Cristina BODONI [623580]

Cristina BODONI
este masterand: [anonimizat], la Facultatea de Securitate și Apărare, specializarea
,,Managementul crizelor și prevenirea conflictelor” din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București.

Brigitte Monika SURGUN
este masterand: [anonimizat], la F
acultatea de Securitate și Apărare, specializarea
,,Managementul crizelor și prevenirea conflictelor” din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București.

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ȘI SECURITATE

CONCEPTUL DE REZILIENȚĂ

ÎN RAPORT CU
LUPTA
DE COMBATERE A TERORISMULUI

Cristina BODONI,

Brigitte Monika SURGUN

Abstract:

Understanding and implementing

civil
–
military common strategies for crisescaused by
terrorist actions is an important area of
research within many think
–
tanks.

One

of the current trends in building strategies is resilience. Resilience can find its place in counter
–
terrorist actions, while the current terrorism transforms the classical type

of combat against it. Also it extends
the traditional issues of international

security

to a form in which

the

active
actors include all forms: state, non
–
state and individual

ones
.
In
this type of fighting
, civilians become gradually

more

involved
.

New types of terrorism are based on organized structures whose branches are spread a
ll over the
world. These structures are trained to be able to plan and execute activities based on unconventional
asymmetric warfare, being ready to pay the ultimate price with their lives, in order to get the expected results.

This article aims to present

some aspects regarding how terms such as terrorism, antiterrorism,
counterterrorism and resilience are defined by UN and NATO member states, in order to highlight how some
new concepts and procedures can be used for this type of actions.

Key words:

resilience, terrorism, counterterrorism.

Introducere

Apariția treptată a modelelor teoretice

alături
de evolu
ț
ia mediului de securitate

și a realităților
internaționale au condus la un caleidoscop de
elemente conceptuale. Interpretarea și aplicarea
acestora a devenit

un demers complex și nu
tocmai facil în înce
rcarea de a le operaționaliza.

Toate domeniile de activitate ale oamenilor
zilelor noastre se bazează pe

informați
e și pe
tehnologia informației. Dezvoltarea științelor și a
tehnologiei prin descoperire, cunoaștere și
aprofundare reprezintă umanitatea cu toate
defectele și calitățile acesteia.

Însă, evoluția, transformarea și inovarea nu
preocupă doar parte legală și legitimă a structurilor
politice și statale actuale. Anumite grupuri sunt tot
mai intens preocupate în scopul de a
–
și dezvolta
aptitudini de producere a fricii (exacerbată) în
rându
rile populației și de a atrage atenția asupra
lor în numele unor idei sau scopuri religioase și
politice.

Ele sunt numite în prezent organizații sau
grupuri/grupări teroriste. Identificarea unor noi
moduri de conceptualizare și de aplicare a
acestora în s
fera antiteroristă sau contrateroristă
Nr.
2

Februarie

2017

C
OLOCVIU
S
TRATEGIC

COLOCVIU STRATEGIC NR. 2,

2017

2
determină factorii competenți din toate statele să
construiască strategii de luptă și să le adapteze
permanent la situațiile provocate de acțiunile
teroriste.

Adaptarea strategiilor și aplicarea lor în lupta
antitero
ristă ne aduc în discuție reziliența și modul
în care operaționalizarea acesteia poate fi
conectată cu politici de luptă împotriva
terorismului.

1.

Terorismul

Pornind de la următorul silogism: 1. dacă
reziliența reprezintă posibilitatea de a transforma
un
pericol în oportunitate de a rezolva o problemă
stringentă și 2. terorismul acționează în cel mai
atroce mod posibil, atunci 3. reziliența este un mod
aproape natural de a reacționa împotriva
terorismului care generează de multe ori panică.
Noi vom utiliza

reziliența, un termen teoretic mai
puțin pus în ecuația terorism
–

contraterorism
–
antiterorism, pentru a evidenția valoarea acesteia
în lupta împotriva terorismului.

Prezentul articol își propune să supună
atenției câteva aspecte cu privire la felul în ca
re
terorismul, contra
–
terorismul și antiterorismul sunt
abordate de state și organisme precum ONU,
NATO, sau UE, în scopul de a analiza posibile
schimbări în abordarea unor operații specifice
acestui tip de acțiuni asimetrice și
neconvenționale.

Din multi
tudinea de definiții utilizate în lucrările
studiate referitoare la terorism, cea propusă de
către Departamentul de Stat al SUA pare cea mai
concludentă pentru demersul nostru: „terorismul
este o violență premeditată, motivată politic,
perpetuată împotrivă

țintelor necombatante de
către grupuri naționale marginalizate sau de către
agenți clandestini ai unui stat în scopul de a
influența un anumit public”.
1

Cu alte cuvinte, terorismul reprezintă
totalitatea unor acțiuni asimetrice, întreprinse de
persoane în

numele unor idei, idealuri politice sau
religioase (ne)partajabile cu majoritatea populației,
în locul unde teroriștii își desfășoară acțiunile.

