Crișan Horatiu -Viorel [611359]

1 FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ ALMA MATER –
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATE A DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI
ADMINISTRATIVE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. U niv. Dr. G abriel Vasile Oltean
Absolvent: [anonimizat]

2017

2 FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ ALMA MATER –
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI
ADMINISTRATIVE

Speciali zarea: Economia comerțului, turismului, serviciilor și
managementul calității ;

Asigur ările î n economia de
piață . Studiu de caz la S.C.
Generali Rom ânia Asigur ări –
Reasigur ări S.A.

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. G abriel Vasile Oltean Absolvent: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS

Introducere………………………………………………………. …………. …………………… …………. …………….3

Capitolul 1. Asigurările – privire din ansamblu………….…… ……………….. ……………………… …4
1.1. Nece sitatea asigurărilor ……………………………………………………………………… ……………………… .4
1.2. Apariția asigurărilor. Forme incipiente de asigurare… …………… ………………… ……………………4
1.3. Evoluția asigurărilor in Romania……….. …………….. ……………….. ………………… …………………. .6
1.3.1. Istoricul activității de asigurare din România………… ………… ………………… …….. ………..6
1.3.2. Activitatea asigurărilor din România după 1990……………. ………… ………………… ……….7
1.4. Asigurările astăzi: Solvabilitatea II……………………….. …………………….. …………………. ………..9
1.4.1. Despre EIOPA……………………………… ………………………………. ………………… ………….. .10

Capitolul 2. Forme de protecție…. …………………………………………………… ………………… ……….. 11
2.1. Asigurarea ……………………………………….. …………………………………….. …………………. …………..11
2.2 Coasigurarea………………………………………………. ………………….. ……………………….. …………….12
2.3. Autoasigurarea……………………………………. ……………………………….. …………………. ……………..13
2.4. Reasigurarea ……………………………………… …………………………………………. ………………….. ……14
2.5. Importanța asigurărilor in economie………………………………………………………… …………….. 16
2.5.1. Rolul soc ial al asigurărilor……….………………. …………………… …………………………16
2.5.2. Rolul economic………………………………….. …………………….. …………………………16
2.5.3. Funcțiile a sigurării………………..……………… …………………………………….. …………18
2.6. Cadrul legislativ in România……………………….. ………………………. ………………… ………..19

Capitolul 3 . Asigurările de bunuri………………………… ……………… ……….. ………. ………….21
3.1. Caracte risticile asigurărilo r de bunuri………………………………… …….. …………………. …………….2 1
3.2. Clasificarea asigurărilor de bunuri…………… …………………… …………………. ……………………22
3.3. Condiții generale si specifice asi gurărilor de bunuri…. …………… …………………. …………………24
3.3.1. Condiții generale ale asigurărilor de bunuri…………………. ………………… …………………24
3.3.2. Condiții specifice ale asigurăr ilor de bunuri………………… ………………… …………………. 27
3.3.2.1. Condițiile specifice privind asigurarea clădiri și a conținutului…… …………..27

Capitolul 4 . Studiu de caz la S.C. Generali România Asigur ări – Reasigurări S.A.
privind polița de asigurare "Eurocasa" pentru locuințe (case/vile sau apartamente în
bloc) ………………. …………………………………………………………………………………………………. ……….. .31
4.1. Generali România: Istori c, Viziune, Misiune și Valori………………………………………………….31
4.2. Despre polița de asigurare "Eurocasa"…………… ………………………………….. ………………….. …..33
4.3. Condiții generale și specifice ale poliței de asigurare "Eurocasa" ……………………… ……………37

Concluzii și propuneri …………………………………………………………………. ……… ……………………….60

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………… ……………..63

4 CAPITOLUL 1

ASIGURĂRILE – PRIVIRE DE ANSAMBLU

1.1. Necesitatea asigurărilor

Cunoscut este f aptul c ă asigur ările s -au n ăscut din nevoia imperioas ă de protec ție a
omului și a avutului sau agonisit cu trud ă, împotriva for țelor disctructive ale naturii, accedentelor
și bolilor, din nevoia constituirii unor mijloace de existen ță în condi țiile p ierder ii sau atingerii
unei anumite v ârste. De -a lungul timpului, oamenii sau str ăduit s ă găseasc ă soluții la aceste
probleme. Evident, odat ă cu dezvoltarea societ ății au ap ărut și noi c ăi și modalit ăți de lup ă a
omului cu for țele naturii, cu evenimente nefavora bile, cu întâmplările și situa ții neferitice din
viața fiec ărui entit ăți umane1.
Odat ă cu timpul, în țările dezvoltate , asigurările reprezintă o parte a educației, a tradiției,
a vieții, dar, în țara noastr ă România lucrurile nu stau deloc a șa, fiind depar te de a vorbi de o
educație la nivelul întregii populații in acest domeniu. La condițiile țării noastre se adaugă și
factorii financiari, oferta fiind limitată și mai puți n adaptată la nevoile pieței, av ând o flexibilitate
redusă.
O persoană este determina tă în conștientizarea și manifestarea nevoii de protecție, ca și în
decizia de cumpărare a unei asigurări, de anumiți factori obiectivi – economici, financiari,
sociali, familiali, educaționali – și de factori subiectivi – cunoașterea avantajelor și protec ției
oferite de asigurare, experiențele anterioare.
De asemenea, este necesar ca oamenii să cunoască evenimentele generatoare de pagube,
pentru a le preveni sau a se pune la adăpost. Aceste cauze care produc pagube se pot grupa în
două mari categorii:
1. cauze independente de voința oamenilor, care au un caracter obiectiv, ca
de exemplu forțele naturii, care nu pot fi controlate de om (inundații,
cutremure, uragan, trăsnet, furtună, deces, etc.);
2. cauze legate de comportamentul oamenilor, care au un caracter su biectiv,
cum ar fi: neglijență, imprudență, nervozitate, etc.
Datele statistice evidențiază pagubele imense pe care le pot provoca calamitățile naturale,
iar în totalul accidentelor la care sunt expuși oamenii, accidentele de circulație și de muncă au
pond erea cea mai mare.
Companiile de asigurări încearcă să diversifice continuu serviciile pentru deținătorii de
polițe, oferind produse inovatoare. Ele oferă noi tipuri de acoperire pentru asigurările generale
(catastrofe naturale și riscuri specifice domeniu lui tehnologiei informației) și opțiuni diferite
pentru asigurările de viață și sănătate. Procedurile pentru plata despăgubirilor sunt, de asemenea,
perfecționate prin acorduri de decontare între companii și prin noi abordări privind
compensarea2.

1.2. Apariția asigurărilor. Forme incipiente de asigurare

Cu toate că identificarea cu exactitate a momentului în care se manifestă primele semnale
în sfera asigurărilor este dificil de realizat, se consideră că acestea și -ar trage rădăcinile încă di n
antichitate, în jurul anilor 4500 î.e.n., când meșteșugarii cioplitori în piatră din vechiul Egipt

1 Ionescu , Roxana; Orheian , Oana , Maria – Asigurări și reasigurări – Manual de studiu individual , Ed. Universitar ă,
Bucure ști, 2012 , p. 5
2 Cristea, Mirela – Asigurări Comerciale, Ed. Universitarea – USC, Craiova, 2009, pp. 9 -10

5 puneau la comun cele necesare, constituind ceea ce numim noi astăzi „un fond de întrajutorare”,
în scopul susținerii membrilor colectivității asupra cărora se abăteau diverse nenorociri.
Alte documente leagă originea asigurărilor de apariția primelor forme de comerț. Un prim
aspect grăitor în acest sens, deși nu poate fi catalogat drept o formă de asigurare propriu -zisă
împotriva riscului, ci mai degrabă ca o modalitate de dispersie a acestuia, se înregistrează în
China anilor 3000 î.e.n., unde negustorii, din dorința 10 diminuării posibilelor pierderi integrale
a mărfurilor în cazul unui incident maritim, își transportau produsele distribuindu -le pe mai
multe vase.
Tot în aceeași perioadă asistăm la practicarea de către Babilonieni a unui sistem specific
de „împrumuturi maritime”, prin care negustorii își puteau finanța transportul mărfurilor pe calea
apei. Aceste împrumuturi îl îndreptățeau pe creditor la încasarea ulterioară, pe lângă principal, a
unei plăți suplimentare de circa 20% din valoarea transportului și, în anumite situații, chiar a unei
cote-părți din profitul realizat în urma comercializării mărfurilor, dar îl acopereau în schimb pe
debitor în cazul distrugerii sau furtului acestora, cel din urmă nemaiavând nicio obligație față de
creditor, fiind astfel asigurat, în schimbul unei sume de bani, împotriva eventualelor pierderi.
Acest fapt este de altfel redat în Codul lui Hammurabi, redactat în an ul 1760 î.e.n., și considerat
a fi primul document care legiferează și reglementează statutul asigurărilor. Contractele de
împrumut maritim menționate anterior sunt preluate de fenicieni și dezvoltate, ulterior, de greci
și, în cele din urmă, de romani, ca re, în anii 300 î.e.n., marchează punctul lor terminus.
Anii 900 î.e.n. bifează apariția legilor maritime ale insulei Rhodos ce stipulau
solidaritatea deplină a 11 participanților la expedițiile maritime în privința pierderilor survenite
ca urmare a măsuri lor luate în vederea salvării expediției supuse unui pericol iminent, de tipul
furtunii sau naufragiului. Se năștea astfel principiul avariei comune, preluat de romani, și regăsit,
de altfel și în legislația actuală.
În era curentă regăsim, de asemenea, m omente marcante în evoluția asigurărilor, precum
constituirea, în anii 1100, în Islanda, a primelor asociații mutuale de întrajutorare, destinate
gospodăriilor afectate de îmbolnăvirea sau pieirea animalelor lor.
Anii 1300 vin cu apariția, în nordul Italie i, a polițelor individuale de asigurări împotriva
riscurilor maritime, adoptate apoi și de Anglia și de Țările de Jos, în 1310, fiind înființată, în
Belgia, la Bruges, o Cameră de Asigurări, având drept scop acoperirea pierderilor rezultate în
urma produce rii riscurilor maritime, iar în 1601 fiind elaborată, de către parlamentul Angliei, o
lege privind polițele de 13 asigurare utilizate în acest sens. Perioada Renașterii continuă cu
dezvoltarea asigurărilor maritime, dar și cu popularizarea, printre persoan ele din clasele sociale
superioare, a asigurărilor de viață3.
În anul 1678, Wilhelm Leibnitz a elaborat planul de constituire a unei Case de asigurare
împotriva riscurilor de foc și apă a cărei funcț ionare se baza pe plata unor cotizații anuale.
Asigurarea împotriva riscului de grindină a fost introdusă pentru prima dată în Scoția la
finele secolului al XVIII -le.
În anul 1832, Albert Masius a întemeiat la Leipzing, prima mare societate germană de
dezvoltare pentru vite, bazată pe principiul mutualității.
În Statele Unite ale Americi, sectorul asigurărilor a fost dominat de societățile de
asigurare engleze. În anul 1852, la inițiativa lui Benjamin Franklin a fost inființată Societatea
pentru asigurarea caselor împotriva riscurilor cauzate de incendiu,intitula tă "Philadelphia
Contributionship". Elizur Wright a creat mai multe întreprinderi de asigurări americane și a
susținut legiferarea controlului statului asupra societăților de asigurări, contribuind la elaborarea
unei metode de calcul corecte a rezervei de prime la asigurările de viață și a unor tabele
corespunzătoare, necesare în practica asigurărilor de viață.
La începutul secolul trecut existau în lume 30 de societăți de asigurări, respectiv 14 în
Anglia, 5 în Statele Unite, 3 în Germania, 3 în Danemarca, 2 în Franța și câte una în Olanda,
Elveția și Austro -Ungaria. În anul 1900 erau în jur de 1272 de societăți de asigurare iar în anul

3 Hudea, Oana, Simona – Asigurări și Reasigurări ,Ed. Pro Universitaria , Bucure ști, 2013, pp. 9 -13

6 1969 activau în jur de 9700 de case de societăți de asigurare în 71 de țări. Aceste societăți de
asigurare activau 2676 în domeniu asigurărilor de viață, 6036 în domeniu asigurărilor de bunuri
iar 962 de societăți practicau tot felul de asigurări4.

1.3. Evoluția asigurărilor in Romania

Evoluția asigurărilor in România se împarte î n doua etape :
1. Istoricul activ ității de asigurare din România
2. Activitatea asigurărilor din România după anul 1990

1.3.1. Istoricul activității de asigurare din România

Primele forme de asigurare se întâlnesc încă înainte de secolul al XIX -lea, respectiv un
fel de întraju torare reciprocă a membrilor aceleiași comune la decesul vitelor denumită în
limbajul vremii "Hopșa". Astfel, în cazul accidentării unei vite, aceasta era tăiată iar carnea era
împărțită între locuitorii din aceeași comună, fiecare plătind o sumă de bani p entru parte ce -i
revenea. In felul acesta proprietarul sinistrat își acoperea în totalitate sau în parte paguba suferită.
Breslele din Transilvania, înființate în secolul al XIV -lea au fost primele organizații care au
practicat o formă de asigurare pe prin cipiul mutualității și întrajutorării. Aceasta se referea la
asigurări de viață și potrivit clauzelor fiecare membru era obligat s plătească o taxă de înscriere
iar apoi cotizații periodice. Sumele astfel strânse erau folosite pentru a suporta cheltuielile de
înmormântare pentru membrii săraci ai breslei, precum și pentru plata de ajutoare pentru familia
decedatului atunci când aceștia rămâneau fără mijloace de trai.
In timp au luat ființă și s -au dezvoltat asociații pentru stingerea incendiilor care
funcți onau cu aportul și în favoarea mai multor comune învecinate. Se menționează, astfel, o
Casă de incendii organizată la Brașov în anul 1744. Principiul de funcționare era cel al creării
unui fond comun prin contribuția trimestrială a fiecărui membru al Casei , din care se despăgubea
cel care suferea de pe urma unui incendiu. O instituție de asigurare pentru incendiu s -a creat și în
Sibiu la inițiativa magistraturii orașului în anul 1823 dar în anul 1864 când statutul său fusese
definitivat numai jumătate din p roprietarii de imobile și -au dat adeziunea pentru constituirea ei.
In secolele XIX și XX o dată cu dezvoltarea societății și cu creșterea gradului de
complexitate a activităților desfășurate a sporit și interesul oamenilor pentru acțiunea de
asigurare5.
Prima organizație de asigurare propriu zisă s -a constituit la Brașov în anul 1844 de către
Asociația Meseriașilor sub denumirea Institutul Național de Pensii din Brașov, având caracter
specific de asigurări de viață. Condițiile istorice din Transilvania au p ermis ca sub influența unor
mari societăți de asigurare ale timpului (Assicurazioni Generali și Riunioni Adriatica di Sicurta),
a căror rază de acțiune s -a extins și în această parte a țării noastre, populația din această parte a
României să cunoască mai î nainte decât cea din alte părți ale țării, instituția de asigurare. In a
doua jumătate a secolului al XIX -lea și în prima parte a secolului al XX -lea o dată cu dezvoltarea
economică a țării, s -a dezvoltat și sectorul asigurărilor apărând în peisajul econom ic o serie de
societăți de asigurare cum ar fi Transilvania -1866, Dacia -1871, România -1873, Naționala – 1882,
Generala -1887, Agricola -1906, Urania, Patria, Banca Generală de Asigurare -1911. In anul 1881
prin fuzionarea societăților Dacia și România a luat f iință societatea Dacia -România care în 1909
a preluat societatea Patria. In anul 1887 în Brăila, cercurile comerciale din Brăila și Galați în
colaborare cu Banca Marmorosch Blank înființează societatea de asigurări Generala având ca
ramură principală asigu rarea transporturilor maritime în special a celor de cereale. A întreținut

4 Oltean, Gabriel, Vasile – Asigur ări și Reasigur ări, curs litografiat, p. 6
5 Kicsi, Rozalia; Cozorici, Angela – Asigur ări și Reasigurări , Ed. USV – Universitatea Ștefan cel Mare Suceava,
Suceava, 2007, p. 7

7 relații bune cu societăți de asigurare străine printre care Assigurazioni Generali din Trieste, care
de altfel a și subscris capital la înființarea ei. După mutarea sediului în Bucu rești, societatea de
asigurări Generala și -a diversificat operațiunile de asigurare în special în ramura asigurărilor de
viață, având în preajma primului război mondial o situație financiară prosperă6.
Până la primul razboi mondial a luat ființă și a funcț ionat un număr mare de societați de
asigurări care au avut un caracter sporadic nereușind să se consolideze și să acorde despăgubiri
(sume asigurate), î ntreprinderilor ș i persoanelor fizice care să -i ajute la refacerea bunurilor
avariate sau distruse.
În general s -au practicat trei categorii de asigurării:
 Asigurări de viață;
 Asigurări contra incendiilor;
 Asigurări maritime si fluviale;
Între cele doua razboaie mondiale, activitatea de asigurare s -a intensificat si diversificat
practicându -se aproape toate tipurile de asigurări având loc și o pătrundere a capitalului străin pe
aceasta piață.
Începutul celui de -al doilea război mondial însă, a însemnat restrângerea substanțială a
activităților de asigurare.
În 1945 funcționau doar 13 societăți cu capital auto hton si 5 reprezentanțe străine dintre
care Adriatica din Italia era cea mai importantă
O evoluție distinctă o reprezintă perioada de după 1948 când s -a instaurat monopolul
statului in acest domeniu prin naționalizarea tuturor societăților de asigurare car e au trecut în
proprietatea statului.
În parale l și în acest domeniu a intrat capitalul sovietic înființându -se în 1949 societăți de
asigurare SOVROM -ASIGURARE, care aveau ca obiect de activitate contractarea asigurărilor
facultative de bunuri și persoane. În 1952 a luat ființă Administrația Asigurărilor de Stat
(A.D.A.S) care a deținut monopolul aproximativ 4 decenii.

1.3.2. Activitatea asigurărilor din România după 1990

Începând cu 01.01.1991, A.D.A.S și -a încheiat activitatea , portofoliul de asigurare si
patrimoniul acestei instituț ii au fost preluate de primele trei societăți pe acțiuni noi înfințate:
1. ASIROM: practică asigurări obligatorii facultative si reasigurări;
2.ASTRA: practică asigurări facultative si reasigurări;
3. CAROM: preluând activitatea cu privire la constatarea daunelor, stabilirea și plata
despăgubirilor în cazurile de daune produse în România de către asigurții din străinatate sau în
cazul daunelor produse în străinatate de către asigurați din România;
În 199 2 a luat ființă EXIM BANK care printre atribuț iile sale se ocupă și de
activita tea de asigurare astfel:
1. Asigurarea societăților comerciale, a băncilor și a societăților financiare din
România pentru creditele acordate persoanelor fizice și persoanelor jurid ice;
2. Asigurarea și reasigurarea în străinătate în sume și pe cont propriu contra
riscurilor comerciale a creditelor si import -export acordate pe termen mediu, scurt și lung;
3. Asigurări in numele și contul statului ca agent al acesteia contra riscurilor poli tice
și comerciale a creditelor de import -export acordate pe termen mediu, scurt și lung7.
4. Odată cu anul 2009, la solicitările Comisiei Europene, cu privire la separarea
celor două activități ale Eximbank – creditarea și asigurarea, a luat ființă "Compania de Asigurari
– Reasigurari EXIM Romania (EXIMASIG)"8.

6 Oltean, Gabriel, Vasile – Asigur ări și Reasigur ări, curs litografiat, p. 7
7 Newing, Rod – în articolul Evoluția Asigurărilor din România ,
http://www.scrigroup. com/afaceri/asigurari/Evolutia -asigurarilor -in-Roman42572.php, accesat februarie 2017

8 Compania de Asigurari – Reasigurari EXIM Romania (EXIMASIG, s -a constituit ca o
entitate profesionistă, specializată în asigurarea riscurilor financiare, atat pentru operațiunile de
export cat și pentr u operațiunile comerciale interne.
Autorizată în august 2010 pentru practicarea asigurărilor de credite și garanții, compania
și-a extins activitatea pe parcursul anului 2011 prin ob ținerea autorizației de practirare a altor 6
clase de asigurare și anume: asigurări de incendiu și calamități naturale, asigurări de daune la
proprietăți, asigurări de raspundere civile, asigurări de accidente, asigurări de bunuri în tranzit și
asigurări de pierderi financiare.
Pentru a oferi clienților săi o acoperire completă , fără ca aceștia să își segmenteze
riscurile, un an mai târziu EXIMASIG, și -a extins din nou activitatea pentru încă 2 clase de
asigurări și anume: asigurări de mijloace de transport aerian și asigurări de răspundere civilă
pentru mijloace de transport ae rian.
EXIMASIG, deține în portofoliu 30 de produse aferente acestor clase. Produsele se
adresează companiilor care desfășoară activități comerciale cu parteneri externi și interni în
domeniu construcțiilor, producției de bunuri și industriale, transporturi le rutiere, navale, aeriene,
prestatorilor de servicii, exportatorilor și celor din industria IT.
Structura acț ionariatului este în proporție de 97,0509 % al companiei EXIMBANK, ca și
aport la capitalul social, în timp ce 2,9491 %, reprezintă persoane fizi ce9.
În prezent, Autoritatea de Supraveghere Financiară, supraveghează un număr de 36 de
societăți de asigurare , acestea fiind autorizate să practice activitate:
1. ABS ASIGURĂRI – REASIGURĂRI S.A.
2. UNIQA ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.
3. ALLIANZ – ȚIRIAC ASIGURĂRI S.A .
4. GENERALI ROMÂNIA ASIGURARE – REASIGURARE S.A.
5. CARPATICA ASIG S.A.
6. ONIX ASIGURĂRI S.A.
7. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ – ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP
S.A.
8. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A.
9. SOCIETATEA ASIGURARE – REASIGURARE CITY INSURANCE S.A.
10. SOCIETATEA ASIGURARE – REASIGURARE ASTRA S.A.
11. MOTROPOLITAN LIFE ASIGURĂRI S.A.
12. CERTASIG – SOCIETATEA DE ASIGURARE ȘI REASIGURARE S.A.
13. GARANTA Asigurări S.A.
14. GERMAN ROMANIAN ASSURANCE S.A.
15. GRAWE ROMANIA ASIGURARE S.A.
16. ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.
17. FORTE ASIGURĂRI REASIG URĂRI S.A.
18. ASITO KAPITAL S.A.
19. AXA LIFE INSURANCE S.A.
20. SOCIETATEA DE ASIGURARE – REASIGURARE LIG INSURANCE S.A.
21. GROUPAMA ASIGURĂRI S.A.
22. UNIQA ASIGURĂRI S.A.
23. FATA ASIGURĂRI S.A.
24. OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A.
25. ATE INSURANCE ROMÂNIA S.A.
26. ASIGURARE REASIG URARE ASIMED S.A.

8 Newing, Rod – în articolul Eximasig, companie controlată de stat, trece la sistemul unitar de administrare, pentru
reducerea costurilor , https://www.profit.ro/povesti -cu-profit/financiar/asigurari/exclusiv -eximasig -companie –
controlata -de-stat-trece -la-sistemul -unitar -de-administrare -pentru -reducerea -costurilor -16455757, accesat aprilie
2017
9 Newing, Rod – în articolul Eximasig – Despre noi , http://www.eximasig.ro/, acce sat aprilie 2017

9 27. BCR ASIGURĂRI DE VIAȚĂ VIENNA INSURANCE GROUP S.A.
28. GOTHAER ASIGURĂRI – REASIGURĂRI S.A.
29. EUROLIFE ERB ASIGURĂRI GENERALE S.A.
30. EUROLIFE ERB ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.
31. CREDIT EUROPE ASIGURĂRI – REASIGURĂRI S.A
32. SIGNAL IDUNA ASIGURARE – REASIGUR ARE S.A.
33. BRD ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.
34. POOL -UL DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE S.A.
(PAID)
35. ERGO ASIGURĂRI DE VIAȚĂ S.A.
36. COMPANIA DE ASIGURĂRI – REASIGURARI EXIM ROMÂNIA S.A.
(CARE – ROMÂNIA)10.

1.4. Asigurările astăzi: Solvabilitat ea II

Revizuirea modului d e calcul al solvabilităț ii și a standardelor de management al riscului
pentru asigurările din spațiu l Uniunii Europene, a început cu mai mulți ani în urmă și s -a finalizat
în noua directivă privind solvabilitatea, cunoscută sub d enumirea de Solvency II. Numele exact
fiind DIRECTIVE 2009/138/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE
COUNCIL on the taking -up and pursuit of the business of Insurance and Reinsurance (Solvency
II), din 25 noiembrie 2009.
Directiva se va aplica tuturor c ompaniilor de asigurări și reasigurări cu un volum anual de
prime de peste 5 milioane de euro sau cu rezerve tehnice de peste 25 milioane de euro. Deși
regimul Solvency II a fost aprobat în noiembrie 2009, conform procesului Lamfalussy, această
directivă v a trebui conturată în legislația națională a fiecărui stat membru. Planul inițial de
implementare a fost luna octombrie 2012, dar termenul a fost extins pentru toate țările UE până
la 1 ianuarie 2013. Conform datelor Federației Europene a Asigurărilor – CEA, din cele
aproximativ 5000 de companii de asigurări din Europa, în jur de 3600 vor intra sub incidența
Solvency II de la 1 ianuarie 2013 , însă numai 65% dintre aceastea au participat la studiul
cantitate de impact QIS511.
Prin transpunerea în practică a lui Solvency II se are în vedere abordarea specifică
Acordului Basel II, care face referire la sistemul bancar. Este vorba de o abordare bazată pe 3
piloni, și anume:
a) Pilonul I provește cerințele legale de capitalizare;
b) Pilonul II vizează modul de realizar e a supravegherii activității societății de
asigurare;
c) Pilonul III făcând referire la disciplina de piață.
În cadrul pilonului I se urmărește stabilirea unui nivel minim al capitalului social subscris
și vărsat, cât și posibilitatea stabilirii acestuia în funcție de marja solvabilității.
Pilonului II este astfel concepul încat să permită crearea cadrului care se faciliteze
autorităților de supraveghere realizarea unei evaluări globale a modului de gestionare a riscului
de către societatea de asigurare.
Pilonul III vizează realizarea unui așa -numit "efect de disciplină " a managementului
societății de asigurare și o creștere a gradului de transparență organizațională. Din punct de
vedere practic, prin acest pilon vor căpăta contur principiile de furnizare a in formațiilor către
clienți, agenții de rating și către alte părți interesante12.

