CRIMINALITATEA ECONOMICO-FINANCIAR . Ă FACTOR DE RISC LA ADRESA SECURIT II ĂȚ NA IONALEȚ Marius PANTEA ABSTRACT: Criminalitatea economico-financiar… [626543]

CRIMINALITATEA ECONOMICO-FINANCIAR . Ă
FACTOR DE RISC LA ADRESA SECURIT II ĂȚ NA IONALEȚ
Marius PANTEA
ABSTRACT: Criminalitatea economico-financiar ă nu se caracterizeaz ă doar prim
marele poten ialț distructiv pe care îl con inț infrac iunileț în sine, ci iș prin faptul că
este în m sură ă să prejudicieze grav încrederea participan ilor ț la economia de pia ,ță
încrederea în statul de drept în capacitatea acestuia de a asigura ordinea economic ă
iș social .ă În prezentul articol încerc mă o prezentare teoretică a conceptelor cu care
operează criminalitatea economico-financiar ă în mod generic iș consecin eleț pe care
aceasta le are asupra securit iiăț na ionaleț iș a Comunit iiăț Europene. De asemenea
sintetiz mă noile tendin eț de orientare spre profit maxim a organiza iilorț criminale –
antrepriza criminală iș modul concret în care criminalitatea pe verticală iș cea pe
orizontală poate afecta grav interesele financiare ale Uniunii Europene.
CUVINTE CHEIE:criminalitate economico-financiar , ă antrepriza criminal ,ă frauda
fiscal ,ă cod penal european, infrac iune,ț corup ie,ț contraband ă
Perioada post decembrist , ă a condus la elaborarea unor importante m suriă
legislative vizând descentralizarea iș trecerea la economia de pia ,ță aplicarea normelor
legale în domeniul garant riiă iș respect riiă propriet iiăț private, a legisla ieiț referitoare la
privatizare iș post-privatizare, apari iaț a numero iș agen iț economici cu capital privat str ină
iș mixt. De asemenea integrarea României în structurile NATO iș UE a produs muta iiț în
domeniul institu iilorț financiar-bancare, a pie eiț de capital, în domeniul asigur riloră iș al
reasigur riloră iș nu în ultimul rând al institu iilorț bugetare (creșterea num ruluiă de b nciă
cu capital privat, extinderea opera iunilorț cu fonduri europene, convertibilitatea leului iș
apropiata trecere la moneda unică european ,ă dezvoltarea burselor, liberalizarea totală a
pre urilor,ț descentralizarea institu ionalț ă etc.) fapt ce a determinat apari iaț unor
multitudini de forme de manifestare a criminalit ii ăț economico-financiare.
Criminalitate economico-financiar ă generează prejudicii imense economiilor
na ionale,ț bugetului comunitar dar iș la nivel global. Din acest motiv, este deosebit de
important ca, în lupta împotriva criminalit ii ăț economice, să se acorde un rol deosebit
 Lector universitar Doctor, efulș disciplinei Investigarea Criminalit ii ăț Economico-Financiare, Catedra de
Poli ie,ț Facultatea de Poli ie,ț Academia de Poli ieț „Alexandru Ioan Cuza” Bucure ti.ș

specializ riiă ofi erilorț de investigare a fraudelor, astfel încât ace tiaș să cunoască sistemul
iș să îi folosească resursele într-un scop pozitiv, prevenind iș contracarând cu o mai mare
eficacitate actele ilicite ce se comit iș care ar putea cauza adev rateă dezastre financiare cu
consecin eț la nivel na ional,ț pe toate planurile.
Consecin eleț pe termen lung ale acestui tip de criminalitate, sunt în zilele noastre
deosebit de vizibile, inândț cont de efectele crizei globale pe care le sim imț fiecare dintre
noi, dar factorii de r spundereă încă nu con tientizeazș ă pericolul deosebit la care expun
state sau na iuni,ț în pofida avertismentelor speciali tilorș din domeniul economico-
financiar, c roraă le revine responsabilitatea de a folosi toate resursele avute la dispozi ieț
pentru a aduce în aten ie,ț a cunoa teș iș a contracara efectele generate de acest gen de
criminalitate.