Acțiunile teroriste pot fi întreprinse și de
grupări de guerilă, insurgență, specifice revoltei,
mișcării de
rezistență, eliberare sau de

luptă
împotriva unui guvern opresiv sau a unei puteri
coloniale.

Terorismul nu este apanajul numai al celor
marginalizați ci, uneori, și al statelor. La acest tip
de luptă asimetrică participă actori statali și non
–
statali. El
a devenit în timp o acțiune politico
–
militară organizată cu mijloace subversive (ex.
DAESH
–

organizație derivată din Al
–
Qaeda,
pionieră în terorismul de franciză), în scopul de a
ilegitima autorități politice aflate la guvernare și de
a le înlocui cu simp
atizanții proprii.

2.

Antiterorismul și contraterorismul

Contraterorismul, antiterorismul, combaterea
și lupta împotriva terorismului reprezintă reacțiile
de răspuns la acțiunile teroriste. Dacă acțiunile
teroriste sunt întreprinse fără respect pentru ori
ce
tip de norme religioase, etice sau morale, uneori,
în ciuda legilor existente;combaterea și lupta
împotriva terorismului sunt condiționate de
respectarea normelor și valorilor democratice ale
statului în litera și spiritul legii (în timp de pace).

După
cele atacurile teroriste ale Al
–
Qaeda
2

din
11 septembrie 2001, conceptele

de contra
–
terorism, antiterorism și de luptă împotriva
terorismului a
u

intrat într
–
o nouă dimensiune,
devenind subiect de relații internaționale și de
drept umanitar. Cele patru avioane deturnate în
dimineața zilei de 9 septembrie de pe diferite
aeroporturi americane aveau ca ținte cele mai
reprezentative clădiri ale SUA: ce
le două blocuri
gemene de la New York, Pentagonul și Casa Albă.
Dintre cele patru atacuri teroriste ale Al
–
Qaeda,
Casa Albă nu a fost atinsă, celelalte și
–
au atins
țintele. Ele au reușit în premieră declanșarea
invocării articolului 5 al Tratatului Alianțe
i Nord
–
Atlantice(NATO). Adminis
trația Bush Jr. a emis o
declarație oficială de război împotriva terorismului
în propriul teritoriu și a invocat articolul 5. De
atunci, SUA și statele membre NATO sunt în
război asumat împotriva terorismului.

Din acel moment
, războaiele au trecut într
–
o
dimensiune nouă, aproape necunoscută până
atunci, de război neconvențional, asimetric sau
hibrid.

În astfel de războaie (în mod oficial sau
neoficial
–

numite proxy) pot fi implicați în aceeași
măsură actori non
–
statali și st
atali, forțe armate
regulate ale unui stat alături sau împotriva unor
forțe paramilitare sau neregulate.

De asemenea, pentru atingerea obiectivelor
propuse de contracarare, minimalizare a
pericolelor teroriste sau de anihilare a rețelelor,
părțile afectat
e mai pot întreprinde acțiuni politic
–
diplomatice,operații economice, psihologice,
sociale și civice.

Pe continentul nostru, viziunea comună a
statelor Uniunii Europene se reflectă în strategia
actuală (din decembrie 2014) de combatere a
terorismului în Eu
ropa. La nivel mondial, în
strategia de combatere a terorismului se respectă
drepturile și libertățile fundamentale ale omului prin
patru piloni: prevenirea (radicalizării și a recrutării
în scopuri teroriste);protecția (cetățenilor și a
infrastructurii, a

datelor, a țintelor și reducerea
vulnerabilității la atacuri); urmărirea (cu capacități
comune polițienești naționale în vederea
minimalizării și dejucării mijloacelor de organizare
și planificare ale acțiunilor teroriste) și răspunsul
(gestionarea, coord
onarea situațiilor de criză

COLOCVIU STRATEGIC NR. 2,

2017

3
teroristă, dezvoltarea mecanismelor de reducere a
riscurilor de atac terorist).
3

3.

Reziliența

Terorismul, antiterorismul, contraterorismul,
războaiele asimetrice sau hibrid și reziliența nu
sunt termeni și concepte rezultate din

evenimentele sociale, politice sau militare ale
sfârșitului de sec XX sau ale începutului de sec.
XXI, ci sunt mult mai vechi. Sunt poate doar
adaptate la nivelul de înțelegere al omului care
trăiește în aceste timpuri.

Reziliența poate fi definită ca fii
nd
capacitatea de adaptare pentru a face față
schimbărilor și perturbațiilor
4
,respectând diferențe
elementare, în care răspunsurile la aceste
perturbări („diversitatea răspunsurilor”) sunt
considerate a fi deosebit de importante
5
.

Altfel interpretată,
reziliența reprezintă
platoșa formată ca efect

în urma factorilor care ne
pot invada rutina vieții. Aceasta este o platoșă
care transformă și sporește rezistența la factorii
de risc, crește flexibilitatea și consolidează
capacitatea de răspuns.