10 Newing, Rod – în articolul Lista asigurători care funcționează de la data de 12.01.2015, format pdf ,
file:///C:/Users/My/Downloads/Lista%20Asiguratori%20care%20func tioneaza_12 -01-2015%. pdf, accesat iunie
2017
11 Newing, Rod – în articol ul Solvency II , unsar.ro/solvency -ii, accesat martie 2017
12 Văcărel, Iulian; Bercea , Florin – Asigurări și Reasigurări , Ed. Expert, Bucure ști, 2007, pp. 612 -613

10 Cu alte cuvinte, s olvency II urmărește constituirea unui set unitar de reguli la nivel
european care va deveni aplicabil tuturor asigurătorilor, reasigurătorilor si supraveghet orilor din
piața internă europeana. Regimul are ca obiectiv principal creșterea protecție asiguraților prin
armonizarea reglementărilor si supravegherii sectorilui, în scopul amplificării contribuției la
dezvoltarea economică. Printre altele, s olvency II i nclude măsuri de evitare a volatilității
artificiale a bilanțului asigurătorului, măsuri de prevenire a investițiilor pro -ciclice, măsuri de
încurajare a investițiilor și a creș terii economice . Solvency II va urmări impactul potenț ial al
decizii lor asigură torilor asupra stabilitații financiare și va conduce la o creștere a calității
elementelor de capital disponibile pentru asigurători si reasigurători.
Noile reguli vor crește nivelul de protecție a asiguraților, prin diminuarea probabilităților
de pierdere în cazul în care un asigurător întâmpină dificultății. Un sistem mai robust va oferi
deținătorilor de polițe mai multă încredere în produsele de asigurare și va întări cadrul
competiției reale si corecte între companiile de asigurări13.

1.4.1. Despre EIOPA

The European Insurance and Occupational Pensions Authority, sau "EIO PA" a fost
înființată ca urmare a reformelor la structura de supraveghere a sectorului financiar în cadrul
Uniunii Europene. Reforma a fost inițiată de către Comisia Europe ană, în urma recomandărilor
de Comitetului Î nțelepților, prezidat de dl de Larosière, și sprijinit de către C onsiliul European și
Parlamentul European .
Înainte și în timpul crizei financiare din 2007 și 2008, Parlamentul European a solicitat o
mișcare către o supraveghere europeană mai integrată pentru a asigura condiții reale de
concurență echitabile pentru toți actorii la nivelul Uniunii Europene și pentru a reflecta
integrarea tot mai mare a piețele financiare din Uniune. Drept urmare, cadrul de supravegh ere a
fost consolidat pentru a reduce riscul și gravitatea viitoarelor crize financiare. EIOPA face parte
dintr -un Sistem European de S upraveghere Financiară, care cuprinde trei Autorități Europene de
Supraveghere, una pentru Sectorul Bancar, una pentru Se ctorul Valorilor Mobiliare și una pentru
Sectorul Asigurărilor și Pensiilor Ocupaționale, precum și Comitetul E uropean pentru Riscuri
Sistemice14.

13 Newi ng, Rod – în articolul România va aplica de la 1 ianuarie Regimul Solvency II în domeni ul Asigur ărilor ,
http://asfromania.ro/informatii -publice/media/arhiva/2157 -romania -va-aplica -de-la-1-ianuarie -2016 -regimul –
solven cy-ii-in-domeniul -asigurarilor -si-reasigurarilor, accesat f ebruarie 2017
14 Newing, Rod – în articolul About EIOPA , https://eio pa.europa.eu/about -eiopa, accesat martie 2017, aceast text
fiind tradus din Limba Engleză în Limba Român ă

11 CAPITOLUL 2

FORME DE PROTECȚIE

2.1. Asigurarea

Asigurarea este o activitate ec onomici – social ă, care const ă în protec ția persoanelor fizice
și juridice, în calitate de asigura ți, împotriva diverselor riscuri și este realizat ă de către societ ăți
specializate, în calitate de asigur ători.
Asigur ătorii preiau anumite riscuri, în schimbu l plății de c ătre asigura ți a unei sume de
bani, numit ă prim ă de asigurare. Astfel, în cazul producerii unor evenimente sau fenomene
supuse asigur ării, asigur ătorul urmeaz ă să-l desp ăgubeasc ă pe asigurat pentru pierderile
suferite15.
Cu alte cuvinte, asigu rarea are la bază un acord de voință (contract) încheiat între
asigurător și asigurat, prin care asigurătorul oferă asiguratului protecție pentru riscurile pe care
le-a asumat, obligandu -se să acopere asiguratului contravaloarea daunelor (suma asigurată în
cazul asigurărilor de viață) în caz de producere a acestor evenimente, în schimbul plății de către
asigurat a unei sume de bani, numită "primă de asigurare".
Plătind asigurătorului prima de asigurare, asiguratul primește în schimb garanția de
despăgubire împotriva pierderilor posibile și viitoare pentru oricerare dintre riscurile incluse în
condițiile de asigurare.
În literatura de specialitate se întalnesc abordări și modalități de exprimare diferite prin
care, de fapt, se desemnează același lucru. Unii a utorii consideră că asigurările pot fi privite din
mai multe puncte de vedere, motiv pentru care există suficient de multe definiții, dintre care
amintim.
D.S Hansell definește asigurarea ca "un instrument care oferă compensarea financiară
pentru eveniment e nefericite, plățile fiind efectuate din contribuțiile mai multor părți care
participă la această schemă". Din această definiție putem înțelege că există un fond care se
formează prin cotribuția tuturor asiguraților (sub forma primei) din care se vor plăt i
despăgubirile pentru cei care suferă pierderile16.
În unele lucrări se consideră chiar că asigurarea poate fi definită din două puncte de
vedere, și anume:
1. Ca persoană (fizică sau juridică) în calitate de asigurat, asigurarea poate fi privită
și ca "fin anțare" a unei pierderi, în condițiile în care, evident, fondurile vor fi disponibile pentru a
11 acoperi consecințele financiare ale producerii riscului. Scopul acesteia va fi de a asigura
continuitatea activității sau supraviețuirea afacerii asiguratului în cazul pierderii produse.
2. Ca un mijloc prin care riscurile pentru două sau mai multe persoane sau firme se
combină prin contribuții prezente sau promise la un fond din care se plătesc despăgubirile pentru
daunele suferite de unii dintre ei. Dat fiind c ă asigurarea se bazează pe transferul riscului de la un
individ către o comunitate de indivizi, la acoperirea pagubei suferite de acesta contribuie cu
sume mici ceilalți indivizi.
Din punct de vedere al asigurătorului, asigurarea apare ca un mijloc de reț inere, fiind un
mijloc de retenție și combinare. Asigurarea apare ca un mijloc de transfer chiar al unor riscuri
între mai mulți asigurați, într -un mod centralizat, printr -o administrare în comun a mai multor
riscuri (pooling risks). Prin aceasta, asigurăt orul își îmbunătățește abilitatea de a prevedea
pierderile potențiale

15 Negru , Titel – Asigurări – Teorie și Metodologie, Ed. România de Mâine, București, 2006, p. 13
16 Ciurel, Violeta – Asigurări și Reasigurări – Abor dări teoretice și practice internaționale , Ed. All Beck , București,
2000, pp. 17 -18

12 John Downes și Jordan Elliot Goodman, în "Dictionary of Finance and Investment
Terms", definesc asigurarea ca fiind "sistemul prin care persoanele fizice sau juridice, conștiente
de risc urile posibile, plătesc prime de asigurare unei companii de asigurări care rambursează
sumele corespunzătoare în caz de daună. Asigurătorul profită prin investirea primelor pe care le
primește…. Într-un sens mai larg, asigurarea transferă riscul de la o persoană la un grup care
poate mai ușor să plătească pagubele".
O altă definiție este dată de Yvonne Lambert Faivre care consideră că "sub aspect tehnic,
asigurarea este operația prin care un asigurător, organizând pe principiul mutualității un număr
mare de asigurați, expuși la producerea unor anumite riscuri, îi despăgubește pe aceia dintre ei
care suferă un sinistru pe seama fondului comun constituit din primele încasate."
Asigurarea are la bază principiul mutualității , potrivit căruia fiecare asigurat c ontribuie cu
primele de asigurare la crearea fondului de asigurare din care se suportă contravaloarea daunelor
suferi te de asigurați. Așadar , în schimbul unei sume de bani relativ mici, asiguratul are rol de a
gestiona acest fond. Scopul asigurării îl cons tituie protecția financiară, respectiv repunerea
asiguratului în situația patrimonială existenta înainte de producerea dezastrului, și nu obținerea
unui profit sau îmbogațirea asiguratului. Totuși, acest fond se poate dovedi a nu fi suficient
pentru a pute a acoperi daunele produse. De aceea asigurătorii trebuie sa își sporească fondurile
prin investirea acestor sume, dar numai după ex pirarea termenilor contractuali. Cu alte cuvinte,
primele de asigurare nu le aparțin decat dupa expirarea termenilor cotractu ali.
În anumite țări ale lumii, în special în cele cu o piață matură și bine reglementată, există
prevederi legale și norme prudențiale foarte stricte referitoare la modul de investire a sumelor
disponibile, evitându -se insolvența sau falimentul asigurător ului. Așadar, esența asigurării constă
în dispersia riscului . Asiguratul transferă asupra altei persoane pericolul pierderii financiare
determinate de producerea unui eveniment17.

2.2 Coasigurarea

Coasigurarea reprezintă o modalitate de transfer al risc ului de la un asigurat către mai
mulți asigurători, pentru părți din valoarea bunului asigurat. Această formă de protecție nu face
referire și nici nu înseamnă supraasigurarea adică asigurarea la o valoare peste valoarea reală a
obiectului asigurat.
Confor m unor dicționare, "coasigurarea reprezintă dispersia unui risc asigurabil pentru
situația în care daunele pot ajunge atât de mari încât nu este prudent pentru o companie să
subscrie întregul risc. În mod obișnuit, subscriitorul este răspunzător până la o anumită limită, iar
coasiguratul răspunde peste acea limită. Este mult folosită pentru asigurările de incendiu și
inundații."18
Coasigurarea reprezintă o forma de protecție având acceași esență economică pe care o
are și asigurarea. Ea se practică, îndeose bi, în situațiile în care valoarea bunului asigurat este
foarte mare, implicând, evident, o răspundere mare a asigurătorului, în acest mod, riscul inițial
este preluat în condiții similare de preț (prima de asigurare) de către mai mulți asigurători până la
concurența valorii bunului ce se asigură. Din punct de vedere al contractului de asigurare, avem
de-a face, de fapt, cu mai multe contracte încheiate de către asigurat cu fiecare dintre asigurători.
Dacă valoarea asigurată depășește valoarea reală a bunul ui, atunci se recalculeaza partea
ce revine fiecărui asigurător, menționându -se proporția fiecăruia dintre ei. În cazul în care se va
produce riscul asigurat, fiecare dintre cei implicaț i vor participa în aceeași proporție la acoperirea
daunelor. Pentru as igurat este foarte dificil să încheie aceste contracte, în special datorită
cantității mari de muncă implicată și, uneori, datorită lipsei de cunoaștere a ofertei de asigurare.

17 Kicsi, Rozalia; Cozorici, Angela – Asigur ări și Reasigurări , Ed. USV – Universitatea Ștefan cel Mare Suceava,
Suceava, 2007, pp. 10 -12
18 Ciurel, Violeta – Asigurări și Reasigurări – Abordări teoretice și practice internaționale , Ed. All Beck, Bucure ști,
2000, p. 20

13 De aceea în marea măjoritate a cazurilor, coasigurarea se realizează pr in intermediul brokerilor
care găsesc cele mai bune combinații pentru clienții lor. Este evident că oferta de asigurare,
trebuie să fie "uniformă" pentru a se putea încheia contracte de coasigurare. Al tfel acest lucru nu
este posibil19.

2.3 Au toasigurarea

Autoasigurarea este o altă formă de protecție destul de mult utilizată. Ea constă în crearea
de către o persoană fizică sau juridică a unui fond, a unor rezerve proprii având ca destinație
numai acoperirea pagubelor create din orice motiv (in cendii, furt, calamității, etc.) Această formă
de protecție este numită impropriu autoasigurare, deoarece ea nu se bazează pe o relație
contractuala, nu există parții contractuale, asiguratul este în același timp și asigurător și nu
respectă ideea principi ului de mutualitate, obligatorie in asigurare.
Așadar, riscul este reținut de compania respectivă și nu se încheie tranzacții de cumpărare
de asigurare. În multe alte cazuri, pierderile mari pot depăși, prin dimensiunea lor, sumele
acumulate în fondul de r ezervă creat până în momentul producerii ei. Prin crearea acesto r
rezerve, fondurile respective nu se mai pot folosi în circuitul de afaceri al firmei, fiind "blocate"
pentru constituirea protecției. Astfel de companii care decid să practice autoasigurarea sunt
puternice sub aspect financiar și preferă, pentru a -și reduce costurile, să nu transfere fonduri la
alte companii de asigurare. Ea se practică mai ales acolo unde există expunere la pierderi relativ
reduse, dar cu o frecvență mai mare20.
Autoasigurar ea este practicată de firme foarte mari care au avut de -a lungul vremii un
istoric al daunelor foarte mare (pierderi mici și foarte rare), au adoptat măsuri de management al
riscului adecvat activității lor și, evident, au o capacitate financiară capabilă să le ofere
posibilitatea autoasigurătorilor. De aceea, ele vor angaja și un personal specializat în asigurări,
managentul riscului și investiții pentru a fi posibil administrarea eficientă a fondului astfel creat.
În paralel, se poate apela la asig urarea pentru anumite riscuri și în anumite situații speciale.
În continuare, vom prezenta câteva avantaje și dezavantaje ale autoasigurări .
1. Principalele avantaje:
 Nivelul scăzut al "primelor", dat fiind că vor acoperi numai riscul efectiv, nu și
alte cost uri, precum comisionul brokerului sau al agentului, cheltuieli de administrare și marja
estimată de profit a asigurătorului;
 Prin natura protecției, prin autoasigurare se va stimula, în mod direct, reducerea și
controlul riscurilor;
 Nu există posibilitatea apariției unor dispute între asigurat și asigurător în legătură
cu dauna;
 Profiturile rezultate din autoasigurare vor crește și se vor acumula la fondurile
asiguratului.
2. Principalele dezavantaje:
În cazul unei catastrofe, fondul poate fi folosit integral pentru acoperirea pierderilor sau
poate fi insuficient, nemairămânând resurse pentru acoperirea daunelor din alte cauze; este
posibil chiar ca întreaga organizație să intre în faliment sau să nu mai poată continua activitatea
datorită imposibilității refac erii patrimoniului;
În timp ce organizația poate plăti orice pierdere individuală , efectul agregat al mai multor
pierderi dintr -un an ar putea avea același efect ca și o pierdere de catastrofă, în mod particular în
primii ani de la formarea fondului;
Princ ipiul de bază al asigurării privinnd dispersia riscului este încalcat;

19 Oltean, Gabriel, Vasile – Asigur ări și Reasigur ări, curs litografiat, p. 12
20 Kicsi, Rozalia; Cozorici, Angela – Asigur ări și Reasigurări , Ed. USV – Unive rsitatea Ștefan cel Mare Suceava,
Suceava, 2007, p. 13

14 Contribuțiile la fond nu sunt întotdeauna deductibile, în timp ce primele de asigurare
plătite sunt deductibile21.

2.4 Reasigurarea

Reasigurările dețin o poziție deosebit de semnific ativă în comerțul internațional și cu cât
volumul și valoarea bunurilor comercializate sunt mai mari, cu atât rolul reasigurărilor este mai
important. Ele au apărut dintr -o necesitate obiectivă, și anume, din existența unor riscuri foarte
mari (maritime, a viatice, incendiu, de viață, de accidente etc.) care pot genera daune extrem de
mari pe care societățile de asigurări, neavând capacitate financiară suficientă, pot fi incapabile să
le suporte numai pe contul lor, ducând, practic, la falimentul acestora. R easigurarea oferă
capacitatea necesară asigurătorului direct (original, inițial) pentru acoperirea riscurilor pe care,
altfel, nu le poate suporta singur. în asemenea împrejurări, asigurătorul care acceptă preluarea
unui risc (a unor riscuri) mare, peste c apacitatea sa, poate apela la una sau mai multe companii
de reasigurări pentru a ceda în reasigurare o parte din risc (uneori întregul risc). Reasigurarea are
ca efect "pulverizarea" riscului.
Se poate, lesne constata că societățile de asigurare își asumă mari responsabilități în fața
primejdiilor la care sunt supuși asigurații, bunurile sau afacerile acestora. Dar sunt ele
întotdeauna capabile să facă față acestor pierderi? Pot să plătească despăgubiri pentru oricare
dintre riscuri? Dar în cazul unor cata strofe naturale (cutremur, inundație, grindină, uragan etc.)
sau a unor catastrophe ecologice (emanații de gaze toxice de la o uzină chimică, distrugerea
mediului datorită poluării cu petrol sau alte substanțe)? Mai ales dacă avem în vedere faptul că în
afara pierderii materiale a asiguratului se produc pierderi și chiar suferințe terților nevinovați.
Tocmai din aceste considerente, și societățile de asigurare au nevoie de protecție. De fapt,
protecția acestora este aproape tot atât de veche ca și asigurare a. Acest lucru se realizează prin
reasigurare22.
Motivul principat pentru care au apărut reasigurările îl constituie protecția oferită
asigurătorului în situația apariției întamplătoare a unei pierderi izolate foarte mari sau a mai
multor pierderi rezultate dintr -un eveniment, a căror valoare este foarte mare în raport cu urma
veniturile obținute din primele de asigurare percepute sau din fondurile de rezervă. De aceea, in
urma apariției unor asemenea daune, pentru prevenirea plății unor despăgubir i foarte mari care
pot duce la faliment, companiile de asigurării cedează altor companii de asigurări o parte din
risc, sau, uneori întregul risc, activitatea cunoscută sub denumirea de Reasigurare. Astfel, rolul
"tehnic" al reasigurării este de a proteja pe asigurătorii direcții în fața pericolelor insolvabilității
sau a reducerii capacității lor financiare, conferind astfel acestora o mai mare stabilitate.
Definiția clasică a reasigurării, conform dreptului englez, a fost elaborată de Lord
Mansfi eld, în 1807: "reasigurarea reprezintă o nouă asigurare, efectuată printr -o nouă poliță,
pentru același risc inițial asigurat, în scopul despăgubirii asigurătorilor pentru asigurările lor
anterior încheiate; ambele polițe există în același timp". Cu alte c uvinte, mai simplu, se poate
afirma că reasigurarea este "asigurarea asigurării".
În Dictionary of financial and investments terms, reasigurarea se suprapune ideii de
împărțire a riscului între societățile de asigurare. O parte din riscul asigurat ului este asumat de
alte companii în schimbul unei părți din prima plătită de asigurare. Prin dispersia riscului,
reasigurarea permite unie companii să accepte clienți a căr or acoperire ar fi o mare povară sau ar
fi imposibil de suportat singur.
Reasigurarea reprezintă un acord încheiat între două părți numite companie cedentă
(reasigurat, asigurător direct) și reasigurator, prin care prima consimte să cedeze, iar cea de -a
doua acceptă să preia o anumită parte a riscului (uneori întregul risc), con form condițiilor

21 Oltean, Gabriel, Vasile – Asigur ări și Reasigur ări, curs litografiat, pp. 12 -13
22 Ciurel, Violeta – Asigurări și Reasigurări – Abordări teoretice și practice internaționale , Ed. All Beck, București ,
2000, pp. 23 -24

15 stabilite în acord, în schimbul plății de către compania cedentă reasiguratorului a unei anumite
sume denumită primă de reasigurare , ce reprezintă o cotă din prima originală de asigurare,
urmând ca în cazul producerii evenimentului asigur at reasiguratorul să contribuie la acoperirea
pierderii.
Observăm că se folosesc câțiva termeni specifici:
1. Companie cedentă – este compania care acceptă riscul de la asiguratul său și
cedează o parte din acest risc în reasigurare unei alte compan ii de asigurare sau de reasigurare.
Ea este compania ce se reasigură și o mai întâlnim în literatura de specialitate și sub denumirea
de reasigurat. Aceasta este de fapt, asigurătorul direct, care a avut rolul de asigurător în
contractul de asigurare iniți al (original). De aceea, se mai folosește și termenul de asigurător
inițial sau original23.
2. Reasigurătorul – este persoana juridică specializată care preia asupra sa, prin
contractul de reasigurare, o parte din răspunderea unui (unor) reasigura t(i).
În calitate de reasigurător poate să apară fie o societate de asigurare care este
autorizată să practice concomitent și activitate de reasigurare, fiind vorba în acest caz de o
societate de asigurare -reasigurare, fie o societate care practică numai act ivitatea de reasigurare.
Cedarea în reasigurare se poate face fie pe calea demersului realizat direct de că tre
reasiguratat fie prin apelarea acestuia la un intermediar în reasigurări.
Intermedierea în reasigurare poate să fie o persoană fizică sa u juridică română
autorizată de lege, care intermediază, în principal, activitatea de reasigurare. Activitatea de
intermediar în reasigurări pe teritoriul Românien pot desfășura și intermedirii din statele membre
ale Uniunii Europene, conform dreptului de stabilire și libertăți de a presta servicii. Cel mai
adesea ca intermediar în reasigurări apare broker -ul de reasigurare organizat ca persoană juridică
care negociază încheierea contractelor de reasigurare și acordă asistență înainte și pe durata
derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor24.
La rândul său, reasigurătorul își protejează portofoliul prin încheierea altor
contracte de cedare a unei părți din reasigurările acceptate de el, operațiunea purtând denumirea
de retroced are sau retrocesiune, compania cedentă fiind retrocedent și reasiguratorul fiind
retrocesionar. Pentru a înțelege mai bine esența reasigurării, se impune o delimitare a acestei
activități de cea de asigurări directe. Aceste deosebiri rezultă și din schema prezentată:
În primul rând, un asigurător (companie de asigurări) poate încheia un contract de
asigurare cu o persoană fizică sau persoană juridică (în calitate de asigurat), în timp ce la un
contract de reasigurare nu pot fi decât două companii s pecializate de asigurări sau o companie de
reasigurări (ca reasigurator) și o companie de asigurări (ca reasigurat), deci acest contract se
încheie numai între persoane juridice;
În al doilea rând, contractul de reasigurare se încheie între două s ocietăți de
asigurare/reasigurare și niciodată nu implică asiguratul în relația lor.
În al treilea rând, un contract de asigurare este legat, în mod direct, de risc și de
urmările, chiar și cele mai mici, ale producerii acestuia, în timp ce reasig uratorul devine implicat
în acoperirea daunelor numai atunci când el are obligația de plată rezultată din contract.
În al patrulea rând, obiectul unei asigurări poate fi o proprietate, o persoană sau un
profit, expuse pierderilor sau avariilor pe care Ie poate suporta asiguratul în afara activității
întreprinse de el însuși sau de agenții sau funcționarii săi, în timp ce reasiguratorul este indirect
interesat în pierderile suportate de asiguratul original, el compensând parțial sumele plătite de
reasiguratul său. Astfel, obiectul asigurat este parte a răspunderii contractuale pe care
reasiguratul a acceptat -o conform poliței de asigurare semnată de el în contractul inițial.
În al cincilea rând, nu toate contractele de asigurare sunt supuse principiului
indemnizații (compensării, despăgubirii), – cu excepția polițelor de viață, accidente și boală -, în
timp ce toate contractele de reasigurare, inclusiv cele pentru reasigurări de viață sunt contracte de

23 Kicsi, Rozalia; Cozorici, Angela – Asigur ări și Reasigurări , Ed. USV – Universitatea Ștefan cel Mare Suceava,
Suceava, 2007, p. 15
24 Văcărel, Iulian; Bercea, Florin – Asigurări și Reasigurări , Ed. Expert, Bucure ști, 2007, pp. 67 -68

16 despăgubire (indemnity), fiind limitate la plățile făcute de reasigurat conform asigurărilor la care
a subscris. În practică, cele mai multe reasigurări prevăd numai compensații parțiale, reasiguratul
suportând el însuși o parte a oricărei pierderi.
În al șaselea rând, contractul de asi gurare îmbracă forma unei polițe de asigurare, în
timp ce contractul de reasigurare îmbracă forme diferite în funcție de tipul reasigurării, rareori
apărând în forma unei polițe de reasigurare (doar uneori, la reasigurarea facultativă, în special de
incend iu).
În timp ce aproape toate asigurările directe (cu excepția celor maritime și de aviație) sunt,
în principal, interne, reasigurarea este prin natura sa o activitate internațională25.

2.5. Importanța asigurărilor in economie

2.5.1. Rolul social al asig urărilor

Necesitatea infăptuirii asigurărilor sociale decurge din faptul că participarea cetățenilor la
desfășurarea procesului de producție și a oricărei activități utile societății: (salariații,
cooperatori, agricultori, securității și protecției munci i, precum și pentru prevenirea accidentelor
și a îmbolnăvirilor, etc.), poate fii afectată. Aceștia fiind în imposibilitatea de a mai presta o
muncă în condiții normale. Deoarece cetațenii pot sa ajungă în imposibilitatea de a mai munci și
deci de a -și do bândi prin muncă bunurile si serviciile necesare traiului lor și a familiilor lor din
diverse cauze, cum sunt: "accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum și ca urmare a
atingerii unei anumite limite de vârstă, când omul nu mai poate munci cu forțele sale, este
necesar ca statul, companiile naționale, regiile autonome, societățile comerciale, unitățile și
organizațiile cooperatiste, asociațiile, intreprinderile private, intreprinzătorii particulari să ia din
timp măsurile corespunzătoare pentr u protecția cetățenilor, asigurându -le veniturile necesare
traiului acestora și familiilor lor26.
Rolul asigurărilor din punct de vedere social au ca scop prin intermediul contribuțiilor
vărsate de asigurați să plătească îndemnizațiile cuvenite persoanelor ce cad victime în fața unor
accidente sau evenimente nedorite. ( garantarea veniturilor văduvelor și orfanilor; oferirea de
mijloace bănești pentru construirea unei case, pentru cei care au avut de suferit; oferirea de
mijloace financiare unui bolnav pent ru a putea fi îngrijit în cele mai bune condiții.).
Asigurările reprezintă funcții, evenimente sociale, garantarea veniturilor familiilor sau
patrimoniului unei firme indiferent de riscurile ce pot apărea, contribuie la coeziunea, la fericirea
indivizilor, permițând supraviețuirea firmelor care sunt victime ale unor evenimente nedorite
(falimentul unui debitor important), asigurarea îi salvează pe salariați. Locurile acestora de
muncă contribuind la stabilirea relațiilor de locul de muncă și a relațiilor so ciale.
Toate limitele asigurărilor stau la faptul că banul nu va putea înlocui vreodată prezența
unui tată, soț sau nu va putea reda integritatea corporală unui infirm.
Mai mult, asigurătorii investesc în centre de reducere a accidentelor pentru recuperare a
maximă posibilă a funcțiunilor și capacităților corporale în acțiunea de prevenire a incendiilor și
accidentelor.

