t/g259 bli/g288e la Pylos69, în vechea cetate Micene, în care figurau
înscri /g250i locuitorii cet /g259/g288ii cu parcelele pe care le posedau, cantitatea de
cereale produs /g259/g250i obliga /g288iile fiscale aferente.
În imperiul Roman, sub domnia lui Diocle /g288ian s-a introdus un
cadastru pentru întregul imperiu. Tot cu aceast /g259 ocazie, s-a creat /g250i un nou
impozit denumit capitatio , perceput în func /g288ie de num/g259 rul membrilor majori
ai familiei, de num /g259rul sclavilor, de num/g259 rul animalelor de munc /g259/g250i al celor
de produc /g288ie.
Cadastrul introdus în perioada domeniei lui Diocle /g288ian nu a avut la
baz/g259 h/g259r/g288i ob /g288inute prin m /g259surarea p /g259mânturilor ci registrele cadastrale
ob/g288inute în urma înscrierii tuturor celor care posedau bunuri: terenuri,
planta /g288ii, sclavi sau animale. Acest sistem a fost introdus pe întregul teritoriu
al Imperiului Roman cu excep /g288ia Egiptului deoarece, romanii aveau obiceiul
de a l /g259sa neschimbat în teritoriile cu cerite absolut tot ceea ce era func /g288ional,
fapt care s-a întâmplat în Egipt unde exista un sistem cadastral func /g288ional.
În Europa, cel mai vechi cadastru a fost întocmit în principatul
Milano, în perioada în care acesta se afla sub ocupa /g288ie austriac /g259, fiind

69 A se vedea pe larg L. Deroy, M. Gerard, Le cadastre mycenien de Pylos , Editura dell
Ateneo, Roma, 1965;
77 În func /g288ie de zona geografic /g259/g250i de perioada istoric /g259 l a c a r e n e
raport /g259m, unit /g259/g288ile de m /g259sur/g259 folosite în activitatea cadastral /g259 sunt diferite.
Astfel, în vreme ce în executarea planului ora /g250ului Nippur se pare c /g259
unitatea de m/g259 sur/g259 utilizat /g259 era „garul” (aproximativ 6m), în Egipt era
folosit „cotul normal”(aproximativ 45 cm) /g250i „cotul regal”(aproximativ 52,5
cm) sau mila (aproximativ 6 km.). În Sparta, m /g259surile de lungime se
raportau la membrele corpul ui: piciorul (27-35 cm), degetul (2 cm), palma
(aprox. 8 cm), bra /g288ul (aprox. 50 cm), cotul ( 36-38cm) sau pa sul (aprox. 80
cm). Unitatea de m /g259sur/g259 a metrului va fi introdus /g259 foarte târziu.
Existen/g288 a cadastrului în Grecia Antic /g259 este confirmat /g259 prin
descoperirea unei t/g259 bli/g288e la Pylos69, în vechea cetate Micene, în care figurau
înscri /g250i locuitorii cet /g259/g288ii cu parcelele pe care le posedau, cantitatea de
cereale produs /g259/g250i obliga /g288iile fiscale aferente.
În imperiul Roman, sub domnia lui Diocle /g288ian s-a introdus un
cadastru pentru întregul imperiu. Tot cu aceast /g259 ocazie, s-a creat /g250i un nou
impozit denumit capitatio , perceput în func /g288ie de num/g259 rul membrilor majori
ai familiei, de num /g259rul sclavilor, de num/g259 rul animalelor de munc /g259/g250i al celor
de produc /g288ie.
Cadastrul introdus în perioada domeniei lui Diocle /g288ian nu a avut la
baz/g259 h/g259r/g288i ob /g288inute prin m /g259surarea p /g259mânturilor ci registrele cadastrale
ob/g288inute în urma înscrierii tuturor celor care posedau bunuri: terenuri,
planta /g288ii, sclavi sau animale. Acest sistem a fost introdus pe întregul teritoriu
al Imperiului Roman cu excep /g288ia Egiptului deoarece, romanii aveau obiceiul
de a l /g259sa neschimbat în teritoriile cu cerite absolut tot ceea ce era func /g288ional,
fapt care s-a întâmplat în Egipt unde exista un sistem cadastral func /g288ional.
În Europa, cel mai vechi cadastru a fost întocmit în principatul
Milano, în perioada în care acesta se afla sub ocupa /g288ie austriac /g259, fiind

69 A se vedea pe larg L. Deroy, M. Gerard, Le cadastre mycenien de Pylos , Editura dell
Ateneo, Roma, 1965;

78 cunoscut sub denumirea de Censimento Milanese . El a reprezentat modelul
tuturor cadastrelor din Europa. Lucr /g259rile privind realizarea acestui cadastru
s-au desf /g259/g250urat sub îndrumarea /g250i supravegherea inginerului matematician
Johann Jacobus Marinoni, începând cu data de 17.04.1720. 40 de ani mai
târziu, la 01.01.1760 ele sunt finalizate /g250i intr /g259 în vigoare, documenta /g288ia
final /g259 cuprinzând:
a. registrul parcelelor;
b. registrul caselor;
c. mapa cu h /g259r/g288i la scar /g259 1:2000 /g250 i 1:8000 pentru ansamblu;
d. o coal /g259 de proprietate pentru fiecare proprietar;
e. harta topografic /g259 a principatului la scara 1:72000.
Cadastrul milanez a fost preluat /g250i implementat /g250 i în alte principate:
Vene /g288ia, Piacenta, Parma, Toscana, Carrara, Vatican, în alte state: Fran/g288 a,
Belgia, Olanda, Luxemburg, Westfalia, Rheinland, precum /g250i în cantoanele
elve/g288iene Vaud /g250i Geneva, dar /g250i în Egipt, Liban, Bavaria, /g250i întregul
Imperiu Habsburgic.
În imperiul austriac, sub domnia lui Francisc al II-lea, s-a decis
efectuarea unui cadastru general dup /g259 modelul milanez, dar sprijinit pe un
sistem de triangula /g288ie general /g259, cadastrul funciar /g250i cartea funciar /g259 austriac /g259
devenind cele mai performante institu /g288ii existente în domeniu, atât diin
punct de vedere al execu /g288iei cât /g250 i din punct de vedere al concep /g288iei. Acest
model a fost preluat în Cehia /g250i Slovacia, fosta Yugoslavie, Ungaria, Anglia
/g250i /g288/g259rile nordice.
În Germania, existând o diviziune a teritoriului în mai multe regate,
principate sau ducate, realizarea unui cadastru unic nu a fost posibil /g259 pân/g259 la
începutul secolului al XIX-lea, sistemul de percepere al impozitelor fiind de
asemenea diferit de la un stat la altul. Ocuparea statelor germane de c/g259 tre
trupele franceze la începutul secolului al XIX-lea a avut un rol important în
constituirea cadastrului pe teritoriul german. Din dispozi /g288ia lui Napoleon s-a
78 cunoscut sub denumirea de Censimento Milanese . El a reprezentat modelul
tuturor cadastrelor din Europa. Lucr /g259rile privind realizarea acestui cadastru
s-au desf /g259/g250urat sub îndrumarea /g250i supravegherea inginerului matematician
Johann Jacobus Marinoni, începând cu data de 17.04.1720. 40 de ani mai
târziu, la 01.01.1760 ele sunt finalizate /g250i intr /g259 în vigoare, documenta /g288ia
final /g259 cuprinzând:
a. registrul parcelelor;
b. registrul caselor;
c. mapa cu h /g259r/g288i la scar /g259 1:2000 /g250 i 1:8000 pentru ansamblu;
d. o coal /g259 de proprietate pentru fiecare proprietar;
e. harta topografic /g259 a principatului la scara 1:72000.
Cadastrul milanez a fost preluat /g250i implementat /g250 i în alte principate:
Vene /g288ia, Piacenta, Parma, Toscana, Carrara, Vatican, în alte state: Fran/g288 a,
Belgia, Olanda, Luxemburg, Westfalia, Rheinland, precum /g250i în cantoanele
elve/g288iene Vaud /g250i Geneva, dar /g250i în Egipt, Liban, Bavaria, /g250i întregul
Imperiu Habsburgic.
În imperiul austriac, sub domnia lui Francisc al II-lea, s-a decis
efectuarea unui cadastru general dup /g259 modelul milanez, dar sprijinit pe un
sistem de triangula /g288ie general /g259, cadastrul funciar /g250i cartea funciar /g259 austriac /g259
devenind cele mai performante institu /g288ii existente în domeniu, atât diin
punct de vedere al execu /g288iei cât /g250 i din punct de vedere al concep /g288iei. Acest
model a fost preluat în Cehia /g250i Slovacia, fosta Yugoslavie, Ungaria, Anglia
/g250i /g288/g259rile nordice.
În Germania, existând o diviziune a teritoriului în mai multe regate,
principate sau ducate, realizarea unui cadastru unic nu a fost posibil /g259 pân/g259 la
începutul secolului al XIX-lea, sistemul de percepere al impozitelor fiind de
asemenea diferit de la un stat la altul. Ocuparea statelor germane de c/g259 tre
trupele franceze la începutul secolului al XIX-lea a avut un rol important în
constituirea cadastrului pe teritoriul german. Din dispozi /g288ia lui Napoleon s-a

79 înfiin /g288at în Bavaria70 un birou special de m /g259sur/g259tori, în cadrul c /g259ruia
func /g288iona /g250i o comisie îns /g259rcinat /g259 cu introducerea cadastrului, care, ulterior,
în 1872 a fost înlocuit /g259 cu un birou cadastral.
În Fran /g288a, înc /g259 din perioada Evului Mediu au avut loc m /g259sur/g259tori /g250i
s-au înfiin /g288at a/g250 a numitele „ livres terriers”. Momentul important îns/g259 în
evolu /g288ia cadastrului francez a fost marcat prin constitu /g288ia revolu /g288ionar /g259 din
1790 care proclama c /g259 „le cadastre seul peut as surer à chaque citoyen la
jouissance complète et tranquille de sa propriétée ”71. Drept urmare, în 1807
s-a elaborat o nou /g259 lege prin care s-a prev /g259zut întocmirea unui cadastru
parcelar denumit /g250i cadastrul napoleonian. Cu toate modific /g259rile care i-au
fost aduse în timp, cadastrul francez nu are autoritatea cadastrului din /g288/g259rile
germanice deoarece, lipsindu-i sistemul publicit/g259/g288 ii reale imobiliare, el nu
are decât valoarea unui document adminsitrativ.
/g249i în alte state ale lumii institu /g288ia cadastrului s-a dezvoltat, fie în
sisteme de sine st /g259t/g259toare ca în cazul Australiei, fie prim împrumutarea
anumitor aspecte din sistemele germanice sau din sistemul francez.
Astfel, în Australia, s-a instituit sistemul Torrens conform c /g259ruia, nu
este m /g259surat teritoriul întregului stat ci numai acele suprafe /g288e care suscit /g259
anumite interese. În consecin /g288/g259, scopul realiz /g259rii cadastrului nu este acela al
stabilirii impozitului ci acela de a asigura siguran /g288a circula /g288iei imobilelor /g250i
garantarea creditelor. Sistemul cadastral de tip Torrens este mai degrab /g259 un
sistem de publicitate imobiliar /g259. El a fost preluat în Thailanda, Malaysia,
Singapore /g250i par /g288ial în Spania.
În Algeria, fost /g259 colonie francez /g259, prin legea din 26 iulie 1873 s-a
încercat întocmirea unui cadastru funcia r general de tip francez, completat
cu un sistem real de publicitate imobiliar /g259. Acela /g250i lucru s-a încercat /g250i în
Tunisia printr-o lege din 1 iulie 1885. Lipsa prevederii obligativit /g259/g288ii

70 A se vedea M. Miclea, op. cit. , Ed. All, Bucure /g250ti, 1995, p. 15;
71 “cadastrul este singurul care poate asigura fiec /g259rui cet /g259/g288ean folosin /g288a linistita /g250i integral /g259
a propriet /g259/g288ii sale”
79 înfiin /g288at în Bavaria70 un birou special de m /g259sur/g259tori, în cadrul c /g259ruia
func /g288iona /g250i o comisie îns /g259rcinat /g259 cu introducerea cadastrului, care, ulterior,
în 1872 a fost înlocuit /g259 cu un birou cadastral.
În Fran /g288a, înc /g259 din perioada Evului Mediu au avut loc m /g259sur/g259tori /g250i
s-au înfiin /g288at a/g250 a numitele „ livres terriers”. Momentul important îns/g259 în
evolu /g288ia cadastrului francez a fost marcat prin constitu /g288ia revolu /g288ionar /g259 din
1790 care proclama c /g259 „le cadastre seul peut as surer à chaque citoyen la
jouissance complète et tranquille de sa propriétée ”71. Drept urmare, în 1807
s-a elaborat o nou /g259 lege prin care s-a prev /g259zut întocmirea unui cadastru
parcelar denumit /g250i cadastrul napoleonian. Cu toate modific /g259rile care i-au
fost aduse în timp, cadastrul francez nu are autoritatea cadastrului din /g288/g259rile
germanice deoarece, lipsindu-i sistemul publicit/g259/g288 ii reale imobiliare, el nu
are decât valoarea unui document adminsitrativ.
/g249i în alte state ale lumii institu /g288ia cadastrului s-a dezvoltat, fie în
sisteme de sine st /g259t/g259toare ca în cazul Australiei, fie prim împrumutarea
anumitor aspecte din sistemele germanice sau din sistemul francez.
Astfel, în Australia, s-a instituit sistemul Torrens conform c /g259ruia, nu
este m /g259surat teritoriul întregului stat ci numai acele suprafe /g288e care suscit /g259
anumite interese. În consecin /g288/g259, scopul realiz /g259rii cadastrului nu este acela al
stabilirii impozitului ci acela de a asigura siguran /g288a circula /g288iei imobilelor /g250i
garantarea creditelor. Sistemul cadastral de tip Torrens este mai degrab /g259 un
sistem de publicitate imobiliar /g259. El a fost preluat în Thailanda, Malaysia,
Singapore /g250i par /g288ial în Spania.
În Algeria, fost /g259 colonie francez /g259, prin legea din 26 iulie 1873 s-a
încercat întocmirea unui cadastru funcia r general de tip francez, completat
cu un sistem real de publicitate imobiliar /g259. Acela /g250i lucru s-a încercat /g250i în
Tunisia printr-o lege din 1 iulie 1885. Lipsa prevederii obligativit /g259/g288ii

70 A se vedea M. Miclea, op. cit. , Ed. All, Bucure /g250ti, 1995, p. 15;
71 “cadastrul este singurul care poate asigura fiec /g259rui cet /g259/g288ean folosin /g288a linistita /g250i integral /g259
a propriet /g259/g288ii sale”

80 înscrierilor referitoare la drepturile de proprietate /g250i a condi /g288ion/g259rii
existen /g288ei dreptului de înscriere a sanc /g288ionat efectele actului normativ,
rezultatul situându-se sub a /g250tept/g259ri.
În Maroc, sistemul francez nu a fost apreciat /g250i în consecin /g288/g259 s-a
trecut la implementarea sistemul ui Torrens, adoptat de altfel /g250 i în
Madagascar, Congo francez, Senegal, Coasta de Filde /g250, Guineea, Ciad,
Vietnam.
Egiptul a trecut din anul 1923 la un sistem de înregistrare funciar/g259 ,
bazat atât pe principii ale sistemului personal cât /g250i pe principii ale
sistemului real. Se observ/g259 introducerea obligativit /g259/g288ii înscrierii actelor
translative, extinctive, modificatoare sau declarative de drepturi funciare dar
numai pentru perioade le mai mari de nou /g259 ani.
3.2.3. Evolu /g288ia institu /g288iei cadastrului în România
Evolu /g288ia activit/g259/g288 ii de cadastru în România a cunoscut o serie de
etape, în strâns /g259 leg/g259tur/g259 cu evolu /g288ia istoric /g259/g250i politic /g259 a /g288/g259rii.
Primele dovezi ale existen /g288ei unui cadastru incipient pe teritoriul
Daciei, dateaz /g259 din vremea ocupa/g288 iei romane, mai exact din secolul al II-lea
d. Hr. /g250i reprezint /g259 o inscrip/g288 ie descoperit /g259 în Dobrogea72 care se refer /g259 la
hot/g259rnicia a dou /g259 propriet /g259/g288i. Ulterior73, în perioada statelor feudale au
existat anumite reglement /g259ri privind delimitarea mo /g250iilor de c /g259tre o comisie
ob/g250teasc /g259, în baza unui ordin de încuviin /g288are numit hrisov domnesc , aceast /g259
comisie având rolul de a stabili punctele de hotar dup /g259 obiceiul p/g259 mântului,
marcându-le pe arbori /g250i pe pietre.

72 H. Daicoviciu, Dacia de la Burebist a la cucerirea roman /g259, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1972;
73 A se vedea N. Bo /g250, op. cit., Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti, 2009, p. 18;
80 înscrierilor referitoare la drepturile de proprietate /g250i a condi /g288ion/g259rii
existen /g288ei dreptului de înscriere a sanc /g288ionat efectele actului normativ,
rezultatul situându-se sub a /g250tept/g259ri.
În Maroc, sistemul francez nu a fost apreciat /g250i în consecin /g288/g259 s-a
trecut la implementarea sistemul ui Torrens, adoptat de altfel /g250 i în
Madagascar, Congo francez, Senegal, Coasta de Filde /g250, Guineea, Ciad,
Vietnam.
Egiptul a trecut din anul 1923 la un sistem de înregistrare funciar/g259 ,
bazat atât pe principii ale sistemului personal cât /g250i pe principii ale
sistemului real. Se observ/g259 introducerea obligativit /g259/g288ii înscrierii actelor
translative, extinctive, modificatoare sau declarative de drepturi funciare dar
numai pentru perioade le mai mari de nou /g259 ani.
3.2.3. Evolu /g288ia institu /g288iei cadastrului în România
Evolu /g288ia activit/g259/g288 ii de cadastru în România a cunoscut o serie de
etape, în strâns /g259 leg/g259tur/g259 cu evolu /g288ia istoric /g259/g250i politic /g259 a /g288/g259rii.
Primele dovezi ale existen /g288ei unui cadastru incipient pe teritoriul
Daciei, dateaz /g259 din vremea ocupa/g288 iei romane, mai exact din secolul al II-lea
d. Hr. /g250i reprezint /g259 o inscrip/g288 ie descoperit /g259 în Dobrogea72 care se refer /g259 la
hot/g259rnicia a dou /g259 propriet /g259/g288i. Ulterior73, în perioada statelor feudale au
existat anumite reglement /g259ri privind delimitarea mo /g250iilor de c /g259tre o comisie
ob/g250teasc /g259, în baza unui ordin de încuviin /g288are numit hrisov domnesc , aceast /g259
comisie având rolul de a stabili punctele de hotar dup /g259 obiceiul p/g259 mântului,
marcându-le pe arbori /g250i pe pietre.

72 H. Daicoviciu, Dacia de la Burebist a la cucerirea roman /g259, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1972;
73 A se vedea N. Bo /g250, op. cit., Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti, 2009, p. 18;

81 Activitatea efectiv/g259 de cadastru74 împreun /g259 cu c /g259r/g288ile funciare au
debutat în 1794 în regiunea Transilvaniei, în conformitate cu sistemul folosit
în fostul imperiu austro-ungar. Pe teritoriul Moldovei /g250i Munteniei,
începuturile cadastrului s-au f/g259 cut sub auspiciile primelor reglement/g259 ri cu
caracter constitu /g288ional din Regulamentele organice. Dup /g259 unirea din 1918,
actele normative care au pus bazele ca dastrului românesc modern au fost
Legea nr. 23/1933 privind organizarea cadastrului funciar /g250i introducerea
c/g259r/g288ilor funciare în Vechiul Regat /g250i Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru
modificarea dispozi /g288iilor privitoare la C /g259r/g288ile funciare, publicat în
completarea Legii nr. 23/1933. Cu toate acestea, lucr /g259rile cadastrale nu au
cunoscut o dezvoltare ampl/g259 , sub regimul comunist legisla /g288ia cadastral /g259
c/g259zând în desuetudine, deoarece esen /g288a regimului comunist era realizarea
colectiviz /g259rii, iar activitatea cadastral /g259 nu venea în sprijinul acestui
deziderat. S-a introdus în acest sens, un sistem simplificat de cadastru ce
avea drept rol doar inventarierea terenurilor pe categorii de folosin /g288/g259 /g250i
de/g288in/g259tori. Ca urmare, dup/g259 anul 1972, pe teritoriul /g288/g259rii noastre a început
introducerea cadastrului general care avea drept proprietari Statul /g250i CAP-
urile, cartea funciar /g259 fiind abandonat /g259, înscrierile reducându-se doar la
imobilele din intravilan.
Dup /g259 anul 1991 lucrurile s-au schimbat radical în ceea ce prive /g250te
activitatea cadastral /g259, odat /g259 cu apari /g288ia Legii nr. 18/1991, fapt care a
determinat reducerea sau chiar sistarea lucr /g259rilor de cadastru funciar. Cu
toate acestea, activitatea cadastral /g259 nu a putut demara decât de la nivelul
Legii nr. 23/1933, p/g259 strându-se acela /g250i obiectiv al realiz /g259rii unui sistem de
eviden /g288/g259 funciar /g259, modern /g250 i eficient. Abia prin apari /g288ia Legii nr. 7/1996
activitatea cadastral /g259 reintr /g259 în drepturi depline, fiindu-i recunoscut locul /g250i
rolul în recunoa /g250terea dreptului real de proprietate imobiliar /g259/g250i stabilirea

74 A se vedea pe larg în ”Optimizarea evidente i juridico-cadastrale a Cartii Funciare si
crearea bazei de date specifice” – Asist. Univ. Dr. Ing. Luciana Oprea, Tez /g259 de doctorat;
81 Activitatea efectiv/g259 de cadastru74 împreun /g259 cu c /g259r/g288ile funciare au
debutat în 1794 în regiunea Transilvaniei, în conformitate cu sistemul folosit
în fostul imperiu austro-ungar. Pe teritoriul Moldovei /g250i Munteniei,
începuturile cadastrului s-au f/g259 cut sub auspiciile primelor reglement/g259 ri cu
caracter constitu /g288ional din Regulamentele organice. Dup /g259 unirea din 1918,
actele normative care au pus bazele ca dastrului românesc modern au fost
Legea nr. 23/1933 privind organizarea cadastrului funciar /g250i introducerea
c/g259r/g288ilor funciare în Vechiul Regat /g250i Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru
modificarea dispozi /g288iilor privitoare la C /g259r/g288ile funciare, publicat în
completarea Legii nr. 23/1933. Cu toate acestea, lucr /g259rile cadastrale nu au
cunoscut o dezvoltare ampl/g259 , sub regimul comunist legisla /g288ia cadastral /g259
c/g259zând în desuetudine, deoarece esen /g288a regimului comunist era realizarea
colectiviz /g259rii, iar activitatea cadastral /g259 nu venea în sprijinul acestui
deziderat. S-a introdus în acest sens, un sistem simplificat de cadastru ce
avea drept rol doar inventarierea terenurilor pe categorii de folosin /g288/g259 /g250i
de/g288in/g259tori. Ca urmare, dup/g259 anul 1972, pe teritoriul /g288/g259rii noastre a început
introducerea cadastrului general care avea drept proprietari Statul /g250i CAP-
urile, cartea funciar /g259 fiind abandonat /g259, înscrierile reducându-se doar la
imobilele din intravilan.
Dup /g259 anul 1991 lucrurile s-au schimbat radical în ceea ce prive /g250te
activitatea cadastral /g259, odat /g259 cu apari /g288ia Legii nr. 18/1991, fapt care a
determinat reducerea sau chiar sistarea lucr /g259rilor de cadastru funciar. Cu
toate acestea, activitatea cadastral /g259 nu a putut demara decât de la nivelul
Legii nr. 23/1933, p/g259 strându-se acela /g250i obiectiv al realiz /g259rii unui sistem de
eviden /g288/g259 funciar /g259, modern /g250 i eficient. Abia prin apari /g288ia Legii nr. 7/1996
activitatea cadastral /g259 reintr /g259 în drepturi depline, fiindu-i recunoscut locul /g250i
rolul în recunoa /g250terea dreptului real de proprietate imobiliar /g259/g250i stabilirea

74 A se vedea pe larg în ”Optimizarea evidente i juridico-cadastrale a Cartii Funciare si
crearea bazei de date specifice” – Asist. Univ. Dr. Ing. Luciana Oprea, Tez /g259 de doctorat;

82 corect /g259 a obliga/g288 iilor fiscale ale proprietarilor. Lucr /g259rile cadastrale vor fi
efectuate de c /g259tre un personal tehnic /g250i juridic de specialitate cu un înalt
nivel de preg /g259tire în domeniu /g250i care se bazeaz /g259 pe noile tehnologii.
Activitatea cadastral /g259 conform actului normativ sus-men /g288ionat este
organizat /g259/g250i func /g288ioneaz /g259 a/g250a cum am descris în capitolul al II-lea privind
organizarea /g250i func /g288ionarea A.N.C.P.I. drept pentru care consider /g259m a nu
mai fi necesar /g259 reluarea acestor informa /g288ii deja prezentate.
3.2.4. Scopul /g250 i func /g288iile cadastrului
Dup /g259 ce articolul 1 din Legea nr. 7/1996 define/g250 te no /g288iunea de
cadastru general chiar din primul s /g259u alineat, articolul 2 vine cu precizarea
faptului c /g259 organizarea cadastrului general se realizeaz /g259 la nivelul fiec /g259rei
unit/g259/g288i administrativ-teritoriale. Prin realizarea cadastrului general se
urm/g259re/g250te practic crearea unui sistem de eviden/g288/g259 general /g259 a întregului fond
funciar din România, i ndiferent de destina /g288ia terenurilor sau a construc /g288iilor
aferente, finalitatea urm /g259rit/g259 fiind înscrierea în registrul de publicitate
imobiliar /g259. De altfel, art.2 alin. (2) stabile /g250te limitativ scopul realiz /g259rii
cadastrului general:
1. identificarea, descrierea /g250i înregistrarea în documentele cadastrale
a imobilelor prin natura lor, m /g259surarea /g250i reprezentarea acestora pe h /g259r/g288i /g250i
planuri cadastrale, precum /g250i stocarea datelor pe suporturi informatice;
2. identificarea /g250i înregistrarea tuturor proprietarilor /g250i a altor
de/g288in/g259tori legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciar /g259 cu
caracter definitiv;
3. furnizarea datelor necesare sistemului de impozite /g250i taxe pentru
stabilirea corect/g259 a obliga/g288 iilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de
organismele abilitate.
Din analiza celor prezentate mai sus se observ /g259 lesne c /g259 func /g288iile
cadastrului general reglementate expres de art. 9 din Lege transpar din însu /g250i
82 corect /g259 a obliga/g288 iilor fiscale ale proprietarilor. Lucr /g259rile cadastrale vor fi
efectuate de c /g259tre un personal tehnic /g250i juridic de specialitate cu un înalt
nivel de preg /g259tire în domeniu /g250i care se bazeaz /g259 pe noile tehnologii.
Activitatea cadastral /g259 conform actului normativ sus-men /g288ionat este
organizat /g259/g250i func /g288ioneaz /g259 a/g250a cum am descris în capitolul al II-lea privind
organizarea /g250i func /g288ionarea A.N.C.P.I. drept pentru care consider /g259m a nu
mai fi necesar /g259 reluarea acestor informa /g288ii deja prezentate.
3.2.4. Scopul /g250 i func /g288iile cadastrului
Dup /g259 ce articolul 1 din Legea nr. 7/1996 define/g250 te no /g288iunea de
cadastru general chiar din primul s /g259u alineat, articolul 2 vine cu precizarea
faptului c /g259 organizarea cadastrului general se realizeaz /g259 la nivelul fiec /g259rei
unit/g259/g288i administrativ-teritoriale. Prin realizarea cadastrului general se
urm/g259re/g250te practic crearea unui sistem de eviden/g288/g259 general /g259 a întregului fond
funciar din România, i ndiferent de destina /g288ia terenurilor sau a construc /g288iilor
aferente, finalitatea urm /g259rit/g259 fiind înscrierea în registrul de publicitate
imobiliar /g259. De altfel, art.2 alin. (2) stabile /g250te limitativ scopul realiz /g259rii
cadastrului general:
1. identificarea, descrierea /g250i înregistrarea în documentele cadastrale
a imobilelor prin natura lor, m /g259surarea /g250i reprezentarea acestora pe h /g259r/g288i /g250i
planuri cadastrale, precum /g250i stocarea datelor pe suporturi informatice;
2. identificarea /g250i înregistrarea tuturor proprietarilor /g250i a altor
de/g288in/g259tori legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciar /g259 cu
caracter definitiv;
3. furnizarea datelor necesare sistemului de impozite /g250i taxe pentru
stabilirea corect/g259 a obliga/g288 iilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de
organismele abilitate.
Din analiza celor prezentate mai sus se observ /g259 lesne c /g259 func /g288iile
cadastrului general reglementate expres de art. 9 din Lege transpar din însu /g250i

83 con/g288inutul cadastrului astfel cum este reglementat în art. 2 alin. (2). În
consecin /g288/g259, celor 3 p /g259r/g288i componente ale cadastrului general /g250i anume –
con/g288inutul tehnic, con/g288 inutul juridic /g250i con /g288inutul economic – le corespund
cele 3 func /g288ii ale cadastrului general – func /g288ia tehnic /g259, func /g288ia juridic /g259/g250i
func /g288ia economic /g259.
Func /g288ia tehnic /g259 a cadastrului, corespunz /g259toare con /g288inutului s /g259u
tehnic se realizeaz /g259 prin determinarea pe baz /g259 de m /g259sur/g259tori a pozi /g288iei,
configura /g288iei /g250i întinderii suprafe /g288ei terenurilor, în func /g288ie de destina /g288ie,
categorie de folosin/g288/g259 /g250 i proprietari, dar /g250i ale construc /g288iilor. Transpunerea în
practic /g259 a acestei func /g288ii se realizeaz /g259 prin întocmirea documenta /g288iei
cadastrale, adic /g259 a dosarului tehnic cadastral. Reprezint /g259 prima etap /g259 care
trebuie parcurs /g259 în momentul în care se dore /g250te înscrierea pentru prima dat /g259
a unui imobil în cartea funciar /g259. Ar mai trebui subliniat faptul c /g259, în
conformitate cu Protocolul încheiat între A.N.C.P.I. /g250i U. N. N. P.R.
documenta /g288ia cadastral /g259 care este reglementat /g259 distinct fa /g288/g259 de documenta /g288ia
tehnic /g259, cuprinde obligatoriu num /g259rul cadastral al imobilului supus înscrierii
în cartea funciar /g259.
Func /g288ia economic /g259 a cadastrului, corespunz /g259toare con /g288inutului
economic al acestuia presupune eviden /g288ierea tuturor elementelor tehnice
necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor /g250i calcul /g259rii impozitelor
asupra veniturilor realizate din tranzac /g288ii imobiliare. Pentru terenurile
agricole, de exemplu, valoarea economic /g259 se stabile /g250te cu ajutorul bonit /g259rii
cadastrale prin care se stabile /g250te de fapt gradul de fertilitate, poten /g288ialul
productiv al solului /g250i în final venitul net cadastral la unitatea de suprafa /g288/g25975.
Func /g288ia juridic /g259 a cadastrului general, corespunz /g259toare con /g288inutului
juridic al acestuia presupune identific area proprietarilor imobilelor prin
actele de proprietate /g250i înscrierea în cartea funciar /g259, astfel încât s /g259 se asigure
ter/g288ilor posibilitatea de a cunoa/g250 te inclusiv situa /g288ia juridic /g259 a unui imobil la

75 A se vedea F. Scrieciu, Drept agrar /g250i drept funciar , Ed. Lumina Lex, Bucure /g250ti, 2001, p.
503;
83 con/g288inutul cadastrului astfel cum este reglementat în art. 2 alin. (2). În
consecin /g288/g259, celor 3 p /g259r/g288i componente ale cadastrului general /g250i anume –
con/g288inutul tehnic, con/g288 inutul juridic /g250i con /g288inutul economic – le corespund
cele 3 func /g288ii ale cadastrului general – func /g288ia tehnic /g259, func /g288ia juridic /g259/g250i
func /g288ia economic /g259.
Func /g288ia tehnic /g259 a cadastrului, corespunz /g259toare con /g288inutului s /g259u
tehnic se realizeaz /g259 prin determinarea pe baz /g259 de m /g259sur/g259tori a pozi /g288iei,
configura /g288iei /g250i întinderii suprafe /g288ei terenurilor, în func /g288ie de destina /g288ie,
categorie de folosin/g288/g259 /g250 i proprietari, dar /g250i ale construc /g288iilor. Transpunerea în
practic /g259 a acestei func /g288ii se realizeaz /g259 prin întocmirea documenta /g288iei
cadastrale, adic /g259 a dosarului tehnic cadastral. Reprezint /g259 prima etap /g259 care
trebuie parcurs /g259 în momentul în care se dore /g250te înscrierea pentru prima dat /g259
a unui imobil în cartea funciar /g259. Ar mai trebui subliniat faptul c /g259, în
conformitate cu Protocolul încheiat între A.N.C.P.I. /g250i U. N. N. P.R.
documenta /g288ia cadastral /g259 care este reglementat /g259 distinct fa /g288/g259 de documenta /g288ia
tehnic /g259, cuprinde obligatoriu num /g259rul cadastral al imobilului supus înscrierii
în cartea funciar /g259.
Func /g288ia economic /g259 a cadastrului, corespunz /g259toare con /g288inutului
economic al acestuia presupune eviden /g288ierea tuturor elementelor tehnice
necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor /g250i calcul /g259rii impozitelor
asupra veniturilor realizate din tranzac /g288ii imobiliare. Pentru terenurile
agricole, de exemplu, valoarea economic /g259 se stabile /g250te cu ajutorul bonit /g259rii
cadastrale prin care se stabile /g250te de fapt gradul de fertilitate, poten /g288ialul
productiv al solului /g250i în final venitul net cadastral la unitatea de suprafa /g288/g25975.
Func /g288ia juridic /g259 a cadastrului general, corespunz /g259toare con /g288inutului
juridic al acestuia presupune identific area proprietarilor imobilelor prin
actele de proprietate /g250i înscrierea în cartea funciar /g259, astfel încât s /g259 se asigure
ter/g288ilor posibilitatea de a cunoa/g250 te inclusiv situa /g288ia juridic /g259 a unui imobil la

75 A se vedea F. Scrieciu, Drept agrar /g250i drept funciar , Ed. Lumina Lex, Bucure /g250ti, 2001, p.
503;

84 un moment dat, pe lâng /g259 situa /g288ia tehnic /g259/g250i economic /g259. Func /g288ia juridic /g259 a
cadastrului se constituie ca o activitate neinclus /g259 în activitatea cadastral /g259 dar
care se poate realiza doar pe baza datelor din cadastrul general /g250i dup /g259
introducerea cadastrului general la nivelul întregii unit /g259/g288i administrativ-
teritoriale.
3.2.5. Lucr/g259rile /g250i documentele tehnice ale cadastrului general
Lucr /g259rile tehnice de cadastru se desf /g259/g250oar/g259 la nivel centralizat, în
fiecare comun /g259, ora /g250 sau municipiu. Dup/g259 cum se precizeaz /g259 în mod expres
în textul de lege76, aceste lucr /g259ri constau în:
a. stabilirea potrivit legii, a hotarelor unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale
/g250i a limitelor intravilane componente;
b. identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de
proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de
proprietar /g250i determinarea formei /g250i dimensiunilor tuturor imobilelor din
cuprinsul fiec /g259rei unit/g259/g288 i administrativ-teritoriale;
c. consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instan /g288elor
judec /g259tore/g250ti;
d. întocmirea documentelor tehnice cadastrale.
Executarea propriu-zis /g259 a opera/g288 iunilor de delimitare /g250i marcare a
hotarelor adminstrative se face de c /g259tre o comisie stabilit/g259 prin ordin al
prefectului, regulamentul s /g259u de organizare /g250i func /g288ionare fiind aprobat prin
ordin al ministrului administra /g288iei /g250i internelor.
În ceea ce prive/g250 te documentele tehnice ale cadastrului general,
textul de lege77 le eviden/g288 ieaz/g259 pe urm /g259toarele:

76 A se vedea art. 10 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i complet /g259rile
ulterioare;
77 A se vedea art. 11 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i complet /g259rile
ulterioare;
84 un moment dat, pe lâng /g259 situa /g288ia tehnic /g259/g250i economic /g259. Func /g288ia juridic /g259 a
cadastrului se constituie ca o activitate neinclus /g259 în activitatea cadastral /g259 dar
care se poate realiza doar pe baza datelor din cadastrul general /g250i dup /g259
introducerea cadastrului general la nivelul întregii unit /g259/g288i administrativ-
teritoriale.
3.2.5. Lucr/g259rile /g250i documentele tehnice ale cadastrului general
Lucr /g259rile tehnice de cadastru se desf /g259/g250oar/g259 la nivel centralizat, în
fiecare comun /g259, ora /g250 sau municipiu. Dup/g259 cum se precizeaz /g259 în mod expres
în textul de lege76, aceste lucr /g259ri constau în:
a. stabilirea potrivit legii, a hotarelor unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale
/g250i a limitelor intravilane componente;
b. identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de
proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de
proprietar /g250i determinarea formei /g250i dimensiunilor tuturor imobilelor din
cuprinsul fiec /g259rei unit/g259/g288 i administrativ-teritoriale;
c. consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instan /g288elor
judec /g259tore/g250ti;
d. întocmirea documentelor tehnice cadastrale.
Executarea propriu-zis /g259 a opera/g288 iunilor de delimitare /g250i marcare a
hotarelor adminstrative se face de c /g259tre o comisie stabilit/g259 prin ordin al
prefectului, regulamentul s /g259u de organizare /g250i func /g288ionare fiind aprobat prin
ordin al ministrului administra /g288iei /g250i internelor.
În ceea ce prive/g250 te documentele tehnice ale cadastrului general,
textul de lege77 le eviden/g288 ieaz/g259 pe urm /g259toarele:

76 A se vedea art. 10 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i complet /g259rile
ulterioare;
77 A se vedea art. 11 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i complet /g259rile
ulterioare;

85 a. registrul cadastral al imobilelor;
b. indexul alfabetului al proprietarilor;
c. registrul cadastral al proprietarilor;
d. planul cadastral /g250i anexele la partea I a c /g259r/g288ii funciare.
În literatura de specialitate78 sunt surprinse într-o manier /g259 detaliat /g259
aspectele legate de definirea acestor documente.
Astfel, registrul cadastral al imobilelor ( în cartea sa autorul
define /g250te acest document cadastral drept registru cadastral al parcelelor )
con/g288ine situa /g288ia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate,
ordonate /g250i sistematizate pe cuprinsul unui teritoriu administrativ. Eviden /g288a
este întocmit/g259 separat pe intravilan /g250i extravilan /g250i con /g288ine elemente de
identificare definitiv /g259, datele asupra terenului /g250i construc /g288iei, precum /g250 i
unele men /g288iuni finale /g250 i totaluri.
Indexul alfabetic al proprietarilor /g250i domiciliul acestora are rolul de
a înlesni identificarea partidei cadastrale a fiec /g259rui proprietar /g250i face leg /g259tura
dintre registrul cadastral al imobilelor /g250i registrul cadastral al proprietarilor.
Indexul alfabetic este realizat sub forma a dou /g259 p/g259r/g288i, în prima parte fiind
înscri /g250i în ordine alfabetic /g259 proprietarii persoane fizice, iar în a doua parte,
tot alfabetic, de numirile proprietarilor persoane juridice. De re /g288inut faptul
c/g259, numerele de ordine ale proprietar ilor coincid cu numele partidelor
cadastrale din registrul cadastral al proprietarilor, men /g288ionându-se /g250i
num /g259rul paginii.
Registrul cadastral al proprietarilor grupeaz /g259 partidele cadastrale
atât în intravilan cât /g250i în extravilan. Elementele de identificare sunt acelea /g250i
cu cele din indexul alfabetic al propr ietarilor, datele despre terenuri /g250i
construc /g288ii sunt acelea /g250i din fi /g250a corpului de proprietate, iar totalurile sunt
specifice ca /g250i încheierea pe întreg teritoriul administrativ.

78 A se vedea N. Bo /g250, op. cit. , Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti, 2009, p. 211-212;
85 a. registrul cadastral al imobilelor;
b. indexul alfabetului al proprietarilor;
c. registrul cadastral al proprietarilor;
d. planul cadastral /g250i anexele la partea I a c /g259r/g288ii funciare.
În literatura de specialitate78 sunt surprinse într-o manier /g259 detaliat /g259
aspectele legate de definirea acestor documente.
Astfel, registrul cadastral al imobilelor ( în cartea sa autorul
define /g250te acest document cadastral drept registru cadastral al parcelelor )
con/g288ine situa /g288ia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate,
ordonate /g250i sistematizate pe cuprinsul unui teritoriu administrativ. Eviden /g288a
este întocmit/g259 separat pe intravilan /g250i extravilan /g250i con /g288ine elemente de
identificare definitiv /g259, datele asupra terenului /g250i construc /g288iei, precum /g250 i
unele men /g288iuni finale /g250 i totaluri.
Indexul alfabetic al proprietarilor /g250i domiciliul acestora are rolul de
a înlesni identificarea partidei cadastrale a fiec /g259rui proprietar /g250i face leg /g259tura
dintre registrul cadastral al imobilelor /g250i registrul cadastral al proprietarilor.
Indexul alfabetic este realizat sub forma a dou /g259 p/g259r/g288i, în prima parte fiind
înscri /g250i în ordine alfabetic /g259 proprietarii persoane fizice, iar în a doua parte,
tot alfabetic, de numirile proprietarilor persoane juridice. De re /g288inut faptul
c/g259, numerele de ordine ale proprietar ilor coincid cu numele partidelor
cadastrale din registrul cadastral al proprietarilor, men /g288ionându-se /g250i
num /g259rul paginii.
Registrul cadastral al proprietarilor grupeaz /g259 partidele cadastrale
atât în intravilan cât /g250i în extravilan. Elementele de identificare sunt acelea /g250i
cu cele din indexul alfabetic al propr ietarilor, datele despre terenuri /g250i
construc /g288ii sunt acelea /g250i din fi /g250a corpului de proprietate, iar totalurile sunt
specifice ca /g250i încheierea pe întreg teritoriul administrativ.

78 A se vedea N. Bo /g250, op. cit. , Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti, 2009, p. 211-212;

86 Planurile cadastrale con /g288in reprezentarea grafic /g259 a datelor din
registrele cadastrale referitoar e la imobilele din cadrul unit /g259/g288ilor
administrativ-teritoriale /g250i reprezint /g259 piesele de leg /g259tur/g259 între teren /g250i
registrele cadastrale, putând fi planuri cadastrale de baz /g259 sau planuri
cadastrale de ansamblu . Ele se p /g259streaz /g259 la oficiul teritorial.
Toate acestea, la un loc, alc /g259tuiesc baza tehnic /g259 a c/g259r/g288ilor funciare
care urmeaz /g259 a se deschide în fiecare localitate, eviden /g288a cadastral /g259/g250i de
publicitate imobiliar /g259 fiind organizat /g259 la nivelul fiec /g259rei unit/g259/g288 i
administrativ-teritoriale. În vederea execut /g259rii lucr /g259rilor tehnice de cadastru
legiuitorul a prev /g259zut o serie de obliga /g288ii în sarcina de /g288in/g259torilor de imobile,
care sunt obliga /g288i s/g259 permit/g259 accesul speciali /g250tilor pentru realizarea
m/g259sur/g259torilor tehnice sau pentru amplasarea semnelor sau semnalelor
geodezice /g250i s/g259 asigure protec/g288 ia /g250i conservarea lor, în caz contrar fapta
acestora fiind considerat /g259 conform art. 64 alin. (2) lit. b) contraven /g288ie, fiind
sanc /g288ionat /g259 în consecin /g288/g259. Fapta de degradare sau distrugere a semnalelor
geodezice sau împiedicarea m /g259surilor de conservare a acestora constituie de
asemenea potrivit legii infrac /g288iune de distrugere, fiind de asemenea
pedepsit/g259 în consecin /g288/g259. Primarii la rândul lor au obliga /g288ia potrivit textului
de lege de a asigura în /g250tiin/g288area de /g288in/g259torilor de imobile, indiferent de
mijlocul de publicitate, cu privire la obliga /g288ia acestora de a permite accesul
speciali /g250tilor în vederea realiz /g259rii lucr /g259rilor tehnice cadastrale. În cazul
neprezent /g259rii de /g288in/g259torilor de imobile, identificarea limitelor imobilelor în
cauz /g259 nu este împiedicat /g259, putând fii efectuat /g259/g250i în lipsa acestora. În
momentul finaliz /g259rii lucr /g259rilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-
teritorial/g259 în parte, datele ob /g288inute se prelucreaz /g259, se înregistreaz /g259 în
documentele tehnice ale cadastrului, se recep /g288ioneaz /g259/g250i se introduc în baza
de date a cadastrului. Transmiterea datelor definitorii c /g259tre de /g288in/g259torii de
imobile revine consiliului local care va duce la îndeplinirea acestei obliga /g288ii
prin dou/g259 modalit/g259/g288 i care trebuie îndeplinite cumulativ: în /g250tiintarea scris /g259 a
de/g288in/g259torilor /g250i afi/g250 area la u /g250a prim /g259riei. În condi /g288iile în care datele
86 Planurile cadastrale con /g288in reprezentarea grafic /g259 a datelor din
registrele cadastrale referitoar e la imobilele din cadrul unit /g259/g288ilor
administrativ-teritoriale /g250i reprezint /g259 piesele de leg /g259tur/g259 între teren /g250i
registrele cadastrale, putând fi planuri cadastrale de baz /g259 sau planuri
cadastrale de ansamblu . Ele se p /g259streaz /g259 la oficiul teritorial.
Toate acestea, la un loc, alc /g259tuiesc baza tehnic /g259 a c/g259r/g288ilor funciare
care urmeaz /g259 a se deschide în fiecare localitate, eviden /g288a cadastral /g259/g250i de
publicitate imobiliar /g259 fiind organizat /g259 la nivelul fiec /g259rei unit/g259/g288 i
administrativ-teritoriale. În vederea execut /g259rii lucr /g259rilor tehnice de cadastru
legiuitorul a prev /g259zut o serie de obliga /g288ii în sarcina de /g288in/g259torilor de imobile,
care sunt obliga /g288i s/g259 permit/g259 accesul speciali /g250tilor pentru realizarea
m/g259sur/g259torilor tehnice sau pentru amplasarea semnelor sau semnalelor
geodezice /g250i s/g259 asigure protec/g288 ia /g250i conservarea lor, în caz contrar fapta
acestora fiind considerat /g259 conform art. 64 alin. (2) lit. b) contraven /g288ie, fiind
sanc /g288ionat /g259 în consecin /g288/g259. Fapta de degradare sau distrugere a semnalelor
geodezice sau împiedicarea m /g259surilor de conservare a acestora constituie de
asemenea potrivit legii infrac /g288iune de distrugere, fiind de asemenea
pedepsit/g259 în consecin /g288/g259. Primarii la rândul lor au obliga /g288ia potrivit textului
de lege de a asigura în /g250tiin/g288area de /g288in/g259torilor de imobile, indiferent de
mijlocul de publicitate, cu privire la obliga /g288ia acestora de a permite accesul
speciali /g250tilor în vederea realiz /g259rii lucr /g259rilor tehnice cadastrale. În cazul
neprezent /g259rii de /g288in/g259torilor de imobile, identificarea limitelor imobilelor în
cauz /g259 nu este împiedicat /g259, putând fii efectuat /g259/g250i în lipsa acestora. În
momentul finaliz /g259rii lucr /g259rilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-
teritorial/g259 în parte, datele ob /g288inute se prelucreaz /g259, se înregistreaz /g259 în
documentele tehnice ale cadastrului, se recep /g288ioneaz /g259/g250i se introduc în baza
de date a cadastrului. Transmiterea datelor definitorii c /g259tre de /g288in/g259torii de
imobile revine consiliului local care va duce la îndeplinirea acestei obliga /g288ii
prin dou/g259 modalit/g259/g288 i care trebuie îndeplinite cumulativ: în /g250tiintarea scris /g259 a
de/g288in/g259torilor /g250i afi/g250 area la u /g250a prim /g259riei. În condi /g288iile în care datele

87 comunicate nu sunt exacte, legea prevede c /g259 persoanele interesate pot
formula contesta /g288ie, în scris, într-un termen de 60 de zile de la primirea
în/g250tiin/g288/g259rii scrise din partea consiliului local. Aceast /g259 contesta /g288ie înso /g288it/g259 de
actele doveditoare se va depune la of iciul teritorial care va trebui s /g259 se
pronun/g288 e asupra ei, f /g259r/g259 a fi precizat îns /g259/g250i termenul de solu /g288ionare.
Împotriva solu /g288iei pronun /g288at/g259 de oficiul teritorial, persoana interesat /g259 va
putea formula plângere, într-un termen de 30 de zile de la primirea solu /g288iei,
competen /g288a de solu /g288ionare revenind judec /g259toriei în a c /g259rei circumscrip /g288ie
teritorial/g259 se afl /g259 imobilul în cauz /g259. Momentul începerii procedurii de
înscriere din oficiu a drepturilor în cartea funciar /g259 r/g259mâne incert. Textul de
lege79 prevede c/g259 aceast /g259 procedur /g259 urmeaz /g259 s/g259 înceap /g259 dup/g259 finalizarea
cadastrului general pe un a numit teritoriu administrativ /g250i dup /g259 expirarea
termenului legal de solu /g288ionare a contesta /g288iilor.
Împ/g259rt/g259/g250im opinia80 cum c /g259 legiuitorul a gre /g250it men /g288ionând sintagma
”expirarea termenului de solu /g288ionare a contesta /g288iilor”, deoarece, nic /g259ieri în
cuprinsul Legii nu s-a f /g259cut vorbire despre un asemenea termen. Drept
urmare consider /g259m c/g259, în mod corect referirea ar trebui f/g259 cut/g259 la „termenul
legal de depunere a contesta /g288iilor” care reiese ferm din cuprinsul Legii ca
fiind de 60 de zile.
În ceea ce prive /g250te modalitatea efectiv /g259 de înscriere din oficiu a
drepturilor în cartea funciar /g259, aceasta se va face conform a/g250 a cum Legea
prevede, în baza unui regulament aproba t prin ordin al directorului general
al A.N.C.P.I.

79 A se vedea art. 11 alin. (7) din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
80 A se vedea C. Cucu, op. cit., Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005, p. 51;
87 comunicate nu sunt exacte, legea prevede c /g259 persoanele interesate pot
formula contesta /g288ie, în scris, într-un termen de 60 de zile de la primirea
în/g250tiin/g288/g259rii scrise din partea consiliului local. Aceast /g259 contesta /g288ie înso /g288it/g259 de
actele doveditoare se va depune la of iciul teritorial care va trebui s /g259 se
pronun/g288 e asupra ei, f /g259r/g259 a fi precizat îns /g259/g250i termenul de solu /g288ionare.
Împotriva solu /g288iei pronun /g288at/g259 de oficiul teritorial, persoana interesat /g259 va
putea formula plângere, într-un termen de 30 de zile de la primirea solu /g288iei,
competen /g288a de solu /g288ionare revenind judec /g259toriei în a c /g259rei circumscrip /g288ie
teritorial/g259 se afl /g259 imobilul în cauz /g259. Momentul începerii procedurii de
înscriere din oficiu a drepturilor în cartea funciar /g259 r/g259mâne incert. Textul de
lege79 prevede c/g259 aceast /g259 procedur /g259 urmeaz /g259 s/g259 înceap /g259 dup/g259 finalizarea
cadastrului general pe un a numit teritoriu administrativ /g250i dup /g259 expirarea
termenului legal de solu /g288ionare a contesta /g288iilor.
Împ/g259rt/g259/g250im opinia80 cum c /g259 legiuitorul a gre /g250it men /g288ionând sintagma
”expirarea termenului de solu /g288ionare a contesta /g288iilor”, deoarece, nic /g259ieri în
cuprinsul Legii nu s-a f /g259cut vorbire despre un asemenea termen. Drept
urmare consider /g259m c/g259, în mod corect referirea ar trebui f/g259 cut/g259 la „termenul
legal de depunere a contesta /g288iilor” care reiese ferm din cuprinsul Legii ca
fiind de 60 de zile.
În ceea ce prive /g250te modalitatea efectiv /g259 de înscriere din oficiu a
drepturilor în cartea funciar /g259, aceasta se va face conform a/g250 a cum Legea
prevede, în baza unui regulament aproba t prin ordin al directorului general
al A.N.C.P.I.

79 A se vedea art. 11 alin. (7) din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
80 A se vedea C. Cucu, op. cit., Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005, p. 51;

88 3.2.6. Sisteme actuale de eviden /g288/g259 cadastral /g259 pe plan
interna /g288ional
Activitatea cadastral /g259 prezint /g259 o deosebit/g259 importan /g288/g259 /g250i la nivel
interna /g288ional. Toate statele lumii sunt preocupate în a implementa noi
sisteme cadastrale sau în a le îmbun /g259t/g259/g288i pe cele deja existente.
Prezentul subpunct al capitolului al III-lea nu dore /g250te decât s /g259
realizeze o trecere în revista succint /g259 dar în egal /g259 m/g259sur/g259 elocvent /g259 a celor
mai interesante si steme cadastrale.
Croa/g288 ia
În Croa /g288ia, Registrul Funciar /g250i Cadastrul se afl /g259 în competen /g288a a
dou/g259 institu /g288ii diferite. Astfel, activitatea cadastral /g259 se realizeaz /g259 de c /g259tre
oficiile municipale de cadastru iar Registrul Funciar este /g288inut de Birourile
funciare din cadrul Tribunalelor municipale, neexistând concordan /g288/g259 între
cele dou /g259 componente deoarece Registrul Funciar nu reflect /g259 situa /g288ia din
teren. Scopul urm /g259rit în prezent este acela de a unifica aceste dou /g259 institu /g288ii
într-o baz /g259 unic /g259 de date funciare. În pr ezent, sunt demarate lucr /g259rile de
introducere a cadastrului în vederea clarific /g259rii celor mai multe situa /g288ii
confuze în leg /g259tur/g259 cu drepturile de proprietate ale titularilor de terenuri,
confuzii create ca urmare a nereactualiz /g259rii situa /g288iei juridice a terenurilor în
perioada comunist /g259, ceea ce a generat neconcordan /g288e majore între
înregistr /g259rile oficiale /g250i de /g288in/g259torii reali ai terenurilor, multe propriet /g259/g288i
nefiind incluse în cadastru /g250i multe construc /g288ii neavând acte oficiale care s /g259
le ateste.
Obiectivul moderniz /g259rii activit /g259/g288ii de eviden /g288/g259 funciar/g259 este acela de
a asigura rapiditatea efectu /g259rii înregistr /g259rilor, reînnoirea cadastrului /g250i
corectarea înregistr /g259rilor funciare acolo unde este cazul, precum /g250i
asigurarea unui suport profesional institu /g288iilor de profil.
88 3.2.6. Sisteme actuale de eviden /g288/g259 cadastral /g259 pe plan
interna /g288ional
Activitatea cadastral /g259 prezint /g259 o deosebit/g259 importan /g288/g259 /g250i la nivel
interna /g288ional. Toate statele lumii sunt preocupate în a implementa noi
sisteme cadastrale sau în a le îmbun /g259t/g259/g288i pe cele deja existente.
Prezentul subpunct al capitolului al III-lea nu dore /g250te decât s /g259
realizeze o trecere în revista succint /g259 dar în egal /g259 m/g259sur/g259 elocvent /g259 a celor
mai interesante si steme cadastrale.
Croa/g288 ia
În Croa /g288ia, Registrul Funciar /g250i Cadastrul se afl /g259 în competen /g288a a
dou/g259 institu /g288ii diferite. Astfel, activitatea cadastral /g259 se realizeaz /g259 de c /g259tre
oficiile municipale de cadastru iar Registrul Funciar este /g288inut de Birourile
funciare din cadrul Tribunalelor municipale, neexistând concordan /g288/g259 între
cele dou /g259 componente deoarece Registrul Funciar nu reflect /g259 situa /g288ia din
teren. Scopul urm /g259rit în prezent este acela de a unifica aceste dou /g259 institu /g288ii
într-o baz /g259 unic /g259 de date funciare. În pr ezent, sunt demarate lucr /g259rile de
introducere a cadastrului în vederea clarific /g259rii celor mai multe situa /g288ii
confuze în leg /g259tur/g259 cu drepturile de proprietate ale titularilor de terenuri,
confuzii create ca urmare a nereactualiz /g259rii situa /g288iei juridice a terenurilor în
perioada comunist /g259, ceea ce a generat neconcordan /g288e majore între
înregistr /g259rile oficiale /g250i de /g288in/g259torii reali ai terenurilor, multe propriet /g259/g288i
nefiind incluse în cadastru /g250i multe construc /g288ii neavând acte oficiale care s /g259
le ateste.
Obiectivul moderniz /g259rii activit /g259/g288ii de eviden /g288/g259 funciar/g259 este acela de
a asigura rapiditatea efectu /g259rii înregistr /g259rilor, reînnoirea cadastrului /g250i
corectarea înregistr /g259rilor funciare acolo unde este cazul, precum /g250i
asigurarea unui suport profesional institu /g288iilor de profil.

89 Polonia
În Polonia întâlnim dou /g259 componente autonome de eviden /g288/g259 a
imobilelor: cadastrul funciar /g250i registrele legale. Cadastrul funciar reprezint/g259
registrul de baz /g259 al propriet /g259/g288ii /g250i con /g288ine informa /g288ii referitoare la terenuri /g250i
cl/g259diri, precum /g250 i informa /g288ii referitoare la drepturile reale ale de /g288in/g259torilor
de imobile asupra acestora. În cadastrul funciar este înscris doar proprietarul
actual sau utilizatorul, administratorul, etc. Informa /g288iile con /g288inute de
cadastrul funciar au un caracter public, reprezentând sursa principal /g259 de
informare în momentul în care se dore /g250te achizi/g288 ionarea unei prorpiet /g259/g288i. De
asemenea, tot el reprezint /g259 un reper important în stabilirea taxelor, a
impozitelor sau în vederea evalu /g259rii imobilelor. Registrele legale cuprind
date complete cu privire la modalit /g259/g288ile legale de ob /g288inere a dreptului de
proprietate. Tot în registrele legale care au caracter public ca /g250i cadastrul
funciar sunt înscrise titlurile de proprietate, sentin /g288e judec/g259 tore/g250ti, decizii
administrative, care pot fi consultate de c /g259tre persoanele interesate.
În prezent, aceste dou /g259 sisteme prezint /g259 o parte de date comun /g259 dar /g250 i
alte date specifice fiec /g259ruia dintre ele. Se urm /g259re/g250te ca pe viitor aceste dou /g259
sisteme s /g259 fie combinate în vederea ob /g288inerii unui sistem informa /g288ional
integrat al propriet /g259/g288ii care s /g259 cuprind /g259 toate datele specifice imobilelor.
Germania
În Germania exist /g259 un singur sistem cadastral care acoper /g259 întregul
teritoriu, indiferent de forma de proprietate – privat /g259 sau public /g259 – acest
sistem fiind alc /g259tuit din registrul cadastral /g250i (h/g259r/g288ile cadastrale) mapa
cadastral /g259, unitatea sa de baz /g259 fiind parcela. Raportat la aceast /g259 form /g259 de
alc/g259tuire a sistemului cadastral german, landurile germane au hot /g259rât în
urm/g259 cu mai mul/g288 i ani s /g259 ac/g288ioneze în sensul upgrad /g259rii acestui sistem prin
fuzionarea registrului cadastral /g250i a mapei cadastrale într-un nou sistem care
89 Polonia
În Polonia întâlnim dou /g259 componente autonome de eviden /g288/g259 a
imobilelor: cadastrul funciar /g250i registrele legale. Cadastrul funciar reprezint/g259
registrul de baz /g259 al propriet /g259/g288ii /g250i con /g288ine informa /g288ii referitoare la terenuri /g250i
cl/g259diri, precum /g250 i informa /g288ii referitoare la drepturile reale ale de /g288in/g259torilor
de imobile asupra acestora. În cadastrul funciar este înscris doar proprietarul
actual sau utilizatorul, administratorul, etc. Informa /g288iile con /g288inute de
cadastrul funciar au un caracter public, reprezentând sursa principal /g259 de
informare în momentul în care se dore /g250te achizi/g288 ionarea unei prorpiet /g259/g288i. De
asemenea, tot el reprezint /g259 un reper important în stabilirea taxelor, a
impozitelor sau în vederea evalu /g259rii imobilelor. Registrele legale cuprind
date complete cu privire la modalit /g259/g288ile legale de ob /g288inere a dreptului de
proprietate. Tot în registrele legale care au caracter public ca /g250i cadastrul
funciar sunt înscrise titlurile de proprietate, sentin /g288e judec/g259 tore/g250ti, decizii
administrative, care pot fi consultate de c /g259tre persoanele interesate.
În prezent, aceste dou /g259 sisteme prezint /g259 o parte de date comun /g259 dar /g250 i
alte date specifice fiec /g259ruia dintre ele. Se urm /g259re/g250te ca pe viitor aceste dou /g259
sisteme s /g259 fie combinate în vederea ob /g288inerii unui sistem informa /g288ional
integrat al propriet /g259/g288ii care s /g259 cuprind /g259 toate datele specifice imobilelor.
Germania
În Germania exist /g259 un singur sistem cadastral care acoper /g259 întregul
teritoriu, indiferent de forma de proprietate – privat /g259 sau public /g259 – acest
sistem fiind alc /g259tuit din registrul cadastral /g250i (h/g259r/g288ile cadastrale) mapa
cadastral /g259, unitatea sa de baz /g259 fiind parcela. Raportat la aceast /g259 form /g259 de
alc/g259tuire a sistemului cadastral german, landurile germane au hot /g259rât în
urm/g259 cu mai mul/g288 i ani s /g259 ac/g288ioneze în sensul upgrad /g259rii acestui sistem prin
fuzionarea registrului cadastral /g250i a mapei cadastrale într-un nou sistem care

90 s/g259 înceap /g259 a fi aplicat din 2009. Acest nou sistem este cunoscut sub
denumirea de ALKIS81.
Cadastrul german se actualizeaz /g259 ori de câte ori se produc schimb /g259ri.
Ca regul /g259, m/g259sur/g259torile cadastrale se execut /g259 doar la cerere. Cu toate
acestea, exist /g259/g250i excep /g288ii, când m /g259sur/g259torile se execut/g259 din oficiu atunci
când intervin modific /g259ri privind schimbarea categoriei de folosin /g288/g259 a
ternurilor sau în caz de lucr /g259ri de consolidare a terenului. Serviciul de
cadastru are un caracter public, registrul cadastral putând fi consultat de
orice persoan /g259 care justific /g259 un interes legitim. În vederea eliber /g259rii
informa /g288iilor solicitate sunt percepute anumite taxe. Agen/g288 iile de cadastru
pot avea acces la informa/g288 iile cadastrale /g250i direct, online, deoarece sistemul
este unul automatizat, fiind accesibil pentru autorit /g259/g288ile locale, pentru
persoanele autorizate sau pentru notari.
În ceea ce prive /g250te stabilirea taxelor /g250i a impozitelor, agen /g288iile de
cadastru nu sunt direct implicate în stabilirea acestora, dar ele sprijin /g259 fiscul
prin informa /g288iile pe care le de /g288in /g250i care sunt necesare în vederea stabilirii
cuantumului taxelor /g250i impozitelor. Impozitul pe proprietate este
reglementat prin Legea din 07.08.1973 cu toate modific /g259rile ulterioare, acest
impozit fiind perceput de c /g259tre municipalitate, iar persoana impozitat /g259 fiind
proprietarul, indiferent dac/g259 prin acte acesta ar putea dovedi de exemplu
transferul acestei taxe în cadrul unui contract de închiriere c /g259tre locatar.
Taxele /g250i impozitele percepute sunt structurate în 2 categorii:
1. impozit pentru terenurile rurale; 2. impozit pentru imobile /g250i terenurile urbane p e c a r e s u n t
situate imobilele;
În ceea ce prive /g250te taxa perceput /g259 în caz de transfer al dreptului de
proprietate, aceasta este o tax /g259 obligatorie, neachitarea ei conducând la
neînregistrarea transferului dreptului de proprietate în registrul cadastral.

81 M. Seifert, On the Use of ISO Standards in Cadastral Information Systems in Germany ,
FIG XXII International Congress, Washington, D.C. USA, April 19-26 2002i
90 s/g259 înceap /g259 a fi aplicat din 2009. Acest nou sistem este cunoscut sub
denumirea de ALKIS81.
Cadastrul german se actualizeaz /g259 ori de câte ori se produc schimb /g259ri.
Ca regul /g259, m/g259sur/g259torile cadastrale se execut /g259 doar la cerere. Cu toate
acestea, exist /g259/g250i excep /g288ii, când m /g259sur/g259torile se execut/g259 din oficiu atunci
când intervin modific /g259ri privind schimbarea categoriei de folosin /g288/g259 a
ternurilor sau în caz de lucr /g259ri de consolidare a terenului. Serviciul de
cadastru are un caracter public, registrul cadastral putând fi consultat de
orice persoan /g259 care justific /g259 un interes legitim. În vederea eliber /g259rii
informa /g288iilor solicitate sunt percepute anumite taxe. Agen/g288 iile de cadastru
pot avea acces la informa/g288 iile cadastrale /g250i direct, online, deoarece sistemul
este unul automatizat, fiind accesibil pentru autorit /g259/g288ile locale, pentru
persoanele autorizate sau pentru notari.
În ceea ce prive /g250te stabilirea taxelor /g250i a impozitelor, agen /g288iile de
cadastru nu sunt direct implicate în stabilirea acestora, dar ele sprijin /g259 fiscul
prin informa /g288iile pe care le de /g288in /g250i care sunt necesare în vederea stabilirii
cuantumului taxelor /g250i impozitelor. Impozitul pe proprietate este
reglementat prin Legea din 07.08.1973 cu toate modific /g259rile ulterioare, acest
impozit fiind perceput de c /g259tre municipalitate, iar persoana impozitat /g259 fiind
proprietarul, indiferent dac/g259 prin acte acesta ar putea dovedi de exemplu
transferul acestei taxe în cadrul unui contract de închiriere c /g259tre locatar.
Taxele /g250i impozitele percepute sunt structurate în 2 categorii:
1. impozit pentru terenurile rurale; 2. impozit pentru imobile /g250i terenurile urbane p e c a r e s u n t
situate imobilele;
În ceea ce prive /g250te taxa perceput /g259 în caz de transfer al dreptului de
proprietate, aceasta este o tax /g259 obligatorie, neachitarea ei conducând la
neînregistrarea transferului dreptului de proprietate în registrul cadastral.

81 M. Seifert, On the Use of ISO Standards in Cadastral Information Systems in Germany ,
FIG XXII International Congress, Washington, D.C. USA, April 19-26 2002i

91 Austria
Sistemul cadastral austriac are la baz /g259 înregistrarea titlurilor de
proprietate care se efectueaz /g259 în strâns /g259 leg/g259tur/g259 cu procedura cadastral /g259.
Odat /g259 efectuat /g259 înregistrarea titlului, proprietarul se bucur /g259 de a /g250a numita
„încredere public /g259”. Institu /g288ia cadastrului serve /g250te în Austria unor scopuri
multiple, aflându-se la baza mai multor sisteme informa /g288ionale, sau
r/g259spunzând anumitor solicit /g259ri publice sau private pentru realizarea
planurilor zonale. Re gistrul terenurilor /g250i cadastrul de /g250i sunt total
independente din punct de ve dere organizatoric, al resurselor umane sau
financiare, ele sunt totu /g250i unite prin baza de date a propriet /g259/g288ilor care r /g259mâne
comun /g259. Aceast /g259 baz /g259 de date con /g288ine atât informa /g288ii cuprinse în cartea
funciar /g259 dar /g250i în registrul terenurilor.
Sistemul cadastral austriac are ca /g250i sistemul german un caracter
public, singura diferen /g288/g259 constând în faptul c /g259 în sistemul austriac accesul la
informa /g288ie nu este limitat doar în favoarea persoanelor care justific /g259 un
interes legitim, ci este deschis întregului public. La baza sistemului cadastral
austriac se afl /g259, ca /g250 i în cazul sistemului german, parcela care se
individualizeaz /g259 printr-un num /g259r cadastral individual. Mapa cadastral/g259
reprezint /g259 de asemenea partea grafic /g259 a cadastrului, individualizând parcela
prin men /g288ionarea concret /g259 a coordonatelor de id entificare. Cadastrul /g250i
registrul terenurilor formeaz /g259 sistemul na /g288ional austriac de informare în ceea
ce prive/g250 te imobilele /g250i forma de proprietate asupra acestora.
Suedia
În Suedia, autoritatea na /g288ional /g259 în domeniul funciar poart /g259 denumirea
de Lantmäteriet /g250i de/g288ine la ora actual /g259 peste 2,7 milioane de documente /g250i
planuri necesare opera /g288iunilor cadastrale, precum /g250i peste 1,5 milioane de
h/g259r/g288i /g250i alte documente, toate acestea fiind cuprinse în 24 de arhive regionale
cu peste 50 de milioane de pagini.
Existen/g288 a unui asemenea volum enorm de date a determinat
con/g250tientizarea necesit /g259/g288ii introducerii unui sistem de arhive digitale
91 Austria
Sistemul cadastral austriac are la baz /g259 înregistrarea titlurilor de
proprietate care se efectueaz /g259 în strâns /g259 leg/g259tur/g259 cu procedura cadastral /g259.
Odat /g259 efectuat /g259 înregistrarea titlului, proprietarul se bucur /g259 de a /g250a numita
„încredere public /g259”. Institu /g288ia cadastrului serve /g250te în Austria unor scopuri
multiple, aflându-se la baza mai multor sisteme informa /g288ionale, sau
r/g259spunzând anumitor solicit /g259ri publice sau private pentru realizarea
planurilor zonale. Re gistrul terenurilor /g250i cadastrul de /g250i sunt total
independente din punct de ve dere organizatoric, al resurselor umane sau
financiare, ele sunt totu /g250i unite prin baza de date a propriet /g259/g288ilor care r /g259mâne
comun /g259. Aceast /g259 baz /g259 de date con /g288ine atât informa /g288ii cuprinse în cartea
funciar /g259 dar /g250i în registrul terenurilor.
Sistemul cadastral austriac are ca /g250i sistemul german un caracter
public, singura diferen /g288/g259 constând în faptul c /g259 în sistemul austriac accesul la
informa /g288ie nu este limitat doar în favoarea persoanelor care justific /g259 un
interes legitim, ci este deschis întregului public. La baza sistemului cadastral
austriac se afl /g259, ca /g250 i în cazul sistemului german, parcela care se
individualizeaz /g259 printr-un num /g259r cadastral individual. Mapa cadastral/g259
reprezint /g259 de asemenea partea grafic /g259 a cadastrului, individualizând parcela
prin men /g288ionarea concret /g259 a coordonatelor de id entificare. Cadastrul /g250i
registrul terenurilor formeaz /g259 sistemul na /g288ional austriac de informare în ceea
ce prive/g250 te imobilele /g250i forma de proprietate asupra acestora.
Suedia
În Suedia, autoritatea na /g288ional /g259 în domeniul funciar poart /g259 denumirea
de Lantmäteriet /g250i de/g288ine la ora actual /g259 peste 2,7 milioane de documente /g250i
planuri necesare opera /g288iunilor cadastrale, precum /g250i peste 1,5 milioane de
h/g259r/g288i /g250i alte documente, toate acestea fiind cuprinse în 24 de arhive regionale
cu peste 50 de milioane de pagini.
Existen/g288 a unui asemenea volum enorm de date a determinat
con/g250tientizarea necesit /g259/g288ii introducerii unui sistem de arhive digitale

92 denumit Arken care a fost preluat începând cu anul 2003 /g250i coordonat de o
echip /g259 din cadrul Serviciului de Cadastru.
Sistemul cadastral suedez este alc /g259tuit din:
1. registrul propriet /g259/g288ilor imobiliare;
2. registrul terenurilor;
3. registrul construc /g288iilor;
4. registrul apartamentelor. Ini/g288ial, sistemul Arken a fost im plementat ca un program pilot doar
pentru o anumit /g259 zon /g259 a /g288/g259 rii, dar, în urma impactului pozitiv asupra
activit/g259/g288 ii cadastrale s-a decis introducerea lui la nivel na /g288ional.
3.3. C /g259r/g288ile funciare
3.3.1. No /g288iunea, func /g288iile /g250i cuprinsul c /g259r/g288ilor funciare;
De/g250i nu exist /g259 o defini /g288ie clar /g259 a no /g288iunii de carte funciar /g259, legisla /g288ia
în domeniu permite totu /g250i elaborarea unei defini /g288ii bazate pe prevederile
legale specifice. Astfel, în opinia unanim /g259 a doctrinei, cartea funciar /g259
reprezint /g259 un mijloc de eviden /g288/g259 care cuprinde descrierea imobilelor, a
drepturilor reale imobiliare /g250i a altor drepturi, fapte sau raporturi juridice în
strâns /g259 leg/g259tur/g259 cu imobilele la care se refer/g259 .
Cartea funciar /g259 reprezint /g259 un sistem real de publicitate, o eviden /g288/g259
juridic /g259 integral/g259/g250 i exact /g259 a imobilelor, totalitatea c /g259r/g288ilor funciare
întocmite /g250i numerotate pe teritoriul administrativ al unei localit /g259/g288i alc /g259tuind
împreun /g259 a/g250a cum reiese din dispozi /g288iile art. 17 alin. (3) /g250i (4) din Lege,
registrul cadastral de publicitate al acelui teritoriu, care se întrege /g250te cu un
registru special de intrare, cu regist rul cadastral al imobilelor, cu un index
alfabetic al proprietarilor precum /g250i cu o map /g259 în care în care se vor p /g259stra
cererile de înscriere /g250 i câte un exemplar al înscrisurilor constatatoare al
actelor /g250i faptelor juridice supuse înscrierii.
92 denumit Arken care a fost preluat începând cu anul 2003 /g250i coordonat de o
echip /g259 din cadrul Serviciului de Cadastru.
Sistemul cadastral suedez este alc /g259tuit din:
1. registrul propriet /g259/g288ilor imobiliare;
2. registrul terenurilor;
3. registrul construc /g288iilor;
4. registrul apartamentelor. Ini/g288ial, sistemul Arken a fost im plementat ca un program pilot doar
pentru o anumit /g259 zon /g259 a /g288/g259 rii, dar, în urma impactului pozitiv asupra
activit/g259/g288 ii cadastrale s-a decis introducerea lui la nivel na /g288ional.
3.3. C /g259r/g288ile funciare
3.3.1. No /g288iunea, func /g288iile /g250i cuprinsul c /g259r/g288ilor funciare;
De/g250i nu exist /g259 o defini /g288ie clar /g259 a no /g288iunii de carte funciar /g259, legisla /g288ia
în domeniu permite totu /g250i elaborarea unei defini /g288ii bazate pe prevederile
legale specifice. Astfel, în opinia unanim /g259 a doctrinei, cartea funciar /g259
reprezint /g259 un mijloc de eviden /g288/g259 care cuprinde descrierea imobilelor, a
drepturilor reale imobiliare /g250i a altor drepturi, fapte sau raporturi juridice în
strâns /g259 leg/g259tur/g259 cu imobilele la care se refer/g259 .
Cartea funciar /g259 reprezint /g259 un sistem real de publicitate, o eviden /g288/g259
juridic /g259 integral/g259/g250 i exact /g259 a imobilelor, totalitatea c /g259r/g288ilor funciare
întocmite /g250i numerotate pe teritoriul administrativ al unei localit /g259/g288i alc /g259tuind
împreun /g259 a/g250a cum reiese din dispozi /g288iile art. 17 alin. (3) /g250i (4) din Lege,
registrul cadastral de publicitate al acelui teritoriu, care se întrege /g250te cu un
registru special de intrare, cu regist rul cadastral al imobilelor, cu un index
alfabetic al proprietarilor precum /g250i cu o map /g259 în care în care se vor p /g259stra
cererile de înscriere /g250 i câte un exemplar al înscrisurilor constatatoare al
actelor /g250i faptelor juridice supuse înscrierii.

93 O alt /g259 defini /g288ie a no /g288iunii de carte funciar /g259, existent /g259 în literatura de
specialitate, este aceea conform c/g259 reia cartea funciar /g259 reprezint /g259 un sistem
de eviden /g288/g259 complet deoarece oglinde /g250te toate transmisiunile /g250i constituirile
de drepturi reale în leg /g259tur/g259 cu imobilul respectiv, chiar /g250i unele drepturi
personale, fapte sau alte raporturi juridice referitoare la bunurile imobile82.
În sens restrâns, exist /g259/g250i opinia conform c /g259reia83, cartea funciar /g259
reprezint /g259 un înscris autentic /g250i cu caracter public care cuprinde descrierea
imobilelor /g250i ar/g259tarea drepturilor reale corespunz /g259toare, precum /g250i indicarea,
dup/g259 caz, a drepturilor de crean /g288/g259, a actelor, faptelor sau altor raporturi
juridice în leg /g259tur/g259 cu imobilele înscrise în cartea funciar /g259 fie în scopul
dobândirii sau stingerii unor drepturi reale, fie în vederea opozabilit /g259/g288ii lor
fa/g288/g259 de ter /g288i, fie, în sfâr /g250it, numai în scopul inform /g259rii altor persoane
interesate84.
Principalele func /g288ii ale sistemului c /g259r/g288ilor funciare sunt:
1.Func /g288ia de eviden /g288/g259. Aceast /g259 func /g288ie asigur /g259 o eviden /g288/g259 exact /g259 a
fiec/g259 rui imobil, din momentul intr /g259rii bunului respectiv în circuitul civil,
fiind înscrise toate modific /g259rile situa /g288iei materiale sau juridice a acestuia85.
Astfel, dac /g259 o anumit/g259 suprafa /g288/g259 de teren a fost dezmembrat /g259 sau s-a
efectuat o alipire, toate aceste opera /g288iuni vor fi înscrise /g250i eviden /g288iate în
cartea funciar /g259.
2.Func /g288ia de opozabilitate erga omnes . Prin înscrierea în c /g259r/g288ile
funciare a drepturilor personale, a faptelor /g250i a raporturilor juridice direct
legate de drepturile personale înscrise, se asigur /g259 îndeplinirea opozabilit/g259/g288 ii
fa/g288/g259 de ter /g288i. Spre deosebire prevederile D-L nr. 115/1938 care specificau c /g259

82 A se vedea R. I. Motica, A. Tr /g259ilescu, L. Iu /g250an, Publicitatea imobiliar /g259 prin c /g259r/g288ile
funciare – Suport de curs pentru judec /g259torii de carte funciar /g259, Universitatea de Vest din
Timi /g250oara, Facultatea de Drept, Ed. Universitas Timisiensis, 2001, p. 26-27;
83 A se vedea M. Nicolae, op. cit. Vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2006, p. 131;
84 Ibidem;
85 A se vedea R. I. Motica, A. Tr /g259ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 27;
93 O alt /g259 defini /g288ie a no /g288iunii de carte funciar /g259, existent /g259 în literatura de
specialitate, este aceea conform c/g259 reia cartea funciar /g259 reprezint /g259 un sistem
de eviden /g288/g259 complet deoarece oglinde /g250te toate transmisiunile /g250i constituirile
de drepturi reale în leg /g259tur/g259 cu imobilul respectiv, chiar /g250i unele drepturi
personale, fapte sau alte raporturi juridice referitoare la bunurile imobile82.
În sens restrâns, exist /g259/g250i opinia conform c /g259reia83, cartea funciar /g259
reprezint /g259 un înscris autentic /g250i cu caracter public care cuprinde descrierea
imobilelor /g250i ar/g259tarea drepturilor reale corespunz /g259toare, precum /g250i indicarea,
dup/g259 caz, a drepturilor de crean /g288/g259, a actelor, faptelor sau altor raporturi
juridice în leg /g259tur/g259 cu imobilele înscrise în cartea funciar /g259 fie în scopul
dobândirii sau stingerii unor drepturi reale, fie în vederea opozabilit /g259/g288ii lor
fa/g288/g259 de ter /g288i, fie, în sfâr /g250it, numai în scopul inform /g259rii altor persoane
interesate84.
Principalele func /g288ii ale sistemului c /g259r/g288ilor funciare sunt:
1.Func /g288ia de eviden /g288/g259. Aceast /g259 func /g288ie asigur /g259 o eviden /g288/g259 exact /g259 a
fiec/g259 rui imobil, din momentul intr /g259rii bunului respectiv în circuitul civil,
fiind înscrise toate modific /g259rile situa /g288iei materiale sau juridice a acestuia85.
Astfel, dac /g259 o anumit/g259 suprafa /g288/g259 de teren a fost dezmembrat /g259 sau s-a
efectuat o alipire, toate aceste opera /g288iuni vor fi înscrise /g250i eviden /g288iate în
cartea funciar /g259.
2.Func /g288ia de opozabilitate erga omnes . Prin înscrierea în c /g259r/g288ile
funciare a drepturilor personale, a faptelor /g250i a raporturilor juridice direct
legate de drepturile personale înscrise, se asigur /g259 îndeplinirea opozabilit/g259/g288 ii
fa/g288/g259 de ter /g288i. Spre deosebire prevederile D-L nr. 115/1938 care specificau c /g259

82 A se vedea R. I. Motica, A. Tr /g259ilescu, L. Iu /g250an, Publicitatea imobiliar /g259 prin c /g259r/g288ile
funciare – Suport de curs pentru judec /g259torii de carte funciar /g259, Universitatea de Vest din
Timi /g250oara, Facultatea de Drept, Ed. Universitas Timisiensis, 2001, p. 26-27;
83 A se vedea M. Nicolae, op. cit. Vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2006, p. 131;
84 Ibidem;
85 A se vedea R. I. Motica, A. Tr /g259ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 27;

94 înscrierile în cartea funciar /g259 au efect constitutiv de drepturi86, dipozi /g288iile art.
38 din Legea nr. 7/1996 prev /g259d c/g259 aceste înscrieri nu au decât un efect de
opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i, pierzându- /g250i efectul constitutiv.
De/g250i în cuprinsul Legii nu reg /g259sim o defini /g288ie clar /g259 a no /g288iunii de
carte funciar /g259, cu toate acestea, legiuitorul a sim /g288it nevoia descrierii
am/g259nun/g288ite a cuprinsului sau altfel spus a structurii unei c /g259r/g288i funciare. În
consecin /g288/g259, dispozi /g288iile art. 19 men /g288ioneaz /g259 faptul c /g259 o carte funciar /g259 este
alc/g259tuit/g259 dintr-un titlu, având o structur /g259 tripartit/g259 , cele trei p /g259r/g288i componente
(A, B /g250i C) aflându-se într-o rela /g288ie de interdepende /g288/g259, în sensul c /g259 dreptul
de proprietate /g250 i celelalte drepturi reale pot fi dobândite /g250i str/g259mutate asupra
imobilului înscris prin individualizare în partea I, doar în m /g259sura înscrierilor
din partea a II-a /g250i numai cu dezmembr /g259mintele /g250i sarcinile înscrise în partea
a III-a. Acest gen de structur /g259 func /g288ional /g259 este consacrat în legisla /g288iile care
au adoptat sistemul publicit/g259/g288 ii reale imobiliare, cu anumite diferen /g288ieri de la
caz la caz.
În titlul c/g259r/g288ii funciare art. 38 din Regulamentul ANCPI privind
organizarea /g250i func /g288ionarea birourilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259,
astfel cum a fost modificat /g250i completat prin Ordinul ANCPI nr. 133/200987
prevede c /g259 se va indica num /g259rul c /g259r/g288ii funciare /g250 i denumirea unit /g259/g288ii
administrativ-teritoriale în care este situat imobilul. Titlul c /g259r/g288ii funciare a
imobilului pe care s-au constituit dr epturi de superficie cuprinde /g250i
men /g288iunea acestui drept. De asemenea, în titlu se face men /g288iune /g250i despre
c/g259r/g288ile funciare colective, indi viduale sau de concesiune, dup /g259 caz.
C/g259r/g288ile funciare se numeroteaz /g259 pe fiecare unitate administrativ-
teritorial/g259 începând cu num /g259rul 1 pân /g259 la ultimul num /g259r necesar, f /g259r/g259
separare pe ani. Numerele de carte funciar /g259 se atribuie dintr-un registru

86 A se vedea disp. art. 17 din D-L nr. 115/1938
87 Ordinul ANCPI nr. 133/2009 privind modificarea /g250i completarea Regulamentului de
organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259, publicat în M.
Of. nr. 245/13.04.2009;
94 înscrierile în cartea funciar /g259 au efect constitutiv de drepturi86, dipozi /g288iile art.
38 din Legea nr. 7/1996 prev /g259d c/g259 aceste înscrieri nu au decât un efect de
opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i, pierzându- /g250i efectul constitutiv.
De/g250i în cuprinsul Legii nu reg /g259sim o defini /g288ie clar /g259 a no /g288iunii de
carte funciar /g259, cu toate acestea, legiuitorul a sim /g288it nevoia descrierii
am/g259nun/g288ite a cuprinsului sau altfel spus a structurii unei c /g259r/g288i funciare. În
consecin /g288/g259, dispozi /g288iile art. 19 men /g288ioneaz /g259 faptul c /g259 o carte funciar /g259 este
alc/g259tuit/g259 dintr-un titlu, având o structur /g259 tripartit/g259 , cele trei p /g259r/g288i componente
(A, B /g250i C) aflându-se într-o rela /g288ie de interdepende /g288/g259, în sensul c /g259 dreptul
de proprietate /g250 i celelalte drepturi reale pot fi dobândite /g250i str/g259mutate asupra
imobilului înscris prin individualizare în partea I, doar în m /g259sura înscrierilor
din partea a II-a /g250i numai cu dezmembr /g259mintele /g250i sarcinile înscrise în partea
a III-a. Acest gen de structur /g259 func /g288ional /g259 este consacrat în legisla /g288iile care
au adoptat sistemul publicit/g259/g288 ii reale imobiliare, cu anumite diferen /g288ieri de la
caz la caz.
În titlul c/g259r/g288ii funciare art. 38 din Regulamentul ANCPI privind
organizarea /g250i func /g288ionarea birourilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259,
astfel cum a fost modificat /g250i completat prin Ordinul ANCPI nr. 133/200987
prevede c /g259 se va indica num /g259rul c /g259r/g288ii funciare /g250 i denumirea unit /g259/g288ii
administrativ-teritoriale în care este situat imobilul. Titlul c /g259r/g288ii funciare a
imobilului pe care s-au constituit dr epturi de superficie cuprinde /g250i
men /g288iunea acestui drept. De asemenea, în titlu se face men /g288iune /g250i despre
c/g259r/g288ile funciare colective, indi viduale sau de concesiune, dup /g259 caz.
C/g259r/g288ile funciare se numeroteaz /g259 pe fiecare unitate administrativ-
teritorial/g259 începând cu num /g259rul 1 pân /g259 la ultimul num /g259r necesar, f /g259r/g259
separare pe ani. Numerele de carte funciar /g259 se atribuie dintr-un registru

86 A se vedea disp. art. 17 din D-L nr. 115/1938
87 Ordinul ANCPI nr. 133/2009 privind modificarea /g250i completarea Regulamentului de
organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250 i publicitate imobiliar /g259, publicat în M.
Of. nr. 245/13.04.2009;

95 special destinat acord /g259rii de numere de carte funciar /g259, numai în momentul
admiterii cererii de înscriere de c /g259tre registrator sau în baza hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti definitive /g250i irevocabile, ca urmare a plângerii împotriva
încheierii prin care s-a dispus înscrierea. Acest registru va purta denumirea
de registrul numerelor de carte funciar /g259/g250i se va întocmi pe fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259 care apar /g288ine unui birou teritorial.
Partea A a c/g259r/g288ii funciare ( Partea I ) denumit /g259/g250i „foaie de avere” se
completeaz /g259 conform art. 39 alin. (2) – (7) cu urm /g259toarele rubrici:
a. descrierea imobilului /g250 i indicare num /g259rului de ordine /g250i a
num /g259rului cadastral. Num /g259rul de ordine este num/g259 rul fiec /g259rui imobil /g250i se
indic /g259 cu cifre arabe (ex. A.1. sau I.1., unde A sau I reprezint /g259 partea c/g259 r/g288ii
funciare iar 1 reprezint /g259 num /g259rul sub care s-a efectuat înscrierea). Num /g259rul
cadastral se preia din documenta /g288ia cadastral /g259/g250i poate fi întâlnit fie sub
forma unei singure cifre, de ex emplu 100 atunci când imobilul este
reprezentat doar de teren, fie sub fo rma 100-C1 în cazul în care imobilul
este format din teren pe care este edificat /g259/g250i o construc /g288ie, fie sub forma
100-C1-U10 în cazul imobilului format din teren cu num /g259r cadastral 100,
construc /g288ia C1 /g250 i unitatea individual /g259 (apartamentul) nr. 10. În cazul în care
intervin dezlipiri sau alipiri, imob ilele nou create vor primi alte numere
cadastrale pentru care se vor deschide c /g259r/g288i funciare noi.
b. descrierea terenului /g250i indicarea categoriei de folosin /g288/g259, a
destina /g288iei (intravilan sau extravilan), a amplasamentului (adres /g259 sau num /g259r
de tarla /g250i parcel /g259) /g250i dup /g259 caz a construc /g288iei sau construc /g288iilor care, la
rândul lor, se descriu (de ex. C1 – cas /g259 cu parter /g250i etaj).
Categoria de folosin /g288/g259, destina /g288ia sau descrierea construc /g288iilor se
preiau din documenta /g288ia cadastral /g259/g250i se înscriu în cartea funciar /g259.
Men /g288iunile privind terenul /g250i categoria de folosin /g288/g259 sunt cele prev /g259zute în
Normele tehnice pentru introducerea ca dastrului general, aprobate prin
Ordinul Ministrului Administra /g288iei Publice nr. 534/2001, publicat în M. Of.
Al României, Partea I, nr. 744/21.11.2001.
95 special destinat acord /g259rii de numere de carte funciar /g259, numai în momentul
admiterii cererii de înscriere de c /g259tre registrator sau în baza hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti definitive /g250i irevocabile, ca urmare a plângerii împotriva
încheierii prin care s-a dispus înscrierea. Acest registru va purta denumirea
de registrul numerelor de carte funciar /g259/g250i se va întocmi pe fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259 care apar /g288ine unui birou teritorial.
Partea A a c/g259r/g288ii funciare ( Partea I ) denumit /g259/g250i „foaie de avere” se
completeaz /g259 conform art. 39 alin. (2) – (7) cu urm /g259toarele rubrici:
a. descrierea imobilului /g250 i indicare num /g259rului de ordine /g250i a
num /g259rului cadastral. Num /g259rul de ordine este num/g259 rul fiec /g259rui imobil /g250i se
indic /g259 cu cifre arabe (ex. A.1. sau I.1., unde A sau I reprezint /g259 partea c/g259 r/g288ii
funciare iar 1 reprezint /g259 num /g259rul sub care s-a efectuat înscrierea). Num /g259rul
cadastral se preia din documenta /g288ia cadastral /g259/g250i poate fi întâlnit fie sub
forma unei singure cifre, de ex emplu 100 atunci când imobilul este
reprezentat doar de teren, fie sub fo rma 100-C1 în cazul în care imobilul
este format din teren pe care este edificat /g259/g250i o construc /g288ie, fie sub forma
100-C1-U10 în cazul imobilului format din teren cu num /g259r cadastral 100,
construc /g288ia C1 /g250 i unitatea individual /g259 (apartamentul) nr. 10. În cazul în care
intervin dezlipiri sau alipiri, imob ilele nou create vor primi alte numere
cadastrale pentru care se vor deschide c /g259r/g288i funciare noi.
b. descrierea terenului /g250i indicarea categoriei de folosin /g288/g259, a
destina /g288iei (intravilan sau extravilan), a amplasamentului (adres /g259 sau num /g259r
de tarla /g250i parcel /g259) /g250i dup /g259 caz a construc /g288iei sau construc /g288iilor care, la
rândul lor, se descriu (de ex. C1 – cas /g259 cu parter /g250i etaj).
Categoria de folosin /g288/g259, destina /g288ia sau descrierea construc /g288iilor se
preiau din documenta /g288ia cadastral /g259/g250i se înscriu în cartea funciar /g259.
Men /g288iunile privind terenul /g250i categoria de folosin /g288/g259 sunt cele prev /g259zute în
Normele tehnice pentru introducerea ca dastrului general, aprobate prin
Ordinul Ministrului Administra /g288iei Publice nr. 534/2001, publicat în M. Of.
Al României, Partea I, nr. 744/21.11.2001.

96 Suprafa /g288a terenului se va exprima în unit /g259/g288ile de m /g259sur/g259 actuale – ha,
m.p., care de asemenea vor lua locul vechilor unit /g259/g288i de m /g259sur/g259 – jug /g259re,
stânjeni, pogoane, pr /g259jini, ocoale, etc. Alin. (7) al art. 38 din Regulament
prevede /g250i rubrica observa /g288ii în care se vor înscrie men /g288iuni sau trimiteri la
celelalte p /g259r/g288i ale c /g259r/g288ii funciare (de ex. B.1. sau II.1. reprezint /g259 partea a II-a
a c/g259r/g288ii funciare /g250i num /g259rul de ordine sub care se înscriu titularul /g250i dreptul
de proprietate al acestuia) sau la alte c /g259r/g288i funciare, ca de exemplu referiri la
num /g259rul c /g259r/g288ii funciare prin care s-a transcris imobilul sau la num /g259rul c /g259r/g288ii
funciare în care se afl /g259 înscrise terenul sau construc /g288iile (în cazul c /g259r/g288ilor
funciare de superficie).
Partea A a c/g259 r/g288ii funciare se va completa cu Anexa la aceast /g259 parte
respectiv planul imobilului care cuprinde geometria, vecin/g259 t/g259/g288ile, descrierea
imobilului, inventarul de coor donate al amplasamentului, aceast /g259 anex /g259
reprezentând o pies /g259 component /g259 a documenta /g288iei cadastrale.
În compara /g288ie cu vechea reglementare, în prezent s-a înstaurat
necesitatea înscrierii în cartea funciar /g259 a informa /g288iilor cu privire la valoarea
impozabil/g259 a imobilului ca urmare a valorii fluctuante a acesteia /g250i a lipsei
de utilitate a acesteia. În mod corect apreciem ca propunere de lege ferenda
inserarea unor men /g288iuni referitoare la valoarea de circula /g288ie88a imobilului
în cauz /g259, venind astfel /g250i în întâmpinarea realiz /g259rii func /g288iei economice a
cadastrului.
Partea B (Partea a II-a )a c /g259r/g288ii funciare (art. 19 alin. (1) pct. B din
Lege, respectiv art. 38 alin. (8) din Regulament) se refer /g259 la înscrierile
privind dreptul de proprietate /g250i documentele pe care acestea se întemeiaz /g259.
Aceast /g259 parte mai este cunoscut /g259/g250i sub denumirea de foaie de proprietate.
În antet, la fel ca /g250i în Partea A, se vor men /g288iona num /g259rul c /g259r/g288ii funciare /g250i
denumirea unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale în care este situat imobilul.
Partea B a c /g259r/g288ii funciare va cuprinde:

88 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 73;
96 Suprafa /g288a terenului se va exprima în unit /g259/g288ile de m /g259sur/g259 actuale – ha,
m.p., care de asemenea vor lua locul vechilor unit /g259/g288i de m /g259sur/g259 – jug /g259re,
stânjeni, pogoane, pr /g259jini, ocoale, etc. Alin. (7) al art. 38 din Regulament
prevede /g250i rubrica observa /g288ii în care se vor înscrie men /g288iuni sau trimiteri la
celelalte p /g259r/g288i ale c /g259r/g288ii funciare (de ex. B.1. sau II.1. reprezint /g259 partea a II-a
a c/g259r/g288ii funciare /g250i num /g259rul de ordine sub care se înscriu titularul /g250i dreptul
de proprietate al acestuia) sau la alte c /g259r/g288i funciare, ca de exemplu referiri la
num /g259rul c /g259r/g288ii funciare prin care s-a transcris imobilul sau la num /g259rul c /g259r/g288ii
funciare în care se afl /g259 înscrise terenul sau construc /g288iile (în cazul c /g259r/g288ilor
funciare de superficie).
Partea A a c/g259 r/g288ii funciare se va completa cu Anexa la aceast /g259 parte
respectiv planul imobilului care cuprinde geometria, vecin/g259 t/g259/g288ile, descrierea
imobilului, inventarul de coor donate al amplasamentului, aceast /g259 anex /g259
reprezentând o pies /g259 component /g259 a documenta /g288iei cadastrale.
În compara /g288ie cu vechea reglementare, în prezent s-a înstaurat
necesitatea înscrierii în cartea funciar /g259 a informa /g288iilor cu privire la valoarea
impozabil/g259 a imobilului ca urmare a valorii fluctuante a acesteia /g250i a lipsei
de utilitate a acesteia. În mod corect apreciem ca propunere de lege ferenda
inserarea unor men /g288iuni referitoare la valoarea de circula /g288ie88a imobilului
în cauz /g259, venind astfel /g250i în întâmpinarea realiz /g259rii func /g288iei economice a
cadastrului.
Partea B (Partea a II-a )a c /g259r/g288ii funciare (art. 19 alin. (1) pct. B din
Lege, respectiv art. 38 alin. (8) din Regulament) se refer /g259 la înscrierile
privind dreptul de proprietate /g250i documentele pe care acestea se întemeiaz /g259.
Aceast /g259 parte mai este cunoscut /g259/g250i sub denumirea de foaie de proprietate.
În antet, la fel ca /g250i în Partea A, se vor men /g288iona num /g259rul c /g259r/g288ii funciare /g250i
denumirea unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale în care este situat imobilul.
Partea B a c /g259r/g288ii funciare va cuprinde:

88 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 73;

97 a. num /g259rul curent (de ex. B.1. sau II.1.) reprezint /g259 num /g259rul de ordine
sub care se face opera/g288 iunea /g250i la care în rubrica observa /g288ii se facec
trimiterea de la Partea A sau Partea B;
b. înscrieri privitoare la proprietate:
1. numele proprietarului se scrie astfel încât s /g259 elimine orice
dubiu cu privire la identitatea acestuia: dac /g259 este persoan /g259 fizic /g259, se va scrie
numele /g250i prenumele iar dac /g259 este persoan /g259 juridic /g259 se va înscrie denumirea
acesteia;
2. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de
proprietate precum /g250 i men /g288ionarea înscrisului pe care se întemeiaz /g259 acest
drept. Opera /g288iunea cuprinde men /g288ionarea modalit/g259/g288 ilor de dobândire a
propriet /g259/g288ii, certificate sau acte juridice cprespunz /g259toare: transmiterea,
modificarea sau stingerea dreptului asupra întregului imobil sub forma
propriet /g259/g288ii exclusive sau comune (în dev /g259lm/g259/g250 ie, coproprietate,
indiviziune), precum /g250i pre /g288ul;
3. servitu /g288ile constituite în favoarea imobilului se înscriu de
asemenea în Partea B pentru a fi observate /g250i luate în considerare de îndat /g259.
Cele stabilite în sarcina imobilului se înscriu în Partea C (la observa /g288ii, pe
foaia B, se face trimitere la acestea);
4. faptele juridice care determin /g259 apari /g288ia, modificarea sau
stingerea drepturilor reale ce se înscriu în foaia B a c /g259r/g288ii funciare, drepturile
personale sau alte raporturi juridice, precum /g250i ac /g288iunile privitoare la
proprietate;
5. orice modific/g259 ri, îndrept /g259ri sau însemn /g259ri ce s-ar face în titlu,
în partea A sau B a c /g259r/g288ii funciare, cu privire la înscrierile f /g259cute.
În rubrica observa /g288ii se vor face men /g288iuni sau trimiteri la celelalte
p/g259r/g288i ale c /g259r/g288ii funciare sau chiar la alte înscrieri din aceast /g259 parte.
Partea C (Partea a III-a) a c/g259 r/g288ii funciare (art. 19 alin. (1) pct. C din
Lege, respectiv art. 39 alin. (9) – (12) din Regulament ) cuprinde înscrierile
referitoare la dezmembr /g259mintele dreptului de proprietate /g250i la sarcini. În
97 a. num /g259rul curent (de ex. B.1. sau II.1.) reprezint /g259 num /g259rul de ordine
sub care se face opera/g288 iunea /g250i la care în rubrica observa /g288ii se facec
trimiterea de la Partea A sau Partea B;
b. înscrieri privitoare la proprietate:
1. numele proprietarului se scrie astfel încât s /g259 elimine orice
dubiu cu privire la identitatea acestuia: dac /g259 este persoan /g259 fizic /g259, se va scrie
numele /g250i prenumele iar dac /g259 este persoan /g259 juridic /g259 se va înscrie denumirea
acesteia;
2. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de
proprietate precum /g250 i men /g288ionarea înscrisului pe care se întemeiaz /g259 acest
drept. Opera /g288iunea cuprinde men /g288ionarea modalit/g259/g288 ilor de dobândire a
propriet /g259/g288ii, certificate sau acte juridice cprespunz /g259toare: transmiterea,
modificarea sau stingerea dreptului asupra întregului imobil sub forma
propriet /g259/g288ii exclusive sau comune (în dev /g259lm/g259/g250 ie, coproprietate,
indiviziune), precum /g250i pre /g288ul;
3. servitu /g288ile constituite în favoarea imobilului se înscriu de
asemenea în Partea B pentru a fi observate /g250i luate în considerare de îndat /g259.
Cele stabilite în sarcina imobilului se înscriu în Partea C (la observa /g288ii, pe
foaia B, se face trimitere la acestea);
4. faptele juridice care determin /g259 apari /g288ia, modificarea sau
stingerea drepturilor reale ce se înscriu în foaia B a c /g259r/g288ii funciare, drepturile
personale sau alte raporturi juridice, precum /g250i ac /g288iunile privitoare la
proprietate;
5. orice modific/g259 ri, îndrept /g259ri sau însemn /g259ri ce s-ar face în titlu,
în partea A sau B a c /g259r/g288ii funciare, cu privire la înscrierile f /g259cute.
În rubrica observa /g288ii se vor face men /g288iuni sau trimiteri la celelalte
p/g259r/g288i ale c /g259r/g288ii funciare sau chiar la alte înscrieri din aceast /g259 parte.
Partea C (Partea a III-a) a c/g259 r/g288ii funciare (art. 19 alin. (1) pct. C din
Lege, respectiv art. 39 alin. (9) – (12) din Regulament ) cuprinde înscrierile
referitoare la dezmembr /g259mintele dreptului de proprietate /g250i la sarcini. În

98 antet, ca /g250 i în cazurile precedente, se men /g288ioneaz /g259 num /g259rul c /g259r/g288ii funciare /g250i
denumirea unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale în care este situat imobilul.
Partea C a c /g259r/g288ii funciare va cuprinde:
a. num /g259rul curent care reprezint /g259 num /g259rul de ordine sub care se
înregistreaz /g259 opera /g288iunea /g250i la care se face trimitere de la celelalte foi;
b. cuprinsul, care include înscrieri privind:
1. dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosin /g288/g259, abita /g288ie, servitu /g288ile
constituite în sarcina fondului aservit, ipoteca /g250i privilegiile imobiliare,
precum /g250i loca /g288iunea /g250i cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
2. sechestrul, urm /g259rirea imobilului sau a veniturilor sale;
3. faptele juridice, drep turile personale sau alte raporturi juridice,
precum /g250i ac/g288iunile privitoare la drepturile reale înscrise în aceast /g259 parte;
4. orice modific/g259 ri, îndrept /g259ri sau însemn /g259ri ce s-ar face cu
privire la înscrierile f /g259cute în aceast /g259 parte.
În rubrica observa /g288ii a P/g259r/g288ii C se vor face men /g288iuni sau trimiteri la
celelalte p /g259r/g288i ale c /g259r/g288ii funciare sau la alte înregistr /g259ri din aceast /g259 parte.
Dup /g259 recep /g288ia cadastral /g259/g250i efectuarea înscrierilor în cartea funciar /g259,
beneficiarului i se elibereaz /g259 încheierea de carte funciar /g259, extrasul de carte
funciar /g259 pentru informare /g250i planul de amplasament /g250i delimitare a
imobilului (art. 3 alin. (2) din Regu lamentul aprobat prin Ordinul nr.
634/2006).
În dreptul german89, cartea funciar /g259 este /g288 inut/g259 în form /g259 de volume
legate sau foi volante /g250i este alc /g259tuit/g259 din men/g288 iune, stoc /g250i trei sec /g288iuni.
Astfel, în men /g288iune sunt indicate: tribunalul de prim /g259 instan /g288/g259, sectorul
administrativ al oficiului de cadastru, num /g259rul volumului /g250i pagina, urmate
de la caz la caz de alte referiri.
În prima sec /g288iune sunt trecu /g288i proprietarii imobilului, titlul în baza
c/g259ruia au dobândit dreptul de proprietate. În situa /g288ia proprietarului persoan /g259

89 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 55;
98 antet, ca /g250 i în cazurile precedente, se men /g288ioneaz /g259 num /g259rul c /g259r/g288ii funciare /g250i
denumirea unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale în care este situat imobilul.
Partea C a c /g259r/g288ii funciare va cuprinde:
a. num /g259rul curent care reprezint /g259 num /g259rul de ordine sub care se
înregistreaz /g259 opera /g288iunea /g250i la care se face trimitere de la celelalte foi;
b. cuprinsul, care include înscrieri privind:
1. dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosin /g288/g259, abita /g288ie, servitu /g288ile
constituite în sarcina fondului aservit, ipoteca /g250i privilegiile imobiliare,
precum /g250i loca /g288iunea /g250i cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
2. sechestrul, urm /g259rirea imobilului sau a veniturilor sale;
3. faptele juridice, drep turile personale sau alte raporturi juridice,
precum /g250i ac/g288iunile privitoare la drepturile reale înscrise în aceast /g259 parte;
4. orice modific/g259 ri, îndrept /g259ri sau însemn /g259ri ce s-ar face cu
privire la înscrierile f /g259cute în aceast /g259 parte.
În rubrica observa /g288ii a P/g259r/g288ii C se vor face men /g288iuni sau trimiteri la
celelalte p /g259r/g288i ale c /g259r/g288ii funciare sau la alte înregistr /g259ri din aceast /g259 parte.
Dup /g259 recep /g288ia cadastral /g259/g250i efectuarea înscrierilor în cartea funciar /g259,
beneficiarului i se elibereaz /g259 încheierea de carte funciar /g259, extrasul de carte
funciar /g259 pentru informare /g250i planul de amplasament /g250i delimitare a
imobilului (art. 3 alin. (2) din Regu lamentul aprobat prin Ordinul nr.
634/2006).
În dreptul german89, cartea funciar /g259 este /g288 inut/g259 în form /g259 de volume
legate sau foi volante /g250i este alc /g259tuit/g259 din men/g288 iune, stoc /g250i trei sec /g288iuni.
Astfel, în men /g288iune sunt indicate: tribunalul de prim /g259 instan /g288/g259, sectorul
administrativ al oficiului de cadastru, num /g259rul volumului /g250i pagina, urmate
de la caz la caz de alte referiri.
În prima sec /g288iune sunt trecu /g288i proprietarii imobilului, titlul în baza
c/g259ruia au dobândit dreptul de proprietate. În situa /g288ia proprietarului persoan /g259

89 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 55;

99 fizic /g259 se va trece numele /g250i prenumele acestuia , domiciliul, meseria sau data
na/g250terii. În situa /g288ia unui proprietar persoan /g259 juridic /g259 s e v a m e n /g288iona
denumirea /g250i sediul acestora.
În sec /g288iunea a doua se înscriu toate sarcinile /g250i îngr /g259dirile
propriet /g259/g288ii, cu excep /g288ia dreptului de ipotec /g259, sec /g288iunea a treia fiind
rezervat /g259 în exclusivitate dreptului de ipotec /g259.
3.3.2. Tr /g259s/g259turile juridice /g250i principiile noilor c /g259r/g288i funciare;
În literatura de specialitate90, s-au conturat urm /g259toarele tr /g259s/g259turi
caracteristice ale c /g259r/g288ilor funciare:
1. orice imobil trebuie s /g259 fie cuprins într-o carte funciar /g259(art. 17
din Lege);
Un regim aparte în ceea ce prive /g250te aceast /g259 prim/g259 tr/g259s/g259tur/g259, îl au
imobilele care fac parte din domeniul pub lic sau privat al statului sau al
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale, pentru aceste imobile constituindu-se
c/g259r/g288i funciare speciale /g288inute de regul /g259, tot de birourile teritoriale de cadastru
/g250i publicitate imobiliar /g259. O excep /g288ie de la aceast /g259 regul /g259 o constituie situa /g288ia
imobilelor ce fac obiectul unei activit /g259/g288i miniere sau petro liere pentru care
se vor constitui documente de eviden /g288/g259 specific /g259/g250i anume: cartea minier /g259
sau cartea petrolier/g259, care vor fi administrate de un organism de specialitate
autonom.
2. eviden /g288a juridic /g259 se /g288ine pe imobile /g250i nu pe proprietari ;
În compara/g288 ie cu vechiul sistem de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni
reglementat de Codul civil în care eviden /g288a juridic /g259 era /g288 inut/g259 pe persoane,
în sistemul de carte funciar /g259 eviden /g288a juridic /g259 este /g288inut/g259 pe imobile. Regula
conform c /g259reia o carte funciar /g259 trebuie s /g259 cuprind/g259 un singur imobil se
men /g288ine /g250i în situa /g288ia în care un proprietar de /g288ine mai multe imobile în
aceea/g250 i localitate, pentru fiecare imobil în parte existând o carte funciar /g259

90 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 111 – 120; D. M. Cosma, op. cit., p. 54 – 55;
99 fizic /g259 se va trece numele /g250i prenumele acestuia , domiciliul, meseria sau data
na/g250terii. În situa /g288ia unui proprietar persoan /g259 juridic /g259 s e v a m e n /g288iona
denumirea /g250i sediul acestora.
În sec /g288iunea a doua se înscriu toate sarcinile /g250i îngr /g259dirile
propriet /g259/g288ii, cu excep /g288ia dreptului de ipotec /g259, sec /g288iunea a treia fiind
rezervat /g259 în exclusivitate dreptului de ipotec /g259.
3.3.2. Tr /g259s/g259turile juridice /g250i principiile noilor c /g259r/g288i funciare;
În literatura de specialitate90, s-au conturat urm /g259toarele tr /g259s/g259turi
caracteristice ale c /g259r/g288ilor funciare:
1. orice imobil trebuie s /g259 fie cuprins într-o carte funciar /g259(art. 17
din Lege);
Un regim aparte în ceea ce prive /g250te aceast /g259 prim/g259 tr/g259s/g259tur/g259, îl au
imobilele care fac parte din domeniul pub lic sau privat al statului sau al
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale, pentru aceste imobile constituindu-se
c/g259r/g288i funciare speciale /g288inute de regul /g259, tot de birourile teritoriale de cadastru
/g250i publicitate imobiliar /g259. O excep /g288ie de la aceast /g259 regul /g259 o constituie situa /g288ia
imobilelor ce fac obiectul unei activit /g259/g288i miniere sau petro liere pentru care
se vor constitui documente de eviden /g288/g259 specific /g259/g250i anume: cartea minier /g259
sau cartea petrolier/g259, care vor fi administrate de un organism de specialitate
autonom.
2. eviden /g288a juridic /g259 se /g288ine pe imobile /g250i nu pe proprietari ;
În compara/g288 ie cu vechiul sistem de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni
reglementat de Codul civil în care eviden /g288a juridic /g259 era /g288 inut/g259 pe persoane,
în sistemul de carte funciar /g259 eviden /g288a juridic /g259 este /g288inut/g259 pe imobile. Regula
conform c /g259reia o carte funciar /g259 trebuie s /g259 cuprind/g259 un singur imobil se
men /g288ine /g250i în situa /g288ia în care un proprietar de /g288ine mai multe imobile în
aceea/g250 i localitate, pentru fiecare imobil în parte existând o carte funciar /g259

90 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 111 – 120; D. M. Cosma, op. cit., p. 54 – 55;

100 distinct /g259. Aceast /g259 regul /g259 a fost impus /g259 prin modific /g259rile aduse prin L.
247/2005 care a abrogat alin. (3) al fostului art. 20 (în prezent art. 17) /g250i a
modificat în consecin /g288/g259 alin. (2) al aceluia/g250 i articol sus-men /g288ionat, deoarece,
înainte de aceste modific/g259 ri, imobilele situate în aceea /g250i localitate /g250i care
apar /g288ineau unui acela /g250 proprietar trebuiau înscrise în aceea /g250i carte funciar /g259.
De re /g288inut faptul c /g259, un corp de proprie tate poate fi alc /g259tuit din una sau mai
multe parcele al /g259turate, de pe te ritoriul unei unit /g259/g288i administrativ-teritoriale,
indiferent de categoria de folosin/g288/g259 , apar /g288inând aceluia /g250i proprietar.
3. c/g259r/g288ile funciare se întocmesc /g250i se numeroteaz /g259 pe teritoriul
administrativ al fiec /g259rei localit/g259/g288 i: comun /g259, ora/g250 sau municipiu, dup /g259 caz;
Comparativ cu D-L nr. 115/1938 care prevedea în art. 2 alin. (3) c /g259
în situa /g288ia în care o comun /g259 era alc/g259 tuit/g259 din dou/g259 sau mai multe sate, c /g259r/g288ile
funciare se numerot au pe sate, alc /g259tuind registrele funciare ale acestora, în
sistemul Legii nr. 7/1996 în aceast /g259 situa /g288ie nu se mai întocmesc /g250i nici nu
se mai numeroteaz /g259 distinct pentru fiecare sat în parte, fapt care face dificil /g259
organizarea acelor c /g259r/g288i funciare. Drept consecin /g288/g259, propunem de lege
ferenda introducerea satului ca diviziune al /g259turi de comun/g259 , ora /g250/g250i
municipiu pentru a u/g250 ura sistemul de întocmire /g250i de eviden /g288/g259 al c/g259 r/g288ilor
funciare inclusiv la nivelul satelor.
4. c/g259r/g288ile funciare se /g288in într-un singur exemplar;
Din motive de operativitate c /g259r/g288ile funciare se /g288in într-un singur
exemplar, în aceea /g250i carte funciar /g259 înscriindu-se a /g250a cum am men /g288ionat /g250i
anterior, atât parcela, cât /g250i corpul de carte funciar /g259 format dintr-una sau mai
multe parcele al /g259turate, de pe teritoriul aceleia /g250i unit/g259/g288 i administrativ-
teritoriale, indiferent de categoria de folosin /g288/g259, dar care apar/g288 in aceluia /g250i
proprietar. Trebuie men /g288ionat /g250i faptul c /g259 datele din c /g259r/g288ile funciare pot fi
redate /g250i înmagazinate sub form /g259 de înregistr /g259ri pe microfilme /g250i pe
suporturi accesibile echipament elor de prelucrare automat /g259 a datelor, aceste
înregistr /g259ri având aceea /g250i for /g288/g259 probant /g259/g250i acelea/g250 i efecte juridice precum
înscrisurile care au stat la baza lor. Formalitate exemplarului unic nu este
100 distinct /g259. Aceast /g259 regul /g259 a fost impus /g259 prin modific /g259rile aduse prin L.
247/2005 care a abrogat alin. (3) al fostului art. 20 (în prezent art. 17) /g250i a
modificat în consecin /g288/g259 alin. (2) al aceluia/g250 i articol sus-men /g288ionat, deoarece,
înainte de aceste modific/g259 ri, imobilele situate în aceea /g250i localitate /g250i care
apar /g288ineau unui acela /g250 proprietar trebuiau înscrise în aceea /g250i carte funciar /g259.
De re /g288inut faptul c /g259, un corp de proprie tate poate fi alc /g259tuit din una sau mai
multe parcele al /g259turate, de pe te ritoriul unei unit /g259/g288i administrativ-teritoriale,
indiferent de categoria de folosin/g288/g259 , apar /g288inând aceluia /g250i proprietar.
3. c/g259r/g288ile funciare se întocmesc /g250i se numeroteaz /g259 pe teritoriul
administrativ al fiec /g259rei localit/g259/g288 i: comun /g259, ora/g250 sau municipiu, dup /g259 caz;
Comparativ cu D-L nr. 115/1938 care prevedea în art. 2 alin. (3) c /g259
în situa /g288ia în care o comun /g259 era alc/g259 tuit/g259 din dou/g259 sau mai multe sate, c /g259r/g288ile
funciare se numerot au pe sate, alc /g259tuind registrele funciare ale acestora, în
sistemul Legii nr. 7/1996 în aceast /g259 situa /g288ie nu se mai întocmesc /g250i nici nu
se mai numeroteaz /g259 distinct pentru fiecare sat în parte, fapt care face dificil /g259
organizarea acelor c /g259r/g288i funciare. Drept consecin /g288/g259, propunem de lege
ferenda introducerea satului ca diviziune al /g259turi de comun/g259 , ora /g250/g250i
municipiu pentru a u/g250 ura sistemul de întocmire /g250i de eviden /g288/g259 al c/g259 r/g288ilor
funciare inclusiv la nivelul satelor.
4. c/g259r/g288ile funciare se /g288in într-un singur exemplar;
Din motive de operativitate c /g259r/g288ile funciare se /g288in într-un singur
exemplar, în aceea /g250i carte funciar /g259 înscriindu-se a /g250a cum am men /g288ionat /g250i
anterior, atât parcela, cât /g250i corpul de carte funciar /g259 format dintr-una sau mai
multe parcele al /g259turate, de pe teritoriul aceleia /g250i unit/g259/g288 i administrativ-
teritoriale, indiferent de categoria de folosin /g288/g259, dar care apar/g288 in aceluia /g250i
proprietar. Trebuie men /g288ionat /g250i faptul c /g259 datele din c /g259r/g288ile funciare pot fi
redate /g250i înmagazinate sub form /g259 de înregistr /g259ri pe microfilme /g250i pe
suporturi accesibile echipament elor de prelucrare automat /g259 a datelor, aceste
înregistr /g259ri având aceea /g250i for /g288/g259 probant /g259/g250i acelea/g250 i efecte juridice precum
înscrisurile care au stat la baza lor. Formalitate exemplarului unic nu este

101 prev /g259zut/g259 expres de lege ci rezult /g259 din men/g288 iunea interdic /g288iei scoaterii
originalului c /g259r/g288ii funciare din incinta biroului terito rial (art. 41 alin. (3) din
Lege; art. 18 din Regulament ). În consolidarea ideii /g288inerii c /g259r/g288ii funciare
într-un singur exemplar vine /g250i procedura reconstituirii c /g259r/g288ilor funciare
pierdute, sustrase sau distruse (art . 52 alin. (1) din Lege; art. 80–82 din
Regulament).
5. cartea funciar /g259 este un document public;
Consecin/g288 a acestei tr /g259s/g259turi este faptul c /g259 orice persoan /g259, f/g259r/g259 a fi
nevoie s /g259 justifice vreun interes legitim, va putea s /g259 cerceteze cartea
funciar /g259/g250i celelalte eviden /g288e care alc/g259 tuiesc registrul cadastral de publicitate
imobiliar /g259. Exist /g259 o singur /g259 excep /g288ie, /g250i anume eviden /g288ele care privesc
siguran /g288a na /g288ional /g259. În vederea degaj /g259rii cercet /g259rilor, eviden /g288ele sunt /g288 inute
în urm /g259toarele tipuri de registre:
a. registrul de intrare;
b. repertoriul cadastral imobiliar (anterior numit repertoriu parcelar)
/g250i care cuprinde: num /g259rul cadastral al imobilelor, num/g259 rul de ordine al
c/g259r/g288ilor funciare /g250i o rubric /g259 pentru observa /g288ii;
c. indexul (opisul) alfabetic al proprietarilor din localitatea
respectiv /g259 cuprinzând: numele sau denumir ea proprietarului imobilului,
domiciliul sau sediul proprietarului imobilului /g250i num /g259rul de carte funciar /g259;
d. mapa de carte funciar /g259 (dosarul) în care se p /g259streaz /g259 toate
cererile de înscriere împreun /g259 cu un exemplar al înscrisurilor
constatatoareale actelor /g250i faptelor juridice supuse înscrierii.
Informa /g288iile solicitate vor fi eliberate la cerere, sub fom/g259 de extrase
de informare sau extrase de autentificare, certificate sau copii legalizate de
pe c /g259r/g288ile funciare, etc, în schimbul pl /g259/g288ii unei anumite taxe, al c /g259rei
cuantum difer /g259 în func /g288ie de natura solicit /g259rii. Obligatoriu de men /g288ionat este
faptul c /g259 pe durata valabilit /g259/g288ii extrasului de carte funciar /g259, este absolut
interzis /g259 orice fel de înscriere în cartea funciar /g259, cu excep /g288ia aceleia pentru
care a fost eliberat extrasul. Cu toate acestea, registratorul va putea elibera
101 prev /g259zut/g259 expres de lege ci rezult /g259 din men/g288 iunea interdic /g288iei scoaterii
originalului c /g259r/g288ii funciare din incinta biroului terito rial (art. 41 alin. (3) din
Lege; art. 18 din Regulament ). În consolidarea ideii /g288inerii c /g259r/g288ii funciare
într-un singur exemplar vine /g250i procedura reconstituirii c /g259r/g288ilor funciare
pierdute, sustrase sau distruse (art . 52 alin. (1) din Lege; art. 80–82 din
Regulament).
5. cartea funciar /g259 este un document public;
Consecin/g288 a acestei tr /g259s/g259turi este faptul c /g259 orice persoan /g259, f/g259r/g259 a fi
nevoie s /g259 justifice vreun interes legitim, va putea s /g259 cerceteze cartea
funciar /g259/g250i celelalte eviden /g288e care alc/g259 tuiesc registrul cadastral de publicitate
imobiliar /g259. Exist /g259 o singur /g259 excep /g288ie, /g250i anume eviden /g288ele care privesc
siguran /g288a na /g288ional /g259. În vederea degaj /g259rii cercet /g259rilor, eviden /g288ele sunt /g288 inute
în urm /g259toarele tipuri de registre:
a. registrul de intrare;
b. repertoriul cadastral imobiliar (anterior numit repertoriu parcelar)
/g250i care cuprinde: num /g259rul cadastral al imobilelor, num/g259 rul de ordine al
c/g259r/g288ilor funciare /g250i o rubric /g259 pentru observa /g288ii;
c. indexul (opisul) alfabetic al proprietarilor din localitatea
respectiv /g259 cuprinzând: numele sau denumir ea proprietarului imobilului,
domiciliul sau sediul proprietarului imobilului /g250i num /g259rul de carte funciar /g259;
d. mapa de carte funciar /g259 (dosarul) în care se p /g259streaz /g259 toate
cererile de înscriere împreun /g259 cu un exemplar al înscrisurilor
constatatoareale actelor /g250i faptelor juridice supuse înscrierii.
Informa /g288iile solicitate vor fi eliberate la cerere, sub fom/g259 de extrase
de informare sau extrase de autentificare, certificate sau copii legalizate de
pe c /g259r/g288ile funciare, etc, în schimbul pl /g259/g288ii unei anumite taxe, al c /g259rei
cuantum difer /g259 în func /g288ie de natura solicit /g259rii. Obligatoriu de men /g288ionat este
faptul c /g259 pe durata valabilit /g259/g288ii extrasului de carte funciar /g259, este absolut
interzis /g259 orice fel de înscriere în cartea funciar /g259, cu excep /g288ia aceleia pentru
care a fost eliberat extrasul. Cu toate acestea, registratorul va putea elibera

102 extrase de informare /g250i va putea ordona înregistrarea cererilor de înscriere a
unor drepturi sau situa /g288ii juridice formulate de ter /g288i, care vor urma a fi
solu/g288ionate ulterior, în conformitate cu respectarea prevederilor legale.
Un alt aspect important pe care l-am men /g288ionat anterior, dar despre
care se simte necesitatea punct /g259rii anumitor detalii este faptul c /g259 nicio
autoritate public /g259 nu va putea solicita tran smiterea originalului c /g259r/g288ii
funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor. Instan /g288a judec/g259 toreasc /g259
este singura care poate solicita doa r mapa înscrisurilor privind hot /g259rârea
atacat /g259/g250i, evident, o copie a c /g259r/g288ii funciare, atunci când este nevoie.
6. cartea funciar /g259 este un sistem complet de publicitate;
În actuala reglementare, legiuitorul /g250i-a propus transformarea c/g259 r/g288ii
funciare într-un veritabil cazier juridic imobiliar91. Compara /g288ia cu func /g288iile
cazierului judiciar este posibil /g259 datorit /g259 faptului c /g259 prin cartea funciar/g259 se
asigur /g259 publicitatea integral /g259 a tuturor actelor /g250i faptelor juridice referitoare
la acel imobil: descrierea imobilului împreun /g259 cu drepturile reale
corespunz /g259toare, indicare drepturilor personale, actele /g250i faptele referitoare
la capacitatea persoanelor, ac /g288iunile /g250i c/g259ile de atac în justi /g288ie,
indisponibilizarea /g250i urm/g259 rirea silit/g259 în leg /g259tur/g259 cu acel imobil.
7. cartea funciar/g259 asigur /g259 opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i a drepturilor
reale dobândite sau modificate, precum /g250 i a actelor /g250 i faptelor juridice
referitoare la imobilele în scrise în cartea respectiv /g259;
A/g250a cum s-a putut constata anterior, func /g288ia cea mai important /g259 a
publicit /g259/g288ii imobiliare o constituie aducerea la cuno /g250tin/g288a ter /g288ilor a
drepturilor reale dobândite, modificat e sau stinse asupra unui imobil,
precum /g250i a altor acte, fapte sau raporturi juridice în leg /g259tur/g259 cu acel imobil,
în scopul cunoa /g250terii situa /g288iei juridice. Altfel spus, aceast /g259 func /g288ie
îndepline /g250te opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i. Spre deosebire de sistemul D-L nr.
115/1938 în care publicitatea imobiliar /g259 avea pe lâng/g259 func /g288ia de asigurare a

91 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 114;
102 extrase de informare /g250i va putea ordona înregistrarea cererilor de înscriere a
unor drepturi sau situa /g288ii juridice formulate de ter /g288i, care vor urma a fi
solu/g288ionate ulterior, în conformitate cu respectarea prevederilor legale.
Un alt aspect important pe care l-am men /g288ionat anterior, dar despre
care se simte necesitatea punct /g259rii anumitor detalii este faptul c /g259 nicio
autoritate public /g259 nu va putea solicita tran smiterea originalului c /g259r/g288ii
funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor. Instan /g288a judec/g259 toreasc /g259
este singura care poate solicita doa r mapa înscrisurilor privind hot /g259rârea
atacat /g259/g250i, evident, o copie a c /g259r/g288ii funciare, atunci când este nevoie.
6. cartea funciar /g259 este un sistem complet de publicitate;
În actuala reglementare, legiuitorul /g250i-a propus transformarea c/g259 r/g288ii
funciare într-un veritabil cazier juridic imobiliar91. Compara /g288ia cu func /g288iile
cazierului judiciar este posibil /g259 datorit /g259 faptului c /g259 prin cartea funciar/g259 se
asigur /g259 publicitatea integral /g259 a tuturor actelor /g250i faptelor juridice referitoare
la acel imobil: descrierea imobilului împreun /g259 cu drepturile reale
corespunz /g259toare, indicare drepturilor personale, actele /g250i faptele referitoare
la capacitatea persoanelor, ac /g288iunile /g250i c/g259ile de atac în justi /g288ie,
indisponibilizarea /g250i urm/g259 rirea silit/g259 în leg /g259tur/g259 cu acel imobil.
7. cartea funciar/g259 asigur /g259 opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i a drepturilor
reale dobândite sau modificate, precum /g250 i a actelor /g250 i faptelor juridice
referitoare la imobilele în scrise în cartea respectiv /g259;
A/g250a cum s-a putut constata anterior, func /g288ia cea mai important /g259 a
publicit /g259/g288ii imobiliare o constituie aducerea la cuno /g250tin/g288a ter /g288ilor a
drepturilor reale dobândite, modificat e sau stinse asupra unui imobil,
precum /g250i a altor acte, fapte sau raporturi juridice în leg /g259tur/g259 cu acel imobil,
în scopul cunoa /g250terii situa /g288iei juridice. Altfel spus, aceast /g259 func /g288ie
îndepline /g250te opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i. Spre deosebire de sistemul D-L nr.
115/1938 în care publicitatea imobiliar /g259 avea pe lâng/g259 func /g288ia de asigurare a

91 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 114;

103 opozabilit/g259/g288 ii erga omnes /g250i o func /g288ie constitutiv /g259 de drepturi, Legea nr.
7/1996 a promovat solu /g288ia adoptat /g259 de sistemele pers onale de publicitate
imobiliar /g259/g250i anume doar func /g288ia de opozabilitate a drepturilor reale înscrise
în cartea funciar /g259, nepromovându-se /g250 i ideea efectului constitutiv de
drepturi. Cu toate acestea, prin modific /g259rile aduse Legii nr. 7/1996 prin
Legea nr. 247/2005, s-a introdus /g250i efectul constitutiv de drepturi, dar numai
în ceea ce prive /g250te cazul stingerii drepturilor tabulare.
Concluzia este c/g259 , în prezent, dobândirea sau modificarea unui drept
real produce efect imediat între p /g259r/g288i, dar fa /g288/g259 de ter /g288i dreptul real nu va fi
opozabil decât din momentul înscrierii sale în cartea funciar /g259 a imobilului.
Cu alte cuvinte, efectele produse între p /g259r/g288i sunt limitate, asigurându-se doar
consolidarea dreptului real dobândit de achizitor (succesorul tabular) prin
împiedicarea antecesorului ta bular de a mai dispune înc /g259 o dat /g259 de acela /g250i
drept în folosul altuia. A /g250adar, între p /g259r/g288i înscrierea este confortativ /g259 de
drepturi, iar fa /g288/g259 de ter /g288i ea este constitutiv /g259 de drepturi.
8. cartea funciar/g259 se întrege /g250te cu o serie de documente /g250 i registre
publice;
Din interpretarea coroborat /g259 a art. 17 alin. (4) /g250i art. 41 din Lege cu
art. 73-78 din Regulament, rezult /g259 c/g259 pentru a se u /g250ura consultarea c /g259r/g288ii
funciare, aceasta se întrege /g250te cu o serie de documente /g250 i registre:
a. registrul general de intrare;
b. planul cadastral;
c. registrul cadastral al imobilelor;
d. indexul alfabetic al proprietarilor;
e. mapa de carte funciar /g259.
A/g250adar, achiesând la p /g259rerea prof. S. Br /g259deanu, consider /g259m termenul
de carte funciar /g259 drept un termen colectiv care desemneaz /g259 al/g259turi de cartea
funciar /g259 propriu-zis /g259/g250i celelalte documente cu care se întrege /g250te cuprinsul
acesteia.
103 opozabilit/g259/g288 ii erga omnes /g250i o func /g288ie constitutiv /g259 de drepturi, Legea nr.
7/1996 a promovat solu /g288ia adoptat /g259 de sistemele pers onale de publicitate
imobiliar /g259/g250i anume doar func /g288ia de opozabilitate a drepturilor reale înscrise
în cartea funciar /g259, nepromovându-se /g250 i ideea efectului constitutiv de
drepturi. Cu toate acestea, prin modific /g259rile aduse Legii nr. 7/1996 prin
Legea nr. 247/2005, s-a introdus /g250i efectul constitutiv de drepturi, dar numai
în ceea ce prive /g250te cazul stingerii drepturilor tabulare.
Concluzia este c/g259 , în prezent, dobândirea sau modificarea unui drept
real produce efect imediat între p /g259r/g288i, dar fa /g288/g259 de ter /g288i dreptul real nu va fi
opozabil decât din momentul înscrierii sale în cartea funciar /g259 a imobilului.
Cu alte cuvinte, efectele produse între p /g259r/g288i sunt limitate, asigurându-se doar
consolidarea dreptului real dobândit de achizitor (succesorul tabular) prin
împiedicarea antecesorului ta bular de a mai dispune înc /g259 o dat /g259 de acela /g250i
drept în folosul altuia. A /g250adar, între p /g259r/g288i înscrierea este confortativ /g259 de
drepturi, iar fa /g288/g259 de ter /g288i ea este constitutiv /g259 de drepturi.
8. cartea funciar/g259 se întrege /g250te cu o serie de documente /g250 i registre
publice;
Din interpretarea coroborat /g259 a art. 17 alin. (4) /g250i art. 41 din Lege cu
art. 73-78 din Regulament, rezult /g259 c/g259 pentru a se u /g250ura consultarea c /g259r/g288ii
funciare, aceasta se întrege /g250te cu o serie de documente /g250 i registre:
a. registrul general de intrare;
b. planul cadastral;
c. registrul cadastral al imobilelor;
d. indexul alfabetic al proprietarilor;
e. mapa de carte funciar /g259.
A/g250adar, achiesând la p /g259rerea prof. S. Br /g259deanu, consider /g259m termenul
de carte funciar /g259 drept un termen colectiv care desemneaz /g259 al/g259turi de cartea
funciar /g259 propriu-zis /g259/g250i celelalte documente cu care se întrege /g250te cuprinsul
acesteia.

104 În ceea ce prive /g250te principiile c /g259r/g288ilor funciare , analizând literatura
de specialitate în domeniu92 am încercat o sintetizare a celor mai avizate
p/g259reri. Astfel, coroborând aceste opinii avizate cu textul Legii nr. 7/1996
consider /g259m c/g259 pot fi considerate drept principii ale noilor c /g259r/g288i funicare
urm/g259toarele:
1. Principiul publicit /g259/g288ii integrale a c /g259r/g288ilor funciare
Acest prim principiu rezult /g259 din îns /g259/g250i cerin /g288a textului de lege care
prevede înscrierea în cartea funciar/g259 a tuturor opera /g288iunilor juridice prin care
se constituie, se modific /g259 sau se stinge un drept real imobiliar sau a
ac/g288iunilor în justi /g288ie privitoare la imobile, îndeplinirea acestei cerin /g288e
asigurând numai opozabilitatea opera /g288iunii juridice respective fa /g288/g259 de ter /g288i.
Practic, acest principiu ne arat /g259 ce anume se înscrie în cartea funciar /g259.
Acest principiu se reg /g259se/g250te în dispozi/g288 iile articolelor 19-21, art. 26
/g250i 38 din Lege precum /g250i în prevederile Regulamentului care reia regula
publicit /g259/g288ii integrale a drepturilor imobiliare prin înscrierea în cartea
funciar /g259, enun/g288 ând-o astfel: „Publicitatea imobiliar /g259 are ca obiect înscrierea
în cartea funciar /g259 a dreptului de proprietate /g250i a celorlalte drepturi reale care
se transmit, se constituie, se modific /g259 sau care, dup /g259 c a z , s e s t i n g /g250 i se
radiaz /g259, ca urmare a actelor /g250i faptelor juridice referitoare la un bun
imobil93”. Din acest enun /g288 tragem concluzia c /g259 sunt supuse înscrierii în
cartea funciar /g259 :
a. toate opera /g288iunile juridice prin care se str /g259mut/g259, se constituie, se
modific /g259 sau se stinge un drept real imobiliar indiferent c/g259 ar fi vorba de
acte inter vivos sau mortis causa , de acte translative, constitutive sau
declarative – hot /g259rârile de împ /g259r/g288eal/g259, actele de partaj voluntar, tranzac /g288iile

92 A se vedea I. Albu, op. cit., p. 66 /g250i urm; C. Bârsan, M. Gai /g288/g259 /g250i M. M. Pivniceru, op. cit.,
p 218 – 220.; E. Chelaru, Circula /g288ia juridic /g259 a terenurilor , Ed. All Beck, Bucure /g250ti 1999, p.
405-407; M. Nicolae, op. cit., p. 179, C. Bîrsan, op. cit., p. 349-352; R. I. Motica, A.
Tr/g259ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 38-50; L. Pop, L.-M. Harosa, Drept civil. Drepturile reale
principale , Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti 2006, p 364-369;
93 A se vedea M. Nicolae,op .cit., p. 184;
104 În ceea ce prive /g250te principiile c /g259r/g288ilor funciare , analizând literatura
de specialitate în domeniu92 am încercat o sintetizare a celor mai avizate
p/g259reri. Astfel, coroborând aceste opinii avizate cu textul Legii nr. 7/1996
consider /g259m c/g259 pot fi considerate drept principii ale noilor c /g259r/g288i funicare
urm/g259toarele:
1. Principiul publicit /g259/g288ii integrale a c /g259r/g288ilor funciare
Acest prim principiu rezult /g259 din îns /g259/g250i cerin /g288a textului de lege care
prevede înscrierea în cartea funciar/g259 a tuturor opera /g288iunilor juridice prin care
se constituie, se modific /g259 sau se stinge un drept real imobiliar sau a
ac/g288iunilor în justi /g288ie privitoare la imobile, îndeplinirea acestei cerin /g288e
asigurând numai opozabilitatea opera /g288iunii juridice respective fa /g288/g259 de ter /g288i.
Practic, acest principiu ne arat /g259 ce anume se înscrie în cartea funciar /g259.
Acest principiu se reg /g259se/g250te în dispozi/g288 iile articolelor 19-21, art. 26
/g250i 38 din Lege precum /g250i în prevederile Regulamentului care reia regula
publicit /g259/g288ii integrale a drepturilor imobiliare prin înscrierea în cartea
funciar /g259, enun/g288 ând-o astfel: „Publicitatea imobiliar /g259 are ca obiect înscrierea
în cartea funciar /g259 a dreptului de proprietate /g250i a celorlalte drepturi reale care
se transmit, se constituie, se modific /g259 sau care, dup /g259 c a z , s e s t i n g /g250 i se
radiaz /g259, ca urmare a actelor /g250i faptelor juridice referitoare la un bun
imobil93”. Din acest enun /g288 tragem concluzia c /g259 sunt supuse înscrierii în
cartea funciar /g259 :
a. toate opera /g288iunile juridice prin care se str /g259mut/g259, se constituie, se
modific /g259 sau se stinge un drept real imobiliar indiferent c/g259 ar fi vorba de
acte inter vivos sau mortis causa , de acte translative, constitutive sau
declarative – hot /g259rârile de împ /g259r/g288eal/g259, actele de partaj voluntar, tranzac /g288iile

92 A se vedea I. Albu, op. cit., p. 66 /g250i urm; C. Bârsan, M. Gai /g288/g259 /g250i M. M. Pivniceru, op. cit.,
p 218 – 220.; E. Chelaru, Circula /g288ia juridic /g259 a terenurilor , Ed. All Beck, Bucure /g250ti 1999, p.
405-407; M. Nicolae, op. cit., p. 179, C. Bîrsan, op. cit., p. 349-352; R. I. Motica, A.
Tr/g259ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 38-50; L. Pop, L.-M. Harosa, Drept civil. Drepturile reale
principale , Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti 2006, p 364-369;
93 A se vedea M. Nicolae,op .cit., p. 184;

105 voluntare sau judiciare –, de acte abdicative ori confirmative de drepturi
reale ori dac /g259 actul sau faptul care st /g259 la baza înscrierii este civil,
jurisdic /g288ional, administrativ ori de alt /g259 natur /g259;
b. opera /g288iunile materiale sau juridice privitoare la imobilele descrise
în Partea A a c /g259r/g288ii funciare;
c. drepturile de crean /g288/g259, actele sau faptele juridice în leg /g259tur/g259 cu
imobilele cuprinse în cartea funciar /g259 în cazurile anume prev /g259zute de lege,
sau, dup/g259 caz, la cererea persoanei interesate.
Trebuie men /g288ionat îns /g259 faptul c /g259 în vreme ce înscrierea anumitor
opera /g288iuni juridice este facultativ /g259 – opera /g288iunile juridice privitoare la
drepturile de crean /g288/g259, starea /g250i capacitatea persoanelor aflate în leg /g259tur/g259 cu
imobilele cuprinse în cartea funciar /g259 – înscrierea altor opera /g288iuni juridice
este obligatorie, dar se face numai în scopul inform /g259rii ter /g288ilor /g250i nu pentru
asigurarea opozabilit /g259/g288ii, care oricum opereaz /g259 independent de orice
înscriere efectuat /g259 în cartea funciar /g259.
2. Principiul relativit /g259/g288ii înscrierilor
Principiul relativit /g259/g288ii înscrierilor, reglementat în cuprinsul art. 22 –
24 din Lege reprezint /g259 acea regul /g259 în temeiul c /g259reia înscrierea unui drept în
cartea funciar /g259 se poate face numai împotriva aceluia care, la înregistrarea
cererii, este înscris, sau dup /g259 caz, urmeaz /g259 s/g259 fie înscris în cartea funciar /g259 ca
titular al dreptului asupra c /g259ruia înscrierea va fi f /g259cut/g259.
Analizând con/g288 inutul art. 22 observ /g259m c /g259 înscrierea unui drept
opereaz /g259:
a. împotriva acelui care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca
titular al dreptului asupra c /g259ruia înscrierea urmeaz /g259 s/g259 fie f /g259cut/g259;
b. împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, /g250i-a grevat dreptul,
dac/g259 ambele înscrieri se cer deodat /g259.
Persoana înscris /g259 în cartea funciar /g259 poart /g259 denumirea de posesor
tabular, tot el fiind numit, în raport cu cel ce urmeaz /g259 a fi înscris, /g250i
antecesor tabular, iar cel care va dobâ ndi dreptul urmând a fi înscris în
105 voluntare sau judiciare –, de acte abdicative ori confirmative de drepturi
reale ori dac /g259 actul sau faptul care st /g259 la baza înscrierii este civil,
jurisdic /g288ional, administrativ ori de alt /g259 natur /g259;
b. opera /g288iunile materiale sau juridice privitoare la imobilele descrise
în Partea A a c /g259r/g288ii funciare;
c. drepturile de crean /g288/g259, actele sau faptele juridice în leg /g259tur/g259 cu
imobilele cuprinse în cartea funciar /g259 în cazurile anume prev /g259zute de lege,
sau, dup/g259 caz, la cererea persoanei interesate.
Trebuie men /g288ionat îns /g259 faptul c /g259 în vreme ce înscrierea anumitor
opera /g288iuni juridice este facultativ /g259 – opera /g288iunile juridice privitoare la
drepturile de crean /g288/g259, starea /g250i capacitatea persoanelor aflate în leg /g259tur/g259 cu
imobilele cuprinse în cartea funciar /g259 – înscrierea altor opera /g288iuni juridice
este obligatorie, dar se face numai în scopul inform /g259rii ter /g288ilor /g250i nu pentru
asigurarea opozabilit /g259/g288ii, care oricum opereaz /g259 independent de orice
înscriere efectuat /g259 în cartea funciar /g259.
2. Principiul relativit /g259/g288ii înscrierilor
Principiul relativit /g259/g288ii înscrierilor, reglementat în cuprinsul art. 22 –
24 din Lege reprezint /g259 acea regul /g259 în temeiul c /g259reia înscrierea unui drept în
cartea funciar /g259 se poate face numai împotriva aceluia care, la înregistrarea
cererii, este înscris, sau dup /g259 caz, urmeaz /g259 s/g259 fie înscris în cartea funciar /g259 ca
titular al dreptului asupra c /g259ruia înscrierea va fi f /g259cut/g259.
Analizând con/g288 inutul art. 22 observ /g259m c /g259 înscrierea unui drept
opereaz /g259:
a. împotriva acelui care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca
titular al dreptului asupra c /g259ruia înscrierea urmeaz /g259 s/g259 fie f /g259cut/g259;
b. împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, /g250i-a grevat dreptul,
dac/g259 ambele înscrieri se cer deodat /g259.
Persoana înscris /g259 în cartea funciar /g259 poart /g259 denumirea de posesor
tabular, tot el fiind numit, în raport cu cel ce urmeaz /g259 a fi înscris, /g250i
antecesor tabular, iar cel care va dobâ ndi dreptul urmând a fi înscris în

106 cartea funciar /g259 numindu-se succesor tabular. Nu este obligatoriu s /g259 existe
întotdeauna între ace /g250ia doi un raport juridic direct deoarece, se pot efectua
înscrieri /g250i în temeiul legii, al unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti sau al unei decizii
administrative.
În ceea ce prive /g250te prima situa /g288ie men /g288ionat /g259 în art. 22, dup/g259
înregistrarea oric /g259rei cereri de înscriere în cartea funciar /g259, unul dintre
primele aspecte care trebuie verificate pentru a putea fi admis /g259 cererea este
cercetarea identit /g259/g288ii dintre posesorul tabular /g250i cel ce figureaz /g259 în actul
juridic prezentat ca fiind persoana care a transmis, a constituit sau a
modificat dreptul intabulat în cartea funciar/g259 respectiv /g259. În mod corect
apreciem felul în care în literatura de specialitate s-a surprins inadverten /g288a
de redactare legislativ /g259 cu privire la momentul la care se aprecieaz /g259 calitatea
de antecesor tabular /g250i achies /g259m pe deplin la aceast /g259 opinie94.
Astfel, din redactarea textului de lege ar rezulta c /g259 se are în vedere
momentul „înregistr /g259rii cererii sale”, adic /g259 chiar a cererii antecesorului
tabular. În esen /g288/g259, este evident c /g259 nu poate fi vorba despre un asemenea
moment deoarece în mod normal antecesorul tabular pentru a putea înstr /g259ina
se presupune c /g259/g250i-a intabulat deja dreptul s /g259u de proprietate, astfel încât la
acest moment men/g288 ionat de textul legal ne afl /g259m în situa /g288ia în care se
formuleaz /g259 o cerere de c /g259tre o nou/g259 persoan/g259/g250 i nu de antecesorul nostru
tabular, aceast /g259 nou/g259 persoan /g259 fiind de fapt persoana care, ca regul /g259
general /g259, a dobândit dreptul a c /g259rui intabulare o solicit /g259 chiar de la
antecesorul tabular.
Ca propunere de lege ferenda, consider/g259 m c/g259 modificarea textului
legal ar trebui f /g259cut/g259 prin înlocuirea expresiei „la înregistrarea cererii sale”
cu expresia „la înregistrarea cererii formulat /g259 de succesorul tabular”.
Revenind la prima situa /g288ie prev /g259zut/g259 de art. 22 din Lege, în practic /g259
s-a constatat de multe ori apari /g288ia anumitor situa /g288ii care au înc/g259 lcat

94 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 90;
106 cartea funciar /g259 numindu-se succesor tabular. Nu este obligatoriu s /g259 existe
întotdeauna între ace /g250ia doi un raport juridic direct deoarece, se pot efectua
înscrieri /g250i în temeiul legii, al unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti sau al unei decizii
administrative.
În ceea ce prive /g250te prima situa /g288ie men /g288ionat /g259 în art. 22, dup/g259
înregistrarea oric /g259rei cereri de înscriere în cartea funciar /g259, unul dintre
primele aspecte care trebuie verificate pentru a putea fi admis /g259 cererea este
cercetarea identit /g259/g288ii dintre posesorul tabular /g250i cel ce figureaz /g259 în actul
juridic prezentat ca fiind persoana care a transmis, a constituit sau a
modificat dreptul intabulat în cartea funciar/g259 respectiv /g259. În mod corect
apreciem felul în care în literatura de specialitate s-a surprins inadverten /g288a
de redactare legislativ /g259 cu privire la momentul la care se aprecieaz /g259 calitatea
de antecesor tabular /g250i achies /g259m pe deplin la aceast /g259 opinie94.
Astfel, din redactarea textului de lege ar rezulta c /g259 se are în vedere
momentul „înregistr /g259rii cererii sale”, adic /g259 chiar a cererii antecesorului
tabular. În esen /g288/g259, este evident c /g259 nu poate fi vorba despre un asemenea
moment deoarece în mod normal antecesorul tabular pentru a putea înstr /g259ina
se presupune c /g259/g250i-a intabulat deja dreptul s /g259u de proprietate, astfel încât la
acest moment men/g288 ionat de textul legal ne afl /g259m în situa /g288ia în care se
formuleaz /g259 o cerere de c /g259tre o nou/g259 persoan/g259/g250 i nu de antecesorul nostru
tabular, aceast /g259 nou/g259 persoan /g259 fiind de fapt persoana care, ca regul /g259
general /g259, a dobândit dreptul a c /g259rui intabulare o solicit /g259 chiar de la
antecesorul tabular.
Ca propunere de lege ferenda, consider/g259 m c/g259 modificarea textului
legal ar trebui f /g259cut/g259 prin înlocuirea expresiei „la înregistrarea cererii sale”
cu expresia „la înregistrarea cererii formulat /g259 de succesorul tabular”.
Revenind la prima situa /g288ie prev /g259zut/g259 de art. 22 din Lege, în practic /g259
s-a constatat de multe ori apari /g288ia anumitor situa /g288ii care au înc/g259 lcat

94 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 90;

107 principiul relativit /g259/g288ii /g250i care au determinat pronun /g288area unor încheieri de
respingere. Un prim exemplu ar fi situa /g288ia în care, un creditor emite în
temeiul art. 497 Cod proc. civ. o soma /g288ie de plat /g259 împotriva unui debitor.
Ulterior emiterii acestei soma /g288ii, creditorul se prezint /g259 l a B i r o u l d e c a r t e
funciar /g259 unde solicit/g259 înregistrarea cererii privind notarea acelei soma /g288ii în
cartea funciar /g259 a imobilului al c /g259rei proprietar avea cuno /g250tin/g288/g259 c/g259 este
debitorul s /g259u. În condi /g288iile în care debitorul /g250i-a radiat dreptul de proprietate
asupra imobilului, anterior înregistr /g259rii cererii creditorului de notare a
soma /g288iei de plat/g259 , încheierea prin care cererea formulat /g259 de c /g259tre creditor a
fost admis /g259 nu este corect /g25995. În concret, a /g250a cum reiese din spe /g288a la care
facem referire, prin încheierea de carte funciar/g259 nr. 21069 din 18.07.2004
pronun/g288 at/g259 de Judec /g259toria Timi/g250 oara – Biroul de carte funciar /g259, a fost
admis /g259 cererea creditorului dispunându-se notarea în CF a soma /g288iei de plat/g259
în favoarea creditorului. În adoptarea acestei solu /g288ii s-a avut în vedere faptul
c/g259 sunt îndeplinite condi /g288iile cerute de art. 48 din Lege, neexistând
impedimente la notare. Împotriva acestei încheieri, proprietarii imobilului
au declarat apel pe care tribunalul l-a admis. De asemenea, recursul declarat
de c /g259tre creditor a fost în mod corect respins, la baza deciziei stând
motivarea c /g259 atât la momentul emiterii soma /g288iei de plat/g259 cât /g250 i la momentul
cererii de transcriere a acesteia în CF, persoana somat /g259 nu mai era proprietar
al imobilului, dreptul de proprietate asupra acestu ia fiind dobândit de alte
persoane.
O alt /g259 situa /g288ie este aceea ivit /g259 în materia copropriet /g259/g288ii. În mod
normal, respectându-se principiul nemo plus juris ad alium transffere potest,
quam ipse habet (nimeni nu poate da mai mult decât are), fiecare
coproprietar poate dispune liber /g250 i nestingherit de dreptul de proprietate
asupra cotei sale p /g259r/g288i. Cât /g259 vreme nu se respect /g259 acest principiu, iar un
coindivizar înstr/g259 ineaz /g259 întregul imobil sau doar o parte din acesta dar care

95 A se vedea Decizia nr. 670 din 1 iulie 2008 a C.A. Timi /g250oara în A. Rusu, op. cit., p. 91-
92;
107 principiul relativit /g259/g288ii /g250i care au determinat pronun /g288area unor încheieri de
respingere. Un prim exemplu ar fi situa /g288ia în care, un creditor emite în
temeiul art. 497 Cod proc. civ. o soma /g288ie de plat /g259 împotriva unui debitor.
Ulterior emiterii acestei soma /g288ii, creditorul se prezint /g259 l a B i r o u l d e c a r t e
funciar /g259 unde solicit/g259 înregistrarea cererii privind notarea acelei soma /g288ii în
cartea funciar /g259 a imobilului al c /g259rei proprietar avea cuno /g250tin/g288/g259 c/g259 este
debitorul s /g259u. În condi /g288iile în care debitorul /g250i-a radiat dreptul de proprietate
asupra imobilului, anterior înregistr /g259rii cererii creditorului de notare a
soma /g288iei de plat/g259 , încheierea prin care cererea formulat /g259 de c /g259tre creditor a
fost admis /g259 nu este corect /g25995. În concret, a /g250a cum reiese din spe /g288a la care
facem referire, prin încheierea de carte funciar/g259 nr. 21069 din 18.07.2004
pronun/g288 at/g259 de Judec /g259toria Timi/g250 oara – Biroul de carte funciar /g259, a fost
admis /g259 cererea creditorului dispunându-se notarea în CF a soma /g288iei de plat/g259
în favoarea creditorului. În adoptarea acestei solu /g288ii s-a avut în vedere faptul
c/g259 sunt îndeplinite condi /g288iile cerute de art. 48 din Lege, neexistând
impedimente la notare. Împotriva acestei încheieri, proprietarii imobilului
au declarat apel pe care tribunalul l-a admis. De asemenea, recursul declarat
de c /g259tre creditor a fost în mod corect respins, la baza deciziei stând
motivarea c /g259 atât la momentul emiterii soma /g288iei de plat/g259 cât /g250 i la momentul
cererii de transcriere a acesteia în CF, persoana somat /g259 nu mai era proprietar
al imobilului, dreptul de proprietate asupra acestu ia fiind dobândit de alte
persoane.
O alt /g259 situa /g288ie este aceea ivit /g259 în materia copropriet /g259/g288ii. În mod
normal, respectându-se principiul nemo plus juris ad alium transffere potest,
quam ipse habet (nimeni nu poate da mai mult decât are), fiecare
coproprietar poate dispune liber /g250 i nestingherit de dreptul de proprietate
asupra cotei sale p /g259r/g288i. Cât /g259 vreme nu se respect /g259 acest principiu, iar un
coindivizar înstr/g259 ineaz /g259 întregul imobil sau doar o parte din acesta dar care

95 A se vedea Decizia nr. 670 din 1 iulie 2008 a C.A. Timi /g250oara în A. Rusu, op. cit., p. 91-
92;

108 parte dep /g259/g250e/g250te cota sa, lipsind consim/g288/g259 mântul celuilalt sau celorlal/g288 i
coproprietari, instan /g288a va respinge în mod corect cererea de intabulare96.
Înc/g259lcarea principiului relativit /g259/g288ii a fost deseori facilitat /g259 de
acceptarea de c /g259tre notarul public a autentific /g259rii unor conven /g288ii f/g259r/g259 a mai
solicita /g250i ob/g288ine un extras de carte funciar /g259, inserând în acest sens în textul
conven /g288iei expresia „pe riscul /g250 i la solicitarea expres /g259 a p/g259r/g288ilor”. Încheierea
unor asemenea conven /g288ii putea fi generatoare de litigii, favorizând
vânz /g259torii de rea-credin /g288/g259 care se eschivau de la a prezenta toate actele ce au
intervenit cu privire la imobilul în cauz /g259. De acest subterfugiu se putea
prevala chiar /g250i vânz /g259torul de rea-credin /g288/g259 c/g259s/g259torit care dorea s /g259 vând /g259
imobilul f /g259r/g259 consim/g288/g259 mântul celuilalt so /g288, putându-/g250 i ascunde statutul civil
prin neprezentarea extrasului de carte funciar /g259 care ar fi putut dovedi faptul
c/g259 este c /g259s/g259torit, în cartea funciar /g259 proprietatea asupra imobilului fiind
înscris/g259 în favoarea ambilor so /g288i. În prezent, în urma modific /g259rii alineatului
1 al vechiului art. 56 (devenit în prezent 54) prin Legea nr. 499/2004 privind
aprobarea Ordonan /g288ei de urgen/g288/g259 a Guvernului nr. 41/2004 pentru
modificarea /g250i completarea Legii cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare nr.
7/1996, s-a introdus obliga /g288ia solicit /g259rii de c /g259tre notarul public în cazul
autentific /g259rii actelor prin care se constituie, se modific /g259 sau se stinge un
drept real imobiliar, a unui extras de ca rte funciare pentru autentificare sau,
dup/g259 caz, a unui certificat de sarcini.
În ceea ce prive /g250te a doua situa/g288 ie prev /g259zut/g259 de art. 22 din Lege /g250i
anume situa/g288 ia grev /g259rii dreptului de proprietate, problema apare în condi /g288iile
în care un proprietar î /g250i greveaz /g259 imobilul f /g259r/g259 ca a n t e r i o r s /g259 î/g250i fi înscris
dreptul de proprietate asupra acelui imobil în cartea funciar /g259. În aceast /g259
situa /g288ie problema care apare este de a se stabili cum se va putea înscrie
ipoteca în cartea funciar/g259 . Legea solicit/g259 într-o atare situa /g288ie, în vederea

96A se vedea, Încheierea nr. 163/09.01.2003, nepublicat /g259 a Judec/g259 toria Sectorului 6
Bucure /g250ti, Biroul de carte funciar /g259 în C. Cucu, op. cit., p. 91;
108 parte dep /g259/g250e/g250te cota sa, lipsind consim/g288/g259 mântul celuilalt sau celorlal/g288 i
coproprietari, instan /g288a va respinge în mod corect cererea de intabulare96.
Înc/g259lcarea principiului relativit /g259/g288ii a fost deseori facilitat /g259 de
acceptarea de c /g259tre notarul public a autentific /g259rii unor conven /g288ii f/g259r/g259 a mai
solicita /g250i ob/g288ine un extras de carte funciar /g259, inserând în acest sens în textul
conven /g288iei expresia „pe riscul /g250 i la solicitarea expres /g259 a p/g259r/g288ilor”. Încheierea
unor asemenea conven /g288ii putea fi generatoare de litigii, favorizând
vânz /g259torii de rea-credin /g288/g259 care se eschivau de la a prezenta toate actele ce au
intervenit cu privire la imobilul în cauz /g259. De acest subterfugiu se putea
prevala chiar /g250i vânz /g259torul de rea-credin /g288/g259 c/g259s/g259torit care dorea s /g259 vând /g259
imobilul f /g259r/g259 consim/g288/g259 mântul celuilalt so /g288, putându-/g250 i ascunde statutul civil
prin neprezentarea extrasului de carte funciar /g259 care ar fi putut dovedi faptul
c/g259 este c /g259s/g259torit, în cartea funciar /g259 proprietatea asupra imobilului fiind
înscris/g259 în favoarea ambilor so /g288i. În prezent, în urma modific /g259rii alineatului
1 al vechiului art. 56 (devenit în prezent 54) prin Legea nr. 499/2004 privind
aprobarea Ordonan /g288ei de urgen/g288/g259 a Guvernului nr. 41/2004 pentru
modificarea /g250i completarea Legii cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare nr.
7/1996, s-a introdus obliga /g288ia solicit /g259rii de c /g259tre notarul public în cazul
autentific /g259rii actelor prin care se constituie, se modific /g259 sau se stinge un
drept real imobiliar, a unui extras de ca rte funciare pentru autentificare sau,
dup/g259 caz, a unui certificat de sarcini.
În ceea ce prive /g250te a doua situa/g288 ie prev /g259zut/g259 de art. 22 din Lege /g250i
anume situa/g288 ia grev /g259rii dreptului de proprietate, problema apare în condi /g288iile
în care un proprietar î /g250i greveaz /g259 imobilul f /g259r/g259 ca a n t e r i o r s /g259 î/g250i fi înscris
dreptul de proprietate asupra acelui imobil în cartea funciar /g259. În aceast /g259
situa /g288ie problema care apare este de a se stabili cum se va putea înscrie
ipoteca în cartea funciar/g259 . Legea solicit/g259 într-o atare situa /g288ie, în vederea

96A se vedea, Încheierea nr. 163/09.01.2003, nepublicat /g259 a Judec/g259 toria Sectorului 6
Bucure /g250ti, Biroul de carte funciar /g259 în C. Cucu, op. cit., p. 91;

109 asigur /g259rii circuitului juridic /g250i pentru protejarea intereselor creditorilor,
formularea simultan /g259 a dou /g259 cereri de înscriere, respectiv cererea
proprietarului privind înscrierea dreptului s /g259u de proprietate asupra
imobilului în cartea funciar /g259/g250i cererea creditorului privind înscrierea
dreptului s /g259u de ipotec/g259 , ambele cereri urmând a fi prezentate simultan
biroului de carte funciar /g259. În prezent, aceea /g250i modificare a vechiului art. 56
din Lege despre care aminteam pu /g288in mai sus, face inaplicabil /g259 dispozi /g288ia
legii deoarece, introducându- se obligativitatea solicit /g259rii extrasului de carte
funciar /g259 sau a certificatului de sarcini, practic, în condi /g288iile încheierii unui
contract de ipotec /g259 despre care se /g250tie c /g259 trebuie s /g259 îmbrace forma autentic /g259,
proprietarul imobilului ce va fi grevat se va vedea în situa /g288ia de a fi obligat
ca, anterior încheierii contractului de ipotec /g259 s/g259 solicite înscrierea dreptului
s/g259u de proprietate în cartea funciar /g259, în caz contrar neputându-se elibera
niciun extras de carte funciar/g259 care s /g259-i ateste acest drept, /g250i, pe cale de
consecin /g288/g259, neputându-se încheia contractul de ipotec/g259 . Ca atare, cerin /g288a
legii ca cele dou /g259 cereri s /g259 fie formulate /g250i depuse simultan la biroul de carte
funciar /g259 este desuet /g259, încheierea contractului de ipotec /g259 fiind /g288 inut/g259 de
efectuarea în prealabil, de c /g259tre proprietar, a înscrierii dreptului de
proprietate asupra imobilului ce se urm /g259re/g250te a se ipoteca. A /g250adar, întelegem
s/g259 facem o alt /g259propunere de lege ferenda în sensul modific /g259rii textului de
lege care cere ca amândou /g259 înscrierile s /g259 se fac /g259 deodat /g259.
Separat de aceast /g259 situa /g288ie, dar având totu/g250 i în comun instituirea unei
ipoteci este /g250 i situa /g288ia înscrierii în Partea C a c /g259r/g288ii funciare a dreptului de
ipotec/g259 asupra unui bun viitor. Sediul acestei materii se reg /g259se/g250te atât în
dispozi /g288iile art. 55 alin. (3) din Lege, în art. 31 alin. (2) din Legea nr.
190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi/g288 ii imobiliare, astfel cum a
fost modificat /g259/g250i completat/g259 precum /g250i în Conven /g288ia Cadru încheiat /g259 între
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259/g250i b/g259ncile membre
ale Asocia /g288iei Române a B /g259ncilor, cu privire la modul de colaborare în ceea
ce prive/g250 te opera /g288iunile de publicitate imobiliar /g259, în aplicarea Legii
109 asigur /g259rii circuitului juridic /g250i pentru protejarea intereselor creditorilor,
formularea simultan /g259 a dou /g259 cereri de înscriere, respectiv cererea
proprietarului privind înscrierea dreptului s /g259u de proprietate asupra
imobilului în cartea funciar /g259/g250i cererea creditorului privind înscrierea
dreptului s /g259u de ipotec/g259 , ambele cereri urmând a fi prezentate simultan
biroului de carte funciar /g259. În prezent, aceea /g250i modificare a vechiului art. 56
din Lege despre care aminteam pu /g288in mai sus, face inaplicabil /g259 dispozi /g288ia
legii deoarece, introducându- se obligativitatea solicit /g259rii extrasului de carte
funciar /g259 sau a certificatului de sarcini, practic, în condi /g288iile încheierii unui
contract de ipotec /g259 despre care se /g250tie c /g259 trebuie s /g259 îmbrace forma autentic /g259,
proprietarul imobilului ce va fi grevat se va vedea în situa /g288ia de a fi obligat
ca, anterior încheierii contractului de ipotec /g259 s/g259 solicite înscrierea dreptului
s/g259u de proprietate în cartea funciar /g259, în caz contrar neputându-se elibera
niciun extras de carte funciar/g259 care s /g259-i ateste acest drept, /g250i, pe cale de
consecin /g288/g259, neputându-se încheia contractul de ipotec/g259 . Ca atare, cerin /g288a
legii ca cele dou /g259 cereri s /g259 fie formulate /g250i depuse simultan la biroul de carte
funciar /g259 este desuet /g259, încheierea contractului de ipotec /g259 fiind /g288 inut/g259 de
efectuarea în prealabil, de c /g259tre proprietar, a înscrierii dreptului de
proprietate asupra imobilului ce se urm /g259re/g250te a se ipoteca. A /g250adar, întelegem
s/g259 facem o alt /g259propunere de lege ferenda în sensul modific /g259rii textului de
lege care cere ca amândou /g259 înscrierile s /g259 se fac /g259 deodat /g259.
Separat de aceast /g259 situa /g288ie, dar având totu/g250 i în comun instituirea unei
ipoteci este /g250 i situa /g288ia înscrierii în Partea C a c /g259r/g288ii funciare a dreptului de
ipotec/g259 asupra unui bun viitor. Sediul acestei materii se reg /g259se/g250te atât în
dispozi /g288iile art. 55 alin. (3) din Lege, în art. 31 alin. (2) din Legea nr.
190/1999 privind creditul ipotecar pentru investi/g288 ii imobiliare, astfel cum a
fost modificat /g259/g250i completat/g259 precum /g250i în Conven /g288ia Cadru încheiat /g259 între
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259/g250i b/g259ncile membre
ale Asocia /g288iei Române a B /g259ncilor, cu privire la modul de colaborare în ceea
ce prive/g250 te opera /g288iunile de publicitate imobiliar /g259, în aplicarea Legii

110 cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996 cu modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare. Instituirea unei ipoteci asupra unui bun viitor
reprezint /g259 o derogare de la dispozi /g288ia expres /g259 a Codului civil care prevede în
art. 1775 faptul c /g259 bunurile viitoare ale debitorului nu pot constitui obiectul
unei ipoteci.
Coroborând dispozi /g288iile tuturor acestor acte normative /g250i raportându-
ne la situa /g288ia concret /g259 întâlnit /g259 în prezent în practic /g259, rezult /g259 c/g259 dreptul de
ipotec/g259 asupra unui bun viitor se întabuleaz /g259 în cartea funciar /g259, fiind înscris
în partea a III-a a acesteia, în temeiul contractului de garan /g288ie imobiliar /g259
încheiat în form /g259 autentic /g259.
Ipoteca constituit/g259 asupra unui bun viitor se va putea intabula în
condi /g288iile legii privind creditul ipotecar pentru investi/g288 iile imobiliare, dac /g259
în prealabil a fost notat /g259 existen /g288a autoriza/g288 iei de construire. De /g250i atât în
Legea 7/1996 cât /g250i în Conven /g288ia Cadru anterior men /g288ionat /g259 se prevede
obligativitatea not /g259rii procesului-verbal de recep /g288ie par /g288ial/g259 pe lâng/g259
notarea autoriza /g288iei de construire, în practic /g259, nu se solicit /g259 decât notarea
autoriza /g288iei de construire.
Rangul ipotecii asupra bunului imobil viitor se prime /g250te în momentul
înregistr /g259rii în registrul general de intrare a cererii de înscriere provizorie a
acestei ipoteci, în conformitate cu art. 29 din Lege, sub condi /g288ie /g250i în m /g259sura
justific /g259rii ei ulterioare, când înscrierea devine definitiv /g259.
Construc /g288iile executate f /g259r/g259 autoriza /g288ie de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia, precum /g250i cele care nu au efectuat /g259
recep /g288ia la terminarea lucr /g259rilor, potrivit legii, nu se consider /g259 finalizate /g250i
nu pot fi întabulate în cartea funciar /g259. Descrierea construc /g288iei la partea I a
c/g259r/g288ii funciare se va face în baza procesului verbal de recep /g288ie la terminarea
lucr/g259rilor sau a certificatului eliberat de prim/g259 ria de la locul unde este situat
imobilul, precum /g250i în baza unei documenta /g288ii cadastrale.
Dac/g259 ipoteca se constituie îns /g259 doar asupra construc/g288 iei, iar nu /g250 i
asupra terenului aferent acesteia, în condi /g288iile existen /g288ei unui drept de
110 cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996 cu modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare. Instituirea unei ipoteci asupra unui bun viitor
reprezint /g259 o derogare de la dispozi /g288ia expres /g259 a Codului civil care prevede în
art. 1775 faptul c /g259 bunurile viitoare ale debitorului nu pot constitui obiectul
unei ipoteci.
Coroborând dispozi /g288iile tuturor acestor acte normative /g250i raportându-
ne la situa /g288ia concret /g259 întâlnit /g259 în prezent în practic /g259, rezult /g259 c/g259 dreptul de
ipotec/g259 asupra unui bun viitor se întabuleaz /g259 în cartea funciar /g259, fiind înscris
în partea a III-a a acesteia, în temeiul contractului de garan /g288ie imobiliar /g259
încheiat în form /g259 autentic /g259.
Ipoteca constituit/g259 asupra unui bun viitor se va putea intabula în
condi /g288iile legii privind creditul ipotecar pentru investi/g288 iile imobiliare, dac /g259
în prealabil a fost notat /g259 existen /g288a autoriza/g288 iei de construire. De /g250i atât în
Legea 7/1996 cât /g250i în Conven /g288ia Cadru anterior men /g288ionat /g259 se prevede
obligativitatea not /g259rii procesului-verbal de recep /g288ie par /g288ial/g259 pe lâng/g259
notarea autoriza /g288iei de construire, în practic /g259, nu se solicit /g259 decât notarea
autoriza /g288iei de construire.
Rangul ipotecii asupra bunului imobil viitor se prime /g250te în momentul
înregistr /g259rii în registrul general de intrare a cererii de înscriere provizorie a
acestei ipoteci, în conformitate cu art. 29 din Lege, sub condi /g288ie /g250i în m /g259sura
justific /g259rii ei ulterioare, când înscrierea devine definitiv /g259.
Construc /g288iile executate f /g259r/g259 autoriza /g288ie de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia, precum /g250i cele care nu au efectuat /g259
recep /g288ia la terminarea lucr /g259rilor, potrivit legii, nu se consider /g259 finalizate /g250i
nu pot fi întabulate în cartea funciar /g259. Descrierea construc /g288iei la partea I a
c/g259r/g288ii funciare se va face în baza procesului verbal de recep /g288ie la terminarea
lucr/g259rilor sau a certificatului eliberat de prim/g259 ria de la locul unde este situat
imobilul, precum /g250i în baza unei documenta /g288ii cadastrale.
Dac/g259 ipoteca se constituie îns /g259 doar asupra construc/g288 iei, iar nu /g250 i
asupra terenului aferent acesteia, în condi /g288iile existen /g288ei unui drept de

111 superficie legal constituit, obiectul ipotecii îl constituie respectivul drept de
superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra construc /g288iei, precum /g250i
dreptul de folosin /g288/g259 asupra terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia. Obiectul
ipotecii va cuprinde /g250i servitu /g288ile existente asupra imobilului ipotecat.
Dispozi /g288iile articolului 23 din Lege statueaz /g259 de asemenea, acela/g250 i
principiu al relativit /g259/g288ii înscrierilor, reglementând situa /g288ia înstr /g259in/g259rilor
succesive ale unui drept real imobiliar f /g259r/g259 ca acestea s /g259 fie înscrise în cartea
funciar /g259. În aceast /g259 situa /g288ie, ultimul dobânditor va putea s /g259 cear /g259, o dat /g259 cu
înscrierea dreptului s /g259u /g250i înscrierea dobândirilor succesive de pân /g259 la el,
dovedind prin înscrisuri originale întregul /g250 ir al actelor juridice pe care se
întemeiaz /g259 înscrierile. Solicitarea originalului tuturor actelor juridice
intervenite anterior reprezint /g259 o adev /g259rat/g259probatio diabolica dar, este
necesar /g259 deoarece scopul urm /g259rit este acela al asigur /g259rii securit/g259/g288 ii
circuitului civil al bunurilor imobile.
Din interpretarea textului legal rezult /g259 faptul c /g259 ultimul dobânditor
nu ar putea s /g259 solicite direct înscrierea dreptului s /g259u deoarece în aceast/g259
situa /g288ie s-ar înc /g259lca tocmai principiul relativit /g259/g288ii. Excep /g288ia de la acest
principiu este men /g288ionat /g259 în cuprinsul art. 24 din Lege care prevede c /g259
înscrierile întemeiate pe obliga /g288iile defunctului se vor putea înscrie /g250i dup /g259
ce dreptul mo /g250tenitorului a fost înscris, în m /g259sura în care se dovede/g250 te c/g259
mo/g250tenitorul este /g288inut de aceste obliga /g288ii. Cu alte cuvinte, de exemplu, dac /g259
un proprietar tabular X încheie o promisiune de vânzare-cump /g259rare cu Y, iar
Y va solicita înscrierea acestui antecontract la CF abia dup/g259 decesul lui X /g250i
dup/g259 intabularea dreptului de proprietate în favoarea lui Z care este
mo/g250tenitorul legal al lui X, cererea sa va fi admis /g259 deoarece /g250i Z este /g288inut
de obliga /g288ia asumat /g259 de defunct prin antecontract, fiind o obliga /g288ie care
decurge dintr-o conven /g288ie care are caracter patrimonial /g250i în consecin /g288/g259 se
transmite /g250i mo /g250tenitorilor97.