Reziliența

pare a fi un concept post
–
modern
apărut ca rezultat al modificărilor de natură
convențională și neconvențională ale conflictelor
militare și politice, într
–
o perioadă în care părea
că Războiul Rece se încheiase, dar poate că el
fusese numai suspendat în t
imp și spațiu (ori,
poate acesta s
–
a încheiat și ar fi atunci începutul
celui de
–
al Doilea Război Rece).

Deși umanitatea rămâne preocupată la nivel
declarativ de găsirea de soluții la problemele
vitale ale semenilor(în care drepturile și libertățile
fundam
entale au prioritate în actualul Drept
Internațional și singura organizație inter
–
guvernamentală cu vocație universală,
Organizația Națiunilor Unite militează pentru
pacea și securitatea internațională) situația reală
a multor state de pe glob nu s
–
a schim
bat foarte
mult de la înființarea ONU în 1945. Ele se
confruntă în continuare cu lipsa mijloacelor de
trai, a resurselor, cu crize economice, sociale,
politice și/sau militare.

În condițiile în care lipsurile elementare în
posibilitatea de a trăi sunt inte
rconectate cu
regimuri politice ineficiente, autocrate sau în care,
pur și simplu, acestea nu pot construi politici prin
care să poate avea grijă de populație, pot apărea
mișcări, demonstrații, rebeliuni, revoluții sau
acțiuni (ne) premeditate (sau voit) t
eroriste.

De aceea, noi considerăm faptul că o bună
înțelegere a conceptului de reziliență devine utilă
în cazul nostru, deoarece această abordare ne
poate oferi noi perspective. Aceasta poate da
esență luptei în reducerea numărului de acțiuni
teroriste, de reducere

a grupărilor teroriste și
poate contribui la identificarea unor posibile
soluții pentru facilitarea unor astfel de acțiuni spre
a fi operaționalizate.

4.

Explicarea conceptului de reziliență în
contextul luptei de combatere a terorismului

Fiind bazat pe c
ercetare empirică (prin
observare directă a realității) noi vom detalia
conceptul de reziliență pornind de la situația
volatilă de securitate cu care se confruntă
majoritatea statelor în fața pericolului reprezentat
de terorism. Conceptele derivate ne vor
facilita
simplificarea ideilor construite în jurul acțiunilor
teroriste întreprinse și modul în care a fost
gestionat/construit răspunsul la crizele create.
Aria dezvoltării conceptelor principale și derivate
va fi evidențiată prin intermediul caracteristi
cilor,
trăsăturilor, dimensiunilor, variabilelor
dependente și independente construite cu
ajutorul unor mecanisme, indicatorilor și indicilor
specifici.

4.1 Caracteristici ale terorismului

Formele terorismului politic, economic,
informațional, etnic,
religios, cultural etc. au în
viziunea autoarelor Mirela Atanasiu și Filofteia
Repez următoarele caracteristici
6
:



dezvoltarea rețelelor teroriste
transfrontaliere pe fondul extinderii fenomenului
de globalizare și de reacție la
acesta(antiglobalizare, deg
lobalizare sau
alterglobalizare);



trecerea de la terorismul infracțional la
terorismul fundamentalist și de franciză;



dezvoltarea unor organizații și rețele
teroriste în zonele
–
tampon ale lumii și în cele
sărace și corupte;



terorism inter
–
etnic, cultural

sau religios;



amplificarea terorismului separatist de
tipul celui practicat împotriva statelor și a ordinii
de drept;



accentuarea terorismului ideologic
îndreptat îndeosebi împotriva statelor
occidentale;



creșterea pericolului utilizării armelor de
distr
ugere în masă, îndeosebi a agenților chimici
și biologici;



migrația și traficul ilegal;



formarea, diversificarea și tehnologizarea
terorismului internațional cu mijloace sofisticate.

În ceea ce privește reziliența, NATO a emis
în 2016 o serie de șapte ceri
nțe de bază de
evaluat. Acestea pot fi considerate în egală
măsură dimensiuni ale rezilienței, dar și
caracteristici ale sale, dacă luăm în considerare
datele ce rezultă din analizarea stării de fapt a
acestor șapte cerințe. Ele sunt:

COLOCVIU STRATEGIC NR. 2,

2017

4


asigurarea
continuității guvernământului și
serviciilor guvernamentale critice
;



surse de energie reziliente;



capacitatea de a face față în mod eficient
la mi
ș
cări necontrolate de populație;



hrană
ș
i apă resurse reziliente;



capacitatea de a face față la situații în
c
are sunt implicate victime în masă;



sisteme de comunica
ț
ii reziliente;



sisteme de transport reziliente
.
7

Toate aceste dimensiuni/

caracteristici se
ap
l
ică și pentru cazul special al rezil
i
enței în lupta
împotriva terorismului.

Având în vedere că violența

și inducerea fricii
reprezintă elemente
–
cheie ale terorismului, fapt
demonstrat și prin regăsirea lor în toate
caracteristicile și trăsăturile enumerate anterior,
reziliența se poate construi prin intermediul unor
mecanisme adaptabile situațiilor dificil
e și crizelor.