2.5.2. Rolul economic

Rolul asigurărilor, reprezintă o ramură importantă a economiei naționale. Nivelul de
dezvoltare economică al unei ț ări este principalul factor ce determină mărimea și dinamismul de
asigurare, garantarea veniturilor familiilor, victime ale unor evenimente nedorite permit

25 Oltean, Gabriel, Vasile – Asigur ări și Reasigur ări, curs litografiat, p. 16
26 Newing, Rod – în articolul Necesitatea și Conținutul Economic al Asigurărilor economice – Necesitatea
asigurărilor sociale , http://www.scritub.com/economie/asigurari/NECESITATE A-SI-CONTINUTUL –
ECON54116.php , accesat aprilie 2017

17 asigurărilor menținerea unui nivel constant al puterii de cumparare al populației permițând
supravie țuirea formelor după un dezastru. Asigurarea face posibilă continuitatea producției,
păstrarea rețelei economice.
Asigurarea reprezintă un motor esențial al dezvoltării economice prin faptul că are
puterea de a garanta investițiile și permit plasamentul pr imelor.
Prin garanția investițiilor, putem spune că "nu arhitecții, ci asigurările au facut posibilă
construirea New York -ului". Nici un investitor nu ar fi riscat miliarde de dolari necesare
construirii Zgârie -Norilor fără să aibă garanția că va fi despăg ubit în cazul unui incendiu sau
eroare de construcție.
Aceste lucruri sunt valabile pentru orice investiție, de la o platformă petrolieră până la cel
mai modest comerț de cartier. Orice proiect de investiții necesită participarea asigurărilor. Niciun
inves titor și mai ales bancher nu ar risca fondurile necesare proiectelor respective27.
Trăsăturile caracteristici ale asigurărilor sub aspect economic:
1. Constituirea unui fond de asigurare:
a) Fondul de asigurare îmbracă în mod necesar formă bănească. Practica uno r
organizații de asigurări din străinătate de a -și îndeplini obligațiile asumate prin prestații în natură
(acordarea de asistență medicală în cazul asigurării de boală sau de accident, organizarea
funeraliilor în cazul asigurării de deces, etc) nu infirmă această teză. Fondul de asigurare se
constituie în formă bănească, dar în loc ca indemnizația de asigurare să fie achitată în numerar
asiguratului sau unei terțe, folosindu -se de organizația de asigurare pentru suportarea
cheltuielilor aferente prestației în natură, la care s -a angajat prin contract.
b) Fondul de asigurare se formează în mod descentralizat pe seama sumelor de bani
(prime de asigurare sau cotizații) pe care la achită persoanele fizice și juridice interesate în
înlăturarea pagubelor pe care ar u rma să le suporte, dacă s -ar produce anumite fenomene
(evenimente).
c) Fondul de asigurare se constituie în vederea acoperirii unor pagube provocate de
fenomene (evenimente) viitoare și nesigure. Așadar, în principiu, din acest fond nu se suportă
pierderile d eterminate de folosirea normală a unor bunuri, de consumarea acestora în procesul de
producție ori în gospodorăriile populației, de diminuarea valorii lor din diverse motive.
2. Fondul de asigurare se utilizează în mod centralizat pentru:
a) Acoperirea pagubelor provocate de fenomenele(evenimentele) asigurate la
asigurările de bunuri și la cele de răspundere civilă, respectiv plata sumelor asigurate la
asigurările de persoane;
b) Finanțarea unor acțiuni legate de prevenirea pagubelor;
c) Constituirea unor fonduri de re zervă la dispoziție societății comerciale sau a
organizației mutuale de asigurare.
3. Existența unei comunități de risc (pericole). Comunitatea se formează în mod
spontan, prin simpla participare a persoanelor fizice și juridice amenințate de aceleași pericol e, la
constituirea fondului de asigurare la dispoziția unei organizații specializate (societate comercială
de asigurare sau organizație de asigurare mutuală). Paguba provocată de producerea riscului
asigurat se împarte între membrii comunității de risc dup ă principiul mutualității, adică la
constituirea fondului de asigurare participă toți asigurații, dar acesta se repartizează numai acelor
asigurați care au suferit prejudicii de pe urma riscului asigurat. În esență trebuie reținut faptul că,
împărțirea ris cului trebuie să se facă între membrii aceleiași comunități de risc, ceea ce înseamnă
că la fiecare risc (sau complex de riscuri), pentru care se încheie asigurarea, este necesar ca
primele să acopere integral cheltuielile cu plată despăgubiri (sau a sumel or asigurate),
urmarindu -se echilibrarea rezultatelor financiare nu numai pe total societate, respectiv
organizație mutuală de asigurare, dar și pe fiecare tip de asigurare.
4. În procesul formării și utilizării fondului de asigurare se nasc anumite relații
economice între participanții la asigurare. Astfel, în prima etapă, fluxuri bănești sub forma

27 Newing, Rod – în articolul Importanța Asigur ărilor , http://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/Importanta –
asigurarilor72384.php, accesat martie 2017

18 primelor de 21 asigurare, pornesc de la persoanele fizice și juridice asigurate (care alcătuiesc
comunitatea de risc) către organizația de asigurare. În etapa urmă toare, fluxuri bănești sub forma
indemnizațiilor de asigurare(despăgubiri sau sume asigurate), pornesc de la fondul de asigurare,
constituit la dispoziția organizației de asigurare, către persoanele fizice și juridice afectate de
producerea fenomenului (ev enimentului) asigurat28.
Asigurările îndeplinesc anumite func ții economice: func ția de reparti ție și func ția de
control.
1. Funcția de reparație : fiind cea mai importantă func ție, se
manifestă sub două forme:
 În primul rând, această funcție se manifest ă în procesul de formare
a fondului de asigurare, pe seama primelor de asigurare pe care le plătesc
asigura ții, fie ei persoane fizice/juridice.
 În al doilea r ând, această func ție de reparti ție, se manifestă în
procesul de dirijare a fondului de asigurare către destina țiile sale legale (plata
indemniza ției de asigurare, finan țarea unor ac țiuni cu caracter preventiv).
2. Funcția de control : fiind o funcție complementar ă, aceasta
urmăre ște modul cum se încasează primele de asigurare și alte venituri ale
organiza ției d e asigurare, cum se efectuează plă țile cu titlu de indemniza ție de
asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuielile administrative –
gospodăre ști, determinarea corectă a drepturilor cuvenite asigura ților, gospodărirea
judicioasă a fondului de asigurare și a rezervelor legale constituite, îndeplinirea
integrală și la termen a obliga țiilor financiare ale asigurătorului fa ță de stat și de
terți.
Unii speciali ști consideră că principala func ție a asigurării este de compensare a
pagubelor pricinuite de calamită țile naturale și de accidente (la asigurarea de bunuri și
răspunderea civilă) și plata unor sume asigurate (la asigurări de persoane), în cazul
producerii unor evenimente prevăzute în contractul de asigurare29.

2.5.3. Funcțiile asigurărilor

Acolo unde sectorul este mai dezvoltat și mai sofisticat, asigurările au un rol și funcții
mai reprezentative și mai ample, în timp ce în țările mai puțin dezvoltate, procesele de formare,
consolidarea sau maturizarea funcțiilor asigurărilor sunt limitate . Totuși, deosebim în aprecierea
funcțiilor asigurărilor în cele doua categorii de țări se referă mai puțin la aspectele
macroeconomice și mai mult la impactul lor asupra întregi economii. Drept pentru care avem
urmatoarele funcții30:
1. Compensarea financiar ă a pierderilor : este prima și cea mai importantă funcție
a asigurărilor. Realizarea ei este posibilă datirită existenței fondului de asigurare creat din
contribuțiile, respectiv primele de asigurare plătite de asigurați . Prin intermediul acestei func ții,
asigurarea contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate, la plata unor sume de bani în
cazul producerii unor prejudicii de care asigura ții răspund potrivit legii ;
2. Prevenirea pagubelor: este posibilă tot datorită existen ței fondului de asigurare
din care pot fi finan țate activită ți de prevenire a producerii riscurilor. De asemenea practicarea
franșizei (care reprezintă partea din pagubă ce care în sarcina asiguratului) are un dublu scop:
 Pe deoparte îl determină pe asigurat să manifeste o grijă sp orită pentru
întreținerea bunurilor în vederea prevenirea pagubelor (acestea întruc ât
o parte dintre ele va suporta singur);

28 Văcărel, Iulian; Bercea Florin – Asigurări și Rea sigurări , Ed. Expert, București, 2007, pp. 54 -56
29 Dobrin, Marinică – Asigurări și Reasigură ri, Ed. România de Mâine , Bucure ști, 2000, pp. 13 -14
30 Oltean, Gabriel, Vasile – Asigur ări și Reasigur ări, curs litografiat, p. 25

19  Pe de altă parte pentru pagubele mici, cheltuielile de administrare a
adaunei pot fi superioare nevelului despăgubirii și atunci nu se
justifică.
3. Funcția financiară: este determinat ă, pe de o parte, de faptul că nu toate polițele
de asigurare au ca rezultat producerea riscului și, pe de alta parte, de decalajul temporal între
încasările primelor de asigurare și momentul plă ții despăgu bite, ceea ce face posibilă investirea
de către societățile de asigurare a sumele încasate sub forma primelor de asigurare, sporind
disponibilățile existente.
4. Economisirea: reprezintă o funcție a asigurărilor, în special a celor de viață.
Pentru asigurați, prin polițele de asigurare de viață există posibilitatea ca, alături de protecție, să
beneficieze la expirarea contractului de asigurare de suma asigurată și, în plus, de participarea la
profitul obținut de sumele investite.
5. Reducerea costurilor statului: în special a celor legate de protecția socială.
Astfel, societățile de asigurare degrevează și sprijină statutul în domenii de asistență socială și
medicală, pensii, compensări pentru accidente de muncă și altele31.

2.6. Cadrul legislativ in România

În perioada 1871 -1948, s -au infințat diferite tipuri de societăți de asigurare cu forme
variate de proprietate si metode de conducere formându -se o piață bine reglementată.
După anul 1952 -1989, în România a existat o singură societate cu capital de stat
denu mită Administrația asigurărilor de stat (A.D.A.S).
Până în 2000, cadrul legislativ în domeniul asigurărilor era reprezentat de:
 Legea 47/1991 privind constituirea, organizarea și funcționarea societăților
comerciale din domeniul asigurărilor;
 Legea 13 6/1995 privind asigurările si reasigurările;
 HG 574/1991 privind atribuirea de supraveghere a activităților de asigurare și
reasigurare.
 Începând cu luna mai a anului 2000, legea asigurărilor este legea 32/2000 care
abrogă legea 47/1991 și HG 1259/1996.
Pâna în anul 2012 s upravegherea respect ării dispozițiilor legii era sub monitorizarea
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor32.
Conform legi numărul 113/2013, cu privire la aprobarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului numărul 9 3/2012, care privește înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de
Supraveghere Financiară33. Această autoritate este din punct de vedere administrativ autonomă,
cu personalitate juridică, independentă, autofinanțată, exercitându -și atribuțiile prin preluarea și
reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Molibiare
(C.N.V.M), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A) și Comisiei de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P)34.
Momentul în care a luat ființă Autoritatea de Supraveghere Financiară, a fost momentul
în care atât Guvernul cât și Parlamentul României au început să transpună legislativ, directivele
Uniuni Europene, creând un mediu proprice din punct de vedere economic, cat și din punct de
vedere inst ituțional .
Amintim:

31 Burghelea, Cristina; Alexand ru, Marian – Asigurări comerciale , Ed. Hyperion, București , 2016, p. 17
32 Newing, Rod – în articolul Cadrul Legislativ al Asigurărilor. Legislația Asigurărilor in România ,
http://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/Cadrul -legislative -al-asigurar12983.php , accesat martie 2017
33 Newing, Rod – în articolul Legislație primară A.S.F. , https://asfromania.ro/legislatie/legislatie -primara -asf,
accesat iunie 2017
34 Newing, Rod – în articolul Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară , https://asfromania.ro/des pre-
asf/prezentare , accesat iunie 2017

20  Ordonanță de urgență numărul 12/2013 pentru reglementarea unor măsuri
financiar – fiscale și prerogarea unor termene;
 OUG nr. 55/2013 privind unele măsuri fiscale – bugetare și pentru modificarea
unor acte normative;
 Ordonanța de urgenț ă numărul 78/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea A utorități de
Supraveghere Financiară;
 Legea 260/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
55/2013 privi nd unele măsuri fiscal – bugetare și pentru modificarea unor acte normative;
 Ordonanța de urgență nr. 94/2013 pentru modificarea și completarea OUG nr.
93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF, precum și pentru modificarea și
completar ea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările;
 Hotărârea nr. 60/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorității de
Supraveghere Financiară;
 Legea nr. 147/2015 privind aprobarea OUG nr. 78/2013 pentru completarea OUG
nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere
Financiară;
 Legea nr. 148/2015 privind aprobarea OUG nr. 94/2013 pentru modificarea și
completarea OUG nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF, precum și
pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările35.

35 Newing, Rod – în articolul Legislație primară A.S.F. , https://asfromania.ro/legislatie/legislatie -primara -asf,
accesat iunie 2017

21 CAPITOLUL 3

ASIGURĂRILE DE BUNURI

3.1. Caracteristicile asigurărilor de bunuri

Condițiile de asigurare pentru asigurarea bunurilor sunt di ferite în funcție de riscurile
acoperite. Polita de subscriere aparține în totalitate asigurătorilor și se bazează pe date statistice,
selecta rea riscului, pierderile posibilile, teritorialitate, frecvența apariției, gradul de expunere la
risc, posibile ac umulări de daune ș.a.m.d36.
Asigurarea joacă un rol important în protejarea bunurilor (mobile și imobile) de care
cineva dispune. Asigurările generale compensează cheltuielile impuse de repararea sau
înlocuirea acelor bunuri care sunt avariate, distruse sa u pierdute. Conform cadrului legislativ, în
România, asigurările de bunuri și cele de raspundere civila poartă denumirea de asigurări
generale.
În asigurarea de bunuri, asiguratul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească
asiguratului sau b enecificiarului desemnat o despăgubire. Asiguratul trebuie să aibă un interes
patromonial cu privire la bunul asigurat. În cazul în care a fost desemnat un beneficiar al
asigurării încheiate, acestă condiție trebuie îndeplinită de acel beneficiar.
Asigurar ea se încheie pe o perioadă de un an, iar la cerere și pe perioade mai scurte în
baza declarației de asigurare semnată de asigurat. Asigurarea se consideră încheiată prin plata
primelor de asigurare și emiterea de către asigurator a contractului de asigura re, fiind valabil
numai pentru bunurile și riscurile specificate în contract la adresele indicate de acesta.
Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dacă există un început de
dovadă scrisă. Primele de asigurare se stabilesc de asigur ător, răspunderea acestuia începe, de
regulă, dupa 24 de ore de la expirarea zile în care s -au plătit acestuia primele de asigurare și s -a
întocmit contractul de asigurare. În cazut în care înainte de a începe raspunderea asiguratorului,
evenimentul asigur at s-a produs și asigurarea a rămas fără obiect, precum și atunci când, după
începerea răspunderii asigurătorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibilă,
contractul de asigurare se reziliază de drept, iar primele de asigurare plătite pentr u perioada
ulterioară rezilieri se restituie. Dacă asigurătul a dat răspunsuri inexacte sau incomplete ori dacă
riscul, asigurătorului are dreptul, înainte de producerea evenimentului asigurat, să propună
asiguratului modificarea corespunzătoare a contract ului sau să îl denunțe, în cazul în care,
cunoscând exact împrejurările, nu ar fi încheiat contractul.
Asigurătorul este obligat să întrețină bunuri asigurate în bune condiții și în conformitate
cu dispozițiile legalem în scopul prevenirii producerii even imentelor asigurate. Dacă prin
nerespectarea de către asigurat a acestor obligații s -ar putea produce pagube, asigurătorul are
dreptul să denunțe asigurarea, fără restituirea primelor achitate.
Despăgubirea datorată de asigurător nu poate depăși valoarea b unului în momentul
producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei și nici suma la care s -a făcut asigurarea, dacă nu
s-a prevăzut altfel în condițiile de asigurare. Contractul de asigurări de bunuri are deci caracter
reparator.
După producerea evenimentul ui asigurat, asigurătorul achită despăgubirea cuvenită
asigurătorului, numai după ce acesta din urmă a probat legitimitatea sa de a încasa indemnizația,
a declarat dacă a mai incheiat asigurări cu alte societăți pentru același risc, a predat asigurătorului
întreaga documentație necesară subrogării acestuia pentru a exercita acțiuni de subrogare. După
fiecare pagubă, suma asigurată se micșorează, cu începere de la data producerii evenimentului
asigurat, pentru restul perioadei asigurări, cu suma cuvenită dre pt despăgubire. Asigurarea

36 Ciurel, Violeta – Asigurări și Reasigurări – Abordări teoretice și practice inter naționale , Ed. All Beck, București
2000, p 363

22 continuă pentru suma rămasă, prima de asigurare pentru această perioadă rămând neschimbată.
La cererea asiguratului, suma rămasă poate fi completată printr -o asigurare suplimentară contra
plății diferenței de primă corespunzătoar e37.

3.2. Clasificarea asigurărilor de bunuri

În afara asigurărilor de clădiri și conținut, în cadrul asigurărilor de bunuri se încadrează și
asigurările tehnice, care se referă în principal la:
 Asigurări de construcții -montaj;
 Asigurări de ava rii accicentale;
 Asigurării de echipamente electrice.
Potrivit legislației, sfera asigurărilor de bunuri include, pe lângă asigurările de clădiri și
conținut și alte clase de asigurări care au ca obiect asigurarea bunurilor, cum ar fi:
1. Clasa 3: care are ca obiectiv asigurările de mijloace de transport terestru (altele
decât cele feriviare). Această clasă se referă la asigurarea autovehiculelor și vehiculelor,
cunoscute sub numele de CASCO;
2. Clasa 4: care are ca obiectiv asigurările de mijloace de trans port feroviar;
3. Clasa 5: care are ca obiectiv asigurările de mijloace de transport aerian;
4. Clasa 6: care are ca obiectiv asigurările de mijloace de transport maritim, lacustru
și fluvial;
5. Clasa 7: care are ca obiectiv asigurările bunurilor de tranzit, cunos cută sub
numele de CARGO38.
Pentru a înțelege mai bine clasele de asigurări, putem da câteva exemple.

1. Clasa 3 – Asigurarea mărfii pe timpul transportului rutier;
Asigurarea mărfurilor pe timpul transportului se poate face pentru riscuri generale și
pentru riscuri speciale, ceea ce înseamnă că există condiții generale și condiț ii speciale .
Condiții generale de asigurare a mărfurilor pe parcursul transportului rutier:
Asigurătorul acordă despăgubire în conformitate cu condiția de asigurare în care se
încheie polița de asigurare. Avem trei condiții de asigurare.
 Condiția A : este cea mai cuprinzătoare, fiind acoperite toate riscurile de pierderi
și/sau avarieri la care sunt supuse bunurile în timpul transportului, cu excepția celor prevăzute
separat drept ex cluderi. De aceea, condiția de asigurare A este și cea mai costisitoare.
 Condiția B : acoperă un număr mai mic de riscuri menționate în mod expres în
conținutul condiției, respectiv pierderile și/sau avariile produse bunurilor în timpul transportului.
 Condi ția C : acoperă pierderile și/sau avariile produse bunurilor în timpul
transportului, cauzate de mai puține riscuri decât cele incluse în condițiile anterioare: (Incendiu
sau explozie; răsturnarea, deraierea sau prăbușirea mijlocului de transport; Coliziuni a mijlocului
de transport cu un obiect exterior, altul decat apa).
 Condițiile speciale de asigurare a mă rfurilor p e parcursul transportului rutier.
 Condițiile speciale de asigurare sunt o completare a condițiilor de asigurare
generale, prin care asiguratul solicită protecție suplimentară pentru anumite riscuri. Cele mai
frecvente condiții speciale sunt: riscuri de război, riscuri de furt, jaf și nelivrale, riscuri tipice
naturii mărfurilor (alterate, încingere. spargere, risipire, îndoire, etc)39.

37 Newing, Rod – în articolul Asigurarea de bunuri – Caracteristici ,
http://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/ASIGURAREA -DE-BUNURI -CARACTERI74459.php, accesat martie
2017
38 Newing, Rod – în articolul Asigur ări de bunuri , http://unsar.ro/asigurari/persoane -juridice/asigurari -non-
viata/asigurari -de-bunuri -2, accesat martie 2017
39 Ciurel, Violeta – Asigurări și Reasigurări – Abordări teoretice și practice internaționale , Ed. All Beck, 2000, pp.
299-304

23 2. Clasa 4 – Asigurarea de mijloace de transport feroviar ;
Oferă protecț ie pentru acoperirea daunelor produse materialelor rulante: locom otive,
vagoane de transport călători, marfă, inclusiv cisterne, postă, utilaje pentru intervenții/reparații
căi ferate; in timpu l gară rii, in triaje, sau in timpul deplasărilor pe calea ferată națională sau
privată .
Riscuri acoperite:
Vehic ulele feroviare sunt asigurate î mpotriva acci dentelor, iar asigurarea acoperă ș i
cheltuielile suplimentare necesare pentru limitarea daunelor pr oduse de accidente. Asigură rile
pentru vehic ule feroviare sunt unice pe piața românească, deoarece acoperă și daunele produse
din accidente feroviare si daun ele rezultate in timpul exploată rii acestor vehicule. Suplimentar,
poți opta ș i pentru acoperirea p agubele produse terțelor persoane, dar ș i pentru asigur area de
raspundere față de marfă sau călă tori.
Costuri/cheltuielile acoperite:
1. Limitarea daunelor ;
2. Transportul bun ului avariat la locul de reparaț ie/adapostire40.

3. Clasa 5 – Asigurarea de r ăspundere a producătorului ;
În cazul asigurării de aviație, răspunderea producătorului are valențe complexe,
determinate de implicațiile variate pe care le presupune aviația însăși. Asigurarea de răspundere
a producătorului se referă atât la întreaga aero navă, cât și la părțile componente produse și
incorporate, la reparațiile și lucrările de întreținere efectuate de către producător. În acești
termeni, fabricația include toate operațiunile de proiectare, asambrale și reparație. Excluderile
tipice se refer ă la răspunderea față de personalul angajat, răspunderea contractuală, pierderile și
distrugerile de bunuri aflate în grija sau în custodia asiguratului41.

4. Clasa 6 – Asigurarea de protecție și indemnizare (despăgubire);
În procesul de exploatare a nave lor maritime și fluviale, acestea pot fi diverse pagube
pentru acoperirea cărora armatorii apelează la asigurarea casco. La rândul lor aceste nave pot
provoca pagube altor, ceea ce angajează răspunderea armatorilir, care trebuie să dezdăuneze pe
cei păgubi ți sau vătămați ori să suporte anumite amenzi, penalități, etc., după caz.
Asemenea riscuri pot forma obiectul unei asigurări maritime dinstincte, realizându -se
prin intermediu "Cluburilor de protecție și indemnizație (despăgubire)". Riscurile legate de
răspundere armatorilor fac parte din "Protecție", iar rezultatul din exploatarea navei fac parte din
indemnizație (despăgubire)42.

5. Clasa 7 – Asigurări de bunuri în tranzit – CARGO;
Asigurarea bunurilor pe timpul transportului se adresează companiilor pro ducatoare de
bunuri (producătorilor); exportatorilor, importatorilor; altor companii ce prestează servicii pentru
acestea (case de expediții, distribuitori etc). Se poate încheia de către proprietarii bunurilor
transportate și este un produs flexibil care permite asigurarea bunurilor care fac obiectul
transportului, inclusiv cheltuielile de transport, vamale, precum și alte cheltuieli asemanatoare.
Prin această asigurare sunt acoperite bunurile transportate pe trasee interne și/sau
internaționale, efectuate cu orice tip de mijloc de transport (rutier, fer oviar, aerian, maritim,
fluvial sau combinat).
In functie de tipul de marfa si de necesitatea de protectie se pot alege 3 tipuri de acoperiri,
conform Institute Cargo Clauses – ICC.

40 Newi ng, Rod – în articolul Asigurări de mijloce de transport feroviar , http://www.postasig.ro/asigurari -de-
mijloace -de-transport -feroviar/, accesat aprilie 2017
41 Ciurel, Violeta – Asigurări și Reasigurări – Abordări teoretice și practice internaționale , Ed. All Beck, București,
2000, p. 348
42 Văcărel, Iulian; Bercea Florin – Asigurări și Reasigurări , Ed. Expert, București, 2007, p. 279

24  Condiț ia A: Toate riscuri le, mai puț in excluderile speci fice (cum ar fi pierderea
uzuală, întârzieri, ambalarea insuficientă sau necorespunzatoare etc.)
 Condiț ia B: Pierderea sau avarierea bunurilor asigurate cauza te de incendiu sau
explozie, eșuarea, scufundare sau rasturnarea na vei sau ambarca țiunii, răsturnarea sau deraierea
mijlocului de transport terestru; coliziunea sau contactul navei, ambarcaț iunii sau mijlocului de
transport cu o rice obiect exterior, altul decâ t apa, descarcarea bunurilor într -un port de refugiu în
caz de pericol/urgenț a; sacrificiul î n cazul avariei comune; aruncarea sau luarea de valuri peste
bord, patr underea apei de mare, lac sau râu in navă, ambarcațiune, mijloc de transport, container
sau locul de depozitare.
 Condiț ia C: Pierderea sau avarierea bunuri lor asigurate cauza te de incendiu sau
explozie eșuarea, scufundarea sa u rasturnarea navei sau ambarcaț iunii, răsturnarea sau deraierea
mijlocului de transport terestru, coliziunii sau contactului navei, ambarcaț iunii sau mijlocului de
transport cu orice ob iect exterior, altul decat apa, descărcarea bunurilor într -un port de refugiu î n
caz d e pericol/urgenta; sacrificiul î n cazul avariei comune, aruncarea peste bord43.

3.3. Condiții generale si specifice asigurărilor de bunuri

Asigurările de bunuri se împ art în doua mari condiții:
1. Condiții generale ale asigurărilor de bunuri
2. Condiții specifice ale asigurărilor de bunuri

3.3.1. Condiții generale ale asigurărilor de bunuri

Asigurarea de bunuri sunt asigurări facultative și se pot încheia de persoane fizic e și
juridice cu domiciliul de reședință în România.

1. Obiectul asigu rării :
Categoriile de bunuri care pot fi asigurate facultativ sunt:
1. Bunuri aparținând persoanelor fizice și juridice;
2. Bunuri primite în folosință sau aflate spre păstrarea, r eparare, prelucrare, vopsire;
3. Bunuri care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, locație de
gestiune.
Nu pot fi asigurate bunuri care nu pot fi folosite datorită degradării, uzurii fizice. În
asigurarea sunt cuprinse numai pagubele produse pe teritoriul României.
În asigurarea de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să
plătească asiguratului sau beneficiarului desemnat o despăgubire. Asiguratul trebuie să aibă un
interes patrimonial cu privire la bunul asigurat.
Nu se acordă despăgubiri pentru:
1. Pagube indirecte, cum ar fi reducerea valorii bunurilor asigurate după reparație,
scăderea prețurilor bunurilor, întârzierea în livrarea bunurilor;
2. Pagube produse prin întreruperea folosirii bunurilor ori prin întreruperea
producției, inclusiv salariile aferente perioadei respective;
3. Pagube rezultate din operațiuni militare în timp de război;
4. Cheltuieli pentru transformarea ori îmbunătățirea bunurilor în comparație cu
starea lor dinaintea producerii evenimentelui asigurat, c ele pentru repararea unor avarii sau
distrugeri produse de cauze necuprinse în asigurare și nici cele pentru reparații sau
necondiționă ri nereușite;

43 Newing, Ro d – în articolul Asigurări de bunuri în tranzit , http://www.postasig.ro/asigurari -de-bunuri -in-tranzit/,
accesa t aprilie 2017

25 5. Pagube pricinuite de măsuri de război, invazie, ocupație militară, război civil,
insurecție, rebeliune, put ere;
6. Pagube produse de tulburări civile, revolte, acte de terorism sau sabotaj, acte de
vandalism și alte asemenea;
7. Pagube produse prin influențe directe ale exploziilor atomice ale radiațiilor sau
infestărilor radioactive ca urmare a folosirii energiei at omice sau materiale fisionabile, care fac
obiectul asigurărilor de POOL -ul nuclea;
8. În caz de confiscare, naționalizare, sechestrare, rechiziționare, alte acte similare;
9. Pagube în legătură cu poluarea și/sau contaminarea provoc ată direct de orice
cauză, în cazul în care, ca urmarea a unei poluări și/sau contaminări, are loc un incendiu și/sau
explozie, provocând pagube bunurilor asigurate, acestea se daspăgubesc dacă sunt ca urmare
directă a incendiului și/sau în limita clauzelor și excluderilor.
Suma la car e se asigură bunurile este valoarea bunului declarată de cel care dorește să
încheie asigurarea și care nu trebuie să depășească valoarea reală a bunului la data asigurării.