În ziua de ast ziă „sunt la modă” fenomene de agresionare f iăț șă a banului public
de c treă „persoane certate cu legea”, transferuri ilegale de capital, sustrageri organizate,
neglijen eț în administrarea patrimoniului statului, bancrute frauduloase, abuzuri iș
neglijen e,ț trafic de influen ,ță dare iș luare de mit ,ă falsuri în documentele financiar
contabile iș în cele care atestă produc ia,ț exportul iș importul, scoaterea din arț ă de
monedă europeană sau altă valut ,ă de aur, metale rare iș bunuri din patrimoniul cultural
na ionalț sau universal iș altele, multe fapte grave s vâr iteă ș pe fondul flagelului corup ieiț iș
cu leg turiă infrac ionaleț interna ionale.ț
Evolu iaț iș dinamica fenomenului infrac ionalț în domeniul economico-financiar, a
prejudiciului produs prin s vâr ireaă ș faptelor de natură penală demonstreaz ă c ,ă în prezent,
pe fondul unei accentuate st riă de degradare a situa ieiț din economie, a sc deriiă produc ieiț
industriale iș agricole, infla iaț iș devalorizarea monedei na ionale,ț cre tereaș pre urilor,ț
nivelul ridicat al omajului,ș degradarea f ră ă precedent a nivelului de trai, corup iaț etc., s-
au amplificat cazurile de eludare a legii. Criminalitatea economic ă în complexitatea ei a
cuprins practic toate sferele economico-financiare pornind de la institu iileț bancare iș
terminând cu persoana fizică autorizat .ă În aproape toate sectoarele de activitate se
constată cazuri de nerespectare a dispozi iilorț legale referitoare la fiscalitate, muncă la
negru, sp lareă de bani, acte de abuz iș corupieț în institu iileț bugetare, o stare de totală
neimplicare a factorilor responsabili în protec iaț intereselor na ionaleț iș ale Uniunii
Europene, sub lozinca aplic riiă legilor specifice economiei de pia .ță
Interven iaț fermă pentru combaterea acestor genuri de fapte, în general a
fenomenului infrac ionalț din economia na ionalț ă iș european ,ă indiferent de forma de
proprietate, necesită o bună cunoa tereș a legisla ieiț economice na ionaleț iș comunitare, a
situa ieiț operative din teren, a metodelor iș mijloacelor folosite de infractori, de a aș
manieră încât Poli iaț de Investigare a Fraudelor să poată prevenii iș descoperii ilegalit ileăț
generatoare de imense pagube la bugetul na ionalț iș cel european. În acest sens este
necesar cunoa tereaș iș aplicarea metodologiilor care stabilesc sarcinile iș activit ileăț ce
trebuie desf urateăș de ofi eriiț Poli ieiț de Investigare a Fraudelor pentru prevenirea iș
combaterea infrac iunilorț ce se comit pe fiecare linie de muncă aflată în responsabilitate.
Orice încercare de cercetare tiin ificș ț ă a unui fenomen atât de complex iș dinamic,
cum este acela al criminalit ii, ăț riscă să se adauge la lunga listă a studiilor elaborate pe
această tem ,ă dacă nu porne teș de la definirea termenilor iș conceptelor cu care se
operează în marea majoritate a sistemelor juridice.

Criminalitatea ca fenomen social desemneaz ă ansamblul faptelor de natură penal ,ă
incriminate în legile penale iș în legile speciale cuprinzând dispozi iileț penale, care se
produc într-o societate, într-un anumit interval de timp. Fenomenul criminalit ii ăț are o
dimensiune na ionalț ă (respectiv suma infrac iunilorț ce se produc pe teritoriul unui stat iș
nu comportă aspecte de cooperare infrac ionalț ă transna ional )ț ă iș o dimensiune
transna ionalț ă (respectiv suma infrac iunilorț care se comit iș se consumă prin cooperarea
dintre infractorii care ac ioneazț ă pe teritoriul mai multor state) 1.
În structura internă a fiec ruiă tip de criminalitate distingem: criminalitatea
îndreptată împotriva vie ii,ț s n t iiă ă ăț iș integrit iiăț corporale a persoanei iș criminalitatea
afacerilor îndreptată împotriva patrimoniului, a propriet iiăț iș afacerilor în general, care la
rândul ei are o component ă economico-financiar , ă financiar – bancar ,ă informatic ă2.