4.2 Mecanisme de reziliență, construite ca
răspuns în combaterea terorismului în funcție de
caracteristicile acestuia

Conceptul de reziliență este unul
interdisciplinar deoarece prin intermediul acestuia
se pot prezenta modalități de aplicare pe toate
palierele posibile de cercetare (la nivel individual,
de grup, național, regional și internațional al
arealului post
–
mode
rn.

Caracteristicile acțiunilor teroriste în acest
secol au în comun dependența de tehnologiile
informaționale. În acest context, strategiile de
combatere a terorismului sau securitatea
informațională sunt doar două tipuri de reacții pe
măsura acțiunilo
r întreprinse. Reziliența rezultată
începe să se contureze prin intermediul
următoarelor mecanisme și inițiative dependente
de tehnologiile informaționale
8
:

Tehnologia
–

în egală măsură, aceasta este
un instrument
–
cheie pentru terorism și de
combatere a t
erorismului.

Prin intermediul noilor
tehnologii este facilitată dezvoltarea re
țelelor
teroriste; radicalizarea, recrutarea, deplasarea și
acțiunile lor individuale (lup singuratic) sau
grupuri. Forma de rezistență aproape darwiniană
(conservare prin schi
mbare) devine îndârjită în
lupta

împotriva acestora determinând reziliența.
Tehnologia poate fi pusă în slujba rezilienței
asemănătoare acțiunilor gestionare a crizelor (cu
ajutorul prevenției, limitării sau depistării
elementelor favorizante terorismului
).
Internetul
utilizat ca instrument catalizator
pentru
ambele
tabere.
Pe d
e o parte, terorismul este stimulat,
dezvoltat și prin inte
r
mediul ordinelor date de la
distan
ț
ă

pentru
declan
ș
area de

ac
ț
iuni teroriste
simultane în diferite păr
ți ale lumii. De cealaltă
parte, trebuie avut în vedere că internetul este
transfrontalier, iar o reziliență eficace se poate
activa și accelera numai dacă este bazată pe
colaborarea interinstituțională, interstatatală și
între diferite entități internațio
nale private sau
guvernamentale de a combate
a
tot ce poate
reprezenta pericol de atac terorist. Pentru acest
tip de reziliență, noi luăm în considerare

că
terorismul este deopotrivă infracțiune și problemă
pentru toate domeniile de activitate civile
ș
i
mi
litare. În acest caz,
putem da două exemple,
unul în care sunt

formate echipe civil
–
militare
în
cadrul unor acțiuni
NATO care au la dispoziție
echipamente sofisticate (drone, radare, sateliți
militari etc.), softuri de analiză și detectare. Un alt
exemplu
este

Agen
ț
ia Uniunii Europene pentru
Securitatea Re
ț
elelor
ș
i a Informa
ț
iilor (ENISA)
unde statele me
mbre au decis să acționeze
proactiv în comun în spațiul UE și, nu numai.

Personalul calificat: pentru dezvoltarea rezilienței
eficiente bazate pe
caracteristicile actuale ale
terorismului pot fi identificate vulnerabilitățile în
sistemele utilizate de rețelele teroriste pentru a
reduce riscurile atacurilor on
–
line și/sau off line.

Mecanismele prezentate reprezintă, de fapt,
securitatea informațional
ă. Pe parcursul
cercetării, noi am observat că necesitatea de a
trăi într
–
o lume ordonată, sigură și eliberată de
frici (ori aceste stări umane însumate ne
–
au
condus la definirea termenului de securitate)
reprezintă o formă de reziliență
. Î
n cazul
terorism
ului acționat în orice spațiu, fie cibernetic,
fie natural

se întâmplă același fapt,

deoarece
dezvoltarea capabilităților în cadrul instituțional ar
putea deveni invers proporțională cu baza
financiară și materială a resurselor umane și
logistice externali
za
te
.

Punerea în balanță a metodelor teroriste cu
cele de combatere poate fi evidențiată de
următorul exemplu: situația creată în jurul
tentativei Siriei de a c
onstrui o Centrală Nucleară
la al
–
Kibar. Deși, sirienii nu au folosit niciun mijloc
de
comunicație modern pe timpul construcției,
Israelul a descoperit centrala cu ajutorul sateliților
geo
–
staționari și a anihilat
–
o în septembrie 2007.
Noi vrem să evidențiem faptul că tehnologia este
superioară modului clasic de abordare a
problemelor.

4.3
Variabile ale rezilienței

Reziliența în lupta împotriva terorismului este
influențată de caracteristicile terorismului sec. XXI
care la rândul lor sunt influențate de setul de
schimbări rapide la nivel societal și politic;
mișcările sociale care pot aduce

în atenție acțiuni
subversive și teroriste; noile politici iliberale,
interacțiunile culturale la nivel global pot aduce în
atenție fenomenul terorist jihadist și procesele
sociale provocate de acesta.

