Cristi an Robert Andrei Constantin Prof. Univ. Dr. Balint Gheorghe Grupa : 201B Detalii……………………………………………………………………………pagina 1… [632094]

Student: [anonimizat] : 201B

Detalii……………………………………………………………………………pagina 1
Istoric……………………………………………………. ……………. …………………………. ……pagina 1 -3
Jocuri majore……………………………………………………………………………………. …..pagina 4
Bibliografie…………………………………………………… ……………………………….. …….pagina 5

1

 Locație: Madrid
(Spania)
 Propietar: Real Madrid
CF
 Capac itate spectatori:
81.044
 Anul de constru cție:
Octombrie 1944 –
decembrie 1947 (3 ani)
 Deschidere:
14 de cembrie 1947 (Acum
71 de ani)
 Costurile de
constru cție: € 1.732.943
 Arhite cți: Manuel Muñoz Monasterio
Luis Alemany Soler
Antonio L amela (Expansiune )
 Website: www.re almadrid. com

Vechea arenă (1902 )
Noul club de fotbal Madrid din
1902 ( Madrid Foot B all Club)
sa stabilit acasă pe o su prafață
mare de teren denu mită vechea
arenă (old bullring). Aceasta a
fost în chiriată de către Regin a
Cristin a, pentru o taxă anuală de

2
150 de peseta (0.90€).
O clădire adiacentă, denu mită “La Taurina” a fost folosită atât ca vesti are, cât și pentru
depozitarea diferitelor material de jo c. Odată cu trecerea anilor și cu numărul tot mai
mare de f ani, clubul a fost nevoit să caute o nouă “casă”. Avea nevoie de un teren mai
mare, care să poată satisface atât de mulți f anii dorni ci de a vizion a fotbalul. “Albii”
(fanii) care au urmat echipa au fost l a O'Donnell, care a devenit cel mai modern teren al
orașului. Pentru prima dată un g ard se pară jucătorii d e la fani. Constru cția sa a însemnat
că stadionul a avut capac itatea de 6.000 de f ani.
Câmpul Velodro mului (1923 )
Vânz area terenului
O'Donnell pentru a
construi lo cuințe a avut
drept consecință că Real
Madrid tr ebuia să
găsească un nou
stadion. Iar Velodro mul
de la Ciudad Line al a
fost potrivit pentru ceea
ce era necesar în acea
vreme (1923).
Arturo Sori a, designerul
său la adaptat pentru
fotbal. Acesta a fost
primul teren cu iarbă, și
a avut capac itatea de
8.000 de f ani. Un an mai
târziu, clubul v a construi
un st adion l a Chamartín,
abandonând Velodro mul de l a Ciudad Line al.
După ce a câștig at titlul de regiune centrală în 1923, Re al Madrid a abandon at terenul
de la O'Donnell și a stabilit construi rea un nou stadion. Un an mai târziu s a născut
Stadionul Chamartín Ve chi. Un complex sportiv istori c, cu o capac itate de 15.000 de

3
fani. “Albii” au inaugurat terenul cu o vi ctorie apropiată de 3 -2 pe partea engleză, la acel
moment un advers ar destul de infior ator fiind New castle.
Nașterea lui Sandiago Bern abéu (1944)
Războiul civil a izbucnit în
18 iulie 1936, i ar efectele s ale
asupra Vechiului Chamartin
au fost se mnificative,
lăsându -l într -un st atut
îngrozitor. Pentru a repara
pagubele a fost ne cesară o
invest itie importantă de
bani. Iar în octombrie 1939 a
fost redes chis pentru primul
derby postbeli c, în care albii
au bătut Atlético Madrid cu
(2-1).
După renovări su ccesive,
capac itatea stadionului a fost
mărită l a 25.000 d e fani, dar
acest lu cru nu a fost sufi cient.
Santiago Bern abéu, care de
mult ti mp a visat să
construi ască un nou st adion, a
făcut-o realitate în 1 944, când a
urcat la președ enție. A început
constru cția pe un proiect major
pe care unii îl consideră prea ambitios, un st adion f araon cu capac itate de 100.000 de
fani. Un st adion i mpresion ant, care ar da mărturie pentru unele dintre cele mai strălu cite
pagini din istori a Real Madridu-lui. Noul st adion Chamartín a devenit cel mai bun te ren
din Euro pa și unul dintre cele mai moderne din lu me. A fost in augurată în de cembrie
1947, cu o vi ctorie asupra camp ionilor portughezi, Os Belenenses (3 -1). Barinaga a
marcat primul gol l a noul st adion.

4

Finala Cupei Euro pei (1957 )
Acest meci a fost între Real Madrid, camp ionii S paniei
și Fiorentin a și camp ioni Italiei. În acest sezon, 16 e chipe au jucat
pentru trofeu. Real Madrid a câștig at 2-0 în fin ală du pă goluri de
la Alfredo Di Stéf ano și Francisco Gento în a doua
jumătate. Aceasta a fost cea de-a doua ediție consecutivă a Cupei
Euro pene pentru Re al Madrid du pă ce a câștig at primul său trofeu
cu un an înainte.
Finala Cupei Euro pene (1969 )
Anul acesta Milano ,camp iona Italiei, Ajax, camp ioana Olandei. Milan a învins Ajax cu
4-1 pentru a câștig a al doile a camp ionat euro pean. Ajax a făcut istorie fiind prima echipă
olandeză care a ajuns l a finală.
Finala Cupei Euro pene (1980)
În acestă finală, camp ionii de apărare, Nottingh am Forest of Engl and, s -au confrunt at
cu Hamburger SV și camp ionii Germaniei. Meciul sa încheiat cu o vi ctorie pentru
echipa engleză cu un rezult at de 1 -0. Noii camp ioni europeni și -au păstrat trofeul și au
obținut o a doua istorie .
Finala Ligii Camp ionilor UEF A (2010 )
Un meci jucat între două e chipe cele mai bune din Lig a
Camp ionilor, care cuprinde et apa de gru p și scena knock-
out. Finala se joacă la un st adion diferit în fie care an. În
2010, Bayern Munchen , care a eliminat Lyon în semifinale, sa
confrunt at cu Inter care la învins Barcelona în semifinale. Inter a
câștig at 2-0 după două goluri de l a Diego Milito .

5

https://en.wiki pedia.org/wiki/S antiago_Bern ab%C3%A9u_St adium#Major_g ames
https://www.re almadrid.com/en/history/s antiago-bernabeu-stadium/birth -of-santiago-bernabeu