97 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 96;
111 superficie legal constituit, obiectul ipotecii îl constituie respectivul drept de
superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra construc /g288iei, precum /g250i
dreptul de folosin /g288/g259 asupra terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia. Obiectul
ipotecii va cuprinde /g250i servitu /g288ile existente asupra imobilului ipotecat.
Dispozi /g288iile articolului 23 din Lege statueaz /g259 de asemenea, acela/g250 i
principiu al relativit /g259/g288ii înscrierilor, reglementând situa /g288ia înstr /g259in/g259rilor
succesive ale unui drept real imobiliar f /g259r/g259 ca acestea s /g259 fie înscrise în cartea
funciar /g259. În aceast /g259 situa /g288ie, ultimul dobânditor va putea s /g259 cear /g259, o dat /g259 cu
înscrierea dreptului s /g259u /g250i înscrierea dobândirilor succesive de pân /g259 la el,
dovedind prin înscrisuri originale întregul /g250 ir al actelor juridice pe care se
întemeiaz /g259 înscrierile. Solicitarea originalului tuturor actelor juridice
intervenite anterior reprezint /g259 o adev /g259rat/g259probatio diabolica dar, este
necesar /g259 deoarece scopul urm /g259rit este acela al asigur /g259rii securit/g259/g288 ii
circuitului civil al bunurilor imobile.
Din interpretarea textului legal rezult /g259 faptul c /g259 ultimul dobânditor
nu ar putea s /g259 solicite direct înscrierea dreptului s /g259u deoarece în aceast/g259
situa /g288ie s-ar înc /g259lca tocmai principiul relativit /g259/g288ii. Excep /g288ia de la acest
principiu este men /g288ionat /g259 în cuprinsul art. 24 din Lege care prevede c /g259
înscrierile întemeiate pe obliga /g288iile defunctului se vor putea înscrie /g250i dup /g259
ce dreptul mo /g250tenitorului a fost înscris, în m /g259sura în care se dovede/g250 te c/g259
mo/g250tenitorul este /g288inut de aceste obliga /g288ii. Cu alte cuvinte, de exemplu, dac /g259
un proprietar tabular X încheie o promisiune de vânzare-cump /g259rare cu Y, iar
Y va solicita înscrierea acestui antecontract la CF abia dup/g259 decesul lui X /g250i
dup/g259 intabularea dreptului de proprietate în favoarea lui Z care este
mo/g250tenitorul legal al lui X, cererea sa va fi admis /g259 deoarece /g250i Z este /g288inut
de obliga /g288ia asumat /g259 de defunct prin antecontract, fiind o obliga /g288ie care
decurge dintr-o conven /g288ie care are caracter patrimonial /g250i în consecin /g288/g259 se
transmite /g250i mo /g250tenitorilor97.

97 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 96;

112 3. Principiul opozabilit /g259/g288ii înscrierilor
Temeiul legal al principiului opozabilit /g259/g288ii înscrierilor fa /g288/g259 de ter /g288i se
afl/g259 în dispozi /g288iile art. 25 alin. (1) din Lege. Esen /g288a acestui principiu const /g259
în faptul c /g259 dobândirea, modificarea sau stingerea valabil /g259 a unui drept real
imobiliar nu poate fi opus /g259 ter/g288ilor decât prin înscrierea în cartea funciar /g259, în
condi /g288iile prev /g259zute de lege. Per a contrario, neînscrierea determin/g259
opozabilitatea dreptului respectiv doar între p /g259r/g288i, nu /g250 i fa/g288/g259 de ter /g288i,
drepturile /g250i obliga /g288iile care decurg din actul încheiat de p /g259r/g288i devenind
opozabile p/g259 r/g288ilor din chiar momentul semn /g259rii actului. Rezult /g259 în
consecin /g288/g259 c/g259 primcipalul efect al înscrierilor în cartea funciar/g259 este
opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i. Problema care se ridic /g259 îns/g259 este aceea de a
l/g259muri care este sanc /g288iunea în cazul lipsei înscrierii /g250i ea trebuie analizat /g259
din dou/g259 puncte de vedere:
a.între p /g259r/g288i – deja am afirmat c /g259 înscrierea practic nu conteaz /g259,
efectele între p /g259r/g288i producându-se din chiar momentul semn /g259rii actului
juridic, nefiind necesar /g259 în acest sens înscrisrea în cartea funciar /g259. Altfel
spus, între p/g259 r/g288i înscrierea nu are caracter constitutiv de drepturi.
b.fa/g288/g259 de ter /g288i – în aceast /g259 situa /g288ie înscrierea este obligatorie, din
cauza func /g288iei sale de publicitate. Prac tic, doar din momentul efectu /g259rii
înscrierii, actul juridic respectiv va putea deveni opozabil ter /g288ilor.
Sanc /g288iunea neîndeplinirii obliga /g288iei de înscriere în cartea funciar /g259 se
sanc /g288ioneaz /g259 prin inopozabilitatea actului fa /g288/g259 de ter /g288i, care astfel nu vor fi
/g288inu/g288i s/g259-i suporte consecin /g288ele juridice. Consecin /g288a juridic /g259 specific /g259 este
reprezentat /g259 de ineficacitaatea actului juridic.
Momentul de la care s-a stabilit c /g259 opozabilitatea începe s /g259 produc /g259
efecte juridice este acela al înregistr /g259rii cererii de înscriere /g250i nu cel al
admiterii sau al comunic /g259rii c /g259tre p /g259r/g288i a cererii de înscriere în cartea
funciar /g259.
112 3. Principiul opozabilit /g259/g288ii înscrierilor
Temeiul legal al principiului opozabilit /g259/g288ii înscrierilor fa /g288/g259 de ter /g288i se
afl/g259 în dispozi /g288iile art. 25 alin. (1) din Lege. Esen /g288a acestui principiu const /g259
în faptul c /g259 dobândirea, modificarea sau stingerea valabil /g259 a unui drept real
imobiliar nu poate fi opus /g259 ter/g288ilor decât prin înscrierea în cartea funciar /g259, în
condi /g288iile prev /g259zute de lege. Per a contrario, neînscrierea determin/g259
opozabilitatea dreptului respectiv doar între p /g259r/g288i, nu /g250 i fa/g288/g259 de ter /g288i,
drepturile /g250i obliga /g288iile care decurg din actul încheiat de p /g259r/g288i devenind
opozabile p/g259 r/g288ilor din chiar momentul semn /g259rii actului. Rezult /g259 în
consecin /g288/g259 c/g259 primcipalul efect al înscrierilor în cartea funciar/g259 este
opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i. Problema care se ridic /g259 îns/g259 este aceea de a
l/g259muri care este sanc /g288iunea în cazul lipsei înscrierii /g250i ea trebuie analizat /g259
din dou/g259 puncte de vedere:
a.între p /g259r/g288i – deja am afirmat c /g259 înscrierea practic nu conteaz /g259,
efectele între p /g259r/g288i producându-se din chiar momentul semn /g259rii actului
juridic, nefiind necesar /g259 în acest sens înscrisrea în cartea funciar /g259. Altfel
spus, între p/g259 r/g288i înscrierea nu are caracter constitutiv de drepturi.
b.fa/g288/g259 de ter /g288i – în aceast /g259 situa /g288ie înscrierea este obligatorie, din
cauza func /g288iei sale de publicitate. Prac tic, doar din momentul efectu /g259rii
înscrierii, actul juridic respectiv va putea deveni opozabil ter /g288ilor.
Sanc /g288iunea neîndeplinirii obliga /g288iei de înscriere în cartea funciar /g259 se
sanc /g288ioneaz /g259 prin inopozabilitatea actului fa /g288/g259 de ter /g288i, care astfel nu vor fi
/g288inu/g288i s/g259-i suporte consecin /g288ele juridice. Consecin /g288a juridic /g259 specific /g259 este
reprezentat /g259 de ineficacitaatea actului juridic.
Momentul de la care s-a stabilit c /g259 opozabilitatea începe s /g259 produc /g259
efecte juridice este acela al înregistr /g259rii cererii de înscriere /g250i nu cel al
admiterii sau al comunic /g259rii c /g259tre p /g259r/g288i a cererii de înscriere în cartea
funciar /g259.

113 În ceea ce prive /g250te situa /g288ia înstr /g259in/g259rii succesive a unui imobil98, în
condi /g288iile în care al doilea cump /g259r/g259tor a dobândit prin fraud/g259 , cu rea-
credin /g288/g259 /g250i /g250i-a înscris dreptul astfel dobândit în cartea funciar /g259, acesta nu
poate invoca inopozabilitatea dreptulu i de proprietate al primului
cump /g259r/g259tor sub motivul c /g259 acesta nu a fost înscris în cartea funciar /g259. Reaua-
credin /g288/g259 împiedic /g259 invocarea inopozabilit/g259/g288 ii dreptului real neînscris, primul
cump /g259r/g259tor având chiar posibilitatea, în temeiul art. 28 din Lege, s /g259 pretind /g259
rand preferen /g288ial pentru înscrierea dreptului s /g259u.
Articolul 26 din Lege în alineatele (1) /g250i (2) men/g288 ioneaz /g259 limitativ
excep /g288iile de la principiul opozabilit /g259/g288ii fa/g288/g259 de ter /g288i a înscrierilor în cartea
funciar /g259. Astfel, conform art. 26 alin. (1) teza 1, dreptul de proprietate /g250i
celelalte drepturi reale sunt opozabile fa /g288/g259 de ter /g288i, f/g259r/g259 a se efectua
înscrierea lor în cartea funciar /g259, atunci când aceste drepturi provin din
succesiune, accesiune, vânzare silit/g259/g250 i uzucapiune. Ca atare, un drept de
proprietate ob/g288 inut pe cale de succes iune va fi opozabil ter /g288ilor f/g259 r/g259 a fi
obligatorie înscrierea acelui drept în cartea funciar /g259. În situa /g288ia în care
dobânditorul dreptului de proprietate pe cale de succesiune va dori s/g259
dispun/g259 de dreptul s/g259 u, el se va vedea în situa /g288ia de a efectua în prealabil
înscrierea dreptului s /g259u în cartea funciar /g259. Tot f /g259r/g259 înscriere în cartea
funciar /g259 sunt opozabile fa /g288/g259 de ter /g288i /g250i drepturile reale dobândite de stat /g250i de
orice persoan /g259, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hot /g259râri
judec /g259tore/g250ti.
Cu toate acestea, în cazul în care se încheie un antecontract de
vânzare-cump /g259rare iar promitentul-cump /g259r/g259tor îl noteaz /g259 în cartea funciar /g259,
el nu va mai putea ob /g288ine intabularea dreptului, liber de orice sarcini, pe
baza unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti care s /g259/g288in/g259 loc de contract de vânzare-
cump /g259rare, în situa/g288 ia în care anterior pronun /g288/g259rii acelei hot /g259râri s-a notat în

98 A se vedea Decizia nr. 2326 din 19 decembrie 2006 a C. A. Bucure /g250tim sec /g288ia a IV-a
civil /g259, în A. Rusu, op. cit., p. 171-176;
113 În ceea ce prive /g250te situa /g288ia înstr /g259in/g259rii succesive a unui imobil98, în
condi /g288iile în care al doilea cump /g259r/g259tor a dobândit prin fraud/g259 , cu rea-
credin /g288/g259 /g250i /g250i-a înscris dreptul astfel dobândit în cartea funciar /g259, acesta nu
poate invoca inopozabilitatea dreptulu i de proprietate al primului
cump /g259r/g259tor sub motivul c /g259 acesta nu a fost înscris în cartea funciar /g259. Reaua-
credin /g288/g259 împiedic /g259 invocarea inopozabilit/g259/g288 ii dreptului real neînscris, primul
cump /g259r/g259tor având chiar posibilitatea, în temeiul art. 28 din Lege, s /g259 pretind /g259
rand preferen /g288ial pentru înscrierea dreptului s /g259u.
Articolul 26 din Lege în alineatele (1) /g250i (2) men/g288 ioneaz /g259 limitativ
excep /g288iile de la principiul opozabilit /g259/g288ii fa/g288/g259 de ter /g288i a înscrierilor în cartea
funciar /g259. Astfel, conform art. 26 alin. (1) teza 1, dreptul de proprietate /g250i
celelalte drepturi reale sunt opozabile fa /g288/g259 de ter /g288i, f/g259r/g259 a se efectua
înscrierea lor în cartea funciar /g259, atunci când aceste drepturi provin din
succesiune, accesiune, vânzare silit/g259/g250 i uzucapiune. Ca atare, un drept de
proprietate ob/g288 inut pe cale de succes iune va fi opozabil ter /g288ilor f/g259 r/g259 a fi
obligatorie înscrierea acelui drept în cartea funciar /g259. În situa /g288ia în care
dobânditorul dreptului de proprietate pe cale de succesiune va dori s/g259
dispun/g259 de dreptul s/g259 u, el se va vedea în situa /g288ia de a efectua în prealabil
înscrierea dreptului s /g259u în cartea funciar /g259. Tot f /g259r/g259 înscriere în cartea
funciar /g259 sunt opozabile fa /g288/g259 de ter /g288i /g250i drepturile reale dobândite de stat /g250i de
orice persoan /g259, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hot /g259râri
judec /g259tore/g250ti.
Cu toate acestea, în cazul în care se încheie un antecontract de
vânzare-cump /g259rare iar promitentul-cump /g259r/g259tor îl noteaz /g259 în cartea funciar /g259,
el nu va mai putea ob /g288ine intabularea dreptului, liber de orice sarcini, pe
baza unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti care s /g259/g288in/g259 loc de contract de vânzare-
cump /g259rare, în situa/g288 ia în care anterior pronun /g288/g259rii acelei hot /g259râri s-a notat în

98 A se vedea Decizia nr. 2326 din 19 decembrie 2006 a C. A. Bucure /g250tim sec /g288ia a IV-a
civil /g259, în A. Rusu, op. cit., p. 171-176;

114 cartea funciar /g259 un sechestru instituit în vederea execut /g259rii unei cren /g288e
bugetare. În aceast /g259 situa /g288ie, sechestrul asigur /g259tor notat în cartea funciar /g259 va
fi opozabil promitentului-cump /g259r/g259tor care a dobândit dreptul de proprietate
prin hot /g259râre judec /g259toreasc /g259 dup/g259 înscrierea m /g259surii asigur /g259torii. Acest fapt
este posibil deoarece încheierea antecontractului de vânzare-cump /g259rare nu
are ca efect transmiterea unui drept r eal, astfel încât promitentul-cump /g259r/g259tor
nu poate invoca opozabilitatea antecontractului s /g259u în temeiul art. 26 alin.
(2) din Lege, text care reglementeaz /g259 opozabilitatea drepturilor reale
dobândite prin hot /g259râri judec /g259tore/g250ti99. De /g250i art. 26 stabile /g250te în mod
limitativ situa /g288iile de excep /g288ie, prin Regulament mai sunt prev /g259zute anumite
situa /g288ii care reprezint /g259 excep /g288ii de la principiul opozabilit /g259/g288ii100 (art. 99 din
Regulament care prevede c /g259 efectul de opozabilitate al înscrierilor din cartea
funciar /g259 este inoperant cu privire la anumite aspecte, aceste dispozi /g288ii fiind
preluate în art. 33 din Lege).
Ca atare, art. 33 din Lege men /g288ioneaz /g259 expres faptul c/g259 efectul de
opozabilitate al înscrierilor este inoperant atunci când se refer /g259 la:
a. suprafa/g288 a terenurilor, destina /g288ia, categoria de folosin /g288/g259, valoarea
sau alte asemenea aspecte;
b. restric /g288ii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de
vecin /g259tate, expropriere sau prin pr evederi legale privind protec /g288ia ecologic /g259,
sistematizarea localit /g259/g288ilor /g250i alte asemenea aspecte.
Prevederile Regulamentului au fost introduse în textul Legii prin
modific /g259rile aduse acesteia prin Legea nr. 247/2005. Acela /g250i Regulament
mai prevede înc /g259 o situa /g288ie care de fapt reprezint /g259 o aparent /g259 excep /g288ie de la
principiul opozabilit/g259/g288 ii101/g250i anume dispozi /g288ia art. 92 care prevede c/g259 pe
lâng /g259 situa /g288iile prev /g259zute de art. 26 din Lege se mai adaug /g259 cele care se

99 A se vedea Dec. civ. nr. 60 din 22 februarie 2008 pronun /g288at/g259 de C.A. Ia /g250i, în A. Rusu, op.
cit., p. 179-180;
100 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 104-105;
101 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 104-104;
114 cartea funciar /g259 un sechestru instituit în vederea execut /g259rii unei cren /g288e
bugetare. În aceast /g259 situa /g288ie, sechestrul asigur /g259tor notat în cartea funciar /g259 va
fi opozabil promitentului-cump /g259r/g259tor care a dobândit dreptul de proprietate
prin hot /g259râre judec /g259toreasc /g259 dup/g259 înscrierea m /g259surii asigur /g259torii. Acest fapt
este posibil deoarece încheierea antecontractului de vânzare-cump /g259rare nu
are ca efect transmiterea unui drept r eal, astfel încât promitentul-cump /g259r/g259tor
nu poate invoca opozabilitatea antecontractului s /g259u în temeiul art. 26 alin.
(2) din Lege, text care reglementeaz /g259 opozabilitatea drepturilor reale
dobândite prin hot /g259râri judec /g259tore/g250ti99. De /g250i art. 26 stabile /g250te în mod
limitativ situa /g288iile de excep /g288ie, prin Regulament mai sunt prev /g259zute anumite
situa /g288ii care reprezint /g259 excep /g288ii de la principiul opozabilit /g259/g288ii100 (art. 99 din
Regulament care prevede c /g259 efectul de opozabilitate al înscrierilor din cartea
funciar /g259 este inoperant cu privire la anumite aspecte, aceste dispozi /g288ii fiind
preluate în art. 33 din Lege).
Ca atare, art. 33 din Lege men /g288ioneaz /g259 expres faptul c/g259 efectul de
opozabilitate al înscrierilor este inoperant atunci când se refer /g259 la:
a. suprafa/g288 a terenurilor, destina /g288ia, categoria de folosin /g288/g259, valoarea
sau alte asemenea aspecte;
b. restric /g288ii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de
vecin /g259tate, expropriere sau prin pr evederi legale privind protec /g288ia ecologic /g259,
sistematizarea localit /g259/g288ilor /g250i alte asemenea aspecte.
Prevederile Regulamentului au fost introduse în textul Legii prin
modific /g259rile aduse acesteia prin Legea nr. 247/2005. Acela /g250i Regulament
mai prevede înc /g259 o situa /g288ie care de fapt reprezint /g259 o aparent /g259 excep /g288ie de la
principiul opozabilit/g259/g288 ii101/g250i anume dispozi /g288ia art. 92 care prevede c/g259 pe
lâng /g259 situa /g288iile prev /g259zute de art. 26 din Lege se mai adaug /g259 cele care se

99 A se vedea Dec. civ. nr. 60 din 22 februarie 2008 pronun /g288at/g259 de C.A. Ia /g250i, în A. Rusu, op.
cit., p. 179-180;
100 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 104-105;
101 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 104-104;

115 produc prin efectul legii. Nu este vorba de o ad /g259ugare la textul legii,
deoarece din punct de vedere al normelor de tehnic /g259 legislativ /g259 nu este
admis /g259 modificarea sau completarea pr intr-un act normativ cu o for /g288/g259
juridic /g259 inferioar /g259 a unui alt act normativ cu o for /g288/g259 juridic /g259 superioar /g259.
4. Principiul priorit /g259/g288ii înscrierilor
Principiul priorit /g259/g288ii înscrierilor poate fi definit ca fiind acea regul /g259
conform c /g259reia, în afara excep /g288iilor prev /g259zute de lege, cel care /g250i-a
înregistrat primul cererea de înscriere în cartea funciar /g259 a unui drept tabular
va fi socotit adev /g259ratul titular al dreptului înscris în folosul s /g259u, chiar dac /g259,
la data dobândirii lui, acela /g250i drept sau un alt drept concurent fusese atribuit
de c /g259tre acela/g250 i autor în folosul unei alte persoane102. Temeiul legal al
acestui principiu se reg /g259se/g250te în mai multe articole din Lege (art. 25, 26, 28,
39, 47 alin. (4) /g250i art. 55 alin. (5)), precum /g250 i în Regulamentul de organizare
/g250i func /g288ionare a birourilor de carte funciar /g259 (art. 93, 94, 95 alin. (1) /g250i 117).
În esen /g288/g259, înscrierile în cartea funciar /g259 vor produce efecte de la
momentul înregistr /g259rii cererilor, ordinea înregistr /g259rilor determinând /g250 i
rangul înscrierilor. În condi /g288iile în care sunt depuse mai multe cereri cu
privire la acela /g250i drept real, ele vor primi rang provizoriu egal, urmând ca
instan /g288a s/g259 hot /g259rasc/g259 asupra rangului fiec /g259reia. Rangul înscrierii ob /g288inut
prin înregistrarea cererii de înscriere ese susceptibil de confirmare sau de
infirmare, dup /g259 cum cererea de înscriere va fi admis /g259 sau respins/g259 . A/g250adar,
concluzia este c /g259 rangul dobândit prin înregistrarea cererii nu este definitiv
ci depinde de rezultatul solu /g288ionarii cererii. În consecin /g288/g259, admiterea cererii
are drept efect consolidarea retroactiv /g259 a efectelor juridice produse prin
simpla sa înregistrare, iar respingerea cererii atrage de la sine desfiin /g288area
retroactiv /g259 a efectelor produse de la data înregistr /g259rii sale.

102 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 334;
115 produc prin efectul legii. Nu este vorba de o ad /g259ugare la textul legii,
deoarece din punct de vedere al normelor de tehnic /g259 legislativ /g259 nu este
admis /g259 modificarea sau completarea pr intr-un act normativ cu o for /g288/g259
juridic /g259 inferioar /g259 a unui alt act normativ cu o for /g288/g259 juridic /g259 superioar /g259.
4. Principiul priorit /g259/g288ii înscrierilor
Principiul priorit /g259/g288ii înscrierilor poate fi definit ca fiind acea regul /g259
conform c /g259reia, în afara excep /g288iilor prev /g259zute de lege, cel care /g250i-a
înregistrat primul cererea de înscriere în cartea funciar /g259 a unui drept tabular
va fi socotit adev /g259ratul titular al dreptului înscris în folosul s /g259u, chiar dac /g259,
la data dobândirii lui, acela /g250i drept sau un alt drept concurent fusese atribuit
de c /g259tre acela/g250 i autor în folosul unei alte persoane102. Temeiul legal al
acestui principiu se reg /g259se/g250te în mai multe articole din Lege (art. 25, 26, 28,
39, 47 alin. (4) /g250i art. 55 alin. (5)), precum /g250 i în Regulamentul de organizare
/g250i func /g288ionare a birourilor de carte funciar /g259 (art. 93, 94, 95 alin. (1) /g250i 117).
În esen /g288/g259, înscrierile în cartea funciar /g259 vor produce efecte de la
momentul înregistr /g259rii cererilor, ordinea înregistr /g259rilor determinând /g250 i
rangul înscrierilor. În condi /g288iile în care sunt depuse mai multe cereri cu
privire la acela /g250i drept real, ele vor primi rang provizoriu egal, urmând ca
instan /g288a s/g259 hot /g259rasc/g259 asupra rangului fiec /g259reia. Rangul înscrierii ob /g288inut
prin înregistrarea cererii de înscriere ese susceptibil de confirmare sau de
infirmare, dup /g259 cum cererea de înscriere va fi admis /g259 sau respins/g259 . A/g250adar,
concluzia este c /g259 rangul dobândit prin înregistrarea cererii nu este definitiv
ci depinde de rezultatul solu /g288ionarii cererii. În consecin /g288/g259, admiterea cererii
are drept efect consolidarea retroactiv /g259 a efectelor juridice produse prin
simpla sa înregistrare, iar respingerea cererii atrage de la sine desfiin /g288area
retroactiv /g259 a efectelor produse de la data înregistr /g259rii sale.

102 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 334;

116 5. Principiul legalit /g259/g288ii
Acest principiu decurge din obliga /g288ia instituit /g259 prin textul de lege în
sarcina registratorului de a verifica dac /g259 sunt îndeplinite condi /g288iile legale
pentru a putea dispune înscrierea unui dr ept real (art. 48) sau de a respinge
cererea dac/g259 aceste condi /g288ii nu sunt îndeplinite (art. 49).
De asemenea, încheierile de admitere a înscrierii sau de respingere a
înscrierii în cartea funciar /g259 sunt supuse unei c/g259 i de atac în termen de 15 zile
de la comunicare, la biroul teritorial (art. 50 alin. (2)). Plângerea astfel
depus /g259 se va înscrie din oficiu în cartea funciar /g259 iar biroul teritorial este
obligat s /g259 înainteze plângerea judec /g259toriei în a c /g259rei raz /g259 de competen /g288/g259
teritorial/g259 se afl /g259 imobilul, înso /g288it/g259 de dosarul încheierii /g250 i copia c /g259r/g288ii
funciare.
6. Principiul oficialit /g259/g288ii înscrierilor
Principiul oficialit /g259/g288ii înscrierilor se refer /g259 la obliga /g288ia notarului,
prev /g259zut/g259 de art. 54 din Lege, de a solicita , din oficiu, înscrierea în cartea
funciar /g259 a actului întocmit de el prin care se transmite, se modific /g259, se
constituie sau se stinge un drept real imobiliar. În acest scop notarul va
trimite cererea de înscriere împreun /g259 cu actul respectiv fie chiar în ziua
întocmirii lui, fie cel mai târziu a doua zi la biroul teritorial în a c /g259rei raz /g259
teritorial/g259 se afl /g259 imobilul. Despre exercitarea acestei obliga /g288ii se va face
men /g288iune expres /g259 în cuprinsul actului.
De asemenea, /g250i instan /g288ei judec /g259tore/g250ti îi revine obliga /g288ia de a
transmite, în termen de 3 zile, hot /g259rârea r/g259 mas/g259 definitiv /g259/g250i irevocabil /g259,
constitutiv /g259 sau declarativ /g259 asupra unui drept real imobiliar, la biroul
teritorial în a c/g259 rei raz /g259 teritorial/g259 se afl /g259 imobilul. Mai mult decât atât,
instan /g288a judec/g259 toreasc/g259 nu poate trece /g250a dezbaterea în fond a unei ac /g288iuni
privind desfiin /g288area actului juridic supus înscrierii, dac /g259 acesta nu a fost
înscris în prealabil, pentru informare, în cartea funciar /g259.
116 5. Principiul legalit /g259/g288ii
Acest principiu decurge din obliga /g288ia instituit /g259 prin textul de lege în
sarcina registratorului de a verifica dac /g259 sunt îndeplinite condi /g288iile legale
pentru a putea dispune înscrierea unui dr ept real (art. 48) sau de a respinge
cererea dac/g259 aceste condi /g288ii nu sunt îndeplinite (art. 49).
De asemenea, încheierile de admitere a înscrierii sau de respingere a
înscrierii în cartea funciar /g259 sunt supuse unei c/g259 i de atac în termen de 15 zile
de la comunicare, la biroul teritorial (art. 50 alin. (2)). Plângerea astfel
depus /g259 se va înscrie din oficiu în cartea funciar /g259 iar biroul teritorial este
obligat s /g259 înainteze plângerea judec /g259toriei în a c /g259rei raz /g259 de competen /g288/g259
teritorial/g259 se afl /g259 imobilul, înso /g288it/g259 de dosarul încheierii /g250 i copia c /g259r/g288ii
funciare.
6. Principiul oficialit /g259/g288ii înscrierilor
Principiul oficialit /g259/g288ii înscrierilor se refer /g259 la obliga /g288ia notarului,
prev /g259zut/g259 de art. 54 din Lege, de a solicita , din oficiu, înscrierea în cartea
funciar /g259 a actului întocmit de el prin care se transmite, se modific /g259, se
constituie sau se stinge un drept real imobiliar. În acest scop notarul va
trimite cererea de înscriere împreun /g259 cu actul respectiv fie chiar în ziua
întocmirii lui, fie cel mai târziu a doua zi la biroul teritorial în a c /g259rei raz /g259
teritorial/g259 se afl /g259 imobilul. Despre exercitarea acestei obliga /g288ii se va face
men /g288iune expres /g259 în cuprinsul actului.
De asemenea, /g250i instan /g288ei judec /g259tore/g250ti îi revine obliga /g288ia de a
transmite, în termen de 3 zile, hot /g259rârea r/g259 mas/g259 definitiv /g259/g250i irevocabil /g259,
constitutiv /g259 sau declarativ /g259 asupra unui drept real imobiliar, la biroul
teritorial în a c/g259 rei raz /g259 teritorial/g259 se afl /g259 imobilul. Mai mult decât atât,
instan /g288a judec/g259 toreasc/g259 nu poate trece /g250a dezbaterea în fond a unei ac /g288iuni
privind desfiin /g288area actului juridic supus înscrierii, dac /g259 acesta nu a fost
înscris în prealabil, pentru informare, în cartea funciar /g259.

117 7. Principiul publicit /g259/g288ii materiale
Principiul publicit/g259/g288 ii materiale a c /g259r/g288ilor funciare consacrat în Legea
nr. 7/1996 prin dispozi /g288iile art. 30 /g250i 31 este cunoscut /g250i sub denumirea de
principiul for /g288ei probante absolute a înscri erii dobândirii unui drept real
imobiliar în favoarea ter/g288 ilor dobânditori de bun /g259-credin /g288/g259.
Din interpretarea art. 30 rezult /g259 inten /g288ia legiuitorului de a institui
dou/g259 prezum /g288ii103 :
a. prezum /g288ia existen /g288ei drepturilor reale înscrise în cartea funciar/g259.
Conform acestei prezum /g288ii, dac /g259 un drept a fost dobândit sau constituit cu
bun/g259 -credin /g288/g259 /g250i, ulterior, a fost înscris în cartea funciar /g259 în favoarea unei
persoane, se prezum /g259 existen/g288 a acelui drept în favoarea acelei persoane;
b. prezum /g288ia inexisten /g288ei drepturilor reale radiate din cartea
funciar /g259. Aceast /g259 prezum /g288ie conduce la ideea c /g259 dac/g259 un drept real imobiliar
a fost radiat din cartea funciar /g259, se prezum /g259 c/g259 acel drept nu exist /g259.
Aceste prezum /g288ii se pot aplica doar drepturilor reale imobiliare care
fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar /g259, iar dobânditorul unui asemenea
drept trebuie s /g259-l fi dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259. Mai mult decât atât, aceste
prezum /g288ii sunt relative dar pot deveni absolute în condi /g288iile inciden /g288ei
dispozi /g288iilor art. 31 din Lege. Acest din urm /g259 articol stabile /g250te con /g288inutul
principiului for /g288ei probante absolute a înscrierii dobândirii unui drept real
imobiliar de c /g259tre ter /g288ii de bun /g259-credin /g288/g259.
8. Principiul disponibilit/g259/g288 ii
Conform principiului disponibilit /g259/g288ii, înscrierea în cartea funciar /g259 se
face, în principiu, numai la cererea persoanei interesate sau a
reprezentantului legal sau conven /g288ional al acesteia. Legea prevede /g250i
efectuarea din oficiu a înscrierilor, dar numai în cazurile prev /g259zute de lege
cum ar fi îndreptarea erorilor materiale s /g259vâr/g250ite cu prilejul înscrierilor sau
notarea declar /g259rii c /g259ilor de atac împotriva încheierii pronun/g288 ate. Aceaste

103 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 123;
117 7. Principiul publicit /g259/g288ii materiale
Principiul publicit/g259/g288 ii materiale a c /g259r/g288ilor funciare consacrat în Legea
nr. 7/1996 prin dispozi /g288iile art. 30 /g250i 31 este cunoscut /g250i sub denumirea de
principiul for /g288ei probante absolute a înscri erii dobândirii unui drept real
imobiliar în favoarea ter/g288 ilor dobânditori de bun /g259-credin /g288/g259.
Din interpretarea art. 30 rezult /g259 inten /g288ia legiuitorului de a institui
dou/g259 prezum /g288ii103 :
a. prezum /g288ia existen /g288ei drepturilor reale înscrise în cartea funciar/g259.
Conform acestei prezum /g288ii, dac /g259 un drept a fost dobândit sau constituit cu
bun/g259 -credin /g288/g259 /g250i, ulterior, a fost înscris în cartea funciar /g259 în favoarea unei
persoane, se prezum /g259 existen/g288 a acelui drept în favoarea acelei persoane;
b. prezum /g288ia inexisten /g288ei drepturilor reale radiate din cartea
funciar /g259. Aceast /g259 prezum /g288ie conduce la ideea c /g259 dac/g259 un drept real imobiliar
a fost radiat din cartea funciar /g259, se prezum /g259 c/g259 acel drept nu exist /g259.
Aceste prezum /g288ii se pot aplica doar drepturilor reale imobiliare care
fac obiectul unei înscrieri în cartea funciar /g259, iar dobânditorul unui asemenea
drept trebuie s /g259-l fi dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259. Mai mult decât atât, aceste
prezum /g288ii sunt relative dar pot deveni absolute în condi /g288iile inciden /g288ei
dispozi /g288iilor art. 31 din Lege. Acest din urm /g259 articol stabile /g250te con /g288inutul
principiului for /g288ei probante absolute a înscrierii dobândirii unui drept real
imobiliar de c /g259tre ter /g288ii de bun /g259-credin /g288/g259.
8. Principiul disponibilit/g259/g288 ii
Conform principiului disponibilit /g259/g288ii, înscrierea în cartea funciar /g259 se
face, în principiu, numai la cererea persoanei interesate sau a
reprezentantului legal sau conven /g288ional al acesteia. Legea prevede /g250i
efectuarea din oficiu a înscrierilor, dar numai în cazurile prev /g259zute de lege
cum ar fi îndreptarea erorilor materiale s /g259vâr/g250ite cu prilejul înscrierilor sau
notarea declar /g259rii c /g259ilor de atac împotriva încheierii pronun/g288 ate. Aceaste

103 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 123;

118 efectu /g259ri din oficiu ale înscrierilor reprezint /g259 practic excep /g288ii de la principiul
disponibilit/g259/g288 ii. Mai trebuie subliniat faptul c /g259 nu constituie excep /g288ii de la
acest principiu cazurile în care efectuarea înscrierilor în cartea funciar /g259 este
f/g259cut/g259 la cererea notarului public, în numele p /g259r/g288ii interesate, ori este
dispus /g259 din oficiu de instan /g288a judec /g259toreasc /g259 sau de organul de urm /g259rire
penal /g259104.
9. Principiul specialit /g259/g288ii
Specific acestui principiu este faptul c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259
trebuie s /g259 arate persoanele în folosul c /g259rora s-a efectuat înscrierea, imobilul
sau partea din imobil la care se refer /g259 înscrierea /g250i dreptul care se
dobânde /g250te, se modific /g259 sau se stinge sau, dup/g259 caz, determinarea exact /g259 a
faptului care s-a înscris. De asemenea, se vor mai indica obiectul drepturilor
înscrise, modalit /g259/g288ile care le afecteaz/g259 sau sarcinile care le greveaz /g259. Acest
principiu se caracterizeaz /g259 prin faptul c /g259 este generator de obliga/g288 ii atât în
sarcina p /g259r/g288ilor cât /g250i a registratorului /g250i a biroului de cadastru /g250 i publicitate
imobiliar /g259.
3.3.3. Obiectul c /g259r/g288ilor funciare;
Obiectul c /g259r/g288ilor funciare este constituit din înscrierile referitoare la
imobil, la dreptul de proprietate /g250i la alte dezmembr/g259 minte ale acestuia, la
drepturile reale accesorii susceptibile de înscriere, la opera /g288iunile de
modificare a imobilului prin alipiri sau dezlipiri sau din înscrierile altor acte sau fapte juridice care privesc drepturile personale, starea /g250i capacitatea
persoanelor în leg/g259 tur/g259 cu imobilul în cauz /g259
105.
Altfel spus, prin obiectul c /g259r/g288ii funciare se în /g288elege106 obiectul
înscrierilor f /g259cute în cartea funciar /g259, adic /g259 drepturile reale imobiliare /g250i,

104 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 198-201;
105 A se vedea D.-M. Cosma, op. cit., p. 77; I. Albu, op. cit., p. 61;
106 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 140;
118 efectu /g259ri din oficiu ale înscrierilor reprezint /g259 practic excep /g288ii de la principiul
disponibilit/g259/g288 ii. Mai trebuie subliniat faptul c /g259 nu constituie excep /g288ii de la
acest principiu cazurile în care efectuarea înscrierilor în cartea funciar /g259 este
f/g259cut/g259 la cererea notarului public, în numele p /g259r/g288ii interesate, ori este
dispus /g259 din oficiu de instan /g288a judec /g259toreasc /g259 sau de organul de urm /g259rire
penal /g259104.
9. Principiul specialit /g259/g288ii
Specific acestui principiu este faptul c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259
trebuie s /g259 arate persoanele în folosul c /g259rora s-a efectuat înscrierea, imobilul
sau partea din imobil la care se refer /g259 înscrierea /g250i dreptul care se
dobânde /g250te, se modific /g259 sau se stinge sau, dup/g259 caz, determinarea exact /g259 a
faptului care s-a înscris. De asemenea, se vor mai indica obiectul drepturilor
înscrise, modalit /g259/g288ile care le afecteaz/g259 sau sarcinile care le greveaz /g259. Acest
principiu se caracterizeaz /g259 prin faptul c /g259 este generator de obliga/g288 ii atât în
sarcina p /g259r/g288ilor cât /g250i a registratorului /g250i a biroului de cadastru /g250 i publicitate
imobiliar /g259.
3.3.3. Obiectul c /g259r/g288ilor funciare;
Obiectul c /g259r/g288ilor funciare este constituit din înscrierile referitoare la
imobil, la dreptul de proprietate /g250i la alte dezmembr/g259 minte ale acestuia, la
drepturile reale accesorii susceptibile de înscriere, la opera /g288iunile de
modificare a imobilului prin alipiri sau dezlipiri sau din înscrierile altor acte sau fapte juridice care privesc drepturile personale, starea /g250i capacitatea
persoanelor în leg/g259 tur/g259 cu imobilul în cauz /g259
105.
Altfel spus, prin obiectul c /g259r/g288ii funciare se în /g288elege106 obiectul
înscrierilor f /g259cute în cartea funciar /g259, adic /g259 drepturile reale imobiliare /g250i,

104 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 198-201;
105 A se vedea D.-M. Cosma, op. cit., p. 77; I. Albu, op. cit., p. 61;
106 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 140;

119 dup/g259 caz, drepturile de crean /g288/g259, actele, faptele sau raporturile juridice în
leg/g259tur/g259 cu imobilele cuprinse în cartea funciar /g259.
Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciar /g259 poart /g259
denumirea specific /g259 de drepturi tabulare /g250i se caracterizeaz /g259 prin faptul c /g259
fa/g288/g259 de ter /g288i, în afara cazurilor prev /g259zute de lege, ele nu se dobândesc /g250i nici
nu se modific /g259 decât prin înscriere în cartea funciar /g259.
Sintetizând opiniile anterior exprimate, putem afirma c/g259 obiectul
c/g259r/g288ii funciare este alc /g259tuit din trei categorii de înscrieri:
a.corpul de carte funciar /g259 – adic /g259 imobilul alc /g259tuit din una sau mai
multe parcele al /g259turate, indiferent de categoria de folosin /g288/g259, cu sau f /g259r/g259
construc /g288ii, apar /g288inând acelua /g250i proprietar, reunite sub acela /g250i num /g259r de carte
funciar /g259/g250i care reprezint /g259 o unitate juridic /g259 de sine st /g259t/g259toare.
b.drepturile reale imobiliare corespunz /g259toare corpului de carte
funciar /g259;
c.actele, faptele juridice, drepturile de crean/g288/g259 sau alte raporturi
juridice în leg /g259tur/g259 cu imobilul care constituie corpul de carte funciar /g259.
/g287inând cont de faptul c /g259 drepturile reale sunt amplu analizate în
volume de strict /g259 specialitate, consider /g259m c/g259 nu mai este oportun /g259 reluarea
unei asemenea analize prin care s /g259 trecem în revist /g259 defini /g288ia dreptului de
proprietate, clasificarea acestuia, dezmembr /g259mintele sale sau drepturile
reale accesorii.
3.4. Obiectul noilor c /g259r/g288i funciare
Obiectul principal al înscrierilor de carte funciar /g259 îl constituie
drepturile reale imobiliare corespunz /g259toare imobilelor cuprinse în cartea
funciar /g259. Potrivit art. 19 din Legea nr. 7/ 1996 se înscriu în cartea funciar /g259,
pe lâng /g259 dreptul de proprietate, dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosin /g288/g259,
abita /g288ie, servitute, dreptul de ipotec /g259/g250i privilegiile imobiliare. Tot în cartea
funciar /g259 se mai înscrie, când este cazul, dreptul de concesiune (art. 71 din
119 dup/g259 caz, drepturile de crean /g288/g259, actele, faptele sau raporturile juridice în
leg/g259tur/g259 cu imobilele cuprinse în cartea funciar /g259.
Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciar /g259 poart /g259
denumirea specific /g259 de drepturi tabulare /g250i se caracterizeaz /g259 prin faptul c /g259
fa/g288/g259 de ter /g288i, în afara cazurilor prev /g259zute de lege, ele nu se dobândesc /g250i nici
nu se modific /g259 decât prin înscriere în cartea funciar /g259.
Sintetizând opiniile anterior exprimate, putem afirma c/g259 obiectul
c/g259r/g288ii funciare este alc /g259tuit din trei categorii de înscrieri:
a.corpul de carte funciar /g259 – adic /g259 imobilul alc /g259tuit din una sau mai
multe parcele al /g259turate, indiferent de categoria de folosin /g288/g259, cu sau f /g259r/g259
construc /g288ii, apar /g288inând acelua /g250i proprietar, reunite sub acela /g250i num /g259r de carte
funciar /g259/g250i care reprezint /g259 o unitate juridic /g259 de sine st /g259t/g259toare.
b.drepturile reale imobiliare corespunz /g259toare corpului de carte
funciar /g259;
c.actele, faptele juridice, drepturile de crean/g288/g259 sau alte raporturi
juridice în leg /g259tur/g259 cu imobilul care constituie corpul de carte funciar /g259.
/g287inând cont de faptul c /g259 drepturile reale sunt amplu analizate în
volume de strict /g259 specialitate, consider /g259m c/g259 nu mai este oportun /g259 reluarea
unei asemenea analize prin care s /g259 trecem în revist /g259 defini /g288ia dreptului de
proprietate, clasificarea acestuia, dezmembr /g259mintele sale sau drepturile
reale accesorii.
3.4. Obiectul noilor c /g259r/g288i funciare
Obiectul principal al înscrierilor de carte funciar /g259 îl constituie
drepturile reale imobiliare corespunz /g259toare imobilelor cuprinse în cartea
funciar /g259. Potrivit art. 19 din Legea nr. 7/ 1996 se înscriu în cartea funciar /g259,
pe lâng /g259 dreptul de proprietate, dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosin /g288/g259,
abita /g288ie, servitute, dreptul de ipotec /g259/g250i privilegiile imobiliare. Tot în cartea
funciar /g259 se mai înscrie, când este cazul, dreptul de concesiune (art. 71 din

120 OUG nr. 54/2006). Exist /g259, de asemenea, situa /g288ii în care în cartea funciar /g259 se
înscriu /g250i drepturi reale mobiliare, cum este dreptul de gaj asupra unei
crean /g288e ipotecare (art. 115-116 din Regulament).
În ceea ce prive /g250te dreptul de administrare, de /g250i de lege lata nu se
prevede expres înscrierea lui în cartea funciar /g259, totu /g250i, în m /g259sura în care
imobilele din domeniul public sau privat al statului ori unit /g259/g288ilor
administrativ-teritoriale s unt supuse înscrierii în «c /g259r/g288i funciare speciale »
ale unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, desigur c/g259 trebuie
înscrise /g250i toate drepturile reale corespunz /g259toare, inclusiv dreptul de
administrare al regiilor autonome /g250i institu /g288iilor publice, constituit, în
special, asupra unor bunuri proprietate public /g259.
3.4.1.Dreptul de proprietate

Conform art. 480 din Codul civil, proprietatea este dreptul ce are
cineva de a se bucura /g250i a dispune de un lucru în mod exclusiv /g250i absolut,
îns/g259 în limitele determinate de lege.
În raport de titular, proprietatea poate fi :
Public /g259 – dreptul de proprietate apar /g288ine statului sau unit /g259/g288ilor
administrativ-teritoriale ;
Privat /g259 – dreptul apar /g288ine persoanelor fizice sau juridice, inclusiv
statului /g250i unit/g259/g288 ilor administrativ-teritoriale.
Trebuie re/g288 inut urm /g259torul aspect, /g250 i anume : bunurile proprietate
public /g259 sunt inalienabile, insesizabile /g250i imprescriptibile, în timp ce,
dimpotriv /g259, bununrile proprie tate privat /g259 sunt în principiu, alienabile,
sesizabile, imprescriptibile extinctiv dar prescriptibile achizitiv (adic /g259
susceptibile de dobândire prin uzucapiune).
Dup /g259 num /g259rul titularilor acestui drept întâlnim :
Proprietate exclusiv /g259 – titular este o singur /g259 persoan /g259 fizic /g259 sau
juridic /g259;
120 OUG nr. 54/2006). Exist /g259, de asemenea, situa /g288ii în care în cartea funciar /g259 se
înscriu /g250i drepturi reale mobiliare, cum este dreptul de gaj asupra unei
crean /g288e ipotecare (art. 115-116 din Regulament).
În ceea ce prive /g250te dreptul de administrare, de /g250i de lege lata nu se
prevede expres înscrierea lui în cartea funciar /g259, totu /g250i, în m /g259sura în care
imobilele din domeniul public sau privat al statului ori unit /g259/g288ilor
administrativ-teritoriale s unt supuse înscrierii în «c /g259r/g288i funciare speciale »
ale unit /g259/g288ii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, desigur c/g259 trebuie
înscrise /g250i toate drepturile reale corespunz /g259toare, inclusiv dreptul de
administrare al regiilor autonome /g250i institu /g288iilor publice, constituit, în
special, asupra unor bunuri proprietate public /g259.
3.4.1.Dreptul de proprietate

Conform art. 480 din Codul civil, proprietatea este dreptul ce are
cineva de a se bucura /g250i a dispune de un lucru în mod exclusiv /g250i absolut,
îns/g259 în limitele determinate de lege.
În raport de titular, proprietatea poate fi :
Public /g259 – dreptul de proprietate apar /g288ine statului sau unit /g259/g288ilor
administrativ-teritoriale ;
Privat /g259 – dreptul apar /g288ine persoanelor fizice sau juridice, inclusiv
statului /g250i unit/g259/g288 ilor administrativ-teritoriale.
Trebuie re/g288 inut urm /g259torul aspect, /g250 i anume : bunurile proprietate
public /g259 sunt inalienabile, insesizabile /g250i imprescriptibile, în timp ce,
dimpotriv /g259, bununrile proprie tate privat /g259 sunt în principiu, alienabile,
sesizabile, imprescriptibile extinctiv dar prescriptibile achizitiv (adic /g259
susceptibile de dobândire prin uzucapiune).
Dup /g259 num /g259rul titularilor acestui drept întâlnim :
Proprietate exclusiv /g259 – titular este o singur /g259 persoan /g259 fizic /g259 sau
juridic /g259;

121 Proprietate comun /g259 – titulari sunt mai multe persoanefizice sau
juridice care exercit /g259 împreun /g259/g250i concomitent prerogativele
asupra aceluia/g250 i bun sau asupra unei mase de bunuri, dup /g259 caz. De
lege lata, proprietatea comun /g259 poate exista în una din urm /g259toarele
forme :
1.proprietate comun /g259 pe cote-p /g259r/g288i – fiecare titular î /g250i cunoa /g250te
cota ideal /g259/g250i abstract /g259 din dreptul de proprietate, dar nu are /g250i o cot /g259-
parte determinat /g259 din bunul privit în materialitatea lui. Drept consecin /g288/g259, nici
unul dintre coproprietari nu poate dispune singur, f /g259r/g259 acordul celorlal /g288i de
întregul bun privit în materialitatea lui, dar poate îns /g259 dispune liber /g250i
oricând de cota sa parte ideal /g259/g250i abstract /g259 din dreptul care exist /g259 asupra
acelui bun.
2.proprietate comun /g259 în dev /g259lm/g259/g250ie – în aceast /g259 situa /g288ie nu este
precizat /g259 nici cota-parte din bun /g250i nici cota-parte din drept ce s-ar cuveni
fiec/g259 rui proprietar.
3.4.2. Drepturile reale principale107 corespunz /g259toare dreptului
de proprietate
Proprietatea reprezint /g259 dreptul real care confer /g259 titularului s /g259u cele
mai întinse /g250i complete prerogative ce pot fi exercitate asupra unui bun
imobil sau mobil. În afara dreptului de proprietate exist /g259/g250i alte drepturi
reale mobiliare sau imobiliare, drepturi care au ap /g259rut prin separarea
atributelor dreptulu i de proprietate /g250i crearea unor drepturi noi, de sine

107 A se vedea pe larg cu privire la dreptul de superficie: I. P. Filipescu, A. I. Filipescu,
Dreptul de proprietate /g250i alte drepturi reale, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2006; C.
Bârsan, Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2007; L. M. Harosa, L. Pop,
Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2006; E. Chelaru,
Drept civil. Drepturile re ale principale, ed. a III-a, Ed. C.H. Beck, Bucure /g250ti, 2009; V.
Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H.Beck, Bucure /g250ti, 2009;
121 Proprietate comun /g259 – titulari sunt mai multe persoanefizice sau
juridice care exercit /g259 împreun /g259/g250i concomitent prerogativele
asupra aceluia/g250 i bun sau asupra unei mase de bunuri, dup /g259 caz. De
lege lata, proprietatea comun /g259 poate exista în una din urm /g259toarele
forme :
1.proprietate comun /g259 pe cote-p /g259r/g288i – fiecare titular î /g250i cunoa /g250te
cota ideal /g259/g250i abstract /g259 din dreptul de proprietate, dar nu are /g250i o cot /g259-
parte determinat /g259 din bunul privit în materialitatea lui. Drept consecin /g288/g259, nici
unul dintre coproprietari nu poate dispune singur, f /g259r/g259 acordul celorlal /g288i de
întregul bun privit în materialitatea lui, dar poate îns /g259 dispune liber /g250i
oricând de cota sa parte ideal /g259/g250i abstract /g259 din dreptul care exist /g259 asupra
acelui bun.
2.proprietate comun /g259 în dev /g259lm/g259/g250ie – în aceast /g259 situa /g288ie nu este
precizat /g259 nici cota-parte din bun /g250i nici cota-parte din drept ce s-ar cuveni
fiec/g259 rui proprietar.
3.4.2. Drepturile reale principale107 corespunz /g259toare dreptului
de proprietate
Proprietatea reprezint /g259 dreptul real care confer /g259 titularului s /g259u cele
mai întinse /g250i complete prerogative ce pot fi exercitate asupra unui bun
imobil sau mobil. În afara dreptului de proprietate exist /g259/g250i alte drepturi
reale mobiliare sau imobiliare, drepturi care au ap /g259rut prin separarea
atributelor dreptulu i de proprietate /g250i crearea unor drepturi noi, de sine

107 A se vedea pe larg cu privire la dreptul de superficie: I. P. Filipescu, A. I. Filipescu,
Dreptul de proprietate /g250i alte drepturi reale, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2006; C.
Bârsan, Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2007; L. M. Harosa, L. Pop,
Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2006; E. Chelaru,
Drept civil. Drepturile re ale principale, ed. a III-a, Ed. C.H. Beck, Bucure /g250ti, 2009; V.
Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H.Beck, Bucure /g250ti, 2009;

122 st/g259t/g259toare, îns /g259 incomplete, deoarece nu confer /g259 titularului puteri atât de
întinse cum sunt cele ale proprietarului, ci, dimpotriv /g259, prerogativele care
alc/g259tuiesc con /g288inutul lor juridic sunt limitate , cuprinzând dreptul de posesie,
dreptul de folosin /g288/g259, /g250i, excep /g288ional, chiar dreptul de dispozi /g288ie, cu unele
particularit/g259/g288 i.
Dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz /g250i abita /g288ie
sunt considerate dezmembr /g259minte ale dreptului de proprietate deoarece
confer /g259 unei persoane dreptul de posesiune, de folosin /g288/g259 asupra lucrului
altuia – iura in re alia –, r/g259mânând proprietarului nima i dreptul de dispozi /g288ie
juridic /g259 – sec /g288ionându-se astfel dreptul de pr oprietate în atributele sale –
spre deosebire de dreptul de servitute care este mai degrab /g259 o restrângere a
dreptului de folosin /g288/g259 a proprietarului, deoarece permite s /g259 se creeze între
dou/g259 imobile o stare de lucruri care constituie o sarcin/g259 pentru unul dintre
ele (fond aservit), stabilit /g259 pentru uzul /g250i utilitatea altui fond (fond
dominant), apar /g288inând altuia.
Legisla /g288ia actual /g259 recunoa /g250te /g250i alte drepturi reale, corespunz /g259toare
propriet /g259/g288ii private sau publice, dup /g259 caz. Este vorba de dreptul de
administrare, dreptul de concesiune /g250i dreptul de folosin /g288/g259, constituite, în
principal, asupra bunurilor din domeniu l privat sau public al statului /g250 i
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale, fie prin acte de drept public, fie prin acte
de drept privat.
Sub aspectul formalit /g259/g288ilor de publicitate imobiliar /g259 prin carte
funciar /g259, între dreptul de proprietate /g250i drepturile reale derivate
corespunz /g259toare acestuia nu exist /g259 deosebiri de fond ci de form /g259, mai exact
de organizare a c /g259r/g288ii funciare, deoarece toate aceste drepturi sunt supuse
cerin /g288ei înscrierii în cartea funciar /g259 pentru a deveni opozabile fa/g288/g259 de ter /g288i.
Strict formal, dreptul de proprietate se înscrie în partea a doua a c /g259r/g288ii
funciare spre deosebire de celelalte drepturi reale care se înscriu în partea a
treia (foaia de sarcini), deoarece au caracterul unor dezmembr /g259minte ale
dreptului de proprietate. Excep /g288ia o constituie dreptul de superficie care se
122 st/g259t/g259toare, îns /g259 incomplete, deoarece nu confer /g259 titularului puteri atât de
întinse cum sunt cele ale proprietarului, ci, dimpotriv /g259, prerogativele care
alc/g259tuiesc con /g288inutul lor juridic sunt limitate , cuprinzând dreptul de posesie,
dreptul de folosin /g288/g259, /g250i, excep /g288ional, chiar dreptul de dispozi /g288ie, cu unele
particularit/g259/g288 i.
Dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz /g250i abita /g288ie
sunt considerate dezmembr /g259minte ale dreptului de proprietate deoarece
confer /g259 unei persoane dreptul de posesiune, de folosin /g288/g259 asupra lucrului
altuia – iura in re alia –, r/g259mânând proprietarului nima i dreptul de dispozi /g288ie
juridic /g259 – sec /g288ionându-se astfel dreptul de pr oprietate în atributele sale –
spre deosebire de dreptul de servitute care este mai degrab /g259 o restrângere a
dreptului de folosin /g288/g259 a proprietarului, deoarece permite s /g259 se creeze între
dou/g259 imobile o stare de lucruri care constituie o sarcin/g259 pentru unul dintre
ele (fond aservit), stabilit /g259 pentru uzul /g250i utilitatea altui fond (fond
dominant), apar /g288inând altuia.
Legisla /g288ia actual /g259 recunoa /g250te /g250i alte drepturi reale, corespunz /g259toare
propriet /g259/g288ii private sau publice, dup /g259 caz. Este vorba de dreptul de
administrare, dreptul de concesiune /g250i dreptul de folosin /g288/g259, constituite, în
principal, asupra bunurilor din domeniu l privat sau public al statului /g250 i
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale, fie prin acte de drept public, fie prin acte
de drept privat.
Sub aspectul formalit /g259/g288ilor de publicitate imobiliar /g259 prin carte
funciar /g259, între dreptul de proprietate /g250i drepturile reale derivate
corespunz /g259toare acestuia nu exist /g259 deosebiri de fond ci de form /g259, mai exact
de organizare a c /g259r/g288ii funciare, deoarece toate aceste drepturi sunt supuse
cerin /g288ei înscrierii în cartea funciar /g259 pentru a deveni opozabile fa/g288/g259 de ter /g288i.
Strict formal, dreptul de proprietate se înscrie în partea a doua a c /g259r/g288ii
funciare spre deosebire de celelalte drepturi reale care se înscriu în partea a
treia (foaia de sarcini), deoarece au caracterul unor dezmembr /g259minte ale
dreptului de proprietate. Excep /g288ia o constituie dreptul de superficie care se

123 înscrie în dou /g259 c/g259r/g288i distincte: în cartea funciar /g259 a terenului asupra c /g259ruia s-a
constituit superficia, ca sarcin /g259 real /g259, /g250i, respectiv în cartea funciar /g259 de
superficie ca drept de propr ietate asupra construc /g288iei, adic /g259, în al /g288i termeni,
ca drept de proprietate superficiar /g259 asupra unui corp de carte funciar /g259 de
sine st /g259t/g259tor.
1. Dreptul de superficie – reprezint /g259 dreptul de proprietate pe care o
persoan /g259 îl are asupra construc /g288iei ce se afl/g259 pe terenul apar/g288 inând altuia. În
aceast /g259 situa /g288ie se suprapun, dup /g259 cum s-a eviden /g288iat /g250i în literatura de
specialitate108dou/g259 categorii de drepturi :
pe de o parte, dreptul de propr ietate al constructorului asupra
construc /g288iei /g250i dreptul de folosin /g288/g259 al acestuia asupra terenului pe care se afl /g259
amplasat /g259 construc /g288ia ;
pe de alt /g259 parte, dreptul proprietarului terenului pe care se g /g259se/g250te
construc /g288ia de a pretinde de la constructor s /g259 foloseasc /g259 terenul pe care se
g/g259se/g250te construc /g288ia, potrivit destina /g288iei la care acesta este afectat /g250i s/g259-i
pl/g259teasc /g259, dac /g259 s-a convenit astfel, o indemniza /g288ie corespunz /g259toare pentru
folosin /g288a terenului respectiv.
In concluzie, dreptul de superficie constituie un dezmembr /g259mânt al
dreptului de proprietate al proprie tarului terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia
care ia fiin /g288/g259 prin desprinderea din con /g288inutul juridic al acestuia a atributelor
posesiei /g250i folosin /g288ei, ce sunt ulterior conferite constructorului.
Legisla /g288ia creditului ipotecar pentru investi /g288ii imobiliare prevede c /g259
atunci când ipoteca se constituie doar asupra construc /g288iei iar nu /g250 i asupra
terenului aferent acesteia, în condi /g288iile existen /g288ei unui drept de superficie
legal constituit, obiectul ipotecii îl c onstituie numai acest drept, respectiv
dreptul de proprieta te asupra construc /g288iei, precum /g250 i dreptul de folosin /g288/g259

108 A se vedea în acest sens S. Br /g259deanu, Probleme de drept cu privire special /g259 asupra
dreptului de superficie, în JN nr. 1/1957, p. 38 /g250i urm, idem, În leg /g259tur/g259 cu dobândirea,
ap/g259rarea /g250i singerea dreptului de proprietate cu privire la construc /g288ii, în JN nr. 1/1966, p.
90 /g250i urm; Natura juridic /g259 a acestui drept r /g259mâne controversat /g259 (vezi E. Molcu /g288, I. Ciutacu,
Natura juridic /g259 a dreptului de superficie, Ed. All Beck, Bucure/g250 ti, 2005, p. 369-373;);
123 înscrie în dou /g259 c/g259r/g288i distincte: în cartea funciar /g259 a terenului asupra c /g259ruia s-a
constituit superficia, ca sarcin /g259 real /g259, /g250i, respectiv în cartea funciar /g259 de
superficie ca drept de propr ietate asupra construc /g288iei, adic /g259, în al /g288i termeni,
ca drept de proprietate superficiar /g259 asupra unui corp de carte funciar /g259 de
sine st /g259t/g259tor.
1. Dreptul de superficie – reprezint /g259 dreptul de proprietate pe care o
persoan /g259 îl are asupra construc /g288iei ce se afl/g259 pe terenul apar/g288 inând altuia. În
aceast /g259 situa /g288ie se suprapun, dup /g259 cum s-a eviden /g288iat /g250i în literatura de
specialitate108dou/g259 categorii de drepturi :
pe de o parte, dreptul de propr ietate al constructorului asupra
construc /g288iei /g250i dreptul de folosin /g288/g259 al acestuia asupra terenului pe care se afl /g259
amplasat /g259 construc /g288ia ;
pe de alt /g259 parte, dreptul proprietarului terenului pe care se g /g259se/g250te
construc /g288ia de a pretinde de la constructor s /g259 foloseasc /g259 terenul pe care se
g/g259se/g250te construc /g288ia, potrivit destina /g288iei la care acesta este afectat /g250i s/g259-i
pl/g259teasc /g259, dac /g259 s-a convenit astfel, o indemniza /g288ie corespunz /g259toare pentru
folosin /g288a terenului respectiv.
In concluzie, dreptul de superficie constituie un dezmembr /g259mânt al
dreptului de proprietate al proprie tarului terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia
care ia fiin /g288/g259 prin desprinderea din con /g288inutul juridic al acestuia a atributelor
posesiei /g250i folosin /g288ei, ce sunt ulterior conferite constructorului.
Legisla /g288ia creditului ipotecar pentru investi /g288ii imobiliare prevede c /g259
atunci când ipoteca se constituie doar asupra construc /g288iei iar nu /g250 i asupra
terenului aferent acesteia, în condi /g288iile existen /g288ei unui drept de superficie
legal constituit, obiectul ipotecii îl c onstituie numai acest drept, respectiv
dreptul de proprieta te asupra construc /g288iei, precum /g250 i dreptul de folosin /g288/g259

108 A se vedea în acest sens S. Br /g259deanu, Probleme de drept cu privire special /g259 asupra
dreptului de superficie, în JN nr. 1/1957, p. 38 /g250i urm, idem, În leg /g259tur/g259 cu dobândirea,
ap/g259rarea /g250i singerea dreptului de proprietate cu privire la construc /g288ii, în JN nr. 1/1966, p.
90 /g250i urm; Natura juridic /g259 a acestui drept r /g259mâne controversat /g259 (vezi E. Molcu /g288, I. Ciutacu,
Natura juridic /g259 a dreptului de superficie, Ed. All Beck, Bucure/g250 ti, 2005, p. 369-373;);

124 asupra terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia, ceea ce eviden /g288iaz/g259 c/g259, pentru
prima dat /g259 în legisla /g288ia noastr /g259, avem un text care fixeaz /g259, în mod formal,
con/g288inutul juridic al drep tului de superificie.
Dreptul de superficie se poate dobândi, de regul /g259, prin conven/g288 ia
p/g259r/g288ilor sau prin efectul legii, fiind un drept real imobiliar imprescriptibil
extinctiv pe toat /g259 durata de existen /g288/g259 a construc /g288iei edificate sau, dup/g259 caz,
ce urmeaz /g259 a fi ridicate ulterior.109
2. Dreptul de uzufruct – conform art. 517 Cod civil, reprezint /g259
dreptul de a se bucura cineva de lu crurile ce sunt proprietatea altuia,
întocmai ca însu /g250i proprietarul lor, îns /g259 cu îndatorirea de a le conserva
substan/g288 a. Acest drept confer /g259 titularului s /g259u cele mai mari prerogative
asupra bunului – dreptul de posesiune, dreptul de folosin /g288/g259 /g250i chiar într-un
anumit sens dreptul de dipozi /g288ie110 – cu singura obliga /g288ie de a-i conserva
substan/g288 a lucrului /g250i de a-l restitui, la încetarea dreptului de uzufruct,
nudului proprietar.
Obiectul dreptului de uzufruct poa te fi orice fel de bun – mobil sau
imobil, corporal sau incorporal – /g250i poate fi constituit cu titlu particular sau,
dup/g259 caz cu titlu universal, fiind un drept esen /g288ialmente temporar.
Uzufructul se poate constitui prin lege sau prin voin /g288a omului, pur /g250i simplu,
cu termen sau sub condi/g288 ie, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, dup /g259 caz.
3. Dreptul de uz /g250i de abita /g288ie – sunt variet /g259/g288i ale dreptului de
uzufruct, deosebindu-se de acesta nu prin natura lor ci numai prin întinderea
lor, deoarece confer /g259 titularului lor drepturi mai restrânse asupra bunului
altuia. Spre deosebire de uzufructuar, atât uzuarul cât /g250 i titularul dreptului de
abita /g288ie nu au dreptul la proprietatea fructelor produse de bunul care

109 Cr. Alunaru, Noi aspecte teoretice /g250i practice ale dreptului de superficie, în Dreptul nr.
5-6/1993, p. 65-73;
110 Uzufructuarul poate ceda – nu însu /g250i dreptul s /g259u de uzufruct care este considerat a fi
incesibl – numai emolumentul material (benef iciul) uzufructului, caz în care el continu /g259 s/g259
r/g259mân/g259 în raporturi cu nudul proprietar /g250i succesorii lui, titular al dreptului de uzufruct (art
534 C. Civ.);
124 asupra terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia, ceea ce eviden /g288iaz/g259 c/g259, pentru
prima dat /g259 în legisla /g288ia noastr /g259, avem un text care fixeaz /g259, în mod formal,
con/g288inutul juridic al drep tului de superificie.
Dreptul de superficie se poate dobândi, de regul /g259, prin conven/g288 ia
p/g259r/g288ilor sau prin efectul legii, fiind un drept real imobiliar imprescriptibil
extinctiv pe toat /g259 durata de existen /g288/g259 a construc /g288iei edificate sau, dup/g259 caz,
ce urmeaz /g259 a fi ridicate ulterior.109
2. Dreptul de uzufruct – conform art. 517 Cod civil, reprezint /g259
dreptul de a se bucura cineva de lu crurile ce sunt proprietatea altuia,
întocmai ca însu /g250i proprietarul lor, îns /g259 cu îndatorirea de a le conserva
substan/g288 a. Acest drept confer /g259 titularului s /g259u cele mai mari prerogative
asupra bunului – dreptul de posesiune, dreptul de folosin /g288/g259 /g250i chiar într-un
anumit sens dreptul de dipozi /g288ie110 – cu singura obliga /g288ie de a-i conserva
substan/g288 a lucrului /g250i de a-l restitui, la încetarea dreptului de uzufruct,
nudului proprietar.
Obiectul dreptului de uzufruct poa te fi orice fel de bun – mobil sau
imobil, corporal sau incorporal – /g250i poate fi constituit cu titlu particular sau,
dup/g259 caz cu titlu universal, fiind un drept esen /g288ialmente temporar.
Uzufructul se poate constitui prin lege sau prin voin /g288a omului, pur /g250i simplu,
cu termen sau sub condi/g288 ie, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, dup /g259 caz.
3. Dreptul de uz /g250i de abita /g288ie – sunt variet /g259/g288i ale dreptului de
uzufruct, deosebindu-se de acesta nu prin natura lor ci numai prin întinderea
lor, deoarece confer /g259 titularului lor drepturi mai restrânse asupra bunului
altuia. Spre deosebire de uzufructuar, atât uzuarul cât /g250 i titularul dreptului de
abita /g288ie nu au dreptul la proprietatea fructelor produse de bunul care

109 Cr. Alunaru, Noi aspecte teoretice /g250i practice ale dreptului de superficie, în Dreptul nr.
5-6/1993, p. 65-73;
110 Uzufructuarul poate ceda – nu însu /g250i dreptul s /g259u de uzufruct care este considerat a fi
incesibl – numai emolumentul material (benef iciul) uzufructului, caz în care el continu /g259 s/g259
r/g259mân/g259 în raporturi cu nudul proprietar /g250i succesorii lui, titular al dreptului de uzufruct (art
534 C. Civ.);

125 constituie obiectul dreptului lor decât în limita nevoilor proprii /g250i ale
familiei lor.
Obiectul dreptului de uz poate fi orice bun mobil sau imobil, cu
excep /g288ia unei case de locuit. El nu poate fi cedat, închiriat, sau dup /g259 caz
arendat altuia. Spre deosebire de dreptul de uz, dreptul de abita /g288ie confer /g259
titularului s /g259u dreptul de a folosi o locuin /g288/g259, pentru satisfacerea nevoilor de
locuit. Ambele drepturi sunt drepturi strict personale, netransmisibile,
neputând fi cedate sau grevate în folosul altei persoane.
4. Dreptul de administrare. Bunurile de utilitate ale statului /g250i
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale nu sunt utilizate sau exploatate în mod
direct de c /g259tre titularii lor ci sunt în condi /g288iile legii, atribuite în folosin /g288/g259,
date în administrare ori încredin /g288ate spre exploatare persoanelor fizice sau
juridice interesate. In condi /g288iile /g250i limitele actului constitutiv, titularul
dreptului de administrare are dreptul de a poseda, a se folosi /g250i chiar a
dispune, într-un anumit sens, de bunul dat în administrare111.
5. Dreptul de concesiune112spre deosebire de dreptul de
administrare care are ca obiect exclusiv bunuri proprietate public /g259, poate
avea ca obiect în afar/g259 de activit /g259/g288i /g250i servicii publice, atât bunuri din
domeniul public, cât /g250i bunuri din domeniul privat al statului sau al
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale. În prezent, dreptul de concesiune se poate
constitui numai asupra bunurilor proprietate public /g259, bunurile din domeniul
privat al statului /g250i unit/g259/g288 ilor sale teritorial-administrative r /g259mânând supuse
în continuare dispozi /g288iilor de drept comun. Concesionarea de drepturi
proprietate public /g259 se face în baza unui contract administrativ prin care o
autoritate sau institu /g288ie public /g259, numit /g259concedent transmite pe o perioad /g259
determinat /g259, de cel mult 49 de ani, unei alte pe rsoane numit/g259 concesionar ,

111 A se vedea pt am /g259nunte, M. Nicolae, Not /g259 la dec. nr. 1899/2000 a CSJ s. cont. adm, în Dreptul
nr. 6/2001, p. 137-139 ;
112 Dreptul de concesiune este reglementat prin OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea
contractelor de achizi /g288ie public /g259, a contractelor de concesiune de lucr /g259ri publice /g250 i a
contractelor de concesiune de servicii, publicat /g259 în M. Of. nr. 418/15.05.2006;
125 constituie obiectul dreptului lor decât în limita nevoilor proprii /g250i ale
familiei lor.
Obiectul dreptului de uz poate fi orice bun mobil sau imobil, cu
excep /g288ia unei case de locuit. El nu poate fi cedat, închiriat, sau dup /g259 caz
arendat altuia. Spre deosebire de dreptul de uz, dreptul de abita /g288ie confer /g259
titularului s /g259u dreptul de a folosi o locuin /g288/g259, pentru satisfacerea nevoilor de
locuit. Ambele drepturi sunt drepturi strict personale, netransmisibile,
neputând fi cedate sau grevate în folosul altei persoane.
4. Dreptul de administrare. Bunurile de utilitate ale statului /g250i
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale nu sunt utilizate sau exploatate în mod
direct de c /g259tre titularii lor ci sunt în condi /g288iile legii, atribuite în folosin /g288/g259,
date în administrare ori încredin /g288ate spre exploatare persoanelor fizice sau
juridice interesate. In condi /g288iile /g250i limitele actului constitutiv, titularul
dreptului de administrare are dreptul de a poseda, a se folosi /g250i chiar a
dispune, într-un anumit sens, de bunul dat în administrare111.
5. Dreptul de concesiune112spre deosebire de dreptul de
administrare care are ca obiect exclusiv bunuri proprietate public /g259, poate
avea ca obiect în afar/g259 de activit /g259/g288i /g250i servicii publice, atât bunuri din
domeniul public, cât /g250i bunuri din domeniul privat al statului sau al
unit/g259/g288ilor administrativ-teritoriale. În prezent, dreptul de concesiune se poate
constitui numai asupra bunurilor proprietate public /g259, bunurile din domeniul
privat al statului /g250i unit/g259/g288 ilor sale teritorial-administrative r /g259mânând supuse
în continuare dispozi /g288iilor de drept comun. Concesionarea de drepturi
proprietate public /g259 se face în baza unui contract administrativ prin care o
autoritate sau institu /g288ie public /g259, numit /g259concedent transmite pe o perioad /g259
determinat /g259, de cel mult 49 de ani, unei alte pe rsoane numit/g259 concesionar ,

111 A se vedea pt am /g259nunte, M. Nicolae, Not /g259 la dec. nr. 1899/2000 a CSJ s. cont. adm, în Dreptul
nr. 6/2001, p. 137-139 ;
112 Dreptul de concesiune este reglementat prin OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea
contractelor de achizi /g288ie public /g259, a contractelor de concesiune de lucr /g259ri publice /g250 i a
contractelor de concesiune de servicii, publicat /g259 în M. Of. nr. 418/15.05.2006;

126 care ac/g288 ioneaz /g259 pe riscul /g250i pe r /g259spunderea sa dreptul /g250i obliga /g288ia de
exploatare sau de efectuare a unei activit /g259/g288i ori a unui serviciu public de
interes na /g288ional sau local ori a unui bun, dup /g259 caz, în schimbul unei
redeven /g288e în bani sau în natur /g259. Calitatea de concesionar o poate avea orice
persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259 de drept privat, român /g259 ori str /g259in/g259. Contractul de
concesiune se încheie în form /g259 scris/g259 în conformitate cu legea român /g259,
indiferent de na /g288ionalitatea sau de cet/g259/g288 enia concesionarului, pentru o durat /g259
care nu va putea dep /g259/g250i 49 de ani, începând cu data semn /g259rii lui. Durata
concesiunii se stabile /g250te de c /g259tre concedent pe baza studiului de
oportunitate, dar contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o
perioad /g259 egal /g259 cu cel mult jum /g259tate din durata sa ini /g288ial/g259, prin simplul acord
de voin/g288/g259 al p/g259 r/g288ilor.
Întrucât dreptul de concesiune este tot un drept real, se poate spune
c/g259 titularul unui asemenea drept poate s /g259 posede, s /g259 foloseasc /g259 bunul /g250 i s/g259
dispun/g259 de acesta în condi /g288iile legii /g250 i actului constitutiv. Fiind îns /g259 un drept
real limitat, atât de lege cât /g250i de actul constitutiv, concesionarul nu poate
subconcesiona bunul dat în exploatare, cu excep /g288ia situa /g288iilor expres
prev /g259zute de lege /g250i, a fortiori, nu-l poate ceda altuia. De asemenea, fiind
incesibil, concesionarul nu-l poate nici greva cu ipoteci /g250i alte sarcini reale,
deoarece, s-ar ajunge pe cale ocolit /g259 la înc /g259lcarea caracterului s /g259u strict
personal precum /g250i a inalienabilit/g259/g288 ii sale absolute.
6. Dreptul de folosin/g288/g259 – reprezint /g259 posibilitatea atribuirii unor
astfel de bunuri, în folosin/g288/g259 gratuit /g259, c/g259tre anumite persoane juridice f /g259r/g259
scop patrimonial. De asemenea, în condi /g288iile legii, pot fi atribuite în
folosin /g288/g259 terenuri agricole sau cu alt /g259 destina /g288ie din domeniul privat al
statului sau unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale c /g259tre anumite categorii de
persoane fizice. Acest drept este un dr ept real imobiliar constituit prin acte
de drept public sau, în anumite cazuri, prin acte de drept privat, conferind
titularului dreptul de a poseda, de a folosi /g250i chiar de a dispune, în anumite
privin /g288e, de bunul dat în folosin /g288/g259, în limitele actului constitutiv. În general,
126 care ac/g288 ioneaz /g259 pe riscul /g250i pe r /g259spunderea sa dreptul /g250i obliga /g288ia de
exploatare sau de efectuare a unei activit /g259/g288i ori a unui serviciu public de
interes na /g288ional sau local ori a unui bun, dup /g259 caz, în schimbul unei
redeven /g288e în bani sau în natur /g259. Calitatea de concesionar o poate avea orice
persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259 de drept privat, român /g259 ori str /g259in/g259. Contractul de
concesiune se încheie în form /g259 scris/g259 în conformitate cu legea român /g259,
indiferent de na /g288ionalitatea sau de cet/g259/g288 enia concesionarului, pentru o durat /g259
care nu va putea dep /g259/g250i 49 de ani, începând cu data semn /g259rii lui. Durata
concesiunii se stabile /g250te de c /g259tre concedent pe baza studiului de
oportunitate, dar contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o
perioad /g259 egal /g259 cu cel mult jum /g259tate din durata sa ini /g288ial/g259, prin simplul acord
de voin/g288/g259 al p/g259 r/g288ilor.
Întrucât dreptul de concesiune este tot un drept real, se poate spune
c/g259 titularul unui asemenea drept poate s /g259 posede, s /g259 foloseasc /g259 bunul /g250 i s/g259
dispun/g259 de acesta în condi /g288iile legii /g250 i actului constitutiv. Fiind îns /g259 un drept
real limitat, atât de lege cât /g250i de actul constitutiv, concesionarul nu poate
subconcesiona bunul dat în exploatare, cu excep /g288ia situa /g288iilor expres
prev /g259zute de lege /g250i, a fortiori, nu-l poate ceda altuia. De asemenea, fiind
incesibil, concesionarul nu-l poate nici greva cu ipoteci /g250i alte sarcini reale,
deoarece, s-ar ajunge pe cale ocolit /g259 la înc /g259lcarea caracterului s /g259u strict
personal precum /g250i a inalienabilit/g259/g288 ii sale absolute.
6. Dreptul de folosin/g288/g259 – reprezint /g259 posibilitatea atribuirii unor
astfel de bunuri, în folosin/g288/g259 gratuit /g259, c/g259tre anumite persoane juridice f /g259r/g259
scop patrimonial. De asemenea, în condi /g288iile legii, pot fi atribuite în
folosin /g288/g259 terenuri agricole sau cu alt /g259 destina /g288ie din domeniul privat al
statului sau unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale c /g259tre anumite categorii de
persoane fizice. Acest drept este un dr ept real imobiliar constituit prin acte
de drept public sau, în anumite cazuri, prin acte de drept privat, conferind
titularului dreptul de a poseda, de a folosi /g250i chiar de a dispune, în anumite
privin /g288e, de bunul dat în folosin /g288/g259, în limitele actului constitutiv. În general,

127 dreptul de folosin /g288/g259 asupra bunurilor proprietate public /g259 este atribuit cu titlu
gratuit.
7. Dreptul de servitute – este o sarcin /g259 ce apas /g259 asupra unui imobil
(fond aservit) ce apar/g288 ine unui proprietar, pentru uzul /g250i utilitatea unui alt
imobil (fond dominant) apar /g288inând unui alt proprietar.
Servitu /g288ie, în func /g288ie de criteriul de clasificare, pot fi :
a. servitu /g288i continue sau necontinue ;
b. servitu /g288i aparente sau neaparente ;
c.servitu /g288i naturale, legale sau stabilite prin fapta omului.
A/g250a-zisele servitu /g288i naturale sau legale nu sunt în realitate servitu/g288 i
veritabile întrucât ele constituie îngr /g259diri normale ale at ributului folosin/g288 ei
din con/g288 inutul dreptului de proprietate. Tocm ai de aceea, în sistemul de carte
funciar /g259, aceste servitu/g288 i, considerate a fi restric/g288 ii aduse dreptului de
proprietate, sunt opozabile ter /g288ilor, f /g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259. Sunt
considerate servitu /g288i în accep /g288iunea proprie a acestei no /g288iuni numai acelea
stabilite prin fapta omului, adic /g259 prin act sau prin fapt juridic, fiind
cunoscute sub dou /g259 forme : pozitive sau negative.
3.4.3. Drepturile reale accesorii
Drepturile reale accesorii sunt acele garan /g288ii care constau în
afectarea unui bun imobil pentru asigurarea execut /g259rii de c /g259tre debitor a
obliga /g288iei sale fa /g288/g259 de creditor. În aceast /g259 manier /g259 se confer /g259 creditorului
dreptul de a- /g250i îndestula crean /g288a din valoarea bunului ce-i serve/g250 te de
garan /g288ie cu preferin /g288/g259 fa/g288/g259 de ceilal /g288i creditori, precum /g250i dreptul de a urm /g259ri
bunul în mâinile oricui s-ar afla, pentru a- /g250i satisface crean /g288a sa.
Drepturile reale accesorii sunt :
gajul (în prezent garan /g288ia real /g259 mobiliar /g259);
ipoteca;
privilegiile imobiliare.
127 dreptul de folosin /g288/g259 asupra bunurilor proprietate public /g259 este atribuit cu titlu
gratuit.
7. Dreptul de servitute – este o sarcin /g259 ce apas /g259 asupra unui imobil
(fond aservit) ce apar/g288 ine unui proprietar, pentru uzul /g250i utilitatea unui alt
imobil (fond dominant) apar /g288inând unui alt proprietar.
Servitu /g288ie, în func /g288ie de criteriul de clasificare, pot fi :
a. servitu /g288i continue sau necontinue ;
b. servitu /g288i aparente sau neaparente ;
c.servitu /g288i naturale, legale sau stabilite prin fapta omului.
A/g250a-zisele servitu /g288i naturale sau legale nu sunt în realitate servitu/g288 i
veritabile întrucât ele constituie îngr /g259diri normale ale at ributului folosin/g288 ei
din con/g288 inutul dreptului de proprietate. Tocm ai de aceea, în sistemul de carte
funciar /g259, aceste servitu/g288 i, considerate a fi restric/g288 ii aduse dreptului de
proprietate, sunt opozabile ter /g288ilor, f /g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259. Sunt
considerate servitu /g288i în accep /g288iunea proprie a acestei no /g288iuni numai acelea
stabilite prin fapta omului, adic /g259 prin act sau prin fapt juridic, fiind
cunoscute sub dou /g259 forme : pozitive sau negative.
3.4.3. Drepturile reale accesorii
Drepturile reale accesorii sunt acele garan /g288ii care constau în
afectarea unui bun imobil pentru asigurarea execut /g259rii de c /g259tre debitor a
obliga /g288iei sale fa /g288/g259 de creditor. În aceast /g259 manier /g259 se confer /g259 creditorului
dreptul de a- /g250i îndestula crean /g288a din valoarea bunului ce-i serve/g250 te de
garan /g288ie cu preferin /g288/g259 fa/g288/g259 de ceilal /g288i creditori, precum /g250i dreptul de a urm /g259ri
bunul în mâinile oricui s-ar afla, pentru a- /g250i satisface crean /g288a sa.
Drepturile reale accesorii sunt :
gajul (în prezent garan /g288ia real /g259 mobiliar /g259);
ipoteca;
privilegiile imobiliare.

128 De/g250i aceste drepturi au un caracter accesoriu, ele sunt totodat /g259
drepturi reale, absolute, (pozabile erga omnes), mobiliare sau imobiliare,
dup/g259 caz /g250i relativ autonome, cu existen /g288/g259 de sine st /g259t/g259toare.
A. Dreptul de ipotec /g259
Ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei
crean /g288e, ea conferind creditorului ipotecar dreptul de a urm /g259ri imobilul
ipotecat în orice mâini s-ar g /g259si /g250i dreptul de a- /g250i satisface crean /g288a din pre /g288ul
ob/g288inut prin vânzarea lui silit /g259 cu preferin /g288/g259 fa/g288/g259 de ceilal/g288 i creditori. Dreptul
de ipotec/g259 este indivizibil /g250i subzist/g259 în întregime asupra tuturor imobilelor
afectate, asupra fiec /g259ruia dintre acestea precum /g250i asupra fiec /g259rei por /g288iuni
din ele. Se pot ipoteca numai imobilele care sunt în comer /g288 cu accesoriile lor
precum /g250i uzufructul asupra acestora.
Ipoteca poate fi legal /g259, judiciar/g259 sau conven/g288 ional /g259.
B. Privilegiile speciale imobiliare
Privilegiul este un drept ce d /g259 unui creditor calitatea crean /g288ei sale de
a fi preferat celorlal /g288i creditori, fie chiar ipotecari. Privilegiile pot fi
mobiliare sau imobiliare /g250i au drept scop garantarea crean /g288elor ce se nasc în
leg/g259tur/g259 cu anumite bunuri mobile sau imobile dup /g259 caz.
3.4.4. Opozabilitatea erga omnes a drepturilor reale. Realizarea
ei prin sistemul publicit /g259/g288ii imobiliare
Pentru a demonstra noutatea adus /g259 în regimul drepturilor reale
imobiliare prin regimul c /g259r/g288ilor funciare actuale, trebuie s /g259 reamintim
specificul drepturilor reale /g250i s/g259 observ /g259m modul cum acest spectru este
tratat de Legea nr. 7/1996. Potrivit defini /g288iei general acceptat/g259 în literatura
juridic /g259, dreptul real este facultatea, puterea, aptitudinea pe care o are
titularul dreptului de a- /g250i exercita atributele asupra unui bun determinat în
mod direct /g250i cu excluderea altor persoane, acestea din urma având obligatia
general negativ /g259 de a nu face nimic de natur /g259 a-i tulbura dreptul. Ne oprim
128 De/g250i aceste drepturi au un caracter accesoriu, ele sunt totodat /g259
drepturi reale, absolute, (pozabile erga omnes), mobiliare sau imobiliare,
dup/g259 caz /g250i relativ autonome, cu existen /g288/g259 de sine st /g259t/g259toare.
A. Dreptul de ipotec /g259
Ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei
crean /g288e, ea conferind creditorului ipotecar dreptul de a urm /g259ri imobilul
ipotecat în orice mâini s-ar g /g259si /g250i dreptul de a- /g250i satisface crean /g288a din pre /g288ul
ob/g288inut prin vânzarea lui silit /g259 cu preferin /g288/g259 fa/g288/g259 de ceilal/g288 i creditori. Dreptul
de ipotec/g259 este indivizibil /g250i subzist/g259 în întregime asupra tuturor imobilelor
afectate, asupra fiec /g259ruia dintre acestea precum /g250i asupra fiec /g259rei por /g288iuni
din ele. Se pot ipoteca numai imobilele care sunt în comer /g288 cu accesoriile lor
precum /g250i uzufructul asupra acestora.
Ipoteca poate fi legal /g259, judiciar/g259 sau conven/g288 ional /g259.
B. Privilegiile speciale imobiliare
Privilegiul este un drept ce d /g259 unui creditor calitatea crean /g288ei sale de
a fi preferat celorlal /g288i creditori, fie chiar ipotecari. Privilegiile pot fi
mobiliare sau imobiliare /g250i au drept scop garantarea crean /g288elor ce se nasc în
leg/g259tur/g259 cu anumite bunuri mobile sau imobile dup /g259 caz.
3.4.4. Opozabilitatea erga omnes a drepturilor reale. Realizarea
ei prin sistemul publicit /g259/g288ii imobiliare
Pentru a demonstra noutatea adus /g259 în regimul drepturilor reale
imobiliare prin regimul c /g259r/g288ilor funciare actuale, trebuie s /g259 reamintim
specificul drepturilor reale /g250i s/g259 observ /g259m modul cum acest spectru este
tratat de Legea nr. 7/1996. Potrivit defini /g288iei general acceptat/g259 în literatura
juridic /g259, dreptul real este facultatea, puterea, aptitudinea pe care o are
titularul dreptului de a- /g250i exercita atributele asupra unui bun determinat în
mod direct /g250i cu excluderea altor persoane, acestea din urma având obligatia
general negativ /g259 de a nu face nimic de natur /g259 a-i tulbura dreptul. Ne oprim

129 la cea de-a doua latur /g259 a defini /g288iei, anume la raportul dintre creditor, titular
al dreptului, /g250 i celelalte persoane care au obliga /g288ia general negativ/g259 , /g250i care
constituie în unele opinii din doctrina noastr /g259 o tr /g259s/g259tur/g259 definitorie a
dreptului real113, majoritar /g259 fiind opinia c/g259 opozabilitatea erga omnes este
un element de con /g288inut al dreptului real.
Pentru a exista aceast /g259 legatur /g259 juridic /g259 exprimat /g259 în obliga /g288ia
general negativ/g259 , în sarcina publicului, trebuie s /g259 fie cunoscut /g259 prima latur /g259,
adic/g259 raportul direct, nemediat al titula rului cu bunul. Pentru aceasta legea a
organizat întotdeauna mijloacele juridi ce de publicitate a drepturilor reale
imobiliare.
În dreptul civil este admis transfer ul dreptului de proprietate prin
simplul consim /g288/g259mânt (art. 971 C. civ.), iar pentru a satisface cerin /g288a
opozabilit/g259/g288 ii, a recunoa /g250terii, Codul nostru civil a stabilit regula c /g259 celui de-
al treilea îi este opozabil numai dreptul transcris sau înscris în registrul de
publicitate (art.1295, 1801-1802 Cod civil). Regulile transcrip /g288iunii nu ofer /g259
îns/g259 nici o siguran/g288/g259 dreptului înscris ori transcris, de aici regula de a nu se
verifica valabilitatea actului juridic, opera/g288 ia de inscrip /g288ionare fiind formal /g259,
mecanic /g259, executat /g259 de grefier. Pe de alt /g259 parte, este greu de identificat
imobilul, întrucât în registru sunt c onsemnate o serie de date cronologice,
f/g259r/g259 nici o legatur /g259 unele cu alele. Astfel, de multe ori exist /g259 erori la
cercetarea situa/g288 iei imobilelor eviden/g288 iate în registrele de transcrip/g288 iuni /g250i
inscrip /g288iuni cu toate masurile luate de lege privind r /g259spunderea grefierului
(art. 1817-1819 Cod civil).
În consecin /g288/g259, inscrip /g288iunile în registrul de publicitate reglementate
de Codul civil neoferind nici o calitate dreptului transcris sau înscris alta
decât cea rezultat /g259 din raportul juridic din care a rezultat titlul, spunem c /g259
dreptul real r /g259mâne subordonat raportului juridic dintre p /g259r/g288i. Ca urmare,
dobânditorul poate avea oricând surpriza s /g259 se afle evins, fie pentru c /g259

113 Pentru alt /g259 opinie a se vedea C Hamangiu, I. Rosetti – B /g259l/g259nescu, Al. B /g259icoianu – Drept
civil român , Editura All, Bucure /g250ti 2002, p. 188;
129 la cea de-a doua latur /g259 a defini /g288iei, anume la raportul dintre creditor, titular
al dreptului, /g250 i celelalte persoane care au obliga /g288ia general negativ/g259 , /g250i care
constituie în unele opinii din doctrina noastr /g259 o tr /g259s/g259tur/g259 definitorie a
dreptului real113, majoritar /g259 fiind opinia c/g259 opozabilitatea erga omnes este
un element de con /g288inut al dreptului real.
Pentru a exista aceast /g259 legatur /g259 juridic /g259 exprimat /g259 în obliga /g288ia
general negativ/g259 , în sarcina publicului, trebuie s /g259 fie cunoscut /g259 prima latur /g259,
adic/g259 raportul direct, nemediat al titula rului cu bunul. Pentru aceasta legea a
organizat întotdeauna mijloacele juridi ce de publicitate a drepturilor reale
imobiliare.
În dreptul civil este admis transfer ul dreptului de proprietate prin
simplul consim /g288/g259mânt (art. 971 C. civ.), iar pentru a satisface cerin /g288a
opozabilit/g259/g288 ii, a recunoa /g250terii, Codul nostru civil a stabilit regula c /g259 celui de-
al treilea îi este opozabil numai dreptul transcris sau înscris în registrul de
publicitate (art.1295, 1801-1802 Cod civil). Regulile transcrip /g288iunii nu ofer /g259
îns/g259 nici o siguran/g288/g259 dreptului înscris ori transcris, de aici regula de a nu se
verifica valabilitatea actului juridic, opera/g288 ia de inscrip /g288ionare fiind formal /g259,
mecanic /g259, executat /g259 de grefier. Pe de alt /g259 parte, este greu de identificat
imobilul, întrucât în registru sunt c onsemnate o serie de date cronologice,
f/g259r/g259 nici o legatur /g259 unele cu alele. Astfel, de multe ori exist /g259 erori la
cercetarea situa/g288 iei imobilelor eviden/g288 iate în registrele de transcrip/g288 iuni /g250i
inscrip /g288iuni cu toate masurile luate de lege privind r /g259spunderea grefierului
(art. 1817-1819 Cod civil).
În consecin /g288/g259, inscrip /g288iunile în registrul de publicitate reglementate
de Codul civil neoferind nici o calitate dreptului transcris sau înscris alta
decât cea rezultat /g259 din raportul juridic din care a rezultat titlul, spunem c /g259
dreptul real r /g259mâne subordonat raportului juridic dintre p /g259r/g288i. Ca urmare,
dobânditorul poate avea oricând surpriza s /g259 se afle evins, fie pentru c /g259

113 Pentru alt /g259 opinie a se vedea C Hamangiu, I. Rosetti – B /g259l/g259nescu, Al. B /g259icoianu – Drept
civil român , Editura All, Bucure /g250ti 2002, p. 188;

130 dreptul s /g259u nu este valabil, deoarece înstr /g259in/g259torul a fost proprietar aparent
ori c /g259 titlul s /g259u este nul, sau c /g259 trebuie s /g259 suporte consecin /g288a restituirii ca
urmare a constat /g259rii c /g259 înstr /g259in/g259torul era un mo /g250tenitor aparent sau un
donatar c /g259ruia i-a fost revocat /g259 dona /g288ia pentru una din cauzele prev /g259zute de
art. 829 C. civ. Mai mult, art. 830 C. civ. prevede expres c/g259 bunurile donate
reintr /g259 în mâna donatorului libere de orice sarcin /g259 sau ipotec/g259 . Se impune
deci g /g259sirea unui instrument juri dic prin care, pentru ter/g288a persoan/g259,
publicitatea s /g259 dea titlului dobândit independen/g288 a fa/g288/g259 de raportul juridic
dintre p /g259r/g288i, spunem c /g259 îi confer /g259 o alt /g259 calitate, devine titlu abstract,
asem /g259n/g259tor cu titlul de valoare, p /g259strând sau nu între p /g259r/g288i leg /g259tura juridic /g259
rezultat /g259 din raportul obliga /g288ional cu toate consecin /g288ele, f /g259r/g259 s/g259 ating /g259 îns/g259
interesul p/g259 r/g288ilor în caz c /g259 se p /g259streaz /g259. Acest din urma efect difer /g259 de la un
sistem la altul. Acest instrument este publicitatea imobiliar /g259 real /g259.
În opinia noastr /g259, chiar dac /g259 sistemul de publicitate reglementat de
legea nr. 7/1996 nu a preluat regula ce consacr /g259 caracterul constitutiv al
înscrierii în cartea funciar /g259, considerat /g259 revolu /g288ionar /g259 pentru garantarea
dreptului intabulat, noi credem c /g259 fa/g288/g259 de ter /g288ul subdobânditor care a
încheiat un act juridic bazându-se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare acest efect
exist /g259din moment ce dup/g259 o perioad/g259 de timp fa /g288/g259 de el nu se mai poate
pune în discu /g288ie acea intabulare /g250i actul înscris. Pentru a l /g259muri distinc /g288ia
dintre dreptul real reglementat de Codul civil /g250i cel reglementat de Legea nr.
7/1996, trebuie s /g259 facem precizarea c /g259, în prezent, atâta timp cât titlul nu
este înscris, ne afl /g259m în domeniul drepturilor personale, deoarece dreptul
transmis dobânditorului nu are puterea de a fi opozabil erga omnes, tr /g259s/g259tur/g259
devenit /g259 definitorie pentru dreptul real actual. Nu se poate spune ca am
dobândit un drept real numai pentru c /g259 transmi /g288/g259torului ii este opozabil acel
drept. El se na /g250te numai când st /g259pânirea lui este deplin /g259. Exist /g259 îns/g259 aici o
contradic /g288ie c/g259ci între p/g259 r/g288i lipsa transcrierii nu poate fi invocat /g259 de ele
pentru a putea sus /g288ine c /g259 dreptul real nu a fost transcris. Se na /g250te astfel un
regim juridic dublu al dreptu rilor reale: unul între p /g259r/g288i /g250i altul între ter /g288ul
130 dreptul s /g259u nu este valabil, deoarece înstr /g259in/g259torul a fost proprietar aparent
ori c /g259 titlul s /g259u este nul, sau c /g259 trebuie s /g259 suporte consecin /g288a restituirii ca
urmare a constat /g259rii c /g259 înstr /g259in/g259torul era un mo /g250tenitor aparent sau un
donatar c /g259ruia i-a fost revocat /g259 dona /g288ia pentru una din cauzele prev /g259zute de
art. 829 C. civ. Mai mult, art. 830 C. civ. prevede expres c/g259 bunurile donate
reintr /g259 în mâna donatorului libere de orice sarcin /g259 sau ipotec/g259 . Se impune
deci g /g259sirea unui instrument juri dic prin care, pentru ter/g288a persoan/g259,
publicitatea s /g259 dea titlului dobândit independen/g288 a fa/g288/g259 de raportul juridic
dintre p /g259r/g288i, spunem c /g259 îi confer /g259 o alt /g259 calitate, devine titlu abstract,
asem /g259n/g259tor cu titlul de valoare, p /g259strând sau nu între p /g259r/g288i leg /g259tura juridic /g259
rezultat /g259 din raportul obliga /g288ional cu toate consecin /g288ele, f /g259r/g259 s/g259 ating /g259 îns/g259
interesul p/g259 r/g288ilor în caz c /g259 se p /g259streaz /g259. Acest din urma efect difer /g259 de la un
sistem la altul. Acest instrument este publicitatea imobiliar /g259 real /g259.
În opinia noastr /g259, chiar dac /g259 sistemul de publicitate reglementat de
legea nr. 7/1996 nu a preluat regula ce consacr /g259 caracterul constitutiv al
înscrierii în cartea funciar /g259, considerat /g259 revolu /g288ionar /g259 pentru garantarea
dreptului intabulat, noi credem c /g259 fa/g288/g259 de ter /g288ul subdobânditor care a
încheiat un act juridic bazându-se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare acest efect
exist /g259din moment ce dup/g259 o perioad/g259 de timp fa /g288/g259 de el nu se mai poate
pune în discu /g288ie acea intabulare /g250i actul înscris. Pentru a l /g259muri distinc /g288ia
dintre dreptul real reglementat de Codul civil /g250i cel reglementat de Legea nr.
7/1996, trebuie s /g259 facem precizarea c /g259, în prezent, atâta timp cât titlul nu
este înscris, ne afl /g259m în domeniul drepturilor personale, deoarece dreptul
transmis dobânditorului nu are puterea de a fi opozabil erga omnes, tr /g259s/g259tur/g259
devenit /g259 definitorie pentru dreptul real actual. Nu se poate spune ca am
dobândit un drept real numai pentru c /g259 transmi /g288/g259torului ii este opozabil acel
drept. El se na /g250te numai când st /g259pânirea lui este deplin /g259. Exist /g259 îns/g259 aici o
contradic /g288ie c/g259ci între p/g259 r/g288i lipsa transcrierii nu poate fi invocat /g259 de ele
pentru a putea sus /g288ine c /g259 dreptul real nu a fost transcris. Se na /g250te astfel un
regim juridic dublu al dreptu rilor reale: unul între p /g259r/g288i /g250i altul între ter /g288ul

131 subdobânditor /g250i p/g259r/g288ile care /g250i-au înscris actul. În primul caz, neputându-se
invoca înscrierea, între p /g259r/g288i actul este translativ de proprietate; în al doilea
caz îns /g259 dreptul achizitorului nu are aceasta valoare.
3.4.5. Dobândirea /g250 i stingerea drepturilor tabulare
Indiferent de forma de publicitate la care este supus, dreptul real
p/g259streaz /g259 con /g288inutul reglementat de Codul civil; deosebirea rezid /g259 în
modul de na /g250tere /g250 i stingere al acestuia în raport cu ter /g288a persoan /g259.
1. Izvorul drepturilor tabulare – structura acestor drepturi.
Potrivit art. 20 alin.l /g250 i art. 22 dreptul tabular rezult /g259 din înscrierea
tuturor actelor /g250i faptelor juridice referitoare la imobile. Ca urmare,
na/g250terea drepturilor tabulare are dou/g259 izvoare: mai întâi se na /g250te dreptul
real dup /g259 dreptul comun /g250 i apoi etapa înscrierii acelui drept, presta /g288iunea
înscrierii f /g259când saltul de la dreptul civil la dreptul tabular. Acest salt îns /g259
constituie doar o jum /g259tate de m /g259sur/g259 în lipsa caracterului constitutiv al
înscrierii între p /g259r/g288i. Faptul înscrierii dreptului este îns /g259 izvor de drept
pentru subdobânditorul dreptului r eal înscris în cartea funciar /g259, care
tradi /g288ional este denumit ter /g288ius, deoarece îi confer /g259 acestui drept subiectiv
puterea de a fi opozabil altfel decât în sistemul codului civil, întrucât, fa/g288/g259
de acest ter /g288 dreptul devine abstract, a/g250a cum am ar /g259tat. Coroborând
aceast /g259 regul /g259 cu art. 644, 517, 565, 576 /g250 i 1720 Cod civil, rezult /g259 c/g259
dreptul tabular are ca izvor modurile recunoscute de Codul civil ca moduri
de dobândire a propriet /g259/g288ii /g250i a celorlalte drepturi reale. Legea a scos din
acest regim drepturile reale rezultate din succesiune, accesiune,
uzucapiune, vanzare silita, expropiere, hot /g259râre judec /g259toreasc /g259/g250i prin
efectul legii (art. 28). Na /g250terea acestor din urma drepturi reale rezult /g259 din
însu/g250i faptul existen/g288 ei lor, pentru c /g259 opozabilitatea o dobândesc de la lege,
f/g259r/g259 opera /g288ia de publicitate. Ra /g288iunea pentru aceste excep /g288ii o g /g259sim în
caracterul declarativ al acestor drepturi ori în na /g250terea lor dintr-un fapt
131 subdobânditor /g250i p/g259r/g288ile care /g250i-au înscris actul. În primul caz, neputându-se
invoca înscrierea, între p /g259r/g288i actul este translativ de proprietate; în al doilea
caz îns /g259 dreptul achizitorului nu are aceasta valoare.
3.4.5. Dobândirea /g250 i stingerea drepturilor tabulare
Indiferent de forma de publicitate la care este supus, dreptul real
p/g259streaz /g259 con /g288inutul reglementat de Codul civil; deosebirea rezid /g259 în
modul de na /g250tere /g250 i stingere al acestuia în raport cu ter /g288a persoan /g259.
1. Izvorul drepturilor tabulare – structura acestor drepturi.
Potrivit art. 20 alin.l /g250 i art. 22 dreptul tabular rezult /g259 din înscrierea
tuturor actelor /g250i faptelor juridice referitoare la imobile. Ca urmare,
na/g250terea drepturilor tabulare are dou/g259 izvoare: mai întâi se na /g250te dreptul
real dup /g259 dreptul comun /g250 i apoi etapa înscrierii acelui drept, presta /g288iunea
înscrierii f /g259când saltul de la dreptul civil la dreptul tabular. Acest salt îns /g259
constituie doar o jum /g259tate de m /g259sur/g259 în lipsa caracterului constitutiv al
înscrierii între p /g259r/g288i. Faptul înscrierii dreptului este îns /g259 izvor de drept
pentru subdobânditorul dreptului r eal înscris în cartea funciar /g259, care
tradi /g288ional este denumit ter /g288ius, deoarece îi confer /g259 acestui drept subiectiv
puterea de a fi opozabil altfel decât în sistemul codului civil, întrucât, fa/g288/g259
de acest ter /g288 dreptul devine abstract, a/g250a cum am ar /g259tat. Coroborând
aceast /g259 regul /g259 cu art. 644, 517, 565, 576 /g250 i 1720 Cod civil, rezult /g259 c/g259
dreptul tabular are ca izvor modurile recunoscute de Codul civil ca moduri
de dobândire a propriet /g259/g288ii /g250i a celorlalte drepturi reale. Legea a scos din
acest regim drepturile reale rezultate din succesiune, accesiune,
uzucapiune, vanzare silita, expropiere, hot /g259râre judec /g259toreasc /g259/g250i prin
efectul legii (art. 28). Na /g250terea acestor din urma drepturi reale rezult /g259 din
însu/g250i faptul existen/g288 ei lor, pentru c /g259 opozabilitatea o dobândesc de la lege,
f/g259r/g259 opera /g288ia de publicitate. Ra /g288iunea pentru aceste excep /g288ii o g /g259sim în
caracterul declarativ al acestor drepturi ori în na /g250terea lor dintr-un fapt

132 juridic /g250i nu act juridic. Nu se în /g288elege îns /g259 de ce actul de vânzarea silit /g259/g250i
cel de expropriere nu sunt supuse regulilor de publicitate, c /g259ci de /g250i nu
exist /g259 consim/g288/g259 mântul ele r /g259mân îns/g259 acte juridice.
2. Constituirea drepturilor tabulare.
Esen /g288a na/g250terii /g250i stingerii drepturilor tabulare rezid /g259 în regulile art.
20, art. 22 /g250i art. 33-34 din Legea nr. 7/1996, care se completeaz /g259 unele prin
altele, conturând individualitatea dreptului tabular. Am v /g259zut ce exprim /g259
regula art. 20, ea fiind completat /g259 de art. 22 care stabile /g250te c/g259 înscrierea
dreptului se face nu oricum ci numai justificând cu titlu na /g250terea dreptului
civil /g250i c/g259 stingerea dreptului tabular se face nu doar prin transmisiunea
dreptului civil, ci obligatoriu /g250i prin exprimarea, prin manifestarea
consim/g288/g259 mântului de a stinge dreptul tabular (clauza tabular /g259). În alineatul
trei al ultimului text este sanc /g288ionat /g259 aceast /g259 regul /g259 stabilind c /g259
dobânditorul unui drept civil cu privire la un imobil poate obliga, în calitate
de creditor al presta /g288iei tabulare, pe debitorul presta /g288iei s/g259 consimt /g259 radierea
ca urmare a transmiterii dreptului asupra imobilului. Hot /g259rârea definitiv /g259/g250i
irevocabil /g259/g288ine loc de consim /g288/g259mânt.
Titular al presta /g288iei radierii este nu doar cel obligat prin conven /g288ie, ci
/g250i succesorul acestuia. Astfel, art. 26 este o aplica /g288ie a art. 22 stabilind c /g259
înscrierea obliga /g288iilor defunctului poate fi facut /g259/g250i dup /g259 ce dreptul la
mo/g250tenire a fost înscris, în m /g259sura în care se dovede /g250te c/g259 mo/g250tenitorul este
/g288inut de aceste obliga /g288ii. Mo /g250tenitorul fiind continuatorul persoanei
defunctului poate r /g259spunde pentru toate obliga /g288iile acestuia, inc1usiv cele
tabulare, dac /g259 acceptarea mo /g250tenirii a fost f /g259cut/g259 pur /g250i simplu /g250 i numai in
limita emolumentului dac /g259 acceptarea s-a facut sub beneficiu de inventar.
O excep /g288ie de la regula consim /g288/g259mântului titularului dreptului la
radiere este prev /g259zut/g259 în art. 56, care stabile /g250te c/g259 din oficiu judecatorii /g250i
notarii iau masuri de înscriere a dreptului. În acest caz, în temeiul cererii
notarului /g250i al sesizarii instan /g288ei, judec /g259torul delegat dispune înscrierea
dreptului noului titular /g250 i radierea dreptului antecesorului tabular. Credem
132 juridic /g250i nu act juridic. Nu se în /g288elege îns /g259 de ce actul de vânzarea silit /g259/g250i
cel de expropriere nu sunt supuse regulilor de publicitate, c /g259ci de /g250i nu
exist /g259 consim/g288/g259 mântul ele r /g259mân îns/g259 acte juridice.
2. Constituirea drepturilor tabulare.
Esen /g288a na/g250terii /g250i stingerii drepturilor tabulare rezid /g259 în regulile art.
20, art. 22 /g250i art. 33-34 din Legea nr. 7/1996, care se completeaz /g259 unele prin
altele, conturând individualitatea dreptului tabular. Am v /g259zut ce exprim /g259
regula art. 20, ea fiind completat /g259 de art. 22 care stabile /g250te c/g259 înscrierea
dreptului se face nu oricum ci numai justificând cu titlu na /g250terea dreptului
civil /g250i c/g259 stingerea dreptului tabular se face nu doar prin transmisiunea
dreptului civil, ci obligatoriu /g250i prin exprimarea, prin manifestarea
consim/g288/g259 mântului de a stinge dreptul tabular (clauza tabular /g259). În alineatul
trei al ultimului text este sanc /g288ionat /g259 aceast /g259 regul /g259 stabilind c /g259
dobânditorul unui drept civil cu privire la un imobil poate obliga, în calitate
de creditor al presta /g288iei tabulare, pe debitorul presta /g288iei s/g259 consimt /g259 radierea
ca urmare a transmiterii dreptului asupra imobilului. Hot /g259rârea definitiv /g259/g250i
irevocabil /g259/g288ine loc de consim /g288/g259mânt.
Titular al presta /g288iei radierii este nu doar cel obligat prin conven /g288ie, ci
/g250i succesorul acestuia. Astfel, art. 26 este o aplica /g288ie a art. 22 stabilind c /g259
înscrierea obliga /g288iilor defunctului poate fi facut /g259/g250i dup /g259 ce dreptul la
mo/g250tenire a fost înscris, în m /g259sura în care se dovede /g250te c/g259 mo/g250tenitorul este
/g288inut de aceste obliga /g288ii. Mo /g250tenitorul fiind continuatorul persoanei
defunctului poate r /g259spunde pentru toate obliga /g288iile acestuia, inc1usiv cele
tabulare, dac /g259 acceptarea mo /g250tenirii a fost f /g259cut/g259 pur /g250i simplu /g250 i numai in
limita emolumentului dac /g259 acceptarea s-a facut sub beneficiu de inventar.
O excep /g288ie de la regula consim /g288/g259mântului titularului dreptului la
radiere este prev /g259zut/g259 în art. 56, care stabile /g250te c/g259 din oficiu judecatorii /g250i
notarii iau masuri de înscriere a dreptului. În acest caz, în temeiul cererii
notarului /g250i al sesizarii instan /g288ei, judec /g259torul delegat dispune înscrierea
dreptului noului titular /g250 i radierea dreptului antecesorului tabular. Credem

133 c/g259 regula art. 22 alin. 2 este par /g288ial logic /g259, deoarece dreptul de proprietate
nu se stinge niciodata /g250 i deci titularul nu are cum s /g259-/g250i "exprime"
consim/g288/g259 mântul la stingerea lui. Pentru celelalte drepturi reale formula este
exact /g259. Credem c /g259 exprimarea "transmiterea dreptului" este mai exact /g259 în
loc de "stingerea dreptului". Esen /g288a calit /g259/g288ii dreptului tabular /g250i care ne
sus/g288ine teza rezult/g259 din art. 33 si 34, de /g250i cele dou /g259 texte luate separat
exprim /g259 reguli distincte. În ansamblu ele reglementeaz /g259 efectul dreptului
tabular, saltul de la dreptul civil la cel tabular.
Potrivit art. 33 "dac /g259 în cartea funciar /g259 s-a înscris un drept real, în
condi /g288iile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezum /g259 c/g259 dreptul
exist /g259 în folosul ei dac /g259 a fost dobândit sau constituit cu bun /g259-credin /g288/g259 cât
timp nu s-a dovedit contrariul. Dac /g259 un drept s-a radiat din cartea funciar /g259,
se presupune c /g259 acel drept nu exist /g259". Regula exprim/g259 efectul înscrierii de
ca/g259tre dobânditorul dreptului din raportul obliga /g288ional, stabilind o
prezum /g288ie juris tantum de valabilitate a dreptului dobândit sau constituit,
atât în planul dreptului civil, cât /g250i în cel al dreptului tabular. Observ /g259m c/g259
se men /g288ine regula consensualismului.
În consecin /g288/g259, înscrierea în cartea funciar /g259 nu produce între p /g259r/g288ile
raportului civil o desprindere de leg /g259tura juridic /g259 ce reprezint /g259 izvorul
înscrierii, între ele creându-se doar o prezum /g288ie relativ/g259 de valabilitate. La
fel /g250i în planul dreptului tabular, înscrierea fiind prezumat /g259 ca valabil /g259,
dup/g259 regulile dreptului tabular. În schimb, pentru ter /g288, dreptul înscris în
cartea funciar /g259 este considerat valabil absolut (juris et jure) daca el a intrat
în circuitul c /g259r/g288ii funciare, încheind /g250i apoi înscriind dreptul s/g259 u, bazându-
se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare. Aceast /g259 regul /g259, prev /g259zut/g259 de art. 34 exprim /g259
noua calitate a dreptului, alta decât cea rezultat /g259 din transcrierea din
sistemul Codului civil, dobândirea caracterului formal al titlului purt/g259tor
al dreptului intabulat, in raport cu tertul ce i /g250i bazeaz /g259 dreptul pe acest
titlu. Prin aceasta dreptul dobândit de ter /g288 nu poate fi atins de viciile sau
nulitatea primului raport de drept dintre primus /g250i secundus ce a constituit
133 c/g259 regula art. 22 alin. 2 este par /g288ial logic /g259, deoarece dreptul de proprietate
nu se stinge niciodata /g250 i deci titularul nu are cum s /g259-/g250i "exprime"
consim/g288/g259 mântul la stingerea lui. Pentru celelalte drepturi reale formula este
exact /g259. Credem c /g259 exprimarea "transmiterea dreptului" este mai exact /g259 în
loc de "stingerea dreptului". Esen /g288a calit /g259/g288ii dreptului tabular /g250i care ne
sus/g288ine teza rezult/g259 din art. 33 si 34, de /g250i cele dou /g259 texte luate separat
exprim /g259 reguli distincte. În ansamblu ele reglementeaz /g259 efectul dreptului
tabular, saltul de la dreptul civil la cel tabular.
Potrivit art. 33 "dac /g259 în cartea funciar /g259 s-a înscris un drept real, în
condi /g288iile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezum /g259 c/g259 dreptul
exist /g259 în folosul ei dac /g259 a fost dobândit sau constituit cu bun /g259-credin /g288/g259 cât
timp nu s-a dovedit contrariul. Dac /g259 un drept s-a radiat din cartea funciar /g259,
se presupune c /g259 acel drept nu exist /g259". Regula exprim/g259 efectul înscrierii de
ca/g259tre dobânditorul dreptului din raportul obliga /g288ional, stabilind o
prezum /g288ie juris tantum de valabilitate a dreptului dobândit sau constituit,
atât în planul dreptului civil, cât /g250i în cel al dreptului tabular. Observ /g259m c/g259
se men /g288ine regula consensualismului.
În consecin /g288/g259, înscrierea în cartea funciar /g259 nu produce între p /g259r/g288ile
raportului civil o desprindere de leg /g259tura juridic /g259 ce reprezint /g259 izvorul
înscrierii, între ele creându-se doar o prezum /g288ie relativ/g259 de valabilitate. La
fel /g250i în planul dreptului tabular, înscrierea fiind prezumat /g259 ca valabil /g259,
dup/g259 regulile dreptului tabular. În schimb, pentru ter /g288, dreptul înscris în
cartea funciar /g259 este considerat valabil absolut (juris et jure) daca el a intrat
în circuitul c /g259r/g288ii funciare, încheind /g250i apoi înscriind dreptul s/g259 u, bazându-
se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare. Aceast /g259 regul /g259, prev /g259zut/g259 de art. 34 exprim /g259
noua calitate a dreptului, alta decât cea rezultat /g259 din transcrierea din
sistemul Codului civil, dobândirea caracterului formal al titlului purt/g259tor
al dreptului intabulat, in raport cu tertul ce i /g250i bazeaz /g259 dreptul pe acest
titlu. Prin aceasta dreptul dobândit de ter /g288 nu poate fi atins de viciile sau
nulitatea primului raport de drept dintre primus /g250i secundus ce a constituit

134 izvorul titlului înscris în cartea funciar /g259/g250i pe care el s-a bazat. Am putea
spune, pentru a distinge noua calitate a dreptului înscris dup /g259 Legea nr.
7/1996, în raport cu publicitatea dup /g259 regulile Codului civil, c /g259înscrierea
este constitutiv /g259 de drept in privin /g288a ter /g288ului subdobânditor.
Condi /g288ia ca ter /g288ul s/g259 beneficieze de puterea ar /g259tat/g259 a titlului este
aceea ca dobândirea s /g259 se fi f /g259cut cu titlu oneros, s/g259 nu fi fost înscris /g259 în
cartea funciar /g259 vreo ac /g288iune prin care se contest /g259 înscrierea /g250i, în fine, s /g259 fi
fost de bun/g259 -credin /g288/g259, s/g259 nu fi cunoscut pe alt /g259 cale inexisten /g288a cuprinsului
c/g259r/g288ii funciare (art. 33-34 /g250i art. 38).
Legea noastra este îns /g259 flexibil/g259 , dovedindu-se prin aceasta
superioar /g259 sistemului de publicitate real /g259 tradi /g288ional, consacrat de dreptul
germanic114, mai ales pentru stadiul actual al propriet /g259/g288ii noastre imobiliare
insuficient c1arificat, c /g259ci înlatur /g259 riscul pierderii dreptului de c /g259tre
adevaratul proprietar. Dac/g259 ter/g288ul ar dobandi un titlu absolut de la data
înscrierii dreptului s /g259u în cartea funciar /g259, ar exista pericolul ca legea sa nu
ocroteasc/g259 din punct de vedere static dreptul ta bular; ar însemna c /g259 titularul
unui drept ar pierde înto tdeauna în favoarea ter /g288ului de rea-credin /g288/g259 sau
chiar de buna-credin /g288/g259, când dreptul lui a fost ob /g288inut pe baza unui titlu
nelegitim de la un proprietar aparent, înc /g259lcându-se astfel regula "nemo
plus juris ". În fine, ar însemna c /g259 regulile c /g259r/g288ii funciare nu sunt conforme
cu cele ale Codului civil, relativ la efectul retroactiv al condi /g288iei rezolutorii
/g250i al revoc /g259rii dona /g288iilor. Pentru a se pune de acord cu regula «nemo plus
juris » /g250i pentru a acorda protec /g288ie p/g259r/g288ilor raportului de drept civil înscris
în cartea funciar /g259, legea a prev /g259zut prin art. 37-38 ca o perioad /g259 scurt /g259 de
timp, când de /g250i ar trebui s /g259 se aplice regulile c /g259r/g288ii funciare, dreptul lui
tertius nu este absolut, subordonându-l norme lor Codului civil. În aceast/g259
perioad /g259 de 3 respectiv 10 ani primus ori secundus, ori avânzii cauz /g259 ai
acestora, pot pune în discu/g288 ie drepul intabulat de ei, iar efectul modific /g259rii

114 Men /g288ion/g259m c/g259 regulile de protec /g288ie prev /g259zute de art. 33-34 din Legea nr. 7/1996 exist /g259/g250i
în D-L nr. 115/1938, de unde au fost preluate cuvânt cu cuvânt;
134 izvorul titlului înscris în cartea funciar /g259/g250i pe care el s-a bazat. Am putea
spune, pentru a distinge noua calitate a dreptului înscris dup /g259 Legea nr.
7/1996, în raport cu publicitatea dup /g259 regulile Codului civil, c /g259înscrierea
este constitutiv /g259 de drept in privin /g288a ter /g288ului subdobânditor.
Condi /g288ia ca ter /g288ul s/g259 beneficieze de puterea ar /g259tat/g259 a titlului este
aceea ca dobândirea s /g259 se fi f /g259cut cu titlu oneros, s/g259 nu fi fost înscris /g259 în
cartea funciar /g259 vreo ac /g288iune prin care se contest /g259 înscrierea /g250i, în fine, s /g259 fi
fost de bun/g259 -credin /g288/g259, s/g259 nu fi cunoscut pe alt /g259 cale inexisten /g288a cuprinsului
c/g259r/g288ii funciare (art. 33-34 /g250i art. 38).
Legea noastra este îns /g259 flexibil/g259 , dovedindu-se prin aceasta
superioar /g259 sistemului de publicitate real /g259 tradi /g288ional, consacrat de dreptul
germanic114, mai ales pentru stadiul actual al propriet /g259/g288ii noastre imobiliare
insuficient c1arificat, c /g259ci înlatur /g259 riscul pierderii dreptului de c /g259tre
adevaratul proprietar. Dac/g259 ter/g288ul ar dobandi un titlu absolut de la data
înscrierii dreptului s /g259u în cartea funciar /g259, ar exista pericolul ca legea sa nu
ocroteasc/g259 din punct de vedere static dreptul ta bular; ar însemna c /g259 titularul
unui drept ar pierde înto tdeauna în favoarea ter /g288ului de rea-credin /g288/g259 sau
chiar de buna-credin /g288/g259, când dreptul lui a fost ob /g288inut pe baza unui titlu
nelegitim de la un proprietar aparent, înc /g259lcându-se astfel regula "nemo
plus juris ". În fine, ar însemna c /g259 regulile c /g259r/g288ii funciare nu sunt conforme
cu cele ale Codului civil, relativ la efectul retroactiv al condi /g288iei rezolutorii
/g250i al revoc /g259rii dona /g288iilor. Pentru a se pune de acord cu regula «nemo plus
juris » /g250i pentru a acorda protec /g288ie p/g259r/g288ilor raportului de drept civil înscris
în cartea funciar /g259, legea a prev /g259zut prin art. 37-38 ca o perioad /g259 scurt /g259 de
timp, când de /g250i ar trebui s /g259 se aplice regulile c /g259r/g288ii funciare, dreptul lui
tertius nu este absolut, subordonându-l norme lor Codului civil. În aceast/g259
perioad /g259 de 3 respectiv 10 ani primus ori secundus, ori avânzii cauz /g259 ai
acestora, pot pune în discu/g288 ie drepul intabulat de ei, iar efectul modific /g259rii

114 Men /g288ion/g259m c/g259 regulile de protec /g288ie prev /g259zute de art. 33-34 din Legea nr. 7/1996 exist /g259/g250i
în D-L nr. 115/1938, de unde au fost preluate cuvânt cu cuvânt;

135 sau desfiin /g288/g259ri acestui drept va afecta /g250 i dreptul lui tertius care s-a întemeiat
pe înscrierea în cartea funciar /g259 a raportului dintre primus /g250i secundus. Dup /g259
aceast /g259 perioad /g259 dreptul lui ter /g288ius este absolut, dobândind caracter
abstract, adic/g259 nu-/g250i mai g /g259se/g250te cauza decât în faptul înscrierii, pierzând
orice leg /g259tur/g259 cu actele juridice anterioare.
Contrar principiului c /g259 dreptul tabular are prioritate în raport cu
dreptul neînscris, regula prior tempore.. ocrote /g250te pe dobânditorul
netabular împotriva an umitor categorii de ter /g288i, chiar dac /g259 ei /g250i-au înscris
dreptul. Pentru a înfrânge regulile art. 34, care ocrote /g250te dreptul tabular al
lui tertius legiuitorul socote /g250te c/g259 nu este echitabil ca dobanditorul cu titlu
oneros care nu /g250i-a înscris dreptul s /g259 piard /g259 în fa /g288a lui tertius subdobanditor
cu titlu gratuit al aceluia /g250i drept, pe care /g250i l-a intabulat, /g250i de aceea a
intervenit în favoarea primului dobânditor, dându-i posibilitatea sa- /g250i
valorifice dreptul prin punerea în discu /g288ie a viciilor titlului transmi /g288/g259torului,
titular aparent, pe calea ac /g288iunii în rectificare (art. 30). Ra /g288iunea
legiuitorului a fost aceea de echitate, deoarece dobânditorul cu titlu oneros
evita o pierdere, pe când al doilea pierdea un câ /g250tig. Termenul ac/g288 iunii este
de 10 ani, dincolo de care dobânditorul cu titlu gratuit poate invoca regula
art. 34, titlul sau devenind absolut.
În ipoteza ar /g259tat/g259 – înstrainarea succesiv /g259 a bunului de aceea /g250i
persoan /g259 – primul dobanditor, chiar dac /g259 nu /g250 i-a intabulat titlul, beneficiaz /g259
de ocrotire nu numai fa /g288/g259 de ter /g288ul subdobânditor cu titlu gratuit ci /g250i fa/g288/g259
de subdobanditorul cu titlu oneros dac /g259 cel din urm /g259 a fost de rea-credin /g288/g259
(art. 30 teza a II-a). În cea de-a doua tez /g259 se atenueaz /g259 din nou rigiditatea
regulilor art. 34 înl /g259turând pe aceast /g259 cale pe dobânditorul de rea-credin /g288/g259
de la beneficiul puterii absolute a dreptului dobândit, c /g259ci /g250tia c /g259 înscrierea
dreptului s /g259u în cartea funciar/g259 nu era legal /g259.
În fine, ideea de a atribui o suple /g288e cat mai mare caracterului
categoric al dreptului tabular al ter /g288ului a condus pe legiuitor la ideea de a-l
lipsi pe ter /g288ul dobânditor cu titlu oneros de beneficiul dreptului ar /g259tat pe
135 sau desfiin /g288/g259ri acestui drept va afecta /g250 i dreptul lui tertius care s-a întemeiat
pe înscrierea în cartea funciar /g259 a raportului dintre primus /g250i secundus. Dup /g259
aceast /g259 perioad /g259 dreptul lui ter /g288ius este absolut, dobândind caracter
abstract, adic/g259 nu-/g250i mai g /g259se/g250te cauza decât în faptul înscrierii, pierzând
orice leg /g259tur/g259 cu actele juridice anterioare.
Contrar principiului c /g259 dreptul tabular are prioritate în raport cu
dreptul neînscris, regula prior tempore.. ocrote /g250te pe dobânditorul
netabular împotriva an umitor categorii de ter /g288i, chiar dac /g259 ei /g250i-au înscris
dreptul. Pentru a înfrânge regulile art. 34, care ocrote /g250te dreptul tabular al
lui tertius legiuitorul socote /g250te c/g259 nu este echitabil ca dobanditorul cu titlu
oneros care nu /g250i-a înscris dreptul s /g259 piard /g259 în fa /g288a lui tertius subdobanditor
cu titlu gratuit al aceluia /g250i drept, pe care /g250i l-a intabulat, /g250i de aceea a
intervenit în favoarea primului dobânditor, dându-i posibilitatea sa- /g250i
valorifice dreptul prin punerea în discu /g288ie a viciilor titlului transmi /g288/g259torului,
titular aparent, pe calea ac /g288iunii în rectificare (art. 30). Ra /g288iunea
legiuitorului a fost aceea de echitate, deoarece dobânditorul cu titlu oneros
evita o pierdere, pe când al doilea pierdea un câ /g250tig. Termenul ac/g288 iunii este
de 10 ani, dincolo de care dobânditorul cu titlu gratuit poate invoca regula
art. 34, titlul sau devenind absolut.
În ipoteza ar /g259tat/g259 – înstrainarea succesiv /g259 a bunului de aceea /g250i
persoan /g259 – primul dobanditor, chiar dac /g259 nu /g250 i-a intabulat titlul, beneficiaz /g259
de ocrotire nu numai fa /g288/g259 de ter /g288ul subdobânditor cu titlu gratuit ci /g250i fa/g288/g259
de subdobanditorul cu titlu oneros dac /g259 cel din urm /g259 a fost de rea-credin /g288/g259
(art. 30 teza a II-a). În cea de-a doua tez /g259 se atenueaz /g259 din nou rigiditatea
regulilor art. 34 înl /g259turând pe aceast /g259 cale pe dobânditorul de rea-credin /g288/g259
de la beneficiul puterii absolute a dreptului dobândit, c /g259ci /g250tia c /g259 înscrierea
dreptului s /g259u în cartea funciar/g259 nu era legal /g259.
În fine, ideea de a atribui o suple /g288e cat mai mare caracterului
categoric al dreptului tabular al ter /g288ului a condus pe legiuitor la ideea de a-l
lipsi pe ter /g288ul dobânditor cu titlu oneros de beneficiul dreptului ar /g259tat pe

136 perioada de trei ani (art.38) când, oricine are interes poate pune în discu /g288ie
cartea funciar /g259 pe cale de rectificare pe temeiul regulilor dreptului civil:
lipsa de valabilitate a titlului ce a stat la baza înscrierii în cartea funciar /g259,
ori calificarea gre /g250it/g259 a dreptului înscris ; lipsa condi /g288iilor de existen /g288/g259 a
dreptului înscris ori încetarea efectelor actului juridic în temeiul c /g259ruia s-a
f/g259cut înscrierea, este cazul efectelor condi /g288ionale /g250i, în fine, înscrierea în
cartea funciara nu mai este în concordan /g288/g259 cu situa /g288ia real /g259 actual /g259 a
imobilului (art. 36). Termenul de trei ani curge de la data înregistrarii
cererii pentru înscrierea dreptului a c /g259rui rectificare se cere.
În concluzie, puterea dreptului conferit de cartea funciar /g259 ter/g288ului de
bun/g259 -credin /g288/g259, în condi /g288iile ar /g259tate, poate fi invocat numai dup /g259 trei ani de
la data depunerii cererii de în scriere a dreptului pe baza c /g259ruia ter /g288ul s-a
angajat juridic. Prin aceasta am demonstrat c /g259 legea noastr /g259 confer /g259 titlului
înscris caracter constitutiv, dar numai în raport cu ter /g288ul care dobânde /g250te un
drept bazându-se pe titlu. În schimb, pentru raportul s /g259u cu cel de la care
dobânde /g250te titlul legea nou /g259 p/g259streaz /g259 regulile dreptului civil. Aceast /g259 din
urm/g259 latur /g259 nu este îns /g259 definitorie pentru noul drept real.
3. Alte reguli de dobândire /g250i stingere a drepturilor tabulare.
Dobândirea /g250i stingerea drepturilor tabulare, în forma ar /g259tat/g259,
reclam /g259sine qua non, un sistem de reguli imperative.
a. Înscrierea în cartea funciar /g259 se face numai la cererea p /g259r/g288ilor
raportului presta /g288iei tabulare, creditorul /g250i debitorul, dup /g259 caz, numai în
limita probelor depuse de ei, /g250i doar pentru cât s-a cerut. Prin excep /g288ie,
hot/g259rârile judecatore /g250ti constitutive /g250 i declarative de drepturi asupra unui
drept real imobiliar /g250 i actele întocmite de notarii publici, prin care se
transmite, se modific /g259, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar,
sunt transmise din oficiu de Biroul de carte funciar /g259 pentru a fi înscrise (art.
22, art. 50 /g250i art.56). Aceast /g259 regul /g259 a fost denumit /g259 a neutralit /g259/g288ii. A /g250a cum
am mai spus, consider /g259m c/g259 înscrierea este obligatorie.
b. Transmiterea dreptulu i tabular nu poate fi f /g259cut/g259 decât de c/g259 tre un
136 perioada de trei ani (art.38) când, oricine are interes poate pune în discu /g288ie
cartea funciar /g259 pe cale de rectificare pe temeiul regulilor dreptului civil:
lipsa de valabilitate a titlului ce a stat la baza înscrierii în cartea funciar /g259,
ori calificarea gre /g250it/g259 a dreptului înscris ; lipsa condi /g288iilor de existen /g288/g259 a
dreptului înscris ori încetarea efectelor actului juridic în temeiul c /g259ruia s-a
f/g259cut înscrierea, este cazul efectelor condi /g288ionale /g250i, în fine, înscrierea în
cartea funciara nu mai este în concordan /g288/g259 cu situa /g288ia real /g259 actual /g259 a
imobilului (art. 36). Termenul de trei ani curge de la data înregistrarii
cererii pentru înscrierea dreptului a c /g259rui rectificare se cere.
În concluzie, puterea dreptului conferit de cartea funciar /g259 ter/g288ului de
bun/g259 -credin /g288/g259, în condi /g288iile ar /g259tate, poate fi invocat numai dup /g259 trei ani de
la data depunerii cererii de în scriere a dreptului pe baza c /g259ruia ter /g288ul s-a
angajat juridic. Prin aceasta am demonstrat c /g259 legea noastr /g259 confer /g259 titlului
înscris caracter constitutiv, dar numai în raport cu ter /g288ul care dobânde /g250te un
drept bazându-se pe titlu. În schimb, pentru raportul s /g259u cu cel de la care
dobânde /g250te titlul legea nou /g259 p/g259streaz /g259 regulile dreptului civil. Aceast /g259 din
urm/g259 latur /g259 nu este îns /g259 definitorie pentru noul drept real.
3. Alte reguli de dobândire /g250i stingere a drepturilor tabulare.
Dobândirea /g250i stingerea drepturilor tabulare, în forma ar /g259tat/g259,
reclam /g259sine qua non, un sistem de reguli imperative.
a. Înscrierea în cartea funciar /g259 se face numai la cererea p /g259r/g288ilor
raportului presta /g288iei tabulare, creditorul /g250i debitorul, dup /g259 caz, numai în
limita probelor depuse de ei, /g250i doar pentru cât s-a cerut. Prin excep /g288ie,
hot/g259rârile judecatore /g250ti constitutive /g250 i declarative de drepturi asupra unui
drept real imobiliar /g250 i actele întocmite de notarii publici, prin care se
transmite, se modific /g259, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar,
sunt transmise din oficiu de Biroul de carte funciar /g259 pentru a fi înscrise (art.
22, art. 50 /g250i art.56). Aceast /g259 regul /g259 a fost denumit /g259 a neutralit /g259/g288ii. A /g250a cum
am mai spus, consider /g259m c/g259 înscrierea este obligatorie.
b. Transmiterea dreptulu i tabular nu poate fi f /g259cut/g259 decât de c/g259 tre un

137 antecesor tabular. Regula este stabilit /g259 prin art. 24 care prevede c /g259
înscrierea se face doar împotriva celui care este înscris ca titular al dreptului
s/g259u împotriva celui care înainte de a fi înscris /g250i-a grevat dreptul, dac/g259
ambele înscrieri se cer deodat /g259. Legea face dou /g259 aplica /g288ii ale acestui
principiu, astfel art. 28 prevede c /g259: drepturile reale care prin excep /g288ie sunt
admise ca opozabile ter /g288ilor, f /g259ra înscriere, pot fi instr /g259inate numai dac/g259 în
prealabil au fost înscrise. Pentru a preveni conflictele între drepturile
tabulare /g250i cele reglementate de dreptul civil, legea face aparent excep /g288ie de
la regula art. 24 /g250i admite înscrierea titlului celui care achizi /g288ioneaz /g259 un bun
de la antecesorul care nu este tabular, cu conditia de a înscrie /g250i dreptul
antecesorului precum /g250i titlul celui ce achizi /g288ioneaz /g259 bunul /g250 i în continuare
/g250irul de proprietari al c /g259ror drept nu a fost înscris, pân /g259 se ajunge la titularul
tabular al dreptului. Numai a /g250a se poate reface ipoteza avut /g259 în vedere de
art. 33 /g250i 34, pentru a putea atribui titularului ce a cerut înscrierea în
condi /g288iile ar /g259tate, prezum/g288 ia rezultat /g259 din aceste texte. Pe de alt /g259 parte, a /g250a
se d/g259 eficien /g288/g259 regulii c /g259 cel ce a înstr /g259inat un bun ramâne titularul dreptului
tabular dac /g259 nu /g250 i-a radiat dreptul.
c. Dup /g259 regulile Codului civil, înscrierea /g250i transcrierea se fac f /g259ra
nici o cenzur /g259, de c /g259tre grefierul delegat. Multiplele reguli ce înconjoar /g259
dreptul tabular precum /g250i cele ale mecanismului înscrierii în cartea funciar /g259,
impun o verificare riguroas /g259 a cererilor /g250i drepturilor înainte de efectuarea
înscrierii.
Regula art. 50 stabile /g250te c/g259 solu /g288ionarea cererilor de înscriere în
cartea funciar /g259 se face de c /g259tre judecatorul delegat la biroul de carte
funciar /g259, în limitele prestabilite de lege. Obiectul verific /g259rii este titlul în
sine ca înscris, deliberând dac /g259 îndepline /g250te condi /g288iile de valabilitate /g250i dac /g259
are depline puteri doveditoar e. De asemenea, verific /g259 dac /g259 sunt îndeplinite
condi /g288iile de identificare a imobilului /g250i p/g259rtilor presta /g288iei tabulare.
Judec /g259torul trebuie sa observe împlinirea celorlalte reguli esen /g288iale de
na/g250tere a dreptului tabular, respectiv existen /g288a consim /g288/g259mântului de radiere,
137 antecesor tabular. Regula este stabilit /g259 prin art. 24 care prevede c /g259
înscrierea se face doar împotriva celui care este înscris ca titular al dreptului
s/g259u împotriva celui care înainte de a fi înscris /g250i-a grevat dreptul, dac/g259
ambele înscrieri se cer deodat /g259. Legea face dou /g259 aplica /g288ii ale acestui
principiu, astfel art. 28 prevede c /g259: drepturile reale care prin excep /g288ie sunt
admise ca opozabile ter /g288ilor, f /g259ra înscriere, pot fi instr /g259inate numai dac/g259 în
prealabil au fost înscrise. Pentru a preveni conflictele între drepturile
tabulare /g250i cele reglementate de dreptul civil, legea face aparent excep /g288ie de
la regula art. 24 /g250i admite înscrierea titlului celui care achizi /g288ioneaz /g259 un bun
de la antecesorul care nu este tabular, cu conditia de a înscrie /g250i dreptul
antecesorului precum /g250i titlul celui ce achizi /g288ioneaz /g259 bunul /g250 i în continuare
/g250irul de proprietari al c /g259ror drept nu a fost înscris, pân /g259 se ajunge la titularul
tabular al dreptului. Numai a /g250a se poate reface ipoteza avut /g259 în vedere de
art. 33 /g250i 34, pentru a putea atribui titularului ce a cerut înscrierea în
condi /g288iile ar /g259tate, prezum/g288 ia rezultat /g259 din aceste texte. Pe de alt /g259 parte, a /g250a
se d/g259 eficien /g288/g259 regulii c /g259 cel ce a înstr /g259inat un bun ramâne titularul dreptului
tabular dac /g259 nu /g250 i-a radiat dreptul.
c. Dup /g259 regulile Codului civil, înscrierea /g250i transcrierea se fac f /g259ra
nici o cenzur /g259, de c /g259tre grefierul delegat. Multiplele reguli ce înconjoar /g259
dreptul tabular precum /g250i cele ale mecanismului înscrierii în cartea funciar /g259,
impun o verificare riguroas /g259 a cererilor /g250i drepturilor înainte de efectuarea
înscrierii.
Regula art. 50 stabile /g250te c/g259 solu /g288ionarea cererilor de înscriere în
cartea funciar /g259 se face de c /g259tre judecatorul delegat la biroul de carte
funciar /g259, în limitele prestabilite de lege. Obiectul verific /g259rii este titlul în
sine ca înscris, deliberând dac /g259 îndepline /g250te condi /g288iile de valabilitate /g250i dac /g259
are depline puteri doveditoar e. De asemenea, verific /g259 dac /g259 sunt îndeplinite
condi /g288iile de identificare a imobilului /g250i p/g259rtilor presta /g288iei tabulare.
Judec /g259torul trebuie sa observe împlinirea celorlalte reguli esen /g288iale de
na/g250tere a dreptului tabular, respectiv existen /g288a consim /g288/g259mântului de radiere,

138 calitatea de titular al dreptului tabular a transmi /g288/g259torului etc. dreptul rezultat
din titlu sau din faptul juridic admis trebuie calificat de judecatorul delegat,
în cazul titlului nel/g259 murit. Judec /g259torul nu are dreptul îns /g259, de a intra în
verificarea st /g259rii de fapt, aceasta fiind domeniul instan /g288ei de judecat /g259.
Judecând /g250i admi/g288 ând sau respingând cererea, cartea funciar /g259 este pazit /g259 de
erori /g250i fraude, conflictele asupra imobilelor se r /g259resc.
d. Art. 27 alin. 2 stabile /g250te regula priorit/g259/g288 ii dreptului, ordinea
înregistr /g259rii cererii determinând rangul înscrierii. În cazul în care cererile
au fost depuse în acela /g250i timp la biroul de carte funciar /g259, drepturile de
ipoteca /g250i privilegiile vor avea acel /g250i rang, iar celelalte drepturi, provizoriu
vor primi rang egal, urmând ca judecata s /g259 hot /g259rasc/g259 asupra rangului /g250i
radierii imobilelor (art. 49 alin. ultim).
În conc1uzie, se observ /g259 c/g259 regulile de na /g250tere, transmitere /g250i stingere
a drepturilor tabulare alc /g259tuiesc un sistem ce se completeaza /g250 i se închid
unele prin altele /g250i ele sunt concordante atât cu regulile Codului civil cât /g250i
cu imperativul siguran /g288ei dinamice a dreptului real, conferind o nou /g259
calitate acestuia.
3.5. Înscrierile în c /g259r/g288ile funciare
Înscrierile efectuate în c /g259r/g288ile funciare reprezint /g259 chintesen /g288a
activit/g259/g288 ii de carte funciar /g259. Din acest considerent, vom încerca pe parcursul
prezentei sec /g288iuni s/g259 prezent /g259m aspectele cele mai importante ale acestor
opera /g288iuni. Accep/g288 iunea termenului de „îns crieri” poate fi analizat /g259115 atât în
sens larg, cât /g250i în sens restrâns. În vreme ce în sens larg, prin termenul de
înscrieri în/g288elegem orice men /g288iune cuprins /g259 în cartea funciar /g259 sau în
documentele cu care aceasta se întrege /g250te, efectuat /g259 de un func /g288ionar public
competent, în sens restrâns, no /g288iunea este folosit /g259 atunci când se face strict /g259

115 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 452;
138 calitatea de titular al dreptului tabular a transmi /g288/g259torului etc. dreptul rezultat
din titlu sau din faptul juridic admis trebuie calificat de judecatorul delegat,
în cazul titlului nel/g259 murit. Judec /g259torul nu are dreptul îns /g259, de a intra în
verificarea st /g259rii de fapt, aceasta fiind domeniul instan /g288ei de judecat /g259.
Judecând /g250i admi/g288 ând sau respingând cererea, cartea funciar /g259 este pazit /g259 de
erori /g250i fraude, conflictele asupra imobilelor se r /g259resc.
d. Art. 27 alin. 2 stabile /g250te regula priorit/g259/g288 ii dreptului, ordinea
înregistr /g259rii cererii determinând rangul înscrierii. În cazul în care cererile
au fost depuse în acela /g250i timp la biroul de carte funciar /g259, drepturile de
ipoteca /g250i privilegiile vor avea acel /g250i rang, iar celelalte drepturi, provizoriu
vor primi rang egal, urmând ca judecata s /g259 hot /g259rasc/g259 asupra rangului /g250i
radierii imobilelor (art. 49 alin. ultim).
În conc1uzie, se observ /g259 c/g259 regulile de na /g250tere, transmitere /g250i stingere
a drepturilor tabulare alc /g259tuiesc un sistem ce se completeaza /g250 i se închid
unele prin altele /g250i ele sunt concordante atât cu regulile Codului civil cât /g250i
cu imperativul siguran /g288ei dinamice a dreptului real, conferind o nou /g259
calitate acestuia.
3.5. Înscrierile în c /g259r/g288ile funciare
Înscrierile efectuate în c /g259r/g288ile funciare reprezint /g259 chintesen /g288a
activit/g259/g288 ii de carte funciar /g259. Din acest considerent, vom încerca pe parcursul
prezentei sec /g288iuni s/g259 prezent /g259m aspectele cele mai importante ale acestor
opera /g288iuni. Accep/g288 iunea termenului de „îns crieri” poate fi analizat /g259115 atât în
sens larg, cât /g250i în sens restrâns. În vreme ce în sens larg, prin termenul de
înscrieri în/g288elegem orice men /g288iune cuprins /g259 în cartea funciar /g259 sau în
documentele cu care aceasta se întrege /g250te, efectuat /g259 de un func /g288ionar public
competent, în sens restrâns, no /g288iunea este folosit /g259 atunci când se face strict /g259

115 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 452;

139 referire la men /g288iunile efectuate doar în cartea funciar /g259 de acela/g250 i func /g288ionar
competent pe care îl men /g288ionam anterior, /g250i care au ca obiect descrierea
imobilelor, indicarea drep turilor reale corespunz /g259toare, consemnarea actelor
sau faptelor juridice referitoare la starea /g250i capacitatea persoanelor, precum
/g250i a altor raporturi juridice în leg /g259tur/g259 cu imobilele respective. Rezult /g259 de
aici, c /g259 accep /g288iunea în sens restrâns se refer /g259 exclusiv la înscrierile efectuate
în cartea funciar /g259, f/g259r/g259 a mai fi luate în calcul cele efectuate în alte
documente cu care aceasta se întrege /g250te.
Coroborând textele de lege care fac referire la no /g288iunea de înscriere
în cartea funciar /g259 (art. 5 din D.-L. nr. 115/1938, art. 25, art. 26 alin. (4), art.
29 alin. (1) /g250i (2), art. 33 alin. (1)-(3), art. 43, art. 53 alin (1), putem stabili
urm/g259toarea clasificare a înscrierilor, în func /g288ie de urm /g259toarele criterii:
1. dup/g259 obiectul înscrierii: intabul /g259ri, înscrieri provizorii /g250i not /g259ri;
2. dup/g259 natura sau con/g288 inutul lor specific: înscrieri propriu-zise,
rectific /g259ri /g250i îndrept/g259 ri;
3. dup/g259 caracterul lor: înscrieri provizorii /g250 i înscrieri definitive;
4. dup/g259 modific /g259rile aduse imobilului: înscrieri, reînscrieri /g250i
transcrieri;
5. dup/g259 efectele juridice produse: înscrieri constitutive, înscrieri
cvasi-constitutive /g250i înscrieri declarative
6. dup/g259 rolul avut în sistemul de eviden /g288/g259 cadastral /g259: înscrieri
principale /g250i înscrieri subsecvente;
În cele ce urmeaz /g259 vom analiza pe larg cele trei categorii de înscrieri
recunoscute expres prin text ele de lege anterior men /g288ionate:
3.5.1. Intabularea;
§1. Defini /g288ia, temeiul juridic /g250i rolul intabul/g259rii
Intabularea reprezint /g259 înscrierea cu caracter definitiv în cartea
funciar /g259 a unui drept real imobiliar, pe baza actului prin care s-a constituit
sau s-a transmis, în mod valabil, dreptul respectiv, efectele sale juridice
139 referire la men /g288iunile efectuate doar în cartea funciar /g259 de acela/g250 i func /g288ionar
competent pe care îl men /g288ionam anterior, /g250i care au ca obiect descrierea
imobilelor, indicarea drep turilor reale corespunz /g259toare, consemnarea actelor
sau faptelor juridice referitoare la starea /g250i capacitatea persoanelor, precum
/g250i a altor raporturi juridice în leg /g259tur/g259 cu imobilele respective. Rezult /g259 de
aici, c /g259 accep /g288iunea în sens restrâns se refer /g259 exclusiv la înscrierile efectuate
în cartea funciar /g259, f/g259r/g259 a mai fi luate în calcul cele efectuate în alte
documente cu care aceasta se întrege /g250te.
Coroborând textele de lege care fac referire la no /g288iunea de înscriere
în cartea funciar /g259 (art. 5 din D.-L. nr. 115/1938, art. 25, art. 26 alin. (4), art.
29 alin. (1) /g250i (2), art. 33 alin. (1)-(3), art. 43, art. 53 alin (1), putem stabili
urm/g259toarea clasificare a înscrierilor, în func /g288ie de urm /g259toarele criterii:
1. dup/g259 obiectul înscrierii: intabul /g259ri, înscrieri provizorii /g250i not /g259ri;
2. dup/g259 natura sau con/g288 inutul lor specific: înscrieri propriu-zise,
rectific /g259ri /g250i îndrept/g259 ri;
3. dup/g259 caracterul lor: înscrieri provizorii /g250 i înscrieri definitive;
4. dup/g259 modific /g259rile aduse imobilului: înscrieri, reînscrieri /g250i
transcrieri;
5. dup/g259 efectele juridice produse: înscrieri constitutive, înscrieri
cvasi-constitutive /g250i înscrieri declarative
6. dup/g259 rolul avut în sistemul de eviden /g288/g259 cadastral /g259: înscrieri
principale /g250i înscrieri subsecvente;
În cele ce urmeaz /g259 vom analiza pe larg cele trei categorii de înscrieri
recunoscute expres prin text ele de lege anterior men /g288ionate:
3.5.1. Intabularea;
§1. Defini /g288ia, temeiul juridic /g250i rolul intabul/g259rii
Intabularea reprezint /g259 înscrierea cu caracter definitiv în cartea
funciar /g259 a unui drept real imobiliar, pe baza actului prin care s-a constituit
sau s-a transmis, în mod valabil, dreptul respectiv, efectele sale juridice

140 producându-se din chiar momentul înregistr /g259rii cererii de înscriere. De /g250i
temeiul legal al intabul /g259rii se reg /g259se/g250te în Legea nr. 7/1996 /g250i Regulament,
cu toate acestea, în aceste acte normative nu vom reg /g259si o defini /g288ie clar /g259 a
intabul /g259rii ci numai referiri directe sau indirecte la aceast /g259 institu /g288ie, la
obiectul s /g259u, la condi /g288iile în care se poate realiza, precum /g250i la efectele sale
juridice.
Importan /g288a intabul /g259rii rezid /g259 în chiar pluralitatea efectelor sale:
efectul opozabilit/g259/g288 ii fa /g288/g259 de ter /g288i, efectul extinctiv, respectiv achizitiv de
drepturi reale imobiliare, precum /g250i efectul declarativ de drepturi reale
imobiliare. Aceste efecte vor fi îns /g259 analizate separat într-o sec /g288iune viitoare.
§2. Obiectul intabul /g259rii
Conform prevederilor art. 26 alin. (4) lit. a din Lege, obiectul intabul /g259rii îl constituie drepturile reale imobiliare. Odat /g259 înscrise în cartea
funciar /g259, aceste drepturi reale imobiliare poart /g259 denumirea de drepturi
tabulare, totalitatea drepturilor tabulare referitoare la un imobil înscris în
cartea funciar /g259 reprezentând starea tabular /g259 a imobilului respectiv.
Astfel, pot fi supuse intabul /g259rii, urm /g259toarele drepturi reale
imobiliare:
a. dreptul de proprietate; b. dezmembr /g259mintele dreptului de proprietate;
c. dreptul de administrare, concesiune, folosin /g288/g259;
d. drepturile reale accesorii imobilliare: dreptul de ipotec /g259/g250i
privilegiile imobiliare;
§3. Condi /g288iile intabul /g259rii
În primul rând intabularea trebuie analizat /g259 în dou /g259 situa /g288ii
a. în cazul imobilelor care nu au deschis /g259 o carte funciar /g259;
b. în cazul imobilelor care au deschis /g259 o carte funciar /g259;
În prima situa /g288ie, se încadreaz /g259 imobilele situate pe un teritoriu
administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului
140 producându-se din chiar momentul înregistr /g259rii cererii de înscriere. De /g250i
temeiul legal al intabul /g259rii se reg /g259se/g250te în Legea nr. 7/1996 /g250i Regulament,
cu toate acestea, în aceste acte normative nu vom reg /g259si o defini /g288ie clar /g259 a
intabul /g259rii ci numai referiri directe sau indirecte la aceast /g259 institu /g288ie, la
obiectul s /g259u, la condi /g288iile în care se poate realiza, precum /g250i la efectele sale
juridice.
Importan /g288a intabul /g259rii rezid /g259 în chiar pluralitatea efectelor sale:
efectul opozabilit/g259/g288 ii fa /g288/g259 de ter /g288i, efectul extinctiv, respectiv achizitiv de
drepturi reale imobiliare, precum /g250i efectul declarativ de drepturi reale
imobiliare. Aceste efecte vor fi îns /g259 analizate separat într-o sec /g288iune viitoare.
§2. Obiectul intabul /g259rii
Conform prevederilor art. 26 alin. (4) lit. a din Lege, obiectul intabul /g259rii îl constituie drepturile reale imobiliare. Odat /g259 înscrise în cartea
funciar /g259, aceste drepturi reale imobiliare poart /g259 denumirea de drepturi
tabulare, totalitatea drepturilor tabulare referitoare la un imobil înscris în
cartea funciar /g259 reprezentând starea tabular /g259 a imobilului respectiv.
Astfel, pot fi supuse intabul /g259rii, urm /g259toarele drepturi reale
imobiliare:
a. dreptul de proprietate; b. dezmembr /g259mintele dreptului de proprietate;
c. dreptul de administrare, concesiune, folosin /g288/g259;
d. drepturile reale accesorii imobilliare: dreptul de ipotec /g259/g250i
privilegiile imobiliare;
§3. Condi /g288iile intabul /g259rii
În primul rând intabularea trebuie analizat /g259 în dou /g259 situa /g288ii
a. în cazul imobilelor care nu au deschis /g259 o carte funciar /g259;
b. în cazul imobilelor care au deschis /g259 o carte funciar /g259;
În prima situa /g288ie, se încadreaz /g259 imobilele situate pe un teritoriu
administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului

141 general, precum /g250i imobilele ale c /g259ror titluri de proprietate s-au eliberat în
temeiul legilor funciare116.
Pentru imobilele aflate în aceast /g259 situa /g288ie se va proceda la
deschiderea unei c /g259r/g288i funciare în baza documenta /g288iei cadastrale /g250i a actelor
care reprezint /g259 titlul de prpoprietate.
În ambele situa /g288ii, registratorul de carte funciar /g259 va trebui s /g259 verifice
îndeplinirea condi /g288iilor prev /g259zute de art. 48 din Lege, de c /g259tre înscrisul
doveditor al dreptului real ce urmeaz /g259 a fi întabulat, /g250i anume: a) înscrisul
trebui s /g259 fie încheiat cu respectarea formelor prev /g259zute de lege; b) înscrisul
trebuie s /g259 cuprind /g259 men /g288ionat numele p /g259r/g288ilor; c) imobilul s /g259 fie
individualizat în cuprinsul înscrisulu i printr-un indicator unic; d) în
condi /g288iile în care înscrisul nu este redactat în limba român /g259, el va trebui
înso/g288it de o traducere legalizat /g259; e) înscrisul s /g259 fie înso /g288it de o copie a
extrasului de carte funciar /g259 pentru autentificare, sau de o copie a
certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
În condi /g288iile în care cerin /g288ele cu privire la înscrisul doveditor al
dreptului real ce urmeaz /g259 a fi intabulat sunt întrunite, registratorul va admite
cererea, dispunând intabularea.
Condi /g288iile generale ce trebuie îndeplinite atunci când se urm /g259re/g250te
intabularea unui drept real imobiliar sunt urm /g259toarele:
1. obiectul intabul /g259rii va viza un întreg imobil /g250i nu doar anumite
p/g259r/g288i ale acestuia;
2. persoana împotriva c /g259reia va opera intabularea trebuie s /g259 figureze
înscris/g259 ca proprietar tabular al imobilului asupra c /g259ruia urmeaz /g259 a se face
intabularea, iar persoana în favoarea c /g259reia va opera intabularea dreptului
real imobiliar trebuie s /g259 fie titularul acestui drept;

116 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 175 /g250i urm;
141 general, precum /g250i imobilele ale c /g259ror titluri de proprietate s-au eliberat în
temeiul legilor funciare116.
Pentru imobilele aflate în aceast /g259 situa /g288ie se va proceda la
deschiderea unei c /g259r/g288i funciare în baza documenta /g288iei cadastrale /g250i a actelor
care reprezint /g259 titlul de prpoprietate.
În ambele situa /g288ii, registratorul de carte funciar /g259 va trebui s /g259 verifice
îndeplinirea condi /g288iilor prev /g259zute de art. 48 din Lege, de c /g259tre înscrisul
doveditor al dreptului real ce urmeaz /g259 a fi întabulat, /g250i anume: a) înscrisul
trebui s /g259 fie încheiat cu respectarea formelor prev /g259zute de lege; b) înscrisul
trebuie s /g259 cuprind /g259 men /g288ionat numele p /g259r/g288ilor; c) imobilul s /g259 fie
individualizat în cuprinsul înscrisulu i printr-un indicator unic; d) în
condi /g288iile în care înscrisul nu este redactat în limba român /g259, el va trebui
înso/g288it de o traducere legalizat /g259; e) înscrisul s /g259 fie înso /g288it de o copie a
extrasului de carte funciar /g259 pentru autentificare, sau de o copie a
certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
În condi /g288iile în care cerin /g288ele cu privire la înscrisul doveditor al
dreptului real ce urmeaz /g259 a fi intabulat sunt întrunite, registratorul va admite
cererea, dispunând intabularea.
Condi /g288iile generale ce trebuie îndeplinite atunci când se urm /g259re/g250te
intabularea unui drept real imobiliar sunt urm /g259toarele:
1. obiectul intabul /g259rii va viza un întreg imobil /g250i nu doar anumite
p/g259r/g288i ale acestuia;
2. persoana împotriva c /g259reia va opera intabularea trebuie s /g259 figureze
înscris/g259 ca proprietar tabular al imobilului asupra c /g259ruia urmeaz /g259 a se face
intabularea, iar persoana în favoarea c /g259reia va opera intabularea dreptului
real imobiliar trebuie s /g259 fie titularul acestui drept;

116 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 175 /g250i urm;

142 3. înscrierile întemeiate pe obliga /g288iile defunctului se vor putea face
/g250i dup /g259 ce dreptul mo /g250tenitorului a fost înscris, cu condi /g288ia de a se dovedi c/g259
mo/g250tenitorul este /g288inut de aceste obliga /g288ii;
4. înscrisul juridic care st /g259 la baza cererii de intabulare trebuie s /g259
îndeplineasc /g259 toate condi /g288iile de valabilitate a actului juridic, cu privire la
capacitate, consim /g288/g259mânt, obiect /g250 i cauz /g259;
5. când persoana care înstr /g259ineaz /g259 nu are imobilul intabulat, /g288 inând
cont de modificarea Legii care impune notarilor încheierea actelor de
înstr /g259inare/grevare numai în baza unui extras de carte funciar /g259,
înstr /g259in/g259torul va trebui s /g259-/g250i inabulze mai întâi dreptul s /g259u de proprietate.
Afirma /g288ia de /g250i este în dezacord cu prevederile art. 22 lit. a din Lege, reflect /g259
totu/g250i realitatea activit /g259/g288ii de carte funciar /g259, motiv pentru care am propus de
lege ferenda modificare a articolului respectiv.
6. în condi /g288iile în care titularul dreptului real imobiliar neînscris în
cartea funciar /g259 a decedat, este posibil /g259 înscrierea acestui drept, iar în cazul
în care ne afl /g259m în fa /g288a unor transmisiuni succesive, ultima persoan /g259 care a
dobândit va putea s /g259 cear /g259 înscrierea tuturor drepturilor dobândite anterior,
dac/g259 va putea dovedi cu acte în original întregul lan /g288 al transmisiunilor;
7. în condi /g288iile în care actul juridic ce st/g259 la baza cererii de
intabulare a fost încheiat prin reprezentare, el va fi considerat perfect
valabil, fiind îns/g259 necesar s /g259 fie înso /g288it de procura special /g259 încheiat /g259 în acest
scop;
§4. Efectele intabul /g259rii
Efectele intabul /g259rii în sistemul Legii nr. 7/1996 sunt urm/g259 toarele:
a. efectul opozabilit /g259/g288ii fa/g288/g259 de ter/g288 i a drepturilor reale imobiliare;
Acest efect se produce de la data înregistr /g259rii cererii de intabulare a
dreptului real imobiliar. Între p /g259r/g288i, efectele actului juridic se produc de la
momentul semn /g259rii actului respectiv, da r pentru a se produce /g250i fa/g288/g259 de ter /g288i
este necesar /g259 înscrierea dreptului în cartea funciar /g259.
142 3. înscrierile întemeiate pe obliga /g288iile defunctului se vor putea face
/g250i dup /g259 ce dreptul mo /g250tenitorului a fost înscris, cu condi /g288ia de a se dovedi c/g259
mo/g250tenitorul este /g288inut de aceste obliga /g288ii;
4. înscrisul juridic care st /g259 la baza cererii de intabulare trebuie s /g259
îndeplineasc /g259 toate condi /g288iile de valabilitate a actului juridic, cu privire la
capacitate, consim /g288/g259mânt, obiect /g250 i cauz /g259;
5. când persoana care înstr /g259ineaz /g259 nu are imobilul intabulat, /g288 inând
cont de modificarea Legii care impune notarilor încheierea actelor de
înstr /g259inare/grevare numai în baza unui extras de carte funciar /g259,
înstr /g259in/g259torul va trebui s /g259-/g250i inabulze mai întâi dreptul s /g259u de proprietate.
Afirma /g288ia de /g250i este în dezacord cu prevederile art. 22 lit. a din Lege, reflect /g259
totu/g250i realitatea activit /g259/g288ii de carte funciar /g259, motiv pentru care am propus de
lege ferenda modificare a articolului respectiv.
6. în condi /g288iile în care titularul dreptului real imobiliar neînscris în
cartea funciar /g259 a decedat, este posibil /g259 înscrierea acestui drept, iar în cazul
în care ne afl /g259m în fa /g288a unor transmisiuni succesive, ultima persoan /g259 care a
dobândit va putea s /g259 cear /g259 înscrierea tuturor drepturilor dobândite anterior,
dac/g259 va putea dovedi cu acte în original întregul lan /g288 al transmisiunilor;
7. în condi /g288iile în care actul juridic ce st/g259 la baza cererii de
intabulare a fost încheiat prin reprezentare, el va fi considerat perfect
valabil, fiind îns/g259 necesar s /g259 fie înso /g288it de procura special /g259 încheiat /g259 în acest
scop;
§4. Efectele intabul /g259rii
Efectele intabul /g259rii în sistemul Legii nr. 7/1996 sunt urm/g259 toarele:
a. efectul opozabilit /g259/g288ii fa/g288/g259 de ter/g288 i a drepturilor reale imobiliare;
Acest efect se produce de la data înregistr /g259rii cererii de intabulare a
dreptului real imobiliar. Între p /g259r/g288i, efectele actului juridic se produc de la
momentul semn /g259rii actului respectiv, da r pentru a se produce /g250i fa/g288/g259 de ter /g288i
este necesar /g259 înscrierea dreptului în cartea funciar /g259.