Reziliența în lupta împotriva terorismului
poate fi configurată și ca reacție rezultată în
urma acțiunilor de amploare ca Primăvara Arabă,

COLOCVIU STRATEGIC NR. 2,

2017

5
de modul în care acestea sunt interpretate atât ca
realități manifestate din efectele obținute în urma
unor situații

observabile in mod nemijlocit, cât și
de stările și tensiunile latente inobservabile sau
popularizate, tăcute dar existente în cadrul unor
comunități de minorități musulmane în interiorul
altor state, predispuse la acțiuni anarhice sau
teroriste în cartie
rele majoritar musulmane din
marile capitale europene.

Din perspectiva variabilelor, dacă terorismul
are ca variabile: data incidentului, locația/ țara în
care a avut loc, entitatea țintei, tipul atacului,
numărul victimelor, etnia/ naționalitatea/ religia

victimelor, naționalitatea făptuitorilor, grupurile
teroriste și impactul la nivelul logisticii
9
, în cazul
rezilienței am putea discuta despre următoarele
tipuri de variabile: 1. numărul/specializarea/
locația resurselor umane implicate în procesele
de d
escurajare și reasigurare în sfera militară
specializată pe situațiile de criză/ urgență și
combatere a terorismului, 2. resursele financiare
alocate întăririi infrastructurilor critice care pot fi
vulnerabile la riscurile impuse de actele teroriste,
3. ca
ntitatea resurselor alimentare și de apă
potabilă disponibile și accesibile în situații de
urgență și localizarea lor, 4. numărul și
localizarea resurselor umane implicate în situațiile
de criză și forță majoră, 5. numărul și amplasarea
surselor de energi
e pentru situațiile de
urgență/criză, etc. Propunem aceste variabile în
acord cu cele șapte cerințe de bază ale rezilienței
emise de NATO și prezentate anterior.

Studiul și analiza acestora, din care rezultă
completarea radiografiei cu privire la provo
cările
în domeniu, pot constitui un punct de plecare în
consolidarea elementelor ce țin de reziliență.

4.4

Dimensiunile rezilien
ț
ei în raport cu
acțiunile teroriste

Luând în considerare relativismul și
ambiguitatea dimensiunilor și faptul că terorismul
este bazat pe mișcarea social
–
politică de tip binar
(în cazul nostru tipul binar poate fi explicat în felul
următor: fiecărei decizii, acțiuni sau persoane îi
corespunde o valoare și un factor de declanșare.
Aceste decizii, acțiuni pot fi unitare sau binar
e. La
evaluarea unei astfel de situații trebuie să se țină
seama de: priorități; asociativitatea conform
priorităților; regula conversiilor implicite), idealul
personal sau de grup împotriva statului ori a unei
entități oficiale.

Luând în considerare că di
n punct de vedere
statistic, în perioada cuprinsă după atacurile
teroriste din SUA la 9 septembrie 2001 până în
prezent
cele mai numeroase

acțiuni teroriste
întreprinse s
–
au realizat
în numele religiei
musulmane
,
10

prin extremism,

noi vom detalia
dimensiun
ile adaptate din problema clivajelor
(științe politice) care simplifică realitatea
socială
11
, astfel:



Autocrație vs. democrație
. Primăvara
Arabă este un veritabil exemplu. După aproape
șapte ani, Primăvara Arabă este considerată ca
fiind un veritabil fenom
en social. O simplă revoltă
declanșată în Maroc la sfârșitul anului 2010 s
–
a
transformat în

mișcări ample de stradă ce aveau
să cuprindă în mai puțin de două luni, tot Nordul
Africii și a Orientului Mijlociu. Milioane de oameni
s
–
au ridicat în statele din
acest spațiu, aproape în
timp real împotriva regimurilor autocrate. Însă,
aceste mișcări nu au avut ca efect alegeri libere
și instaurarea unor veritabile democrații. În unele
cazuri, ele au fost subminate

de

către islamiști

care au preluat puterea precum
în Egipt, unde
Mohammed Morsi, un reprezentant al organizației
teroriste
Frația Musulmană
a preluat puterea
după Primăvara Arabă
,

dar dat jos din fruntea
țării de militari în 2013. În alte cazuri,
demonstranții nu erau pregătiți pentru a guverna,
ei nu au reușit să pună ordine producând
războaiele actuale. Dintre acestea, războaiele
din Libia, Yemen o
ri Siria, au devenit

adevărate
școli de ucenicie

de terorism fundamentalist
islamic.

În cazul în care considerăm autocrația ca
factor de nemulțumire pentru a determina acțiuni
subversive care pot conduce la insurgen
ță și,
uneori, la terorism, atunci
elementele principale
ale democrației

se pot combina pentru a structura
reziliența

în lupta cu terorismul.