2. Suma asigurată :
Bunurile se asigură pentru sumele declarate de asigurat care n u trebuie să depășească
valoarea bunului asigurat, la data asigurării.
Prin valoarea bunului la data asigurării, se intelege:
1. La clădiri și construcții, valoarea de înlocuire din care se scade uzura, în raport cu
vechimea, întrebuințarea și cu starea de în treținere a clădirii/construcției asigurate.
2. La mijloace fixe și obiecte de inventar, valoarea de înlocuire din care s -a scăzut
uzura în raport cu vechimea, întrebuințarea și starea de întreținere a bunurilor respective;
3. La materii prime, materiale, produs e finite, marfuri, prețul de cost sau prețul de
achiziție al acestora;
4. La obiecte de valoare, piese de muzeu, lucrări de artă, valoarea de circulație
determinată pe baza de cataloage sau expertize.
5. Bunurile de riscuri care pot fi asigurate precum și situaț iile în care se acordă
despăgubirea sunt prevăzute în condiții speciale, stabilite pentru fiecare fel de asigurare.

3. Primele de asigurar a:
Se stabilesc pe baza cotelor de primă și se plătesc fie anticipat și integral, fie în rate
subanuale.
Cota de primă este diferențiată în funcție de felul bunului asigurat, de frecvența și
intensitatea producerii riscului asigurilor asigurate. Prima de asigurare reprezintă suma de bani
pe care asigurătorul o încasează de la asigurat ca preț al protecției riscu lui la care este expus
bunul.
Prin contractul de asigurare, asigurătorii prevăd clauze de actualizare la inflație a sumei
asigurate, creștere automată a acesteia pe durata poliței de asigurare.
Asigurarea se încheie pe o durată de un an și la cerere se poa te încheia pe perioade mai
scurte de un an. Asigurarea se consideră încheiată prin plata primelor de asigurare și emiterea de
către asigurător a contractului de asigurare și este valabilă numai pentru bunuri și riscurile
specificate în contract, la adresel e indicate în contract.

4. Răspunderea asigurătorulu i:
Începe de regulă după 24 de ore de la expirarea zilei în care s -a plătit prima de asigurare
și s-a întocmit contractul de asigurare și încetează în următoarele situații :
1. La ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s -a încheiat contractul de asigurare;
2. Neachitării primei de asigurare la termenul prevăzut în contractul de asigurare și nici în
perioada de păsuire aprobată de asigurător.

26 5. Obligațiile părților contractual e:
Asiguratul are următoarele obligații:
1. Să plătească primele de asigurare la termenele stabilite în contractul de asigurare;
2. Să întrețină bunurile , având obliga ția să plătească prima de asigurare.

6. Franșiza :
Franșiza poate fi deductibilă sau atinsă.
În cazul franșizei atinse, asigurătorul acoperă în întregime paguba până la nivelul sumei
asigurate, dacă aceasta este mai mare decât franșiza.
Franșiza deductibilă, se scade în toate cazurile, din valoarea daunei, indiferent de
mărimea daunei. Despăgubire a se acordă numai pentru partea de daună care depășește franșiza.
Aceasta se stabilește pe evenimente și se aplică fiecărei daune în parte sau ca sumă agregată
pentru întreaga perioadă de asigurare și se aplică pe o anumită perioadă de timp44.

7. Dauna :
Reprezintă paguba cauzată bunurilor datorită producerii riscurilor asigurate prin polița de
asigurare .
Clasificarea daunelor:
A: După tipurile bunurilor afectate :
1. Bunuri mobile: clădiri pentru birouri , locuințe, terenuri, depozite, garaje ;
2. Bunuri imobile: materii prime, mărfuri în procesul de fabricație, mărfuri pentru
vânzare, utilaje, mobilier, bani, acțiuni, mai exact bunuri "nelegate" de pământ (în folosință sau
pentru vânzare) .
B: După cauza care a produs dauna există mai mul te tipuri de daune:
1. Fizice: incendii, furtun, uragane, explozii care distrug bunurile;
2. Sociale: deviații de la comportament normal, furt, vandalism, neglijență, grevă,
revoltă sau aberații de grup ;
3. Economice: datorate unor forțe interne – "neglijență ", ero ri de management, sau
datorate unor forțe externe – "imposibilitate de plată ";
C: După tipul pierderii avem :
1. Pierderi directe care apar atunci când proprietatea este avariată sau distrusă
datorită contactului cu un risc fizic, social;
2. Pierderi ind irecte, care sunt pierderile rezultate ca urmare a reducerii valorii
daunei directe a unui bun, o pierdere care apare pentru că bunul afectat este distrus, avariat de alt
risc special – "accidente, acte de vandalism, clădire în flăcări, etc."
D: După gradul de cuprindere, daunele pot fi:
a) Daune totale:
1. Distrugerea în totalitate fără resturi care se mai pot întrebuința sau valorifica;
2. Distrugerea în așa mod în care refacerea prin reparație nu mai este posibilă;
3. Costul reparațiilor nu se justifică.
b) Daune parțiale, reprezentând avarierea, distrugerea sau deprecierea parțială a
bunurilor, astfel încat ele se pot reface prin reparații, recondiționări, restaurări sau pot fi
valorificate ca depreciate .
În asigurările de bunuri sunt interesate mai m ulte categorii de persoane în acoperirea
daunelor, după natura interesului asigurabil: proprietari, creditorii, vânzătorii, etc.

8. Evalurea pagubelor :
Se face prin mai multe metode, în funție de modu lul de calcul al valorii la care s -a
încheiat asigurarea:

44 Newing, Rod – în articolul Asigur ă generale – Condi ții generale ale asigur ărilor de bunuri ,
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/asigurari/Asigurari -generale -Conditii -ge27.php, accesat martie 2017

27 1. După prețul inițial, prețul la care s -a cumpăr at bunul respectiv, fără a se lua în
calcul deprecierea;
2. După prețul inițial din care se scade deprecierea, conform relgementărilor
contabile. Ca și un dezavantaj, putem spune că pot apărea neconcor danțe între deprecierea fizică
și cea contabilă;
3. După valoarea de piață , acest criteriu fiind foarte important pentru "risk
manager". Dezavantajul este că valoare de piață a imobilelor este legată de principiul "cerere –
ofertă".
4. După valoarea economică, res pectiv în funcție de veniturile pe care le produce;
5. După valoarea de înlocuire, caz în care se determină costul de înlocuire a bunului
respectiv45.

3.3.2. Condiții specifice ale asigurărilor de bunuri

3.3.2.1. C ondiții le specifice privind asigurarea clă diri și a conținutului

1. Obiectul asigurării :
În categoria clădiri și alte construcții sunt cuprinse următoarele categorii de bunuri:
A: Pentru Riscurile civile avem:
1. Clădiri : lucrări edilitare, dependințe, împrejmuirile și cotele -părți din imobile care
constituie proprietatea comună, inclusiv imobile în serviciu clădiri asigurate.
2. Bunuri casnice: conținutul cabinelor profesionale și al birourilor (mobilier și alte
dotări, tablouri și obiecte de artă, îmbrăcaminte, cărți, utilaje și alte bunuri pentru birouri sau
cabinete profesionale, alte bunuri).
B: Pentru Riscuri comerciale și industriale avem:
1. Clădiri: instalații fixe în serviciul clădiri, hidraulice, igienico -sanitare , ascensoare
pentru fărfuri, instalații pentru iluminat, birouri, locuințe, construcțile edilitare, etc.
2. Utilajele și echipamentele, mobielierul: mașini utilaje, ustensile, mijloace de
ridicare, rezervoare și silozuri, mobilier, îmbrăcăminte, bani, documente, registre, etc.
3. Mărfuri: paterii prime, materiale, sim efabricate, produse în curs de fabricație,
ambalaje și altele asemănătoare.
4. Bunuri casnice: mobilier, alte dotări și tot necesarul pentru uzul casnic și personal
al asiguratului, al persoanelor cu care coabitează, etc46.

2. Riscuri asigurate :
Asigurarea bunurilor este necesară pentru că toate sunt supuse riscurilor, a căror
producere poate duce la pierderi materiale directe pentru imobilul propriu -zis, pentru conținutul
acestuia și la pierderi indirecte, consecințe a celor imediate (întreruperea a ctivității), de multe ori
aceste pierderi sunt incalculabile. În literatura de specialitate se întâlnesc condiții de asigurare
care grupează ri scurile, av ând nume consacrate.
De exemplu, condiția de asigurare pentru riscurile de bază este cunoscută sub nu mele de
FLEXA, adică "Fire Lightening Explosing and Aircraft ", care include următoarele: incendiu;
trăsnet; explozie, chiar dacă nu a fost urmată de incendiu, care nu este provocat ă de materiale
explozive; căderea aparatului de zbor, părți ale acestora și obiecte transportate de acestea.
Multe societăți de asigurare folosesc acesta drept condiția standard, la care se pot adăuga
anumite "extensi" pentru acoperiri suplimentare, printre care avem: inundații, furtună, grindină,
ploaie torențială, prăbușiri și alunecări de teren, gheață sau avalanșă, gaz, vapori, trăsnet urmat

45 Ciurel, Violeta – Asigurări și Re asigurări – Abordări teoretice și practice internaționale , Ed. All Beck, București,
2000, pp. 361 -362
46 Văcărel, Iulian; Bercea Florin – Asigurări și Reasigurări , Ed. Expert, București, 2007, p p. 207 -208

28 de incendiu, etc. Toate aceste riscuri, pot fi asigurate doar dacă în urma unui eveniment enunțat
mai devreme bunurile asigurate sau alte bunuri trebuie să fie situate până la o anumită d istanță de
risc (x metri)47.

3. Suma asigurată :
3.1 Pentru clădiri, suma asigurată trebuie să reprezinte valoarea de înlocuire de nou.
Valoarea de înlocuire de nou reprezintă acea valoare necesară Asiguratului pentru a reconstrui
clădirea, conform pl anurilor inițiale și fără modificări sau îmbunătățiri față de momentul intrării
în valabilitate al poliței, incluzând costurile cu proiectarea și alte costuri de construcție, în cazul
unei eventuale daune.
3.2. Dacă suma asigurată a clădirii asigurate prin aces t contract este mai mică decât
valoarea conform definiției de mai sus, la momentul producerii daunei, indemnizația cuvenită se
reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută și valoarea bunului la data producerii
evenimentului asigurat (regula propo rționalității).
3.3. În cazul în care sunt asigurate mai multe clădiri sau mai multe părți de bunuri,
regulile de mai sus se aplică pentru fiecare bun sau partidă de bunuri, neadmițându -se
compensări între bunuri sau partide de bunuri.
3.4. Suma asigurată la categor ia conținut reprezintă 10% din suma asigurată de la
categoria “Clădire”. Nu se acoperă bunuri cu valori individuale mai mari de 500 EUR O (sau
echivalent în RON), excepție făcând centralele termice și instalațiile de încălzire si climatizare a
căror valoare nu poate depăși 1.000 EUR O. Bunurile nu vor trebui specificate într -o listă anexă
și nu se va aplica regula proporționalității în caz de daună .

4. Constatarea, determinarea cuantificarea daunei și plata indermnizației :
4.1 Constatarea daunei se face de asigurător în maxim 7 zile calendaristice de la data
avizării scrise a asiguratului, direct sau prin împuterniciți, împreună cu asiguratul sau
împuterniciții săi, inclusiv prin experți, dacă s -a convenit în acest mod de cele două părți.
Termenul de mai sus se poate prelungi în cazul unui cutremur sau alte calamități ce afectează o
arie mai largă. Oricare din părți are dreptul de a apela la experți, cu condiția de a anunța în
prealabil cealaltă parte. Dacă reprezentantul asigurătorului nu efectuea ză constatarea în intervalul
de timp stabilit, asiguratul este îndreptățit să înceapă reparațiile sau înlocuirile. Asigurătorul are
dreptul să refuze reîntregirea sumei asigurate și continuarea asigurării pentru respectivul obiect
asigurat, dacă reparația nu este bine efectuată.
4.2 Stabilirea indemnizației este făcută de către asigurător pe baza tuturor clauzelor
contractuale ținându -se întotdeauna cont de franșiza stabilită în contractul de asigurare.
4.3 La stabilirea indemnizației se ia în calcul va loarea de nou pe care bunurile o au în
momentul producerii evenimentului asigurat, ținând seama și de natura acestora, calitate,
caracteristici și alți factori similari. De asemenea, calculul indemnizației se va face ținând cont și
de valoarea eventualelor recuperări care vor fi scăzute din cuantumul daunei.
4.4 La producerea unei daune pentru care s -a formulat o cerere de indemnizare,
asigurătorul sau orice altă persoană autorizată de acesta poate, fără a -și afecta drepturile
decurgând din contract sau a -și mări responsabilitatea care -i revine conform procedurilor
acesteia:
a) Să preia și să mențină controlul asupra bunurilor;
b) Să administreze în mod rezonabil conservarea acestor bunuri.
Bunurile preluate, aflate sub controlul sau în administrarea asiguratulu i în condițiile
prevăzute în paragraful de mai sus, nu pot fi abandonate de către asigurat asigurătorului.
4.5. Indemnizația nu poate depăși suma la care s -a făcut asigurarea, nici cuantumul
daunei și nici valoarea de nou a bunurilor din momentul produce rii evenimentului asigurat. În
cazul în care suma asigurată a fost stabilită în valută și plata primelor de asigurare a fost

47 Ciurel, Violeta – Asigurări și Reasigurări – Abordări teoretice și practice internaționale , Ed. All Beck , București,
2000, p. 364

29 efectuată în lei, indemnizația se va plăti în lei la cursul de referință comunicat de B.N.R. în data
producerii evenimentului asigu rat.
4.6. În cazul asigurării bunurilor, cuantumul daunei reprezintă valoarea reparațiilor
pentru a aduce obiectul dăunat în starea imediat anterioară producerii evenimentului asigurat.
Cuantumul despăgubirii se stabilește în funcție de felul daunei, res pectiv daună totală sau daună
parțială.
1. În caz de daună totală, cuantumul daunei reprezintă valoarea de nou a bunurilor,
dar nu mai mult decât suma asigurată, la data producerii evenimentului asigurat, din care se
scade, după caz, valoarea la aceași dată a resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica. Prin
daună totală se înțelege pierderea sau distrugerea în întregime a bunurilor, sau în așa mod încât
refacerea prin reparare, înlocuire, recondiționare sau restaurare a părților componente sau
pieselo r avariate nu mai este posibilă, sau costul acestora depășește valoarea asigurată la data
producerii evenimentului asigurat.
2. În caz de daună parțială, cuantumul daunei reprezintă: costul reparației părților
componente sau pieselor avariate ori costul de în locuire, recondiționare sau restaurare astfel încât
bunul asigurat să ajungă la caracteristicile funcționale imediat anterioare producerii
evenimentului asigurat. Din acest cuantum se scad eventualele deșeuri care se mai pot valorifica.
Prin daună parțială se înțelege avarierea bunurilor în așa fel încât acestea se pot reface ori mai
pot fi folosite prin repararea părților componente sau a pieselor avariate sau prin înlocuirea,
recondiționarea sau restaurarea acestora, iar costul reparației (materiale, mano peră etc.) nu
depășește suma asigurată din poliță și nici valoarea de nou a bunurilor din momentul producerii
daunei.
4.7. La avarierea unui (sub)ansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a părților
componente sau a pieselor care au fost avariate, c hiar dacă, cu prilejul reparației s -a înlocuit
integral (sub)ansamblul.
4.8. Plata indemnizației va fi efectuată de către asigurător, numai după ce asiguratul:
a) Va proba legitimitatea sa de a obține plata indemnizației;
b) Va declara dacă și ce asigurări a încheiat pentru același risc;
c) Va preda toată documentația cerută de Asigurător, inclusiv cea necesară pentru
executarea acțiunii de subrogare și regres.
Începerea procedurii de evaluare și stabilire a indemnizației, nu constituie o
recunoaștere a obligațiilor de plată a indemnizației.
4.9. Plata indemnizației se va face în termen de 15 zile calendaristice de la data
depunerii întregii documentații cerută de asigurător, cu excepția riscului de furt, caz în care plata
indemnizației se va efectua d upă cel puțin 30 de zile calendaristice de la producerea
evenimentului asigurat, cu condiția primirii raportului oficial al organelor de cercetare (poliție,
parchet) privind stadiul investigațiilor sale.
4.10. Dacă totalul indemnizațiilor care ar trebui plătite în conformitate cu toate
contractele de asigurare depășește valoarea daunei, asigurătorul va plăti numai o parte a
indemnizației care rezultă din repartizarea proporțională a indemnizațiilor datorate de către toți
asigurătorii, fiind exclusă orice responsabilitate solidară, astfel încât indemnizația totală plătită
asiguratului să nu depășească valoarea daunei.
4.11. După fiecare daună, suma asigurată se micșorează, cu începere de la data
producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei a sigurate, cu suma cuvenită drept
indemnizație, asigurarea continuând pentru suma rămasă, prima de asigurare pentru aceeași
perioadă rămâne neschimbată. La cererea asiguratului, suma asigurată poate fi reîntregită prin
emiterea unui supliment de asigurare, contra plății diferenței de primă corespunzătoare.
În cazul în care după o daună platită asiguratul nu își reîntregește suma asigurată, pentru
urmatoarele plăți se va aplica regula proporționalității în cazul daunelor la clădire.
4.12. La plata indemnizați ei, în cazul unei daune totale, asigurătorul are dreptul să ceară
în maximum 30 de zile calendaristice de la data plății acesteia, iar asiguratul este obligat să pună
la dispoziție, bunurile pentru care s -a plătit respectiva indemnizație.

30 4.13. Asigurătoru l va fi îndreptățit să amâne plata indemnizației dacă, în legătură cu o
cerere de despăgubire, a fost instituită împotriva asiguratului o cercetare sau a fost demarată o
procedură penală, până la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale.
4.14. Î n cazul unor bunuri în care contractantul este o altă persoană decât proprietarul
bunului asigurat (sau o altă persoană cu puteri similare), atunci despăgubirea nu va putea fi
plătită până când persoana respectivă nu își va da, în scris, acordul de plată, indicând persoana
căreia i se va achita despăgubirea sau parte din aceasta.
4.15. În cazul în care se cunoaște terțul vinovat de producerea evenimentului asigurat, la
constatarea daunelor poate să participe și acesta.
4.16. În cazul în care daunele au fost mărite (agravate) din alte cauze decât din riscurile
asigurate, despăgubirea se va stabili numai pentru acea parte din daună care a fost cauzată de
evenimentul asigurat.
4.17. Despăgubirile nu pot depăși valoarea de nou a bunului din momentul producerii
riscului asigurat, cuantumul daunei și nici suma/limita de răspundere la care s -a încheiat
asigurarea. La stabilirea valorii despăgubirii nu se ia în considerare valoarea sentimentală
personală.
4.18. Valoarea despăgubirii se stabilește în baza actelor just ificative întocmite în
conformitate cu legislația în vigoare și cu condițiile de asigurare.
4.19. În cazul în care, la data daunei, asiguratul nu are achitată integral prima de
asigurare, asigurătorul are dreptul de a reține din despăgubirea cuvenită ratel e de primă aferente
prezentului contract, datorate până la sfârșitul perioadei de asigurare.
4.20. În limita despăgubirilor plătite, asigurătorul are drept de regres împotriva celor
vinovați de producerea evenimentului asigurat, alții decât asiguratul.
4.21. Costul reparațiilor, refacerilor, restaurărilor sau recondiționărilor se stabilește pe
baza documentelor emise de executanți (devize, facturi). Documentele emise de societățile
specializate, precum și documentele de plată vor fi depuse la sediul asigură torului. În cazuri
speciale în care asiguratul acceptă, se poate efectua plata și pe baza devizului făcut de asigurător.
4.22. În situația în care locuința asigurată se află într -o clădire cu mai multe apartamente
despăgubirile privind daunele produse la p ărțile comune (acoperiș, casa scării, instalații etc.) se
calculează corespunzător cotei indivize a părților de clădire care -i revin asiguratului.
4.23. Asigurarea pentru o sumă care depășește valoarea de nou a bunului este nulă dacă
asiguratul/contractant ul a acționat cu rea -credință, acesta neavând dreptul la restituirea primei
plătite. Dacă asiguratul sau contractantul nu au acționat cu rea -credință, contractul de asigurare
produce efecte până la limita valorii reale a bunului asigurat și aceștia au drep tul de a obține o
reducere proporțională a primei.
4.24. În caz de incendiu, explozie, furt, despăgubirile se acordă numai dacă faptul este
constatat printr -un procesverbal de către organele de poliție, unitățile de pompieri ori alte organe
de cercetare, d upă caz.
4.25. În caz de furt, dacă după plata despăgubirii către asigurat, bunurile furate au fost
recuperate prin depistarea făptașului, asiguratul are obligația de a restitui asigurătorului valoarea
pe care a primit -o ca și indemnizație pentru acestea48.

48 Newing, Rod – în articolul Groupama Asigur ări – Condi ții locuințe ,
https://asigurarionline.groupama.ro/files/conditii/conditii_locuinta.pdf, accesat martie 2017

31 CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ LA S.C. GENERALI ROM ÂNIA ASIGUR ĂRI – REASIGUR ĂRI S.A.
PRIVIND POLIȚA DE ASIGURARE "EUROCASA" PE NTRU LOCUN ȚE (CASE/VILE
SAU APARTAMENTE ÎN BLOC)

4.1. Generali România: Istoric, Viziune, Misiune și Valori

1. Istoric:
Istoria Grupului Generali în România începe în anul 1835, odată cu inființarea primei
sucursale, în cel mai mare oraș comercial românesc al epocii, Brăila, și având, ca principal, ca
obiectiv de activitate, asigurarea mărfurilor transportate.
La dat a de 19 martie 1894, tot în Brăila, beneficiind și de capital românesc, prin
participarea Băncii Marmorosch Blank& Co., se înființează "Societatea Românească de Asigurări
Generale". Aceasta a reușit, chiar de la început, în principal datorită puternicilor s ale legături
internaționale, ca polițele de transport emise să fie agreate pentru prima dată de băncile și
instituțiile din străinătate, având același regim cu marile societăți de asigurare din Occident.
În anul 1889, societatea își mută sediul la Bucureșt i, iar mai apoi își schimbă numele în
GENERALA – Societatea Română de Asigurări Generale. Societatea cunoaște o dezvoltare
rapidă, astfel încât, în anul 1935, Generala devine numărul unu pe piața de asigurări din
România, având acțiuni la mai multe societă ți de asigurare din țară, printre care: Dacia –
România, St eaua României, Prima Ardeleancă.
Datorită contextului politic, în anul 1948, Grupul Generali este forțat să se retragă de pe
piața est -europeană și implicit, din România.
După o perioadă de 45 de a ni, mai exact anul 1993, este anul în care s -a remarcat
revenirea Grupul Generali pe piața românească. Astfel, se înființează societatea Generală
Asigurări S.A., având capital mixt italiano -român, acționarii majoritari fiind compania
Assicurazioni Generali , având un procentaj de 51% din companie. Restul de acțiuni, fiind
împărțite de 4 companii cu capital românesc. Activitatea companiei sunt în principal asigurările
generale.
În anul 1999, Generali Holding Vienna preia pachetul majoritar de acțiuni, iar num ele
companiei devine Generali Asigurări.
În pofida mediului economic dificil, în numai doi ani compania, care vindea doar
asigurări generale și cu preponderență corporate, și -a completat portofoliul și cu asigurări de
viață și s -a concentrat pe vânzarea de asigurări și pentru persoane fizice, lansând noi produse
adaptate cerințelor clienților săi.
Începând cu anul 2001, odată cu lărgirea portofoliului prin încheierea de asigurări de
viață, Generali acordă o atenție sporită clienților săi atât persoane fizic e cât și corporații. În acest
sent, au fost lansate noi produse din categoria asigurărilor de viață.
Perioada anilor 2002 – 2010, este perioada în care compania și -a consolidat poziția pe
piața romanească, prin dezvoltarea de produse noi și îmbunătățirea p ermanentă a servic iilor. Anul
2007, Generali România se lansează pe recent înființata piață a pensiilor private obligatorii din
România, reușind performanța de a se situa, la doar un an de la lansarea companiei Generali
Pensii, în topul primilor 3 administr atori, cu un număr de aproape 500.000 de participanți și o
cotă de piață de 9,4%. Tot în acest an, țările din Europa Centrală și de Est ale Grupul Generali
intră sub coordonarea noului Holding, cu sediul la Praga, denumită Generali CEE Holding B.V.
Noua entitate este rezultatul "join -venture -ului" realizat de Grupul Generali și Grupul ceh PPF
pentru operațiunile din Europa Centrală și de Est.
Anul 2009 marchează intrarea companiei Generali Pensii pe piața facultativă (Pilonul
III), dar și achiziționa rea de către Generali CEE Holding a companiei de asigurare ARDAF, care
devine, astfel, parte a Grupului Generali.

32 Anul 2011, este anul în care Generali Asigurări și ARDAF fuzionează dând naștere unei
noi companii, Generali România, o companie mai puternică în piața românească de asigurări.
În prezent, Generali România se situează în top 10 companii de asigurare după volumul
de prime brute subscrise, având un loc 6 în topul asigurărilor de viață și pe un loc 9 în topul
asigurărilor non -viață, cu o cifră de a faceri de 440 milioane de lei și o cotă de piață de 5,3%.
Generali are cel mai echilibrat portofoliu de asigurări din întreaga piață, caracteristică ce
definește mediul de afaceri sănătos al unei companii. Ponderea asigurărilor autor în total
portofoliu es te de 42%, urmată de asigurările generale corporate cu 20%, asigurările de viață cu
19%, asigurările de locuințe cu 13%, asigurările de călătorie în străinătate cu 3%, și alte tipuri de
asigurări.
Generali este lider pe segmentul asigurărilor de călătorie în străinătate, după volumul de
prime subscrise și lider pe asigurările de daune la proprietăți. Se situează pe locul 5 în topul
asigurărilor de "property" și în topul asigurărilor de Casco. Compania este recunoscută în
întreaga piață pentru expertiza în d omeniul asigurărilor, pentru calitatea serviciilor oferite
clienților săi și pentru plata rapidă a despăgubirilor.
La nivel internațional, compania Generali are un număr de peste 76.000 de angajați, peste
65 de milioane de clienți la nivel global, și activ e de peste 500 miliarde de eur o49.