Folosind termenul de criminalitate economic ă, profesorul elve ianț Bachmann3 îl
definea ca „ansamblul crimelor iș delictelor care au loc prin abuz sau profitând de
sl biciunileă dreptului în vigoare în domeniul rela iilorț economice, ale unor actori care,
ascunzându-se sub un camuflaj comercial licit, profită de încrederea generalizat ă care
domne teș aici, punând astfel în pericol sistemul economic (dincolo de prejudiciul cauzat
intereselor individuale) iș a c roră descoperire este foarte complicat , ă datorită
multitudinii felurilor de a comite acte de criminalitate economic ă”.
De-a lungul anilor, aceste defini iiț au fost completate mai ales cu elemente având
leg tură ă cu natura iș amploarea pagubelor cauzate de criminalitatea economic , ă precum iș
cu caracterul transfrontalier iș interna ionalț al fenomenului4.
Practicienii din domeniul investig riiă fraudelor utilizează trei termeni consacra i:ț
criminalitate economico-financiar ă
macrocriminalitate economico-financiar ă
microcriminalitate economico-financiar ă
Defini iileț opera ionaleț, formulate de practicienii dreptului, de poli i tiț ș iș de
speciali tiiș din agen iileț de aplicare a legii sunt:
C riminalitatea economico-financiar ă reprezintă acel segment al criminalit ii ăț
prin care se urm re teă ș maximizarea profiturilor prin mijloace ilegale sanc ionateț de
legea penală în cadrul rela iilorț comerciale5. Criminalitatea economico-financiar ă
înglobeaz ă infrac iunileț prev zuteă de legile speciale cu dispozi iiț penale, apar inândț
dreptului penal al afacerilor, prive teș societ ileăț comerciale, concuren a,ț proprietatea
intelectual , ă regimul bancar, sp lareaă banilor, valorile mobiliare, regimul contabilit ii, ăț
evaziunea fiscal ,ă regimul vamal, fondul funciar, autoritatea publică etc.6
1 C. Voicu, M. Pantea. D. Bucur .a.ș, „Securitatea financiară a Uniunii Europene în viziunea Tratatului de la
Lisabona”, vol.II, Editura Pro Universitaria, Bucure ti,ș 2010, pag.11.2 M. Pantea , C. Voicu, „Present and Future in the Internal Security Strategy of the European Union” publicat
în „6th Edition of International confrence The European Integration – Realities and Perspectives”, Volume 6/2011,
Editura Danubius University Press Gala i,ț pag. 251- 263, 3 A. Bachmann, „Lutte contre la criminalit é économique”, Zurich, Pluss Druck, 1982, pag. 21.4 P. Bernasconi, „Le marchè financier suisse: entre contrôle ètatique et autorègulation”, dans les „L’ètique des
marchès financiers”, ed.J.-V. Louis, D.Devos, Editions de l’Universitè de Bruxelles, Brussels 1991, pag.110.5 rela iiț comerciale în sensul definit de Codul civil iș Dreptul comercial.

M acrocriminalitatea economico-financiar ă reprezintă segmentul criminalit ii ăț
economico-financiare comis de grupuri de infractori cu un grad înalt de specializare, ce
are drept urmare producerea unor prejudicii deosebite ori crearea unor grave st riă de
pericol, fapte ce îmbracă adeseori forma infrac iunilorț transfrontaliere, implică acte de
corup ieț la nivel înalt, sunt de natură să aducă atingere unor interese de stat iș siguran eiț
na ionale,ț fiind prev zuteă expres în legile speciale.
Macrocriminalitatea economico-financiar , ă poate fi considerat ă partea ascunsă a
criminalit ii, ăț din cel pu inț trei motive7:
1.este mult mai greu de identificat iș probat, fiind mult mai complexă decât alte
forme de criminalitate economico-financiar ă „tradi ionaleț”
2.efectele sale, de iș deosebit de grave din punct de vedere al prejudiciilor cauzate
iș num rulă mare de persoane (fizice ori juridice) afectate, sunt mai pu inț vizibile
imediat, de regul ,ă propagându-se într-o perioadă de timp îndelungat
3.datorită faptului că rezultatul infrac iunilorț economico-financiare nu este
întotdeauna spectaculos prin imagine (față de omor, trafic de droguri etc.), astfel
de fapte sunt mai pu inț mediatizate
M icrocriminalitate economico-financiar ă este acel segment al criminalit ii ăț
economico-financiare caracterizat prin înc lcareaă minimă a valorilor sociale ocrotite de
legea penal ,ă dar care prin caracterul de repetabilitate iș prin impactul negativ direct
asupra cet eanuluiăț aduce atingere calit iiăț vie iiț iș poate prezenta un pericol grav în
viitor8.