Minoritate vs. majoritate
: acesta
are multe
similitudini cu

punctul precedent, dar în care
minoritățile reprezintă elementul determinant în
două forme: tipul liberal democratic
internați
onalizat versus noul tip
iliberal

de
guvernământ (în prezent, Japonia, Ungaria,

țările
scandinave și, mai nou, SUA promovează
iliberalismul. Acesta nu este sinonim nici cu non
–
liberalismul și nici cu antiliberalismul. Iliberalismul
reprezintă o formă parți
ală de democrație) care
poate provoca nemulțumire în rândurile
minorităților formate pe teritoriul unor state în
urma decolonizării
. Spre

exemplu în Franța există
în prezent peste 5 mil.
d
e cetățeni de origine
musulmană care nu a putut fi asimila
ți

culturi
i
occidentale, creștine, naționale a Franței
laicizate. În spațiul fostelor colonii ale statelor
occidentale care î
și construiseră administrațiile
locale bazate pe minoritățile locale
,

noi putem
evidenția ca minorități rămase în fruntea
guvernelor statelor

câteva exemple.

Siria
:
până în
prezent la guvernare

se află un guvern condus de
Bashar al
–
As
s
ad
,

reprezentant al minorității
alawite
. Aceasta

reprezenta 12%

din populație.

Trebuie totuși

menționat

faptul

că el este căsătorit
cu o reprezentantă a majorității de 75% a
comunității sunnite din totalul populației siriene)
.

Irak
:

guvernele Irakiene

până în 2003, ultimul

COLOCVIU STRATEGIC NR. 2,

2017

6
guvern a fost condus de minorități, predominant
sunnită într
–
un stat majoritar sunnit. Preșe
dintele
irakian era sunnitul Saddam Hussein, iar
premierul guvernului era un creștin, Tariq Aziz.
Poate că reziliența a fost construită de minorități
pentru a putea supraviețui în cazul guvernelor
bazate pe minorită
ți dar acceptate de marea lor
majoritate.

O altă interpretare a acestor exemple
are la bază laicizarea ca formă de reziliență.
Statele din spațiul Orientului Mijlociu care în
prezent au devenit focare de teroris
m
, au putut
menține ordine în cele două țări fiind conduse de
regimuri laice, chiar da
că pentru noi occidentalii
acestea sunt regimuri dictatoriale.



Islam vs. creștinism
. Terorismul de
franciză Al
–
Qaeda bazat pe fundament religios
din
9/11. Între timp el a luat forme diferite
dezvoltându
–
se în statele aflate în război precum
Afganistan,

Ir
ak
,

Mali, Yemen, Libia sau Siria, cu
activități extinse în spațiul/mediul virtual, prin
intermediul rețelelor de socializare ori prin
intermediul sms
–
urilor pe rețelele de telefonie
mobilă Din septembrie 2001, au avut loc 30.565
de atacuri teroriste islamiste
12
.
.
Trecerea de
la
ideologie religioasă la ideologie organizațională
sau politică a islamului induce luarea unor măsuri
fără precedent în cadrul unor societăți bazate pe
culturi creștine laicizate și secularizate. În formă
opusă, formele de conducere stata
lă islamizate
se bazează pe Sharia, cod musulman de
conduită. Atunci,

o formă de
rezilienț
ă

o putem
interpreta

a fi aceea

prin laicizarea statelor și a
culturilor bazate pe respectarea legilor comune
din dreptului internațional.



Centru vs. periferie

sau
Săraci vs. bogați
:
persoane marginalizate, inadaptate sau
dezrădăcinate pot deveni cu ușurință teroriști
,

dar
aceasta nu este o condiție sine
–
qua
–
non.
Un
exemplu este cazul Charlie

Hebdo sau Al Qaeda .
De o parte a clivajului,
îi
avem

pe

fra
ții Kouachi
,

do
i francezi de origine Magrebină. Ei nu au reușit
să se
integreze

în sistemul francez, erau
persoane dezrădăcinate care au fost instruite în
teatre de război din Orientul Mijlociu. Ei sunt
autorii asasinatului a întregului colectiv prezent la
redacția săptă
mânalului Charl
ie

Hebdo la data de
7 ianuarie 2015. De cealaltă parte a clivajului,
numărul persoanelor persoane educate și bogate

sunt mai puțin întâlnite la baza ierarhiei
organizațiilor și acțiunilor teroriste. Însă, nu putem
omite că Al Qa
eda a fost or
ganizată de Osama
b
in Laden. Acesta era inginer, tatăl său era
magnat multimiliardar în domeniul construcțiilor în
Arabia Saudită..membru al unei familii saudi
te

multimiliardare. Conform
unui studiu realizat de
către
Paul Gill, John Horgan și Paige Decker
t,

doar 14% dintre teroriștii participanți în acțiuni au
absolvit studii de master și doctorale.

Fig. 1:
Nivelul de educație

Sursa:

Paul Gill, John Horgan și Paige Deckert
,
2013
13

Aceste dimensiuni creează

cadre largi pur
orientative deoarece pentru elaborarea lor sunt
necesare detalii complementare de construire a
unei politic
i

reziliente în combaterea terorismului.