2. Viziune :
a) În mod activ : Juc ând rolul cheie, proactiv, în îmbunătățirea vieții oamenilor, prin
asigurări.
b) A proteja : Fiind dedicați rolului de bază al asigurărilor – administrarea și limitarea
riscurilor pentr u persoane fizice și companii.
c) A spori : Generali se angajează să creeze "plus valoare".
d) Oamenii : Stârnind interes pe viitorul atât pentru viața clienților cât și a oamenilor
companiei .
e) Viața : Influenț ând calitatea vieții oamenilor: bunăstarea, siguranța, c onsilierea și
serviciile au un rol esențial în îmbunătățirea pe termen lung a stilului de viață pe care aceștia l -au
ales.

3. Misiunea:
a) Prima alegere : Acțiunea logică și naturală care identifică cea mai bună ofertă de
pe piață pe baza avantajelor și beneficiilor sale evidente.
b) Furnizarea : Garant ând reușita , fiind depuse toate eforturile pentru a fi atinse cele
mai înalte performanțe.
c) Relevanță : Anticiparea sau îndeplinirea unei nevoi sau oportinități reale, adaptată
nevoilor și obiceiurilor locale și personale, considerate importante.
d) Aces ibilitatea : Fiind disponibil i întotdeauna, la un raport competitiv valoare/preț.
e) Soluții de asigurare : Propunându -ne să oferim și să personalizăm o combinație
remarcabilă de protecție, consiliere și servicii.

4. Valori :
a) Promisiunea livrări : Stabili nd un contract de încredere reciprocă pe termen lung
cu oamenii, clienții și partenerii noștrii; ne îndreptăm toate eforturile spre îmbunătățirea vieții
clienților noștri. Cu disciplină și integritate, fiind angaj ați de a da viață acestei promisiuni printr –
o implic are activ ă într-o relație de durată.
b) Prețuirea clientului : Prețuind oamenii, încuraj ând diversitatea ș i investind în
dezvoltarea continuă, prin crearea unui mediu de lucru transparent, unitar și accesibil.
Dezvo ltarea oamenilor companiei , va garanta companiei un viitor pe termen lung.

49 Newing, Rod – în articolul Generali România , https://www.generali.ro/despre -noi/generali -in-romania/generali –
romania , accesat iunie 2017

33 c) A fi parte din comunitate : Având mândria că facem parte dintr -un "G rup",
aflându -se la nivel global cu relații puternice, stabile și de durată în fiecare piață unde sunt
prezenți.
d) Fii deschis : Fiind oameni curioși, abordabili și puternici, cu mentalități deschise și
diverse, care vor să vadă lucrurile dintr -o perspectivă diferită50.
Mai jos vom prezenta o analiza celor de la Generali România cu privire la primele de
asigurare subscr ise, respectiv profitul realizat:
Tabel 4 .1.
Analiza Generali România

(Toate sumele sunt exprimate în "LEI")

Conform acestui studiu, observăm ca Generali a obținut un volum total de prime brute
subscrie, pentru anul 2016 cu 32,5% mai mult față de anul precedent, ridicându -se la suma de
641.939.869. În schimb, profitul net este similar celui din anul 2015, acesta fiind de
68.000.00051.

4.2. Despre polița de asigurare "Eurocasa"

Societatea Generali, oferă clienților săi o poliță de asigurare facultativă complexă pentru
locuințe – "Eurocasa". Această poliță de asigurare preia clădirile cu destinație de locuință, p e
teritoriul României, de către persoane fizice sau persoane juridice, cu reședința sau domiciul în
România, având calitatea de proprietar, locatar al locuinței sau împuternicit , ori reprezentantul
legal al acestora. Această poliță de asigurare este modula tă acoperind atât riscuri asigurate
standard cât și riscuri opționale care sunt asigurate prin clauze adiționale, plătind prima de
asigurare suplimentară.
Ca și avantaje ale acestei polițe "Eurocasa", putem spune:
a) Rețeaua teritorială de suluționare a daune lor, conectată on – line la un sistem
informatic avansat, permite rezolvarea în condiții optime a oricărei solicitare de
despăgubire.
b) Promptitudine în plata despăgubirilor.
c) Flexibilitatea, prin variantele de acoperire disponibile.
d) Accesibilitatea, datorată unor tarife deosebit de avantajoase.
e) Polița poate fi încheiată chiar și de către chiriaș, fiind astfel scutit de grija unor
eventuale daune produse locuinței încheiate.
f) Sunt acoperite și eventualele daune cauzate bunurilor teților de un eventual
incendiu produs în locuința asigurată.
g) Plata integrală a primei de asigurare la toate variantele de asigurare beneficiază de
reduceri52.
Din punct de vedere contractual, polița de asigurare "Eurocasa", are multiple variante de
asigurare, acestea sunt :

50 Newing, Rod – în articolul Viziune, Misiune și Valori , https://www.generali.ro/despre -noi/viziune -misiune -valori,
accesat i unie 2017
51 Raport anual 2015 – 2016, S.C. Generali România Asigurări – Reasigurări S.A.
52 Newing, Rod – în articolul Aspecte Generale , http://www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa -locuinte -casa-
apartament -eurocasa -generali -romania , accesat iunie 2017 Denumire 2015 2016
Primele de asigurare
subscrise 484.482.920 641.939.869
Profit 68.000.000 68.000.000

34 1. Asigurarea facultativă – Clasică : este o formă de asigurare avantajoasă a
locuinței și bunurilor, care acoperă următoarele riscuri:
a) Incendiu, Trăsnet, Explozie;
b) Cutremur;
c) Inundații și Aluviuni;
d) Fenomene atmosferice;
e) Prăbușirea, Alunecarea sau Surparea ter enului;
f) Greutatea stratului de zăpadă;
g) Emanații de fum, gaz sau vapori;
h) Cheltuieli și daune care pot apărea cu intervenția pompierilor, evacuarea locuinței
sau reproiectarea acestora53.
2. Asigurarea facultativă – Completa : este a doua formă de as igurare, acoperă nu
doar riscurile incluse în variantele Standard și Medie, ci și mai multe altele menite să îți facă
viața ușoară, acestea pot fi:
a) FLEXA;
1. Incendiu, Trăsnet, Explozie;
2. Căderea aparatelor de zbor;
3. Lovirea de către autovehiculele rutiere ale terților;
4. Fum, gaz, vapori (din eveniment accidental);
5. Costuri de demolare și indepartare a resturilor.
b) Calamități Naturale:
1. Cutremur;
2. Inundații Aluviuni;
3. Fenomene atmosferice, inclusiv grindina;
4. Prăbușirea, alunecarea, surparea terenului;
5. Greutatea stratu lui de zăpadă.
c) Riscuri Adiționale:
1. Daune produse de avarii la instalațiile de apă (în limita a 10% din suma
asigurată);
2. Evenimente socio – politice;
3. Furt prin efracție, Tâlhărie, Acte de vandalism și daune produse cu ocazia furtului
sau tâlhăriei (în limit a a 10% din suma asigurată);
4. Boom sonic;
5. Cheltuieli de cazare provizorie la altă locație (în limita a 100 EURO/lună de
cazare, cu o perioadă maximă de indemnizare de 3 luni).
d) Răspunderea civilă:
e) 1.Daune cauzate terților și/sau Răspunderea Civilă decurgând din proprietatea
clădiri (în limita a 10% din suma asigurată);
3. Răspunderea Civilă a Familiei la locația asigurată (în limita a 1.000 EURO per
eveniment ai an de asigurare)54.

3. Asigurarea facultativă – Completa Plus : este a treia și cea mai comp lexă poliță
de asigurare dintre toate. Această poliță acoperă o gamă largă de posibile daune materiale
cauzate bunrilor, atât din cauza evenimentelor neprevăzute, cât și a evenimentelor naturale, dar
mai mult include și răspunderea civilă a familiei și o s erie de alte riscuri adiționale:

a) FLEXA:
1. Incendiu, Trăsnet, Explozie;

53 Newing, Rod – în articolul Clasic – Caracteristici , https://www.generali.ro/asigurari/persoane –
fizice/locuinte/clasic, accesat iunie 2017
54 Newing, Rod – în articolul Completa – Caracterisici, https://www.generali.ro/asigurari/persoane –
fizice/locu inte/completa, accesat iunie 2017

35 2. Căderea aparatelor de zbor;
3. Lovirea de către autovehiculele rutiere ale terților;
4. Fum, gaz, vapori (din eveniment accidental);
5. Costuri de demolare și indepartare a resturilor .

b) Calamități Naturale :
1. Cutremur;
2. Inundații Aluviuni;
3. Fenomene atmosferice, inclusiv grindina;
4. Prăbușirea, alunecarea, surparea terenului;
5. Greutatea stratului de zăpadă.

c) Riscuri Adiționale:
1. Daune produse de avarii la instalațiile de apă (în limita a 10% din suma
asigurată);
2. Evenimente socio – politice;
3. Furt prin efracție, Tâlhărie, Acte de vandalism și daune produse cu ocazia furtului
sau tâlhăriei (în limita a 10% din suma asigurată);
4. Boom sonic;
5. Anularea pl ecări în călătorie (în limita a 2.000 Euro sau echivalent în RON per
eveniment ai an de asigurare);
6. Cheltuieli de cazare provizorie la altă locație (în limita a 100 EURO/ lună de
cazare, cu o perioadă maximă de indemnizare de 3 luni) ;

d) Răspunderea civilă:
1. 1.Daune cauzate terților și/sau Răspunderea Civilă decurgând din proprietatea
clădiri (în limita a 10% din suma asigurată);
2. Răspunderea Civilă a Familiei la locația asigurată (în limita a 1.000 EURO per
eveniment ai an de asigurare)55.
Fiind o necesitate, Grupul Generali, a introdus pe piață noi le produse, ca urmare a
urmă toarelor schimbări :
1. Evoluția generală a pieței pentru persoanele fizice;
2. Creșterea nevoilor clienților pentru acoperire mai complexă;
3. Din punct de vedere concurențial ;
4. Din punct de vedere al structuri acționariatului, datorat schimbărilor pieței;
5. Datorat cadrului legislativ56.
Pentru a putea înțelege mai bine asigurările, este nevoie de o prezentare a condiț iilor de
asigurare. Conform următoarelor definiții , avem:
1. Societate: societatea de asigurare care preia riscul asigurat și cu care
asiguratul/contractantul încheie contractul de asigurare, ale cărei date de identificare sunt înscrise
în polița de asigurare.
2. Contractul de asigurare: actul juridic bilateral prin care a siguratul/contractantul
se obligă să plătească prima de asigurare societății în schimbul preluării de către aceasta a
riscului asigurat.
3. Contractant: persoana care are un interes cu privire la bunul asigural, care oferă
informații relevante cu privire la r isc, cu care societatea încheie contractul de asigurare și care se
obligă să plătească prima de asigurare.

55 Newing, Rod – în articolul Completa Plus – Caracterisci , https://www.generali.ro/asigurari/persoane –
fizice/locuinte/co mpleta -plus, accesat iunie 2017
56 Următoarele enumerări, sunt creații proprii, acestea au fost forma te după un studiu al pieței celor de la S.C.
Generali România Asigurări – Reasigurări S.A.

36 4. Asigurat: proprietarul bunului asigurat, care are un interes cu privire la acestea și
care este obligat să întrețină bunul asigurat și în conformitat e cu dispozițiile legale, în scopul
prevenirii producerii riscului asigurat.
5. Beneficiar: titularul căruia îi este plătită despăgubirea, dacă este diferit de
asigurat, pe baza manifestării de voință a acestuia din urmă. În cazul decesului asiguratului,
bene ficiarii sunt succesorii săi legali și/sau testamentari, cu aplicarea corespunzătoare a
legislației în domeniul succesoral, dacă nu există beneficiari desemnați în contractul de asigurar.
6. Despăgubirea: cuantumul cu care societatea îl despăgubește pe
asigur at/beneficiar la producerea riscului asigurat, în baza contractului de asigurare, în limitele și
termenele convenite.
7. Risc asigurat: eveniment viitor, posibil, dar încet pentru ale cărui
urmări/consecințe se încheie asigurarea.
8. Suma asigurată: suma maximă în limita căreia societatea preia riscul în
conformitate cu condițiile de asigurare.
9. Prima de asigurare: suma datorată de asigurat/contractant în schimbul preluării
riscului de către societate (prețul asigurării).
10. Poliță: documentul emis și semnat de asig urător care dovedește încheierea
contractului de asigurare.
11. Eveniment asigurat: evenimentul definit în condițiile contractuale, care a produs
paguba asupra obiectului asigurării.
12. Dauna (pagubă): prejudiciul efectiv suferit de asigurat în urma producerii
evenimentului asigurat.
13. Daună totală: furtul bunului asigurat sau avarierea acestuia în măsura în care
costul reconstrucției, reparațiilor, înlocuirilor și costurilor cu lichidarea daunei, estimate pe baza
unui deviz estimativ, la care se adaugă valoarea re cuperărilor sunt egale sau depășesc valoarea
bunului asigurat la data producerii evenimentului asigurat sau suma asigurată. Cheltuielile cu
lichidarea daunei includ: costuri de transport, evaluare, expertizare sau măsuri de
limitare/conservare a pagubelor.
14. Daună parțială: prejudiciu material produs bunului asigurat a cărei readucere în
starea inițială producerii riscului asigurat poate fi făcută prin reconstrucția, repararea,
recondiționarea sau înlocuirea unor elemente sau părți componente, cu un cost tota l, inferior
celui care determină încadrarea ca daună totală.
15. Recuperări: elemente/părți ale bunului asigurat, rămase neavariate în urma
producerii riscului asigurat, ce pot fi valorificate.
16. Prim Risc Absolut: formă de asigurare în care suma asigurată se po ate stabili la
o valoare inferioară celei corespunzătoare bunului asigurat (categoriei de bunuri asigurate) fără
aplicarea principiului asigurării parțiale conform Art. 2.218 din Codul Civil prevăzut la art. 4 din
Prevederile Particulare de Asigurare; soci etatea acordă despăgubiri în cazul producerii riscului
asigurat, în limita sumei respective, înscrise în polița de asigurare.
17. Fransiză: partea din prejudiciu suportată de asigurat, stabilită ca sumă fixă sau
procent din despăgubirea prevăzută în contractul de asigurare. valoarea franșizei rămâne exclusiv
în sarcina asiguratului pentru fiecare eveniment, fără a o putea asigura la alte societăți, sub
sancțiunea decăderii din dreptul de despăgubire (cu excepția cazurilor prevăzute de lege).
18. Incendiu . ardere cu flacără, a bunurilor materiale aflate în afara locurilor special
destinate folosirii focului, care se poate autoextinde și propaga.
19. Explozie: degajare de gaz sau de vapori la temperatură și presiune înaltă, datorită
unei reacții chimice care se autopropag ă cu viteză ridicată sau unei ruperi instantanee de
containere provocată de un exces de presiune internă a fluidelor. Efectele înghețului și ale
“loviturii de berbec”, oricum s -ar manifesta, nu sunt considerate explozie.
20. Infiltrație: pătrunderea apei din s ol sau prin acoperișuri, terase sau pereți, prin
capilaritate sau gravitație, prin pori, fisuri sau neetanșeități – producând umezirea, pătarea sau
igrasia pardoselilor,tavanelor sau pereților clădirilor.

37 21. Materiale inflamabile: gaz combustibil, substanțe ș i produse neexplozive cu
punct de aprindere inferior temperaturii de 55°C, cu excepția soluțiilor alcoolice până în 35°,
substanțe și produse care în contact cu apa sau aerul umed degajă gaz combustibil. Este tolerată
existența materialelor inflamabile (be nzină, motorină etc.), până la o cantitate maximă de 100
kilograme, pentru întreținerea obișnuită, curățenie și uz casnic, precum și pentru provizii
destinate exclusiv instalațiilor de încălzire ale clădirii asigurate (sau conținând bunurile
asigurate) sau eventualelor autovehicule.
22. Incombustibilitate: se consideră incombustibile substanțele și produsele care la
temperatura de 750°C nu provoacă flacără sau reacție exotermică.
23. Acoperiș: întreaga structură portantă și neportantă destinată acoperirii și protej ării
clădirii de agenții atmosferici.
24. Planșeu: ansamblul elementelor care separă etajele clădirii, excluzândpardoselile
și plafoanele.
25. Locuințe: construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu
dependințele, dotările și utilitățile necesare , care satisface cerințele de locuit ale unei persoane
sau familii (conform Legii 114 / 1996 și Anexei 1 a legii Exigențe minimale pentru locuințe).
26. Locuințe permanente: este domiciliul locuit în mod continuu (fără a fi părăsit
mai mult de 30 de zile conse cutive), deținut în proprietate de asigurat sau preluat în chirie de
contractant/asigurat în baza unui contract de închiriere încheiat conform normelor legale în
vigoare.
27. Locuințe temporară: este locuința pe care asiguratul o folosește la intervale de
timp neregulate fără a o locui în mod continuu.
28. Pro-rata temporis: dreptul/ obligația ce se execută în raport cu timpul scurs într –
o anumită perioadă de timp. Se consideră în sensul prezentelor condiții, pentru calculul prorata,
anul "contabil" cu 360 zile.
29. Terț prejudiciat: persoana îndreptățită să primească despăgubirea pentru
prejudiciul/dauna acoperită prin asigurarea, suferită ca urmare a angajatului răspunderii civile a
asiguratului57.
Mai jos vom prezenta o analiză a poliței de asigurare "Eurocasa" pentr u locuințe:

Tabel 4 .2.
Analiza poliței de asigurare "Eurocasa" pentru locuințe

(Sumele încasate din prime sunt exprimate în "LEI")

Conform analizei celor de la Generali Româ nia, polița de asigurare "Eurocasa"
pentru locuințe, a scăzut în vânzări cu un procentaj de 4.58% în anul 2016, față de anul 2015.
Mai puțin cu 6.744 de polițe. În schimb, sumele încasate din prime au fo st în anul 2016, mai mici
cu 2,99% față de anul precedent58.

4.3. Condiții generale și specifice ale poliț ei de asigurare "Eurocasa"

1. Obiectul asigurări :

57 Newing, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurare "EUROCASA" pentru
Locuințe – Definiții , https://www.generali.ro/files/materi ale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf, ac cesat iunie 2017
58 Raport anual 2015 – 2016, S.C. Generali România Asigurări – Reasigurări S.A Denumire 2015 2016
Numărul de polițe
vândute 146.932 140.188
Sume încasate din
prime 51.618.783 49.983.996

38 Obiectul poliț ei de asigurare "Eurocasa", de la Generali îl constituie:
1. Clă diri
a) clădirea descrisă ca amplasament, destinație și caracteristici
constructiv -funcționale în poliță, inclusiv părțile mobile ale acesteia (uși, ferestre,
luminatoare, mijloace de închidere și protecție etc.), instalațiile fixe în serviciul
clădirii asigu rate (instalația electrică, instalațiile igienico -sanitare și de apă,
conducte de canalizare, instalația de încălzire inclusiv centrala termică,
caloriferele, instalația de aer condiționat etc.) tot ceea ce este considerat imobil
prin natură ori destinație , gresia, faianța, frescele, statuile și decorațiunile fără
valoare artistică, zugrăveli, tapiserii și acoperiri ornamentale;
b) cotele părți corespunzătoare din imobile deținute în proprietate
comună;
c) dependințe, aparținând clădirii asigurate, chiar și sepa rate, situate
în spațiile adiacente la maxim 30 m de clădirea asigurată, care respectă
standardele de structură constructivă prevăzute în prezentele condiții de asigurare
și a căror utilizare -funcționalitate este legată de destinația clădirii asigurate
(respectiv, locuință);
d) construcțiile anexe (garaj, gard de împrejmuire, piscină, foișor) în
măsura în care sunt înscrise cu sumă asigurată în polița de asigurare, sunt situate
în spațiile adiacente la maxim 30 m de clădirea asigurată și respectă standardele
de structură constructivă prevăzute în prezentele condiții de asigurare.

A: Structura constructivă
Localurile asigurate, respectiv imobilul din care fac parte (blocuri de locuințe, vile,
complexe rezidențiale etc.), inclusiv dependințele , trebuie să respecte următoarele condiții :
1) să aibă structurile verticale de rezistenta din beton armat, metal sau zidărie
portantă, iar pereții exteriori și planșeele, construiți din materiale incombustibile; structura
portantă a acoperișului poate include și materiale combustibile (lemn);
În această categorie se încadrează următoarele tipologii constructive:
a) Cu structură de beton armat: sunt clasificate clădirile ce au structură (portantă) de
rezistență (stâlpi, grinzi, plansee) di n beton armat, iar pereții de separație din materiale de
construcții incombustibile precum: beton armat (prefabricat sau turnat monolit), cărămidă, BCA
sau bolțari. Sunt asimilate acestei categorii și casele (vilele) cu structuri din cadre de zid arie
confi nată (cu stâlpi și centuri din beton armat), chiar dacă structura acoperișului este din lemn.
b) Din zidarie portantă (de cărămidă): sunt clasificate clădirile ce au structură de
rezistență verticală (pereți) din zidarie portantă (cărămidă plină), chiar dacă structura
acoperișului este din lemn.
c) Cu structură metalică: sunt clasificate clădirile ce au structură (portantă) de
rezistență (stâlpi, grinzi) din elemente metalice (oțel), iar pereții de separații din materiale de
construcție incombustibile precum: c ărămidă, BCA, sticlă.
2. Sunt acceptate, doar prin menționarea expresă în polița de asigurare, și imobile
având structuri verticale de rezistență din beton armat, metal sau zidărie portantă, pereții exteriori
construiți din lemn ignifugat și mater iale incombustibile, planșeele din lemn sau materiale
incombustibile, cu condiția ca partea construită din lemn să nu depășească 50% din totalul
suprafeței construite; asigurarea este valabilă cu aplicarea prevederilor cla uzei " ase cu elemente
din lemn (ma x. 50%) ".
În completarea celor menționate mai sus, sunt asigurabile doar clădirile și
dependințele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
– sunt construite în baza autorizației de construcție emisă în conformitate cu
legislația aplicabilă la momentul realizării construcției;
– nu se află pe listele publicate de autorități ca aparținând clasei 1 sau 2 de risc
seismic sau urgență 1 (U1);

39 – nu sunt amplasate în zone predispuse la inundații sau alunecări / surpări de teren,
avalanșe sau căderi de s tânci;
– nu sunt situate la mai puțin de 100 m față de ape stătătoare (lacuri, mare) sau
cursuri de apă (fluviu, râuri, pârâuri etc.) neregularizate corespunzător (potrivit normelor în
vigoare) cu diguri și/sau maluri din piatră sau beton armat în zona de am plasament a clădirii
(dependințelor) asigurate.
– nu sunt construite în zone în care organele în drept au interzis construcția prin
acte publice sau comunicate proprietarului.
Nu sunt asigurabile în sensul prezentelor condiții:
– clădiri ce nu respect ăcondițiile de mai sus privind structura de rezistență, spre
exemplu de tip paiantă, chirpici, blocheți, structurăde lemn, OSB, sau din orice materiale
netratate termic sau chimic;
– sere, solarii, pavilioane, grajduri, saivane, cotețe, corturi;
– clădiri și d ependințe fără acoperiș sau închideri perimetrale (uși, ferestre, sisteme
de închidere sau având încuietorile deteriorate);
– clădiri având altă destinație decât cea înscrisă în poliță (respectiv, cea de
locuință);
– clădiri, dependințe sau construcții anexe, în stare avansată de degradare, nelocuite
sau părăsite, nefuncționale conform destinației ;
– clădirile care nu au fost luate în evidența organelor fiscale și pentru care
asiguratul nu are î nregistrat rol fiscal;
– clădirile declarate monumente istorice sau cu valoare de patrimoniu;
– prelate, copertine, acoperiri terase din materiale textile și/sau plastic, închideri
perimetrale din folie, corturi și altele asemănătoare;
Nu se consideră ca făcând parte din clădiri și deci nu se asigură în niciun caz tere nul
pe care este situată aceasta.

B: Clădiri în construcție
Cu derogare parțială de la art. 6 "Excluderi generale" , lit. g) din prezentele
Prevederi Particulare de asigurare, în cazul în care locuința asigurată este în construcție, până la
finalizarea lucrărilor, semnarea procesului verbal de recepție finală, îndeplinirea cerințelor din
Anexa 1 Exigențe minimale a Legii 114/1996 și utilizarea în condiții uzuale/normale ca
locuințăpermanentăsau temporară, asigurarea este limitată la riscu rile: FLEXA, Cutremur,
Inundații și Aluviuni, Pră bușirea și alunecarea terenului. Asigurarea este valabilă cu aplicarea, în
caz de daună, a unei franșize procentuale (procent neacoperit) de 10% din valoarea daunei
lichidabile.

C: Construcțiile an exe
În sensul prezentelor condiții de asigurare prin construcție anexăse înțelege: garaj,
piscină, foișor, gard de împrejmuire, aflate în proprietatea Asiguratului, cu condiția să fie
construite din materiale incombustibile, în baza unei autoriza ții de construcție și finalizate din
punct de vedere constructiv și funcțional. Indiferent de varianta de asigurare a poliței acoperirea
construcțiilor anexe este limitată la riscurile: FLEXA și Calamități naturale.
În cazul construcțiilor anexe care conțin elemente structurale din lemn se prevede o
franșizăprocentualăde 20% din valoarea daunei lichidabile pentru daune de incendiu și/sau
explozie.
Prin derogarea de la condițiile de asigurare, se pot prelua în asigurare pentru
riscurile în scrise în poliță, anexele/dependințele din lemn aparținând "Clădirii" asigurate, situate
la maxim 30 de m de clădirea asigurată și a căror utilizare/funcționalitate este legată de destinația
clădirii asigurate.

40 Prin aceste anexe/dependințe, plata despăgubirii, în cazul unui incendiu sau a unei
explozii, va fi efectuată după scăderea, pentru fiecare eveniment asigurat în parte, a unui
cuantum egal cu 20% din valoarea daunei lichidabile conform termenilor poliței.
În eventualitatea unui incendiu/expl ozie ce își are originea în/din anexele/dependințele cu
structură din lemn dar care afectează și imobilul principal, acest procent neacoperit este calculat
la valoarea totală a daunei.
Prin prezenta clauză, sunt excluse daunele cauzate de:
– fisuri sau crăpături apărute ca urmare a vechimii materiale de construcții/ parților
componente ale structurii constructive sau ca urmare a expunerii îndelungate la fenomene
atmosferice;
– daunele cauzate de carii, mucegai, ciuperci sau alți paraziții.