143 b. efectul extinctiv de drepturi reale imobiliare
Efectul extinctiv intervine în cazul stingerii unui drept tabular, în
aceast /g259 situa /g288ie nefiind suficient/g259 doar producerea actului sau faptului
juridic extinctiv ci fiind necesar/g259/g250 i radierea acelui drept tabular. Textul
articolului 20 alin. (2) din Lege prevede c /g259 drepturile reale se sting doar prin
înscrierea radierii lor din cartea funciar /g259, cu consim /g288/g259mântul titularului
dreptului, iar în lipsa acestui consim /g288/g259mânt în baza unei hot/g259 râri
judec /g259tore/g250ti r/g259mas/g259 irevocabil /g259. Consim/g288/g259 mântul nu este necesar în
condi /g288iile stingerii dreptului pr in moartea titularului s /g259u sau prin împlinirea
termenului ar /g259tat în înscriere. În condi /g288iile în care dreptul ce urmeaz /g259 a fi
radiat este grevat în favoarea unei a lte persoane decât dobânditorul, radierea
se va face cu p/g259 strarea acelei persoane.
c. efectul achizitiv de drepturi reale imobiliareDe/g250i efectul constitutiv al intabul/g259 rii, consacrat prin prevederile D.-
L. nr. 115/1938 conform c /g259rora dreptul dreptul real imobiliar lua na /g250tere din
momentul intabul /g259rii lui în cartea funciar /g259, nu a fost preluat de c /g259tre Legea
nr. 7/1996, care a preluat numai efectul opozabilit /g259/g288ii consacrat cu putere
absolut /g259 prin art. 25, în mod excep /g288ional, exist /g259 situa /g288ii în care intabularea
poate avea totu /g250i efect constitutiv chiar sub imperiul acestei legi. Este
situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de bun /g259-credin /g288/g259 /g250i cu titlu oneros care /g250i-a
intabulat dreptul real întemeindu-se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare /g250i care este
ap/g259rat, în principiu, de orice cauz /g259 de evic /g288iune care ar putea deriva din
nevalabilitatea titlului autorului s /g259u. Simplificând, putem spune c /g259 pentru un
asemenea dobânditor, simpla înscriere în cartea funciar /g259 valoreaz /g259 titlu de
proprietate
117.
d. efectul declarativ de drepturi reale imobiliareÎn condi /g288iile în care dreptul de proprietate sau alt drept real se
dobânde /g250te prin accesiune, succesiune, vânzare silit /g259 sau uzucapiune,

117 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 477;
143 b. efectul extinctiv de drepturi reale imobiliare
Efectul extinctiv intervine în cazul stingerii unui drept tabular, în
aceast /g259 situa /g288ie nefiind suficient/g259 doar producerea actului sau faptului
juridic extinctiv ci fiind necesar/g259/g250 i radierea acelui drept tabular. Textul
articolului 20 alin. (2) din Lege prevede c /g259 drepturile reale se sting doar prin
înscrierea radierii lor din cartea funciar /g259, cu consim /g288/g259mântul titularului
dreptului, iar în lipsa acestui consim /g288/g259mânt în baza unei hot/g259 râri
judec /g259tore/g250ti r/g259mas/g259 irevocabil /g259. Consim/g288/g259 mântul nu este necesar în
condi /g288iile stingerii dreptului pr in moartea titularului s /g259u sau prin împlinirea
termenului ar /g259tat în înscriere. În condi /g288iile în care dreptul ce urmeaz /g259 a fi
radiat este grevat în favoarea unei a lte persoane decât dobânditorul, radierea
se va face cu p/g259 strarea acelei persoane.
c. efectul achizitiv de drepturi reale imobiliareDe/g250i efectul constitutiv al intabul/g259 rii, consacrat prin prevederile D.-
L. nr. 115/1938 conform c /g259rora dreptul dreptul real imobiliar lua na /g250tere din
momentul intabul /g259rii lui în cartea funciar /g259, nu a fost preluat de c /g259tre Legea
nr. 7/1996, care a preluat numai efectul opozabilit /g259/g288ii consacrat cu putere
absolut /g259 prin art. 25, în mod excep /g288ional, exist /g259 situa /g288ii în care intabularea
poate avea totu /g250i efect constitutiv chiar sub imperiul acestei legi. Este
situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de bun /g259-credin /g288/g259 /g250i cu titlu oneros care /g250i-a
intabulat dreptul real întemeindu-se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare /g250i care este
ap/g259rat, în principiu, de orice cauz /g259 de evic /g288iune care ar putea deriva din
nevalabilitatea titlului autorului s /g259u. Simplificând, putem spune c /g259 pentru un
asemenea dobânditor, simpla înscriere în cartea funciar /g259 valoreaz /g259 titlu de
proprietate
117.
d. efectul declarativ de drepturi reale imobiliareÎn condi /g288iile în care dreptul de proprietate sau alt drept real se
dobânde /g250te prin accesiune, succesiune, vânzare silit /g259 sau uzucapiune,

117 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 477;

144 precum /g250i în cazurile în care dobândirea se ob /g288ine prin efectul legii prin
expropriere sau hot /g259râre judec /g259toreasc /g259, înscrierea în cartea funciar /g259 nu mai
este obligatorie, caz în care intabularea nu mai are efect constitutiv de
drepturi ci are un efect declarativ.
3.5.2. Înscrierea provizorie;
§1. Defini /g288ia, temeiul juridic /g250i rolul înscrierii provizorii
Înscrierea provizorie reprezint /g259 acel tip de înscriere în cartea
funciar /g259 prin care dobândirea, modificare a sau stingerea unui drept real
imobiliar devine opozabil /g259 ter/g288ilor cu rangul determinat de cererea de
înscriere, sub condi /g288ie /g250i în m/g259 sura justific /g259rii ei. Acest tip de înscriere este
prev /g259zut în mod expres de Lege în art. 29. Tot acest articol este acela care
stabile /g250te inclusiv situa /g288iile în care înscrierea provizorie poate fi solicitat/g259 .
Înscrierea provizorie asigur /g259 anumite drepturi provizorii care, în
condi /g288iile în care vor îndeplini anumite cerin /g288e prev /g259zute de lege se vor
putea consolida sau justifica, prin justificare realizându-se acelea /g250i drepturi
ca cele realizate prin intabulare. Rolul înscrierii provizorii care poate fi considerat /g259 drept o „intabulare condi /g288ional /g259
118” const /g259 în faptul c /g259 are drept
efect asigurarea rangului serial al opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a drepturilor
înscrise în cartea funciar /g259, rangul serial fiind determinat prin cererea de
înscriere. Cu alte cuvinte, înscrierea provizorie va conferi înscrierii, în
momentul în care va deveni definitiv /g259/g250i se va transforma în intabulare, data
/g250i rangul pe care l-a avut ea îns /g259/g250i, astfel încât, cel interesat va fi ocrotit de
riscul unei eventuale intabul /g259ri în numele unui ter /g288, care ar putea dobândi
ulterior, acela /g250i drept.
§2. Situa/g288 ii în care se justific /g259 înscrierea provizorie
Art. 29 alin. (2) din Lege prevede c /g259 înscrierea provizorie se justific /g259
în urm /g259toarele situa /g288ii:

118 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 107;
144 precum /g250i în cazurile în care dobândirea se ob /g288ine prin efectul legii prin
expropriere sau hot /g259râre judec /g259toreasc /g259, înscrierea în cartea funciar /g259 nu mai
este obligatorie, caz în care intabularea nu mai are efect constitutiv de
drepturi ci are un efect declarativ.
3.5.2. Înscrierea provizorie;
§1. Defini /g288ia, temeiul juridic /g250i rolul înscrierii provizorii
Înscrierea provizorie reprezint /g259 acel tip de înscriere în cartea
funciar /g259 prin care dobândirea, modificare a sau stingerea unui drept real
imobiliar devine opozabil /g259 ter/g288ilor cu rangul determinat de cererea de
înscriere, sub condi /g288ie /g250i în m/g259 sura justific /g259rii ei. Acest tip de înscriere este
prev /g259zut în mod expres de Lege în art. 29. Tot acest articol este acela care
stabile /g250te inclusiv situa /g288iile în care înscrierea provizorie poate fi solicitat/g259 .
Înscrierea provizorie asigur /g259 anumite drepturi provizorii care, în
condi /g288iile în care vor îndeplini anumite cerin /g288e prev /g259zute de lege se vor
putea consolida sau justifica, prin justificare realizându-se acelea /g250i drepturi
ca cele realizate prin intabulare. Rolul înscrierii provizorii care poate fi considerat /g259 drept o „intabulare condi /g288ional /g259
118” const /g259 în faptul c /g259 are drept
efect asigurarea rangului serial al opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a drepturilor
înscrise în cartea funciar /g259, rangul serial fiind determinat prin cererea de
înscriere. Cu alte cuvinte, înscrierea provizorie va conferi înscrierii, în
momentul în care va deveni definitiv /g259/g250i se va transforma în intabulare, data
/g250i rangul pe care l-a avut ea îns /g259/g250i, astfel încât, cel interesat va fi ocrotit de
riscul unei eventuale intabul /g259ri în numele unui ter /g288, care ar putea dobândi
ulterior, acela /g250i drept.
§2. Situa/g288 ii în care se justific /g259 înscrierea provizorie
Art. 29 alin. (2) din Lege prevede c /g259 înscrierea provizorie se justific /g259
în urm /g259toarele situa /g288ii:

118 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 107;

145 1.când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi /g288ie
suspensiv /g259;
În aceast /g259 situa /g288ie, literatura de specialitate consider /g259 folosirea
no/g288iunii de înscriere prov izorie ca fiind eronat /g259 deoarece avem de a face cu
o înscriere sub condi /g288ie suspensiv/g259 iar dreptul afectat de o condi/g288 ie
suspensiv/g259 care nu se realizeaz /g259 înceteaz /g259 cu efect retroactiv. Practic, în
cartea funciar /g259 dreptul real imobiliar va fi înscris provizoriu, sub condi /g288ia
suspensiv/g259 a realiz /g259rii unui eveniment viitor, indicându-se îns /g259, în mod
expres, în fiecare caz în parte, ca re va fi acest eveniment. Condi /g288ia
suspensiv/g259119 este aceea de a c /g259rei îndeplinire depinde na /g250terea drepturilor
subiective civile /g250i a obliga /g288iilor corelative (art. 1017 C. Civ.). Cu titlu de
exepmlu, în cazul transmiterii dreptulu i de proprietate printr-un act juridic
sub condi /g288ie suspensiv/g259 , proprietatea se va considera transmis /g259 doar daca se
va realiza evenimentul men /g288ionat expres: „ î/g288i voi vinde apartamentul, dac /g259
m/g259 voi muta din localitate ”. În consecin /g288/g259, pendente conditione, înscrierea
dreptului real este incert /g259, provizorie, urmând ca eveniente conditione ,
dreptul transmis sub condi/g288 ie s /g259 se consolideze retroactiv. Urmarea
consolid /g259rii retroactive a dreptului real imobiliar este transformarea
înscrierii provizorii a acestuia într-o veritabil /g259 intabulare. În condi /g288iile în
care dreptul ar fi transmis sub condi/g288 ie rezolutorie, Legea nu prevede
posibilitatea unei înscrieri provizorii, pornind de la indeea c/g259 îns/g259/g250 i
îndeplinirea condi /g288iei rezolutorii este aceea care determin /g259 desfiin /g288area
drepturilor subiective civile /g250i a obliga /g288iilor corelative, adic /g259 în esen /g288/g259 a
actului juridic înch eiat sub acea condi /g288ie: „î/g288i vînd apartamentul, dar, dac /g259
m/g259 voi muta din localitate pân /g259 la sfâr /g250itul anului, vânzarea se
desfiin /g288eaz/g259”. Practic, în aceast /g259 situa /g288ie, dreptul afectat de condi /g288ie se
desfiin /g288eaz/g259 retroactiv, ca /g250i când nu ar fi existat niciodat /g259, astfel încât nu se

119 A se vedea Gabriel Boroi, Drept civil. Partea general /g259, Ed. All Educational S.A.,
Bucure /g250ti, 1998, p. 205;
145 1.când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi /g288ie
suspensiv /g259;
În aceast /g259 situa /g288ie, literatura de specialitate consider /g259 folosirea
no/g288iunii de înscriere prov izorie ca fiind eronat /g259 deoarece avem de a face cu
o înscriere sub condi /g288ie suspensiv/g259 iar dreptul afectat de o condi/g288 ie
suspensiv/g259 care nu se realizeaz /g259 înceteaz /g259 cu efect retroactiv. Practic, în
cartea funciar /g259 dreptul real imobiliar va fi înscris provizoriu, sub condi /g288ia
suspensiv/g259 a realiz /g259rii unui eveniment viitor, indicându-se îns /g259, în mod
expres, în fiecare caz în parte, ca re va fi acest eveniment. Condi /g288ia
suspensiv/g259119 este aceea de a c /g259rei îndeplinire depinde na /g250terea drepturilor
subiective civile /g250i a obliga /g288iilor corelative (art. 1017 C. Civ.). Cu titlu de
exepmlu, în cazul transmiterii dreptulu i de proprietate printr-un act juridic
sub condi /g288ie suspensiv/g259 , proprietatea se va considera transmis /g259 doar daca se
va realiza evenimentul men /g288ionat expres: „ î/g288i voi vinde apartamentul, dac /g259
m/g259 voi muta din localitate ”. În consecin /g288/g259, pendente conditione, înscrierea
dreptului real este incert /g259, provizorie, urmând ca eveniente conditione ,
dreptul transmis sub condi/g288 ie s /g259 se consolideze retroactiv. Urmarea
consolid /g259rii retroactive a dreptului real imobiliar este transformarea
înscrierii provizorii a acestuia într-o veritabil /g259 intabulare. În condi /g288iile în
care dreptul ar fi transmis sub condi/g288 ie rezolutorie, Legea nu prevede
posibilitatea unei înscrieri provizorii, pornind de la indeea c/g259 îns/g259/g250 i
îndeplinirea condi /g288iei rezolutorii este aceea care determin /g259 desfiin /g288area
drepturilor subiective civile /g250i a obliga /g288iilor corelative, adic /g259 în esen /g288/g259 a
actului juridic înch eiat sub acea condi /g288ie: „î/g288i vînd apartamentul, dar, dac /g259
m/g259 voi muta din localitate pân /g259 la sfâr /g250itul anului, vânzarea se
desfiin /g288eaz/g259”. Practic, în aceast /g259 situa /g288ie, dreptul afectat de condi /g288ie se
desfiin /g288eaz/g259 retroactiv, ca /g250i când nu ar fi existat niciodat /g259, astfel încât nu se

119 A se vedea Gabriel Boroi, Drept civil. Partea general /g259, Ed. All Educational S.A.,
Bucure /g250ti, 1998, p. 205;

146 justific /g259 înscrierea. La aceast /g259 opinie achieseaz /g259 f/g259r/g259 comentarii autorul D.
M. Cosma.
Consider /g259m atât textul de lege, cât /g250 i achiesare autorului sus-
men /g288ionat ca fiind nejustificate /g250 i propunem de lege fe renda modificarea
textului de lege în sensul înscrierii provizorii a drepturilor reale imobiliare
afectate atât de o condi /g288ie suspensiv/g259 cât /g250 i de una rezolutorie, din
urm/g259toarele considerente:
1. încheierea unui act juridic sub condi /g288ie rezolutorie trebuie
analizat /g259 din punct de vedere al efectelor produse sub dou /g259 aspecte:
a. pendente conditione, actul juridic se comport /g259 ca pur /g250i simplu:
debitorul este /g288inut s /g259 î/g250i execute obliga /g288ia asumat /g259, iar creditorul poate
solicita executarea acesteia;
b. eveniente conditione, situa /g288ia se modific /g259 dup/g259 cum condi /g288ia
rezolutorie s-a realizat sau nu:
/g153 condi /g288ia rezolutorie s-a realizat – actul juridic se desfiin /g288eaz/g259 cu
efect retroactiv, astfel încât p /g259r/g288ile sunt în situa /g288ia de a- /g250i restituit presta /g288iile
efectuate. Consider /g259m c/g259 în aceast /g259 situa /g288ie, va interveni institu /g288ia radierii
acelei înscrieri provizorii;
/g153 condi /g288ia rezolutorie nu s-a realizat – actul juridic se consolideaz /g259
retroactiv, ca în cazul actului afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259 ce s-a
realizat, în acest caz, înscrierea provizorie transformându-se ca /g250i în cazul
amintit într-o adev /g259rat/g259 intabulare.
2. în continuare, Ordinul Ministrului Justi/g288 ei nr. 2371/C/ 22.12.1997
în vigoare înc /g259, prevede în art. 95 alin. (2) faptul c /g259 „pot constitui temeiuri
ale unor cereri de înscriere provizorie (…) actele juridice referitoare la
drepturi reale imobiliare, a c /g259ror transmitere, constituire sau grevare este
afectat /g259 de o modalitate: condi /g288ie rezolutorie, termen extinctiv, sarcina
liberalit/g259/g288 ii, care se va putea arata în cuprinsul înscrierii provizorii”.
3. în realitate, activitatea desf /g259/g250urat/g259 de birourile de carte funciar /g259 se
confrunt /g259 frecvent cu situa /g288ii generate de neconcordan/g288 a survenit /g259 între
146 justific /g259 înscrierea. La aceast /g259 opinie achieseaz /g259 f/g259r/g259 comentarii autorul D.
M. Cosma.
Consider /g259m atât textul de lege, cât /g250 i achiesare autorului sus-
men /g288ionat ca fiind nejustificate /g250 i propunem de lege fe renda modificarea
textului de lege în sensul înscrierii provizorii a drepturilor reale imobiliare
afectate atât de o condi /g288ie suspensiv/g259 cât /g250 i de una rezolutorie, din
urm/g259toarele considerente:
1. încheierea unui act juridic sub condi /g288ie rezolutorie trebuie
analizat /g259 din punct de vedere al efectelor produse sub dou /g259 aspecte:
a. pendente conditione, actul juridic se comport /g259 ca pur /g250i simplu:
debitorul este /g288inut s /g259 î/g250i execute obliga /g288ia asumat /g259, iar creditorul poate
solicita executarea acesteia;
b. eveniente conditione, situa /g288ia se modific /g259 dup/g259 cum condi /g288ia
rezolutorie s-a realizat sau nu:
/g153 condi /g288ia rezolutorie s-a realizat – actul juridic se desfiin /g288eaz/g259 cu
efect retroactiv, astfel încât p /g259r/g288ile sunt în situa /g288ia de a- /g250i restituit presta /g288iile
efectuate. Consider /g259m c/g259 în aceast /g259 situa /g288ie, va interveni institu /g288ia radierii
acelei înscrieri provizorii;
/g153 condi /g288ia rezolutorie nu s-a realizat – actul juridic se consolideaz /g259
retroactiv, ca în cazul actului afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259 ce s-a
realizat, în acest caz, înscrierea provizorie transformându-se ca /g250i în cazul
amintit într-o adev /g259rat/g259 intabulare.
2. în continuare, Ordinul Ministrului Justi/g288 ei nr. 2371/C/ 22.12.1997
în vigoare înc /g259, prevede în art. 95 alin. (2) faptul c /g259 „pot constitui temeiuri
ale unor cereri de înscriere provizorie (…) actele juridice referitoare la
drepturi reale imobiliare, a c /g259ror transmitere, constituire sau grevare este
afectat /g259 de o modalitate: condi /g288ie rezolutorie, termen extinctiv, sarcina
liberalit/g259/g288 ii, care se va putea arata în cuprinsul înscrierii provizorii”.
3. în realitate, activitatea desf /g259/g250urat/g259 de birourile de carte funciar /g259 se
confrunt /g259 frecvent cu situa /g288ii generate de neconcordan/g288 a survenit /g259 între

147 aceste dou /g259 texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a /g250i art. 95 alin. (2)), astfel
încât se impune aducerea legisla /g288iei la un numitor comun, în vederea
surmont /g259rii cu efecte pozitive a unor situa /g288ii de acest gen, pentru a se putea
lucra într-un sistem de practic /g259 unitar /g259, toat /g259 activitatea având la baz /g259 un
sistem legislativ unitar /g250i coerent.
2. când dreptul real ce se cere a fi înscris a fost dobândit în
temeiul unei hot/g259râri judec /g259tore /g250ti care nu este definitiv /g259/g250i irevocabil/g259;
Legea în vigoare consider /g259 c/g259 se justific /g259 înscrierea provizorie a unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti definitive dar nu irevocabile, în cazul unei hot /g259râri
irevocabile putând opera direct in tabularea. Prin efectul legii, hot /g259rârea ce
devine irevocabil /g259 fie prin expirarea terme nului legal de declarare a
recursului, fie prin resp ingerea recursului dobânde /g250te autoritate de lucru
judecat, conferind persoanei c /g259reia îi este favorabil /g259 temeiul legal al
solicit /g259rii cererii de intabulare a dreptului astfel recunoscut. A /g250adar,
legiuitorul face o limitare clar/g259 între actele care pot sta la baza cererii de
intabulare /g250i actele care pot sta la baza cererii de înscriere provizorie, în
prima categorie încadrându-se hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti irevocabile, iar în cea
de-a doua categorie hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti definitive. Cu toate aceaste,
având în vedere existen /g288a posibilit /g259/g288ii uzit/g259 rii contesta /g288iei în anulare sau a
revizuirii ca /g250i c/g259i extraordinare de atac, care prin admitere pot produce
modificarea sau chiar anularea hot /g259rârilor judec /g259tore/g250ti irevocabile
consider /g259m c/g259 s-ar impune o reconsiderare a textului de lege care s /g259 înl/g259ture
producerea unor situa /g288ii contradictorii.
În mod concret, dac /g259 persoana A care a ob /g288inut o hot /g259râre definitiv /g259
favorabil/g259 procedeaz /g259 la înscrierea provizorie a dreptului s /g259u astfel
consfin/g288 it, iar ulterior cî /g250tig/g259/g250i în recurs, hot/g259 rârea devenind irevocabil /g259, ea
va proceda la solicitarea intabul /g259rii dreptului s /g259u, înscrierea sa provizorie
transformându-se într-o adev /g259rat/g259 intabulare. În condi /g288iile în care partea
advers /g259 B se va prevala de c /g259ile extraordinare de atac, este posibil ca în
urma utilizarii uneia din aceste c /g259i, hot /g259rârea irevocabil /g259 s/g259 fie modificat /g259
147 aceste dou /g259 texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a /g250i art. 95 alin. (2)), astfel
încât se impune aducerea legisla /g288iei la un numitor comun, în vederea
surmont /g259rii cu efecte pozitive a unor situa /g288ii de acest gen, pentru a se putea
lucra într-un sistem de practic /g259 unitar /g259, toat /g259 activitatea având la baz /g259 un
sistem legislativ unitar /g250i coerent.
2. când dreptul real ce se cere a fi înscris a fost dobândit în
temeiul unei hot/g259râri judec /g259tore /g250ti care nu este definitiv /g259/g250i irevocabil/g259;
Legea în vigoare consider /g259 c/g259 se justific /g259 înscrierea provizorie a unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti definitive dar nu irevocabile, în cazul unei hot /g259râri
irevocabile putând opera direct in tabularea. Prin efectul legii, hot /g259rârea ce
devine irevocabil /g259 fie prin expirarea terme nului legal de declarare a
recursului, fie prin resp ingerea recursului dobânde /g250te autoritate de lucru
judecat, conferind persoanei c /g259reia îi este favorabil /g259 temeiul legal al
solicit /g259rii cererii de intabulare a dreptului astfel recunoscut. A /g250adar,
legiuitorul face o limitare clar/g259 între actele care pot sta la baza cererii de
intabulare /g250i actele care pot sta la baza cererii de înscriere provizorie, în
prima categorie încadrându-se hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti irevocabile, iar în cea
de-a doua categorie hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti definitive. Cu toate aceaste,
având în vedere existen /g288a posibilit /g259/g288ii uzit/g259 rii contesta /g288iei în anulare sau a
revizuirii ca /g250i c/g259i extraordinare de atac, care prin admitere pot produce
modificarea sau chiar anularea hot /g259rârilor judec /g259tore/g250ti irevocabile
consider /g259m c/g259 s-ar impune o reconsiderare a textului de lege care s /g259 înl/g259ture
producerea unor situa /g288ii contradictorii.
În mod concret, dac /g259 persoana A care a ob /g288inut o hot /g259râre definitiv /g259
favorabil/g259 procedeaz /g259 la înscrierea provizorie a dreptului s /g259u astfel
consfin/g288 it, iar ulterior cî /g250tig/g259/g250i în recurs, hot/g259 rârea devenind irevocabil /g259, ea
va proceda la solicitarea intabul /g259rii dreptului s /g259u, înscrierea sa provizorie
transformându-se într-o adev /g259rat/g259 intabulare. În condi /g288iile în care partea
advers /g259 B se va prevala de c /g259ile extraordinare de atac, este posibil ca în
urma utilizarii uneia din aceste c /g259i, hot /g259rârea irevocabil /g259 s/g259 fie modificat /g259

148 sau chiar anulat /g259, caz în care ar trebui radiat /g259 intabularea celui ce se
prevalase de efectul hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti definitive /g250i intabulat dreptul
celui ce a câ /g250tigat prin calea extraordinar /g259 de atac.
Problema intervine în situa /g288ia în care A, profitând de faptul c /g259/g250i-a
intabulat dreptul de pr oprietate în baza hot /g259rârii irevocabile, procedeaz /g259 la
înstr /g259inarea bunului imobil anterior exercit /g259rii c/g259ii extraordinare de atac de
c/g259tre B, C fiind astfel un ter /g288 cump /g259r/g259tor de bun /g259-credin /g288/g259, deoarece la
momentul cump /g259r/g259rii nu figura notarea vreunui litigiu cu privire la acel
imobil în cartea funciar /g259. În aceste condi /g288ii prejudiciate vor fi atât partea B
cât /g250i partea C, generându-se astfel, un nou /g250 ir de procese în care va fi
implicat /g250i C.
Ca atare, ne gândim dac/g259 nu cumva, ar fi binevenit /g259 ideea de a nu se
trece imediat la intabularea unui drept ob/g288 inut printr-o hot /g259râre
judec /g259toreasc /g259 irevocabil/g259 , men/g288 inând procedura în c ontinuare numai la
înscriere provizorie, pe un termen pe care legiuitorul va trebui s /g259 îl calculeze
astfel încât s /g259 se afle în acord inclusiv cu dispozi /g288iile Codului de procedura
civila în ceea ce prive /g250te declararea c /g259ilor extraordinare de atac, termen pe
care l-am propune a fi de minim 3 ani.
Este drept c /g259 legiuitorul a urm/g259 rit permanent a nu bloca în mod
artificial circuitul juridic al imobilelor, îns /g259 trebuie cânt /g259rit care interes are o
mai mare c /g259dere: libera circula /g288ie juridic /g259 a imobilelor sau protejarea
intereselor juridice ale participan /g288ilor la raporturile juridice /g250i degajarea
instan /g288elor de judecat /g259 de o serie de procese care s-ar putea asfel înl /g259tura.
3. dac/g259 se dobânde /g250te un drept tabular care, anterior, a fost înscris
provizoriu ;
Aceast /g259 situa /g288ie a fost practic anticipat /g259 la punctul anterior, cel care
se afl /g259 în situa /g288ia de a solicita înscrierea provi zorie a unui drept tabular care
a fost anterior înscris provizoriu fiind ter /g288ul nostru dobânditor C.
Situa /g288ia prev /g259zut/g259 de lit. c) a alin. (2) al art. 29 din Lege intervine
îns/g259 în condi /g288iile în care C /g250i-a asumat responsabilitatea personal, dobândind
148 sau chiar anulat /g259, caz în care ar trebui radiat /g259 intabularea celui ce se
prevalase de efectul hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti definitive /g250i intabulat dreptul
celui ce a câ /g250tigat prin calea extraordinar /g259 de atac.
Problema intervine în situa /g288ia în care A, profitând de faptul c /g259/g250i-a
intabulat dreptul de pr oprietate în baza hot /g259rârii irevocabile, procedeaz /g259 la
înstr /g259inarea bunului imobil anterior exercit /g259rii c/g259ii extraordinare de atac de
c/g259tre B, C fiind astfel un ter /g288 cump /g259r/g259tor de bun /g259-credin /g288/g259, deoarece la
momentul cump /g259r/g259rii nu figura notarea vreunui litigiu cu privire la acel
imobil în cartea funciar /g259. În aceste condi /g288ii prejudiciate vor fi atât partea B
cât /g250i partea C, generându-se astfel, un nou /g250 ir de procese în care va fi
implicat /g250i C.
Ca atare, ne gândim dac/g259 nu cumva, ar fi binevenit /g259 ideea de a nu se
trece imediat la intabularea unui drept ob/g288 inut printr-o hot /g259râre
judec /g259toreasc /g259 irevocabil/g259 , men/g288 inând procedura în c ontinuare numai la
înscriere provizorie, pe un termen pe care legiuitorul va trebui s /g259 îl calculeze
astfel încât s /g259 se afle în acord inclusiv cu dispozi /g288iile Codului de procedura
civila în ceea ce prive /g250te declararea c /g259ilor extraordinare de atac, termen pe
care l-am propune a fi de minim 3 ani.
Este drept c /g259 legiuitorul a urm/g259 rit permanent a nu bloca în mod
artificial circuitul juridic al imobilelor, îns /g259 trebuie cânt /g259rit care interes are o
mai mare c /g259dere: libera circula /g288ie juridic /g259 a imobilelor sau protejarea
intereselor juridice ale participan /g288ilor la raporturile juridice /g250i degajarea
instan /g288elor de judecat /g259 de o serie de procese care s-ar putea asfel înl /g259tura.
3. dac/g259 se dobânde /g250te un drept tabular care, anterior, a fost înscris
provizoriu ;
Aceast /g259 situa /g288ie a fost practic anticipat /g259 la punctul anterior, cel care
se afl /g259 în situa /g288ia de a solicita înscrierea provi zorie a unui drept tabular care
a fost anterior înscris provizoriu fiind ter /g288ul nostru dobânditor C.
Situa /g288ia prev /g259zut/g259 de lit. c) a alin. (2) al art. 29 din Lege intervine
îns/g259 în condi /g288iile în care C /g250i-a asumat responsabilitatea personal, dobândind

149 un drept care nu era decât înscris provizoriu, ca de exemplu în cazul
dobândirii dreptului de c /g259tre A în baza unei hot /g259râri definitive. În aceast /g259
situa /g288ie, în mod corect, este firesc ca C, în deplin/g259 cuno/g250 tin/g288/g259 a situa /g288iei
juridice a dreptului dobândit s/g259 nu poat /g259 avea mai multe drepturi decât
autorul s /g259u.
Aceasta este expresia exact /g259 a principiului de drept „nemo dat quod
non habet” , conform c /g259ruia nimeni nu poate da mai mult decât ceea ce are
el însu /g250i.
4.dac/g259 debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscris/g259
ipoteca ori privilegiul imobiliar;
În momentul consemn/g259 rii acestor sume, debitorul obliga /g288iei se
descarc/g259 de aceast /g259 obliga /g288ie în fa /g288a creditorului s /g259u ipotecar ori privilegiat,
putând solicita, ca efect al acestei desc /g259rc/g259ri, înscrierea provizorie a radierii
drepturilor reale accesorii care îi grevau dreptul s /g259u de proprietate (dreptul
de ipotec /g259 sau privilegiile).
5.dac/g259 pentru solu /g288ionarea cererii sunt necesare înscrisuri
suplimentare, care nu aduc atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris /g250i nu fundamenteaz /g259 noi capete de cerere .
Aceast /g259 situa /g288ie apare în practic /g259 foarte rar. Este situa /g288ia în care
titularul unui drept real care nu de /g288ine toate documentele justificative
necesare intabul /g259rii, solicit /g259 totu /g250i înscrierea proviz /g259rie a dreptului s /g259u în
scopul protej /g259rii acestuia prin rangul înscrierii. În condi/g288 iile în care se
admite cererea de înscriere provizorie, solicitantului i se va pune în vedere
s/g259 depun/g259 documenta /g288ia care lipse /g250te într-un anumit termen, sub sanc /g288iunea
radierii înscrierii provizorii.
§3. Condi /g288iile de înscriere provizorie
Analiza îndeplinirii cerin /g288elor necesare pentru efectuarea înscrierii
provizorii trebuie privit /g259 din urm /g259toarele puncte de vedere:
149 un drept care nu era decât înscris provizoriu, ca de exemplu în cazul
dobândirii dreptului de c /g259tre A în baza unei hot /g259râri definitive. În aceast /g259
situa /g288ie, în mod corect, este firesc ca C, în deplin/g259 cuno/g250 tin/g288/g259 a situa /g288iei
juridice a dreptului dobândit s/g259 nu poat /g259 avea mai multe drepturi decât
autorul s /g259u.
Aceasta este expresia exact /g259 a principiului de drept „nemo dat quod
non habet” , conform c /g259ruia nimeni nu poate da mai mult decât ceea ce are
el însu /g250i.
4.dac/g259 debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscris/g259
ipoteca ori privilegiul imobiliar;
În momentul consemn/g259 rii acestor sume, debitorul obliga /g288iei se
descarc/g259 de aceast /g259 obliga /g288ie în fa /g288a creditorului s /g259u ipotecar ori privilegiat,
putând solicita, ca efect al acestei desc /g259rc/g259ri, înscrierea provizorie a radierii
drepturilor reale accesorii care îi grevau dreptul s /g259u de proprietate (dreptul
de ipotec /g259 sau privilegiile).
5.dac/g259 pentru solu /g288ionarea cererii sunt necesare înscrisuri
suplimentare, care nu aduc atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris /g250i nu fundamenteaz /g259 noi capete de cerere .
Aceast /g259 situa /g288ie apare în practic /g259 foarte rar. Este situa /g288ia în care
titularul unui drept real care nu de /g288ine toate documentele justificative
necesare intabul /g259rii, solicit /g259 totu /g250i înscrierea proviz /g259rie a dreptului s /g259u în
scopul protej /g259rii acestuia prin rangul înscrierii. În condi/g288 iile în care se
admite cererea de înscriere provizorie, solicitantului i se va pune în vedere
s/g259 depun/g259 documenta /g288ia care lipse /g250te într-un anumit termen, sub sanc /g288iunea
radierii înscrierii provizorii.
§3. Condi /g288iile de înscriere provizorie
Analiza îndeplinirii cerin /g288elor necesare pentru efectuarea înscrierii
provizorii trebuie privit /g259 din urm /g259toarele puncte de vedere:

150 1. dac/g259 înscrierea se cere în baza unui înscris original cerin /g288ele
care trebuie îndeplinite sunt urm /g259toarele (cele prev /g259zute de art. 48 din Lege
/g250i art. 90 din Regulament):
a. înscrisul s /g259 fie încheiat cu respectarea formelor prev /g259zute de lege;
b. în cuprinsul înscrisului s /g259 fie indicate numele sau denumirea
p/g259r/g288ilor;
c. s/g259 fie individualizat imobilul printr-un num /g259r cadastral unic;
d. dac /g259 înscrisul nu este redactat în limba român /g259, atunci trebuie s /g259
fie înso /g288it de o traducere legalizat /g259;
e. înscrisul s /g259 fie înso /g288it, dup/g259 caz, fie de o copie a extrasului de
carte funciar /g259 pentru autentificare, fie de un certificat de sarcini ce a stat la
baza întocmirii actului;
Dac /g259 cererea de înscriere provizorie nu întrune/g250 te condi /g288iile
prev /g259zute la literele a) – c) nu se va putea dispune înscrierea provizorie
deoarece nu sunt întrunite condi /g288iile minime prev /g259zute de lege. În aceast /g259
situa /g288ie, cererea de înscriere va fi respins /g259, solicitantul putând-o reitera
ulterior, dup/g259 ce fie va întregi acoperi lipsurile înscrisului, fie va reface în
întregime actul în condi /g288iile în care acesta fusese lovit de nulitate. Dac /g259
cererea de înscriere nu întrune /g250te vreuna din condi /g288iile prev /g259zute la literele
d) sau e), înscrierea provizorie va putea fi încuviin /g288at/g259 în temeiul art. 32 alin.
(2) lit. e) din Lege.
2. dac/g259 înscrierea provizorie se cere în baza unei hot /g259râri
judec /g259tore /g250ti nedefinitive sau susceptibile de a fi atacat /g259 cu recurs , aceasta
se va dovedi prin copii legalizate eliberate de grefa instan /g288ei competente120.
3. dac/g259 înscrierea provizorie are ca obiect radierea dreptului de
ipotec/g259 sau a privilegiului imobiliar debitorul va trebui s /g259 fac/g259 dovada
îndeplinirii condi/g288 iilor impuse de lege în ceea ce prive /g250te efectuarea
procedurii ofertei de plat /g259/g250i de consemna /g288iune, respectiv procesul-verbal

120 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 492;
150 1. dac/g259 înscrierea se cere în baza unui înscris original cerin /g288ele
care trebuie îndeplinite sunt urm /g259toarele (cele prev /g259zute de art. 48 din Lege
/g250i art. 90 din Regulament):
a. înscrisul s /g259 fie încheiat cu respectarea formelor prev /g259zute de lege;
b. în cuprinsul înscrisului s /g259 fie indicate numele sau denumirea
p/g259r/g288ilor;
c. s/g259 fie individualizat imobilul printr-un num /g259r cadastral unic;
d. dac /g259 înscrisul nu este redactat în limba român /g259, atunci trebuie s /g259
fie înso /g288it de o traducere legalizat /g259;
e. înscrisul s /g259 fie înso /g288it, dup/g259 caz, fie de o copie a extrasului de
carte funciar /g259 pentru autentificare, fie de un certificat de sarcini ce a stat la
baza întocmirii actului;
Dac /g259 cererea de înscriere provizorie nu întrune/g250 te condi /g288iile
prev /g259zute la literele a) – c) nu se va putea dispune înscrierea provizorie
deoarece nu sunt întrunite condi /g288iile minime prev /g259zute de lege. În aceast /g259
situa /g288ie, cererea de înscriere va fi respins /g259, solicitantul putând-o reitera
ulterior, dup/g259 ce fie va întregi acoperi lipsurile înscrisului, fie va reface în
întregime actul în condi /g288iile în care acesta fusese lovit de nulitate. Dac /g259
cererea de înscriere nu întrune /g250te vreuna din condi /g288iile prev /g259zute la literele
d) sau e), înscrierea provizorie va putea fi încuviin /g288at/g259 în temeiul art. 32 alin.
(2) lit. e) din Lege.
2. dac/g259 înscrierea provizorie se cere în baza unei hot /g259râri
judec /g259tore /g250ti nedefinitive sau susceptibile de a fi atacat /g259 cu recurs , aceasta
se va dovedi prin copii legalizate eliberate de grefa instan /g288ei competente120.
3. dac/g259 înscrierea provizorie are ca obiect radierea dreptului de
ipotec/g259 sau a privilegiului imobiliar debitorul va trebui s /g259 fac/g259 dovada
îndeplinirii condi/g288 iilor impuse de lege în ceea ce prive /g250te efectuarea
procedurii ofertei de plat /g259/g250i de consemna /g288iune, respectiv procesul-verbal

120 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 492;

151 întocmit de executorul judec /g259toresc privind somarea creditorului s /g259
primeasc /g259 plata /g250 i refuzul acestuia de a se prezenta la termenul la care a fost
încuno/g250 tiin/g288at ori de a primi suma oferit /g259 de debitor sau de a isc /g259li procesul-
verbal , respectiv recipisa de consemna re în mod irevocabil a sumelor pentru
care a fost înscris /g259 ipoteca sau privilegiul, precum /g250i dovada comunic /g259rii
creditorului a consemn /g259rii pe numele s /g259u a tuturor sumelor datorate, în
condi /g288iile legii.
§4. Justificarea înscrierii provizorii
„Justificarea înscrierii” pr esupune îndeplinirea cerin /g288elor necesare
transform /g259rii înscrierii provizorii în in tabulare. În ceea ce prive /g250te termenul
de justificare a înscrierii provizorii, cu excep /g288ia cazului prev /g259zut de art. 29
alin. 2 lit. e) din Lege în care registratorul stabile /g250te un termen sub
sanc /g288iunea radierii înscrierii provizorii, în rest legea nu prevede niciun
asemenea termen. Cu toate acestea, în mod foarte explicit dezvolta M.
Nicolae ideea c/g259 justificarea nu poate fi f/g259 cut/g259 oricând. Astfel autorul
subliniaz /g259 faptul c /g259 dac/g259 în ceea ce prive /g250te justificarea înscrierii provizorii
în temeiul consim /g288/g259mântului celui încontra c /g259ruia s-a efectuat, aceasta poate
fi posibil/g259 oricând, în condi /g288iile în care se solicit/g259 justificarea înscrierii
provizprii ob /g288inute în temeiul unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti, de /g250i legea nu
prevede vreun termen, totu /g250i va trebui s /g259 se /g288in/g259 cont de regulile privitoare la
prescrip /g288ia dreptului de a cere executarea silit /g259 (3 ani) sau perimarea (1 an).
Justificarea înscrierii provizorii se poate realiza pe cale contencioas/g259 sau
necontencioas /g259.
A. Justificarea înscrierii provizorii pe cale necontencioas /g259
intervine în situa /g288ia prev /g259zut/g259 de art. 29 alin. (4) din Lege, adic /g259 în
urm/g259toarele situa /g288ii:
a. în temeiul consim /g288/g259mântului celui în contra c /g259ruia s-a efectuat
înscrierea provizorie;
b. în temeiul unei hot/g259 râri judec /g259tore/g250ti;
c. în temeiul încheierii registratorului de carte funciar /g259;
151 întocmit de executorul judec /g259toresc privind somarea creditorului s /g259
primeasc /g259 plata /g250 i refuzul acestuia de a se prezenta la termenul la care a fost
încuno/g250 tiin/g288at ori de a primi suma oferit /g259 de debitor sau de a isc /g259li procesul-
verbal , respectiv recipisa de consemna re în mod irevocabil a sumelor pentru
care a fost înscris /g259 ipoteca sau privilegiul, precum /g250i dovada comunic /g259rii
creditorului a consemn /g259rii pe numele s /g259u a tuturor sumelor datorate, în
condi /g288iile legii.
§4. Justificarea înscrierii provizorii
„Justificarea înscrierii” pr esupune îndeplinirea cerin /g288elor necesare
transform /g259rii înscrierii provizorii în in tabulare. În ceea ce prive /g250te termenul
de justificare a înscrierii provizorii, cu excep /g288ia cazului prev /g259zut de art. 29
alin. 2 lit. e) din Lege în care registratorul stabile /g250te un termen sub
sanc /g288iunea radierii înscrierii provizorii, în rest legea nu prevede niciun
asemenea termen. Cu toate acestea, în mod foarte explicit dezvolta M.
Nicolae ideea c/g259 justificarea nu poate fi f/g259 cut/g259 oricând. Astfel autorul
subliniaz /g259 faptul c /g259 dac/g259 în ceea ce prive /g250te justificarea înscrierii provizorii
în temeiul consim /g288/g259mântului celui încontra c /g259ruia s-a efectuat, aceasta poate
fi posibil/g259 oricând, în condi /g288iile în care se solicit/g259 justificarea înscrierii
provizprii ob /g288inute în temeiul unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti, de /g250i legea nu
prevede vreun termen, totu /g250i va trebui s /g259 se /g288in/g259 cont de regulile privitoare la
prescrip /g288ia dreptului de a cere executarea silit /g259 (3 ani) sau perimarea (1 an).
Justificarea înscrierii provizorii se poate realiza pe cale contencioas/g259 sau
necontencioas /g259.
A. Justificarea înscrierii provizorii pe cale necontencioas /g259
intervine în situa /g288ia prev /g259zut/g259 de art. 29 alin. (4) din Lege, adic /g259 în
urm/g259toarele situa /g288ii:
a. în temeiul consim /g288/g259mântului celui în contra c /g259ruia s-a efectuat
înscrierea provizorie;
b. în temeiul unei hot/g259 râri judec /g259tore/g250ti;
c. în temeiul încheierii registratorului de carte funciar /g259;

152 B. Justificarea înscrierii provizorii pe cale contencioas /g259 se
materializeaz /g259 sub forma ac /g288iunii în justificare – ac /g288iune civil /g259121 proprie
raporturilor procesuale de conflict, prin care titularul dreptului înscris
provizoriu se îndreapt /g259 împotriva celor obliga /g288i s/g259 transmit/g259 sau s/g259
constituie un drept real. Ac /g288iunea în justificare se înregistraz /g259 într-un
registru special de intrare în cartea funciar /g259/g250i se noteaz /g259 în acea parte a
c/g259r/g288ii funciare în care s-a f /g259cut înscrierea provizorie.
Dreptul de a promova o asemenea ac /g288iune îi revine titularului
dreptului înscris provizoriu, iar obiectul ac /g288iunii este constituit fie dintr-o
obliga /g288ie de a da (a transmite sau a constitui un drept real), fie din obliga /g288ia
de a face (emiterea sau punerea la dispozi /g288ie de c /g259tre cealalt /g259 parte a
înscrisurilor necesare). Din punct de vedere al competen /g288ei materiale /g250i
teritorial, competent /g259 v a f i î n p r i m /g259 instan /g288/g259 judec /g259toria sau tribunalul, în
func /g288ie de valoarea obiectului cauzei, în circumscrip /g288ia c/g259reia/c /g259ruia se afl /g259
imobilul înscris în cartea funciar/g259 . În condi /g288iile în care ac /g288iunea este admis /g259,
drept consecin /g288/g259 de va dispune intabularea drep tului sau radierea ipotecii sau
a privilegiului imobiliar, iar în condi /g288iile în care ac /g288iunea este respins /g259, prin
hot/g259râre irevocabil /g259, dreptul titularului înscris provizoriu va fi radiat prin
încheierea registratorului.
3.5.3. Notarea;
1§. Defini /g288ia, temeiul juridic /g250i rolul no /g259rii
Notarea reprezint /g259 înscrierea cu caracter temporar în cartea funciar /g259
ce poart /g259 asupra drepturilor personale, a actelor /g250i faptelor juridice
referitoare la starea /g250i capacitatea persoanelor, ac /g288iunilor /g250i c/g259ilor de atac în
justi/g288 ie, precum /g250i a m/g259 surilor de indisponibilizare, în leg /g259tur/g259 cu imobilele
din cartea funciar /g259, toate aceste acte sau fapte juridice fiind aduse la
cuno/g250 tin/g288a ter /g288ilor în scopul împiedic /g259rii acestora de a putea dobândi cu

121 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 192-194;
152 B. Justificarea înscrierii provizorii pe cale contencioas /g259 se
materializeaz /g259 sub forma ac /g288iunii în justificare – ac /g288iune civil /g259121 proprie
raporturilor procesuale de conflict, prin care titularul dreptului înscris
provizoriu se îndreapt /g259 împotriva celor obliga /g288i s/g259 transmit/g259 sau s/g259
constituie un drept real. Ac /g288iunea în justificare se înregistraz /g259 într-un
registru special de intrare în cartea funciar /g259/g250i se noteaz /g259 în acea parte a
c/g259r/g288ii funciare în care s-a f /g259cut înscrierea provizorie.
Dreptul de a promova o asemenea ac /g288iune îi revine titularului
dreptului înscris provizoriu, iar obiectul ac /g288iunii este constituit fie dintr-o
obliga /g288ie de a da (a transmite sau a constitui un drept real), fie din obliga /g288ia
de a face (emiterea sau punerea la dispozi /g288ie de c /g259tre cealalt /g259 parte a
înscrisurilor necesare). Din punct de vedere al competen /g288ei materiale /g250i
teritorial, competent /g259 v a f i î n p r i m /g259 instan /g288/g259 judec /g259toria sau tribunalul, în
func /g288ie de valoarea obiectului cauzei, în circumscrip /g288ia c/g259reia/c /g259ruia se afl /g259
imobilul înscris în cartea funciar/g259 . În condi /g288iile în care ac /g288iunea este admis /g259,
drept consecin /g288/g259 de va dispune intabularea drep tului sau radierea ipotecii sau
a privilegiului imobiliar, iar în condi /g288iile în care ac /g288iunea este respins /g259, prin
hot/g259râre irevocabil /g259, dreptul titularului înscris provizoriu va fi radiat prin
încheierea registratorului.
3.5.3. Notarea;
1§. Defini /g288ia, temeiul juridic /g250i rolul no /g259rii
Notarea reprezint /g259 înscrierea cu caracter temporar în cartea funciar /g259
ce poart /g259 asupra drepturilor personale, a actelor /g250i faptelor juridice
referitoare la starea /g250i capacitatea persoanelor, ac /g288iunilor /g250i c/g259ilor de atac în
justi/g288 ie, precum /g250i a m/g259 surilor de indisponibilizare, în leg /g259tur/g259 cu imobilele
din cartea funciar /g259, toate aceste acte sau fapte juridice fiind aduse la
cuno/g250 tin/g288a ter /g288ilor în scopul împiedic /g259rii acestora de a putea dobândi cu

121 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 192-194;

153 bun/g259 -credin /g288/g259 un drept real imobiliar care face obiectul unui litigiu sau care
este supus anumitor restric /g288ii122. Temeiul legal al institu /g288iei not/g259 rii îl
reprezint /g259 art. 26 alin. (4) lit. c) care define /g250te expres notarea, clasificând-o,
al/g259turi de intabulare /g250i înscrierea provizorie, ca a treia modalitate de
înscriere în cartea funciar /g259. Exist /g259/g250i alte dispozi /g288ii indirecte, atât în
cuprinsul Legii (art. 19, pct. B lit. e), art. 37 alin. (2), art. 38, art. 39, art. 40,
art. 54 alin. (3)), cât /g250i în Regulament123 (art. 42, art. 72). Scopul not /g259rii nu
este reprezentat de limitarea exerci /g288iului dreptului înscris în cartea funciar /g259
ci urm /g259re/g250te realizarea elementului de publicitate imobiliar /g259, având rolul de
a împiedica invocarea unei a /g250a numite bune-credin /g288e de c/g259 tre ter /g288i în
condi /g288iile în care ace /g250tia dobândesc un drept real imobiliar litigios, supus
anumitor restric /g288ii.
§2. Obiectul not /g259rilor
Regulamentul124 prevede în articolul 42 alin. (2) astfel cum acesta a
fost modificat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 133/2009 din ce este constituit
obiectul not /g259rilor.
Astfel, obiect al not /g259rilor pot fi:
a. incapacit /g259/g288ile totale sau par /g288iale de exerci /g288iu ale titularului
dreptului real înscris;
b. instituirea curatelei;
c. modalit /g259/g288ile juridice care afecteaz /g259 dreptul înscris în cartea
funciar /g259;
d. ar /g259tarea de raporturi juridice cu o alt /g259 persoan /g259, de natur /g259 s/g259
afecteze regimul juridic al bunului imobil;

122 A se vedea A se vedea R. I. Motica, A. Tr /g259ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 52; D. M. Cosma,
op. cit., p. 195; M. Nicolae, op. cit., p. 505; C. Cucu, op. cit., p. 107;
123 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
124 Regulamentul idem 103
153 bun/g259 -credin /g288/g259 un drept real imobiliar care face obiectul unui litigiu sau care
este supus anumitor restric /g288ii122. Temeiul legal al institu /g288iei not/g259 rii îl
reprezint /g259 art. 26 alin. (4) lit. c) care define /g250te expres notarea, clasificând-o,
al/g259turi de intabulare /g250i înscrierea provizorie, ca a treia modalitate de
înscriere în cartea funciar /g259. Exist /g259/g250i alte dispozi /g288ii indirecte, atât în
cuprinsul Legii (art. 19, pct. B lit. e), art. 37 alin. (2), art. 38, art. 39, art. 40,
art. 54 alin. (3)), cât /g250i în Regulament123 (art. 42, art. 72). Scopul not /g259rii nu
este reprezentat de limitarea exerci /g288iului dreptului înscris în cartea funciar /g259
ci urm /g259re/g250te realizarea elementului de publicitate imobiliar /g259, având rolul de
a împiedica invocarea unei a /g250a numite bune-credin /g288e de c/g259 tre ter /g288i în
condi /g288iile în care ace /g250tia dobândesc un drept real imobiliar litigios, supus
anumitor restric /g288ii.
§2. Obiectul not /g259rilor
Regulamentul124 prevede în articolul 42 alin. (2) astfel cum acesta a
fost modificat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 133/2009 din ce este constituit
obiectul not /g259rilor.
Astfel, obiect al not /g259rilor pot fi:
a. incapacit /g259/g288ile totale sau par /g288iale de exerci /g288iu ale titularului
dreptului real înscris;
b. instituirea curatelei;
c. modalit /g259/g288ile juridice care afecteaz /g259 dreptul înscris în cartea
funciar /g259;
d. ar /g259tarea de raporturi juridice cu o alt /g259 persoan /g259, de natur /g259 s/g259
afecteze regimul juridic al bunului imobil;

122 A se vedea A se vedea R. I. Motica, A. Tr /g259ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 52; D. M. Cosma,
op. cit., p. 195; M. Nicolae, op. cit., p. 505; C. Cucu, op. cit., p. 107;
123 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
124 Regulamentul idem 103

154 e. ar /g259tarea oric /g259rei ac /g288iuni care d /g259 caracterul de drept litigios unui
drept real înscris în cartea funciar /g259, a ac /g288iunii de predare a înscrisului
translativ sau constitutiv al dreptului ce urmeaz /g259 a se înscrie, a ac/g288 iunii de
ie/g250ire din indiviziune, a plângerii sau a ac /g288iunii penale în legatur /g259 cu o
infrac /g288iune care a stat la baza înscrierilor din cartea funciar /g259;
f. ar/g259 tarea ac/g288 iunii pentru anularea hot /g259rârii declarative de moarte a
titularului de drept real înscris în cartea funciar /g259;
g. aratarea situa /g288iilor cînd se face urm /g259rirea silit/g259 a imobilelor;
h. interdic /g288iile de înstr /g259inare, grevare, închiriere, dezmembrare,
comasare, construire, demolare, restructurare /g250 i amenajare;
i. contractul de loca /g288iune sau cesiunea de venituri mai mari de 3 ani;
j. dreptul de preemp /g288iune;
k. promisiunea stabilit /g259 prin conven /g288ie de a încheia un contract de
înstr /g259inare cu privire la bunul imobil;
l. inten /g288ia de înstr /g259inare sau ipotecare a bunului imobil;
m.revocarea procurii date în vederea încheierii unui act translativ de
proprietate având ca obiect un imobil;
n. sechestrul asigur /g259tor /g250i judiciar;
o. schimbarea rangului unei ipoteci;
p. plângerea împotriva înch eierii de carte funciar /g259;
q. respingerea cererii de înscriere;
r. deschiderea procedurii insolven /g288ei /g250i sentin /g288a declarativ /g259 de
faliment;
s. lucr/g259 rile de expropriere a imobilului;
t. orice alte fapte, drepturi personale sau ac /g288iuni a c /g259ror notare este
permis /g259 de lege /g250i au legatur /g259 cu imobilul.
O clasificare inspirat /g259 a obiectului not /g259rilor este realizat /g259125 astfel :

125 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 549;
154 e. ar /g259tarea oric /g259rei ac /g288iuni care d /g259 caracterul de drept litigios unui
drept real înscris în cartea funciar /g259, a ac /g288iunii de predare a înscrisului
translativ sau constitutiv al dreptului ce urmeaz /g259 a se înscrie, a ac/g288 iunii de
ie/g250ire din indiviziune, a plângerii sau a ac /g288iunii penale în legatur /g259 cu o
infrac /g288iune care a stat la baza înscrierilor din cartea funciar /g259;
f. ar/g259 tarea ac/g288 iunii pentru anularea hot /g259rârii declarative de moarte a
titularului de drept real înscris în cartea funciar /g259;
g. aratarea situa /g288iilor cînd se face urm /g259rirea silit/g259 a imobilelor;
h. interdic /g288iile de înstr /g259inare, grevare, închiriere, dezmembrare,
comasare, construire, demolare, restructurare /g250 i amenajare;
i. contractul de loca /g288iune sau cesiunea de venituri mai mari de 3 ani;
j. dreptul de preemp /g288iune;
k. promisiunea stabilit /g259 prin conven /g288ie de a încheia un contract de
înstr /g259inare cu privire la bunul imobil;
l. inten /g288ia de înstr /g259inare sau ipotecare a bunului imobil;
m.revocarea procurii date în vederea încheierii unui act translativ de
proprietate având ca obiect un imobil;
n. sechestrul asigur /g259tor /g250i judiciar;
o. schimbarea rangului unei ipoteci;
p. plângerea împotriva înch eierii de carte funciar /g259;
q. respingerea cererii de înscriere;
r. deschiderea procedurii insolven /g288ei /g250i sentin /g288a declarativ /g259 de
faliment;
s. lucr/g259 rile de expropriere a imobilului;
t. orice alte fapte, drepturi personale sau ac /g288iuni a c /g259ror notare este
permis /g259 de lege /g250i au legatur /g259 cu imobilul.
O clasificare inspirat /g259 a obiectului not /g259rilor este realizat /g259125 astfel :

125 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 549;

155 1. raporturi juridice care configureaz /g259 situa /g288ia juridic /g259 personal /g259 a
titularului de carte funciar /g259 : notarea minorit /g259/g288ii, a interdic /g288iei judec /g259tore/g250ti,
a curatelei celui disp /g259rut /g250i a aceluia a c /g259rui interdic /g288ie sau punere sub
curatel /g259 a fost cerut /g259, notarea hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti declarative de moarte a
titularului dreptului tabular, notarea conven /g288iei matrimoniale /g250i a calit/g259/g288 ii de
bun comun a imobilului înscris în cartea funciar /g259, notarea hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti de deschidere a procedurii reorganiz /g259rii judiciare sau a
falimentului ;
2. drepturi personale /g250i alte raporturi juridice patrimoniale în leg /g259tur/g259
cu imobilul înscris în cartea funciar /g259 : notarea interdic /g288iei de înstr /g259inare sau
de grevare privitoare la un drept înscris, precum /g250i a modalit /g259/g288ilor
interdic /g288iei de str /g259mutare sau grevare, notarea c ontractului de închiriere
încheiat pe un termen mai mare de 3 an i, notarea cesiunii de venituri pe o
perioad /g259 mai mare de 3 ani, notarea pactului de preferin /g288/g259, notarea
promisiunii de vânzare stabilit/g259 prin conven /g288ie, notarea contractului de gaj
asupra unei crean /g288e ipotecare, notarea schimb /g259rii rangului unei ipoteci,
3. inten /g288ia de a înstr /g259ina sau greva imobilul înscris în cartea
funciar /g259 ;
4. îngr /g259dirile legale /g250 i judiciare de înstr /g259inare sau grevare a
imobilului cuprins în cartea funciar /g259 ;
5. m /g259surile de executare silit/g259/g250 i cele asigur /g259torii asupra imobilului
înscris în cartea funciar /g259 : notarea popririi crean /g288ei garantate cu ipotec /g259/g250i a
veniturilor imobilului urm /g259rit, notarea urm /g259ririi silite a fructelor neculese /g250i
a recoltelor prinse de r /g259d/g259cini, notarea urm /g259ririi silite imobiliare, notarea
m/g259surilor asigur /g259torii
6. ac/g288 iunile în justi/g288 ie în leg /g259tur/g259 cu imobilul înscris în cartea
funciar /g259 : notarea ac /g288iunilor de drept comun – ac /g288iunea pentru desfiin /g288area
sau desfacerea actului juridic pentru cauze anterioare sau posterioare
încheierii lui, ac /g288iunea pentru acordarea rangului preferen /g288ial la dobândirea
unui drept tabular, ac /g288iunea revocatorie sau paulian /g259, ac /g288iunea pentru
155 1. raporturi juridice care configureaz /g259 situa /g288ia juridic /g259 personal /g259 a
titularului de carte funciar /g259 : notarea minorit /g259/g288ii, a interdic /g288iei judec /g259tore/g250ti,
a curatelei celui disp /g259rut /g250i a aceluia a c /g259rui interdic /g288ie sau punere sub
curatel /g259 a fost cerut /g259, notarea hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti declarative de moarte a
titularului dreptului tabular, notarea conven /g288iei matrimoniale /g250i a calit/g259/g288 ii de
bun comun a imobilului înscris în cartea funciar /g259, notarea hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti de deschidere a procedurii reorganiz /g259rii judiciare sau a
falimentului ;
2. drepturi personale /g250i alte raporturi juridice patrimoniale în leg /g259tur/g259
cu imobilul înscris în cartea funciar /g259 : notarea interdic /g288iei de înstr /g259inare sau
de grevare privitoare la un drept înscris, precum /g250i a modalit /g259/g288ilor
interdic /g288iei de str /g259mutare sau grevare, notarea c ontractului de închiriere
încheiat pe un termen mai mare de 3 an i, notarea cesiunii de venituri pe o
perioad /g259 mai mare de 3 ani, notarea pactului de preferin /g288/g259, notarea
promisiunii de vânzare stabilit/g259 prin conven /g288ie, notarea contractului de gaj
asupra unei crean /g288e ipotecare, notarea schimb /g259rii rangului unei ipoteci,
3. inten /g288ia de a înstr /g259ina sau greva imobilul înscris în cartea
funciar /g259 ;
4. îngr /g259dirile legale /g250 i judiciare de înstr /g259inare sau grevare a
imobilului cuprins în cartea funciar /g259 ;
5. m /g259surile de executare silit/g259/g250 i cele asigur /g259torii asupra imobilului
înscris în cartea funciar /g259 : notarea popririi crean /g288ei garantate cu ipotec /g259/g250i a
veniturilor imobilului urm /g259rit, notarea urm /g259ririi silite a fructelor neculese /g250i
a recoltelor prinse de r /g259d/g259cini, notarea urm /g259ririi silite imobiliare, notarea
m/g259surilor asigur /g259torii
6. ac/g288 iunile în justi/g288 ie în leg /g259tur/g259 cu imobilul înscris în cartea
funciar /g259 : notarea ac /g288iunilor de drept comun – ac /g288iunea pentru desfiin /g288area
sau desfacerea actului juridic pentru cauze anterioare sau posterioare
încheierii lui, ac /g288iunea pentru acordarea rangului preferen /g288ial la dobândirea
unui drept tabular, ac /g288iunea revocatorie sau paulian /g259, ac /g288iunea pentru

156 anularea unui transfer cu caracter patrimonial, ac/g288 iunea de partaj, ac /g288iunile
reale sau personale introduse de ter /g288ii care invoc/g259 drepturi proprii asupra
imobilului înscris în cartea funciar /g259, ac /g288iunea pentru anularea hot /g259rârii
declarative de moarte – a ac /g288iunilor de carte funciar/g259 – ac /g288iunea în presta /g288ie
tabular /g259/g250i ac/g288iunea de rectificare a înscrierilor de carte funciar /g259 – precum /g250i
not/g259rile privitoare la respingerea cererii de înscriere în cartea funciar /g259/g250i
cele privitoare la apelul /g250i recursul în aceast /g259 materie .
§3. Condi /g288iile not /g259rii
În afara condi /g288iilor generale prev /g259zute de Lege în cuprinsul art. 48
din Lege atât pentru intabulare cât /g250i pentru înscrierea provizorie sau notare,
în func /g288ie de situa /g288ie, este posibil s/g259 fie necesar /g259 îndeplinirea /g250i a unor
condi /g288ii speciale cum ar fi :
a. dovada calit /g259/g288ii de so /g288i atunci când se dore /g250te a se face men/g288 iunea
calit/g259/g288 ii de bun comun al imobilului inta bulat numai pe num ele unuia dintre
so/g288i ;
b. prezentarea deciziei de numire a tutorelui sau a curatorului celui
înscris în cartea funciar /g259 atunci când se dore /g250te notarea interdic /g288iei sau
instituirea curatele ;
c. copie legalizat /g259 de pe ac /g288iunea introdus /g259 la instan /g288a competent /g259,
în situa /g288ia în care notarea se solicit /g259 de partea interesat /g259, dup/g259 introducerea
ac/g288iunii la instan /g288a competent /g259 ;
d. copia soma /g288iei de plat /g259 întocmit/g259 de executorul judec/g259 toresc, în
caz de notare a urm /g259ririi silite imobiliare.
§4. Efectele not /g259rilor
Pentru a în /g288elege efectul not /g259rilor, Legea nr. 7/1996 trebuie analizat /g259
înainte /g250i dup /g259 modific /g259rile aduse prin Legea nr. 247/2005. Înainte de
modific /g259rile intervenite prin Legea nr. 247/2005, art. 38 din Lege prevedea
c/g259 actele /g250 i faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea /g250 i
capacitatea persoanelor în leg /g259tur/g259 cu imobilele cuprinse în cartea funciar /g259
vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de informare pentru ter /g288ele persoane.
156 anularea unui transfer cu caracter patrimonial, ac/g288 iunea de partaj, ac /g288iunile
reale sau personale introduse de ter /g288ii care invoc/g259 drepturi proprii asupra
imobilului înscris în cartea funciar /g259, ac /g288iunea pentru anularea hot /g259rârii
declarative de moarte – a ac /g288iunilor de carte funciar/g259 – ac /g288iunea în presta /g288ie
tabular /g259/g250i ac/g288iunea de rectificare a înscrierilor de carte funciar /g259 – precum /g250i
not/g259rile privitoare la respingerea cererii de înscriere în cartea funciar /g259/g250i
cele privitoare la apelul /g250i recursul în aceast /g259 materie .
§3. Condi /g288iile not /g259rii
În afara condi /g288iilor generale prev /g259zute de Lege în cuprinsul art. 48
din Lege atât pentru intabulare cât /g250i pentru înscrierea provizorie sau notare,
în func /g288ie de situa /g288ie, este posibil s/g259 fie necesar /g259 îndeplinirea /g250i a unor
condi /g288ii speciale cum ar fi :
a. dovada calit /g259/g288ii de so /g288i atunci când se dore /g250te a se face men/g288 iunea
calit/g259/g288 ii de bun comun al imobilului inta bulat numai pe num ele unuia dintre
so/g288i ;
b. prezentarea deciziei de numire a tutorelui sau a curatorului celui
înscris în cartea funciar /g259 atunci când se dore /g250te notarea interdic /g288iei sau
instituirea curatele ;
c. copie legalizat /g259 de pe ac /g288iunea introdus /g259 la instan /g288a competent /g259,
în situa /g288ia în care notarea se solicit /g259 de partea interesat /g259, dup/g259 introducerea
ac/g288iunii la instan /g288a competent /g259 ;
d. copia soma /g288iei de plat /g259 întocmit/g259 de executorul judec/g259 toresc, în
caz de notare a urm /g259ririi silite imobiliare.
§4. Efectele not /g259rilor
Pentru a în /g288elege efectul not /g259rilor, Legea nr. 7/1996 trebuie analizat /g259
înainte /g250i dup /g259 modific /g259rile aduse prin Legea nr. 247/2005. Înainte de
modific /g259rile intervenite prin Legea nr. 247/2005, art. 38 din Lege prevedea
c/g259 actele /g250 i faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea /g250 i
capacitatea persoanelor în leg /g259tur/g259 cu imobilele cuprinse în cartea funciar /g259
vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de informare pentru ter /g288ele persoane.

157 Chiar /g250i în aceste condi /g288ii, în anumite situa /g288ii, notarea producea /g250i efectul de
opozabilitate, cu toate c /g259 acesta nu era prev /g259zut în mod expres de Lege.
Dup /g259 introducerea modific /g259rilor prev /g259zute de Legea nr. 247/2005, textul
articolului 38 a fost modificat fundamental, în sensul men /g288ion/g259rii exprese a
efectului de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i a not /g259rilor în c /g259r/g288ile funciare.
Tot literatura de specialitate realizeaz /g259 o clasificare126 a not /g259rilor în
func /g288ie de efectele produse. În concep /g288ia autorului la care achies /g259m, efectul
opozabilit/g259/g288 ii fa/g288/g259 de ter /g288i este analizat dup/g259 cum opozabilitatea este absolut /g259
sau relativ /g259, iar efectul inform /g259rii ter /g288ilor, de asemenea este analizat, dup /g259
cum informarea este absolut /g259 sau relativ/g259 . Astfel, se identific /g259 producerea
efectului de opozabilitate absolut /g259 în urm /g259toarele situa /g288ii :
1. notarea unor drepturi personale /g250i a altor raporturi juridice :
a. interdic /g288ia înstr /g259in/g259rii sau grev /g259rii privitoare la un drept tabular,
stipulat /g259 printr-un act juridic ;
b. promisiunea stipulat /g259 prin conven /g288ie de a încheia un contract
viitor ;
c. dreptul de preem /g288iune conven /g288ional /g259 ;
d. contractul de gaj asupra crean /g288ei ipotecare ;
e. schimbarea rangului unei ipoteci ;
f. contractele de leasing imobiliar, etc
2. notarea inten/g288 iei de a înstr /g259ina sau de a ipoteca ;
3. notarea sechestrului, urm /g259ririi imobilului sau a veniturilor sale ;
Efectul de opozabilitate relativ /g259 se va produce în urm /g259toarele
situa /g288ii :
1. notarea unor drepturi personale /g250i a altor raporturi juridice :
a. închirierea /g250i cesiunea de venituri pe o durat /g259 mai mare de 3 ani;
b. chitan /g288ele de plat /g259 a chiriei pe doi ani viitori ;

126 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 552-557;
157 Chiar /g250i în aceste condi /g288ii, în anumite situa /g288ii, notarea producea /g250i efectul de
opozabilitate, cu toate c /g259 acesta nu era prev /g259zut în mod expres de Lege.
Dup /g259 introducerea modific /g259rilor prev /g259zute de Legea nr. 247/2005, textul
articolului 38 a fost modificat fundamental, în sensul men /g288ion/g259rii exprese a
efectului de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i a not /g259rilor în c /g259r/g288ile funciare.
Tot literatura de specialitate realizeaz /g259 o clasificare126 a not /g259rilor în
func /g288ie de efectele produse. În concep /g288ia autorului la care achies /g259m, efectul
opozabilit/g259/g288 ii fa/g288/g259 de ter /g288i este analizat dup/g259 cum opozabilitatea este absolut /g259
sau relativ /g259, iar efectul inform /g259rii ter /g288ilor, de asemenea este analizat, dup /g259
cum informarea este absolut /g259 sau relativ/g259 . Astfel, se identific /g259 producerea
efectului de opozabilitate absolut /g259 în urm /g259toarele situa /g288ii :
1. notarea unor drepturi personale /g250i a altor raporturi juridice :
a. interdic /g288ia înstr /g259in/g259rii sau grev /g259rii privitoare la un drept tabular,
stipulat /g259 printr-un act juridic ;
b. promisiunea stipulat /g259 prin conven /g288ie de a încheia un contract
viitor ;
c. dreptul de preem /g288iune conven /g288ional /g259 ;
d. contractul de gaj asupra crean /g288ei ipotecare ;
e. schimbarea rangului unei ipoteci ;
f. contractele de leasing imobiliar, etc
2. notarea inten/g288 iei de a înstr /g259ina sau de a ipoteca ;
3. notarea sechestrului, urm /g259ririi imobilului sau a veniturilor sale ;
Efectul de opozabilitate relativ /g259 se va produce în urm /g259toarele
situa /g288ii :
1. notarea unor drepturi personale /g250i a altor raporturi juridice :
a. închirierea /g250i cesiunea de venituri pe o durat /g259 mai mare de 3 ani;
b. chitan /g288ele de plat /g259 a chiriei pe doi ani viitori ;

126 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 552-557;

158 2. notarea ac /g288iunilor în justi /g288ie, a c /g259ilor de atac /g250i a altor raporturi
juridice similare :
a. ac/g288 iunile privitoare la proprietate /g250i la drepturile reale înscrise în
cartea funciar /g259;
b. ac/g288 iunea pentru desfiin /g288area sau desfacerea actului juridic pentru
cauze anterioare sau posterioare încheierii lui ;
c. ac /g288iunea pentru anularea unui transf er cu caracter patrimonial ;
d. ac /g288iunea de partaj ;
e. ac /g288iunile de carte funciar/g259 ;
f. încheierea de respingere a cererii de înscriere /g250i c/g259ile de atac
împotriva încheierilor biroul ui teritorial de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259 ;
Efectul absolut al inform /g259rii ter /g288ilor se va produce în urm /g259toarele
situa /g288ii :
1. interdic /g288ia legal /g259 de înstr /g259inare sau de grevare a imobilului ;
2. calitatea de monument istoric a bunului imobil ;
3. hot /g259rârea de deschidere a procedurii reorganiz /g259rii juridice sau a
falimentului prev /g259zut/g259 prin L. nr. 85/2006 privind legea insolven /g288ei ;
4. lucr /g259rile de expropiere a imobilului ;
Efectul relativ al inform /g259rii ter /g288ilor se va produce în urmt /g259toarele
situa /g288ii :
1. incapacitatea total /g259 sau par /g288ial/g259 de exerci /g288iu a titularului dreptului
real înscris ;
2. punerea sub interdic /g288ie judec /g259toreasc /g259/g250i ridicarea acestei m /g259suri ;
3. instituirea tutelei sau curatelei ; 4. notarea calit /g259/g288ii de bun comun a unui imobil ;
5. hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259 declarativ /g259 de moarte a titularului
dreptului real înscris în cartea funciar/g259 ;
Sanc /g288iunea lipsei not/g259 rii în cartea funciar /g259, având în vedere efectul ei
actual de opozabilitate, va fi inopozabilitatea actului sau faptului juridic ce
ar fi trebuit notat.
158 2. notarea ac /g288iunilor în justi /g288ie, a c /g259ilor de atac /g250i a altor raporturi
juridice similare :
a. ac/g288 iunile privitoare la proprietate /g250i la drepturile reale înscrise în
cartea funciar /g259;
b. ac/g288 iunea pentru desfiin /g288area sau desfacerea actului juridic pentru
cauze anterioare sau posterioare încheierii lui ;
c. ac /g288iunea pentru anularea unui transf er cu caracter patrimonial ;
d. ac /g288iunea de partaj ;
e. ac /g288iunile de carte funciar/g259 ;
f. încheierea de respingere a cererii de înscriere /g250i c/g259ile de atac
împotriva încheierilor biroul ui teritorial de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259 ;
Efectul absolut al inform /g259rii ter /g288ilor se va produce în urm /g259toarele
situa /g288ii :
1. interdic /g288ia legal /g259 de înstr /g259inare sau de grevare a imobilului ;
2. calitatea de monument istoric a bunului imobil ;
3. hot /g259rârea de deschidere a procedurii reorganiz /g259rii juridice sau a
falimentului prev /g259zut/g259 prin L. nr. 85/2006 privind legea insolven /g288ei ;
4. lucr /g259rile de expropiere a imobilului ;
Efectul relativ al inform /g259rii ter /g288ilor se va produce în urmt /g259toarele
situa /g288ii :
1. incapacitatea total /g259 sau par /g288ial/g259 de exerci /g288iu a titularului dreptului
real înscris ;
2. punerea sub interdic /g288ie judec /g259toreasc /g259/g250i ridicarea acestei m /g259suri ;
3. instituirea tutelei sau curatelei ; 4. notarea calit /g259/g288ii de bun comun a unui imobil ;
5. hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259 declarativ /g259 de moarte a titularului
dreptului real înscris în cartea funciar/g259 ;
Sanc /g288iunea lipsei not/g259 rii în cartea funciar /g259, având în vedere efectul ei
actual de opozabilitate, va fi inopozabilitatea actului sau faptului juridic ce
ar fi trebuit notat.

159 3.6. Procedura înscrierii; Modalit /g259/g288i de înscriere;

3.6.1. Temeiul legal, caracterul necontencios /g250i tr/g259s/g259turile
specifice ale procedurii de înscriere

Procedura de înscriere este o procedur /g259 necontencioas /g259, aceast /g259
tr/g259s/g259tur/g259 reie /g250ind din dispozi /g288iile art. 20 din Lege: care prev /g259d c/g259 dreptul de
proprietate /g250i celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în
cartea funciar /g259 în baza actului care a stat la baza constituirii sau transmiterii
în mod valabil a acestor drepturi, radierea înscrierii acestor drepturi
efectuându-se în temeiul actului prin care titularul acestora i /g250i exprim /g259
consim/g288/g259 mântul în vederea stingerii lor. De asemenea, textul de lege, în
ultimul alineat mai prevede /g250i faptul c /g259 hot/g259rârea judec /g259toreasc /g259 sau decizia
autoriti/g259/g288 ii administrative va înlocui actul de înscriere sau de radiere.
A/g250adar, textul de lege prevede doar acordul de voin/g288/g259 , respectiv chiar
existen /g288a unei singure voin /g288e necesare în vederea efectu /g259rii procedurii de
înscriere, ceea ce determin /g259 caracterul necontencios al acestei proceduri,
neexistând inten /g288ia stabilirii unui drept potrivnic fa /g288/g259 de o alt /g259 persoan /g259,
precum nici preten /g288ii sau conflicte de interese între mai multe persoane.
Temeiul legal al procedurii înscrierilor în cartea funciar /g259 se reg /g259se/g250te
în dispozi /g288iile art. 47 – 55 din Lege, în dispozi /g288iile art. 331 – 339 din Codul
de procedur /g259 civil /g259, putându-se întregi, conform dispozi /g288iilor art. 338 din
Codul de procedur /g259 civil /g259, chiar cu dispozi /g288ii de procedur /g259 contencioas /g259, în
m/g259sura în care acestea nu sunt potrivnice naturii contencioase a cererii.
Procedura de înscriere în cartea funciar/g259 , fiind o procedur /g259
necontencioas /g259 a/g250a cum am ar /g259tat mai sus, se caracterizeaz /g259 prin
urm/g259toarele aspecte:
1. înscrierile se fac, de obicei, la cererea persoanei interesate, sau se
dispun din oficiu;
159 3.6. Procedura înscrierii; Modalit /g259/g288i de înscriere;

3.6.1. Temeiul legal, caracterul necontencios /g250i tr/g259s/g259turile
specifice ale procedurii de înscriere

Procedura de înscriere este o procedur /g259 necontencioas /g259, aceast /g259
tr/g259s/g259tur/g259 reie /g250ind din dispozi /g288iile art. 20 din Lege: care prev /g259d c/g259 dreptul de
proprietate /g250i celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în
cartea funciar /g259 în baza actului care a stat la baza constituirii sau transmiterii
în mod valabil a acestor drepturi, radierea înscrierii acestor drepturi
efectuându-se în temeiul actului prin care titularul acestora i /g250i exprim /g259
consim/g288/g259 mântul în vederea stingerii lor. De asemenea, textul de lege, în
ultimul alineat mai prevede /g250i faptul c /g259 hot/g259rârea judec /g259toreasc /g259 sau decizia
autoriti/g259/g288 ii administrative va înlocui actul de înscriere sau de radiere.
A/g250adar, textul de lege prevede doar acordul de voin/g288/g259 , respectiv chiar
existen /g288a unei singure voin /g288e necesare în vederea efectu /g259rii procedurii de
înscriere, ceea ce determin /g259 caracterul necontencios al acestei proceduri,
neexistând inten /g288ia stabilirii unui drept potrivnic fa /g288/g259 de o alt /g259 persoan /g259,
precum nici preten /g288ii sau conflicte de interese între mai multe persoane.
Temeiul legal al procedurii înscrierilor în cartea funciar /g259 se reg /g259se/g250te
în dispozi /g288iile art. 47 – 55 din Lege, în dispozi /g288iile art. 331 – 339 din Codul
de procedur /g259 civil /g259, putându-se întregi, conform dispozi /g288iilor art. 338 din
Codul de procedur /g259 civil /g259, chiar cu dispozi /g288ii de procedur /g259 contencioas /g259, în
m/g259sura în care acestea nu sunt potrivnice naturii contencioase a cererii.
Procedura de înscriere în cartea funciar/g259 , fiind o procedur /g259
necontencioas /g259 a/g250a cum am ar /g259tat mai sus, se caracterizeaz /g259 prin
urm/g259toarele aspecte:
1. înscrierile se fac, de obicei, la cererea persoanei interesate, sau se
dispun din oficiu;

160 2. prin cererea de înscriere sau radiere nu se urm /g259re/g250te stabilirea
unui drept potrivnic fa/g288/g259 de o alt /g259 persoan/g259 ;
3. încheierea prin care se solu /g288ioneaz /g259 cererea este executorie,
neavând îns /g259 putere de lucru judecat. În consecin /g288/g259, titularul cererii respinse
o poate reitera oricând, f /g259r/g259 a fi nevoie de invocarea unor temeiuri sau
argumente noi;
4. încheierea prin care se solu /g288ioneaz /g259 cererea poat /g259 fi supus /g259
controlului judiciar prin exercitarea unei plângeri;
În linii generale, înscrierea în cartea funciar /g259 presupune îndeplinirea
unei anumite proce duri care se desf /g259/g250oar/g259 în mai multe etape127, conform
dispozi /g288iilor prev /g259zute în capitolul al II-lea din Lege:
1. depunerea cererii împreun /g259 cu înscrisurile doveditoare;
2. înregistrarea cererii în registrul special de intrare, primirea
num /g259rului de înregistrare /g250i eliberarea dovezii înregistr /g259rii p/g259r/g288ii interesate;
3. repartizarea cererii c /g259tre personalul competent;
4. semnalarea eventualelor impedimente care ar împiedica efectuarea
înscrierii;
5. verificarea cererii, a actelor justificative, precum /g250i a situa /g288iei de
carte funciar /g259;
6. înscrierea opera/g288 iunilor în cartea funciar /g259 sau men/g288 ionarea
respingerii cererii de înscriere;
7. comunicarea încheierilor c /g259tre persoanele interesate;
8. notarea eventualelor c /g259i de atac exercitate împotriva încheierilor;
9. înscrierea dispozi /g288iilor hot /g259rârilor judec /g259tore/g250ti pronun /g288ate în c /g259ile
de atac;
10. conservarea dosaru lui de carte funciar /g259;

127 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 170 ;
160 2. prin cererea de înscriere sau radiere nu se urm /g259re/g250te stabilirea
unui drept potrivnic fa/g288/g259 de o alt /g259 persoan/g259 ;
3. încheierea prin care se solu /g288ioneaz /g259 cererea este executorie,
neavând îns /g259 putere de lucru judecat. În consecin /g288/g259, titularul cererii respinse
o poate reitera oricând, f /g259r/g259 a fi nevoie de invocarea unor temeiuri sau
argumente noi;
4. încheierea prin care se solu /g288ioneaz /g259 cererea poat /g259 fi supus /g259
controlului judiciar prin exercitarea unei plângeri;
În linii generale, înscrierea în cartea funciar /g259 presupune îndeplinirea
unei anumite proce duri care se desf /g259/g250oar/g259 în mai multe etape127, conform
dispozi /g288iilor prev /g259zute în capitolul al II-lea din Lege:
1. depunerea cererii împreun /g259 cu înscrisurile doveditoare;
2. înregistrarea cererii în registrul special de intrare, primirea
num /g259rului de înregistrare /g250i eliberarea dovezii înregistr /g259rii p/g259r/g288ii interesate;
3. repartizarea cererii c /g259tre personalul competent;
4. semnalarea eventualelor impedimente care ar împiedica efectuarea
înscrierii;
5. verificarea cererii, a actelor justificative, precum /g250i a situa /g288iei de
carte funciar /g259;
6. înscrierea opera/g288 iunilor în cartea funciar /g259 sau men/g288 ionarea
respingerii cererii de înscriere;
7. comunicarea încheierilor c /g259tre persoanele interesate;
8. notarea eventualelor c /g259i de atac exercitate împotriva încheierilor;
9. înscrierea dispozi /g288iilor hot /g259rârilor judec /g259tore/g250ti pronun /g288ate în c /g259ile
de atac;
10. conservarea dosaru lui de carte funciar /g259;

127 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 170 ;

161 3.6.2. Subiectele cererii de efectuare a unei înscrieri în cartea
funciar /g259
Art. 47 alin. (5) din Lege prevede c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259 se
efectueaz /g259 la cerea p /g259r/g288ilor interesate, cu excep /g288ia cazurilor în care legea
prevede înscrierea din oficiu. În alin. (6) al aceluia /g250i articol se prevede c /g259
intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerut /g259 de orice persoan /g259 care
potrivit înscrisului original, hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti sau hot/g259 rârii autorit /g259/g288ii
administrative, urmeaz /g259 s/g259 str /g259mute, s/g259 constituie, s/g259 modifice, s /g259
dobândeasc /g259 sau s /g259 sting /g259 un drept tabular, iar în alin. (7) este men/g288 ionat /g250i
mandatarul general al celui îndrituit.
/g287inându-se cont de obiectul înscrierilor /g250i de raporturile existente
între titularii c /g259r/g288ilor funciare /g250i alte subiecte de drept, precum /g250i de
dispozi /g288iile legale, putem clasifica subiectele îndrept /g259/g288ile s /g259 solicite
efectuarea înscrierilor astfel:
1. Titularul de carte funciar /g259 – reprezint /g259 prima categorie de
persoane îndrept /g259/g288ite, fiind chiar proprietarul imobilelor în cauz /g259, înscrierile
putându-se efectua în favoarea sau împotriva lui;
2. Orice persoan /g259 interesat /g259– parte interesat /g259 poate fi oricare alt/g259
parte în afar /g259 de titularul dreptului, de exemplu persoana care solicit/g259
notarea unui drept litigios asupra imobilului în cauz /g259;
3. Mandatarul general, cel cu procur /g259 autentic /g259 sau legalizat /g259,
avocatul sau consilierul juridic al celui îndrept /g259/g288it – orice persoan /g259
interesat /g259 poate recurge la varianta depuner ii cererii prin mandatar, acesta
din urm /g259 având obliga /g288ia de a dovedi calitatea sa de reprezentant prin
depunerea procurii, a împuternicirii avoca /g288iale sau a delega /g288iei de consilier
juridic;
4. Creditorul chirografari – în condi /g288iile prev /g259zute de art. 47 alin.
(8) din Lege:
a. s/g259 fie titularul unei crean /g288e;
161 3.6.2. Subiectele cererii de efectuare a unei înscrieri în cartea
funciar /g259
Art. 47 alin. (5) din Lege prevede c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259 se
efectueaz /g259 la cerea p /g259r/g288ilor interesate, cu excep /g288ia cazurilor în care legea
prevede înscrierea din oficiu. În alin. (6) al aceluia /g250i articol se prevede c /g259
intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerut /g259 de orice persoan /g259 care
potrivit înscrisului original, hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti sau hot/g259 rârii autorit /g259/g288ii
administrative, urmeaz /g259 s/g259 str /g259mute, s/g259 constituie, s/g259 modifice, s /g259
dobândeasc /g259 sau s /g259 sting /g259 un drept tabular, iar în alin. (7) este men/g288 ionat /g250i
mandatarul general al celui îndrituit.
/g287inându-se cont de obiectul înscrierilor /g250i de raporturile existente
între titularii c /g259r/g288ilor funciare /g250i alte subiecte de drept, precum /g250i de
dispozi /g288iile legale, putem clasifica subiectele îndrept /g259/g288ile s /g259 solicite
efectuarea înscrierilor astfel:
1. Titularul de carte funciar /g259 – reprezint /g259 prima categorie de
persoane îndrept /g259/g288ite, fiind chiar proprietarul imobilelor în cauz /g259, înscrierile
putându-se efectua în favoarea sau împotriva lui;
2. Orice persoan /g259 interesat /g259– parte interesat /g259 poate fi oricare alt/g259
parte în afar /g259 de titularul dreptului, de exemplu persoana care solicit/g259
notarea unui drept litigios asupra imobilului în cauz /g259;
3. Mandatarul general, cel cu procur /g259 autentic /g259 sau legalizat /g259,
avocatul sau consilierul juridic al celui îndrept /g259/g288it – orice persoan /g259
interesat /g259 poate recurge la varianta depuner ii cererii prin mandatar, acesta
din urm /g259 având obliga /g288ia de a dovedi calitatea sa de reprezentant prin
depunerea procurii, a împuternicirii avoca /g288iale sau a delega /g288iei de consilier
juridic;
4. Creditorul chirografari – în condi /g288iile prev /g259zute de art. 47 alin.
(8) din Lege:
a. s/g259 fie titularul unei crean /g288e;

162 b. crean /g288a s/g259 fie cert /g259/g250i exigibil /g259;
c. crean /g288a s/g259 fie dovedit /g259 printr-un înscris, hot /g259râre judec /g259toreasc/g259
sau, în cazurile stabilite de lege, printr-o decizie a autorit /g259/g288ii administrative;
5. Debitorul – dac /g259 a pl /g259tit valabil crean /g288a ipotecar /g259 a unui cesionar
neînscris în cartea funciar /g259, el va putea cere radierea ipotecii, cu condi /g288ia
prezent /g259rii înscrisului original al cesiunii /g250i a chitan /g288ei doveditoare a
pl/g259/g288ii128.
6. Notarul public – aceast /g259 calitate a notarului de a fi subiectul
cererii de înscriere este de fapt o obliga /g288ie a acestuia impus /g259 prin prevederile
art. 54 din Lege în care se precizeaz /g259 c/g259 notarul public care a întocmit un act
cu privire la un drept tabular este obligat s /g259 cear /g259 din oficiu înscrierea în
cartea funciar /g259 la biroul teritorial în a c /g259rui raz /g259 de activitate se afl /g259
imobilul.
Spre deosebire de vechea prevedere a art. 54, în prezent con /g288inutul
acestui articol nu mai determin/g259 momentul pân/g259 la care notarul public este
obligat s /g259 cear /g259 din oficiu înscrierea în cartea funciar /g259. Cu toate acestea,
/g288inând cont de faptul c /g259 notarul, în vederea încheierii actului respectiv va
solicita în prealabil eliberarea unui extras de carte funciar /g259 pentru
autentificare, din momentul formul /g259rii cererii blocându-se num /g259rul cadastral
la care se refer /g259 cererea pe o perioad /g259 de 5 zile, tragem concluzia c /g259/g250i în
prezent notarul este /g288inut de un termen, /g250i anume termenul de 5 zile (2 zile în
vechea reglementare), dat /g259 pân /g259 la care el are posibilitatea întocmirii /g250i
înregistr /g259rii actului autentic.
7. Persoana fizic /g259 sau juridic /g259 ce a întocmit documenta /g288ia
cadastral /g259 – men/g288 iunea cu privire la calitatea persoanei fizice sau juridice

128 Art. 47 alin. (9) din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile
ulterioare ;
162 b. crean /g288a s/g259 fie cert /g259/g250i exigibil /g259;
c. crean /g288a s/g259 fie dovedit /g259 printr-un înscris, hot /g259râre judec /g259toreasc/g259
sau, în cazurile stabilite de lege, printr-o decizie a autorit /g259/g288ii administrative;
5. Debitorul – dac /g259 a pl /g259tit valabil crean /g288a ipotecar /g259 a unui cesionar
neînscris în cartea funciar /g259, el va putea cere radierea ipotecii, cu condi /g288ia
prezent /g259rii înscrisului original al cesiunii /g250i a chitan /g288ei doveditoare a
pl/g259/g288ii128.
6. Notarul public – aceast /g259 calitate a notarului de a fi subiectul
cererii de înscriere este de fapt o obliga /g288ie a acestuia impus /g259 prin prevederile
art. 54 din Lege în care se precizeaz /g259 c/g259 notarul public care a întocmit un act
cu privire la un drept tabular este obligat s /g259 cear /g259 din oficiu înscrierea în
cartea funciar /g259 la biroul teritorial în a c /g259rui raz /g259 de activitate se afl /g259
imobilul.
Spre deosebire de vechea prevedere a art. 54, în prezent con /g288inutul
acestui articol nu mai determin/g259 momentul pân/g259 la care notarul public este
obligat s /g259 cear /g259 din oficiu înscrierea în cartea funciar /g259. Cu toate acestea,
/g288inând cont de faptul c /g259 notarul, în vederea încheierii actului respectiv va
solicita în prealabil eliberarea unui extras de carte funciar /g259 pentru
autentificare, din momentul formul /g259rii cererii blocându-se num /g259rul cadastral
la care se refer /g259 cererea pe o perioad /g259 de 5 zile, tragem concluzia c /g259/g250i în
prezent notarul este /g288inut de un termen, /g250i anume termenul de 5 zile (2 zile în
vechea reglementare), dat /g259 pân /g259 la care el are posibilitatea întocmirii /g250i
înregistr /g259rii actului autentic.
7. Persoana fizic /g259 sau juridic /g259 ce a întocmit documenta /g288ia
cadastral /g259 – men/g288 iunea cu privire la calitatea persoanei fizice sau juridice

128 Art. 47 alin. (9) din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile
ulterioare ;

163 ce a întocmit documenta/g288 ia cadastral /g259 de a solicita înscrierea în cartea
funciar /g259 este expres prev /g259zut/g259 de art. 56 alin. (3) din Regulament129.
8. Instan /g288a judec /g259toreasc /g259 – calitatea instan /g288ei de judecat /g259 este
consfiin /g288it/g259 prin prevederile art. 54 alin. (2 ) din Lege prin care se prevede
faptul c /g259 instan /g288a va transmite în termen de 3 zile hot /g259rârea r /g259mas/g259
definitiv /g259/g250i irevocabil /g259, constitutiv /g259 sau declarativ /g259 asupra unui drept real
imobiliar, la biroul teritorial în a c /g259rui raz /g259 de actvitate se afl/g259 imobilul. În
condi /g288iile în care vom avea o hot /g259râre irevocabil/g259 ca urmare a epuiz /g259rii
ultimei c /g259i de atac – recursul, instan /g288a competent /g259 s/g259 transmit/g259 hot/g259rârea va
fi instan /g288a de recurs. Dac /g259 în schimb, hot /g259rârea a devenit irevocabil /g259 prin
neapelare sau nerecurare, va fi transmis /g259 de instan /g288a de fond în caz de
neapelare, respectiv tot de instan /g288a de fond în caz de nerecurare a unei
hot/g259râri nesusceptibil /g259 de calea de atac a apelului /g250 i de instan /g288a de apel în
caz de nerecurare a unei hot/g259 râri pronun /g288ate de o instan /g288/g259 de apel.
9. Organul de urm /g259rire penal /g259 – calitatea acestuia de a solicita
efectuarea unei înscrieri în cartea funciar /g259 nu este prev /g259zut/g259 în mod expres
de lege, dar rezult /g259 implicit din dispozi /g288iile care privesc notarea, coroborate
cu anumite articole ale Codului de procedur /g259 penal /g259.
10. Organele de executare130 – vor solicita notarea prealabil /g259 în
cartea funciar /g259 a actelor de urm /g259rire silit /g259. Aceste organe sunt: executorii
judec /g259tore/g250ti, executorii fiscali, executorii bancari, executorii Autorit /g259/g288ii
pentru Valorificarea Activelor Bancare.

129 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
130 A se vedea M. D. Cosma, op. cit., p. 255 ;
163 ce a întocmit documenta/g288 ia cadastral /g259 de a solicita înscrierea în cartea
funciar /g259 este expres prev /g259zut/g259 de art. 56 alin. (3) din Regulament129.
8. Instan /g288a judec /g259toreasc /g259 – calitatea instan /g288ei de judecat /g259 este
consfiin /g288it/g259 prin prevederile art. 54 alin. (2 ) din Lege prin care se prevede
faptul c /g259 instan /g288a va transmite în termen de 3 zile hot /g259rârea r /g259mas/g259
definitiv /g259/g250i irevocabil /g259, constitutiv /g259 sau declarativ /g259 asupra unui drept real
imobiliar, la biroul teritorial în a c /g259rui raz /g259 de actvitate se afl/g259 imobilul. În
condi /g288iile în care vom avea o hot /g259râre irevocabil/g259 ca urmare a epuiz /g259rii
ultimei c /g259i de atac – recursul, instan /g288a competent /g259 s/g259 transmit/g259 hot/g259rârea va
fi instan /g288a de recurs. Dac /g259 în schimb, hot /g259rârea a devenit irevocabil /g259 prin
neapelare sau nerecurare, va fi transmis /g259 de instan /g288a de fond în caz de
neapelare, respectiv tot de instan /g288a de fond în caz de nerecurare a unei
hot/g259râri nesusceptibil /g259 de calea de atac a apelului /g250 i de instan /g288a de apel în
caz de nerecurare a unei hot/g259 râri pronun /g288ate de o instan /g288/g259 de apel.
9. Organul de urm /g259rire penal /g259 – calitatea acestuia de a solicita
efectuarea unei înscrieri în cartea funciar /g259 nu este prev /g259zut/g259 în mod expres
de lege, dar rezult /g259 implicit din dispozi /g288iile care privesc notarea, coroborate
cu anumite articole ale Codului de procedur /g259 penal /g259.
10. Organele de executare130 – vor solicita notarea prealabil /g259 în
cartea funciar /g259 a actelor de urm /g259rire silit /g259. Aceste organe sunt: executorii
judec /g259tore/g250ti, executorii fiscali, executorii bancari, executorii Autorit /g259/g288ii
pentru Valorificarea Activelor Bancare.

129 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
130 A se vedea M. D. Cosma, op. cit., p. 255 ;

164 3.6.3. Etapele procedurii de înscriere în cartea funciar /g259
Procedura de înscriere în cartea funciar /g259 a/g250a cum am ar /g259tat la
punctul 3.6.1. se desf /g259/g250oar/g259 de-a lungul mai multor etape, care pot fi grupate
astfel:
1. Etapa procedurilor prealabile înscrierii în cartea funciar /g259;
2. Etapa procedurilor simultane înscrierii în cartea funciar /g259;
3. Etapa procedurilor ulterioare efectu /g259rii înscrierii în cartea
funciar /g259.
§1. Procedurile prealabile înscrierii în cartea funciar /g259
a. introducerea cererii de înscriere – cererea se depune la biroul
teritorial din cadrul oficiului teritorial competent, fiind înso /g288it/g259 de înscrisul
original sau de copia legalizat /g259 a acestuia, sau de copia legalizat /g259 a hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti, cu men /g288iunea c /g259 este definitiv /g259/g250i irevocabil /g259. Cererea se poate
depune131 prin po/g250 t/g259, prin curier, personal de c /g259tre solicitant sau prin fax. În
cazul în care se va depune personal de c /g259tre solicitant, depunerea se va
efectua în dou /g259 exemplare, unul fiind restituit acestuia dup /g259 ce i se va aplica
men /g288iunea num /g259rului de înregistrare.
b. înregistrarea cererii – cererea de înscriere primit /g259 în una din
modalit/g259/g288 ile enumerate mai sus, se depune la registratura biroului teritorial
/g250i se înregistreaz /g259 în aceea/g250 i zi, cu data /g250i ora primirii de c /g259tre referentul de
la registratur/g259 care /g288 ine registrul general de intrare, num/g259 rul de înregistrare
fiind cel care urmeaz /g259 din ordinea cronologic /g259 a registrului general de
intrare. Dup/g259 înregistrarea cererii, referentul de la registratur /g259 va comunica
p/g259r/g288ii solicitante num /g259rul de înregistrare a cererii din registrul general de
intrare /g250i data de rezolvare (termenul de solu /g288ionare), înscriind aceste date

131 Art. 57 alin. (1) din Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;
164 3.6.3. Etapele procedurii de înscriere în cartea funciar /g259
Procedura de înscriere în cartea funciar /g259 a/g250a cum am ar /g259tat la
punctul 3.6.1. se desf /g259/g250oar/g259 de-a lungul mai multor etape, care pot fi grupate
astfel:
1. Etapa procedurilor prealabile înscrierii în cartea funciar /g259;
2. Etapa procedurilor simultane înscrierii în cartea funciar /g259;
3. Etapa procedurilor ulterioare efectu /g259rii înscrierii în cartea
funciar /g259.
§1. Procedurile prealabile înscrierii în cartea funciar /g259
a. introducerea cererii de înscriere – cererea se depune la biroul
teritorial din cadrul oficiului teritorial competent, fiind înso /g288it/g259 de înscrisul
original sau de copia legalizat /g259 a acestuia, sau de copia legalizat /g259 a hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti, cu men /g288iunea c /g259 este definitiv /g259/g250i irevocabil /g259. Cererea se poate
depune131 prin po/g250 t/g259, prin curier, personal de c /g259tre solicitant sau prin fax. În
cazul în care se va depune personal de c /g259tre solicitant, depunerea se va
efectua în dou /g259 exemplare, unul fiind restituit acestuia dup /g259 ce i se va aplica
men /g288iunea num /g259rului de înregistrare.
b. înregistrarea cererii – cererea de înscriere primit /g259 în una din
modalit/g259/g288 ile enumerate mai sus, se depune la registratura biroului teritorial
/g250i se înregistreaz /g259 în aceea/g250 i zi, cu data /g250i ora primirii de c /g259tre referentul de
la registratur/g259 care /g288 ine registrul general de intrare, num/g259 rul de înregistrare
fiind cel care urmeaz /g259 din ordinea cronologic /g259 a registrului general de
intrare. Dup/g259 înregistrarea cererii, referentul de la registratur /g259 va comunica
p/g259r/g288ii solicitante num /g259rul de înregistrare a cererii din registrul general de
intrare /g250i data de rezolvare (termenul de solu /g288ionare), înscriind aceste date

131 Art. 57 alin. (1) din Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;

165 pe cel de- al doilea exemplar al cererii . Atunci când cererea de efectuare a
opera /g288iunilor de carte funciar /g259 a fost depus /g259 într-un singur exemplar,
referentul va elibera p /g259r/g288ii un bon de confirmare a înregistr /g259rii (art. 17 lit. d,
art. 74 din pr. Reg.). Deoarece legea nu se pronun /g288/g259 în niciun fel, nimic nu
împiedic /g259 îns/g259 ca acest bon de confirmare s /g259 cuprind/g259 , al/g259turi de num /g259rul de
înregistrare, /g250i termenul de solu /g288ionare a cererii, purtând totodat /g259/g250tampila
biroului teritorial /g250i semn /g259tura referentului.
Cererea de înscriere va produce din momentul introducerii
urm/g259toarele efecte:
1. registratorul de carte funciar /g259 va trebui s /g259 solu /g288ioneze cererea
introdus /g259/g250i înregistrat /g259 printr-o încheiere de admitere sau de respingere,
care va fi comunicat /g259 p/g259r/g288ilor interesate;
2. odat /g259 înregistrat /g259 cererea, aceasta nu va mai putea fi modificat /g259
sau întregit /g259132, fiind necesar /g259 înregistrarea unei noi cereri care nu va mai fi
supus /g259 pl/g259/g288ii altei taxe de timbru, cu excep /g288ia situa /g288iei în care pentru noua
cerere ar fi prev /g259zute taxe mai mari, caz în care s-ar achita doar diferen /g288a
taxei de timbru133.
3. înregistrarea cererii la biroul de carte funciar/g259 genereaz /g259
interdic /g288ia eliber /g259rii unui extras, cât timp lucrarea nu este efectuat /g259;
4. înregistrarea cererii de eliber are a unui extras de carte funciar /g259
determin /g259/g250i indisponibilizarea num /g259rului cadastral pe o perioad /g259 de 5 zile
lucr/g259toare, perioad /g259 care reprezint /g259 durata valabilit /g259/g288ii extrasului respectiv;
Termenul de 5 zile este unul imperativ, legal, calcu lat pe zile pline, la
socotirea acestuia intrând atât ziua în care acesta începe s /g259 curg /g259, cât /g250i ziua
când el se sfâr /g250e/g250te;

132 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de carte funciar /g259 ale
judec /g259toriilor aprobat prin Ordinul Ministrului Justi /g288iei nr. 2371/C din 22 decembrie 1997,
publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 84 din 23 februarie 1998 ;
133 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 177 ;
165 pe cel de- al doilea exemplar al cererii . Atunci când cererea de efectuare a
opera /g288iunilor de carte funciar /g259 a fost depus /g259 într-un singur exemplar,
referentul va elibera p /g259r/g288ii un bon de confirmare a înregistr /g259rii (art. 17 lit. d,
art. 74 din pr. Reg.). Deoarece legea nu se pronun /g288/g259 în niciun fel, nimic nu
împiedic /g259 îns/g259 ca acest bon de confirmare s /g259 cuprind/g259 , al/g259turi de num /g259rul de
înregistrare, /g250i termenul de solu /g288ionare a cererii, purtând totodat /g259/g250tampila
biroului teritorial /g250i semn /g259tura referentului.
Cererea de înscriere va produce din momentul introducerii
urm/g259toarele efecte:
1. registratorul de carte funciar /g259 va trebui s /g259 solu /g288ioneze cererea
introdus /g259/g250i înregistrat /g259 printr-o încheiere de admitere sau de respingere,
care va fi comunicat /g259 p/g259r/g288ilor interesate;
2. odat /g259 înregistrat /g259 cererea, aceasta nu va mai putea fi modificat /g259
sau întregit /g259132, fiind necesar /g259 înregistrarea unei noi cereri care nu va mai fi
supus /g259 pl/g259/g288ii altei taxe de timbru, cu excep /g288ia situa /g288iei în care pentru noua
cerere ar fi prev /g259zute taxe mai mari, caz în care s-ar achita doar diferen /g288a
taxei de timbru133.
3. înregistrarea cererii la biroul de carte funciar/g259 genereaz /g259
interdic /g288ia eliber /g259rii unui extras, cât timp lucrarea nu este efectuat /g259;
4. înregistrarea cererii de eliber are a unui extras de carte funciar /g259
determin /g259/g250i indisponibilizarea num /g259rului cadastral pe o perioad /g259 de 5 zile
lucr/g259toare, perioad /g259 care reprezint /g259 durata valabilit /g259/g288ii extrasului respectiv;
Termenul de 5 zile este unul imperativ, legal, calcu lat pe zile pline, la
socotirea acestuia intrând atât ziua în care acesta începe s /g259 curg /g259, cât /g250i ziua
când el se sfâr /g250e/g250te;

132 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de carte funciar /g259 ale
judec /g259toriilor aprobat prin Ordinul Ministrului Justi /g288iei nr. 2371/C din 22 decembrie 1997,
publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 84 din 23 februarie 1998 ;
133 A se vedea C. Cucu, op. cit., p. 177 ;

166 5. data înregistr/g259 rii cererii de înscriere reprezint /g259 momentul de la
care înscrierea în cartea funciar /g259 devine opozabil /g259 fa/g288/g259 de ter /g288i, precum /g250i
rangul înscrierii.
c. forma /g250i con /g288inutul cererii.
Cererea va trebui s /g259 cuprind /g259, a/g250a cum men /g288ioneaz /g259/g250i art. 47 alin.
(1) din Regulament134:
1. numele sau denumirea /g250i domiciliul sau sediul solicitantului, dup /g259
cum acesta este persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259;
2. obiectul înscrierii;
3. indicarea actului sau a actelor care justific /g259 cererea;
4. localitatea în care este situat imobilul, num /g259rul cadastral /g250i
num /g259rul de carte funciar /g259;
d. înscrisurile doveditoare
Cererea de înscriere va fi înso /g288it/g259 de înscrisul original sau copia
legalizat /g259 a acestuia, de hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259 declarativ /g259, constitutiv /g259
sau translativ /g259 de drepturi în copie legalizat /g259/g250i purtând men /g288iunea c /g259 este
definitiv /g259/g250i irevocabil /g259, sau, dup/g259 caz de actul administrativ în original sau
în copie legalizat /g259.
În condi /g288iile în care cererea depus /g259 spre înregistrare nu este înso /g288it/g259
de toate actele prev /g259zute de lege, articolul 55 alin. (4) din Regulament135
permite completarea dosarului cererii. Subliniem c /g259 nu este vorba de
completarea cererii, fapt interzis în mod expres prin alineatul (3) al
aceluia /g250i articol, ci de completarea dosarului cererii. Aceast /g259 completare a
dosarului cererii poate intervini atunci când cererea ini /g288ial/g259 nu are ata /g250ate
toate actele necesare, sau atunci când nu au fost pl /g259tite tarifele legale.

134Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de carte funciar /g259 ale
judec /g259toriilor aprobat prin Ordinul Ministerului Justi /g288iei nr. 2371/C din 22 decembrie
1997, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 84 din 23 februarie 1998 ; /;#23#23#23
135Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;

166 5. data înregistr/g259 rii cererii de înscriere reprezint /g259 momentul de la
care înscrierea în cartea funciar /g259 devine opozabil /g259 fa/g288/g259 de ter /g288i, precum /g250i
rangul înscrierii.
c. forma /g250i con /g288inutul cererii.
Cererea va trebui s /g259 cuprind /g259, a/g250a cum men /g288ioneaz /g259/g250i art. 47 alin.
(1) din Regulament134:
1. numele sau denumirea /g250i domiciliul sau sediul solicitantului, dup /g259
cum acesta este persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259;
2. obiectul înscrierii;
3. indicarea actului sau a actelor care justific /g259 cererea;
4. localitatea în care este situat imobilul, num /g259rul cadastral /g250i
num /g259rul de carte funciar /g259;
d. înscrisurile doveditoare
Cererea de înscriere va fi înso /g288it/g259 de înscrisul original sau copia
legalizat /g259 a acestuia, de hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259 declarativ /g259, constitutiv /g259
sau translativ /g259 de drepturi în copie legalizat /g259/g250i purtând men /g288iunea c /g259 este
definitiv /g259/g250i irevocabil /g259, sau, dup/g259 caz de actul administrativ în original sau
în copie legalizat /g259.
În condi /g288iile în care cererea depus /g259 spre înregistrare nu este înso /g288it/g259
de toate actele prev /g259zute de lege, articolul 55 alin. (4) din Regulament135
permite completarea dosarului cererii. Subliniem c /g259 nu este vorba de
completarea cererii, fapt interzis în mod expres prin alineatul (3) al
aceluia /g250i articol, ci de completarea dosarului cererii. Aceast /g259 completare a
dosarului cererii poate intervini atunci când cererea ini /g288ial/g259 nu are ata /g250ate
toate actele necesare, sau atunci când nu au fost pl /g259tite tarifele legale.

134Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de carte funciar /g259 ale
judec /g259toriilor aprobat prin Ordinul Ministerului Justi /g288iei nr. 2371/C din 22 decembrie
1997, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 84 din 23 februarie 1998 ; /;#23#23#23
135Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;

167 e. repartizarea cererii /g250 i alc/g259tuirea dosarului de carte funciar /g259
Referentul din cadrul biroului de registratur /g259 prime /g250te cererile de
înscriere, le înregistreaz/g259 , procedând ulterior la repartizarea acestora,
alfabetic, asisten /g288ilor registratori sau referen /g288iolor în vederea solu /g288ion/g259rii lor,
cu respectarea regulilor stabilite de registratorul- /g250ef. Dup/g259 repartizarea
dosarului, asistentul-regi strator va trebui s /g259 verfice cererea în raport cu
datele de carte funciar /g259, moment în care va men /g288iona pe cerere dac /g259 exist /g259
sau nu piedici pentru îscriere a cererii respective. În condi /g288iile în care sunt
identificate piedici, ele vor fi men /g288ionate pe cerere, în caz contrar pe cerere
înscriindu-se men /g288iunea nu exist /g259 piedici de carte funciar /g259.
f. rezolu /g288ia registratorului
Dup /g259 ce se va men /g288iona existen /g288a sau inexisten/g288 a piedicilor de carte
funciar /g259, registratorul va dispune prin rezolu /g288ie întocmirea încheierii de
carte funciar /g259. Rezolu /g288ia dobînde /g250te astfel natura unui act administrativ, prin
care registratorul de carte funciar /g259 examineaz /g259 atest /g259rile asistentului-
registrator /g250i, f/g259r/g259 s/g259 intre în cercetarea cererii, dispune întocmirea încheierii
de carte funciar /g259. Ea se deosebe /g250te, astfel, de încheierea dat /g259 de registrator,
care este un act procedural /g250i nu unul administrativ, doar încheierea putând
fi atacat /g259 cu plângere în termenul defipt de lege. În esen /g288/g259, rezolu /g288ia
reprezint /g259 o not /g259 scurt /g259 înscris/g259 de registrator pe cererea de înscriere,
cuprinzând data consemn /g259rii, dispozi /g288ia de întocmire a încheierii de carte
funciar /g259/g250i semn /g259tura registratorului. Rezolu /g288ia încheie efectiv procedura
prealabil /g259 de înregistrare, repartizare /g250i verificare a cererii, marcând
momentul trecerii dosarului de carte funciar /g259 în cea de-a doua etap /g259, a
procedurii concomitente înch eierilor de carte funciar /g259.
§2. Procedurile simultane înscrierilor de carte funciar /g259
A. Solu /g288ionarea cererii de înscriere
I. Cercetarea cererii de înscriere /g250 i încheierea de carte funciar /g259
Registratorul de carte funciar /g259 va cerceta cererea de înscriere din
punctul de vedere al îndeplinirii condi /g288iilor de form /g259/g250i de fond prev /g259zute de
167 e. repartizarea cererii /g250 i alc/g259tuirea dosarului de carte funciar /g259
Referentul din cadrul biroului de registratur /g259 prime /g250te cererile de
înscriere, le înregistreaz/g259 , procedând ulterior la repartizarea acestora,
alfabetic, asisten /g288ilor registratori sau referen /g288iolor în vederea solu /g288ion/g259rii lor,
cu respectarea regulilor stabilite de registratorul- /g250ef. Dup/g259 repartizarea
dosarului, asistentul-regi strator va trebui s /g259 verfice cererea în raport cu
datele de carte funciar /g259, moment în care va men /g288iona pe cerere dac /g259 exist /g259
sau nu piedici pentru îscriere a cererii respective. În condi /g288iile în care sunt
identificate piedici, ele vor fi men /g288ionate pe cerere, în caz contrar pe cerere
înscriindu-se men /g288iunea nu exist /g259 piedici de carte funciar /g259.
f. rezolu /g288ia registratorului
Dup /g259 ce se va men /g288iona existen /g288a sau inexisten/g288 a piedicilor de carte
funciar /g259, registratorul va dispune prin rezolu /g288ie întocmirea încheierii de
carte funciar /g259. Rezolu /g288ia dobînde /g250te astfel natura unui act administrativ, prin
care registratorul de carte funciar /g259 examineaz /g259 atest /g259rile asistentului-
registrator /g250i, f/g259r/g259 s/g259 intre în cercetarea cererii, dispune întocmirea încheierii
de carte funciar /g259. Ea se deosebe /g250te, astfel, de încheierea dat /g259 de registrator,
care este un act procedural /g250i nu unul administrativ, doar încheierea putând
fi atacat /g259 cu plângere în termenul defipt de lege. În esen /g288/g259, rezolu /g288ia
reprezint /g259 o not /g259 scurt /g259 înscris/g259 de registrator pe cererea de înscriere,
cuprinzând data consemn /g259rii, dispozi /g288ia de întocmire a încheierii de carte
funciar /g259/g250i semn /g259tura registratorului. Rezolu /g288ia încheie efectiv procedura
prealabil /g259 de înregistrare, repartizare /g250i verificare a cererii, marcând
momentul trecerii dosarului de carte funciar /g259 în cea de-a doua etap /g259, a
procedurii concomitente înch eierilor de carte funciar /g259.
§2. Procedurile simultane înscrierilor de carte funciar /g259
A. Solu /g288ionarea cererii de înscriere
I. Cercetarea cererii de înscriere /g250 i încheierea de carte funciar /g259
Registratorul de carte funciar /g259 va cerceta cererea de înscriere din
punctul de vedere al îndeplinirii condi /g288iilor de form /g259/g250i de fond prev /g259zute de

168 articolul 20 /g250i 48 din Lege. În condi/g288 iile în care registratorul va constata
faptul c /g259 pentru solu /g288ionarea cererii mai sunt necesare anumite înscrisuri
care nu aduc îns /g259 atingere fondului dreptului care se dore /g250te a fi înscris, el
va putea dispune înscrierea pr ovizorie, fixând un termen pân /g259 la care
solicitantul va trebui s /g259 depun/g259 respectivele înscrieri, sub sanc /g288iunea radierii
înscrierii provizorii. Registratorul, în urma analiz /g259rii cererii de înscriere,
poate adopta una din urm /g259toarele solu /g288ii:
a. admiterea cererii – în acest caz se va dispune prin încheiere
intabularea sau înscrierea provizorie în cartea funciar /g259;
b. respingerea cererii – registratorul va men /g288iona solu /g288ia în partea de
carte funciar /g259 în care s-a solicitat efectuarea înscrierii /g250i în registrul general
de intrare, în dreptul num /g259rului de înregistrare, la rubrica observa /g288ii;
c. admiterea în parte a cererii – solu /g288ia va fi adoptat /g259 doar în cazul în
care cererea poate fi solu /g288ionat /g259 numai par /g288ial. Registratorul va men /g288iona
motivat în cuprinsul încheierii atât partea din cerere care a fost admis /g259, cât /g250i
partea din cerere care a fost respins /g259.
Încheierea pronun /g288at/g259 de registrator trebuie s /g259 cuprind /g259136, în
conformitate cu art. 48 alin. (2) din Lege /g250i art. 51 din Regulament
urm/g259toarele date:
a. ar /g259tarea oficiului /g250i a biroului teritorial;
b. înscrisul pe care se întemeiaz /g259 cererea;
c. felul înscrierii: intabulare, înscriere provizorie, notare sau
radiere;
d. modalit/g259/g288 ile drepturilor înscrise;
e. localitatea în care se afl /g259 imobilul, num /g259rul c /g259r/g288ii funciare,
num /g259rul de ordine, num /g259rul cadastral sau topografic /g250i num /g259rul
de parcel /g259;

136 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p- 690;
168 articolul 20 /g250i 48 din Lege. În condi/g288 iile în care registratorul va constata
faptul c /g259 pentru solu /g288ionarea cererii mai sunt necesare anumite înscrisuri
care nu aduc îns /g259 atingere fondului dreptului care se dore /g250te a fi înscris, el
va putea dispune înscrierea pr ovizorie, fixând un termen pân /g259 la care
solicitantul va trebui s /g259 depun/g259 respectivele înscrieri, sub sanc /g288iunea radierii
înscrierii provizorii. Registratorul, în urma analiz /g259rii cererii de înscriere,
poate adopta una din urm /g259toarele solu /g288ii:
a. admiterea cererii – în acest caz se va dispune prin încheiere
intabularea sau înscrierea provizorie în cartea funciar /g259;
b. respingerea cererii – registratorul va men /g288iona solu /g288ia în partea de
carte funciar /g259 în care s-a solicitat efectuarea înscrierii /g250i în registrul general
de intrare, în dreptul num /g259rului de înregistrare, la rubrica observa /g288ii;
c. admiterea în parte a cererii – solu /g288ia va fi adoptat /g259 doar în cazul în
care cererea poate fi solu /g288ionat /g259 numai par /g288ial. Registratorul va men /g288iona
motivat în cuprinsul încheierii atât partea din cerere care a fost admis /g259, cât /g250i
partea din cerere care a fost respins /g259.
Încheierea pronun /g288at/g259 de registrator trebuie s /g259 cuprind /g259136, în
conformitate cu art. 48 alin. (2) din Lege /g250i art. 51 din Regulament
urm/g259toarele date:
a. ar /g259tarea oficiului /g250i a biroului teritorial;
b. înscrisul pe care se întemeiaz /g259 cererea;
c. felul înscrierii: intabulare, înscriere provizorie, notare sau
radiere;
d. modalit/g259/g288 ile drepturilor înscrise;
e. localitatea în care se afl /g259 imobilul, num /g259rul c /g259r/g288ii funciare,
num /g259rul de ordine, num /g259rul cadastral sau topografic /g250i num /g259rul
de parcel /g259;

136 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p- 690;

169 f. determinarea exact /g259 a dreptului sau a faptului ce se cere a fi
înscris;
g. persoanele în folosul /g250i împotriva c /g259rora se efectueaz /g259 înscrierea;
h. persoana c /g259reia urmeaz /g259 s/g259 i se predea înscrisurile originale;
i. persoanele c /g259rora urmeaz /g259 s/g259 li se comunice încheierea;
j. dreptul de ipotec /g259 legal /g259, dac /g259 este cazul;
k. temeiul juridic în caz de admitere sau de respingere;
l. calea de atac, termenul /g250i biroul teritorial la care se depune;
m. semn /g259tura registratorului /g250i a asistentului registrator;
Încheierea va fi comunicat /g259, indiferent de solu /g288ia adoptat /g259, atât
persoanei care a solicitat înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, cât
/g250i celorlalte persoane in teresate, în termen de 15 zile de la pronun /g288area
încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistr/g259 rii cererii,
conform dispozi /g288iilor art. 50 alin. (1) din Le ge. Comunicarea se va putea
realiza137 fie direct, personal, fie prin po /g250t/g259, cu fil /g259 de comunicare sau chiar
prin fax sau alte mijloace de comunicare care asigur /g259 confirmarea de
primire. Indiferent de modul de r ealizare, comunicare se realizeaz /g259 gratuit,
respectându-se astfel dispozi /g288iile art. 722 din Codul de procedur /g259 civil /g259.
II. C /g259ile de atac
Solicitantul nemul /g288umit de modalitatea de solu /g288ionare a cererii,
precum /g250i to/g288i cei ale c/g259 ror drepturi au fost înc /g259lcate printr-o încheiere, pot
ataca încheierea respectiv /g259, inclusiv pe calea ac /g288iunii în rectificare.
Posibilitatea exercit /g259rii dreptului de a ataca încheierea de înscriere sau de
respingere este prev /g259zut/g259 în cuprinsul art. 50 alin. (2) /g250i (3) care prevede c /g259
plângerea poate fi formulat /g259/g250i depus /g259 în termen de 15 zile de la
comunicare, la biroul te ritorial, fiind înscris/g259 din oficiu în cartea funciar /g259.
Oficiul teritorial are obliga /g288ia de a înainta plângerea judec /g259toriei în a c /g259rei
raz/g259 teritorial /g259 se afl /g259 imiobilul, împreun /g259 cu dosarul încheierii /g250 i copia

137 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 279-283;
169 f. determinarea exact /g259 a dreptului sau a faptului ce se cere a fi
înscris;
g. persoanele în folosul /g250i împotriva c /g259rora se efectueaz /g259 înscrierea;
h. persoana c /g259reia urmeaz /g259 s/g259 i se predea înscrisurile originale;
i. persoanele c /g259rora urmeaz /g259 s/g259 li se comunice încheierea;
j. dreptul de ipotec /g259 legal /g259, dac /g259 este cazul;
k. temeiul juridic în caz de admitere sau de respingere;
l. calea de atac, termenul /g250i biroul teritorial la care se depune;
m. semn /g259tura registratorului /g250i a asistentului registrator;
Încheierea va fi comunicat /g259, indiferent de solu /g288ia adoptat /g259, atât
persoanei care a solicitat înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, cât
/g250i celorlalte persoane in teresate, în termen de 15 zile de la pronun /g288area
încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistr/g259 rii cererii,
conform dispozi /g288iilor art. 50 alin. (1) din Le ge. Comunicarea se va putea
realiza137 fie direct, personal, fie prin po /g250t/g259, cu fil /g259 de comunicare sau chiar
prin fax sau alte mijloace de comunicare care asigur /g259 confirmarea de
primire. Indiferent de modul de r ealizare, comunicare se realizeaz /g259 gratuit,
respectându-se astfel dispozi /g288iile art. 722 din Codul de procedur /g259 civil /g259.
II. C /g259ile de atac
Solicitantul nemul /g288umit de modalitatea de solu /g288ionare a cererii,
precum /g250i to/g288i cei ale c/g259 ror drepturi au fost înc /g259lcate printr-o încheiere, pot
ataca încheierea respectiv /g259, inclusiv pe calea ac /g288iunii în rectificare.
Posibilitatea exercit /g259rii dreptului de a ataca încheierea de înscriere sau de
respingere este prev /g259zut/g259 în cuprinsul art. 50 alin. (2) /g250i (3) care prevede c /g259
plângerea poate fi formulat /g259/g250i depus /g259 în termen de 15 zile de la
comunicare, la biroul te ritorial, fiind înscris/g259 din oficiu în cartea funciar /g259.
Oficiul teritorial are obliga /g288ia de a înainta plângerea judec /g259toriei în a c /g259rei
raz/g259 teritorial /g259 se afl /g259 imiobilul, împreun /g259 cu dosarul încheierii /g250 i copia

137 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 279-283;

170 c/g259r/g288ii funciare. Totodat /g259, textul de lege prevede faptul c /g259 hot /g259rârea
pronun/g288 at/g259 de judec /g259torie este susceptibil/g259 de a fi atacat /g259 cu apel, iar
hot/g259rârea pronun /g288at/g259 în apel cu recurs. Hot /g259rârea instan /g288ei judec /g259tore/g250ti
r/g259mas/g259 irevocabil /g259 se va comunica din oficiu bir oului teritorial de cadastru
/g250i publicitate imobiliar /g259 de c /g259tre ultima instan /g288/g259 care s-a pronun /g288at asupra
fondului, producând efecte retroac tive, de la data înregistr/g259 rii cererii la
biroul teritorial. Persoana care a solicita t înscrierea nu va putea modifica sau
întregi prin c /g259ile de atac exercitate cererea pe care s-a întemeiat încheierea
registratorului.
Un aspect important de men /g288ionat este faptul c /g259 notarul public nu are
calitatea de a exercita calea de atac împotriva încheierii de respingere a
cererii de înscriere în cartea funciar /g259 a actului pe care l-a autentificat, nici în
nume propriu /g250i nici în numele titularilor actului138.
În condi /g288iile în care plângerea, apelul /g250 i/sau recursul sunt respinse,
not/g259rile f /g259cute cu privire la acestea în cartea funciar /g259 se vor radia din oficiu,
în baza hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti r/g259mas/g259 irevocabil/g259/g250 i comunicat /g259 biroului
teritorial de c /g259tre ultima instan /g288/g259 care s-a pronun /g288at asupra fondului.
B. Efectuarea înscrierii
Înscrierile efectuate în cartea funciar /g259 pot fi privite din dou /g259
perspective /g250i anume: din punctul de vedere al regulilor generale /g250i din
punctul de vedere al regulilor /g250i situa /g288iilor speciale. Regulile generale de
înscriere sunt prev /g259zute în art. 77 alin. (1) din Regulament139 care prevede
c/g259 înscrierea în cartea funciar /g259 va cuprinde:

138 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 691; Autorul men /g288ioneaz/g259 faptul c /g259 notarul î /g250i
desf/g259/g250oar/g259 activitatea în baza legii nr. 36/1995, act normativ în care sunt prev /g259zute
atribu /g288iile notarului public, printre acestea nefiind înscris /g250i dreptul notarului de a ataca
astfel de încheieri.
139 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
170 c/g259r/g288ii funciare. Totodat /g259, textul de lege prevede faptul c /g259 hot /g259rârea
pronun/g288 at/g259 de judec /g259torie este susceptibil/g259 de a fi atacat /g259 cu apel, iar
hot/g259rârea pronun /g288at/g259 în apel cu recurs. Hot /g259rârea instan /g288ei judec /g259tore/g250ti
r/g259mas/g259 irevocabil /g259 se va comunica din oficiu bir oului teritorial de cadastru
/g250i publicitate imobiliar /g259 de c /g259tre ultima instan /g288/g259 care s-a pronun /g288at asupra
fondului, producând efecte retroac tive, de la data înregistr/g259 rii cererii la
biroul teritorial. Persoana care a solicita t înscrierea nu va putea modifica sau
întregi prin c /g259ile de atac exercitate cererea pe care s-a întemeiat încheierea
registratorului.
Un aspect important de men /g288ionat este faptul c /g259 notarul public nu are
calitatea de a exercita calea de atac împotriva încheierii de respingere a
cererii de înscriere în cartea funciar /g259 a actului pe care l-a autentificat, nici în
nume propriu /g250i nici în numele titularilor actului138.
În condi /g288iile în care plângerea, apelul /g250 i/sau recursul sunt respinse,
not/g259rile f /g259cute cu privire la acestea în cartea funciar /g259 se vor radia din oficiu,
în baza hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti r/g259mas/g259 irevocabil/g259/g250 i comunicat /g259 biroului
teritorial de c /g259tre ultima instan /g288/g259 care s-a pronun /g288at asupra fondului.
B. Efectuarea înscrierii
Înscrierile efectuate în cartea funciar /g259 pot fi privite din dou /g259
perspective /g250i anume: din punctul de vedere al regulilor generale /g250i din
punctul de vedere al regulilor /g250i situa /g288iilor speciale. Regulile generale de
înscriere sunt prev /g259zute în art. 77 alin. (1) din Regulament139 care prevede
c/g259 înscrierea în cartea funciar /g259 va cuprinde:

138 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 691; Autorul men /g288ioneaz/g259 faptul c /g259 notarul î /g250i
desf/g259/g250oar/g259 activitatea în baza legii nr. 36/1995, act normativ în care sunt prev /g259zute
atribu /g288iile notarului public, printre acestea nefiind înscris /g250i dreptul notarului de a ataca
astfel de încheieri.
139 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;

171 ziua, luna, anul, numarul de înre gistrare al cererii în temeiul
c/g259reia se face înscrierea;
înscrisul pe care se întemeiaz /g259;
ar/g259tarea dreptului /g250i a modalit/g259/g288 ilor lui sau a faptului juridic ce se
înscrie;
titularul dreptului înscris ;
cota de proprietate ;
pre/g288ul.
Înscrierea const /g259 în men /g288iunea f /g259cut/g259 de asistentul-registrator în
cartea funciar /g259 pe baza dispozitivului încheierii dat în dosarul respectiv. Ea
trebuie efectuat /g259 în mod cite /g288, f/g259r/g259 prescurt /g259ri care ar putea genera
interpret /g259ri evazive. Este necesar /g259 men /g288ionarea în cartea funciar /g259 cu prilejul
efectu /g259rii înscrierii /g250i a imobilului identificat prin num /g259r cadastral sau
topographic, a dreptului sau faptului juridic la care se refer /g259 înscrierea /g250 i a
num /g259rului de înregistrare al acesteia, cu preciz/g259 ri referitoare140 la:
1. construc /g288iile existente pe teren;
2. radierile de drepturi stinse prin efectul legii;
3. drepturile stabilite prin deciziile emise de autorit /g259/g288ile competente,
potrivit legii ;
4. drepturile succesorale consta tate prin certificat de mo /g250tenitor sau
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti ;
În condi /g288iile în care este vorba despre o încheiere de respingere,
asistentul-registrator, în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (1) din Regulamentul sus-men/g288 ionat, va nota în cartea funciar /g259 aceast /g259 solu /g288ie,
men /g288ionând numele celui care a cerut înscrierea, dreptul sau faptul juridic

140 A se vedea art. 78 din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru
/g250i publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;
171 ziua, luna, anul, numarul de înre gistrare al cererii în temeiul
c/g259reia se face înscrierea;
înscrisul pe care se întemeiaz /g259;
ar/g259tarea dreptului /g250i a modalit/g259/g288 ilor lui sau a faptului juridic ce se
înscrie;
titularul dreptului înscris ;
cota de proprietate ;
pre/g288ul.
Înscrierea const /g259 în men /g288iunea f /g259cut/g259 de asistentul-registrator în
cartea funciar /g259 pe baza dispozitivului încheierii dat în dosarul respectiv. Ea
trebuie efectuat /g259 în mod cite /g288, f/g259r/g259 prescurt /g259ri care ar putea genera
interpret /g259ri evazive. Este necesar /g259 men /g288ionarea în cartea funciar /g259 cu prilejul
efectu /g259rii înscrierii /g250i a imobilului identificat prin num /g259r cadastral sau
topographic, a dreptului sau faptului juridic la care se refer /g259 înscrierea /g250 i a
num /g259rului de înregistrare al acesteia, cu preciz/g259 ri referitoare140 la:
1. construc /g288iile existente pe teren;
2. radierile de drepturi stinse prin efectul legii;
3. drepturile stabilite prin deciziile emise de autorit /g259/g288ile competente,
potrivit legii ;
4. drepturile succesorale consta tate prin certificat de mo /g250tenitor sau
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti ;
În condi /g288iile în care este vorba despre o încheiere de respingere,
asistentul-registrator, în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (1) din Regulamentul sus-men/g288 ionat, va nota în cartea funciar /g259 aceast /g259 solu /g288ie,
men /g288ionând numele celui care a cerut înscrierea, dreptul sau faptul juridic

140 A se vedea art. 78 din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru
/g250i publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;

172 care a f /g259cut obiectul cererii /g250i imobilul la care se refer /g259. În ceea ce prive /g250te
regulile speciale de înscriere, acestea vor fi tratate separat, pe larg .
C. Deschiderea c /g259r/g288ii funciare
Opera /g288iunea de deschidere a unei c /g259r/g288i funciare presupune, a /g250a cum
reiese din interpretarea art. 59 din Lege procedur /g259 de înscriere în cartea
funciar /g259 a actelor sau faptelor juridice privind imobilele situate într-o
anumit/g259 zon /g259 administrativ /g259 pentru care nu s-au definitivat îns /g259
documentele cadastrului general. Din p /g259cate, pân /g259 la definitivarea
cadastrului general /g250i a c /g259r/g288ilor funciare pentru întregul teritoriu al /g288/g259rii,
urmeaz /g259 s/g259 produc /g259 anumite efecte, în condi /g288iile aplic /g259rii legii, atât
dispozi /g288iile referitoare la registrele de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni cât /g250 i
dispozi /g288iile cuprinse în D.-L- nr. 115/1938 sau în Legea nr. 242/1947141. În
cazul imobilelor supuse regimului de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni, în condi /g288iile
în care se dore /g250te înscrierea unui privilegiu, a unei ipoteci legale, a
sechestrului sau urm /g259rirea imobilului, a fructelor /g250i veniturilor acestuia ori a
unei ac /g288iuni pentru ap /g259rarea drepturilor reale privitoare la imobile neînscrise
în cartea funciar /g259, acestea se vor înscrie în vechile registre de transcrip /g288iuni-
inscrip /g288iuni, pân/g259 la momentul deschiderii c /g259r/g288ilor funciare pentru imobilele
care formeaz /g259 obiectul înscrierilor. Pentru toate celelalte acte juridice
translative sau constitutive de drepturi reale referitoare la un imobil pentru
care nu s.au finalizat lucr /g259rile cadastrului general, altele decât cele sus-
men /g288ionate, se va aplica procedura prev /g259zut/g259 de art. 59 din Lege.
În situa /g288ia imobilelor supuse regimului juridic prev /g259zut de D.-L nr.
115/1938 sau Legii nr. 242/1947, pân /g259 la finalizarea lucr /g259rilor cadastrale la
nivelul fiec /g259rui jude /g288, înscrierile vor fi efectuate în c /g259r/g288ile funciare deja
existente, dar cu respectarea dispozi /g288iilor art. 58 alin. (1) din Lege /g250i ale art.

141 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 380-382;
172 care a f /g259cut obiectul cererii /g250i imobilul la care se refer /g259. În ceea ce prive /g250te
regulile speciale de înscriere, acestea vor fi tratate separat, pe larg .
C. Deschiderea c /g259r/g288ii funciare
Opera /g288iunea de deschidere a unei c /g259r/g288i funciare presupune, a /g250a cum
reiese din interpretarea art. 59 din Lege procedur /g259 de înscriere în cartea
funciar /g259 a actelor sau faptelor juridice privind imobilele situate într-o
anumit/g259 zon /g259 administrativ /g259 pentru care nu s-au definitivat îns /g259
documentele cadastrului general. Din p /g259cate, pân /g259 la definitivarea
cadastrului general /g250i a c /g259r/g288ilor funciare pentru întregul teritoriu al /g288/g259rii,
urmeaz /g259 s/g259 produc /g259 anumite efecte, în condi /g288iile aplic /g259rii legii, atât
dispozi /g288iile referitoare la registrele de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni cât /g250 i
dispozi /g288iile cuprinse în D.-L- nr. 115/1938 sau în Legea nr. 242/1947141. În
cazul imobilelor supuse regimului de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni, în condi /g288iile
în care se dore /g250te înscrierea unui privilegiu, a unei ipoteci legale, a
sechestrului sau urm /g259rirea imobilului, a fructelor /g250i veniturilor acestuia ori a
unei ac /g288iuni pentru ap /g259rarea drepturilor reale privitoare la imobile neînscrise
în cartea funciar /g259, acestea se vor înscrie în vechile registre de transcrip /g288iuni-
inscrip /g288iuni, pân/g259 la momentul deschiderii c /g259r/g288ilor funciare pentru imobilele
care formeaz /g259 obiectul înscrierilor. Pentru toate celelalte acte juridice
translative sau constitutive de drepturi reale referitoare la un imobil pentru
care nu s.au finalizat lucr /g259rile cadastrului general, altele decât cele sus-
men /g288ionate, se va aplica procedura prev /g259zut/g259 de art. 59 din Lege.
În situa /g288ia imobilelor supuse regimului juridic prev /g259zut de D.-L nr.
115/1938 sau Legii nr. 242/1947, pân /g259 la finalizarea lucr /g259rilor cadastrale la
nivelul fiec /g259rui jude /g288, înscrierile vor fi efectuate în c /g259r/g288ile funciare deja
existente, dar cu respectarea dispozi /g288iilor art. 58 alin. (1) din Lege /g250i ale art.

141 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 380-382;

173 113 alin. (1) din Regulament142. Evident, /g250 i de la aceast /g259 regul /g259 exist /g259
anumite excep /g288ii prev /g259zute de lege143 când nu mai pot fi efectuate înscrieri
în c/g259r/g288ile funciare întocmite în baza D.-L. nr. 115/1938:
a. când imobilele înscrise în aceste c /g259r/g288i funciare fac obiectul legilor
fondului funciar, în condi /g288iile în care aceste c /g259r/g288i nu au fost actualizate dup /g259
adoptarea acestor legi;
b. când se înscrie o construc /g288ie ori are loc o dezmembrare sau alipire
a unui corp funciar înscris în tr-o asemenea carte funciar /g259;
Procedura de deschidere a c /g259r/g288ilor funciare
În conformitate cu dispozi /g288iile art. 59 din Lege, actele /g250i faptele
juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care
nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o
carte funciar /g259. În acelea /g250i condi/g288 ii, se vor înscrie /g250i titlurile de proprietate
emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va ata /g250a
documenta /g288ia cadastral /g259 la care se refer /g259 înscrierea, întocmit /g259 de o persoan /g259
fizic /g259 sau juridic /g259 autorizat /g259 de Agen /g288ia Na /g288ional /g259 sau de oficiile teritoriale,
dup/g259 caz, con /g288inutul documenta /g288iei cadastrale /g250i modul de întocmire al
acesteia se stabilindu-se tot de c /g259tre aceast /g259 institu /g288ie. Este necesar /g259
stabilirea distinc /g288iei între no /g288iunea de deschidere a unei c /g259r/g288i funciare /g250i
aceea de întocmire a unei c /g259r/g288i funciare. A /g250adar, în vreme ce prima no /g288iune
se refer/g259 la procedura care se desf /g259/g250oar/g259 pentru imobilele situate pe un
teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele
cadastrului general, cea de a doua no /g288iune vizeaz /g259 opera /g288iunea de înscriere a
unui imobil care nu a fost cuprins în nicio alt /g259 carte funciar /g259, dar care are
documenta /g288ia cadastral /g259 definitivat /g259.

142 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
143 A se vedea art. 58 alin. (3) din Legea nr. 7/1996
173 113 alin. (1) din Regulament142. Evident, /g250 i de la aceast /g259 regul /g259 exist /g259
anumite excep /g288ii prev /g259zute de lege143 când nu mai pot fi efectuate înscrieri
în c/g259r/g288ile funciare întocmite în baza D.-L. nr. 115/1938:
a. când imobilele înscrise în aceste c /g259r/g288i funciare fac obiectul legilor
fondului funciar, în condi /g288iile în care aceste c /g259r/g288i nu au fost actualizate dup /g259
adoptarea acestor legi;
b. când se înscrie o construc /g288ie ori are loc o dezmembrare sau alipire
a unui corp funciar înscris în tr-o asemenea carte funciar /g259;
Procedura de deschidere a c /g259r/g288ilor funciare
În conformitate cu dispozi /g288iile art. 59 din Lege, actele /g250i faptele
juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care
nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o
carte funciar /g259. În acelea /g250i condi/g288 ii, se vor înscrie /g250i titlurile de proprietate
emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va ata /g250a
documenta /g288ia cadastral /g259 la care se refer /g259 înscrierea, întocmit /g259 de o persoan /g259
fizic /g259 sau juridic /g259 autorizat /g259 de Agen /g288ia Na /g288ional /g259 sau de oficiile teritoriale,
dup/g259 caz, con /g288inutul documenta /g288iei cadastrale /g250i modul de întocmire al
acesteia se stabilindu-se tot de c /g259tre aceast /g259 institu /g288ie. Este necesar /g259
stabilirea distinc /g288iei între no /g288iunea de deschidere a unei c /g259r/g288i funciare /g250i
aceea de întocmire a unei c /g259r/g288i funciare. A /g250adar, în vreme ce prima no /g288iune
se refer/g259 la procedura care se desf /g259/g250oar/g259 pentru imobilele situate pe un
teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele
cadastrului general, cea de a doua no /g288iune vizeaz /g259 opera /g288iunea de înscriere a
unui imobil care nu a fost cuprins în nicio alt /g259 carte funciar /g259, dar care are
documenta /g288ia cadastral /g259 definitivat /g259.