Reziliența (rezistența și răspunsul dat) ar

putea deveni una dintre soluțiile pentru a redu
ce
acțiunile teroriste
14
. Aceasta

este influențată și

de
modul în care, fără a ține cont de religie și etnie,
sunt implicați civilii.

Aceștia pot fi responsabilizați
și li se pot da roluri pentru a participa în număr cât
mai mare la viața cetății.

Pentru
fiecare dintre noi, alegător sau
politician, implicarea conduce la: perfecționarea
relațiilor și a interconectivității între cetățeni și
instituțiile guvernamentale, corectarea eventualelor
erori ale guvernării, schimbarea și îmbunătățirea
politicilor de m
igrație
15

cu care statele occidentale
se confruntă după Primăvara Arabă.

4.
5

Încadrare statistică

Cifrele ne pot indica reziliența încadrată în
realitate, in timp ce dimensiunea informează
faptele neobservabile direct.

De exemplu, în acest an, raportul asupra
atacurilor teroriste jihadiste al
The religions of
Peace

numai în luna martie

a
.c. sunt prezentate

următoarele date: 26 de atacuri sinucigașe în 23
țări s
–
au soldat cu 1266 răniți, 1018morți.

16

Aceste cifre suprapus
e

dimensiunilor preluate
din științele politice (ancorate în realitatea
începutului de an), expuse la punctul anterior, pot
evidenția

cel puțin două aspectele importante: 1.
consecințele unor erori de guvernare pe termen
lung în statele occidentale în ceea

ce privește

politicile publice adaptate și minorităților din țară;
2. statisticile pot pregăti populația să calculeze
probabilitatea riscurilor de atac terorist, dar nu poat
estima în totalitate efectele pe termen mediu și
lung la nivel social și psiholog
ic ale acestora. De
aceea, calculul riscurilor și educarea populației și

COLOCVIU STRATEGIC NR. 2,

2017

7
implicarea celor marginalizați pot produce
reziliență în combaterea terorismului.

Printre

elementele care ne pot arăta gradul
de reziliență, este comportamentul uman.

Un prim indic
ator de nivel al rezilienței în
relație cu pericolul terorist

îl poate da nivelul de
încredere, în sensul în care comportamentul
oamenilor

este dependent de relațiile interumane
bazate pe încredere. Nivelul

de încredere poate
deveni un indicator în reziliență deoarece nivelul
de reziliență poate fi direct proporțional cu
încre
d
erea

între oameni și politicieni, dintre
diferitele grupuri și națiuni. Un exemplu în acest
sens ar putea fi Elveția. Deși acolo sunt
reprezentate aproape toate re
l
igiile importante ale
lumii: creștini catolici, ortodocși, penticostali sau
protestanți, hinduși, sikh și musulmani. 5% din
populație este musulmană, procent oficial
echivalent în toate statele din aria de proximitate a
țării
. Cu toate aceste, nu a fost semnalat niciun
atac terorist sau depistat vreo tentativă

în acest
sens
. Noi credem că acolo, indiferent de etnie,
naționalitate sau religie oamenii au încredere unii
în alții.

În perioada 1 ianuarie

–

31 martie 2017 au
avut lo
c 532 atacuri
teroriste

în 39 state care s
–
au
soldat cu 3611 victime și 4448 de răniți
17
.

Aceste
date ne aduc în aten
ț
ie că numărul atacurilor este
crescut. Într
–
o cincime din statele lumii, civilii se
confruntă cu pericolul unui at
â
t islamist.
Probabilitat
ea de a face față unui atac islamist ne
poate indica o posibilă evaluare pentru construirea
unor politici

de

rezilie
nță

pe grade de pericol

Aici putem aduce în discuție
indicele riscului
la terorism,
codificat pe culori.
Anumite
reprezentări grafice ale acestuia sunt
aproape
similar
e

codurilor de timp din meteorologie: de la
lipsa pericolului
indicat de culoarea

alb,
la
galben
și apoi
la pericol maxim marcat prin culoarea roșie

asociată

riscurilor de ata
c

terorist. De exem
plu,
până la data încheierii acestui articol, la Bruxelles
era menținut

codul portocaliu de pericol.

Reziliența reprezintă schimbarea și se
bazează pe comportamentul uman care este în
continuă transformare, de adaptare la bine și la
rău. Din păcate, oameni
i se pot obișnui și cu frica
și pericolele la tot pasul. Inițial,
bruxellezii

au fost
speriați de ieșirea armatei pe străzi și în stațiile de
metru din oraș în zilele următoare atentatelor de la
metroul din stațiile Maalbe
e
k și Schumann din
cartierul insti
tuțiilor europene. După un, militarii
sunt încă la posturi, iar oamenii s
–
au obișnuit

Un alt indicator

util în studiul

rezilienței în
lupta cu terorismul s
–
ar
p
utea

baz
a

pe gradul de
determinare ca opus al fricii având ca obiectiv
principal de a reduce pericolele prin acțiuni cât
mai eficiente. De exemplu, după atentatul terorist
soldat cu 17 morți Charl
ie

Hebdo, guvernul francez
a instituit starea de urgență. Aceasta rămâne în
vigoare până la 15 iulie 2017

Din acest punct de
vedere considerăm că ar putea fi extrem de util
un
studiu la nivelul statelor europene care să
genereze un indicator al gradului de d
eterminare și
al percepțiilor asupra fenomenului terorismului și
măsurilor de combatere.