Microcriminalitatea economico-financiar ă formează o mare parte din „num rulă
ocult” al crimelor nesemnalate sau insuficient semnalate. Această formă de criminalitate
cauzează bugetului de stat, institu iilorț economice iș sociale, precum iș popula iei,ț
prejudicii mici care, de regul ,ă provoacă reac iiț în lanț prin repetabilitate. Cel pu inț în
cazul infrac iunilorț la regimul fiscal, cet enii,ăț iș chiar institu iiț ale statului, abordează o
atitudine de spectatori dezinteresa i ț atunci când iau cuno tinș ță despre fapte ilicite care
afectează bugetul consolidat de stat, datorită faptului că nu se simt prejudicia i. ț
Un studiu efectuat pentru compararea consecin elorț criminalit ii ăț economico-
financiare față de criminalitatea tradi ional ,ț ă a relevat faptul că rezultatele negative,
p guboaseă sunt mai mari în cazul celei dintâi, ale c reiă victime pot fi9:
statul, în cazul infrac iunilorț de contraband , ă a formelor de fraudă fiscal ,ă fraude
financiare etc.
societ ileăț comerciale, care cad victime în cazul în el ciunilorș ă cu mijloace de
plată falsificate, concurență neloial ,ă înc lc riă ă ale drepturilor de proprietate
intelectual ă etc.
6 M. Pantea, „Investigarea criminalit ii ăț economico-financiare”, Vol. I, Editura ProUniversitaria, Bucure ti,ș
2010, pag.14.7 ibidem, pag.15.8 M. Pantea, „Investigarea criminalit ii ăț economico-financiare”, Vol. I, Editura ProUniversitaria, Bucure ti,ș
2010, pag.14.9 Vezi http://stud.euro.ubbcluj.ro/~oa1439m/index.htm, 20.04.2011, ora 1300.

persoanele fizice (consumatorii), supu iș riscului contrafacerilor, produselor
falsificate ori în el ciunilorș ă cu privire la preț sau calitate.
Specific activit ilorăț ilegale ale criminalit ii ăț economico-financiare este faptul că
acestea sunt realizate prin:
procedee viclene, în el toare,ș ă cu abilitate iș ingeniozitate
procedee frauduloase, falsuri iș contrafaceri
abuzuri de putere iș corup ieț
exploatarea secretelor comerciale sau a datelor confiden ialeț
Infrac iunileț din domeniul criminalit ii ăț economice presupun astfel cuno tin eș ț iș
competen e ț profesionale ridicate din partea celor care le comit. Aceste infrac iuniț impun
iș necesitatea unei specializ riă rapide iș permanente a for elorț de poli ie,ț dar iș a
institu iilorț de urm rireă iș de sanc ionare,ț deoarece asemenea fapte provoacă prejudicii
patrimoniale considerabile, conduc la lipsa de viabilitate a societ ilorăț iș implicit la
pierderea locurilor de muncă i,ș nu în ultimul rând, afectează calitatea vie iiț iș a mediului
înconjur tor.ă
Reac iaț societ iiăț față de infrac ionalitateaț economico-financiar ă este, re inutț ă
comparativ cu reac iaț față de infrac ionalitateaț clasic .ă Criminalitatea economic ă se
desf oarăș ă în contextul vie iiț economice, a afacerilor iș a finan elor,ț prin metode iș
mijloace care nu fac, în principiu, apel la forță iș la violență fizic ,ă astfel că acest tip de
criminalitate nu este cunoscut, iar când este cunoscut este tratat cu indiferen .ță
Prin procedee ilicite, infractorii pot investi în sectoarele economiei în care activele
pot fi utilizate ulterior ca instrumente de sp lareă a banilor. În plus, într-o economie în care
tehnologia avansată iș globalizarea permit transferul rapid de fonduri, lipsa de control
asupra acestui fenomen infrac ionalț poate submina stabilitatea financiar .ă Într-o arț ă cu o
situa ieț financiară precar ,ă scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul
normal de cre tereș economic ă reprezintă un real pericol pentru credibilitatea, stabilitatea
economic ă iș securitatea sa na ional .ț ă
Dobândirea de c treă România a statutului de membră a Uniunii Europene a fost
posibilă în 2007 ca urmare a progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor cuprinse
în Capitolul „Afaceri Interne iș Justi ieț”, capitol dificil, poate cel mai dificil, care a
presupus i,ș în mod categoric va impune, un efort major pentru că „statele membre ale
Uniunii Europene trebuie în mod obligatoriu s – iă ș însueascș ă nu numai obiectivele, dar iș
mijloacele pentru atingerea acestora”10. Calea fundamental ă ce trebuie urmată o
reprezintă corelarea legisla ieiț na ionaleț cu legisla iaț deja creată în cadrul Uniunii
Europene, ce trebuie să determine o corelare institu ionalț ă iș opera ional .ț ă
Existen aț unei pie eț comune a criminalit ii ăț induce sentimentul unei Europe rigide,
chiar neputincioase, în reac iaț de tip legislativ, institu ionalț iș opera ionalț față de extensia
celor două tipuri de criminalitate11:
Criminalitatea pe verticală
Criminalitatea pe orizontală
10 G. Antoniu, „Armonizarea legisla ieiț penale române”, Studii de drept românesc nr.3-4/2003.11 C. Voicu, „Investigarea fraudelor”, Curs pentru Masterat, Vol.1, Editura Sitech, Craiova, 2009, pag.23.