2. Conținut :
Se cuprind în asigurare, la amplasamentul înscris în poliță, toate bunurile ce se pot găsi în
interiorul unei locuințe particulare, ca de exemplu:
– mobilier, covoare și mochete, lenjerie și materiale pentru confecționare acestora,
veselă, articol e sportive și/sau de camping;
– bunuri electrocasnice, aparate audiovizuale, aparate electrice și electronice,
instrumente și alte obiecte pentru uzul casnic, gospodăresc, personal.
– articole de îmbrăcăminte și î ncălțăminte în limita a 500 EURO (sau echivalen tul
în RON) per obiect;
Se mai pot include în asigurare și următoarele categorii de bunuri:
– articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii vestimentare de lux, blănuri,
sculpturi, statuete, tapiserii și covoare de preț, tablouri și în general obiectel e de artă fără valoare
istorică sau de patrimoniu – denumite generic "Bunuri Speciale" ; pentru fiecare din aceste bunuri
societatea nu va plăti, ca urmare a producerii evenimentului asigurat, o sumă mai mare de 1.000
EUR O (sau echivalentul în RON) per obie ct, oricare ar fi valoarea care rezultă dintr -o eventuală
expertiză;
– arme de foc, cu condiția păstrării acestora conform dispozițiilor legale;
– cărți în bibliotecă, volume de specialitate, cu excluderea manuscriselor sau
cărților cu valoare istorică sau de patrimoniu. În caz de daună, Societatea nu va compensa
valoarea întreagă a colecției de cărți deteriorate, ci numai prețul corespunzător proporției
volumelor distruse sau deteriorate din totalul colecției. Asigurarea nu va putea fi niciodată
extinsă pentru volumele din colecție aflate în alte locații decât cele afectate de evenimentul
asigurat sau care au fost încredințate terților în diferite scopuri. Societatea nu va despăgubi
pentru un singur volum mai mult de 50 EUR O (sau echivalentul în RON).
– bijuterii , ceasuri cu valoare peste 500 EURO per bucată și obiecte prețioase,
colecțiile numismatice și filatelice, obiecte și servicii din argint și aur – denumite generic
"Obiecte de preț". Condiție esențială pentru acoperirea riscului de furt pentru "Obiecte de preț"
este existența unui sistem funcțional de alarmare anti -efracție, în caz contrar riscul de furt nefiind
acoperit. Dacă această instalație, oricare ar fi motivul, nu s -a aflat în funcțiune la momentul
producerii efracției, se aplică o franșiză procentu ală de 20% din dauna lichidabilă produsă prin
furt asupra "Obiectelor de preț". Societatea nu va despăgubi o valoare mai mare de 1.000 EURO
(sau echivalentul în RON) pentru fiecare din aceste bunuri, oricare ar fi valoarea solicitată de
asigurat sau care r ezultă dintr -o expertiză. Pentru fiecare eveniment asigurat se va aplica o
franșiză fixă de 100 EURO (sau echivalentul în RON). Limita maximă de despăgubire per
eveniment și an de asigurare, pentru întreaga partidă “Obiecte de preț” este de 10.000 EUR O
(sau echivalentul în RON). Limita maximă de despăgubure per eveniment și an de asigurare,
pentru întreaga partidă "Obiect de preț" este de 10.000 EURO (sau echivalentul în RON).
Sunt excluse din asigurare:
– mobilier, tablouri, sculpturi, și obiecte de artă ase mănătoare cu valoare istorică
sau de patrimoniu;

41 – hârtii de valoare, titlurile de credit, banii precum și alte documente de valoare;
– vehiculele înmatriculate/înmatriculabile, ambarcațiuni sau aparate de zbor de
orice fel, bunurile scoase din uz sau inutiliz abile, bunuri ce constituie obiectul unui contract de
leasing.
Bunurile asigurabile la categoria "Conținut" se pot asigura fără să fie necesară
prezentarea unei liste detaliate, pentru o sumă asigurată cumulată ce nu depășește 25.000 Euro,
cu excepția bun urilor din categoriile "Bunuri speciale" și/sau "Obiecte de preț" care se includ în
asigurare doar în baza unei liste detaliate din care să rezulte caracteristicile, detalii de identificare
și valoarea fiecărui bun în parte.
Societatea acordă despăgubiri și pentru daune produse bunurilor achiziționate ulterior
începerii perioadei de asigurare, fără a depăși suma asigurată înscrisă în poliță pentru categoria
"Conținut" și în limita a maxim 20% din respectiva sumă. Sunt exceptate bunurile din categoriile
"Bunuri speciale" sau "Obiecte de preț" (conform paragrafului anterior)59.
2. Sume asigurate:
Suma asigurată se stabilește potrivit declarației asiguratului, conform uneia din formele
de asigurare prevăzută în poliță (Valoare de nou, respectiv Valoar e reală). La stabilirea sumei
asigurate trebuie luate în considerare următoarele criterii:
a) la "Valoarea de nou" – pentru clădiri/construcții anexe: costul construirii de nou a
clădirii/construcțiilor anexă, cu același tip de materiale și la aceiași paramet rii constructivi; –
pentru conținut: costul de achiziție de nou a unor bunuri de același fel și cu aceleași
caracteristici tehnice și funcționale.
b) la "Valoarea reală" – pentru clădiri/construcții anexe: costul construirii de nou a
clădirii/construcțiilor a nexă, diminuat cu valoarea deprecierii stabilită în funcție de vechime,
grad de uzură, starea de întreținere și alți factori similari; – pentru conținut: costul de
achiziție de nou a bunurilor diminuat cu valoarea deprecierii stabilită în funcție de vechim e,
grad de întrebuințare, uzură morală, stare de întreținere și alți factori similari sau valoarea de
piață. În cazul în care a siguratul are calitatea de chiriaș în clădirea care conține bunurile
asigurate de la punctul 1.2, la rubrica “Risc Locativ” din p oliță trebuie înscrisă valoarea
clădirii închiria te, stabilită la valoarea reală.
Sumele asigurate și/sau limitele de răspundere menționate în polița de asigura re se
exprimă în aceeași monedă.
Asigurarea la o sumă care depășește valoarea bunului (valoare s tabilităconform formei de
asigurare înscrisăîn poliță) este nulă dacă asiguratul sau contractantul au fost de rea credință,
aceștia neavând dreptul la restituirea primei de asigurare.
Dacă contractantul/asiguratul nu a fost de rea credință, contractul își produce efectele
până la concurența valorii efective a bunului asigurat la momentul producerii evenimentului
asigurat (valoare stabilită conform formei de asigurare înscrisă în poliță) și
contractantul/asiguratul are dreptul de a obține o restituire propor țională a primei de asigurare.
În cazul în care contractul de asigurare s -a încheiat pentru o sumă asigurată care este
inferioară valorii bunului (valoare stabilită pe baza tuturor condițiilor contractuale) despăgubirea
cuvenită se reduce corespunzător rap ortului dintre suma prevazută în contract și valoarea efectivă
a bunului. Din cuantumul astfel calculat va fi scăzută franșiza prevăzută în contract.
În cazul în care sunt asigurate mai multe bunuri sau mai multe categorii de bunuri,
normele de mai sus se aplică pentru fiecare bun sau categorie de bunuri; nu se admit compensări
între bunuri sau categorii de bunuri60.

59 Newing, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigur are privind Polița de Asigurare "EUROCASA" pentru
Locuințe – Bunuri A sigurate , https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017
60 Newing, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurare "EUROCASA" pentru
Locuințe – Sume asigurate – Asigurarea la o sumă care depășește valoarea bunului asigurat – Asigurarea parțială",
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf, accesat iunie 2017

42 3. Încheierea contractului și plata primei de asigurare
Asigurarea este încheiată prin emiterea poliței de asigurare de către societ ate, aceasta
preluând riscul producerii evenimentului asigurat începând de la data fixată în poliță, dar în nici
un caz înainte de ora 24 .00 a zilei următoare în care s -a încasat prima de asigurare/ prima rata a
primei de asigurare dacă nu s -a convenit alt fel, perioada prevăzută în contract rămânând
neschimbată.
Pentru ratele ulterioare de primă, societatea acordă un termen de grație de 15 zile, la
expirarea căruia, dacă rata nu a fost achitată asigurarea se suspend ă retroactiv, începând cu ora
24.00 a zil ei datei scadente a ratei restante, fără ca o notificare, punere în întârziere sau altă
formalitate prealabilă să mai fie necesară și va reintra în vigoare la ora 24 .00 a zilei imediat
următoare celei în care s -a efectuat plata, rămânând neschimbate scaden țele stabilite în contract.
Începând cu a 30 -a zi de suspendare a asigurării, societatea își rezervă dreptul să rezilieze
contractul de asigurare automat, fără îndeplinirea vreunor formalități ulterioare.
Daunele produse în perioada de grație vor fi suport ate de către societate doar dacă rata de
primă este achitată până la data expirării perioadei de grație, în caz contrar polița fiind
suspendată de la data menționată în alineatul precedent.
Asiguratul are obligația de a plăti integral prima de asigurare, r espectiv ratele de primă
convenite de comun acord, sub sancțiunea aplicării de către societate a regulii "pro rata
temporis" la stabilirea perioadei asigurate, fără acordarea unui termen de grație. La expirarea
perioadei asigurate calculate "pro rata tempo ris", asigurarea se suspendă și reintră în vigoare de
la ora 24 .00 a zilei imediat următoare celei în care s -a plătit prima sau diferența de primă
scadentă și restantă. Scadențele stabilite la încheierea asigurarii rămân neschimbate
Pentru daunele produse în perioada de suspendare, societatea nu plătește despăgubiri,
perioada de asigurare prevăzută în contract nefiind prelungită cu durata suspendării.
În toate cazurile, dovada plății primelor de asigurare revine asiguratului, înscrisul
constatator fiind chi tanța, dispoziția de plată sau alt document probator al plății.
Societatea are dreptul de a compensa primele ce i se datorează până la sfârșitul anului de
asigurare, în temeiul oricărui contract, cu orice indemnizație cuvenită asiguratului sau
beneficiarul ui.
Primele de asigurare se plătesc în valuta stabilită în poliță pentru plata primelor de
asigurare61.

4. Excluderi
Societatea nu va plăti despăgubire pentru:
a) Daunele de natură electrică produse la aparate și instalații electrice și
electronice, de curentul sau descărcările electrice ori alte fenomene electrice survenite din
orice cauză;
b) Avariile accidentale produse la instalațiile de distribuție a energiei
electrice, termice sau hidraulice, cu excepția cazului în care asemenea împrejurări sunt
cauzate de unul din evenimentele asigurate;
c) Uzură, coroziune, fermentație, oxidare, defecte de material, erori de
proiectare, defecte de construcție și/sau montaj necorespunzător, trepidații datorate
circulației rutiere/feroviare sau oricăror instalații și echipamente. Dacă însă din aceste
cauze se produce un risc asigurat prin prezentele condiții Societatea despăgubește numai
consecințele acestuia;
d) Afumare, pătare sau pârlire, din surse normale de căldură;
e) Daunele morale, de consecință și indirecte, lipsă d e beneficiu, folosință
sau chirie, amenzi, profituri nerealizate sau orice alte daune ce nu privesc materialitatea
bunurilor asigurate;

61 Newing, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurar e "EUROCASA " pentru
Locuințe – Încheierea contractului și plata primei de asigurare ,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat iunie 2017

43 f) Daunele produse de umiditate, igrasie, refulare (revărsare) a rețelei de
canalizare publică (inclusiv ca urmare a avarii lor accidentale ale acesteia), înghețarea apei
în conducte, rezervoare, vase și în general de insalubritatea locuințelor;
g) Daunele rezultând din, lucrări de construcție, modificări de construcție
neautorizate, reparații capitale, lărgire, supraînălțare, de molare, recondiționări, reparații,
restaurări nereușite;
h) Daunele produse la bunurile aflate în locuri deschise (balcoane, terase) sau
sub cerul liber, cu excepția rezervoarelor și a instalațiilor fixe prin natură și destinație, la
animale, culturi, provizi i, produse alimentare, băuturi, cosmetice, precum și orice alte
produse consumabile;
i) Daunele produse cu intenție, culpă gravă sau înlesnite de oricare dintre
persoanele asigurate sau în timpul comiterii unor fapte incriminate ca infracțiuni săv ârșite cu
intenție dacă acest fapt rezultă din actele eliberate de autoritățile competente (poliție, pompieri,
instanțe judecătorești etc.); Se consideră că prejudiciul a fost comis din‚ culpa gravă în cazul în
care Asiguratul și/sau prepușii acestuia nu a u prevăzut rezultatul faptei ilicite cauzatoare de
prejudicii, deși trebuiau și puteau săprevadă, manifestând indiferența deliberată, conștientăsau
chiar intenționatăîn luarea măsurilor rezonabile. De asemenea, societatea nu va plătii despăgubiri
în cazul în care asiguratul/contractantul folosește spre justificare mijloace sau documente
mincinoase sau frauduloase, modifică sau alterează cu intenție urmele și rămășițele
evenimentului asigurat sau facilitează agravarea pagubei, întreprinde orice alte fapte ca reu au
drept scop introducerea în eroare a societății cu privire la valoarea pagubei sau producerea
evenimentului asigurat;
j) Daunele produse de orice fel de autovehicul autorizat să circule pe
drumurile publice (inclusiv remorca acestuia), ambar cațiune etc. proprietatea asiguratului sau în
folosința acestuia;
k) Daunele de încărcăre, descărcare sau de transport;
l) Orice alte daune produse de cauze care nu au legătură cu riscurile descrise
conform prezentelor prevederi particulare de asigurare.
m) Fisuri sau crăpături apărute ca urmare a vechimii materialelor de
construcție/părților componente ale structurii constructive sau ca urmare a expunerii îndelungate
la fenomenele atmosferice;
n) Daunele produse de poluare sau contaminare sau cauzate de carii, muceg ai,
ciuperci sau alți paraziți;
o) Distrugerea sau avarierea bunurilor asigurate din ordinul oricărui guvern de drept
sau de fapt sau oricărei autorități publice.
p) Pagubele provocate de viciul ascuns al bunului asigurat. Dacă viciul a agravat
paguba, s ocietate a plătește numai despăgubirea care ar fi fost în sarcina sa dacă viciul nu ar fi
existat62.

5. Franșiza :
Polița de asigurare facultativă complexă pentru locuințe – "Eurocasa", se încheie cu
următoarele franșize deductibile pe evenimente:
1. 20.000 E URO pentru riscuri de Cutremur; 20.000 EURO pentru riscul de
Inundații Naturale și 20.000 EURO pentru riscul de Alunecări de teren, franșize care rezultă din
obligativitatea existenței și/sau încheieri unei polițe de asigurare obligatorie a locuinței PAD
pentru locația respectivă, anterior închieri poliței facultative, așa cum precizează legea nr.
260/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, franșiză nu se aplică pentru
daunele provocate bunurilor casnice asigurate;

62 Newing, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurare "EUROCASA " pentru
Locuințe – Excluderi Generale , https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017

44 2. Franșize de 20% din valoarea daunei lichidabile pentru daune de incendiu și/sau
explozie, în cazul construcțiilor anexe care conțin elemente structurale din lemn;
3. Franșize de 10% din valoarea daunei lichidabile pentru clădirile în construcție;
4. Franșize procentuale din suma a sigurată pe care asiguratul le acceptă în scopul
diminuării primei anuale de asigurare;
5. Franșize de 20% din dauna lichidabilă produsă prin furt asupra "Obiectelor de
preț", dacă instalația de alarmare nu funcționează în momentul producerii furtului;
6. Franși ze procentuale de 25% din dauna lichidabilă produsă prin efracție produs
prin spargerea sticlei sau a oricăror suprafețe vitrate nesecurizate situate la mai puțin de 4 m
înălțime de sol sau de suprafețele practicabile din exterior;
7. Franșiză de 30 EURO din dauna în cazul clauzei suplimentare "Avarii accidentale
la centrala termică, Aparate de aer condiționat și/sau siste de energie alternativă
8. Franșiză de 30 EURO din daună în cazul clauzei suplimentare "Fenomene
electrice pentru echipamente electrice, electr onice și electrocasnice, conectate la rețeaua eletrcică
publică, din apartamentele de bloc";
9. Franșiză de 20% per eveniment, din valoarea daunei lichidabile, în cazul unie
incendiu sau a unie explozii la clădirile aflate în amenajare, asigurate prin clauza suplimentară
"Clădiri în amenajare"63.

6. Riscul asigurări :

Societatea despăgubește daunele materiale și directe produse bunu rilor asigurate la
categoriile "Clădire" și "Conținut" de riscurile înscrise în poliță, definite după cum urmează:

1. FLEX A:
 incendiu, inclusiv stricăciunile pricinuite prin măsurile autorităților luate în scopul
de a împiedica sau de a stinge incendiul;
 trăsnet, explozie chiar dacă a avut loc în afara clădirii dar fără a fi cauzată de
dispozitive explozive sau incendiare;
 căderea aparatelor de zbor și a vehiculelor spațiale, a părților acestora și
obiectelor transportate de acestea, excluzând dispozitivele explozive sau incendiare;
 lovirea de către vehi culele rutiere care nu aparțin a siguratului și nici nu sunt în
folosința a cestuia;
 fum, gaz sau vapori:
– produși în urma unui incendiu, trăsnet sau a unei explozii care a
afectat bunurile asigurate sau alte entități situate până la 20 de metri de
acestea;
– emanați în urma unei defecțiuni neprevăzute și accidentale la
instalațiile de producere a căldurii existente în dotarea clădirii (sau a
imobilului din care face eventual parte), numai dacă aceste instalații sunt
conectate prin conducte la coșurile/căile de evacuare corespunzătoare, în
conformitate cu normele tehnice în vigoare și dacă funcționeazăîn baza unor
avize valabile.
Societatea despăgubește și cheltuielile necesare pentru demolare, evacuare și transport la
cel mai apropiat loc de descărcare (sau la cel impus de autorități) a resturilor materiale rezultate
ca urmare a produ cerii evenimentului asigurat, până la maximum 10% din valoarea daunei
lichidabile convenită în termenii asigurării, fără ca valoarea totală a despăgubirilor să depășească
suma asigurată totală a poliței.

63 Newing, Rod – în articolul Sisteme de Franșize , http://www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa -locuinte -casa-
apartament -eurocasa -generali -romania, accesat iunie 2017

45 2. Riscul locativ:
Riscul locativ este operant dacă a siguratul este chiriaș în clădirea care conține bunurile
asigurate de la punctul 1.2. În cazurile de răspundere civilă legală a asiguratului, s ocietatea
despăgubește daunele directe și materiale cauzate de incendiu sau explozie, produse din culpa sa,
local ului deținut de acesta în baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii, în
vigoare la data producerii evenimentului asigurat. La calculul despăgubirii se vor aplica
principiile de la "Asigurarea parțială " doar în cazul în care suma asigura tă pentru acest risc este
mai mică decât valoarea reală a clădirii calculată conform condițiilor de asigurare.

3. Calamități Naturale :
 Cutremur:
Societatea despăgubește daunele materiale și directe produse bunurilor asigurate ca efect
al cutremurului, defini t în sensul prezentelor condiții ca mișcare bruscă și neașteptată, verticală,
orizontală sau de torsiune a scoarței terestre, datorată unei cauze endogene. Mișcările telurice ce
au loc pe parcursul a 72 de ore consecutiv după producerea evenimentului iniți al sunt atribuite
aceluiași eveniment, iar daunele produse de acestea sunt considerate ca fiind generate de “un
singur eveniment asigurat”.
 Inunda ți și Aluviuni:
Societatea despăgubește daunele materiale și directe produse bunurilor asigurate de
inundații, aluviuni cauzate de revărsarea apelor de suprafață, curgătoare sau stătătoare, din
precipitații atmosferice abundente sau din topirea zăpezii sau gheții. Daunele cauzate de
inundații și aluviuni ce se produc pe parcursul a 360 de ore consecutiv de la decl anșarea
evenimentului sunt atribuite aceluiași eveniment asigurat.
Din acoperirea prezentei clauze sunt excluse daunele produse bunurilor mobile aflate în
aer liber sau cauzate de:
– lipsa sau anormala producție sau distribuție a energiei electrice,
termice sau hidraulice, cu excepția cazului în care asemenea împrejurări sunt
conexe efectului direct al inundației;
– umiditate, picurare, infiltrare a apei, avariere sau rupere a
instalațiilor hidraulice, sanitare și termice în serviciul clădirii asigurate,
refula rea rețelei de canalizare;
– schimbarea artificială a cursurilor de apă, formarea lacurilor de
acumulare sau alte lucrări hidrotehnice;
– coperirea prezentei clauze sunt excluse daunele produse bunurilor
mobile aflate în aer liber sau cauzate de: – creșterea n ivelului mării sau a
pânzei freatice, maree, valuri provocate de cutremur sau erupții vulcanice .
 Fenomene Atmosferice :
Societatea despăgubește daunele materiale și directe produse bunurilor asigurate de:
uragan, vijelie, furtună, trombă de aer, numai în c azul în care viteza vântului care însoțește aceste
fenomene atmosferice depășește 17 m/s (62 km/h), grindină, atunci când violența care
caracterizează aceste fenomene atmosferice poate fi constatată pe mai multe bunuri ori entități,
asigurate sau nu, aflat e în zona locației asigurate. Daunele cauzate de fenomene atmosferice ce se
produc pe parcursul a 72 de ore consecutiv de la declanșarea evenimentului sunt atribuite
aceluiași eveniment asigurat.
Sunt despăgubite și daune produse elementelor de interior a le clădirii, precum și
conținutului asigurat prin udare, cu condiția ca udarea să fie determinată direct de căderea ploii
sau a grindinei pătrunsă prin rupturi, spărturi sau crăpături provocate acoperișului, pereților sau
mijloacelor de închidere de violen ța fenomenelor menționate mai sus.
Din acoperirea prezentei clauze sunt excluse daunele:
– cauzate de infiltrațiile de apă provenite din exterior datorită
defectelor de etanșeitate ale pereților, acoperișurilor și teraselor sau din
interior care produc ume zirea pardoselii, pătarea/igrasia pereților;

46 – produse la împrejmuiri (ex. garduri, porți) în măsura în care nu
sunt menționate în mod expres în poliță și/sau nu respectăprevederile clauzei
construcții Anexe, cabluri aeriene, coșuri, hornuri, antene și alte instalații
externe similare;
– bunuri aflate în aer liber, cu excepția rezervoarelor și a instalațiilor
fixe prin natură și destinație;
– produse la clădiri sau acoperișuri sprijinite pe stâlpi, deschise pe
una sau mai multe laturi, sau acoperișuri ori închide ri incomplete (chiar
pentru necesități provizorii de reparații), barăci din lemn, din plastic sau
material textil și tot conținutul acestora.

 Prăbușiri, Alunecări sau Surparea terenului :
Societatea despăgubește daunele materiale și directe produse bunuril or asigurate de:
prăbușirea, alunecarea sau surparea terenului imediat învecinat bunului asigurat, prin punerea în
mișcare de mase de roci sau pământ, astfel încât schimbările în configurația acestuia și efectele
distrugătoare asupra clădirii să poată fi c onstatate direct.
Daunele cauzate de prăbușirea, alunecarea sau surparea terenului ce se produc pe
parcursul a 72 de ore consecutiv de la declanșarea evenimentului sunt atribuite aceluiași
eveniment asigurat.
Din acoperirea prezentei clauze sunt excluse daunele cauzate de lucrări edilitare de orice
fel, demolări, lucrări de prospecțiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, la suprafață
sau în profunzime, indiferent de momentul terminării sau abandonării acestora, de viciile de
construcție a f undației, de tasarea terenului fundației sau din preajma clădirii și/sau ca urmare a
variației de volum a acestuia datorată contracției, înghețului, dezghețului.

 Greutatea (suprasarcina) stratul de z ăpadă:
Societatea despăgubește daunele materiale, direct e și vizibile produse bunurilor asigurate
de prăbușirea totală sau parțială a acoperișului ca urmare a presiunii statice exercitate de
suprasarcina stratului de zăpadă, chiar dacă acoperișul se sprijină pe stâlpi sau construcția este
deschisă pe mai multe laturi.
Din acoperirea prezentei clauze sunt excluse daunele:
– cauzate de avalanșe;
– produse de îngheț, chiar dacă este urmarea evenimentului acoperit
de această clauză;
– produse clădirilor și conținutului acestora, pentru clădiri ce sunt
neconforme normelor în vigoare referitoare la suprasarcini de zăpadă;
– produse clădirilor în construcție sau în curs de refacere (cu
excepția cazului în care această refacere nu influențează acțiunea presiunii
exercitatăde stratul de zăpadă) și conținutului lor;
– produse constr ucțiilor presostatice, construcțiilor din material
textil, plastic și conținutului acestora;
– produse de căderea/ alunecarea stratului de zăpadă de pe acoperiș
pe alte bunuri asigurate;
– produse de infiltrații de apăprovenitădin precipitații, topirea
zăpezi i sau a gheții;
– produse luminatoarelor, geamurilor sau altor suprafețe vitrate și
mijloacelor de închidere în general, precum și hidroizolațiilor, cu excepția
avarierii lor cauzată de prăbușirea totală sau parțială a structurii de rezistențăa
acoperișului ca urmare a suprasarcinii statice a stratului de zăpadă.

4. Riscuri adiționale :

47  Daune produse de avarii la instala țiile de ap ă și/sau de apa provenit ă dintr –
un apartament învecinat:
Societatea desp ăgube ște:
a) daunele materiale și directe produse bunurilor asig urate de
revărsarea apei ca urmare a avarierii accidentale a instalațiilor hidraulice,
sanitare și termice și/sau prin ocluzionarea rețelei de canalizare existente în
clădirile asigurate sau care conțin aceste bunuri;
b) cheltuielile pentru demolarea, refacer ea sau repararea părților
de clădire și a instalațiilor, efectuate în scopul depistării și eliminării
defecțiunii care a stat la originea revărsării apei;
c) daunele directe produse bunurilor asigurate de apa provenită
accidental dintr -un apartament învecinat urmare a:
– unor avarii la instalațiile de apă, oricare ar fi cauza acestor avarii;
– neglijenței locatarului apartamentului învecinat;
– măsurilor luate de autorități în sc opul de a stinge un incendiu în
imobilul din care face parte locuința asigurată;
Din aco perirea prezentei clauze sunt excluse:
– daunele produse de umiditate, picurare, condens, igrasie, mucegai,
îngheț, revărsare, refulare sau avariere a rețelei de canalizare publică,
defectarea instalațiilor automate de stingere a incendiilor;
– daunele produse de infiltrații datorită întreținerii
necorespunzătoare sau insuficiente a suprafețelor exterioare (pereți exteriori,
terase, balcoane sau altele similare);
– daunele produse bunurilor aflate în încăperi situate la subsol sau
demisol.
 Furt prin efracție/ Tâl hărie:
Societatea se obligă să -l despăgubească pe asigurat pentru daunele materiale și directe sau
deteriorarea bunurilor asigurate (la categoria "Conținut" și/sau "Clădire"), aflate în interiorul
locației asigurate, produse prin:
a) furt prin efracție și anu me comis cu lăsarea de urme de pătrundere
în încăperi prin rupere, spargere, dărâmare sau forțarea prin folosirea de
instrumente speciale a mijloacelor de protecție și de închidere a ușilor și/sau a
geamurilor, zidurilor, plafoanelor sau pardoselilor;
b) tâlhărie, produsă în locuință, chiar dacă a fost inițiată din exterior;
c) acte de vandalism și daune produse cu ocazia furtului sau tâlhăriei
sau tentativei de comitere a acestora. Societatea nu despăgubește furturile
întâmplate în timpul și/sau în perioada imed iat următoare producerii unui risc
definit la punctele 5.1.1 (FLEXA) și 5.1.3 (Calamit ăți Naturale) , pierderile și
disparițiile inexplicabile, precum și celelalte forme de furt definite în Codul
Penal (cu excepția furtului prin efracție).
Mijloacele de pro tecție și închidere (broaște cu chei, lacăte exterioare, zăvoare, yale,
obloane, grilaje etc.) ale deschiderilor clădirii (uși, ferestre, luminatoare etc.) trebuie să fie cel
puțin cele instalate în mod uzual în locuințele particulare și să fie în stare de funcționare.
În cazul deschiderilor insuficient protejate ale clădirii, situate la mai puțin de 4 m
înălțime de sol sau de suprafețele practicabile din exterior (praguri, terase și altele similare),
daunele ca urmare a furtului prin efracție produs prin s pargerea sticlei sau a oricăror suprafețe
vitrate nesecurizate sunt despăgubite după scăderea unei franșize procentuale de 25% din dauna
lichidabilă.
Societatea s e obligă să -l despăgubească pe a sigurat și pentru daunele materiale și directe
produse unităț ii externe a sistemului de aer condiționat provocate prin furt, tâlhărie și/sau acte de
vandalism sau tentativei de comitere a acestora cu condiția ca aceasta să fie montată la mai mult

48 de 4 m înălțime de sol sau de suprafețe practicabile din exterior (pra guri, terase, rampe și altele
similare).
 Dispariția prin furt/ tâlhărie a cheilor. Costuri de înlocuire a sistemelor de
închidere:
Societatea preia în asigurare cheile sau dispozitivele (telecomenzile) de deschidere /
închidere (blocare/deblocare) a mijloa celor de închidere perimetrale (uși/porți) ce protejează
locuința asigurată, prin acestea înțelegând:
– cheile locuinței asigurate;
– asigurat sau dacă prin acesta se poate pătrunde nerest ricționat în
locuința asigurată .
Societatea s e obligă să -l despăgubeasc ă pe a sigurat, în limita sumei înscrise în poliță,
pentru costurile necesare cu înlocuirea sistemelor de închidere ca urmare a pierderii che ilor
(telecomenzilor) prin furt/ tâlhărie, care a avut loc pe teritoriul României.