Nu în ultimul rând, factorii decidenți,
polițienești și militari trebuie să învețe să
coopereze cu mass
–
media și cu

populația în mod
real,deoarece integrarea acțiunilo
r sociale, politice
și militare sunt întreprinse în scopul protejării
populației civile, a teritoriului, a țării întregi,
indiferent de dorințele de distrugere ale celor
implicați în acțiuni teroriste și de motivația părții
care luptă contraterorismului, d
e a proteja valorile
materiale și spirituale ale unui stat.

NOTE:

1
Gérard Chaliand, Arnaud Blin. Histoire du terrorisme:
de l'antiquité à Daech. Edition Fayard, Paris, France. 2015. P. 33.

2

Notă: Al
–
Qaeda tradus din arabă, înseamnă bază.

3

***
Lupta împotriva terorismului
,

disponibil online la
http://www.consilium.europa.eu/ro/po
licies/fight
–
against
–
terrorism/,

a
ccesat
la

data de

01
.03.
2017.

4
Chris Zebrowski
. The value ofresilience.Securing life in the twenty
–
first century.
Routledge, Taylor and Francis Group.London
and New York. 2016.

5
Reinette Biggs, MajaSchluter, Michael L. Schoon.
BuildingResilience.Sustaining Ecosystem

Services in Social
–
Ecological
Systems
.Cambridge Univer
sity Press, Cambridge, UK. 2015. p
p. 53
–
54.

6

Mirela Atanasiu, Filofteia Repez.
Securitatea Și Apărarea Țării În Contextul Amenințărilor Teroriste.

Editura Universității
Naționale de Apă
rare „Carol I”
București
–

2013, p
p. 17
–
18.

7

***, „Resilience: a core element of collective defence”,
site oficial NATO
, disponibil online la
http://www.nato.int/d
ocu/Review/2016/Also
–
in
–
2016/nato
–
defence
–
cyber
–
resilience/EN/index.htm
, accesat la data de 10.04.2017.

8

Brian Frost. Terrorism, Crime, and Public Policy. Cambridge Univer
sity Press, Cambridge, UK. 2009,

pp. 166
–
201.

9

Todd Sandler, „The analytical study of terrorism: Taking stock”,
Journal of Peace Research
, 2014, Vol. 51(2) 257
–
271,
disponibli online la
http://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.11
77/0022343313491277
, accesat la data de 10.03.2017.

10
***
,

The list of Islamic Terror: 2017
.

disponibil online la

http://www.thereligionofpeace.com/attacks/attacks.aspx?Yr=2017
,
a
cc
esat la data de 04.04.
2017.

11
Sahar Attia, Shahdan Shabka Zeinab Sha
fik, Asmaa Ibrahim.
Dynamics and Resilience of Informal Areas International
Perspectives
. Springer International Publishing AG Switzerland. 2016.

12

***
,

The list of Islamic Terror: 2017
,
op. cit.

COLOCVIU STRATEGIC NR. 2,

2017

8

13

Paul Gill, John Horg
an, Paige Deckert.
Bombing Alone: Tracing the Motivations and Antecedent Behaviors of Lone
–
Actor
Terrorists.
onlinelibrary.wiley.
com/doi/10.1111/1556
–
4029.12312, din 6 decembrie 2013,

accesat la 24.03.
2017.

14
Katrina Brown
. Resilience, Development and Globa
l Change.
Routledge, Taylor a
nd Francis Press.New York, 2016, p
p. 57
–
58.

15
Reinette Biggs, MajaSchluter, MchaaelScoon.
o
p. cit.
p.232.

16

***
,

The list of Islamic Terror: 2017
,
op. cit.

17
Ibidem.

COLOCVIU STRATEGIC
este o publicație a Centrului de Studii Strategice de Apărare și
Securitate ce prezintă principalele rezultate ale unor studii de cercetare, sintezele unor evenimente
științifice, opiniile și punctele de vedere ale masteranzilor și

doctoranzilor, implicați în cercetarea
științifică din domeniul apărării și securității.

COLOCVIU STRATEGIC este o publicație a Centrului de Studii Strategice de Apărare și

COLOCVIU STRATEGIC

Supliment al revistei Impact Strategic

Redactor: ACS Cătălina Todor

ISSN Online 1842
–
8096; ISSN
–
L 1841
–
7396

678
/2017

Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate

Șos. Panduri, nr. 68
–
72, Sector 5, București

Telefon:
021.319
.5
6
.
04
, Fax
021.319
.
55
.
93

e
–
mail:
cssas
@unap.ro
http//
:
cssas
.unap.ro