142 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
143 A se vedea art. 58 alin. (3) din Legea nr. 7/1996

174 Dispozi /g288iile art. 59 din Lege sunt detaliate în cuprinsul art. 61 din
Regulament144, în conformitate cu care, în toate cazurile în care este cerut /g259
înscrierea într-o carte funciar /g259 a dreptului de proprietate asupra unui imobil,
se va recurge de c /g259tre birourile teritoriale la procedura prev /g259zut/g259 de art. 59
din Lege.
Pentru admiterea unei atare cereri se vor avea în vedere:
a. documenta /g288ia cadastral /g259/tehnic /g259 a imobilului întocmit/g259 de o
persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259 autorizat /g259, recep /g288ionat /g259 de biroul teritorial;
b. înscrisul doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau
constituire a dreptului real.
Pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciar /g259 – la prima
înscriere, se vor deschide c /g259r/g288i funciare în baza documenta /g288iei cadastrale
recep /g288ionate, prin care se atribuie num /g259r cadastral, a înscrisului doveditor al
actului sau faptului juridic de dobândi re sau constituire a dreptului real /g250i a
certificatului fiscal sau a adeverin /g288ei eliberate de prim /g259ria în circumscrip /g288ia
c/g259reia se afl /g259 situat imobilul145. Documenta /g288iile se întocmesc într-un dosar
unic ce include atât partea tehnic/g259 necesar /g259 recep /g288iei cadastrale. Cât /g250i actele
juridice necesare înscrierii în cartea funciar /g259 (art. 3 alin. (1) din
Regulamentul privind con /g288inutul /g250i modul de întocmire a documenta /g288iilor
cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar /g259 aprobat prin Ordinul
directorului general al A.N.C.P.I. nr. 634/2006, cu modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare). Documenta /g288ia pentru intabularea dreptului de
proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciar /g259 include
documentele indicate la art. 13 din Regulamentul men/g288 ionat anterior, /g250i
anume:

144 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
145 Art. 62 alin. (1) din Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;

174 Dispozi /g288iile art. 59 din Lege sunt detaliate în cuprinsul art. 61 din
Regulament144, în conformitate cu care, în toate cazurile în care este cerut /g259
înscrierea într-o carte funciar /g259 a dreptului de proprietate asupra unui imobil,
se va recurge de c /g259tre birourile teritoriale la procedura prev /g259zut/g259 de art. 59
din Lege.
Pentru admiterea unei atare cereri se vor avea în vedere:
a. documenta /g288ia cadastral /g259/tehnic /g259 a imobilului întocmit/g259 de o
persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259 autorizat /g259, recep /g288ionat /g259 de biroul teritorial;
b. înscrisul doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau
constituire a dreptului real.
Pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciar /g259 – la prima
înscriere, se vor deschide c /g259r/g288i funciare în baza documenta /g288iei cadastrale
recep /g288ionate, prin care se atribuie num /g259r cadastral, a înscrisului doveditor al
actului sau faptului juridic de dobândi re sau constituire a dreptului real /g250i a
certificatului fiscal sau a adeverin /g288ei eliberate de prim /g259ria în circumscrip /g288ia
c/g259reia se afl /g259 situat imobilul145. Documenta /g288iile se întocmesc într-un dosar
unic ce include atât partea tehnic/g259 necesar /g259 recep /g288iei cadastrale. Cât /g250i actele
juridice necesare înscrierii în cartea funciar /g259 (art. 3 alin. (1) din
Regulamentul privind con /g288inutul /g250i modul de întocmire a documenta /g288iilor
cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar /g259 aprobat prin Ordinul
directorului general al A.N.C.P.I. nr. 634/2006, cu modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare). Documenta /g288ia pentru intabularea dreptului de
proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciar /g259 include
documentele indicate la art. 13 din Regulamentul men/g288 ionat anterior, /g250i
anume:

144 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
145 Art. 62 alin. (1) din Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;

175 a) cererea de solicitare informa /g288ii /g250i conven /g288ie, conform anexei nr. 1;
b) cererea de recep /g288ie /g250i înscriere, conform anexei nr. 2;
c) declara /g288ia pe proprie r /g259spundere cu privire la înstr /g259inarea /g250i
identificarea imobilului m /g259surat, conform anexei nr. 5;
d) descrierea lucr /g259rilor topografice /g250i geodezice, întocmit /g259 conform
anexei nr. 10;
e) plan de încadrare în zon /g259 sc. 1:2000 – 1:5000, în mod excep /g288ional,
pentru imobilele de mari dimensiuni admi /g288ându-se scara 1:10000,
dup/g259 caz;
f) plan de amplasament /g250 i delimitare a imobilului sc. 1:200 – 1:5000,
dup/g259 caz conform anexei nr. 11;
g) extras din planul parcelar aviz at pentru conform itate de primar;
h) releveele sc. 1:50 – 1:500, dup /g259 caz, pentru construc /g288iile care fac
obiectul unor sarcini, construc /g288iile care au mai mul /g288i proprietari sau
la solicitarea proprietarului conform anexei nr. 12;
i) tabel de mi /g250care parcelar /g259 cu indicarea situa/g288 iei actuale din titlul
de proprietate /g250 i a situa /g288iei viitoare, cu atribuirea num/g259 rului cadastral
pentru fiecare imobil din titlu conform anexei nr. 13; j) m /g259sur/g259tori efectuate în re /g288eaua de îndesire /g250 i ridicare /g250i pentru
ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 /g250 i prin tehnologia GPS (Global Positioning
System), prezentate conform anexei nr. 15;
k) calculul suprafe /g288elor;
l) descrierile topografi ce ale punctelor noi din re /g288eaua de îndesire /g250 i
ridicare;
m) dovada pl /g259/g288ii tarifelor pentru recep /g288ie /g250i înscriere în cartea
funciar /g259;
n) actul de proprietate; o) certificatul fiscal.
175 a) cererea de solicitare informa /g288ii /g250i conven /g288ie, conform anexei nr. 1;
b) cererea de recep /g288ie /g250i înscriere, conform anexei nr. 2;
c) declara /g288ia pe proprie r /g259spundere cu privire la înstr /g259inarea /g250i
identificarea imobilului m /g259surat, conform anexei nr. 5;
d) descrierea lucr /g259rilor topografice /g250i geodezice, întocmit /g259 conform
anexei nr. 10;
e) plan de încadrare în zon /g259 sc. 1:2000 – 1:5000, în mod excep /g288ional,
pentru imobilele de mari dimensiuni admi /g288ându-se scara 1:10000,
dup/g259 caz;
f) plan de amplasament /g250 i delimitare a imobilului sc. 1:200 – 1:5000,
dup/g259 caz conform anexei nr. 11;
g) extras din planul parcelar aviz at pentru conform itate de primar;
h) releveele sc. 1:50 – 1:500, dup /g259 caz, pentru construc /g288iile care fac
obiectul unor sarcini, construc /g288iile care au mai mul /g288i proprietari sau
la solicitarea proprietarului conform anexei nr. 12;
i) tabel de mi /g250care parcelar /g259 cu indicarea situa/g288 iei actuale din titlul
de proprietate /g250 i a situa /g288iei viitoare, cu atribuirea num/g259 rului cadastral
pentru fiecare imobil din titlu conform anexei nr. 13; j) m /g259sur/g259tori efectuate în re /g288eaua de îndesire /g250 i ridicare /g250i pentru
ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 /g250 i prin tehnologia GPS (Global Positioning
System), prezentate conform anexei nr. 15;
k) calculul suprafe /g288elor;
l) descrierile topografi ce ale punctelor noi din re /g288eaua de îndesire /g250 i
ridicare;
m) dovada pl /g259/g288ii tarifelor pentru recep /g288ie /g250i înscriere în cartea
funciar /g259;
n) actul de proprietate; o) certificatul fiscal.

176 Art. 4 din Regulament prevede c /g259 în vederea realiz /g259rii publicit /g259/g288ii
imobiliare, oficiile teritoriale prin birourile teritoriale vor solu /g288iona cererile
de recep /g288ie a documenta /g288iilor cadastrale ce stau la baza înscrierilor în cartea
funciar /g259 printr-un flux de lucru integrat, prin compartimentul de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259. Conform art. 8 din Regulamentul aprobat prin
Ordinul nr. 634/2006, depunerea documenta /g288iei la oficiile
teritoriale/birourile teritoriale se face de c /g259tre proprietar sau de c /g259tre
persoana autorizat /g259 în numele proprietarului, conform cererii de recep /g288ie /g250i
înscriere (prev /g259zut/g259 în anexa nr. 2 la Regulament). Persoana autorizat /g259 va
depune cererea de recep /g288ie /g250i înscriere în numele titularului pe baza
comenzii pentru executarea lucr /g259rii. Depunerea documenta /g288iei146 se face
direct la sediul oficiului teritori al/al biroului teritorial, prin po /g250t/g259 sau prin
alte mijloace electronice (internet), ata /g250ându-se dovada pl /g259/g288ii tarifului.
Înregistrarea cererii se realizeaz /g259 la compartimentul registratur /g259 din cadrul
oficiului teritorial/biroului teritorial /g250i const/g259 în:
a. preluarea documenta /g288iei, verificarea existen /g288ei documentelor
men /g288ionate în cerere /g250i înregistrarea în regist rul general de intrare;
b. verificarea datelor de recep /g288ie /g250i înscriere în cartea funciar /g259 a
documenta /g288iei achitate /g250 i transmiterea documenta /g288iei compartimentului de
cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259. Tariful aferent servixiului de recep /g288ie /g250i de
înscriere în cartea funciar /g259 se achit /g259 la depunerea cererii.
Dac/g259 la verificarea pieselor din dosar sau la verificarea tarifului se
constat /g259 lipsa unor piese sa u unele neconcordan /g288e, cererea nu se
înregistreaz /g259 în registrul general de intrare /g250 i se returneaz/g259 solicitantului, în
vederea complet /g259rii.
Recep /g288ia cadastral /g259 se realizeaz /g259 de c /g259tre inspectorul din cadrul
compartimentului de cadastru /g250i const/g259 în parcurgerea etapelor prev /g259zute de
art. 10 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006 /g250i se

146 Art. 8 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006
176 Art. 4 din Regulament prevede c /g259 în vederea realiz /g259rii publicit /g259/g288ii
imobiliare, oficiile teritoriale prin birourile teritoriale vor solu /g288iona cererile
de recep /g288ie a documenta /g288iilor cadastrale ce stau la baza înscrierilor în cartea
funciar /g259 printr-un flux de lucru integrat, prin compartimentul de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259. Conform art. 8 din Regulamentul aprobat prin
Ordinul nr. 634/2006, depunerea documenta /g288iei la oficiile
teritoriale/birourile teritoriale se face de c /g259tre proprietar sau de c /g259tre
persoana autorizat /g259 în numele proprietarului, conform cererii de recep /g288ie /g250i
înscriere (prev /g259zut/g259 în anexa nr. 2 la Regulament). Persoana autorizat /g259 va
depune cererea de recep /g288ie /g250i înscriere în numele titularului pe baza
comenzii pentru executarea lucr /g259rii. Depunerea documenta /g288iei146 se face
direct la sediul oficiului teritori al/al biroului teritorial, prin po /g250t/g259 sau prin
alte mijloace electronice (internet), ata /g250ându-se dovada pl /g259/g288ii tarifului.
Înregistrarea cererii se realizeaz /g259 la compartimentul registratur /g259 din cadrul
oficiului teritorial/biroului teritorial /g250i const/g259 în:
a. preluarea documenta /g288iei, verificarea existen /g288ei documentelor
men /g288ionate în cerere /g250i înregistrarea în regist rul general de intrare;
b. verificarea datelor de recep /g288ie /g250i înscriere în cartea funciar /g259 a
documenta /g288iei achitate /g250 i transmiterea documenta /g288iei compartimentului de
cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259. Tariful aferent servixiului de recep /g288ie /g250i de
înscriere în cartea funciar /g259 se achit /g259 la depunerea cererii.
Dac/g259 la verificarea pieselor din dosar sau la verificarea tarifului se
constat /g259 lipsa unor piese sa u unele neconcordan /g288e, cererea nu se
înregistreaz /g259 în registrul general de intrare /g250 i se returneaz/g259 solicitantului, în
vederea complet /g259rii.
Recep /g288ia cadastral /g259 se realizeaz /g259 de c /g259tre inspectorul din cadrul
compartimentului de cadastru /g250i const/g259 în parcurgerea etapelor prev /g259zute de
art. 10 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006 /g250i se

146 Art. 8 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006

177 finalizeaz /g259 cu alocarea num /g259rului cadastral în indexul cadastral, dac/g259
documenta /g288ia este corect /g259.
Numerotarea cadastral /g259 se realizeaz /g259 pentru fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259 care se identific /g259 prin codul SIRSUP extras din
„Registrul permanent al unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale” publicat de
Comisia Na /g288ional /g259 pentru Statistic /g259. Imobilul se identific /g259 printr-un num /g259r
cadastral unic la nivelul unei unit/g259/g288 i administrativ-teritoriale /g250i se înscrie
într-o carte funciar /g259. Num /g259rul cadastral al imobilului este identificatorul
unic de leg /g259tur/g259 între baza de date grafic/g259/g250 i baza de date textual/g259 în
sistemul informatic integrat de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259. Imobilele
se numeroteaz /g259 pe unit /g259/g288i administrativ-teritoriale în ordinea înregistr /g259rii
solicit /g259rilor cu numere e la 1 la n, folosind cifre arabe. În condi /g288iile în care
imobilul nu a mai fost înscris în cartea funciar /g259, i se va acorda un num /g259r
cadastral întreg, în continuarea ultimului num /g259r atribuit pe unitatea
administrativ-teritorial /g259 respectiv /g259. În situa /g288ia în care imobilele care fac
obiectul unei documenta /g288ii noi au fost înscrise în cartea funciar /g259 cu numere
cadastrale întregi, frac /g288ionare, frac /g288ionare multiple sau frac/g288 ionare atipice147,
acestea se numeroteaz /g259 cu numere cadastrale noi în continuarea unltimului
num /g259r cadastral întreg atribuit pe teritoriul administrativ respectiv.
Parcelele componente ale imobilelor care au diferite categorii de
folosin /g288/g259 se determin /g259 prin metode expeditive, asigurându-se închiderea pe
suprafa /g288a imobilului /g250i se reprezint /g259 pe planul de amplasament /g250i delimitare
prin linii întrerupte /g250i coduri. În interiorul vor fi reprezentate numai
parcelele care au categoriile de folosin /g288/g259 în suprafa /g288/g259 mai mare de 50m2 în
intravilan /g250i mai mare de 300m2 în extravilan.
În cadrul fiec /g259rui imobil construc /g288iile se identific /g259 printr-un cod
ata/g250at num /g259rului cadastral, alc /g259tuit din litera „C” urmat /g259 de un num /g259r de la 1

147 În acest caz este vorba despre numere topografice provenite din cartea funciar /g259, din
comas /g259ri de numere întregi, etc.
177 finalizeaz /g259 cu alocarea num /g259rului cadastral în indexul cadastral, dac/g259
documenta /g288ia este corect /g259.
Numerotarea cadastral /g259 se realizeaz /g259 pentru fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259 care se identific /g259 prin codul SIRSUP extras din
„Registrul permanent al unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale” publicat de
Comisia Na /g288ional /g259 pentru Statistic /g259. Imobilul se identific /g259 printr-un num /g259r
cadastral unic la nivelul unei unit/g259/g288 i administrativ-teritoriale /g250i se înscrie
într-o carte funciar /g259. Num /g259rul cadastral al imobilului este identificatorul
unic de leg /g259tur/g259 între baza de date grafic/g259/g250 i baza de date textual/g259 în
sistemul informatic integrat de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259. Imobilele
se numeroteaz /g259 pe unit /g259/g288i administrativ-teritoriale în ordinea înregistr /g259rii
solicit /g259rilor cu numere e la 1 la n, folosind cifre arabe. În condi /g288iile în care
imobilul nu a mai fost înscris în cartea funciar /g259, i se va acorda un num /g259r
cadastral întreg, în continuarea ultimului num /g259r atribuit pe unitatea
administrativ-teritorial /g259 respectiv /g259. În situa /g288ia în care imobilele care fac
obiectul unei documenta /g288ii noi au fost înscrise în cartea funciar /g259 cu numere
cadastrale întregi, frac /g288ionare, frac /g288ionare multiple sau frac/g288 ionare atipice147,
acestea se numeroteaz /g259 cu numere cadastrale noi în continuarea unltimului
num /g259r cadastral întreg atribuit pe teritoriul administrativ respectiv.
Parcelele componente ale imobilelor care au diferite categorii de
folosin /g288/g259 se determin /g259 prin metode expeditive, asigurându-se închiderea pe
suprafa /g288a imobilului /g250i se reprezint /g259 pe planul de amplasament /g250i delimitare
prin linii întrerupte /g250i coduri. În interiorul vor fi reprezentate numai
parcelele care au categoriile de folosin /g288/g259 în suprafa /g288/g259 mai mare de 50m2 în
intravilan /g250i mai mare de 300m2 în extravilan.
În cadrul fiec /g259rui imobil construc /g288iile se identific /g259 printr-un cod
ata/g250at num /g259rului cadastral, alc /g259tuit din litera „C” urmat /g259 de un num /g259r de la 1

147 În acest caz este vorba despre numere topografice provenite din cartea funciar /g259, din
comas /g259ri de numere întregi, etc.

178 la n (ex. C1, C2, C3). Tipul /g250i componen /g288a construc/g288 iei, pe destina /g288ii /g250i
tronsoane, se eviden /g288ieaz/g259 în planul de amplasament /g250i delimitare. În cazul
construc /g288iilor-condominiu, propriet /g259/g288ile individuale se numeroteaz /g259 astfel: la
num /g259rul cadastral al imobilului (teren) /g250i codul construc /g288iei, se adaug /g259 codul
propriet /g259/g288ii individuale (ex. 178-C1-U25 pentru imobilul format din teren cu
num /g259r cadastral 178, construc /g288ia C1 /g250 i unitatea individual /g259 25.) Tipurile de
unit/g259/g288i individuale se eviden /g288ieaz/g259 în cartea funciar /g259 colectiv /g259 în
conformitate cu anexa nr. 9 la Regu lamentul aprobat prin Ordinul nr.
634/2006.
Înainte de rezolvarea cererii de c /g259tre registrator, asistentul-registrator
verific /g259 documenta /g288ia depus/g259/g250 i men /g288ioneaz /g259 într-un referat dac /g259 exist /g259 sau
nu piedici pentru efectuarea lucr /g259rii solicitate. Dup /g259 înregistrarea cererilor /g250i
atest /g259rile asistentului-registrator privind inexisten /g288a sau existen /g288a unei
piedici pentru efectuarea înscrierilor solicitate, precum /g250i a înscrisului în
temeiul c /g259ruia se cere înscrierea, regi stratorul dispune prin rezolu /g288ie
întocmirea încheierii de carte funciar/g259 , f/g259când men/g288 iune în acest sens pe
înscrisul original sau în copie legalizat/g259 , în condi /g288iile legii. Dreptul de
proprietate /g250i celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în
cartea funciar /g259 pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în
mod valabil din punct de vedere al fo rmei cerute pentru validitatea actului,
conform art. 20 /g250i 48 din Lege /g250 i art. 63 alin. (1) din Regulament.
Registratorul solu /g288ionaz /g259 cererile de înscriere prin încheiere, în cazul
admiterii cererii, asistentul-registrator efectuând înscrierile în cartea funciar /g259
dup/g259 cum am descris deja în cadrul punctului 3.3.1.
Prima înscriere a unui imobil situ at în zonele de aplicare a
regimului de transcrip /g244iuni /g242i inscrip /g244iuni
În aceast /g259 situa /g288ie, concomitent cu deschiderea c /g259r/g288ii funciare se vor
face verific/g259 ri, men/g288 ionându-se în registrele de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni,
în dreptul pozi /g288iei unde a fost transcris dreptul ce urmeaz /g259 a fi intabulat în
cartea funciar /g259, în sensul c /g259 se va indica num /g259rul /g250i localitatea c /g259r/g288ii
178 la n (ex. C1, C2, C3). Tipul /g250i componen /g288a construc/g288 iei, pe destina /g288ii /g250i
tronsoane, se eviden /g288ieaz/g259 în planul de amplasament /g250i delimitare. În cazul
construc /g288iilor-condominiu, propriet /g259/g288ile individuale se numeroteaz /g259 astfel: la
num /g259rul cadastral al imobilului (teren) /g250i codul construc /g288iei, se adaug /g259 codul
propriet /g259/g288ii individuale (ex. 178-C1-U25 pentru imobilul format din teren cu
num /g259r cadastral 178, construc /g288ia C1 /g250 i unitatea individual /g259 25.) Tipurile de
unit/g259/g288i individuale se eviden /g288ieaz/g259 în cartea funciar /g259 colectiv /g259 în
conformitate cu anexa nr. 9 la Regu lamentul aprobat prin Ordinul nr.
634/2006.
Înainte de rezolvarea cererii de c /g259tre registrator, asistentul-registrator
verific /g259 documenta /g288ia depus/g259/g250 i men /g288ioneaz /g259 într-un referat dac /g259 exist /g259 sau
nu piedici pentru efectuarea lucr /g259rii solicitate. Dup /g259 înregistrarea cererilor /g250i
atest /g259rile asistentului-registrator privind inexisten /g288a sau existen /g288a unei
piedici pentru efectuarea înscrierilor solicitate, precum /g250i a înscrisului în
temeiul c /g259ruia se cere înscrierea, regi stratorul dispune prin rezolu /g288ie
întocmirea încheierii de carte funciar/g259 , f/g259când men/g288 iune în acest sens pe
înscrisul original sau în copie legalizat/g259 , în condi /g288iile legii. Dreptul de
proprietate /g250i celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în
cartea funciar /g259 pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în
mod valabil din punct de vedere al fo rmei cerute pentru validitatea actului,
conform art. 20 /g250i 48 din Lege /g250 i art. 63 alin. (1) din Regulament.
Registratorul solu /g288ionaz /g259 cererile de înscriere prin încheiere, în cazul
admiterii cererii, asistentul-registrator efectuând înscrierile în cartea funciar /g259
dup/g259 cum am descris deja în cadrul punctului 3.3.1.
Prima înscriere a unui imobil situ at în zonele de aplicare a
regimului de transcrip /g244iuni /g242i inscrip /g244iuni
În aceast /g259 situa /g288ie, concomitent cu deschiderea c /g259r/g288ii funciare se vor
face verific/g259 ri, men/g288 ionându-se în registrele de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni,
în dreptul pozi /g288iei unde a fost transcris dreptul ce urmeaz /g259 a fi intabulat în
cartea funciar /g259, în sensul c /g259 se va indica num /g259rul /g250i localitatea c /g259r/g288ii

179 funciare (art. 62, alin. (2) din Regulament). Cu toate c/g259 nu este reglementat,
în practica birourilor teritoriale, în astfel de cazuri, se procedeaz /g259 la
verificarea vechilor registre de publicitate imobiliar /g259 (transcrip /g244iuni /g242i
inscrip /g244iuni), identificarea înscrierilor referitoare la imobil /g242i transcrierea
acestora în cartea funciar /g259 nou-deschis /g259, sub num /g259rul /g242i data de înregistrare
ini/g244iale.
Opera /g244iunea presupune alocarea unei perioade mai mari de timp
pentru solu /g244ionarea dosarului, întrucât:
a. verific /g259rile se fac dup /g259 numele /g242i prenumele sau denumirea
proprietarului;
b. vechile registre se afl /g259 într-o stare avansat /g259 de deteriorare;
c. înregistr /g259rile sunt scrise de mân /g259, incomplete sau incorecte;
d. perioadele pentru care se fac verific /g259ri sunt de 30 de ani pentru
transcrip /g244iuni (perioad /g259 aferent /g259 uzucapiunii de lung /g259 durat /g259) /g242i 15 ani
pentru inscrip /g244iuni (termenul de perimare a inscrip /g244iei ipotecare). Dac /g259
imobilul a fost transmis de mai multe ori, dar deschiderea c /g259r/g244ii funciare
este cerut /g259 de ultimul proprietar, verific /g259rile se fac pentru to /g244i proprietarii
imobilului, pân /g259 se acoper /g259 perioadele men/g244 ionate anterior.
Prima înscriere a unui imobil situat în zonele de aplicare a D.-L.
nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c /g259r/g288ile funciare
În regiunile de carte funciar/g259 supuse Decretului-lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispozi /g244iunilor privitoare la c /g259r/g244ile funciare sau, dup /g259 caz,
Legii nr. 242/1947 pentru transformarea c /g259r/g244ilor funciare provizorii din
vechiul Regat în c /g259r/g244i de publicitate funciar /g259, înscrierile privitoare la
imobile, cuprinse în c /g259r/g244ile funciare sau, dup /g259 caz, în c /g259r/g244ile de publicitate
funciar /g259, vor continua s /g259 fie f /g259cute în aceste c /g259r/g244i, cu respectarea /g242i în
condi /g244iile dispozi/g244 iilor prezentei legi (art. 58, alin. (1) din Lege). În cazul
179 funciare (art. 62, alin. (2) din Regulament). Cu toate c/g259 nu este reglementat,
în practica birourilor teritoriale, în astfel de cazuri, se procedeaz /g259 la
verificarea vechilor registre de publicitate imobiliar /g259 (transcrip /g244iuni /g242i
inscrip /g244iuni), identificarea înscrierilor referitoare la imobil /g242i transcrierea
acestora în cartea funciar /g259 nou-deschis /g259, sub num /g259rul /g242i data de înregistrare
ini/g244iale.
Opera /g244iunea presupune alocarea unei perioade mai mari de timp
pentru solu /g244ionarea dosarului, întrucât:
a. verific /g259rile se fac dup /g259 numele /g242i prenumele sau denumirea
proprietarului;
b. vechile registre se afl /g259 într-o stare avansat /g259 de deteriorare;
c. înregistr /g259rile sunt scrise de mân /g259, incomplete sau incorecte;
d. perioadele pentru care se fac verific /g259ri sunt de 30 de ani pentru
transcrip /g244iuni (perioad /g259 aferent /g259 uzucapiunii de lung /g259 durat /g259) /g242i 15 ani
pentru inscrip /g244iuni (termenul de perimare a inscrip /g244iei ipotecare). Dac /g259
imobilul a fost transmis de mai multe ori, dar deschiderea c /g259r/g244ii funciare
este cerut /g259 de ultimul proprietar, verific /g259rile se fac pentru to /g244i proprietarii
imobilului, pân /g259 se acoper /g259 perioadele men/g244 ionate anterior.
Prima înscriere a unui imobil situat în zonele de aplicare a D.-L.
nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c /g259r/g288ile funciare
În regiunile de carte funciar/g259 supuse Decretului-lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispozi /g244iunilor privitoare la c /g259r/g244ile funciare sau, dup /g259 caz,
Legii nr. 242/1947 pentru transformarea c /g259r/g244ilor funciare provizorii din
vechiul Regat în c /g259r/g244i de publicitate funciar /g259, înscrierile privitoare la
imobile, cuprinse în c /g259r/g244ile funciare sau, dup /g259 caz, în c /g259r/g244ile de publicitate
funciar /g259, vor continua s /g259 fie f /g259cute în aceste c /g259r/g244i, cu respectarea /g242i în
condi /g244iile dispozi/g244 iilor prezentei legi (art. 58, alin. (1) din Lege). În cazul

180 înscrierii unei construc /g244ii, a dezmembr/g259 rii sau alipirii unui corp funciar
înscris într-o carte funciar /g259 întocmit/g259 în baza Decretului-lege nr. 115/1938,
precum /g242i pentru înscrierea imobilelor dobând ite în temeiul legilor funciare,
pentru imobilul desprins se va deschide o nou /g259 carte funciar /g259, potrivit
prevederilor prezentei legi (art. 58, alin. (3) din Lege).
În cartea funciar /g259 nou/g259 , deschis /g259 pe actualul teritoriu administrativ,
în condi /g288iile legii, se va înscrie num /g259rul cadastral al imobilului, atribuit în
urma recep /g288ion/g259rii documenta /g288iei cadastrale de c /g259tre biroul teritorial.
Totodat /g259, la rubrica observa /g288ii din partea A a c /g259r/g288ii funciare, se va putea
men /g288iona /g250i num /g259rul topografic din care provine imobilul, dac /g259 este cazul
(art. 62, alin. (3) din Regulament).
În zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, dac /g259 în
înscrisurile în temeiul c /g259rora se cere înscrierea se indic/g259 imobilul prin noul
num /g259r cadastral, se va solicita persoanei autorizate printr-un referat de
completare a dosarului efectuarea unei documenta /g288ii cadastrale recep /g288ionate
de c /g259tre biroul teritorial, care s /g259-l identifice corespunz /g259tor cu num /g259rul
topografic de parcel /g259 din cartea funciar /g259 existent /g259 (art. 60, alin. (1) din
Regulament). Dac /g259 nu este posibil/g259 identificarea imobilului, se va putea
recurge la înscrierea într-o carte funciar /g259, în condi /g288iile art. 59 din Lege (art.
60, alin. (2) din Regulament). Imposibilitatea identific /g259rii va fi constatat /g259
prin referat de c /g259tre asistentul-registrator sau refe rentul-arhivar (art. 60, alin.
(3) din Regulament).
Pentru imobilele situate în extravilan, în zonele care fac obiectul
Legii fondului funciar nr. 18/1991, al Legii nr. 169/1997 pentru modificarea
/g250i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 /g250i al Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de propr ietate asupra terenurilor agricole /g250i
celor forestiere, solicitate potrivit pr evederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 /g250i ale Legii nr. 169/1997, înscrise în vechile c /g259r/g288i funciare nu este
obligatorie identificarea num/g259 rului topografic din cartea funciar /g259 veche,
180 înscrierii unei construc /g244ii, a dezmembr/g259 rii sau alipirii unui corp funciar
înscris într-o carte funciar /g259 întocmit/g259 în baza Decretului-lege nr. 115/1938,
precum /g242i pentru înscrierea imobilelor dobând ite în temeiul legilor funciare,
pentru imobilul desprins se va deschide o nou /g259 carte funciar /g259, potrivit
prevederilor prezentei legi (art. 58, alin. (3) din Lege).
În cartea funciar /g259 nou/g259 , deschis /g259 pe actualul teritoriu administrativ,
în condi /g288iile legii, se va înscrie num /g259rul cadastral al imobilului, atribuit în
urma recep /g288ion/g259rii documenta /g288iei cadastrale de c /g259tre biroul teritorial.
Totodat /g259, la rubrica observa /g288ii din partea A a c /g259r/g288ii funciare, se va putea
men /g288iona /g250i num /g259rul topografic din care provine imobilul, dac /g259 este cazul
(art. 62, alin. (3) din Regulament).
În zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938, dac /g259 în
înscrisurile în temeiul c /g259rora se cere înscrierea se indic/g259 imobilul prin noul
num /g259r cadastral, se va solicita persoanei autorizate printr-un referat de
completare a dosarului efectuarea unei documenta /g288ii cadastrale recep /g288ionate
de c /g259tre biroul teritorial, care s /g259-l identifice corespunz /g259tor cu num /g259rul
topografic de parcel /g259 din cartea funciar /g259 existent /g259 (art. 60, alin. (1) din
Regulament). Dac /g259 nu este posibil/g259 identificarea imobilului, se va putea
recurge la înscrierea într-o carte funciar /g259, în condi /g288iile art. 59 din Lege (art.
60, alin. (2) din Regulament). Imposibilitatea identific /g259rii va fi constatat /g259
prin referat de c /g259tre asistentul-registrator sau refe rentul-arhivar (art. 60, alin.
(3) din Regulament).
Pentru imobilele situate în extravilan, în zonele care fac obiectul
Legii fondului funciar nr. 18/1991, al Legii nr. 169/1997 pentru modificarea
/g250i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 /g250i al Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de propr ietate asupra terenurilor agricole /g250i
celor forestiere, solicitate potrivit pr evederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 /g250i ale Legii nr. 169/1997, înscrise în vechile c /g259r/g288i funciare nu este
obligatorie identificarea num/g259 rului topografic din cartea funciar /g259 veche,

181 excep /g288ie f/g259când cazurile în care asupra lor sunt înscrise construc /g288ii (art. 60,
alin. (4) din Regulament). Pentru imobilele men /g288ionate anterior nu se vor
elibera extrase de carte funciar /g259 pentru autentificare (art. 60, alin. (5) din
Regulament).
Conform Metodologiei de aplicare a tarifelor aprobat /g259 prin Ordinul
directorului general al ANC PI nr. 367/2008, se asimileaz /g259 primei
înregistr /g259ri în sistemul de cadastru /g242i carte funciar /g259 reglementat de Legea nr.
7/1996, republicat /g259, /g242i atribuirea de num /g259r cadastral pentru imobilele
înscrise în c /g259r/g244i funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispozi /g244iunilor privitoare la c /g259r/g244ile funciare, indiferent de
felul /g242i num /g259rul opera /g244iunilor cadastrale /g242i de carte funciar /g259 efectuate în
acest sens. De exemplu: printr-o hotarâre judec /g259toreasc /g259, având ca obiect
ie/g242irea din indiviziune, se dispune dezm embrarea imobilului înscris în cartea
funciar /g259 cu num /g259rul topografic 234/5, rezultând imobilele cu numere
topografice 234/5/1, 234/5/2 /g242i 234/5/3, fiecare fiind atribuit unei persoane
diferite. Se solicit /g259 înscrierea în cartea funciar /g259 doar a imobilului identificat
cu num /g259rul topografic 234/5/1, pentru care se va întocmi documenta /g244ie
cadastral /g259/g242i c/g259ruia i se va aloca num/g259 r cadastral. În cartea funciar /g259 veche se
reînscriu imobilele individualizate prin numerele topografice 234/5/2 /g242i
234/5/3, rezultate în urma dezmembr /g259rii, conform expertizei judiciare care
înso /g244e/g242te hot /g259rârea judec /g259toreasc/g259 . Pentru imobilul identificat prin num /g259rul
topografic 234/5/1 se deschide o carte funciar /g259 nou/g259 în care acesta este
individualizat prin noul num /g259r cadastral alocat (vechiul identificator –
num /g259rul topografic – se men /g244ioneaz /g259 al/g259turi de num /g259rul cadastral).
Opera /g244iunile mai sus amintite sunt considerate ca o prim /g259 înregistrare
(serviciul aferent fiind cel de recep /g244ie /g242i înfiin /g244are carte funciar /g259).
181 excep /g288ie f/g259când cazurile în care asupra lor sunt înscrise construc /g288ii (art. 60,
alin. (4) din Regulament). Pentru imobilele men /g288ionate anterior nu se vor
elibera extrase de carte funciar /g259 pentru autentificare (art. 60, alin. (5) din
Regulament).
Conform Metodologiei de aplicare a tarifelor aprobat /g259 prin Ordinul
directorului general al ANC PI nr. 367/2008, se asimileaz /g259 primei
înregistr /g259ri în sistemul de cadastru /g242i carte funciar /g259 reglementat de Legea nr.
7/1996, republicat /g259, /g242i atribuirea de num /g259r cadastral pentru imobilele
înscrise în c /g259r/g244i funciare deschise conform Decretului-lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispozi /g244iunilor privitoare la c /g259r/g244ile funciare, indiferent de
felul /g242i num /g259rul opera /g244iunilor cadastrale /g242i de carte funciar /g259 efectuate în
acest sens. De exemplu: printr-o hotarâre judec /g259toreasc /g259, având ca obiect
ie/g242irea din indiviziune, se dispune dezm embrarea imobilului înscris în cartea
funciar /g259 cu num /g259rul topografic 234/5, rezultând imobilele cu numere
topografice 234/5/1, 234/5/2 /g242i 234/5/3, fiecare fiind atribuit unei persoane
diferite. Se solicit /g259 înscrierea în cartea funciar /g259 doar a imobilului identificat
cu num /g259rul topografic 234/5/1, pentru care se va întocmi documenta /g244ie
cadastral /g259/g242i c/g259ruia i se va aloca num/g259 r cadastral. În cartea funciar /g259 veche se
reînscriu imobilele individualizate prin numerele topografice 234/5/2 /g242i
234/5/3, rezultate în urma dezmembr /g259rii, conform expertizei judiciare care
înso /g244e/g242te hot /g259rârea judec /g259toreasc/g259 . Pentru imobilul identificat prin num /g259rul
topografic 234/5/1 se deschide o carte funciar /g259 nou/g259 în care acesta este
individualizat prin noul num /g259r cadastral alocat (vechiul identificator –
num /g259rul topografic – se men /g244ioneaz /g259 al/g259turi de num /g259rul cadastral).
Opera /g244iunile mai sus amintite sunt considerate ca o prim /g259 înregistrare
(serviciul aferent fiind cel de recep /g244ie /g242i înfiin /g244are carte funciar /g259).

182 Prima înscriere a unei unit/g259/g244 i individuale dintr-un condominiu
În cazul în care se solicit /g259 înscrierea unui imobil cu construc/g244 ie –
condominiu din care unele p /g259r/g244i sunt comune indivize, iar restul sunt
individuale, se întocme /g242te o carte funciar /g259 colectiv /g259 pentru întreaga
construc /g244ie, /g242i câte o carte funciar /g259 individual /g259 pentru fiecare proprietate
individual /g259 care poate fi reprezentat /g259 din apartamente sau spa /g244ii cu alt /g259
destina /g244ie decât cea de locuin /g244/g259; prin asimilare, poate fi definit condominiu
/g242i un tronson cu una sau mai multe sc /g259ri, din cadrul cl /g259dirii de locuit, în
condi /g244iile în care se poate delimita proprietatea comun /g259 (art. 45, alin. (1) din
Lege). Dreptul de proprietate comun /g259 for/g244at/g259/g242i perpetu /g259 pe p /g259r/g244ile comune
ale unui imobil se valorific /g259 numai împreun/g259 cu dreptul de proprietate
exclusiv /g259 care poart /g259 asupra acestuia sau a unei p /g259r/g244i determinate din acesta
(art. 45, alin. (2) din Lege). Când se cere înscrierea unui drept asupra unui
etaj sau asupra unui apartament dintr-o cl /g259dire ce formeaz /g259 obiectul unei
propriet /g259/g288i individuale pe etaje sau pe apartamente, se va ata /g250a un
desf/g259/g250ur/g259tor de plan pentru întreaga cl /g259dire, pe tronsoane sau sc /g259ri, cu
ar/g259tarea dreptului de proprietate exclusiv /g259/g250i a drepturilor imobiliare în
indiviziune for /g288at/g259, certificat de administratorul cl /g259dirii sau de pre /g250edintele
asocia /g288iei de proprietari, ve rificându-se totodat/g259 , dac /g259 nu a fost deschis /g259
anterior cartea funciar /g259 colectiv /g259 pentru imobilul respectiv (art. 87, alin. (1)
din Regulament). Cererea de înscriere se va face, în prealabil, asupra terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia ce face obiectul propriet /g259/g288ii, pe etaje sau
pe apartamente, întocm indu-se o carte funciar /g259 colectiv /g259 care cuprinde
men /g288ionarea p /g259r/g288ilor de folosin /g288/g259 comun /g259 ale terenului, ale cl /g259dirii, precum
/g250i descrierea tuturor apartamentelor care intr /g259 în componen /g288a cl/g259dirii cu
indicarea titularilor dreptului de proprietate asupra acestora (art. 87, alin. (2)
din Regulament). Num /g259rul c /g259r/g288ii funciare colective se va acorda din
registrul de atribuire numere de c /g259r/g288i funciare, /g288inut pe fiecare unitate
182 Prima înscriere a unei unit/g259/g244 i individuale dintr-un condominiu
În cazul în care se solicit /g259 înscrierea unui imobil cu construc/g244 ie –
condominiu din care unele p /g259r/g244i sunt comune indivize, iar restul sunt
individuale, se întocme /g242te o carte funciar /g259 colectiv /g259 pentru întreaga
construc /g244ie, /g242i câte o carte funciar /g259 individual /g259 pentru fiecare proprietate
individual /g259 care poate fi reprezentat /g259 din apartamente sau spa /g244ii cu alt /g259
destina /g244ie decât cea de locuin /g244/g259; prin asimilare, poate fi definit condominiu
/g242i un tronson cu una sau mai multe sc /g259ri, din cadrul cl /g259dirii de locuit, în
condi /g244iile în care se poate delimita proprietatea comun /g259 (art. 45, alin. (1) din
Lege). Dreptul de proprietate comun /g259 for/g244at/g259/g242i perpetu /g259 pe p /g259r/g244ile comune
ale unui imobil se valorific /g259 numai împreun/g259 cu dreptul de proprietate
exclusiv /g259 care poart /g259 asupra acestuia sau a unei p /g259r/g244i determinate din acesta
(art. 45, alin. (2) din Lege). Când se cere înscrierea unui drept asupra unui
etaj sau asupra unui apartament dintr-o cl /g259dire ce formeaz /g259 obiectul unei
propriet /g259/g288i individuale pe etaje sau pe apartamente, se va ata /g250a un
desf/g259/g250ur/g259tor de plan pentru întreaga cl /g259dire, pe tronsoane sau sc /g259ri, cu
ar/g259tarea dreptului de proprietate exclusiv /g259/g250i a drepturilor imobiliare în
indiviziune for /g288at/g259, certificat de administratorul cl /g259dirii sau de pre /g250edintele
asocia /g288iei de proprietari, ve rificându-se totodat/g259 , dac /g259 nu a fost deschis /g259
anterior cartea funciar /g259 colectiv /g259 pentru imobilul respectiv (art. 87, alin. (1)
din Regulament). Cererea de înscriere se va face, în prealabil, asupra terenului pe care se afl /g259 construc /g288ia ce face obiectul propriet /g259/g288ii, pe etaje sau
pe apartamente, întocm indu-se o carte funciar /g259 colectiv /g259 care cuprinde
men /g288ionarea p /g259r/g288ilor de folosin /g288/g259 comun /g259 ale terenului, ale cl /g259dirii, precum
/g250i descrierea tuturor apartamentelor care intr /g259 în componen /g288a cl/g259dirii cu
indicarea titularilor dreptului de proprietate asupra acestora (art. 87, alin. (2)
din Regulament). Num /g259rul c /g259r/g288ii funciare colective se va acorda din
registrul de atribuire numere de c /g259r/g288i funciare, /g288inut pe fiecare unitate

183 administrativ-teritorial /g259 în parte, iar num /g259rul cadastral se acord /g259 de c /g259tre
biroul teritorial, conform eviden /g288elor acestuia (art. 87, alin. (3) din
Regulament). Num /g259rul fiec /g259rei c /g259r/g288i funciare individuale se acord/g259 din
acela/g250 i registru ca /g250i pentru cartea funciar /g259 colectiv /g259, pe fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259, în ordine cresc /g259toare (art. 87, alin. (4) din ROF
BCPI). Dac /g259 înscrierile privesc întreaga cl /g259dire, acestea se vor face în
ambele c /g259r/g288i funciare (art. 87, alin. (5) din Regulament).
§3. Proceduri ulterioare înscrierii în cartea funciar /g259
I. Procedura de îndreptare a erorii materiale
În urma efectu /g259rii înscrierilor în cartea funciar /g259 este posibil /g259 apari /g288ia
unor erori materiale care s /g259 altereze starea tabular /g259 sau adev /g259rata situa /g288ie
juridic /g259 a imobilului. Legiuitorul a prev /g259zut /g250i apari/g288 ia unei asemenea st /g259ri
de fapt, drept pentru care a prev /g259zut în cuprinsul Legii posibilitatea legal /g259
de îndreptare a unor astfel de erori materiale ap /g259rute în procesul de carte
funciar /g259. Astfel, conform art. 53 din Lege, erorile materiale s /g259vâr/g250ite cu
prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta, prin încheiere motivat /g259, de
c/g259tre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu
comunicarea acesteia persoanei interesate.
Gre/g250elile care pot interveni în mod frecvent /g250i sunt considerate ca
fiind erori materiale sunt acelea privitoare la numele p /g259r/g288ii, adresa de situare
a imobilului, pre /g288ul men/g288 ionat în act, num/g259 rul cadastral, etc. Trebuie re /g288inut,
a/g250a cum subliniaz /g259/g250i textul art. 281 din Codul de procedur /g259 civil /g259 c/g259 este
vorba de simple erori materiale /g250i nu despre gre /g250eli de fond. În condi/g288 iile în
care ar fi vorba despre anumite gre /g250eli de fond acestea nu s-ar putea îndrepta
prin intermediul procedurii prev /g259zute de art. 53 din Lege – institu /g288ia
îndrept /g259rii erorilor materiale – ci prin intermediul altor proceduri –
procedura de rectificare a c/g259 r/g288ii funciare în baza unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti
definitive /g250i irevocabile. În completarea celor expuse mai sus vin /g250i
dispozi /g288iile art. 88 din Regulament care men /g288ioneaz /g259 c/g259 nu pot fi îndreptate
decât erorile materiale care nu afecteaz /g259 fondul dreptului.
183 administrativ-teritorial /g259 în parte, iar num /g259rul cadastral se acord /g259 de c /g259tre
biroul teritorial, conform eviden /g288elor acestuia (art. 87, alin. (3) din
Regulament). Num /g259rul fiec /g259rei c /g259r/g288i funciare individuale se acord/g259 din
acela/g250 i registru ca /g250i pentru cartea funciar /g259 colectiv /g259, pe fiecare unitate
administrativ-teritorial /g259, în ordine cresc /g259toare (art. 87, alin. (4) din ROF
BCPI). Dac /g259 înscrierile privesc întreaga cl /g259dire, acestea se vor face în
ambele c /g259r/g288i funciare (art. 87, alin. (5) din Regulament).
§3. Proceduri ulterioare înscrierii în cartea funciar /g259
I. Procedura de îndreptare a erorii materiale
În urma efectu /g259rii înscrierilor în cartea funciar /g259 este posibil /g259 apari /g288ia
unor erori materiale care s /g259 altereze starea tabular /g259 sau adev /g259rata situa /g288ie
juridic /g259 a imobilului. Legiuitorul a prev /g259zut /g250i apari/g288 ia unei asemenea st /g259ri
de fapt, drept pentru care a prev /g259zut în cuprinsul Legii posibilitatea legal /g259
de îndreptare a unor astfel de erori materiale ap /g259rute în procesul de carte
funciar /g259. Astfel, conform art. 53 din Lege, erorile materiale s /g259vâr/g250ite cu
prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta, prin încheiere motivat /g259, de
c/g259tre registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu
comunicarea acesteia persoanei interesate.
Gre/g250elile care pot interveni în mod frecvent /g250i sunt considerate ca
fiind erori materiale sunt acelea privitoare la numele p /g259r/g288ii, adresa de situare
a imobilului, pre /g288ul men/g288 ionat în act, num/g259 rul cadastral, etc. Trebuie re /g288inut,
a/g250a cum subliniaz /g259/g250i textul art. 281 din Codul de procedur /g259 civil /g259 c/g259 este
vorba de simple erori materiale /g250i nu despre gre /g250eli de fond. În condi/g288 iile în
care ar fi vorba despre anumite gre /g250eli de fond acestea nu s-ar putea îndrepta
prin intermediul procedurii prev /g259zute de art. 53 din Lege – institu /g288ia
îndrept /g259rii erorilor materiale – ci prin intermediul altor proceduri –
procedura de rectificare a c/g259 r/g288ii funciare în baza unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti
definitive /g250i irevocabile. În completarea celor expuse mai sus vin /g250i
dispozi /g288iile art. 88 din Regulament care men /g288ioneaz /g259 c/g259 nu pot fi îndreptate
decât erorile materiale care nu afecteaz /g259 fondul dreptului.

184 Îndreptarea erorilor materiale se va realiza printr-o încheiere
motivat/g259 atât în fapt cât /g250 i în drept, termenul de exercitare a acestei
proceduri fiind impr escriptibil, în condi /g288iile în care nu se aduce o atingere
drepturilor personale /g250i nu se modific /g259 con /g288inutul dreptului înscris.
Subiectul activ al cererii de îndr eptare va fi pe rsoana interesat /g259, dar exist /g259
situa /g288ii în care, chiar registratorul se poate autosesiza, judecata cererii
efectuându-se de regul /g259, f/g259r/g259 citare. În condi /g288iile în care se constat /g259
necesitatea prezen /g288ei p/g259r/g288ilor, registratorul poate dispune citarea acestora. În
toate cazurile, încheierea de îndreptare a erorii materiale se va comunica
tuturor persoanelor interesate. Calea de atac împotriva încheierii de
îndreptare a erorii materiale este plângerea pe care o poate exercita orice
persoan /g259 interesat /g259, urmând a fi notat /g259 din oficiu în cartea funciar /g259. Temeiul
legal al acestei c /g259i de atac se reg /g259se/g250te în con /g288inutul art. 50 alin. (2) din
Lege. Prin Decizia148 Cur /g288ii Constitu /g288ionale nr. 467 din 22 aprilie 2008 a
fost admis /g259 excep /g288ia de neconstitu /g288ionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2)
teza a doua din Legea cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996,
constatându-se c /g259 acestea sunt neconstitu /g288ionale în m /g259sura în care nu permit
accesul direct al contestatorului /g250i la instan /g288a de judecat /g259 competent /g259.
Conform art. 147 din Constitu /g288ia României republicat /g259, dispozi /g288iile din
legile /g250i ordonan /g288ele in vigoare, precum /g250i cele din regulamente, constatate
ca fiind neconstitu /g288ionale, î /g250i înceteaz /g259 efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Cur/g288 ii Constitu /g288ionale dac /g259, in acest interval, Parlamentul
sau Guvernul, dup /g259 caz, nu pun de acord prevederile neconstitu/g288 ionale cu
dispozi /g288iile Constitu /g288iei. Pe durata acestui termen, dispozi /g288iile constatate ca
fiind neconstitu /g288ionale sunt suspenda te de drept. Prin urmare, începând cu
data de 5 iunie 2008, dispozi /g288iile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetarea efectelelor juridice producându-se cu data de 21 iulie 2008,

148 Decizia C.C. nr. 467/22.04.2008 publicat/g259 în M. Of. Nr. 422 din 05.06.2008
184 Îndreptarea erorilor materiale se va realiza printr-o încheiere
motivat/g259 atât în fapt cât /g250 i în drept, termenul de exercitare a acestei
proceduri fiind impr escriptibil, în condi /g288iile în care nu se aduce o atingere
drepturilor personale /g250i nu se modific /g259 con /g288inutul dreptului înscris.
Subiectul activ al cererii de îndr eptare va fi pe rsoana interesat /g259, dar exist /g259
situa /g288ii în care, chiar registratorul se poate autosesiza, judecata cererii
efectuându-se de regul /g259, f/g259r/g259 citare. În condi /g288iile în care se constat /g259
necesitatea prezen /g288ei p/g259r/g288ilor, registratorul poate dispune citarea acestora. În
toate cazurile, încheierea de îndreptare a erorii materiale se va comunica
tuturor persoanelor interesate. Calea de atac împotriva încheierii de
îndreptare a erorii materiale este plângerea pe care o poate exercita orice
persoan /g259 interesat /g259, urmând a fi notat /g259 din oficiu în cartea funciar /g259. Temeiul
legal al acestei c /g259i de atac se reg /g259se/g250te în con /g288inutul art. 50 alin. (2) din
Lege. Prin Decizia148 Cur /g288ii Constitu /g288ionale nr. 467 din 22 aprilie 2008 a
fost admis /g259 excep /g288ia de neconstitu /g288ionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2)
teza a doua din Legea cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996,
constatându-se c /g259 acestea sunt neconstitu /g288ionale în m /g259sura în care nu permit
accesul direct al contestatorului /g250i la instan /g288a de judecat /g259 competent /g259.
Conform art. 147 din Constitu /g288ia României republicat /g259, dispozi /g288iile din
legile /g250i ordonan /g288ele in vigoare, precum /g250i cele din regulamente, constatate
ca fiind neconstitu /g288ionale, î /g250i înceteaz /g259 efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Cur/g288 ii Constitu /g288ionale dac /g259, in acest interval, Parlamentul
sau Guvernul, dup /g259 caz, nu pun de acord prevederile neconstitu/g288 ionale cu
dispozi /g288iile Constitu /g288iei. Pe durata acestui termen, dispozi /g288iile constatate ca
fiind neconstitu /g288ionale sunt suspenda te de drept. Prin urmare, începând cu
data de 5 iunie 2008, dispozi /g288iile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetarea efectelelor juridice producându-se cu data de 21 iulie 2008,

148 Decizia C.C. nr. 467/22.04.2008 publicat/g259 în M. Of. Nr. 422 din 05.06.2008

185 pe fondul neintervenirii legiu itorului în vederea modific /g259rii prevederilor
atacate.
Ca atare, în prezent, plângerea împotriva încheierii de îndreptare a
erorii materiale se depune de c /g259tre partea interesat /g259 direct la judec /g259toria în a
c/g259rei raz /g259 teritorial /g259 se afl /g259 biroul teritorial care a emis încheierea atacat /g259.
II. Procedura eliber /g259rii extrasului de carte funciar /g259
Cartea funciar /g259 reprezint /g259149 succesiunea în timp a proprietarilor
imobilului în cauz /g259 cuprinzând înscrierea tuturor sarcinilor /g250i a
dezmembr /g259mintelor drepturilor de proprietate. Studierea c /g259r/g288ii funciare
confer /g259 posibilitatea persoanei in teresate de a constata succesiunea în timp a
proprietarilor, transferurile de drepturi reale intervenite /g250i sarcinile ce au
grevat sau care greveaz /g259 imobilul respectiv. Spre deosebire de cartea
funciar /g259 care reprezint /g259 un adev /g259rat istoric al imobilului, extrasul de carte
funciar /g259 prezint /g259 doar situa /g288ia actual /g259 a imobilului, la momentul eliber /g259rii
acestuia. A /g250adar, extrasul de carte funciar /g259 oglinde /g250te situa /g288ia actual /g259 a
imobilului din punctul de vede re al proprietarilor actuali /g250i a sarcinilor care
greveaz /g259 imobilul la data eliber /g259rii extrasului. Atunci când solicitantul are
nevoie de date anterioare, acestuia nu va trebui s /g259 solicite eliberarea unui
extras de carte funciar /g259 deoarece acesta nu ar cuprinde /g250i datele solicitate, ci
va trebui s /g259 solicite copii certificate, conform cu originalul c /g259r/g288ii funciare.
Eliberarea extrasului de carte funciar /g259 la cerere, se efectueaz /g259 în
scopul asigur /g259rii liberei cercet /g259ri a c /g259r/g288ii funciare , principiu ce se
reg/g259se/g250te150 în cuprinsul art. 41 alin. (1) din Lege.
Extrasul de carte funciar /g259, oglindind situa /g288ia juridic /g259 real /g259 a unui
imobil, are rolul de a servi solicitantului în diferite situa /g288ii cum ar fi :
transferul, constituirea sau stingerea unui drept real imobiliar pe cale notarial /g259, intentarea unei ac /g288iuni reale în justi /g288ie, ca dovad /g259 a drepturilor

149 A se vedea R. I. Motica, A. Tr/g259 ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 163;
150 A se vedea în acest sens /g250i D. M. Cosma, op. cit., p. 393 /g250i C. Cucu, op. cit., p. 146 ;
185 pe fondul neintervenirii legiu itorului în vederea modific /g259rii prevederilor
atacate.
Ca atare, în prezent, plângerea împotriva încheierii de îndreptare a
erorii materiale se depune de c /g259tre partea interesat /g259 direct la judec /g259toria în a
c/g259rei raz /g259 teritorial /g259 se afl /g259 biroul teritorial care a emis încheierea atacat /g259.
II. Procedura eliber /g259rii extrasului de carte funciar /g259
Cartea funciar /g259 reprezint /g259149 succesiunea în timp a proprietarilor
imobilului în cauz /g259 cuprinzând înscrierea tuturor sarcinilor /g250i a
dezmembr /g259mintelor drepturilor de proprietate. Studierea c /g259r/g288ii funciare
confer /g259 posibilitatea persoanei in teresate de a constata succesiunea în timp a
proprietarilor, transferurile de drepturi reale intervenite /g250i sarcinile ce au
grevat sau care greveaz /g259 imobilul respectiv. Spre deosebire de cartea
funciar /g259 care reprezint /g259 un adev /g259rat istoric al imobilului, extrasul de carte
funciar /g259 prezint /g259 doar situa /g288ia actual /g259 a imobilului, la momentul eliber /g259rii
acestuia. A /g250adar, extrasul de carte funciar /g259 oglinde /g250te situa /g288ia actual /g259 a
imobilului din punctul de vede re al proprietarilor actuali /g250i a sarcinilor care
greveaz /g259 imobilul la data eliber /g259rii extrasului. Atunci când solicitantul are
nevoie de date anterioare, acestuia nu va trebui s /g259 solicite eliberarea unui
extras de carte funciar /g259 deoarece acesta nu ar cuprinde /g250i datele solicitate, ci
va trebui s /g259 solicite copii certificate, conform cu originalul c /g259r/g288ii funciare.
Eliberarea extrasului de carte funciar /g259 la cerere, se efectueaz /g259 în
scopul asigur /g259rii liberei cercet /g259ri a c /g259r/g288ii funciare , principiu ce se
reg/g259se/g250te150 în cuprinsul art. 41 alin. (1) din Lege.
Extrasul de carte funciar /g259, oglindind situa /g288ia juridic /g259 real /g259 a unui
imobil, are rolul de a servi solicitantului în diferite situa /g288ii cum ar fi :
transferul, constituirea sau stingerea unui drept real imobiliar pe cale notarial /g259, intentarea unei ac /g288iuni reale în justi /g288ie, ca dovad /g259 a drepturilor

149 A se vedea R. I. Motica, A. Tr/g259 ilescu, L. Iu /g250an, op. cit., p. 163;
150 A se vedea în acest sens /g250i D. M. Cosma, op. cit., p. 393 /g250i C. Cucu, op. cit., p. 146 ;

186 reale înscrise în cartea funciar /g259 în fa /g288a anumitor organe ale administra /g288iei de
stat, efectuarea unor lucr /g259ri, etc. În func/g288 ie de scopul pentru care se
elibereaz /g259, extrasele de carte funciar /g259 pot fi pentru autentificare /g250i pentru
informare.
Extrasul de carte funciar /g259 pentru autentificare se eliberez /g259 de
biroul teritorial pentru autentificarea actelor juridice prin care se constituie,
se modific /g259 sau se sting drepturi reale cu privire la imobilul respectiv. Acest
tip de extras se elibereaz /g259 doar notarului public, fiind valabil doar o
perioad /g259 de 5 zile timp în care num /g259rul cadastral la care se refer /g259 extrasul
este blocat, notarul public trebuind s /g259 întocmeasc/g259/g250 i s/g259 înregistreze spre
înscriere actul autentic în vederea c /g259ruia a solicitat extrasul. Tot pe durata
acestui interval de 5 zile, registratorul nu va putea opera niciun fel de
înscriere în cartea funciar /g259, cu excep /g288ia aceleia pentru care a fost eliberat
extrasul. În cazul extrasului de carte funciar /g259 pentru informare eliberarea
acestuia are drept scop aducerea la cuno /g250tin/g288a solicitantului – persoan /g259 fizic /g259
sau juridic /g259 de drept public sau privat – a situa /g288iei juridice a imobilului.
Acest tip de extras nu poate sta la baza autentific /g259rii actelor juridice care au
ca obiect transferul, constituirea sau s tingerea unor drepturi reale care
privesc imobilul respectiv. În mod corect, în literatura de specialitate
151 se subliniaz /g259 importan /g288a
instituirii celor dou /g259 tipuri de extrase comparative cu vechea legisla /g288ie care
reglementa extrasul unic, extras ce putea fi eliberat în mai multe exemplare,
fapt care permitea proprietarului încheierea succesiv /g259 a unor acte translative
sau constitutive de drepturi asupra aceluia /g250i imobil, la interval scurt de timp,
chiar în aceea/g250 i zi, la birouri notariale diferite. În aceste situa /g288ii, din
nefericire, primul dobânditor nu era de cele mai multe ori /g250i cel care solicita

151 A se vedea D.M. Cosma, op. cit., p. 396;
186 reale înscrise în cartea funciar /g259 în fa /g288a anumitor organe ale administra /g288iei de
stat, efectuarea unor lucr /g259ri, etc. În func/g288 ie de scopul pentru care se
elibereaz /g259, extrasele de carte funciar /g259 pot fi pentru autentificare /g250i pentru
informare.
Extrasul de carte funciar /g259 pentru autentificare se eliberez /g259 de
biroul teritorial pentru autentificarea actelor juridice prin care se constituie,
se modific /g259 sau se sting drepturi reale cu privire la imobilul respectiv. Acest
tip de extras se elibereaz /g259 doar notarului public, fiind valabil doar o
perioad /g259 de 5 zile timp în care num /g259rul cadastral la care se refer /g259 extrasul
este blocat, notarul public trebuind s /g259 întocmeasc/g259/g250 i s/g259 înregistreze spre
înscriere actul autentic în vederea c /g259ruia a solicitat extrasul. Tot pe durata
acestui interval de 5 zile, registratorul nu va putea opera niciun fel de
înscriere în cartea funciar /g259, cu excep /g288ia aceleia pentru care a fost eliberat
extrasul. În cazul extrasului de carte funciar /g259 pentru informare eliberarea
acestuia are drept scop aducerea la cuno /g250tin/g288a solicitantului – persoan /g259 fizic /g259
sau juridic /g259 de drept public sau privat – a situa /g288iei juridice a imobilului.
Acest tip de extras nu poate sta la baza autentific /g259rii actelor juridice care au
ca obiect transferul, constituirea sau s tingerea unor drepturi reale care
privesc imobilul respectiv. În mod corect, în literatura de specialitate
151 se subliniaz /g259 importan /g288a
instituirii celor dou /g259 tipuri de extrase comparative cu vechea legisla /g288ie care
reglementa extrasul unic, extras ce putea fi eliberat în mai multe exemplare,
fapt care permitea proprietarului încheierea succesiv /g259 a unor acte translative
sau constitutive de drepturi asupra aceluia /g250i imobil, la interval scurt de timp,
chiar în aceea/g250 i zi, la birouri notariale diferite. În aceste situa /g288ii, din
nefericire, primul dobânditor nu era de cele mai multe ori /g250i cel care solicita

151 A se vedea D.M. Cosma, op. cit., p. 396;

187 primul înscrierea dreptului pentru a se putea prevala astfel, de principiul
priorit /g259/g288ii rangului serial152.
Procedura de eliberare a extrasului de carte funciar /g259 reprezint /g259
apanajul serviciului de publicitate imobiliar /g259 din cadrul biroului teritorial.
Astfel, cererea de eliberare a unui extras de carte funciar /g259 poate fi depus /g259
personal de c /g259tre solicitant la registratura bi roului teritorial sau transmis /g259
prin alte mijloace de comunicare acceptate de lege. Registratorul-asistent va
redacta extrasul de carte funciar /g259/g250i îl va semna, men /g288ionând data întocmirii,
dup/g259 care va men /g288iona de asemenea, în creion, la rubrica observa/g288 ii din
partea I data întocmirii, denumirea biroului notarial /g250i eventual num /g259rul de
exemplare.
Comunicarea extrasului se va realiza în conformitate cu prevederile
art. 71 din Regulament153 de c /g259tre referent, putând fi efectuat /g259 prin mai
multe modalit /g259/g288i : predare direct /g259 persoanei solicitantului, prin pos /g250t/g259, cu
fil/g259 de comunicare, prin fax sau alte mijloace, etc.
Consider /g259m a mai fi necesar de men /g288ionat c /g259, în vreme ce extrasul
de carte funciar /g259 pentru autentificare este supus unui termen de valabilitate
de 5 zile astfel încât acesta ar trebui eliberat de îndat /g259 ce a fost formulat /g259
cererea, extrasul de carte funciar /g259 pentru informare nefiind supus niciunui
termen de valabilitate, acesta ar trebui, în lipsa unei reglement /g259ri exprese în
Lege sau Regulament, s /g259 fie eliberat într-un termen rezonabil, aceste m /g259suri
venind în sprijinul ideii de rezolvare cu celeritate a procedurilor de carte
funciar /g259.
III. Procedura de modificare a unui imobil
Procedura de modificare a unui imobil deja înscris în cartea funciar /g259
presupune modificarea acestuia prin opera /g288iuni de alipire, dezlipire ori prin

152 Ibidem;
153 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
187 primul înscrierea dreptului pentru a se putea prevala astfel, de principiul
priorit /g259/g288ii rangului serial152.
Procedura de eliberare a extrasului de carte funciar /g259 reprezint /g259
apanajul serviciului de publicitate imobiliar /g259 din cadrul biroului teritorial.
Astfel, cererea de eliberare a unui extras de carte funciar /g259 poate fi depus /g259
personal de c /g259tre solicitant la registratura bi roului teritorial sau transmis /g259
prin alte mijloace de comunicare acceptate de lege. Registratorul-asistent va
redacta extrasul de carte funciar /g259/g250i îl va semna, men /g288ionând data întocmirii,
dup/g259 care va men /g288iona de asemenea, în creion, la rubrica observa/g288 ii din
partea I data întocmirii, denumirea biroului notarial /g250i eventual num /g259rul de
exemplare.
Comunicarea extrasului se va realiza în conformitate cu prevederile
art. 71 din Regulament153 de c /g259tre referent, putând fi efectuat /g259 prin mai
multe modalit /g259/g288i : predare direct /g259 persoanei solicitantului, prin pos /g250t/g259, cu
fil/g259 de comunicare, prin fax sau alte mijloace, etc.
Consider /g259m a mai fi necesar de men /g288ionat c /g259, în vreme ce extrasul
de carte funciar /g259 pentru autentificare este supus unui termen de valabilitate
de 5 zile astfel încât acesta ar trebui eliberat de îndat /g259 ce a fost formulat /g259
cererea, extrasul de carte funciar /g259 pentru informare nefiind supus niciunui
termen de valabilitate, acesta ar trebui, în lipsa unei reglement /g259ri exprese în
Lege sau Regulament, s /g259 fie eliberat într-un termen rezonabil, aceste m /g259suri
venind în sprijinul ideii de rezolvare cu celeritate a procedurilor de carte
funciar /g259.
III. Procedura de modificare a unui imobil
Procedura de modificare a unui imobil deja înscris în cartea funciar /g259
presupune modificarea acestuia prin opera /g288iuni de alipire, dezlipire ori prin

152 Ibidem;
153 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;

188 m/g259rirea sau mic /g250orarea întinderii acestuia, temeiul legal al acestor proceduri
de modificare reg /g259sindu-se în dispozi /g288iile art. 42 alin. (1) din Lege. De
asemenea, textul de lege explic /g259 în art. 33 alin. (3) din Lege /g250i art. 83 – 85
din Regulament154 în/g288elesul expresiei modificare ca fiind orice schimbare
privitoare la aspectele tehnice ale imobilului, schimbare ca nu afecteaz /g259
esen /g288a dreptului care poart /g259 asupra acelui imobil.
Efectuarea alipirilor sau a dezlipirilor se realizeaz /g259 prin procedura
transcrierii, respectiv a reînscrierii, transcrierea reprezentând trecerea unei
parcele dintr-o carte funciar /g259 în alta, iar reînscrierea reprezentând procedura
prin care, ca urmare a dezlipirii unei parcele, aceasta se va trece în aceea /g250i
carte funciar /g259 ca un imobil de sine st/g259 t/g259tor. În conformitate cu textul de
lege155, modific /g259rile aduse unui imobil prin procedura transcrierii sau
reînscrierii se vor men/g288 iona în partea I /g250i a II-a a c /g259r/g288ii funciare. În ceea ce
prove /g250te modificarea suprafe /g288ei imobilului prin m /g259rirea sau mic /g250orarea
suprafe /g288ei, s-a instituit o procedur /g259 simpl/g259 care va fi pornit /g259 numai la
solicitarea titularului dreptului de propr ietate, exercitarea atributelor de
proprietate de c /g259tre proprietar trebuind a respecta anumite limite interne sau
externe.
Formele de modificare a im obilelor pot prezenta urm /g259toarele
tr/g259s/g259turi particulare156 :
1. alipirea /g250i dezlipirea, m/g259 rirea ori mic /g250orarea întinderii unei
suprafe /g288e reprezint /g259 forme distincte de modificare a imobilului ;
2. titularul cererii de modificare a unui imobil nu poate fi decât
titularul dreptului de propr ietate a acelui imobil ;

154 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
155 Art. 85 alin. (1) din Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;
156 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 408;
188 m/g259rirea sau mic /g250orarea întinderii acestuia, temeiul legal al acestor proceduri
de modificare reg /g259sindu-se în dispozi /g288iile art. 42 alin. (1) din Lege. De
asemenea, textul de lege explic /g259 în art. 33 alin. (3) din Lege /g250i art. 83 – 85
din Regulament154 în/g288elesul expresiei modificare ca fiind orice schimbare
privitoare la aspectele tehnice ale imobilului, schimbare ca nu afecteaz /g259
esen /g288a dreptului care poart /g259 asupra acelui imobil.
Efectuarea alipirilor sau a dezlipirilor se realizeaz /g259 prin procedura
transcrierii, respectiv a reînscrierii, transcrierea reprezentând trecerea unei
parcele dintr-o carte funciar /g259 în alta, iar reînscrierea reprezentând procedura
prin care, ca urmare a dezlipirii unei parcele, aceasta se va trece în aceea /g250i
carte funciar /g259 ca un imobil de sine st/g259 t/g259tor. În conformitate cu textul de
lege155, modific /g259rile aduse unui imobil prin procedura transcrierii sau
reînscrierii se vor men/g288 iona în partea I /g250i a II-a a c /g259r/g288ii funciare. În ceea ce
prove /g250te modificarea suprafe /g288ei imobilului prin m /g259rirea sau mic /g250orarea
suprafe /g288ei, s-a instituit o procedur /g259 simpl/g259 care va fi pornit /g259 numai la
solicitarea titularului dreptului de propr ietate, exercitarea atributelor de
proprietate de c /g259tre proprietar trebuind a respecta anumite limite interne sau
externe.
Formele de modificare a im obilelor pot prezenta urm /g259toarele
tr/g259s/g259turi particulare156 :
1. alipirea /g250i dezlipirea, m/g259 rirea ori mic /g250orarea întinderii unei
suprafe /g288e reprezint /g259 forme distincte de modificare a imobilului ;
2. titularul cererii de modificare a unui imobil nu poate fi decât
titularul dreptului de propr ietate a acelui imobil ;

154 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
155 Art. 85 alin. (1) din Regulamentul de organizare /g250 i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M.
Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006;
156 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 408;

189 3. indiferent de forma de modificare a imobilului aceasta nu poate s /g259
afecteze esen /g288a dreptului care poart /g259 asupra acelui imobil ;
4. orice tip de modificare nu se va putea realiza decât pe baza unor
documenta /g288ii cadastrale avizate de c /g259tre inspectorul din cadrul biroului
teritorial ;
5. modificarea prin m /g259rirea sau mic /g250orarea întinderii unei suprafe /g288e
este aplicabil /g259 doar imobilului înscris în cartea funciar /g259 ;
6. nu vor putea fi alipite decât imobilele care apar /g288in aceluia /g250i
proprietar ;
7. pot fi alipite imobile având categorii de folosin /g288/g259 diferit /g259.
IV. Procedura de întocmire, completare /g250i reconstituire a
c/g259r/g288ilor funciare
A/g250a cum am mai men /g288ionat, este necesar /g259 delimitarea no /g288iunii de
deschidere a unei c /g259r/g288i funciare de cea a întocmirii unei c /g259r/g288i funciare, aspect
pe care de altfel l-am reglement anterior, ar /g259tând c /g259 spre deosebire de
deschiderea unei c /g259r/g288i funciare, întocmirea c /g259r/g288ii funciare presupune
opera /g288iunea de înscriere a unui imobil car e nu a fost cuprins în nicio alt /g259
carte funciar /g259, dar care prezint /g259 documenta /g288ie cadastral /g259. În sus /g288inerea
acestei defini /g288ii vin dispozi /g288iile art. 66 alin. (1) din Lege care prev/g259 d c/g259 în
termen de 10 zile de la data definitiv /g259rii lucr /g259rilor de introducere sau
între /g288inere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorial/g259
(comun/g259 , ora /g250 sau municipiu), oficiul teritorial transmite birourilor
teritoriale documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiec/g259 rei unit/g259/g288 i
administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a c /g259r/g288ilor funciare
ale imobilelor.
Prin completarea c /g259r/g288ii funciare se în /g288elege de asemenea, înscrierea
într-o carte funciar /g259 a unui imobil care nu a mai fost înscris în nicio alt /g259
carte funciar /g259.
Legea prevede c/g259 atât întocmirea cât /g250 i completarea se pot face de
c/g259tre registratorul de la biroul territorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul
189 3. indiferent de forma de modificare a imobilului aceasta nu poate s /g259
afecteze esen /g288a dreptului care poart /g259 asupra acelui imobil ;
4. orice tip de modificare nu se va putea realiza decât pe baza unor
documenta /g288ii cadastrale avizate de c /g259tre inspectorul din cadrul biroului
teritorial ;
5. modificarea prin m /g259rirea sau mic /g250orarea întinderii unei suprafe /g288e
este aplicabil /g259 doar imobilului înscris în cartea funciar /g259 ;
6. nu vor putea fi alipite decât imobilele care apar /g288in aceluia /g250i
proprietar ;
7. pot fi alipite imobile având categorii de folosin /g288/g259 diferit /g259.
IV. Procedura de întocmire, completare /g250i reconstituire a
c/g259r/g288ilor funciare
A/g250a cum am mai men /g288ionat, este necesar /g259 delimitarea no /g288iunii de
deschidere a unei c /g259r/g288i funciare de cea a întocmirii unei c /g259r/g288i funciare, aspect
pe care de altfel l-am reglement anterior, ar /g259tând c /g259 spre deosebire de
deschiderea unei c /g259r/g288i funciare, întocmirea c /g259r/g288ii funciare presupune
opera /g288iunea de înscriere a unui imobil car e nu a fost cuprins în nicio alt /g259
carte funciar /g259, dar care prezint /g259 documenta /g288ie cadastral /g259. În sus /g288inerea
acestei defini /g288ii vin dispozi /g288iile art. 66 alin. (1) din Lege care prev/g259 d c/g259 în
termen de 10 zile de la data definitiv /g259rii lucr /g259rilor de introducere sau
între /g288inere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorial/g259
(comun/g259 , ora /g250 sau municipiu), oficiul teritorial transmite birourilor
teritoriale documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiec/g259 rei unit/g259/g288 i
administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a c /g259r/g288ilor funciare
ale imobilelor.
Prin completarea c /g259r/g288ii funciare se în /g288elege de asemenea, înscrierea
într-o carte funciar /g259 a unui imobil care nu a mai fost înscris în nicio alt /g259
carte funciar /g259.
Legea prevede c/g259 atât întocmirea cât /g250 i completarea se pot face de
c/g259tre registratorul de la biroul territorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul

190 celor interesa /g288i, pe baza unei încheieri157, calea de atac împotriva acestei
încheieri fiind tot cea a plângerii ca /g250i în cazul încheierilor privind
îndreptarea de erori material e. În opinia anumitor autori158 din literatura de
specialitate, pot constitui temei de întocmire a unei c /g259r/g288i funciare
urm/g259toarele situa /g288ii:
a. înscrierea imobilului cu construc /g288ie – condominiu ;
b. modific /g259rile aduse imobilului ;
c. întocmirea din oficiu a c /g259r/g288ilor funciare ale imobilelor ;
În ceea ce prive /g250te reconstituirea c /g259r/g288ii funciare, aceasta presupune
refacerea c /g259r/g288ilor funciare care fie au fost pierdute sau sustrase, fie au
devenit imposibil de utilizat prin deteriorare normal /g259 ca efect al trecerii
timpului sau voluntar /g259, sub form /g259 de distrugere. Procedura de reconstituire
se realizeaz /g259 cu respectarea dispozi /g288iilor art. 52 din Lege /g250i a art. 61-62 din
Regulament, cererea fiind adresat /g259 biroului de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259 unde s-a aflat cartea funciar /g259 respectiv /g259/g250i trebuind s /g259 con /g288in/g259
urm/g259toarele date:
a. numele /g250i domiciliul sau, dup /g259 caz denumirea /g250i sediul persoanei
fizice, respectiv juridice care a fost titular de carte funciar /g259 ;
b. identificarea imobilului cu indicarea num /g259rului cadastral ;
c. titlul în temeiul c /g259ruia se cere reconstituirea /g250 i titlul în virtutea
c/g259ruia s-a dobândit dreptul actual ;
d. sarcinile reale ce greveaz /g259 imobilul.
În urma cercet /g259rilor pe care registratorul de carte funciar /g259 este
obligat s /g259 le fac /g259 în exercitarea activit /g259/g288ii sale de solu /g288ionare a unei astfel de
cereri, în condi /g288iile în care rezultatul cercet /g259rilor este unul favorabil,
registratorul de carte funciar /g259 va dispune prin încheiere reconstituirea, în tot

157 Art. 52 din Legea nr. 7/1996
158 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 428;
190 celor interesa /g288i, pe baza unei încheieri157, calea de atac împotriva acestei
încheieri fiind tot cea a plângerii ca /g250i în cazul încheierilor privind
îndreptarea de erori material e. În opinia anumitor autori158 din literatura de
specialitate, pot constitui temei de întocmire a unei c /g259r/g288i funciare
urm/g259toarele situa /g288ii:
a. înscrierea imobilului cu construc /g288ie – condominiu ;
b. modific /g259rile aduse imobilului ;
c. întocmirea din oficiu a c /g259r/g288ilor funciare ale imobilelor ;
În ceea ce prive /g250te reconstituirea c /g259r/g288ii funciare, aceasta presupune
refacerea c /g259r/g288ilor funciare care fie au fost pierdute sau sustrase, fie au
devenit imposibil de utilizat prin deteriorare normal /g259 ca efect al trecerii
timpului sau voluntar /g259, sub form /g259 de distrugere. Procedura de reconstituire
se realizeaz /g259 cu respectarea dispozi /g288iilor art. 52 din Lege /g250i a art. 61-62 din
Regulament, cererea fiind adresat /g259 biroului de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259 unde s-a aflat cartea funciar /g259 respectiv /g259/g250i trebuind s /g259 con /g288in/g259
urm/g259toarele date:
a. numele /g250i domiciliul sau, dup /g259 caz denumirea /g250i sediul persoanei
fizice, respectiv juridice care a fost titular de carte funciar /g259 ;
b. identificarea imobilului cu indicarea num /g259rului cadastral ;
c. titlul în temeiul c /g259ruia se cere reconstituirea /g250 i titlul în virtutea
c/g259ruia s-a dobândit dreptul actual ;
d. sarcinile reale ce greveaz /g259 imobilul.
În urma cercet /g259rilor pe care registratorul de carte funciar /g259 este
obligat s /g259 le fac /g259 în exercitarea activit /g259/g288ii sale de solu /g288ionare a unei astfel de
cereri, în condi /g288iile în care rezultatul cercet /g259rilor este unul favorabil,
registratorul de carte funciar /g259 va dispune prin încheiere reconstituirea, în tot

157 Art. 52 din Legea nr. 7/1996
158 A se vedea D. M. Cosma, op. cit., p. 428;

191 sau în parte, a c /g259r/g288ii funciare distruse , pierdute sau, dup /g259 caz, devenite
nefolosibil /g259.
3.6.4. Modalit /g259/g288i speciale de înscriere
În aceast /g259 sec/g288iune, separat de sec /g288iunea care trateaz /g259 procedura
efectiv /g259 a înscrierilor în cartea funciar /g259, am considerat ca fiind oportun /g259
tratarea detaliat /g259 a anumitor modalit /g259/g288i de înscriere, care presupun uneori
reguli speciale.
§1. Înscrierea drepturilor reale
A. Înscrierea dreptului de proprietate
1. Reguli comune
Dreptul de proprietate se înscrie în partea B (sau partea a II-a) a c /g259/g244ii
funciare. Prin Decizia directorului Direc /g244iei de Publicitate Imobiliar /g259 nr.
8/2007, intabularea dreptului de proprietate, ca tehnic/g259 de înscriere, a fost
standardizat /g259, dup/g259 cum urmeaz /g259:
Partea B a c /g259r/g244ii funciare
Nr.
crt. Înscrieri privitoare la proprietate Observa /g244ii
Nr. înregistrare ………………../ data ……….
Mod de dobândire, Act: nr. …../anul ……..
Pre/g244: ……………… (lei)¹
Drept de proprietate, bun comun/propriu
Nume proprietar: ………………, cota … parte din
întreg
¹Se va men /g244iona pre /g244ul din contractul de vânzare-cump /g259rare, actul de
adjudecare sau hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259.
Exemplu:
Partea B a c /g259r/g244ii funciare
191 sau în parte, a c /g259r/g288ii funciare distruse , pierdute sau, dup /g259 caz, devenite
nefolosibil /g259.
3.6.4. Modalit /g259/g288i speciale de înscriere
În aceast /g259 sec/g288iune, separat de sec /g288iunea care trateaz /g259 procedura
efectiv /g259 a înscrierilor în cartea funciar /g259, am considerat ca fiind oportun /g259
tratarea detaliat /g259 a anumitor modalit /g259/g288i de înscriere, care presupun uneori
reguli speciale.
§1. Înscrierea drepturilor reale
A. Înscrierea dreptului de proprietate
1. Reguli comune
Dreptul de proprietate se înscrie în partea B (sau partea a II-a) a c /g259/g244ii
funciare. Prin Decizia directorului Direc /g244iei de Publicitate Imobiliar /g259 nr.
8/2007, intabularea dreptului de proprietate, ca tehnic/g259 de înscriere, a fost
standardizat /g259, dup/g259 cum urmeaz /g259:
Partea B a c /g259r/g244ii funciare
Nr.
crt. Înscrieri privitoare la proprietate Observa /g244ii
Nr. înregistrare ………………../ data ……….
Mod de dobândire, Act: nr. …../anul ……..
Pre/g244: ……………… (lei)¹
Drept de proprietate, bun comun/propriu
Nume proprietar: ………………, cota … parte din
întreg
¹Se va men /g244iona pre /g244ul din contractul de vânzare-cump /g259rare, actul de
adjudecare sau hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259.
Exemplu:
Partea B a c /g259r/g244ii funciare

192 Nr.
crt. Înscrieri privitoare la proprietate Observa /g244ii
1. 1789/20.01.2007 Cump /g259rare, Act: nr. 78/2007
Pre/g244: 12.000 lei
Drept de proprietate, bun comun
VASILESCU ION c /g259s/g259torit cu VASILESCU
MARIA – 1/1 parte

2. Reguli speciale
a. Înscrierea dreptului de proprietate comun /g259
Când se cere înscrierea unei st /g259ri de coproprietate se vor nominaliza
coproprietarii /g250i cota cuvenit/g259 acestora, sau se va face men /g288iunea c /g259 ace/g250 tia
au cote nedeterminate (art. 86, alin. (1) din Regulament). Coproprietarii vor
fi în /g250tiin/g288a/g288i despre aceast /g259 opera /g288iune (art. 86, alin. (2) din Regulament).
Dac/g259 unul dintre so /g288i refuz /g259 men /g288ionarea comunit /g259/g288ii, în actul de dispozi /g288ie,
asupra unui astfel de bun, acesta nu se va putea înscrie decât cu acordul
expres al celuilalt so /g288 (art. 86, alin. (3) din Regulament). La finalizarea
procedurii succesorale notariale, notarul public va înainta biroului teritorial
competent, în numele succesorilor, cererea de înscriere a drepturilor lor în
cartea funciar /g259, împreun /g259 cu certificatul de mo /g250tenitor /g250i cu celelalte acte
necesare, dup/g259 caz, inclusiv chitan /g288a de plat /g259 a tarifelor de înscriere (art. 90,
alin. (1) din Regulament). În cazul succesiunilor succesive pentru care nu s-
a cerut înscrierea în cartea funciar /g259, aceasta va fi cerut /g259 de ultimul
dobânditor, men/g288 ionându-se situa /g288ia tuturor transferurilor anterioare (art. 90,
alin. (2) din Regulament).
b. Înscrierea dreptului de superficie
Dreptul de superficie se va înscrie în partea C a c /g259r/g288ii funciare a
terenului, men/g288 ionându-se, totodat /g259, cartea funciar/g259 în care este înscris /g259
superficia ca un imobil de sine st /g259t/g259tor (art. 94, alin. (1) din Regulament).
192 Nr.
crt. Înscrieri privitoare la proprietate Observa /g244ii
1. 1789/20.01.2007 Cump /g259rare, Act: nr. 78/2007
Pre/g244: 12.000 lei
Drept de proprietate, bun comun
VASILESCU ION c /g259s/g259torit cu VASILESCU
MARIA – 1/1 parte

2. Reguli speciale
a. Înscrierea dreptului de proprietate comun /g259
Când se cere înscrierea unei st /g259ri de coproprietate se vor nominaliza
coproprietarii /g250i cota cuvenit/g259 acestora, sau se va face men /g288iunea c /g259 ace/g250 tia
au cote nedeterminate (art. 86, alin. (1) din Regulament). Coproprietarii vor
fi în /g250tiin/g288a/g288i despre aceast /g259 opera /g288iune (art. 86, alin. (2) din Regulament).
Dac/g259 unul dintre so /g288i refuz /g259 men /g288ionarea comunit /g259/g288ii, în actul de dispozi /g288ie,
asupra unui astfel de bun, acesta nu se va putea înscrie decât cu acordul
expres al celuilalt so /g288 (art. 86, alin. (3) din Regulament). La finalizarea
procedurii succesorale notariale, notarul public va înainta biroului teritorial
competent, în numele succesorilor, cererea de înscriere a drepturilor lor în
cartea funciar /g259, împreun /g259 cu certificatul de mo /g250tenitor /g250i cu celelalte acte
necesare, dup/g259 caz, inclusiv chitan /g288a de plat /g259 a tarifelor de înscriere (art. 90,
alin. (1) din Regulament). În cazul succesiunilor succesive pentru care nu s-
a cerut înscrierea în cartea funciar /g259, aceasta va fi cerut /g259 de ultimul
dobânditor, men/g288 ionându-se situa /g288ia tuturor transferurilor anterioare (art. 90,
alin. (2) din Regulament).
b. Înscrierea dreptului de superficie
Dreptul de superficie se va înscrie în partea C a c /g259r/g288ii funciare a
terenului, men/g288 ionându-se, totodat /g259, cartea funciar/g259 în care este înscris /g259
superficia ca un imobil de sine st /g259t/g259tor (art. 94, alin. (1) din Regulament).

193 Superficia se înscrie asupra întregul ui teren (art. 39, alin. (10) din
Regulament). Dac /g259 dreptul de superficie se constituie pe o parte dintr-un
imobil, acesta se va dezmembra formând un imobil distinct din por /g288iunea
grevat /g259 de dreptul de superficie, iar cealalt /g259 parte se va constitui într-un
imobil neafectat de aceast /g259 sarcin /g259 (art. 94, alin. (2) din Regulament). În
situa /g288ia în care proprietarul construc /g288iei devine /g250i proprietarul terenului sau
invers, cartea funciar/g259 în care este descris /g259 construc /g288ia se va închide
concomitent cu înscri erea dreptului dobândit /g250i transcrierea construc /g288iei în
cartea funciar /g259 î n c a r e s e r e g /g259se/g250te terenul (art. 94, alin. (3) din
Regulament). Darea în administrarea institu /g288iilor publice a terenurilor din
domeniul public, concesionarea, închirierea sau darea în folosin /g288/g259
persoanelor fizice sau juridice, se vor înscrie în partea C a c /g259r/g288ii funciare a
terenului, propr ietate public /g259 sau privat /g259 de stat, ori pr oprietate a unit /g259/g288ilor
administrativ teritoriale, men /g288ionându-se totodat /g259 cartea funciar /g259 în care este
înscris dreptul de propr ietate asupra construc /g288iei, dac /g259 este cazul (art. 95,
alin. (1) din Regulament). În cartea funciar /g259 a construc /g288iei în favoarea c /g259reia
s-a constituit dreptul de concesiune se descrie construc /g288ia în partea A, iar în
partea B se înscrie dreptul de proprietate asupra construc /g288iei respective (art.
95, alin. (2) din Regulament).
c. Înscrierea dreptului de uzufruct, uz, abita /g244ie /g242i servitute
Drepturile de uz, uzufruct, abita /g288ie /g250i servitute se vor înscrie în partea
C a c /g259r/g288ii funciare care eviden /g288iaz/g259 imobilul asupra c /g259ruia se constituie,
f/g259cându-se men /g288iune la rubrica observa /g288ii din partea B a c /g259r/g288ii funciare, în
dreptul pozi /g288iei la care este înscris dreptul de proprietate asupra imobilului
respectiv (art. 96, alin. (1) din Regulament). Servitutea va fi înscris /g259/g250i în
cartea funciar /g259 a imobilului dominant (art. 96, alin. (2) din Regulament).
Dac/g259 uzufructul, uzul sau servitutea au ca obiect doar o parte dintr-un
imobil, se vor întocmi schi/g288 e care s /g259 ilustreze aceast /g259 situa /g288ie (art. 97, alin.
(1) din Regulament). Dac /g259 dreptul de abita /g288ie are ca obiect o parte dintr-un
imobil construc /g288ie, se vor întocmi schi /g288e care s /g259 ilustreze aceast /g259 situa /g288ie
193 Superficia se înscrie asupra întregul ui teren (art. 39, alin. (10) din
Regulament). Dac /g259 dreptul de superficie se constituie pe o parte dintr-un
imobil, acesta se va dezmembra formând un imobil distinct din por /g288iunea
grevat /g259 de dreptul de superficie, iar cealalt /g259 parte se va constitui într-un
imobil neafectat de aceast /g259 sarcin /g259 (art. 94, alin. (2) din Regulament). În
situa /g288ia în care proprietarul construc /g288iei devine /g250i proprietarul terenului sau
invers, cartea funciar/g259 în care este descris /g259 construc /g288ia se va închide
concomitent cu înscri erea dreptului dobândit /g250i transcrierea construc /g288iei în
cartea funciar /g259 î n c a r e s e r e g /g259se/g250te terenul (art. 94, alin. (3) din
Regulament). Darea în administrarea institu /g288iilor publice a terenurilor din
domeniul public, concesionarea, închirierea sau darea în folosin /g288/g259
persoanelor fizice sau juridice, se vor înscrie în partea C a c /g259r/g288ii funciare a
terenului, propr ietate public /g259 sau privat /g259 de stat, ori pr oprietate a unit /g259/g288ilor
administrativ teritoriale, men /g288ionându-se totodat /g259 cartea funciar /g259 în care este
înscris dreptul de propr ietate asupra construc /g288iei, dac /g259 este cazul (art. 95,
alin. (1) din Regulament). În cartea funciar /g259 a construc /g288iei în favoarea c /g259reia
s-a constituit dreptul de concesiune se descrie construc /g288ia în partea A, iar în
partea B se înscrie dreptul de proprietate asupra construc /g288iei respective (art.
95, alin. (2) din Regulament).
c. Înscrierea dreptului de uzufruct, uz, abita /g244ie /g242i servitute
Drepturile de uz, uzufruct, abita /g288ie /g250i servitute se vor înscrie în partea
C a c /g259r/g288ii funciare care eviden /g288iaz/g259 imobilul asupra c /g259ruia se constituie,
f/g259cându-se men /g288iune la rubrica observa /g288ii din partea B a c /g259r/g288ii funciare, în
dreptul pozi /g288iei la care este înscris dreptul de proprietate asupra imobilului
respectiv (art. 96, alin. (1) din Regulament). Servitutea va fi înscris /g259/g250i în
cartea funciar /g259 a imobilului dominant (art. 96, alin. (2) din Regulament).
Dac/g259 uzufructul, uzul sau servitutea au ca obiect doar o parte dintr-un
imobil, se vor întocmi schi/g288 e care s /g259 ilustreze aceast /g259 situa /g288ie (art. 97, alin.
(1) din Regulament). Dac /g259 dreptul de abita /g288ie are ca obiect o parte dintr-un
imobil construc /g288ie, se vor întocmi schi /g288e care s /g259 ilustreze aceast /g259 situa /g288ie

194 (art. 97, alin. (2) din Regulament). Schi /g288ele vor fi întocmite /g250i vizate de
biroul teritorial urmâ nd a se actualiza corespunz /g259tor /g250i anexa la partea A a
c/g259r/g288ii funciare (art. 97, alin. (3) din Regulament). Radierea unei servitu /g288i
constituite în folosul unui imobil se va putea face numai cu acordul celui
care are înscris vreun drept asupra im obilului (art. 98 din Regulament).
d. Înscrierea dreptului de ipotec /g259
Ipoteca se înscrie numai asupr a unui imobil în întregul s /g259u sau
asupra unei cote p /g259r/g288i apar /g288inând unui coproprietar. Dac /g259 ipoteca s-a
constituit asupra unui etaj sau a unui apartament, ea va fi înscris /g259 atât asupra
acestora, cât /g250i asupra cotei din indiviziunea for/g288 at/g259 aferente imobilului
ipotecat. Când ipoteca are în vedere o proprietate comun /g259 în dev/g259 lm/g259/g250 ie
înscrierea nu se poate face decât cu acordul celorlal/g288 i coproprietari (art. 99,
alin. (1) din Regulament). Dreptul de ipotec /g259 asupra unui bun viitor se poate
înscrie în condi /g288iile legii, cu condi/g288 ia ca în prealabil s /g259 fi fost notat /g259
existen /g288a autoriza/g288 iei de construire (art. 99, alin. (2) din Regulament).
Rangul ipotecii asupra bunului imobil viitor se prime /g250te în momentul
înregistr /g259rii cererii în registrul general de intrare (art. 99, alin. (3) din
Regulament).
Înscrierea ipotecii în cartea funciar /g259 va men /g288iona:
a) identificarea persoanei în favoarea c /g259reia se înscrie ipoteca;
b) titlul juridic care justific /g259 garan /g288ia ipotecii;
c) cuantumul crean /g288ei (art. 100, alin. (1) din Regulament).
Prin Actul Adi /g244ional nr. 2 la Conven/g244 ia Cadru încheiat /g259 între
Agen /g244ia Na /g244ional /g259 de Cadastru /g242i Publicitate Imobiliar /g259/g242i b/g259ncile membre
ale Asocia /g244iei Române a B /g259ncilor, cu privire la modul de colaborare în ceea
ce prive/g242 te opera /g244iunile de publicitate imobiliar /g259, în aplicarea Legii
cadastrului /g242i publicit /g259/g244ii imobiliare nr. 7/1996, republicat /g259, la art. 11, alin.
(5), s-a stabilit ca, în vederea standardiz /g259rii practicilor diferite ale oficiilor
194 (art. 97, alin. (2) din Regulament). Schi /g288ele vor fi întocmite /g250i vizate de
biroul teritorial urmâ nd a se actualiza corespunz /g259tor /g250i anexa la partea A a
c/g259r/g288ii funciare (art. 97, alin. (3) din Regulament). Radierea unei servitu /g288i
constituite în folosul unui imobil se va putea face numai cu acordul celui
care are înscris vreun drept asupra im obilului (art. 98 din Regulament).
d. Înscrierea dreptului de ipotec /g259
Ipoteca se înscrie numai asupr a unui imobil în întregul s /g259u sau
asupra unei cote p /g259r/g288i apar /g288inând unui coproprietar. Dac /g259 ipoteca s-a
constituit asupra unui etaj sau a unui apartament, ea va fi înscris /g259 atât asupra
acestora, cât /g250i asupra cotei din indiviziunea for/g288 at/g259 aferente imobilului
ipotecat. Când ipoteca are în vedere o proprietate comun /g259 în dev/g259 lm/g259/g250 ie
înscrierea nu se poate face decât cu acordul celorlal/g288 i coproprietari (art. 99,
alin. (1) din Regulament). Dreptul de ipotec /g259 asupra unui bun viitor se poate
înscrie în condi /g288iile legii, cu condi/g288 ia ca în prealabil s /g259 fi fost notat /g259
existen /g288a autoriza/g288 iei de construire (art. 99, alin. (2) din Regulament).
Rangul ipotecii asupra bunului imobil viitor se prime /g250te în momentul
înregistr /g259rii cererii în registrul general de intrare (art. 99, alin. (3) din
Regulament).
Înscrierea ipotecii în cartea funciar /g259 va men /g288iona:
a) identificarea persoanei în favoarea c /g259reia se înscrie ipoteca;
b) titlul juridic care justific /g259 garan /g288ia ipotecii;
c) cuantumul crean /g288ei (art. 100, alin. (1) din Regulament).
Prin Actul Adi /g244ional nr. 2 la Conven/g244 ia Cadru încheiat /g259 între
Agen /g244ia Na /g244ional /g259 de Cadastru /g242i Publicitate Imobiliar /g259/g242i b/g259ncile membre
ale Asocia /g244iei Române a B /g259ncilor, cu privire la modul de colaborare în ceea
ce prive/g242 te opera /g244iunile de publicitate imobiliar /g259, în aplicarea Legii
cadastrului /g242i publicit /g259/g244ii imobiliare nr. 7/1996, republicat /g259, la art. 11, alin.
(5), s-a stabilit ca, în vederea standardiz /g259rii practicilor diferite ale oficiilor

195 de cadastru /g242i publicitate imobiliar /g259, înscrierea în cartea funciar/g259 a dreptului
de ipotec/g259 /g242i notarea interdic /g244iilor s /g259 aib/g259 urm /g259torul con /g244inut:
1) intabularea dreptului de ipotec /g259: Nr. de înregistrare … /data …
Contract de ipotec/g259 nr. … /anul … Drept de ipotec /g259 pentru suma de …. /g242i
celelalte obliga /g244ii de plat /g259 aferente creditului asupra imobilului de sub A …
/g242i a cotei de … în favoarea b /g259ncii ……….
2) notarea interdic /g244iilor:
Nr. de înregistrare … /data … Interdic /g244ie de înstr/g259inare, grevare,
închiriere, dezmembrare, alipire, construire, demolare, restructurare /g242i
amenajare în favoarea institu /g244iei de credit asupra imobilului de sub A … /g242i
a cotei de … în favoarea b /g259ncii ……… .
Urm /g259rirea crean /g288ei ipotecare se noteaz /g259 în cartea funciar /g259 (art. 100,
alin. (2) din Regulament). Dobânz ile, rentele sau celelalte presta /g288iuni
scadente vor avea rangul ipotecii (art . 100, alin. (3) din Regulament). Dac /g259
înscrisul constitutiv al ipotecii cuprinde clauza "la ordin" sau "la purt /g259tor",
se va men /g288iona acest lucru în înscriere. În acest caz, dreptul de ipotec /g259
asupra crean /g288ei ipotecare se va dobândi /g250i va fi opozabil f /g259r/g259 înscrierea în
cartea funciar /g259 prin îns /g259/g250i str/g259mutarea titlului la ordin sau la purt /g259tor (art.
105 din Regulament). Rang ul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea
priorit /g259/g288ii, în temeiul învoielii f /g259cute între creditorii ipotecari al c /g259ror rang se
schimb /g259 (art. 106 din Regulament).
e. Înscrierea privilegiilor imobiliare
Când înscrisul doveditor al vânz /g259rii învedereaz /g259 c/g259 pre/g288ul nu a fost
pl/g259tit integral, privilegiul pentru garantarea pre /g288ului datorat se înscrie din
oficiu, în beneficiul vânz /g259torului, cu excep /g288ia situa /g288iei în care s-a renun /g288at în
mod expres la înscrierea acestuia (a rt. 101, alin. (1) din Regulament). Dac /g259
vânzarea a fost desfiin /g288at/g259, privilegiul se va radia din oficiu (art. 101, alin.
(2) din Regulament). Dispozi /g288iile men /g244ionate anterior se vor aplica, prin
195 de cadastru /g242i publicitate imobiliar /g259, înscrierea în cartea funciar/g259 a dreptului
de ipotec/g259 /g242i notarea interdic /g244iilor s /g259 aib/g259 urm /g259torul con /g244inut:
1) intabularea dreptului de ipotec /g259: Nr. de înregistrare … /data …
Contract de ipotec/g259 nr. … /anul … Drept de ipotec /g259 pentru suma de …. /g242i
celelalte obliga /g244ii de plat /g259 aferente creditului asupra imobilului de sub A …
/g242i a cotei de … în favoarea b /g259ncii ……….
2) notarea interdic /g244iilor:
Nr. de înregistrare … /data … Interdic /g244ie de înstr/g259inare, grevare,
închiriere, dezmembrare, alipire, construire, demolare, restructurare /g242i
amenajare în favoarea institu /g244iei de credit asupra imobilului de sub A … /g242i
a cotei de … în favoarea b /g259ncii ……… .
Urm /g259rirea crean /g288ei ipotecare se noteaz /g259 în cartea funciar /g259 (art. 100,
alin. (2) din Regulament). Dobânz ile, rentele sau celelalte presta /g288iuni
scadente vor avea rangul ipotecii (art . 100, alin. (3) din Regulament). Dac /g259
înscrisul constitutiv al ipotecii cuprinde clauza "la ordin" sau "la purt /g259tor",
se va men /g288iona acest lucru în înscriere. În acest caz, dreptul de ipotec /g259
asupra crean /g288ei ipotecare se va dobândi /g250i va fi opozabil f /g259r/g259 înscrierea în
cartea funciar /g259 prin îns /g259/g250i str/g259mutarea titlului la ordin sau la purt /g259tor (art.
105 din Regulament). Rang ul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea
priorit /g259/g288ii, în temeiul învoielii f /g259cute între creditorii ipotecari al c /g259ror rang se
schimb /g259 (art. 106 din Regulament).
e. Înscrierea privilegiilor imobiliare
Când înscrisul doveditor al vânz /g259rii învedereaz /g259 c/g259 pre/g288ul nu a fost
pl/g259tit integral, privilegiul pentru garantarea pre /g288ului datorat se înscrie din
oficiu, în beneficiul vânz /g259torului, cu excep /g288ia situa /g288iei în care s-a renun /g288at în
mod expres la înscrierea acestuia (a rt. 101, alin. (1) din Regulament). Dac /g259
vânzarea a fost desfiin /g288at/g259, privilegiul se va radia din oficiu (art. 101, alin.
(2) din Regulament). Dispozi /g288iile men /g244ionate anterior se vor aplica, prin

196 asem /g259nare, /g250i în caz de schimb sau împ /g259r/g288eal/g259 pentru diferen /g288a de valoare
datorat /g259 în bani (art. 101, alin. (3) din Regulament). Privilegiul pentru
garantarea pre /g288ului datorat de cop /g259rta/g250ul adjudecatar al imobilului partajat
ca urmare a partajului voluntar sau j udiciar, se va înscrie, din oficiu /g250i
gratuit, asupra imobilului, în temeiul încheierii registratorului (art. 102 din
Regulament). Arhitec /g288ii, antreprenorii /g250i mai/g250 trii vor putea solicita, în
temeiul înscrisului constatator al raportului juridic, înscrierea privilegiului asupra imobilului pentru garantarea achit /g259rii pre /g288ului lucr /g259rilor ce le-au
executat (art. 103, alin. (1) din Regulament).
Înscrisul original va preciza num /g259rul cadastral al parcelei /g250i va
cuprinde consim/g288/g259 mântul expres al p /g259r/g288ilor în vederea înscrierii privilegiului
asupra imobilului (art. 103, alin. (2) din Regulament)
§2. Înscrierea bunurilor domeniale
A. Înscrierea imobilelor din domeniul public /g250i privat al statului
/g250i al unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale în c /g259r/g288ile funciare speciale
Legea 7/1996 astfel cu m a fost modificat /g259 prin Legea nr. 247/2005
nu mai în /g288elege s /g259 fac/g259 distinc /g288ie între bunurile statului dup /g259 cum acestea ar
apar /g288ine domeniului public sau celui pr ivat atunci când se pune problema
înscrierii lor în c /g259r/g288i funciare. Astfel, spre deosebire de vechea reglementare
în care bunurile ce f /g259ceau parte din domeniul privat se înscriau în c /g259r/g288i
funciare normale iar cele ce f /g259ceau parte din domeniul public, având un
regim juridic derogator de la dreptul comun, erau înscrise în c /g259r/g288i funciare
speciale, în prezent, în noua reglementare, atât bunurile apar /g288inând
domeniului public cât /g250i cele apar /g288inând domeniului privat al statului sunt
supuse înscrierii în c /g259r/g288i funciare speciale. Este de preferat, ca totu /g250i, /g288inând
seama de regimul juridic diferit al celor dou/g259 categorii de bunuri, în cartea
funciar /g259 special /g259 s/g259 se fac /g259 men /g288iuni cu privire la apartene /g288a bunului
respectiv la domeniul public sau privat al statului.
196 asem /g259nare, /g250i în caz de schimb sau împ /g259r/g288eal/g259 pentru diferen /g288a de valoare
datorat /g259 în bani (art. 101, alin. (3) din Regulament). Privilegiul pentru
garantarea pre /g288ului datorat de cop /g259rta/g250ul adjudecatar al imobilului partajat
ca urmare a partajului voluntar sau j udiciar, se va înscrie, din oficiu /g250i
gratuit, asupra imobilului, în temeiul încheierii registratorului (art. 102 din
Regulament). Arhitec /g288ii, antreprenorii /g250i mai/g250 trii vor putea solicita, în
temeiul înscrisului constatator al raportului juridic, înscrierea privilegiului asupra imobilului pentru garantarea achit /g259rii pre /g288ului lucr /g259rilor ce le-au
executat (art. 103, alin. (1) din Regulament).
Înscrisul original va preciza num /g259rul cadastral al parcelei /g250i va
cuprinde consim/g288/g259 mântul expres al p /g259r/g288ilor în vederea înscrierii privilegiului
asupra imobilului (art. 103, alin. (2) din Regulament)
§2. Înscrierea bunurilor domeniale
A. Înscrierea imobilelor din domeniul public /g250i privat al statului
/g250i al unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale în c /g259r/g288ile funciare speciale
Legea 7/1996 astfel cu m a fost modificat /g259 prin Legea nr. 247/2005
nu mai în /g288elege s /g259 fac/g259 distinc /g288ie între bunurile statului dup /g259 cum acestea ar
apar /g288ine domeniului public sau celui pr ivat atunci când se pune problema
înscrierii lor în c /g259r/g288i funciare. Astfel, spre deosebire de vechea reglementare
în care bunurile ce f /g259ceau parte din domeniul privat se înscriau în c /g259r/g288i
funciare normale iar cele ce f /g259ceau parte din domeniul public, având un
regim juridic derogator de la dreptul comun, erau înscrise în c /g259r/g288i funciare
speciale, în prezent, în noua reglementare, atât bunurile apar /g288inând
domeniului public cât /g250i cele apar /g288inând domeniului privat al statului sunt
supuse înscrierii în c /g259r/g288i funciare speciale. Este de preferat, ca totu /g250i, /g288inând
seama de regimul juridic diferit al celor dou/g259 categorii de bunuri, în cartea
funciar /g259 special /g259 s/g259 se fac /g259 men /g288iuni cu privire la apartene /g288a bunului
respectiv la domeniul public sau privat al statului.

197 B. Înscrierea imobilelor din domeniul public /g250i privat al statului
/g250i al unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale în alte registre de publicitate
imobiliar /g259
În aceast /g259 categorie intr /g259 o serie de imobile, altele decât cele
prev /g259zute la punctul anterior. Practic, imobilele corespunz /g259toare acestei
categori reprezint /g259 excep /g288ia de la regul /g259, fiind stabilite prin legi speciale.
Este vorba despre Leg ea petrolului nr. 238/2004 /g250i Legea minelor nr.
85/2003. Conform acestor legi, toate opera /g288iunile petroliere /g250i miniere,
împreun /g259 cu terenurile /g250i construc /g288iile aferente fac obiectul unei publicit /g259/g288i
speciale prin cartea petrolier /g259 sau, dup/g259 caz, cartea minier /g259.
Cartea petrolier/g259159 reprezint /g259 eviden /g288a tuturor datelor privind
regimul juridic al suprafe/g288 elor aferente perimetrului de dezvoltare /g250i
exploatare, proprietatea, situa /g288ia topografic /g259 a lucr /g259rilor aferente
opera /g288iunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol /g250i de produc /g288ie,
precum /g250i date referitoare la delimitarea perimetrelor /g250i opera /g288iunilor
petroliere efectuate în fazele de prosepc /g288iune /g250i exploatare.
Cartea minier /g259160 reprezint /g259 de asemenea un document de eviden /g288/g259
care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafe /g288elor aferente
perimetrului de prospec /g288iune, explorare /g250i exploatare, proprietatea, situa /g288ia
topografic /g259 a lucr /g259rilor aferente activit /g259/g288ii miniere, a resurselor/rezervelor
minerale /g250i de produc /g288ie.
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 pentru Resurse Minerale reprezint /g259 organismul
administrativ de specialitate, autoritatea competent /g259 s/g259 reprezinte interesele
statului în domeniul resurselor de pe trol sau al celor minerale de care
dispune /g288ara noastr /g259. Efectele înregistr /g259rilor în aceste c /g259r/g288i funciare speciale

159 Art. 2 pct. 5 din Legea nr. 238/07.06.2004 – Legea petrolului, publicat /g259 în M. Of. nr.
535/15.06.2004, cu toate modific /g259rile ulterioare;
160 Art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/18.03.2003 – Legea minelor, publicat /g259 în M. Of. nr.
197/27.03.2003, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
197 B. Înscrierea imobilelor din domeniul public /g250i privat al statului
/g250i al unit /g259/g288ilor administrativ-teritoriale în alte registre de publicitate
imobiliar /g259
În aceast /g259 categorie intr /g259 o serie de imobile, altele decât cele
prev /g259zute la punctul anterior. Practic, imobilele corespunz /g259toare acestei
categori reprezint /g259 excep /g288ia de la regul /g259, fiind stabilite prin legi speciale.
Este vorba despre Leg ea petrolului nr. 238/2004 /g250i Legea minelor nr.
85/2003. Conform acestor legi, toate opera /g288iunile petroliere /g250i miniere,
împreun /g259 cu terenurile /g250i construc /g288iile aferente fac obiectul unei publicit /g259/g288i
speciale prin cartea petrolier /g259 sau, dup/g259 caz, cartea minier /g259.
Cartea petrolier/g259159 reprezint /g259 eviden /g288a tuturor datelor privind
regimul juridic al suprafe/g288 elor aferente perimetrului de dezvoltare /g250i
exploatare, proprietatea, situa /g288ia topografic /g259 a lucr /g259rilor aferente
opera /g288iunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol /g250i de produc /g288ie,
precum /g250i date referitoare la delimitarea perimetrelor /g250i opera /g288iunilor
petroliere efectuate în fazele de prosepc /g288iune /g250i exploatare.
Cartea minier /g259160 reprezint /g259 de asemenea un document de eviden /g288/g259
care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafe /g288elor aferente
perimetrului de prospec /g288iune, explorare /g250i exploatare, proprietatea, situa /g288ia
topografic /g259 a lucr /g259rilor aferente activit /g259/g288ii miniere, a resurselor/rezervelor
minerale /g250i de produc /g288ie.
Agen /g288ia Na /g288ional /g259 pentru Resurse Minerale reprezint /g259 organismul
administrativ de specialitate, autoritatea competent /g259 s/g259 reprezinte interesele
statului în domeniul resurselor de pe trol sau al celor minerale de care
dispune /g288ara noastr /g259. Efectele înregistr /g259rilor în aceste c /g259r/g288i funciare speciale

159 Art. 2 pct. 5 din Legea nr. 238/07.06.2004 – Legea petrolului, publicat /g259 în M. Of. nr.
535/15.06.2004, cu toate modific /g259rile ulterioare;
160 Art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/18.03.2003 – Legea minelor, publicat /g259 în M. Of. nr.
197/27.03.2003, cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;

198 sunt acelea /g250i cu cele produse de înregistrarea într-o carte funciar /g259 normal /g259:
efectul de publicitate /g250i opozabilitatea erga omnes.
§3. Alte modalit /g259/g288i speciale de înscriere
A. Înscrierea drepturilor succesorale
În ceea ce prive /g250te înscrierea drepturilor succesorale în cartea
funciar /g259, unii autori sunt de p /g259rere c/g259 la baza acesteia poate sta doar
certificatul de mo /g250tenitor161 sau de legatar, în vreme ce al /g288i autori162
consider /g259 c/g259 al/g259turi de acestea ar trebui s /g259 se mai afle /g250 i celelalte înscrisuri
justificative ale intr /g259rii bunului în discu /g288ie în patrimoniul defunctului.
Temeiul legal al acestei modalit /g259/g288i de înscriere se reg /g259se/g250te în art. 90
din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006,
publicat în M. Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006, coroborat cu art. 54 din
Lege, conform c /g259rora, la finalizarea procedurii succesorale notariale, notarul
public va înainta biroului teritorial competent, în numele succesorilor, cererea de înscriere a drepturilor lor în cartea funciar /g259, împreun /g259 cu
certificatul de mo /g250tenitor /g250i cu celelalte acte necesare, dup /g259 caz, inclusiv
chitan /g288a de plat /g259 a tarifelor de înscriere. În analiza procedurii succesorale, se
disting dou/g259 etape: faza preliminar /g259, când biroul teritorial competent va
elibera la solicitarea notarului extrasul de carte funciar /g259 pentru autentificare
sau extrasul de carte funciar /g259 pentru informare, dup /g259 caz, /g250i etapa finaliz /g259rii
procedurii notariale , când se dispune încheierea /g250i se emite certificatul de
mo/g250tenitor, moment în care notarul este obligat s /g259 cear /g259 din oficiu înscrierea
în cartea funciar /g259 a drepturilor succesorale.

161 A se vedea Gh. Dobrican, Intabularea dreptului de proprietate dobândit printr-un act
notarial întocmit în baza unui certificat de mo /g250tenitor, Revista Dreptul nr. 2/2001, p. 108-
111;
162 A se vedea Ancu /g288a Mitrache (I), Marian Nicolae (II), Discu /g288ii în leg /g259tur/g259 cu în /g288elesul /g250i
sfera de aplicare a art. 28 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare ,
Dreptul, nr. 4/2005, p. 73;
198 sunt acelea /g250i cu cele produse de înregistrarea într-o carte funciar /g259 normal /g259:
efectul de publicitate /g250i opozabilitatea erga omnes.
§3. Alte modalit /g259/g288i speciale de înscriere
A. Înscrierea drepturilor succesorale
În ceea ce prive /g250te înscrierea drepturilor succesorale în cartea
funciar /g259, unii autori sunt de p /g259rere c/g259 la baza acesteia poate sta doar
certificatul de mo /g250tenitor161 sau de legatar, în vreme ce al /g288i autori162
consider /g259 c/g259 al/g259turi de acestea ar trebui s /g259 se mai afle /g250 i celelalte înscrisuri
justificative ale intr /g259rii bunului în discu /g288ie în patrimoniul defunctului.
Temeiul legal al acestei modalit /g259/g288i de înscriere se reg /g259se/g250te în art. 90
din Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i
publicitate imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006,
publicat în M. Of. Partea I, nr. 1049 din 29.12.2006, coroborat cu art. 54 din
Lege, conform c /g259rora, la finalizarea procedurii succesorale notariale, notarul
public va înainta biroului teritorial competent, în numele succesorilor, cererea de înscriere a drepturilor lor în cartea funciar /g259, împreun /g259 cu
certificatul de mo /g250tenitor /g250i cu celelalte acte necesare, dup /g259 caz, inclusiv
chitan /g288a de plat /g259 a tarifelor de înscriere. În analiza procedurii succesorale, se
disting dou/g259 etape: faza preliminar /g259, când biroul teritorial competent va
elibera la solicitarea notarului extrasul de carte funciar /g259 pentru autentificare
sau extrasul de carte funciar /g259 pentru informare, dup /g259 caz, /g250i etapa finaliz /g259rii
procedurii notariale , când se dispune încheierea /g250i se emite certificatul de
mo/g250tenitor, moment în care notarul este obligat s /g259 cear /g259 din oficiu înscrierea
în cartea funciar /g259 a drepturilor succesorale.

161 A se vedea Gh. Dobrican, Intabularea dreptului de proprietate dobândit printr-un act
notarial întocmit în baza unui certificat de mo /g250tenitor, Revista Dreptul nr. 2/2001, p. 108-
111;
162 A se vedea Ancu /g288a Mitrache (I), Marian Nicolae (II), Discu /g288ii în leg /g259tur/g259 cu în /g288elesul /g250i
sfera de aplicare a art. 28 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului /g250i publicit/g259/g288 ii imobiliare ,
Dreptul, nr. 4/2005, p. 73;

199 Calitatea de mo /g250tenitor poate fi dobândit /g259 fie în virtutea legii, fie ca
un efect al testamentului în momentul deschiderii succesiunii, fiind
recunoscut /g259 prin certificatul de mo /g250tenitor care se întocme /g250te în termen de
20 de zile de la finaliz area procedurii succesorale prin încheierea notarului
public, având la baz /g259 acordul de voin /g288/g259 al p /g259r/g288ilor asupra tuturor aspectelor
care vizeaz /g259 succesiunea. Certificatul de calitate de mo /g250tenitor nu poate
înlocui certificatul de mo /g250tenitor care este singurul pe baza c /g259ruia se pot
înscrie în cartea funciar /g259 drepturile succesorale. În condi /g288iile în care nu
exist /g259 un acord de voin /g288/g259 al p /g259r/g288ilor asupra tuturor aspectelor care vizeaz /g259
succesiunea, se va deschide procedura contencioas /g259, dar inclusiv în aceast /g259
situa /g288ie, temeiul înscrierii în cartea funciar /g259 a drepturilor succesorale va fi
tot certificatul de mo /g250tenitor eliberat în baza hot /g259rârii definitive /g250i
irevocabile a instan /g288ei /g250i nu îns/g259/g250 i hot/g259 rârea anterior men /g288ionat /g259. În
momentul efectu/g259 rii procedurii de înscriere, suplimentar, pe lâng /g259
men /g288iunile standard, se va mai ar /g259ta calitatea legal /g259 sau testamentar /g259 a
moltenitorului, iar în cazul celei legale, inclusiv gradul de rudenie sau de so /g288
supravie /g288uitor, în condi /g288iile existen /g288ei mai multor mo /g250tenitori fiind
obligatorie /g250i trecerea cotelor p /g259r/g288i corespunz /g259toare fiec /g259ruia.
B. Înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune
În ceea ce prive/g250 te uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259, prezenta
lucrare a alocat acestei institu /g288ii un capitol separat. Cu toate acestea, din
punct de vedere al proc edurii de înscriere în /g288elegem s /g259 facem aici cîteva
preciz /g259ri. De /g250i drepturile reale dobândite ca efect al uzucapiunii sunt
opozabile erga omnes f /g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259, titularul acestor
drepturi va trebui s /g259 procedeze la înscriere lor în vederea dispunerii de
aceste drepturi potrivit regulilor de carte funciar /g259. Din aspectul stabilirii
temeiului înscrierii în cartea funciar /g259 a unor asemenea drepturi dobândite
prin uzucapiune rezult /g259/g250i scindarea opiniei autorilor de specialiate.
199 Calitatea de mo /g250tenitor poate fi dobândit /g259 fie în virtutea legii, fie ca
un efect al testamentului în momentul deschiderii succesiunii, fiind
recunoscut /g259 prin certificatul de mo /g250tenitor care se întocme /g250te în termen de
20 de zile de la finaliz area procedurii succesorale prin încheierea notarului
public, având la baz /g259 acordul de voin /g288/g259 al p /g259r/g288ilor asupra tuturor aspectelor
care vizeaz /g259 succesiunea. Certificatul de calitate de mo /g250tenitor nu poate
înlocui certificatul de mo /g250tenitor care este singurul pe baza c /g259ruia se pot
înscrie în cartea funciar /g259 drepturile succesorale. În condi /g288iile în care nu
exist /g259 un acord de voin /g288/g259 al p /g259r/g288ilor asupra tuturor aspectelor care vizeaz /g259
succesiunea, se va deschide procedura contencioas /g259, dar inclusiv în aceast /g259
situa /g288ie, temeiul înscrierii în cartea funciar /g259 a drepturilor succesorale va fi
tot certificatul de mo /g250tenitor eliberat în baza hot /g259rârii definitive /g250i
irevocabile a instan /g288ei /g250i nu îns/g259/g250 i hot/g259 rârea anterior men /g288ionat /g259. În
momentul efectu/g259 rii procedurii de înscriere, suplimentar, pe lâng /g259
men /g288iunile standard, se va mai ar /g259ta calitatea legal /g259 sau testamentar /g259 a
moltenitorului, iar în cazul celei legale, inclusiv gradul de rudenie sau de so /g288
supravie /g288uitor, în condi /g288iile existen /g288ei mai multor mo /g250tenitori fiind
obligatorie /g250i trecerea cotelor p /g259r/g288i corespunz /g259toare fiec /g259ruia.
B. Înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune
În ceea ce prive/g250 te uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259, prezenta
lucrare a alocat acestei institu /g288ii un capitol separat. Cu toate acestea, din
punct de vedere al proc edurii de înscriere în /g288elegem s /g259 facem aici cîteva
preciz /g259ri. De /g250i drepturile reale dobândite ca efect al uzucapiunii sunt
opozabile erga omnes f /g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259, titularul acestor
drepturi va trebui s /g259 procedeze la înscriere lor în vederea dispunerii de
aceste drepturi potrivit regulilor de carte funciar /g259. Din aspectul stabilirii
temeiului înscrierii în cartea funciar /g259 a unor asemenea drepturi dobândite
prin uzucapiune rezult /g259/g250i scindarea opiniei autorilor de specialiate.

200 a. Astfel, într-o prim /g259 opinie163 se consider /g259 c/g259 pronun/g288 area unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti în vederea constat /g259rii dobândirii unui drept de
proprietate ca urmare a uzu capiunii nu ar mai fi necesar /g259, simpla constatare
a dobândirii dreptului de proprie tate prin uzucapiune de c /g259tre notar în cadrul
procedurii de autentificare a actului tr anslativ sau constitutiv de drepturi
reale imobiliare, la solicitarea p /g259r/g288ilor interesate, fiind mai mult decât
suficient /g259.
b. Într-o a doua opinie164 la care achies /g259m, hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259
de constatare a dobândirii unui drep t de proprietate prin uzucapiune
reprezint /g259 unicul temei al înscrierii unor asemenea drepturi în cartea
funciar /g259.
C. Înscrierea drepturilor dobândite prin accesiune imobiliar /g259
artificial /g259
Temeiul legal al acestei proceduri de înscriere îl reprezint /g259 art. 54
alin. (1) din Lege, care prevede faptul c /g259 dreptul de proprietate dobândit prin
costruire se va putea înscrie în cartea funciar /g259 pe baza unui certificat eliberat
de prim/g259 ria localit/g259/g288 ii unde este situat imobilul, prin care se atest /g259, când este
cazul, faptul c /g259 proprietarul a edificat construc /g288iile în conformitate cu
autoriza /g288ia de construire eliberat /g259 potrivit legii, precum /g250i a unei
documenta /g288ii cadastrale. Trebuie /g288inut îns/g259 cont, permanent, de cele dou /g259
tipuri de accesiune, pentru a nu se produce situa /g288ii de confuzie în ceea ce
prive /g250te procedura de înscriere.
D. Înscrierea execut /g259rii silite imobiliare
În procesul execut /g259rii silite imobiliare, interes pentru cartea funciar /g259
reprezint /g259 numai actele de urm /g259rire corespunz /g259toare execut /g259rii silite

163 A se vedea Gh. Dobrican, Probleme teoretice /g250i practice privind publicitatea imobiliar /g259,
Revista Dreptul nr. 10/2000, p. 71-72; M. Ionescu, Probleme de drept rezultate din
aplicarea principiului legalit /g259/g288ii înscrierilor în cartea funciar /g259, în temeiul art. 50 din Legea
cadastrului /g250i a publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996 , Rev. Dreptul nr. 12/2000, p. 56-57;
164 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 729; C. Cucu, op. cit., p. 216-218; Ancu /g288a Mitrache, M.
Nicolae, op. cit., p. 72;
200 a. Astfel, într-o prim /g259 opinie163 se consider /g259 c/g259 pronun/g288 area unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti în vederea constat /g259rii dobândirii unui drept de
proprietate ca urmare a uzu capiunii nu ar mai fi necesar /g259, simpla constatare
a dobândirii dreptului de proprie tate prin uzucapiune de c /g259tre notar în cadrul
procedurii de autentificare a actului tr anslativ sau constitutiv de drepturi
reale imobiliare, la solicitarea p /g259r/g288ilor interesate, fiind mai mult decât
suficient /g259.
b. Într-o a doua opinie164 la care achies /g259m, hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259
de constatare a dobândirii unui drep t de proprietate prin uzucapiune
reprezint /g259 unicul temei al înscrierii unor asemenea drepturi în cartea
funciar /g259.
C. Înscrierea drepturilor dobândite prin accesiune imobiliar /g259
artificial /g259
Temeiul legal al acestei proceduri de înscriere îl reprezint /g259 art. 54
alin. (1) din Lege, care prevede faptul c /g259 dreptul de proprietate dobândit prin
costruire se va putea înscrie în cartea funciar /g259 pe baza unui certificat eliberat
de prim/g259 ria localit/g259/g288 ii unde este situat imobilul, prin care se atest /g259, când este
cazul, faptul c /g259 proprietarul a edificat construc /g288iile în conformitate cu
autoriza /g288ia de construire eliberat /g259 potrivit legii, precum /g250i a unei
documenta /g288ii cadastrale. Trebuie /g288inut îns/g259 cont, permanent, de cele dou /g259
tipuri de accesiune, pentru a nu se produce situa /g288ii de confuzie în ceea ce
prive /g250te procedura de înscriere.
D. Înscrierea execut /g259rii silite imobiliare
În procesul execut /g259rii silite imobiliare, interes pentru cartea funciar /g259
reprezint /g259 numai actele de urm /g259rire corespunz /g259toare execut /g259rii silite

163 A se vedea Gh. Dobrican, Probleme teoretice /g250i practice privind publicitatea imobiliar /g259,
Revista Dreptul nr. 10/2000, p. 71-72; M. Ionescu, Probleme de drept rezultate din
aplicarea principiului legalit /g259/g288ii înscrierilor în cartea funciar /g259, în temeiul art. 50 din Legea
cadastrului /g250i a publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996 , Rev. Dreptul nr. 12/2000, p. 56-57;
164 A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 729; C. Cucu, op. cit., p. 216-218; Ancu /g288a Mitrache, M.
Nicolae, op. cit., p. 72;

201 imobiliare indirecte, acestea fiind singurele supuse înscrierii. În condi /g288iile în
care imobilele urm /g259rite silit se valorific /g259 prin vânzare direct /g259 de c /g259tre
proprietar cu încuviin /g288area executorului, înscrierea dreptului de proprietate
al dobânditorului se va efectua potrivit actului translativ de proprietate.
A/g250adar, în cazul procedurii execut /g259rii silite imobiliare indirecte, executorul
va fi obligat potrivit art. 479 alin. (2) din Codul de procedur /g259 civil /g259 s/g259 ia
masuri pentru ca soma /g288ia de pat /g259 s/g259 fie înscris /g259 în cartea funciar /g259. În acest
sens, este obligatoriu potrivit art. 109 alin. (1) din Regulament165 ca cererea
de înscriere a soma /g288iei s /g259 men /g288ioneze num /g259rul cadastral al imobilului.
Înscrierea soma /g288iei în cartea funciar /g259 are ca efect inopozabilitatea oric /g259rui
act de înstr /g259inare sau de constituire de drepturi reale cu privire la imobilul
urm/g259rit fa /g288/g259 de persoana crditorului, cu excep /g288ia cazului în care chiar acesta
se declar /g259 de acord cu acel act, ori atunci când debitorul sau dobânditorul
imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii crean /g288elor ce se
urm/g259resc, inclusiv dibânzile sau cheltuielile de executare.
De asemenea, în cursul execut /g259rii silite este posibil ca executorul
judec /g259toresc s /g259 numeasc /g259 un administrator-sechestru care va putea fi înscris
în cartea funciar /g259. Procedura de înscriere a acestuia în cartea funciar /g259 se va
desf/g259/g250ura conform dispozi /g288iilor prev /g259zute de Lege, cererea fiind a /g250adar
formulat /g259 de executor. Atât înscrierea soma /g288iei cât /g250 i înscrierea
administratorului-sechestru se va realiza sub forma not /g259rii în partea a III-a a
c/g259r/g288ii funciare, radierea operând în momentul în care va avea loc
consemnarea crean /g288ei de c/g259 tre debitor, plus a tuturor dobânzilor /g250i
cheltuielilor de executare aferente.
În condi /g288iile în care îns /g259 debitorul nu va consemna crean /g288a, se va
trece la etapa desf /g259/g250ur/g259rii licita /g288iei, etap /g259 care se va finaliza prin declararea

165 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
201 imobiliare indirecte, acestea fiind singurele supuse înscrierii. În condi /g288iile în
care imobilele urm /g259rite silit se valorific /g259 prin vânzare direct /g259 de c /g259tre
proprietar cu încuviin /g288area executorului, înscrierea dreptului de proprietate
al dobânditorului se va efectua potrivit actului translativ de proprietate.
A/g250adar, în cazul procedurii execut /g259rii silite imobiliare indirecte, executorul
va fi obligat potrivit art. 479 alin. (2) din Codul de procedur /g259 civil /g259 s/g259 ia
masuri pentru ca soma /g288ia de pat /g259 s/g259 fie înscris /g259 în cartea funciar /g259. În acest
sens, este obligatoriu potrivit art. 109 alin. (1) din Regulament165 ca cererea
de înscriere a soma /g288iei s /g259 men /g288ioneze num /g259rul cadastral al imobilului.
Înscrierea soma /g288iei în cartea funciar /g259 are ca efect inopozabilitatea oric /g259rui
act de înstr /g259inare sau de constituire de drepturi reale cu privire la imobilul
urm/g259rit fa /g288/g259 de persoana crditorului, cu excep /g288ia cazului în care chiar acesta
se declar /g259 de acord cu acel act, ori atunci când debitorul sau dobânditorul
imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii crean /g288elor ce se
urm/g259resc, inclusiv dibânzile sau cheltuielile de executare.
De asemenea, în cursul execut /g259rii silite este posibil ca executorul
judec /g259toresc s /g259 numeasc /g259 un administrator-sechestru care va putea fi înscris
în cartea funciar /g259. Procedura de înscriere a acestuia în cartea funciar /g259 se va
desf/g259/g250ura conform dispozi /g288iilor prev /g259zute de Lege, cererea fiind a /g250adar
formulat /g259 de executor. Atât înscrierea soma /g288iei cât /g250 i înscrierea
administratorului-sechestru se va realiza sub forma not /g259rii în partea a III-a a
c/g259r/g288ii funciare, radierea operând în momentul în care va avea loc
consemnarea crean /g288ei de c/g259 tre debitor, plus a tuturor dobânzilor /g250i
cheltuielilor de executare aferente.
În condi /g288iile în care îns /g259 debitorul nu va consemna crean /g288a, se va
trece la etapa desf /g259/g250ur/g259rii licita /g288iei, etap /g259 care se va finaliza prin declararea

165 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;

202 de c /g259tre executor ca adjudecatar a persoanei care a oferit pre /g288ul de vânzare
conform art. 509 din Codul de procedur /g259 civil /g259. În aceast /g259 situa /g288ie, un
exemplar de pe actul de adjudecare se va înmâna dobânditorului pentru a-i
servi ca titlu de proprietate /g250i evident, pentru a fi înscris în cartea funciar /g259.
La cererea formulat /g259 în acest sens de c /g259tre adjudecatar, acesta va trebui s /g259
ata/g250eze /g250i dovada achit /g259rii tarifului legal. Dac /g259 în schimb vânzarea s-a
efectuat cu plata pre/g288 ului în rate, executorul va înainta un exemplar al
actului de adjudecare biroului terito rial în vederea înscrierii în cartea
funciar /g259 a interdic /g288iei de înstr /g259inare ori grevare a imobilului în cauz /g259 pân/g259 la
plata integral /g259 a pre/g288 ului /g250i a dobânzii aferente.
F. Înscrierea imobilelor aduse ca aport la capitalul social
Temeiul legal al acestei proceduri de înscriere îl reprezint /g259 art. 108
din Regulament166 conform c /g259ruia aportul unui asociat în cadrul unei
asocia /g288ii cu personalitate juridic /g259, constând într-un bun imobil, se va înscrie
în cartea funciar /g259 pe numele asocia /g288iei. La baza înscrierii în cartea funciar/g259 a
respectivului aport se va afla actul juridic încheiat în condi /g288iile stabilite de
lege prin care bunul imobil este transferat în patrimoniul societ /g259/g288ii /g250i un
certificat de gref /g259 eliberat de judec /g259torie în cazul asocia /g288iilor sau funda /g288iilor
ori un certificat constatator eliberat de oficiul registrului comer /g288ului în cazul
societ /g259/g288ilor comerciale. Actul juridic prin care se realizeaz /g259 transferul
dreptului de proprietate asupra unui teren cu sau f /g259r/g259 construc /g288ii va trebui
încheiat în form /g259 autentic /g259, pe când în situa /g288ia în care aportul prive /g250te o
construc /g288ie f/g259r/g259 terenul aferent, actul juridic poate fi încheiat /g250i sub form /g259 de
act sub semn /g259tur/g259 privat /g259. De asemenea, o situa /g288ie aparte prive /g250te aportul
constând dintr-un bun imobil bun comun în proprietate dev /g259lma/g250/g259 a so /g288ilor,
în condi /g288iile în care aportul este efectuat doar de unul dintre so /g288i. În acest

166 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;
202 de c /g259tre executor ca adjudecatar a persoanei care a oferit pre /g288ul de vânzare
conform art. 509 din Codul de procedur /g259 civil /g259. În aceast /g259 situa /g288ie, un
exemplar de pe actul de adjudecare se va înmâna dobânditorului pentru a-i
servi ca titlu de proprietate /g250i evident, pentru a fi înscris în cartea funciar /g259.
La cererea formulat /g259 în acest sens de c /g259tre adjudecatar, acesta va trebui s /g259
ata/g250eze /g250i dovada achit /g259rii tarifului legal. Dac /g259 în schimb vânzarea s-a
efectuat cu plata pre/g288 ului în rate, executorul va înainta un exemplar al
actului de adjudecare biroului terito rial în vederea înscrierii în cartea
funciar /g259 a interdic /g288iei de înstr /g259inare ori grevare a imobilului în cauz /g259 pân/g259 la
plata integral /g259 a pre/g288 ului /g250i a dobânzii aferente.
F. Înscrierea imobilelor aduse ca aport la capitalul social
Temeiul legal al acestei proceduri de înscriere îl reprezint /g259 art. 108
din Regulament166 conform c /g259ruia aportul unui asociat în cadrul unei
asocia /g288ii cu personalitate juridic /g259, constând într-un bun imobil, se va înscrie
în cartea funciar /g259 pe numele asocia /g288iei. La baza înscrierii în cartea funciar/g259 a
respectivului aport se va afla actul juridic încheiat în condi /g288iile stabilite de
lege prin care bunul imobil este transferat în patrimoniul societ /g259/g288ii /g250i un
certificat de gref /g259 eliberat de judec /g259torie în cazul asocia /g288iilor sau funda /g288iilor
ori un certificat constatator eliberat de oficiul registrului comer /g288ului în cazul
societ /g259/g288ilor comerciale. Actul juridic prin care se realizeaz /g259 transferul
dreptului de proprietate asupra unui teren cu sau f /g259r/g259 construc /g288ii va trebui
încheiat în form /g259 autentic /g259, pe când în situa /g288ia în care aportul prive /g250te o
construc /g288ie f/g259r/g259 terenul aferent, actul juridic poate fi încheiat /g250i sub form /g259 de
act sub semn /g259tur/g259 privat /g259. De asemenea, o situa /g288ie aparte prive /g250te aportul
constând dintr-un bun imobil bun comun în proprietate dev /g259lma/g250/g259 a so /g288ilor,
în condi /g288iile în care aportul este efectuat doar de unul dintre so /g288i. În acest

166 Regulamentul de organizare /g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259, aprobat prin Ordinul A.N.C.P.I. nr. 633/13.10.2006, publicat în M. Of. Partea I,
nr. 1049 din 29.12.2006;

203 caz, înscrierea în cartea funciar /g259 opereaz /g259 numai cu condi /g288ia ca cel /g259lalt so /g288
s/g259 î/g250i manifeste acordul expres de voin /g288/g259 în acest sens. Mai trebuie precizat
c/g259 în afara transferului dreptului de proprietate, aportul poate privi /g250i dreptul
de uzufruct sau superficie, de exemplu.
3.7. Ac /g288iunile de carte funciar /g259

3.7.1. No /g288iune, importan /g288/g259 /g250i clasificare
Ac/g288iunile de carte funciar /g259167 sunt acele ac /g288iuni în justi /g288ie care au ca
obiect înscrierile în cartea funciar /g259/g250i care asigur /g259 înscrierea drepturilor reale
imobiliare sau a drepturilor personale transmise, constituite, modificate sau,
dup/g259 caz, stinse, precum /g250i a altor situa /g288ii juridice, în cazul în care cel
obligat s /g259 consimt /g259 la efectuarea acestor înscrieri refuz /g259 s/g259 predea înscrierile
necesare pentru încuviin /g288area înscrierii de c /g259tre registratorul de carte
funciar /g259. Aceste ac /g288iuni – specifice regimului de carte funciar /g259 – nu trebuie
confundate cu ac /g288iunile reale prin care se ap /g259r/g259 în mod direct drepturile reale
imobiliare susceptibile de înscriere în cartea funciar /g259/g250i nici cu ac /g288iunile
personale derivate din actele juridice în temeiul c /g259rora se efectueaz /g259
înscrierile în cartea funciar /g259. Ele reprezint /g259 specii ale ac /g288iunii în justi/g288 ie,
reglementate prin actul normativ care guverneaz /g259 sistemul de publicitate
imobiliar /g259 prin cartea funciar /g259, care au ca obiect înscrierile în cartea
funciar /g259/g250i prin care se asigur /g259 sanc /g288ionarea celor care sunt /g288inu/g288i s/g259 tolereze
înscrierea unei opera /g288iuni juridice, în cazul în care ace /g250tia se opun sau refuz /g259
s/g259 predea înscrisurile necsare efectu /g259rii înscrierii168. Ac /g288iunile de carte
funciar /g259 se împart, în func/g288 ie de obiectul lor, în ac /g288iuni în prestatie tabular /g259,
ac/g288iuni în justificare tabular /g259/g250i ac/g288iuni în rectificare a înscrierilor de carte

167 A se vedea M. NIcolae, op. cit., p. 607;
168 A se vedea Aurelia Rusu, Ac /g288iunile de carte funciar /g259. Studiu de doctrin /g259/g250i
jurispruden /g288/g259, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2008, p. 46 ;
203 caz, înscrierea în cartea funciar /g259 opereaz /g259 numai cu condi /g288ia ca cel /g259lalt so /g288
s/g259 î/g250i manifeste acordul expres de voin /g288/g259 în acest sens. Mai trebuie precizat
c/g259 în afara transferului dreptului de proprietate, aportul poate privi /g250i dreptul
de uzufruct sau superficie, de exemplu.
3.7. Ac /g288iunile de carte funciar /g259

3.7.1. No /g288iune, importan /g288/g259 /g250i clasificare
Ac/g288iunile de carte funciar /g259167 sunt acele ac /g288iuni în justi /g288ie care au ca
obiect înscrierile în cartea funciar /g259/g250i care asigur /g259 înscrierea drepturilor reale
imobiliare sau a drepturilor personale transmise, constituite, modificate sau,
dup/g259 caz, stinse, precum /g250i a altor situa /g288ii juridice, în cazul în care cel
obligat s /g259 consimt /g259 la efectuarea acestor înscrieri refuz /g259 s/g259 predea înscrierile
necesare pentru încuviin /g288area înscrierii de c /g259tre registratorul de carte
funciar /g259. Aceste ac /g288iuni – specifice regimului de carte funciar /g259 – nu trebuie
confundate cu ac /g288iunile reale prin care se ap /g259r/g259 în mod direct drepturile reale
imobiliare susceptibile de înscriere în cartea funciar /g259/g250i nici cu ac /g288iunile
personale derivate din actele juridice în temeiul c /g259rora se efectueaz /g259
înscrierile în cartea funciar /g259. Ele reprezint /g259 specii ale ac /g288iunii în justi/g288 ie,
reglementate prin actul normativ care guverneaz /g259 sistemul de publicitate
imobiliar /g259 prin cartea funciar /g259, care au ca obiect înscrierile în cartea
funciar /g259/g250i prin care se asigur /g259 sanc /g288ionarea celor care sunt /g288inu/g288i s/g259 tolereze
înscrierea unei opera /g288iuni juridice, în cazul în care ace /g250tia se opun sau refuz /g259
s/g259 predea înscrisurile necsare efectu /g259rii înscrierii168. Ac /g288iunile de carte
funciar /g259 se împart, în func/g288 ie de obiectul lor, în ac /g288iuni în prestatie tabular /g259,
ac/g288iuni în justificare tabular /g259/g250i ac/g288iuni în rectificare a înscrierilor de carte

167 A se vedea M. NIcolae, op. cit., p. 607;
168 A se vedea Aurelia Rusu, Ac /g288iunile de carte funciar /g259. Studiu de doctrin /g259/g250i
jurispruden /g288/g259, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2008, p. 46 ;

204 funciar /g259. Sediul materiei corespunz /g259tor ac /g288iunilor de carte funciar /g259 se
reg/g259se/g250te în Legea nr. 7/1996 republicat /g259/g250i în Regulamentul de organizare
/g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259.
3.7.2. Legea aplicabil/g259 ac /g288iunilor de carte funciar /g259
Prin decizia nr. 21 din 12.12.2005 a Sec /g288iilor Unite ale ICCJ,
publicat /g259 în M. Of. nr. 225/13.03.2006, Curtea a admis recursul în interesul
legii formulat /g250i a statuat c /g259, ac/g288iunile de carte funciar /g259 – în presta /g288ie
tabular /g259/g250i în rectificare tabular /g259 – având ca obiect înscrierea în cartea
funciar /g259 a unor drepturi reale imobiliare prev/g259 zute în acte judiciare valabil
încheiate anterior intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996, sunt guvernate de
dispozi /g288iile legii vechi, respectiv de cel e ale D-L nr. 115/1938. Necesitatea
adopt /g259rii unei solu /g288ii unitare în ceea ce prive /g250te câmpul de aplicare a Legii
nr. 7/1996 decurge din scopul acestei legi, /g250i anume acela de a crea baza
juridic /g259 pentru întocmirea cadastrului general /g250i înfiin /g288area c/g259 r/g288ilor funciare
pe teritoriul întregii /g288/g259ri, în vederea organiz /g259rii unui sistem unitar de
publicitate a drepturilor reale imobiliare. Disputa doctrinar /g259 a vizat câmpul
de aplicare a Legii nr. 7/1996 în întregul s /g259u, îns /g259 în practic /g259, solu /g288iile
neunitare s-au pronun /g288at îndeosebi în materia ac /g288iunilor de carte funciar /g259.
Dincolo de aceast /g259 divergen /g288/g259 de opinii, cert este c /g259 legea nou /g259 are în vedere
unificarea legisla /g288iei române /g250ti în materie de publicitate imobiliar /g259, astfel
încât, în procesul de interpretare /g250i de aplicare a normelor tranzitorii nu
trebuie pierdut din vedere scopul reglement /g259rii. Or, nerecunoa /g250terea
aplicabilit/g259/g288 ii legii noi în zonele de carte funciar /g259 supuse Decretului-lege
115/1938 /g250i solu /g288ionarea, în continuare , a cauzelor dispozi /g288iilor acestui
decret, nu fac decât s /g259 întârzie frunctificarea demersului legislativ.
Ca atare, problema de drept privind aplicarea Legii nr. 7/1996 în
regiunile în care, la data intr /g259rii în vigoare a acestei legi, existau c /g259r/g288i
funciare /g288inute în conformitate cu prevederile Decretului-lege 115/1938, î /g250i
204 funciar /g259. Sediul materiei corespunz /g259tor ac /g288iunilor de carte funciar /g259 se
reg/g259se/g250te în Legea nr. 7/1996 republicat /g259/g250i în Regulamentul de organizare
/g250i func /g288ionare a birourilor de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259.
3.7.2. Legea aplicabil/g259 ac /g288iunilor de carte funciar /g259
Prin decizia nr. 21 din 12.12.2005 a Sec /g288iilor Unite ale ICCJ,
publicat /g259 în M. Of. nr. 225/13.03.2006, Curtea a admis recursul în interesul
legii formulat /g250i a statuat c /g259, ac/g288iunile de carte funciar /g259 – în presta /g288ie
tabular /g259/g250i în rectificare tabular /g259 – având ca obiect înscrierea în cartea
funciar /g259 a unor drepturi reale imobiliare prev/g259 zute în acte judiciare valabil
încheiate anterior intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996, sunt guvernate de
dispozi /g288iile legii vechi, respectiv de cel e ale D-L nr. 115/1938. Necesitatea
adopt /g259rii unei solu /g288ii unitare în ceea ce prive /g250te câmpul de aplicare a Legii
nr. 7/1996 decurge din scopul acestei legi, /g250i anume acela de a crea baza
juridic /g259 pentru întocmirea cadastrului general /g250i înfiin /g288area c/g259 r/g288ilor funciare
pe teritoriul întregii /g288/g259ri, în vederea organiz /g259rii unui sistem unitar de
publicitate a drepturilor reale imobiliare. Disputa doctrinar /g259 a vizat câmpul
de aplicare a Legii nr. 7/1996 în întregul s /g259u, îns /g259 în practic /g259, solu /g288iile
neunitare s-au pronun /g288at îndeosebi în materia ac /g288iunilor de carte funciar /g259.
Dincolo de aceast /g259 divergen /g288/g259 de opinii, cert este c /g259 legea nou /g259 are în vedere
unificarea legisla /g288iei române /g250ti în materie de publicitate imobiliar /g259, astfel
încât, în procesul de interpretare /g250i de aplicare a normelor tranzitorii nu
trebuie pierdut din vedere scopul reglement /g259rii. Or, nerecunoa /g250terea
aplicabilit/g259/g288 ii legii noi în zonele de carte funciar /g259 supuse Decretului-lege
115/1938 /g250i solu /g288ionarea, în continuare , a cauzelor dispozi /g288iilor acestui
decret, nu fac decât s /g259 întârzie frunctificarea demersului legislativ.
Ca atare, problema de drept privind aplicarea Legii nr. 7/1996 în
regiunile în care, la data intr /g259rii în vigoare a acestei legi, existau c /g259r/g288i
funciare /g288inute în conformitate cu prevederile Decretului-lege 115/1938, î /g250i

205 poate g /g259si rezolvarea numai printr-o interpretare sistematic /g259 a dispozi /g288iilor
art. 69 alin. 2 /g250i 3 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, raportate la art. 56 alin.
1, art. 57, art. 58 alin. 1 /g250i art. 59 alin. 1 din aceea /g250i lege, în acord cu scopul
reglement /g259rii. În primul rând, se cuvine l /g259murirea în /g288elesului prevederilor
art. 69 alin. 2 si 3 din interpretarea c /g259rora s-a dedus c /g259, în regiunile de carte
funciar /g259, Decretul-lege nr. 115/1938 r /g259mâne aplicabil pân /g259 la definitivarea
lucr/g259rilor cadastrale /g250i a registrelor de publicitate imobiliar /g259 pentru întreg
teritoriul administrativ al unui jude /g288.
În realitate, aplicabilitatea aceasta temporar /g259 a sistemului anterior de
publicitate imobiliar /g259, prev /g259zut/g259 de art. 69 alin. 2 /g250i 3 din Lege trebuie
în/g288eleas /g259 în sensul c /g259 înscrierile efectuate în c /g259r/g288ile funciare existente
anterior intr /g259rii în vigoare a legii noi, vor continua s /g259 produc /g259 efectele
juridice prev /g259zute de legea veche, în vigoare la data înscrierii, /g250 i nu în
sensul c /g259, dup/g259 intrarea în vigoare a legii noi, s-ar mai aplica dispozi /g288iile
prev /g259zute de actele normative care reglementeaz/g259 vechile sisteme de
publicitate imobiliar /g259.
Excluderea aplic /g259rii în continuare a vechilor sisteme de publicitate
imobiliar /g259 rezult/g259/g250 i din interpretarea art. 57 fraza I din Legea republicat /g259,
text potrivit c /g259ruia „Actul juridic privind c onstituirea sau transmiterea unui
drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intr /g259rii în vigoare a prezentei
legi, netranscris în registrul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni ori, dup/g259 caz,
neînscris în cartea funciar /g259, î/g250i produce efectele la data înscrierii în cartea
funciar /g259, potrivit prevederilor prezentei legi.” Atât în forma actual /g259, cât /g250i în
forma anterioar /g259 modific /g259rii prin Titlul XII al Legii nr. 247/2005, textul
legal men /g288ionat condi /g288ioneaz /g259 eficien /g288a actului juridic de înscrierea sa în
cartea funciar /g259, îns /g259 procedura de înscriere /g250i efectele înscrierii sunt cele
prev /g259zute de legea nou /g259.
În ce prive/g250 te ac /g288iunile de carte funciar /g259, art. 60 din Lege, în forma
anterioar /g259 modific /g259rii prin OUG nr. 4/2004 prevede c /g259: „Ac /g288iunile introduse
în temeiul art. 22, 23, 27, 28 /g250i 34-40 din Decretul-lege 115/1938 aflate în
205 poate g /g259si rezolvarea numai printr-o interpretare sistematic /g259 a dispozi /g288iilor
art. 69 alin. 2 /g250i 3 din Legea nr. 7/1996 republicat /g259, raportate la art. 56 alin.
1, art. 57, art. 58 alin. 1 /g250i art. 59 alin. 1 din aceea /g250i lege, în acord cu scopul
reglement /g259rii. În primul rând, se cuvine l /g259murirea în /g288elesului prevederilor
art. 69 alin. 2 si 3 din interpretarea c /g259rora s-a dedus c /g259, în regiunile de carte
funciar /g259, Decretul-lege nr. 115/1938 r /g259mâne aplicabil pân /g259 la definitivarea
lucr/g259rilor cadastrale /g250i a registrelor de publicitate imobiliar /g259 pentru întreg
teritoriul administrativ al unui jude /g288.
În realitate, aplicabilitatea aceasta temporar /g259 a sistemului anterior de
publicitate imobiliar /g259, prev /g259zut/g259 de art. 69 alin. 2 /g250i 3 din Lege trebuie
în/g288eleas /g259 în sensul c /g259 înscrierile efectuate în c /g259r/g288ile funciare existente
anterior intr /g259rii în vigoare a legii noi, vor continua s /g259 produc /g259 efectele
juridice prev /g259zute de legea veche, în vigoare la data înscrierii, /g250 i nu în
sensul c /g259, dup/g259 intrarea în vigoare a legii noi, s-ar mai aplica dispozi /g288iile
prev /g259zute de actele normative care reglementeaz/g259 vechile sisteme de
publicitate imobiliar /g259.
Excluderea aplic /g259rii în continuare a vechilor sisteme de publicitate
imobiliar /g259 rezult/g259/g250 i din interpretarea art. 57 fraza I din Legea republicat /g259,
text potrivit c /g259ruia „Actul juridic privind c onstituirea sau transmiterea unui
drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intr /g259rii în vigoare a prezentei
legi, netranscris în registrul de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni ori, dup/g259 caz,
neînscris în cartea funciar /g259, î/g250i produce efectele la data înscrierii în cartea
funciar /g259, potrivit prevederilor prezentei legi.” Atât în forma actual /g259, cât /g250i în
forma anterioar /g259 modific /g259rii prin Titlul XII al Legii nr. 247/2005, textul
legal men /g288ionat condi /g288ioneaz /g259 eficien /g288a actului juridic de înscrierea sa în
cartea funciar /g259, îns /g259 procedura de înscriere /g250i efectele înscrierii sunt cele
prev /g259zute de legea nou /g259.
În ce prive/g250 te ac /g288iunile de carte funciar /g259, art. 60 din Lege, în forma
anterioar /g259 modific /g259rii prin OUG nr. 4/2004 prevede c /g259: „Ac /g288iunile introduse
în temeiul art. 22, 23, 27, 28 /g250i 34-40 din Decretul-lege 115/1938 aflate în

206 curs de judecat /g259 la data intr /g259rii în vigoare a prezentei legi, se vor solu /g288iona
potrivit dispozi/g288 iilor legale sus-men/g288 ionate. Hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti
definitive, prin care s-au admis aceste ac /g288iuni, vor fi înscrise în cartea
funciar /g259.” Apreciem ca fiind corect /g259 interpretarea instan /g288elor care,
interpretând per a contrario, au considerat c /g259 numai ac /g288iunile întemeiate pe
dispozi /g288iile art. 22, 23, 27, 28 /g250i 34-40 din Decretul-lege 115/1938 aflate în
curs de judecat /g259 la data intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996 se vor solu/g288 iona
potrivit dispozi/g288 iilor Decretului-lege 115/1938, nu /g250i ac/g288iunile având ca
obiect presta /g288ia tabular /g259 sau rectificarea c /g259r/g288ii funciare, promovate dup /g259
intrarea în vigoare a legii noi. În afara acestui argument dedus din
interpretarea per a contrario, trebuie ad /g259ugat /g250i faptul c /g259 dispozi /g288iile
cuprinse în Decretul-lege 115/1938 /g250i în Legea nr. 7/1996, care
reglementeaz /g259 condi /g288iile de admisibilitate /g250i efectele hot /g259rârilor pronun /g288ate
în cadrul ac/g288 iunilor de carte funciar /g259, sunt norme de procedur /g259 a c /g259ror
aplicare se impune de la data intr /g259rii în vigoare a legii noi, conform
principiului aplic /g259rii imediate a legii noi de procedur /g259, prev /g259zut de art. 725
alin. 1 Cod proc. civ. Prin excep /g288ie de la acest principiu, art. 60 din Legea
nr. 771996 a prev /g259zut c /g259 vechea lege va supravie /g288ui în ceea ce prive /g250te
ac/g288iunile de carte funciar /g259 aflate pe rol la data intr /g259rii în vigoare a legii noi
/g250i, ca orice excep /g288ie, este de strict /g259 interpretare, neputând fi extins /g259/g250i cu
privire la ac /g288iunile promovate ulterior intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996.
O dovad /g259 în plus, în sensul c /g259 art. 60 din Lege a avut în vedere doar
ac/g288iunile în curs de judecat /g259, aflate pe rolul instan /g288elor la data intr /g259rii în
vigoare a acestei legi este /g250i împrejurarea c /g259, prin art. I pct. 16 din OUG nr.
41/2004, iar apoi prin Titlul XII al Legii nr. 247/2005, acest text legal a fost modificat, iar în noua redactare nu mai este preluat /g259 dispozi /g288ia anterioar /g259
care permitea ultraactivitatea Decretului-lege 115/1938. Aceast /g259 modificare
venit /g259 dup/g259 8 ani de la data intr /g259rii în vigoare a legii nr 7/1996 este
justificat /g259 dac /g259 avem în vedere c /g259, în tot acest interval de timp, procesele
care erau în curs de judecat /g259 la data intr /g259rii în vigoare a legii noi, s-au
206 curs de judecat /g259 la data intr /g259rii în vigoare a prezentei legi, se vor solu /g288iona
potrivit dispozi/g288 iilor legale sus-men/g288 ionate. Hot /g259rârile judec /g259tore/g250ti
definitive, prin care s-au admis aceste ac /g288iuni, vor fi înscrise în cartea
funciar /g259.” Apreciem ca fiind corect /g259 interpretarea instan /g288elor care,
interpretând per a contrario, au considerat c /g259 numai ac /g288iunile întemeiate pe
dispozi /g288iile art. 22, 23, 27, 28 /g250i 34-40 din Decretul-lege 115/1938 aflate în
curs de judecat /g259 la data intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996 se vor solu/g288 iona
potrivit dispozi/g288 iilor Decretului-lege 115/1938, nu /g250i ac/g288iunile având ca
obiect presta /g288ia tabular /g259 sau rectificarea c /g259r/g288ii funciare, promovate dup /g259
intrarea în vigoare a legii noi. În afara acestui argument dedus din
interpretarea per a contrario, trebuie ad /g259ugat /g250i faptul c /g259 dispozi /g288iile
cuprinse în Decretul-lege 115/1938 /g250i în Legea nr. 7/1996, care
reglementeaz /g259 condi /g288iile de admisibilitate /g250i efectele hot /g259rârilor pronun /g288ate
în cadrul ac/g288 iunilor de carte funciar /g259, sunt norme de procedur /g259 a c /g259ror
aplicare se impune de la data intr /g259rii în vigoare a legii noi, conform
principiului aplic /g259rii imediate a legii noi de procedur /g259, prev /g259zut de art. 725
alin. 1 Cod proc. civ. Prin excep /g288ie de la acest principiu, art. 60 din Legea
nr. 771996 a prev /g259zut c /g259 vechea lege va supravie /g288ui în ceea ce prive /g250te
ac/g288iunile de carte funciar /g259 aflate pe rol la data intr /g259rii în vigoare a legii noi
/g250i, ca orice excep /g288ie, este de strict /g259 interpretare, neputând fi extins /g259/g250i cu
privire la ac /g288iunile promovate ulterior intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996.
O dovad /g259 în plus, în sensul c /g259 art. 60 din Lege a avut în vedere doar
ac/g288iunile în curs de judecat /g259, aflate pe rolul instan /g288elor la data intr /g259rii în
vigoare a acestei legi este /g250i împrejurarea c /g259, prin art. I pct. 16 din OUG nr.
41/2004, iar apoi prin Titlul XII al Legii nr. 247/2005, acest text legal a fost modificat, iar în noua redactare nu mai este preluat /g259 dispozi /g288ia anterioar /g259
care permitea ultraactivitatea Decretului-lege 115/1938. Aceast /g259 modificare
venit /g259 dup/g259 8 ani de la data intr /g259rii în vigoare a legii nr 7/1996 este
justificat /g259 dac /g259 avem în vedere c /g259, în tot acest interval de timp, procesele
care erau în curs de judecat /g259 la data intr /g259rii în vigoare a legii noi, s-au

207 epuizat. Se impune precizarea c /g259, potrivit art. 58 alin. 1 din Legea nr. 7/1996
în actuala redactare, în regiunile de carte funciar /g259 supuse Decretului-lege
115/1938, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în c /g259r/g288ile funciare, vor
continua s /g259 fie f /g259cute în aceste c /g259r/g288i, cu respectarea /g250i în condi/g288 iile Legii nr.
7/1996. Solu /g288ia aplicabilit/g259/g288 ii unitare a noului sistem de publicitate
imobiliar /g259, pe teritoriul întregii /g288/g259ri, se desprinde /g250i din reglementarea
con/g288inut/g259 în art. 59 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, republicat /g259. Textul
men /g288ionat se refer /g259 la imobilele situate pe un teritoriu administrativ pentru
care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, precum /g250 i la
terenurile pentru care s-au emis titluri de proprietate în temeiul legilor
funciare, prev /g259zând c /g259 actele /g250i faptele juridice privind aceste imobile se vor
înscrie în câte o carte funciar /g259, pe baza documenta /g288iei cadastrale întocmite
de o persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259 autorizat /g259 potrivit legii.
O prim /g259 precizare care se impune este aceea c /g259, în regiunile de carte
funciar /g259 supuse Decretului-lege 115/1938, art. 59 alin. 1 din Legea nr.
7/1996 republicat /g259 are aplicabilitate restrâns /g259, respectiv numai în privin/g288 a
imobilelor pentru care nu erau întocmite c /g259r/g288i funciare a data intr /g259rii în
vigoare a legii noi, precum /g250i cu privire la imobilele pentru care s-au emis
titluri de proprietate.
În al doilea rând, „cartea funciar /g259” în care se vor înscrie actele /g250i
faptele juridice la care se refer /g259 dispozi /g288ia legal /g259 examinat /g259 nu poate fi decât
noua carte funciar /g259, întocmit /g259 în temeiul legii noi, pe baza documenta /g288iilor
cadastrale.
Concluzia care rezult /g259 din analiza acestor dispozi /g288ii legale este c /g259,
pentru imobilele situate în regiunile de carte funciar /g259 supuse Decretului-lege
115/1938, începând cu data intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996, înscrierile
în cartea funciar /g259, operate dup/g259 aceast /g259 dat/g259, precum /g250i efectele acestora
sunt guvernate de dispozi /g288iile acestei legi, indiferent dac /g259 aceste înscrieri se
efectueaz /g259 în vechile c /g259r/g288i funciare sau în cele noi, întocmite conform art. 59
alin. (1).
207 epuizat. Se impune precizarea c /g259, potrivit art. 58 alin. 1 din Legea nr. 7/1996
în actuala redactare, în regiunile de carte funciar /g259 supuse Decretului-lege
115/1938, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în c /g259r/g288ile funciare, vor
continua s /g259 fie f /g259cute în aceste c /g259r/g288i, cu respectarea /g250i în condi/g288 iile Legii nr.
7/1996. Solu /g288ia aplicabilit/g259/g288 ii unitare a noului sistem de publicitate
imobiliar /g259, pe teritoriul întregii /g288/g259ri, se desprinde /g250i din reglementarea
con/g288inut/g259 în art. 59 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, republicat /g259. Textul
men /g288ionat se refer /g259 la imobilele situate pe un teritoriu administrativ pentru
care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, precum /g250 i la
terenurile pentru care s-au emis titluri de proprietate în temeiul legilor
funciare, prev /g259zând c /g259 actele /g250i faptele juridice privind aceste imobile se vor
înscrie în câte o carte funciar /g259, pe baza documenta /g288iei cadastrale întocmite
de o persoan /g259 fizic /g259 sau juridic /g259 autorizat /g259 potrivit legii.
O prim /g259 precizare care se impune este aceea c /g259, în regiunile de carte
funciar /g259 supuse Decretului-lege 115/1938, art. 59 alin. 1 din Legea nr.
7/1996 republicat /g259 are aplicabilitate restrâns /g259, respectiv numai în privin/g288 a
imobilelor pentru care nu erau întocmite c /g259r/g288i funciare a data intr /g259rii în
vigoare a legii noi, precum /g250i cu privire la imobilele pentru care s-au emis
titluri de proprietate.
În al doilea rând, „cartea funciar /g259” în care se vor înscrie actele /g250i
faptele juridice la care se refer /g259 dispozi /g288ia legal /g259 examinat /g259 nu poate fi decât
noua carte funciar /g259, întocmit /g259 în temeiul legii noi, pe baza documenta /g288iilor
cadastrale.
Concluzia care rezult /g259 din analiza acestor dispozi /g288ii legale este c /g259,
pentru imobilele situate în regiunile de carte funciar /g259 supuse Decretului-lege
115/1938, începând cu data intr /g259rii în vigoare a Legii nr. 7/1996, înscrierile
în cartea funciar /g259, operate dup/g259 aceast /g259 dat/g259, precum /g250i efectele acestora
sunt guvernate de dispozi /g288iile acestei legi, indiferent dac /g259 aceste înscrieri se
efectueaz /g259 în vechile c /g259r/g288i funciare sau în cele noi, întocmite conform art. 59
alin. (1).