 Evenimente socio – politice și ac te de vandalism:
Prin derogare parțială de la art. 17.2 din Prev ederile Generale de Asigurare, s ocietatea
despăgubește daunele materiale și directe produse bunurilor asigurate:
– de incendiu, explozie, căderea aparatelor de zbor, a părților acestora și obiec telor
transportate de acestea, lovirea de către ve hicule rutiere care nu aparțin a siguratului, dacă aceste
evenimente au loc ca urmare a unor tulburări civile, revolte, greve, acte de vandalism (produse
cu intenție directă) sau dolosive;
– de către persoane care iau parte la tulburări civile, revolte, greve, sau care comit,
în mod individual sau în asociere, acte de vandalism (săvârșite cu intenție directă) sau dolosive;
– în cursul ocupării abuzive a proprietății pe care se află bunurile asigurate; în cazul
în care ocuparea se prelungește peste cinci zile consecutive, s ocietatea nu despăgubește daunele
menționate la aliniatul al doilea chiar dacă acestea s -au produs în timpul acestei perioade.
Rămân excluse din asigurare daunele produse prin acte de terorism sa u sabotaj sau prin
folosirea de dispozitive explozive.
Din acoperirea prezentei clauze sunt excluse daunele:
– de ordin estetic (precum: graffiti, lipirea de afișe sau altele
similare);
– ce au avut loc în cursul confiscării, sechestrării, rechiziționării
bunurilor asigurate, din ordinul oricăror autorități, de drept sau de fapt;
– produse de inundații și aluviuni, prăbușire sau alunecare de teren,
dispersie de lichide sau ca urmare a fenomenelor electrice;
– urmare a furtului, tâlhăriei, extorsiunii, jafului sau lipsei
nejustificate a bunurilor asigurate.

 Boom sonic:
Societatea despăgubește daunele materiale directe cauzate bunurilor asigurate de undele
de presiune datorate spargerii barierei sonice de către un aparat de zbor.
 Cheltuieli de cazare provizorie la a ltă locație :
Societatea despăgubește și cheltuielile de cazare provizorie la o altă locație pentru o
perioadă de maxim 3 luni de zile necesară refacerii locuinței asigurate (înscrisă în poliță ca
locuință pemanentă) afectate, ocupată anterior de a sigurat ș i certificată ca fiind nelocuibilă ca
urmare a producerii unui eveniment asigurat în timpul perioadei de asigurare .
Nu intră sub incidența prezentei clauze daunele provocate de calamități naturale
(cutremur, inundație/aluviuni, alunecări/ prăbușiri de tere n sau fenomene atmosferice).
Asiguratul nu va primi nicio despăgubire pentru întârzieri în refacerea locuinței afectate,
datorate unor cauze excepționale sau pentru orice fel de întârziere în ocuparea locuinței refăcute.
Indemnizațiile plătite în baza prez entei clauze nu vor depăși suma asigurată aferentă acestei
clauze, înscrisă în polița de asigurare.

49
 Riscul de R ăspundere Civil ă de ter ți:
Sub condiția înscrierii/marcării în polița de asigurare și în schimbul plății primei de
asigurare corespunzătoare, s ocietatea se obligă să acorde despăgubiri pentru prejudiciile produse
neintenționat, în perioada de valabilitate a poliței, stabilite și probate în termen de maxim 720
zile de la producere, de care a siguratul răspunde civil, pe baza legii, pentru:

 Daune ca uzate ter ților:
În cazul răspunderii civile a asiguratului, s ocietatea despăgubește sumele datorate de
acesta ca urmare a incendiului sau exploziei care, atingând bunurile asigurate pentru astfel de
evenimente, provoacă pagube materiale directe bunurilor m obile și imobile ale terților.
În cadrul acestei clauze se despăgubesc și pagubele produse terților de apa provenită de la
stingerea incendiului produs in locația asigurată.

 Răspunderea civilă decurgând din proprietatea clă dirii:
Societat ea despăgubește sumele pe care a siguratul, proprietar al clădirii asigurate, este
obligat să le plătească conform legii, cu titlu de despăgubire, pentru daunele cauzate involuntar
terților, fie prin vătămări corporale, fie prin pagube la bunuri și animale, ca urmare a unu i fapt
accidental în legătură cu clădirea asigurată.
Asigurarea acoperă și daunele produse de antenele de Radio, TV și colective aparținând
clădirii asigurate sau spa țiilor adiacente proprietate a a siguratului, daunele pricinuite de căderea
accidentală a c opacilor (fiind excluse riscurile de tăiere și curățare) și cele care decurg din
căderea accidentală a zăpezii și a gheții din spațiile menționate.
Asigurarea acoperă și daunele produse terților ca urmare a avarierii accidentale a
conductelor instalațiilo r hidraulice, sanitare sau termice aparținând imobilului asigurat.
Pentru blocurile de locuințe, asigurarea acoperă atât răspunderea civilă pentru daunele de
care a siguratul răspunde în nume propriu cât și pentru cota în sarcina sa pentru daunele produse
de proprietatea comună.

 Răspundere civil ă a familiei:
Societatea se obligă să îl despăgubească pe a sigurat pentru sumele pe care acesta sau
membrii familiei sale, cu care conviețuiește, sunt obligați să le plătească, conform legii, cu titlu
de despăgubire a daunelor cauzate involuntar terților, prin vătămări corporale sau daune la bunuri
și animale, ca urmare a unui fapt accidental intervenit în ambientul vieții particulare.
Asigurarea acoperă num ai daunele produse în locuința a siguratului, situată la adre sa
menționată în poliță la amplasarea riscului. În cazul caselor/vilelor asigurarea acoperă și daunele
produse pe terenul aferent acestora, grădină, curte, aflate în proprietatea a siguratului.
Asiguratul acoperă răspunderea civilă a familiei rezultată din:
– activități casnice și de petrecere a timpului liber;
– consumarea d e mâncăruri și băuturi în casa a siguratului care
provoacă intoxicație sau otrăvire;
– fapte neintenționate ale a siguratului și ale membrilor familiei sale,
cu care conviețuiește, care atrag ră spunderea față de menajere și prestatori de
servicii casnice, chiar ocazionali, ca urmare a unor daune pe care aceștia le -ar
suferi în cursul prestațiilor lor, cu excluderea îmbolnăvirilor de orice fel.

 Răspunderea civil ă pentru animale de companie și/sau animale domestice:
Societatea acoperă , pierderile materiale pe care a siguratul este obligat să le plătească în
cazul în care animalul de companie/domestic, cu excepția câinilor periculoși și/sau agresivi sau
animalelor a căror deținere necesită autorizați e specială sau care este interzisă prin lege, aflat în
paza sa juridică, a cauzat un prejudiciu unei terțe persoane și în temeiul angajării răspunderii sale
legale este obligat să îl repare și care au avut loc în perimetrul asigurabil.

50 Societata plătește d espăgubiri pentru vătămările corporale și/sau decesul provocate
accidental de către ani malul de companie/ domestic al a siguratului survenite ca o consecință
directă a neglijenței sau imprudenței a siguratului în calitatea sa de proprietar, pentru care acest a
este răspunzator în baza legii și au avut loc în perimetrul asigurabil .
Prin perimetrul asigurat se înțelege locuința a siguratului, situată la adresa menționată în
poliță la amplasarea riscului. În cazul caselor/vilelor asigurarea acoperă și daunele prod use pe
terenul aferent acestora, grădină, curte, aflate în proprietatea a siguratului și împrejmuite
corespunzător.
Societatea nu acordă despăgubiri pentru:
a) pretențiile formulate de a sigurat referitoare la propriile vătămări
corporale;
b) pretenții pentru prejudicii cauzate de animalul a siguratului ca
urmare a pr ovocării intenționate de către a sigurat sau de către persoanele
pentru care acesta răspunde în baza legii;
c) orice pretenție care nu are legăturădirectă cu vătămarea corporală,
precum și orice prejudiciu cauzat oricărei alte terțe persoane, alta decât cea
care a suferit direct prejudiciul corporal;
d) pretenții formulate împotri va asiguratului de către persoanele care
au provocat din culpa proprie producerea evenimentului (au pătruns fără
drept, în orice mod, într-o propietate a a siguratului, ori dacă intervenția
animalului a fost determinată de apărarea proprietarului, victima iminentă a
unei infracțiuni de violență săvârșite împotriva sa, ori dacă prin acțiunile sale
terța persoană a provocat/ instigat în vr eun fel animalul la atac, etc);
e) pretenții de despăgubire formulate ca urmare a producerii de
evenimente ca urmare a accesului în localurile publice, mijloacele de
transport, staționării în părțile comune ale imobilelor, precum și a
evenimentelor survenite ca urmare a situațiilor de abandon;
f) pretenții de despăgubire formulate printr -o cerere de despăgubire
frauduloasăsau care au la bază declarații false.
g) daune provocate de câini încadrați ca agresivi sau periculo și,
animale veninoase (păienjeni, șerpi, scorp ioni) sau animale sălbatice.
Prin animale de companie în sensul pre zentei clauze se înțeleg: câini, pisici, păsări de
apartament broaște țestoase, șopârle, iguane, rozătoare.
În categoria animale domestice (în sensul prezentei clauze) sunt incluse și anim alele de
curte.

 Răspunderea civil ă a familiei extinse pe teritoriul Rom âniei:
Societatea asigură r ăspunderea civilă delictuală a siguratului și a membrilor familiei sale
pentru care răspunde potrivit legii, pentru daunele materiale produse în mod accident al și
neintenționat față de terțe persoane păgubite, prin fapte ilicite întâmplate în ambientul vieții
particulare. În sensul prezentelor condiții, ambient al vieții particulare definește acele activități
desfășurate în timpul liber la locuința înscrisă în poliță (aflată în proprietatea a siguratului sau
luată în chirie), la casa de vacanță, la diverse lo cații publice sau private unde a siguratul își
petrece timpul liber, inclusiv pe perioada vacanțelor, precum și în locuri publice.
Practicarea sporturilor de agrement, la nivel de amator este considerată activitate de timp
liber. Sunt excluse activitățile, inclusiv cele artistice sau sportive, desfășurate în legătură cu
ocupația profesională sau cu scop pecuniar. Nu sunt acoperite faptele derivate din activită țile
ocazionate de ocupația profesională sau cu scop pecuniar.
Fac obiectul asi gurării de răspundere civilă fa ță de t erți daunele materiale pe care
asiguratul este obligat să le plătească persoanelor păgubite și care au fost produse prin:
a) vătămare corporal ă ce are drept consecință incapacitate temporară
de muncă, invaliditate sau deces,

51 b) avarierea sau distrugerea unui bun sau vătămarea unui animal .
Societatea plătește despăg ubiri și pentru sumele pe care a siguratul este obligat să le
plătească terților păgub iți, cu titlu de prejudiciu material, ca urmare a producerii de vătămări
corporale sau daune la bunuri, cauzate de animalele sau lucru rile aflate în paza juridică a
asiguratului, cu excepția câinilor periculoși și/sau agresivi sau animalelor a căror deține re
necesită autorizație specială sau care este interzisă prin lege. Sunt considerați câini periculoși,
câinii aparținând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează:
– Categoria I : câinii de luptă și atac, asimilați prin caracterele
morfol ogice cu câinii de tipul Pitt Bull, Boerbull, Bandog și metișii lor;
– Categoria II : câinii din rasele Staffordshire Bull Terrier,
American Staffordshire, Tosa, Rottweiler, Dog Argentinian, Mastino
Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, C ane Corso și
metișii lor, iar câine agresiv orice câine care, fără să fie provocat, mușcă sau
atacă persoane ori animale domestice în locuri publice și private, precum și
acela care participă la lupte sau care a fost antrenat în acest scop.
Asigurarea este valabilă pentru evenimentele asigurate care au loc pe teritoriul României.
Societatea plătește despăgubiri numai pentru evenimente asigurate produse în perioada de
valabilitate a poliței și numai pentru prejudiciile produse terților, care au fost stabili te și probate
în termen de 720 zile de la producere.
Prevederi și excluderi specifice riscurilor de răspundere civilă:
a) Nu sunt considerați terți: soțul, soția, părinții, copiii a siguratul ui, orice persoană
pentru care a siguratul este răspunzător în baza l egii, ca și oricare rudă sau rudă
prin alianță.
b) Din asigurare sunt excluse daunele:
– rezultând din exe rcitarea în locuință, de către a sigurat sau
persoanele de care acesta răspunde în baza legii, a unor activități de producție,
comerciale, artistice ori spe cifice oricărei profesii;
– suferite de persoanele cuprinse în asigurare și pretențiile de
despăgubire formulate între aceste persoane;
– produse la hârtii de valoare, titluri de credit, bani, alte documente
de valoare, titluri, acte, manuscrise, bijuterii, p ietre scumpe, colecții, tablouri,
sculpturi sau alte obiecte având valoare artistică, istorică, de patrimoniu sau
științifică.
– de orice fel datorate întreruperilor în exploatare, alterări sau poluări
ale straturilor de apă, ale zăcămintelor minerale în ori care stare și în general, a
tot ceea ce se găsește sub pământ și care poate fi exploatat;
– în legătură cu circulația pe drumurile publice sau spațiile
echivalente acestora a oricărui tip de autovehicul (inclusiv remorca trasă de
acesta) precum și cele ce de rivă din navigarea oricărei ambarcațiuni cu motor
sau aparat autopropulsat;
– a bunurile pe care a siguratul le deține cu orice titlu (inclusiv cele
care i -au fost încredințate spre îngrijire, păstrare, expediere sau întrebuințare)
precum și la bunurile trans portate, remorcate, ridicate, încărcate sau
descărcate din orice mijloc de transport;
– la obiective aflate în construcție, la obiective asupra cărora sau în
cadrul cărora se execută lucrări și la bunurile care se găsesc în perimetrul de
executare a lucrăril or;
– de furt;
– cauzate cu intenție, culpă gravă de către Asigurat sau persoanele
cuprinse în asigurare sau în timp ce acestea se aflau sub influența băuturilor
alcoolice, drogurilor sau substanțelor halucinogene interzise de lege, ingerate
în mod voluntar.

52 Se consideră că prejudiciul a fost produs din culpă gravă în cazul în care făptuitorul nu a
prevăzut rezultatul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, deși trebuia și putea să îl prevadă,
manifestând indiferență deliberată, conștientă sau chiar intenționa tă în luarea măsurilor
rezonabile de prevenire a producerii daunelor;
– morale, de durere și suferințe, punitive și exemplare, amenzi și alte
daune cu caracter personal nepatrimonial;
– de consecință, pierderi financiare indirecte, beneficii nerealizate,
pierd erea chiriei, lipsa folosinței bunurilor, precum și orice daune decurgând
din reducerea valorii bunurilor avariate după reparația acestora etc;
– la conducte sau instalații subterane în general și la cele derivate din
acestea, daunele la bunuri datorate tasă rii, surpării sau alunecării terenului din
oricare cauză, ca și orice daune datorate vibrațiilor sau trepidațiilor terenului;
– rezultate dintr -un eveniment despre care a siguratul avea sau ar fi
trebuit să aibă cunoștință la data încheierii prezentului contr act de asigurare
sau care se află în curs de soluționare sub incidența unei alte asigurări în
vigoare înainte de data încheierii prezentului contract de asigurare;
– rezultate din încălcarea sau violarea drepturilor de autor, a
brevetelor, mărcilor înregistr ate;
De asemenea, s ocietatea nu va despăgubi daunele:
– provocate de efectele nocive ale degajărilor fumigene și/sau
gazoase sau de poluare, ca și daunele provocate de hidrocarburi atât prin
poluare cât și prin infiltrații sau contaminare prin manipulare sau transport;
– ca urmare a transportului / deținerii / folosirii de produse
periculoase (radioactive , ionizante, explozive, etc.), c orozive sau inflamabile
(cu excepția celor folosite în cantități normale pentru uzul casnic), arme,
muniții etc;
– referitoare la răspunderea angajată pentru daune produse hârtiilor
de valoare, documentelor, registrelor sau titlurilor, actelor, manuscriselor,
distrugerea sau dispariția banilor, bijuteriilor, obiectelor pre țioase (din aur,
argint etc.), c olecțiilor,bunurilor având va loare artistică, științifică, istorică sau
de patrimoniu;
– pentru răspunderile ce decurg din neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a unui raport contractual (orice răspundere contractuală),
precum și orice pretenții ce decurg din exercitarea de cătr e asigurat sau
persoanele pentru care răspunde legal a unei meserii, profesii, prestări servicii
sau activități comerciale (răspunderi profesionale);
– formulate împotriva asiguratului referitoare la daune cauzate de
orice bun produs, vândut sau furnizat, re parat ori renovat, închiriat ori
construit de asigurat și care nu se mai află în proprietatea ori sub controlul
acestuia (răspunderea produsului).
În baza prezentelor condiții societatea va fi răspunzătoare pentru sumele reprezentând
despăgubiri plătibile de asigurat, în limitele stabilite în poliță.
Limitele de asigurare prevăzute în poliță stabilesc suma maximă ce va fi plătită de
societate indiferent de numărul cererilor de despăgubire înaintate sau numărul de persoane care
formulează pretenții de despăg ubire.
Limita maximă de despăgubire pe eveniment asigurat, indicată în poliță reprezintă suma
maximă pe care societatea o va plăti pentru toate prejudiciile materiale și/sau vătămările
corporale care rezultă dintr -un eveniment asigurat.
Limita maximă de de spăgubire pe perioadă asigurată indicată în poliță reprezintă suma
maximă pe care societatea o va plăti pentru toate prejudiciile materiale și/sau vătămările
corporale rezultate din toate evenimentele asigurate produse în perioada asigurată .

53 Societatea nu acoperă cheltuielile făcute de asigurat pentru consilieri sau tehnicieni care
nu au fost agreați de ea și nu răspunde de amenzi ori sancțiuni contravenționale sau penale și nici
de cheltuielile de judecată penală64.

5. Extinderi de acoperire :
 Avarii accident ale Centrală termică, Aparate de aer condiționat și/sau
sisteme de energie alternativă :
Cu derogare parțială de la art. 6 "Excluderi generale" , lit. a) și b) din Prevederile
particulare de asigurare și numai pentru centrale termice, aparate de aer condițio nat și/sau
sisteme de energie alternativă, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
– au trecut cu succes testele de punere în funcțiune;
– au vechime de maxim 7 ani, cu condiția efectuării reviziilor
obligatorii;
– sunt asigurate și riscurile de avarier e și/sau distrugere accidentală
provocate acestora de: reglarea defectuoasă, desprinderea părților componente
în timpul funcționării, defectarea sau eroarea:
– de funcționare a dispozitivelor de protecție;
– pătrunderea de cor puri străine în corpul mașinii;
– pierderea accidentală a apei din boilere (cazane) sau a presiunii în
recipienți;
– suprapresiune, cu excepția cazurilor în care aceasta este provocată
de operațiunile de demolare, demontare și înlăturare a dărâmăturilor de l a
locul accidentului, implozie;
– scurt-circuit, fluctuații de tensiune, supraîncarcare, arc voltaic,
inducție, cu excepția celor cauzate de circums tanțele de la punctul anterior;
– erori sau defecte de proiectare sau de fabricație, defecte de material
și turnare defectuoasă, greșeli de montare sau instalare.
În complet area excluderilor prevăzute în p revederile general e și particulare de asigurare,
societatea nu acordă despăgubiri pentru:
– daune sau defecțiuni pentru care, prin lege sau contractual,
răspunde furnizorul sau unitatea reparatoare;
– daunele la piesele interschimbabile, daune la părți sau piese care
prin întrebuințarea și/sau natura lor suferă un grad mare de uzură sau
depreciere necesitând înlocuirea periodică, de exemplu: obiecte din sticlă,
curele, funii, cabluri, garnituri și a alte asemenea, materiale consumabile
(lubrifianți, combustibili, ace, platine, site, lanțuri și alte materiale
consumabile similare);
– daune produse de erori sau defecte existente la începutul asigurării,
de care asiguratul a avut cunoștință, indiferent dacă ace ste erori sau defecte
erau sau nu cunoscute societății;
– daune produse deliberat sau din neglijența gravă a asiguratului sau
membrilor familiei;
– consecința directă a influenței continue a funcționării (ex.: uzură,
găurire, eroziune, coroziune, ruginire, dep unere de piatră, zgură, rugină, noroi
etc), acțiunea normală a căldurii asupra grătarelor, duzelor, injectoarelor și
altele similare;
– cheltuieli cu reparațiile curente ale bunului, reparații,
recondiționări, restaurări nereușite;
– acțiunea normală a curentu lui electric asupra componenetelor
electrice (instalații și aparatură); – daunele cauzate de îngheț;

64 Newing, Rod – în articolul Riscuri Asigurate Standard , http://www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa -locuinte –
casa-apartament -eurocasa -generali -romania , accesat iunie 2017

54 – pierderea agentului de refrigerare, cu excepția cazurilor în care
pierderea acestuia este cauzată de un risc asigurat.
Prin sisteme de energie alternative în sensul prezentei clauze se înțeleg:
– panouri solare și/sau fotovoltaice montate pe imobilul asigurat;
– turbine eoliene de maxim 10 kW montate la maxim 30 m de
imobilul asigurat.
Suma asigurată înscrisăîn polițătrebuie să reprezinte valoarea de înlocuire a bunurilor
asigurate cu unele similare. În aplicarea acestei extinderi de acoperire, plata despăgubirii va fi
efectuată doar pentru pagube ce depășesc valoarea de 30 EUR O (sau echivalentul în RON),
pentru fiecare eveniment asigurat.

 Fenomene electrice pen tru echipamente electrice, electronice și
electrocasnice, conectate la rețeaua electrică publică din apartamente de bloc :
Cu derogare parțială de la art. 6 “Excluderi Generale”, lit. a) și b) din Prevederile particulare de
asigurare numai pentru:
– bunurile electrocasnice (mașini de spălat, cuptoare electrice,
frigidere, congelatoare, aparate TV, aspiratoare, sau alte echipamente
similare;
– aparatura electrică și electronică, cu condiția ca, în momentul
încheierii asigurării să fie funcționale, să se afle în locuința asigurată și să aibă
o vechime în exploatare mai mică de 5 ani (inclusiv) .
Iar pentru calculatoare și periferice (imprimante, routere, scanere, monitoare,
echipamente de stocare date) vechimea în exploatare să fie mai mică de 3 ani (inclusiv), sun t
asigurate în baza prezentelor condiții speciale pentru pagube materiale produse de:
– scurtcircuit, supratensiune, variații de tensiune și alte fenomene de
natură electrică, inducție, formarea de arcuri electrice, dacă în urma acestora
se produce sau nu un incendiu în interiorul aparatelor electrocasnice (chiar
dacă acestea nu sunt urmate de incendiu);
– acțiunea indirectă a electricității atmosferice (trăsnet, fulger)
asupra bunurilor asigurate.

Nu se acordă despăgubiri pentru:
a) daune cauzate la piese sau pă rți care prin întrebuințare și/sau
natura lor suferă un grad mare de uzură sau depreciere și necesită înlocuirea
lor periodică, inclusiv piese sau componente schimbabile sau detașabile,
baloane de sticlă, tuburi electronice și lămpi de iluminat, cabluri de conexiune
(electrice sau cu fibră optică) altele decât cele din interiorul bunului asigurat,
bobinaje electrice (altele decât cele ale motoarelor electrice), perii colectoare,
siguranțe și alte elemente de protecție, agenți frigorifici și de răcire, coroz iune
și orice alte influențe chimice sau atmosferice continue;
b) daune cauzate de deficiențe care existau deja la încheierea
asigurării și care trebuiau să fie cunoscute asiguratului;
c) avarii cauzate de testări, supraîncărcare intenționată sau
experimente pre supunând impunerea unor condiții excepționale de exploatare,
fără vreo legătură cu lucrările de întreținere sau revizie;
d) cheltuieli ocazionate de revizii și reparații curente sau
periodice;
e) obiectele sau produsele conținute în aparatura electrocasnică;
f) pagube produse la suprafața bunurilor asigurate (zgârieturi,
mătuiri, așchieri, ciuntiri, schimbarea culorii în timp sau sub influența
factorilor de mediu) sau exfoliere;

55 g) pagube produse cu ocazia efectuării unor lucrări de instalare,
depozitare, montare, demo ntare sau mutare a bunurilor asigurate, greșita
montare a acestora, precum și în timpul mânuirii bunurilor casabile asigurate;
h) pagube produse în timpul operațiilor de omologare sau de
probe, fără vreo legătură cu lucrările de întreținere sau revizie;
i) insta lația electrică aferentă clădirii, inclusiv tabloul de
distribuție a energiei electrice;
j) unelte electrice, mașini de găurit, polizor unghiular, fierăstrău
electric, etc;
k) centrale termice, aparate de aer condiționat, sisteme de energie
alternativă;
l) boilere de orice tip și mărime, precum și vase/cazane/recipiente
conținând abur, aer sau alte fluide sub presiune;
m) daune cauzate de uzură.
Asigurarea prin prezenta clauzăse presteazălaprim -risc (fărăaplicarea art. 4 Asigurarea
parțială), valoarea despăgubirii fiin d în limita sumei înscrise în poliță.
În aplicarea acestei extinderi de acoperire, plata despăgubirii va fi efectuată doar pentru
pagube ce depășesc valoarea de 30 EUR (sau echivalentul în RON), pentru fiecare eveniment
asigurat.