208 Apreciem c /g259 aceea/g250 i concluzie s-ar fi impus /g250i în ceea ce prive/g250 te
legea aplicabil /g259 în materia ac /g288iunilor de carte funciar /g259, întrucât scopul
acestor ac/g288 iuni este pronun/g288 area unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti prin care s /g259 se
dispun/g259 fie înscrierea unui drept în cartea funciar /g259, fie rectificarea unei
înscrieri – care presupune efectuarea unei înscrieri r ectificative, iar
dispozi /g288iile cuprinse în art. 58 alin. 1 /g250 i art. 59 alin. 1 din Legea nr. 7/1996
republicat /g259, sunt aplicabile, indiferent dac /g259/g259nscrierea se efectueaz /g259 în
temeiul încheierii registratorului sau în temeiul hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti.
3.7.3. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259;
§1. Defini /g288ie, caracteristici, clasificare /g250i utilitate
Ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 este acea ac /g288iune prin care
dobânditorul unui drept real imobiliar solicit /g259 instan /g288ei obligarea pârâtului
s/g259 predea înscrisul necesar pentru intabularea în cartea funciar /g259, iar în caz
contrar, s /g259 dispun/g259 înscrierea în cartea funciar /g259169. Temeiul legal al acestei
ac/g288iuni se reg /g259se/g250te în prevederile art. 27 /g250i 28 din Lege. În ceea ce prive /g250te
caracteristicile din punct de vedere juridic, put em spune despre aceast /g259
ac/g288iune c /g259 este:
Personal /g259170 – deoarece ap /g259r/g259 un drept personal /g250i anume dreptul
reclamantului de a pretinde pârâtulu i (antecesorul tabular) de a-i preda
înscrisurile necesare înscrierii în cartea funciar /g259.

169 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 612 ;
170 În privin /g288a caracterului personal al ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 p/g259rerile sunt împ/g259 r/g288ite.
Astfel, într-o opinie la care achieseaz /g259 autori precum C. Bârsan, M. Gai /g288/g259, M. Pivniceru sau
M. Nicolae ac /g288iunea în cauz/g259 este calificat /g259 ca fiind personal /g259. Într-o alt /g259 opinie, la care
achieseaz/g259 autori precum G. Boroi în Drept civil. Partea general /g259. Persoanele., ed. a II-a,
Ed. All Beck, Bucure /g250ti 2002, p. 273 /g250i chiar M. Nicolae în Publicitatea imobiliar /g259/g250i noile
c/g259r/g288i funciare , Bucure /g250ti, p. 412 ac /g288iunea este calificat /g259 ca fiind real /g259 ; Din p /g259cate, nici în
prezent controversa privind natura personal /g259 sau real /g259 a acestei ac /g288iuni nu este clarificat /g259 ;
208 Apreciem c /g259 aceea/g250 i concluzie s-ar fi impus /g250i în ceea ce prive/g250 te
legea aplicabil /g259 în materia ac /g288iunilor de carte funciar /g259, întrucât scopul
acestor ac/g288 iuni este pronun/g288 area unei hot /g259râri judec /g259tore/g250ti prin care s /g259 se
dispun/g259 fie înscrierea unui drept în cartea funciar /g259, fie rectificarea unei
înscrieri – care presupune efectuarea unei înscrieri r ectificative, iar
dispozi /g288iile cuprinse în art. 58 alin. 1 /g250 i art. 59 alin. 1 din Legea nr. 7/1996
republicat /g259, sunt aplicabile, indiferent dac /g259/g259nscrierea se efectueaz /g259 în
temeiul încheierii registratorului sau în temeiul hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti.
3.7.3. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259;
§1. Defini /g288ie, caracteristici, clasificare /g250i utilitate
Ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 este acea ac /g288iune prin care
dobânditorul unui drept real imobiliar solicit /g259 instan /g288ei obligarea pârâtului
s/g259 predea înscrisul necesar pentru intabularea în cartea funciar /g259, iar în caz
contrar, s /g259 dispun/g259 înscrierea în cartea funciar /g259169. Temeiul legal al acestei
ac/g288iuni se reg /g259se/g250te în prevederile art. 27 /g250i 28 din Lege. În ceea ce prive /g250te
caracteristicile din punct de vedere juridic, put em spune despre aceast /g259
ac/g288iune c /g259 este:
Personal /g259170 – deoarece ap /g259r/g259 un drept personal /g250i anume dreptul
reclamantului de a pretinde pârâtulu i (antecesorul tabular) de a-i preda
înscrisurile necesare înscrierii în cartea funciar /g259.

169 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 612 ;
170 În privin /g288a caracterului personal al ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 p/g259rerile sunt împ/g259 r/g288ite.
Astfel, într-o opinie la care achieseaz /g259 autori precum C. Bârsan, M. Gai /g288/g259, M. Pivniceru sau
M. Nicolae ac /g288iunea în cauz/g259 este calificat /g259 ca fiind personal /g259. Într-o alt /g259 opinie, la care
achieseaz/g259 autori precum G. Boroi în Drept civil. Partea general /g259. Persoanele., ed. a II-a,
Ed. All Beck, Bucure /g250ti 2002, p. 273 /g250i chiar M. Nicolae în Publicitatea imobiliar /g259/g250i noile
c/g259r/g288i funciare , Bucure /g250ti, p. 412 ac /g288iunea este calificat /g259 ca fiind real /g259 ; Din p /g259cate, nici în
prezent controversa privind natura personal /g259 sau real /g259 a acestei ac /g288iuni nu este clarificat /g259 ;

209 Principal /g259 – aceast /g259 ac/g288iune poate fi promovat /g259 numai pe calea unei
ac/g288iuni principale (cerere de chemare în judecat /g259, cerere reconven /g288ional /g259,
etc);
În realizare – reclamantul urm /g259re/g250te obligarea pârâtului în ceea ce
prive /g250te înscrisul necesar pentru intabul area sau înscrierea provizorie;
Imprescriptibil/g259 extinctiv – dreptul la ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259
este imprescriptibil171 contra antecesorului tabular /g250i avânzilor s /g259i cauz /g259.
În literatura de specialitate exist /g259 opinii172 potrivit c /g259rora ac/g288 iunea în
presta /g288ie tabular /g259 poate fi clasificat /g259 în func /g288ie de calitatea subiectului pasiv
/g250i de obiectul ac /g288iunii în:
A. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 pozitiv /g259 sau obi /g250nuit/g259
reglementat /g259 prin dispozi /g288iile art. 27 alin. (1) /g250 i (3) din Lege, reprezint /g259
ac/g288iunea prin care este chemat în judecat /g259 în calitate de pârât acela care s-a
obligat s /g259 str/g259mute sau s /g259 constituie în folosul reclamantului un drept real
asupra unui imobil solicitându-se instan /g288ei faptul de a-l obliga pe pârât la
predarea înscrisurilor necesare în vederea înscrierii acelui drept. Dac /g259
pârâtul nu în/g288 elege s /g259 predea înscrisurile anterior men /g288ionate, reclamantul
poate solicita instan/g288 ei s/g259 dispun/g259 înscrierea în cartea funciar /g259.
B. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 negativ /g259, reglementat /g259 prin
dispozi /g288iile art. 27 alin. (2) raportate la alin. (1) /g250i (3) din Lege, reprezint /g259
ac/g288iunea prin care este chemat în judecat /g259, în calitate de pârât, titularul unui
drept real înscris în cartea funciar /g259, reclamantul solicitând prin intermediul
acestei ac /g288iuni obligarea pârâtului la predarea înscrisurilor necesare radierii

171 Ac/g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 special /g259, considerat /g259 în opinia lui M. Nicolae ca fiind o
ac/g288iune revocatorie a titlului ter /g288ului achizitor cu titlu gratuit sau de rea-credin /g288/g259 este o
ac/g288iune care poate fi promovat /g259 de c /g259tre dobânditorul anterior într-un termen de 3 ani.
A/g250adar, dreptul dobânditorului anterior de a ataca actul în temeiul c /g259ruia un ter /g288 s-a înscris
ca titular al dreptului real acordat de acela /g250i autor este supus termenului general de
prescrip /g288ie extinctiv /g259 de 3 ani. În consecin /g288/g259, ac/g288iunea prev /g259zut/g259 la art. 28 din Lege este o
ac/g288iune prescriptibil /g259 ce nu trebuie confundat /g259 cu ac/g288 iunea în rectificare, confuzie petrecut /g259,
dup/g259 cum afirm /g259 M. Nicolae, în lucrarea autorului I. Dogaru Drept civil. Teoria general /g259 a
actelor cu titlu gratuit , Ed. All Beck, Bucure/g250 ti 2005, p. 268
172 A se vedea A. Rusu, op. cit., p. 103 ;
209 Principal /g259 – aceast /g259 ac/g288iune poate fi promovat /g259 numai pe calea unei
ac/g288iuni principale (cerere de chemare în judecat /g259, cerere reconven /g288ional /g259,
etc);
În realizare – reclamantul urm /g259re/g250te obligarea pârâtului în ceea ce
prive /g250te înscrisul necesar pentru intabul area sau înscrierea provizorie;
Imprescriptibil/g259 extinctiv – dreptul la ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259
este imprescriptibil171 contra antecesorului tabular /g250i avânzilor s /g259i cauz /g259.
În literatura de specialitate exist /g259 opinii172 potrivit c /g259rora ac/g288 iunea în
presta /g288ie tabular /g259 poate fi clasificat /g259 în func /g288ie de calitatea subiectului pasiv
/g250i de obiectul ac /g288iunii în:
A. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 pozitiv /g259 sau obi /g250nuit/g259
reglementat /g259 prin dispozi /g288iile art. 27 alin. (1) /g250 i (3) din Lege, reprezint /g259
ac/g288iunea prin care este chemat în judecat /g259 în calitate de pârât acela care s-a
obligat s /g259 str/g259mute sau s /g259 constituie în folosul reclamantului un drept real
asupra unui imobil solicitându-se instan /g288ei faptul de a-l obliga pe pârât la
predarea înscrisurilor necesare în vederea înscrierii acelui drept. Dac /g259
pârâtul nu în/g288 elege s /g259 predea înscrisurile anterior men /g288ionate, reclamantul
poate solicita instan/g288 ei s/g259 dispun/g259 înscrierea în cartea funciar /g259.
B. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 negativ /g259, reglementat /g259 prin
dispozi /g288iile art. 27 alin. (2) raportate la alin. (1) /g250i (3) din Lege, reprezint /g259
ac/g288iunea prin care este chemat în judecat /g259, în calitate de pârât, titularul unui
drept real înscris în cartea funciar /g259, reclamantul solicitând prin intermediul
acestei ac /g288iuni obligarea pârâtului la predarea înscrisurilor necesare radierii

171 Ac/g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 special /g259, considerat /g259 în opinia lui M. Nicolae ca fiind o
ac/g288iune revocatorie a titlului ter /g288ului achizitor cu titlu gratuit sau de rea-credin /g288/g259 este o
ac/g288iune care poate fi promovat /g259 de c /g259tre dobânditorul anterior într-un termen de 3 ani.
A/g250adar, dreptul dobânditorului anterior de a ataca actul în temeiul c /g259ruia un ter /g288 s-a înscris
ca titular al dreptului real acordat de acela /g250i autor este supus termenului general de
prescrip /g288ie extinctiv /g259 de 3 ani. În consecin /g288/g259, ac/g288iunea prev /g259zut/g259 la art. 28 din Lege este o
ac/g288iune prescriptibil /g259 ce nu trebuie confundat /g259 cu ac/g288 iunea în rectificare, confuzie petrecut /g259,
dup/g259 cum afirm /g259 M. Nicolae, în lucrarea autorului I. Dogaru Drept civil. Teoria general /g259 a
actelor cu titlu gratuit , Ed. All Beck, Bucure/g250 ti 2005, p. 268
172 A se vedea A. Rusu, op. cit., p. 103 ;

210 dreptului respectiv. Dac /g259 pârâtul nu pred/g259 înscrisurile respective,
reclamantul are posibilitatea de a solicita instan /g288ei dispunerea radierii
dreptului în discu /g288ie din cartea funciar /g259.
C. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 îndreptat/g259 împotriva ter/g288 ului
dobânditor înscris în cartea funciar /g259sau ac/g288iunea pentru valorificarea
titlului de drept , reglementat /g259 prin dispozi/g288 iile art. 27 alin. (5) din Lege,
reprezint /g259 ac/g288iunea în care reclamantul este primul dobânditor al unui drept
real care nu /g250i-a înscris dreptul dobâ ndit în cartea funciar /g259, iar pârâ /g288ii sunt,
pe de o parte persoana care s-a obligat s /g259 str/g259mute sau s/g259 constituie dreptul
real respectiv în favoarea reclamantului, iar pe de alt /g259 parte al doilea
dobânditor care a dobândit acela /g250i drept de la acela /g250i înstr /g259in/g259tor (primul
pârât) /g250i care /g250 i-a înscris îns/g259 dreptul dobândit în cartea funciar /g259. Prin
intermediul acestei ac/g288 iuni reclamantul solicit /g259 obligarea primului pârât la
predarea înscrisurilor necesare în ve derea înscrierii dreptului dobândit în
cartea funciar /g259 dar /g250 i obligarea celui de-al doilea pâ rât la tolerarea înscrierii
în favoarea reclamantului.
D. Ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular/g259 special /g259, reglementat /g259 prin art. 28
din Lege, reprezint /g259 ac/g288iunea în care dobânditorul anterior poate solicita
instan /g288ei judec /g259tore/g250ti s/g259 acorde înscrierii sale un rang preferen /g288ial fa /g288/g259 de
înscrierea efectuat /g259 la cererea unui ter /g288 care a dobândit ulterior imobilul cu
titlu gratuit sau care a fost de rea-credin /g288/g259 la data încheierii actului.
Analizând cele patru forme de exprimare a ac /g288iunii în presta /g288ie
tabular /g259 putem concluziona prin afirma /g288ia potrivit c /g259reia prin aceast /g259
ac/g288iune se realizeaz /g259 protec /g288ia drepturilor reale supuse circuitului civil
imobiliar pe de o parte, cât /g250i o concordan /g288/g259 între starea de drept /g250i cea de
fapt a drepturilor tabulare, pe de alt /g259 parte, contribuindu-se astfel la
asigurarea unei securit /g259/g288i juridice dinamice.
Aceast /g259 ac/g288iune, neîntâlnit /g259 în sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i
inscrip /g288iuni imobiliare se justific /g259 prin ideea c /g259 în sistemul de carte funciar /g259
intabularea /g250i înscrierea provizorie reclam /g259/g250i îndeplinirea unor cerin /g288e
210 dreptului respectiv. Dac /g259 pârâtul nu pred/g259 înscrisurile respective,
reclamantul are posibilitatea de a solicita instan /g288ei dispunerea radierii
dreptului în discu /g288ie din cartea funciar /g259.
C. Ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 îndreptat/g259 împotriva ter/g288 ului
dobânditor înscris în cartea funciar /g259sau ac/g288iunea pentru valorificarea
titlului de drept , reglementat /g259 prin dispozi/g288 iile art. 27 alin. (5) din Lege,
reprezint /g259 ac/g288iunea în care reclamantul este primul dobânditor al unui drept
real care nu /g250i-a înscris dreptul dobâ ndit în cartea funciar /g259, iar pârâ /g288ii sunt,
pe de o parte persoana care s-a obligat s /g259 str/g259mute sau s/g259 constituie dreptul
real respectiv în favoarea reclamantului, iar pe de alt /g259 parte al doilea
dobânditor care a dobândit acela /g250i drept de la acela /g250i înstr /g259in/g259tor (primul
pârât) /g250i care /g250 i-a înscris îns/g259 dreptul dobândit în cartea funciar /g259. Prin
intermediul acestei ac/g288 iuni reclamantul solicit /g259 obligarea primului pârât la
predarea înscrisurilor necesare în ve derea înscrierii dreptului dobândit în
cartea funciar /g259 dar /g250 i obligarea celui de-al doilea pâ rât la tolerarea înscrierii
în favoarea reclamantului.
D. Ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular/g259 special /g259, reglementat /g259 prin art. 28
din Lege, reprezint /g259 ac/g288iunea în care dobânditorul anterior poate solicita
instan /g288ei judec /g259tore/g250ti s/g259 acorde înscrierii sale un rang preferen /g288ial fa /g288/g259 de
înscrierea efectuat /g259 la cererea unui ter /g288 care a dobândit ulterior imobilul cu
titlu gratuit sau care a fost de rea-credin /g288/g259 la data încheierii actului.
Analizând cele patru forme de exprimare a ac /g288iunii în presta /g288ie
tabular /g259 putem concluziona prin afirma /g288ia potrivit c /g259reia prin aceast /g259
ac/g288iune se realizeaz /g259 protec /g288ia drepturilor reale supuse circuitului civil
imobiliar pe de o parte, cât /g250i o concordan /g288/g259 între starea de drept /g250i cea de
fapt a drepturilor tabulare, pe de alt /g259 parte, contribuindu-se astfel la
asigurarea unei securit /g259/g288i juridice dinamice.
Aceast /g259 ac/g288iune, neîntâlnit /g259 în sistemul registrelor de transcrip /g288iuni /g250i
inscrip /g288iuni imobiliare se justific /g259 prin ideea c /g259 în sistemul de carte funciar /g259
intabularea /g250i înscrierea provizorie reclam /g259/g250i îndeplinirea unor cerin /g288e

211 speciale prev /g259zute de lege, care cad în sarcina celui ce s-a obligat la
transmiterea, constituirea sau modificarea unui drept tabular în folosul altei
persoane.
§2. Condi /g288ii de admisibilitate
În ceea ce prive/g250 te condi/g288 iile de admisibilitate a unei ac /g288iuni în
presta /g288ie tabular /g259 trebuie s /g259 distingem dup /g259 cum aceasta este îndreptat /g259
împotriva antecesorului tabular de la care s-a dobândit dreptul sau împotriva
ter/g288ului achizitor care a dobândit de la acela /g250i transmi/g288/g259 tor ca /g250 i reclamantul.
Astfel, atunci când ac/g288 iunea în presta /g288ie tabular /g259 este îndreptat /g259 împotriva
antecesorului tabular, este necesar a fi îndeplinite cumulativ urm /g259toarele
condi /g288ii:
1. s/g259 existe un act juridic translativ sau constitutiv de drepturi
tabulare între dobânditorul – reclamant /g250i antecesorul tabular – debitor, fa /g288/g259
de care s /g259 nu fi intervenit cauze de inef icacitate; Aceasta este o condi /g288ie
esen /g288ial/g259 în promovarea ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 deoarece, în lipsa unui
asemenea act juridic ne-am afla în situa /g288ia promov /g259rii unui alt tip de ac /g288iune
/g250i anume ac/g288 iunea în rectificare173.
2. antecesorul tabular (debitorul) s /g259 figureze înscris în cartea
funciar /g259 ca titular al dreptului real transmis, constitutit sau modificat;
3. antecesorul tabular (debitorul) s /g259 refuze predarea înscrisurilor
necesare pentru înscrierea dreptului în cartea funciar /g259 în folosul
dobânditorului (reclamantului). Referitor la aceast /g259 condi /g288ie trebuie l/g259 murit
care sunt /g250 i ce reprezint /g259 înscrisurile necesare pentru înscrierea drepturilor
tabulare în cartea funciar /g259.
Doctrina174 de specialitate consider /g259 c/g259 aceste înscrisuri
suplimentare ar face referire strict /g259 la:
/g131înscrisurile originale doveditoare ale actelor juridice anterioare
prin care mai multe persoane /g250i-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real

173 A se vedea A. Rusu, op.cit., p. 168 /g250i M. Nicolae, op. cit. vol. II, p. 626;
174 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 626-627;
211 speciale prev /g259zute de lege, care cad în sarcina celui ce s-a obligat la
transmiterea, constituirea sau modificarea unui drept tabular în folosul altei
persoane.
§2. Condi /g288ii de admisibilitate
În ceea ce prive/g250 te condi/g288 iile de admisibilitate a unei ac /g288iuni în
presta /g288ie tabular /g259 trebuie s /g259 distingem dup /g259 cum aceasta este îndreptat /g259
împotriva antecesorului tabular de la care s-a dobândit dreptul sau împotriva
ter/g288ului achizitor care a dobândit de la acela /g250i transmi/g288/g259 tor ca /g250 i reclamantul.
Astfel, atunci când ac/g288 iunea în presta /g288ie tabular /g259 este îndreptat /g259 împotriva
antecesorului tabular, este necesar a fi îndeplinite cumulativ urm /g259toarele
condi /g288ii:
1. s/g259 existe un act juridic translativ sau constitutiv de drepturi
tabulare între dobânditorul – reclamant /g250i antecesorul tabular – debitor, fa /g288/g259
de care s /g259 nu fi intervenit cauze de inef icacitate; Aceasta este o condi /g288ie
esen /g288ial/g259 în promovarea ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 deoarece, în lipsa unui
asemenea act juridic ne-am afla în situa /g288ia promov /g259rii unui alt tip de ac /g288iune
/g250i anume ac/g288 iunea în rectificare173.
2. antecesorul tabular (debitorul) s /g259 figureze înscris în cartea
funciar /g259 ca titular al dreptului real transmis, constitutit sau modificat;
3. antecesorul tabular (debitorul) s /g259 refuze predarea înscrisurilor
necesare pentru înscrierea dreptului în cartea funciar /g259 în folosul
dobânditorului (reclamantului). Referitor la aceast /g259 condi /g288ie trebuie l/g259 murit
care sunt /g250 i ce reprezint /g259 înscrisurile necesare pentru înscrierea drepturilor
tabulare în cartea funciar /g259.
Doctrina174 de specialitate consider /g259 c/g259 aceste înscrisuri
suplimentare ar face referire strict /g259 la:
/g131înscrisurile originale doveditoare ale actelor juridice anterioare
prin care mai multe persoane /g250i-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real

173 A se vedea A. Rusu, op.cit., p. 168 /g250i M. Nicolae, op. cit. vol. II, p. 626;
174 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 626-627;

212 asupra unui imobil, iar înscrisurile nu s-au f /g259cut în mod regulat, caz în care,
cel din urm /g259 îndrept /g259/g288it va putea cere înscrierea dobândirilor succesive odat /g259
cu aceea a dreptului s /g259u, dovedind prin înscrisuri originale întreg /g250irul
actelor juridice pe care se întemeiaz /g259 înscrierile. Dac /g259 autorul s /g259u nemijlocit
refuz /g259 s/g259 predea toate aceste înscrisuri, ori nu le mai posed /g259, ultimul
dobânditor va putea intenta o ac /g288iune în presta /g288ie tabular /g259 chemând pe to /g288i
achizitorii subsecven /g288i, al/g259turi de cel înscris în cartea funciar/g259 ca titular al
dreptului real, spre a se dispune reînscrierea.
/g131înscrisul sub semn /g259tur/g259 privat /g259 care constat /g259 înstr /g259inarea sau
grevarea unei propriet /g259/g288i superficiare, atunci când cel îndrept /g259/g288it /g250i-a pierdut
propriul exemplar, ori acesta se afl /g259 în posesia antecesorului tabular iar
acesta din urm /g259 refuz /g259 s/g259 dea un înscris recognitiv ori s/g259 predea exemplarul
re/g288inut ori r /g259mas în posesia sa. Dac /g259 înscrisul sub semn /g259tur/g259 privat /g259 nu
întrune /g250te îns /g259 cerin /g288ele legale pentru a fi valabil ca înscris sub semn /g259tur/g259
privat /g259, acesta nu este apt pentru intabulare sau înscriere provizorie,
deoarece Codul civil prevede faptul c /g259 înscrisul trebuie s /g259 aib /g259 deplin /g259
putere doveditoare. În aceast /g259 situa /g288ie, partea interesat /g259 nu va putea recurge
la ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 ci la o ac /g288iune în constatare a actului
translativ sau constitutiv de drepturi reale dac /g259, bineîn /g288eles, actul juridic
încheiat este valabil, îns /g259 nu poate fi dovedit în mod legal.
Astfel, putem extrage concluzia potrivit c /g259reia ac /g288iunea în presta /g288ie
tabular /g259 este generat /g259 de refuzul antecesorului tabular de a preda primului
dobânditor al /g259turi de înscrisul original prev /g259zut la prima condi /g288ie /g250i celelalte
înscrisuri necesare înscrierii dr eptului dobândit în cartea funciar /g259.
În condi /g288iile în care ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 este îndreptat/g259
împotriva ter /g288ului achizitor, fa /g288/g259 de condi /g288iile anterior men /g288ionate se impune
îndeplinirea urm /g259toarelor condi /g288ii:
1. actul prin care a fost dobândit dreptul de c /g259tre reclamant s /g259 fie
anterior celui prin care a dobândit ter /g288ul achizitor acela /g250i drept, condi /g288ie
bazat /g259 pe regula nemo dat quod non habet .
212 asupra unui imobil, iar înscrisurile nu s-au f /g259cut în mod regulat, caz în care,
cel din urm /g259 îndrept /g259/g288it va putea cere înscrierea dobândirilor succesive odat /g259
cu aceea a dreptului s /g259u, dovedind prin înscrisuri originale întreg /g250irul
actelor juridice pe care se întemeiaz /g259 înscrierile. Dac /g259 autorul s /g259u nemijlocit
refuz /g259 s/g259 predea toate aceste înscrisuri, ori nu le mai posed /g259, ultimul
dobânditor va putea intenta o ac /g288iune în presta /g288ie tabular /g259 chemând pe to /g288i
achizitorii subsecven /g288i, al/g259turi de cel înscris în cartea funciar/g259 ca titular al
dreptului real, spre a se dispune reînscrierea.
/g131înscrisul sub semn /g259tur/g259 privat /g259 care constat /g259 înstr /g259inarea sau
grevarea unei propriet /g259/g288i superficiare, atunci când cel îndrept /g259/g288it /g250i-a pierdut
propriul exemplar, ori acesta se afl /g259 în posesia antecesorului tabular iar
acesta din urm /g259 refuz /g259 s/g259 dea un înscris recognitiv ori s/g259 predea exemplarul
re/g288inut ori r /g259mas în posesia sa. Dac /g259 înscrisul sub semn /g259tur/g259 privat /g259 nu
întrune /g250te îns /g259 cerin /g288ele legale pentru a fi valabil ca înscris sub semn /g259tur/g259
privat /g259, acesta nu este apt pentru intabulare sau înscriere provizorie,
deoarece Codul civil prevede faptul c /g259 înscrisul trebuie s /g259 aib /g259 deplin /g259
putere doveditoare. În aceast /g259 situa /g288ie, partea interesat /g259 nu va putea recurge
la ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 ci la o ac /g288iune în constatare a actului
translativ sau constitutiv de drepturi reale dac /g259, bineîn /g288eles, actul juridic
încheiat este valabil, îns /g259 nu poate fi dovedit în mod legal.
Astfel, putem extrage concluzia potrivit c /g259reia ac /g288iunea în presta /g288ie
tabular /g259 este generat /g259 de refuzul antecesorului tabular de a preda primului
dobânditor al /g259turi de înscrisul original prev /g259zut la prima condi /g288ie /g250i celelalte
înscrisuri necesare înscrierii dr eptului dobândit în cartea funciar /g259.
În condi /g288iile în care ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 este îndreptat/g259
împotriva ter /g288ului achizitor, fa /g288/g259 de condi /g288iile anterior men /g288ionate se impune
îndeplinirea urm /g259toarelor condi /g288ii:
1. actul prin care a fost dobândit dreptul de c /g259tre reclamant s /g259 fie
anterior celui prin care a dobândit ter /g288ul achizitor acela /g250i drept, condi /g288ie
bazat /g259 pe regula nemo dat quod non habet .

213 2. ter /g288ul dobânditor s /g259 fi dobândit dreptul cu titlu gratuit sau, la
momentul încheierii actului juridic prin care a dobândit dreptul s /g259 fi fost de
rea-credin /g288/g259;
Cu privire la aceast /g259 condi /g288ie este necesar /g259 o discu /g288ie sub dou /g259
aspecte, dup /g259 cum legiuitorul a în /g288eles s /g259 fac/g259 distinc /g288ia între dou /g259 situa /g288ii:
situa /g288ia ter /g288ului dobânditor cu titlu gratuit /g250i situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de
rea-credin /g288/g259. În situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de rea-credin /g288/g259 aceast /g259 „calitate”
a lui reprezint /g259 premisa admisibilit/g259/g288 ii ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259.
Importan /g288a acestei a /g250a-zise calit /g259/g288i a ter /g288ului dobânditor rezult /g259 din
atitudinea legiuitorului care nu a mai în /g288eles s /g259 disting /g259 între un ter /g288
dobânditor de rea-credin /g288/g259 cu titlu oneros /g250 i unul cu titlu gratuit. Practic,
modalitatea de dobândire a imobilului sau a dreptului tabular nu mai
conteaz /g259 cât/g259 vreme reaua-credin /g288/g259 exist /g259, un asemenea ter /g288 dobânditor
neputând fi protejat prin efectul legii, nici m /g259car în condi /g288iile în care
dobânditorul anterior este unul cu titlu gratuit. În cazul ter /g288ului dobânditor
cu titlu gratuit buna-credin /g288/g259 nu va avea nicio valoare, opinia anumitor
autori fiind aceea conform c/g259 reia primul dobânditor, cu titlu onoeros caut /g259
s/g259 evite o pierdere iar ter/g288 ul achizitor caut /g259 s/g259-/g250i p/g259streze un câ /g250tig în care nu
a investit, achizi /g288ia respectiv/g259 reprezentând un beneficiu net. Este un alt fel
de tez /g259 a îmbog /g259/g288irii nedrepte în dauna altuia175. Situa /g288ia se complic /g259 în
cazul în care /g250i primul /g250i al doilea dobânditor sunt dobânditori cu titlu
gratuit. În acest caz achies /g259m la opinia d-nei A. Rusu /g250 i a d-lui M. Nicolae
deoarece ambii dobânditori trebuie s /g259 se bucure de acela /g250i tratament juridic
nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc /g259 s/g259 evite
o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratament juridic unei egalit /g259/g288i a unei st/g259 ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen /g288e /g250i /g250i-
a înscris dreptul în cartea funciar /g259, nimic neputând justifica tratamentul
preferen /g288ial acordat de Lege pr imului dobânditor prin aplicarea principiului

175 A se vedea A. Rusu, op. cit., p. 178;
213 2. ter /g288ul dobânditor s /g259 fi dobândit dreptul cu titlu gratuit sau, la
momentul încheierii actului juridic prin care a dobândit dreptul s /g259 fi fost de
rea-credin /g288/g259;
Cu privire la aceast /g259 condi /g288ie este necesar /g259 o discu /g288ie sub dou /g259
aspecte, dup /g259 cum legiuitorul a în /g288eles s /g259 fac/g259 distinc /g288ia între dou /g259 situa /g288ii:
situa /g288ia ter /g288ului dobânditor cu titlu gratuit /g250i situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de
rea-credin /g288/g259. În situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de rea-credin /g288/g259 aceast /g259 „calitate”
a lui reprezint /g259 premisa admisibilit/g259/g288 ii ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259.
Importan /g288a acestei a /g250a-zise calit /g259/g288i a ter /g288ului dobânditor rezult /g259 din
atitudinea legiuitorului care nu a mai în /g288eles s /g259 disting /g259 între un ter /g288
dobânditor de rea-credin /g288/g259 cu titlu oneros /g250 i unul cu titlu gratuit. Practic,
modalitatea de dobândire a imobilului sau a dreptului tabular nu mai
conteaz /g259 cât/g259 vreme reaua-credin /g288/g259 exist /g259, un asemenea ter /g288 dobânditor
neputând fi protejat prin efectul legii, nici m /g259car în condi /g288iile în care
dobânditorul anterior este unul cu titlu gratuit. În cazul ter /g288ului dobânditor
cu titlu gratuit buna-credin /g288/g259 nu va avea nicio valoare, opinia anumitor
autori fiind aceea conform c/g259 reia primul dobânditor, cu titlu onoeros caut /g259
s/g259 evite o pierdere iar ter/g288 ul achizitor caut /g259 s/g259-/g250i p/g259streze un câ /g250tig în care nu
a investit, achizi /g288ia respectiv/g259 reprezentând un beneficiu net. Este un alt fel
de tez /g259 a îmbog /g259/g288irii nedrepte în dauna altuia175. Situa /g288ia se complic /g259 în
cazul în care /g250i primul /g250i al doilea dobânditor sunt dobânditori cu titlu
gratuit. În acest caz achies /g259m la opinia d-nei A. Rusu /g250 i a d-lui M. Nicolae
deoarece ambii dobânditori trebuie s /g259 se bucure de acela /g250i tratament juridic
nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc /g259 s/g259 evite
o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratament juridic unei egalit /g259/g288i a unei st/g259 ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen /g288e /g250i /g250i-
a înscris dreptul în cartea funciar /g259, nimic neputând justifica tratamentul
preferen /g288ial acordat de Lege pr imului dobânditor prin aplicarea principiului

175 A se vedea A. Rusu, op. cit., p. 178;

214 prior tempore, prior iure . Ca atare, suntem în asentimentul celor care
propun de lege ferenda modificarea te xtului de lege în vederea protej /g259rii
ter/g288ului achizitor cu titlu gratuit de buna-credin /g288/g259 care /g250i-a înscris dreptul în
cartea funciar /g259, în condi /g288iile în care primul dobânditor este tot un dobânditor
cu titlu gratuit.
3. Ambii dobânditori s/g259 aib/g259 acela /g250i autor;
În situa /g288ia în care primul dobânditor /g250i ter/g288ul achizitor nu au dobândit
de la acela/g250 i autor nu se va mai putea discuta despre o ac /g288iune în presta /g288ie
tabular /g259, fiind incidente în acest caz regulile altor ac /g288iuni de drept comun,
diferen /g288iate de la caz la caz, în func /g288ie de datele concrete.
§3. Aspecte de ordin procedural
A. Competen /g288a material /g259/g250i teritorial /g259 a instan /g288ei de judecat /g259
Din punct de vedere material, neexistând nicio prevedere special /g259 în
Lege în acest sens, instan/g288 a competent /g259 s/g259 judece o ac /g288iune în presta /g288ie
tabular, va fi determinat /g259 conform regulilor din Codul de procedur/g259 civil /g259/g250i
anume judec/g259 toria176 care are competen /g288a de a judeca în prim /g259 instan /g288/g259 toate
procesele /g250i cererile în afara acelora date prin lege în competen /g288a altor
instan /g288e, cât /g259 vreme obiectul litigiului dedus spre judecat /g259 are o valoare de
pân/g259 la 100.000lei.
Din punct de vedere teritorial, reclamantul va avea la dispozi /g288ie
posibilitatea de a alege între instan /g288a de la domiciliul pârâtului177 sau
instan /g288a în a c/g259 rei arie teritorial /g259 se afl /g259 situat imobilul178. Ca un punct de
vedere personal consider /g259m c/g259 ar fi oportun, /g288inând cont /g250 i de faptul c /g259 în
art. 10 pct. 2 este prev /g259zut/g259 explicit situa /g288ia ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 ca
instan /g288a competent /g259 din punct de vedere teritorial s /g259 fie considerat /g259 în mod
exclusiv instan /g288a în a c/g259 rei raz /g259 teritorial /g259 se afl /g259 situat imobilul. În sprijinul
acestui punct de vedere vin urm /g259toarele argumente: administrarea probelor

176 A se vedea art. 1 din Codul de procedur /g259 civil /g259;
177 A se vedea art. 5 din Codul de procedur /g259 civil /g259
178 A se vedea art. 10 pct. 2 din Codul de procedur /g259 civil /g259
214 prior tempore, prior iure . Ca atare, suntem în asentimentul celor care
propun de lege ferenda modificarea te xtului de lege în vederea protej /g259rii
ter/g288ului achizitor cu titlu gratuit de buna-credin /g288/g259 care /g250i-a înscris dreptul în
cartea funciar /g259, în condi /g288iile în care primul dobânditor este tot un dobânditor
cu titlu gratuit.
3. Ambii dobânditori s/g259 aib/g259 acela /g250i autor;
În situa /g288ia în care primul dobânditor /g250i ter/g288ul achizitor nu au dobândit
de la acela/g250 i autor nu se va mai putea discuta despre o ac /g288iune în presta /g288ie
tabular /g259, fiind incidente în acest caz regulile altor ac /g288iuni de drept comun,
diferen /g288iate de la caz la caz, în func /g288ie de datele concrete.
§3. Aspecte de ordin procedural
A. Competen /g288a material /g259/g250i teritorial /g259 a instan /g288ei de judecat /g259
Din punct de vedere material, neexistând nicio prevedere special /g259 în
Lege în acest sens, instan/g288 a competent /g259 s/g259 judece o ac /g288iune în presta /g288ie
tabular, va fi determinat /g259 conform regulilor din Codul de procedur/g259 civil /g259/g250i
anume judec/g259 toria176 care are competen /g288a de a judeca în prim /g259 instan /g288/g259 toate
procesele /g250i cererile în afara acelora date prin lege în competen /g288a altor
instan /g288e, cât /g259 vreme obiectul litigiului dedus spre judecat /g259 are o valoare de
pân/g259 la 100.000lei.
Din punct de vedere teritorial, reclamantul va avea la dispozi /g288ie
posibilitatea de a alege între instan /g288a de la domiciliul pârâtului177 sau
instan /g288a în a c/g259 rei arie teritorial /g259 se afl /g259 situat imobilul178. Ca un punct de
vedere personal consider /g259m c/g259 ar fi oportun, /g288inând cont /g250 i de faptul c /g259 în
art. 10 pct. 2 este prev /g259zut/g259 explicit situa /g288ia ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 ca
instan /g288a competent /g259 din punct de vedere teritorial s /g259 fie considerat /g259 în mod
exclusiv instan /g288a în a c/g259 rei raz /g259 teritorial /g259 se afl /g259 situat imobilul. În sprijinul
acestui punct de vedere vin urm /g259toarele argumente: administrarea probelor

176 A se vedea art. 1 din Codul de procedur /g259 civil /g259;
177 A se vedea art. 5 din Codul de procedur /g259 civil /g259
178 A se vedea art. 10 pct. 2 din Codul de procedur /g259 civil /g259

215 este mai facil /g259, locul situ /g259rii imobilulu fiind acela în care se g /g259sesc /g250i
registrele /g250i eviden /g288ele de publicitate imobiliar /g259 iar mai mult decât atât,
competen /g288a realiz /g259rii opera /g288iunilor de carte funciar /g259 în temeiul hot/g259 rârii
judec /g259tore/g250ti pronun /g288ate în ac/g288 iunea în presta/g288 ie tabular /g259 revine
registratorului care coordoneaz /g259 biroul de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259
în a c /g259rui raz /g259 teritorial /g259 de activitate este situat imobilul179.
B. Subiectele /g250i obiectul ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259
Calitatea procesual /g259 activ /g259 apar /g288ine fie unei persoane fizice, fie unei
persoane juridice în favoarea c /g259reia s-a transmis sau s-a constituit un drept
real imobiliar. Este evident c /g259 pentru a se putea bucura de acest prerogativ,
subiectul activ al ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 trebuie s /g259 aib/g259 capacitate
deplin /g259 de exerci /g288iu sau, în caz contrar, actele sale s /g259 fie confirmate în tot
sau în parte de reprezentantul s /g259u legal, indiferent de calitatea acestuia:
p/g259rinte, tutore sau curator. În condi/g288 iile în care persoana fizic /g259 decedeaz /g259 ori
în cazul unei persoane juridice care intr /g259 în procedura reorganiz /g259rii
judiciare, calitatea procesual /g259 civil /g259 va reveni mo /g250tenitorilor legali,
legatarilor universali sau cu titlu universal ori, în cel de-al doilea caz,
persoanei juridice primitoare a patrimoniului sau a unei frac /g288iuni din
patrimoniul persoanei fizice ce a intrat în procedura reorganiz /g259rii judiciare.
În practic /g259 s-a statuat /g250 i principiul conform c /g259ruia ac/g288 iunea în presta/g288 ie
tabular /g259 poate fi formulat /g259/g250i de creditorii dobânditorului în condi /g288iile în
care acesta este insolvabil /g250i neglijeaz /g259 s/g259-/g250i exercite personal dreptul la
ac/g288iune180.
Calitatea procesual /g259 pasiv /g259, din analiza textului legal, rezult /g259 c/g259
poate reveni: fie antecesorului tabular, adic /g259 aceluia care s-a obligat s /g259
constituie, s/g259 transmit/g259 ori s /g259 modifice un drept real imobiliar în favoarea
reclamantului (dobânditorul anterior), printr-un act juridic valabil încheiat,
fie ter /g288ului sau ter /g288ilor dobânditori cu titlu gratuit ori de rea-credin/g288/g259 care /g250 i-

179 A se vedea A. Rusu, op. cit., p. 181;
180 Idem, p. 187;
215 este mai facil /g259, locul situ /g259rii imobilulu fiind acela în care se g /g259sesc /g250i
registrele /g250i eviden /g288ele de publicitate imobiliar /g259 iar mai mult decât atât,
competen /g288a realiz /g259rii opera /g288iunilor de carte funciar /g259 în temeiul hot/g259 rârii
judec /g259tore/g250ti pronun /g288ate în ac/g288 iunea în presta/g288 ie tabular /g259 revine
registratorului care coordoneaz /g259 biroul de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259
în a c /g259rui raz /g259 teritorial /g259 de activitate este situat imobilul179.
B. Subiectele /g250i obiectul ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259
Calitatea procesual /g259 activ /g259 apar /g288ine fie unei persoane fizice, fie unei
persoane juridice în favoarea c /g259reia s-a transmis sau s-a constituit un drept
real imobiliar. Este evident c /g259 pentru a se putea bucura de acest prerogativ,
subiectul activ al ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 trebuie s /g259 aib/g259 capacitate
deplin /g259 de exerci /g288iu sau, în caz contrar, actele sale s /g259 fie confirmate în tot
sau în parte de reprezentantul s /g259u legal, indiferent de calitatea acestuia:
p/g259rinte, tutore sau curator. În condi/g288 iile în care persoana fizic /g259 decedeaz /g259 ori
în cazul unei persoane juridice care intr /g259 în procedura reorganiz /g259rii
judiciare, calitatea procesual /g259 civil /g259 va reveni mo /g250tenitorilor legali,
legatarilor universali sau cu titlu universal ori, în cel de-al doilea caz,
persoanei juridice primitoare a patrimoniului sau a unei frac /g288iuni din
patrimoniul persoanei fizice ce a intrat în procedura reorganiz /g259rii judiciare.
În practic /g259 s-a statuat /g250 i principiul conform c /g259ruia ac/g288 iunea în presta/g288 ie
tabular /g259 poate fi formulat /g259/g250i de creditorii dobânditorului în condi /g288iile în
care acesta este insolvabil /g250i neglijeaz /g259 s/g259-/g250i exercite personal dreptul la
ac/g288iune180.
Calitatea procesual /g259 pasiv /g259, din analiza textului legal, rezult /g259 c/g259
poate reveni: fie antecesorului tabular, adic /g259 aceluia care s-a obligat s /g259
constituie, s/g259 transmit/g259 ori s /g259 modifice un drept real imobiliar în favoarea
reclamantului (dobânditorul anterior), printr-un act juridic valabil încheiat,
fie ter /g288ului sau ter /g288ilor dobânditori cu titlu gratuit ori de rea-credin/g288/g259 care /g250 i-

179 A se vedea A. Rusu, op. cit., p. 181;
180 Idem, p. 187;

216 au înscris ulterior vreun drep t real imobiliar asupra aceluia /g250i imobil181, cu
men /g288iunea c/g259 în cazul înscrierii succesive a unor ter /g288i trebuie s /g259 fie întrunite
condi /g288iile prev /g259zute de art. 27 alin. 5 pentru fiecare subdobânditor în
parte182. De asemenea, ca /g250i în cazul calit /g259/g288ii procesuale active, calitatea
procesual /g259 pasiv/g259 va putea fi de /g288inut/g259, dup/g259 caz, în func /g288ie de situa /g288ie, de
reprezentantul legal sau succesorii universali sau cu titlu universal.
În ceea ce prive/g250 te obiectul ac/g288iunii, atunci când aceast /g259 este
îndreptat /g259 împotriva antecesorului tabular, reclamantul va solicita instan /g288ei
s/g259 oblige pârâtul s /g259 predea înscrisurile necesare înscrierii dreptului real
imobiliar acordat ori modificat în favoarea reclamantului, iar în caz contrar,
instan /g288a sesizat /g259 s/g259 dispun/g259 înscrierea în cartea funciar /g259.
În condi /g288iile în care ac /g288iunea este îndreptat /g259 împotriva ter /g288ului
dobânditor cu titlu gratuit sau de rea-credin /g288/g259, obiectul cererii va consta în
obligarea ter /g288ului achizitor s /g259 tolereze înscrierea, ceea ce echivaleaz /g259 cu
radierea, pe cale de consecin /g288/g259, a înscrierii f /g259cute în folosul s /g259u, întrucât a
devenit nevalabil/g259 , ori, dup /g259 caz, inexact /g259183.
C. Termenul de introducere a cererii de chemare în judecat /g259
Conform art. 27 alin. 4 din Le ge, dreptul material la ac /g288iunea în
presta /g288ie tabular /g259 este imprescriptibil contra antecesorului tabular, r /g259mânând
prescriptibil îns /g259, în ceea ce prive /g250te ter /g288ii achizitori cu titlu gratuit sau de
rea-credin /g288/g259, potrivit dreptului comun.
D. Notarea în cartea funciar /g259
Notarea ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 în cartea funciar /g259 reprezint /g259 o
m/g259sur/g259 adoptat /g259 de legiuitor atât în vederea împiedic /g259rii dobândirii cu bun /g259-
credin /g288/g259 a unui drept real imobiliar în tot cursul procesului cât /g250i pentru a se
asigura respectarea hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti.

181 A se vedea P. Demeny, Legea c /g259r/g288ilor funciare nr. 115/1938 comentat /g259/g250i adnotat /g259, Ed.
Cordial Lex, Cluj Napoca, p. 37 /g250 i A. A. /g287 ulu/g250, Ac/g288iunile de carte funciar /g259 în lumina
actualei reglement /g259ri în Dreptul, nr. 11/1999, p. 40;
182 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 630;
183 Idem, p. 630;
216 au înscris ulterior vreun drep t real imobiliar asupra aceluia /g250i imobil181, cu
men /g288iunea c/g259 în cazul înscrierii succesive a unor ter /g288i trebuie s /g259 fie întrunite
condi /g288iile prev /g259zute de art. 27 alin. 5 pentru fiecare subdobânditor în
parte182. De asemenea, ca /g250i în cazul calit /g259/g288ii procesuale active, calitatea
procesual /g259 pasiv/g259 va putea fi de /g288inut/g259, dup/g259 caz, în func /g288ie de situa /g288ie, de
reprezentantul legal sau succesorii universali sau cu titlu universal.
În ceea ce prive/g250 te obiectul ac/g288iunii, atunci când aceast /g259 este
îndreptat /g259 împotriva antecesorului tabular, reclamantul va solicita instan /g288ei
s/g259 oblige pârâtul s /g259 predea înscrisurile necesare înscrierii dreptului real
imobiliar acordat ori modificat în favoarea reclamantului, iar în caz contrar,
instan /g288a sesizat /g259 s/g259 dispun/g259 înscrierea în cartea funciar /g259.
În condi /g288iile în care ac /g288iunea este îndreptat /g259 împotriva ter /g288ului
dobânditor cu titlu gratuit sau de rea-credin /g288/g259, obiectul cererii va consta în
obligarea ter /g288ului achizitor s /g259 tolereze înscrierea, ceea ce echivaleaz /g259 cu
radierea, pe cale de consecin /g288/g259, a înscrierii f /g259cute în folosul s /g259u, întrucât a
devenit nevalabil/g259 , ori, dup /g259 caz, inexact /g259183.
C. Termenul de introducere a cererii de chemare în judecat /g259
Conform art. 27 alin. 4 din Le ge, dreptul material la ac /g288iunea în
presta /g288ie tabular /g259 este imprescriptibil contra antecesorului tabular, r /g259mânând
prescriptibil îns /g259, în ceea ce prive /g250te ter /g288ii achizitori cu titlu gratuit sau de
rea-credin /g288/g259, potrivit dreptului comun.
D. Notarea în cartea funciar /g259
Notarea ac /g288iunii în presta /g288ie tabular /g259 în cartea funciar /g259 reprezint /g259 o
m/g259sur/g259 adoptat /g259 de legiuitor atât în vederea împiedic /g259rii dobândirii cu bun /g259-
credin /g288/g259 a unui drept real imobiliar în tot cursul procesului cât /g250i pentru a se
asigura respectarea hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti.

181 A se vedea P. Demeny, Legea c /g259r/g288ilor funciare nr. 115/1938 comentat /g259/g250i adnotat /g259, Ed.
Cordial Lex, Cluj Napoca, p. 37 /g250 i A. A. /g287 ulu/g250, Ac/g288iunile de carte funciar /g259 în lumina
actualei reglement /g259ri în Dreptul, nr. 11/1999, p. 40;
182 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 630;
183 Idem, p. 630;

217 E. Judecata cauzei, c /g259ile de atac /g250 i efectele ac /g288iunii în presta /g288ie
tabular /g259
Ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259/g250i în revocarea titlului ter /g288ului
dobânditor cu titlu gratuit ori de rea-credin /g288/g259 se va judeca în conformitate
cu regulile procedurale de drept comun. Astfel, completul de judecat /g259 în
prim/g259 instan /g288/g259 va fi alc /g259tuit dintr-un singur judec /g259tor, iar sarcina probelor va
reveni în persoana reclamantului. Odat /g259 admis /g259 cererea, instan /g288a va dispune
înscrierea dreptului real dobândit de reclamant, f /g259r/g259 a /g288ine seama, când este
cazul, /g250i de înscrierea f /g259cut/g259 ter/g288ului achizitor, dispundând de asemenea /g250i
radierea, în tot sau în parte, a tuturor înscrierilor v /g259t/g259m/g259toare, dac /g259 acestea
sunt inopozabile reclamantului.
Hot/g259rârea judec /g259toreasc /g259 prin care s-a solu /g288ionat cauza este supus /g259
c/g259ilor de atac prev /g259zute de lege: apelul – dac /g259 obiectul litigiului are o
valoare de peste 100.000lei /g250i recursului, la instan /g288ele ierarhic superioare,
apelul /g250i recursul urmând a fi notate din oficiu.
Înscrierea dreptului reclamantului în cartea funciar /g259 se va putea
realiza pe baza hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti irevocabile, de /g250i nu este exclus /g259 nici
posibilitatea ca însu /g250i pârâtul condamnat s /g259 cear /g259 înscrierea în cartea
funciar /g259 ori s /g259 predea înscrisurile necesare. Înscrierea va avea îns/g259 caracter
provizoriu în condi /g288iile în care hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259 nu este irevocabil /g259.
În vederea efectu /g259rii procedurii de înscriere, instan /g288a judec/g259 toreasc /g259 va
transmite din oficiu, în termen de 3 zile, hot /g259rârea r /g259mas/g259 definitiv /g259/g250i
irevocabil /g259, constitutiv /g259 sau declarativ /g259 asupra unui drept real imobiliar, la
biroul de teritorial în a c /g259rui raz /g259 de activitate se afl /g259 imobilul. Dac /g259
ac/g288iunea revocatorie a fost notat /g259 în cartea funciar /g259184, hot /g259rârea
judec /g259toreasc /g259 va fi executat /g259/g250i contra ter /g288elor persoane care au dobândit
vreun drept real sau de crean/g288/g259 dup /g259 notare, întrucât ea produce efecte
juridice /g250i fa/g288/g259 de acestea.

184 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 634;
217 E. Judecata cauzei, c /g259ile de atac /g250 i efectele ac /g288iunii în presta /g288ie
tabular /g259
Ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259/g250i în revocarea titlului ter /g288ului
dobânditor cu titlu gratuit ori de rea-credin /g288/g259 se va judeca în conformitate
cu regulile procedurale de drept comun. Astfel, completul de judecat /g259 în
prim/g259 instan /g288/g259 va fi alc /g259tuit dintr-un singur judec /g259tor, iar sarcina probelor va
reveni în persoana reclamantului. Odat /g259 admis /g259 cererea, instan /g288a va dispune
înscrierea dreptului real dobândit de reclamant, f /g259r/g259 a /g288ine seama, când este
cazul, /g250i de înscrierea f /g259cut/g259 ter/g288ului achizitor, dispundând de asemenea /g250i
radierea, în tot sau în parte, a tuturor înscrierilor v /g259t/g259m/g259toare, dac /g259 acestea
sunt inopozabile reclamantului.
Hot/g259rârea judec /g259toreasc /g259 prin care s-a solu /g288ionat cauza este supus /g259
c/g259ilor de atac prev /g259zute de lege: apelul – dac /g259 obiectul litigiului are o
valoare de peste 100.000lei /g250i recursului, la instan /g288ele ierarhic superioare,
apelul /g250i recursul urmând a fi notate din oficiu.
Înscrierea dreptului reclamantului în cartea funciar /g259 se va putea
realiza pe baza hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti irevocabile, de /g250i nu este exclus /g259 nici
posibilitatea ca însu /g250i pârâtul condamnat s /g259 cear /g259 înscrierea în cartea
funciar /g259 ori s /g259 predea înscrisurile necesare. Înscrierea va avea îns/g259 caracter
provizoriu în condi /g288iile în care hot /g259rârea judec /g259toreasc /g259 nu este irevocabil /g259.
În vederea efectu /g259rii procedurii de înscriere, instan /g288a judec/g259 toreasc /g259 va
transmite din oficiu, în termen de 3 zile, hot /g259rârea r /g259mas/g259 definitiv /g259/g250i
irevocabil /g259, constitutiv /g259 sau declarativ /g259 asupra unui drept real imobiliar, la
biroul de teritorial în a c /g259rui raz /g259 de activitate se afl /g259 imobilul. Dac /g259
ac/g288iunea revocatorie a fost notat /g259 în cartea funciar /g259184, hot /g259rârea
judec /g259toreasc /g259 va fi executat /g259/g250i contra ter /g288elor persoane care au dobândit
vreun drept real sau de crean/g288/g259 dup /g259 notare, întrucât ea produce efecte
juridice /g250i fa/g288/g259 de acestea.

184 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 634;

218 În situa /g288ia în care registratorul de carte funciar /g259 va respinge cererea
de efectuare a înscrierii, ca urmare a constat /g259rii anumitor piedici la înscriere
(cazul înscrierii aceluia /g250i drept de c /g259tre o alt /g259 persoan /g259 pe parcursul
procesului, persoan /g259 c/g259reia hot /g259rârea nu-i este opozabil /g259), dac /g259 ac/g288iunea nu
a fost notat /g259 în cartea funciar /g259, reclamantul are la dispozi /g288ie o nou/g259 ac/g288iune
revocatorie, în temeiul art. 27 alin. 5, îns /g259 numai contra ter /g288ilor
subdobânditori cu titlu gratuit sau de rea-credin/g288/g259 , nu /g250 i contra ter /g288ilor
subachizitori cu titlu oneros de bun /g259-credin /g288/g259185.
Un alt efect important al admiterii unei asemenea ac /g288iuni este /g250 i
faptul c /g259 prin înscrierea dreptului în cartea funciar /g259, reclamantul devine
singurul titular al dreptului tabular.
În condi /g288iile în care ac /g288iunea a fost admis /g259/g250i contra achizitorilor
ulteriori cu titlu gratuit sau de rea-credin /g288/g259, cel de-al doilea titlu va fi
inopozabil reclamantului, fiind socotit revocat, în tot sau în parte, dar va
continua s /g259 fie în fiin/g288/g259 , producând îns /g259 numai efecte personale în
raporturile dintre p/g259 r/g288ile contractante, respectiv între înstr /g259in/g259tor /g250i cel de-al
doilea achizitor.
În ceea ce prive /g250te desp /g259gubirile la care are dreptul ter /g288ul achizitor,
trebuie s /g259 distingem o prim/g259 situa /g288ie în care actul atacat cu ac/g288 iunea
revocatorie este cu titlu oneros, nefiind încheiat pe riscul ter /g288ului achizitor,
caz în care ter /g288ul achicesta urmeaz /g259 s/g259 fie dezd /g259unat de c /g259tre antecesorul
tabular /g250i o a doua situa /g288ie corespunz /g259toare ter /g288ului achizitor de rea-credin /g288/g259,
când acesta are dreptul de a fi desp/g259 gubit de reclamant cu contravaloarea
cheltuielilor necesare /g250i utile f /g259cute în leg /g259tur/g259 cu imobilul dobândit de
primul achizitor.

185 Idem, p. 634;
218 În situa /g288ia în care registratorul de carte funciar /g259 va respinge cererea
de efectuare a înscrierii, ca urmare a constat /g259rii anumitor piedici la înscriere
(cazul înscrierii aceluia /g250i drept de c /g259tre o alt /g259 persoan /g259 pe parcursul
procesului, persoan /g259 c/g259reia hot /g259rârea nu-i este opozabil /g259), dac /g259 ac/g288iunea nu
a fost notat /g259 în cartea funciar /g259, reclamantul are la dispozi /g288ie o nou/g259 ac/g288iune
revocatorie, în temeiul art. 27 alin. 5, îns /g259 numai contra ter /g288ilor
subdobânditori cu titlu gratuit sau de rea-credin/g288/g259 , nu /g250 i contra ter /g288ilor
subachizitori cu titlu oneros de bun /g259-credin /g288/g259185.
Un alt efect important al admiterii unei asemenea ac /g288iuni este /g250 i
faptul c /g259 prin înscrierea dreptului în cartea funciar /g259, reclamantul devine
singurul titular al dreptului tabular.
În condi /g288iile în care ac /g288iunea a fost admis /g259/g250i contra achizitorilor
ulteriori cu titlu gratuit sau de rea-credin /g288/g259, cel de-al doilea titlu va fi
inopozabil reclamantului, fiind socotit revocat, în tot sau în parte, dar va
continua s /g259 fie în fiin/g288/g259 , producând îns /g259 numai efecte personale în
raporturile dintre p/g259 r/g288ile contractante, respectiv între înstr /g259in/g259tor /g250i cel de-al
doilea achizitor.
În ceea ce prive /g250te desp /g259gubirile la care are dreptul ter /g288ul achizitor,
trebuie s /g259 distingem o prim/g259 situa /g288ie în care actul atacat cu ac/g288 iunea
revocatorie este cu titlu oneros, nefiind încheiat pe riscul ter /g288ului achizitor,
caz în care ter /g288ul achicesta urmeaz /g259 s/g259 fie dezd /g259unat de c /g259tre antecesorul
tabular /g250i o a doua situa /g288ie corespunz /g259toare ter /g288ului achizitor de rea-credin /g288/g259,
când acesta are dreptul de a fi desp/g259 gubit de reclamant cu contravaloarea
cheltuielilor necesare /g250i utile f /g259cute în leg /g259tur/g259 cu imobilul dobândit de
primul achizitor.

185 Idem, p. 634;

219 3.7.4. Ac /g288iunea în justificare tabular/g259
§1. Defini /g288ie, caracteristici /g250 i utilitate
Din coroborarea art. 29 alin. (4) din Lege care reprezint /g259 temeiul
legal al acestei ac /g288iuni /g250i opiniile exprimate în literatura de specialitate
rezult/g259 c/g259 ac/g288iunea în justificare tabular /g259 reprezint /g259 ac/g288iunea prin care
dobânditorul unui drept tabular înscris provizoriu solicit /g259 instan /g288ei obligarea
pârâtului s /g259 consimt /g259 la justificarea înscrierii provizorii în folosul
reclamantului, iar în caz contrar, s /g259 dispun/g259 intabularea în cartea funciar /g259.
Diferen /g288a dintre ac /g288iunea în justificare tabular /g259/g250i cea în presta/g288 ie tabular /g259
const /g259 în faptul c /g259 în cazul primei ac /g288iuni reclamantul este deja înscris în
cartea funciar /g259.
Acest tip de ac /g288iune se caracterizeaz /g259 prin urm /g259toarele tr /g259s/g259turi
spedifice:
/g153este o ac/g288iune personal/g259 ca /g250 i ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259,
deoarece are în vedere obligarea pârâtului la consim /g288irea intabul /g259rii
dreptului dobândit sub condi /g288ie suspensiv/g259 , drept consolidat retroactiv prin
efectul îndeplinirii condi/g288 iei;
/g153este o ac/g288iune principal /g259, putând fi promovat /g259 fie pe calea
ac/g288iunii introductive, fie printr-o cerere reconven /g288ional /g259;
/g153este o ac/g288iune în realizare de drepturi, fiind urm /g259rit/g259 de c /g259tre
reclamant obligarea pârâtului la tolerarea justific /g259rii înscrierii provizorii ca
urmare a îndeplinirii condi /g288iei suspensive sub care a fost dobândit dreptul
s/g259u;
/g153este o ac/g288iune prescriptibil /g259 extinctiv , spre deosebire de ac /g288iunea
în presta /g288ie tabular /g259 care era prescriptibil /g259 extinctiv numai cu titlu de
excep /g288ie.
Utilitatea acestei ac/g288 iuni rezid /g259 tocmai în faptul c /g259 asigur /g259 ap/g259rarea
dreptului real imobiliar înscris provizoriu în cartea funciar /g259 contra refuzului
219 3.7.4. Ac /g288iunea în justificare tabular/g259
§1. Defini /g288ie, caracteristici /g250 i utilitate
Din coroborarea art. 29 alin. (4) din Lege care reprezint /g259 temeiul
legal al acestei ac /g288iuni /g250i opiniile exprimate în literatura de specialitate
rezult/g259 c/g259 ac/g288iunea în justificare tabular /g259 reprezint /g259 ac/g288iunea prin care
dobânditorul unui drept tabular înscris provizoriu solicit /g259 instan /g288ei obligarea
pârâtului s /g259 consimt /g259 la justificarea înscrierii provizorii în folosul
reclamantului, iar în caz contrar, s /g259 dispun/g259 intabularea în cartea funciar /g259.
Diferen /g288a dintre ac /g288iunea în justificare tabular /g259/g250i cea în presta/g288 ie tabular /g259
const /g259 în faptul c /g259 în cazul primei ac /g288iuni reclamantul este deja înscris în
cartea funciar /g259.
Acest tip de ac /g288iune se caracterizeaz /g259 prin urm /g259toarele tr /g259s/g259turi
spedifice:
/g153este o ac/g288iune personal/g259 ca /g250 i ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259,
deoarece are în vedere obligarea pârâtului la consim /g288irea intabul /g259rii
dreptului dobândit sub condi /g288ie suspensiv/g259 , drept consolidat retroactiv prin
efectul îndeplinirii condi/g288 iei;
/g153este o ac/g288iune principal /g259, putând fi promovat /g259 fie pe calea
ac/g288iunii introductive, fie printr-o cerere reconven /g288ional /g259;
/g153este o ac/g288iune în realizare de drepturi, fiind urm /g259rit/g259 de c /g259tre
reclamant obligarea pârâtului la tolerarea justific /g259rii înscrierii provizorii ca
urmare a îndeplinirii condi /g288iei suspensive sub care a fost dobândit dreptul
s/g259u;
/g153este o ac/g288iune prescriptibil /g259 extinctiv , spre deosebire de ac /g288iunea
în presta /g288ie tabular /g259 care era prescriptibil /g259 extinctiv numai cu titlu de
excep /g288ie.
Utilitatea acestei ac/g288 iuni rezid /g259 tocmai în faptul c /g259 asigur /g259 ap/g259rarea
dreptului real imobiliar înscris provizoriu în cartea funciar /g259 contra refuzului

220 antecesorului tabular de a consim /g288i la transformarea în scrierii provizorii în
intabulare ca urmare a îndeplinirii condi /g288iei suspensive186.
§2. Condi /g288ii de admisibilitate
Din punct de vedere al condi /g288iilor de admisibilitate a unei astfel
ac/g288iuni lucrurile sunt cu mult si mplificate deoarece, singura condi /g288ie
necesar /g259 în vederea promov /g259rii acestei ac /g288iuni este îndeplinirea condi /g288iei
suspensive sub care a fost dobândit dreptul real imobiliar. Îndeplinirea
consi /g288iei suspensive determin /g259 consolidarea retroactiv /g259 a dreptului real în
patrimoniul acelui în folosul c /g259ruia înscrierea a fost f /g259cut/g259 în mod
provizoriu, justificându-se în consecin /g288/g259 intabularea pe numele s /g259u.
§3. Aspecte de ordin procedural
A. Competen /g288a material /g259/g250i teritorial /g259 a instan /g288ei de judecat /g259
Competen /g288a material /g259 precum /g250i cea teritorial /g259 în cazul ac /g288iunii în
justificare tabular /g259 sunt supuse acelora /g250i reglement /g259ri ca /g250 i în cazul ac/g288 iunii
în presta /g288ie tabular /g259, drept pentru care în /g288elegem s /g259 nu mai dezvolt/g259 m acest
aspect, f /g259când trimitere direct /g259 la situa /g288ia reglementat /g259 anterior.
B. Subiectele /g250i obiectul ac /g288iunii în justificare tabular /g259
Calitatea procesual /g259 activ /g259apar /g288ine aceluia în favoarea c /g259ruia s-a
înscris provizoriu un drept real imobiliar dobândit sub condi /g288ie suspensiv/g259 ,
precum /g250i reprezentan /g288ilor s /g259i legali sau tuturor succesorilor s /g259i în drepturi,
indiferent dac /g259 dobânditorul este o persoan /g259 fizic /g259 sau una juridic /g259, situa /g288ia
fiind practic similar /g259 cu cea corespunz /g259toare ac/g288 iunii în presta /g288ie tabular /g259.
Calitatea procesual /g259 pasiv /g259îi va reveni pe de o parte antecesorului
tabular, ter /g288ului sau ter /g288ilor dobânditori care /g250i-au înscris ulterior vreun drept
real imobiliar asupra celui intabulat, condi /g288ionat de nejustificarea înscrierii
provizorii187 precum /g250 i reprezenta/g288 ilor legali ai acestora sau succesorilor
universali sau cu titlu universal.

186 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 637;
187 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 640;
220 antecesorului tabular de a consim /g288i la transformarea în scrierii provizorii în
intabulare ca urmare a îndeplinirii condi /g288iei suspensive186.
§2. Condi /g288ii de admisibilitate
Din punct de vedere al condi /g288iilor de admisibilitate a unei astfel
ac/g288iuni lucrurile sunt cu mult si mplificate deoarece, singura condi /g288ie
necesar /g259 în vederea promov /g259rii acestei ac /g288iuni este îndeplinirea condi /g288iei
suspensive sub care a fost dobândit dreptul real imobiliar. Îndeplinirea
consi /g288iei suspensive determin /g259 consolidarea retroactiv /g259 a dreptului real în
patrimoniul acelui în folosul c /g259ruia înscrierea a fost f /g259cut/g259 în mod
provizoriu, justificându-se în consecin /g288/g259 intabularea pe numele s /g259u.
§3. Aspecte de ordin procedural
A. Competen /g288a material /g259/g250i teritorial /g259 a instan /g288ei de judecat /g259
Competen /g288a material /g259 precum /g250i cea teritorial /g259 în cazul ac /g288iunii în
justificare tabular /g259 sunt supuse acelora /g250i reglement /g259ri ca /g250 i în cazul ac/g288 iunii
în presta /g288ie tabular /g259, drept pentru care în /g288elegem s /g259 nu mai dezvolt/g259 m acest
aspect, f /g259când trimitere direct /g259 la situa /g288ia reglementat /g259 anterior.
B. Subiectele /g250i obiectul ac /g288iunii în justificare tabular /g259
Calitatea procesual /g259 activ /g259apar /g288ine aceluia în favoarea c /g259ruia s-a
înscris provizoriu un drept real imobiliar dobândit sub condi /g288ie suspensiv/g259 ,
precum /g250i reprezentan /g288ilor s /g259i legali sau tuturor succesorilor s /g259i în drepturi,
indiferent dac /g259 dobânditorul este o persoan /g259 fizic /g259 sau una juridic /g259, situa /g288ia
fiind practic similar /g259 cu cea corespunz /g259toare ac/g288 iunii în presta /g288ie tabular /g259.
Calitatea procesual /g259 pasiv /g259îi va reveni pe de o parte antecesorului
tabular, ter /g288ului sau ter /g288ilor dobânditori care /g250i-au înscris ulterior vreun drept
real imobiliar asupra celui intabulat, condi /g288ionat de nejustificarea înscrierii
provizorii187 precum /g250 i reprezenta/g288 ilor legali ai acestora sau succesorilor
universali sau cu titlu universal.

186 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 637;
187 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 640;

221 C. Termenul de introducere a cererii de chemare în judecat /g259
Spre deosebire de ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 care doar cu titlu de
excep /g288ie este considerat /g259 ca fiind o ac /g288iune prescriptibil /g259 extinctiv, ac /g288iunea
în justificare tabular /g259 este prescriptibil/g259 extinctiv potrivit regulilor de drept
comun, termenul fiind cel de 3 ani, data de la care începe s/g259 curg /g259 acest
termen fiind moment ul îndeplinirii condi/g288 iei suspensive.
D. Notarea în cartea funciar /g259
Având în vedere c /g259, spre deosebire de ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259,
în cazul ac /g288iunii în justificare tabular /g259 reclamantul este deja înscris în cartea
funciar /g259, ce-i drept doar provizoriu, ca titular al dreptului real imobiliar
dobândit sub condi/g288 ie, notarea în cartea funciar /g259 a acestei din urm /g259 ac/g288iuni
este considerat /g259 ca inutil/g259 , deoarece, dac /g259 ac/g288iunea va fi admis /g259, hot /g259rârea
judec /g259toreasc /g259 va produce efecte de la data înregistr /g259rii cererii de înscriere
provizorie, dreptul reclamantului c onsolidându-se astfel retroactiv.
E. Judecata cauzei, c /g259ile de atac /g250 i efectele ac /g288iunii în justificare
tabular /g259
Din punctul de vedere al componen/g288 ei completului, al sarcinii
probelor, /g250i al c /g259ilor de atac cu care poate fi atacat /g259 hot/g259rârea pronun /g288at/g259 de
instan /g288a de fond, ac /g288iunea în justificare tabular /g259 este supus /g259 acelora /g250i
reglement /g259ri ca /g250i ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259. Efectul principal al
admiterii unei asemenea ac /g288iuni este acela de a transforma o înscriere
provizorie într-o înscriere definitiv /g259, consolidându-se as tfel retroactiv
dreptul reclamantului dobândit sub condi /g288ie suspensiv /g259.
3.7.5. Ac /g288iunea în rectificare tabular /g259
§1. Defini /g288ie, caracteristici /g250 i utilitate
În definirea no /g288iunii de ac /g288iune în rectificare tabular /g259 ar trebui s /g259 se
porneasc /g259 de la explicarea no /g288iunii de rectificare care reprezint /g259 o
opera /g288iune de îndreptare sau de corectare a con /g288inutului unui act, prin
221 C. Termenul de introducere a cererii de chemare în judecat /g259
Spre deosebire de ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 care doar cu titlu de
excep /g288ie este considerat /g259 ca fiind o ac /g288iune prescriptibil /g259 extinctiv, ac /g288iunea
în justificare tabular /g259 este prescriptibil/g259 extinctiv potrivit regulilor de drept
comun, termenul fiind cel de 3 ani, data de la care începe s/g259 curg /g259 acest
termen fiind moment ul îndeplinirii condi/g288 iei suspensive.
D. Notarea în cartea funciar /g259
Având în vedere c /g259, spre deosebire de ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259,
în cazul ac /g288iunii în justificare tabular /g259 reclamantul este deja înscris în cartea
funciar /g259, ce-i drept doar provizoriu, ca titular al dreptului real imobiliar
dobândit sub condi/g288 ie, notarea în cartea funciar /g259 a acestei din urm /g259 ac/g288iuni
este considerat /g259 ca inutil/g259 , deoarece, dac /g259 ac/g288iunea va fi admis /g259, hot /g259rârea
judec /g259toreasc /g259 va produce efecte de la data înregistr /g259rii cererii de înscriere
provizorie, dreptul reclamantului c onsolidându-se astfel retroactiv.
E. Judecata cauzei, c /g259ile de atac /g250 i efectele ac /g288iunii în justificare
tabular /g259
Din punctul de vedere al componen/g288 ei completului, al sarcinii
probelor, /g250i al c /g259ilor de atac cu care poate fi atacat /g259 hot/g259rârea pronun /g288at/g259 de
instan /g288a de fond, ac /g288iunea în justificare tabular /g259 este supus /g259 acelora /g250i
reglement /g259ri ca /g250i ac /g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259. Efectul principal al
admiterii unei asemenea ac /g288iuni este acela de a transforma o înscriere
provizorie într-o înscriere definitiv /g259, consolidându-se as tfel retroactiv
dreptul reclamantului dobândit sub condi /g288ie suspensiv /g259.
3.7.5. Ac /g288iunea în rectificare tabular /g259
§1. Defini /g288ie, caracteristici /g250 i utilitate
În definirea no /g288iunii de ac /g288iune în rectificare tabular /g259 ar trebui s /g259 se
porneasc /g259 de la explicarea no /g288iunii de rectificare care reprezint /g259 o
opera /g288iune de îndreptare sau de corectare a con /g288inutului unui act, prin

222 aducerea lui la o conformitate cu situa /g288ia real /g259. Practic este vorba despre o
eliminare a neconcordan /g288elor /g250i a situa /g288iilor echivoce care apar în cuprinsul
c/g259r/g288ilor funciare, distorsionând adev /g259rata stare de fapt /g250i de drept a
imobilului asupra c /g259ruia poart /g259.
A/g250adar, ac /g288iunea în rectificare tabular /g259 poate fi considerat /g259 ca fiind
acea ac/g288 iune sau mijloc tehnico-juridic prin care orice persoan /g259 interesat /g259
(care a fost v /g259t/g259mat/g259 într-un drept) poate solicita, în cazurile prev /g259zute de
lege, înl /g259turarea înscrierilor de carte funciar /g259 care produc o v /g259t/g259mare acelui
drept , /g250i restabilirea concordan /g288ei între situa /g288ia de fapt /g250i situa /g288ia juridic /g259
real/g259 a imobilului cuprins în cartea funciar /g259.
În sens restrâns188, ac/g288iunea în rectificare reprezint /g259 ac/g288iunea de
radiere din cartea funciar /g259 a dre/g259 turilor reale sau personale stinse prin
oricare din modurile prev /g259zute de lege.
Ca /g250i caractere juridice ale acestui tip de ac /g288iune putem enumera:
/g153este o ac/g288iune real /g259 sau personal /g259, în func /g288ie de natura juridic /g259 a
dreptului subiectiv ocrotit;
/g153este o ac/g288iune în realizarea dreptului , subiectul activ urm /g259rind s /g259
ob/g288in/g259 radierea sau îndreptarea unei înscrieri în cartea funciar /g259 în baza unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti;
/g153are un caracter accesoriu în principiu, ap /g259rând de obicei ca un
cap/g259t de cerere subsecvent cererii principale, modul de solu /g288ionare a cererii
principale determinând /g250i maniera ded solu /g288ionare a cererii de rectificare a
c/g259r/g288ii funciare;
/g153este imprescriptibil /g259 extinctiv împotriva succesorului tabular /g250i
ter/g288ilor ssubdobânditori de rea-credin /g288/g259, sub rezerva prescrip /g288iei dreptului
material la ac /g288iune189.

188 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 644;
189 Idem, p. 646;
222 aducerea lui la o conformitate cu situa /g288ia real /g259. Practic este vorba despre o
eliminare a neconcordan /g288elor /g250i a situa /g288iilor echivoce care apar în cuprinsul
c/g259r/g288ilor funciare, distorsionând adev /g259rata stare de fapt /g250i de drept a
imobilului asupra c /g259ruia poart /g259.
A/g250adar, ac /g288iunea în rectificare tabular /g259 poate fi considerat /g259 ca fiind
acea ac/g288 iune sau mijloc tehnico-juridic prin care orice persoan /g259 interesat /g259
(care a fost v /g259t/g259mat/g259 într-un drept) poate solicita, în cazurile prev /g259zute de
lege, înl /g259turarea înscrierilor de carte funciar /g259 care produc o v /g259t/g259mare acelui
drept , /g250i restabilirea concordan /g288ei între situa /g288ia de fapt /g250i situa /g288ia juridic /g259
real/g259 a imobilului cuprins în cartea funciar /g259.
În sens restrâns188, ac/g288iunea în rectificare reprezint /g259 ac/g288iunea de
radiere din cartea funciar /g259 a dre/g259 turilor reale sau personale stinse prin
oricare din modurile prev /g259zute de lege.
Ca /g250i caractere juridice ale acestui tip de ac /g288iune putem enumera:
/g153este o ac/g288iune real /g259 sau personal /g259, în func /g288ie de natura juridic /g259 a
dreptului subiectiv ocrotit;
/g153este o ac/g288iune în realizarea dreptului , subiectul activ urm /g259rind s /g259
ob/g288in/g259 radierea sau îndreptarea unei înscrieri în cartea funciar /g259 în baza unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti;
/g153are un caracter accesoriu în principiu, ap /g259rând de obicei ca un
cap/g259t de cerere subsecvent cererii principale, modul de solu /g288ionare a cererii
principale determinând /g250i maniera ded solu /g288ionare a cererii de rectificare a
c/g259r/g288ii funciare;
/g153este imprescriptibil /g259 extinctiv împotriva succesorului tabular /g250i
ter/g288ilor ssubdobânditori de rea-credin /g288/g259, sub rezerva prescrip /g288iei dreptului
material la ac /g288iune189.

188 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 644;
189 Idem, p. 646;

223 Din toate cele expuse mai sus, rezult /g259 c/g259 esen /g288a ac/g288iunii în rectificare
tabular /g259 const /g259 în realizarea concordan /g288ei între stare de fapt /g250i starea de
drept a unui imobil.
§2. Condi /g288ii de admisibilitate
Pentru ca orice persoan /g259 interesat /g259 s/g259 poat /g259 solicita rectificarea
tabular /g259, art. 34 din Lege prevede c /g259:
1. înscrierea sau actul în temeiul c /g259ruia s-a efectuat înscrierea nu a
fost valabil;
2. dreptul înscris a fost gre /g250it calificat;
3. nu mai sunt întrunite condi /g288iile de existen /g288/g259 a dreptului înscris sau
au încetat efectele actului juridic în temeiul c /g259ruia s-a efectuat înscrierea;
4 înscrierea în cartea funciar /g259 nu mai este în concordan /g288/g259 cu situa /g288ia
real/g259 actual /g259 a imobilului.
§3. Aspecte de ordin procedural
A. Competen /g288a material /g259/g250i teritorial /g259 a instan /g288ei de judecat /g259
/g287inând cont de faptul c /g259 în principal ac /g288iunea în rectificare tabular /g259
are un caracter accesoriu, competen /g288a material /g259 va reveni instan /g288ei învestite
cu solu /g288ionarea fondului ac /g288iunii principale. În situa /g288ia de excep /g288ie în care
ac/g288iunea în rectificare tabular /g259 va fi promovat /g259 ca o ac /g288iune principal/g259 ,
competen /g288a material /g259 va reveni, în conf ormitate cu prevederile art. 1 pct. 1
din Codul de procedur /g259 civil /g259, judec /g259toriei.
Instan /g288a competent /g259 din punct de vedere ter itorial va fi determinat /g259
tot în func /g288ie de natura accesorie sau principal /g259 a ac/g288 iunii în rectificare
tabular /g259 aspect ce va fi coroborat cu reglement /g259rile Codului de procedur /g259
civil /g259.
223 Din toate cele expuse mai sus, rezult /g259 c/g259 esen /g288a ac/g288iunii în rectificare
tabular /g259 const /g259 în realizarea concordan /g288ei între stare de fapt /g250i starea de
drept a unui imobil.
§2. Condi /g288ii de admisibilitate
Pentru ca orice persoan /g259 interesat /g259 s/g259 poat /g259 solicita rectificarea
tabular /g259, art. 34 din Lege prevede c /g259:
1. înscrierea sau actul în temeiul c /g259ruia s-a efectuat înscrierea nu a
fost valabil;
2. dreptul înscris a fost gre /g250it calificat;
3. nu mai sunt întrunite condi /g288iile de existen /g288/g259 a dreptului înscris sau
au încetat efectele actului juridic în temeiul c /g259ruia s-a efectuat înscrierea;
4 înscrierea în cartea funciar /g259 nu mai este în concordan /g288/g259 cu situa /g288ia
real/g259 actual /g259 a imobilului.
§3. Aspecte de ordin procedural
A. Competen /g288a material /g259/g250i teritorial /g259 a instan /g288ei de judecat /g259
/g287inând cont de faptul c /g259 în principal ac /g288iunea în rectificare tabular /g259
are un caracter accesoriu, competen /g288a material /g259 va reveni instan /g288ei învestite
cu solu /g288ionarea fondului ac /g288iunii principale. În situa /g288ia de excep /g288ie în care
ac/g288iunea în rectificare tabular /g259 va fi promovat /g259 ca o ac /g288iune principal/g259 ,
competen /g288a material /g259 va reveni, în conf ormitate cu prevederile art. 1 pct. 1
din Codul de procedur /g259 civil /g259, judec /g259toriei.
Instan /g288a competent /g259 din punct de vedere ter itorial va fi determinat /g259
tot în func /g288ie de natura accesorie sau principal /g259 a ac/g288 iunii în rectificare
tabular /g259 aspect ce va fi coroborat cu reglement /g259rile Codului de procedur /g259
civil /g259.

224 B. Subiectele /g250i obiectul ac /g288iunii în rectificare tabular /g259
Calitatea procesual /g259 activ /g259poate acvea orice persoan /g259 interesat /g259. În
acord cu literatura de specialitate190 suntem de p/g259 rere c /g259 prin orice persoan/g259
interesat /g259 se în /g288elege:
a. antecesorul tabular v /g259t/g259mat prin înscrierea inexact /g259 efectuat /g259 de
succesorul tabular, to /g288i succesorii antecesorului tabular, indiferent de titlul
acestora /g250i de asemenea creditorii s /g259i chirografari;
b. posesorul tabular al c /g259rui drept este afectat de noua înscriere,
succesorii s /g259i /g250i de asemenea creditorii s /g259i chirografari;
c. cel care nu a fost niciodat /g259 înscris în cartea funciar /g259 – cazul
proprietarului unui imobil care revendic/g259 imobilul intabulat la solicitarea
unei alte persoane /g250i f/g259r/g259 acordul s /g259u, creditorii chirografari, Ministerul
Public, precum /g250i alte persoane, institu /g288ii sau autorit /g259/g288i publice.
Calitatea procesual /g259 pasiv /g259 va apar /g288ine în cazul acestei ac /g288iuni
dobânditorului nemijlocit /g250i succesorilor s /g259i universali sau cu titlu universal,
în calitate de avânzi-cauz /g259, precum /g250i succesorilor cu titlu particular ai
dobânditorului nemijlocit;
C. Termenul de introducere a cererii de chemare în judecat /g259
A/g250a cum am men /g288ionat anterior, ac /g288iunea în rectificare a intabul /g259rilor
/g250i a înscrierilor provizorii, sub rezerva prescrip /g288iei dreptului material la
ac/g288iune, poate fi imprescriptibil /g259în raport cu dobânditorii nemijloci /g288i
precum /g250i cu ter /g288ii subdobânditori de rea-credin /g288/g259, sau prescriptibil/g259 în
termen de 10 ani fa /g288/g259 de ter /g288ele persoane care au dobândit prin bun /g259-credin /g288/g259
un drept real prin legat sau dona /g288ie /g250i în termen de 3 ani fa /g288/g259 de ter /g288ele
persoane care au dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259 /g250i prin act juridic cu titlu oneros,
întemeindu-se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare. De asemenea, ac /g288iunea de
rectificare a not /g259rilor cu efect de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i este tot
imprescriptibil /g259 în conformitate cu prev ederile art. 38 din Lege.

190 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 653-654;
224 B. Subiectele /g250i obiectul ac /g288iunii în rectificare tabular /g259
Calitatea procesual /g259 activ /g259poate acvea orice persoan /g259 interesat /g259. În
acord cu literatura de specialitate190 suntem de p/g259 rere c /g259 prin orice persoan/g259
interesat /g259 se în /g288elege:
a. antecesorul tabular v /g259t/g259mat prin înscrierea inexact /g259 efectuat /g259 de
succesorul tabular, to /g288i succesorii antecesorului tabular, indiferent de titlul
acestora /g250i de asemenea creditorii s /g259i chirografari;
b. posesorul tabular al c /g259rui drept este afectat de noua înscriere,
succesorii s /g259i /g250i de asemenea creditorii s /g259i chirografari;
c. cel care nu a fost niciodat /g259 înscris în cartea funciar /g259 – cazul
proprietarului unui imobil care revendic/g259 imobilul intabulat la solicitarea
unei alte persoane /g250i f/g259r/g259 acordul s /g259u, creditorii chirografari, Ministerul
Public, precum /g250i alte persoane, institu /g288ii sau autorit /g259/g288i publice.
Calitatea procesual /g259 pasiv /g259 va apar /g288ine în cazul acestei ac /g288iuni
dobânditorului nemijlocit /g250i succesorilor s /g259i universali sau cu titlu universal,
în calitate de avânzi-cauz /g259, precum /g250i succesorilor cu titlu particular ai
dobânditorului nemijlocit;
C. Termenul de introducere a cererii de chemare în judecat /g259
A/g250a cum am men /g288ionat anterior, ac /g288iunea în rectificare a intabul /g259rilor
/g250i a înscrierilor provizorii, sub rezerva prescrip /g288iei dreptului material la
ac/g288iune, poate fi imprescriptibil /g259în raport cu dobânditorii nemijloci /g288i
precum /g250i cu ter /g288ii subdobânditori de rea-credin /g288/g259, sau prescriptibil/g259 în
termen de 10 ani fa /g288/g259 de ter /g288ele persoane care au dobândit prin bun /g259-credin /g288/g259
un drept real prin legat sau dona /g288ie /g250i în termen de 3 ani fa /g288/g259 de ter /g288ele
persoane care au dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259 /g250i prin act juridic cu titlu oneros,
întemeindu-se pe cuprinsul c /g259r/g288ii funciare. De asemenea, ac /g288iunea de
rectificare a not /g259rilor cu efect de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i este tot
imprescriptibil /g259 în conformitate cu prev ederile art. 38 din Lege.

190 A se vedea M. Nicolae, op. cit., vol. II, p. 653-654;

225 D. Notarea în cartea funciar /g259
În cazul ac /g288iunii în rectificare tabular /g259, cererea se va înregistra fie
direct la instan /g288a judec /g259toreasc/g259 ce va fi considerat /g259 competent /g259, fie la
biroul teritorial de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259 în a c /g259rui raz /g259 teritorial /g259
se afl /g259 situat imobilul în cauz /g259, ac/g288iunea urmând a fi notat /g259 în cartea
funciar /g259 la cerere sau din oficiu. Notarea ac /g288iunii în rectificare în cartea
funciar /g259 determin /g259 opozabilitatea hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti /g250i fa/g288/g259 de ter /g288ele
persoane care au dobândit dreptul ulterior, dup/g259 efectuarea înscrierii.
E. Judecata cauzei, c /g259ile de atac /g250 i efectele ac /g288iunii în rectificare
tabular /g259
Din punctul de vedere al compunerii completului de judecat /g259/g250i al
c/g259ilor de atac, se vor aplica regulile procedurale de drept comun, ca /g250i în
cazul celorlalte dou/g259 tipuri de ac /g288iuni discutate an terior. Consider /g259m necesar
a face doar urm /g259toarele men /g288iuni: cererea se va solu /g288iona prin pronun/g288 area
unei sentin /g288e care îns /g259 nu va fi opozabil /g259 decât persoanelor împotriva c /g259rora
ac/g288iunea a fost introdus /g259. Dac /g259 îns/g259 ac/g288iunea a fost notat /g259 în cartea funciar /g259,
a/g250a cum am men /g288ionat anterior, hot /g259rârea judec/g259 toreasc /g259 de admitere a
cererii de rectificare va fi opozabil /g259/g250i ter /g288elor persoane care au dobândit
drepturi ulterior înscrierii ac /g288iunii în cartea funciar /g259. Efectul principal al
admiterii acestei ac/g288 iuni const /g259 în stabilirea unei concordan /g288e între situa /g288ia
de fapt /g250i cea de drept a unui imobil sau a unui alt drept real imobiliar.
3.8. Uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259
§1. Scurt istoric
D.-L. nr. 115/1938, pus în aplicare prin Legea nr. 241/1947
reprezint /g259 sediul acestei materii. În conformitate cu aceste acte normative,
sistemul de publicitate prin c /g259r/g288ile funciare se aplic /g259 în Transilvania, Banat
/g250i Bucovina.
225 D. Notarea în cartea funciar /g259
În cazul ac /g288iunii în rectificare tabular /g259, cererea se va înregistra fie
direct la instan /g288a judec /g259toreasc/g259 ce va fi considerat /g259 competent /g259, fie la
biroul teritorial de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259 în a c /g259rui raz /g259 teritorial /g259
se afl /g259 situat imobilul în cauz /g259, ac/g288iunea urmând a fi notat /g259 în cartea
funciar /g259 la cerere sau din oficiu. Notarea ac /g288iunii în rectificare în cartea
funciar /g259 determin /g259 opozabilitatea hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti /g250i fa/g288/g259 de ter /g288ele
persoane care au dobândit dreptul ulterior, dup/g259 efectuarea înscrierii.
E. Judecata cauzei, c /g259ile de atac /g250 i efectele ac /g288iunii în rectificare
tabular /g259
Din punctul de vedere al compunerii completului de judecat /g259/g250i al
c/g259ilor de atac, se vor aplica regulile procedurale de drept comun, ca /g250i în
cazul celorlalte dou/g259 tipuri de ac /g288iuni discutate an terior. Consider /g259m necesar
a face doar urm /g259toarele men /g288iuni: cererea se va solu /g288iona prin pronun/g288 area
unei sentin /g288e care îns /g259 nu va fi opozabil /g259 decât persoanelor împotriva c /g259rora
ac/g288iunea a fost introdus /g259. Dac /g259 îns/g259 ac/g288iunea a fost notat /g259 în cartea funciar /g259,
a/g250a cum am men /g288ionat anterior, hot /g259rârea judec/g259 toreasc /g259 de admitere a
cererii de rectificare va fi opozabil /g259/g250i ter /g288elor persoane care au dobândit
drepturi ulterior înscrierii ac /g288iunii în cartea funciar /g259. Efectul principal al
admiterii acestei ac/g288 iuni const /g259 în stabilirea unei concordan /g288e între situa /g288ia
de fapt /g250i cea de drept a unui imobil sau a unui alt drept real imobiliar.
3.8. Uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259
§1. Scurt istoric
D.-L. nr. 115/1938, pus în aplicare prin Legea nr. 241/1947
reprezint /g259 sediul acestei materii. În conformitate cu aceste acte normative,
sistemul de publicitate prin c /g259r/g288ile funciare se aplic /g259 în Transilvania, Banat
/g250i Bucovina.

226 Uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259 prezint /g259 o reglementare
special /g259 în raport cu uzucapiunea în sist emul Codului civil român. Astfel,
din punct de vedere istoric, evolu /g288ia legislativ/g259 se prezint /g259 în felul urm /g259tor:
a). În Transilvania
Începând cu 22 iunie 1943, prin Legea nr. 389/1943, a fost extins /g259
aplicarea Codului civil român /g250i în Transilvania, fiind scoase din vigoare
Codul civil austriac /g250i legile maghiare. În Nordul Transilvaniei, extinderea
legisla /g288iei române /g250ti a avut loc prin Legea nr. 260/1945. Începând cu 12
iulie 1945, prin Legea nr. 241/1947 a fost pus în aplicare Decretul lege nr.
115/1938 privind unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c/g259 r/g288ile funciare, fiind
scoase din vigoare reglement /g259rile legale în materie.
În sistemul legislativ maghiar uzucapiunea era de 32 de ani, iar în
condi /g288iile Codului civil austriac de 30 de ani. Uzucapiunea opera de plin
drept, f /g259r/g259 întabulare la cartea funciar /g259.
Legile nr. 389/1943 /g250 i nr. 260/1945 au men /g288inut vechea reglementare
a c/g259 r/g288ilor funciare. Pe de alt /g259 parte uzucapiunile începute înainte de
extinderea legisla /g288iei române au r /g259mas, din punct de vedere al naturii,
duratei /g250i efectelor, sub reglementarea dispozi /g288iile legilor sub care au
început (legile maghiare /g250i Codul civil austriac).191
Uzucapiunile începute în momentul extinderii aplic /g259rii Codului civil
în Transilvania (22 iunie 1943) /g250i momentul intr /g259rii în vigoare a Decretului
nr. 115/1938 prin Legea nr. 241/1947 sunt guvernate de prevederile Codului
civil român. Uzucapiunile începute sub regimul D.- L. nr. 115/1938 sunt
reglementate numai de prevederile acestui act normativ.
b). În Bucovina Decretul lege nr. 115/1938 a fost pus în aplicare prin Decretul nr.
511/15 octombrie 1938. Uzucapiunile începute /g250i împlinite înainte de
aceast /g259 dat/g259 au fost guvernate de Codul civil austriac, iar cele începute

191 T.J. Timi /g250, dec. civ. 131/1986, în R.R.D. nr.8/1986, p.77
226 Uzucapiunea în sistem de carte funciar /g259 prezint /g259 o reglementare
special /g259 în raport cu uzucapiunea în sist emul Codului civil român. Astfel,
din punct de vedere istoric, evolu /g288ia legislativ/g259 se prezint /g259 în felul urm /g259tor:
a). În Transilvania
Începând cu 22 iunie 1943, prin Legea nr. 389/1943, a fost extins /g259
aplicarea Codului civil român /g250i în Transilvania, fiind scoase din vigoare
Codul civil austriac /g250i legile maghiare. În Nordul Transilvaniei, extinderea
legisla /g288iei române /g250ti a avut loc prin Legea nr. 260/1945. Începând cu 12
iulie 1945, prin Legea nr. 241/1947 a fost pus în aplicare Decretul lege nr.
115/1938 privind unificarea dispozi /g288iilor privitoare la c/g259 r/g288ile funciare, fiind
scoase din vigoare reglement /g259rile legale în materie.
În sistemul legislativ maghiar uzucapiunea era de 32 de ani, iar în
condi /g288iile Codului civil austriac de 30 de ani. Uzucapiunea opera de plin
drept, f /g259r/g259 întabulare la cartea funciar /g259.
Legile nr. 389/1943 /g250 i nr. 260/1945 au men /g288inut vechea reglementare
a c/g259 r/g288ilor funciare. Pe de alt /g259 parte uzucapiunile începute înainte de
extinderea legisla /g288iei române au r /g259mas, din punct de vedere al naturii,
duratei /g250i efectelor, sub reglementarea dispozi /g288iile legilor sub care au
început (legile maghiare /g250i Codul civil austriac).191
Uzucapiunile începute în momentul extinderii aplic /g259rii Codului civil
în Transilvania (22 iunie 1943) /g250i momentul intr /g259rii în vigoare a Decretului
nr. 115/1938 prin Legea nr. 241/1947 sunt guvernate de prevederile Codului
civil român. Uzucapiunile începute sub regimul D.- L. nr. 115/1938 sunt
reglementate numai de prevederile acestui act normativ.
b). În Bucovina Decretul lege nr. 115/1938 a fost pus în aplicare prin Decretul nr.
511/15 octombrie 1938. Uzucapiunile începute /g250i împlinite înainte de
aceast /g259 dat/g259 au fost guvernate de Codul civil austriac, iar cele începute

191 T.J. Timi /g250, dec. civ. 131/1986, în R.R.D. nr.8/1986, p.77

227 înainte de aceast /g259 dat/g259/g250i împlinite dup /g259 15 octombrie 1938, era necesar s /g259
îndeplineasc /g259 cerin /g288ele Codului civil austriac /g250i Codului civil român.192
Problema uzucapiunii era reglementat /g259 diferit de Legea nr. 115/1938 atât în
ceea ce prive te reglementarea din Codul civil român cât /g250i raportat la
reglementarea anterioar /g259 din Transilvania.
Exist /g259 dou/g259 cazuri de uzucapiune în sistemul c /g259r/g288ilor funciare:
uzucapiunea tabular /g259/g250i uzucapiunea extratabular /g259.
1. Uzucapiunea tabular /g259
Conform art. 27 din D-L nr. 115/1938, dac /g259 s-au înscris în cartea
funciar /g259, f/g259r/g259 cauz /g259 legitim /g259, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul
uzucapiunii acestea vor r /g259mâne valabil dobândite în condi /g288iile în care
titularul înscris al dreptului le-a posedat cu bun /g259 credin /g288/g259, potrivit legii, timp
de 10 ani.
Condi /g288ii:
dreptul de proprieta te sau alt drept real ce se dobânde /g250te este deja
înscris în cartea funciar /g259 sub numele uzucapantului;
înscrierea s-a f /g259cut pe baza unei cauze nelegitime, adic /g259 pe baza
unui titlu nevalabil. În condi /g288iile în care titlul pe baza c /g259ruia s-a f /g259cut
înscrierea ar fi valabil, dreptul de proprietate ar fi dobândit în baza acestui
titlu;
s/g259 fie vorba de drepturi reale care pot fi dobândite în temeiul
uzucapiunii. Nu vor putea fi dobând ite prin uzucapiune spre exemplu:
dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul real de folosin /g288/g259,
deoarece acestea se constituie în totdeauna prin act juridic;
posesia uzucapantului s /g259 fie de bun /g259-credin /g288/g259. În privin /g288a bunei-
credin /g288e se aplic/g259 regulile prev /g259zute în Codul civil;
posesia s /g259 fi avut o durat /g259 de cel pu /g288in 10 ani.

192 T.J. Suceava, dec. civ. 1180/1987, în R.R.D. nr.4/1988, p.62
227 înainte de aceast /g259 dat/g259/g250i împlinite dup /g259 15 octombrie 1938, era necesar s /g259
îndeplineasc /g259 cerin /g288ele Codului civil austriac /g250i Codului civil român.192
Problema uzucapiunii era reglementat /g259 diferit de Legea nr. 115/1938 atât în
ceea ce prive te reglementarea din Codul civil român cât /g250i raportat la
reglementarea anterioar /g259 din Transilvania.
Exist /g259 dou/g259 cazuri de uzucapiune în sistemul c /g259r/g288ilor funciare:
uzucapiunea tabular /g259/g250i uzucapiunea extratabular /g259.
1. Uzucapiunea tabular /g259
Conform art. 27 din D-L nr. 115/1938, dac /g259 s-au înscris în cartea
funciar /g259, f/g259r/g259 cauz /g259 legitim /g259, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul
uzucapiunii acestea vor r /g259mâne valabil dobândite în condi /g288iile în care
titularul înscris al dreptului le-a posedat cu bun /g259 credin /g288/g259, potrivit legii, timp
de 10 ani.
Condi /g288ii:
dreptul de proprieta te sau alt drept real ce se dobânde /g250te este deja
înscris în cartea funciar /g259 sub numele uzucapantului;
înscrierea s-a f /g259cut pe baza unei cauze nelegitime, adic /g259 pe baza
unui titlu nevalabil. În condi /g288iile în care titlul pe baza c /g259ruia s-a f /g259cut
înscrierea ar fi valabil, dreptul de proprietate ar fi dobândit în baza acestui
titlu;
s/g259 fie vorba de drepturi reale care pot fi dobândite în temeiul
uzucapiunii. Nu vor putea fi dobând ite prin uzucapiune spre exemplu:
dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul real de folosin /g288/g259,
deoarece acestea se constituie în totdeauna prin act juridic;
posesia uzucapantului s /g259 fie de bun /g259-credin /g288/g259. În privin /g288a bunei-
credin /g288e se aplic/g259 regulile prev /g259zute în Codul civil;
posesia s /g259 fi avut o durat /g259 de cel pu /g288in 10 ani.

192 T.J. Suceava, dec. civ. 1180/1987, în R.R.D. nr.4/1988, p.62

228 În cazul uzucapiunii tabulare este avut în vedere, prin ipotez /g259, un
titlu nevalabil (cauz /g259 nelegitim /g259) pe baza c /g259ruia s-a f /g259cut înscrierea
dreptului. Pentru acest motiv, în doctrin /g259 uzucapiunea tabular/g259 mai este
cunoscut /g259 sub denumirea de uzu capiune prin convalescen /g288a titlului. Titlul pe
baza c /g259ruia s-a f /g259cut întabularea, de /g250i nevalabil, se cur /g259/g288/g259, se vindec /g259 de
viciile sale, prin trecerea termenului de 10 ani devenind astfel valabil.193 În
consecin /g288/g259, starea de aparen /g288/g259 tabular /g259, creat /g259 prin întabulare, se
consolideaz /g259 devenind conform /g259 realit/g259/g288 ii. /g249i în cazul uzucapiunii tabulare
aceasta produce efecte retroactive de la data intabul /g259rii acelui drept în cartea
funciar /g259.194
Practica judec /g259toreasc /g259 a decis c /g259 posesia necesar /g259 în vederea
dobândirii dreptului de proprietate prin uz ucapiune trebuie s /g259 împlineasc /g259
condi /g288iile prev /g259zut/g259 de Codul civil român.195
În literatura juridic /g259196 s-a apreciat c /g259 textul art. 27 din D-L nr.
115/1938 nu poate avea în vedere decât situa /g288ia celui care a dobândit bunul
nemijlocit de la adev/g259 ratul proprietar. Situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de rea-
credin /g288/g259, fa/g288/g259 de care ac/g288 iunea în rectificare exercitat /g259 de adev /g259ratul titular al
dreptului real este imprescriptibil /g259 potrivit art. 36 alin.1 legea nr. 115/1938,
nu poate fi luat /g259 în discu/g288 ie deoarece textul cere posesia de bun /g259 credin /g288/g259.
Textul nu se aplic /g259 celui care a dobândit de la un non dominus, cu
bun/g259 -credin /g288/g259, deoarece dac /g259 dobândirea este cu titlu oneros dobânditorul va
fi protejat de prevederile art. 33 din lege, fiind la ad /g259post de evic /g288iune pentru
cauze anterioare titlului s /g259u. Adev /g259ratul proprietar poate introduce o ac /g288iune
în rectificarea înscrierii, în condi/g288 iile art. 37 din lege, pân /g259 la împlinirea
termenului de 6 luni, 1 an sau 3 ani pentru dobânditorul cu titlu oneros /g250 i 10
ani pentru dobânditorul cu titlu gratuit, socoti /g288i de la data cererii de

193 Liviu Pop, op.cit., p.202
194 T.J. Hunedoara,, dec. civ. 136/1988, în R.R.D. nr.11/1988, p.70
195 C.S.J., dec. civ. 1264/1993, în R.R.D. nr. 4/1994, p.21
196 Ana Boar, Efectul creator al posesiunii în sistemul de publicitate imobiliar /g259 prin c /g259r/g288ile funciare , în
Dreptul nr. 1/1996, p.71
228 În cazul uzucapiunii tabulare este avut în vedere, prin ipotez /g259, un
titlu nevalabil (cauz /g259 nelegitim /g259) pe baza c /g259ruia s-a f /g259cut înscrierea
dreptului. Pentru acest motiv, în doctrin /g259 uzucapiunea tabular/g259 mai este
cunoscut /g259 sub denumirea de uzu capiune prin convalescen /g288a titlului. Titlul pe
baza c /g259ruia s-a f /g259cut întabularea, de /g250i nevalabil, se cur /g259/g288/g259, se vindec /g259 de
viciile sale, prin trecerea termenului de 10 ani devenind astfel valabil.193 În
consecin /g288/g259, starea de aparen /g288/g259 tabular /g259, creat /g259 prin întabulare, se
consolideaz /g259 devenind conform /g259 realit/g259/g288 ii. /g249i în cazul uzucapiunii tabulare
aceasta produce efecte retroactive de la data intabul /g259rii acelui drept în cartea
funciar /g259.194
Practica judec /g259toreasc /g259 a decis c /g259 posesia necesar /g259 în vederea
dobândirii dreptului de proprietate prin uz ucapiune trebuie s /g259 împlineasc /g259
condi /g288iile prev /g259zut/g259 de Codul civil român.195
În literatura juridic /g259196 s-a apreciat c /g259 textul art. 27 din D-L nr.
115/1938 nu poate avea în vedere decât situa /g288ia celui care a dobândit bunul
nemijlocit de la adev/g259 ratul proprietar. Situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de rea-
credin /g288/g259, fa/g288/g259 de care ac/g288 iunea în rectificare exercitat /g259 de adev /g259ratul titular al
dreptului real este imprescriptibil /g259 potrivit art. 36 alin.1 legea nr. 115/1938,
nu poate fi luat /g259 în discu/g288 ie deoarece textul cere posesia de bun /g259 credin /g288/g259.
Textul nu se aplic /g259 celui care a dobândit de la un non dominus, cu
bun/g259 -credin /g288/g259, deoarece dac /g259 dobândirea este cu titlu oneros dobânditorul va
fi protejat de prevederile art. 33 din lege, fiind la ad /g259post de evic /g288iune pentru
cauze anterioare titlului s /g259u. Adev /g259ratul proprietar poate introduce o ac /g288iune
în rectificarea înscrierii, în condi/g288 iile art. 37 din lege, pân /g259 la împlinirea
termenului de 6 luni, 1 an sau 3 ani pentru dobânditorul cu titlu oneros /g250 i 10
ani pentru dobânditorul cu titlu gratuit, socoti /g288i de la data cererii de

193 Liviu Pop, op.cit., p.202
194 T.J. Hunedoara,, dec. civ. 136/1988, în R.R.D. nr.11/1988, p.70
195 C.S.J., dec. civ. 1264/1993, în R.R.D. nr. 4/1994, p.21
196 Ana Boar, Efectul creator al posesiunii în sistemul de publicitate imobiliar /g259 prin c /g259r/g288ile funciare , în
Dreptul nr. 1/1996, p.71

229 înscriere. Dup /g259 expirarea acestor termene dobânditorul nu mai are interes s /g259
invoce uzucapiunea.
În ceea ce prive /g250te nevalabilitatea cauzei, aceasta se poate referi, în
principal, la orice viciu care ar afecta titlul în baza c /g259ruia s-a f /g259cut
înregistrarea, mai pu/g288 in la viciul care prive /g250te lipsa calit /g259/g288ii de proprietar a
celui care a transmis dreptul. În unele sisteme de carte funciar /g259, spre
exemplu cel german, “actul juridic prin care se transfer/g259 dreptul real, este un
act acauzal, total deta /g250at de contractul de vânzare-cump /g259rare"197, spre
deosebire de reglementarea din D.-L. nr. 115/1938 unde acordul de voin/g288/g259
asupra constituirii sau str /g259mut/g259rii trebuie s /g259 aib/g259 o cauz /g259 ar/g259tat/g259.
O problem /g259 deosebit /g259 s-a ridicat în leg /g259tur/g259 cu imobilele expropriate
înainte de 22 decembrie 1989, pentru realizarea programului comunist de
sistematizare. Decretele de expropriere, în m /g259sura în care nu au fost puse în
aplicare, au devenit caduce, iar înscrierea dreptului de proprietate în
favoarea statului /g250i-a pierdut legitimitatea. Se pune problema dac /g259 s-ar putea
ridica de c/g259 tre stat excep /g288ia dobândirii dreptului de pr oprietate în baza art.
17 din D.-L. nr. 115/1938.
Curtea Suprem /g259 de Justi /g288ie a apreciat c /g259, posesiunea exercitat /g259 de
stat, în temeiul unor ac te normative abuzive nu este o posesiune util /g259 ad
usucapionem, fiind fondat /g259/g250i apoi conservat /g259 pe acte de violen /g288/g259.198 O
asemenea reglementare nu poate avea valoare de principiu, neputându-se
statua la modul general c /g259 regimul comunist ar fi fost un regim al
constrângerilor politice /g250i juridice /g250i, deci toate actele juridice ale statului /g250 i
toate raporturile juridice în care a intrat acesta ar fi fost viciate de violen /g288/g259
fizic /g259 sau moral /g259. Jurispruden/g288 a român /g259/g250i str/g259in/g259 a apreciat c /g259 o posesie ca
aceea exercitat /g259 de un coproprietar nu este suficient /g259, fiind de asemenea
necesar ca persoana care invoc /g259 uzucapiunea s /g259 fie singura înscris /g259 în cartea

197 Ana Boar, op.cit ., p.71-72. Actul acauzal se realizeaz/g259 în doi timpi, cu acord special al
p/g259r/g288ilor în fa /g288a notarului; înscrierea în cartea funciar /g259.
198 C.S.J., S.Com., Dec. nr. 193/1993, în Dreptul nr. 8/1994, p.94;
229 înscriere. Dup /g259 expirarea acestor termene dobânditorul nu mai are interes s /g259
invoce uzucapiunea.
În ceea ce prive /g250te nevalabilitatea cauzei, aceasta se poate referi, în
principal, la orice viciu care ar afecta titlul în baza c /g259ruia s-a f /g259cut
înregistrarea, mai pu/g288 in la viciul care prive /g250te lipsa calit /g259/g288ii de proprietar a
celui care a transmis dreptul. În unele sisteme de carte funciar /g259, spre
exemplu cel german, “actul juridic prin care se transfer/g259 dreptul real, este un
act acauzal, total deta /g250at de contractul de vânzare-cump /g259rare"197, spre
deosebire de reglementarea din D.-L. nr. 115/1938 unde acordul de voin/g288/g259
asupra constituirii sau str /g259mut/g259rii trebuie s /g259 aib/g259 o cauz /g259 ar/g259tat/g259.
O problem /g259 deosebit /g259 s-a ridicat în leg /g259tur/g259 cu imobilele expropriate
înainte de 22 decembrie 1989, pentru realizarea programului comunist de
sistematizare. Decretele de expropriere, în m /g259sura în care nu au fost puse în
aplicare, au devenit caduce, iar înscrierea dreptului de proprietate în
favoarea statului /g250i-a pierdut legitimitatea. Se pune problema dac /g259 s-ar putea
ridica de c/g259 tre stat excep /g288ia dobândirii dreptului de pr oprietate în baza art.
17 din D.-L. nr. 115/1938.
Curtea Suprem /g259 de Justi /g288ie a apreciat c /g259, posesiunea exercitat /g259 de
stat, în temeiul unor ac te normative abuzive nu este o posesiune util /g259 ad
usucapionem, fiind fondat /g259/g250i apoi conservat /g259 pe acte de violen /g288/g259.198 O
asemenea reglementare nu poate avea valoare de principiu, neputându-se
statua la modul general c /g259 regimul comunist ar fi fost un regim al
constrângerilor politice /g250i juridice /g250i, deci toate actele juridice ale statului /g250 i
toate raporturile juridice în care a intrat acesta ar fi fost viciate de violen /g288/g259
fizic /g259 sau moral /g259. Jurispruden/g288 a român /g259/g250i str/g259in/g259 a apreciat c /g259 o posesie ca
aceea exercitat /g259 de un coproprietar nu este suficient /g259, fiind de asemenea
necesar ca persoana care invoc /g259 uzucapiunea s /g259 fie singura înscris /g259 în cartea

197 Ana Boar, op.cit ., p.71-72. Actul acauzal se realizeaz/g259 în doi timpi, cu acord special al
p/g259r/g288ilor în fa /g288a notarului; înscrierea în cartea funciar /g259.
198 C.S.J., S.Com., Dec. nr. 193/1993, în Dreptul nr. 8/1994, p.94;

230 funciar /g259, deoarece posesia exercitat /g259 de coproprietar este cel pu /g288in echivoc /g259,
dac/g259 nu chiar precar /g259.199
Practica judiciar /g259 francez /g259 este constant/g259 , în sensul c /g259 posesia
exercitat /g259 de unul din coproprietari nu poate conduce la uzucapiune
deoarece nu exist /g259 voin/g288 a de a st /g259pâni animo domini.200
În ceea ce prive /g250te buna-credin/g288/g259 a posesorului, art. 1898 Cod civil
prevede c/g259 buna-credin /g288/g259 este credin /g288a posesorului c/g259 acela de la care a
dobândit bunul avea toate însu /g250irile cerute de lege pentru a-i putea transmite
proprietatea. Buna-credin /g288/g259 se apreciaz /g259 la momentul intr /g259rii în posesie fiind
f/g259r/g259 relevan /g288/g259 faptul c /g259, ulterior, posesorul î /g250i d/g259 seama c /g259 a dobândit pe
baza unui act nevalabil. Deci, în condi /g288iile art.27, buna-credin /g288/g259 const /g259 în
convingerea posesorului c /g259 a dobândit pe baza unui act valabil.
Func /g288ioneaz /g259, deci, principiul mala fides superveniens non impedit
usucapione .
În doctrin /g259 s-a sus /g288inut /g250i teza c /g259 ignorarea nevalabilit/g259/g288 ii dobândirii
dreptului trebuie s /g259 existe la momentul intr /g259rii în posesie201, cât /g250i teza
contrar /g259. În unele sisteme de drept este consacrat /g259 expres regula c /g259 buna-
credin /g288/g259 trebuie s /g259 existe pe toat /g259 durata prescrip /g288iei.202
Dac/g259 aceste cerin /g288e prezentate au fost îndeplinite, cel care a fost
înscris în mod nelegitim dobânde /g250te dreptul asupra c /g259ruia a fost înscris,
modul de dobândire fiind un mod originar.
Posesorul î/g250 i va vedea consolidat /g259 situa /g288ia juridic /g259 creat /g259 chiar de la
momentul înscrierii f /g259cute în favoarea sa ca /g250i când înscrierea s-ar fi f /g259cut în
baza unui titlu valabil.
În dreptul român uzucapiunea tabular /g259 cur/g259/g288/g259 titlul de orice vicii. În
alte legisla /g288ii, cum ar dreptul german, efectul prescrip /g288iei este doar acela de a

199 Ioan P. Romo /g250an, op.cit ., p.231.
200 S. Br /g259deanu (III), Înscrierea la carte funciar /g259 a dreptului dobândit, pe cale de uzucapiune, în
R.R.D. nr.3/1968, p.75
201 Ioan P. Romo /g250an, op.cit ., p.321
202 Ibidem
230 funciar /g259, deoarece posesia exercitat /g259 de coproprietar este cel pu /g288in echivoc /g259,
dac/g259 nu chiar precar /g259.199
Practica judiciar /g259 francez /g259 este constant/g259 , în sensul c /g259 posesia
exercitat /g259 de unul din coproprietari nu poate conduce la uzucapiune
deoarece nu exist /g259 voin/g288 a de a st /g259pâni animo domini.200
În ceea ce prive /g250te buna-credin/g288/g259 a posesorului, art. 1898 Cod civil
prevede c/g259 buna-credin /g288/g259 este credin /g288a posesorului c/g259 acela de la care a
dobândit bunul avea toate însu /g250irile cerute de lege pentru a-i putea transmite
proprietatea. Buna-credin /g288/g259 se apreciaz /g259 la momentul intr /g259rii în posesie fiind
f/g259r/g259 relevan /g288/g259 faptul c /g259, ulterior, posesorul î /g250i d/g259 seama c /g259 a dobândit pe
baza unui act nevalabil. Deci, în condi /g288iile art.27, buna-credin /g288/g259 const /g259 în
convingerea posesorului c /g259 a dobândit pe baza unui act valabil.
Func /g288ioneaz /g259, deci, principiul mala fides superveniens non impedit
usucapione .
În doctrin /g259 s-a sus /g288inut /g250i teza c /g259 ignorarea nevalabilit/g259/g288 ii dobândirii
dreptului trebuie s /g259 existe la momentul intr /g259rii în posesie201, cât /g250i teza
contrar /g259. În unele sisteme de drept este consacrat /g259 expres regula c /g259 buna-
credin /g288/g259 trebuie s /g259 existe pe toat /g259 durata prescrip /g288iei.202
Dac/g259 aceste cerin /g288e prezentate au fost îndeplinite, cel care a fost
înscris în mod nelegitim dobânde /g250te dreptul asupra c /g259ruia a fost înscris,
modul de dobândire fiind un mod originar.
Posesorul î/g250 i va vedea consolidat /g259 situa /g288ia juridic /g259 creat /g259 chiar de la
momentul înscrierii f /g259cute în favoarea sa ca /g250i când înscrierea s-ar fi f /g259cut în
baza unui titlu valabil.
În dreptul român uzucapiunea tabular /g259 cur/g259/g288/g259 titlul de orice vicii. În
alte legisla /g288ii, cum ar dreptul german, efectul prescrip /g288iei este doar acela de a

199 Ioan P. Romo /g250an, op.cit ., p.231.
200 S. Br /g259deanu (III), Înscrierea la carte funciar /g259 a dreptului dobândit, pe cale de uzucapiune, în
R.R.D. nr.3/1968, p.75
201 Ioan P. Romo /g250an, op.cit ., p.321
202 Ibidem

231 acoperi lipsa calit /g259/g288ii de proprietar a posesorului /g250i nu un viciu oarecare de
care ar fi atins /g259 îns/g259/g250i înscrierea la cartea funciar /g259.
2. Uzucapiunea extratabular /g259
Conform art. 28 alin.1 din D.-L. nr. 115/1938 cel care a posedat un
bun imobil, în condi /g288iile legii, timp de 20 de ani, dup /g259 moartea
proprietarului înscris în cartea funciar/g259 , va putea cere înscrierea pe numele
s/g259u a dreptului ca urmare a uzucapiunii. Uzucapiunea este extratabular /g259
deoarece dobândirea dreptulu i de proprietate de c /g259tre posesor are loc f /g259r/g259 s/g259
fi fost întabulat dreptul la cartea funciar /g259.
Condi /g288ii:
titularul dreptului întabulat la cartea funciar /g259 s/g259 fie decedat;
uzucapantul trebuie s /g259 posede imobilul timp de cel pu /g288in 20 de ani
de la moartea proprietarului tabular;
posesia trebuie s /g259 îndeplineasc /g259 cerin /g288ele prev /g259zute de Codul
civil, adic /g259 trebuie s /g259 fie util /g259;
nu se cere ca posesia s /g259 fie de bun /g259 – credin /g288/g259;
uzucapiunea extratabular /g259 presupune îndeplinirea de c /g259tre posesor
a unei proceduri speciale de înscriere la cartea funciar /g259.
D.-L. nr. 115/1938 nu prevede printre cazurile în care, în mod
excep /g288ional, dreptul real se dobânde /g250te f/g259r/g259 înscrieri la cartea funciar /g259, /g250i
uzucapiunea. O asemenea prevedere exist /g259 în Codul civil elve /g288ian (art. 656
alin. 2 /g250i art. 665 alin. 2 /g250i 3); exista o asemenea prevedere /g250i în vechea
reglementare din dreptul maghiar /g250i din dreptul austriac. Posesorul este /g288inut
s/g259 îndeplineasc /g259 o procedur /g259 special /g259 consacrat /g259 prin art. 130 din Decretul
lege nr. 115/1938. Înscrierea propriu-zis/g259 a dreptului uzucapat este dispus /g259
de c/g259tre instan /g288a de carte funciar /g259, fie în mod provizoriu, în temeiul hot/g259 rârii
sau încheierii de prim/g259 instan /g288/g259, urmând ca, ulterior, s /g259 fie justificat /g259 prin
hot/g259râre r /g259mas/g259 irevocabil/g259 , fie direct, în temeiul încheierii sau hot/g259 rârii
irevocabile.
231 acoperi lipsa calit /g259/g288ii de proprietar a posesorului /g250i nu un viciu oarecare de
care ar fi atins /g259 îns/g259/g250i înscrierea la cartea funciar /g259.
2. Uzucapiunea extratabular /g259
Conform art. 28 alin.1 din D.-L. nr. 115/1938 cel care a posedat un
bun imobil, în condi /g288iile legii, timp de 20 de ani, dup /g259 moartea
proprietarului înscris în cartea funciar/g259 , va putea cere înscrierea pe numele
s/g259u a dreptului ca urmare a uzucapiunii. Uzucapiunea este extratabular /g259
deoarece dobândirea dreptulu i de proprietate de c /g259tre posesor are loc f /g259r/g259 s/g259
fi fost întabulat dreptul la cartea funciar /g259.
Condi /g288ii:
titularul dreptului întabulat la cartea funciar /g259 s/g259 fie decedat;
uzucapantul trebuie s /g259 posede imobilul timp de cel pu /g288in 20 de ani
de la moartea proprietarului tabular;
posesia trebuie s /g259 îndeplineasc /g259 cerin /g288ele prev /g259zute de Codul
civil, adic /g259 trebuie s /g259 fie util /g259;
nu se cere ca posesia s /g259 fie de bun /g259 – credin /g288/g259;
uzucapiunea extratabular /g259 presupune îndeplinirea de c /g259tre posesor
a unei proceduri speciale de înscriere la cartea funciar /g259.
D.-L. nr. 115/1938 nu prevede printre cazurile în care, în mod
excep /g288ional, dreptul real se dobânde /g250te f/g259r/g259 înscrieri la cartea funciar /g259, /g250i
uzucapiunea. O asemenea prevedere exist /g259 în Codul civil elve /g288ian (art. 656
alin. 2 /g250i art. 665 alin. 2 /g250i 3); exista o asemenea prevedere /g250i în vechea
reglementare din dreptul maghiar /g250i din dreptul austriac. Posesorul este /g288inut
s/g259 îndeplineasc /g259 o procedur /g259 special /g259 consacrat /g259 prin art. 130 din Decretul
lege nr. 115/1938. Înscrierea propriu-zis/g259 a dreptului uzucapat este dispus /g259
de c/g259tre instan /g288a de carte funciar /g259, fie în mod provizoriu, în temeiul hot/g259 rârii
sau încheierii de prim/g259 instan /g288/g259, urmând ca, ulterior, s /g259 fie justificat /g259 prin
hot/g259râre r /g259mas/g259 irevocabil/g259 , fie direct, în temeiul încheierii sau hot/g259 rârii
irevocabile.

232 Uzucapiunea extratabular /g259 face excep /g288ie de la principiul efectului
retroactiv al uzucapiunii în general prin aceea c /g259 ea produce efecte numai
pentru viitor. Prin urmare, înscrierea sau hot /g259rârea judec/g259 toreasc/g259 de
admitere vor avea caracter constitutiv de drepturi, iar nu declarativ, iar
întabularea la cartea funciar/g259 se face pe baza not /g259rii cererii de înscriere la
cartea funciar /g259.203 În doctrin/g259 s-a sus /g288inut c /g259 pentru a opera uzucapiunea
extratabular /g259 trebuie ca în urma decesul ui proprietarului tabular s /g259 fi r/g259mas
mo/g250tenitori acceptan /g288i, deoarece, în caz contrar, succesiunea fiind vacant /g259,
se cuvine statului, potrivit art. 680 Cod civil, iar împotriva statului nu s-ar
putea uzucapa.204
În prezent, în condi /g288iile reglementate de Constitu /g288ie /g250i celelalte acte
normative cu privire la domeniul public /g250i privat al statului, trebuie f/g259 cut/g259
distinc /g288ia între cele dou /g259 domenii, în sensul c /g259 domeniul privat este supus
prevederilor dreptului comun,205 uzucapiunea putând opera astfel, chiar i
împotriva statului. S- a ridicat în practic /g259/g250i problema dac /g259 uzucapiunea
extratabular /g259 se poate aplica /g250i în cazul dispari /g288iei unei persoane. Principiile
legisla /g288iei române nu permit aplicarea prin analogie a prevederilor art. 28
din Decretul lege nr. 115/1938 /g250i la alte cazuri nereglementate expres,
deoarece excep /g288iile sunt de strict /g259 interpretare.
Referitor la situa /g288ia coproprietarilor, jurispruden /g288a nu a exclus
posibilitatea uzucap /g259rii de c /g259tre un coproprietar, prin posesia întregului
imobil, timp de 20 de ani de la de cesul celuilalt coproprietar, cu condi /g288ia de
a face dovada intervertirii poses iei, în unul din modurile prev /g259zute de Codul
civil. 206

203 T. Iona /g250cu, S. Br /g259deanu, Drepturile reale prin cipale, Ed. Academiei, Bucure /g250ti, 1979, p.
184;
204 D. Chiric /g259, Uzucapiunea în practica instan /g288elor de judecat /g259, în Studii /g250i cercet /g259ri juridice, nr. 1, 1986, p.
62; T. Csiha, În leg /g259tur/g259 cu dobândirea drepturilor reale imobilia re prin uzucapiune, regimul de carte
funciar /g259 (II), în R.R.D., nr. 3/1968, p. 71;
205 A. Tulu /g250, În leg /g259tur/g259 cu uzucapiunea extratabular /g259, în Dreptul nr. 7/1995, p. 26;
206 Curtea de Apel Timi /g250oara, s. civ. , dec. 263/1993, nepublicat /g259, apud Ana Boar, op. cit .,
p. 244
232 Uzucapiunea extratabular /g259 face excep /g288ie de la principiul efectului
retroactiv al uzucapiunii în general prin aceea c /g259 ea produce efecte numai
pentru viitor. Prin urmare, înscrierea sau hot /g259rârea judec/g259 toreasc/g259 de
admitere vor avea caracter constitutiv de drepturi, iar nu declarativ, iar
întabularea la cartea funciar/g259 se face pe baza not /g259rii cererii de înscriere la
cartea funciar /g259.203 În doctrin/g259 s-a sus /g288inut c /g259 pentru a opera uzucapiunea
extratabular /g259 trebuie ca în urma decesul ui proprietarului tabular s /g259 fi r/g259mas
mo/g250tenitori acceptan /g288i, deoarece, în caz contrar, succesiunea fiind vacant /g259,
se cuvine statului, potrivit art. 680 Cod civil, iar împotriva statului nu s-ar
putea uzucapa.204
În prezent, în condi /g288iile reglementate de Constitu /g288ie /g250i celelalte acte
normative cu privire la domeniul public /g250i privat al statului, trebuie f/g259 cut/g259
distinc /g288ia între cele dou /g259 domenii, în sensul c /g259 domeniul privat este supus
prevederilor dreptului comun,205 uzucapiunea putând opera astfel, chiar i
împotriva statului. S- a ridicat în practic /g259/g250i problema dac /g259 uzucapiunea
extratabular /g259 se poate aplica /g250i în cazul dispari /g288iei unei persoane. Principiile
legisla /g288iei române nu permit aplicarea prin analogie a prevederilor art. 28
din Decretul lege nr. 115/1938 /g250i la alte cazuri nereglementate expres,
deoarece excep /g288iile sunt de strict /g259 interpretare.
Referitor la situa /g288ia coproprietarilor, jurispruden /g288a nu a exclus
posibilitatea uzucap /g259rii de c /g259tre un coproprietar, prin posesia întregului
imobil, timp de 20 de ani de la de cesul celuilalt coproprietar, cu condi /g288ia de
a face dovada intervertirii poses iei, în unul din modurile prev /g259zute de Codul
civil. 206

203 T. Iona /g250cu, S. Br /g259deanu, Drepturile reale prin cipale, Ed. Academiei, Bucure /g250ti, 1979, p.
184;
204 D. Chiric /g259, Uzucapiunea în practica instan /g288elor de judecat /g259, în Studii /g250i cercet /g259ri juridice, nr. 1, 1986, p.
62; T. Csiha, În leg /g259tur/g259 cu dobândirea drepturilor reale imobilia re prin uzucapiune, regimul de carte
funciar /g259 (II), în R.R.D., nr. 3/1968, p. 71;
205 A. Tulu /g250, În leg /g259tur/g259 cu uzucapiunea extratabular /g259, în Dreptul nr. 7/1995, p. 26;
206 Curtea de Apel Timi /g250oara, s. civ. , dec. 263/1993, nepublicat /g259, apud Ana Boar, op. cit .,
p. 244

233 În leg /g259tur/g259 cu procedura special /g259 de înscriere în cartea funciar /g259, este
de men /g288ionat c /g259 posesorul dobânde /g250te dup/g259 expirarea termenului legal de
prescrip /g288ie, dreptul de a cere înscrierea la cartea funciar /g259, care este distinct
de dreptul de proprietate dobândit în baza uzucap /g259rii. În ceea ce prive te
problema stabilirii momentului de la care se na /g250te dreptul de proprietate în
baza art. 28 din Decretul lege nr . 115/1938 prin uzucapiune extratabular /g259
exist /g259 controverse.
Astfel, într-o prim /g259 concep /g288ie, se înclin /g259 pentru caracterul retroactiv
al dobândirii dreptului de proprietate. Se sus /g288ine c /g259 mai întâi se uzucapeaz /g259
/g250i apoi se înscrie dreptul uzucapat. Prin urmare, dreptul real se dobânde /g250te la
momentul începerii posesiei. Între data începerii posesiei /g250 i data înscrierii
dreptului uzucapat, proprietarul ar av ea recunoscut retroactiv un drept de
proprietate extratabular /g259.207 Înscrierea dreptului uzucapat în cartea funciar /g259,
potrivit acestei concep /g288ii, nu are efecte constitutive, ci doar opozabilitate de
publicitate f /g259r/g259 ter/g288i.
Într-o alt /g259 concep /g288ie se sus/g288 ine c /g259 dreptul real se na /g250te în momentul
înscrierii în cartea funciar /g259, deoarece acesta este principiul suveran care
guverneaz /g259 drepturile reale în sistem de carte funciar /g259.
Regula stabilit /g259 de art. 17 din Decretul lege nr. 115/1938 are un
caracter imperativ, de ordine public /g259, /g250i de aceea sus /g288inerea c/g259 dreptul de
proprietate s-ar dobândi de la momentul începerii cursului prescrip /g288iei apare
ca având un caracter nelogic, apare ca o fic /g288iune nelegal/g259 , deoarece lipsesc
temeiurile care fundamenteaz /g259 o asemenea concluzie pe sistemul Codului
civil român.208

207 Liviu Pop, op. cit., p. 203; D. Chiric /g259, op. cit., (1986) p. 63-65; T.S. , s. civ, dec. nr. 840/1983, în
R.R.D. nr. 9/1984, p. 71;
208 Ana Boar, op. cit ., (1996), p. 81-82
233 În leg /g259tur/g259 cu procedura special /g259 de înscriere în cartea funciar /g259, este
de men /g288ionat c /g259 posesorul dobânde /g250te dup/g259 expirarea termenului legal de
prescrip /g288ie, dreptul de a cere înscrierea la cartea funciar /g259, care este distinct
de dreptul de proprietate dobândit în baza uzucap /g259rii. În ceea ce prive te
problema stabilirii momentului de la care se na /g250te dreptul de proprietate în
baza art. 28 din Decretul lege nr . 115/1938 prin uzucapiune extratabular /g259
exist /g259 controverse.
Astfel, într-o prim /g259 concep /g288ie, se înclin /g259 pentru caracterul retroactiv
al dobândirii dreptului de proprietate. Se sus /g288ine c /g259 mai întâi se uzucapeaz /g259
/g250i apoi se înscrie dreptul uzucapat. Prin urmare, dreptul real se dobânde /g250te la
momentul începerii posesiei. Între data începerii posesiei /g250 i data înscrierii
dreptului uzucapat, proprietarul ar av ea recunoscut retroactiv un drept de
proprietate extratabular /g259.207 Înscrierea dreptului uzucapat în cartea funciar /g259,
potrivit acestei concep /g288ii, nu are efecte constitutive, ci doar opozabilitate de
publicitate f /g259r/g259 ter/g288i.
Într-o alt /g259 concep /g288ie se sus/g288 ine c /g259 dreptul real se na /g250te în momentul
înscrierii în cartea funciar /g259, deoarece acesta este principiul suveran care
guverneaz /g259 drepturile reale în sistem de carte funciar /g259.
Regula stabilit /g259 de art. 17 din Decretul lege nr. 115/1938 are un
caracter imperativ, de ordine public /g259, /g250i de aceea sus /g288inerea c/g259 dreptul de
proprietate s-ar dobândi de la momentul începerii cursului prescrip /g288iei apare
ca având un caracter nelogic, apare ca o fic /g288iune nelegal/g259 , deoarece lipsesc
temeiurile care fundamenteaz /g259 o asemenea concluzie pe sistemul Codului
civil român.208

207 Liviu Pop, op. cit., p. 203; D. Chiric /g259, op. cit., (1986) p. 63-65; T.S. , s. civ, dec. nr. 840/1983, în
R.R.D. nr. 9/1984, p. 71;
208 Ana Boar, op. cit ., (1996), p. 81-82

234 §2. Uzucapiunea în contra c /g259r/g288ii funciare
1. Domeniul de aplicare a prescrip /g288iei prev /g259zut/g259 de art. 28 din
D.-L. nr. 115/1938
Pentru a deveni titular al dreptului real, conform prevederilor acestui
text este necesar, în primul rând, s /g259 fie posedat un bun imobil timp de 20 de
ani în cazul imobilelor care sunt înscrise în cartea funciar /g259 sau de la
înscrierea declara/g288 iei de renun/g288 are la dreptul de proprietate asupra
imobilului. Aceasta înseamn /g259 c/g259 pot fi astfel dobândite numai drepturi
asupra imobilelor care sunt înscrise în cartea funciar /g259. Pentru imobilele care
nu sunt cuprinse în cartea funciar /g259, problema uzucapiunii se va putea ridica,
eventual, în condi /g288iile din Codul civil român, întrucât potrivit art. 48 din
Legea nr. 241/1947, aplicarea dispozi /g288iilor legisla /g288iei române este exclus /g259
numai în ceea ce prive /g250te drepturile reale imobiliare înscrise în cartea
funciar /g259, per a contrario nu /g250i pentru cele asupra imobilelor neîntabulate.
În afara acestei condi /g288ii speciale, uzucapiunii extratabulare
reglementate de art.28 îi sunt aplicabile regulile generale privind domeniul
bunurilor /g250i drepturilor supuse prescrip /g288iei achizitive. Nici prin aceast /g259
form /g259 a uzucapiunii, nu se vor prescrie bunuri scoase din circuitul civil
“prin natura lor proprie sau printr-o declara /g288ie a legii", cum sunt cele din
domeniul public al statului /g250i al unit/g259/g288 ilor administrativ-teritoriale. În
schimb, bunurile care formeaz /g259 domeniul privat, fiind supuse regulilor
aplicabile propriet /g259/g288ii private în general indiferent de titular, pot constitui
obiectul acestei prescrip /g288ii209.
Spre deosebire de uzucapiunea tabular /g259 care nu poate fi invocat /g259
decât de persoana desemnat /g259 – f/g259 r/g259 cauza legitim /g259 – de cartea funciar /g259 ca

209 I. Filipescu, Domeniul public /g250i privat al statului /g250 i al unit /g259/g288ilor administrativ-
teritoriale , în Dreptul nr.5-6, 1994, p.75-83. Legea nr. 54/02.03.1998 privind circula /g288ia
juridic /g259 a terenurilor, publicat /g259 în M. Of. nr. 102/04.03.1998, abrogat /g259 prin Legea nr.
247/19.07.2005 publicat /g259 în M. Of. nr. 653/22.07.2005 cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile
ulterioare /g250i Legea nr. 213/17.111998 privind proprietatea public /g259/g250i regimul juridic al
acesteia,publicat /g259 în M. Of. nr. 448/24.11.1998, cu toate modific /g259rile ulterioare, consacr /g259
expres aceast /g259 regul /g259.
234 §2. Uzucapiunea în contra c /g259r/g288ii funciare
1. Domeniul de aplicare a prescrip /g288iei prev /g259zut/g259 de art. 28 din
D.-L. nr. 115/1938
Pentru a deveni titular al dreptului real, conform prevederilor acestui
text este necesar, în primul rând, s /g259 fie posedat un bun imobil timp de 20 de
ani în cazul imobilelor care sunt înscrise în cartea funciar /g259 sau de la
înscrierea declara/g288 iei de renun/g288 are la dreptul de proprietate asupra
imobilului. Aceasta înseamn /g259 c/g259 pot fi astfel dobândite numai drepturi
asupra imobilelor care sunt înscrise în cartea funciar /g259. Pentru imobilele care
nu sunt cuprinse în cartea funciar /g259, problema uzucapiunii se va putea ridica,
eventual, în condi /g288iile din Codul civil român, întrucât potrivit art. 48 din
Legea nr. 241/1947, aplicarea dispozi /g288iilor legisla /g288iei române este exclus /g259
numai în ceea ce prive /g250te drepturile reale imobiliare înscrise în cartea
funciar /g259, per a contrario nu /g250i pentru cele asupra imobilelor neîntabulate.
În afara acestei condi /g288ii speciale, uzucapiunii extratabulare
reglementate de art.28 îi sunt aplicabile regulile generale privind domeniul
bunurilor /g250i drepturilor supuse prescrip /g288iei achizitive. Nici prin aceast /g259
form /g259 a uzucapiunii, nu se vor prescrie bunuri scoase din circuitul civil
“prin natura lor proprie sau printr-o declara /g288ie a legii", cum sunt cele din
domeniul public al statului /g250i al unit/g259/g288 ilor administrativ-teritoriale. În
schimb, bunurile care formeaz /g259 domeniul privat, fiind supuse regulilor
aplicabile propriet /g259/g288ii private în general indiferent de titular, pot constitui
obiectul acestei prescrip /g288ii209.
Spre deosebire de uzucapiunea tabular /g259 care nu poate fi invocat /g259
decât de persoana desemnat /g259 – f/g259 r/g259 cauza legitim /g259 – de cartea funciar /g259 ca

209 I. Filipescu, Domeniul public /g250i privat al statului /g250 i al unit /g259/g288ilor administrativ-
teritoriale , în Dreptul nr.5-6, 1994, p.75-83. Legea nr. 54/02.03.1998 privind circula /g288ia
juridic /g259 a terenurilor, publicat /g259 în M. Of. nr. 102/04.03.1998, abrogat /g259 prin Legea nr.
247/19.07.2005 publicat /g259 în M. Of. nr. 653/22.07.2005 cu toate modific /g259rile /g250i complet /g259rile
ulterioare /g250i Legea nr. 213/17.111998 privind proprietatea public /g259/g250i regimul juridic al
acesteia,publicat /g259 în M. Of. nr. 448/24.11.1998, cu toate modific /g259rile ulterioare, consacr /g259
expres aceast /g259 regul /g259.

235 titular al dreptului prescris, cea extrabular /g259 poate fi invocat /g259 de orice
persoan /g259, fizic /g259 sau juridic /g259, nefiind necesar /g259, potrivit legii, vreo calitate
special /g259.
2. Condi/g288 iile uzucapiunii împotriva c /g259r/g288ii funciare
a. Decesul sau renun /g288area titularului înscris
Prescrip /g288ia nu poate curge împotriva pe rsoanei desemnate de carte
funciar /g259 ca titular al dreptului decât dac /g259 acesta a decedat sau a renun/g288 at la
dreptul s /g259u. Prin subordonarea acestei condi /g288ii, atingerea adus /g259 de
prescrip /g288ia achizitiv /g259 certitudinii /g250 i încrederii publice în cartea funciar /g259 este
limitat/g259 considerabil. Reglementarea ei este justificat /g259 de necesitatea
curm /g259rii dezacordului dintre starea tabular /g259 care arat /g259 a fi titular al dreptului
o persoan /g259 decedat /g259210 ori care a renun /g288at la dreptul s /g259u /g250i situa /g288ia creat/g259
prin posesia prelungit /g259 timp de 20 de ani. Doctrina /g250 i practica judiciar /g259 au
ad/g259ugat acestei condi /g288ii /g250i pe aceea ca în urma decesului proprietarului
tabular s /g259 fi r/g259mas mo /g250tenitori acceptan /g288i, în caz contrar, succesiunea fiind
vacant /g259 se cuvine statului, potrivit art. 680 din Codul civil, iar împotriva
statului nu s-ar putea uzucapa. Noile reglement /g259ri în materia dreptului de
proprietate impun nuan /g288area acestei interpret /g259ri, întrucât în prezent bunurile
intrate în proprietatea statului pot constitui fie domeniul public, fie domeniul
privat al acestuia, imprescriptibilitat ea referindu-se excl usiv la cele din
domeniul public. Argumente si milare pot fi invocate /g250i pentru
circumstan /g288ierea concluziei în sensul c /g259 alineatul al doilea al art. 28, potrivit
c/g259ruia va putea cere înscrierea dreptului s /g259u /g250i acela care a posedat un
imobil timp de 20 de ani de la data înscrierii în cartea funciar /g259 a declara /g288iei
de renun/g288 are a titularului la proprietate, ar fi fost abrogat prin efectul
Decretului nr.111/1951211. Dac /g259 este adev /g259rat c /g259 renun/g288 area titularului face

210 S. Br /g259deanu, Problema dobândirii dreptului de proprietate /g250i a altor drepturi reale prin
uzucapiune, în lumina dreptului socialist, în Legalitatea popular /g259 nr.12/1956, p.1448-1449
211 C. St /g259tescu, C. Bârsan, op.cit., (1980), p.302; Este vorba despre Decretul nr.
111/14.07.1951 privind reglementarea situa /g288iei bunurilor supuse confisc /g259rii, f /g259r/g259
235 titular al dreptului prescris, cea extrabular /g259 poate fi invocat /g259 de orice
persoan /g259, fizic /g259 sau juridic /g259, nefiind necesar /g259, potrivit legii, vreo calitate
special /g259.
2. Condi/g288 iile uzucapiunii împotriva c /g259r/g288ii funciare
a. Decesul sau renun /g288area titularului înscris
Prescrip /g288ia nu poate curge împotriva pe rsoanei desemnate de carte
funciar /g259 ca titular al dreptului decât dac /g259 acesta a decedat sau a renun/g288 at la
dreptul s /g259u. Prin subordonarea acestei condi /g288ii, atingerea adus /g259 de
prescrip /g288ia achizitiv /g259 certitudinii /g250 i încrederii publice în cartea funciar /g259 este
limitat/g259 considerabil. Reglementarea ei este justificat /g259 de necesitatea
curm /g259rii dezacordului dintre starea tabular /g259 care arat /g259 a fi titular al dreptului
o persoan /g259 decedat /g259210 ori care a renun /g288at la dreptul s /g259u /g250i situa /g288ia creat/g259
prin posesia prelungit /g259 timp de 20 de ani. Doctrina /g250 i practica judiciar /g259 au
ad/g259ugat acestei condi /g288ii /g250i pe aceea ca în urma decesului proprietarului
tabular s /g259 fi r/g259mas mo /g250tenitori acceptan /g288i, în caz contrar, succesiunea fiind
vacant /g259 se cuvine statului, potrivit art. 680 din Codul civil, iar împotriva
statului nu s-ar putea uzucapa. Noile reglement /g259ri în materia dreptului de
proprietate impun nuan /g288area acestei interpret /g259ri, întrucât în prezent bunurile
intrate în proprietatea statului pot constitui fie domeniul public, fie domeniul
privat al acestuia, imprescriptibilitat ea referindu-se excl usiv la cele din
domeniul public. Argumente si milare pot fi invocate /g250i pentru
circumstan /g288ierea concluziei în sensul c /g259 alineatul al doilea al art. 28, potrivit
c/g259ruia va putea cere înscrierea dreptului s /g259u /g250i acela care a posedat un
imobil timp de 20 de ani de la data înscrierii în cartea funciar /g259 a declara /g288iei
de renun/g288 are a titularului la proprietate, ar fi fost abrogat prin efectul
Decretului nr.111/1951211. Dac /g259 este adev /g259rat c /g259 renun/g288 area titularului face

210 S. Br /g259deanu, Problema dobândirii dreptului de proprietate /g250i a altor drepturi reale prin
uzucapiune, în lumina dreptului socialist, în Legalitatea popular /g259 nr.12/1956, p.1448-1449
211 C. St /g259tescu, C. Bârsan, op.cit., (1980), p.302; Este vorba despre Decretul nr.
111/14.07.1951 privind reglementarea situa /g288iei bunurilor supuse confisc /g259rii, f /g259r/g259

236 ca bunul s /g259 devin /g259 f/g259r/g259 st/g259pân, iar asemenea bunuri trec, conform acestui
din urm /g259 act normativ în proprieta tea statului trebuie f /g259cut/g259/g250i în acest caz
distinc /g288ia între bunurile care formeaz /g259 domeniul public /g250 i acelea care intr /g259 în
domeniul privat al statului.212 Pentru c /g259 dispozi /g288iile men /g288ionate ale art. 28
alin. 2 nu au fost niciodat /g259 abrogate expres /g250i ele pot fi astfel interpretate
într-un sens care s /g259 nu contrazic /g259 alte norme juridice sau principii incidente
în aceast /g259 materie, ceea ce infirm /g259 o inten /g288ie de abrogare implicit /g259, urmeaz /g259
ca ele s /g259-/g250i primeasc /g259 în continuare cuvenita aplicare. Aceste dispozi /g288ii
urmeaz /g259 s/g259 fie pe deplin aplicabile, cu distinc /g288ia care se impune, dup /g259
abrogarea Decretului nr.111/1951213.
/g287inând seama de ra/g288 iunile care au determinat admiterea uzucapiunii
în condi /g288iile art. 28, s-ar putea pune problema aplic /g259rii prin analogie a
acestor dispozi /g288ii /g250i în cazul dispari /g288iei proprietarului. În practic /g259 s-a
considerat astfel c /g259 art. 28 era aplicabil în situa /g288ia în care proprietarul a
plecat din /g288ar/g259 din anul 1959, iar posesia a fost exercitat /g259 de reclamant timp
de 20 de ani de la aceast /g259 dat /g259214. Pentru legea român /g259 în lipsa unei
dispozi /g288ii exprese, extinderea prin analogie a aplic /g259rii art. 28 – care cuprinde
o enumerare a situa /g288iilor în care, în mod excep /g288ional, este permis/g259
uzucapiunea în contra înscrierilor din cartea funciar /g259 – /g250 i la ipoteza
dispari /g288iei proprietarului de /g250i tentant /g259, ar fi contrar /g259 regulii potrivit c /g259reia
excep /g288iile sunt de strict /g259 interpretare.

mo/g250tenitori sau st /g259pân, precum /g250i a unor bunuri care nu mai folosesc institu /g288iilor, publicat
în B. Of. nr. 81/21.07.1951;
212 A. Tulu /g250, În leg /g259tur/g259 cu uzucapiune extratabular /g259, în Dreptul nr. 7/1995, p.26
213 Decretul nr. 111/14.07.1951 privind reglementarea situa /g288iei bunurilor supuse confisc /g259rii,
f/g259r/g259 mo /g250tenitori sau st /g259pân, precum /g250i a unor bunuri care nu mai folosesc institu /g288iilor,
publicat în B. Of. nr. 81/21.07.1951 a fost abrogat prin O.G. nr.128/29.08.1998 pentru
reglementarea modului /g250i condi /g288iilor a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii,
în proprietatea privat /g259 a statului, publicat /g259 în M. Of. nr. 328/28.08.1998, cu toate
modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
214 Judec /g259toria Arad, sent. civ. nr. 8443/1994, nepublicat/g259 .
236 ca bunul s /g259 devin /g259 f/g259r/g259 st/g259pân, iar asemenea bunuri trec, conform acestui
din urm /g259 act normativ în proprieta tea statului trebuie f /g259cut/g259/g250i în acest caz
distinc /g288ia între bunurile care formeaz /g259 domeniul public /g250 i acelea care intr /g259 în
domeniul privat al statului.212 Pentru c /g259 dispozi /g288iile men /g288ionate ale art. 28
alin. 2 nu au fost niciodat /g259 abrogate expres /g250i ele pot fi astfel interpretate
într-un sens care s /g259 nu contrazic /g259 alte norme juridice sau principii incidente
în aceast /g259 materie, ceea ce infirm /g259 o inten /g288ie de abrogare implicit /g259, urmeaz /g259
ca ele s /g259-/g250i primeasc /g259 în continuare cuvenita aplicare. Aceste dispozi /g288ii
urmeaz /g259 s/g259 fie pe deplin aplicabile, cu distinc /g288ia care se impune, dup /g259
abrogarea Decretului nr.111/1951213.
/g287inând seama de ra/g288 iunile care au determinat admiterea uzucapiunii
în condi /g288iile art. 28, s-ar putea pune problema aplic /g259rii prin analogie a
acestor dispozi /g288ii /g250i în cazul dispari /g288iei proprietarului. În practic /g259 s-a
considerat astfel c /g259 art. 28 era aplicabil în situa /g288ia în care proprietarul a
plecat din /g288ar/g259 din anul 1959, iar posesia a fost exercitat /g259 de reclamant timp
de 20 de ani de la aceast /g259 dat /g259214. Pentru legea român /g259 în lipsa unei
dispozi /g288ii exprese, extinderea prin analogie a aplic /g259rii art. 28 – care cuprinde
o enumerare a situa /g288iilor în care, în mod excep /g288ional, este permis/g259
uzucapiunea în contra înscrierilor din cartea funciar /g259 – /g250 i la ipoteza
dispari /g288iei proprietarului de /g250i tentant /g259, ar fi contrar /g259 regulii potrivit c /g259reia
excep /g288iile sunt de strict /g259 interpretare.

mo/g250tenitori sau st /g259pân, precum /g250i a unor bunuri care nu mai folosesc institu /g288iilor, publicat
în B. Of. nr. 81/21.07.1951;
212 A. Tulu /g250, În leg /g259tur/g259 cu uzucapiune extratabular /g259, în Dreptul nr. 7/1995, p.26
213 Decretul nr. 111/14.07.1951 privind reglementarea situa /g288iei bunurilor supuse confisc /g259rii,
f/g259r/g259 mo /g250tenitori sau st /g259pân, precum /g250i a unor bunuri care nu mai folosesc institu /g288iilor,
publicat în B. Of. nr. 81/21.07.1951 a fost abrogat prin O.G. nr.128/29.08.1998 pentru
reglementarea modului /g250i condi /g288iilor a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii,
în proprietatea privat /g259 a statului, publicat /g259 în M. Of. nr. 328/28.08.1998, cu toate
modific /g259rile /g250i complet /g259rile ulterioare;
214 Judec /g259toria Arad, sent. civ. nr. 8443/1994, nepublicat/g259 .

237 b. Exercitarea unei posesii utile
Spre deosebire de uzucapiunea reglementat /g259 de art. 27, în acest caz
posesorului nu i se pretinde condi/g288 ia special /g259 a bunei – credin /g288e. De altfel,
având în vedere c /g259 în sistemului Decretului lege nr. 115/1938, drepturile
reale se dobândesc valabil numai prin înscrierea în cartea funciar /g259, credin /g288a
posesorului în legitimitatea unui drept pe care s /g259-l dobândit f /g259r/g259 înscriere
este greu de admis. Având în vedere acest element de diferen /g288iere între cele
dou/g259 ipoteze de uzucapiune reglementate în legea c /g259r/g288ilor funciare s-ar putea
pune problema dac /g259 dobânditorul nemijlocit sau ter /g288ul, înscri /g250i nelegitim în
cartea funciar /g259, dar care sunt de rea credin /g288/g259 /g250i deci exclu /g250i de la beneficiul
prescrip /g288iei prev /g259zute de art. 27 vor putea invoca în favoarea lor pe aceea
din art. 28, dac /g259 posed /g259 imobilul timp de 20 de ani dup /g259 decesul s-au
renun /g288area adev /g259ratului proprietar, care fusese înscris /g259 anterior. Interesul
acestor categorii de posesori în invocarea uzucapiunii este evident, dac /g259 se
are în vedere c /g259 fa/g288/g259 de ei, ac /g288iunea în rectificarea înscrierii în cartea
funciar /g259 este, potrivit art. 36 alin.(1), imprescriptibil /g259. R/g259spunsul afirmativ
pare a se impune, întrucât nu s-ar putea refuza posesorului de rea credin /g288/g259
înscris în cartea funciar /g259, ceea ce i se recunoa /g250te posesorului tot de rea-
credin /g288/g259, dar neînscris. Chiar dac /g259 nu se cere ca atitudinea subiectiv /g259 a
posesorului s /g259 fie calificat /g259 prin bun/g259 credin /g288/g259 este totu /g250i necesar ca ea s /g259
poat /g259 fi caracterizat /g259 ca un animus domini, respectiv s /g259 existe inten /g288ia, de a
se comporta ca titular al dreptului, altfel st /g259pânirea exercitat /g259 nu este altceva
decât o deten /g288ie precar /g259, pe care nu se poate fonda nici o prescrip /g288ie.
Posesia exercitat /g259 trebuie s /g259 îndeplineasc /g259/g250i celelalte condi /g288ii
necesare unei posesii utile, potrivit art. 1847 /g250i urm. din Codul civil.
Prescrip /g288ia reglementat /g259 de art. 28 se va putea /g250i ea întemeia pe o posesie
exercitat /g259 în mod concurent, de care ma i multe persoane sub nume de
coproprietar – animus condomini – ca o posesie comun /g259. Dac /g259 îns/g259 unul
dintre coproprietari exercit /g259 singur acte de st /g259pânire exclusiv /g259 asupra
întregului imobil, timp de 20 de ani dup /g259 decesul celuilalt coproprietar,
237 b. Exercitarea unei posesii utile
Spre deosebire de uzucapiunea reglementat /g259 de art. 27, în acest caz
posesorului nu i se pretinde condi/g288 ia special /g259 a bunei – credin /g288e. De altfel,
având în vedere c /g259 în sistemului Decretului lege nr. 115/1938, drepturile
reale se dobândesc valabil numai prin înscrierea în cartea funciar /g259, credin /g288a
posesorului în legitimitatea unui drept pe care s /g259-l dobândit f /g259r/g259 înscriere
este greu de admis. Având în vedere acest element de diferen /g288iere între cele
dou/g259 ipoteze de uzucapiune reglementate în legea c /g259r/g288ilor funciare s-ar putea
pune problema dac /g259 dobânditorul nemijlocit sau ter /g288ul, înscri /g250i nelegitim în
cartea funciar /g259, dar care sunt de rea credin /g288/g259 /g250i deci exclu /g250i de la beneficiul
prescrip /g288iei prev /g259zute de art. 27 vor putea invoca în favoarea lor pe aceea
din art. 28, dac /g259 posed /g259 imobilul timp de 20 de ani dup /g259 decesul s-au
renun /g288area adev /g259ratului proprietar, care fusese înscris /g259 anterior. Interesul
acestor categorii de posesori în invocarea uzucapiunii este evident, dac /g259 se
are în vedere c /g259 fa/g288/g259 de ei, ac /g288iunea în rectificarea înscrierii în cartea
funciar /g259 este, potrivit art. 36 alin.(1), imprescriptibil /g259. R/g259spunsul afirmativ
pare a se impune, întrucât nu s-ar putea refuza posesorului de rea credin /g288/g259
înscris în cartea funciar /g259, ceea ce i se recunoa /g250te posesorului tot de rea-
credin /g288/g259, dar neînscris. Chiar dac /g259 nu se cere ca atitudinea subiectiv /g259 a
posesorului s /g259 fie calificat /g259 prin bun/g259 credin /g288/g259 este totu /g250i necesar ca ea s /g259
poat /g259 fi caracterizat /g259 ca un animus domini, respectiv s /g259 existe inten /g288ia, de a
se comporta ca titular al dreptului, altfel st /g259pânirea exercitat /g259 nu este altceva
decât o deten /g288ie precar /g259, pe care nu se poate fonda nici o prescrip /g288ie.
Posesia exercitat /g259 trebuie s /g259 îndeplineasc /g259/g250i celelalte condi /g288ii
necesare unei posesii utile, potrivit art. 1847 /g250i urm. din Codul civil.
Prescrip /g288ia reglementat /g259 de art. 28 se va putea /g250i ea întemeia pe o posesie
exercitat /g259 în mod concurent, de care ma i multe persoane sub nume de
coproprietar – animus condomini – ca o posesie comun /g259. Dac /g259 îns/g259 unul
dintre coproprietari exercit /g259 singur acte de st /g259pânire exclusiv /g259 asupra
întregului imobil, timp de 20 de ani dup /g259 decesul celuilalt coproprietar,

238 pentru ca aceasta s /g259 devin /g259 util/g259 trebuie s /g259 nu fi fost echivoc /g259 sau precar /g259
conform Codului civil român, respectiv coproprietarul r /g259mas în via /g288/g259 s/g259 fi
f/g259cut acte de intervertire a posesiei.215 Pentru aceast /g259 concluzie pledeaz /g259
interpretarea literal /g259 a dispozi /g288iilor art. 28, care se refer /g259 la “înscrierea
dreptului uzucapat”, f /g259r/g259 a se face nici o distinc /g288ie referitoare la natura
acestui drept, ori în cazul copropriet /g259/g288ii, fiecare cop /g259rta/g250 are o cot /g259-parte
determinat /g259 din drept, care este înscris în mod distinct în cartea funciar /g259.
c. Împlinirea termenului de 20 de ani
Termenul de 20 de ani cerut de art. 28 nu- /g250i poate începe cursul
decât dup /g259 decesul proprietarului, respectiv dup /g259 înscrierea declara /g288iei de
renun/g288 are a proprietarului, chiar dac /g259 intrarea în fapt în posesia imobilului s-
ar fi produs anterior. Legea, neimpunând posesiei nici o condi/g288 ie special /g259
legat /g259 de existen /g288a bunei-credin /g288e sau a unui just titlu, problema jonc /g288iunii
unor posesii succesive în vederea împlinirii termenului de 20 de ani cerut de
art. 28 se pune în al /g288i termeni decât în cazul uzucapiunii tabulare.
Nu se va putea lua îns /g259 în considerare nici pentru posesia autorului, a
celui de la care posesorul actual a preluat-o, o dat /g259 de început anterioara
evenimentului de care legea leag /g259 în acest caz posibilitatea dobândirii
dreptului prin prescrip /g288ie achizitiv /g259, respectiv moartea proprietarului înscris
ori declara /g288ia de renun /g288are la proprietate.
Dac/g259 îns/g259 no/g288iunile de “posesor posterior” /g250i respectiv “autor”,
folosite de art. 1860 din Cod civil sunt interpretate în sensul restrictiv
atribuit de practica judiciar/g259 , care a considerat c /g259 posesorul subsecvent va
putea uni posesiunea sa cu aceea a antecesorului numai dac /g259 transmisiunea a
avut loc în temeiul unui act vala bil, translativ de proprietate216, îndeplinind

215 Astfel, Curtea de Apel din Timi /g250oara, nu a exclus posibilitatea admiterii uzucap /g259rii de
c/g259tre un coproprietar, prin posesia întregului imobil, timp de 20 de ani de la decesul
celuilalt coproprietar, cu condi /g288ia îns /g259 de a face dovada intervertirii posesiei, în unul din
modurile prev /g259zute în Codul civil (s. civ. dec. 263/bis din 21 decembrie 1993, nepublicat /g259).
216 T.S., s civ. dec. 661/1983 /g250i respectiv nr. 704/1983, în C.D., 1983, p.20 /g250i urm.
238 pentru ca aceasta s /g259 devin /g259 util/g259 trebuie s /g259 nu fi fost echivoc /g259 sau precar /g259
conform Codului civil român, respectiv coproprietarul r /g259mas în via /g288/g259 s/g259 fi
f/g259cut acte de intervertire a posesiei.215 Pentru aceast /g259 concluzie pledeaz /g259
interpretarea literal /g259 a dispozi /g288iilor art. 28, care se refer /g259 la “înscrierea
dreptului uzucapat”, f /g259r/g259 a se face nici o distinc /g288ie referitoare la natura
acestui drept, ori în cazul copropriet /g259/g288ii, fiecare cop /g259rta/g250 are o cot /g259-parte
determinat /g259 din drept, care este înscris în mod distinct în cartea funciar /g259.
c. Împlinirea termenului de 20 de ani
Termenul de 20 de ani cerut de art. 28 nu- /g250i poate începe cursul
decât dup /g259 decesul proprietarului, respectiv dup /g259 înscrierea declara /g288iei de
renun/g288 are a proprietarului, chiar dac /g259 intrarea în fapt în posesia imobilului s-
ar fi produs anterior. Legea, neimpunând posesiei nici o condi/g288 ie special /g259
legat /g259 de existen /g288a bunei-credin /g288e sau a unui just titlu, problema jonc /g288iunii
unor posesii succesive în vederea împlinirii termenului de 20 de ani cerut de
art. 28 se pune în al /g288i termeni decât în cazul uzucapiunii tabulare.
Nu se va putea lua îns /g259 în considerare nici pentru posesia autorului, a
celui de la care posesorul actual a preluat-o, o dat /g259 de început anterioara
evenimentului de care legea leag /g259 în acest caz posibilitatea dobândirii
dreptului prin prescrip /g288ie achizitiv /g259, respectiv moartea proprietarului înscris
ori declara /g288ia de renun /g288are la proprietate.
Dac/g259 îns/g259 no/g288iunile de “posesor posterior” /g250i respectiv “autor”,
folosite de art. 1860 din Cod civil sunt interpretate în sensul restrictiv
atribuit de practica judiciar/g259 , care a considerat c /g259 posesorul subsecvent va
putea uni posesiunea sa cu aceea a antecesorului numai dac /g259 transmisiunea a
avut loc în temeiul unui act vala bil, translativ de proprietate216, îndeplinind

215 Astfel, Curtea de Apel din Timi /g250oara, nu a exclus posibilitatea admiterii uzucap /g259rii de
c/g259tre un coproprietar, prin posesia întregului imobil, timp de 20 de ani de la decesul
celuilalt coproprietar, cu condi /g288ia îns /g259 de a face dovada intervertirii posesiei, în unul din
modurile prev /g259zute în Codul civil (s. civ. dec. 263/bis din 21 decembrie 1993, nepublicat /g259).
216 T.S., s civ. dec. 661/1983 /g250i respectiv nr. 704/1983, în C.D., 1983, p.20 /g250i urm.

239 toate condi /g288iile de form /g259 prev /g259zute de lege217, invocarea jonc /g288iunii ar fi
practic imposibil /g259 în acest caz. În, sistemul de carte funciar /g259 instituit prin
Decretul lege nr. 115/1938, orice act de transmitere a dreptului real
presupune ca o condi /g288ie ad validitatem înscrierea în cartea funciar /g259, în lipsa
acesteia efectul translativ neputâ ndu-se produce. Practica a admis îns /g259
jonc /g288iunea /g250i în cazul în care actul în temeiul c /g259ruia a fost transmis /g259 posesia
nu îndeplinea condi /g288iile speciale de form /g259, necesare pentru producerea
efectului translativ de drept.218
3. Efectele uzucapiunii de 20 de ani a. Dreptul de a invoca uzucapiunea
Împlinirea prescrip /g288iei prev /g259zut/g259 de art. 28 d/g259 dreptul posesorului la
invocarea acesteia pe calea unei procedur i speciale, instituite prin art. 130.
Decretul lege nr. 115/1938 nu prevede uzucapiunea printre cazurile în care
dreptul real se dobânde /g250te f/g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259 (art. 26). Cu toate
acestea, s-a considerat de unii autori c /g259 uzucapiunea constituie /g250 i ea o
asemenea excep /g288ie de la efectul constitutiv al înscrierii, excep /g288ie consacrat /g259
nu de lege ci de practica judiciar /g259
219/g250i c/g259 interpretarea dat /g259 art. 26 în
leg/g259tur/g259 cu omiterea uzucapiunii dintre modurile de dobândire a propriet /g259/g288ii
f/g259r/g259 întabulare trebuie f /g259cut/g259 /g288inându-se seama de legisla /g288ia în prezent în
vigoare, iar nu de considera /g288iile care au stat la baza redact /g259rii textului care
/g250i-ar fi pierdut suportul de fond220.
Este de necontestat c /g259 practica judiciar/g259 a avut /g250 i are un important
rol creator prin activitatea de interpretare a normelor legale, sub care se

217 Trib. Suprem, sec. civ., deciziile nr. 153 din 24 ianuarie 19 84, în I. G. Mihu/g288/g259 , op. cit ., (1986), p. 76,
respectiv nr. 292 din 28 februarie 1970, în C. D. 1970, p.108.
218 Curtea de Apel Timi /g250oara, sec. civ., decizia nr. 1863/1996, nepublicat /g259, care a permis
jonc /g288iunea în temeiul unui antecontract de vânzare-cump /g259rare sub semn /g259tur/g259 privat /g259.
Calificarea îns /g259 a st /g259pânirii exercitate de promitentul-cump /g259r/g259tor ca posesie este
discutabil /g259, atâta vreme cât, pân /g259 la încheierea actului autentic, el st /g259pâne /g250te bunul în
temeiul unui drept personal de folosin /g288a, nu ca titular al unui drept real.
219 D. Chiric /g259, Publicitatea transferurilor dreptului de proprietate imobiliar/g259 , în Dreptul
nr.4/1992, p.25.
220 Ana Boar, op.cit ., p.247;
239 toate condi /g288iile de form /g259 prev /g259zute de lege217, invocarea jonc /g288iunii ar fi
practic imposibil /g259 în acest caz. În, sistemul de carte funciar /g259 instituit prin
Decretul lege nr. 115/1938, orice act de transmitere a dreptului real
presupune ca o condi /g288ie ad validitatem înscrierea în cartea funciar /g259, în lipsa
acesteia efectul translativ neputâ ndu-se produce. Practica a admis îns /g259
jonc /g288iunea /g250i în cazul în care actul în temeiul c /g259ruia a fost transmis /g259 posesia
nu îndeplinea condi /g288iile speciale de form /g259, necesare pentru producerea
efectului translativ de drept.218
3. Efectele uzucapiunii de 20 de ani a. Dreptul de a invoca uzucapiunea
Împlinirea prescrip /g288iei prev /g259zut/g259 de art. 28 d/g259 dreptul posesorului la
invocarea acesteia pe calea unei procedur i speciale, instituite prin art. 130.
Decretul lege nr. 115/1938 nu prevede uzucapiunea printre cazurile în care
dreptul real se dobânde /g250te f/g259r/g259 înscriere în cartea funciar /g259 (art. 26). Cu toate
acestea, s-a considerat de unii autori c /g259 uzucapiunea constituie /g250 i ea o
asemenea excep /g288ie de la efectul constitutiv al înscrierii, excep /g288ie consacrat /g259
nu de lege ci de practica judiciar /g259
219/g250i c/g259 interpretarea dat /g259 art. 26 în
leg/g259tur/g259 cu omiterea uzucapiunii dintre modurile de dobândire a propriet /g259/g288ii
f/g259r/g259 întabulare trebuie f /g259cut/g259 /g288inându-se seama de legisla /g288ia în prezent în
vigoare, iar nu de considera /g288iile care au stat la baza redact /g259rii textului care
/g250i-ar fi pierdut suportul de fond220.
Este de necontestat c /g259 practica judiciar/g259 a avut /g250 i are un important
rol creator prin activitatea de interpretare a normelor legale, sub care se

217 Trib. Suprem, sec. civ., deciziile nr. 153 din 24 ianuarie 19 84, în I. G. Mihu/g288/g259 , op. cit ., (1986), p. 76,
respectiv nr. 292 din 28 februarie 1970, în C. D. 1970, p.108.
218 Curtea de Apel Timi /g250oara, sec. civ., decizia nr. 1863/1996, nepublicat /g259, care a permis
jonc /g288iunea în temeiul unui antecontract de vânzare-cump /g259rare sub semn /g259tur/g259 privat /g259.
Calificarea îns /g259 a st /g259pânirii exercitate de promitentul-cump /g259r/g259tor ca posesie este
discutabil /g259, atâta vreme cât, pân /g259 la încheierea actului autentic, el st /g259pâne /g250te bunul în
temeiul unui drept personal de folosin /g288a, nu ca titular al unui drept real.
219 D. Chiric /g259, Publicitatea transferurilor dreptului de proprietate imobiliar/g259 , în Dreptul
nr.4/1992, p.25.
220 Ana Boar, op.cit ., p.247;

240 ascunde adeseori o activitate quasi-legislativ /g259, îns /g259 aceast /g259 activitate nu
poate s /g259 duc /g259 la solu /g288ii prin care s /g259 se contrazic /g259 texte exprese ale legii, ci
dimpotriv /g259, este chemat /g259 s/g259 înt/g259reasc /g259 imaginea sistemului de drept în
ansamblul s /g259u ca un sistem ra/g288 ional, coerent, f/g259 r/g259 lacune. Or, potrivit
dispozi /g288iilor exprese ale art.28, în situa/g288 iile pe care le are în vedere, ceea ce
dobânde /g250te posesorul dup/g259 împlinirea termenului legal este nu dreptul real
ca atare, ci dreptul de a cere înscrierea în cartea funciara, ceea ce înseamn /g259
c/g259 posesia genereaz /g259 în acest caz, dreptul real nu mai prin înscrierea în cartea
funciar /g259. Noua Lege a cadastrului funciar /g250 i a publicit /g259/g288ii imobiliare
nr.7/1996, abandonând efectul constitutiv al înscrierii în cartea funciar /g259 a
l/g259rgit /g250i sfera titlurilor care sunt opozabile ter /g288ilor f/g259 r/g259 înscriere, incluzând
printre ele /g250i uzucapiunea.
b. Procedura de înscriere a dreptului
Art.130 din D.-L. nr.115/1938 impune posesorului s/g259 se adreseze în
acest scop cu o cerere judec /g259toriei în circumscrip /g288ia c/g259reia este a /g250ezat
imobilul. Potrivit art.130, a /g250a cum a fost republicat dup/g259 modificarea prin
Decretul nr.378/1960: “Cererea de înscriere se va îndrepta la judec /g259toria în
circumscrip/g288 ia c/g259reia este a /g250ezat imobilul. Judec /g259toria, prin încheiere, va
emite o soma /g288ie care se va afi /g250a la judec /g259torie, la prim/g259 ria comunei unde se
afl/g259 a/g250ezat imobilul /g250i se va publica într-unul din ziarele mai r /g259spândite din
capital /g259. Publicarea în ziar va fi înlocuit /g259 pentru fondurile rurale mai mici de
5 ha, prin b/g259 t/g259i de tob /g259 f/g259cute în dou/g259 duminici succesive. Îndeplinirea
acestor formalit /g259/g288i se va constata prin proces-verbal întocmit, în cazul
prev /g259zut de alin.2 de c /g259tre grefier, iar în cazul prev /g259zut de alin.3 de c /g259tre
primar. Procesul-verbal se va înainta f /g259r/g259 întârziere judec /g259toriei. Prin
soma /g288ie, cei interesa /g288i vor fi invita /g288i s/g259 fac/g259 opozi /g288ie, cunoscând c /g259 în termen
de o lun/g259 de la cea din urm /g259 din aceste publica /g288ii, judec /g259toria va p/g259/g250 i la
judecarea pricinii. Dac/g259 nu s-a f /g259cut opozi/g288 ie, judec /g259toria se va pronun /g288a
printr-o încheiere; în caz contrar opozi /g288ia a se va judeca de c /g259tre instan /g288a
competent /g259, dup /g259 dreptul comun. Dac /g259 aceast /g259 instan /g288/g259 ar fi tribunalul,
240 ascunde adeseori o activitate quasi-legislativ /g259, îns /g259 aceast /g259 activitate nu
poate s /g259 duc /g259 la solu /g288ii prin care s /g259 se contrazic /g259 texte exprese ale legii, ci
dimpotriv /g259, este chemat /g259 s/g259 înt/g259reasc /g259 imaginea sistemului de drept în
ansamblul s /g259u ca un sistem ra/g288 ional, coerent, f/g259 r/g259 lacune. Or, potrivit
dispozi /g288iilor exprese ale art.28, în situa/g288 iile pe care le are în vedere, ceea ce
dobânde /g250te posesorul dup/g259 împlinirea termenului legal este nu dreptul real
ca atare, ci dreptul de a cere înscrierea în cartea funciara, ceea ce înseamn /g259
c/g259 posesia genereaz /g259 în acest caz, dreptul real nu mai prin înscrierea în cartea
funciar /g259. Noua Lege a cadastrului funciar /g250 i a publicit /g259/g288ii imobiliare
nr.7/1996, abandonând efectul constitutiv al înscrierii în cartea funciar /g259 a
l/g259rgit /g250i sfera titlurilor care sunt opozabile ter /g288ilor f/g259 r/g259 înscriere, incluzând
printre ele /g250i uzucapiunea.
b. Procedura de înscriere a dreptului
Art.130 din D.-L. nr.115/1938 impune posesorului s/g259 se adreseze în
acest scop cu o cerere judec /g259toriei în circumscrip /g288ia c/g259reia este a /g250ezat
imobilul. Potrivit art.130, a /g250a cum a fost republicat dup/g259 modificarea prin
Decretul nr.378/1960: “Cererea de înscriere se va îndrepta la judec /g259toria în
circumscrip/g288 ia c/g259reia este a /g250ezat imobilul. Judec /g259toria, prin încheiere, va
emite o soma /g288ie care se va afi /g250a la judec /g259torie, la prim/g259 ria comunei unde se
afl/g259 a/g250ezat imobilul /g250i se va publica într-unul din ziarele mai r /g259spândite din
capital /g259. Publicarea în ziar va fi înlocuit /g259 pentru fondurile rurale mai mici de
5 ha, prin b/g259 t/g259i de tob /g259 f/g259cute în dou/g259 duminici succesive. Îndeplinirea
acestor formalit /g259/g288i se va constata prin proces-verbal întocmit, în cazul
prev /g259zut de alin.2 de c /g259tre grefier, iar în cazul prev /g259zut de alin.3 de c /g259tre
primar. Procesul-verbal se va înainta f /g259r/g259 întârziere judec /g259toriei. Prin
soma /g288ie, cei interesa /g288i vor fi invita /g288i s/g259 fac/g259 opozi /g288ie, cunoscând c /g259 în termen
de o lun/g259 de la cea din urm /g259 din aceste publica /g288ii, judec /g259toria va p/g259/g250 i la
judecarea pricinii. Dac/g259 nu s-a f /g259cut opozi/g288 ie, judec /g259toria se va pronun /g288a
printr-o încheiere; în caz contrar opozi /g288ia a se va judeca de c /g259tre instan /g288a
competent /g259, dup /g259 dreptul comun. Dac /g259 aceast /g259 instan /g288/g259 ar fi tribunalul,

241 judec /g259toria îi va trimite din oficiu, dosarul pricinii, în ambele cazuri instan /g288a
va cerceta dac /g259 sunt îndeplinite cerin /g288ele art.28. Reclamantul va putea cere
înscrierea provizorie a dreptului ce a uzucapat, în temeiul hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti de prim/g259 instan /g288/g259 sau a încheierii prin care s-a admis cererea.
Justificarea se va face prin hot /g259râre judec /g259toreasc /g259 definitiv /g259. Notariatul de
stat nu va putea, în temeiul uzucapiunii, dispune înscrierea dreptului dac /g259
acesta a fost întabulat sau înscris provizoriu, în folosul unei ter /g288e persoane,
chiar dup /g259 împlinirea termenului de uzucap iune; în cazul când s-ar fi f/g259 cut
numai o notare notariatul de stat va dispune înscrierea dreptului, f /g259r/g259 ca
înscrierea s /g259 fie opozabil /g259 celui care a cerut notarea".
Referitor la competen /g288a de a dispune asupra cererii de înscriere
formulat /g259 de posesor, doctrina /g250i practica au cunoscut o anumit /g259, evolu/g288 ie,
determinat /g259 de trecerea lucr /g259rilor de publicitate imobiliar /g259/g250i de c /g259r/g288i
funciare în competen /g288a fostelor notariate de stat , prin Decretul nr.377/1960.
Astfel, într-o opinie s-a considerat c /g259/g250i dup /g259 aceast /g259, modificare,
competent /g259 s/g259 solu /g288ioneze cererea de înscriere este judec /g259toria în raza
teritorial/g259 a c/g259 reia este situat imobilul221, în timp ce în cealalt /g259 interpretare,
care pornea de la preluarea de c /g259tre notariatele de stat a atribu /g288iilor fostelor
instan /g288e de carte funciar /g259, aceast /g259 competen /g288/g259 în privin /g288a fazei
necontencioase ar fi revenit notariatului222. Aceast /g259 din urm /g259 solu /g288ie,
împ/g259rt/g259/g250it/g259 în practica notarial /g259 a cunoscut /g250i consacrarea în decizii ale
instan /g288ei supreme.223
Controversele asupra acestei chestiuni au fost curmate în mare parte
ca urmare a intr /g259rii în vigoare a Legii nr.36/1995, a notarilor publici /g250i a
activit/g259/g288 ii notariale. Prin art.108 al acestei legi, atribu /g288iile, legate de c /g259r/g288ile
funciare au fost redate judec /g259toriilor, punându-se cap /g259t unei nefire /g250ti

221 S. Br /g259deanu, În leg /g259tur/g259 cu dobândirea drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune în regimul de carte funciar /g259, în
R.R.D. nr.3/1968, p.77
222 Tr. Iona/g250 cu, S. Br /g259deanu, op.cit . (1978), p.184
223 T.S., s.civ. dec. 817/1978, I. Mihu /g288/g259, op cit., p.76
241 judec /g259toria îi va trimite din oficiu, dosarul pricinii, în ambele cazuri instan /g288a
va cerceta dac /g259 sunt îndeplinite cerin /g288ele art.28. Reclamantul va putea cere
înscrierea provizorie a dreptului ce a uzucapat, în temeiul hot /g259rârii
judec /g259tore/g250ti de prim/g259 instan /g288/g259 sau a încheierii prin care s-a admis cererea.
Justificarea se va face prin hot /g259râre judec /g259toreasc /g259 definitiv /g259. Notariatul de
stat nu va putea, în temeiul uzucapiunii, dispune înscrierea dreptului dac /g259
acesta a fost întabulat sau înscris provizoriu, în folosul unei ter /g288e persoane,
chiar dup /g259 împlinirea termenului de uzucap iune; în cazul când s-ar fi f/g259 cut
numai o notare notariatul de stat va dispune înscrierea dreptului, f /g259r/g259 ca
înscrierea s /g259 fie opozabil /g259 celui care a cerut notarea".
Referitor la competen /g288a de a dispune asupra cererii de înscriere
formulat /g259 de posesor, doctrina /g250i practica au cunoscut o anumit /g259, evolu/g288 ie,
determinat /g259 de trecerea lucr /g259rilor de publicitate imobiliar /g259/g250i de c /g259r/g288i
funciare în competen /g288a fostelor notariate de stat , prin Decretul nr.377/1960.
Astfel, într-o opinie s-a considerat c /g259/g250i dup /g259 aceast /g259, modificare,
competent /g259 s/g259 solu /g288ioneze cererea de înscriere este judec /g259toria în raza
teritorial/g259 a c/g259 reia este situat imobilul221, în timp ce în cealalt /g259 interpretare,
care pornea de la preluarea de c /g259tre notariatele de stat a atribu /g288iilor fostelor
instan /g288e de carte funciar /g259, aceast /g259 competen /g288/g259 în privin /g288a fazei
necontencioase ar fi revenit notariatului222. Aceast /g259 din urm /g259 solu /g288ie,
împ/g259rt/g259/g250it/g259 în practica notarial /g259 a cunoscut /g250i consacrarea în decizii ale
instan /g288ei supreme.223
Controversele asupra acestei chestiuni au fost curmate în mare parte
ca urmare a intr /g259rii în vigoare a Legii nr.36/1995, a notarilor publici /g250i a
activit/g259/g288 ii notariale. Prin art.108 al acestei legi, atribu /g288iile, legate de c /g259r/g288ile
funciare au fost redate judec /g259toriilor, punându-se cap /g259t unei nefire /g250ti

221 S. Br /g259deanu, În leg /g259tur/g259 cu dobândirea drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune în regimul de carte funciar /g259, în
R.R.D. nr.3/1968, p.77
222 Tr. Iona/g250 cu, S. Br /g259deanu, op.cit . (1978), p.184
223 T.S., s.civ. dec. 817/1978, I. Mihu /g288/g259, op cit., p.76

242 dualit/g259/g288 i de competen /g288e în aceast /g259 materie, care a generat posibilit /g259/g288i de
interpretare diferit /g259. Cel care a posedat imobilul în condi /g288iile prescrise de
art.28 trebuie a /g250adar, potrivit art.130 revenit la forma sa ini /g288ial/g259, s/g259 se
adreseze cu cererea de înscriere a dreptului s /g259u, judec /g259toriei în raza
teritorial/g259 a c /g259reia este situat imobilul, care va dispune, prin încheiere,
îndeplinirea unor formalit /g259/g288i de publicitate a cererii: emiterea unei soma /g288ii
care se afi /g250eaz/g259 la judec /g259torie /g250i la prim /g259ria comunei, respectiv publicarea ei
în ziar sau, pentru terenuri agricole mai mici de 5 ha, aducerea ei la
cuno/g250 tin/g288a celor interesa /g288i prin b /g259t/g259i de tob /g259, în dou /g259 duminici succesive.
Dac/g259 în termen de o lun /g259 de la aceste publica /g288ii nu se formuleaz /g259 opozi /g288ii,
judec /g259toria trece la judecarea cererii, pronun /g288ându-se prin încheiere, în
cadrul unei proceduri necontecioase. Acestei cereri i s-a atribuit uneori caracterul unei ac /g288iuni în constatare, în se nsul art.111 din Codul de
procedur /g259 civil /g259
224.
Dac/g259 ac/g288iunea în constatare reglementat /g259 de Codul de procedur /g259
civil /g259 se solu /g288ioneaz /g259 dup/g259 procedura contencioas /g259 de drept comun, cererile
bazate pe art.130, în cazul în care nu s-au f /g259cut contesta /g288ii se rezolv /g259 de
judec /g259torie în cadrul unei proceduri necontencioase, pentru c /g259 instan /g288a nu
are a se pronun /g288a asupra unui litigiu propriu-zis , a unui conflict de interese
între dou/g259 p/g259r/g288i, nefiind deci necesar a fi chema/g288 i în judecat /g259 mo/g250tenitorii
defunctului pr oprietar tabular225. Dar dac /g259, publicarea cererii, în condi /g288iile
men /g288ionate, ar fi urmat /g259 de formularea unor opozi /g288ii de c /g259tre persoane
interesate, în primul rând, desigur, de câtre mo /g250tenitorii proprietarului
decedat, cererea î /g250i va pierde caracterul necontencios /g250 i va trebui transmis /g259
de judec /g259toria sesizat /g259 de posesor, instan /g288ei competente dup /g259 dreptul comun

224 A. Stângu, Înscrierea în cartea funciar /g259 a dreptului de proprietate dobândit pe cale de uzucapiune , în R.R.D.
nr.3/1968, p.69 /g250i urm.
225 În acest sens s-a pronun /g288at /g250i Tribunalul jude/g288 ean Arad, sec/g288 ia civil /g259, prin decizia nr.
407/1990, nepublicat /g259, trimi /g288ând cauza spre rejudecare Judec /g259toriei Arad, pentru
îndeplinirea formalit /g259/g288ilor de publicitate prev /g259zute de art.130 /g250 i considerând c/g259 nu era
necesar ca reclamantul s /g259 indice cine sunt mo /g250tenitorii proprie tarului decedat /g250i s/g259-i cheme
în judecat /g259.
242 dualit/g259/g288 i de competen /g288e în aceast /g259 materie, care a generat posibilit /g259/g288i de
interpretare diferit /g259. Cel care a posedat imobilul în condi /g288iile prescrise de
art.28 trebuie a /g250adar, potrivit art.130 revenit la forma sa ini /g288ial/g259, s/g259 se
adreseze cu cererea de înscriere a dreptului s /g259u, judec /g259toriei în raza
teritorial/g259 a c /g259reia este situat imobilul, care va dispune, prin încheiere,
îndeplinirea unor formalit /g259/g288i de publicitate a cererii: emiterea unei soma /g288ii
care se afi /g250eaz/g259 la judec /g259torie /g250i la prim /g259ria comunei, respectiv publicarea ei
în ziar sau, pentru terenuri agricole mai mici de 5 ha, aducerea ei la
cuno/g250 tin/g288a celor interesa /g288i prin b /g259t/g259i de tob /g259, în dou /g259 duminici succesive.
Dac/g259 în termen de o lun /g259 de la aceste publica /g288ii nu se formuleaz /g259 opozi /g288ii,
judec /g259toria trece la judecarea cererii, pronun /g288ându-se prin încheiere, în
cadrul unei proceduri necontecioase. Acestei cereri i s-a atribuit uneori caracterul unei ac /g288iuni în constatare, în se nsul art.111 din Codul de
procedur /g259 civil /g259
224.
Dac/g259 ac/g288iunea în constatare reglementat /g259 de Codul de procedur /g259
civil /g259 se solu /g288ioneaz /g259 dup/g259 procedura contencioas /g259 de drept comun, cererile
bazate pe art.130, în cazul în care nu s-au f /g259cut contesta /g288ii se rezolv /g259 de
judec /g259torie în cadrul unei proceduri necontencioase, pentru c /g259 instan /g288a nu
are a se pronun /g288a asupra unui litigiu propriu-zis , a unui conflict de interese
între dou/g259 p/g259r/g288i, nefiind deci necesar a fi chema/g288 i în judecat /g259 mo/g250tenitorii
defunctului pr oprietar tabular225. Dar dac /g259, publicarea cererii, în condi /g288iile
men /g288ionate, ar fi urmat /g259 de formularea unor opozi /g288ii de c /g259tre persoane
interesate, în primul rând, desigur, de câtre mo /g250tenitorii proprietarului
decedat, cererea î /g250i va pierde caracterul necontencios /g250 i va trebui transmis /g259
de judec /g259toria sesizat /g259 de posesor, instan /g288ei competente dup /g259 dreptul comun

224 A. Stângu, Înscrierea în cartea funciar /g259 a dreptului de proprietate dobândit pe cale de uzucapiune , în R.R.D.
nr.3/1968, p.69 /g250i urm.
225 În acest sens s-a pronun /g288at /g250i Tribunalul jude/g288 ean Arad, sec/g288 ia civil /g259, prin decizia nr.
407/1990, nepublicat /g259, trimi /g288ând cauza spre rejudecare Judec /g259toriei Arad, pentru
îndeplinirea formalit /g259/g288ilor de publicitate prev /g259zute de art.130 /g250 i considerând c/g259 nu era
necesar ca reclamantul s /g259 indice cine sunt mo /g250tenitorii proprie tarului decedat /g250i s/g259-i cheme
în judecat /g259.

243 care, dup /g259 modificarea art.2 din Codul de procedur /g259 civil /g259 prin Legea
nr.59/1993 ar putea fi /g250i tribunalul, în cazul în care valoarea imobilului ar
dep/g259/g250i suma de 150 de milioane de lei. Judec /g259toria sau tribunalul, dup /g259 caz,
vor judeca cererea posesorului /g250i opozi /g288iile formulate în condi /g288iile procedurii
contencioase obi /g250nuite, pronun/g288 ând o hot /g259râre /g250i nu o încheiere ca în prima
ipoteza. Faptul c/g259 nu au fost formulate opozi /g288ii nu înseamn /g259 îns/g259 c/g259 instan /g288a
sesizat /g259 nu va trebui s /g259 verifice, potrivit principiului legalit /g259/g288ii înscrierii în
cartea funciar /g259, îndeplinirea condi /g288iilor uzucapiunii. A fost respins /g259 astfel o
cerere de înscriere formulat /g259 pe temeiul art. 28 pentru c /g259, de/g250i nu s-au
formulat opozi /g288ii, s-a stabilit c /g259 nu era împlinit termenul de 20 de ani de la
decesul proprietarului226. Aceast /g259 procedur /g259 special /g259 instituit/g259 prin
dispozi /g288iile art.130 a fost socotit/g259 de unii autori227/g250i de c /g259tre unele
instan /g288e228, ca fiind singura aplicabil /g259 în materia cererilor de înscriere a
dreptului dobândit în condi /g288iile art. 28 din Decretul lege nr.115/1938,
interpretare în sprijinul c /g259reia a fost invocat principiul specialia generalibus
derogant , ca /g250i caracterul imperativ al normelor care o instituie, de la
aplicarea c /g259rora posesorul nu s-ar putea sustrage, chemându-i în judecat /g259 pe
eventualii oponen /g288i, dup/g259 dreptul comun. Instan /g288a suprem /g259 a considerat îns /g259
c/g259, dimpotriv/g259 , procedura special /g259 privitoare la înscrierea în cartea funciar /g259
a dreptului dobândit prin uzucapiune este instituit de art.130 în favoarea
posesorului, existen /g288a ei neputându-l împiedica pe acesta s /g259 recurg /g259 la
procedura contencioas /g259 de drept comun229, solu /g288ie care pare a fi convins mai
mult decât prima.
Înscrierea propriu-zis /g259 a dreptului uzucapat este dispus /g259 de c /g259tre
instan /g288a de carte funciar /g259 fie în mod provizoriu, în temeiul hot /g259rârii sau

226 Judec. Lipova, sent. civ. nr. 367 din 8 mai 1997, definitiv /g259 prin decizia nr.1.273 din 19
decembrie 1997 a Trib. Arad /g250i irevocabil /g259 prin dec.civ. nr.804 din 17 martie 1998 a Cur /g288ii
de Apel Timi /g250oara, nepublicate.
227 V. L /g259z/g259rescu, S. Bonta, op.cit ., p.97
228 Încheierile date de Judec /g259toria Lugoj la 3 februarie 1969 (dos.nr.4277/1968) /g250i respectiv
la 9 februarie 1969 (dos.4276/1968), apud V. L /g259z/g259rescu, S. Bonta, op. cit ., p. 96.
229 T. S., s. civ., dec., nr. 2133/1972;
243 care, dup /g259 modificarea art.2 din Codul de procedur /g259 civil /g259 prin Legea
nr.59/1993 ar putea fi /g250i tribunalul, în cazul în care valoarea imobilului ar
dep/g259/g250i suma de 150 de milioane de lei. Judec /g259toria sau tribunalul, dup /g259 caz,
vor judeca cererea posesorului /g250i opozi /g288iile formulate în condi /g288iile procedurii
contencioase obi /g250nuite, pronun/g288 ând o hot /g259râre /g250i nu o încheiere ca în prima
ipoteza. Faptul c/g259 nu au fost formulate opozi /g288ii nu înseamn /g259 îns/g259 c/g259 instan /g288a
sesizat /g259 nu va trebui s /g259 verifice, potrivit principiului legalit /g259/g288ii înscrierii în
cartea funciar /g259, îndeplinirea condi /g288iilor uzucapiunii. A fost respins /g259 astfel o
cerere de înscriere formulat /g259 pe temeiul art. 28 pentru c /g259, de/g250i nu s-au
formulat opozi /g288ii, s-a stabilit c /g259 nu era împlinit termenul de 20 de ani de la
decesul proprietarului226. Aceast /g259 procedur /g259 special /g259 instituit/g259 prin
dispozi /g288iile art.130 a fost socotit/g259 de unii autori227/g250i de c /g259tre unele
instan /g288e228, ca fiind singura aplicabil /g259 în materia cererilor de înscriere a
dreptului dobândit în condi /g288iile art. 28 din Decretul lege nr.115/1938,
interpretare în sprijinul c /g259reia a fost invocat principiul specialia generalibus
derogant , ca /g250i caracterul imperativ al normelor care o instituie, de la
aplicarea c /g259rora posesorul nu s-ar putea sustrage, chemându-i în judecat /g259 pe
eventualii oponen /g288i, dup/g259 dreptul comun. Instan /g288a suprem /g259 a considerat îns /g259
c/g259, dimpotriv/g259 , procedura special /g259 privitoare la înscrierea în cartea funciar /g259
a dreptului dobândit prin uzucapiune este instituit de art.130 în favoarea
posesorului, existen /g288a ei neputându-l împiedica pe acesta s /g259 recurg /g259 la
procedura contencioas /g259 de drept comun229, solu /g288ie care pare a fi convins mai
mult decât prima.
Înscrierea propriu-zis /g259 a dreptului uzucapat este dispus /g259 de c /g259tre
instan /g288a de carte funciar /g259 fie în mod provizoriu, în temeiul hot /g259rârii sau

226 Judec. Lipova, sent. civ. nr. 367 din 8 mai 1997, definitiv /g259 prin decizia nr.1.273 din 19
decembrie 1997 a Trib. Arad /g250i irevocabil /g259 prin dec.civ. nr.804 din 17 martie 1998 a Cur /g288ii
de Apel Timi /g250oara, nepublicate.
227 V. L /g259z/g259rescu, S. Bonta, op.cit ., p.97
228 Încheierile date de Judec /g259toria Lugoj la 3 februarie 1969 (dos.nr.4277/1968) /g250i respectiv
la 9 februarie 1969 (dos.4276/1968), apud V. L /g259z/g259rescu, S. Bonta, op. cit ., p. 96.
229 T. S., s. civ., dec., nr. 2133/1972;

244 încheierii de prim/g259 instan /g288/g259 urmând ca ulterior s /g259 fie justificat /g259 prin
hot/g259rârea r /g259mas/g259 irevocabil/g259 , fie direct în temeiul încheierii sau hot/g259 rârii
irevocabile. Chiar dac /g259 s-ar fi admis cererea de înscriere a dreptului
dobândit prin uzucapiune, instan/g288 a de carte funciar /g259 nu va putea, în temeiul
ei s/g259 dispun/g259 efectuarea opera /g288iei propriu-zis /g259 de înscriere dac /g259 între timp,
chiar dup /g259 împlinirea termenului de uzucapi une, dreptul a fost întabulat sau
înscris provizoriu în folo sul unei alte persoane.
c. Caracterul constitutiv al înscrierii
Pentru uzucapiunea reglementat /g259 de Codul civil este general acceptat
c/g259 ea produce efecte retroactive, respectiv c /g259 dreptul se dobânde /g250te, nu de la
data hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti prin care se constat /g259 împlinirea ei, ci de la data
când a început s /g259 curg /g259 prescrip/g288 ia.
Prima ipotez /g259 de uzucapiune din legea c /g259r/g288ilor funciare, aceea din
art.17 are de asemenea efect retroactiv de la data când a început posesia de
bun/g259 -credin /g288/g259 a dreptului înscris în mod nelegitim. Au existat interpret /g259ri
conform c /g259rora /g250i în cazul de uzucapiune reglementat de art.28, încheierea
sau hot /g259rârea prin care se constat /g259 împlinirea ei produc efecte retroactive,
pentru c /g259 în prealabil are loc uzucapiunea /g250i numai ulterior se cere
întabularea230, iar pân /g259 în momentul înscrierii dreptul dobândit ar avea
natura unui drept extratabular231.
Argumentele invocate în justificarea acestei solu /g288ii s-au întemeiat pe
în faptul c /g259, pe de o parte, uzucapiunea nu este numai un mod de dobândire
a propriet /g259/g288ii, ci /g250 i o sanc /g288iune împotriva proprietarului neglijent, a /g250a încât,
dup/g259 împlinirea termenului de 20 de ani, tocmai acest fapt al posesiei
îndelungate ar trebui s /g259 poat /g259 fi opus succesorului, iar pe de alt /g259 parte c /g259
dac/g259 uzucapiunea ar produce efecte numai de la data înscrierii, ar însemna
ca pe perioada de timp de la decesul proprietarului tabular, pân /g259 la

230 L. Pop, op.cit ., p.226
231 Ana Boar, op. cit ., p.254
244 încheierii de prim/g259 instan /g288/g259 urmând ca ulterior s /g259 fie justificat /g259 prin
hot/g259rârea r /g259mas/g259 irevocabil/g259 , fie direct în temeiul încheierii sau hot/g259 rârii
irevocabile. Chiar dac /g259 s-ar fi admis cererea de înscriere a dreptului
dobândit prin uzucapiune, instan/g288 a de carte funciar /g259 nu va putea, în temeiul
ei s/g259 dispun/g259 efectuarea opera /g288iei propriu-zis /g259 de înscriere dac /g259 între timp,
chiar dup /g259 împlinirea termenului de uzucapi une, dreptul a fost întabulat sau
înscris provizoriu în folo sul unei alte persoane.
c. Caracterul constitutiv al înscrierii
Pentru uzucapiunea reglementat /g259 de Codul civil este general acceptat
c/g259 ea produce efecte retroactive, respectiv c /g259 dreptul se dobânde /g250te, nu de la
data hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti prin care se constat /g259 împlinirea ei, ci de la data
când a început s /g259 curg /g259 prescrip/g288 ia.
Prima ipotez /g259 de uzucapiune din legea c /g259r/g288ilor funciare, aceea din
art.17 are de asemenea efect retroactiv de la data când a început posesia de
bun/g259 -credin /g288/g259 a dreptului înscris în mod nelegitim. Au existat interpret /g259ri
conform c /g259rora /g250i în cazul de uzucapiune reglementat de art.28, încheierea
sau hot /g259rârea prin care se constat /g259 împlinirea ei produc efecte retroactive,
pentru c /g259 în prealabil are loc uzucapiunea /g250i numai ulterior se cere
întabularea230, iar pân /g259 în momentul înscrierii dreptul dobândit ar avea
natura unui drept extratabular231.
Argumentele invocate în justificarea acestei solu /g288ii s-au întemeiat pe
în faptul c /g259, pe de o parte, uzucapiunea nu este numai un mod de dobândire
a propriet /g259/g288ii, ci /g250 i o sanc /g288iune împotriva proprietarului neglijent, a /g250a încât,
dup/g259 împlinirea termenului de 20 de ani, tocmai acest fapt al posesiei
îndelungate ar trebui s /g259 poat /g259 fi opus succesorului, iar pe de alt /g259 parte c /g259
dac/g259 uzucapiunea ar produce efecte numai de la data înscrierii, ar însemna
ca pe perioada de timp de la decesul proprietarului tabular, pân /g259 la

230 L. Pop, op.cit ., p.226
231 Ana Boar, op. cit ., p.254

245 înscrierea uzucapantului, în scripte, imobilul s /g259 fie al nim /g259nui, ceea ce nu se
poate accepta.
Calificarea uzucapiunii drept sanc /g288iune îndreptat /g259 împotriva
proprietarului este îns /g259 contrar /g259 sensului acestei no/g288 iuni care presupune
întotdeauna ca o condi /g288ie un fapt ilicit, în vreme ce ab /g288inerea proprietarului
de la utilizarea bunului s /g259u nu este altceva decât exercitarea unei prerogative
legale, nicidecum un fapt contrar legii. De altfel, simplul fapt c /g259 proprietarul
nu /g250i-a folosit bunul, indiferent dac /g259 din neglijen /g288a sa sau din orice alt
motiv, nu duce la uzucapiune dac /g259 nu sunt îndeplinite celelalte condi /g288ii, în
primul rând ca bunul s /g259 fi fost posedat în mod util de o alt /g259 persoan /g259. Nu
exist /g259, de asemenea, motive de temere c /g259, în lipsa unui asemenea efect
retroactiv bunul ar r /g259mâne f /g259r/g259 st/g259pân pe perioada dintre decesul
proprietarului /g250i acela al înscrierii uzucapantului, deoarece succesorii
acestuia – mo/g250 tenitorii legali sau testamentari, ori, în lipsa acestora, statul –
care dobândesc dreptul f /g259r/g259 înscriere, potrivit art.26, nu sunt dec /g259zu/g288i în nici
un mod din acest drept asupra bunului, decât tocmai prin efectul procedurii
de înscriere a dreptului uzucapantului.
Dac/g259 regulii stabilite prin art.17, potrivit c /g259reia drepturile reale se
dobândesc numai când constituirea sau str /g259mutarea a fost înscris /g259 în cartea
funciar /g259, i se recunoa /g250te caracterul imperativ, pe care trebuie s /g259 i-l confere
interesul de ordine public /g259, general c /g259ruia îi corespunde, un astfel de
caracter retroactiv al uzucapiunii nu poate fi acceptat, în lipsa unei dispozi /g288ii
legale exprese. Ar fi, de altfel, greu de admis c /g259 dreptul coproprietarului
c/g259ruia i s-a atribuit bunul, în cadrul partajului s /g259 nu se dobândeasc /g259 decât
pentru viitor potrivit dispozi /g288iilor exprese ale Legii nr. 389/1943, iar acela al
uzucapantului s /g259 fie considerat dobândit retroactiv. Încheierea sau hot /g259rârea
judec /g259toreasc /g259 de admitere, care reprezint /g259 “cauza legitim /g259” a înscrierii, în
sensul art. 17 /g250 i 34 din Decretul lege nr. 115/1938 vor avea, prin urmare,
caracter constitutiv /g250i nu declarativ de dreptu ri, întabulându-se în cartea
funciar /g259 cu data not /g259rii cererii de înscriere. În sprijinul acestei solu /g288ii pot fi
245 înscrierea uzucapantului, în scripte, imobilul s /g259 fie al nim /g259nui, ceea ce nu se
poate accepta.
Calificarea uzucapiunii drept sanc /g288iune îndreptat /g259 împotriva
proprietarului este îns /g259 contrar /g259 sensului acestei no/g288 iuni care presupune
întotdeauna ca o condi /g288ie un fapt ilicit, în vreme ce ab /g288inerea proprietarului
de la utilizarea bunului s /g259u nu este altceva decât exercitarea unei prerogative
legale, nicidecum un fapt contrar legii. De altfel, simplul fapt c /g259 proprietarul
nu /g250i-a folosit bunul, indiferent dac /g259 din neglijen /g288a sa sau din orice alt
motiv, nu duce la uzucapiune dac /g259 nu sunt îndeplinite celelalte condi /g288ii, în
primul rând ca bunul s /g259 fi fost posedat în mod util de o alt /g259 persoan /g259. Nu
exist /g259, de asemenea, motive de temere c /g259, în lipsa unui asemenea efect
retroactiv bunul ar r /g259mâne f /g259r/g259 st/g259pân pe perioada dintre decesul
proprietarului /g250i acela al înscrierii uzucapantului, deoarece succesorii
acestuia – mo/g250 tenitorii legali sau testamentari, ori, în lipsa acestora, statul –
care dobândesc dreptul f /g259r/g259 înscriere, potrivit art.26, nu sunt dec /g259zu/g288i în nici
un mod din acest drept asupra bunului, decât tocmai prin efectul procedurii
de înscriere a dreptului uzucapantului.
Dac/g259 regulii stabilite prin art.17, potrivit c /g259reia drepturile reale se
dobândesc numai când constituirea sau str /g259mutarea a fost înscris /g259 în cartea
funciar /g259, i se recunoa /g250te caracterul imperativ, pe care trebuie s /g259 i-l confere
interesul de ordine public /g259, general c /g259ruia îi corespunde, un astfel de
caracter retroactiv al uzucapiunii nu poate fi acceptat, în lipsa unei dispozi /g288ii
legale exprese. Ar fi, de altfel, greu de admis c /g259 dreptul coproprietarului
c/g259ruia i s-a atribuit bunul, în cadrul partajului s /g259 nu se dobândeasc /g259 decât
pentru viitor potrivit dispozi /g288iilor exprese ale Legii nr. 389/1943, iar acela al
uzucapantului s /g259 fie considerat dobândit retroactiv. Încheierea sau hot /g259rârea
judec /g259toreasc /g259 de admitere, care reprezint /g259 “cauza legitim /g259” a înscrierii, în
sensul art. 17 /g250 i 34 din Decretul lege nr. 115/1938 vor avea, prin urmare,
caracter constitutiv /g250i nu declarativ de dreptu ri, întabulându-se în cartea
funciar /g259 cu data not /g259rii cererii de înscriere. În sprijinul acestei solu /g288ii pot fi

246 invocate /g250i dispozi /g288iile alineatului final al art. 30, care opresc instan /g288a de
carte funciar /g259 s/g259 dispun/g259 , în temeiul încheierii sau hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti,
înscrierea dreptului, dac /g259 acesta a fost întabulat sau înscris provizoriu în
folosul unei alte persoane, chiar dup /g259 împlinirea termenului de uzucapiune,
interdic /g288ie care nu s-ar putea sus /g288ine în mod valabil dac /g259 efectul hot /g259rârii s-
ar produce în mod retroactiv. În practic /g259, înscrierii i s-a atribuit implicit un
caracter constitutiv, considerându-se de exemplu c/g259 dreptul ar urma s /g259 fie
înscris în favoarea posesorului actual de /g250i termenul de 20 de ani a fost deja
împlinit în favoarea autorului s /g259u, care îns /g259 nu a solicitat întabularea
dreptului, prin aplicarea dispozi /g288iilor art. 1860 din Codul civil referitoare la
jonc /g288iunea posesiilor232. Dac /g259 dreptul ar fi fost dobândit automat de primul
posesor, la împlinirea prescrip /g288iei de 20 de ani, f /g259r/g259 înscriere, el ar fi trebuit
mai întâi întabulat în favoarea acestuia, pentru ca apoi s /g259 se valorifice actul
prin care a fost transmis celuilalt.
§3. Uzucapiunea în sistemul Legii nr. 7/1996
Un impact deosebit asupra reglement /g259rii juridice a uzucapiunii îl are
aplicarea Legii nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259. Astfel,
prin aplicarea acestei legi s-a revenit la uzucapiunea ce intr /g259 sub imperiul
Codului civil român /g250i în acele teritorii unde, /g250i în prezent, se aplic /g259
prevederile art. 27 /g250 i 28 din D.-L. nr. 115/1938. Deci nu mai este vorba de
caracterul excep /g288ional al uzucapiunii, ca mod de dobândire a drepturilor
reale imobiliare, în sistemul de carte funciar /g259.
Odat /g259 cu adoptarea /g250i promulgarea Legii nr. 7/1996, care a intrat în
vigoare la 90 de zile dup /g259 publicarea ei, sistemul c/g259 r/g288ilor funciare a fost
extins în întreaga /g288ar/g259. Aceast /g259 opera /g288ie a fost rodul unei activit /g259/g288i extrem de
complexe la nivelul întregii /g288/g259ri. Potrivit art. 72 din Lege, la data finaliz /g259rii
lucr/g259rilor cadastrale /g250i registrelor de publicitate imobiliar/g259 pentru întreg
teritoriul administra /g288iei al unui jude /g288 î/g250i înceteaz /g259 aplicabilitatea, printre alte

232 Curtea de Apel Timi /g250oara, s.civ.dec.1863/1996, nepublicat /g259.
246 invocate /g250i dispozi /g288iile alineatului final al art. 30, care opresc instan /g288a de
carte funciar /g259 s/g259 dispun/g259 , în temeiul încheierii sau hot /g259rârii judec /g259tore/g250ti,
înscrierea dreptului, dac /g259 acesta a fost întabulat sau înscris provizoriu în
folosul unei alte persoane, chiar dup /g259 împlinirea termenului de uzucapiune,
interdic /g288ie care nu s-ar putea sus /g288ine în mod valabil dac /g259 efectul hot /g259rârii s-
ar produce în mod retroactiv. În practic /g259, înscrierii i s-a atribuit implicit un
caracter constitutiv, considerându-se de exemplu c/g259 dreptul ar urma s /g259 fie
înscris în favoarea posesorului actual de /g250i termenul de 20 de ani a fost deja
împlinit în favoarea autorului s /g259u, care îns /g259 nu a solicitat întabularea
dreptului, prin aplicarea dispozi /g288iilor art. 1860 din Codul civil referitoare la
jonc /g288iunea posesiilor232. Dac /g259 dreptul ar fi fost dobândit automat de primul
posesor, la împlinirea prescrip /g288iei de 20 de ani, f /g259r/g259 înscriere, el ar fi trebuit
mai întâi întabulat în favoarea acestuia, pentru ca apoi s /g259 se valorifice actul
prin care a fost transmis celuilalt.
§3. Uzucapiunea în sistemul Legii nr. 7/1996
Un impact deosebit asupra reglement /g259rii juridice a uzucapiunii îl are
aplicarea Legii nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobiliar /g259. Astfel,
prin aplicarea acestei legi s-a revenit la uzucapiunea ce intr /g259 sub imperiul
Codului civil român /g250i în acele teritorii unde, /g250i în prezent, se aplic /g259
prevederile art. 27 /g250 i 28 din D.-L. nr. 115/1938. Deci nu mai este vorba de
caracterul excep /g288ional al uzucapiunii, ca mod de dobândire a drepturilor
reale imobiliare, în sistemul de carte funciar /g259.
Odat /g259 cu adoptarea /g250i promulgarea Legii nr. 7/1996, care a intrat în
vigoare la 90 de zile dup /g259 publicarea ei, sistemul c/g259 r/g288ilor funciare a fost
extins în întreaga /g288ar/g259. Aceast /g259 opera /g288ie a fost rodul unei activit /g259/g288i extrem de
complexe la nivelul întregii /g288/g259ri. Potrivit art. 72 din Lege, la data finaliz /g259rii
lucr/g259rilor cadastrale /g250i registrelor de publicitate imobiliar/g259 pentru întreg
teritoriul administra /g288iei al unui jude /g288 î/g250i înceteaz /g259 aplicabilitatea, printre alte

232 Curtea de Apel Timi /g250oara, s.civ.dec.1863/1996, nepublicat /g259.

247 dispozi /g288ii legale, D.-L. nr. 115/1938, precum /g250i dispozi /g288iile Codului civil
privitoare la publicitatea imobiliar /g259.
Cu toate c/g259 se are în vedere extinderea sistemului c /g259r/g288ilor funciare /g250i
în teritoriile în care opera Registrul de Transcrip/g288 iuni /g250i Inscrip /g288iuni
imobiliare, înscrierea dreptului de proprietate s-au a oric /g259ror altor drepturi
reale în cartea funciar /g259 nu va mai avea caracter constitutiv de drepturi, a /g250a
cum prevedea art. 17 din D.-L. nr. 115/1938. Înscrierea în cartea funciar /g259 nu
va avea efect decât în ceea ce prive /g250te opozabilitatea dreptului înscris fa /g288/g259 de
ter/g288i (art. 22 din Legea nr. 7/1996).
De asemenea, noua lege nu ma i cuprinde nici o dispozi /g288ie referitoare
la uzucapiune, similar /g259 cu art. 27 /g250i art. 28 din Decretul lege nr. 115/1938.
Astfel, din momentul în care se aplic /g259 numai Legea nr. 7/1996, dobândirea
dreptului de proprietate /g250i a altor drepturi reale prin uzucapiune va intra
numai sub inciden /g288a Codului civil român.
247 dispozi /g288ii legale, D.-L. nr. 115/1938, precum /g250i dispozi /g288iile Codului civil
privitoare la publicitatea imobiliar /g259.
Cu toate c/g259 se are în vedere extinderea sistemului c /g259r/g288ilor funciare /g250i
în teritoriile în care opera Registrul de Transcrip/g288 iuni /g250i Inscrip /g288iuni
imobiliare, înscrierea dreptului de proprietate s-au a oric /g259ror altor drepturi
reale în cartea funciar /g259 nu va mai avea caracter constitutiv de drepturi, a /g250a
cum prevedea art. 17 din D.-L. nr. 115/1938. Înscrierea în cartea funciar /g259 nu
va avea efect decât în ceea ce prive /g250te opozabilitatea dreptului înscris fa /g288/g259 de
ter/g288i (art. 22 din Legea nr. 7/1996).
De asemenea, noua lege nu ma i cuprinde nici o dispozi /g288ie referitoare
la uzucapiune, similar /g259 cu art. 27 /g250i art. 28 din Decretul lege nr. 115/1938.
Astfel, din momentul în care se aplic /g259 numai Legea nr. 7/1996, dobândirea
dreptului de proprietate /g250i a altor drepturi reale prin uzucapiune va intra
numai sub inciden /g288a Codului civil român.

248 CAPITOLUL AL IV-LEA
PUBLICITATEA IMOBILIAR /g258
ÎN LUMINA DISPOZI /g287IILOR NOULUI COD CIVIL
4.1. Considerente de ordin motiva /g288ional privind necesitatea introducerii
Noului Cod Civil
Adoptarea unui nou Cod Civil în România s-a conturat ca o
necesitate înc /g259 din perioada domniei regelui Carol al II-lea, perioad/g259 în care
de altfel au început primele lucr /g259ri care îns /g259 nu au mai putut intra în vigoare
deoarece au fost suspendate de guver nul generalului Ion Antonescu. Drept
urmare, pân/g259 în zilele noastre legea civil /g259 aplicabil /g259 pe teritoriul românesc a
r/g259mas Codul Civil de la 1864, cod de inspira /g288ie francez /g259, p/g259strându-se izul
arhaic al exprim /g259rilor de atunci în total /g259 neconcordan /g288/g259 cu realit /g259/g288ile
cotidiene.
De /g250i a reprezentat o oper /g259 ampl /g259, care a rezistat f /g259r/g259 a fi modificat /g259
decât pe alocuri vreme de mai bine de 150 de ani, Codul Civil a prezentat totu/g250i lacune în ceea ce prive /g250te reglementarea anumitor institu /g288ii de drept ca
de exemplu ac /g288iunea în revendicare, raporturile de familie, anumite aspecte
legate de succesiuni, etc. În vederea acoperirii tuturor acestor lacune /g250i a
unific /g259rii reglement /g259rilor de drept civil cu cele de drept comercial într-un
singur cod, dup/g259 modelul elve /g288ian sau italian, s-a înce put redactarea Noului
Cod Civil înc /g259 din anul 1997. Mode lele de inspira /g288ie
233 în vederea realiz /g259rii
acestei lucr /g259ri au fost Codul civil francez dup /g259 modificarea din 23 iunie
2006, Codul civil din Quebec, Codul ci vil italian, Codul civil elvetian dar /g250i
proiecte na /g288ionale gen proiectul „Catala” din Fran /g288a sau europene –
„Principiile Unidroit /g250 i Principiile dreptului European al Contractelor”,
urm/g259rindu-se permanent, ca o consecin /g288/g259 a faptului c /g259 România este stat

233 A se vedea Prefa /g288a la Noul Cod Civil realizat /g259 de Conf. Univ. Dr. Flavius A. Baias,
membru al Comisiei de redactare a Proiectului Noului Cod Civil;
248 CAPITOLUL AL IV-LEA
PUBLICITATEA IMOBILIAR /g258
ÎN LUMINA DISPOZI /g287IILOR NOULUI COD CIVIL
4.1. Considerente de ordin motiva /g288ional privind necesitatea introducerii
Noului Cod Civil
Adoptarea unui nou Cod Civil în România s-a conturat ca o
necesitate înc /g259 din perioada domniei regelui Carol al II-lea, perioad/g259 în care
de altfel au început primele lucr /g259ri care îns /g259 nu au mai putut intra în vigoare
deoarece au fost suspendate de guver nul generalului Ion Antonescu. Drept
urmare, pân/g259 în zilele noastre legea civil /g259 aplicabil /g259 pe teritoriul românesc a
r/g259mas Codul Civil de la 1864, cod de inspira /g288ie francez /g259, p/g259strându-se izul
arhaic al exprim /g259rilor de atunci în total /g259 neconcordan /g288/g259 cu realit /g259/g288ile
cotidiene.
De /g250i a reprezentat o oper /g259 ampl /g259, care a rezistat f /g259r/g259 a fi modificat /g259
decât pe alocuri vreme de mai bine de 150 de ani, Codul Civil a prezentat totu/g250i lacune în ceea ce prive /g250te reglementarea anumitor institu /g288ii de drept ca
de exemplu ac /g288iunea în revendicare, raporturile de familie, anumite aspecte
legate de succesiuni, etc. În vederea acoperirii tuturor acestor lacune /g250i a
unific /g259rii reglement /g259rilor de drept civil cu cele de drept comercial într-un
singur cod, dup/g259 modelul elve /g288ian sau italian, s-a înce put redactarea Noului
Cod Civil înc /g259 din anul 1997. Mode lele de inspira /g288ie
233 în vederea realiz /g259rii
acestei lucr /g259ri au fost Codul civil francez dup /g259 modificarea din 23 iunie
2006, Codul civil din Quebec, Codul ci vil italian, Codul civil elvetian dar /g250i
proiecte na /g288ionale gen proiectul „Catala” din Fran /g288a sau europene –
„Principiile Unidroit /g250 i Principiile dreptului European al Contractelor”,
urm/g259rindu-se permanent, ca o consecin /g288/g259 a faptului c /g259 România este stat

233 A se vedea Prefa /g288a la Noul Cod Civil realizat /g259 de Conf. Univ. Dr. Flavius A. Baias,
membru al Comisiei de redactare a Proiectului Noului Cod Civil;

249 membru UE, armonizarea preveder ilor noului cod cu reglement /g259rile
europene în vigoare.
Necesitatea realiz /g259rii acestui nou Cod civil rezid /g259/g250i din
angajamentul pe care România /g250i l-a asumat dup /g259 aderarea la UE în ceea ce
prive /g250te reforma judiciar /g259/g250i lupta împotriva corup /g288iei. Chiar ultimul Raport
intermediar al Comisiei c /g259tre Parlamentul European /g250i Consiliu privind
progresele realizate de România în cadrul Mecanismul ui de cooperare /g250i
verificare ( Bruxelles, 12.02.2009 )234 eviden /g288ieaz/g259 importan /g288a pentru
sistemul judiciar a adopt /g259rii celor 4 noi coduri: Codul civil /g250i Codul de
procedur /g259 civil /g259, Codul penal /g250i Codul de procedur /g259 penal /g259. Noul Cod civil
urm/g259re/g250te reglementarea raporturilor de dr ept privat într-un singur cod –
Codul civil, având în consecin /g288/g259 urm /g259toarea structur /g259:
Titlul prelimiar;
Cartea I – Despre persoane;
Cartea a II-a – Despre familie;
Cartea a III-a – Despre bunuri;
Cartea a IV-a – Despre mo /g250tenire /g250i liberalit /g259/g288i;
Cartea a V-a – Despre obliga /g288ii;
Cartea a VI-a – Despre prescrip /g288ia extinctiv /g259, dec /g259derea /g250i calculul
termenelor; Cartea a VII-a – Dispozi /g288ii de drept interna /g288ional privat.
Abordarea unitar /g259 a raporturilor obliga /g288ionale prin renun /g288area la acea
diviziune tradi /g288ional /g259 în raporturi de drept civil /g250i raporturi de drept
comercial va avea un impact asupr a mediului de afaceri, diferen /g288ierea de
regim juridic aplicându-se în func /g288ie de calitatea de profesionist, respectiv
non-profesionist a subiec /g288ilor raportului juridic obliga /g288ional. Realizarea
noului cod în ansamblul s /g259u a trebuit s /g259 urm /g259reasc/g259 faptul ca noile
reglement /g259ri s/g259 nu contravin/g259 cu anumite directive comunitare sau s /g259

234 A se vedea Expunerea de motive la Legea nr. 287/17.07.2009 privind Codul civil
publicat /g259 în M. Of. nr. 511/24.07.2009
249 membru UE, armonizarea preveder ilor noului cod cu reglement /g259rile
europene în vigoare.
Necesitatea realiz /g259rii acestui nou Cod civil rezid /g259/g250i din
angajamentul pe care România /g250i l-a asumat dup /g259 aderarea la UE în ceea ce
prive /g250te reforma judiciar /g259/g250i lupta împotriva corup /g288iei. Chiar ultimul Raport
intermediar al Comisiei c /g259tre Parlamentul European /g250i Consiliu privind
progresele realizate de România în cadrul Mecanismul ui de cooperare /g250i
verificare ( Bruxelles, 12.02.2009 )234 eviden /g288ieaz/g259 importan /g288a pentru
sistemul judiciar a adopt /g259rii celor 4 noi coduri: Codul civil /g250i Codul de
procedur /g259 civil /g259, Codul penal /g250i Codul de procedur /g259 penal /g259. Noul Cod civil
urm/g259re/g250te reglementarea raporturilor de dr ept privat într-un singur cod –
Codul civil, având în consecin /g288/g259 urm /g259toarea structur /g259:
Titlul prelimiar;
Cartea I – Despre persoane;
Cartea a II-a – Despre familie;
Cartea a III-a – Despre bunuri;
Cartea a IV-a – Despre mo /g250tenire /g250i liberalit /g259/g288i;
Cartea a V-a – Despre obliga /g288ii;
Cartea a VI-a – Despre prescrip /g288ia extinctiv /g259, dec /g259derea /g250i calculul
termenelor; Cartea a VII-a – Dispozi /g288ii de drept interna /g288ional privat.
Abordarea unitar /g259 a raporturilor obliga /g288ionale prin renun /g288area la acea
diviziune tradi /g288ional /g259 în raporturi de drept civil /g250i raporturi de drept
comercial va avea un impact asupr a mediului de afaceri, diferen /g288ierea de
regim juridic aplicându-se în func /g288ie de calitatea de profesionist, respectiv
non-profesionist a subiec /g288ilor raportului juridic obliga /g288ional. Realizarea
noului cod în ansamblul s /g259u a trebuit s /g259 urm /g259reasc/g259 faptul ca noile
reglement /g259ri s/g259 nu contravin/g259 cu anumite directive comunitare sau s /g259

234 A se vedea Expunerea de motive la Legea nr. 287/17.07.2009 privind Codul civil
publicat /g259 în M. Of. nr. 511/24.07.2009

250 îngreuneze aplicarea unor regulamente comunitare. Cu toate acestea, în cea
mai mare parte Noul C od Civil a preluat solu /g288iile existente în Codul civil
aflat înc /g259 în vigoare, solu /g288ii care /g250 i-au dovedit de-a lungul timpului
viabilitatea, iar noile reglement /g259ri au fost preluate din codurile civile ale
altor state. A/g250 adar, în mod justificat s-a intitulat acest nou act normativ
„Noul vechi Cod Civil235”.
4.2. Publicitatea imobiliar /g259 în lumina reglement /g259rilor Noului Cod Civil

A/g250a cum f /g259ceam referire în primul capitol al lucr /g259rii, pân/g259 în
prezent, pe teritoriul României s- au conturat 6 sisteme de publicitate
imobiliar /g259:
1. Sistemul de publicitate cu caracter personal întemeiat pe
Registrele de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, reglementat în Codul
civil /g250i în Codul de procedur /g259 civil /g259, sistem ce /g250i-a gasit
aplicabilitatea în Vechiul Regat;
2. Sistemul de publicitate cu caracter real , întemeiat pe c /g259r/g288ile
funciare în care înscrierile au ca regul /g259 efect constitutiv sau
translativ de drepturi reale imobiliare, sistem reglementat prin D.-L. Nr. 115/1938 /g250i care /g250 i-a g /g259sit aplicabilitatea în
Transilvania, Banat, Cri /g250ana, Maramure /g250/g250i Bucovina de Sud;
3. Sistemul de publicitate cu caracter intermediar, întemeiat pe
c/g259r/g288ile de publicitate imobiliar /g259, reglementat prin Legea nr.
242/1947, cu aplicabilitate în câteva localit /g259/g288i din fostul jude /g288
Ilfov;
4. Sistemul de publicitate cu caracter intermediar /g250i provizoriu,
întemeiat pe c /g259r/g288ile de eviden /g288/g259 funciar /g259, reglementat prin Legea
nr. 963/1946, cu aplicabilitate în acele localit /g259/g288i din Transilvania

235 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p. XI – XIII;
250 îngreuneze aplicarea unor regulamente comunitare. Cu toate acestea, în cea
mai mare parte Noul C od Civil a preluat solu /g288iile existente în Codul civil
aflat înc /g259 în vigoare, solu /g288ii care /g250 i-au dovedit de-a lungul timpului
viabilitatea, iar noile reglement /g259ri au fost preluate din codurile civile ale
altor state. A/g250 adar, în mod justificat s-a intitulat acest nou act normativ
„Noul vechi Cod Civil235”.
4.2. Publicitatea imobiliar /g259 în lumina reglement /g259rilor Noului Cod Civil

A/g250a cum f /g259ceam referire în primul capitol al lucr /g259rii, pân/g259 în
prezent, pe teritoriul României s- au conturat 6 sisteme de publicitate
imobiliar /g259:
1. Sistemul de publicitate cu caracter personal întemeiat pe
Registrele de transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni, reglementat în Codul
civil /g250i în Codul de procedur /g259 civil /g259, sistem ce /g250i-a gasit
aplicabilitatea în Vechiul Regat;
2. Sistemul de publicitate cu caracter real , întemeiat pe c /g259r/g288ile
funciare în care înscrierile au ca regul /g259 efect constitutiv sau
translativ de drepturi reale imobiliare, sistem reglementat prin D.-L. Nr. 115/1938 /g250i care /g250 i-a g /g259sit aplicabilitatea în
Transilvania, Banat, Cri /g250ana, Maramure /g250/g250i Bucovina de Sud;
3. Sistemul de publicitate cu caracter intermediar, întemeiat pe
c/g259r/g288ile de publicitate imobiliar /g259, reglementat prin Legea nr.
242/1947, cu aplicabilitate în câteva localit /g259/g288i din fostul jude /g288
Ilfov;
4. Sistemul de publicitate cu caracter intermediar /g250i provizoriu,
întemeiat pe c /g259r/g288ile de eviden /g288/g259 funciar /g259, reglementat prin Legea
nr. 963/1946, cu aplicabilitate în acele localit /g259/g288i din Transilvania

235 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p. XI – XIII;

251 unde c /g259r/g288ile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute din
cauza r /g259boiului;
5. Sistemul de publicitate cu caracter real bazat de c /g259r/g288ile funciare
dar în care înscrierile au ca regul /g259efect de opozabilitate fa /g288/g259 de
ter/g288i, sistem reglementat prin Legea nr. 7/1996 /g250i care are
aplicabilitate la nivelul întregii /g288/g259ri;
6. Sistemul de publicitate cu caracter real bazat pe c /g259r/g288ile funciare,
sistem în care înscrierile au ca regul /g259efect constitutiv sau
translativ de drepturi reale imobliare. Acest sistem este
reglementat de Noul Cod Civil /g250 i are aplicabilitate la nivelul
întregului stat;
În momentul de fa /g288/g259, de/g250i actul normativ în vigoare este Legea nr.
7/1996, Decizia Sec/g288 iilor Unite ale Înaltei Cur /g288i de Casa /g288ie /g250i Justi/g288 ie nr.
XXI din data de 12 decembrie 2005236 prevede c /g259 „ac /g288iunile de carte
funciar /g259 (în presta /g288ie tabular /g259/g250i în rectificare tabular /g259), având ca obiect
înscrierea în cartea funciar /g259 a unor drepturi reale imobiliare prev/g259 zute prin
acte juridice valabil încheiate anterior intr /g259rii în vigoare a Legii cadastrului
/g250i publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996, sunt guvernate de dispozi /g288iile legii
vechi, respectiv de D.–L. nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi/g288 iilor
privitoare la c /g259r/g288ile funciare”.
De asemenea, prin Decizia Sec /g288iilor Unite ale Înaltei Cur /g288i de
Casa /g288ie /g250i Justi/g288 ie nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007237 s-a statuat c /g259
în situa /g288ia prescrip /g288iilor achizitive începute sub im periul Decretului-lege nr.
115/1938 /g250i împlinite dup /g259 intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, ac /g288iunile
în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim
de carte funciar /g259 sunt guvernate de dispozi /g288iile legii vechi, respectiv ale D.-
L. nr. 115/1938.

236 Decizie publicat /g259 în M. Of. al României, nr. 225 /13.03. 2006, Partea I;
237 Decizie publicat /g259 în M. Of. al României nr. 697 /14.10. 2008, Partea I;
251 unde c /g259r/g288ile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute din
cauza r /g259boiului;
5. Sistemul de publicitate cu caracter real bazat de c /g259r/g288ile funciare
dar în care înscrierile au ca regul /g259efect de opozabilitate fa /g288/g259 de
ter/g288i, sistem reglementat prin Legea nr. 7/1996 /g250i care are
aplicabilitate la nivelul întregii /g288/g259ri;
6. Sistemul de publicitate cu caracter real bazat pe c /g259r/g288ile funciare,
sistem în care înscrierile au ca regul /g259efect constitutiv sau
translativ de drepturi reale imobliare. Acest sistem este
reglementat de Noul Cod Civil /g250 i are aplicabilitate la nivelul
întregului stat;
În momentul de fa /g288/g259, de/g250i actul normativ în vigoare este Legea nr.
7/1996, Decizia Sec/g288 iilor Unite ale Înaltei Cur /g288i de Casa /g288ie /g250i Justi/g288 ie nr.
XXI din data de 12 decembrie 2005236 prevede c /g259 „ac /g288iunile de carte
funciar /g259 (în presta /g288ie tabular /g259/g250i în rectificare tabular /g259), având ca obiect
înscrierea în cartea funciar /g259 a unor drepturi reale imobiliare prev/g259 zute prin
acte juridice valabil încheiate anterior intr /g259rii în vigoare a Legii cadastrului
/g250i publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996, sunt guvernate de dispozi /g288iile legii
vechi, respectiv de D.–L. nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi/g288 iilor
privitoare la c /g259r/g288ile funciare”.
De asemenea, prin Decizia Sec /g288iilor Unite ale Înaltei Cur /g288i de
Casa /g288ie /g250i Justi/g288 ie nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007237 s-a statuat c /g259
în situa /g288ia prescrip /g288iilor achizitive începute sub im periul Decretului-lege nr.
115/1938 /g250i împlinite dup /g259 intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, ac /g288iunile
în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim
de carte funciar /g259 sunt guvernate de dispozi /g288iile legii vechi, respectiv ale D.-
L. nr. 115/1938.

236 Decizie publicat /g259 în M. Of. al României, nr. 225 /13.03. 2006, Partea I;
237 Decizie publicat /g259 în M. Of. al României nr. 697 /14.10. 2008, Partea I;

252 Necesitatea adopt /g259rii unei solu /g288ii unitare în ceea ce prive /g250te câmpul
de aplicare a Legii nr. 7/1996 decurge din scopul acestei legi, /g250i anume acela
de a crea baza juridic /g259 pentru întocmirea cadastrului general /g250i înfiin /g288area
c/g259r/g288ilor funciare pe teritoriul întregii /g288/g259ri, în vederea organiz /g259rii unui sistem
unitar de publicitate a drepturilor reale imobiliare. Disputa doctrinar /g259 a vizat
câmpul de aplicare a Legii nr. 7/1996 în întregul s /g259u, îns /g259 în practic /g259,
solu/g288iile neunitare s-au pronun /g288at îndeosebi în materia ac /g288iunilor de carte
funciar /g259.
Dincolo de aceast/g259 divergen /g288/g259 de opinii, cert este c /g259 legea nou /g259 are
în vedere unificarea legisla /g288iei române /g250ti în materie de publicitate
imobiliar /g259, astfel încât, în procesul de interpretare /g250i de aplicare a normelor
tranzitorii nu trebuie pierdut din vedere scopul reglement /g259rii. Or,
nerecunoa /g250terea aplicabilit /g259/g288ii legii noi în zonele de carte funciar /g259 supuse
Decretului-lege 115/1938 /g250i solu /g288ionarea, în continuare, a cauzelor
dispozi /g288iilor acestui decret, nu fac decât s /g259 întârzie frunctificarea demersului
legislativ.
Aceea/g250 i situa /g288ie se prefigureaz /g259/g250i în cazul Noului Cod Civil despre
care se precizeaz /g259 în art. 2664 c /g259 va intra în vigoare la data care va fi
stabilit/g259 în legea pentru punerea în aplicare a acestuia. În alin. (2) al
aceluia /g250i articol se prevede c /g259 î n t e r m e n d e 1 2 l uni de la data public /g259rii
Noului Cod Civil Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul
de lege pentru punerea în aplicare a acestuia. Cu toate acestea, de /g250i Noul
Cod Civil a fost publicat în iulie 2009, termenul de 12 luni a fost deja
dep/g259/g250it. Având în vedere complexitatea modific /g259rilor aduse prin Noul Cod
civil, este foarte posibil ca legiuitorul s /g259 prevad /g259 date diferite pentru intrarea
în vigoare a noilor norme juridice, dar, cel pu /g288in în ceea ce prive /g250te
reglement /g259rile aduse institu /g288iei c /g259r/g288ii funciare consider /g259m c /g259 legea de
aplicare va trebui s /g259 cuprind /g259 dispozi /g288ii clare, neinterpretabile pentru a se
evita de aceast /g259 dat/g259 confuzia /g250i suprapunerile de ordin legislativ create la
momentul punerii în aplicare a Legii nr. 7/1996.
252 Necesitatea adopt /g259rii unei solu /g288ii unitare în ceea ce prive /g250te câmpul
de aplicare a Legii nr. 7/1996 decurge din scopul acestei legi, /g250i anume acela
de a crea baza juridic /g259 pentru întocmirea cadastrului general /g250i înfiin /g288area
c/g259r/g288ilor funciare pe teritoriul întregii /g288/g259ri, în vederea organiz /g259rii unui sistem
unitar de publicitate a drepturilor reale imobiliare. Disputa doctrinar /g259 a vizat
câmpul de aplicare a Legii nr. 7/1996 în întregul s /g259u, îns /g259 în practic /g259,
solu/g288iile neunitare s-au pronun /g288at îndeosebi în materia ac /g288iunilor de carte
funciar /g259.
Dincolo de aceast/g259 divergen /g288/g259 de opinii, cert este c /g259 legea nou /g259 are
în vedere unificarea legisla /g288iei române /g250ti în materie de publicitate
imobiliar /g259, astfel încât, în procesul de interpretare /g250i de aplicare a normelor
tranzitorii nu trebuie pierdut din vedere scopul reglement /g259rii. Or,
nerecunoa /g250terea aplicabilit /g259/g288ii legii noi în zonele de carte funciar /g259 supuse
Decretului-lege 115/1938 /g250i solu /g288ionarea, în continuare, a cauzelor
dispozi /g288iilor acestui decret, nu fac decât s /g259 întârzie frunctificarea demersului
legislativ.
Aceea/g250 i situa /g288ie se prefigureaz /g259/g250i în cazul Noului Cod Civil despre
care se precizeaz /g259 în art. 2664 c /g259 va intra în vigoare la data care va fi
stabilit/g259 în legea pentru punerea în aplicare a acestuia. În alin. (2) al
aceluia /g250i articol se prevede c /g259 î n t e r m e n d e 1 2 l uni de la data public /g259rii
Noului Cod Civil Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul
de lege pentru punerea în aplicare a acestuia. Cu toate acestea, de /g250i Noul
Cod Civil a fost publicat în iulie 2009, termenul de 12 luni a fost deja
dep/g259/g250it. Având în vedere complexitatea modific /g259rilor aduse prin Noul Cod
civil, este foarte posibil ca legiuitorul s /g259 prevad /g259 date diferite pentru intrarea
în vigoare a noilor norme juridice, dar, cel pu /g288in în ceea ce prive /g250te
reglement /g259rile aduse institu /g288iei c /g259r/g288ii funciare consider /g259m c /g259 legea de
aplicare va trebui s /g259 cuprind /g259 dispozi /g288ii clare, neinterpretabile pentru a se
evita de aceast /g259 dat/g259 confuzia /g250i suprapunerile de ordin legislativ create la
momentul punerii în aplicare a Legii nr. 7/1996.

253 Analizând noul cadru legislativ se observ /g259 c/g259 în Noul Cod civil
no/g288iunile de alipire /g250 i de dezlipire au fost extinse238, alipirea cuprinzând /g250i
ipoteza m /g259ririi unui imobil, iar dezlipirea cuprinzând /g250i situa /g288ia mic /g250or/g259rii
unui imobil. Astfel, dac /g259 prin Legea nr. 7/1996 se prevedea239 c/g259 imobilul
poate fi modificat prin alipiri, dezlipiri sau prin m /g259rirea sau mic /g250orarea
întinderii acestuia, art. 879 alin. (1) din NCC prevede c /g259 imobilul înscris în
cartea funciar /g259 se poate modifica prin alipiri dac /g259 mai multe imobile
al/g259turate se unesc într-un singur imobil sau dac /g259 se adaug /g259 o parte dintr-un
imobil la un alt imobil, sau, dup /g259 caz, se m /g259re/g250te întinderea acestuia. De
asemenea, în alin. (2) al aceluia /g250i articol se prevede c /g259 imobilul înscris în
cartea funciar /g259 se modific /g259/g250i prin dezlipiri dac /g259 se desparte o parte din
imobil sau se mic /g250oreaz /g259 întinderea acestuia.
Cea mai mare parte a reglement /g259rilor prev /g259zute în legea nr. 7/1996
au fost preluate integral în cuprinsul Titlului VII din Cartea a III-a a Noului
Cod Civil, excep /g288ie f/g259când procedura înscrierii care este l /g259sat/g259 în mod
explicit a fi stabilit/g259 prin legea special /g259.
În ceea ce prive/g250 te principiile c /g259r/g288ii funciare, acestea au fost /g250i au
r/g259mas în general acelea /g250i, indiferent de sistem ul de publicitate aplicat240.
Diferen /g288a major /g259 constatat /g259 între sistemul de publicitate imobiliar /g259 întemeiat
pe Legea nr. 7/1996 /g250i sistemele de publicitate imobiliar /g259 reglementate prin
dispozi /g288iile Decretul-lege nr. 115/1938 /g250i Noul Cod Civil rezult /g259 sub
aspectul efectului înscrierilor în cartea funciar /g259. Astfel, în vreme ce efectul
înscrierii sub imperiul Legii nr. 7/1996 este cel al opozabilit/g259/g288 ii fa/g288/g259 de ter /g288i
a drepturilor reale intabulate, sub imperiul celorlalte dou/g259 acte normative
efectul principal al înscrierilor este de obicei cel constitutiv sau translativ de drepturi reale.

238 Art. 879 alin. (1) /g250i (2) din Noul Cod Civil.
239Art. 42 alin. (1) din Legea nr. 7/1996;
240 În/g288elegem s /g259 facem referire la urm /g259toarele acte normative: Decretul-lege nr. 115/1938,
Legea nr. 7/1996 /g250i dispozi /g288iile referitoare la cartea funciar/g259 cuprinse în Noul Cod Civil;
253 Analizând noul cadru legislativ se observ /g259 c/g259 în Noul Cod civil
no/g288iunile de alipire /g250 i de dezlipire au fost extinse238, alipirea cuprinzând /g250i
ipoteza m /g259ririi unui imobil, iar dezlipirea cuprinzând /g250i situa /g288ia mic /g250or/g259rii
unui imobil. Astfel, dac /g259 prin Legea nr. 7/1996 se prevedea239 c/g259 imobilul
poate fi modificat prin alipiri, dezlipiri sau prin m /g259rirea sau mic /g250orarea
întinderii acestuia, art. 879 alin. (1) din NCC prevede c /g259 imobilul înscris în
cartea funciar /g259 se poate modifica prin alipiri dac /g259 mai multe imobile
al/g259turate se unesc într-un singur imobil sau dac /g259 se adaug /g259 o parte dintr-un
imobil la un alt imobil, sau, dup /g259 caz, se m /g259re/g250te întinderea acestuia. De
asemenea, în alin. (2) al aceluia /g250i articol se prevede c /g259 imobilul înscris în
cartea funciar /g259 se modific /g259/g250i prin dezlipiri dac /g259 se desparte o parte din
imobil sau se mic /g250oreaz /g259 întinderea acestuia.
Cea mai mare parte a reglement /g259rilor prev /g259zute în legea nr. 7/1996
au fost preluate integral în cuprinsul Titlului VII din Cartea a III-a a Noului
Cod Civil, excep /g288ie f/g259când procedura înscrierii care este l /g259sat/g259 în mod
explicit a fi stabilit/g259 prin legea special /g259.
În ceea ce prive/g250 te principiile c /g259r/g288ii funciare, acestea au fost /g250i au
r/g259mas în general acelea /g250i, indiferent de sistem ul de publicitate aplicat240.
Diferen /g288a major /g259 constatat /g259 între sistemul de publicitate imobiliar /g259 întemeiat
pe Legea nr. 7/1996 /g250i sistemele de publicitate imobiliar /g259 reglementate prin
dispozi /g288iile Decretul-lege nr. 115/1938 /g250i Noul Cod Civil rezult /g259 sub
aspectul efectului înscrierilor în cartea funciar /g259. Astfel, în vreme ce efectul
înscrierii sub imperiul Legii nr. 7/1996 este cel al opozabilit/g259/g288 ii fa/g288/g259 de ter /g288i
a drepturilor reale intabulate, sub imperiul celorlalte dou/g259 acte normative
efectul principal al înscrierilor este de obicei cel constitutiv sau translativ de drepturi reale.

238 Art. 879 alin. (1) /g250i (2) din Noul Cod Civil.
239Art. 42 alin. (1) din Legea nr. 7/1996;
240 În/g288elegem s /g259 facem referire la urm /g259toarele acte normative: Decretul-lege nr. 115/1938,
Legea nr. 7/1996 /g250i dispozi /g288iile referitoare la cartea funciar/g259 cuprinse în Noul Cod Civil;

254 Sistemul principiului opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a înscrierilor
promovat de Legea nr. 7/1996 este un sistem hibrid241 care a reunit pe de o
parte elementele sistemului de publicitate imobiliar /g259 întemeiat pe cartea
funciar /g259, reglementat de Decretul-lege nr. 115/1938 (p /g259strarea eviden /g288ei
drepturilor reale în func /g288ie de imobile), iar pe de alt /g259 parte elemente ale
sistemului de publicitate personal /g259, sistem întemeiat pe registrele de
transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni reglementat de Codul civil /g250i Codul de
procedur /g259 civil /g259 (efectul de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i al înscrierii în registrul
de publicitate).
Conform art. 480 din Codul civil, „proprietatea este dreptul ce are
cineva de a se bucura /g250i dispune de un lucru în mod exclusiv /g250i absolut, îns /g259
în limitele determinate de lege”. O astfel de manifestare a caracterului
absolut al dreptului de proprietate are consacrat /g259 în literatura de specialitate
sintagma „opozabilitatea erga omnes”242. Art. 971 din Codul civil referitor
la momentul când au loc dobândirea /g250i transmiterea dreptului de proprietate
prevede c /g259 „în contractele ce au de obiect transla /g288ia propriet /g259/g288ii, sau unui alt
drept real, proprietatea sau drep tul se transmite prin efectul
consim/g288/g259 mântului p /g259r/g288ilor /g250i lucrul r /g259mâne în rizico-pericolul
dobânditorului, chiar când nu i s-a facut tradi /g288iunea lucrului”. Din
dispozi /g288iile acestui articol rezult /g259 faptul c /g259 în ceea ce prive/g250 te transferul
dreptului de proprietate Codul civil consacr /g259 principiul consensualismului
conform c /g259ruia dreptul de proprietate se transmite prin simplul
consim/g288/g259 mânt al p /g259r/g288ilor, f /g259r/g259 a mai fi necesare alte formalit /g259/g288i. Dobândirea
dreptului de proprietate in schimb va putea fi opus /g259 ter/g288ilor doar dup /g259
înscrierea în cartea funciar /g259.

241 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p.442;
242 A se vedea P. N/g259 saudean, „Publicitatea imobiliar /g259. Cartea funciar /g259. Analiz /g259
comparativ /g259 a Legii nr. 7/1996 /g250i a Decretului-lege nr. 115/1938” , Ed. Hamangiu,
Bucure /g250ti, 2009, p. 177;
254 Sistemul principiului opozabilit /g259/g288ii fa /g288/g259 de ter /g288i a înscrierilor
promovat de Legea nr. 7/1996 este un sistem hibrid241 care a reunit pe de o
parte elementele sistemului de publicitate imobiliar /g259 întemeiat pe cartea
funciar /g259, reglementat de Decretul-lege nr. 115/1938 (p /g259strarea eviden /g288ei
drepturilor reale în func /g288ie de imobile), iar pe de alt /g259 parte elemente ale
sistemului de publicitate personal /g259, sistem întemeiat pe registrele de
transcrip /g288iuni /g250i inscrip /g288iuni reglementat de Codul civil /g250i Codul de
procedur /g259 civil /g259 (efectul de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i al înscrierii în registrul
de publicitate).
Conform art. 480 din Codul civil, „proprietatea este dreptul ce are
cineva de a se bucura /g250i dispune de un lucru în mod exclusiv /g250i absolut, îns /g259
în limitele determinate de lege”. O astfel de manifestare a caracterului
absolut al dreptului de proprietate are consacrat /g259 în literatura de specialitate
sintagma „opozabilitatea erga omnes”242. Art. 971 din Codul civil referitor
la momentul când au loc dobândirea /g250i transmiterea dreptului de proprietate
prevede c /g259 „în contractele ce au de obiect transla /g288ia propriet /g259/g288ii, sau unui alt
drept real, proprietatea sau drep tul se transmite prin efectul
consim/g288/g259 mântului p /g259r/g288ilor /g250i lucrul r /g259mâne în rizico-pericolul
dobânditorului, chiar când nu i s-a facut tradi /g288iunea lucrului”. Din
dispozi /g288iile acestui articol rezult /g259 faptul c /g259 în ceea ce prive/g250 te transferul
dreptului de proprietate Codul civil consacr /g259 principiul consensualismului
conform c /g259ruia dreptul de proprietate se transmite prin simplul
consim/g288/g259 mânt al p /g259r/g288ilor, f /g259r/g259 a mai fi necesare alte formalit /g259/g288i. Dobândirea
dreptului de proprietate in schimb va putea fi opus /g259 ter/g288ilor doar dup /g259
înscrierea în cartea funciar /g259.

241 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p.442;
242 A se vedea P. N/g259 saudean, „Publicitatea imobiliar /g259. Cartea funciar /g259. Analiz /g259
comparativ /g259 a Legii nr. 7/1996 /g250i a Decretului-lege nr. 115/1938” , Ed. Hamangiu,
Bucure /g250ti, 2009, p. 177;

255 A/g250adar, putem distinge dou /g259 momente ale transmiterii dreptului de
proprietate: în primul moment transmite rea dreptului de proprietate opereaz /g259
între p/g259 r/g288i pe baza consim /g288/g259mântului acestora, iar în al doilea moment
transmiterea dreptului produce efecte fa /g288/g259 de ter /g288i doar dup/g259 înscrierea acelui
drept. Neajunsul acestui principiu rezid/g259 în faptul c /g259 nesanc /g288ionarea
înscrierii transferului dreptului pr in neoperarea acestui transfer pân /g259 la
momentul înscrierii poate genera situa /g288ii în care un ter /g288 poate accepta s /g259
cumpere un imobil dac /g259 va constata c /g259 în cartea funciar /g259 apare ca proprietar
cel care înstr /g259ineaz /g259 bunul chiar în condi /g288iile în care acest proprietar a
înstr /g259inat deja bunul unei alte persoane care îns /g259 nu /g250 i-a înscris dreptul
ob/g288inut în cartea funciar /g259. În aceste condi /g288ii, principiul rolului constitutiv de
drepturi reale prin înscrierea în cartea funciar /g259 reduce mult apari /g288ia unor
astfel de situa /g288ii. Astfel, neajunsurile eviden /g288iate mai sus sunt înl /g259turate prin
reglement /g259rile Noului Cod Civil care revine la solu /g288ia Decretului-lege nr.
115/1938 /g250i anume promoveaz /g259 efectul constitutiv sau translativ de drepturi
reale imobiliare al înscrierilor în cartea funciar /g259. În noua reglementare,
drepturile reale nu se mai dobândesc în cele dou /g259 etape succesive mai sus
amintite – o dat /g259 între p /g259r/g288i /g250i ulterior fa /g288/g259 de ter /g288i – ci într-un singur
moment, acela al înregistr /g259rii cererii de înscriere a dreptului în cartea
funciar /g259. În consecin /g288/g259, pân/g259 la înscrierea în cartea funciar /g259, actul juridic
intervenit între p /g259r/g288i produce efecte între acestea dar nu în materia
constituirii sau transmiter ii drepturilor reale imobiliare ci în materia
obliga /g288iilor.
Excep /g288iile243 de la acest principiu sunt prev/g259 zute în art. 887 alin. (1)
din Noul Cod Civil, conform c /g259ruia este posibil /g259 f/g259r/g259 înscriere în cartea
funciar /g259 dobândirea drepturilor reale imobiliare prin mo /g250tenire, accesiune
natural /g259, vânzare silit /g259, expropriere sau prin orice alt mod prev /g259zut expres
de lege.

243 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p. 444;
255 A/g250adar, putem distinge dou /g259 momente ale transmiterii dreptului de
proprietate: în primul moment transmite rea dreptului de proprietate opereaz /g259
între p/g259 r/g288i pe baza consim /g288/g259mântului acestora, iar în al doilea moment
transmiterea dreptului produce efecte fa /g288/g259 de ter /g288i doar dup/g259 înscrierea acelui
drept. Neajunsul acestui principiu rezid/g259 în faptul c /g259 nesanc /g288ionarea
înscrierii transferului dreptului pr in neoperarea acestui transfer pân /g259 la
momentul înscrierii poate genera situa /g288ii în care un ter /g288 poate accepta s /g259
cumpere un imobil dac /g259 va constata c /g259 în cartea funciar /g259 apare ca proprietar
cel care înstr /g259ineaz /g259 bunul chiar în condi /g288iile în care acest proprietar a
înstr /g259inat deja bunul unei alte persoane care îns /g259 nu /g250 i-a înscris dreptul
ob/g288inut în cartea funciar /g259. În aceste condi /g288ii, principiul rolului constitutiv de
drepturi reale prin înscrierea în cartea funciar /g259 reduce mult apari /g288ia unor
astfel de situa /g288ii. Astfel, neajunsurile eviden /g288iate mai sus sunt înl /g259turate prin
reglement /g259rile Noului Cod Civil care revine la solu /g288ia Decretului-lege nr.
115/1938 /g250i anume promoveaz /g259 efectul constitutiv sau translativ de drepturi
reale imobiliare al înscrierilor în cartea funciar /g259. În noua reglementare,
drepturile reale nu se mai dobândesc în cele dou /g259 etape succesive mai sus
amintite – o dat /g259 între p /g259r/g288i /g250i ulterior fa /g288/g259 de ter /g288i – ci într-un singur
moment, acela al înregistr /g259rii cererii de înscriere a dreptului în cartea
funciar /g259. În consecin /g288/g259, pân/g259 la înscrierea în cartea funciar /g259, actul juridic
intervenit între p /g259r/g288i produce efecte între acestea dar nu în materia
constituirii sau transmiter ii drepturilor reale imobiliare ci în materia
obliga /g288iilor.
Excep /g288iile243 de la acest principiu sunt prev/g259 zute în art. 887 alin. (1)
din Noul Cod Civil, conform c /g259ruia este posibil /g259 f/g259r/g259 înscriere în cartea
funciar /g259 dobândirea drepturilor reale imobiliare prin mo /g250tenire, accesiune
natural /g259, vânzare silit /g259, expropriere sau prin orice alt mod prev /g259zut expres
de lege.

243 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p. 444;

256 În ceea ce prive /g250te înscrierile în cartea funciar /g259, din perspectiva
Noului Cod Civil se observ/g259 p/g259strarea244 clasific/g259 rii ini /g288iale reg/g259 sit/g259 atât în
Decretul-lege nr. 115/1938 cât /g250i în Legea nr. 7/1996. Astfel, înscrierile în
cartea funciar /g259 p/g259streaz /g259 aceea/g250 i structur /g259 tripartit /g259 a intabul /g259rii, înscrierii
provizorii /g250i a not /g259rii. În afara elementului de noutate adus prin Noul Cod
Civil prin revenirea la efectul constitutiv al înscrierilor, o alt /g259 modificare
benefic /g259 în materia înscrierilor, adus /g259 de noul act normativ, const /g259 în cerin /g288a
introdus /g259 prin art. 888 referitor la condi /g288iile de înscriere, conform c /g259reia
hot/g259rârea judec /g259toreasc/g259 ce este temei al înscrierii este sufcient s /g259 fie
definitiv /g259 nu /g250 i irevocabil /g259 a/g250a cum se prevedea în Legea nr. 7/1996.
Consider /g259m c /g259 cerin /g288a ca hot /g259rârea s /g259 fie irevocabil /g259 nu avea nicio
justificare cât /g259 vreme hot /g259rârile definitve sunt executorii iar în condi /g288iile
unei eventuale modific /g259ri a situa /g288iei juridice existente la momentul
înscrierii, exista varianta rectific /g259rii c/g259r/g288ii funciare245.
O alt /g259 modificare adus /g259 de noul act normativ vizeaz /g259 modalitatea de
înregistrare a cererii de înscriere. Conform art. 47 alin. (1) din Legea nr.
7/1996, „cererea de înscriere în cartea funciar /g259 se va depune la birourile
teritoriale ale oficiului teritorial /g250i va fi înso /g288it/g259 de înscrisul original sau de
copia legalizat /g259 de pe aceasta, prin care se constat /g259 actul sau faptul juridic a
c/g259rui înscriere se cere.” Acest fapt însemna c /g259 cererea trebuia depus /g259 de
regul /g259 personal la oficiul de cadastru. Prin Noul Cod Civil, în art. 890, se
prev /g259d îns /g259 mai multe modalit/g259/g288 i de depunere a cererilor de înscriere /g250i
anume: personal, prin mandatar sau notar public, prin fax, po/g250 t/g259 electronic /g259
sau alte mijloace ce asigur /g259 transmiterea textului /g250 i confirmarea primirii
cererii de înscriere cu toate documentele justificative. Tot în alin. (1) al art. 890 se prevede c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259 î/g250i vor produce efecte de la

244 A se vedea art. 881 din Noul Cod Civil;
245 A se vedea aceea /g250i opinie /g250i în M. T /g259b/g259ra/g250, M. Constantin, „Considera/g288 ii generale
asupra înscrierilor în cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil” , în Analele
Universit /g259/g288ii Titu Maiorescu, Seria Drept, 2007;
256 În ceea ce prive /g250te înscrierile în cartea funciar /g259, din perspectiva
Noului Cod Civil se observ/g259 p/g259strarea244 clasific/g259 rii ini /g288iale reg/g259 sit/g259 atât în
Decretul-lege nr. 115/1938 cât /g250i în Legea nr. 7/1996. Astfel, înscrierile în
cartea funciar /g259 p/g259streaz /g259 aceea/g250 i structur /g259 tripartit /g259 a intabul /g259rii, înscrierii
provizorii /g250i a not /g259rii. În afara elementului de noutate adus prin Noul Cod
Civil prin revenirea la efectul constitutiv al înscrierilor, o alt /g259 modificare
benefic /g259 în materia înscrierilor, adus /g259 de noul act normativ, const /g259 în cerin /g288a
introdus /g259 prin art. 888 referitor la condi /g288iile de înscriere, conform c /g259reia
hot/g259rârea judec /g259toreasc/g259 ce este temei al înscrierii este sufcient s /g259 fie
definitiv /g259 nu /g250 i irevocabil /g259 a/g250a cum se prevedea în Legea nr. 7/1996.
Consider /g259m c /g259 cerin /g288a ca hot /g259rârea s /g259 fie irevocabil /g259 nu avea nicio
justificare cât /g259 vreme hot /g259rârile definitve sunt executorii iar în condi /g288iile
unei eventuale modific /g259ri a situa /g288iei juridice existente la momentul
înscrierii, exista varianta rectific /g259rii c/g259r/g288ii funciare245.
O alt /g259 modificare adus /g259 de noul act normativ vizeaz /g259 modalitatea de
înregistrare a cererii de înscriere. Conform art. 47 alin. (1) din Legea nr.
7/1996, „cererea de înscriere în cartea funciar /g259 se va depune la birourile
teritoriale ale oficiului teritorial /g250i va fi înso /g288it/g259 de înscrisul original sau de
copia legalizat /g259 de pe aceasta, prin care se constat /g259 actul sau faptul juridic a
c/g259rui înscriere se cere.” Acest fapt însemna c /g259 cererea trebuia depus /g259 de
regul /g259 personal la oficiul de cadastru. Prin Noul Cod Civil, în art. 890, se
prev /g259d îns /g259 mai multe modalit/g259/g288 i de depunere a cererilor de înscriere /g250i
anume: personal, prin mandatar sau notar public, prin fax, po/g250 t/g259 electronic /g259
sau alte mijloace ce asigur /g259 transmiterea textului /g250 i confirmarea primirii
cererii de înscriere cu toate documentele justificative. Tot în alin. (1) al art. 890 se prevede c /g259 înscrierile în cartea funciar /g259 î/g250i vor produce efecte de la

244 A se vedea art. 881 din Noul Cod Civil;
245 A se vedea aceea /g250i opinie /g250i în M. T /g259b/g259ra/g250, M. Constantin, „Considera/g288 ii generale
asupra înscrierilor în cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil” , în Analele
Universit /g259/g288ii Titu Maiorescu, Seria Drept, 2007;

257 data înregistr /g259rii cererilor, /g288inându-se îns /g259 cont de data, ora /g250i minutul
înregistr /g259rii acestora. Astfel, în cazul în care vor exista mai multe cereri de
înregistrare, solu /g288ionarea conflictului va fi mai u /g250or de realizat, ordinea
înscrierilor fiind interpretat /g259 nu doar în func /g288ie de data /g250i de ora înregistr /g259rii
cererii ci chiar /g250i de minutul în care a fost înregistrat /g259 cererea de înscriere.
În ceea ce prive /g250te înscrierea provizorie, în accep /g288iunea Legii nr.
7/1996 necesitatea efectu /g259rii acesteia rezult /g259 din certitudinea pe care aceast /g259
opera /g288iune o confer /g259 persoanei interesate în a- /g250i ap /g259ra dreptul s /g259u de o
eventual /g259 intabulare efectuat /g259 cu privire la acela /g250i drept dar de c /g259tre un ter /g288.
Practic se asigur /g259 opozabilitatea dreptului înscris provizoriu fa /g288/g259 de ter /g288i.
Art. 29 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 prevede c /g259 înscrierea provizorie poate
fi cerut /g259 în urm /g259toarele situa/g288 ii:
a. Când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi /g288ie
suspensiv/g259 ;
b. Când se solicit/g259 intabularea unui drept real în temeiul unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti ce nu a r /g259mas irevocabil/g259 ;
c. Dac/g259 de dobânde /g250te un drept tabular care, anterior, a fost înscris
provizoriu;
d. Dac /g259 debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscris /g259
ipoteca ori privilegiul imobiliar;
e. Dac/g259 pentru solu /g288ionarea cererii sunt necesare înscrisuri
suplimentare care nu aduc îns /g259 atingere fondului dreptului ce se
cere a fi înscris /g250i nu fundamenteaz /g259 noi capete de cerere
Prin raportare la dispozi /g288iile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 7/1996
care prevede c /g259 „înscrierea provizorie devine opozabil /g259 ter/g288ilor cu rangul
determinat de cererea de înscriere, sub condi /g288ie /g250i în m/g259 sura justific /g259rii ei”,
art. 899 alin. (1) din Noul Cod Civil nu mai prevede efectul de opozabilitate
fa/g288/g259 de ter /g288i ci precizeaz /g259 c/g259 „înscrierea provizorie are ca efect dobândirea,
modificarea sau stingerea unui drep t tabular de la data înregistr /g259rii cererii,
sub condi /g288ia /g250i în m /g259sura justific /g259rii ei”.
257 data înregistr /g259rii cererilor, /g288inându-se îns /g259 cont de data, ora /g250i minutul
înregistr /g259rii acestora. Astfel, în cazul în care vor exista mai multe cereri de
înregistrare, solu /g288ionarea conflictului va fi mai u /g250or de realizat, ordinea
înscrierilor fiind interpretat /g259 nu doar în func /g288ie de data /g250i de ora înregistr /g259rii
cererii ci chiar /g250i de minutul în care a fost înregistrat /g259 cererea de înscriere.
În ceea ce prive /g250te înscrierea provizorie, în accep /g288iunea Legii nr.
7/1996 necesitatea efectu /g259rii acesteia rezult /g259 din certitudinea pe care aceast /g259
opera /g288iune o confer /g259 persoanei interesate în a- /g250i ap /g259ra dreptul s /g259u de o
eventual /g259 intabulare efectuat /g259 cu privire la acela /g250i drept dar de c /g259tre un ter /g288.
Practic se asigur /g259 opozabilitatea dreptului înscris provizoriu fa /g288/g259 de ter /g288i.
Art. 29 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 prevede c /g259 înscrierea provizorie poate
fi cerut /g259 în urm /g259toarele situa/g288 ii:
a. Când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi /g288ie
suspensiv/g259 ;
b. Când se solicit/g259 intabularea unui drept real în temeiul unei
hot/g259râri judec /g259tore/g250ti ce nu a r /g259mas irevocabil/g259 ;
c. Dac/g259 de dobânde /g250te un drept tabular care, anterior, a fost înscris
provizoriu;
d. Dac /g259 debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscris /g259
ipoteca ori privilegiul imobiliar;
e. Dac/g259 pentru solu /g288ionarea cererii sunt necesare înscrisuri
suplimentare care nu aduc îns /g259 atingere fondului dreptului ce se
cere a fi înscris /g250i nu fundamenteaz /g259 noi capete de cerere
Prin raportare la dispozi /g288iile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 7/1996
care prevede c /g259 „înscrierea provizorie devine opozabil /g259 ter/g288ilor cu rangul
determinat de cererea de înscriere, sub condi /g288ie /g250i în m/g259 sura justific /g259rii ei”,
art. 899 alin. (1) din Noul Cod Civil nu mai prevede efectul de opozabilitate
fa/g288/g259 de ter /g288i ci precizeaz /g259 c/g259 „înscrierea provizorie are ca efect dobândirea,
modificarea sau stingerea unui drep t tabular de la data înregistr /g259rii cererii,
sub condi /g288ia /g250i în m /g259sura justific /g259rii ei”.

258 De asemenea, prin art. 898 din Noul Cod Civil se prev /g259d mult mai
strict celelalte cazuri în afara celor prev /g259zute de lege în care se poate solicita
înscrierea provizorie în cartea funciar /g259, /g250i anume:
1. Dac /g259 dreptul real dobândit este afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259
ori rezolutorie sau dac /g259 prive /g250te ori greveaz /g259 o construc /g288ie
viitoare; în cazul înscrierii provizorii având ca obiect o
construc /g288ie viitoare, justificarea acesteia se face în condi/g288 iile
legii;
2. Dac /g259, în temeiul unei hot/g259 râri care nu este înc /g259 definitiv /g259, partea
c/g259zut/g259 în preten /g288ii a fost obligat /g259 la str /g259mutarea, constituirea sau
stingerea unui drept tabular ori cel care administreaz /g259 bunurile
unei alte persoane a fost obligat s/g259 dea o garan /g288ie ipotecar /g259;
3. Dac /g259 debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscris /g259
ipoteca;
4. Dac /g259 se dobânde /g250te un drept tabular înscris provizoriu;
5. Dac /g259 ambele p /g259r/g288i consimt doar pentru efectuarea unei înscrieri
provizorii.
Ultima ipotez /g259 vizeaz /g259 situa /g288ia în care p /g259r/g288ile stabilesc înscrierea
provizorie în cartea funciar/g259 a unui drept care, cu respectarea /g250i îndeplinirea
anumitor condi /g288ii urmeaz /g259 a fi consolidat prin transformarea înscrierii
provizorii în intabulare. Cu privire la aceast /g259 ultima ipotez /g259 prev /g259zut/g259 la
punctul 5 au existat observa /g288ii /g250i propuneri pe baza prevederilor textului
legal, propunându-se atât de c /g259tre ANCPI cât /g250i de c /g259tre Camera Deputa /g288ilor
eliminarea acestui text, ANCPI aducând în sus /g288inerea propunerii de
eliminare faptul c /g259 înscrierea provizorie /g250i not/g259 rile se fac în cazurile
prev /g259zute de lege /g250i nu prin voin /g288a p/g259r/g288ilor, iar Camera Deputa /g288ilor motivând
prin faptul c /g259 l/g259sarea la latitudinea p /g259r/g288ilor dac /g259 dreptul transmis se
intabuleaz /g259 sau se înscrie provizo riu nu este de natur /g259 a asigura siguran /g288a
circuitului civil.
258 De asemenea, prin art. 898 din Noul Cod Civil se prev /g259d mult mai
strict celelalte cazuri în afara celor prev /g259zute de lege în care se poate solicita
înscrierea provizorie în cartea funciar /g259, /g250i anume:
1. Dac /g259 dreptul real dobândit este afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259
ori rezolutorie sau dac /g259 prive /g250te ori greveaz /g259 o construc /g288ie
viitoare; în cazul înscrierii provizorii având ca obiect o
construc /g288ie viitoare, justificarea acesteia se face în condi/g288 iile
legii;
2. Dac /g259, în temeiul unei hot/g259 râri care nu este înc /g259 definitiv /g259, partea
c/g259zut/g259 în preten /g288ii a fost obligat /g259 la str /g259mutarea, constituirea sau
stingerea unui drept tabular ori cel care administreaz /g259 bunurile
unei alte persoane a fost obligat s/g259 dea o garan /g288ie ipotecar /g259;
3. Dac /g259 debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscris /g259
ipoteca;
4. Dac /g259 se dobânde /g250te un drept tabular înscris provizoriu;
5. Dac /g259 ambele p /g259r/g288i consimt doar pentru efectuarea unei înscrieri
provizorii.
Ultima ipotez /g259 vizeaz /g259 situa /g288ia în care p /g259r/g288ile stabilesc înscrierea
provizorie în cartea funciar/g259 a unui drept care, cu respectarea /g250i îndeplinirea
anumitor condi /g288ii urmeaz /g259 a fi consolidat prin transformarea înscrierii
provizorii în intabulare. Cu privire la aceast /g259 ultima ipotez /g259 prev /g259zut/g259 la
punctul 5 au existat observa /g288ii /g250i propuneri pe baza prevederilor textului
legal, propunându-se atât de c /g259tre ANCPI cât /g250i de c /g259tre Camera Deputa /g288ilor
eliminarea acestui text, ANCPI aducând în sus /g288inerea propunerii de
eliminare faptul c /g259 înscrierea provizorie /g250i not/g259 rile se fac în cazurile
prev /g259zute de lege /g250i nu prin voin /g288a p/g259r/g288ilor, iar Camera Deputa /g288ilor motivând
prin faptul c /g259 l/g259sarea la latitudinea p /g259r/g288ilor dac /g259 dreptul transmis se
intabuleaz /g259 sau se înscrie provizo riu nu este de natur /g259 a asigura siguran /g288a
circuitului civil.

259 În leg /g259tur/g259 cu înscrierea provizorie a drepturilor reale afectate de o
condi /g288ie suspensiv/g259 , art. 912 din Noul Cod Civil adaug /g259: „dreptul afectat de
o condi /g288ie suspensiv/g259 se va radia din oficiu, dac /g259 nu se dovede /g250te
îndeplinirea condi /g288iei care afecteaz /g259 dreptul, în termen de 5 ani de la
înscriere. Tot astfel se va radia condi /g288ia rezolutorie, dac /g259 nu s-a cerut, în
temeiul ei, radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, timp de 10
ani de la înscriere”.
Tot Noul Cod Civil inoveaz /g259246 o derogare de la regula nemo plus
iuris ad alium transferre potest quam ipse habet , reglementând protec /g288ia
ter/g288ului dobânditor cu bun /g259-credin /g288/g259 a unui drept tabular în temeiul unui act
juridic cu titlu oneros sau în temeiul unui contract de ipotec /g259, dar cu
întrunirea a trei condi /g288ii cumulative247:
a. Nu a fost înregistrat /g259 nicio ac/g288 iune prin care se contest /g259 cuprinsul
c/g259r/g288ii funciare;
b. Din cuprinsul c /g259r/g288ii funciare nu rezult /g259 nicio cauz /g259 care s /g259
justifice rectificarea acesteia în favoarea unei alte persoane;
c. Nu a cunoscut, pe alt /g259 cale, inexactitatea cuprinsului c /g259r/g288ii
funciare.
În ceea ce prive /g250te procedura not /g259rii, aceasta este reglementat /g259
integral prin prevederile248 Noului Cod Civil care men /g288ioneaz /g259 c/g259
„drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prev /g259zute la art. 876 alin. (2)
devin opozabile ter /g288elor persoane exclusiv prin notare, dac/g259 nu se dovede /g250te
c/g259 au fost cunoscute pe alt /g259 cale, în afara cazului în care din lege rezult /g259 c/g259
simpla cunoa /g250tere a acestora nu este suficient /g259 pentru a suplini lipsa de
publicitate.” Deoarece not /g259rile pot fi obligatorii sau doar facultative, iar în
anumite cazuri unele not /g259ri pot avea efect de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i iar

246 A se vedea aceea /g250i opinie /g250i în M. T /g259b/g259ra/g250, M. Constantin, „Considera/g288 ii generale
asupra înscrierilor în cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil” , în Analele Universit /g259/g288ii
Titu Maiorescu, Seria Drept, 2007, p. 103-104;
247 A se vedea art. 901 alin. (1) /g250i (2) din Noul Cod Civil;
248 A se vedea art. 902-906 din Noul Cod Civil;
259 În leg /g259tur/g259 cu înscrierea provizorie a drepturilor reale afectate de o
condi /g288ie suspensiv/g259 , art. 912 din Noul Cod Civil adaug /g259: „dreptul afectat de
o condi /g288ie suspensiv/g259 se va radia din oficiu, dac /g259 nu se dovede /g250te
îndeplinirea condi /g288iei care afecteaz /g259 dreptul, în termen de 5 ani de la
înscriere. Tot astfel se va radia condi /g288ia rezolutorie, dac /g259 nu s-a cerut, în
temeiul ei, radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, timp de 10
ani de la înscriere”.
Tot Noul Cod Civil inoveaz /g259246 o derogare de la regula nemo plus
iuris ad alium transferre potest quam ipse habet , reglementând protec /g288ia
ter/g288ului dobânditor cu bun /g259-credin /g288/g259 a unui drept tabular în temeiul unui act
juridic cu titlu oneros sau în temeiul unui contract de ipotec /g259, dar cu
întrunirea a trei condi /g288ii cumulative247:
a. Nu a fost înregistrat /g259 nicio ac/g288 iune prin care se contest /g259 cuprinsul
c/g259r/g288ii funciare;
b. Din cuprinsul c /g259r/g288ii funciare nu rezult /g259 nicio cauz /g259 care s /g259
justifice rectificarea acesteia în favoarea unei alte persoane;
c. Nu a cunoscut, pe alt /g259 cale, inexactitatea cuprinsului c /g259r/g288ii
funciare.
În ceea ce prive /g250te procedura not /g259rii, aceasta este reglementat /g259
integral prin prevederile248 Noului Cod Civil care men /g288ioneaz /g259 c/g259
„drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prev /g259zute la art. 876 alin. (2)
devin opozabile ter /g288elor persoane exclusiv prin notare, dac/g259 nu se dovede /g250te
c/g259 au fost cunoscute pe alt /g259 cale, în afara cazului în care din lege rezult /g259 c/g259
simpla cunoa /g250tere a acestora nu este suficient /g259 pentru a suplini lipsa de
publicitate.” Deoarece not /g259rile pot fi obligatorii sau doar facultative, iar în
anumite cazuri unele not /g259ri pot avea efect de opozabilitate fa /g288/g259 de ter /g288i iar

246 A se vedea aceea /g250i opinie /g250i în M. T /g259b/g259ra/g250, M. Constantin, „Considera/g288 ii generale
asupra înscrierilor în cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil” , în Analele Universit /g259/g288ii
Titu Maiorescu, Seria Drept, 2007, p. 103-104;
247 A se vedea art. 901 alin. (1) /g250i (2) din Noul Cod Civil;
248 A se vedea art. 902-906 din Noul Cod Civil;

260 altele doar un caracter pur informativ249, art. 902 din Noul Cod Civil
prevede enumerativ not /g259rile care asigur /g259 opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i, iar art.
903 enumer/g259 cazurile în care not /g259rile în cartea funciar /g259 au un caracter puer
informativ. Spre deosebire de dispozi /g288iile art. 40 alin. (1) din Legea nr.
7/1996 în care se face vorbire despre înscrierea inten /g288iei de a înstr /g259ina sau
de a ipoteca un drept, în dispozi /g288iile art. 905 /g250 i 906 din Noul Cod Civil se
face referire direct /g259 la notarea inten /g288iei de a înstr /g259ina sau de a ipoteca un
drept, o alt /g259 diferen /g288/g259 fiind m /g259rirea de c /g259tre Noul Cod Civil a termenului în
care se poate pierde efectul not /g259rii inten /g288iei de a ipoteca sau de a înstr /g259ina un
drept de la 2 luni la 3 luni.
Un alt element de noutate introdus prin art. 906 din Noul Cod Civil
este reglementarea procedurii de notare a antecontractelor /g250i a pactelor de
op/g288iune. Astfel, promisiunea de a încheia un contract având ca obiect dreptul
de proprietate asupra unui imobil sau un alt drept în leg /g259tur/g259 cu acesta se
poate nota în cartea funciar/g259 dac/g259 promitentul este însc ris în cartea funciar /g259
ca titular al dreptului ce face obiectul promimsiunii, iar antecontractul , sub
sanc /g288iunea respingerii cererii de notare, prevede termenul în care urmeaz /g259 a
se încheia contractul. Trebuie men /g288ionat faptul c /g259 notarea se poate efectua
oricând în termenul prev /g259zut în antecontract dar nu ma i tarziu de 6 luni de la
expirarea antecontractului.
În condi /g288iile în care cel care îndrept /g259/g288it nu a cerut instan /g288ei
pronun/g288 area unei hot /g259râri care s /g259/g288in/g259 loc de contract, promisiunea se va
putea radia în termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru încheierea contractului sau dac /g259 între timp imobilul a fost definitiv
adjudecat în cadrul vânz /g259rii silite de c /g259tre un ter /g288 care nu este /g288 inut s/g259
r/g259spund/g259 de obliga /g288iile promitentului. De asemenea radierea not /g259rii va putea
fi dispus /g259/g250i din oficiu atunci când în termen de 6 luni de la data la care
contractul ar fi trebuit încheiat nu s-a solicitat înscrierea ce a f /g259cut obiectul

249 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p. 448;
260 altele doar un caracter pur informativ249, art. 902 din Noul Cod Civil
prevede enumerativ not /g259rile care asigur /g259 opozabilitatea fa /g288/g259 de ter /g288i, iar art.
903 enumer/g259 cazurile în care not /g259rile în cartea funciar /g259 au un caracter puer
informativ. Spre deosebire de dispozi /g288iile art. 40 alin. (1) din Legea nr.
7/1996 în care se face vorbire despre înscrierea inten /g288iei de a înstr /g259ina sau
de a ipoteca un drept, în dispozi /g288iile art. 905 /g250 i 906 din Noul Cod Civil se
face referire direct /g259 la notarea inten /g288iei de a înstr /g259ina sau de a ipoteca un
drept, o alt /g259 diferen /g288/g259 fiind m /g259rirea de c /g259tre Noul Cod Civil a termenului în
care se poate pierde efectul not /g259rii inten /g288iei de a ipoteca sau de a înstr /g259ina un
drept de la 2 luni la 3 luni.
Un alt element de noutate introdus prin art. 906 din Noul Cod Civil
este reglementarea procedurii de notare a antecontractelor /g250i a pactelor de
op/g288iune. Astfel, promisiunea de a încheia un contract având ca obiect dreptul
de proprietate asupra unui imobil sau un alt drept în leg /g259tur/g259 cu acesta se
poate nota în cartea funciar/g259 dac/g259 promitentul este însc ris în cartea funciar /g259
ca titular al dreptului ce face obiectul promimsiunii, iar antecontractul , sub
sanc /g288iunea respingerii cererii de notare, prevede termenul în care urmeaz /g259 a
se încheia contractul. Trebuie men /g288ionat faptul c /g259 notarea se poate efectua
oricând în termenul prev /g259zut în antecontract dar nu ma i tarziu de 6 luni de la
expirarea antecontractului.
În condi /g288iile în care cel care îndrept /g259/g288it nu a cerut instan /g288ei
pronun/g288 area unei hot /g259râri care s /g259/g288in/g259 loc de contract, promisiunea se va
putea radia în termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru încheierea contractului sau dac /g259 între timp imobilul a fost definitiv
adjudecat în cadrul vânz /g259rii silite de c /g259tre un ter /g288 care nu este /g288 inut s/g259
r/g259spund/g259 de obliga /g288iile promitentului. De asemenea radierea not /g259rii va putea
fi dispus /g259/g250i din oficiu atunci când în termen de 6 luni de la data la care
contractul ar fi trebuit încheiat nu s-a solicitat înscrierea ce a f /g259cut obiectul

249 A se vedea V. Stoica, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2009, p. 448;

261 promisiunii, exceptându-se situa /g288ia în care promitentul-cump /g259r/g259tor a
efectuat notarea ac /g288iunii prin care a solicitat instan /g288ei pronun/g288 area unei
hot/g259râri care s /g259 suplineasc /g259 contractul. În condi /g288iile în care îns /g259 imobilul a
fost adjudecat de un ter /g288, str/g259in de obliga /g288iile promitentului-vânz /g259tor, în mod
definitiv pe calea vânz /g259rii silite, iar ac /g288iunea în fa /g288a instan /g288ei a
promitentului-cump /g259r/g259tor nu a fost solu /g288ionat /g259 definitiv, radierea not /g259rii din
cartea funciar /g259 va fi dispus/g259 din oficiu. În aceast /g259 situa /g288ie, efectul principal
al not /g259rii const/g259 în asigurarea opozabilit/g259/g288 ii fa /g288/g259 de ter /g288i, chiar dac /g259 pot
exista /g250i cazuri de notare cu efect pur informativ250.
În materia ac/g288 iunilor de carte funciar /g259 o prim/g259 modificare adus /g259 de
Noul Cod Civil vizeaz /g259 ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 prin noua reglementare
cerându-se întotdeauna ca ter /g288ul dobânditor s /g259 fi fost de rea-credin /g288/g259,
indiferent dac /g259 actul juridic în baza c /g259ruia a dobândit a fost cu titlu gratuit
sau oneros251. În compara /g288ie cu noua reglementare, art. 27 alin. (5) prevedea
explicit la punctul b). ca ter /g288ul s/g259 fi fost de rea-credin /g288/g259 doar în condi /g288iile în
care dobândise imobilul cu titlu oneros. De asemenea, noua reglementare
prevede c/g259 ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 cu caracter special, prev /g259zut/g259 de
art. 897 se prescrie în termen de 3 ani de la data cererii de înscriere a
dreptului în folosul s /g259u, cu excep /g288ia cazului în care dreptul la ac /g288iune al
reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai înainte.
În situa /g288ia ac /g288iunii în rectificare tabular /g259/g250i în prevederile Noului Cod
Civil ac /g288iunea în rectificare, sub rezerva prescrip /g288iei dreptului la ac /g288iunea în
fond, este imprescriptibil /g259 atât fa/g288/g259 de dobânditorul nemijlocit cât /g250i fa/g288/g259 de
ter/g288ul dobânditor de rea-credin /g288/g259 al dreptului înscris în folosul s /g259u. În ceea
ce prive/g250 te termenul în care poate fi introdus /g259 ac/g288iunea în rectificare
împotriva ter /g288elor persoane care au dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259 un drept real

250 A se vedea M. T /g259b/g259ra/g250, M. Constantin, „Considera/g288 ii generale asupra înscrierilor în
cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil” , în Analele Universit /g259/g288ii Titu Maiorescu,
Seria Drept, 2007, p. 106-107;
251 A se vedea art. 897 alin. (1) din Noul Cod Civil;
261 promisiunii, exceptându-se situa /g288ia în care promitentul-cump /g259r/g259tor a
efectuat notarea ac /g288iunii prin care a solicitat instan /g288ei pronun/g288 area unei
hot/g259râri care s /g259 suplineasc /g259 contractul. În condi /g288iile în care îns /g259 imobilul a
fost adjudecat de un ter /g288, str/g259in de obliga /g288iile promitentului-vânz /g259tor, în mod
definitiv pe calea vânz /g259rii silite, iar ac /g288iunea în fa /g288a instan /g288ei a
promitentului-cump /g259r/g259tor nu a fost solu /g288ionat /g259 definitiv, radierea not /g259rii din
cartea funciar /g259 va fi dispus/g259 din oficiu. În aceast /g259 situa /g288ie, efectul principal
al not /g259rii const/g259 în asigurarea opozabilit/g259/g288 ii fa /g288/g259 de ter /g288i, chiar dac /g259 pot
exista /g250i cazuri de notare cu efect pur informativ250.
În materia ac/g288 iunilor de carte funciar /g259 o prim/g259 modificare adus /g259 de
Noul Cod Civil vizeaz /g259 ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 prin noua reglementare
cerându-se întotdeauna ca ter /g288ul dobânditor s /g259 fi fost de rea-credin /g288/g259,
indiferent dac /g259 actul juridic în baza c /g259ruia a dobândit a fost cu titlu gratuit
sau oneros251. În compara /g288ie cu noua reglementare, art. 27 alin. (5) prevedea
explicit la punctul b). ca ter /g288ul s/g259 fi fost de rea-credin /g288/g259 doar în condi /g288iile în
care dobândise imobilul cu titlu oneros. De asemenea, noua reglementare
prevede c/g259 ac/g288iunea în presta/g288 ie tabular /g259 cu caracter special, prev /g259zut/g259 de
art. 897 se prescrie în termen de 3 ani de la data cererii de înscriere a
dreptului în folosul s /g259u, cu excep /g288ia cazului în care dreptul la ac /g288iune al
reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai înainte.
În situa /g288ia ac /g288iunii în rectificare tabular /g259/g250i în prevederile Noului Cod
Civil ac /g288iunea în rectificare, sub rezerva prescrip /g288iei dreptului la ac /g288iunea în
fond, este imprescriptibil /g259 atât fa/g288/g259 de dobânditorul nemijlocit cât /g250i fa/g288/g259 de
ter/g288ul dobânditor de rea-credin /g288/g259 al dreptului înscris în folosul s /g259u. În ceea
ce prive/g250 te termenul în care poate fi introdus /g259 ac/g288iunea în rectificare
împotriva ter /g288elor persoane care au dobândit cu bun /g259-credin /g288/g259 un drept real

250 A se vedea M. T /g259b/g259ra/g250, M. Constantin, „Considera/g288 ii generale asupra înscrierilor în
cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil” , în Analele Universit /g259/g288ii Titu Maiorescu,
Seria Drept, 2007, p. 106-107;
251 A se vedea art. 897 alin. (1) din Noul Cod Civil;

262 prin dona /g288ie sau legat, spre deosebire de Legea nr. 7/1996 care prevede un
termen de 10 ani, Noul Cod Civil252 reduce acest termen la 5 ani. De
asemenea, tot art. 909 în alin. (3) teza final /g259 prevede pe cale de excep /g288ie
termenul de 1 an în cazul în care încheierea prin care s-a ordonat înscrierea
care face obiectul ac/g288 iunii în rectificare a fost comunicat /g259 celui îndrept /g259/g288it.
Pentru a nu exista nicio controvers /g259 în privin/g288 a naturii acestor
termene, în ultimul alineat al art. 909 se prevede explicit c /g259 termenele de 5,
3 /g250i respectiv 1 an sunt termene de dec /g259dere.
Cu privire la institu /g288ia r/g259spunderii, chiar dac /g259 Legea nr 7/1996 nu
prevede decât reglement /g259ri referitoare la r /g259spunderea penal /g259/g250i la cea
administrativ /g259, considerându-se c /g259 în materie de r /g259spundere civil /g259 delictual /g259
r/g259mân aplicabile prevederile art. 998, 999 /g250i 1000 alin. (3) din C. Civ., în
Noul Cod Civil, art. 915prevede dispozi /g288ii speciale referitoare la
r/g259spunderea civil /g259 delictual/g259 în materie de carte funciar /g259. Astfel, se prevede
c/g259 cel prejudiciat printr-o fapta s /g259vâr/g250it/g259 chiar din culp /g259, în p/g259 strarea /g250i
administrarea c /g259r/g288ii funciare va putea cere obligarea, în solidar, la plata de
desp /g259gubiri a oficiului teritorial de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259 de la
locul situ /g259rii imobilului /g250i a persoanei r /g259spunz /g259toare de prejudiciul astfel
cauzat, dac /g259 prejudiciul nu a putut fi înl /g259turat, în tot sau în parte, prin
exercitarea ac/g288 iunilor /g250i c/g259ilor de atac prev /g259zute de lege. În aceste condi /g288ii,
dreptul la ac /g288iune se prescrie într-un termen de 1 an, socotit din ziua în care
cel v /g259t/g259mat a cunoscut faptul p /g259gubitor, îns/g259 nu mai târziu de 3 ani de la
data când s-a s /g259vâr/g250it fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescrip/g288 ia este
suspendat /g259 prin exercitarea ac /g288iunilor /g250i c/g259ilor de atac prev /g259zute de lege
pentru înl /g259turarea efectelor faptei p /g259gubitoare.

252 A se vedea art. 909 alin. (2) din Noul Cod Civil;
262 prin dona /g288ie sau legat, spre deosebire de Legea nr. 7/1996 care prevede un
termen de 10 ani, Noul Cod Civil252 reduce acest termen la 5 ani. De
asemenea, tot art. 909 în alin. (3) teza final /g259 prevede pe cale de excep /g288ie
termenul de 1 an în cazul în care încheierea prin care s-a ordonat înscrierea
care face obiectul ac/g288 iunii în rectificare a fost comunicat /g259 celui îndrept /g259/g288it.
Pentru a nu exista nicio controvers /g259 în privin/g288 a naturii acestor
termene, în ultimul alineat al art. 909 se prevede explicit c /g259 termenele de 5,
3 /g250i respectiv 1 an sunt termene de dec /g259dere.
Cu privire la institu /g288ia r/g259spunderii, chiar dac /g259 Legea nr 7/1996 nu
prevede decât reglement /g259ri referitoare la r /g259spunderea penal /g259/g250i la cea
administrativ /g259, considerându-se c /g259 în materie de r /g259spundere civil /g259 delictual /g259
r/g259mân aplicabile prevederile art. 998, 999 /g250i 1000 alin. (3) din C. Civ., în
Noul Cod Civil, art. 915prevede dispozi /g288ii speciale referitoare la
r/g259spunderea civil /g259 delictual/g259 în materie de carte funciar /g259. Astfel, se prevede
c/g259 cel prejudiciat printr-o fapta s /g259vâr/g250it/g259 chiar din culp /g259, în p/g259 strarea /g250i
administrarea c /g259r/g288ii funciare va putea cere obligarea, în solidar, la plata de
desp /g259gubiri a oficiului teritorial de cadastru /g250i publicitate imobiliar /g259 de la
locul situ /g259rii imobilului /g250i a persoanei r /g259spunz /g259toare de prejudiciul astfel
cauzat, dac /g259 prejudiciul nu a putut fi înl /g259turat, în tot sau în parte, prin
exercitarea ac/g288 iunilor /g250i c/g259ilor de atac prev /g259zute de lege. În aceste condi /g288ii,
dreptul la ac /g288iune se prescrie într-un termen de 1 an, socotit din ziua în care
cel v /g259t/g259mat a cunoscut faptul p /g259gubitor, îns/g259 nu mai târziu de 3 ani de la
data când s-a s /g259vâr/g250it fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescrip/g288 ia este
suspendat /g259 prin exercitarea ac /g288iunilor /g250i c/g259ilor de atac prev /g259zute de lege
pentru înl /g259turarea efectelor faptei p /g259gubitoare.

252 A se vedea art. 909 alin. (2) din Noul Cod Civil;

263 CAPITOLUL AL V-LEA
ASPECTE DE DREPT COMPARAT253 PRIVIND PUBLICITATEA
IMOBILIAR /g258
Pentru a finaliza lucrarea de fa /g288/g259 /g250i pentru a surprinde o imagine de
ansamblu a institu /g288iei publicit /g259/g288ii imobiliare, acest capitol urm /g259re/g250te s/g259
treac /g259 în revist /g259 principalele aspecte legate de publicitatea imobiliar /g259 într-un
num /g259r de 16 state dintre care unele membre UE: Austria, Marea Britanie,
Belgia, Bulgaria, Cehia, Fran /g288a, Germania, Italia, Olanda, Suedia, Ungaria
iar altele nu: Australia, Canada, Elve /g288ia, Norvegia, Serbia.
Astfel, utilizând informa /g288ii specifice acestor 16 state, vor fi trecute în
revist /g259 aspectele cele mai relevante cu privire la legisla/g288 ia specific /g259, dreptul
de proprietate /g250 i dezmembr /g259mintele sale, sistemul de înregistrare /g250 i
registrele specifice acestui sistem, pentru fiecare stat în parte.

253În realizarea prezentului capitol s-au avut în vedere urm /g259toarele materiale: „ The
International Comparative Legal Guide to Real Estate2010. A practical cross-border
insight into real estate law”; Study on Key Aspects of Land Registration and Cadastral Legislation, printed and published on behalf of UNECE Working Party on Land
Administration by Her Majesty`s Land Registry London, May 2000; A. Yavuz, A Comparative
Analysis of Cadastral Systems in the EU Countries According to Basic Selected Criteria,
FIG Working Week 2005 and GSDI-8 in Cairo, Egypt, 16-21 April 2005; Land registration
and cadastre in selected European Countries , CLC Series, Volume 29; Review and
Analysis of (seven selected) Real Property Registration and Cadastre Systems in Europe
prepared for the World Bank , CLC Series, November 2004; H. Auer, The Austrian Land
Book („Grundbuch“), presentation (2003); J. Ernst , Cadaster in Austria , UN-ECE/ WPLA
Workshop Vienna, 13 September 2002; J. Zevenbergen, Systems of Land Registration
Aspects and Effects, Publications on Geodesy 51 (ISBN 90 6132 277 4), Delft: NCG,
Netherlands Geodetic Commission.; Hausmaninger , The Austrian Legal System, 3rd ed.
(2003); D, Kopeva, Aspects of land consolidation in Bulgaria executive summary.
Comparative Study on Land Fragmentation in Four CEECs: Bulgaria, Czech Republic,
Hungary and Romania , FAO, November 2000; D. Kopeva, Case Study – Land Markets in
Bulgaria, Sofia 2002; www.iclg.co.uk
;
263 CAPITOLUL AL V-LEA
ASPECTE DE DREPT COMPARAT253 PRIVIND PUBLICITATEA
IMOBILIAR /g258
Pentru a finaliza lucrarea de fa /g288/g259 /g250i pentru a surprinde o imagine de
ansamblu a institu /g288iei publicit /g259/g288ii imobiliare, acest capitol urm /g259re/g250te s/g259
treac /g259 în revist /g259 principalele aspecte legate de publicitatea imobiliar /g259 într-un
num /g259r de 16 state dintre care unele membre UE: Austria, Marea Britanie,
Belgia, Bulgaria, Cehia, Fran /g288a, Germania, Italia, Olanda, Suedia, Ungaria
iar altele nu: Australia, Canada, Elve /g288ia, Norvegia, Serbia.
Astfel, utilizând informa /g288ii specifice acestor 16 state, vor fi trecute în
revist /g259 aspectele cele mai relevante cu privire la legisla/g288 ia specific /g259, dreptul
de proprietate /g250 i dezmembr /g259mintele sale, sistemul de înregistrare /g250 i
registrele specifice acestui sistem, pentru fiecare stat în parte.

253În realizarea prezentului capitol s-au avut în vedere urm /g259toarele materiale: „ The
International Comparative Legal Guide to Real Estate2010. A practical cross-border
insight into real estate law”; Study on Key Aspects of Land Registration and Cadastral Legislation, printed and published on behalf of UNECE Working Party on Land
Administration by Her Majesty`s Land Registry London, May 2000; A. Yavuz, A Comparative
Analysis of Cadastral Systems in the EU Countries According to Basic Selected Criteria,
FIG Working Week 2005 and GSDI-8 in Cairo, Egypt, 16-21 April 2005; Land registration
and cadastre in selected European Countries , CLC Series, Volume 29; Review and
Analysis of (seven selected) Real Property Registration and Cadastre Systems in Europe
prepared for the World Bank , CLC Series, November 2004; H. Auer, The Austrian Land
Book („Grundbuch“), presentation (2003); J. Ernst , Cadaster in Austria , UN-ECE/ WPLA
Workshop Vienna, 13 September 2002; J. Zevenbergen, Systems of Land Registration
Aspects and Effects, Publications on Geodesy 51 (ISBN 90 6132 277 4), Delft: NCG,
Netherlands Geodetic Commission.; Hausmaninger , The Austrian Legal System, 3rd ed.
(2003); D, Kopeva, Aspects of land consolidation in Bulgaria executive summary.
Comparative Study on Land Fragmentation in Four CEECs: Bulgaria, Czech Republic,
Hungary and Romania , FAO, November 2000; D. Kopeva, Case Study – Land Markets in
Bulgaria, Sofia 2002; www.iclg.co.uk
;

264 1. AUSTRIA
A. Sediul materiei
Principalele legi care reglementeaz /g259 proprietatea imobiliar /g259 în
Austria sunt: Codul Civil General254 din 1811, Legea privind înregistrarea
terenurilor255 din 1955, legile celor nou/g259 state federale care reglementeaz /g259
achizi /g288ia terenurilor de c /g259tre str /g259ini256, Legea privind contractul de
închiriere257 din 1981, Legea condominiului258 din 2002, Legea contractului
privind dezvoltarea construc /g288iilor259 din 1997, Legea dreptului de a
construi260 din 1912, Legea Fondului de Investi /g288ii privind Propriet/g259/g288 ile
Imobiliare261 din 2003, legile celor 9 stat e federale privind construc /g288iile262.
Având în vedere c /g259 Austria este un stat de drept care urmeaz /g259
sistemul de drept roman, dreptul de pr oprietate este reglementat exclusiv de
lege. Cu toate acestea, jurispruden /g288a Cur /g288ii Supreme Austriece263 este luat /g259
în considerare /g250i este important /g259 pentru interpretarea le gii statutului. În ceea
ce prive/g250 te relevan /g288a actelor normative interna /g288ionale în materia propriet /g259/g288ii
imobiliare, în Austria p /g259r/g288ile sunt libere s /g259 aleag /g259 legea care reglementeaz /g259
contractul /g250i instan /g288a de judecat /g259 care are jurisdic /g288ie asupra oric /g259ror litigii
referitoare la contract. În ceea ce prive/g250 te drepturile in rem privind bunuri
imobiliare situate în Austria, legea austriac /g259 este îns /g259 obligatorie. În plus,
orice litigii cu privire la astfel de drepturi in rem intr /g259 obligatoriu în
competen /g288a instan /g288elor austriece. Prin urmare, legile interna /g288ionale nu sunt

254Allgemeines Bürgerliches Gesetzbuch;
255Grundbuchsgesetz;
256Grundverkehrsgesetze;
257Mietrechtsgesetz;
258Wohnungseigentumsgesetz;
259Bauträgervertragsgesetz;
260Baurechtsgesetz;
261Immobilien-Investmentfondsgesetz;
262Bauordnungen;
263Oberster Gerichtshof;
264 1. AUSTRIA
A. Sediul materiei
Principalele legi care reglementeaz /g259 proprietatea imobiliar /g259 în
Austria sunt: Codul Civil General254 din 1811, Legea privind înregistrarea
terenurilor255 din 1955, legile celor nou/g259 state federale care reglementeaz /g259
achizi /g288ia terenurilor de c /g259tre str /g259ini256, Legea privind contractul de
închiriere257 din 1981, Legea condominiului258 din 2002, Legea contractului
privind dezvoltarea construc /g288iilor259 din 1997, Legea dreptului de a
construi260 din 1912, Legea Fondului de Investi /g288ii privind Propriet/g259/g288 ile
Imobiliare261 din 2003, legile celor 9 stat e federale privind construc /g288iile262.
Având în vedere c /g259 Austria este un stat de drept care urmeaz /g259
sistemul de drept roman, dreptul de pr oprietate este reglementat exclusiv de
lege. Cu toate acestea, jurispruden /g288a Cur /g288ii Supreme Austriece263 este luat /g259
în considerare /g250i este important /g259 pentru interpretarea le gii statutului. În ceea
ce prive/g250 te relevan /g288a actelor normative interna /g288ionale în materia propriet /g259/g288ii
imobiliare, în Austria p /g259r/g288ile sunt libere s /g259 aleag /g259 legea care reglementeaz /g259
contractul /g250i instan /g288a de judecat /g259 care are jurisdic /g288ie asupra oric /g259ror litigii
referitoare la contract. În ceea ce prive/g250 te drepturile in rem privind bunuri
imobiliare situate în Austria, legea austriac /g259 este îns /g259 obligatorie. În plus,
orice litigii cu privire la astfel de drepturi in rem intr /g259 obligatoriu în
competen /g288a instan /g288elor austriece. Prin urmare, legile interna /g288ionale nu sunt

254Allgemeines Bürgerliches Gesetzbuch;
255Grundbuchsgesetz;
256Grundverkehrsgesetze;
257Mietrechtsgesetz;
258Wohnungseigentumsgesetz;
259Bauträgervertragsgesetz;
260Baurechtsgesetz;
261Immobilien-Investmentfondsgesetz;
262Bauordnungen;
263Oberster Gerichtshof;

265 relevante pentru domeniul imobiliar în Austria. Cu toate acestea, tratatele /g250i
conven /g288iile interna /g288ionale care se refer /g259 la proprietatea imobiliar /g259 sunt
aplicabile.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În ceea ce prive/g250 te dobândirea dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile în Austria, propriet /g259/g288ile imobiliare pot fi dobândite atât de
persoanele fizice cât /g250i de persoanele juridice. Exist/g259 restric /g288ii legale cu
privire la dobândirea dreptului de pr oprietate asupra bunurilor imobile de
c/g259tre str /g259ini (societ/g259/g288 i str /g259ine înregistrate, societ /g259/g288i cu control str /g259in /g250i
persoane fizice str /g259ine). În acest sens principale legi sunt legile celor nou /g259
state federale, care reglementeaz /g259 achizi /g288ionarea terenurilor de c /g259tre str /g259ini.
De regul /g259, cump /g259r/g259torul str /g259in trebuie s/g259 ob/g288in/g259 o autoriza /g288ie de la
Autoritatea privind transferul propriet/g259/g288 ii, înainte de cump /g259rarea imobilului.
Cet/g259/g288enii /g250i companiile din Uniunea European /g259 (UE) /g250i Spa /g288iul Economic
European (SEE) sunt tratate în acela /g250i mod ca /g250i cet /g259/g288enii /g250i companiile
austriece. Conform unor legi ale stat elor federale, înainte ca imobilul s /g259
poat /g259 fi înregistrat în Registrul Propriet /g259/g288ilor trebuie ob /g288inut un certificat
pentru achizi/g288 ionarea de bunuri imobiliare de la Autoritatea privind
transferul propriet /g259/g288ii, care s /g259 c o n f i r m e s t a t u t u l U E s a u S E E . C u t o a t e
acestea, Curtea Suprem /g259 de Justi /g288ie a considerat c /g259 aceast /g259 cerin /g288/g259
contravine legisla /g288iei UE /g250i, prin urmare, certificatul nu este necesar în cazul
în care un cet /g259/g288ean sau o companie apar /g288inând UE sau SEE cump /g259r/g259
propriet /g259/g288i imobiliare. În conformitate cu unele legi ale statelor federale,
Autoritatea privind transferul terenur ilor dintr-un stat federal trebuie s /g259
aprobe o achizi /g288ie de ac /g288iuni sau de majo rare a participa/g288 iei la o societate
austriac /g259 cu r /g259spundere limitat /g259 sau la un parteneriat, înainte de finalizarea
tranzac /g288iei, în cazul în care compania sau parteneriatul de /g288ine propriet /g259/g288i
imobiliare în statul federal respectiv. Cu toate acestea, în unele state nu se
265 relevante pentru domeniul imobiliar în Austria. Cu toate acestea, tratatele /g250i
conven /g288iile interna /g288ionale care se refer /g259 la proprietatea imobiliar /g259 sunt
aplicabile.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În ceea ce prive/g250 te dobândirea dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile în Austria, propriet /g259/g288ile imobiliare pot fi dobândite atât de
persoanele fizice cât /g250i de persoanele juridice. Exist/g259 restric /g288ii legale cu
privire la dobândirea dreptului de pr oprietate asupra bunurilor imobile de
c/g259tre str /g259ini (societ/g259/g288 i str /g259ine înregistrate, societ /g259/g288i cu control str /g259in /g250i
persoane fizice str /g259ine). În acest sens principale legi sunt legile celor nou /g259
state federale, care reglementeaz /g259 achizi /g288ionarea terenurilor de c /g259tre str /g259ini.
De regul /g259, cump /g259r/g259torul str /g259in trebuie s/g259 ob/g288in/g259 o autoriza /g288ie de la
Autoritatea privind transferul propriet/g259/g288 ii, înainte de cump /g259rarea imobilului.
Cet/g259/g288enii /g250i companiile din Uniunea European /g259 (UE) /g250i Spa /g288iul Economic
European (SEE) sunt tratate în acela /g250i mod ca /g250i cet /g259/g288enii /g250i companiile
austriece. Conform unor legi ale stat elor federale, înainte ca imobilul s /g259
poat /g259 fi înregistrat în Registrul Propriet /g259/g288ilor trebuie ob /g288inut un certificat
pentru achizi/g288 ionarea de bunuri imobiliare de la Autoritatea privind
transferul propriet /g259/g288ii, care s /g259 c o n f i r m e s t a t u t u l U E s a u S E E . C u t o a t e
acestea, Curtea Suprem /g259 de Justi /g288ie a considerat c /g259 aceast /g259 cerin /g288/g259
contravine legisla /g288iei UE /g250i, prin urmare, certificatul nu este necesar în cazul
în care un cet /g259/g288ean sau o companie apar /g288inând UE sau SEE cump /g259r/g259
propriet /g259/g288i imobiliare. În conformitate cu unele legi ale statelor federale,
Autoritatea privind transferul terenur ilor dintr-un stat federal trebuie s /g259
aprobe o achizi /g288ie de ac /g288iuni sau de majo rare a participa/g288 iei la o societate
austriac /g259 cu r /g259spundere limitat /g259 sau la un parteneriat, înainte de finalizarea
tranzac /g288iei, în cazul în care compania sau parteneriatul de /g288ine propriet /g259/g288i
imobiliare în statul federal respectiv. Cu toate acestea, în unele state nu se

266 aplic /g259 restric /g288ii pentru companii în cazul în care ac /g288ionarul majoritar este o
societate austriac /g259 cu control str /g259in.
În Austria, principalele tipuri de dr epturi care se pot exercita asupra
bunurilor imobile sunt: dreptul de proprietate – recunoscut sub 3 forme, ca
/g250i în România: drept de proprietate individual /g259, drept de c oproprietate /g250i
drept de proprietate comun /g259 pe cote-p /g259r/g288i – dreptul de a construi ,
restric /g288iile impuse în privin /g288a vânz/g259rii /g250i sarcinile instituite asupra
imobilelor, dreptul de ipotec /g259, dreptul de servitute, dreptul de închiriere,
dreptul de preem /g288iune, dreptul de r /g259scump /g259rare /g250i dreptul de revânzare.
Aceste drepturi pot fi înscrise în Registrul de carte funciar /g259 dar nu
este o cerin/g288/g259 obligatorie. Astfel, în cazul în care aceste drepturi nu vor fi
înscrise, ele vor produce efecte strict între p /g259r/g288i prin natura lor contractual /g259,
neputând fi a /g250adar opozabile ter /g288ilor.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Întreaga suprafa /g288/g259 a Austriei este sistematizat /g259 în Registrul de carte
funciar /g259 care este întocmit, între /g288inut /g250i p/g259strat de c /g259tre judec /g259toriile de
district. Toate drepturile in rem , /g250i anume: (i) dreptul de proprietate
(proprietatea exclusiv /g259, coproprietatea /g250i proprietatea comun /g259 pe cote-
p/g259r/g288i), (ii) dreptul de a constr ui (drepturile transferabile /g250 i mo /g250tenite de una
sau mai multe pers oane de a construi (permanent) cl /g259diri pe sau sub
suprafa /g288a terenului), (iii) ipotecile, (iv) servitu /g288ile, /g250i (v) sarcinile imobiliare,
trebuie înregistrate în cartea funciar /g259 pentru a avea efecte fa /g288/g259 de ter /g288i.
Drepturile obligatorii de asemenea, pot fi înregistrate, dar nu este
obligatoriu, a /g250a cum am ar /g259tat /g250i în sec /g288iunea precedent /g259.
În Austria, nu exist /g259 nicio garan /g288ie de stat formal /g259 pentru titlurile de
proprietate. Cu toate acestea, conform principiului bunei-credin /g288e, se poate
pune baz /g259 pe înregistr/g259 rile din Registrul de carte funciar /g259, ca fiind exacte.
Orice persoan /g259 de bun/g259 -credin /g288/g259 c a r e s e b a z e a z /g259 pe informa /g288iile din acest
registru este protejat /g259 împotriva preten /g288iilor ter /g288ilor, chiar dac /g259 informa /g288iile
266 aplic /g259 restric /g288ii pentru companii în cazul în care ac /g288ionarul majoritar este o
societate austriac /g259 cu control str /g259in.
În Austria, principalele tipuri de dr epturi care se pot exercita asupra
bunurilor imobile sunt: dreptul de proprietate – recunoscut sub 3 forme, ca
/g250i în România: drept de proprietate individual /g259, drept de c oproprietate /g250i
drept de proprietate comun /g259 pe cote-p /g259r/g288i – dreptul de a construi ,
restric /g288iile impuse în privin /g288a vânz/g259rii /g250i sarcinile instituite asupra
imobilelor, dreptul de ipotec /g259, dreptul de servitute, dreptul de închiriere,
dreptul de preem /g288iune, dreptul de r /g259scump /g259rare /g250i dreptul de revânzare.
Aceste drepturi pot fi înscrise în Registrul de carte funciar /g259 dar nu
este o cerin/g288/g259 obligatorie. Astfel, în cazul în care aceste drepturi nu vor fi
înscrise, ele vor produce efecte strict între p /g259r/g288i prin natura lor contractual /g259,
neputând fi a /g250adar opozabile ter /g288ilor.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Întreaga suprafa /g288/g259 a Austriei este sistematizat /g259 în Registrul de carte
funciar /g259 care este întocmit, între /g288inut /g250i p/g259strat de c /g259tre judec /g259toriile de
district. Toate drepturile in rem , /g250i anume: (i) dreptul de proprietate
(proprietatea exclusiv /g259, coproprietatea /g250i proprietatea comun /g259 pe cote-
p/g259r/g288i), (ii) dreptul de a constr ui (drepturile transferabile /g250 i mo /g250tenite de una
sau mai multe pers oane de a construi (permanent) cl /g259diri pe sau sub
suprafa /g288a terenului), (iii) ipotecile, (iv) servitu /g288ile, /g250i (v) sarcinile imobiliare,
trebuie înregistrate în cartea funciar /g259 pentru a avea efecte fa /g288/g259 de ter /g288i.
Drepturile obligatorii de asemenea, pot fi înregistrate, dar nu este
obligatoriu, a /g250a cum am ar /g259tat /g250i în sec /g288iunea precedent /g259.
În Austria, nu exist /g259 nicio garan /g288ie de stat formal /g259 pentru titlurile de
proprietate. Cu toate acestea, conform principiului bunei-credin /g288e, se poate
pune baz /g259 pe înregistr/g259 rile din Registrul de carte funciar /g259, ca fiind exacte.
Orice persoan /g259 de bun/g259 -credin /g288/g259 c a r e s e b a z e a z /g259 pe informa /g288iile din acest
registru este protejat /g259 împotriva preten /g288iilor ter /g288ilor, chiar dac /g259 informa /g288iile

267 înregistrate se dovedesc a fi inexacte sau incomplete. Asigurarea titlului nu
este frecvent folosit /g259 pentru a proteja dreptu l de proprietate. Conform
principiului înregistr /g259rii, nu este nevoie de asigurare pentru titlu, deoarece
toate drepturile de proprietate înregistrate sunt garantate. De asemenea,
sistemul juridic austriac nu distinge cu privire la categoria sau calitatea
titlului de proprietate raportat la faptul dac /g259 acel titlu se afl /g259 la prima
înregistrare sau nu.
Dreptul de proprietate se consider /g259 transformat la înregistrarea sa în
Registrul de carte funciar /g259. În cazul în care tranzac /g288ia nu este înregistrat /g259,
contractul întervenit între p /g259r/g288i are aloarea unei promisiuni de vânzare-
cump /g259rare. În conformitate cu principiul priorit /g259/g288ii, în condi /g288iile în care
exist /g259 mai multe cereri de înregistrare privind transferul dreptului de
proprietate asupra aceluia /g250i imobil, va avea prioritate prima cerere
înregistrat/g259 . În condi /g288iile în care nu s-a respectat obliga /g288ia de a înregistra un
drept obligatoriu de a fi înregistrat, acesta va dobândi un rang inferior.
În Austria exist /g259 un singur registru de carte funciar /g259 care include
toate imobilele /g250i care este întocmit, între /g288inut /g250i p/g259strat de c /g259tre judec /g259toria
districtual /g259 în a c /g259rei jurisdic /g288ie se afl /g259 imobilul respectiv. Acest registru
este constituit din registrul general264/g250i arhive265/g250i este stocat într-o baz /g259 de
date electronic /g259 la care publicul are acces limitat, având acces notarii,
avoca /g288ii, b /g259ncile, etc. Documentele emise de oficiile de publicitate
imobiliar /g259 austriece nu au valoare de titlu de proprietate. Din anul 2005 se
pot pune la dispozi /g288ia solicitan /g288ilor, în format electronic, prin intermediul
persoanelor sau institu /g288iilor care au acces public la o judec /g259torie districtual /g259,
nu numai extrase de carte funciar /g259 dar /g250 i documentele care stau la baza
înregistr /g259rilor în cartea funciar /g259 (de exemplu, contractul de cump /g259rare).
Pentru finalizarea unei tranzac /g288ii, este necesar a se semna în fa /g288a unui notar
contractul de vânzare-cump /g259rare. Dup/g259 semnare, cererea de înregistrare în

264Hauptbuch;
265Urkundensammlung;
267 înregistrate se dovedesc a fi inexacte sau incomplete. Asigurarea titlului nu
este frecvent folosit /g259 pentru a proteja dreptu l de proprietate. Conform
principiului înregistr /g259rii, nu este nevoie de asigurare pentru titlu, deoarece
toate drepturile de proprietate înregistrate sunt garantate. De asemenea,
sistemul juridic austriac nu distinge cu privire la categoria sau calitatea
titlului de proprietate raportat la faptul dac /g259 acel titlu se afl /g259 la prima
înregistrare sau nu.
Dreptul de proprietate se consider /g259 transformat la înregistrarea sa în
Registrul de carte funciar /g259. În cazul în care tranzac /g288ia nu este înregistrat /g259,
contractul întervenit între p /g259r/g288i are aloarea unei promisiuni de vânzare-
cump /g259rare. În conformitate cu principiul priorit /g259/g288ii, în condi /g288iile în care
exist /g259 mai multe cereri de înregistrare privind transferul dreptului de
proprietate asupra aceluia /g250i imobil, va avea prioritate prima cerere
înregistrat/g259 . În condi /g288iile în care nu s-a respectat obliga /g288ia de a înregistra un
drept obligatoriu de a fi înregistrat, acesta va dobândi un rang inferior.
În Austria exist /g259 un singur registru de carte funciar /g259 care include
toate imobilele /g250i care este întocmit, între /g288inut /g250i p/g259strat de c /g259tre judec /g259toria
districtual /g259 în a c /g259rei jurisdic /g288ie se afl /g259 imobilul respectiv. Acest registru
este constituit din registrul general264/g250i arhive265/g250i este stocat într-o baz /g259 de
date electronic /g259 la care publicul are acces limitat, având acces notarii,
avoca /g288ii, b /g259ncile, etc. Documentele emise de oficiile de publicitate
imobiliar /g259 austriece nu au valoare de titlu de proprietate. Din anul 2005 se
pot pune la dispozi /g288ia solicitan /g288ilor, în format electronic, prin intermediul
persoanelor sau institu /g288iilor care au acces public la o judec /g259torie districtual /g259,
nu numai extrase de carte funciar /g259 dar /g250 i documentele care stau la baza
înregistr /g259rilor în cartea funciar /g259 (de exemplu, contractul de cump /g259rare).
Pentru finalizarea unei tranzac /g288ii, este necesar a se semna în fa /g288a unui notar
contractul de vânzare-cump /g259rare. Dup/g259 semnare, cererea de înregistrare în

264Hauptbuch;
265Urkundensammlung;

268 cartea funciar /g259/g250i documentele legate de cerere pot fi înregistrate electronic.
În conformitate cu Legea privind R /g259spunderea Statului, autoritatea care a
operat înregistrarea poate fi tras /g259 la r /g259spundere pentru da unele rezultate ca
urmare a unei înregistr/g259 ri defectuoase.
Un aspect foarte important de re /g288inut este faptul c /g259 în sistemul
austriac de publicitate imobiliar /g259 accesul public la înregistr /g259rile efectuate în
registrul de carte funciar/g259 este restric /g288ionat doar în ceea ce prive/g250 te
informa /g288iile cu caracter personal. Astfel, un poten /g288ial cump /g259r/g259tor poate
ob/g288ine înainte de a finaliza tranzac /g288ia toate informa /g288iile privind sarcinile sau
alte drepturi reale care greveaz /g259 imobilul.
2. AUSTRALIA
A. Sediul materiei
Australia (oficial Commonwealth of Australia) este o federa /g288ie /g250i o
monarhie constitu /g288ional /g259 parlamentar /g259 care cuprinde 6 state, dou /g259 teritorii
importante pe continent /g250 i alte teritorii minore. Cele /g250ase state sunt: New
South Wales (NSW), Victoria (VIC), Queensland (QLD), Australia de Sud
(SA), Western Australia (WA) /g250i Tasmania (TAS), iar cele 2 teritorii majore
sunt Australian Capital Territory (ACT) /g250i Northern Territory (NT). Statele
/g250i cele 2 teritorii majore fac obi ectul prezentului capitol. Constitu /g288ia
australian /g259 nu confer /g259 Commonwealth-ului autoritate asupra dreptului
imobiliar /g250i în consecin /g288/g259 drepturile imobiliare sunt reglementate de fiecare
stat sau teritoriu în parte. Principale le categorii de legi referitoare la
propriet /g259/g288ile imobiliare sunt: cele referitoare la probleme legate de
proprietate în general, cu m ar fi Legea Transferului266 (Cesiunii) 1919
(NSW) /g250i Legea Dreptului de Proprietate267 1958 (VIC); cele care
reglementeaz /g259 sistemul titlurilor, cum ar fi Legea Propriet /g259/g288ilor

266Conveyancing Act;
267Property Law Act;
268 cartea funciar /g259/g250i documentele legate de cerere pot fi înregistrate electronic.
În conformitate cu Legea privind R /g259spunderea Statului, autoritatea care a
operat înregistrarea poate fi tras /g259 la r /g259spundere pentru da unele rezultate ca
urmare a unei înregistr/g259 ri defectuoase.
Un aspect foarte important de re /g288inut este faptul c /g259 în sistemul
austriac de publicitate imobiliar /g259 accesul public la înregistr /g259rile efectuate în
registrul de carte funciar/g259 este restric /g288ionat doar în ceea ce prive/g250 te
informa /g288iile cu caracter personal. Astfel, un poten /g288ial cump /g259r/g259tor poate
ob/g288ine înainte de a finaliza tranzac /g288ia toate informa /g288iile privind sarcinile sau
alte drepturi reale care greveaz /g259 imobilul.
2. AUSTRALIA
A. Sediul materiei
Australia (oficial Commonwealth of Australia) este o federa /g288ie /g250i o
monarhie constitu /g288ional /g259 parlamentar /g259 care cuprinde 6 state, dou /g259 teritorii
importante pe continent /g250 i alte teritorii minore. Cele /g250ase state sunt: New
South Wales (NSW), Victoria (VIC), Queensland (QLD), Australia de Sud
(SA), Western Australia (WA) /g250i Tasmania (TAS), iar cele 2 teritorii majore
sunt Australian Capital Territory (ACT) /g250i Northern Territory (NT). Statele
/g250i cele 2 teritorii majore fac obi ectul prezentului capitol. Constitu /g288ia
australian /g259 nu confer /g259 Commonwealth-ului autoritate asupra dreptului
imobiliar /g250i în consecin /g288/g259 drepturile imobiliare sunt reglementate de fiecare
stat sau teritoriu în parte. Principale le categorii de legi referitoare la
propriet /g259/g288ile imobiliare sunt: cele referitoare la probleme legate de
proprietate în general, cu m ar fi Legea Transferului266 (Cesiunii) 1919
(NSW) /g250i Legea Dreptului de Proprietate267 1958 (VIC); cele care
reglementeaz /g259 sistemul titlurilor, cum ar fi Legea Propriet /g259/g288ilor

266Conveyancing Act;
267Property Law Act;

269 Imobiliare268 1900 (NSW) /g250i Legea Transferului Terenurilor269 1958 (VIC);
cele care reglementeaz /g259 închirierea, cum ar fi Legea Închirierii270 1994
(NSW) /g250i 2003 (VIC); cele care reglementeaz /g259 planificarea teritoriului /g250i
problemele de mediu, cum ar fi Legea Planific /g259rii, Mediului /g250 i Evalu /g259rii
2711979 (NSW) /g250i Legea Planific /g259rii /g250i Mediului272 1987(VIC).
Australia are un sistem de drept comun. În consecin /g288/g259, dreptul
imobiliar în Australia nu se bazeaz /g259 numai pe legisla /g288ie ci /g250 i pe
jurispruden /g288/g259. Jurispruden/g288 a ofer /g259 asisten /g288/g259 în interpretarea legisla /g288iei /g250i o
varietate de principii /g250i concepte. În aplicarea dr eptului de proprietate,
sistemul judiciar australian ia în considerare jurispruden/g288 a interna /g288ional /g259
relevant /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale273
Referitor la anumite restric /g288ii cu privire la dobândirea dreptului de
proprietate se impune a face înc /g259 de la început dou/g259 preciz /g259ri:
a. În ACT (Australian Capital Territory), toate drepturile de
proprietate asupra te renurilor sunt de /g288inute de Commonwealth astfel c /g259 nicio
persoan /g259 nu poate s /g259 de/g288in/g259 terenuri în acest teritoriu. În consecin /g288/g259,
Commonwealth permite încheierea de c ontracte de concesiune pe 99 de ani
pentru utilizarea terenului.
b. În ceea ce prive /g250te dobândirea dreptului de proprietate asupra
imobilelor de c /g259tre persoane f /g259r/g259 cet/g259/g288enie australian /g259, Legea Achizi /g288iilor
efectuate de c /g259tre str /g259ini din 1975 confer /g259 Trezorierului puterea de a bloca
tranzac /g288iile imobiliare în cazul în care acestea sunt considerate a fi împotriva

268Real Property Act
269Transfer of Land Act;
270Retail Leases Act;
271Environmental Planning and Assessment Act;
272Planning and Environment Act;
273 A se vedea pe larg http://en.wikipedia.org/wiki/Torrens_title ;
269 Imobiliare268 1900 (NSW) /g250i Legea Transferului Terenurilor269 1958 (VIC);
cele care reglementeaz /g259 închirierea, cum ar fi Legea Închirierii270 1994
(NSW) /g250i 2003 (VIC); cele care reglementeaz /g259 planificarea teritoriului /g250i
problemele de mediu, cum ar fi Legea Planific /g259rii, Mediului /g250 i Evalu /g259rii
2711979 (NSW) /g250i Legea Planific /g259rii /g250i Mediului272 1987(VIC).
Australia are un sistem de drept comun. În consecin /g288/g259, dreptul
imobiliar în Australia nu se bazeaz /g259 numai pe legisla /g288ie ci /g250 i pe
jurispruden /g288/g259. Jurispruden/g288 a ofer /g259 asisten /g288/g259 în interpretarea legisla /g288iei /g250i o
varietate de principii /g250i concepte. În aplicarea dr eptului de proprietate,
sistemul judiciar australian ia în considerare jurispruden/g288 a interna /g288ional /g259
relevant /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale273
Referitor la anumite restric /g288ii cu privire la dobândirea dreptului de
proprietate se impune a face înc /g259 de la început dou/g259 preciz /g259ri:
a. În ACT (Australian Capital Territory), toate drepturile de
proprietate asupra te renurilor sunt de /g288inute de Commonwealth astfel c /g259 nicio
persoan /g259 nu poate s /g259 de/g288in/g259 terenuri în acest teritoriu. În consecin /g288/g259,
Commonwealth permite încheierea de c ontracte de concesiune pe 99 de ani
pentru utilizarea terenului.
b. În ceea ce prive /g250te dobândirea dreptului de proprietate asupra
imobilelor de c /g259tre persoane f /g259r/g259 cet/g259/g288enie australian /g259, Legea Achizi /g288iilor
efectuate de c /g259tre str /g259ini din 1975 confer /g259 Trezorierului puterea de a bloca
tranzac /g288iile imobiliare în cazul în care acestea sunt considerate a fi împotriva

268Real Property Act
269Transfer of Land Act;
270Retail Leases Act;
271Environmental Planning and Assessment Act;
272Planning and Environment Act;
273 A se vedea pe larg http://en.wikipedia.org/wiki/Torrens_title ;

270 interesului na /g288ional. Anumite achizi /g288ii ale entit /g259/g288ilor str/g259 ine trebuie s/g259 fie
notificate Trezorierului pentru aprobare, inclusiv:
/g131unele propriet /g259/g288i non-reziden /g288iale, indiferent de valoare, cum ar
fi terenurile virane /g250i hotelurile;
/g131propriet /g259/g288ile imobiliare comerciale dezvoltate, dac /g259 sunt evaluate
la mai mult de 50 milioane dolari sau în conformitate cu o list /g259
de patrimoniu la mai mult de 5 milioane dolari;
/g131toate propriet /g259/g288ile imobiliare reziden /g288iale.
Principalele drepturi recunoscu te în Australia asupra bunurilor
imobile sunt: dreptul de proprietate absolut/g259 asupra imobilelor care confer /g259
dreptul de proprietate nelimitat /g259 asupra bunurilor respective , dreptul de
folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen limitat asupra imobilelor care confer /g259 posesia
exclusiv /g259 asupra bunului pentru o perioad /g259 determinat/g259 de timp, f /g259r/g259 a fi
îns/g259 înstr /g259inat dreptul de proprietate. Data de început, respectiv de încetare a
posesiunii trebuie s /g259 fie precizat /g259 sau, cel pu /g288in, s /g259 poat /g259 fi dedus /g259 din
cuprinsul contractului intervenit între p /g259r/g288i. Contractele de
închiriere/concesiune se încheie de obi cei pe perioade fixe – cazul cel mai
des întâlnit când imobilele ce formeaz /g259 obiectul contractul ui fac parte din
fondul de comer /g288 al unei societ /g259/g288i comerciale – sau, pe unit /g259/g288i de timp
determinate: de la lun /g259 la lun /g259 sau de la an la an, etc. Alte drepturi
recunoscute asupra bunurilor imobile în Australia sunt: dreptul de servitute,
ipoteca, titlul nativ – drept care poate fi de /g288inut doar de popula /g288ia indigen/g259 a
Australiei, drepturile izorâte din raporturi contractuale: dreptul de op/g288 iune,
de preem /g288iune, etc.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Pe teritoriul australian nu este necesar ca terenurile s /g259 fie
înregistrate, dar, ca regul /g259 general /g259, toate statele /g250 i teritoriile caut /g259 s/g259
înregistreze toate terenurile în sistemul Torrens de înregistrare a titlurilor.
Cele mai multe terenuri din Australia sunt înregistrate în acest sistem /g250i
270 interesului na /g288ional. Anumite achizi /g288ii ale entit /g259/g288ilor str/g259 ine trebuie s/g259 fie
notificate Trezorierului pentru aprobare, inclusiv:
/g131unele propriet /g259/g288i non-reziden /g288iale, indiferent de valoare, cum ar
fi terenurile virane /g250i hotelurile;
/g131propriet /g259/g288ile imobiliare comerciale dezvoltate, dac /g259 sunt evaluate
la mai mult de 50 milioane dolari sau în conformitate cu o list /g259
de patrimoniu la mai mult de 5 milioane dolari;
/g131toate propriet /g259/g288ile imobiliare reziden /g288iale.
Principalele drepturi recunoscu te în Australia asupra bunurilor
imobile sunt: dreptul de proprietate absolut/g259 asupra imobilelor care confer /g259
dreptul de proprietate nelimitat /g259 asupra bunurilor respective , dreptul de
folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen limitat asupra imobilelor care confer /g259 posesia
exclusiv /g259 asupra bunului pentru o perioad /g259 determinat/g259 de timp, f /g259r/g259 a fi
îns/g259 înstr /g259inat dreptul de proprietate. Data de început, respectiv de încetare a
posesiunii trebuie s /g259 fie precizat /g259 sau, cel pu /g288in, s /g259 poat /g259 fi dedus /g259 din
cuprinsul contractului intervenit între p /g259r/g288i. Contractele de
închiriere/concesiune se încheie de obi cei pe perioade fixe – cazul cel mai
des întâlnit când imobilele ce formeaz /g259 obiectul contractul ui fac parte din
fondul de comer /g288 al unei societ /g259/g288i comerciale – sau, pe unit /g259/g288i de timp
determinate: de la lun /g259 la lun /g259 sau de la an la an, etc. Alte drepturi
recunoscute asupra bunurilor imobile în Australia sunt: dreptul de servitute,
ipoteca, titlul nativ – drept care poate fi de /g288inut doar de popula /g288ia indigen/g259 a
Australiei, drepturile izorâte din raporturi contractuale: dreptul de op/g288 iune,
de preem /g288iune, etc.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Pe teritoriul australian nu este necesar ca terenurile s /g259 fie
înregistrate, dar, ca regul /g259 general /g259, toate statele /g250 i teritoriile caut /g259 s/g259
înregistreze toate terenurile în sistemul Torrens de înregistrare a titlurilor.
Cele mai multe terenuri din Australia sunt înregistrate în acest sistem /g250i

271 orice teren care nu este înc /g259 înregistrat în acest sistem este înregistrat în
vechiul sistem. Terenurile sunt de obicei înregistrate în sistemul Torrens de
c/g259tre autoritatea de carte funciar /g259 a statutului atunci când are loc un transfer
de proprietate, sa u, în cazul în care proprietarul face o cerere de
preschimbare/transferare a propriet /g259/g288ii în noul sistem. Terenurile din cadrul
vechiului sistem nu intr /g259 sub inciden /g288a registrului Torrens. Terenurile
coroanei regale (de /g288inute de un stat, teritori u sau de Commonwealth of
Australia) sunt, de asemenea, de multe ori neînregistrate.
În ceea ce prive /g250te garan /g288ia conferit /g259 titlului de proprietate, aceasta
intervine efectiv prin înregistrarea titlului în Registrul de stat Torrens.
Înregistrarea asigur /g259 caracterul irevocabil al titlului. În situa /g288ia în care are
apare o fraud /g259, eroare, omisiune sau descriere eronat /g259 în Registrul imobiliar,
care d /g259 na/g250tere la pierderea unui imobil sau a unui drept imobiliar,
compensa /g288ia se pl /g259te/g250te din fondul de asigurare administrat de c /g259tre
Registrul de stat. A /g250adar, pentru a ob/g288 ine protec /g288ia sistemului Torrens,
drepturile de proprietate asupra terenului trebuie s /g259 fie înregistrate,
drepturile putându- /g250i pierde prioritatea /g250i putând fi anulate de c /g259tre
drepturile înregistrate ulterior. A /g250adar, regula în sistemul Torrens este c /g259,
pentru a putea opera transferul dreptului de proprietate, acest drept trebuie
s/g259 fie înscris în Registrul Torrens. Unel e categorii de drepturi cum ar fi cele
ob/g288inute ca efect al închirierii nu trebuie înregistrate, de /g250i acest lucru
depinde de la o jurisdic /g288ie la alta. De exemplu, în NSW /g250i QLD, închirierea
pe un termen care nu dep/g259/g250 e/g250te trei ani (inclusiv orice op /g288iune de reînnoire)
nu trebuie s /g259 fie înregistrat /g259, acest aspect fiind de altfel similar cu
reglement /g259rile din sistemul românesc de publicitate imobiliar /g259.
Un alt aspect interesant este acela c /g259 în fiecare jurisdic /g288ie,
registratorul poate converti un titlu din vechiul sistem în sistemul Torrens.
De exemplu, în NSW, un proprietar care de /g288ine un teren în temeiul vechiului
sistem poate face o cerere prin care solicit /g259 registratorului conversia
terenului în sistemul Torrens. Registratorul cerceteaz /g259 drepturile asupra
271 orice teren care nu este înc /g259 înregistrat în acest sistem este înregistrat în
vechiul sistem. Terenurile sunt de obicei înregistrate în sistemul Torrens de
c/g259tre autoritatea de carte funciar /g259 a statutului atunci când are loc un transfer
de proprietate, sa u, în cazul în care proprietarul face o cerere de
preschimbare/transferare a propriet /g259/g288ii în noul sistem. Terenurile din cadrul
vechiului sistem nu intr /g259 sub inciden /g288a registrului Torrens. Terenurile
coroanei regale (de /g288inute de un stat, teritori u sau de Commonwealth of
Australia) sunt, de asemenea, de multe ori neînregistrate.
În ceea ce prive /g250te garan /g288ia conferit /g259 titlului de proprietate, aceasta
intervine efectiv prin înregistrarea titlului în Registrul de stat Torrens.
Înregistrarea asigur /g259 caracterul irevocabil al titlului. În situa /g288ia în care are
apare o fraud /g259, eroare, omisiune sau descriere eronat /g259 în Registrul imobiliar,
care d /g259 na/g250tere la pierderea unui imobil sau a unui drept imobiliar,
compensa /g288ia se pl /g259te/g250te din fondul de asigurare administrat de c /g259tre
Registrul de stat. A /g250adar, pentru a ob/g288 ine protec /g288ia sistemului Torrens,
drepturile de proprietate asupra terenului trebuie s /g259 fie înregistrate,
drepturile putându- /g250i pierde prioritatea /g250i putând fi anulate de c /g259tre
drepturile înregistrate ulterior. A /g250adar, regula în sistemul Torrens este c /g259,
pentru a putea opera transferul dreptului de proprietate, acest drept trebuie
s/g259 fie înscris în Registrul Torrens. Unel e categorii de drepturi cum ar fi cele
ob/g288inute ca efect al închirierii nu trebuie înregistrate, de /g250i acest lucru
depinde de la o jurisdic /g288ie la alta. De exemplu, în NSW /g250i QLD, închirierea
pe un termen care nu dep/g259/g250 e/g250te trei ani (inclusiv orice op /g288iune de reînnoire)
nu trebuie s /g259 fie înregistrat /g259, acest aspect fiind de altfel similar cu
reglement /g259rile din sistemul românesc de publicitate imobiliar /g259.
Un alt aspect interesant este acela c /g259 în fiecare jurisdic /g288ie,
registratorul poate converti un titlu din vechiul sistem în sistemul Torrens.
De exemplu, în NSW, un proprietar care de /g288ine un teren în temeiul vechiului
sistem poate face o cerere prin care solicit /g259 registratorului conversia
terenului în sistemul Torrens. Registratorul cerceteaz /g259 drepturile asupra

272 terenului înainte de înregistrarea propriet /g259/g288ii în cadrul sistemului Torrens.
Dac/g259 nu este convins c /g259 un titlu Torrens poate fi eliberat, registratorul are
puterea de a crea o fi /g250/g259 a imobilului sub rezerv /g259, în care va înregistra un
"avertisment", în sensul c /g259 terenul face obiectul unor altor drepturi existente,
fie c /g259 sunt înregistrate sau nu. Avertismentul expir/g259 sau este anulat dup /g259 un
anumit num/g259 r de ani, de obicei 12 ani, dup /g259 care procesul de conversie al
titlului în sistemul Torrens este finalizat /g250i este eliberat un titlu normal.
Concluzionând, în linii mari, sistem ul Torrens este un sistem care
ofer/g259 prioritate prin înregistrare. Astf el, un proprietar are prioritate numai
dac/g259/g250i-a înregistrat primul dreptul. A/g250 adar, din acest punct de vedere, data
de înregistrare a unui document este important /g259.
În ceea ce prive/g250 te Registrul de publicitate imobiliar /g259, în Australia,
fiecare stat sau teritoriu administreaz /g259 un registru independent privind
propriet /g259/g288ile imobiliare, putând exista norme diferite de la stat la stat în
chestiuni precum taxele sau formele ce trebuie îndeplinite. Emiterea unui
document se realizeaz /g259 în func /g288ie de fiecare jurisdic /g288ie. De exemplu, VIC
are un sistem on-line pentru tranzac /g288iile imobiliare. Exist /g259, de asemenea, o
ini/g288iativ /g259 guvernamental /g259 de a crea un sistem na /g288ional de transfer electronic
al drepturilor de proprietate. Unele state /g250i teritorii permit accesul electronic
la informa /g288ii. Pot fi solicitate inclusiv desp /g259gubiri pentru daunele care
rezult/g259 din erorile de înregistrare. Nu exist /g259 restric /g288ii privind accesul la
înregistr /g259ri. Astfel, contra pla /g288ii unui tarif, un cump /g259r/g259tor poate ob /g288ine toate
informa /g288iile de care are nevoie în ceea ce prive /g250te titlul, servitu /g288ile /g250i alte
drepturi care afecteaz /g259 proprietatea.
3. BELGIA
A. Sediul materiei
În ceea ce prive/g250 te legisla /g288ia belgian /g259 în materia dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile , sediul materiei se reg /g259se/g250te în Codul
272 terenului înainte de înregistrarea propriet /g259/g288ii în cadrul sistemului Torrens.
Dac/g259 nu este convins c /g259 un titlu Torrens poate fi eliberat, registratorul are
puterea de a crea o fi /g250/g259 a imobilului sub rezerv /g259, în care va înregistra un
"avertisment", în sensul c /g259 terenul face obiectul unor altor drepturi existente,
fie c /g259 sunt înregistrate sau nu. Avertismentul expir/g259 sau este anulat dup /g259 un
anumit num/g259 r de ani, de obicei 12 ani, dup /g259 care procesul de conversie al
titlului în sistemul Torrens este finalizat /g250i este eliberat un titlu normal.
Concluzionând, în linii mari, sistem ul Torrens este un sistem care
ofer/g259 prioritate prin înregistrare. Astf el, un proprietar are prioritate numai
dac/g259/g250i-a înregistrat primul dreptul. A/g250 adar, din acest punct de vedere, data
de înregistrare a unui document este important /g259.
În ceea ce prive/g250 te Registrul de publicitate imobiliar /g259, în Australia,
fiecare stat sau teritoriu administreaz /g259 un registru independent privind
propriet /g259/g288ile imobiliare, putând exista norme diferite de la stat la stat în
chestiuni precum taxele sau formele ce trebuie îndeplinite. Emiterea unui
document se realizeaz /g259 în func /g288ie de fiecare jurisdic /g288ie. De exemplu, VIC
are un sistem on-line pentru tranzac /g288iile imobiliare. Exist /g259, de asemenea, o
ini/g288iativ /g259 guvernamental /g259 de a crea un sistem na /g288ional de transfer electronic
al drepturilor de proprietate. Unele state /g250i teritorii permit accesul electronic
la informa /g288ii. Pot fi solicitate inclusiv desp /g259gubiri pentru daunele care
rezult/g259 din erorile de înregistrare. Nu exist /g259 restric /g288ii privind accesul la
înregistr /g259ri. Astfel, contra pla /g288ii unui tarif, un cump /g259r/g259tor poate ob /g288ine toate
informa /g288iile de care are nevoie în ceea ce prive /g250te titlul, servitu /g288ile /g250i alte
drepturi care afecteaz /g259 proprietatea.
3. BELGIA
A. Sediul materiei
În ceea ce prive/g250 te legisla /g288ia belgian /g259 în materia dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile , sediul materiei se reg /g259se/g250te în Codul

273 Civil belgian. De asemenea, actul normativ care reglementeaz /g259 institu /g288ia
ipotecii stabile /g250te anumite cerin /g288e privind înregistrarea, legate de dreptul de
proprietate asupra bunurilor imobile. Dreptul comun are impact în principal
asupra interpret /g259rii dreptului de a închiria, legile interna /g288ionale având o
relevan /g288/g259 marginal /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Analizând dreptul de proprietate în legisla /g288ia belgian /g259 prin prisma
restric /g288iilor specifice în acest domeniu, se observ /g259 c/g259 persoanele fizice sunt
împiedicate s /g259 dobândeasc /g259 un drept de proprietate doar în caz de
incapacitate. În ceea ce prive /g250te persoanele fizice, acestea pot de /g288ine bunuri
imobile doar în condi /g288iile în care acest lucru este în conformitate cu obiectul
lor de activitate. De asemenea, un aspect important de relevat este /g250i faptul
c/g259 în legisla /g288ia belgian/g259 nu exist /g259 restric /g288ii în ceea ce prive /g250te posibilitatea
persoanelor str /g259ine de a dobândi dreptul de proprietate. Majoritatea
drepturilor în materie imobiliar /g259 sunt de natur /g259 contractual /g259 de /g250i,
excep /g288ional anumite drepturi sunt impuse prin lege /g250i, mai pu /g288in frecvent,
prin cutum /g259.
A. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Belgia, exist /g259 mai multe categorii de registre privind propriet /g259/g288ile
imobiliare:
a.Registrul propriet/g259/g288 ilor – care stabile /g250te categoria c/g259 reia îi
apar /g288ine fiecare parcel /g259 de teren /g250i indic /g259 venitul anual estimat
aferent (care se ia în calcul la stabilirea impozitului pe teren);
b.Registrul ipotecilor – care con/g288 ine inter alia toate drepturile
transferate /g250i ipotecile constituite;
c.Alte tipuri de registre , de importan/g288/g259 mai mic /g259, de exemplu
registrul propriet /g259/g288ilor abandonate.
273 Civil belgian. De asemenea, actul normativ care reglementeaz /g259 institu /g288ia
ipotecii stabile /g250te anumite cerin /g288e privind înregistrarea, legate de dreptul de
proprietate asupra bunurilor imobile. Dreptul comun are impact în principal
asupra interpret /g259rii dreptului de a închiria, legile interna /g288ionale având o
relevan /g288/g259 marginal /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Analizând dreptul de proprietate în legisla /g288ia belgian /g259 prin prisma
restric /g288iilor specifice în acest domeniu, se observ /g259 c/g259 persoanele fizice sunt
împiedicate s /g259 dobândeasc /g259 un drept de proprietate doar în caz de
incapacitate. În ceea ce prive /g250te persoanele fizice, acestea pot de /g288ine bunuri
imobile doar în condi /g288iile în care acest lucru este în conformitate cu obiectul
lor de activitate. De asemenea, un aspect important de relevat este /g250i faptul
c/g259 în legisla /g288ia belgian/g259 nu exist /g259 restric /g288ii în ceea ce prive /g250te posibilitatea
persoanelor str /g259ine de a dobândi dreptul de proprietate. Majoritatea
drepturilor în materie imobiliar /g259 sunt de natur /g259 contractual /g259 de /g250i,
excep /g288ional anumite drepturi sunt impuse prin lege /g250i, mai pu /g288in frecvent,
prin cutum /g259.
A. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Belgia, exist /g259 mai multe categorii de registre privind propriet /g259/g288ile
imobiliare:
a.Registrul propriet/g259/g288 ilor – care stabile /g250te categoria c/g259 reia îi
apar /g288ine fiecare parcel /g259 de teren /g250i indic /g259 venitul anual estimat
aferent (care se ia în calcul la stabilirea impozitului pe teren);
b.Registrul ipotecilor – care con/g288 ine inter alia toate drepturile
transferate /g250i ipotecile constituite;
c.Alte tipuri de registre , de importan/g288/g259 mai mic /g259, de exemplu
registrul propriet /g259/g288ilor abandonate.