 Clădiri în amenajare :
Cu derogare parțială de la art. 6 “Excluderi generale”, lit. g) din Prevederile particulare
de asigurare, sunt incluse în asigurare lucrările de renovare și reamenajare a locuinței funcționale
conform destinației înscrise în polița de asigurare (respectiv, l ocuința permanentă sau locuința
temporară) pentru riscurile acoperite de varianta de asigurare pentru care s -a optat în poliță.
În aplicarea acestei extinderi de acoperire, în cazul unui incendiu sau a unei explozii,
plata despăgubirii va fi efectuată după scăderea, pentru fiecare eveniment asigurat a unei franșize
procentuale de 20% din valoarea daunei lichidabile.
Rămân neschimbate celelalte condiții, franșize și limite de asigurare înscrise în polița de
asigurare.
 Clauza pentru autoconstatare:
Autoconst atarea este procedeul prin care asiguratul efectuează constatarea și probarea
producerii daunei asigurate prin foto -documentare (fotografii de detaliu și de ansamblu incluzând
elementele avariate) și transmite asigurătorului informațiile relevante pentru s oluționarea rapidă
a dosarului de daună (fără a mai fi necesară deplasarea inspectorului de daună pentru constatarea
evenimentului asigurat).
Autoconstatarea este aplicabilă pentru cazuri de daune asigurate estimate ca valoare a
despăgubirii în limita stab ilită în poliță .
Avizarea daunei se poate face telefonic, prin e -mail sau prin prezentare la sediul local al
asigurătorului, la inspectorul de daună. Avizările prin e -mail (poștă electronică) se fac la adresa
de e-mail dedicată înscrisă în poliță.
Pe baza informațiilor relevante comunicate la avizarea daunei și stabilirii estimative a
valorii despăgubirii, inspectorul de daunăcomunică Asiguratului dacă soluționarea dosarului de
daună se va face cu autoconstatare65.

7. Obligațiile asiguratului :

65 Newin g, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurare " EUROCASA" pentru
Locuințe – Extinderi de acoperire – Avarii accidentale Centrală termică, Aparate de aer condiționat și/sau sisteme
de energie alternativă – Fenomene electr ice pentru echipamente electrice, electronice și electrocasnice, conectate
la rețeaua electrică p ublică din apartamente de bloc – Clădiri în amenajare – Clauza pentru autoconstatare ,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf, accesat iunie 2017

56 1. Asiguratul este obligat să depună toate diligențele pentru a preveni producerea
evenimen tului asigurat, luând în acest scop toate măsurile necesare, ca și când nu ar fi asigurat.
2. La producerea evenimentului asigurat, asiguratul este în toate cazurile obligat să
depună diligențele necesare și să ia toate măsurile, potrivit cu împrejurările, pentru limitarea
pagubelor. Cheltuielile cu privire la obligația menționată la alineatul precedent cad în sarcina
societății în măsura în care acestea se dovedesc a fi justi ficate pentru limitarea și diminuarea
efectelor evenimentului asigurat și nu depășesc, singure sau împreună cu indemnizația, suma
asigurată, dacă măsurile au fost luate judicios.
3. Asiguratul este obligat să comunice societății producerea evenimentului asigu rat
în termenul prevazut în condițiile de asigurare. Comunicarea producerii riscului asigurat se poate
face și către brokerul de asigurare care, în acest caz, are obligația de a face la rândul său
comunicarea către societate, în termenul prevăzut mai sus. Asiguratul este obligat să anunțe în
scris organele abilitate în cercetarea și stabilirea cauzelor producerii evenimentului (de ex.
Poliție, Pompieri, Căpitănia Portului etc.) și să solicite eliberarea documentului constatator (de
ex. proces verbal de cons tatare). În toate cazurile, la cererea societății, asiguratul are obligația să
pună la dispoziția acesteia actele și informațiile solicitate, să -i permită acesteia efectuarea de
cercetări prin orice mijloace legale și să colaboreze cu aceasta la realizarea de investigații și
proceduri având ca scop stabilirea realității, circumstanțelor și mărimii pagubei precum și a
cauzelor producerii evenimentului asigurat. În caz de producere a riscului acoperit prin clauza
"Daune produse de avarii la instalațiile de ap ă și/sau de apa provenită dintr -un apartament
învecinat", asiguratul va prezenta proces verbal de la Asociația de Proprietari la care este
arondată locuința asigurată, împreună cu declarațiile a doi martori oculari care au constatat
producerea inundației.
4. Asiguratul are obligația să conserve dreptul de regres al Societății. În acest sens
asiguratul trebuie:
a) Să se abțină de la orice recunoaștere față de terți a responsabilității în producerea
evenimentului asigurat;
b) Să se abțină de la încheierea oricărei tr anzacții, de la renunțarea la dreptul de
regres precum și de la încasarea oricărei indemnizații fără acordul prealabil scris al societății;
c) Să îndeplinească toate actele, formalitățile și procedurile judiciare și
extrajudiciare necesare pentru exercitarea dreptului de regres al societății.
5. Asiguratul este obligat să păstreze starea de fapt existentă în momentul producerii
evenimentului asigurat (în măsura în care starea de fapt permite), pentru a permite societății să
determine cauzele acestuia și întindere a prejudiciului. Dacă societatea nu efectuează o constatare
în termenul prevăzut în condițiile de asigurare, asiguratul este îndreptățit să ia măsuri de
remediere și/sau reparare a consecințelor produse.
6. Asiguratul trebuie să pregătească o listă detaliată a pagubelor suferite care să
conțină informații pe care le cunoaște despre calitatea, cantitatea și valoarea bunurilor distruse
sau avariate sau orice alt prejudiciu cauzat ca urmare a producerii evenimentului asigurat. La
cererea societății, asiguratul va prezenta o descriere separată cu privire la alte bunuri asigurate
existente în momentul producerii evenimentului asigurat, cu indicarea valorilor respective. De
asemenea, în scopul evaluării pagubelor, asiguratul trebuie să pună la dispoziția societății
registrele contabile, extrasele de cont, facturile și orice alte documente care ar putea fi cerute de
societate sau de experții acesteia pentru investigații și verificări, după caz.
7. În caz de neîndeplinire a obligațiilor prevăzute în prezentul articol, asig uratul va
pierde dreptul la indemnizație, dacă din acest motiv nu se poate stabili realitatea, mărimea sau
cauzele producerii prejudiciului ori nu se poate exercita dreptul de regres, sau va primi o
indemnizație diminuată proporțional, în măsura în care ne îndeplinirea obligațiilor asiguratului a
dus la mărirea pagubei.
8. Asiguratul trebuie să declare existența tuturor asigurărilor referitoare la același
risc, această obligație revenindu -i atât la data încheierii contractului de asigurare, cât și pe
parcursul derulării acestuia.

57 9. Atunci când există mai multe asigurări încheiate pentru același bun, fiecare
asigurător este obligat la plata proporțional cu suma asigurată și până la concurența acesteia, fără
ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecință
indirectă a riscului.
10. Asiguratul va solicita fiecărui asigurător plata indemnizației datorată de acesta în
baza contractului de asigurare încheiat cu el66.

8. Obligațiile asigurătorului
Principalele obligații:
1. Să pună la dispoziția asiguratului sau contractantului asigurării informații
complete și corecte în legătură cu polița de asigurare, atât înaintea încheierii, cât și pe durata
derulării acestuia;
2. Să emită polița de asigurare dacă locuința îndeplinește condiți ile de
asigurabilitate;
3. Să elibereze, la cerere, un duplicat al poliței de asigurare, în cazul în care
originalul a fost pierdut sau distrus;
4. Să păstreze confidențialitatea informației despre asigurat, de care a luat cunoștință
în procesul asigurării;
5. Să primească avizările de daună;
6. Să constate și să estimeze valoarea pagubelor după producerea riscurilor
asigurate, în baza documentelor primite de la asigurați/păgubiți în termen de 14 zile de la avizare
sau 30 de zile în cazul de la depunerea ultimului docu ment solicitant la dosarul daunei;
7. Să ramburseze asiguratului cheltuielile aferente limitării pagubelor legate de
producerea evenimentului asigurat67.
8. Constatarea și plata daunelor .Constatarea și evaluarea daunelor se face de către
reprezentanții Societăți i, direct sau prin împuterniciți, împreună cu asiguratul sau împuterniciții
săi sau prin experți neutri.
Cuantumul despăgubirii se stabilește în funcție de valoarea la care s -a încheiat
asigurarea, astfel:
1. În cazul în care asigurarea e ste încheiată la "valoarea de nou":
a) Pentru clădiri/construcții anexe se evaluează după caz:
– în caz de daună totală: cheltuieli necesare pentru construirea integrala, "de nou", a
clădirii (excluzând valoarea terenului) sau
– în caz de daună parți ală: cheltuielile pentru refacerea ori recuperare din nou a
părților avariate, din care se va scădea contravaloarea eventualelor recuperări.
b) Pentru "conținut" se evaluează după caz:
– în caz de daună totală: cheltuielile de achiziție "de nou" de pe piață a unor bunuri
similare ca tip, performanțe, parametrii constructivi și funcționali sau
– în caz de daună parțială: cheltuielile pentru refacerea ori recuperarea din nou a
părților avariate, din care se va scădea contravaloarea eventualelor recuperăr i.
Pentru bunurile care se pot repara, cuantumul pagubei va fi dat de costul de
reparație dacă acesta este mai mic decât costul de înlocuire.
În nici un caz nu va fi despăgubit pentru fiecare bun asigurat un cost mai mare decât
dublul val orii sale reale la momentul producerii evenimentului asigurat.
În cazul imposibilității reconstrucției imobilului asigurat din motive obiective,
independente de voința asiguratului, precum și în cazul în care plata despăgubirii nu este

66 Newing, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurare "EUROCASA " pentru
Locuințe – Obligațiile Asiguratului , https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf ,
accesat iunie 2017
67 Newing, Rod – în articolul Obligațiile Asigurătorului , www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa -locuinte -casa-
apartament -eurocasa -generali -romania, accesat iunie 2017

58 destinată achiziției unei noi locuințe, valoarea despăgubirii plătită asiguratului/ beneficiarului va
fi limitată la valoarea reală a imobilului asigurat la data producerii evenimentului asigurat.
2. În cazul în care asigurarea este încheiată la "valoarea r eală":
a) Pentru clădiri/ construcții anexese evaluează după caz:
– în caz de daună totală: cheltuielile necesare pentru construirea integrală de nou a
acestora (excluzând valoarea terenului) până la concurența sumei asigurate din care se va scădea
contravaloarea eventualelor recuperări și deprecierea în funcție de vechime, gradul de uzură și
alți factori similari sau
– în caz de daună parțială: cheltuielile pentru refacerea ori repararea de nou a
părților avariate, diminuate cu o depreciere stabilită în funcție de vechime, gradul de uzură,
starea de întreținere, modul de construire, amplasare, destinație, folosință și alți factori similari și
scăzând contravaloarea eventualelor resturi recuperabile;
b) Pentru conținut se evaluează după caz:
– cheltuielile de achiziție de nou de pe piață a unor bunuri similare, diminuate cu o
depreciere stabilită în funcție de tip, calitate, vechime, grad de întrebuințare, uzură morală, stare
de întreținere și alți factori similari și scăzând contravaloarea eventu alelor resturi recuperabile ori
– cheltuielile de achiziție a unui bun similar ca tip, vechime, performanțe,
parametrii constructivi și funcționali sau
– cheltuielile cu aducerea bunurilor la starea în care se aflau înainte de producerea
evenimentului asigurat .
3. Pentru colecții, seturi, servicii, Societatea va despăgubi numai valoarea părților
avariate sau distruse, fără a se lua în calcul reducerea valorii acestora ca urmare a descompletării
lor.
4. Pentru suporturile de date (registre, fiș e, dischete, casete video/audio, CD -uri,
DVD -uri etc), Societatea va despăgubi numai costurile materiale propriu -zise ale acestora.
5. Cuantumul despăgubirii se stabilește de societate pe baza tuturor clauzelor
contractuale ținându -se întotdeauna cont de franșizele (fixe sau procentuale) stabilite în
contractul de asigurare. Dacă despăgubirea, calculată potrivit prevederilor contractului de
asigurare, este mai mică decât franșiza, societatea nu plătește despăgubirea; dacă despăgubirea
astfel calcul ată depășește franșiza, aceasta se scade din despăgubire.
Franșiza procentuală (procentul neacoperit din daună) rămâne întotdeauna exclusiv
în sarcina asiguratului fără ca el să poată, cu riscul decăderii din dreptul la despăgubire, să -l
asigure l a altă societate.
6. Despăgubirea include cheltuielile cu: materialele, manopera, transportul,
instalațiile, demontarea și montarea elementelor, în măsura în care e necesară aducerea bunului
la starea anterioară producerii evenimentului asigurat ș i au fost cuprinse în asigurare fiind luate
în calcul la stabilirea sumei asigurate.
7. Despăgubirea (indemnizația) nu poate depăși suma asigurată, nici cuantumul
pagubei și nici valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat (val oare
stabilită în baza prevederilor contractuale). La stabilirea valorii bunurilor se ține seama de natura,
calitatea, folosința, adoptarea de noi metode, invenții și alți factori similari.
8. La calculul cuantumului despăgubirii nu se iau în cons iderare cheltuielile făcute
de asigurat în vederea îmbunătățirii constructive și/sau tehnico/funcționale a bunurilor față de
starea acestora dinaintea producerii evenimentului asigurat.
9. Pentru stabilirea valorii prejudiciului, asiguratul are ob ligația de a pune la
dispoziția societății documentele de achiziție sau proveniență ale bunurilor avariate sau distruse
(facturi fiscale, chitanțe fiscale, contract de vânzare -cumparare, cărți sau documente tehnice
etc.). În cazul în care asiguratul nu are posibilitatea prezentării documentelor de mai sus, va
furniza societății datele privind caracteristicile tehnice, starea bunurilor înainte de eveniment
precum și data, locul și modul de achiziție al acestora.
10. În cazul furtului, dacă bunurile furate au fost găsite înainte de plata
despăgubirii, valoarea acestora va fi luată în considerare la calculul daunei, în funcție de starea

59 acestora. Dacă bunurile furate au fost găsite după plata despăgubirii, valoarea bunurilor
recuperate va fi împărțită între societate și asigurat în funcție de valoarea inițială a prejudiciului
și valoarea despăgubirii plătite.
11. Pentru răspunderea civilă cuantumul despăgubirii se stabilește fie pe baza
înțelegerii între părți, fie prin hotărâre judecătorească definitivă.
12. După plata fiecărei despăgubiri, suma asigurată se micșorează cu suma cuvenită
drept despăgubire. În caz de daună parțială, la solicitarea asiguratului, ulterior efectuării
reparației, asigurătorul poate reîntregi suma asigurată pr in emiterea unui act adițional și în
schimbul încasării unei prime de asigurare suplimentare. În cazul în care nu se reîntregește suma
asigurată, plata despăgubirilor pentru daune ulterioare se va efectua cu aplicarea corespunzătoare
a prevederilor art.4. asigurarea parțială. În caz de daună totală, după plata despăgubirilor,
contractul de asigurare încetează.
13. Dacă asiguratul sau contractantul simulează producerea evenimentului asigurat
sau exagerează cu intenție cuantumul pagubei, folosește sp re justificare mijloace sau documente
mincinoase sau frauduloase, modifică sau alterează cu intenție urmele și rămășițele
evenimentului asigurat sau facilitează agravarea pagubei, întreprinde orice alte fapte care au
drept scop inducerea în eroare a societ ății cu privire la valoarea pagubei sau producerea
evenimentului asigurat, asiguratul decade din dreptul la indemnizație, iar societatea poate rezilia
contractul fără restituirea proporțională a primei de asigurare.
14. În mod deosebit, în ceea ce privește asigurarea de bunuri, prevederile de la
alineatul precedent se aplică dacă asiguratul sau contractantul declară distruse sau pierdute
bunuri care nu existau în momentul producerii evenimentului asigurat, ascunde, sustrage sau
măsluiește bunuri ca re nu au fost distruse sau furate, ori tăinuiește sau sustrage bunuri salvate
sau recuperate după producerea evenimentului asigurat.
15. Plata indemnizației va fi efectuată de societate numai după ce asiguratul:
a) va face dovada dreptului de a obțin e plata indemnizației;
b) va declara dacă și ce asigurări a mai încheiat pentru același risc;
c) va preda toată documentația cerută de societate, inclusiv cea
necesară pentru a exercita acțiunea de regres.
16. În cazul asigurării de răspundere civilă, s ocietatea plătește indemnizația
nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost deja despăgubit de asigurat;
indemnizația se plătește asiguratului în cazul în care acesta dovedește că a despăgubit pe cel
păgubit.
17. Începutul procedu rii de stabilire a indemnizației, cuantificarea sau plata unor
sume nu constituie o recunoaștere a obligației societății de a indemniza; ca urmare, societatea își
păstrează dreptul de a opune noi excepții care pot conduce la o cuantificare diferită a
indem nizației sau chiar la negarea dreptului la indemnizație.
18. Plata indemnizației se face în termen de maximum 30 de zile de la data
completării documentației dosarului de daună, dacă nu se prevede altfel în prevederile particulare
de asigurare.
19. În cazul plății indemnizației aferente unei daune totale, contractul de asigurare
încetează de drept începând cu data producerii evenimentului asigurat.
20. Plata indemnizației se va face către Asigurat în moneda în care s -a încasat pri ma
de asigurare68.

68 Newing, Rod – în articolul Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asig urare "EUROCASA " pentru
Locuințe – Determinarea coantumului daunei – Simularea sau exagerarea cu intenț ie a pagubei – Plata
indemnizației (despă gubirii) , https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017

60 Concluzii și propuneri :

Un lucru important în lumea asigur ărilor, il constituie riscul. Acest eleme nt este baza
form ări și func ționări societ ăților de asigur ări, de la inceput ul primelor forme de asigurare și
până în prezent.
Cu timpul, oame ni au început s ă studieze și să înțeleag ă importan ța asigur ărilor crez ând
că un viitor f ără probleme este un viitor asigurat . În prezent, marea mas ă de pop ulației a Terrei,
nu cuno ște suficient rolul și importan ța asigur ărilor în societate. Drept urmare, at ât societ ățile de
asigur ări, cât și mediul guvernamental, pot influen ța gândirea popu lației, implicandu -se activ în
informarea și creșterea bagajului de cuno științe cu privire la impor țanta și necesitatea omului de
a se asigura.
Romania, s tat al Europei de Est și membr ă a Uniunii Europene, este una dintre statele în
care populatia ar e un nivel sc ăzut de cunoa ștere cu privire la rolul, importan ța și necesitatea
asigur ărilor în mediul social. De aceea, mediul guvernamenta împreun ă cu societ ățile de
asigur ări, trebuie s ă prezinte un inter es sporit pentru a ajuta popula ția să fie bine info rmată cu
privire la necesitatea ceta țeanului de a -și asigura viitorul. C reând un mediu proprice, cet ățeanul
are un baga j de cuno știine solid, suficien c ât să cunoasc ă importan ța și rolul asigur ărilor în viața
personal ă, cât și în via ța social ă, ajut ând și împărtășind cu al ți oameni rolul, im portan ța și
necesitatea asigur ări.
In concluzie putem spune c ă: "O viață asigurat ă este o via ță fără riscuri !"

61

Bibliografie

A. Cărții, Tratate, Cursuri, Monografii

1. Burghelea, Cristina;
Alexandru , Marian Asigurări comerciale , Ed. Hyperion, București , 2016
2. Ciurel, Violeta Asigur ări și Reasigur ări, Abord ări teoretice și practice
interna ționale , Ed. ALL BECK, București, 2000 ;
3. Cristea, Mirela Asigurări Comerciale, Ed. Universitarea – USC, Craiova, 2009
4. Dobrin, Marinic ă Asigurări și Reasigură ri, Ed. România de Mâine , Bucure ști, 2000
5. Hudea, Oana, Simona Asigurări și Reasigurări, Ed. Pr o Universitaria, București, 2013
6. Ionescu , Roxana;
Orheian , Oana, Maria Asigurări și reasigurări – Manual de studiu individual , Ed.
Universitar ă, Bucure ști, 2012
7. Kicsi, Rozalia;
Cozorici, Angela Asigur ări și Reasigurări , Ed. USV – Universitatea Ștefan c el
Mare Suceava, Suceava, 2007
8. Negru , Titel Asigurări – Teorie și Metodologie, Ed. România de Mâine,
București, 2006
9. Oltean, Gabriel, Vasile Asigur ări și Reasigur ări, curs litografiat
10. Văcărel, Iulian; Bercea ,
Florin Asigurări și Reasigurări , Ed. Exp ert, Bucure ști, 2007

B. Articole și lucrări conferite

C. Legislație

D. Site -uri

1. *** Evoluția Asigurarilor din România ,
http://www.scrigroup.com/afac eri/asigurari/Evolutia -asigurarilor -in-
Roman42572.php , accesat februarie 2017
2. *** Eximasig, companie controlata de stat, trece la sistemul unitar de administrare,
pentru reducerea costurilor , https://www.profit.ro/povesti -cu-
profit/financiar/asigurari/exclusiv -eximasig -companie -controlata -de-stat-trece -la-
sistemul -unitar -de-administrare -pentru -reducerea -costurilor -16455757 , accesat
aprilie 2017
3. *** Eximasig – Despre noi , http://www.eximasig.ro/ , accesat aprilie 2017
4. *** Lista asiguratori care funcționeaza de la data de 12.01.2015, format pdf "
file:///C:/Users/My/Downloads/Lista%20Asiguratori%20care%20functioneaza_12 –
01-2015.pdf, accesat iunie 2017
5. *** Solvency II , unsar.ro/solvency -ii, accesat martie 2017
6. *** România va aplica de la 1 ianuarie Regimul Solvency II în domeniul Asigurarilor ,
http://asfromania.ro/informatii -publice/ media/arhiva/2157 -romania -va-aplica -de-
la-1-ianuarie -2016 -regimul -solvency -ii-in-domeniul -asigurarilor -si-reasigurarilor ,
accesat februarie 2017

62 7. *** About EIOPA , https://eiopa.europa.eu/about -eiopa , accesat martie 2017, aceast,
text fiind tradus din Limba Engleza în Limba Româna.
8. *** Necesitatea și Conținutul Economic al Asigurarilor economice – Necesitatea
asigurarilor sociale, http://www.scritub.com/economie/asigurari/NECESITATEA –
SI-CONTINUTUL -ECON54116.php , accesat aprilie 2017
9. *** Importanț a Asigurarilor , http://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/Importanta –
asigurarilor72384.php , accesat martie 2017
10. *** Cadrul Legislativ al Asigurarilor. Legislația Asigurarilor in România ,
http://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/Cadrul -legislative -al-
asigurar12983.php , accesat martie 2017
11. *** Legislație primara A.S.F , https://asfromania. ro/legislatie/legislatie -primara -asf,
accesat iunie 2017
12. *** Despre Autoritatea de Supraveghere Financiara , https://asfromania.ro/despre –
asf/prezentare , accesat iunie 2017
13. *** Asigurar ea de bunuri – Caracteristici ,
http://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/ASIGURAREA -DE-BUNURI –
CARACTERI74459.php, accesat martie 2017
14. *** Asigurar i de bunuri , http://unsar.ro/asigurari/persoane -juridice/asigurari -non-
viata/asigurari -de-bunuri -2, accesat martie 2017
15. *** Asigurari de mijloce de transport feroviar , http://www.postasig.ro/asigurari -de-
mijloace -de-transport -feroviar/ , accesat aprilie 2017
16. *** Asigurari de bunuri în tranzit , http://www.postasig.ro/asigurari -de-bunuri -in-
tranzit/ , accesat aprilie 2017
17. *** Asigura generale – Conditii generale ale asigurarilor de bunuri ,
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/asigurari/Asigurari -generale -Conditii –
ge27.php , accesat martie 2017
18. *** Groupama Asigurari – Conditii locuinte ,
https://asigurarionline.groupama.ro/files/conditii/conditii_locuinta.pdf , accesat
martie 2017
19. *** Generali România , https://www.generali.ro/despre -noi/generali -in-
romania/generali -romania, accesat iunie 2017
20. *** Viziune, Misiune și Valori , https://www.generali.ro/despre -noi/viziune -misiune –
valori, accesat iunie 2017
21. *** Aspecte Generale , http://www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa -locuinte -casa-
apartament -eurocasa -generali -romania , accesat iunie 2017
22. *** Clasic – Caracteristici , https://www.generali.ro/asigurari/persoane –
fizice/locuinte/clasic, accesat iunie 2017
23. *** Comple ta – Caracteristici , https://www.generali.ro/asigurari/persoane –
fizice/locuinte/completa, accesat iunie 2017
24. *** Completa Plus – Caracteristici , https://www.generali.ro/asigurari/persoane –
fizice/locuinte/completa -plus, accesat iunie 2017
25. *** Condi ții Gen erale de Asigurare privind Poli ța de A sigurare "EUROCASA " pentru
Locu ințe – Defini ții,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf, accesat
iunie 2017
26. *** Condi ții Ge nerale de Asigurare privind Pol ița de A sigurare "EUROCASA " pentru
Locuin țe – Bunuri Asigurate ,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017
27. *** Condi ții Gen erale de Asigurare privind Poli ța de A sigurare "EUROCASA " pentru
Locuin țe – Sume asigurate – Asigurarea la o s uma care depa șește valoarea b unului
asigurat – Asigurarea parțial ,

63 https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf, accesat
iunie 2017
28. *** Condi ții Gen erale de Asigurare privind Poli ța de A sigurare "EUROCASA " pentru
Locuin țe – Încheierea contractului și plata primei de asigurare ,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017
29. *** Condi ții Gen erale de Asigurare privind Poli ța de Asigurare "EUROCASA " pentru
Locuin țe – Excluderi Generale ,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017
30. *** Siste me de Fran șiz, http://www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa -locuinte -casa-
apartament -eurocasa -generali -romania , accesat iunie 2 017
31. *** Riscuri Asigurate Standard , http://www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa –
locuinte -casa-apartament -eurocasa -generali -roman ia, accesat iunie 2017

32. *** Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurare "EUROCASA " pentru
Locuințe – Extinderi de acoperire – Avarii accidentale Centrală termică, Aparate
de aer condiționat și/sau sisteme de energie alternativă – Fenom ene electrice
pentru echipamente electrice, electronice și electrocasnice, conectate la rețeaua
electrică publică din apartamente de bloc – Clădiri în amenajare – Clauza pentru
autoconstatare,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017
33. *** Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurare "EUROCASA " pentru
Locuințe – Obligațiile Asiguratului ,
https://www.generali.ro/files/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017
34. *** Obligațiile Asigurătorului , www.asiguraripitesti.ro/polita -facultativa -locuinte –
casa-apartament -eurocasa -generali -romania , accesat iunie 2017

35. *** Condiții Generale de Asigurare privind Polița de Asigurar "EUROCAS A" pentru
Locuințe – Determinarea coantumului daunei – Simularea sau exagerarea cu
intenție a pagubei – Plata indemnizației (despă gubirii) ,
https://www.generali.ro/fil es/materiale/2014/05/22/Conditii_Eurocasa.pdf , accesat
iunie 2017