274 Din punctul de vedere al obligativit /g259/g288ii înregistr /g259rii drepturilor
instituite asupra terenurilor, conform normelor de drept belgian, în
principiu, toate terenurile sunt înregistrate în registrul propriet /g259/g288ilor, dreptul
de proprietate asupra terenului fiind eviden /g288iat prin registrul ipotecilor. Cu
toate acestea, de /g250i majoritatea drepturilor sunt înregistrate în registrul
ipotecilor (de exemplu contractel e de închiriere pe o perioad /g259 mai mare de 9
ani), sau la biroul de înregistrare (în cazul contractelor de închiriere pe o
durat /g259 mai mic /g259 de 9 ani), exist /g259/g250i drepturi care nu se înregistreaz /g259 – de
exemplu servitu /g288ile legale.
Analizând legisla /g288ia belgian /g259 se mai constat /g259 c/g259 singurul scop în
ceea ce prive /g250te înregistrarea drepturilor dobândite asupra bunurilor imobile
nu vizeaz /g259 decât latura fiscal /g259, sanc /g288iunea în caz de neînregistrare fiind lipsa
caracterului executoriu al unui asemenea drept. Astfel, din punct de vedere
fiscal, urm /g259toarele categorii de drepturi trebuie s /g259 fie înregistrate: transferul
dreptului de proprietate, dreptul de uzu fruct, subînchirierea sau închirierea,
servitu /g288ile sau alte drepturi similare constituite prin acte notariale.
Sanc /g288iunea neînregistr /g259rii acestor drepturi, pe lâng /g259 pierderea caracterului
executoriu const /g259/g250i în plata unei amenzi. Ca urmare a legisla /g288iei destul de
permisive în ceea ce prive /g250te obligativitatea înregistr /g259rii drepturilor
dobândite în materie imobiliar /g259, nu exist /g259 nicio garan /g288ie a statului în ceea ce
prive /g250te titlurile de proprietate. Ca o alternativ /g259 la aceasta îns /g259, notarii
belgieni pot fi tra /g250i la r /g259spundere pentru valabilitatea /g250i for /g288a obligatorie a
actelor sau documentelor pe baza c /g259rora s-a emis titlul de proprietate. În
cazul transferului dreptului de proprietate prin act de vânzare-cump /g259rare,
dreptul este transmis cump /g259r/g259torului prin simplul acord de voin /g288/g259 al p /g259r/g288ilor
(exprimat verbal sau în scris) asupra elementelor esen /g288iale care privesc
vânzarea, cu excep /g288ia cazului în care p /g259r/g288ile prev /g259d altfel. Pentru a produce
efecte îns /g259/g250i a deveni executoriu, un astfel de acord trebuie s /g259 îmbrace
forma scris /g259/g250i s/g259 fie înregistrat în registrul ipotecilor. În cazul în care
acela/g250 i drept a fost transmis c /g259tre mai multe persoane în momente /g250i prin
274 Din punctul de vedere al obligativit /g259/g288ii înregistr /g259rii drepturilor
instituite asupra terenurilor, conform normelor de drept belgian, în
principiu, toate terenurile sunt înregistrate în registrul propriet /g259/g288ilor, dreptul
de proprietate asupra terenului fiind eviden /g288iat prin registrul ipotecilor. Cu
toate acestea, de /g250i majoritatea drepturilor sunt înregistrate în registrul
ipotecilor (de exemplu contractel e de închiriere pe o perioad /g259 mai mare de 9
ani), sau la biroul de înregistrare (în cazul contractelor de închiriere pe o
durat /g259 mai mic /g259 de 9 ani), exist /g259/g250i drepturi care nu se înregistreaz /g259 – de
exemplu servitu /g288ile legale.
Analizând legisla /g288ia belgian /g259 se mai constat /g259 c/g259 singurul scop în
ceea ce prive /g250te înregistrarea drepturilor dobândite asupra bunurilor imobile
nu vizeaz /g259 decât latura fiscal /g259, sanc /g288iunea în caz de neînregistrare fiind lipsa
caracterului executoriu al unui asemenea drept. Astfel, din punct de vedere
fiscal, urm /g259toarele categorii de drepturi trebuie s /g259 fie înregistrate: transferul
dreptului de proprietate, dreptul de uzu fruct, subînchirierea sau închirierea,
servitu /g288ile sau alte drepturi similare constituite prin acte notariale.
Sanc /g288iunea neînregistr /g259rii acestor drepturi, pe lâng /g259 pierderea caracterului
executoriu const /g259/g250i în plata unei amenzi. Ca urmare a legisla /g288iei destul de
permisive în ceea ce prive /g250te obligativitatea înregistr /g259rii drepturilor
dobândite în materie imobiliar /g259, nu exist /g259 nicio garan /g288ie a statului în ceea ce
prive /g250te titlurile de proprietate. Ca o alternativ /g259 la aceasta îns /g259, notarii
belgieni pot fi tra /g250i la r /g259spundere pentru valabilitatea /g250i for /g288a obligatorie a
actelor sau documentelor pe baza c /g259rora s-a emis titlul de proprietate. În
cazul transferului dreptului de proprietate prin act de vânzare-cump /g259rare,
dreptul este transmis cump /g259r/g259torului prin simplul acord de voin /g288/g259 al p /g259r/g288ilor
(exprimat verbal sau în scris) asupra elementelor esen /g288iale care privesc
vânzarea, cu excep /g288ia cazului în care p /g259r/g288ile prev /g259d altfel. Pentru a produce
efecte îns /g259/g250i a deveni executoriu, un astfel de acord trebuie s /g259 îmbrace
forma scris /g259/g250i s/g259 fie înregistrat în registrul ipotecilor. În cazul în care
acela/g250 i drept a fost transmis c /g259tre mai multe persoane în momente /g250i prin

275 acte diferite, existând astfel o suprapunere a acestui drept, drepturile
anterioare dobândite cu bun /g259-credin /g288/g259 /g250i înregistrate înaintea celor dobândite
ulterior vor avea în mod normal prioritate. În mome ntul în care transferul
dreptului transmis a fost procesat de c /g259tre notar, acesta va transmite titlul
pentru a fi înregistrat în registrul propriet /g259/g288ilor /g250i al ipotecilor. El va ob/g288 ine
astfel dovada înregistr /g259rii /g250i va furniza în timp util proprietarului o copie a
actului care confirm /g259 înregistrarea. În condi /g288iile în care în activitatea
autorit /g259/g288ilor care opereaz /g259 înregistr /g259rile se strecoar /g259 erori, este antrenat /g259
legea r /g259spunderii civile generale. Trebuie re /g288inut c /g259 tranzac /g288iile imobiliare
nu se pot încheia electronic iar informa /g288iile privind dreptul de proprietate
asupra imobilelor înregistrate nu pot fi accesate electronic, dar, cu toate
acestea, accesul persoanelor interesate la informa /g288ie nu este restric /g288ionat îns /g259
este contra cost. De semnalat îns/g259 , c/g259 ob/g288inerea anumitor informa /g288ii dureaz /g259
uneori foarte mult /g250i se poate întâmpla ca informa /g288iile ob /g288inute s /g259 nu fie
complete deoarece, uneori nu toate dr epturile instituite asupra unui imobil
sunt /g250i înregistrate.
4. BULGARIA
A. Sediul materiei
În Bulgaria, principala lege care reglementeaz /g259 proprietatea asupra
bunurilor imobile este Legea Propriet /g259/g288ii. Separat, anumite aspecte ale
dreptului de proprie tate asupra bunurilor imobile, sunt reglementate prin alte
legi /g250i regulamente. Procedurile priv ind înregistrarea în Registrul
Propriet /g259/g288ilor sunt reglementate de Legea Cadastrului /g250i Publicit /g259/g288ii
Imobiliare /g250i de Regulamentul privind Înregistrarea. Proprietatea /g250i
administrarea imobilelor aflate în proprietatea statului /g250i a municipalit /g259/g288ilor
sunt reglementate de Legea privind Proprietatea Statului /g250i respectiv Legea
privind Proprietatea Municipalit /g259/g288ilor. Amenajarea terito riului, procesul de
planificare/proiectare /g250i construc /g288ie sunt reglementate prin Legea
275 acte diferite, existând astfel o suprapunere a acestui drept, drepturile
anterioare dobândite cu bun /g259-credin /g288/g259 /g250i înregistrate înaintea celor dobândite
ulterior vor avea în mod normal prioritate. În mome ntul în care transferul
dreptului transmis a fost procesat de c /g259tre notar, acesta va transmite titlul
pentru a fi înregistrat în registrul propriet /g259/g288ilor /g250i al ipotecilor. El va ob/g288 ine
astfel dovada înregistr /g259rii /g250i va furniza în timp util proprietarului o copie a
actului care confirm /g259 înregistrarea. În condi /g288iile în care în activitatea
autorit /g259/g288ilor care opereaz /g259 înregistr /g259rile se strecoar /g259 erori, este antrenat /g259
legea r /g259spunderii civile generale. Trebuie re /g288inut c /g259 tranzac /g288iile imobiliare
nu se pot încheia electronic iar informa /g288iile privind dreptul de proprietate
asupra imobilelor înregistrate nu pot fi accesate electronic, dar, cu toate
acestea, accesul persoanelor interesate la informa /g288ie nu este restric /g288ionat îns /g259
este contra cost. De semnalat îns/g259 , c/g259 ob/g288inerea anumitor informa /g288ii dureaz /g259
uneori foarte mult /g250i se poate întâmpla ca informa /g288iile ob /g288inute s /g259 nu fie
complete deoarece, uneori nu toate dr epturile instituite asupra unui imobil
sunt /g250i înregistrate.
4. BULGARIA
A. Sediul materiei
În Bulgaria, principala lege care reglementeaz /g259 proprietatea asupra
bunurilor imobile este Legea Propriet /g259/g288ii. Separat, anumite aspecte ale
dreptului de proprie tate asupra bunurilor imobile, sunt reglementate prin alte
legi /g250i regulamente. Procedurile priv ind înregistrarea în Registrul
Propriet /g259/g288ilor sunt reglementate de Legea Cadastrului /g250i Publicit /g259/g288ii
Imobiliare /g250i de Regulamentul privind Înregistrarea. Proprietatea /g250i
administrarea imobilelor aflate în proprietatea statului /g250i a municipalit /g259/g288ilor
sunt reglementate de Legea privind Proprietatea Statului /g250i respectiv Legea
privind Proprietatea Municipalit /g259/g288ilor. Amenajarea terito riului, procesul de
planificare/proiectare /g250i construc /g288ie sunt reglementate prin Legea

276 Dezvolt /g259rii Spa /g288iale. În Bulgaria opereaz /g259 legea civil /g259/g250i nu jurisdic /g288ia de
drept comun, legile interna /g288ionale nefiind relevante în ceea ce prive /g250te
legisla /g288ia propriet /g259/g288ii asupra bunurilor imobile.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Conform legisla /g288iei bulgare, propriet /g259/g288ile imobiliare pot fi de /g288inute
de persoane fizice si juri dice, inclusiv de autorit /g259/g288ile locale. Persoanele
fizice /g250i juridice str /g259ine pot cump /g259ra propriet /g259/g288i (case, apartamente, cl /g259diri,
etc.) în Bulgaria dar nu terenuri. Persoanele fizice /g250i juridice str /g259ine pot îns /g259
dobândi propriet /g259/g288i, inclusiv terenuri, prin succesiune. În aceast /g259 situa /g288ie,
persoanele fizice care au dobândit un teren ca efect al succesiunii trebuie s /g259
transfere dreptul s /g259u asupra terenului în cauz /g259 unui cet /g259/g288ean bulgar în decurs
de trei ani. În schimb, societ /g259/g288ile comerciale înregistrate în Bulgaria pot
dobândi o proprietate, inclusiv teren, f /g259r/g259 nicio limitare, indiferent dac /g259
ac/g288ionarul sau ac /g288ionarii sunt bulgari sau str /g259ini. Cel mai important drept
recunoscut asupra unui bun imobil este dreptul de proprie tate. Celelalte
drepturi recunoscute sunt: uzufructul /g250i dreptul limitat de a construi. Dreptul
de uzufruct reprezint /g259 un drept juridic prev /g259zut de lege, executoriu fa /g288/g259 de
ter/g288i, care d /g259 dreptul titularului s /g259u s/g259 se bucure, s /g259 beneficieze de folosin /g288a
/g250i veniturile unui imobil asupra c /g259ruia nu exercit /g259 îns/g259/g250 i dreptul de
proprietate.Unul dintre principiile de baz /g259 ale legii propriet /g259/g288ii în Bulgaria
este acela c/g259 proprietarul terenului este de asemenea proprietarul a tot ceea
ce este construit pe acel teren. În aceste condi /g288ii, dreptul limitat de
construc /g288ie reprezint /g259 o excep /g288ie. Atunci când se constituie un drept limitat
de a construi, propr ietarul terenului de /g288ine terenul în exclusivitate, în timp ce
tot ce se construie /g250te pe el apar /g288ine celeilalte p /g259r/g288i. Dreptul de a construi
poate fi perpetuu. Drepturile asupra terenurilor izvor /g259sc în principal fie
dintr-un contract fie ca efect al une i succesiuni. Anumite drepturi îns /g259 pot s/g259
decurg /g259 din prevederi obligatorii stipulate în legi.
276 Dezvolt /g259rii Spa /g288iale. În Bulgaria opereaz /g259 legea civil /g259/g250i nu jurisdic /g288ia de
drept comun, legile interna /g288ionale nefiind relevante în ceea ce prive /g250te
legisla /g288ia propriet /g259/g288ii asupra bunurilor imobile.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Conform legisla /g288iei bulgare, propriet /g259/g288ile imobiliare pot fi de /g288inute
de persoane fizice si juri dice, inclusiv de autorit /g259/g288ile locale. Persoanele
fizice /g250i juridice str /g259ine pot cump /g259ra propriet /g259/g288i (case, apartamente, cl /g259diri,
etc.) în Bulgaria dar nu terenuri. Persoanele fizice /g250i juridice str /g259ine pot îns /g259
dobândi propriet /g259/g288i, inclusiv terenuri, prin succesiune. În aceast /g259 situa /g288ie,
persoanele fizice care au dobândit un teren ca efect al succesiunii trebuie s /g259
transfere dreptul s /g259u asupra terenului în cauz /g259 unui cet /g259/g288ean bulgar în decurs
de trei ani. În schimb, societ /g259/g288ile comerciale înregistrate în Bulgaria pot
dobândi o proprietate, inclusiv teren, f /g259r/g259 nicio limitare, indiferent dac /g259
ac/g288ionarul sau ac /g288ionarii sunt bulgari sau str /g259ini. Cel mai important drept
recunoscut asupra unui bun imobil este dreptul de proprie tate. Celelalte
drepturi recunoscute sunt: uzufructul /g250i dreptul limitat de a construi. Dreptul
de uzufruct reprezint /g259 un drept juridic prev /g259zut de lege, executoriu fa /g288/g259 de
ter/g288i, care d /g259 dreptul titularului s /g259u s/g259 se bucure, s /g259 beneficieze de folosin /g288a
/g250i veniturile unui imobil asupra c /g259ruia nu exercit /g259 îns/g259/g250 i dreptul de
proprietate.Unul dintre principiile de baz /g259 ale legii propriet /g259/g288ii în Bulgaria
este acela c/g259 proprietarul terenului este de asemenea proprietarul a tot ceea
ce este construit pe acel teren. În aceste condi /g288ii, dreptul limitat de
construc /g288ie reprezint /g259 o excep /g288ie. Atunci când se constituie un drept limitat
de a construi, propr ietarul terenului de /g288ine terenul în exclusivitate, în timp ce
tot ce se construie /g250te pe el apar /g288ine celeilalte p /g259r/g288i. Dreptul de a construi
poate fi perpetuu. Drepturile asupra terenurilor izvor /g259sc în principal fie
dintr-un contract fie ca efect al une i succesiuni. Anumite drepturi îns /g259 pot s/g259
decurg /g259 din prevederi obligatorii stipulate în legi.

277 C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În prezent, pe teritoriul Bulgariei se desf /g259/g250oar/g259 un proces început în
anul 2001 prin care se urm /g259re/g250te realizarea h /g259r/g288ilor cadastrale /g250i a registrelor
cadastrale care s /g259 acopere întreg teritoriul Bulg ariei. Este un proces în curs
de desf /g259/g250urare, care la nivelul anului 2010 înc /g259 nu s-a finalizat. În
conformitate cu articolul 17 din Constitu /g288ia Bulgariei, dreptul de proprietate
este garantat /g250 i ocrotit prin lege. În plus, se stipuleaz /g259 c/g259 proprietatea privat /g259
este inviolabil/g259 . Proprietatea privat /g259 poate fi expropriat /g259 numai pentru
lucr/g259ri de utilitate public /g259, de interes na /g288ional sau local, cu condi/g288 ia ca
necesit /g259/g288ile publice s /g259 nu poate fi satisf /g259cute în alt fel /g250 i numai dup /g259 o just /g259
compensare. La nivelul Bulgariei, exist /g259 dou/g259 registre publice principale:
registrul de cadastru /g250i registrul de publicitate imobiliar /g259. În registrul
cadastru sunt reunite informa /g288ii privind localizarea, limitele /g250 i suprafa /g288a
imobilului, dreptul de proprietate precum /g250i alte drepturi reale constituite,
amplasamentul construc/g288 iilor /g250i al altor facilit /g259/g288i, inclusiv utilit/g259/g288 i /g250i facilit /g259/g288i
supraterane /g250i subterane, planta /g288ii multianuale, cursuri de ap /g259, resurse
naturale, etc. În registrul de publicitate imobiliar /g259 se înscriu titlurile sau alte
documente prin care dreptul de propr ietate este atestat sau transferat,
drepturile reale care se constituie, se transmit, se modific /g259 sau se sting,
precum /g250i servitu /g288ile, ipotecile /g250 i prescrierea acestora sau dreptul limitat de a
construi pe terenul altuia. Înregistrarea este doar o condi /g288ie indispensabil /g259
pentru eficacitatea ipotecilor /g250i a drepturilor conexe. Înregistrarea dreptului
de proprietate, a drepturilor limitate /g250i a servitu /g288ilor în registrul propriet /g259/g288ilor
are doar un efect declarativ. În cazul în care un bun imobil a fost vândut de
dou/g259 ori de c /g259tre proprietarul s /g259u, va prevala dreptul cump /g259r/g259torului care /g250i-
a înregistrat primul dr eptul de proprietate ob /g288inut. Drepturile de proprietate
dobândite ca urmare a succesiunii sau a prescrierii, nu este necesar s /g259 se
înregistreze. Închirierea pe termen mai mare de un an se poate înregistra, dar acest fapt nu este îns/g259 obligatoriu. Cererile de reziliere a contractelor de
277 C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În prezent, pe teritoriul Bulgariei se desf /g259/g250oar/g259 un proces început în
anul 2001 prin care se urm /g259re/g250te realizarea h /g259r/g288ilor cadastrale /g250i a registrelor
cadastrale care s /g259 acopere întreg teritoriul Bulg ariei. Este un proces în curs
de desf /g259/g250urare, care la nivelul anului 2010 înc /g259 nu s-a finalizat. În
conformitate cu articolul 17 din Constitu /g288ia Bulgariei, dreptul de proprietate
este garantat /g250 i ocrotit prin lege. În plus, se stipuleaz /g259 c/g259 proprietatea privat /g259
este inviolabil/g259 . Proprietatea privat /g259 poate fi expropriat /g259 numai pentru
lucr/g259ri de utilitate public /g259, de interes na /g288ional sau local, cu condi/g288 ia ca
necesit /g259/g288ile publice s /g259 nu poate fi satisf /g259cute în alt fel /g250 i numai dup /g259 o just /g259
compensare. La nivelul Bulgariei, exist /g259 dou/g259 registre publice principale:
registrul de cadastru /g250i registrul de publicitate imobiliar /g259. În registrul
cadastru sunt reunite informa /g288ii privind localizarea, limitele /g250 i suprafa /g288a
imobilului, dreptul de proprietate precum /g250i alte drepturi reale constituite,
amplasamentul construc/g288 iilor /g250i al altor facilit /g259/g288i, inclusiv utilit/g259/g288 i /g250i facilit /g259/g288i
supraterane /g250i subterane, planta /g288ii multianuale, cursuri de ap /g259, resurse
naturale, etc. În registrul de publicitate imobiliar /g259 se înscriu titlurile sau alte
documente prin care dreptul de propr ietate este atestat sau transferat,
drepturile reale care se constituie, se transmit, se modific /g259 sau se sting,
precum /g250i servitu /g288ile, ipotecile /g250 i prescrierea acestora sau dreptul limitat de a
construi pe terenul altuia. Înregistrarea este doar o condi /g288ie indispensabil /g259
pentru eficacitatea ipotecilor /g250i a drepturilor conexe. Înregistrarea dreptului
de proprietate, a drepturilor limitate /g250i a servitu /g288ilor în registrul propriet /g259/g288ilor
are doar un efect declarativ. În cazul în care un bun imobil a fost vândut de
dou/g259 ori de c /g259tre proprietarul s /g259u, va prevala dreptul cump /g259r/g259torului care /g250i-
a înregistrat primul dr eptul de proprietate ob /g288inut. Drepturile de proprietate
dobândite ca urmare a succesiunii sau a prescrierii, nu este necesar s /g259 se
înregistreze. Închirierea pe termen mai mare de un an se poate înregistra, dar acest fapt nu este îns/g259 obligatoriu. Cererile de reziliere a contractelor de

278 vânzare-cump /g259rare sau de constituire a drepturilor limitate, cererile pentru
constatarea unor astfel de contracte ca fiind lovite de nulitate, etc pot fi, de
asemenea, înscrise în cartea funciara, dar petitionarii nu sunt obliga /g288i s/g259 fac/g259
acest lucru. La înregistrarea unui drept în cartea funciar /g259, informa /g288iile
privind înregistrarea (num /g259r de intrare, volum, lot, etc.) sunt men /g288ionate în
document împreun /g259 cu /g250 tampila /g250i semn /g259tura specialistului care face
înregistrarea. Nu se elibereaz /g259 niciun document suplimentar ca dovad /g259 c/g259
înregistrarea a fost finalizat /g259. În Bulgaria tranzac /g288iile imobiliare nu se pot
încheia electronic. Documentele care fac obiectul înregistr /g259rii trebuie s /g259 fie
completate pe hârtie la Oficiul de Carte Funciar /g259, în cazul vânz /g259rii, notarul
fiind obligat sa depun /g259 actul la Oficiul de Carte Funciar /g259. Atunci când exist /g259
o discrepan /g288/g259 între înregistr /g259rile publice /g250i extrasele sau duplicatele emise de
Cartea Funciar /g259, registrele publice prevaleaz /g259, dar Cartea Funciar /g259 r/g259spunde
pentru incorectitudinea sau caracterul incomplet al acestora. Informa /g288iile
privind dreptul de proprietate asupra imobilelor înregistrate pot fi accesate
electronic prin sistemul on-line al C /g259rtii Funciare. Cartea Funciar /g259 p/g259streaz /g259
registre cu înregistr /g259ri publice. Astfel, un cump /g259r/g259tor poate ob /g288ine toate
informa /g288iile de care ar avea nevoie în mod rezonabil, cu privire la sarcinile
sau alte drepturi care afecteaz /g259 proprietatea. Deoarece asemenea informa /g288ii
sunt înc /g259 arhivate conform si stemul subiectiv (dup /g259 titularul dreptului de
proprietate asupra terenului) acest lucru îngreuneaz /g259 cererile de reg /g259sire a
unor date la Oficiu l de Carte Funciar /g259, de vreme ce este necesar s/g259 se
cunoasc /g259 proprietarii anteriori ai unei anume propriet /g259/g288i.
5. CANADA
A. Sediul materiei
Principalele legi care reglementeaz /g259 dreptul real de proprietate din
Canada sunt legile statutare ale fiec/g259 rui Guvern din provinciile /g250i teritoriile
statului. Toate provinciile sunt jurisdic /g288ii de drept comun, cu excep /g288ia
278 vânzare-cump /g259rare sau de constituire a drepturilor limitate, cererile pentru
constatarea unor astfel de contracte ca fiind lovite de nulitate, etc pot fi, de
asemenea, înscrise în cartea funciara, dar petitionarii nu sunt obliga /g288i s/g259 fac/g259
acest lucru. La înregistrarea unui drept în cartea funciar /g259, informa /g288iile
privind înregistrarea (num /g259r de intrare, volum, lot, etc.) sunt men /g288ionate în
document împreun /g259 cu /g250 tampila /g250i semn /g259tura specialistului care face
înregistrarea. Nu se elibereaz /g259 niciun document suplimentar ca dovad /g259 c/g259
înregistrarea a fost finalizat /g259. În Bulgaria tranzac /g288iile imobiliare nu se pot
încheia electronic. Documentele care fac obiectul înregistr /g259rii trebuie s /g259 fie
completate pe hârtie la Oficiul de Carte Funciar /g259, în cazul vânz /g259rii, notarul
fiind obligat sa depun /g259 actul la Oficiul de Carte Funciar /g259. Atunci când exist /g259
o discrepan /g288/g259 între înregistr /g259rile publice /g250i extrasele sau duplicatele emise de
Cartea Funciar /g259, registrele publice prevaleaz /g259, dar Cartea Funciar /g259 r/g259spunde
pentru incorectitudinea sau caracterul incomplet al acestora. Informa /g288iile
privind dreptul de proprietate asupra imobilelor înregistrate pot fi accesate
electronic prin sistemul on-line al C /g259rtii Funciare. Cartea Funciar /g259 p/g259streaz /g259
registre cu înregistr /g259ri publice. Astfel, un cump /g259r/g259tor poate ob /g288ine toate
informa /g288iile de care ar avea nevoie în mod rezonabil, cu privire la sarcinile
sau alte drepturi care afecteaz /g259 proprietatea. Deoarece asemenea informa /g288ii
sunt înc /g259 arhivate conform si stemul subiectiv (dup /g259 titularul dreptului de
proprietate asupra terenului) acest lucru îngreuneaz /g259 cererile de reg /g259sire a
unor date la Oficiu l de Carte Funciar /g259, de vreme ce este necesar s/g259 se
cunoasc /g259 proprietarii anteriori ai unei anume propriet /g259/g288i.
5. CANADA
A. Sediul materiei
Principalele legi care reglementeaz /g259 dreptul real de proprietate din
Canada sunt legile statutare ale fiec/g259 rui Guvern din provinciile /g250i teritoriile
statului. Toate provinciile sunt jurisdic /g288ii de drept comun, cu excep /g288ia

279 Quebecului care se bazeaz /g259 pe dreptul civil. Exist /g259 anumite legi federale
care se aplic /g259 dreptului de proprietate imobiliar /g259, cum ar fi Legea
Concuren /g288ei274, Legea Drepturilor275, Codul Penal276/g250i Legea Investi /g288iilor277
în Canada. Sistemul de drep t comun este principala surs/g259 de drept, cu multe
principii de drept comun care au fost încorporate în dreptul statutar. În
Quebec principala surs /g259 de drept este Codul Civil. Legile interna /g288ionale în
sine nu au un impact important direct asupra dreptului imobiliar în Canada. Exist /g259 îns/g259 cazuri în care, deciziile unei instan /g288e str /g259ine pot fi executorii în
Canada, în anumite circumstan /g288e.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Cump /g259rarea de bunuri imobile în Cana da poate implica controlul
reunit al dispozi/g288 iilor con /g288inute de Legea Investi /g288iilor /g250i al prevederilor anti
trust reglementate în Legea Concuren /g288ei. În provincia Ontario, nu exist /g259 în
general restric /g288ii pentru investitorii str /g259ini, de /g250i anumite prevederi privind
fiscalitatea, raportarea /g250i înregistrarea se pot aplica. De exemplu,
Regulamentul Ontario /g250i Legea Corpora/g288 iilor din afara Provinciei278
solicit /g259 entit/g259/g288 ilor juridice str/g259 ine înregistrate sau entit /g259/g288ilor cu control str /g259in
s/g259 ob/g288ine licen /g288e pentru a- /g250i desf /g259/g250ura activitatea în provincie, inclusiv
pentru de /g288inerea unui drept în domeniul imobiliar. Provinciile Quebec si
British Columbia au cerin /g288e similare privind înregist rarea. Provincia Alberta
impune restric /g288ii si mai mari. În temeiul Legii privind proprietatea
terenurilor agricole /g250i a celor agrement279/g250i sub rezerva anumitor excep /g288ii,
nicio companie controlat /g259 din str /g259in/g259tate nu poate dobândi niciun drept

274Competition Act;
275Interest Act;
276Criminal Code;
277Investment Canada Act
278Extra-Provincial Corporations Act;
279Agricultural and Recreational Land Ownership Act;
279 Quebecului care se bazeaz /g259 pe dreptul civil. Exist /g259 anumite legi federale
care se aplic /g259 dreptului de proprietate imobiliar /g259, cum ar fi Legea
Concuren /g288ei274, Legea Drepturilor275, Codul Penal276/g250i Legea Investi /g288iilor277
în Canada. Sistemul de drep t comun este principala surs/g259 de drept, cu multe
principii de drept comun care au fost încorporate în dreptul statutar. În
Quebec principala surs /g259 de drept este Codul Civil. Legile interna /g288ionale în
sine nu au un impact important direct asupra dreptului imobiliar în Canada. Exist /g259 îns/g259 cazuri în care, deciziile unei instan /g288e str /g259ine pot fi executorii în
Canada, în anumite circumstan /g288e.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Cump /g259rarea de bunuri imobile în Cana da poate implica controlul
reunit al dispozi/g288 iilor con /g288inute de Legea Investi /g288iilor /g250i al prevederilor anti
trust reglementate în Legea Concuren /g288ei. În provincia Ontario, nu exist /g259 în
general restric /g288ii pentru investitorii str /g259ini, de /g250i anumite prevederi privind
fiscalitatea, raportarea /g250i înregistrarea se pot aplica. De exemplu,
Regulamentul Ontario /g250i Legea Corpora/g288 iilor din afara Provinciei278
solicit /g259 entit/g259/g288 ilor juridice str/g259 ine înregistrate sau entit /g259/g288ilor cu control str /g259in
s/g259 ob/g288ine licen /g288e pentru a- /g250i desf /g259/g250ura activitatea în provincie, inclusiv
pentru de /g288inerea unui drept în domeniul imobiliar. Provinciile Quebec si
British Columbia au cerin /g288e similare privind înregist rarea. Provincia Alberta
impune restric /g288ii si mai mari. În temeiul Legii privind proprietatea
terenurilor agricole /g250i a celor agrement279/g250i sub rezerva anumitor excep /g288ii,
nicio companie controlat /g259 din str /g259in/g259tate nu poate dobândi niciun drept

274Competition Act;
275Interest Act;
276Criminal Code;
277Investment Canada Act
278Extra-Provincial Corporations Act;
279Agricultural and Recreational Land Ownership Act;

280 asupra anumitor terenuri cum ar fi, de exemplu, terenurile proprietate
privat /g259 situate în extravilan, la o distan /g288/g259 de peste 20 de acr i, sau terenurile
agricole ori cele rurale de agrement, f /g259r/g259 aprobarea Guvernului. În plus,
provincia Prince Edward Island limiteaz /g259 de/g288inerea de propriet /g259/g288i funciare
de c/g259tre nereziden /g288i. Principalele drepturi reale exercitate asupra terenurilor
în Canada sunt: dreptul de proprietate absolut/g259280/g250i dreptul de folosin /g288/g259281
(uz sau uzufruct) ultimul fiind un drept limitat în timp /g250i reprezentând un
dezmembr /g259mânt al dreptulu i de proprietate. /g249i în Canada sunt recunoscute
coproprietatea /g250i proprietatea comun /g259 pe cote-p/g259 r/g288i ca forme ale exercit /g259rii
dreptului de proprietate. Drepturile de servitute /g250i alte clauze contractuale
restrictive sunt drepturi care greveaz /g259 terenurile asupra c /g259rora au fost
instituite.
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
Pe teritoriul canadian, dreptul de proprietate asupra bunurilor
imobile este înregistrat într-un sistem public de carte funciar /g259. În esen /g288/g259
exist /g259 dou/g259 sisteme:
a.Sistemul registrelor : este folosit în Québec, p /g259r/g288i din Ontario,
Newfoundland /g250i Prince Edward Island /g250i reprezint /g259 un inventar al
documentelor care atest /g259 o serie de tranzac/g288 ii/opera /g288iuni în care
cump /g259r/g259torul sau avocatul acestuia este responsabil pentru determinarea
„calit/g259/g288 ii” titlului, bazându-se, în principal, pe prioritatea înregistr/g259 rii.
b. Sistemul titlurilor asupra terenurilor : în cadrul acestui sistem,
autoritatea guvernamental /g259 responsabil /g259 cu înregistrarea determin /g259
„calitatea” titlului. Acest sistem se bazeaz /g259 pe sistemul australian Torrens.
Sistemul Torrens ofer /g259 certitudinea existentei titlurilor pentru c /g259 acestea nu
sunt valabile ( /g250i cele mai multe sarcini nu pot fi impuse/aplicate de lege),
dac/g259 nu sunt înregistrate în cartea funciar /g259. Odat /g259 ce un drept este

280freehold title;
281leasehold title;
280 asupra anumitor terenuri cum ar fi, de exemplu, terenurile proprietate
privat /g259 situate în extravilan, la o distan /g288/g259 de peste 20 de acr i, sau terenurile
agricole ori cele rurale de agrement, f /g259r/g259 aprobarea Guvernului. În plus,
provincia Prince Edward Island limiteaz /g259 de/g288inerea de propriet /g259/g288i funciare
de c/g259tre nereziden /g288i. Principalele drepturi reale exercitate asupra terenurilor
în Canada sunt: dreptul de proprietate absolut/g259280/g250i dreptul de folosin /g288/g259281
(uz sau uzufruct) ultimul fiind un drept limitat în timp /g250i reprezentând un
dezmembr /g259mânt al dreptulu i de proprietate. /g249i în Canada sunt recunoscute
coproprietatea /g250i proprietatea comun /g259 pe cote-p/g259 r/g288i ca forme ale exercit /g259rii
dreptului de proprietate. Drepturile de servitute /g250i alte clauze contractuale
restrictive sunt drepturi care greveaz /g259 terenurile asupra c /g259rora au fost
instituite.
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
Pe teritoriul canadian, dreptul de proprietate asupra bunurilor
imobile este înregistrat într-un sistem public de carte funciar /g259. În esen /g288/g259
exist /g259 dou/g259 sisteme:
a.Sistemul registrelor : este folosit în Québec, p /g259r/g288i din Ontario,
Newfoundland /g250i Prince Edward Island /g250i reprezint /g259 un inventar al
documentelor care atest /g259 o serie de tranzac/g288 ii/opera /g288iuni în care
cump /g259r/g259torul sau avocatul acestuia este responsabil pentru determinarea
„calit/g259/g288 ii” titlului, bazându-se, în principal, pe prioritatea înregistr/g259 rii.
b. Sistemul titlurilor asupra terenurilor : în cadrul acestui sistem,
autoritatea guvernamental /g259 responsabil /g259 cu înregistrarea determin /g259
„calitatea” titlului. Acest sistem se bazeaz /g259 pe sistemul australian Torrens.
Sistemul Torrens ofer /g259 certitudinea existentei titlurilor pentru c /g259 acestea nu
sunt valabile ( /g250i cele mai multe sarcini nu pot fi impuse/aplicate de lege),
dac/g259 nu sunt înregistrate în cartea funciar /g259. Odat /g259 ce un drept este

280freehold title;
281leasehold title;

281 înregistrat, titlul nu poate fi declarat nul pe baza unui viciu preexistent în
lan/g288ul înregistr /g259rii titlului. Sistemul este util izat în cea mai mare parte din
Ontario, în British Columbia, Alberta /g250i în alte câteva provincii /g250i teritorii.
New Brunswick, Nova Scotia si Ontario sunt înc /g259 în procesul de conversie a
anumitor propriet /g259/g288i de la sistemul registrelor la sistemul titlurilor.
La nivelul întregului stat canadian exist /g259 13 registre funciare publice,
fiecare registru fiind reglementat de legisla /g288ia specific /g259 fiec /g259rei provincii sau
teritoriu /g250i func /g288ionând prin intermediul birourilor de înregistrare din
jurisdic /g288ia acestora.
În cadrul sistemului de titluri guvernul provinciei garanteaz /g259 titlurile.
În cazul în care registratorul consider /g259 c/g259 un titlu trebuie s /g259 fie încadrat într-
o anumit/g259 categorie, o astfel de calificare va fi reflectat /g259 în registru.
Garan /g288ia guvernamental /g259 nu se aplic /g259 în cazul sistemului de registre. În
teorie, garan /g288ia guvernului este menit /g259 s/g259 ofere desp /g259gubiri în cazul în care
o persoan/g259 este pe nedrept privat /g259 de un drept de proprietate, datorit /g259 unei
erori strecurate în sistemul de înregistrare. De /g250i înregistrarea nu este
obligatorie, foarte rar se întâmpl /g259 ca drepturile asupra terenurilor s /g259 nu fie
înregistrate, având în vedere c /g259 înregistrarea poate s /g259 ofere accesul la fondul
de desp /g259gubire al guvernului /g250i s/g259 asigure notificarea/informarea ter /g288ilor în
ceea ce prive /g250te drepturile constituite asupra acestor terenuri. Din moment
ce un ter /g288 care nu a fost informat sau nu a avut cum s /g259 se informeze nu este
/g288inut s/g259 respecte drepturile care nu sunt în registrate, posesorului dreptuluiîi
revine datoria de a se asigura c /g259 înregistrarea este realizat /g259 corect. Anumite
autorit /g259/g288i guvernamentale sau institu /g288ii publice pot avea drepturi stabilite
prin lege care nu trebuie s /g259 fie în mod specific înre gistrate pentru a putea
produce efecte juridice fa /g288/g259 de proprietarii de terenuri sau fa /g288/g259 de ter /g288i. De
asemenea, contractele de închiriere încheiate pe termen scurt nu trebuie s /g259
fie înregistrate. Unele acte normative care cuprind reglement /g259ri privitoare la
dreptul de proprietate /g250i alte drepturi reale prev /g259d c/g259 anumite servitu /g288i,
281 înregistrat, titlul nu poate fi declarat nul pe baza unui viciu preexistent în
lan/g288ul înregistr /g259rii titlului. Sistemul este util izat în cea mai mare parte din
Ontario, în British Columbia, Alberta /g250i în alte câteva provincii /g250i teritorii.
New Brunswick, Nova Scotia si Ontario sunt înc /g259 în procesul de conversie a
anumitor propriet /g259/g288i de la sistemul registrelor la sistemul titlurilor.
La nivelul întregului stat canadian exist /g259 13 registre funciare publice,
fiecare registru fiind reglementat de legisla /g288ia specific /g259 fiec /g259rei provincii sau
teritoriu /g250i func /g288ionând prin intermediul birourilor de înregistrare din
jurisdic /g288ia acestora.
În cadrul sistemului de titluri guvernul provinciei garanteaz /g259 titlurile.
În cazul în care registratorul consider /g259 c/g259 un titlu trebuie s /g259 fie încadrat într-
o anumit/g259 categorie, o astfel de calificare va fi reflectat /g259 în registru.
Garan /g288ia guvernamental /g259 nu se aplic /g259 în cazul sistemului de registre. În
teorie, garan /g288ia guvernului este menit /g259 s/g259 ofere desp /g259gubiri în cazul în care
o persoan/g259 este pe nedrept privat /g259 de un drept de proprietate, datorit /g259 unei
erori strecurate în sistemul de înregistrare. De /g250i înregistrarea nu este
obligatorie, foarte rar se întâmpl /g259 ca drepturile asupra terenurilor s /g259 nu fie
înregistrate, având în vedere c /g259 înregistrarea poate s /g259 ofere accesul la fondul
de desp /g259gubire al guvernului /g250i s/g259 asigure notificarea/informarea ter /g288ilor în
ceea ce prive /g250te drepturile constituite asupra acestor terenuri. Din moment
ce un ter /g288 care nu a fost informat sau nu a avut cum s /g259 se informeze nu este
/g288inut s/g259 respecte drepturile care nu sunt în registrate, posesorului dreptuluiîi
revine datoria de a se asigura c /g259 înregistrarea este realizat /g259 corect. Anumite
autorit /g259/g288i guvernamentale sau institu /g288ii publice pot avea drepturi stabilite
prin lege care nu trebuie s /g259 fie în mod specific înre gistrate pentru a putea
produce efecte juridice fa /g288/g259 de proprietarii de terenuri sau fa /g288/g259 de ter /g288i. De
asemenea, contractele de închiriere încheiate pe termen scurt nu trebuie s /g259
fie înregistrate. Unele acte normative care cuprind reglement /g259ri privitoare la
dreptul de proprietate /g250i alte drepturi reale prev /g259d c/g259 anumite servitu /g288i,

282 uzucapiunea, dreptul de reten /g288ie, drepturile de garan /g288ie sau/ /g250i drepturile ce
deriv /g259 din traficul feroviar nu trebuie s /g259 fie în mod specific înregistrate.
Diferitele jurisdic /g288ii din Canada au proceduri de înregistrare diferite,
dintre care unele prev /g259d o perioad /g259 de prob /g259 în care un document prezentat
pentru înregistrare poate fi respins sau modificat la cererea unei autorit /g259/g288i.
Acest proces se aplic /g259 în general în sistemele de titluri (Torrens System) /g250i
mai pu /g288in în sistemele de registre .
Momentul înregistr /g259rii reprezint /g259 de regul /g259 momentul la care se
transfer /g259 dreptul de proprietate. Cu toate acestea, dreptul poate fi transferat
f/g259r/g259 ca înregistrarea s /g259 aib/g259 loc, în practic /g259 acesta fiind cazul foarte rar al
tranzac /g288iilor comerciale între p /g259r/g288i. De /g250i regula general /g259 este c /g259 data de
înregistrare va da prioritate dreptului care a fost înregistrat primul,
urm/g259toarele situa /g288ii constituie excep /g288ii de la aceast /g259 regul /g259:
a) în cazul în care o parte î /g250i înregistreaz /g259 dreptul având cuno /g250tin/g288/g259
de existen /g288a un drept neînregistrat al unui ter /g288, se poate lua act de un astfel
de drept neînregistrat;
b) anumite drepturi pot ap /g259rea prin prescrierea unui anumit termen
(de exemplu uzucapiunea);
c) p /g259r/g288ile pot stabili prin contr act „subordonarea” unui drept
înregistrat primul celor înregistrate ulterior.
Indiferent de sistemul folosit, registrele funciare din Canada nu
elibereaz /g259 un document fizic original noului proprietar de bunuri imobile
înregistrate. Pentru a finaliza înregistrarea, actul prin care s-a efectuat transferul dreptului este fie înregistrat electronic /g250i certificat de un
registrator, fie înregistrat fizi c într-un birou de înregistrare /g250i recep /g288ionat de
un registrator. Dup /g259 ce înregistrarea s-a încheiat, o copie a titlului este
furnizat /g259 noului proprietar. Tranzac /g288iile imobiliare pot fi completate
electronic în anumite jurisdic /g288ii în care func /g288ioneaz /g259sistemul de titluri :
Ontario, British Columbia, Saskatchewan, /g250i Nova Scotia. Quebec este
singura jurisdic /g288ie în care se utilizeaz /g259sistemul de registre în care
282 uzucapiunea, dreptul de reten /g288ie, drepturile de garan /g288ie sau/ /g250i drepturile ce
deriv /g259 din traficul feroviar nu trebuie s /g259 fie în mod specific înregistrate.
Diferitele jurisdic /g288ii din Canada au proceduri de înregistrare diferite,
dintre care unele prev /g259d o perioad /g259 de prob /g259 în care un document prezentat
pentru înregistrare poate fi respins sau modificat la cererea unei autorit /g259/g288i.
Acest proces se aplic /g259 în general în sistemele de titluri (Torrens System) /g250i
mai pu /g288in în sistemele de registre .
Momentul înregistr /g259rii reprezint /g259 de regul /g259 momentul la care se
transfer /g259 dreptul de proprietate. Cu toate acestea, dreptul poate fi transferat
f/g259r/g259 ca înregistrarea s /g259 aib/g259 loc, în practic /g259 acesta fiind cazul foarte rar al
tranzac /g288iilor comerciale între p /g259r/g288i. De /g250i regula general /g259 este c /g259 data de
înregistrare va da prioritate dreptului care a fost înregistrat primul,
urm/g259toarele situa /g288ii constituie excep /g288ii de la aceast /g259 regul /g259:
a) în cazul în care o parte î /g250i înregistreaz /g259 dreptul având cuno /g250tin/g288/g259
de existen /g288a un drept neînregistrat al unui ter /g288, se poate lua act de un astfel
de drept neînregistrat;
b) anumite drepturi pot ap /g259rea prin prescrierea unui anumit termen
(de exemplu uzucapiunea);
c) p /g259r/g288ile pot stabili prin contr act „subordonarea” unui drept
înregistrat primul celor înregistrate ulterior.
Indiferent de sistemul folosit, registrele funciare din Canada nu
elibereaz /g259 un document fizic original noului proprietar de bunuri imobile
înregistrate. Pentru a finaliza înregistrarea, actul prin care s-a efectuat transferul dreptului este fie înregistrat electronic /g250i certificat de un
registrator, fie înregistrat fizi c într-un birou de înregistrare /g250i recep /g288ionat de
un registrator. Dup /g259 ce înregistrarea s-a încheiat, o copie a titlului este
furnizat /g259 noului proprietar. Tranzac /g288iile imobiliare pot fi completate
electronic în anumite jurisdic /g288ii în care func /g288ioneaz /g259sistemul de titluri :
Ontario, British Columbia, Saskatchewan, /g250i Nova Scotia. Quebec este
singura jurisdic /g288ie în care se utilizeaz /g259sistemul de registre în care

283 înregistrarea electronic /g259 este posibil /g259 (dar op/g288 ional /g259), dar înregistrarea pe
hârtie este înc /g259 utilizat /g259 preponderent în practic /g259. Informa /g288iile referitoare la
propriet /g259/g288i pot fi ob /g288inute pe cale electronic /g259 în cele mai multe jurisdic /g288ii în
care se utilizeaz /g259sistemul de titluri . Cu toate acestea, în Manitoba, cele 3
teritorii /g250i în toate jurisdic /g288iile cu sistem de registre , informa /g288iile complete
privind proprietatea pot fi ob /g288inute numai din înregistr /g259rile de la birourile de
carte funciar /g259.
6. CEHIA
A. Sediul materiei
Cele mai importante legi care guverneaz/g259 proprietatea imobiliar /g259
sunt: Codul Civil282, Codul Comercial283, Legea Publicit /g259tii Imobiliare284,
Legea privind asocia /g288iile de proprietari285, Legea înregistr /g259rii dreptului de
proprietate si a altor drepturi reale asupra imobilelor286, Legea impozit /g259rii
imobilelor287/g250i Legea schimbului valutar288. De vreme ce sistemul juridic
ceh apar /g288ine culturii juridice continentale, rolul dreptului comun este minor.
Proprietatea imobiliar /g259 este reglementat /g259 cu for/g288/g259 obligatorie numai prin
statut. Cu toate acestea, dreptul comun este luat în considerare în
interpretarea legii statutare. Chestiunile juridice care au leg /g259tur/g259 cu
elementele interna /g288ionale sunt reglementate de c/g259 tre Legea dreptului
interna /g288ional privat /g250i procedural – nr 97/1963. P /g259r/g288ile sunt libere s /g259 aleag /g259
legea care va reglementa contractul lor, precum /g250i instan /g288a de judecat /g259 care
va avea autoritatea s /g259 decide cazul lor. Situa /g288ia este diferit /g259 î n c e e a c e
prive /g250te drepturile in rem . Aceste drepturi sunt regl ementate de legea locului

282Obcanský zákoník;
283Obchodní zákoník;
284Zákon o katastru nemovitostí CR;
285Zákon o vlastnictví bytu;
286Zákon ozápisech vlastnických a jiných vecných práv k nemovitostem;
287Zákon o dani z nemovitosti;
288Devizový zákon;
283 înregistrarea electronic /g259 este posibil /g259 (dar op/g288 ional /g259), dar înregistrarea pe
hârtie este înc /g259 utilizat /g259 preponderent în practic /g259. Informa /g288iile referitoare la
propriet /g259/g288i pot fi ob /g288inute pe cale electronic /g259 în cele mai multe jurisdic /g288ii în
care se utilizeaz /g259sistemul de titluri . Cu toate acestea, în Manitoba, cele 3
teritorii /g250i în toate jurisdic /g288iile cu sistem de registre , informa /g288iile complete
privind proprietatea pot fi ob /g288inute numai din înregistr /g259rile de la birourile de
carte funciar /g259.
6. CEHIA
A. Sediul materiei
Cele mai importante legi care guverneaz/g259 proprietatea imobiliar /g259
sunt: Codul Civil282, Codul Comercial283, Legea Publicit /g259tii Imobiliare284,
Legea privind asocia /g288iile de proprietari285, Legea înregistr /g259rii dreptului de
proprietate si a altor drepturi reale asupra imobilelor286, Legea impozit /g259rii
imobilelor287/g250i Legea schimbului valutar288. De vreme ce sistemul juridic
ceh apar /g288ine culturii juridice continentale, rolul dreptului comun este minor.
Proprietatea imobiliar /g259 este reglementat /g259 cu for/g288/g259 obligatorie numai prin
statut. Cu toate acestea, dreptul comun este luat în considerare în
interpretarea legii statutare. Chestiunile juridice care au leg /g259tur/g259 cu
elementele interna /g288ionale sunt reglementate de c/g259 tre Legea dreptului
interna /g288ional privat /g250i procedural – nr 97/1963. P /g259r/g288ile sunt libere s /g259 aleag /g259
legea care va reglementa contractul lor, precum /g250i instan /g288a de judecat /g259 care
va avea autoritatea s /g259 decide cazul lor. Situa /g288ia este diferit /g259 î n c e e a c e
prive /g250te drepturile in rem . Aceste drepturi sunt regl ementate de legea locului

282Obcanský zákoník;
283Obchodní zákoník;
284Zákon o katastru nemovitostí CR;
285Zákon o vlastnictví bytu;
286Zákon ozápisech vlastnických a jiných vecných práv k nemovitostem;
287Zákon o dani z nemovitosti;
288Devizový zákon;

284 unde este situat /g259 proprietatea, ceea ce înseamn /g259 în acest caz, legea din
Republica Ceh /g259. Prin urmare, în asemenea situa /g288ii, tratatele /g250 i conven /g288iile
interna /g288ionale sunt singurele instrumente interna /g288ionale aplicabile în mod
direct în cazul ap /g259r/g259rii dreptului de proprietate în Republica Ceh /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Achizi /g288ia terenurilor de c /g259tre str /g259ini este reglementat /g259 prin Legea
Schimbului Extern289 nr. 219/1995. În conformitate cu Tratatul de aderare a
Republicii Cehia la UE, restric /g288iile pentru cet /g259tenii UE cât /g250i pentru cet /g259/g288enii
statelor ter/g288 e trebuiau eliminate pân /g259 la sfâr /g250itul perioadei de tranzitie, adic /g259
pân/g259 la 1 mai 2009. De vreme ce Legea Schimbului Extern nu a fost
modificat /g259 în acest sens, aceast /g259 lege intr /g259 in conflict cu legisla /g288ia
comunitar /g259 astfel încât, restric /g288iile nu se mai aplic /g259. Prin urmare, de /g250i în
mod formal exist /g259, nu sunt restric /g288ii pentru str /g259ini privind dreptul de
proprietate asupra bunurilor imob ile situate în Republica Ceh /g259, cu excep /g288ia
terenurilor agricole /g250i forestiere. Minist erul Ceh de Finan/g288 e a emis o
declara /g288ie de confirmare a neaplic /g259rii restric /g288iilor.
Cele mai semnificative drepturi asupra terenurilor în Cehia sunt:
dreptul de proprietate (proprietate exclusiv /g259, coproprietate), închirierea,
ipoteca /g250i subipoteca, servitutile, concesiunea si subconcesiunea, dreptul de
preemptiune /g250i dreptul de r /g259scump /g259rare. Unele dintre dr epturile mentionate
nu se înregistreaz /g259 la Oficiul de Carte Funciar /g259 fiind în totaliate de natur /g259
contractual /g259: închirierea, concesiunea /g250i subconcesiunea, dreptul de
preemp /g288iune in personam /g250i dreptul de r /g259scump /g259rare.

289Zákon o mezinárodním právu soukromém a procesním;
284 unde este situat /g259 proprietatea, ceea ce înseamn /g259 în acest caz, legea din
Republica Ceh /g259. Prin urmare, în asemenea situa /g288ii, tratatele /g250 i conven /g288iile
interna /g288ionale sunt singurele instrumente interna /g288ionale aplicabile în mod
direct în cazul ap /g259r/g259rii dreptului de proprietate în Republica Ceh /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Achizi /g288ia terenurilor de c /g259tre str /g259ini este reglementat /g259 prin Legea
Schimbului Extern289 nr. 219/1995. În conformitate cu Tratatul de aderare a
Republicii Cehia la UE, restric /g288iile pentru cet /g259tenii UE cât /g250i pentru cet /g259/g288enii
statelor ter/g288 e trebuiau eliminate pân /g259 la sfâr /g250itul perioadei de tranzitie, adic /g259
pân/g259 la 1 mai 2009. De vreme ce Legea Schimbului Extern nu a fost
modificat /g259 în acest sens, aceast /g259 lege intr /g259 in conflict cu legisla /g288ia
comunitar /g259 astfel încât, restric /g288iile nu se mai aplic /g259. Prin urmare, de /g250i în
mod formal exist /g259, nu sunt restric /g288ii pentru str /g259ini privind dreptul de
proprietate asupra bunurilor imob ile situate în Republica Ceh /g259, cu excep /g288ia
terenurilor agricole /g250i forestiere. Minist erul Ceh de Finan/g288 e a emis o
declara /g288ie de confirmare a neaplic /g259rii restric /g288iilor.
Cele mai semnificative drepturi asupra terenurilor în Cehia sunt:
dreptul de proprietate (proprietate exclusiv /g259, coproprietate), închirierea,
ipoteca /g250i subipoteca, servitutile, concesiunea si subconcesiunea, dreptul de
preemptiune /g250i dreptul de r /g259scump /g259rare. Unele dintre dr epturile mentionate
nu se înregistreaz /g259 la Oficiul de Carte Funciar /g259 fiind în totaliate de natur /g259
contractual /g259: închirierea, concesiunea /g250i subconcesiunea, dreptul de
preemp /g288iune in personam /g250i dreptul de r /g259scump /g259rare.

289Zákon o mezinárodním právu soukromém a procesním;

285 C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Exist /g259 un singur Oficiu de Carte Funciar /g259 în Rep Cehia cu un num /g259r
de patru filiale la nivelul întregii /g288/g259ri. Ca regul /g259 general /g259, dreptul transmis
între p/g259 r/g288i începe s /g259 produc /g259 efecte din momentul înregistr /g259rii sale în
Registrul de carte funciar/g259 , pân /g259 la acel moment între p /g259r/g288i existând doar
obliga /g288ii de natur /g259 contractual /g259 care nu produc efecte fa /g288/g259 de ter /g288i. Toate
drepturile in rem trebuie înregistrate, deoarece în general aceste drepturi
încep s /g259 produc /g259 efecte dup/g259 înregistrarea în cartea funciar /g259. În categoria
acestor drepturi sunt incluse: dreptul de proprietate (coproprietate), ipoteca,
servitu /g288ile /g250i dreptul de preemp /g288iune in rem . Dac/g259 un drept ce trebuie
înregistrat în cartea funciar /g259 nu a fost supus înregistr /g259rii, cel drept nu va
exista pân /g259 la momentul îndeplinirii acestei obliga /g288ii. Exist /g259 îns/g259/g250 i câteva
drepturi care nu necesit /g259 s/g259 fie înregistrate /g250i anume: arendarea, concesiunea
/g250i subconcesiunea, dreptul de preemp/g288 iune in personam /g250i dreptul de
r/g259scump/g259 rare. Spre deosebire de aceste drepturi, celelalte anterior
men /g288ionate trebuie înregistrate pentru a fi recunoscute /g250i a produce efecte
juridice. Principiul priorit /g259tii se aplic /g259 numai drepturilor de proprietate.
Celelalte drepturi sunt guvernate doar de regula care prevede c /g259 Oficiul de
Carte Funciar /g259 va înregistra în primul rând dreptul care are întâi prioritate,
dar va înregistra /g250i dreptul ulterior. În Cehia nu exist /g259 garan /g288ie de stat în
ceea ce prive /g250te dreptul de proprietate. Cu toate acestea, principiul restrâns
de publicitate material /g259se aplic /g259 în conformitate cu legisla /g288ia ceh /g259.
Orice persoan /g259 care se bazeaz /g259 pe informa /g288iile înregistrate la Oficiul
de Carte Funciar /g259 dup /g259 data de 1 ianuarie 1993 porne /g250te de la convingerea
c/g259 înregistr /g259rile corespund cu starea real /g259 a lucrurilor, cu excep /g288ia cazului
în care persoana /g250tia c/g259 înregistr /g259rile nu sunt în conformitate cu realitatea. În
cazul în care exist /g259 o dicrepan /g288/g259 între înregistrarea de la Oficiul de Carte
Funciar /g259/g250i realitate, realitatea va prevala. O persoan /g259 care achizi /g288ioneaz /g259 o
proprietate imobiliar /g259, care ac /g288ioneaz /g259 cu bun/g259 -credin /g288/g259 la înscrierea în
285 C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Exist /g259 un singur Oficiu de Carte Funciar /g259 în Rep Cehia cu un num /g259r
de patru filiale la nivelul întregii /g288/g259ri. Ca regul /g259 general /g259, dreptul transmis
între p/g259 r/g288i începe s /g259 produc /g259 efecte din momentul înregistr /g259rii sale în
Registrul de carte funciar/g259 , pân /g259 la acel moment între p /g259r/g288i existând doar
obliga /g288ii de natur /g259 contractual /g259 care nu produc efecte fa /g288/g259 de ter /g288i. Toate
drepturile in rem trebuie înregistrate, deoarece în general aceste drepturi
încep s /g259 produc /g259 efecte dup/g259 înregistrarea în cartea funciar /g259. În categoria
acestor drepturi sunt incluse: dreptul de proprietate (coproprietate), ipoteca,
servitu /g288ile /g250i dreptul de preemp /g288iune in rem . Dac/g259 un drept ce trebuie
înregistrat în cartea funciar /g259 nu a fost supus înregistr /g259rii, cel drept nu va
exista pân /g259 la momentul îndeplinirii acestei obliga /g288ii. Exist /g259 îns/g259/g250 i câteva
drepturi care nu necesit /g259 s/g259 fie înregistrate /g250i anume: arendarea, concesiunea
/g250i subconcesiunea, dreptul de preemp/g288 iune in personam /g250i dreptul de
r/g259scump/g259 rare. Spre deosebire de aceste drepturi, celelalte anterior
men /g288ionate trebuie înregistrate pentru a fi recunoscute /g250i a produce efecte
juridice. Principiul priorit /g259tii se aplic /g259 numai drepturilor de proprietate.
Celelalte drepturi sunt guvernate doar de regula care prevede c /g259 Oficiul de
Carte Funciar /g259 va înregistra în primul rând dreptul care are întâi prioritate,
dar va înregistra /g250i dreptul ulterior. În Cehia nu exist /g259 garan /g288ie de stat în
ceea ce prive /g250te dreptul de proprietate. Cu toate acestea, principiul restrâns
de publicitate material /g259se aplic /g259 în conformitate cu legisla /g288ia ceh /g259.
Orice persoan /g259 care se bazeaz /g259 pe informa /g288iile înregistrate la Oficiul
de Carte Funciar /g259 dup /g259 data de 1 ianuarie 1993 porne /g250te de la convingerea
c/g259 înregistr /g259rile corespund cu starea real /g259 a lucrurilor, cu excep /g288ia cazului
în care persoana /g250tia c/g259 înregistr /g259rile nu sunt în conformitate cu realitatea. În
cazul în care exist /g259 o dicrepan /g288/g259 între înregistrarea de la Oficiul de Carte
Funciar /g259/g250i realitate, realitatea va prevala. O persoan /g259 care achizi /g288ioneaz /g259 o
proprietate imobiliar /g259, care ac /g288ioneaz /g259 cu bun/g259 -credin /g288/g259 la înscrierea în

286 cartea funciar /g259, nu poate dobândi proprietatea imobiliar /g259 de la o pesoan /g259
care nu este proprietarul bunului. Cump /g259r/g259torul poate fi considerat doar un
detentor de bun/g259 -credin /g288/g259 /g250i poate dobândi dreptul de proprietate asupra
bunului respectiv prin uzucapiune (cu condi /g288ia ca celelalte condi /g288ii legale
necesare pentru a uzucapa s /g259 fie îndeplinite). În general nu este posibil/g259
dobândirea dreptul de propr ietate asupra propriet /g259/g288ilor imobiliare f /g259r/g259 un
titlu (ex. un contract de cump /g259rare), doar prin simpla înregistrare la Oficiul
de Carte Funciar /g259. Dac /g259 dreptul de proprietate asupra propriet /g259/g288ii imobiliare
a fost înregistrat în cartea funciar /g259 f/g259r/g259 un titlu, acesta nu este valabil. Acest
principiu nu se aplic /g259 în cazul excep /g288iei în care titlul, legal prin sine însu /g250i –
f/g259r/g259 a fi înregistrat în cartea funciar /g259, este suficient pentru transferul
dreptului de proprietate.
În condi /g288iile în care la momentul înregistr /g259rii dreptului dobândit în
cartea funciar /g259 s-au strecurat erori, se pot solicita desp /g259gubiri în baza Legii
Responsabilit /g259/g288ii Statului290 nr. 82/1998. Conform aces tei proceduri se pot
pretinde numai daune. Institu/g288 iile de stat, persoanele fizice sau juridice care
exercit /g259 serviciul public sau institu /g288iile municipalit /g259/g288ilor în cazul în care
daunele au survenit în timpul exercit /g259rii de serviciilor publice, sunt
responsabile pentru repararea prejudiciul ui. Statul este responsabil în cazul
în care prejudiciul a fost creat printr-o decizie sau o procedur/g259
administrativ /g259 incorect /g259.
Informa /g288iile principale ale Oficiului de Carte Funciar /g259 care con /g288in
numele proprietarului (f /g259r/g259 alte date personale) /g250i sarcinile existente cu
privire la bunuri (f /g259r/g259 detalii) sunt publicate pe Internet /g250i sunt disponibile
publicului. Exist /g259 de asemenea, o baz /g259 de date electronic /g259 a Oficiului de
Carte Funciar /g259 disponibil /g259 oricui contra cost. Extrase certificate privind
cartea funciar /g259 se pot ob/g288 ine numai de la Oficiul de Carte Funciar /g259,
notariate, oficii po /g250tale sau alte entit /g259/g288i care au acces la Oficiul de Carte

290Zákon o odpovednosti za škodu zpusobenou pri výkonu verejné moci rozhodnutím nebo
nesprávným úredním postupem;
286 cartea funciar /g259, nu poate dobândi proprietatea imobiliar /g259 de la o pesoan /g259
care nu este proprietarul bunului. Cump /g259r/g259torul poate fi considerat doar un
detentor de bun/g259 -credin /g288/g259 /g250i poate dobândi dreptul de proprietate asupra
bunului respectiv prin uzucapiune (cu condi /g288ia ca celelalte condi /g288ii legale
necesare pentru a uzucapa s /g259 fie îndeplinite). În general nu este posibil/g259
dobândirea dreptul de propr ietate asupra propriet /g259/g288ilor imobiliare f /g259r/g259 un
titlu (ex. un contract de cump /g259rare), doar prin simpla înregistrare la Oficiul
de Carte Funciar /g259. Dac /g259 dreptul de proprietate asupra propriet /g259/g288ii imobiliare
a fost înregistrat în cartea funciar /g259 f/g259r/g259 un titlu, acesta nu este valabil. Acest
principiu nu se aplic /g259 în cazul excep /g288iei în care titlul, legal prin sine însu /g250i –
f/g259r/g259 a fi înregistrat în cartea funciar /g259, este suficient pentru transferul
dreptului de proprietate.
În condi /g288iile în care la momentul înregistr /g259rii dreptului dobândit în
cartea funciar /g259 s-au strecurat erori, se pot solicita desp /g259gubiri în baza Legii
Responsabilit /g259/g288ii Statului290 nr. 82/1998. Conform aces tei proceduri se pot
pretinde numai daune. Institu/g288 iile de stat, persoanele fizice sau juridice care
exercit /g259 serviciul public sau institu /g288iile municipalit /g259/g288ilor în cazul în care
daunele au survenit în timpul exercit /g259rii de serviciilor publice, sunt
responsabile pentru repararea prejudiciul ui. Statul este responsabil în cazul
în care prejudiciul a fost creat printr-o decizie sau o procedur/g259
administrativ /g259 incorect /g259.
Informa /g288iile principale ale Oficiului de Carte Funciar /g259 care con /g288in
numele proprietarului (f /g259r/g259 alte date personale) /g250i sarcinile existente cu
privire la bunuri (f /g259r/g259 detalii) sunt publicate pe Internet /g250i sunt disponibile
publicului. Exist /g259 de asemenea, o baz /g259 de date electronic /g259 a Oficiului de
Carte Funciar /g259 disponibil /g259 oricui contra cost. Extrase certificate privind
cartea funciar /g259 se pot ob/g288 ine numai de la Oficiul de Carte Funciar /g259,
notariate, oficii po /g250tale sau alte entit /g259/g288i care au acces la Oficiul de Carte

290Zákon o odpovednosti za škodu zpusobenou pri výkonu verejné moci rozhodnutím nebo
nesprávným úredním postupem;

287 Funciar /g259. Procedura poate fi finalizat /g259 par /g288ial electronic pentru c /g259 toate
formularele necesare sunt publicate pe Internet /g250i pot fi desc /g259rcate foarte
simplu. Cu toate acestea, unele din ele nu pot fi transmise direct la Oficiul
de Carte Funciar /g259, deoarece legea cere anumite informa /g288ii care nu pot fi
incluse în versiunea electronic /g259. Prin urmare, cererile de înregistrare în
cartea funciar /g259 nu se pot utiliza în format electronic /g250 i trebuie aduse /g250i luate
în mod fizic de la Oficiul de Carte Funciar /g259 în urm /g259toarele cazuri:
înregistr /g259ri în cartea funciar /g259, înregistr /g259ri sau note care au planuri atasate,
contracte cu o clauz /g259 de certificare a înregistr /g259rii, returnarea documentelor
care au fost aduse fizic la oficiu, anumite documente care sunt certificate
oficial. Ca urmare a reformei justi /g288iei /g250i administra /g288iei, orice altceva poate fi
încheiat electronic.
Oric /g259rei persoane îi este permis s /g259 consulte documentele sau s /g259 fac/g259
copii ale acestora, dac /g259 face dovada identit /g259/g288ii sale /g250 i a scopului pentru care
are nevoie de aceste informa /g288ii. Prin urmare, singura limitare privind accesul
este declararea scopului, de /g250i nu este obligatoriu s /g259 declari acest scop pentru
ob/g288inerea informa /g288iilor care sunt disponibile gratuit pe Internet. Informa /g288iile
online sunt limitate îns /g259, deoarece numai o parte a acestora este publicat /g259 pe
Internet.
7. ELVE /g287IA
A. Sediul materiei
În sistemul juridic elven /g288ian, Constitu /g288ia Federal /g259 garanteaz /g259 dreptul
de proprietate. Institu /g288ia publicit /g259/g288ii imobiliare în Elve /g288ia este reglementat /g259
pe de o parte de Codul Civil Elve /g288ian (CC) care prevede condi /g288iile generale
pentru: dreptul de proprieta te, bunurile imobile, dobândirea /g250i pierderea
bunurilor imobile, dreptul de preemp/g288 iune, servitu/g288 ile, ipoteca, inclusiv alte
privilegii/gajuri/drepturi de reten/g288 ie /g250i publicitatea imobiliar /g259, iar pe de alt /g259
parte de Codul Obliga/g288 iilor Elve /g288ian (CO) care reglementeaz /g259 opera /g288iunile
287 Funciar /g259. Procedura poate fi finalizat /g259 par /g288ial electronic pentru c /g259 toate
formularele necesare sunt publicate pe Internet /g250i pot fi desc /g259rcate foarte
simplu. Cu toate acestea, unele din ele nu pot fi transmise direct la Oficiul
de Carte Funciar /g259, deoarece legea cere anumite informa /g288ii care nu pot fi
incluse în versiunea electronic /g259. Prin urmare, cererile de înregistrare în
cartea funciar /g259 nu se pot utiliza în format electronic /g250 i trebuie aduse /g250i luate
în mod fizic de la Oficiul de Carte Funciar /g259 în urm /g259toarele cazuri:
înregistr /g259ri în cartea funciar /g259, înregistr /g259ri sau note care au planuri atasate,
contracte cu o clauz /g259 de certificare a înregistr /g259rii, returnarea documentelor
care au fost aduse fizic la oficiu, anumite documente care sunt certificate
oficial. Ca urmare a reformei justi /g288iei /g250i administra /g288iei, orice altceva poate fi
încheiat electronic.
Oric /g259rei persoane îi este permis s /g259 consulte documentele sau s /g259 fac/g259
copii ale acestora, dac /g259 face dovada identit /g259/g288ii sale /g250 i a scopului pentru care
are nevoie de aceste informa /g288ii. Prin urmare, singura limitare privind accesul
este declararea scopului, de /g250i nu este obligatoriu s /g259 declari acest scop pentru
ob/g288inerea informa /g288iilor care sunt disponibile gratuit pe Internet. Informa /g288iile
online sunt limitate îns /g259, deoarece numai o parte a acestora este publicat /g259 pe
Internet.
7. ELVE /g287IA
A. Sediul materiei
În sistemul juridic elven /g288ian, Constitu /g288ia Federal /g259 garanteaz /g259 dreptul
de proprietate. Institu /g288ia publicit /g259/g288ii imobiliare în Elve /g288ia este reglementat /g259
pe de o parte de Codul Civil Elve /g288ian (CC) care prevede condi /g288iile generale
pentru: dreptul de proprieta te, bunurile imobile, dobândirea /g250i pierderea
bunurilor imobile, dreptul de preemp/g288 iune, servitu/g288 ile, ipoteca, inclusiv alte
privilegii/gajuri/drepturi de reten/g288 ie /g250i publicitatea imobiliar /g259, iar pe de alt /g259
parte de Codul Obliga/g288 iilor Elve /g288ian (CO) care reglementeaz /g259 opera /g288iunile

288 care implic /g259 propriet /g259/g288i imobiliare, /g250i anume: r /g259spunderea proprietarului
pentru defectele de construc /g288ie, op /g288iunile /g250i drepturile de preem /g288iune. CC /g250i
CO sunt principalele legi federale privind propriet /g259/g288ile imobiliare.
Cantoanele au autoritate legislativ/g259 foarte limitat /g259 în acest domeniu. Legi
federale specifice reglementeaz /g259 aspecte particulare ale dreptului imobiliar,
cum ar fi achizi /g288ionarea de bunuri imobile în Elve /g288ia de c /g259tre nereziden /g288i
(a/g250a numita lege "Lex Koller"), achizi /g288ionarea terenurilor agricole /g250i
publicitatea imobiliar /g259.
În Elve /g288ia nu exist /g259 drept comun. Legile federale mai sus men /g288ionate
se aplic /g259 în toate Cantoanele. De/g250 i toate instan /g288ele de judecat /g259 (instan/g288 ele
districtuale, cantonale /g250i federale) aplic /g259 legile statutare numai deciziile
Cur/g288ii Supreme Elve /g288iene sunt obligatorii pentru judec /g259toriile din toate
districtele /g250i cantoanele. Legea local /g259 cutumiar /g259 este relevant /g259 numai pentru
impozitarea tranzac /g288iilor imobiliare precum /g250i pentru dreptul public.
Un alt aspect relevant este faptul c /g259 în Elve /g288ia legile interna /g288ionale
nu sunt relevante pentru domeniul imobiliar. Excep /g288ie fac tratatele de evitare
a dublei impuneri /g250i Conven /g288ia de la Haga privind Trustul din 1 iulie 1985.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Legea „Koller Lex” anterior men /g288ionat /g259 prevede cele mai importante
restric /g288ii privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. „Koller
Lex” restric /g288ioneaz /g259 achizi /g288ionarea de bunuri imobiliare de c /g259tre nereziden /g288i.
Prin termenul de nereziden /g288i sunt vizate atât persoanele str /g259ine domiciliate
în str /g259in/g259tate cât /g250 i persoanele str /g259ine cu domiciliul în Elve /g288ia dar care nu
sunt cet /g259/g288eni UE / EFTA /g250i care nu au un permis valabil de stabilire (a /g250a
numitele "Permise C"). Persoanele ju ridice sunt considerate nerezidente
dac/g259 au sediul în str /g259in/g259tate sau dac /g259 persoane din str /g259in/g259tate de /g288in o pozi /g288ie
dominant /g259 în acea entitate juridic /g259 (de exemplu, în cazul în care astfel de
persoane de /g288in mai mult de o treime din capital sau din drepturile de vot).
288 care implic /g259 propriet /g259/g288i imobiliare, /g250i anume: r /g259spunderea proprietarului
pentru defectele de construc /g288ie, op /g288iunile /g250i drepturile de preem /g288iune. CC /g250i
CO sunt principalele legi federale privind propriet /g259/g288ile imobiliare.
Cantoanele au autoritate legislativ/g259 foarte limitat /g259 în acest domeniu. Legi
federale specifice reglementeaz /g259 aspecte particulare ale dreptului imobiliar,
cum ar fi achizi /g288ionarea de bunuri imobile în Elve /g288ia de c /g259tre nereziden /g288i
(a/g250a numita lege "Lex Koller"), achizi /g288ionarea terenurilor agricole /g250i
publicitatea imobiliar /g259.
În Elve /g288ia nu exist /g259 drept comun. Legile federale mai sus men /g288ionate
se aplic /g259 în toate Cantoanele. De/g250 i toate instan /g288ele de judecat /g259 (instan/g288 ele
districtuale, cantonale /g250i federale) aplic /g259 legile statutare numai deciziile
Cur/g288ii Supreme Elve /g288iene sunt obligatorii pentru judec /g259toriile din toate
districtele /g250i cantoanele. Legea local /g259 cutumiar /g259 este relevant /g259 numai pentru
impozitarea tranzac /g288iilor imobiliare precum /g250i pentru dreptul public.
Un alt aspect relevant este faptul c /g259 în Elve /g288ia legile interna /g288ionale
nu sunt relevante pentru domeniul imobiliar. Excep /g288ie fac tratatele de evitare
a dublei impuneri /g250i Conven /g288ia de la Haga privind Trustul din 1 iulie 1985.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Legea „Koller Lex” anterior men /g288ionat /g259 prevede cele mai importante
restric /g288ii privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. „Koller
Lex” restric /g288ioneaz /g259 achizi /g288ionarea de bunuri imobiliare de c /g259tre nereziden /g288i.
Prin termenul de nereziden /g288i sunt vizate atât persoanele str /g259ine domiciliate
în str /g259in/g259tate cât /g250 i persoanele str /g259ine cu domiciliul în Elve /g288ia dar care nu
sunt cet /g259/g288eni UE / EFTA /g250i care nu au un permis valabil de stabilire (a /g250a
numitele "Permise C"). Persoanele ju ridice sunt considerate nerezidente
dac/g259 au sediul în str /g259in/g259tate sau dac /g259 persoane din str /g259in/g259tate de /g288in o pozi /g288ie
dominant /g259 în acea entitate juridic /g259 (de exemplu, în cazul în care astfel de
persoane de /g288in mai mult de o treime din capital sau din drepturile de vot).

289 Restric /g288iile legii „Koller Lex” nu se aplic /g259 cet/g259/g288enilor din Statele Membre
UE / EFTA care au domiciliul prezent /g250i legal în Elve /g288ia /g250i nici cet /g259/g288enilor
non-UE/EFTA care de /g288in un Permis C valabil /g250i au domiciliul prezent în
Elve /g288ia.
Legea „Koller Lex” cere nereziden /g288ilor s /g259 ob/g288in/g259 o autoriza /g288ie din
partea autorit /g259/g288ilor cantonale /g250 i federale responsabile, în caz de achizi /g288ionare
de bunuri imobile în Elve /g288ia. Permisul nu este necesar dac /g259 imobilul
serve /g250te ca sediu permanent al afacerilor. Legea „Koller Lex” reglementeaz /g259
nu numai achizi /g288ionarea direct /g259 a propriet /g259/g288ilor imobiliare ci /g250i orice
tranzac /g288ie care d /g259 nereziden /g288ilor control real asupra imobilului /g250i pentru care
este necesar un permis (de exemplu tr ansferul dreptului de uzufruct).
În legisla /g288ia elve /g288ian/g259, cele mai semnificative drepturi reale
recunoscute /g250i reglementate prin lege sunt: dreptul de proprietate ,
proprietatea fiind recunoscut /g259 sub toate formele sale (proprietate
individual /g259, coproprietate, pr oprietate comun /g259 dev /g259lma/g250/g259 sau pe cote-
p/g259r/g288i)291, dreptul de uzufruct292recunoscut ca fiind dreptul unei persoane de
posesie /g250i folosin /g288/g259 a unui bun care apar /g288ine altei persoane, cu obliga /g288ia de a
conserva bunul /g250i de a-l restitui de /g288in/g259torului la încetarea uzufructului,
dreptul de abita /g288ie293 recunoscut ca fiind dreptul unui individ de a locui într-
o cl/g259dire sau un apartament, dreptul de servitute294, dreptul de a construi pe
o suprafa /g288/g259 de teren295, ipoteca296, dreptul de preem /g288iune297/g250i drepturile
privind op/g288 iunea de a cump/g259ra sau de a r /g259scump /g259ra bunurile imobile298.
Acestea din urm /g259 sunt similare drepturilor in rem dac/g259 sunt înregistrate în
registrul de carte funciar /g259 (termen maxim de înregistrare: 25 de ani pentru

291Alleineigentum, Gesamteigentum, Miteigentum, Stockwerkeigentum;
292Nutzniessung;
293Wohnrecht;
294Dienstbarkeiten;
295Baurecht;
296Hypothek;
297Vorkaufsrechte;
298Kaufsrecht, Rückkaufsrecht
289 Restric /g288iile legii „Koller Lex” nu se aplic /g259 cet/g259/g288enilor din Statele Membre
UE / EFTA care au domiciliul prezent /g250i legal în Elve /g288ia /g250i nici cet /g259/g288enilor
non-UE/EFTA care de /g288in un Permis C valabil /g250i au domiciliul prezent în
Elve /g288ia.
Legea „Koller Lex” cere nereziden /g288ilor s /g259 ob/g288in/g259 o autoriza /g288ie din
partea autorit /g259/g288ilor cantonale /g250 i federale responsabile, în caz de achizi /g288ionare
de bunuri imobile în Elve /g288ia. Permisul nu este necesar dac /g259 imobilul
serve /g250te ca sediu permanent al afacerilor. Legea „Koller Lex” reglementeaz /g259
nu numai achizi /g288ionarea direct /g259 a propriet /g259/g288ilor imobiliare ci /g250i orice
tranzac /g288ie care d /g259 nereziden /g288ilor control real asupra imobilului /g250i pentru care
este necesar un permis (de exemplu tr ansferul dreptului de uzufruct).
În legisla /g288ia elve /g288ian/g259, cele mai semnificative drepturi reale
recunoscute /g250i reglementate prin lege sunt: dreptul de proprietate ,
proprietatea fiind recunoscut /g259 sub toate formele sale (proprietate
individual /g259, coproprietate, pr oprietate comun /g259 dev /g259lma/g250/g259 sau pe cote-
p/g259r/g288i)291, dreptul de uzufruct292recunoscut ca fiind dreptul unei persoane de
posesie /g250i folosin /g288/g259 a unui bun care apar /g288ine altei persoane, cu obliga /g288ia de a
conserva bunul /g250i de a-l restitui de /g288in/g259torului la încetarea uzufructului,
dreptul de abita /g288ie293 recunoscut ca fiind dreptul unui individ de a locui într-
o cl/g259dire sau un apartament, dreptul de servitute294, dreptul de a construi pe
o suprafa /g288/g259 de teren295, ipoteca296, dreptul de preem /g288iune297/g250i drepturile
privind op/g288 iunea de a cump/g259ra sau de a r /g259scump /g259ra bunurile imobile298.
Acestea din urm /g259 sunt similare drepturilor in rem dac/g259 sunt înregistrate în
registrul de carte funciar /g259 (termen maxim de înregistrare: 25 de ani pentru

291Alleineigentum, Gesamteigentum, Miteigentum, Stockwerkeigentum;
292Nutzniessung;
293Wohnrecht;
294Dienstbarkeiten;
295Baurecht;
296Hypothek;
297Vorkaufsrechte;
298Kaufsrecht, Rückkaufsrecht

290 drepturile de preemp /g288iune /g250i drepturile privind op /g288iunea de r /g259scump/g259 rare; 10
ani pentru drepturile privind op /g288iunea de cump /g259rare). Închirierea /g250i
arenda299sunt de asemenea similare drepturilor in rem dac/g259 sunt înregistrate
în registrul funciar .
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
Spre deosebire de statele analizate pân /g259 în prezent, Elve /g288ia nu de /g288ine
un registru unic de carte funciar /g259. Astfel, fiecare din cele 26 de cantoane ale
sale are registre de carte funciare proprii, de regul /g259 câte unul în fiecare
district. Cantoanele sunt responsabile pentru men /g288inerea registrelor funciare;
ele sunt supravegheate de Registrul Funciar Federal /g250i Oficiul Legal al
Propriet /g259/g288ilor Imobiliare. În general, fiecare proprietate imobiliar /g259 privat /g259
este înregistrat /g259 în registrul de carte funciar /g259. De asemenea, toate drepturile
in rem anterior men /g288ionate sunt înregistrate în cartea funciar /g259. Dreptul de
proprietate, servitu /g288ile /g250i ipotecile ca regul /g259 general /g259 trebuie înregistrate
pentru a fi valabile. În cazul în care aceste drepturi nu sunt înregistrate, ele
sunt considerate c /g259 nu exist /g259/g250i, în consecin /g288/g259, nu sunt opozabile ter /g288ului care
a ac/g288 ionat ca un cump /g259r/g259tor de bun /g259-credin /g288/g259. Pe de alt /g259 parte, contractele
privind închirierea /g250i dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen limitat nu
trebuie înregistrate, cu excep /g288ia cazurilor expres prev /g259zute printr-o
dispozi /g288ie legal/g259 special /g259. De asemenea, nici drepturile de preemp /g288iune /g250i
nici drepturile privind op /g288iunea nu se înregistreaz /g259. Ele pot fi înregistrate în
registru, dar sunt valabile /g250i f/g259r/g259 aceast /g259 înregistrare. Cu anumite excep /g288ii
expres men /g288ionate în CC, drepturile in rem se transfer /g259 cump /g259r/g259torului din
momentul înregistr /g259rii lor în registrul funciar al Cantonului. Înregistrarea
necesit /g259 un contract valabil încheiat.

299Miete, Pacht
290 drepturile de preemp /g288iune /g250i drepturile privind op /g288iunea de r /g259scump/g259 rare; 10
ani pentru drepturile privind op /g288iunea de cump /g259rare). Închirierea /g250i
arenda299sunt de asemenea similare drepturilor in rem dac/g259 sunt înregistrate
în registrul funciar .
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
Spre deosebire de statele analizate pân /g259 în prezent, Elve /g288ia nu de /g288ine
un registru unic de carte funciar /g259. Astfel, fiecare din cele 26 de cantoane ale
sale are registre de carte funciare proprii, de regul /g259 câte unul în fiecare
district. Cantoanele sunt responsabile pentru men /g288inerea registrelor funciare;
ele sunt supravegheate de Registrul Funciar Federal /g250i Oficiul Legal al
Propriet /g259/g288ilor Imobiliare. În general, fiecare proprietate imobiliar /g259 privat /g259
este înregistrat /g259 în registrul de carte funciar /g259. De asemenea, toate drepturile
in rem anterior men /g288ionate sunt înregistrate în cartea funciar /g259. Dreptul de
proprietate, servitu /g288ile /g250i ipotecile ca regul /g259 general /g259 trebuie înregistrate
pentru a fi valabile. În cazul în care aceste drepturi nu sunt înregistrate, ele
sunt considerate c /g259 nu exist /g259/g250i, în consecin /g288/g259, nu sunt opozabile ter /g288ului care
a ac/g288 ionat ca un cump /g259r/g259tor de bun /g259-credin /g288/g259. Pe de alt /g259 parte, contractele
privind închirierea /g250i dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen limitat nu
trebuie înregistrate, cu excep /g288ia cazurilor expres prev /g259zute printr-o
dispozi /g288ie legal/g259 special /g259. De asemenea, nici drepturile de preemp /g288iune /g250i
nici drepturile privind op /g288iunea nu se înregistreaz /g259. Ele pot fi înregistrate în
registru, dar sunt valabile /g250i f/g259r/g259 aceast /g259 înregistrare. Cu anumite excep /g288ii
expres men /g288ionate în CC, drepturile in rem se transfer /g259 cump /g259r/g259torului din
momentul înregistr /g259rii lor în registrul funciar al Cantonului. Înregistrarea
necesit /g259 un contract valabil încheiat.

299Miete, Pacht

291 /g249i în legisla /g288ia elve /g288ian/g259 în materia publicit /g259/g288ii imobiliare opereaz /g259
tot principiul priorit /g259/g288ii înregistr /g259rilor conform c /g259ruia drepturile anterior
înregistrate au prioritate fa /g288/g259 de cele înregistrate ulterior. Tranzac /g288iile
privind propriet /g259/g288ile înregistrate nu pot fi încheiate electronic. Chiar dac /g259
cele mai multe registre funciare sunt p /g259strate în format electronic, doar
informa /g288ii par /g288iale privind dreptul de proprietate pot fi accesate on-line /g250i
numai în câteva Cantoane. Accesul la urm /g259toarele informa/g288 ii este
nerestric /g288ionat: descrierea propriet /g259/g288ii, numele proprietarului, tipul de
proprietate, da ta de achizi /g288ie /g250i servitu /g288ile. Pentru a ob /g288ine informa /g288ii
suplimentare trebuie demonstrat un anum it interes legal. Astfel, la cerere,
registratorul poate emite un extras de carte funciar /g259 care con /g288ine informa /g288ii
cu privire la drepturile de proprietate referitoare la imobilele înregistrate, cu
privire la care a fost formulat /g259 solicitarea. Cant oanele sunt r /g259spunz /g259toare
pentru erorile de înregi strate. O parte afectat /g259 poate pretinde desp /g259gubiri de
la autoritatea public /g259 responsabil /g259 pentru registrul funciar respectiv. Nu
exist /g259 nicio r /g259spundere pentru erorile bazate pe informa /g288iile incorecte din
documentele depuse la registrul f unciar. Registratorii nu au obliga /g288ia de a
verifica con /g288inutul documentelor depuse, dar, cu toate acestea, ei trebuie s /g259
refuze înregistrarea în cazul în care nu sunt respectate formalit /g259/g288ile.
8. FRAN /g287A
A. Sediul materiei
În ceea ce prive/g250 te legisla /g288ia francez /g259 în materia dreptului de
proprietate /g250i a bunurilor imobile, principa lele acte normative de larg /g259
aplicabilitate sunt: Codul Civil care cuprinde dispozi /g288ii privitoare la
transferul dreptului de proprietate /g250i la închirierea bunur ilor imobile de c /g259tre
persoane fizice, Codul Comercial care cuprinde dispozi /g288ii referitoare la
pentru închirierea de natur /g259 comercial /g259/g250i autorizarea activit /g259/g288ilor
comerciale de a deschide magazine de desfacere cu am /g259nuntul, hoteluri sau
291 /g249i în legisla /g288ia elve /g288ian/g259 în materia publicit /g259/g288ii imobiliare opereaz /g259
tot principiul priorit /g259/g288ii înregistr /g259rilor conform c /g259ruia drepturile anterior
înregistrate au prioritate fa /g288/g259 de cele înregistrate ulterior. Tranzac /g288iile
privind propriet /g259/g288ile înregistrate nu pot fi încheiate electronic. Chiar dac /g259
cele mai multe registre funciare sunt p /g259strate în format electronic, doar
informa /g288ii par /g288iale privind dreptul de proprietate pot fi accesate on-line /g250i
numai în câteva Cantoane. Accesul la urm /g259toarele informa/g288 ii este
nerestric /g288ionat: descrierea propriet /g259/g288ii, numele proprietarului, tipul de
proprietate, da ta de achizi /g288ie /g250i servitu /g288ile. Pentru a ob /g288ine informa /g288ii
suplimentare trebuie demonstrat un anum it interes legal. Astfel, la cerere,
registratorul poate emite un extras de carte funciar /g259 care con /g288ine informa /g288ii
cu privire la drepturile de proprietate referitoare la imobilele înregistrate, cu
privire la care a fost formulat /g259 solicitarea. Cant oanele sunt r /g259spunz /g259toare
pentru erorile de înregi strate. O parte afectat /g259 poate pretinde desp /g259gubiri de
la autoritatea public /g259 responsabil /g259 pentru registrul funciar respectiv. Nu
exist /g259 nicio r /g259spundere pentru erorile bazate pe informa /g288iile incorecte din
documentele depuse la registrul f unciar. Registratorii nu au obliga /g288ia de a
verifica con /g288inutul documentelor depuse, dar, cu toate acestea, ei trebuie s /g259
refuze înregistrarea în cazul în care nu sunt respectate formalit /g259/g288ile.
8. FRAN /g287A
A. Sediul materiei
În ceea ce prive/g250 te legisla /g288ia francez /g259 în materia dreptului de
proprietate /g250i a bunurilor imobile, principa lele acte normative de larg /g259
aplicabilitate sunt: Codul Civil care cuprinde dispozi /g288ii privitoare la
transferul dreptului de proprietate /g250i la închirierea bunur ilor imobile de c /g259tre
persoane fizice, Codul Comercial care cuprinde dispozi /g288ii referitoare la
pentru închirierea de natur /g259 comercial /g259/g250i autorizarea activit /g259/g288ilor
comerciale de a deschide magazine de desfacere cu am /g259nuntul, hoteluri sau

292 cinematografe, Codul Construc /g288iilor /g250i Locuin /g288elor300 care cuprinde
reglement /g259ri referitoare la construc/g288 ia /g250i/sau schimbarea destina /g288iei unei
cl/g259diri, cum ar fi, de exemplu, schimbarea destina /g288iei unui spa /g288iu din
locuin /g288/g259 în spa /g288iu pentru birouri. Legisla /g288ia interna /g288ional /g259 în domeniu nu
prezint /g259 nicio relevan /g288/g259 pe teritoriul Fran /g288ei.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Principalele drepturi reale recunoscute /g250i reglementate de legisla /g288ia
francez /g259 sunt dreptul de proprietate , dreptul de uz /g250i uzufruct, servitu /g288ile,
ipotecile.
În ceea ce prive/g250 te posibilitatea de a dobând dreptul de proprietate
asupra unui bun imobil, în Fran /g288a nu exist /g259 restric /g288ii privind anumite
categorii de persoane. Cu toate acestea, pentru anumite tranzac /g288ii/operatiuni
privind investi /g288iile imobiliare sunt necesare declara /g288ii la Banca Fran /g288ei /g250i/sau
la Direc /g288ia de Trezorerie.
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Fran /g288a, cu excep /g288ia Alsaciei /g250i Lorenei unde î /g250i are aplicabilitatea
sistemul real de publicitate imobiliar /g259, pe întregul teritoriu se aplic /g259 sistemul
personal de publicitate imobiliar /g259/g250i anume sistemul registrelor de
transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni. Exist /g259 peste 100 de Registre de transcrip/g288 iuni-
inscrip /g288iuni în Fran /g288a la care se pot înregistra drepturile n /g259scute sau
transmise în func /g288ie de amplasamentul propriet /g259/g288ii. Regulamentele /g250i
cerin /g288ele lor sunt identice. Dreptul de proprietate asupra unui imobil este
transferat cump /g259r/g259torului de îndat /g259 ce acordul cu privire la obiectul /g250i pre /g288ul
vânz /g259rii este încheiat între p /g259r/g288i, chiar dac /g259 pre /g288ul nu a fost înc/g259 pl/g259tit.

300Code de la construction et de l’habitation
292 cinematografe, Codul Construc /g288iilor /g250i Locuin /g288elor300 care cuprinde
reglement /g259ri referitoare la construc/g288 ia /g250i/sau schimbarea destina /g288iei unei
cl/g259diri, cum ar fi, de exemplu, schimbarea destina /g288iei unui spa /g288iu din
locuin /g288/g259 în spa /g288iu pentru birouri. Legisla /g288ia interna /g288ional /g259 în domeniu nu
prezint /g259 nicio relevan /g288/g259 pe teritoriul Fran /g288ei.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Principalele drepturi reale recunoscute /g250i reglementate de legisla /g288ia
francez /g259 sunt dreptul de proprietate , dreptul de uz /g250i uzufruct, servitu /g288ile,
ipotecile.
În ceea ce prive/g250 te posibilitatea de a dobând dreptul de proprietate
asupra unui bun imobil, în Fran /g288a nu exist /g259 restric /g288ii privind anumite
categorii de persoane. Cu toate acestea, pentru anumite tranzac /g288ii/operatiuni
privind investi /g288iile imobiliare sunt necesare declara /g288ii la Banca Fran /g288ei /g250i/sau
la Direc /g288ia de Trezorerie.
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Fran /g288a, cu excep /g288ia Alsaciei /g250i Lorenei unde î /g250i are aplicabilitatea
sistemul real de publicitate imobiliar /g259, pe întregul teritoriu se aplic /g259 sistemul
personal de publicitate imobiliar /g259/g250i anume sistemul registrelor de
transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni. Exist /g259 peste 100 de Registre de transcrip/g288 iuni-
inscrip /g288iuni în Fran /g288a la care se pot înregistra drepturile n /g259scute sau
transmise în func /g288ie de amplasamentul propriet /g259/g288ii. Regulamentele /g250i
cerin /g288ele lor sunt identice. Dreptul de proprietate asupra unui imobil este
transferat cump /g259r/g259torului de îndat /g259 ce acordul cu privire la obiectul /g250i pre /g288ul
vânz /g259rii este încheiat între p /g259r/g288i, chiar dac /g259 pre /g288ul nu a fost înc/g259 pl/g259tit.

300Code de la construction et de l’habitation

293 Înregistrarea în Registrul de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni este necesar /g259 pentru
ca dreptul transferat s /g259 devin /g259 opozabil ter /g288ilor. Orice ipotec /g259, servitute, sau
alte sarcini constituite prin contra ct, închirierea/concesiunea acordat /g259 pe
termen de peste 12 ani /g250i orice procedur /g259 de vânzare silit /g259 a unei propriet /g259/g288i
sau litigiu privind un drept real asupra imobilului sunt, de asemenea,
înregistrate în Registrul de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni. Anumite servitu /g288i,
care s-ar putea s /g259 fi fost create prin contract în perioada când nu exista
condi /g288ia ca acestea s /g259 fie înregistrate (adic /g259 înainte de 1956), pot exista înc/g259 .
Toate drepturile asupra terenurilor create sau transmise prin efectul legii este
obligatoriu s /g259 fie înregistrate. Drepturile pe rsonale asupra terenului, cum ar
fi drepturile rezultate din închiriere (pentru un termen de sub 12 ani) nu
trebuie s /g259 fie înregistrate.
Drepturile pentru care exist /g259 obligativitatea înregistr /g259rii, au prioritate
în func /g288ie de data lor de înregistrare în Registrul de transcrip /g288iuni-
inscrip /g288iuni. Cu toate acestea, privilegiul creditorului are prioritate de la data
încheierii contractul de vînzare-cump /g259rare, dac /g259 este înregistrat în termen de
dou/g259 luni. Servitu /g288ile constituite prin contract înainte de 1956, în perioada în
care nu a existat condi /g288ia înregsitr /g259rii lor, pot avea prioritate fat /g259 de alte
servitu /g288i create /g250i înregistrate ulterior. Încheiarea tranzac /g288iilor imobiliare pe
cale electronic/g259 de c /g259tre notari este o procedur /g259 nou/g259 care a fost lansat /g259
recent /g250i este înc /g259 în stadiu incipient (doar câteva tranzac/g288 ii experimentale
au fost încheiate pân /g259 în prezent). Utilizarea pe scar /g259 larg /g259 a transferurilor
electronice de c /g259tre notari este planificat /g259 pentru 2010/2011. De /g250i Registrele
sunt informatizate, accesul pe cale electronic /g259 la informa /g288ii nu este posibil
înc/g259. Cu toate acestea, notarii au acces la anumite informa /g288ii on-line (de
exemplu, detaliile privind un imobil).
Dup /g259 operarea înscrierii/transcrierii dreptului în Registru,
proprietarului i se elibereaz /g259 o copie de pe titlul s /g259u de proprietate care
con/g288ine /g250tampila oficial /g259 precum /g250 i un certificat care atest /g259 informa /g288ii
referitoare la bun /g250i la data de finalizare a înregistr /g259rii. În condi /g288iile în care
293 Înregistrarea în Registrul de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni este necesar /g259 pentru
ca dreptul transferat s /g259 devin /g259 opozabil ter /g288ilor. Orice ipotec /g259, servitute, sau
alte sarcini constituite prin contra ct, închirierea/concesiunea acordat /g259 pe
termen de peste 12 ani /g250i orice procedur /g259 de vânzare silit /g259 a unei propriet /g259/g288i
sau litigiu privind un drept real asupra imobilului sunt, de asemenea,
înregistrate în Registrul de transcrip /g288iuni-inscrip /g288iuni. Anumite servitu /g288i,
care s-ar putea s /g259 fi fost create prin contract în perioada când nu exista
condi /g288ia ca acestea s /g259 fie înregistrate (adic /g259 înainte de 1956), pot exista înc/g259 .
Toate drepturile asupra terenurilor create sau transmise prin efectul legii este
obligatoriu s /g259 fie înregistrate. Drepturile pe rsonale asupra terenului, cum ar
fi drepturile rezultate din închiriere (pentru un termen de sub 12 ani) nu
trebuie s /g259 fie înregistrate.
Drepturile pentru care exist /g259 obligativitatea înregistr /g259rii, au prioritate
în func /g288ie de data lor de înregistrare în Registrul de transcrip /g288iuni-
inscrip /g288iuni. Cu toate acestea, privilegiul creditorului are prioritate de la data
încheierii contractul de vînzare-cump /g259rare, dac /g259 este înregistrat în termen de
dou/g259 luni. Servitu /g288ile constituite prin contract înainte de 1956, în perioada în
care nu a existat condi /g288ia înregsitr /g259rii lor, pot avea prioritate fat /g259 de alte
servitu /g288i create /g250i înregistrate ulterior. Încheiarea tranzac /g288iilor imobiliare pe
cale electronic/g259 de c /g259tre notari este o procedur /g259 nou/g259 care a fost lansat /g259
recent /g250i este înc /g259 în stadiu incipient (doar câteva tranzac/g288 ii experimentale
au fost încheiate pân /g259 în prezent). Utilizarea pe scar /g259 larg /g259 a transferurilor
electronice de c /g259tre notari este planificat /g259 pentru 2010/2011. De /g250i Registrele
sunt informatizate, accesul pe cale electronic /g259 la informa /g288ii nu este posibil
înc/g259. Cu toate acestea, notarii au acces la anumite informa /g288ii on-line (de
exemplu, detaliile privind un imobil).
Dup /g259 operarea înscrierii/transcrierii dreptului în Registru,
proprietarului i se elibereaz /g259 o copie de pe titlul s /g259u de proprietate care
con/g288ine /g250tampila oficial /g259 precum /g250 i un certificat care atest /g259 informa /g288ii
referitoare la bun /g250i la data de finalizare a înregistr /g259rii. În condi /g288iile în care

294 la momentul înscrierii/transcrierii dreptulu i în Registru s-a strecurat o eroare
care a provocat prejudicii, cei îndrept /g259/g288i/g288i pot solicita dep /g259gubiri direct de la
registratorul care a efectuat opera /g288iunea viciat /g259.
Publicul are acces la înregistr /g259ri, copii ale informa /g288iilor din Registrul
Funciar putând fi ob /g288inute în termen de trei s /g259pt/g259mâni. Informa/g288 iile includ
toate înregist /g259rile privind transferul dreptu rilor de proprietate, identitatea
actualului sau a fo /g250tilor proprietari, data de achizi /g288ie /g250i pre /g288ul pl /g259tit,
servitu /g288ile, sarcinile /g250i orice închiriere pe termen lung.
9. GERMANIA
A. Sediul materiei
Cea mai mare parte a normelo r privind bunurile imobile /g250i
tranzac /g288iile referitoare la acestea sunt prev /g259zute de Codul Civil German301
iar anumite aspecte specifice sunt reglementate de legi speciale:
Regulamentul Registrului Funciar302, Legea privind Executarea Silit /g259303,
Legea German /g259 privind Drepturile Er editare asupra Construc /g288iilor304 sau
Legea Condominiului305. Germania este un stat de drept civil /g250i nu o
jurisdic /g288ie de drept comun. Legile men /g288ionate anterior sunt obligatorii
pentru toate statele Germaniei. Cu toate acestea, sub conceptul de jurisdic /g288ie
de drept civil, legea este interpretat/g259 de c /g259tre instan /g288e care stabilesc
precedente dar care nu sunt obligatorii, cu excep /g288ia celor ale Cur /g288ii
Constitu /g288ionale Federale. Deciziile instan /g288elor locale sau regionale se pot
abate de la acestea dar hot /g259rârile luate de Curtea Federal /g259 Suprem /g259 de
Justi /g288ie306 vor fi în mod normal respectate de c /g259tre instan /g288ele inferioare, de /g250i
tehnic acest lucru nu este obligatoriu pentru toate instan /g288ele germane de

301Buergerliches Gesetzbuch;
302Grundbuchordnung;
303 Gesetz über die Zwangsversteigerung und Zwangsverwaltung;
304Erbbaurechtsgesetz;
305Wohnungseigentumsgesetz;
306Bundesgerichtshof;
294 la momentul înscrierii/transcrierii dreptulu i în Registru s-a strecurat o eroare
care a provocat prejudicii, cei îndrept /g259/g288i/g288i pot solicita dep /g259gubiri direct de la
registratorul care a efectuat opera /g288iunea viciat /g259.
Publicul are acces la înregistr /g259ri, copii ale informa /g288iilor din Registrul
Funciar putând fi ob /g288inute în termen de trei s /g259pt/g259mâni. Informa/g288 iile includ
toate înregist /g259rile privind transferul dreptu rilor de proprietate, identitatea
actualului sau a fo /g250tilor proprietari, data de achizi /g288ie /g250i pre /g288ul pl /g259tit,
servitu /g288ile, sarcinile /g250i orice închiriere pe termen lung.
9. GERMANIA
A. Sediul materiei
Cea mai mare parte a normelo r privind bunurile imobile /g250i
tranzac /g288iile referitoare la acestea sunt prev /g259zute de Codul Civil German301
iar anumite aspecte specifice sunt reglementate de legi speciale:
Regulamentul Registrului Funciar302, Legea privind Executarea Silit /g259303,
Legea German /g259 privind Drepturile Er editare asupra Construc /g288iilor304 sau
Legea Condominiului305. Germania este un stat de drept civil /g250i nu o
jurisdic /g288ie de drept comun. Legile men /g288ionate anterior sunt obligatorii
pentru toate statele Germaniei. Cu toate acestea, sub conceptul de jurisdic /g288ie
de drept civil, legea este interpretat/g259 de c /g259tre instan /g288e care stabilesc
precedente dar care nu sunt obligatorii, cu excep /g288ia celor ale Cur /g288ii
Constitu /g288ionale Federale. Deciziile instan /g288elor locale sau regionale se pot
abate de la acestea dar hot /g259rârile luate de Curtea Federal /g259 Suprem /g259 de
Justi /g288ie306 vor fi în mod normal respectate de c /g259tre instan /g288ele inferioare, de /g250i
tehnic acest lucru nu este obligatoriu pentru toate instan /g288ele germane de

301Buergerliches Gesetzbuch;
302Grundbuchordnung;
303 Gesetz über die Zwangsversteigerung und Zwangsverwaltung;
304Erbbaurechtsgesetz;
305Wohnungseigentumsgesetz;
306Bundesgerichtshof;

295 drept civil. Legile interna /g288ionale nu sunt relevante pentru legisla /g288ia din
domeniul imobiliar din Germania.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Pe teritoriul german, propriet /g259/g288ile imobiliare pot fi de /g288inute atât de
persoane fizice cât /g250i de persoane juridice, inclusiv de autorit /g259/g288i locale /g250 i
companii str /g259ine. Nu exist /g259 nicio restric /g288ie pentru persoanele fizice str /g259ine
sau pentru companiile str /g259ine în ceea ce prive /g250te posibilitatea dobândii /g250i
de/g288inerii de propriet /g259/g288i imobiliare în Germania.
Principalele drepturi reale rec unoscute în Germania asupra bunurilor
imobile sunt: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de
superficie, servitu /g288ile, dreptul de preem /g288iune, ipoteca. Totodat /g259 sunt
recunoscute /g250i drepturile de natur /g259 contractual /g259, cum ar fi drepturile izorâte
de exemplu dintr-un contract de închiriere.
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Germania se aplic /g259 sistemul real al publicit /g259/g288ii imobiliare existând
la nivelul întregii /g288/g259ri mai multe registre de importan /g288/g259 diferit /g259, niciunul
dintre aceste registre nefiind îns /g259 organizat la nivel central.
Principalele registre sunt:
a)Registrul carte funciar /g259 – este cel mai important registru
public care înscrie proprietatea în Lista Inventar,
nominalizeaz /g259 proprietarul bunurilor respectie în Sec /g288iunea I,
precizeaz /g259 sanc /g288iunile care greveaz /g259 bunurile, altele decât
ipotecile, în Sec /g288iunea II /g250i men /g288ioneaz /g259 ipotecile în
Sec/g288iunea III. Acest registru este administrat de instan /g288ele
locale sau de birourile notariale.
b)Registrul cadastral – con /g288ine mai mult informa /g288ii tehnice
privind propriet /g259/g288ile dar prezint /g259/g250i informa /g288ii succinte despre
295 drept civil. Legile interna /g288ionale nu sunt relevante pentru legisla /g288ia din
domeniul imobiliar din Germania.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr/g259 mintele sale /g250 i alte drepturi
reale
Pe teritoriul german, propriet /g259/g288ile imobiliare pot fi de /g288inute atât de
persoane fizice cât /g250i de persoane juridice, inclusiv de autorit /g259/g288i locale /g250 i
companii str /g259ine. Nu exist /g259 nicio restric /g288ie pentru persoanele fizice str /g259ine
sau pentru companiile str /g259ine în ceea ce prive /g250te posibilitatea dobândii /g250i
de/g288inerii de propriet /g259/g288i imobiliare în Germania.
Principalele drepturi reale rec unoscute în Germania asupra bunurilor
imobile sunt: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de
superficie, servitu /g288ile, dreptul de preem /g288iune, ipoteca. Totodat /g259 sunt
recunoscute /g250i drepturile de natur /g259 contractual /g259, cum ar fi drepturile izorâte
de exemplu dintr-un contract de închiriere.
C. Sistemul de înregistrare /g250i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Germania se aplic /g259 sistemul real al publicit /g259/g288ii imobiliare existând
la nivelul întregii /g288/g259ri mai multe registre de importan /g288/g259 diferit /g259, niciunul
dintre aceste registre nefiind îns /g259 organizat la nivel central.
Principalele registre sunt:
a)Registrul carte funciar /g259 – este cel mai important registru
public care înscrie proprietatea în Lista Inventar,
nominalizeaz /g259 proprietarul bunurilor respectie în Sec /g288iunea I,
precizeaz /g259 sanc /g288iunile care greveaz /g259 bunurile, altele decât
ipotecile, în Sec /g288iunea II /g250i men /g288ioneaz /g259 ipotecile în
Sec/g288iunea III. Acest registru este administrat de instan /g288ele
locale sau de birourile notariale.
b)Registrul cadastral – con /g288ine mai mult informa /g288ii tehnice
privind propriet /g259/g288ile dar prezint /g259/g250i informa /g288ii succinte despre

296 proprietar, precum /g250i despre proprietarii propriet /g259/g288ilor
învecinate. Acest registru este de obicei actualizat atunci
când se fac noi înregistr /g259ri în cartea funciar/g259 .
c)Registrul terenurilor contaminate – prezint /g259 propriet /g259/g288ile
contaminate sau cu poten /g288ial de contaminare ca urmare a
utiliz /g259rii industriale îndelungate. Acest registru este p /g259strat
doar de c /g259tre unele autorit /g259/g288i publice locale, nu toate statele
federale stabilind o list /g259 a propriet /g259/g288ilor contaminate.
În general, toate terenurile sunt înregistrate în cartea funciar /g259, cu
excep /g288ia râurilor /g250i a pâraielor. În condi /g288iile în care acestea seac /g259, terenul
rezultat este de obicei ad /g259ugat la terenurile adiacente /g250i înregistrat.
Drepturile in rem sunt, de asemenea, înregistrate în cartea funciar /g259 iar
înregistrarea lor este necesar /g259 pentru ca acestea s /g259 produc /g259 efecte. Contracte
de închiriere /g250i drepturile de preemp /g288iune de natur /g259 contractual /g259 nu se
înregistreaz /g259. În cazul în care un contract de închiriere este protejat printr-o
servitute sau un drept de preemp /g288iune de natur /g259 contractual /g259, valabilitatea
obliga /g288iilor contractuale nu este prejudiciat /g259 în cazul în care drepturile
respective in rem nu sunt înregistrate sau au fo st incorect, nejustificat sau
gre/g250it /g250terse. În situa /g288ii excep /g288ionale neînregistrarea nu este sanc /g288ionat /g259 nici
în cazul drepturilor in rem care au luat na/g250 tere înainte de intrarea în vigoare
a Codul Civil German în 1900. Astfel, în cazul contractului de vânzare-
cump /g259rare, dreptul este transferat noului proprietar la înregistrarea acestuia
în cartea funciar /g259. O astfel de înregistrare a dreptului de proprietate poate
dura pân /g259 la /g250 ase luni de la data depunerii cererii sau chiar mai mult, în
func /g288ie de viteza de lucru a fiec /g259rui birou de carte funciar /g259.
Principiul priorit /g259/g288ii se aplic /g259/g250i sistemului german de publicitate
imobiliar /g259. Astfel, prioritatea anumitor drepturi este dat /g259 de ordinea de
înregistrare în cartea funciar /g259. Dreptul care a fost înregistrat primul în cartea
funciar /g259 are prioritate fa /g288/g259 de cel înregistrat la o dat /g259 ulterioar /g259, cu excep /g288ia
cazului în care în cartea funciar /g259 se precizeaz /g259 explicit altfel. De exemplu,
296 proprietar, precum /g250i despre proprietarii propriet /g259/g288ilor
învecinate. Acest registru este de obicei actualizat atunci
când se fac noi înregistr /g259ri în cartea funciar/g259 .
c)Registrul terenurilor contaminate – prezint /g259 propriet /g259/g288ile
contaminate sau cu poten /g288ial de contaminare ca urmare a
utiliz /g259rii industriale îndelungate. Acest registru este p /g259strat
doar de c /g259tre unele autorit /g259/g288i publice locale, nu toate statele
federale stabilind o list /g259 a propriet /g259/g288ilor contaminate.
În general, toate terenurile sunt înregistrate în cartea funciar /g259, cu
excep /g288ia râurilor /g250i a pâraielor. În condi /g288iile în care acestea seac /g259, terenul
rezultat este de obicei ad /g259ugat la terenurile adiacente /g250i înregistrat.
Drepturile in rem sunt, de asemenea, înregistrate în cartea funciar /g259 iar
înregistrarea lor este necesar /g259 pentru ca acestea s /g259 produc /g259 efecte. Contracte
de închiriere /g250i drepturile de preemp /g288iune de natur /g259 contractual /g259 nu se
înregistreaz /g259. În cazul în care un contract de închiriere este protejat printr-o
servitute sau un drept de preemp /g288iune de natur /g259 contractual /g259, valabilitatea
obliga /g288iilor contractuale nu este prejudiciat /g259 în cazul în care drepturile
respective in rem nu sunt înregistrate sau au fo st incorect, nejustificat sau
gre/g250it /g250terse. În situa /g288ii excep /g288ionale neînregistrarea nu este sanc /g288ionat /g259 nici
în cazul drepturilor in rem care au luat na/g250 tere înainte de intrarea în vigoare
a Codul Civil German în 1900. Astfel, în cazul contractului de vânzare-
cump /g259rare, dreptul este transferat noului proprietar la înregistrarea acestuia
în cartea funciar /g259. O astfel de înregistrare a dreptului de proprietate poate
dura pân /g259 la /g250 ase luni de la data depunerii cererii sau chiar mai mult, în
func /g288ie de viteza de lucru a fiec /g259rui birou de carte funciar /g259.
Principiul priorit /g259/g288ii se aplic /g259/g250i sistemului german de publicitate
imobiliar /g259. Astfel, prioritatea anumitor drepturi este dat /g259 de ordinea de
înregistrare în cartea funciar /g259. Dreptul care a fost înregistrat primul în cartea
funciar /g259 are prioritate fa /g288/g259 de cel înregistrat la o dat /g259 ulterioar /g259, cu excep /g288ia
cazului în care în cartea funciar /g259 se precizeaz /g259 explicit altfel. De exemplu,

297 prioritatea poate fi acordat/g259 de c /g259tre beneficiar în favoarea unui alt drept
care urmeaz /g259 s/g259 fie înregistrat în cartea funciar /g259. Aceasta înseamn/g259 c/g259
oricine are un drept înregistrat, poate acorda altui drept prioritate fa /g288/g259 de al
s/g259u. Ca o excep /g288ie, dreptul de superficie poate fi înregistrat doar având
primul grad de prioritate. Dup/g259 ce dreptul a fost transf erat prin înregistrare
noului proprietar, Regist rul funciar emite un extr as pe care îl transmite
acestuia.
Tranzac /g288ia în sine, adic /g259 semnarea contractului de cump /g259rare în fa /g288a
unui notar public nu poate fi înlocuit /g259 cu varianta electronic /g259. Cu toate
acestea, având în vedere modificare adus/g259 procedurii de înregistrare care a
intrat în vigoare cu 1 octombri e 2009, toate landurile germane au
posibilitatea de a stabili procedura oficial /g259 de solicitare dup /g259 semnarea
electronic /g259 dar, nu exist /g259 o obliga /g288ie a landurilor în acest sens. Cele mai
multe landuri, cu excep /g288ia Baden-Wurttemberg, au transformat deja
registrele funciare în registre în format electronic. Astfel, notarii pot opta
pentru o conexiune la toate re gistrele electronice, dar, urm /g259rind reducerea
costurilor, majoritatea notarilor aplic /g259 numai pentru Registrul funciar.
Informa /g288iile din registrul funciar se bucur /g259 de încrederea public /g259 în ceea ce
prive /g250te corectitudinea lor. Nu exist /g259 nicio garan /g288ie sau asigurare de stat
pentru titlurile de proprietate.
Codul Civil German asigur /g259 aplicarea principiului încrederii publice în
con/g288inutul registrului funciar în favoarea unei persoane care dobânde /g250te un
drept cu privire la o propr ietate printr-o tranzac /g288ie legal/g259 . Exist /g259 dou/g259
condi /g288ii preliminare: s /g259 nu existe niciun avertisment/protest înregistrat iar
persoana care dobânde /g250te dreptul s /g259 nu cunoasc /g259 (în sensul c /g259 nu are de
unde s /g259 se informeze), faptul c/g259 informa /g288iile din registrul funciar sunt
incorecte.
Principiul încrederii publice cuprinde o prezum /g288ie pozitiv /g259 (un drept
înregistrat exist /g259) /g250i o prezum /g288ie negativ /g259 (un drept stins nu mai exist /g259). Cu
toate acestea, trebuie remarcat faptul c/g259 exist /g259 anumite limit /g259ri ale acestui
297 prioritatea poate fi acordat/g259 de c /g259tre beneficiar în favoarea unui alt drept
care urmeaz /g259 s/g259 fie înregistrat în cartea funciar /g259. Aceasta înseamn/g259 c/g259
oricine are un drept înregistrat, poate acorda altui drept prioritate fa /g288/g259 de al
s/g259u. Ca o excep /g288ie, dreptul de superficie poate fi înregistrat doar având
primul grad de prioritate. Dup/g259 ce dreptul a fost transf erat prin înregistrare
noului proprietar, Regist rul funciar emite un extr as pe care îl transmite
acestuia.
Tranzac /g288ia în sine, adic /g259 semnarea contractului de cump /g259rare în fa /g288a
unui notar public nu poate fi înlocuit /g259 cu varianta electronic /g259. Cu toate
acestea, având în vedere modificare adus/g259 procedurii de înregistrare care a
intrat în vigoare cu 1 octombri e 2009, toate landurile germane au
posibilitatea de a stabili procedura oficial /g259 de solicitare dup /g259 semnarea
electronic /g259 dar, nu exist /g259 o obliga /g288ie a landurilor în acest sens. Cele mai
multe landuri, cu excep /g288ia Baden-Wurttemberg, au transformat deja
registrele funciare în registre în format electronic. Astfel, notarii pot opta
pentru o conexiune la toate re gistrele electronice, dar, urm /g259rind reducerea
costurilor, majoritatea notarilor aplic /g259 numai pentru Registrul funciar.
Informa /g288iile din registrul funciar se bucur /g259 de încrederea public /g259 în ceea ce
prive /g250te corectitudinea lor. Nu exist /g259 nicio garan /g288ie sau asigurare de stat
pentru titlurile de proprietate.
Codul Civil German asigur /g259 aplicarea principiului încrederii publice în
con/g288inutul registrului funciar în favoarea unei persoane care dobânde /g250te un
drept cu privire la o propr ietate printr-o tranzac /g288ie legal/g259 . Exist /g259 dou/g259
condi /g288ii preliminare: s /g259 nu existe niciun avertisment/protest înregistrat iar
persoana care dobânde /g250te dreptul s /g259 nu cunoasc /g259 (în sensul c /g259 nu are de
unde s /g259 se informeze), faptul c/g259 informa /g288iile din registrul funciar sunt
incorecte.
Principiul încrederii publice cuprinde o prezum /g288ie pozitiv /g259 (un drept
înregistrat exist /g259) /g250i o prezum /g288ie negativ /g259 (un drept stins nu mai exist /g259). Cu
toate acestea, trebuie remarcat faptul c/g259 exist /g259 anumite limit /g259ri ale acestui

298 principiu, care ar trebui s /g259 fie revizuite în fiecare caz specific. Prin urmare,
în general, se presupune c /g259 persoana înregistrat /g259 în registru este proprietarul
de drept, respectiv beneficiarul unui astfel de drept înregistrat /g250i poate
transmite titlu. În principiu, în condi /g288iile în care în proces ul de înregistrare s-
au strecurat erori, partea v /g259t/g259mat/g259 poate pretinde desp /g259gubiri de la
organismul public re sponsabil. Cerin /g288ele pentru a face o astfel de cerere sunt
foarte stricte.
Persoana care solicit /g259 ob/g288inerea de informa/g288 ii din registrul funciar
trebuie s /g259 demonstreze un inte res legal. Persoan /g259 în favoarea c /g259reia exist /g259
un drept înregistrat (de exemplu, de /g288in/g259torul titlului) poate face cu u /g250urin/g288/g259
dovada unui interes legal. În situa /g288ia unui investitor inte resat, acesta trebuie
s/g259 ob/g288in/g259 aprobarea vânz /g259torului pentru a solicita un extras de carte funciar /g259.
Pentru c /g259 se presupune c /g259 au un interes legal, notarii publici pot ob /g288ine cu
u/g250urin/g288/g259 extrase de carte funciar /g259.
10. ITALIA
A. Sediul materiei
Chestiunile privind dreptul de proprietate sunt fundamental
reglementate prin Codul Civil Italian, Italia fiind o jurisdic /g288ie de drept civil.
În general, legile interna /g288ionale nu prezint /g259 o mare relevan /g288/g259 în acest
domeniu pe teritoriul Italiei.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În Italia nu exist /g259 restric /g288ii specifice impuse anumitor categorii de
persoane în ceea ce prive /g250te dobândirea dreptului de proprietate asupra unor
bunuri imobile. În baza pr incipiului reciprocit /g259/g288ii, cet /g259/g288eanul unui stat care
nu este membru UE poate achizi /g288iona bunuri imobile în Italia, cât /g259 vreme
298 principiu, care ar trebui s /g259 fie revizuite în fiecare caz specific. Prin urmare,
în general, se presupune c /g259 persoana înregistrat /g259 în registru este proprietarul
de drept, respectiv beneficiarul unui astfel de drept înregistrat /g250i poate
transmite titlu. În principiu, în condi /g288iile în care în proces ul de înregistrare s-
au strecurat erori, partea v /g259t/g259mat/g259 poate pretinde desp /g259gubiri de la
organismul public re sponsabil. Cerin /g288ele pentru a face o astfel de cerere sunt
foarte stricte.
Persoana care solicit /g259 ob/g288inerea de informa/g288 ii din registrul funciar
trebuie s /g259 demonstreze un inte res legal. Persoan /g259 în favoarea c /g259reia exist /g259
un drept înregistrat (de exemplu, de /g288in/g259torul titlului) poate face cu u /g250urin/g288/g259
dovada unui interes legal. În situa /g288ia unui investitor inte resat, acesta trebuie
s/g259 ob/g288in/g259 aprobarea vânz /g259torului pentru a solicita un extras de carte funciar /g259.
Pentru c /g259 se presupune c /g259 au un interes legal, notarii publici pot ob /g288ine cu
u/g250urin/g288/g259 extrase de carte funciar /g259.
10. ITALIA
A. Sediul materiei
Chestiunile privind dreptul de proprietate sunt fundamental
reglementate prin Codul Civil Italian, Italia fiind o jurisdic /g288ie de drept civil.
În general, legile interna /g288ionale nu prezint /g259 o mare relevan /g288/g259 în acest
domeniu pe teritoriul Italiei.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În Italia nu exist /g259 restric /g288ii specifice impuse anumitor categorii de
persoane în ceea ce prive /g250te dobândirea dreptului de proprietate asupra unor
bunuri imobile. În baza pr incipiului reciprocit /g259/g288ii, cet /g259/g288eanul unui stat care
nu este membru UE poate achizi /g288iona bunuri imobile în Italia, cât /g259 vreme

299 cet/g259/g288enilor italieni li se recunoa /g250te acela/g250 i drept în statul din care acesta face
parte.
Drepturile reale recunoscute în legisla /g288ia italian /g259 sunt cele strict
prev /g259zute de lege, /g250i anume: dreptul de proprietate /g250i dezmembr /g259mintele
acestuia: dreptul de uz, uzufruct, abita /g288ie, superficie /g250i servitu /g288ile,
emfiteoza307.Toate acestea sunt drepturi in rem , fiind opozabile ter /g288ilor. În
plus, p/g259 r/g288ile pot crea drepturi pur contractuale cu privire la bunurile imobile,
drepturi care, în baza principiului relativit /g259/g288ii efectelor , produc efecte între
p/g259r/g288i dar nu sunt opozabile ter/g288 ilor. Contractele de închiriere sunt ca regul /g259
general /g259 principalele instrumente utilizate pentru a permite ter /g288ilor s /g259
foloseasc /g259 proprietatea altcuiva contra pl /g259/g288ii unei chirii.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Italia a fost preluat integral sistemul francez, cu o singur /g259
excep /g288ie, /g250i anume, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c /g259r/g288ile funciare
întocmite de austrieci, pe baza m/g259 sur/g259torilor cadastrale. În fiecare provincie
a Italiei exist/g259 câte un Oficiu de cadastru /g250i câte un Registru al propriet /g259/g288ilor.
În principiu, toate terenurile tre buie înregistrate la Oficiul de
Cadastru /g250i în conformitate cu prevederilor art. 2643 /g250i urm/g259 toarele din
Codul Civil Italian, toate drepturile n /g259scute sau dobândite trebuie s /g259 fie
înregistrate înscrise în Registrul propriet /g259/g288ilor. Înregistrarea la Oficiul de

307Emfiteoza este un drept real de folosin /g288/g259 asupra terenului agricol al altuia, drept perpetuu
/g250i transmisibil atat prin acte inter vivos cât /g250i mortis causa, cu obliga /g288ia corelativ /g259 a
emfiteotului de plat /g259 a pre/g288 ului periodic de folosin /g288/g259. Este un drept real, de foarte lung /g259
durat /g259, intermediar între dreptul de proprietate /g250i uzufruct. Acest drept este ocrotit printr-o
ac/g288iune real /g259, petitorie, asem /g259n/g259toare revendic /g259rii. Pentru folosin /g288a terenului, emfiteotul
trebuia s /g259 pl/g259teasc/g259 un pre /g288 periodic precum /g250i impozitul aferent propriet /g259/g288ii imobiliare.
Daca nu f /g259cea aceste pl /g259/g288i pe o perioad/g259 mai mare de trei ani, emfiteotul era dec /g259zut din
drepturile sale. În prezent acest drept este aproape complet c /g259zut în desuetudine. El a fost
utilizat pe teritoriul italian mai ales în anii 1800 având drept scop posibilitatea de a acorda
agricultorilor puteri depline asupra terenurilor pe care le cultivau, putând deveni în timp chiar proprietari.
299 cet/g259/g288enilor italieni li se recunoa /g250te acela/g250 i drept în statul din care acesta face
parte.
Drepturile reale recunoscute în legisla /g288ia italian /g259 sunt cele strict
prev /g259zute de lege, /g250i anume: dreptul de proprietate /g250i dezmembr /g259mintele
acestuia: dreptul de uz, uzufruct, abita /g288ie, superficie /g250i servitu /g288ile,
emfiteoza307.Toate acestea sunt drepturi in rem , fiind opozabile ter /g288ilor. În
plus, p/g259 r/g288ile pot crea drepturi pur contractuale cu privire la bunurile imobile,
drepturi care, în baza principiului relativit /g259/g288ii efectelor , produc efecte între
p/g259r/g288i dar nu sunt opozabile ter/g288 ilor. Contractele de închiriere sunt ca regul /g259
general /g259 principalele instrumente utilizate pentru a permite ter /g288ilor s /g259
foloseasc /g259 proprietatea altcuiva contra pl /g259/g288ii unei chirii.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Italia a fost preluat integral sistemul francez, cu o singur /g259
excep /g288ie, /g250i anume, Tirolul de Sud unde s-au aplicat c /g259r/g288ile funciare
întocmite de austrieci, pe baza m/g259 sur/g259torilor cadastrale. În fiecare provincie
a Italiei exist/g259 câte un Oficiu de cadastru /g250i câte un Registru al propriet /g259/g288ilor.
În principiu, toate terenurile tre buie înregistrate la Oficiul de
Cadastru /g250i în conformitate cu prevederilor art. 2643 /g250i urm/g259 toarele din
Codul Civil Italian, toate drepturile n /g259scute sau dobândite trebuie s /g259 fie
înregistrate înscrise în Registrul propriet /g259/g288ilor. Înregistrarea la Oficiul de

307Emfiteoza este un drept real de folosin /g288/g259 asupra terenului agricol al altuia, drept perpetuu
/g250i transmisibil atat prin acte inter vivos cât /g250i mortis causa, cu obliga /g288ia corelativ /g259 a
emfiteotului de plat /g259 a pre/g288 ului periodic de folosin /g288/g259. Este un drept real, de foarte lung /g259
durat /g259, intermediar între dreptul de proprietate /g250i uzufruct. Acest drept este ocrotit printr-o
ac/g288iune real /g259, petitorie, asem /g259n/g259toare revendic /g259rii. Pentru folosin /g288a terenului, emfiteotul
trebuia s /g259 pl/g259teasc/g259 un pre /g288 periodic precum /g250i impozitul aferent propriet /g259/g288ii imobiliare.
Daca nu f /g259cea aceste pl /g259/g288i pe o perioad/g259 mai mare de trei ani, emfiteotul era dec /g259zut din
drepturile sale. În prezent acest drept este aproape complet c /g259zut în desuetudine. El a fost
utilizat pe teritoriul italian mai ales în anii 1800 având drept scop posibilitatea de a acorda
agricultorilor puteri depline asupra terenurilor pe care le cultivau, putând deveni în timp chiar proprietari.

300 Cadastru este în primul rând necesar /g259 în scop fiscal, în timp ce scopul
înscrierii în Registrul propriet /g259/g288ilor este acela de a asigura opozabilitatea
titlului fa /g288/g259 de ter /g288i. Mai trebuie înscrise în Registrul propriet /g259/g288ilor
contractele de închiriere încheiate pe o durat /g259 mai mare de 9 ani sau
renun/g288 area la unul din drepturile anterior men /g288ionate. Ca regul /g259, drepturile
care sunt pur contractuale nu pot fi înscrise în Registrul propriet/g259/g288 ilor, cu
câteva excep /g288ii. De asemenea, orice drept care nu este men /g288ionat în art. 2643
/g250i urm/g259 toarele din Codul Civil Italian nu trebuie s /g259 fie înregistrat. Efectul
neînregistr/g259 rii const/g259 în faptul c /g259 de/g250i aceste drepturi sunt obligatorii /g250i
produc efecte între p /g259r/g288i, ele nu sunt îns /g259 opozabile ter /g288ilor.
În sistemul de drept italian, dreptul de proprietate este transferat în
momentul în care are loc executarea contractului de vânzare-cump /g259rare.
Contractul este obligatoriu s /g259 îmbrace forma scris /g259, sub sanc /g288iunea nulit /g259/g288ii.
Contractul prezentat în fata not arului, va fi înregistrat de c /g259tre notar în
Registrul Propriet /g259/g288ilor pentru ca acesta s /g259 devin /g259 executoriu fa /g288/g259 de ter /g288i.
De asemenea, /g250i în sistemul italian se face aplicarea principiului priorit /g259/g288ii,
în sensul c /g259 dreptul anterior înregistrat are prioritate fa /g288/g259 de un alt drept
înregistrat ulterior. În condi /g288iile în care procedura de înregistrare este
efectuat /g259 necorespunz /g259tor fiind cauzate prejudicii, partea v /g259t/g259mat/g259 într-un
drept al s /g259u poate solicita desp/g259 gubiri autorit /g259/g288ilor direct r/g259 spunz /g259toare. Din
punct de vedere al liberului acces la informa /g288iile cuprinse în Registrul
propriet /g259/g288ilor, persoanele interesate pot ob/g288 ine informa /g288iile dorite, accesul
fiind liber.

11. NORVEGIA
A. Sediul materiei
Principalele legi care guverneaz /g259 domeniul dreptului de proprietate,
al bunurilor imobile /g250i al publicit /g259/g288ii imobiliare sunt: Legea privind
300 Cadastru este în primul rând necesar /g259 în scop fiscal, în timp ce scopul
înscrierii în Registrul propriet /g259/g288ilor este acela de a asigura opozabilitatea
titlului fa /g288/g259 de ter /g288i. Mai trebuie înscrise în Registrul propriet /g259/g288ilor
contractele de închiriere încheiate pe o durat /g259 mai mare de 9 ani sau
renun/g288 area la unul din drepturile anterior men /g288ionate. Ca regul /g259, drepturile
care sunt pur contractuale nu pot fi înscrise în Registrul propriet/g259/g288 ilor, cu
câteva excep /g288ii. De asemenea, orice drept care nu este men /g288ionat în art. 2643
/g250i urm/g259 toarele din Codul Civil Italian nu trebuie s /g259 fie înregistrat. Efectul
neînregistr/g259 rii const/g259 în faptul c /g259 de/g250i aceste drepturi sunt obligatorii /g250i
produc efecte între p /g259r/g288i, ele nu sunt îns /g259 opozabile ter /g288ilor.
În sistemul de drept italian, dreptul de proprietate este transferat în
momentul în care are loc executarea contractului de vânzare-cump /g259rare.
Contractul este obligatoriu s /g259 îmbrace forma scris /g259, sub sanc /g288iunea nulit /g259/g288ii.
Contractul prezentat în fata not arului, va fi înregistrat de c /g259tre notar în
Registrul Propriet /g259/g288ilor pentru ca acesta s /g259 devin /g259 executoriu fa /g288/g259 de ter /g288i.
De asemenea, /g250i în sistemul italian se face aplicarea principiului priorit /g259/g288ii,
în sensul c /g259 dreptul anterior înregistrat are prioritate fa /g288/g259 de un alt drept
înregistrat ulterior. În condi /g288iile în care procedura de înregistrare este
efectuat /g259 necorespunz /g259tor fiind cauzate prejudicii, partea v /g259t/g259mat/g259 într-un
drept al s /g259u poate solicita desp/g259 gubiri autorit /g259/g288ilor direct r/g259 spunz /g259toare. Din
punct de vedere al liberului acces la informa /g288iile cuprinse în Registrul
propriet /g259/g288ilor, persoanele interesate pot ob/g288 ine informa /g288iile dorite, accesul
fiind liber.

11. NORVEGIA
A. Sediul materiei
Principalele legi care guverneaz /g259 domeniul dreptului de proprietate,
al bunurilor imobile /g250i al publicit /g259/g288ii imobiliare sunt: Legea privind

301 înstr /g259inarea propriet /g259/g288ii308 – cea mai important /g259 din punct de ve dere practic,
Legea privind Ipoteca si Gajul309, Legea Publicit /g259/g288ii Imobiliare310, Legea
Concesiunii Terenurilor311, Legea Propriet /g259/g288ii Comune312, Legea
Condominiului313, Legea privind dreptul de servitute314, Legea privind
dreptul de preemp /g288iune315, Legea Concesiunii316, Legea privind Urbanismul
/g250i Construc /g288iile317, Legea Contractelor318/g250i Legea Cadastrului319 care a intrat
în vigoare la 1 ianuarie 2010, înlo cuind vechiul act normativ existent320.
Deoarece multe tranzac /g288ii cu propriet/g259/g288 i imobiliare au loc prin intermediul
unor firme/companii, legisla /g288ia privind societ /g259/g288ile comerciale este, de
asemenea, relevant /g259.
În ceea ce prive /g250te modul în care instan /g288ele din Norvegia aplic /g259
legisla /g288ia referitoare la propriet /g259/g288ile imobiliare, nu exist /g259 varia /g288ii locale sau
geografice. Dreptul comun are o importan /g288/g259 legal /g259 relevant /g259 iar în unele
domenii juridice chiar predominant /g259. Pentru a fi acceptat pe scar /g259 larg /g259,
dreptul comun trebuie s /g259 decurg /g259 din decizii ale Cur /g288ii Supreme sau cel
pu/g288in s/g259 reprezinte o practic /g259 durabil/g259/g250 i f/g259r/g259 echivoc a Cur /g288ilor de Apel. În
plus, trebuie cunoscut faptul c /g259 instan /g288ele norvegiene interpreteaz /g259/g250i aplic /g259
legile, având în vedere documentele preg /g259titoare trecute de Parlament. În
domeniul legisla /g288iei în construc /g288ii exist/g259 , de asemenea, un impact al
dreptului comun asupra propriet/g259/g288 ilor imobiliare care deriv/g259 din sistemul
Norvegian de Standarde.

308Avhendingsloven;
309Panteloven;
310Tinglysingsloven;
311Tomtefesteloven;
312Sameieloven;
313Eierseksjonsloven;
314Servituttloven;
315Løsningsrettsloven;
316Konsesjonsloven;
317Plan-og bygningsloven;
318Avtaleloven;
319Matrikkelloven;
320Delingsloven;
301 înstr /g259inarea propriet /g259/g288ii308 – cea mai important /g259 din punct de ve dere practic,
Legea privind Ipoteca si Gajul309, Legea Publicit /g259/g288ii Imobiliare310, Legea
Concesiunii Terenurilor311, Legea Propriet /g259/g288ii Comune312, Legea
Condominiului313, Legea privind dreptul de servitute314, Legea privind
dreptul de preemp /g288iune315, Legea Concesiunii316, Legea privind Urbanismul
/g250i Construc /g288iile317, Legea Contractelor318/g250i Legea Cadastrului319 care a intrat
în vigoare la 1 ianuarie 2010, înlo cuind vechiul act normativ existent320.
Deoarece multe tranzac /g288ii cu propriet/g259/g288 i imobiliare au loc prin intermediul
unor firme/companii, legisla /g288ia privind societ /g259/g288ile comerciale este, de
asemenea, relevant /g259.
În ceea ce prive /g250te modul în care instan /g288ele din Norvegia aplic /g259
legisla /g288ia referitoare la propriet /g259/g288ile imobiliare, nu exist /g259 varia /g288ii locale sau
geografice. Dreptul comun are o importan /g288/g259 legal /g259 relevant /g259 iar în unele
domenii juridice chiar predominant /g259. Pentru a fi acceptat pe scar /g259 larg /g259,
dreptul comun trebuie s /g259 decurg /g259 din decizii ale Cur /g288ii Supreme sau cel
pu/g288in s/g259 reprezinte o practic /g259 durabil/g259/g250 i f/g259r/g259 echivoc a Cur /g288ilor de Apel. În
plus, trebuie cunoscut faptul c /g259 instan /g288ele norvegiene interpreteaz /g259/g250i aplic /g259
legile, având în vedere documentele preg /g259titoare trecute de Parlament. În
domeniul legisla /g288iei în construc /g288ii exist/g259 , de asemenea, un impact al
dreptului comun asupra propriet/g259/g288 ilor imobiliare care deriv/g259 din sistemul
Norvegian de Standarde.

308Avhendingsloven;
309Panteloven;
310Tinglysingsloven;
311Tomtefesteloven;
312Sameieloven;
313Eierseksjonsloven;
314Servituttloven;
315Løsningsrettsloven;
316Konsesjonsloven;
317Plan-og bygningsloven;
318Avtaleloven;
319Matrikkelloven;
320Delingsloven;

302 În general legile interna /g288ionale nu sunt direct relevante pentru
legisla /g288ia specific /g259 în acest domeniu în Norvegia. Toate domeniile
importante în materie imobiliar /g259 sunt reglementate de legisla /g288ia na /g288ional /g259,
fie prin legi, fie prin regulamente adoptate în conformitate cu dispozi /g288iile
legale. Norvegia nu este un Stat Membru al UE. Cu toate acestea, prin
Acordul SEE (Spa /g288iul Economic European) care a fost ratificat de
Parlamentul Norvegian în 1992, Norvegia este obligat /g259 s/g259 adopte /g250 i s/g259
aplice legisla /g288ia UE în m /g259sura impus/g259 de Acordul SEE.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În ceea ce prive /g250te posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate
asupra imobilelor în Norvegia, nu exist /g259 restric /g288ii. Astfel, orice persoan /g259
fizic /g259 (cet /g259/g288ean norvegian sau cet /g259/g288ean str /g259in) sau orice persoan /g259 juridic /g259
(norvegian /g259 sau str /g259in/g259) recunoscut /g259 de legisla /g288ia norvegian /g259 poate s /g259
de/g288in/g259 bunuri imobile în Norvegia /g250i î/g250i poate înregistra drepturile în
Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare.
Pentru a înregistra titlurile sau ipotecile în Registrul Propriet/g259/g288 ilor
Imobiliare, o persoan /g259 juridic /g259 str/g259in/g259 care desf /g259/g250oar/g259 activitate în Norvegia
trebuie s /g259 fie înregistrat /g259 la Registrul Norvegian al Societ /g259/g288ilor Comerciale
(institu /g288ia similar /g259 Registrului Comer /g288ului din România) pentru a ob /g288ine un
num /g259r de înregistrare ca societate comercial /g259. În mod similar, pentru a putea
de/g288ine astfel de drepturi, o persoan /g259 fizic /g259 trebuie s /g259 ob/g288in/g259 un num /g259r de
identificare.
Principalele drepturi reale r ecunoscute în Norvegia asupra
terenurilor sunt: dreptul de proprietate /g250i dezmembr /g259mintele sale,
servitutea, ipoteca, dreptul de preem /g288iune, închirierea, concesiunea.
302 În general legile interna /g288ionale nu sunt direct relevante pentru
legisla /g288ia specific /g259 în acest domeniu în Norvegia. Toate domeniile
importante în materie imobiliar /g259 sunt reglementate de legisla /g288ia na /g288ional /g259,
fie prin legi, fie prin regulamente adoptate în conformitate cu dispozi /g288iile
legale. Norvegia nu este un Stat Membru al UE. Cu toate acestea, prin
Acordul SEE (Spa /g288iul Economic European) care a fost ratificat de
Parlamentul Norvegian în 1992, Norvegia este obligat /g259 s/g259 adopte /g250 i s/g259
aplice legisla /g288ia UE în m /g259sura impus/g259 de Acordul SEE.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În ceea ce prive /g250te posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate
asupra imobilelor în Norvegia, nu exist /g259 restric /g288ii. Astfel, orice persoan /g259
fizic /g259 (cet /g259/g288ean norvegian sau cet /g259/g288ean str /g259in) sau orice persoan /g259 juridic /g259
(norvegian /g259 sau str /g259in/g259) recunoscut /g259 de legisla /g288ia norvegian /g259 poate s /g259
de/g288in/g259 bunuri imobile în Norvegia /g250i î/g250i poate înregistra drepturile în
Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare.
Pentru a înregistra titlurile sau ipotecile în Registrul Propriet/g259/g288 ilor
Imobiliare, o persoan /g259 juridic /g259 str/g259in/g259 care desf /g259/g250oar/g259 activitate în Norvegia
trebuie s /g259 fie înregistrat /g259 la Registrul Norvegian al Societ /g259/g288ilor Comerciale
(institu /g288ia similar /g259 Registrului Comer /g288ului din România) pentru a ob /g288ine un
num /g259r de înregistrare ca societate comercial /g259. În mod similar, pentru a putea
de/g288ine astfel de drepturi, o persoan /g259 fizic /g259 trebuie s /g259 ob/g288in/g259 un num /g259r de
identificare.
Principalele drepturi reale r ecunoscute în Norvegia asupra
terenurilor sunt: dreptul de proprietate /g250i dezmembr /g259mintele sale,
servitutea, ipoteca, dreptul de preem /g288iune, închirierea, concesiunea.

303 C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În mod tradi /g288ional în Norvegia exista câte un Registru al
Propriet /g259/g288ilor în fiecare district. Dup /g259 reorganizarea din 2008 exist /g259 o
singur /g259 institu /g288ie la nivel na /g288ional: Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare.
Obligatoriu, toate terenurile din Norvegia sunt divizate în unit /g259/g288i teritoriale
care au numere unice acordate în scopuri de identificare /g250i înregistrare. Cu
toate acestea, înregistrarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor nu
este necesar /g259, aceasta fiind în principiu voluntar /g259. De /g250i niciun drept asupra
terenurilor nu este obligatoriu s /g259 fie înregistrat, totu /g250i, se recomand /g259
înregistrarea acestora, deoarece, drepturile neînregistrate sunt în pericol de a
fi pierdute, fie din cauza unei noi achizi/g288 ii f/g259cute cu bun/g259 -credin /g288/g259, fie prin
solicitarea anul /g259rii de c /g259tre creditori.
Referitor la momentul transferul ui dreptului de proprietate, cu
excep /g288ia cazului în care în contractul de vânzare-cump /g259rare este prev /g259zut
altfel, dreptul de proprietate este transferat cump /g259r/g259torului dup /g259 livrarea
bunului, de obicei, atunci când pre /g288ul de vânzare este pl/g259 tit /g250i cump /g259r/g259torul
intr/g259 în posesia bunului. Titlul este transferat cump /g259r/g259torului dup /g259
înregistrarea actului, iar data de intrare la Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare
este relevant /g259 prin raport cu orice alt dr ept concurent. Ca regul /g259 principal/g259 ,
prioritate au drepturile ob /g288inute primele fa /g288/g259 de cele ob /g288inute ulterior. Totu /g250i
un drept ob /g288inut ulterior va putea avea prioritate fa /g288/g259 de un drept ob /g288inut
anterior dac /g259 dreptul ulterior va fi înregistrat înaintea celuilalt iar
de/g288in/g259torul acestuia este de bun /g259-credin /g288/g259 cu privire la existen /g288a a dreptului
anterior /g250i a datei la care a fost înregistrat. În cazul în care dou /g259 sau mai
multe drepturi concurente sunt înregistrate în aceea /g250i zi, prioritatea este
divizat/g259 între acestea.
În ceea ce prive/g250 te falimentul sau proce durile de recuperare a
datoriilor, pentru a avea prioritate, un drept trebuie s /g259 fie înregistrat cel pu /g288in
cu o zi înainte de începerea procedurii de faliment sau de instituirea a
sechestrului. Trebuie men /g288ionat c /g259 buna-credin /g288/g259 nu reprezint /g259 un criteriu în
303 C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În mod tradi /g288ional în Norvegia exista câte un Registru al
Propriet /g259/g288ilor în fiecare district. Dup /g259 reorganizarea din 2008 exist /g259 o
singur /g259 institu /g288ie la nivel na /g288ional: Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare.
Obligatoriu, toate terenurile din Norvegia sunt divizate în unit /g259/g288i teritoriale
care au numere unice acordate în scopuri de identificare /g250i înregistrare. Cu
toate acestea, înregistrarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor nu
este necesar /g259, aceasta fiind în principiu voluntar /g259. De /g250i niciun drept asupra
terenurilor nu este obligatoriu s /g259 fie înregistrat, totu /g250i, se recomand /g259
înregistrarea acestora, deoarece, drepturile neînregistrate sunt în pericol de a
fi pierdute, fie din cauza unei noi achizi/g288 ii f/g259cute cu bun/g259 -credin /g288/g259, fie prin
solicitarea anul /g259rii de c /g259tre creditori.
Referitor la momentul transferul ui dreptului de proprietate, cu
excep /g288ia cazului în care în contractul de vânzare-cump /g259rare este prev /g259zut
altfel, dreptul de proprietate este transferat cump /g259r/g259torului dup /g259 livrarea
bunului, de obicei, atunci când pre /g288ul de vânzare este pl/g259 tit /g250i cump /g259r/g259torul
intr/g259 în posesia bunului. Titlul este transferat cump /g259r/g259torului dup /g259
înregistrarea actului, iar data de intrare la Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare
este relevant /g259 prin raport cu orice alt dr ept concurent. Ca regul /g259 principal/g259 ,
prioritate au drepturile ob /g288inute primele fa /g288/g259 de cele ob /g288inute ulterior. Totu /g250i
un drept ob /g288inut ulterior va putea avea prioritate fa /g288/g259 de un drept ob /g288inut
anterior dac /g259 dreptul ulterior va fi înregistrat înaintea celuilalt iar
de/g288in/g259torul acestuia este de bun /g259-credin /g288/g259 cu privire la existen /g288a a dreptului
anterior /g250i a datei la care a fost înregistrat. În cazul în care dou /g259 sau mai
multe drepturi concurente sunt înregistrate în aceea /g250i zi, prioritatea este
divizat/g259 între acestea.
În ceea ce prive/g250 te falimentul sau proce durile de recuperare a
datoriilor, pentru a avea prioritate, un drept trebuie s /g259 fie înregistrat cel pu /g288in
cu o zi înainte de începerea procedurii de faliment sau de instituirea a
sechestrului. Trebuie men /g288ionat c /g259 buna-credin /g288/g259 nu reprezint /g259 un criteriu în

304 ceea ce prive /g250te falimentul sau procedurile de recuperare a datoriilor. În
consecin /g288/g259 chiar dac /g259 de/g288in/g259torul unui drept este de bun /g259-credin /g288/g259 privind
existen /g288a unui drept anterior, protec /g288ia legal/g259 este acordat /g259 d e l a d a t a
înregistr /g259rii în Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare.
Datorit /g259 faptului c /g259 unele drepturi nu sunt înregistrate, Registrul
Propriet /g259/g288ilor Imobiliare nu de /g288ine neap /g259rat informa /g288ii prejudiciile cauzate
de erorile de înregistrare în Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare, cu condi /g288ia
ca prejudiciul reclamantului s /g259 fie cauzat de faptul c /g259: reclamantul a avut
încredere într-un certifi cat privind terenul sau taxele; documentul care
demonstreaz /g259 dreptul reclamantului nu a fost înregistrat sau a fost înregistrat
prea târziu; dreptul reclamantului a fost anulat, sau dreptul reclamantului a
provenit dintr-un document înregistrat dar nul.
În ceea ce prive/g250 te accesul public la înregistr /g259rile efectuate în
Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare, nu exist /g259 restric /g288ii. Orice persoan/g259 poate
ob/g288ine informa /g288ii privind dreptul de proprietate, ipotecile, alte sarcini /g250i alte
drepturi care afecteaz /g259 proprietatea. O copie a înregistr /g259rilor f/g259 cute la
Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare /g250i/sau copii ale documentelor care
demonstreaz /g259 drepturile înregistrate, sunt disponibile cu plata unui tarif
modest.
12. OLANDA
A. Sediul materiei
Principalele reglement /g259ri în materie de drept pr ivat sunt cuprinse în
Codul Civil, /g250 i în special în Cartea 3 /g250i Cartea 5. Printre altele, Codul Civil
con/g288ine reglement /g259ri privind dreptu l de proprietate /g250i de folosin /g288/g259 a
propriet /g259/g288ilor imobiliare, posibilit /g259/g288ile de a transfera bunurile imobile,
grevarea propriet /g259/g288ilor imobiliare cu drepturi reale, cum ar fi dreptul de
superficie, servitute /g250i închiriere pe termen lung /g250i con /g288ine de asemenea
reglement /g259ri cu privire la drepturile asiguratorii cum ar fi gajul /g250i ipoteca.
304 ceea ce prive /g250te falimentul sau procedurile de recuperare a datoriilor. În
consecin /g288/g259 chiar dac /g259 de/g288in/g259torul unui drept este de bun /g259-credin /g288/g259 privind
existen /g288a unui drept anterior, protec /g288ia legal/g259 este acordat /g259 d e l a d a t a
înregistr /g259rii în Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare.
Datorit /g259 faptului c /g259 unele drepturi nu sunt înregistrate, Registrul
Propriet /g259/g288ilor Imobiliare nu de /g288ine neap /g259rat informa /g288ii prejudiciile cauzate
de erorile de înregistrare în Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare, cu condi /g288ia
ca prejudiciul reclamantului s /g259 fie cauzat de faptul c /g259: reclamantul a avut
încredere într-un certifi cat privind terenul sau taxele; documentul care
demonstreaz /g259 dreptul reclamantului nu a fost înregistrat sau a fost înregistrat
prea târziu; dreptul reclamantului a fost anulat, sau dreptul reclamantului a
provenit dintr-un document înregistrat dar nul.
În ceea ce prive/g250 te accesul public la înregistr /g259rile efectuate în
Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare, nu exist /g259 restric /g288ii. Orice persoan/g259 poate
ob/g288ine informa /g288ii privind dreptul de proprietate, ipotecile, alte sarcini /g250i alte
drepturi care afecteaz /g259 proprietatea. O copie a înregistr /g259rilor f/g259 cute la
Registrul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare /g250i/sau copii ale documentelor care
demonstreaz /g259 drepturile înregistrate, sunt disponibile cu plata unui tarif
modest.
12. OLANDA
A. Sediul materiei
Principalele reglement /g259ri în materie de drept pr ivat sunt cuprinse în
Codul Civil, /g250 i în special în Cartea 3 /g250i Cartea 5. Printre altele, Codul Civil
con/g288ine reglement /g259ri privind dreptu l de proprietate /g250i de folosin /g288/g259 a
propriet /g259/g288ilor imobiliare, posibilit /g259/g288ile de a transfera bunurile imobile,
grevarea propriet /g259/g288ilor imobiliare cu drepturi reale, cum ar fi dreptul de
superficie, servitute /g250i închiriere pe termen lung /g250i con /g288ine de asemenea
reglement /g259ri cu privire la drepturile asiguratorii cum ar fi gajul /g250i ipoteca.

305 Reglement /g259rile privind dreptul public sunt prev /g259zute atât în legisla /g288ia
na/g288ional /g259 cât /g250 i în cea local /g259. În ce prive /g250te dreptul de proprietate asupra
terenurilor, inter alia, sunt importante Legea Prim/g259 riilor /g250i Legea
Exproprierii, care restric /g288ioneaz /g259 posibilitatea de transfer a dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobiliare în raport de noile modific /g259ri. Legea
privind Exploatarea Terenului este, de asemenea, important /g259. Aceast /g259 nou /g259
lege, prevede, printre altele, condi /g288iile pe care o autoritate local/g259 le poate
impune în ceea ce prive /g250te dezvoltarea anumitor te renurilor sau a unei zone.
Dreptul comun nu joac /g259 niciun rol în Olanda, cum de altfel, nici
reglement /g259rile interna /g288ionale. Doar în cazuri excep /g288ionale conven /g288iile
interna /g288ionale pot juca un rol, de exemplu, în dreptul interna /g288ional privat, în
cazul conflictului dintre sistemele legislative. Actele normative sunt
clasificate în acte normative la nivel na /g288ional /g250i acte normative la nivel local.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În Olanda nu exist /g259 restric /g288ii în ceea ce prive /g250te posibilitatea de a
dobândi dreptul de propr ietate asupra bunurilor im obile pentru anumite
categorii de persoane cum ar fi cele nerezidente. Drepturile reale
recunoscute în legisla /g288ia olandez /g259 sunt dreptul de proprietate /g250i
dezmembr /g259mintele sale : dreptul de uzufruct, superficie, servitute . Pe de alt /g259
parte sunt recunoscute /g250i drepturile de natur /g259 contractual /g259 care au for /g288/g259
obligatorie doar între p /g259r/g288i, nefiind opozabile ter /g288ilor.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Olanda, institu /g288ia abilitat/g259 în materie de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259 este Serviciul de Publicitate Imobiliar /g259/g250i Registre Publice cu
sediul în Apledoorn care are 15 oficii regionale ce func /g288ioneaz /g259 dup /g259 acela /g250i
regulament. Fiecare parcel /g259 de teren din Olanda este inclus /g259 în registrele
publice ale Serviciului de Publicitate Imobiliar /g259/g250i Registre Publice .
305 Reglement /g259rile privind dreptul public sunt prev /g259zute atât în legisla /g288ia
na/g288ional /g259 cât /g250 i în cea local /g259. În ce prive /g250te dreptul de proprietate asupra
terenurilor, inter alia, sunt importante Legea Prim/g259 riilor /g250i Legea
Exproprierii, care restric /g288ioneaz /g259 posibilitatea de transfer a dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobiliare în raport de noile modific /g259ri. Legea
privind Exploatarea Terenului este, de asemenea, important /g259. Aceast /g259 nou /g259
lege, prevede, printre altele, condi /g288iile pe care o autoritate local/g259 le poate
impune în ceea ce prive /g250te dezvoltarea anumitor te renurilor sau a unei zone.
Dreptul comun nu joac /g259 niciun rol în Olanda, cum de altfel, nici
reglement /g259rile interna /g288ionale. Doar în cazuri excep /g288ionale conven /g288iile
interna /g288ionale pot juca un rol, de exemplu, în dreptul interna /g288ional privat, în
cazul conflictului dintre sistemele legislative. Actele normative sunt
clasificate în acte normative la nivel na /g288ional /g250i acte normative la nivel local.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
În Olanda nu exist /g259 restric /g288ii în ceea ce prive /g250te posibilitatea de a
dobândi dreptul de propr ietate asupra bunurilor im obile pentru anumite
categorii de persoane cum ar fi cele nerezidente. Drepturile reale
recunoscute în legisla /g288ia olandez /g259 sunt dreptul de proprietate /g250i
dezmembr /g259mintele sale : dreptul de uzufruct, superficie, servitute . Pe de alt /g259
parte sunt recunoscute /g250i drepturile de natur /g259 contractual /g259 care au for /g288/g259
obligatorie doar între p /g259r/g288i, nefiind opozabile ter /g288ilor.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
În Olanda, institu /g288ia abilitat/g259 în materie de cadastru /g250i publicitate
imobiliar /g259 este Serviciul de Publicitate Imobiliar /g259/g250i Registre Publice cu
sediul în Apledoorn care are 15 oficii regionale ce func /g288ioneaz /g259 dup /g259 acela /g250i
regulament. Fiecare parcel /g259 de teren din Olanda este inclus /g259 în registrele
publice ale Serviciului de Publicitate Imobiliar /g259/g250i Registre Publice .

306 Drepturile care privesc bunurile imobile, cum ar fi dreptul de proprietate,
închirierea pe termen lung, dreptul de superficie, servitu /g288ile, ipotecile,
sechestrul, sunt înregistrate în aceste registre. De asemenea, unele restric /g288ii
de ordine public /g259 sunt men /g288ionate, cum ar fi desemnarea ca monument
protejat, dreptul de preferin /g288/g259, etc.
În principiu, drepturile personale cum ar fi dreptul de închiriere sau
drepturile preferen /g288iale nu se înregistreaz /g259. Contractul de vânzare poate fi
înregistrat dar acest lucru nu este obligatoriu. Ca regul /g259 general /g259, pentru a
opera transferul dreptului de proprietate este necesar /g259 înregistrarea dreptului
transferat la Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259. Cu toate acestea, exist /g259/g250i
excep /g288ii /g250i anume drepturi care nu trebuie în mod obligatoriu înregistrate
pentru a fi recunoscute: dreptul de proprietate dobâ ndit ca urmare a
uzucapiunii sau prin succesiune. Transfer ul dreptului de proprietate în cazul
contractului de vânzare-cump /g259rare opereaz /g259 la momentul înregistr /g259rii
titlului de c /g259tre notar la Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259.
/g249i în sistemul olandez de publicitate imobiliar /g259 se aplic /g259 principiul
priorit /g259/g288ii primului drept înregistrat. Cu toate acestea, legea prevede
numeroase excep /g288ii.
Informa /g288iile de /g288inute de Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259 sunt
disponibile în format digital. Acest lu cru este valabil atât pentru informa /g288iile
privind proprietatea cât /g250i pentru alte fapte juridice care sunt înregistrate la
Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259. Corectitudinea informa /g288iilor din registrele
Oficiului de Publicitate Imobiliar /g259 nu este garantat /g259. În principiu, este
posibil ca informa /g288iile din registrele Oficiului de Publicitate Imobiliar /g259 s/g259 nu
fie în totalitate corecte sau actualizate. Totu /g250i, regula general /g259 este aceea
conform c /g259reia cump /g259r/g259torul se poate baza pe cor ectitudinea registrelor, cu
excep /g288ia cazului în care cuno /g250tea sau ar fi trebuit s /g259 cunoasc /g259 o
incorectitudine ca urmare a consult /g259rii registrelor.
306 Drepturile care privesc bunurile imobile, cum ar fi dreptul de proprietate,
închirierea pe termen lung, dreptul de superficie, servitu /g288ile, ipotecile,
sechestrul, sunt înregistrate în aceste registre. De asemenea, unele restric /g288ii
de ordine public /g259 sunt men /g288ionate, cum ar fi desemnarea ca monument
protejat, dreptul de preferin /g288/g259, etc.
În principiu, drepturile personale cum ar fi dreptul de închiriere sau
drepturile preferen /g288iale nu se înregistreaz /g259. Contractul de vânzare poate fi
înregistrat dar acest lucru nu este obligatoriu. Ca regul /g259 general /g259, pentru a
opera transferul dreptului de proprietate este necesar /g259 înregistrarea dreptului
transferat la Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259. Cu toate acestea, exist /g259/g250i
excep /g288ii /g250i anume drepturi care nu trebuie în mod obligatoriu înregistrate
pentru a fi recunoscute: dreptul de proprietate dobâ ndit ca urmare a
uzucapiunii sau prin succesiune. Transfer ul dreptului de proprietate în cazul
contractului de vânzare-cump /g259rare opereaz /g259 la momentul înregistr /g259rii
titlului de c /g259tre notar la Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259.
/g249i în sistemul olandez de publicitate imobiliar /g259 se aplic /g259 principiul
priorit /g259/g288ii primului drept înregistrat. Cu toate acestea, legea prevede
numeroase excep /g288ii.
Informa /g288iile de /g288inute de Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259 sunt
disponibile în format digital. Acest lu cru este valabil atât pentru informa /g288iile
privind proprietatea cât /g250i pentru alte fapte juridice care sunt înregistrate la
Oficiul de Publicitate Imobiliar /g259. Corectitudinea informa /g288iilor din registrele
Oficiului de Publicitate Imobiliar /g259 nu este garantat /g259. În principiu, este
posibil ca informa /g288iile din registrele Oficiului de Publicitate Imobiliar /g259 s/g259 nu
fie în totalitate corecte sau actualizate. Totu /g250i, regula general /g259 este aceea
conform c /g259reia cump /g259r/g259torul se poate baza pe cor ectitudinea registrelor, cu
excep /g288ia cazului în care cuno /g250tea sau ar fi trebuit s /g259 cunoasc /g259 o
incorectitudine ca urmare a consult /g259rii registrelor.

307 13. SERBIA
A. Sediul materiei
Principalele legi care reglementeaz /g259 proprietatea imobiliar /g259 în Serbia
sunt: Legea privind Obliga /g288iile, care stabile /g250te regulile generale cu privire la
forma /g250i con /g288inutul contractelor, Legea cu privire la Elementele de Baz /g259 ale
Propriet /g259/g288ii care define /g250te dreptul de proprietate, servitu /g288ile /g250i alte sarcini,
Legea cu privire la Transferul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare care define /g250te
transferul dreptului de proprietate asup ra imobilelor, Legea de Stat privind
M/g259sur/g259torile Terestre /g250i Cadastrul care reglementeaz /g259 organizarea /g250i
înregistrarea informa /g288iilor cu privire la imobile /g250i organizarea cadastrului /g250i
Legea Ipotecii, care reglementeaz /g259 constituirea ipotecilor.
Având în vedere c /g259 legea din Serbia î /g250i are originile în sistemul de
drept roman, precedentul nu are un im pact semnificativ asupra dreptului
imobiliar. Cu toate acestea, jurispruden/g288 a instan /g288elor superioare sârbe /g250ti va fi
luat/g259 în considera /g288ie de c /g259tre judec /g259tori în procesul de decizie a unor cazuri
noi. Legile interna /g288ionale, cum ar fi tratatele /g250i conven /g288iile interna /g288ionale
privind domeniul imobiliar, sunt aplicabile doar dac /g259 au fost ratificate de
Parlamentul Serbiei. Tratatele interna /g288ionale adoptate au suprema /g288ie fa /g288/g259 de
legisla /g288ia na /g288ional /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Pe teritoriul Serbiei nu exist /g259 restric /g288ii legale privind dobândirea
dreptului de proprietate pentru anumite categorii de persoane. Cu toate
acestea, persoanele fizice str/g259 ine /g250i persoanele juridice str /g259ine care
desf/g259/g250oar/g259 activit /g259/g288i comerciale în Serbia pot s /g259 dobândeasc/g259 , în temeiul
principiului reciprocit/g259/g288 ii, dreptul de proprietate asupra propriet /g259/g288ilor
imobiliare din Serbia. Principiul reciprocit /g259/g288ii se presupune c /g259 exist /g259, dar
prezum /g288ia poate fi comb /g259tut/g259. Dac /g259 este necesar, partea interesat /g259 sau
307 13. SERBIA
A. Sediul materiei
Principalele legi care reglementeaz /g259 proprietatea imobiliar /g259 în Serbia
sunt: Legea privind Obliga /g288iile, care stabile /g250te regulile generale cu privire la
forma /g250i con /g288inutul contractelor, Legea cu privire la Elementele de Baz /g259 ale
Propriet /g259/g288ii care define /g250te dreptul de proprietate, servitu /g288ile /g250i alte sarcini,
Legea cu privire la Transferul Propriet /g259/g288ilor Imobiliare care define /g250te
transferul dreptului de proprietate asup ra imobilelor, Legea de Stat privind
M/g259sur/g259torile Terestre /g250i Cadastrul care reglementeaz /g259 organizarea /g250i
înregistrarea informa /g288iilor cu privire la imobile /g250i organizarea cadastrului /g250i
Legea Ipotecii, care reglementeaz /g259 constituirea ipotecilor.
Având în vedere c /g259 legea din Serbia î /g250i are originile în sistemul de
drept roman, precedentul nu are un im pact semnificativ asupra dreptului
imobiliar. Cu toate acestea, jurispruden/g288 a instan /g288elor superioare sârbe /g250ti va fi
luat/g259 în considera /g288ie de c /g259tre judec /g259tori în procesul de decizie a unor cazuri
noi. Legile interna /g288ionale, cum ar fi tratatele /g250i conven /g288iile interna /g288ionale
privind domeniul imobiliar, sunt aplicabile doar dac /g259 au fost ratificate de
Parlamentul Serbiei. Tratatele interna /g288ionale adoptate au suprema /g288ie fa /g288/g259 de
legisla /g288ia na /g288ional /g259.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Pe teritoriul Serbiei nu exist /g259 restric /g288ii legale privind dobândirea
dreptului de proprietate pentru anumite categorii de persoane. Cu toate
acestea, persoanele fizice str/g259 ine /g250i persoanele juridice str /g259ine care
desf/g259/g250oar/g259 activit /g259/g288i comerciale în Serbia pot s /g259 dobândeasc/g259 , în temeiul
principiului reciprocit/g259/g288 ii, dreptul de proprietate asupra propriet /g259/g288ilor
imobiliare din Serbia. Principiul reciprocit /g259/g288ii se presupune c /g259 exist /g259, dar
prezum /g288ia poate fi comb /g259tut/g259. Dac /g259 este necesar, partea interesat /g259 sau

308 autoritatea competent /g259 poate solicita Ministerului de Justi /g288ie s/g259 se pronun/g288 e
dac/g259 exist /g259 reciprocitate în cazul respectiv.
Legisla /g288ia Serbiei recunoa /g250te urm/g259 toarele drepturi asupra terenului:
dreptul de proprietate (proprietatea individual /g259, coproprietatea /g250i
proprietatea în comun), servitu /g288ile, ipoteca, dreptul de preemp /g288iune, uzul /g250 i
închirierea.
Merit /g259 men /g288ionat faptul c /g259 noua Lege a planific /g259rilor în construc /g288ii
introduce posibilitatea de conversie a dreptului de folosin /g288/g259 în drept de
proprietate /g250i nu prevede eliminarea/înl /g259turarea dreptul de folosin /g288/g259. Pentru
a avea efect fat /g259 de ter /g288i, un drept sau o obliga /g288ie privind proprietatea
imobiliar /g259 trebuie s /g259 fie corect înregistra te în cartea funciar /g259. Drepturile
neînregistrate vor avea efect doar între p /g259r/g288ile contractante, nefiind
opozabile erga omnes.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
De/g250i sistemul de înregistrare al C /g259r/g288ilor Funciare nu prevede
obligativitatea înregistr /g259rii drepturilor ob /g288inute, cu toate acestea o regul /g259
general /g259 specific /g259 legisla /g288iei Serbiei este c /g259 toate drepturile in rem trebuie s /g259
fie înregistrate pentru a avea efecte fa /g288/g259 de ter /g288i (de exemplu: dreptul de
proprietate (proprietatea exclusiv /g259, coproprietatea, c oproprietatea comun /g259/g250i
nedivizat /g259/g250i proprietatea în comun), ipoteca, dreptul de închiriere, uzul,
servitu /g288ile, etc.) În plus, în conformita te cu Legea de Stat privind
M/g259sur/g259torile Terestre /g250i Cadastrul, o persoan /g259 care dobânde /g250te un drept
asupra unei propriet /g259/g288i imobiliare este obligat /g259 s/g259 înregistreze orice cesiune,
transfer sau limitare a drepturilor refer itoare la acel imobil, pentru ca dreptul
dobândit s /g259 produc /g259 efecte erga omens. Înregistrarea la autorit /g259/g288ile
competente trebuie f /g259cut/g259 în termen de 30 de zile de la momentul
transferului. Persoana care nu respect /g259 obliga /g288ia de înregistrare poate primi
sanc /g288iuni pecuniare.
308 autoritatea competent /g259 poate solicita Ministerului de Justi /g288ie s/g259 se pronun/g288 e
dac/g259 exist /g259 reciprocitate în cazul respectiv.
Legisla /g288ia Serbiei recunoa /g250te urm/g259 toarele drepturi asupra terenului:
dreptul de proprietate (proprietatea individual /g259, coproprietatea /g250i
proprietatea în comun), servitu /g288ile, ipoteca, dreptul de preemp /g288iune, uzul /g250 i
închirierea.
Merit /g259 men /g288ionat faptul c /g259 noua Lege a planific /g259rilor în construc /g288ii
introduce posibilitatea de conversie a dreptului de folosin /g288/g259 în drept de
proprietate /g250i nu prevede eliminarea/înl /g259turarea dreptul de folosin /g288/g259. Pentru
a avea efect fat /g259 de ter /g288i, un drept sau o obliga /g288ie privind proprietatea
imobiliar /g259 trebuie s /g259 fie corect înregistra te în cartea funciar /g259. Drepturile
neînregistrate vor avea efect doar între p /g259r/g288ile contractante, nefiind
opozabile erga omnes.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
De/g250i sistemul de înregistrare al C /g259r/g288ilor Funciare nu prevede
obligativitatea înregistr /g259rii drepturilor ob /g288inute, cu toate acestea o regul /g259
general /g259 specific /g259 legisla /g288iei Serbiei este c /g259 toate drepturile in rem trebuie s /g259
fie înregistrate pentru a avea efecte fa /g288/g259 de ter /g288i (de exemplu: dreptul de
proprietate (proprietatea exclusiv /g259, coproprietatea, c oproprietatea comun /g259/g250i
nedivizat /g259/g250i proprietatea în comun), ipoteca, dreptul de închiriere, uzul,
servitu /g288ile, etc.) În plus, în conformita te cu Legea de Stat privind
M/g259sur/g259torile Terestre /g250i Cadastrul, o persoan /g259 care dobânde /g250te un drept
asupra unei propriet /g259/g288i imobiliare este obligat /g259 s/g259 înregistreze orice cesiune,
transfer sau limitare a drepturilor refer itoare la acel imobil, pentru ca dreptul
dobândit s /g259 produc /g259 efecte erga omens. Înregistrarea la autorit /g259/g288ile
competente trebuie f /g259cut/g259 în termen de 30 de zile de la momentul
transferului. Persoana care nu respect /g259 obliga /g288ia de înregistrare poate primi
sanc /g288iuni pecuniare.

309 În conformitate cu legisla /g288ia Serbiei, titlul de proprietate al unui
imobil poate fi dobândit de la un proprietar care de /g288ine un drept de
proprietate înregistrat, prin intermediul unui contract de vânzare –
cump /g259rare, contract care reprezint /g259 un just titlu, în timp ce înregistrarea în
registrul funciar reprezint /g259 o condi /g288ie de stabilire a propriet /g259/g288ii (modus
acquirendi ). Proprietatea este considerat /g259 a fi transferat /g259 la înregistrarea
titlului în registrul funciar. La înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile se aplic /g259 principiul general prior in tempore potior in iure . Aceasta
înseamn /g259 c/g259 momentul depunerii cererii de înregistrare la autoritatea
competent /g259 este decisiv, cu condi /g288ia ca toate cerin /g288ele privind înregistrarea
s/g259 fi fost îndeplinite. În ceea ce prive /g250te drepturile înregistrate, dobânditorul
unui drept care efectueaz /g259 primul înregistrarea va avea prioritate fa/g288/g259 de
persoanele care înregistreaz /g259 ulterior acelea /g250i drepturi.
În prezent, în Serbia, sistemul de înregistrare a terenurilor recunoa /g250te
4 tipuri de registre: Cadastrul Terenurilor
321 (Cadastrul funciar), Cadastrul
Propriet /g259/g288ilor322, Cartea Funciar /g259323/g250i Registrul titlurilor de proprietate324.
În timp ce Cadastrul Terenurilor con /g288ine date
cartografice/topografice privind terenurile, C /g259r/g288ile Funciare /g250i Cadastrul
Propriet /g259/g288ilor sunt considerate a fi înregistr /g259ri legale (de exemplu, numai
înregistr /g259rile în C /g259r/g288ile Funciare sau în Cadastrul Propriet /g259/g288ilor, dup/g259 caz,
vor avea efect fa /g288/g259 de ter /g288i). În plus, unele regiuni sunt sub inciden /g288a
Registrului titlurilor de proprietate care este mai pu/g288 in sigur comparativ cu
Cadastrul Propriet /g259/g288ilor /g250i C/g259r/g288ile Funciare, deoarece titularul unui act
referindu-se la titlul s /g259u de proprietate se bucur /g259 doar de ipoteza c /g259 el este
proprietarul real al imobilului respectiv. De asemenea, trebuie remarcat
faptul c /g259 niciun registru nu acoper /g259 întregul teritoriu al Serbiei /g250i c/g259 exist /g259

321Cadastre of Land;
322Cadastre of Real Estate;
323Land Books;
324Deed System
309 În conformitate cu legisla /g288ia Serbiei, titlul de proprietate al unui
imobil poate fi dobândit de la un proprietar care de /g288ine un drept de
proprietate înregistrat, prin intermediul unui contract de vânzare –
cump /g259rare, contract care reprezint /g259 un just titlu, în timp ce înregistrarea în
registrul funciar reprezint /g259 o condi /g288ie de stabilire a propriet /g259/g288ii (modus
acquirendi ). Proprietatea este considerat /g259 a fi transferat /g259 la înregistrarea
titlului în registrul funciar. La înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile se aplic /g259 principiul general prior in tempore potior in iure . Aceasta
înseamn /g259 c/g259 momentul depunerii cererii de înregistrare la autoritatea
competent /g259 este decisiv, cu condi /g288ia ca toate cerin /g288ele privind înregistrarea
s/g259 fi fost îndeplinite. În ceea ce prive /g250te drepturile înregistrate, dobânditorul
unui drept care efectueaz /g259 primul înregistrarea va avea prioritate fa/g288/g259 de
persoanele care înregistreaz /g259 ulterior acelea /g250i drepturi.
În prezent, în Serbia, sistemul de înregistrare a terenurilor recunoa /g250te
4 tipuri de registre: Cadastrul Terenurilor
321 (Cadastrul funciar), Cadastrul
Propriet /g259/g288ilor322, Cartea Funciar /g259323/g250i Registrul titlurilor de proprietate324.
În timp ce Cadastrul Terenurilor con /g288ine date
cartografice/topografice privind terenurile, C /g259r/g288ile Funciare /g250i Cadastrul
Propriet /g259/g288ilor sunt considerate a fi înregistr /g259ri legale (de exemplu, numai
înregistr /g259rile în C /g259r/g288ile Funciare sau în Cadastrul Propriet /g259/g288ilor, dup/g259 caz,
vor avea efect fa /g288/g259 de ter /g288i). În plus, unele regiuni sunt sub inciden /g288a
Registrului titlurilor de proprietate care este mai pu/g288 in sigur comparativ cu
Cadastrul Propriet /g259/g288ilor /g250i C/g259r/g288ile Funciare, deoarece titularul unui act
referindu-se la titlul s /g259u de proprietate se bucur /g259 doar de ipoteza c /g259 el este
proprietarul real al imobilului respectiv. De asemenea, trebuie remarcat
faptul c /g259 niciun registru nu acoper /g259 întregul teritoriu al Serbiei /g250i c/g259 exist /g259

321Cadastre of Land;
322Cadastre of Real Estate;
323Land Books;
324Deed System

310 unele regiuni în care terenurile /g250i construc /g288iile de pe ele nu au f /g259cut obiectul
înregistr /g259rii.
Legisla /g288ia Serbiei nu prevede posibilitatea încheierii tranzac /g288iilor
imobiliare pe cale electronic /g259. Legea de Stat privind M /g259sur/g259torile Terestre /g250i
Cadastrul prevede un nou sistem info rmatic geodezic-cadastral uniform /g250i
posibilitatea de a accesa electronic informa /g288iile cu privire la propriet /g259/g288ile
înregistrate, începând cu ianuarie 2010.
În conformitate cu principiul bunei-credin /g288e, înregistr /g259rile efectuate
sunt considerate a fi corecte /g250i precise. Potrivit acestui principiu, orice
persoan /g259 de bun/g259 -credin /g288/g259 care se bazeaz /g259 pe informa /g288iile ob /g288inute de la
Oficiul de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 este protejat /g259 împotriva
reclama/g288 iilor ter/g288 ilor, chiar dac /g259 informa/g288 iile înregistrate se dovedesc a fi
inexacte sau incomplete. De asemenea, articolul 58 din Constitu /g288ia Serbiei
garanteaz /g259 dreptul de proprietate. În caz de prejudiciu cauzat printr-o
înregistrare neconform /g259 cu realitatea, legea care reglementeaz /g259 înregistrarea
drepturilor imobiliare nu prevede expres dreptul p /g259r/g288ii v/g259t/g259mate de a solicita
astfel de desp /g259gubiri. Cu toate acestea, în conformitate cu principiile
generale ale dreptului sârbesc, pot fi solicitate desp /g259gubiri de la orice parte
care este g /g259sit/g259 vinovat /g259 pentru daune le suferite.
Registrele sunt accesibile publicului. Astfel, orice parte interesat /g259
poate ob/g288 ine toate informa /g288iile relevante privind propriet /g259/g288ile imobiliare (ex.
dreptul de proprietate, sarcinile, etc.).
14. SUEDIA
A. Sediul materiei
Principalele acte normative care reglementeaz /g259 aspectele esen /g288iale
ale legisla /g288iei privind proprietatea privat /g259 a imobilelor sunt: Codul
Terenurilor din Suedia325 care reglementeaz /g259 dreptul de proprietate,

325Jordabalken;
310 unele regiuni în care terenurile /g250i construc /g288iile de pe ele nu au f /g259cut obiectul
înregistr /g259rii.
Legisla /g288ia Serbiei nu prevede posibilitatea încheierii tranzac /g288iilor
imobiliare pe cale electronic /g259. Legea de Stat privind M /g259sur/g259torile Terestre /g250i
Cadastrul prevede un nou sistem info rmatic geodezic-cadastral uniform /g250i
posibilitatea de a accesa electronic informa /g288iile cu privire la propriet /g259/g288ile
înregistrate, începând cu ianuarie 2010.
În conformitate cu principiul bunei-credin /g288e, înregistr /g259rile efectuate
sunt considerate a fi corecte /g250i precise. Potrivit acestui principiu, orice
persoan /g259 de bun/g259 -credin /g288/g259 care se bazeaz /g259 pe informa /g288iile ob /g288inute de la
Oficiul de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 este protejat /g259 împotriva
reclama/g288 iilor ter/g288 ilor, chiar dac /g259 informa/g288 iile înregistrate se dovedesc a fi
inexacte sau incomplete. De asemenea, articolul 58 din Constitu /g288ia Serbiei
garanteaz /g259 dreptul de proprietate. În caz de prejudiciu cauzat printr-o
înregistrare neconform /g259 cu realitatea, legea care reglementeaz /g259 înregistrarea
drepturilor imobiliare nu prevede expres dreptul p /g259r/g288ii v/g259t/g259mate de a solicita
astfel de desp /g259gubiri. Cu toate acestea, în conformitate cu principiile
generale ale dreptului sârbesc, pot fi solicitate desp /g259gubiri de la orice parte
care este g /g259sit/g259 vinovat /g259 pentru daune le suferite.
Registrele sunt accesibile publicului. Astfel, orice parte interesat /g259
poate ob/g288 ine toate informa /g288iile relevante privind propriet /g259/g288ile imobiliare (ex.
dreptul de proprietate, sarcinile, etc.).
14. SUEDIA
A. Sediul materiei
Principalele acte normative care reglementeaz /g259 aspectele esen /g288iale
ale legisla /g288iei privind proprietatea privat /g259 a imobilelor sunt: Codul
Terenurilor din Suedia325 care reglementeaz /g259 dreptul de proprietate,

325Jordabalken;

311 uzufructul, servitu /g288ile, ipotecile, concesiunea /g250i înregistrarea drepturilor
asupra propriet /g259/g288ilor imobiliare, Legea dreptului de preemp /g288iune326 care
acord /g259 municipalit/g259/g288 ilor din Suedia dreptul de preemp /g288iune atunci când o
proprietate imobiliar /g259 situat/g259 în cadrul municipalit/g259/g288 ii respective face
obiectul unei cump /g259r/g259ri, Legea privind Achizi /g288ia Propriet /g259/g288ilor Închiriate327
care prevede c /g259 transferul unei propriet /g259/g288i imobiliare trebuie notificat
municipalit/g259/g288 ii în cazul în care o persoan /g259 dobânde /g250te o proprietate
închiriat/g259 sau ac /g288iuni la o companie care de /g288ine o proprietate închiriat /g259.
Suedia are un sistem de drept civil /g250i singurele precedente care pot fi
într-adev /g259r invocate sunt deciziile luate de c /g259tre Curtea Suprem /g259 de Justi /g288ie
pentru interpretarea legilor scrise. De asemenea, îndrum /g259ri cu privire la
modul de a interpreta o lege se pot g /g259si în lucr /g259rile preg /g259titoare emise de
c/g259tre Parlamentul suedez înainte de adoptarea unei legi. Legile
interna /g288ionale nu sunt relevante pentru legisla /g288ia propriet /g259/g288ii imobiliare.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Nu exist /g259 restric /g288ii privind dobândirea dreptu lui de proprietate de
c/g259tre cet /g259/g288enii str /g259ini. Totu /g250i exist/g259 unele restric /g288ii legate de transferul
propriet /g259/g288ii. De exemplu, Legea privind Achizi /g288ia Propriet /g259/g288ilor Închiriate
prevede c /g259 transferul unei astfel de propriet/g259/g288 i trebuie notificat
municipalit/g259/g288 ii în decurs de trei luni /g250i municipalitatea decide dac /g259 transferul
trebuie sau nu aprobat de tribunalul regional privind închirierile. Tribunalul
regional privind închirierile va aprecia pe de o parte dac /g259 cump /g259r/g259torul are
inten /g288ia de a face o investi /g288ie pe termen lung iar pe de alt /g259 parte se va
pronun/g288 a asupra capacit /g259/g288ii sale de a administra proprietatea într-o manier /g259
acceptabil /g259.

326Förköpslagen;
327Lagen om förvärv av hyresfastighet m.m .;
311 uzufructul, servitu /g288ile, ipotecile, concesiunea /g250i înregistrarea drepturilor
asupra propriet /g259/g288ilor imobiliare, Legea dreptului de preemp /g288iune326 care
acord /g259 municipalit/g259/g288 ilor din Suedia dreptul de preemp /g288iune atunci când o
proprietate imobiliar /g259 situat/g259 în cadrul municipalit/g259/g288 ii respective face
obiectul unei cump /g259r/g259ri, Legea privind Achizi /g288ia Propriet /g259/g288ilor Închiriate327
care prevede c /g259 transferul unei propriet /g259/g288i imobiliare trebuie notificat
municipalit/g259/g288 ii în cazul în care o persoan /g259 dobânde /g250te o proprietate
închiriat/g259 sau ac /g288iuni la o companie care de /g288ine o proprietate închiriat /g259.
Suedia are un sistem de drept civil /g250i singurele precedente care pot fi
într-adev /g259r invocate sunt deciziile luate de c /g259tre Curtea Suprem /g259 de Justi /g288ie
pentru interpretarea legilor scrise. De asemenea, îndrum /g259ri cu privire la
modul de a interpreta o lege se pot g /g259si în lucr /g259rile preg /g259titoare emise de
c/g259tre Parlamentul suedez înainte de adoptarea unei legi. Legile
interna /g288ionale nu sunt relevante pentru legisla /g288ia propriet /g259/g288ii imobiliare.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Nu exist /g259 restric /g288ii privind dobândirea dreptu lui de proprietate de
c/g259tre cet /g259/g288enii str /g259ini. Totu /g250i exist/g259 unele restric /g288ii legate de transferul
propriet /g259/g288ii. De exemplu, Legea privind Achizi /g288ia Propriet /g259/g288ilor Închiriate
prevede c /g259 transferul unei astfel de propriet/g259/g288 i trebuie notificat
municipalit/g259/g288 ii în decurs de trei luni /g250i municipalitatea decide dac /g259 transferul
trebuie sau nu aprobat de tribunalul regional privind închirierile. Tribunalul
regional privind închirierile va aprecia pe de o parte dac /g259 cump /g259r/g259torul are
inten /g288ia de a face o investi /g288ie pe termen lung iar pe de alt /g259 parte se va
pronun/g288 a asupra capacit /g259/g288ii sale de a administra proprietatea într-o manier /g259
acceptabil /g259.

326Förköpslagen;
327Lagen om förvärv av hyresfastighet m.m .;

312 Principalele drepturi recunoscute în legisla /g288ia suedez /g259 cu privire la
bunurile imobile sunt: dreptu l de proprietate absolut /g259328 (freehold) – care se
refer/g259 la dreptul de proprietate absolut /g259 asupra terenului al oric /g259rei persoane
fizice sau juridice, dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen nedefinit a
terenului329 (site-leasehold) – este în general acordat de c /g259tre municipalit /g259/g288i
sau de c /g259tre stat pentru o perioad /g259 nedefinit /g259 în schimbul unei taxe anuale /g250i
este înregistrat în Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia (Cartea Funciar /g259 din
Suedia); închirierea330 (lease) – este un drept pur contractual de folosin /g288/g259 a
unei cl /g259diri sau a unor p/g259 r/g288i ale acesteia în schimbul unei chirii; arenda331
(leasehold) – este un drept pur contractual de folosin /g288/g259 a terenului pe termen
limitat în schimbul unei pl /g259/g288i/compensa /g288ii; dreptul de servitute332
(easement); uzufructul333 – dreptul de a folosi /g250i de a culege roadele
provenind dintr-o proprietate apar /g288inând altei persoane, cu condi /g288ia ca
propriet /g259/g288ii respective s /g259 nu i se aduc /g259 în niciun fel prejudicii.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Toate terenurile din Suedia sunt divizate în unit /g259/g288i de proprietate care
se identific /g259 individual printr-un num /g259r /g250i un cod. O unitate de proprietate
poate fi delimitat/g259 atât orizontal cât /g250i vertical creând astfel o unitate de
proprietate tridimensional /g259. Toate unit /g259/g288ile de teren trebuie înregistrate în
Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia (Cartea Funciar/g259 ). Cu toate acestea, nu

328Äganderätt;
329tomträtt :acest drept este foarte asem /g259n/g259tor dreptului de proprietate asupra terenului.
Acordul dintre p /g259r/g288i trebuie s /g259 fie exprimat în scris /g250 i poate fi reziliat numai de c /g259tre
proprietar la expirarea anumitor perioade de timp; dac /g259 acordul este reziliat, cel care de /g288ine
acest drept este în general îndrept /g259/g288it la compensa /g288ii pentru valoarea cl /g259dirilor /g250i a celorlalte
bunuri care constituie imobile prin destina /g288ie; dac /g259 p/g259r/g288ile nu au convenit asupra unei
perioade mai mari, prima perioad /g259 pe care se acord /g259 dreptul este de 60 de ani /g250i fiecare
perioad /g259 ulterioar /g259 este de 40 ani. Acest drept poate fi transmis sau ipotecat de c /g259tre
titularul s /g259u f/g259r/g259 consim /g288/g259mântul proprietarului.
330Hyra;
331Arrende;
332Servitut;
333Nyttjanderätt;
312 Principalele drepturi recunoscute în legisla /g288ia suedez /g259 cu privire la
bunurile imobile sunt: dreptu l de proprietate absolut /g259328 (freehold) – care se
refer/g259 la dreptul de proprietate absolut /g259 asupra terenului al oric /g259rei persoane
fizice sau juridice, dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen nedefinit a
terenului329 (site-leasehold) – este în general acordat de c /g259tre municipalit /g259/g288i
sau de c /g259tre stat pentru o perioad /g259 nedefinit /g259 în schimbul unei taxe anuale /g250i
este înregistrat în Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia (Cartea Funciar /g259 din
Suedia); închirierea330 (lease) – este un drept pur contractual de folosin /g288/g259 a
unei cl /g259diri sau a unor p/g259 r/g288i ale acesteia în schimbul unei chirii; arenda331
(leasehold) – este un drept pur contractual de folosin /g288/g259 a terenului pe termen
limitat în schimbul unei pl /g259/g288i/compensa /g288ii; dreptul de servitute332
(easement); uzufructul333 – dreptul de a folosi /g250i de a culege roadele
provenind dintr-o proprietate apar /g288inând altei persoane, cu condi /g288ia ca
propriet /g259/g288ii respective s /g259 nu i se aduc /g259 în niciun fel prejudicii.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Toate terenurile din Suedia sunt divizate în unit /g259/g288i de proprietate care
se identific /g259 individual printr-un num /g259r /g250i un cod. O unitate de proprietate
poate fi delimitat/g259 atât orizontal cât /g250i vertical creând astfel o unitate de
proprietate tridimensional /g259. Toate unit /g259/g288ile de teren trebuie înregistrate în
Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia (Cartea Funciar/g259 ). Cu toate acestea, nu

328Äganderätt;
329tomträtt :acest drept este foarte asem /g259n/g259tor dreptului de proprietate asupra terenului.
Acordul dintre p /g259r/g288i trebuie s /g259 fie exprimat în scris /g250 i poate fi reziliat numai de c /g259tre
proprietar la expirarea anumitor perioade de timp; dac /g259 acordul este reziliat, cel care de /g288ine
acest drept este în general îndrept /g259/g288it la compensa /g288ii pentru valoarea cl /g259dirilor /g250i a celorlalte
bunuri care constituie imobile prin destina /g288ie; dac /g259 p/g259r/g288ile nu au convenit asupra unei
perioade mai mari, prima perioad /g259 pe care se acord /g259 dreptul este de 60 de ani /g250i fiecare
perioad /g259 ulterioar /g259 este de 40 ani. Acest drept poate fi transmis sau ipotecat de c /g259tre
titularul s /g259u f/g259r/g259 consim /g288/g259mântul proprietarului.
330Hyra;
331Arrende;
332Servitut;
333Nyttjanderätt;

313 toate drepturile auxiliare privind terenurile trebuie s /g259 fie înregistrate, ca de
exemplu, drepturile contractuale.
Toate transferurile de terenuri (indiferent dac /g259 dreptul care se
transmite este dreptul de proprietate sau dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe
termen nedefinit a terenului) trebuie înregi strate în termen de trei luni de la
întocmirea documentului în baza c /g259ruia s-a f /g259cut achizi /g288ia sau dup /g259
finalizarea achizi /g288iei în cazul în care achizi /g288ia este supus /g259 unor condi /g288ii,
aprob /g259ri oficiale sau altor asemenea circumstan /g288e, pentru a evita penalit /g259/g288ile.
De asemenea, ipotecile, servitu /g288ile oficiale (cele necontractuale) /g250i drepturile
de preemp /g288iune ale societ /g259/g288ilor cooperatiste de construc /g288ie trebuie
înregistrate pentru ca s /g259 fie valabile.
Cu toate aceste, exist /g259 o serie de drepturi asupra terenurilor care nu
trebuie s /g259 fie înregistrate. De exemplu, drepturile acordate prin contract cum
ar fi: închirierea, dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen limitat /g250i
uzufructul. Drepturile înregistrate au prioritate asupra drepturilor
neînregistrate iar între ele, drepturile înregistrate, au prioritate în ordinea
datelor în care au fost înscrise. Cu toate acestea, în cazul în care beneficiarul
unui drept înregistrat a ac /g288ionat cu rea-credin /g288/g259, dreptul s /g259u nu va avea
prioritate fa /g288/g259 de niciun drept neînregistrat cu care ar veni în concurs.
Autoritatea Na /g288ional /g259 de Cartografie, Cadastru /g250 i Publicitate
Imobiliar /g259 este unica autoritate din Suedia în domeniul înregistr /g259rii
propriet /g259/g288ilor imobiliare. Divizia pentru Înre gistrarea Terenurilor din cadrul
institu /g288iei este organizat /g259 din punct de vedere geografic în 7 oficii locale. La
înregistrarea unei propriet /g259/g288i imobiliare în Registrul Propriet /g259/g288ilor din
Suedia, proprietarul prime /g250te un certificat de înregistrare a titlului. Astfel,
de/g250i dreptul de proprietate este în gene ral transferat la data încheierii
contractului de vânzare-cump /g259rare, totu/g250 i, titlul de proprietate va intra în
posesia noului proprietar dup /g259 ce va fi înregistrat în Registrul Propriet /g259/g288ilor
din Suedia (Cartea Funciar /g259) de c /g259tre Autoritatea Na /g288ional /g259 de Cartografie,
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259. Tranzac /g288iile legate de înregistrarea
313 toate drepturile auxiliare privind terenurile trebuie s /g259 fie înregistrate, ca de
exemplu, drepturile contractuale.
Toate transferurile de terenuri (indiferent dac /g259 dreptul care se
transmite este dreptul de proprietate sau dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe
termen nedefinit a terenului) trebuie înregi strate în termen de trei luni de la
întocmirea documentului în baza c /g259ruia s-a f /g259cut achizi /g288ia sau dup /g259
finalizarea achizi /g288iei în cazul în care achizi /g288ia este supus /g259 unor condi /g288ii,
aprob /g259ri oficiale sau altor asemenea circumstan /g288e, pentru a evita penalit /g259/g288ile.
De asemenea, ipotecile, servitu /g288ile oficiale (cele necontractuale) /g250i drepturile
de preemp /g288iune ale societ /g259/g288ilor cooperatiste de construc /g288ie trebuie
înregistrate pentru ca s /g259 fie valabile.
Cu toate aceste, exist /g259 o serie de drepturi asupra terenurilor care nu
trebuie s /g259 fie înregistrate. De exemplu, drepturile acordate prin contract cum
ar fi: închirierea, dreptul de folosin /g288/g259 absolut /g259 pe termen limitat /g250i
uzufructul. Drepturile înregistrate au prioritate asupra drepturilor
neînregistrate iar între ele, drepturile înregistrate, au prioritate în ordinea
datelor în care au fost înscrise. Cu toate acestea, în cazul în care beneficiarul
unui drept înregistrat a ac /g288ionat cu rea-credin /g288/g259, dreptul s /g259u nu va avea
prioritate fa /g288/g259 de niciun drept neînregistrat cu care ar veni în concurs.
Autoritatea Na /g288ional /g259 de Cartografie, Cadastru /g250 i Publicitate
Imobiliar /g259 este unica autoritate din Suedia în domeniul înregistr /g259rii
propriet /g259/g288ilor imobiliare. Divizia pentru Înre gistrarea Terenurilor din cadrul
institu /g288iei este organizat /g259 din punct de vedere geografic în 7 oficii locale. La
înregistrarea unei propriet /g259/g288i imobiliare în Registrul Propriet /g259/g288ilor din
Suedia, proprietarul prime /g250te un certificat de înregistrare a titlului. Astfel,
de/g250i dreptul de proprietate este în gene ral transferat la data încheierii
contractului de vânzare-cump /g259rare, totu/g250 i, titlul de proprietate va intra în
posesia noului proprietar dup /g259 ce va fi înregistrat în Registrul Propriet /g259/g288ilor
din Suedia (Cartea Funciar /g259) de c /g259tre Autoritatea Na /g288ional /g259 de Cartografie,
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259. Tranzac /g288iile legate de înregistrarea

314 propriet /g259/g288ilor imobiliare nu pot fi încheiate electronic. Informa /g288iile din
Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia pot fi accesate on-line cu condi /g288ia
de/g288inerii unui cont de utilizator la Autoritatea Na /g288ional /g259 de Cartografie,
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 sau la al /g288i furnizori priva /g288i de baze de date
care au acces la Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia. Guvernul Suediei
garanteaz /g259 orice inadverten /g288e sau erori f /g259cute de Autoritatea Na /g288ional /g259 de
Cartografie, Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259, din cauza unei defec /g288iuni
tehnice sau gre /g250eli de tipar, dac /g259 acestea se refer /g259 la informa /g288iile înregistrate
în Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia (Cartea Funciar /g259). În ceea ce prive /g250te
accesul la informa /g288iile înregistrate, nu exist /g259 restric /g288ii /g250i toate înregistr /g259rile
publice sunt accesibile în Suedia. Cele mai multe informa /g288ii pot fi ob /g288inute
de la Registrul Propriet/g259/g288 ilor din Suedia, un certificat de informare oficial
având o valabilitate de trei luni. Men/g288 ion/g259m c/g259 Registrul Propriet /g259/g288ilor din
Suedia ar putea s /g259 nu includ /g259 informa /g288ii privind toate drepturile /g250i sarcinile
legate de o proprietate imobiliar /g259 deoarece acestea ar putea s /g259 nu intre în
categoria celor obligatoriu de înregistrat.
15. UNGARIA
A. Sediul materiei
Cele mai importante legi care guverneaz /g259 proprietatea imobiliar /g259 în
Ungaria sunt: Codul Civil (Legea IV / 1954), Legea Terenurilor Agricole
(Legea LV / 1994), Legea Condominiului (Legea CXXXIII / 2003), Legea
Construc /g288iilor (Legea LXXVIII / 1997) /g250i Legea Publicit /g259/g288ii Imobiliare
(Legea CXLI / 1997). Ca parte a sistemului juridic continental, sistemul juridic din Ungaria
nu recunoa /g250te precedentele ca fiind obligatorii. Cu toate acestea, instan /g288ele
inferioare sunt în general /g288inute s /g259 respecte deciziile armonizate ale Cur /g288ii
Supreme.
314 propriet /g259/g288ilor imobiliare nu pot fi încheiate electronic. Informa /g288iile din
Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia pot fi accesate on-line cu condi /g288ia
de/g288inerii unui cont de utilizator la Autoritatea Na /g288ional /g259 de Cartografie,
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 sau la al /g288i furnizori priva /g288i de baze de date
care au acces la Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia. Guvernul Suediei
garanteaz /g259 orice inadverten /g288e sau erori f /g259cute de Autoritatea Na /g288ional /g259 de
Cartografie, Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259, din cauza unei defec /g288iuni
tehnice sau gre /g250eli de tipar, dac /g259 acestea se refer /g259 la informa /g288iile înregistrate
în Registrul Propriet /g259/g288ilor din Suedia (Cartea Funciar /g259). În ceea ce prive /g250te
accesul la informa /g288iile înregistrate, nu exist /g259 restric /g288ii /g250i toate înregistr /g259rile
publice sunt accesibile în Suedia. Cele mai multe informa /g288ii pot fi ob /g288inute
de la Registrul Propriet/g259/g288 ilor din Suedia, un certificat de informare oficial
având o valabilitate de trei luni. Men/g288 ion/g259m c/g259 Registrul Propriet /g259/g288ilor din
Suedia ar putea s /g259 nu includ /g259 informa /g288ii privind toate drepturile /g250i sarcinile
legate de o proprietate imobiliar /g259 deoarece acestea ar putea s /g259 nu intre în
categoria celor obligatoriu de înregistrat.
15. UNGARIA
A. Sediul materiei
Cele mai importante legi care guverneaz /g259 proprietatea imobiliar /g259 în
Ungaria sunt: Codul Civil (Legea IV / 1954), Legea Terenurilor Agricole
(Legea LV / 1994), Legea Condominiului (Legea CXXXIII / 2003), Legea
Construc /g288iilor (Legea LXXVIII / 1997) /g250i Legea Publicit /g259/g288ii Imobiliare
(Legea CXLI / 1997). Ca parte a sistemului juridic continental, sistemul juridic din Ungaria
nu recunoa /g250te precedentele ca fiind obligatorii. Cu toate acestea, instan /g288ele
inferioare sunt în general /g288inute s /g259 respecte deciziile armonizate ale Cur /g288ii
Supreme.

315 Legile interna /g288ionale nu au un efect semnificativ asupra legii
propriet /g259/g288ii imobiliare în Ungaria. Cu toate acestea, în cazul persoanelor
fizice /g250i juridice str /g259ine (altele decât reziden /g288ii sau entit /g259/g288ile din statele
membre UE sau din Spa /g288iul Economic European – SEE), acordarea
permisiunii de a dobândi dreptul de pr oprietate asupra unui imobil poate fi
refuzat /g259 dac /g259/g288ara de origine a unei asemenea persoane sau entit /g259/g288i nu
prevede un tratament egal pentru cet /g259/g288enii maghiari sau persoanele juridice
maghiare în temeiul unui tratat interna /g288ional de reciprocitate.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Cu excep /g288ia terenului arabil, persoanele fizice /g250i juridice maghiare
pot dobândi dreptul de proprie tate asupra imobilelor f /g259r/g259 nicio restric /g288ie.
Cet/g259/g288enii /g250i persoanele juridice din UE /g250i SEE au acela/g250 i tratament ca /g250i
persoanele fizice /g250i juridice din Ungaria în cazul dobândirii dreptului de
proprietate asupra imob ilelor cu scopul de re /g250edin /g288/g259 primar /g259. Pe de alt /g259
parte, persoanele fizice str /g259ine ca /g250 i persoanele juridice str /g259ine /g250i maghiare
nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole /g250i a zonelor
de conservare a naturii. Restric /g288iile privind achizi /g288ia de terenuri arabile se
aplic /g259 pân/g259 la 1 mai 2011.
Persoanele fizice /g250i juridice str /g259ine (altele decât cet /g259/g288enii UE /g250i SEE)
pot s/g259 dobândeasc /g259 propriet /g259/g288i imobiliare – altele decât terenuri agricole /g250i
terenuri în zone de conservare a naturii – doar cu permisiunea
biroului/oficiului administrativ competent. Aceast /g259 regul /g259 nu se aplic /g259
propriet /g259/g288ilor mo /g250tenite de persoanele fizice str /g259ine sau dobândite prin
uzucapiune, expropriere, etc.
Dreptul de proprietate asupra terenul ui în sistemul juridic maghiar
este clasificat ca fiind absolut. Dreptul de proprietate poate fi grevat de alte
drepturi (jura in re aliena), cum ar fi uzul, uzufructul, dreptul de servitute,
superficie, ipoteca, etc. Unele dintre aceste drepturi sunt legate de
315 Legile interna /g288ionale nu au un efect semnificativ asupra legii
propriet /g259/g288ii imobiliare în Ungaria. Cu toate acestea, în cazul persoanelor
fizice /g250i juridice str /g259ine (altele decât reziden /g288ii sau entit /g259/g288ile din statele
membre UE sau din Spa /g288iul Economic European – SEE), acordarea
permisiunii de a dobândi dreptul de pr oprietate asupra unui imobil poate fi
refuzat /g259 dac /g259/g288ara de origine a unei asemenea persoane sau entit /g259/g288i nu
prevede un tratament egal pentru cet /g259/g288enii maghiari sau persoanele juridice
maghiare în temeiul unui tratat interna /g288ional de reciprocitate.
B. Dreptul de proprietate, dezmembr /g259mintele sale /g250i alte drepturi
reale
Cu excep /g288ia terenului arabil, persoanele fizice /g250i juridice maghiare
pot dobândi dreptul de proprie tate asupra imobilelor f /g259r/g259 nicio restric /g288ie.
Cet/g259/g288enii /g250i persoanele juridice din UE /g250i SEE au acela/g250 i tratament ca /g250i
persoanele fizice /g250i juridice din Ungaria în cazul dobândirii dreptului de
proprietate asupra imob ilelor cu scopul de re /g250edin /g288/g259 primar /g259. Pe de alt /g259
parte, persoanele fizice str /g259ine ca /g250 i persoanele juridice str /g259ine /g250i maghiare
nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole /g250i a zonelor
de conservare a naturii. Restric /g288iile privind achizi /g288ia de terenuri arabile se
aplic /g259 pân/g259 la 1 mai 2011.
Persoanele fizice /g250i juridice str /g259ine (altele decât cet /g259/g288enii UE /g250i SEE)
pot s/g259 dobândeasc /g259 propriet /g259/g288i imobiliare – altele decât terenuri agricole /g250i
terenuri în zone de conservare a naturii – doar cu permisiunea
biroului/oficiului administrativ competent. Aceast /g259 regul /g259 nu se aplic /g259
propriet /g259/g288ilor mo /g250tenite de persoanele fizice str /g259ine sau dobândite prin
uzucapiune, expropriere, etc.
Dreptul de proprietate asupra terenul ui în sistemul juridic maghiar
este clasificat ca fiind absolut. Dreptul de proprietate poate fi grevat de alte
drepturi (jura in re aliena), cum ar fi uzul, uzufructul, dreptul de servitute,
superficie, ipoteca, etc. Unele dintre aceste drepturi sunt legate de

316 proprietatea imobiliar /g259 (ex. servitutea) /g250i unele sunt considerate drepturi
personale (dreptul de op /g288iune /g250i preemp /g288iune, uzul, uzufructul). Dreptul de
proprietate, dreptul de management/gestiune a bunurilor, dreptul de
folosin /g288/g259 a terenurilor, uzul, servitu /g288ile /g250i ipoteca sunt stabilite în baza
înregistr /g259rii lor în cartea funciar/g259 . Anumite forme speciale ale dreptului de
proprietate asupra im obilelor sunt recunoscute de legea din Ungaria, ex.
coposesiunea /g250i dreptul de superficie. Coposesiunea se refer /g259 la imobile în
care anumite suprafe /g288e sunt de /g288inute în comun de c /g259tre to /g288i coproprietarii, în
timp ce alte suprafe /g288e sunt în proprietatea exclusiv /g259 a proprietarilor
individuali. Sub rezerva acordului p /g259r/g288ilor, constructorul poate dobândi
dreptul de proprietate asupra cl /g259dirii (dreptul de superficie). În acest caz,
cl/g259direa este înregistrat /g259 ca un imobil independent, /g250i proprietarul cl /g259dirii va
avea drept de utilizare asupra terenului atâta timp cât cl /g259direa va exista.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Cartea funciar /g259 maghiar /g259/g288ine eviden /g288a tuturor terenurilor situate în
Ungaria. Exist /g259 un singur registru al propriet /g259/g288ilor imobiliare în Ungaria,
organizat în 141 de of icii de carte funciar /g259. În conformitate cu Legea
Publicit/g259/g288 ii Imobiliare din Ungaria urm /g259toarele drepturi pot fi înregistrate:
dreptul de proprietate, dreptul de management/gestiune a bunurilor,
uzufructul, dreptul de superficie, servitu /g288ile, poteca, dreptul de preemp /g288iune,
de a r /g259scump/g259 ra /g250i a revinde, dreptul de rent /g259 viager /g259. Pentru cele mai multe
dintre ele îregistrarea este efectuat /g259ad validitatem . În cazul altor drepturi,
înregistrarea are doar efect ad probationem fa /g288/g259 de ter /g288i. În plus, exist /g259 fapte
juridice care pot fi înregistrate, cum ar fi: procesul de lichdare sau de
faliment, exproprierea, construc /g288ia /g250i demolarea unei cl /g259diri, etc.
Beneficiarul unui drept neînregistrat nu poate opune dreptul s /g259u p/g259r/g288ii care
este beneficiarul de bun /g259-credin /g288/g259 al unui drept înregistrat.
În conformitate cu legisla /g288ia maghiar /g259 transferul dreptului de
proprietate asupra terenurilor necesit /g259 îndeplinirea a dou /g259 condi /g288ii
316 proprietatea imobiliar /g259 (ex. servitutea) /g250i unele sunt considerate drepturi
personale (dreptul de op /g288iune /g250i preemp /g288iune, uzul, uzufructul). Dreptul de
proprietate, dreptul de management/gestiune a bunurilor, dreptul de
folosin /g288/g259 a terenurilor, uzul, servitu /g288ile /g250i ipoteca sunt stabilite în baza
înregistr /g259rii lor în cartea funciar/g259 . Anumite forme speciale ale dreptului de
proprietate asupra im obilelor sunt recunoscute de legea din Ungaria, ex.
coposesiunea /g250i dreptul de superficie. Coposesiunea se refer /g259 la imobile în
care anumite suprafe /g288e sunt de /g288inute în comun de c /g259tre to /g288i coproprietarii, în
timp ce alte suprafe /g288e sunt în proprietatea exclusiv /g259 a proprietarilor
individuali. Sub rezerva acordului p /g259r/g288ilor, constructorul poate dobândi
dreptul de proprietate asupra cl /g259dirii (dreptul de superficie). În acest caz,
cl/g259direa este înregistrat /g259 ca un imobil independent, /g250i proprietarul cl /g259dirii va
avea drept de utilizare asupra terenului atâta timp cât cl /g259direa va exista.
C. Sistemul de înregistrare /g250 i registrele de publicitate imobiliar /g259
Cartea funciar /g259 maghiar /g259/g288ine eviden /g288a tuturor terenurilor situate în
Ungaria. Exist /g259 un singur registru al propriet /g259/g288ilor imobiliare în Ungaria,
organizat în 141 de of icii de carte funciar /g259. În conformitate cu Legea
Publicit/g259/g288 ii Imobiliare din Ungaria urm /g259toarele drepturi pot fi înregistrate:
dreptul de proprietate, dreptul de management/gestiune a bunurilor,
uzufructul, dreptul de superficie, servitu /g288ile, poteca, dreptul de preemp /g288iune,
de a r /g259scump/g259 ra /g250i a revinde, dreptul de rent /g259 viager /g259. Pentru cele mai multe
dintre ele îregistrarea este efectuat /g259ad validitatem . În cazul altor drepturi,
înregistrarea are doar efect ad probationem fa /g288/g259 de ter /g288i. În plus, exist /g259 fapte
juridice care pot fi înregistrate, cum ar fi: procesul de lichdare sau de
faliment, exproprierea, construc /g288ia /g250i demolarea unei cl /g259diri, etc.
Beneficiarul unui drept neînregistrat nu poate opune dreptul s /g259u p/g259r/g288ii care
este beneficiarul de bun /g259-credin /g288/g259 al unui drept înregistrat.
În conformitate cu legisla /g288ia maghiar /g259 transferul dreptului de
proprietate asupra terenurilor necesit /g259 îndeplinirea a dou /g259 condi /g288ii

317 cumulative: existen /g288a unui titlu valabil (de exemplu, contractul de vânzare-
cump /g259rare) /g250i înregistrarea dreptului de proprietate în cartea funciar /g259.
Dreptul de proprietate este transferat la momentul înregistr /g259rii acestuia în
cartea funciar /g259.
Unul dintre principiile c /g259r/g288ii funciar /g259 maghiare este principiul
clasamentului /g250i priorit /g259/g288ii. În consecin /g288/g259, pozi /g288ia de intrare a unei
înregistr /g259ri în registrul imobiliar este determinat /g259 de data depunerii cererilor
de înregistrare, cu excep /g288ia cazurilor prev /g259zute de Legea Publicit /g259/g288ii
Imobiliare. Oficiul de carte funciar /g259 elibereaz/g259 doar o rezolu /g288ie cu privire la
înregistrarea dreptului de proprietate pe care o transmite noului proprietar.
Titlul de proprietate poate fi certificat de un extras de carte funciar /g259.
Rezolu /g288ia cu privire la înregistrare nu constituie un titlu de proprietate.
Tranzac /g288iile nu se pot încheia electronic. Cartea funciar /g259 maghiar /g259 este
p/g259strat /g259 ca o baz /g259 de date electronic /g259. Numai anumi/g288 i speciali /g250ti /g250i anumite
entit/g259/g288 i (avoca /g288i, notari, b /g259nci, institu /g288ii publice etc.) au acces la baza de
date. Extrasele de carte funciar /g259 pot fi solicitate de orice persoan/g259 . În
condi /g288iile în care se constat/g259 existen /g288a unei erori sau inadverten /g288e strecurate
la înregistrare, iar oficiul de carte funciar /g259 nu reu /g250e/g250te sau refuz /g259 s/g259
corecteze gre /g250eala la cererea unei persoane interesate, acea de persoan /g259
poate apela la instan /g288a competent /g259. Instan /g288a va remedia gre /g250eala /g250i va decide
cu privire la plata daunelor dac /g259 este cazul.
317 cumulative: existen /g288a unui titlu valabil (de exemplu, contractul de vânzare-
cump /g259rare) /g250i înregistrarea dreptului de proprietate în cartea funciar /g259.
Dreptul de proprietate este transferat la momentul înregistr /g259rii acestuia în
cartea funciar /g259.
Unul dintre principiile c /g259r/g288ii funciar /g259 maghiare este principiul
clasamentului /g250i priorit /g259/g288ii. În consecin /g288/g259, pozi /g288ia de intrare a unei
înregistr /g259ri în registrul imobiliar este determinat /g259 de data depunerii cererilor
de înregistrare, cu excep /g288ia cazurilor prev /g259zute de Legea Publicit /g259/g288ii
Imobiliare. Oficiul de carte funciar /g259 elibereaz/g259 doar o rezolu /g288ie cu privire la
înregistrarea dreptului de proprietate pe care o transmite noului proprietar.
Titlul de proprietate poate fi certificat de un extras de carte funciar /g259.
Rezolu /g288ia cu privire la înregistrare nu constituie un titlu de proprietate.
Tranzac /g288iile nu se pot încheia electronic. Cartea funciar /g259 maghiar /g259 este
p/g259strat /g259 ca o baz /g259 de date electronic /g259. Numai anumi/g288 i speciali /g250ti /g250i anumite
entit/g259/g288 i (avoca /g288i, notari, b /g259nci, institu /g288ii publice etc.) au acces la baza de
date. Extrasele de carte funciar /g259 pot fi solicitate de orice persoan/g259 . În
condi /g288iile în care se constat/g259 existen /g288a unei erori sau inadverten /g288e strecurate
la înregistrare, iar oficiul de carte funciar /g259 nu reu /g250e/g250te sau refuz /g259 s/g259
corecteze gre /g250eala la cererea unei persoane interesate, acea de persoan /g259
poate apela la instan /g288a competent /g259. Instan /g288a va remedia gre /g250eala /g250i va decide
cu privire la plata daunelor dac /g259 este cazul.

318 CONCLUZII /g249 I PROPUNERI DE LEGE FERENDA
În contextul realit/g259/g288 ilor politico-sociale în care dreptul de proprietate
reprezint /g259 un drept fundamental consacrat, ap /g259rat /g250i garantat prin
Constitu /g288ie, prezentul studiu încearc /g259 s/g259 realizeze pe de o parte o analiz /g259
am/g259nun/g288it/g259 a sistemului de publicitate imobiliar /g259 la nivel na /g288ional, trecând în
revist /g259 toate institu /g288iile fundamentale în acest sens, iar pe de alt /g259 parte o
analiz /g259 comparativ /g259 a mai multor sisteme de publicitate imobiliar /g259,
corespunz /g259toare mai multor sisteme de drept, urm /g259rindu-se nivelul de
armonizare a legisla /g288iei la nivel european.
Din analiza sistematic /g259 a legisla /g288iei în vigoare, din studiul literaturii
de specialitate na /g288ional /g259/g250i str/g259in/g259, din urm /g259rirea diferitelor aspecte teoretice
/g250i practice, în elaborarea prezentei teme s-au avut în vedere ca principale
obiective urm /g259rite: efectuarea unei analize /g250tiin/g288ifice a conceptului de bun
imobil în contextul cre /g259rii cadastrului general, realizarea unei analize
comparative /g250i demonstrarea priorit/g259/g288 ilor sistemelor de publicitate,
analizarea esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor cadastrului general, analizarea
esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor publicit /g259/g288ii imobiliare, cercetarea
importan /g288ei, cuprinsului /g250i principiilor noilor c /g259r/g288i funciare, analizarea
obiectului noilor c /g259r/g288i funciare, înscrierile în c /g259r/g288ile funciare, modalit /g259/g288ile /g250i
procedura de înscriere, determinarea /g250i analiza efectelor juridice ale
înscrierilor, analiza ac /g288iunilor de carte funciar/g259 , uzucapiunea în sistem de
carte funciar /g259, executarea silit /g259 în sistem de carte funciar /g259, elaborarea /g250 i
înaintarea, în baza studiului efect uat, a propunerilor de lege-ferenda.
Studiul s-a bazat pe reglement /g259rile cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii
imobiliare din România, Austria, Australia, Belgia, Bulgaria, Canada,
Cehia, Fran /g288a, Elve /g288ia, Germania, Italia, Norveg ia, Olanda, Serbia, Suedia /g250i
Ungaria /g250i a urm/g259 rit ca printr-o ampl /g259 analiz /g259 a reglement /g259rilor regimului
318 CONCLUZII /g249 I PROPUNERI DE LEGE FERENDA
În contextul realit/g259/g288 ilor politico-sociale în care dreptul de proprietate
reprezint /g259 un drept fundamental consacrat, ap /g259rat /g250i garantat prin
Constitu /g288ie, prezentul studiu încearc /g259 s/g259 realizeze pe de o parte o analiz /g259
am/g259nun/g288it/g259 a sistemului de publicitate imobiliar /g259 la nivel na /g288ional, trecând în
revist /g259 toate institu /g288iile fundamentale în acest sens, iar pe de alt /g259 parte o
analiz /g259 comparativ /g259 a mai multor sisteme de publicitate imobiliar /g259,
corespunz /g259toare mai multor sisteme de drept, urm /g259rindu-se nivelul de
armonizare a legisla /g288iei la nivel european.
Din analiza sistematic /g259 a legisla /g288iei în vigoare, din studiul literaturii
de specialitate na /g288ional /g259/g250i str/g259in/g259, din urm /g259rirea diferitelor aspecte teoretice
/g250i practice, în elaborarea prezentei teme s-au avut în vedere ca principale
obiective urm /g259rite: efectuarea unei analize /g250tiin/g288ifice a conceptului de bun
imobil în contextul cre /g259rii cadastrului general, realizarea unei analize
comparative /g250i demonstrarea priorit/g259/g288 ilor sistemelor de publicitate,
analizarea esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor cadastrului general, analizarea
esen /g288ei, principiilor /g250i func /g288iilor publicit /g259/g288ii imobiliare, cercetarea
importan /g288ei, cuprinsului /g250i principiilor noilor c /g259r/g288i funciare, analizarea
obiectului noilor c /g259r/g288i funciare, înscrierile în c /g259r/g288ile funciare, modalit /g259/g288ile /g250i
procedura de înscriere, determinarea /g250i analiza efectelor juridice ale
înscrierilor, analiza ac /g288iunilor de carte funciar/g259 , uzucapiunea în sistem de
carte funciar /g259, executarea silit /g259 în sistem de carte funciar /g259, elaborarea /g250 i
înaintarea, în baza studiului efect uat, a propunerilor de lege-ferenda.
Studiul s-a bazat pe reglement /g259rile cadastrului /g250i publicit /g259/g288ii
imobiliare din România, Austria, Australia, Belgia, Bulgaria, Canada,
Cehia, Fran /g288a, Elve /g288ia, Germania, Italia, Norveg ia, Olanda, Serbia, Suedia /g250i
Ungaria /g250i a urm/g259 rit ca printr-o ampl /g259 analiz /g259 a reglement /g259rilor regimului

319 juridic al imobilelor în sisteme de drept diferite s /g259 eviden /g288ieze minusurie /g250 i
plusurile din propria legisla /g288ie, comparative cu legisla /g288ia altor state,
propunându-se chiar /g250i solu /g288ii în vederea elimin /g259rii minusurilor, pe m /g259sura
cre/g259rii unui cadastru al imobilelor la nivel na /g288ional. În lipsa unor cercet /g259ri
aprofundate în domeniul cadastrului /g250i al publicit /g259/g288ii imobiliare în literatura
na/g288ional /g259 de specialitate, se dore /g250te ca prin studiul efectuat s /g259 se faciliteze
atât în /g288elegerea esen /g288ei cadastrului cât /g250 i în/g288elegerea esen /g288ei publicit /g259/g288ii
imobiliare, institu /g288ii ce îndeplinesc func /g288ii diferite. De asemenea, s-a urm /g259rit
/g250i clarificarea anumitor no /g288iuni mai pu /g288in în /g288elese sau interpretate
controversat, precum criteriile de includere a bunurilor în clasa celor
imobile, rangul dreptului înscris, efectele juridice ale înscrierii drepturilor
asupra imobilelor.
Scopul /g250i obiectivul lucr /g259rii a constat în cercetarea aprofundat /g259 a
esen /g288ei /g250i con /g288inutului reglement /g259rilor legislative ale cre /g259rii cadastrului
general /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare, a regimului juridic al bunurilor imobile,
cercetarea /g250i analiza efectelor juridice ale înregistr /g259rii drepturilor imobiliare,
determinarea rolului /g250i importan /g288ei cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare,
stabilirea modalit /g259/g288ilor /g250i procedurii de înscriere în c /g259r/g288ile funciare, analiza
problemelor teoretice /g250 i practice întâlnite în procesul de înregistrare a
imobilelor /g250i a drepturilor asupra lor.
În vederea îmbun /g259t/g259/g288irii legisla /g288iei deja în vigoare, prezentul studiu a
contribuit /g250i prin aducerea câtorva propuneri de lege ferenda :
1.Deoarece, în compara /g288ie cu vechea reglementare, în prezent s-a
înstaurat necesitatea înscrierii în cartea funciar /g259 a informa /g288iilor cu privire la
valoarea impozabil /g259 a imobilului ca urmare a valorii fluctuante a acesteia /g250i
a lipsei de utilitate a acesteia, în mod corect apreciem ca propunere de lege
ferenda inserarea unor men /g288iuni referitoare la valoarea de circula /g288ie a
imobilului în cauz /g259, venind astfel /g250i în întâmpinarea realiz /g259rii func /g288iei
economice a cadastrului.
319 juridic al imobilelor în sisteme de drept diferite s /g259 eviden /g288ieze minusurie /g250 i
plusurile din propria legisla /g288ie, comparative cu legisla /g288ia altor state,
propunându-se chiar /g250i solu /g288ii în vederea elimin /g259rii minusurilor, pe m /g259sura
cre/g259rii unui cadastru al imobilelor la nivel na /g288ional. În lipsa unor cercet /g259ri
aprofundate în domeniul cadastrului /g250i al publicit /g259/g288ii imobiliare în literatura
na/g288ional /g259 de specialitate, se dore /g250te ca prin studiul efectuat s /g259 se faciliteze
atât în /g288elegerea esen /g288ei cadastrului cât /g250 i în/g288elegerea esen /g288ei publicit /g259/g288ii
imobiliare, institu /g288ii ce îndeplinesc func /g288ii diferite. De asemenea, s-a urm /g259rit
/g250i clarificarea anumitor no /g288iuni mai pu /g288in în /g288elese sau interpretate
controversat, precum criteriile de includere a bunurilor în clasa celor
imobile, rangul dreptului înscris, efectele juridice ale înscrierii drepturilor
asupra imobilelor.
Scopul /g250i obiectivul lucr /g259rii a constat în cercetarea aprofundat /g259 a
esen /g288ei /g250i con /g288inutului reglement /g259rilor legislative ale cre /g259rii cadastrului
general /g250i publicit /g259/g288ii imobiliare, a regimului juridic al bunurilor imobile,
cercetarea /g250i analiza efectelor juridice ale înregistr /g259rii drepturilor imobiliare,
determinarea rolului /g250i importan /g288ei cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare,
stabilirea modalit /g259/g288ilor /g250i procedurii de înscriere în c /g259r/g288ile funciare, analiza
problemelor teoretice /g250 i practice întâlnite în procesul de înregistrare a
imobilelor /g250i a drepturilor asupra lor.
În vederea îmbun /g259t/g259/g288irii legisla /g288iei deja în vigoare, prezentul studiu a
contribuit /g250i prin aducerea câtorva propuneri de lege ferenda :
1.Deoarece, în compara /g288ie cu vechea reglementare, în prezent s-a
înstaurat necesitatea înscrierii în cartea funciar /g259 a informa /g288iilor cu privire la
valoarea impozabil /g259 a imobilului ca urmare a valorii fluctuante a acesteia /g250i
a lipsei de utilitate a acesteia, în mod corect apreciem ca propunere de lege
ferenda inserarea unor men /g288iuni referitoare la valoarea de circula /g288ie a
imobilului în cauz /g259, venind astfel /g250i în întâmpinarea realiz /g259rii func /g288iei
economice a cadastrului.

320 2.Comparativ cu D-L nr. 115/1938 care prevedea în art. 2 alin. (3)
c/g259 în situa /g288ia în care o comun /g259 era alc/g259 tuit/g259 din dou/g259 sau mai multe sate,
c/g259r/g288ile funciare se numerotau pe sate, alc /g259tuind registrele funciare ale
acestora, în sistemul Legii nr. 7/1996 în aceast /g259 situa /g288ie nu se mai întocmesc
/g250i nici nu se mai numeroteaz /g259 distinct pentru fiecare sat în parte, fapt care
face dificil /g259 organizarea acelor c /g259r/g288i funciare. Drept consecin /g288/g259, propunem
de lege ferenda introducerea satului ca diviziune al /g259turi de comun /g259, ora /g250/g250i
municipiu pentru a u/g250 ura sistemul de întocmire /g250i de eviden /g288/g259 al c/g259 r/g288ilor
funciare inclusiv la nivelul satelor.
3.În ceea ce prive /g250te dispozi /g288iile art. 22 alin. (1) din Legea nr.
7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i complet/g259 rile ulterioare,
consider /g259m ca propunere de lege ferenda , modificarea textului legal ini/g288 ial
prin înlocuirea expresiei „la înregistrarea cererii sale” cu expresia „la
înregistrarea cererii formulat /g259 de succesorul tabular”, deoarece, dup /g259
înregistrarea oric /g259rei cereri de înscriere în cartea funciar /g259, unul dintre
primele aspecte care trebuie verificate pentru a putea fi admis /g259 cererea este
cercetarea identit /g259/g288ii dintre posesorul tabular /g250i cel ce figureaz /g259 în actul
juridic prezentat ca fiind persoana care a transmis, a constituit sau a
modificat dreptul intabulat în cartea funciar/g259 respectiv /g259. În mod corect
apreciem felul în care în literatura de specialitate s-a surprins inadverten /g288a
de redactare legislativ /g259 cu privire la momentul la care se aprecieaz /g259 calitatea
de antecesor tabular /g250i achies /g259m pe deplin la aceast /g259 opinie. Astfel, din
redactarea textului de lege ar rezulta c /g259 se are în vedere momentul
„înregistr /g259rii cererii sale”, adic /g259 chiar a cererii antecesorului tabular. În
esen /g288/g259, este evident c /g259 nu poate fi vorba despre un asemenea moment
deoarece în mod normal antecesorul tabular pentru a putea înstr /g259ina se
presupune c /g259/g250i-a intabulat deja dreptul s /g259u de proprietate, astfel încât la
acest moment men/g288 ionat de textul legal ne afl /g259m în situa /g288ia în care se
formuleaz /g259 o cerere de c /g259tre o nou/g259 persoan/g259/g250 i nu de antecesorul nostru
tabular, aceast /g259 nou/g259 persoan /g259 fiind de fapt persoana care, ca regul /g259
320 2.Comparativ cu D-L nr. 115/1938 care prevedea în art. 2 alin. (3)
c/g259 în situa /g288ia în care o comun /g259 era alc/g259 tuit/g259 din dou/g259 sau mai multe sate,
c/g259r/g288ile funciare se numerotau pe sate, alc /g259tuind registrele funciare ale
acestora, în sistemul Legii nr. 7/1996 în aceast /g259 situa /g288ie nu se mai întocmesc
/g250i nici nu se mai numeroteaz /g259 distinct pentru fiecare sat în parte, fapt care
face dificil /g259 organizarea acelor c /g259r/g288i funciare. Drept consecin /g288/g259, propunem
de lege ferenda introducerea satului ca diviziune al /g259turi de comun /g259, ora /g250/g250i
municipiu pentru a u/g250 ura sistemul de întocmire /g250i de eviden /g288/g259 al c/g259 r/g288ilor
funciare inclusiv la nivelul satelor.
3.În ceea ce prive /g250te dispozi /g288iile art. 22 alin. (1) din Legea nr.
7/1996 republicat /g259, cu toate modific/g259 rile /g250i complet/g259 rile ulterioare,
consider /g259m ca propunere de lege ferenda , modificarea textului legal ini/g288 ial
prin înlocuirea expresiei „la înregistrarea cererii sale” cu expresia „la
înregistrarea cererii formulat /g259 de succesorul tabular”, deoarece, dup /g259
înregistrarea oric /g259rei cereri de înscriere în cartea funciar /g259, unul dintre
primele aspecte care trebuie verificate pentru a putea fi admis /g259 cererea este
cercetarea identit /g259/g288ii dintre posesorul tabular /g250i cel ce figureaz /g259 în actul
juridic prezentat ca fiind persoana care a transmis, a constituit sau a
modificat dreptul intabulat în cartea funciar/g259 respectiv /g259. În mod corect
apreciem felul în care în literatura de specialitate s-a surprins inadverten /g288a
de redactare legislativ /g259 cu privire la momentul la care se aprecieaz /g259 calitatea
de antecesor tabular /g250i achies /g259m pe deplin la aceast /g259 opinie. Astfel, din
redactarea textului de lege ar rezulta c /g259 se are în vedere momentul
„înregistr /g259rii cererii sale”, adic /g259 chiar a cererii antecesorului tabular. În
esen /g288/g259, este evident c /g259 nu poate fi vorba despre un asemenea moment
deoarece în mod normal antecesorul tabular pentru a putea înstr /g259ina se
presupune c /g259/g250i-a intabulat deja dreptul s /g259u de proprietate, astfel încât la
acest moment men/g288 ionat de textul legal ne afl /g259m în situa /g288ia în care se
formuleaz /g259 o cerere de c /g259tre o nou/g259 persoan/g259/g250 i nu de antecesorul nostru
tabular, aceast /g259 nou/g259 persoan /g259 fiind de fapt persoana care, ca regul /g259

321 general /g259, a dobândit dreptul a c /g259rui intabulare o solicit /g259 chiar de la
antecesorul tabular.
4.O alt /g259 propunere de lege ferenda vizeaz /g259 a doua situa /g288ie
prev /g259zut/g259 de art. 22 din Lege /g250i anume situa /g288ia grev /g259rii dreptului de
proprietate, problema apare în condi /g288iile în care un proprietar î /g250i greveaz /g259
imobilul f /g259r/g259 ca anterior s /g259 î/g250i fi înscris dreptul de proprietate asupra acelui
imobil în cartea funciar /g259. În aceast /g259 situa /g288ie problema care apare este de a se
stabili cum se va putea înscrie ipoteca în cartea funciar /g259. Legea solicit/g259 într-
o atare situa/g288 ie, în vederea asigur /g259rii circuitului juridic /g250i pentru protejarea
intereselor creditorilor, formularea simultan /g259 a dou/g259 cereri de înscriere,
respectiv cererea proprietarului privind înscrierea dreptului s /g259u de
proprietate asupra imobilului în cartea funciar /g259/g250i cererea creditorului
privind înscrierea dreptului s /g259u de ipotec /g259, ambele cereri urmând a fi
prezentate simultan bir oului de carte funciar /g259. În prezent, aceea /g250i modificare
a vechiului art. 56 din Lege despre care aminteam pu /g288in mai sus, face
inaplicabil/g259 dispozi /g288ia legii deoarece, intro ducându-se obligativitatea
solicit /g259rii extrasului de carte funciar /g259 sau a certificatului de sarcini, practic,
în condi /g288iile încheierii unui contract de ipotec /g259 despre care se /g250 tie c /g259 trebuie
s/g259 îmbrace forma autentic/g259 , proprietarul imobilului ce va fi grevat se va
vedea în situa /g288ia de a fi obligat ca, anterior încheierii contractului de ipotec/g259
s/g259 solicite înscrierea dreptului s /g259u de proprietate în cartea funciar /g259, în caz
contrar neputându-se elibera ni ciun extras de carte funciar /g259 care s /g259-i ateste
acest drept, /g250 i, pe cale de consecin /g288/g259, neputându-se închei a contractul de
ipotec/g259 . Ca atare, cerin /g288a legii ca cele dou /g259 cereri s /g259 fie formulate /g250i depuse
simultan la biroul de carte funciar /g259 este desuet /g259, încheierea contractului de
ipotec/g259 fiind /g288 inut/g259 de efectuarea în prealabil, de c /g259tre proprietar, a înscrierii
dreptului de proprietate asupra imobilului ce se urm/g259 re/g250te a se ipoteca.
A/g250adar, întelegem s /g259 facem aceast /g259propunere de lege ferenda în sensul
modific /g259rii textului de lege care cere ca amândou /g259 înscrierile s /g259 se fac /g259
deodat /g259.
321 general /g259, a dobândit dreptul a c /g259rui intabulare o solicit /g259 chiar de la
antecesorul tabular.
4.O alt /g259 propunere de lege ferenda vizeaz /g259 a doua situa /g288ie
prev /g259zut/g259 de art. 22 din Lege /g250i anume situa /g288ia grev /g259rii dreptului de
proprietate, problema apare în condi /g288iile în care un proprietar î /g250i greveaz /g259
imobilul f /g259r/g259 ca anterior s /g259 î/g250i fi înscris dreptul de proprietate asupra acelui
imobil în cartea funciar /g259. În aceast /g259 situa /g288ie problema care apare este de a se
stabili cum se va putea înscrie ipoteca în cartea funciar /g259. Legea solicit/g259 într-
o atare situa/g288 ie, în vederea asigur /g259rii circuitului juridic /g250i pentru protejarea
intereselor creditorilor, formularea simultan /g259 a dou/g259 cereri de înscriere,
respectiv cererea proprietarului privind înscrierea dreptului s /g259u de
proprietate asupra imobilului în cartea funciar /g259/g250i cererea creditorului
privind înscrierea dreptului s /g259u de ipotec /g259, ambele cereri urmând a fi
prezentate simultan bir oului de carte funciar /g259. În prezent, aceea /g250i modificare
a vechiului art. 56 din Lege despre care aminteam pu /g288in mai sus, face
inaplicabil/g259 dispozi /g288ia legii deoarece, intro ducându-se obligativitatea
solicit /g259rii extrasului de carte funciar /g259 sau a certificatului de sarcini, practic,
în condi /g288iile încheierii unui contract de ipotec /g259 despre care se /g250 tie c /g259 trebuie
s/g259 îmbrace forma autentic/g259 , proprietarul imobilului ce va fi grevat se va
vedea în situa /g288ia de a fi obligat ca, anterior încheierii contractului de ipotec/g259
s/g259 solicite înscrierea dreptului s /g259u de proprietate în cartea funciar /g259, în caz
contrar neputându-se elibera ni ciun extras de carte funciar /g259 care s /g259-i ateste
acest drept, /g250 i, pe cale de consecin /g288/g259, neputându-se închei a contractul de
ipotec/g259 . Ca atare, cerin /g288a legii ca cele dou /g259 cereri s /g259 fie formulate /g250i depuse
simultan la biroul de carte funciar /g259 este desuet /g259, încheierea contractului de
ipotec/g259 fiind /g288 inut/g259 de efectuarea în prealabil, de c /g259tre proprietar, a înscrierii
dreptului de proprietate asupra imobilului ce se urm/g259 re/g250te a se ipoteca.
A/g250adar, întelegem s /g259 facem aceast /g259propunere de lege ferenda în sensul
modific /g259rii textului de lege care cere ca amândou /g259 înscrierile s /g259 se fac /g259
deodat /g259.

322 5.Cu privire la dispozi /g288iile art. 29 alin. (2) lit. a din Legea nr. 7/1996
care prevede c /g259 înscrierea provizorie se justific /g259 atunci când dreptul real ce
se cere a fi înscris este afectat de o condi /g288ie suspensiv /g259, literatura de
specialitate consider /g259 folosirea no/g288 iunii de înscriere provizorie ca fiind
eronat /g259 deoarece avem de a face cu o înscriere sub condi /g288ie suspensiv/g259 iar
dreptul afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259 care nu se realizeaz /g259 înceteaz /g259 cu
efect retroactiv. Practic, în cartea funciar /g259 dreptul real imobiliar va fi înscris
provizoriu, sub condi /g288ia suspensiv/g259 a realiz /g259rii unui eveniment viitor,
indicându-se îns /g259, în mod expres, în fiecare caz în parte, care va fi acest
eveniment. Condi /g288ia suspensiv/g259 este aceea de a c /g259rei îndeplinire depinde
na/g250terea drepturilor subiective civile /g250i a obliga /g288iilor corelative (art. 1017 C.
Civ.). Cu titlu de exemplu, în cazul transmiterii dreptului de proprietate
printr-un act juridic sub condi /g288ie suspensiv /g259, proprietatea se va considera
transmis /g259 doar dac /g259 se va realiza evenimentul men /g288ionat expres: „ î/g288i voi
vinde apartamentul, dac /g259 m /g259 voi muta din localitate ”. În consecin /g288/g259,
pendente conditione, înscrierea dreptului real este incert /g259, provizorie,
urmând ca eveniente conditione, dreptul transmis sub condi/g288 ie s /g259 se
consolideze retroactiv. Urmarea consolid /g259rii retroactive a dreptului real
imobiliar este transformar ea înscrierii provizorii a acestuia într-o veritabil /g259
intabulare. În condi /g288iile în care dreptul ar fi transmis sub condi/g288 ie
rezolutorie, Legea nu prevede posibilitatea unei înscrieri provizorii, pornind de la ideea c/g259 îns/g259/g250 i îndeplinirea condi /g288iei rezolutorii este aceea care
determin /g259 desfiin /g288area drepturilor subiective civile /g250i a obliga /g288iilor
corelative, adic /g259 în esen /g288/g259 a actului juridic încheiat sub acea condi /g288ie: „î/g288i
vînd apartamentul, dar, dac /g259 m /g259 voi muta din localitate pân /g259 la sfâr /g250itul
anului, vânzarea se desfiin /g288eaz/g259”. Practic, în aceast /g259 situa /g288ie, dreptul afectat
de condi /g288ie se desfiin /g288eaz/g259 retroactiv, ca /g250i când nu ar fi existat niciodat/g259 ,
astfel încât nu se justific /g259 înscrierea. La aceast /g259 opinie achieseaz /g259 f/g259r/g259
comentarii anumi/g288 i autori. Consider /g259m atât textul de lege, cât /g250i achiesarea
sus-men/g288 ionat /g259 ca fiind nejustificate /g250 i propunem de lege ferenda
322 5.Cu privire la dispozi /g288iile art. 29 alin. (2) lit. a din Legea nr. 7/1996
care prevede c /g259 înscrierea provizorie se justific /g259 atunci când dreptul real ce
se cere a fi înscris este afectat de o condi /g288ie suspensiv /g259, literatura de
specialitate consider /g259 folosirea no/g288 iunii de înscriere provizorie ca fiind
eronat /g259 deoarece avem de a face cu o înscriere sub condi /g288ie suspensiv/g259 iar
dreptul afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259 care nu se realizeaz /g259 înceteaz /g259 cu
efect retroactiv. Practic, în cartea funciar /g259 dreptul real imobiliar va fi înscris
provizoriu, sub condi /g288ia suspensiv/g259 a realiz /g259rii unui eveniment viitor,
indicându-se îns /g259, în mod expres, în fiecare caz în parte, care va fi acest
eveniment. Condi /g288ia suspensiv/g259 este aceea de a c /g259rei îndeplinire depinde
na/g250terea drepturilor subiective civile /g250i a obliga /g288iilor corelative (art. 1017 C.
Civ.). Cu titlu de exemplu, în cazul transmiterii dreptului de proprietate
printr-un act juridic sub condi /g288ie suspensiv /g259, proprietatea se va considera
transmis /g259 doar dac /g259 se va realiza evenimentul men /g288ionat expres: „ î/g288i voi
vinde apartamentul, dac /g259 m /g259 voi muta din localitate ”. În consecin /g288/g259,
pendente conditione, înscrierea dreptului real este incert /g259, provizorie,
urmând ca eveniente conditione, dreptul transmis sub condi/g288 ie s /g259 se
consolideze retroactiv. Urmarea consolid /g259rii retroactive a dreptului real
imobiliar este transformar ea înscrierii provizorii a acestuia într-o veritabil /g259
intabulare. În condi /g288iile în care dreptul ar fi transmis sub condi/g288 ie
rezolutorie, Legea nu prevede posibilitatea unei înscrieri provizorii, pornind de la ideea c/g259 îns/g259/g250 i îndeplinirea condi /g288iei rezolutorii este aceea care
determin /g259 desfiin /g288area drepturilor subiective civile /g250i a obliga /g288iilor
corelative, adic /g259 în esen /g288/g259 a actului juridic încheiat sub acea condi /g288ie: „î/g288i
vînd apartamentul, dar, dac /g259 m /g259 voi muta din localitate pân /g259 la sfâr /g250itul
anului, vânzarea se desfiin /g288eaz/g259”. Practic, în aceast /g259 situa /g288ie, dreptul afectat
de condi /g288ie se desfiin /g288eaz/g259 retroactiv, ca /g250i când nu ar fi existat niciodat/g259 ,
astfel încât nu se justific /g259 înscrierea. La aceast /g259 opinie achieseaz /g259 f/g259r/g259
comentarii anumi/g288 i autori. Consider /g259m atât textul de lege, cât /g250i achiesarea
sus-men/g288 ionat /g259 ca fiind nejustificate /g250 i propunem de lege ferenda

323 modificarea textului de lege în sensul înscrierii provizorii a drepturilor reale
imobiliare afectate atât de o condi /g288ie suspensiv /g259 cât /g250 i de una rezolutorie,
din urm /g259toarele considerente:
A. încheierea unui act juridic sub condi /g288ie rezolutorie trebuie
analizat /g259 din punct de vedere al efectelor produse sub dou /g259 aspecte:
a. pendente conditione, actul juridic se comport /g259 ca pur /g250i simplu:
debitorul este /g288inut s /g259 î/g250i execute obliga /g288ia asumat/g259 , iar creditorul
poate solicita executarea acesteia;
b. eveniente conditione, situa /g288ia se modific /g259 dup/g259 cum condi /g288ia
rezolutorie s-a realizat sau nu: /g153condi /g288ia rezolutorie s-a realizat – actul juridic se desfiin /g288eaz/g259 cu
efect retroactiv, astfel încât p /g259r/g288ile sunt în situa /g288ia de a- /g250i restituit
presta /g288iile efectuate. Consider /g259m c /g259 în aceast /g259 situa /g288ie, va
interveni institu /g288ia radierii acelei înscrieri provizorii;
/g153condi /g288ia rezolutorie nu s-a realizat – actul juridic se consolideaz /g259
retroactiv, ca în cazul act ului afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259 ce
s-a realizat, în acest caz, înscrierea provizorie transformându-se
ca /g250i în cazul amintit într-o adev /g259rat/g259 intabulare.
i. în continuare, Ordinul Ministrului Justi/g288 ei nr. 2371/C/ 22.12.1997
în vigoare înc /g259, prevede în art. 95 alin. (2) faptul c /g259 „pot constitui temeiuri
ale unor cereri de înscriere provizorie (…) actele juridice referitoare la
drepturi reale imobiliare, a c /g259ror transmitere, constituire sau grevare este
afectat /g259 de o modalitate: condi /g288ie rezolutorie, termen extinctiv, sarcina
liberalit/g259/g288 ii, care se va putea arata în cuprinsul înscrierii provizorii”.
C. în realitate, activitatea desf /g259/g250urat/g259 de birourile de carte funciar /g259 se
confrunt /g259 frecvent cu situa /g288ii generate de neconcordan/g288 a survenit /g259 între
aceste dou /g259 texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a /g250i art. 95 alin. (2)), astfel
încât se impune aducerea legisla /g288iei la un numitor comun, în vederea
surmont /g259rii cu efecte pozitive a unor situa /g288ii de acest gen, pentru a se putea
323 modificarea textului de lege în sensul înscrierii provizorii a drepturilor reale
imobiliare afectate atât de o condi /g288ie suspensiv /g259 cât /g250 i de una rezolutorie,
din urm /g259toarele considerente:
A. încheierea unui act juridic sub condi /g288ie rezolutorie trebuie
analizat /g259 din punct de vedere al efectelor produse sub dou /g259 aspecte:
a. pendente conditione, actul juridic se comport /g259 ca pur /g250i simplu:
debitorul este /g288inut s /g259 î/g250i execute obliga /g288ia asumat/g259 , iar creditorul
poate solicita executarea acesteia;
b. eveniente conditione, situa /g288ia se modific /g259 dup/g259 cum condi /g288ia
rezolutorie s-a realizat sau nu: /g153condi /g288ia rezolutorie s-a realizat – actul juridic se desfiin /g288eaz/g259 cu
efect retroactiv, astfel încât p /g259r/g288ile sunt în situa /g288ia de a- /g250i restituit
presta /g288iile efectuate. Consider /g259m c /g259 în aceast /g259 situa /g288ie, va
interveni institu /g288ia radierii acelei înscrieri provizorii;
/g153condi /g288ia rezolutorie nu s-a realizat – actul juridic se consolideaz /g259
retroactiv, ca în cazul act ului afectat de o condi /g288ie suspensiv/g259 ce
s-a realizat, în acest caz, înscrierea provizorie transformându-se
ca /g250i în cazul amintit într-o adev /g259rat/g259 intabulare.
i. în continuare, Ordinul Ministrului Justi/g288 ei nr. 2371/C/ 22.12.1997
în vigoare înc /g259, prevede în art. 95 alin. (2) faptul c /g259 „pot constitui temeiuri
ale unor cereri de înscriere provizorie (…) actele juridice referitoare la
drepturi reale imobiliare, a c /g259ror transmitere, constituire sau grevare este
afectat /g259 de o modalitate: condi /g288ie rezolutorie, termen extinctiv, sarcina
liberalit/g259/g288 ii, care se va putea arata în cuprinsul înscrierii provizorii”.
C. în realitate, activitatea desf /g259/g250urat/g259 de birourile de carte funciar /g259 se
confrunt /g259 frecvent cu situa /g288ii generate de neconcordan/g288 a survenit /g259 între
aceste dou /g259 texte de lege (art. 29 alin. (2) lit. a /g250i art. 95 alin. (2)), astfel
încât se impune aducerea legisla /g288iei la un numitor comun, în vederea
surmont /g259rii cu efecte pozitive a unor situa /g288ii de acest gen, pentru a se putea

324 lucra într-un sistem de practic /g259 unitar /g259, toat /g259 activitatea având la baz /g259 un
sistem legislativ unitar /g250i coerent.
6. În ceea ce prive /g250te ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 îndreptat /g259
împotriva unui ter /g288 achizitor, se impune îndeplinirea mai multor condi /g288ii,
printre care:
a. actul prin care a fost dobândit dreptul de c /g259tre reclamant s /g259 fie
anterior celui prin care a dobândit ter /g288ul achizitor acela /g250i drept, condi /g288ie
bazat /g259 pe regula nemo dat quod non habet .
b. ter /g288ul dobânditor s /g259 fi dobândit dreptul cu titlu gratuit sau, la
momentul încheierii actului juridic prin care a dobândit dreptul s /g259 fi fost de
rea-credin /g288/g259;
Cu privire la aceast /g259 ultim /g259 condi /g288ie este necesar /g259 o discu/g288 ie sub
dou/g259 aspecte, dup /g259 cum legiuitorul a în /g288eles s /g259 fac/g259 distinc /g288ia între dou /g259
situa /g288ii: situa /g288ia ter /g288ului dobânditor cu titlu gratuit /g250i situa /g288ia ter /g288ului
dobânditor de rea-credin /g288/g259. În situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de rea-credin /g288/g259
aceast /g259 „calitate” a lui reprezint /g259 premisa admisibilit/g259/g288 ii ac /g288iunii în presta /g288ie
tabular /g259. Importan/g288 a acestei a/g250 a-zise calit /g259/g288i a ter /g288ului dobânditor rezult /g259 din
atitudinea legiuitorului care nu a mai în /g288eles s /g259 disting /g259 între un ter /g288
dobânditor de rea-credin /g288/g259 cu titlu oneros /g250 i unul cu titlu gratuit. Practic,
modalitatea de dobândire a imobilului sau a dreptului tabular nu mai
conteaz /g259 cât/g259 vreme reaua-credin /g288/g259 exist /g259, un asemenea ter /g288 dobânditor
neputând fi protejat prin efectul legii, nici m /g259car în condi /g288iile în care
dobânditorul anterior este unul cu titlu gratuit. În cazul ter /g288ului dobânditor
cu titlu gratuit buna-credin /g288/g259 nu va avea nicio valoare, opinia anumitor
autori fiind aceea conform c/g259 reia primul dobânditor, cu titlu onoeros caut /g259
s/g259 evite o pierdere iar ter/g288 ul achizitor caut /g259 s/g259-/g250i p/g259streze un câ /g250tig în care nu
a investit, achizi /g288ia respectiv/g259 reprezentând un beneficiu net. Este un alt fel
de tez /g259 a îmbog/g259/g288 irii nedrepte în dauna altuia. Situa /g288ia se complic /g259 în cazul
în care /g250 i primul /g250i al doilea dobânditor sunt dobânditori cu titlu gratuit. În
acest caz achies /g259m la opinia formulat /g259 în literatura de specialitate deoarece
324 lucra într-un sistem de practic /g259 unitar /g259, toat /g259 activitatea având la baz /g259 un
sistem legislativ unitar /g250i coerent.
6. În ceea ce prive /g250te ac /g288iunea în presta /g288ie tabular /g259 îndreptat /g259
împotriva unui ter /g288 achizitor, se impune îndeplinirea mai multor condi /g288ii,
printre care:
a. actul prin care a fost dobândit dreptul de c /g259tre reclamant s /g259 fie
anterior celui prin care a dobândit ter /g288ul achizitor acela /g250i drept, condi /g288ie
bazat /g259 pe regula nemo dat quod non habet .
b. ter /g288ul dobânditor s /g259 fi dobândit dreptul cu titlu gratuit sau, la
momentul încheierii actului juridic prin care a dobândit dreptul s /g259 fi fost de
rea-credin /g288/g259;
Cu privire la aceast /g259 ultim /g259 condi /g288ie este necesar /g259 o discu/g288 ie sub
dou/g259 aspecte, dup /g259 cum legiuitorul a în /g288eles s /g259 fac/g259 distinc /g288ia între dou /g259
situa /g288ii: situa /g288ia ter /g288ului dobânditor cu titlu gratuit /g250i situa /g288ia ter /g288ului
dobânditor de rea-credin /g288/g259. În situa /g288ia ter /g288ului dobânditor de rea-credin /g288/g259
aceast /g259 „calitate” a lui reprezint /g259 premisa admisibilit/g259/g288 ii ac /g288iunii în presta /g288ie
tabular /g259. Importan/g288 a acestei a/g250 a-zise calit /g259/g288i a ter /g288ului dobânditor rezult /g259 din
atitudinea legiuitorului care nu a mai în /g288eles s /g259 disting /g259 între un ter /g288
dobânditor de rea-credin /g288/g259 cu titlu oneros /g250 i unul cu titlu gratuit. Practic,
modalitatea de dobândire a imobilului sau a dreptului tabular nu mai
conteaz /g259 cât/g259 vreme reaua-credin /g288/g259 exist /g259, un asemenea ter /g288 dobânditor
neputând fi protejat prin efectul legii, nici m /g259car în condi /g288iile în care
dobânditorul anterior este unul cu titlu gratuit. În cazul ter /g288ului dobânditor
cu titlu gratuit buna-credin /g288/g259 nu va avea nicio valoare, opinia anumitor
autori fiind aceea conform c/g259 reia primul dobânditor, cu titlu onoeros caut /g259
s/g259 evite o pierdere iar ter/g288 ul achizitor caut /g259 s/g259-/g250i p/g259streze un câ /g250tig în care nu
a investit, achizi /g288ia respectiv/g259 reprezentând un beneficiu net. Este un alt fel
de tez /g259 a îmbog/g259/g288 irii nedrepte în dauna altuia. Situa /g288ia se complic /g259 în cazul
în care /g250 i primul /g250i al doilea dobânditor sunt dobânditori cu titlu gratuit. În
acest caz achies /g259m la opinia formulat /g259 în literatura de specialitate deoarece

325 ambii dobânditori trebuie s /g259 se bucure de acela /g250i tratament juridic
nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc /g259 s/g259 evite
o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratament juridic unei
egalit /g259/g288i a unei st /g259ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen /g288e /g250i /g250i-
a înscris dreptul în cartea funciar /g259, nimic neputând justifica tratamentul
preferen /g288ial acordat de Lege pr imului dobânditor prin aplicarea principiului
prior tempore, prior iure . Ca atare, suntem în asentimentul celor care
propun de lege ferenda modificarea textului de lege în vederea protej /g259rii
ter/g288ului achizitor cu titlu gratuit de buna-credin /g288/g259 care /g250i-a înscris dreptul în
cartea funciar /g259, în condi /g288iile în care primul dobânditor este tot un dobânditor
cu titlu gratuit.
325 ambii dobânditori trebuie s /g259 se bucure de acela /g250i tratament juridic
nemaiputându-se discuta în acest caz de un dobânditor care încearc /g259 s/g259 evite
o pierdere. Ca atare, pentru a se aplica o egalitate de tratament juridic unei
egalit /g259/g288i a unei st /g259ri de fapt, ar trebui protejat cel care a depus diligen /g288e /g250i /g250i-
a înscris dreptul în cartea funciar /g259, nimic neputând justifica tratamentul
preferen /g288ial acordat de Lege pr imului dobânditor prin aplicarea principiului
prior tempore, prior iure . Ca atare, suntem în asentimentul celor care
propun de lege ferenda modificarea textului de lege în vederea protej /g259rii
ter/g288ului achizitor cu titlu gratuit de buna-credin /g288/g259 care /g250i-a înscris dreptul în
cartea funciar /g259, în condi /g288iile în care primul dobânditor este tot un dobânditor
cu titlu gratuit.

326 /;#23#23#23
BIBLIOGRAFIE
I. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII
1. ADAM Ioan, Regimul juridic al dobândirii /g250i înstr /g259in/g259rilor
imobilelor – terenuri /g250i construc /g288ii, Ed. Europa Nova, Bucure /g250ti, 1996;
2. ADAM Ioan, Proprietatea public /g259/g250i privat/g259 asupra imobilelor
în România, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2000;
3. ALBU Ioan , Noile c /g259r/g288i funciare, Ed. Lumina Lex, Bucure /g250ti,
1997 ;
4. AYNES L., CROCQ P., Les sûretés; La publicité foncière,
Editions juridiques associées – Defrénois, Paris, 2003;
5. AUBERT J.-L. , Introduction au droit, Que sais-je?, P.U.F., Paris
1981;
6. AUBRY C., RAU C., Cours de droit civil français, vol. I ,
L'Imprimerie et Librairie Générale de Jurisprudence Marchal et Billard,
Paris, 1875;
7. BELEIU Gheorghe , Drept civil român, ed. a 8-a, revizuit /g259/g250i
ad/g259ugit/g259 de M. Nicolae /g250i P. Tru /g250c/g259, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2003
8. BENGEL M., SIMMERDING F., Grundbuch, Grundstück,
Grenze, 5. Auflage, 2000;
9. BERGEL Jean Louis , Méthode du droit. Théorie générale du
droit , Ed. Dalloz, Paris, 1985;
10. BIRSAN Corneliu, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed.
Hamangiu, Bucure /g250ti 2007;
11. BIRSAN Corneliu, GAITA Maria, PIVNICERU Mona
Maria, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. All Beck, Bucure/g250 ti
2001;
326 /;#23#23#23
BIBLIOGRAFIE
I. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII
1. ADAM Ioan, Regimul juridic al dobândirii /g250i înstr /g259in/g259rilor
imobilelor – terenuri /g250i construc /g288ii, Ed. Europa Nova, Bucure /g250ti, 1996;
2. ADAM Ioan, Proprietatea public /g259/g250i privat/g259 asupra imobilelor
în România, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2000;
3. ALBU Ioan , Noile c /g259r/g288i funciare, Ed. Lumina Lex, Bucure /g250ti,
1997 ;
4. AYNES L., CROCQ P., Les sûretés; La publicité foncière,
Editions juridiques associées – Defrénois, Paris, 2003;
5. AUBERT J.-L. , Introduction au droit, Que sais-je?, P.U.F., Paris
1981;
6. AUBRY C., RAU C., Cours de droit civil français, vol. I ,
L'Imprimerie et Librairie Générale de Jurisprudence Marchal et Billard,
Paris, 1875;
7. BELEIU Gheorghe , Drept civil român, ed. a 8-a, revizuit /g259/g250i
ad/g259ugit/g259 de M. Nicolae /g250i P. Tru /g250c/g259, Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2003
8. BENGEL M., SIMMERDING F., Grundbuch, Grundstück,
Grenze, 5. Auflage, 2000;
9. BERGEL Jean Louis , Méthode du droit. Théorie générale du
droit , Ed. Dalloz, Paris, 1985;
10. BIRSAN Corneliu, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed.
Hamangiu, Bucure /g250ti 2007;
11. BIRSAN Corneliu, GAITA Maria, PIVNICERU Mona
Maria, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. All Beck, Bucure/g250 ti
2001;

327 12. BOROI Gabriel, Drept civil. Parte general /g259. Persoanele –
Editia a III-a revizuit /g259 si ad /g259ugit/g259, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti 2008;
13. BOROI Gabriel, PIVNICERU Mona Maria, VLAD-
RADULESCU Tudor, ANGHELESCU Carla – Alexandra, Drept civil.
Drepturile reale principale. Note de curs. Jurisprudenta relevant. Spete.
Teste grila, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti 2010;
14. BOROI Gabriel, SPINEANU – MATEI Octavia, Codul de
procedura civila. Editie ingrijita si adnotata. Ed. All Beck, Bucuresti 2005;
15. BO /g249 Nicolae, IACOBESCU Ovidiu, Cadastru si Cartea
funciara, Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti 2009;
16. CARBONNIER J., Droit civil. Introduction , ed. a 22-a,
Presses Universitaires de France, 2002;
17. CETERCHI Ioan, CRAIOVEAN Ion , Introducere în teoria
general /g259 a dreptului , Ed. All, Bucure /g250ti, 1993;
18. CETERCHI Ioan, LUBURICI Momcilo, Teoria general /g259 a
statului /g250i dreptului , Bucure /g250ti, 1983;
19. CHAMACHO A ., Manual de derecho procesual civil. Teoria
del proceso, vol. I, ed. a 5-a, Santa Fe de Bogota, 1995;
20. CHELARU Eugen, Drept civil. Partea general /g259, Ed. C.H.
Beck, Bucure/g250 ti, 2007;
21. CIOBANU Viorel Mihai , Tratat teoretic /g250i practic de
procedur /g259 civil /g259, Ed. Na /g288ional, Bucure /g250ti, 1996;
22. COLIN A., CAPITANT H., Cours élémentaires de droit civil
français, t. II, Ed. Dalloz, Paris, 1928;
23. CONSTANTINESCO Leontin –Jean , T ratat de drept
comparat. Introducere in dreptul comparat , vol. I, Restitutio, Ed. All,
Bucure /g250ti, 1997
24. CORRADO Renato, La pubblicita nell diritto private. Parte
generale Libreria Scientifica G. Giappichelli, Torino 1947;
327 12. BOROI Gabriel, Drept civil. Parte general /g259. Persoanele –
Editia a III-a revizuit /g259 si ad /g259ugit/g259, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti 2008;
13. BOROI Gabriel, PIVNICERU Mona Maria, VLAD-
RADULESCU Tudor, ANGHELESCU Carla – Alexandra, Drept civil.
Drepturile reale principale. Note de curs. Jurisprudenta relevant. Spete.
Teste grila, Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti 2010;
14. BOROI Gabriel, SPINEANU – MATEI Octavia, Codul de
procedura civila. Editie ingrijita si adnotata. Ed. All Beck, Bucuresti 2005;
15. BO /g249 Nicolae, IACOBESCU Ovidiu, Cadastru si Cartea
funciara, Ed. C. H. Beck, Bucure /g250ti 2009;
16. CARBONNIER J., Droit civil. Introduction , ed. a 22-a,
Presses Universitaires de France, 2002;
17. CETERCHI Ioan, CRAIOVEAN Ion , Introducere în teoria
general /g259 a dreptului , Ed. All, Bucure /g250ti, 1993;
18. CETERCHI Ioan, LUBURICI Momcilo, Teoria general /g259 a
statului /g250i dreptului , Bucure /g250ti, 1983;
19. CHAMACHO A ., Manual de derecho procesual civil. Teoria
del proceso, vol. I, ed. a 5-a, Santa Fe de Bogota, 1995;
20. CHELARU Eugen, Drept civil. Partea general /g259, Ed. C.H.
Beck, Bucure/g250 ti, 2007;
21. CIOBANU Viorel Mihai , Tratat teoretic /g250i practic de
procedur /g259 civil /g259, Ed. Na /g288ional, Bucure /g250ti, 1996;
22. COLIN A., CAPITANT H., Cours élémentaires de droit civil
français, t. II, Ed. Dalloz, Paris, 1928;
23. CONSTANTINESCO Leontin –Jean , T ratat de drept
comparat. Introducere in dreptul comparat , vol. I, Restitutio, Ed. All,
Bucure /g250ti, 1997
24. CORRADO Renato, La pubblicita nell diritto private. Parte
generale Libreria Scientifica G. Giappichelli, Torino 1947;

328 25. COSMA Daniel – Marius, Cartea funiara, Ed. Hamangiu,
Bucuresti 2007;
26. CRAIG Paul, DE BURCA Gráinne , Dreptul Uniunii
Europene. Comentarii, jurispruden/g288/g259 /g250 i doctrin /g259, Ed. Hamangiu, Bucure/g250 ti,
2009
27. CUCU Cristina, Legislatia cadastrului si a publicitatii
imobiliare. Comentarii si explicatii. Ed. All Beck, Bucuresti 2005;
28. DAICOVICIU Hadrian, Dacia de la Burebista la cucerirea
romana, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1972;
29. DAVID Réne , Les grands systèmes de droit contemporains, Ed.
Dalloz, Paris, 1992;
30. DELEANU Ion, P/g259r /g288ile /g250i ter /g288ii. Relativitatea /g250i opozabilitatea
efectelor juridice, Ed. Rosetti, Bucure /g250ti, 2001;
31. DEMENY Paul, Legea cartilor funciare nr. 115/1938
comentata si adnotata, Ed. Cordial Lex, Cluj – Napoca 1995;
32. DEROY L., GERARD M, Le cadastre mycenien de Pylos, Ed.
Dell Ateneo, Roma 1965;
33. EREMIA Mihai Constantin , Interpretarea juridic /g259, Ed. All
Beck, Bucure/g250 ti, 1998;
34. FILIPESCU Ion P., Drept civil. Dreptul de proprietate si alte
drepturi reale, Ed. Actami, Bucuresti 1998;
35. GÉNY François, Méthode d’interprétation et sources en droit
privé positif , T. I, Libraire Générale de Dr oit et Jurisprudence., Paris, 1919 ;
36. GEORGESCU V., MARCU L. , Istoria dreptului românesc,
vol. II, partea a II-a, Ed. Academiei Române, Bucure /g250ti, 1987;
37. GHESTIN J., GOURBEAUX G. , Traité de droit civil.
Introduction générale, ed. a 3-a, Libraire Générale de Droit et
Jurisprudence, Paris,1990;
38. GICQUEL Jean , Droit constitutionnel et instituions politiques,
Edi/g288ia a 19-a, Montchrestien, Paris, 2003;
328 25. COSMA Daniel – Marius, Cartea funiara, Ed. Hamangiu,
Bucuresti 2007;
26. CRAIG Paul, DE BURCA Gráinne , Dreptul Uniunii
Europene. Comentarii, jurispruden/g288/g259 /g250 i doctrin /g259, Ed. Hamangiu, Bucure/g250 ti,
2009
27. CUCU Cristina, Legislatia cadastrului si a publicitatii
imobiliare. Comentarii si explicatii. Ed. All Beck, Bucuresti 2005;
28. DAICOVICIU Hadrian, Dacia de la Burebista la cucerirea
romana, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1972;
29. DAVID Réne , Les grands systèmes de droit contemporains, Ed.
Dalloz, Paris, 1992;
30. DELEANU Ion, P/g259r /g288ile /g250i ter /g288ii. Relativitatea /g250i opozabilitatea
efectelor juridice, Ed. Rosetti, Bucure /g250ti, 2001;
31. DEMENY Paul, Legea cartilor funciare nr. 115/1938
comentata si adnotata, Ed. Cordial Lex, Cluj – Napoca 1995;
32. DEROY L., GERARD M, Le cadastre mycenien de Pylos, Ed.
Dell Ateneo, Roma 1965;
33. EREMIA Mihai Constantin , Interpretarea juridic /g259, Ed. All
Beck, Bucure/g250 ti, 1998;
34. FILIPESCU Ion P., Drept civil. Dreptul de proprietate si alte
drepturi reale, Ed. Actami, Bucuresti 1998;
35. GÉNY François, Méthode d’interprétation et sources en droit
privé positif , T. I, Libraire Générale de Dr oit et Jurisprudence., Paris, 1919 ;
36. GEORGESCU V., MARCU L. , Istoria dreptului românesc,
vol. II, partea a II-a, Ed. Academiei Române, Bucure /g250ti, 1987;
37. GHESTIN J., GOURBEAUX G. , Traité de droit civil.
Introduction générale, ed. a 3-a, Libraire Générale de Droit et
Jurisprudence, Paris,1990;
38. GICQUEL Jean , Droit constitutionnel et instituions politiques,
Edi/g288ia a 19-a, Montchrestien, Paris, 2003;

329 39. GIRARD Paul Frédéric , Manuel élémentaire de droit romain,
Paris, Rousseau, 1924;
40. HAMANGIU C, ROSETTI – BALANESCU I, BAICOIANU
Al., Drept civil rom ân, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;
41. HART H.L.A., Conceptul de drept, Ed. Sigma, Chi /g250in/g259u, 1999;
42. HAUSMANINGER H ., The Austrian Legal System , 3rd edition
Wien, 2003;
43. HÉRON J., Droit judiciaire privé , Domat doit privé,
Montchrestien, 1991;
44. IONASCU Traian, BRADEANU Salvator, Drepturile reale
principale, Ed. Academiei, Bucuresti 1979;
45. IONESCU Stelu /g288a, Justi /g288ie /g250i jurispruden /g288/g259 în statul de drept,
Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2009;
46. JOBARD – BACHELLIER Marie – Noelle, BREMOND
Vincent, Droit civil. Suretes, publicite fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;
47. KRAMER Samuel Noah, Istoria incepe la Sumer, Ed.
/g249tiintific /g259, Bucure /g250ti 1962;
48. LAMBERT Edouard , La fonction du droit civil comparé, Paris,
1903;
49. LE /g249 Ioan, Organizarea sistemului judiciar în dreptul comparat,
Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005;
50. LOSANO Mario, Marile sisteme juridice. Introducere în
dreptul european /g250i extraeuropean, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005;
51. MALAURIE Ph., AYNES L., Les suretes. La Publicite
Fonciere, Ed. Defrenois, Paris 2009;
52. MARTY Gabriel, RAYNAUD Pierre, Droit civil: introduction
générale à l’étude du droit , ed. a 2-a, Ed. Sirey, Paris, 1972;
53. MAZEAUD Henri, CHABAS François , Leçons de droit civil,
Ed. Montchrestien, 2000;
329 39. GIRARD Paul Frédéric , Manuel élémentaire de droit romain,
Paris, Rousseau, 1924;
40. HAMANGIU C, ROSETTI – BALANESCU I, BAICOIANU
Al., Drept civil rom ân, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;
41. HART H.L.A., Conceptul de drept, Ed. Sigma, Chi /g250in/g259u, 1999;
42. HAUSMANINGER H ., The Austrian Legal System , 3rd edition
Wien, 2003;
43. HÉRON J., Droit judiciaire privé , Domat doit privé,
Montchrestien, 1991;
44. IONASCU Traian, BRADEANU Salvator, Drepturile reale
principale, Ed. Academiei, Bucuresti 1979;
45. IONESCU Stelu /g288a, Justi /g288ie /g250i jurispruden /g288/g259 în statul de drept,
Ed. Universul Juridic, Bucure /g250ti, 2009;
46. JOBARD – BACHELLIER Marie – Noelle, BREMOND
Vincent, Droit civil. Suretes, publicite fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;
47. KRAMER Samuel Noah, Istoria incepe la Sumer, Ed.
/g249tiintific /g259, Bucure /g250ti 1962;
48. LAMBERT Edouard , La fonction du droit civil comparé, Paris,
1903;
49. LE /g249 Ioan, Organizarea sistemului judiciar în dreptul comparat,
Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005;
50. LOSANO Mario, Marile sisteme juridice. Introducere în
dreptul european /g250i extraeuropean, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 2005;
51. MALAURIE Ph., AYNES L., Les suretes. La Publicite
Fonciere, Ed. Defrenois, Paris 2009;
52. MARTY Gabriel, RAYNAUD Pierre, Droit civil: introduction
générale à l’étude du droit , ed. a 2-a, Ed. Sirey, Paris, 1972;
53. MAZEAUD Henri, CHABAS François , Leçons de droit civil,
Ed. Montchrestien, 2000;

330 54. MAZILU Dumitru , Teoria general /g259 a dreptului, Ed. All Beck,
Bucure /g250ti, 2000;
55. MICLEA Mircea, Cadastrul si cartea funciara, Ed. All Beck,
Bucuresti 1995;
56. MIHAI Gheorghe C., MOTICA Radu I., Fundamentele
dreptului. Teoria /g250i filozofia dreptului, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 1997;
57. MOLCUT Emil, CIUTACU Ionu /g288, Natura juridic /g259 a dreptului
de superficie, Ed. All Beck, Bucuresti 2005;
58. MOTICA R. I., TRAILESCU A., IUSAN L., Publicitatea
imobiliara prin cartile funciare – Suport de curs pentru judecatorii de carte
funciara, Ed. Universitatea de Vest, Timisoara 2001;
59. MOTICA R. I., TRAILESCU A., Drept funciar /g250i publicitate
imobiliar/g259. Noile carti funciare , Editura ALL Beck, Bucure /g250ti 2001;
60. MOTICA Radu, MIHAI Gheorghe , Introducere în studiul
dreptului, vol. II , Ed. Alma Mater, Timi/g250 oara, 1995;
61. N /g258S/g258UDEAN P. , Publicitatea imobiliar /g259. Cartea funciar /g259.
Analiz /g259 comparativ /g259 a Legii nr. 7/1996 /g250 i a Decretului-lege nr. 115/1938 ,
Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2009;
62. NICOLAE Marian, Tratat de publicitate imobiliar/g259, vol I si II,
Ed. Universul juridic, Bucuresti 2006;
63. OPREA Luciana, Optimizarea eviden /g288ei juridico-cadastrale a
Cartii funciare /g250i crearea bazei de date specifice, teza de doctorat sub
coordonarea prof. univ. ing. Nicolae Dima, Alba Iulia 2009;
64. OSMONCHESCU Eugeniu, Efectul juridic /g250i suprema /g288ia
dreptului Uniunii Europene , tez/g259 de doctorat, Chi /g250in/g259u, 2004;
65. PASQUIER Cl., Introduction à la théorie générale et à la
philosophie du droit, Paris, Sirey, 1937 ;
66. PELLET A., Les fondements juridiques internationaux du droit
communautaires, Collected Courses of the Academy of European law, 1994;
330 54. MAZILU Dumitru , Teoria general /g259 a dreptului, Ed. All Beck,
Bucure /g250ti, 2000;
55. MICLEA Mircea, Cadastrul si cartea funciara, Ed. All Beck,
Bucuresti 1995;
56. MIHAI Gheorghe C., MOTICA Radu I., Fundamentele
dreptului. Teoria /g250i filozofia dreptului, Ed. All Beck, Bucure /g250ti, 1997;
57. MOLCUT Emil, CIUTACU Ionu /g288, Natura juridic /g259 a dreptului
de superficie, Ed. All Beck, Bucuresti 2005;
58. MOTICA R. I., TRAILESCU A., IUSAN L., Publicitatea
imobiliara prin cartile funciare – Suport de curs pentru judecatorii de carte
funciara, Ed. Universitatea de Vest, Timisoara 2001;
59. MOTICA R. I., TRAILESCU A., Drept funciar /g250i publicitate
imobiliar/g259. Noile carti funciare , Editura ALL Beck, Bucure /g250ti 2001;
60. MOTICA Radu, MIHAI Gheorghe , Introducere în studiul
dreptului, vol. II , Ed. Alma Mater, Timi/g250 oara, 1995;
61. N /g258S/g258UDEAN P. , Publicitatea imobiliar /g259. Cartea funciar /g259.
Analiz /g259 comparativ /g259 a Legii nr. 7/1996 /g250 i a Decretului-lege nr. 115/1938 ,
Ed. Hamangiu, Bucure /g250ti, 2009;
62. NICOLAE Marian, Tratat de publicitate imobiliar/g259, vol I si II,
Ed. Universul juridic, Bucuresti 2006;
63. OPREA Luciana, Optimizarea eviden /g288ei juridico-cadastrale a
Cartii funciare /g250i crearea bazei de date specifice, teza de doctorat sub
coordonarea prof. univ. ing. Nicolae Dima, Alba Iulia 2009;
64. OSMONCHESCU Eugeniu, Efectul juridic /g250i suprema /g288ia
dreptului Uniunii Europene , tez/g259 de doctorat, Chi /g250in/g259u, 2004;
65. PASQUIER Cl., Introduction à la théorie générale et à la
philosophie du droit, Paris, Sirey, 1937 ;
66. PELLET A., Les fondements juridiques internationaux du droit
communautaires, Collected Courses of the Academy of European law, 1994;

331 67. PLANIOL Marcel , Traité élémentaire de droit civil , ed. a 11-a,
Libraire Générale de Droit et Jurisprudence, Paris, 1899;
68. POP Liviu, Dreptul de proprietate /g250i dezmembramintele sale ,
Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1996;
69. POP Liviu, HAROSA Liviu – Marius, Drept civil. Drepturile
reale principale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2006;
70. POPA Nicolae, Teoria general/g259 a dreptului , Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2008;
71. POPESCU Corneliu Liviu , Jurispruden /g288a Cur /g288ii Europene a
Drepturilor Omului – ca surs/g259 a dreptului pozitiv român, Editura All Beck,
Bucure /g250ti, 2003;
72. POSTULACHE I., Notiuni de carte funduara, Bucuresti 1938;
73. Di RAGO D., La pubblicita nell diritto publico. I Profili
generali, Edizione Scientifiche Italiene, Napoli 1983;
74. RUSU Aurelia, Actiunile de carte funciara. Studiu de doctrina
si jurisprudenta, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2008;
75. SCRIECIU Florin, Drept agrar si funciar, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti 2001;
76. SIMLER Ph., DELEBECQUE Ph., Droit civil. Les suretes. La
Publicite Fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;
77. STARCK B., H. ROLAND, L. BOYER , Introduction au droit,
Ed. Litec, Paris, 1996;
78. /;#23#23#23STOICA V., Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H.
Beck, Bucure/g250 ti, 2009;
79. TABBAH B., Propriete privee et register foncier, Paris 1950;
80. TAORMINA Giles , Introduction au droit, Ed. Hachette, Paris,
2006;
81. T /g258N/g258SESCU Elena Simina, Constitu /g288ia european/g259/g250 i
drepturile omului (note de curs), Universitatea Bucure /g250ti, 2005;
331 67. PLANIOL Marcel , Traité élémentaire de droit civil , ed. a 11-a,
Libraire Générale de Droit et Jurisprudence, Paris, 1899;
68. POP Liviu, Dreptul de proprietate /g250i dezmembramintele sale ,
Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1996;
69. POP Liviu, HAROSA Liviu – Marius, Drept civil. Drepturile
reale principale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2006;
70. POPA Nicolae, Teoria general/g259 a dreptului , Ed. C.H. Beck,
Bucure /g250ti, 2008;
71. POPESCU Corneliu Liviu , Jurispruden /g288a Cur /g288ii Europene a
Drepturilor Omului – ca surs/g259 a dreptului pozitiv român, Editura All Beck,
Bucure /g250ti, 2003;
72. POSTULACHE I., Notiuni de carte funduara, Bucuresti 1938;
73. Di RAGO D., La pubblicita nell diritto publico. I Profili
generali, Edizione Scientifiche Italiene, Napoli 1983;
74. RUSU Aurelia, Actiunile de carte funciara. Studiu de doctrina
si jurisprudenta, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2008;
75. SCRIECIU Florin, Drept agrar si funciar, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti 2001;
76. SIMLER Ph., DELEBECQUE Ph., Droit civil. Les suretes. La
Publicite Fonciere, Ed. Dalloz, Paris 2009;
77. STARCK B., H. ROLAND, L. BOYER , Introduction au droit,
Ed. Litec, Paris, 1996;
78. /;#23#23#23STOICA V., Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H.
Beck, Bucure/g250 ti, 2009;
79. TABBAH B., Propriete privee et register foncier, Paris 1950;
80. TAORMINA Giles , Introduction au droit, Ed. Hachette, Paris,
2006;
81. T /g258N/g258SESCU Elena Simina, Constitu /g288ia european/g259/g250 i
drepturile omului (note de curs), Universitatea Bucure /g250ti, 2005;

332 82. TERRÈ François , Introduction générale au droit , Ed. Dalloz,
Paris, 1993;
83. TERRÈ François, LEQUETTE Y ., Grands arrêts de la
jurisprudence civile, ed. a 11-a, 2000;
84. The International Comparative Legal Guide to Real Estate,
A practical cross-border insight into real estate law, 2010;
85. UNGUREANU Ovidiu, Drept civil. Introducere, e d. a 8-a, Ed.
C.H. Beck, Bucure /g250ti, 2005;
II. STUDII /g249 I ARTICOLE DE SPECIALIATE
85. ALUNARU Cr., Noi aspect teoretice si practice ale dreptului de
superficie, Revista Dreptul nr. 5-6/1993;
86. BARNES Grenville, STANFIELD David, BARTHEL Kevin,
Land Registration modernization in developing economies: A Discussion of
the main problems in central/eastern Europe, Latin America and
Caribbean, URISA Annual Conference, Chicago Illinois 1999;
87. BACH L., Jurisprudence , în Repertoire de droit civil, Dalloz,
Paris, 2000;
88. BÂRSAN Corneliu, Uniunea European /g259/g250 i Conven /g288ia
European/g259 a Drepturilor Omului: unitate sau dualitate în protec /g288ia
european/g259 a drepturilor Omului? , Revista Român /g259 de Drept Comunitar, nr.
1/2003
89. BOAR Ana, Efectul creator al posesiunii in sistemul de
publicitate imobiliara prin cartile funciare, Revista Dreptul nr. 1/1996;
90. BRADEANU Salvator, Probleme de drept cu privire speciala
asupra dreptului de superficie, J. N., nr. 1/1957;
91. BRADEANU Salvator, Inscrierea la cartea funciara a
dreptului dobandit pe cale de uzucapiune, Revista Romana de Drept nr.
3/1968;
332 82. TERRÈ François , Introduction générale au droit , Ed. Dalloz,
Paris, 1993;
83. TERRÈ François, LEQUETTE Y ., Grands arrêts de la
jurisprudence civile, ed. a 11-a, 2000;
84. The International Comparative Legal Guide to Real Estate,
A practical cross-border insight into real estate law, 2010;
85. UNGUREANU Ovidiu, Drept civil. Introducere, e d. a 8-a, Ed.
C.H. Beck, Bucure /g250ti, 2005;
II. STUDII /g249 I ARTICOLE DE SPECIALIATE
85. ALUNARU Cr., Noi aspect teoretice si practice ale dreptului de
superficie, Revista Dreptul nr. 5-6/1993;
86. BARNES Grenville, STANFIELD David, BARTHEL Kevin,
Land Registration modernization in developing economies: A Discussion of
the main problems in central/eastern Europe, Latin America and
Caribbean, URISA Annual Conference, Chicago Illinois 1999;
87. BACH L., Jurisprudence , în Repertoire de droit civil, Dalloz,
Paris, 2000;
88. BÂRSAN Corneliu, Uniunea European /g259/g250 i Conven /g288ia
European/g259 a Drepturilor Omului: unitate sau dualitate în protec /g288ia
european/g259 a drepturilor Omului? , Revista Român /g259 de Drept Comunitar, nr.
1/2003
89. BOAR Ana, Efectul creator al posesiunii in sistemul de
publicitate imobiliara prin cartile funciare, Revista Dreptul nr. 1/1996;
90. BRADEANU Salvator, Probleme de drept cu privire speciala
asupra dreptului de superficie, J. N., nr. 1/1957;
91. BRADEANU Salvator, Inscrierea la cartea funciara a
dreptului dobandit pe cale de uzucapiune, Revista Romana de Drept nr.
3/1968;

333 92. BRADEANU Salvator, Problema dobandirii dreptului de
proprietate si a altor drepturi reale prin uzucapiune in lumina dreptului
socialist , în Legalitatea Popular /g259 nr. 12/1956;
93. BRADEANU Salvator, În legatur /g259 cu dobandirea drepturilor
reale imobiliare prin uzucapiune in regim de carte funciara, Revista
Romana de Drept nr. 3/1968;
94. BRADEANU Salvator, În legatur /g259 cu dobandirea, ap /g259rarea /g250i
stingerea dreptului de proprietate cu privire la construc /g288ii, J. N. nr. 1/1996;
95. CHIRICA D., Uzucapiunea în practica instan /g288elor de drept,
Studii /g250i cercet /g259ri juridice nr. 1/1986;
96. CHIRICA D., Publicitatea transferurilor dreptului de
proprietate imobiliara, Revista Dreptul nr. 4/1992;
97. CLC Series , Land registration and cadastre in selected
European Countries , Volume 29;
98. CLC Series , Review and Analysis of (seven selected) Real
Property Registration and Cadastre Syst ems in Europe prepared for the
World Bank , November 2004;
99. COMAN-KUND Florin , Suprema /g288ia Constitu /g288iei /g250i prioritatea
dreptului comunitar, în Caietul /g250 tiin/g288ific nr. 8/2006;
100. CSIHO T., In legatura cu dobandirea drepturilor reale
imobiliare prin uzucapiune in regimul de carte funciara (II), Revista
Romana de Drept nr. 3/1968;
101. DOBRICAN Gheorghe, Intabularea dreptului de proprietate
dobândit printr-un act notarial întocmit în baza unui certificat de
mo/g250tenitor, Revista Dreptul nr. 2/2001;
102. DOBRICAN Gheorghe, Probleme teoretice /g250i practice privind
publicitatea imobiliar /g259, Revista Dreptul nr. 10/2000;
103. ENDRE Szabó Pál , Caracterul juridic al Deciziilor de
Îndrumare ale Plenului Tribunalului Suprem, în Studia Universitatis
„Babe /g250 – Bolyai”, Tomus III, nr. 2, Cluj, 1958;
333 92. BRADEANU Salvator, Problema dobandirii dreptului de
proprietate si a altor drepturi reale prin uzucapiune in lumina dreptului
socialist , în Legalitatea Popular /g259 nr. 12/1956;
93. BRADEANU Salvator, În legatur /g259 cu dobandirea drepturilor
reale imobiliare prin uzucapiune in regim de carte funciara, Revista
Romana de Drept nr. 3/1968;
94. BRADEANU Salvator, În legatur /g259 cu dobandirea, ap /g259rarea /g250i
stingerea dreptului de proprietate cu privire la construc /g288ii, J. N. nr. 1/1996;
95. CHIRICA D., Uzucapiunea în practica instan /g288elor de drept,
Studii /g250i cercet /g259ri juridice nr. 1/1986;
96. CHIRICA D., Publicitatea transferurilor dreptului de
proprietate imobiliara, Revista Dreptul nr. 4/1992;
97. CLC Series , Land registration and cadastre in selected
European Countries , Volume 29;
98. CLC Series , Review and Analysis of (seven selected) Real
Property Registration and Cadastre Syst ems in Europe prepared for the
World Bank , November 2004;
99. COMAN-KUND Florin , Suprema /g288ia Constitu /g288iei /g250i prioritatea
dreptului comunitar, în Caietul /g250 tiin/g288ific nr. 8/2006;
100. CSIHO T., In legatura cu dobandirea drepturilor reale
imobiliare prin uzucapiune in regimul de carte funciara (II), Revista
Romana de Drept nr. 3/1968;
101. DOBRICAN Gheorghe, Intabularea dreptului de proprietate
dobândit printr-un act notarial întocmit în baza unui certificat de
mo/g250tenitor, Revista Dreptul nr. 2/2001;
102. DOBRICAN Gheorghe, Probleme teoretice /g250i practice privind
publicitatea imobiliar /g259, Revista Dreptul nr. 10/2000;
103. ENDRE Szabó Pál , Caracterul juridic al Deciziilor de
Îndrumare ale Plenului Tribunalului Suprem, în Studia Universitatis
„Babe /g250 – Bolyai”, Tomus III, nr. 2, Cluj, 1958;

334 104. ERNST J., Cadaster in Austria , UN-ECE/ WPLA Workshop
Vienna, 13 September 2002;
105. FILIPESCU I. P., Domeniul public /g250i privat al statului /g250i al
unitatilor administrative-teritoriale , Revista Dreptul nr. 5-6/1994;
106. IONESCU M., Probleme de drept rezultate din aplicarea
principiului legalit/g259/g288 ii înscrierilor în cartea funciar/g259 în temeiul art. 50 din
Legea cadastrului /g250i a publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996, Revista Dreptul nr.
12/2000;
107. KOPEVA D ., Aspects of land consolidation in Bulgaria
executive summary. Comparative Study on Land Fragmentation in Four
CEECs: Bulgaria, Czech Republic, Hungary and Romania , FAO,
November 2000;
108. KOPEVA D ., Case Study – Land Markets in Bulgaria, Sofia
2002;
109. MIGA – BE /g249TELIU Raluca, CIOBANU DORDEA A .,
Tendin /g288e noi în ceea ce prive/g250 te raporturile dreptului interna /g288ional /g250i
dreptul intern, în Revista de drept public 1995;
110. MITRACHE Ancuta, NICOLAE Marian, Discu /g288ii în
leg/g259tur/g259 cu în /g288elesul /g250i sfera de aplicare a art. 28 din Legea nr. 7/1996 a
cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare, Revista Dreptul nr. 10/2000;
111. NICOLAE Marian, Nota la decizia nr. 1899/2000 a CSJ
Sec/g288ia contencios administrativ, Revista Dreptul nr. 6/2001;
112. SEIFERT M., On the Use of ISO Standards in Cadastral
Information Systems in Germany , FIG XXII International Congress,
Washington, D.C. USA, April 19-26 2002;
113. STANGU A., Înscrierea în cartea funciar /g259 a dreptului de
proprietate dobândit pe cale de uzucapiune, Revista Romana de Drept nr.
3/1968;
334 104. ERNST J., Cadaster in Austria , UN-ECE/ WPLA Workshop
Vienna, 13 September 2002;
105. FILIPESCU I. P., Domeniul public /g250i privat al statului /g250i al
unitatilor administrative-teritoriale , Revista Dreptul nr. 5-6/1994;
106. IONESCU M., Probleme de drept rezultate din aplicarea
principiului legalit/g259/g288 ii înscrierilor în cartea funciar/g259 în temeiul art. 50 din
Legea cadastrului /g250i a publicit/g259/g288 ii imobiliare nr. 7/1996, Revista Dreptul nr.
12/2000;
107. KOPEVA D ., Aspects of land consolidation in Bulgaria
executive summary. Comparative Study on Land Fragmentation in Four
CEECs: Bulgaria, Czech Republic, Hungary and Romania , FAO,
November 2000;
108. KOPEVA D ., Case Study – Land Markets in Bulgaria, Sofia
2002;
109. MIGA – BE /g249TELIU Raluca, CIOBANU DORDEA A .,
Tendin /g288e noi în ceea ce prive/g250 te raporturile dreptului interna /g288ional /g250i
dreptul intern, în Revista de drept public 1995;
110. MITRACHE Ancuta, NICOLAE Marian, Discu /g288ii în
leg/g259tur/g259 cu în /g288elesul /g250i sfera de aplicare a art. 28 din Legea nr. 7/1996 a
cadastrului /g250 i publicit /g259/g288ii imobiliare, Revista Dreptul nr. 10/2000;
111. NICOLAE Marian, Nota la decizia nr. 1899/2000 a CSJ
Sec/g288ia contencios administrativ, Revista Dreptul nr. 6/2001;
112. SEIFERT M., On the Use of ISO Standards in Cadastral
Information Systems in Germany , FIG XXII International Congress,
Washington, D.C. USA, April 19-26 2002;
113. STANGU A., Înscrierea în cartea funciar /g259 a dreptului de
proprietate dobândit pe cale de uzucapiune, Revista Romana de Drept nr.
3/1968;

335 114. T /g258B/g258RA/g249 M., CONSTANTIN M. , Considera/g288 ii generale
asupra înscrierilor în cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil , în
Analele Universit /g259/g288ii Titu Maiorescu, Seria Drept, 2007;
115. TULADHAR Arbind Man, Reengineering Cadastre and Land
Registration Systems and Business Opportunities;
116. TULU /g249 A. A., Ac /g288iunile de carte funciar /g259 în lumina actualei
reglement /g259ri, Revista Dreptul nr. 11/1999;
117. TULU /g249 A. A., În leg /g259tur/g259 cu uzucapiunea extratabular /g259,
Revista Dreptul nr. 7/1995;
118. UNECE Working Party on Land Administration by Her
Majesty`s Land Registry London, Study on Key Aspects of Land
Registration and Cadastral Legislation, May 2000;
119. YAVUZ A., A Comparative Analysis of Cadastral Systems in
the EU Countries According to Basic Selected Criteria, FIG Working Week
2005 and GSDI-8 in Cairo, Egypt, 16-21 April 2005;
120. ZVENBERGEN Jaap, A System Approach to Land
Registration and Cadastre, Nordic Journal of Surveying and Real Estate
Research, Vol. I, 2004;
121. ZVENBERGEN Jaap /g853/;#23#23#23Systems of Land Registration Aspects
and Effects, Publications on Geodesy 51 (ISBN 90 6132 277 4), Delft:
NCG, Netherlands Ge odetic Commission.;
122. ZENATTI Frédéric, La jurisprudence. Nature et rôle de la
jurisprudence dans le système juridique , R.R.J., 1993
III. LEGISLA /g287IE /g249I WEBSITE-URI
123. Constitu /g288ia Romaniei;
124. Codul civil roman;
125. Noul Cod civil român;
126. Codul civil austriac;
127. Codul civil belgian;
335 114. T /g258B/g258RA/g249 M., CONSTANTIN M. , Considera/g288 ii generale
asupra înscrierilor în cartea funciar /g259 din perspectiva Noului Cod Civil , în
Analele Universit /g259/g288ii Titu Maiorescu, Seria Drept, 2007;
115. TULADHAR Arbind Man, Reengineering Cadastre and Land
Registration Systems and Business Opportunities;
116. TULU /g249 A. A., Ac /g288iunile de carte funciar /g259 în lumina actualei
reglement /g259ri, Revista Dreptul nr. 11/1999;
117. TULU /g249 A. A., În leg /g259tur/g259 cu uzucapiunea extratabular /g259,
Revista Dreptul nr. 7/1995;
118. UNECE Working Party on Land Administration by Her
Majesty`s Land Registry London, Study on Key Aspects of Land
Registration and Cadastral Legislation, May 2000;
119. YAVUZ A., A Comparative Analysis of Cadastral Systems in
the EU Countries According to Basic Selected Criteria, FIG Working Week
2005 and GSDI-8 in Cairo, Egypt, 16-21 April 2005;
120. ZVENBERGEN Jaap, A System Approach to Land
Registration and Cadastre, Nordic Journal of Surveying and Real Estate
Research, Vol. I, 2004;
121. ZVENBERGEN Jaap /g853/;#23#23#23Systems of Land Registration Aspects
and Effects, Publications on Geodesy 51 (ISBN 90 6132 277 4), Delft:
NCG, Netherlands Ge odetic Commission.;
122. ZENATTI Frédéric, La jurisprudence. Nature et rôle de la
jurisprudence dans le système juridique , R.R.J., 1993
III. LEGISLA /g287IE /g249I WEBSITE-URI
123. Constitu /g288ia Romaniei;
124. Codul civil roman;
125. Noul Cod civil român;
126. Codul civil austriac;
127. Codul civil belgian;

336 128. Codul civil ceh;
129. Codul civil elve /g288ian;
130. Codul obliga /g288iilor elve /g288ian;
131. Codul civil francez;
132. Codul comercial francez;
133. Codul civil german;
134. Codul civil Italian;
135. Codul civil olandez;
136. Codul funciar suedez;
137. Codul civil ungar;
138. Declaratia Universal /g259 a Drepturilor Omului;
139. Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor
privitoare la c /g259r/g288ile funciare, publicat în M. Of. Nr. 95 din 27.04.1938;
140. Legea 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu c /g259r/g288i de
eviden /g288/g259 funciar /g259, a c /g259r/g288ilor funciare distruse, su strase sau pierdute (scoas /g259
din eviden /g288/g259);
141. Legea nr. 242/1947 pentru transformarea c /g259r/g288ilor funciare în
c/g259r/g288i de publicitate funciar /g259, abrogat /g259 prin Legea nr. 7/1996 privind
cadastrul /g250 i publicitatea imobiliar /g259;
142. Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicat /g259 în M. Of.
nr. 1 din 05.01.1998, cu toate modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;
143. Legea nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobilliar /g259,
republicat /g259 in M. Of. Nr. 201 din 03.03.2006, cu toate modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
144. Legea 247/2005 privind reforma în domeniile propriet /g259/g288ii /g250i
justi/g288 iei, precum /g250i unele m/g259 suri adiacente, publicat /g259 în M. Of. nr.
653/22.07.2005, cu toate modific/g259 rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;
145. H.G. nr. 1210/2004 privind organizarea /g250i func /g288ionarea Agen /g288iei
Na/g288ionale de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259, republicat /g259 î n M . O f . n r .
368/2006, cu toate modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;
336 128. Codul civil ceh;
129. Codul civil elve /g288ian;
130. Codul obliga /g288iilor elve /g288ian;
131. Codul civil francez;
132. Codul comercial francez;
133. Codul civil german;
134. Codul civil Italian;
135. Codul civil olandez;
136. Codul funciar suedez;
137. Codul civil ungar;
138. Declaratia Universal /g259 a Drepturilor Omului;
139. Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozi /g288iilor
privitoare la c /g259r/g288ile funciare, publicat în M. Of. Nr. 95 din 27.04.1938;
140. Legea 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu c /g259r/g288i de
eviden /g288/g259 funciar /g259, a c /g259r/g288ilor funciare distruse, su strase sau pierdute (scoas /g259
din eviden /g288/g259);
141. Legea nr. 242/1947 pentru transformarea c /g259r/g288ilor funciare în
c/g259r/g288i de publicitate funciar /g259, abrogat /g259 prin Legea nr. 7/1996 privind
cadastrul /g250 i publicitatea imobiliar /g259;
142. Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicat /g259 în M. Of.
nr. 1 din 05.01.1998, cu toate modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;
143. Legea nr. 7/1996 privind cadastrul /g250i publicitatea imobilliar /g259,
republicat /g259 in M. Of. Nr. 201 din 03.03.2006, cu toate modific /g259rile /g250i
complet /g259rile ulterioare;
144. Legea 247/2005 privind reforma în domeniile propriet /g259/g288ii /g250i
justi/g288 iei, precum /g250i unele m/g259 suri adiacente, publicat /g259 în M. Of. nr.
653/22.07.2005, cu toate modific/g259 rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;
145. H.G. nr. 1210/2004 privind organizarea /g250i func /g288ionarea Agen /g288iei
Na/g288ionale de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259, republicat /g259 î n M . O f . n r .
368/2006, cu toate modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare;

337 146. Ordinul 946/2000 al Pre /g250edintelui Oficiului Na /g288ional de
Cadastru, Geodezie /g250 i Cartografie pentru aprobarea Instruc /g288iunilor privind
întocmirea documenta /g288iei cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu
caracter nedefinitiv în Cartea funciar /g259 a actelor /g250i faptelor juridice
referitoare la terenuri /g250i construc /g288ii, publicat în M. Of. nr. 90/2001 /g250 i abrogat
prin Ordinul nr. 634/2006
147. Ordinul 534/2001 al ministrului administra /g288iei publice privind
aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general,
publicat în M. Of. nr. 744/2001, cu toate modific /g259rile ulterioare;
148. Ordinul nr. 1019/2005 al Direct orului General al ANCPI
privind Regulamentul de Ordine Interioar /g259 al Agen /g288iei Na /g288ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259, cu toate modific /g259rile /g250i complet/g259 rile
ulterioare;
149. Ordin nr. 634/2006 din 13/10/2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind con /g288inutul /g250i modul de întocmire a documenta /g288iilor
cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar /g259Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 1048 din 29/12/2006;
150. Ordinul 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara,
publicat in M. Of. Partea I, nr. 1049/2006, cu toate modific /g259rile ulterioare;
151. Ordinul 634/2006 al directorului general al Agen /g288iei Na /g288ionale
de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 pentru aprobarea Regulamentului
privind con /g288inutul /g250i modul de întocmire a documenta /g288iilor cadastrale în
vederea înscrierii în cartea funciar /g259, publicat în M. Of. 1048/2006, cu toate
modific /g259rile ulterioare;
152. Ordinul 174/2010 al ministrului administra /g288iei /g250i internelor
pentru aprobarea organigramei /g250i a Regulamentului de organizare /g250i
func /g288ionare ale Agen /g288iei Na /g288ionale de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259,
publicat în M. Of. nr. 574/2010;
153. Ordinul nr. 309/2010 al dir ectorului general al Agen /g288iei
337 146. Ordinul 946/2000 al Pre /g250edintelui Oficiului Na /g288ional de
Cadastru, Geodezie /g250 i Cartografie pentru aprobarea Instruc /g288iunilor privind
întocmirea documenta /g288iei cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu
caracter nedefinitiv în Cartea funciar /g259 a actelor /g250i faptelor juridice
referitoare la terenuri /g250i construc /g288ii, publicat în M. Of. nr. 90/2001 /g250 i abrogat
prin Ordinul nr. 634/2006
147. Ordinul 534/2001 al ministrului administra /g288iei publice privind
aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general,
publicat în M. Of. nr. 744/2001, cu toate modific /g259rile ulterioare;
148. Ordinul nr. 1019/2005 al Direct orului General al ANCPI
privind Regulamentul de Ordine Interioar /g259 al Agen /g288iei Na /g288ionale de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259, cu toate modific /g259rile /g250i complet/g259 rile
ulterioare;
149. Ordin nr. 634/2006 din 13/10/2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind con /g288inutul /g250i modul de întocmire a documenta /g288iilor
cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciar /g259Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 1048 din 29/12/2006;
150. Ordinul 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara,
publicat in M. Of. Partea I, nr. 1049/2006, cu toate modific /g259rile ulterioare;
151. Ordinul 634/2006 al directorului general al Agen /g288iei Na /g288ionale
de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 pentru aprobarea Regulamentului
privind con /g288inutul /g250i modul de întocmire a documenta /g288iilor cadastrale în
vederea înscrierii în cartea funciar /g259, publicat în M. Of. 1048/2006, cu toate
modific /g259rile ulterioare;
152. Ordinul 174/2010 al ministrului administra /g288iei /g250i internelor
pentru aprobarea organigramei /g250i a Regulamentului de organizare /g250i
func /g288ionare ale Agen /g288iei Na /g288ionale de Cadastru /g250 i Publicitate Imobiliar /g259,
publicat în M. Of. nr. 574/2010;
153. Ordinul nr. 309/2010 al dir ectorului general al Agen /g288iei

338 Na/g288ionale de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 pentru aprobarea
Protocolului de colabor are încheiat între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i
Publicitate Imobiliar /g259/g250i Uniunea Na /g288ional /g259 a Notarilor Publici din România
privind modul de efectuare a opera /g288iunilor de publicitate imobiliar /g259, în
aplicarea Legii cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996,
republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, publicat în M. Of. nr.
475/2010;
154. Protocolul de colaborare încheiat între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259/g250i Compania Na /g288ional /g259 de C /g259i Ferate
C.F.R S.A. privind modul de înscriere în c /g259r/g288ile funciare centrale;
155. www.ancpi.ro;
156. www.bev.gv.at;
157. http://www.clc.or.at;
158. www.dexonline.ro;
159. http://www.eurocadastre.org
160. http://www.eulis.eu
161. http://www.fao.org/publications/en/;
162. www.fig.net;
163. www.iclg.co.uk;
164. http://www.lantmateriet.se/
165. http://en.wikipedia.org/wiki/Torrens_title;
338 Na/g288ionale de Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259 pentru aprobarea
Protocolului de colabor are încheiat între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de Cadastru /g250i
Publicitate Imobiliar /g259/g250i Uniunea Na /g288ional /g259 a Notarilor Publici din România
privind modul de efectuare a opera /g288iunilor de publicitate imobiliar /g259, în
aplicarea Legii cadastrului /g250i a publicit /g259/g288ii imobiliare nr. 7/1996,
republicat /g259, cu modific /g259rile /g250i complet/g259 rile ulterioare, publicat în M. Of. nr.
475/2010;
154. Protocolul de colaborare încheiat între Agen /g288ia Na /g288ional /g259 de
Cadastru /g250i Publicitate Imobiliar /g259/g250i Compania Na /g288ional /g259 de C /g259i Ferate
C.F.R S.A. privind modul de înscriere în c /g259r/g288ile funciare centrale;
155. www.ancpi.ro;
156. www.bev.gv.at;
157. http://www.clc.or.at;
158. www.dexonline.ro;
159. http://www.eurocadastre.org
160. http://www.eulis.eu
161. http://www.fao.org/publications/en/;
162. www.fig.net;
163. www.iclg.co.uk;
164. http://www.lantmateriet.se/
165. http://en.wikipedia.org/wiki/Torrens_title;

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Cristina Marilena GHEORGHE [607231] (ID: 607231)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Cristina Marilena GHEORGHE [607231]

Copyright Notice

PROGRAMul DE STUDIu: PeisagisticĂ [305944]

UΝΙVERЅΙΤAΤEA ϹREȘΤΙΝĂ DΙMΙΤRΙE ϹAΝΤEMΙR [303092]

M A N A G E M E N T U L R I S C U R I L O R [602611]

Новый документ (1).docx [307401]

Procedia Economics and Finance 27 ( 2015 ) 629 635 Available online at www.sciencedirect.com [601843]

Fasultatea de Teologie Ortodo xă Departamentul de Teologie IMPORTANȚA LUI MIRCEA ELIADE PENTRU STUDIUL ISTORIEI RELIGIILOR Coordonator științific :… [613598]

Copyright Notice

Similar Posts