Criminalitatea pe verticală vizează ac iunileț crimei organizate prin care sunt grav
afectate interesele economico-financiare ale fiec ruiă stat în parte, precum iș interesele
financiare ale Uniunii Europene. În fiecare stat din Uniunea European ă se finalizeaz ă cu
succes opera iuniț criminale de mare anvergur ,ă veritabile agresiuni la adresa economiilor
iș finan elorț acestora iș implicit a finan elorț iș economiei europene. Frauda fiscal ,ă
corup iaț de mare magnitudine, opera iuniț de contraband , ă dublate de ingineriile de sp lareă
a banilor iș explozia delapid riloră de fonduri sunt realit iăț recunoscute de oficialii iș
speciali tiiș tuturor statelor. Ministerul de Interne al Fran eiț preciza în anul 2005, că peste
6 miliarde de euro, bani murdari, intră anual în ar ,ț ă iar valoarea – în Fran aț a dep ităș 40
de miliarde de euro12.
Ludovic Francois13 declara: „este creată deja o mare confuzie între banii murdari
iș economia legal .ă R ulă este profund iș dificil de tratat. Statele sunt neputincioase în fa aț
multiplic riiă iș instantaneit ii ăț afacerilor frauduloase”.
Criminalitatea pe verticală nu este periculoas ă doar prin marele poten ialț
distructiv pe care îl con inț infrac iunileț în sine, ci, mai ales, prin faptul că ea prejudiciaz ă
grav încrederea participan ilor ț la economia de pia ,ță încrederea în statul de drept, în
capacitatea acestuia de a asigura ordinea economic ă iș socială. Periculozitatea
criminalit ii ăț pe verticală este amplificat ă de fuziunea acesteia cu criminalitatea pe
orizontală (traficul de droguri, traficul de persoane, pirateria iș contrafacerile din
domeniul drepturilor de proprietate intelectual , ă falsificarea mijloacelor de plat ,ă traficul
cu obiecte iș opere de art ),ă cea care generează o puternică stare de insecuritate a
popula ieiț14.
Europa este ast ziă preocupat ă de cele două forme de criminalitate, tot a aș cum este
sensibilă iș îngrijorată de criminalitatea stradală (cer etorie,ș prostitu ie,ț proxenetism,
furturi, spargeri, agresiuni fizice etc.). Statele Uniunii Europene sunt îngrijorate de
importul iș exportul de criminalitate, de fluxurile greu controlabile ale grupurilor
criminale care se adaptează rapid la elementele de noutate din spa iulț european.
Tabloul criminalit ii ăț economico-financiare nu diferă foarte mult de la o arț ă
europeană la alta. La Paris, Londra, Madrid sau Roma, dar iș la Budapesta, Var oviaș sau
Praga imaginile sunt asem n toare.ă ă „Bucure ti-ulș iș Sofia au exportat criminalitate iș au
astupat g urileă cu mafia chineză iș arab ,ă perfect îngem nateă cu grupurile autohtone,
instalate confortabil pe plaja primitoare a balcanismului tradi ionalț”15. Descifrarea
cauzalit iiăț acestui fenomen, este, evident, o întreprindere dificil .ă Curajul de a încerca
acest lucru ineț de corpul cercet toriloră iș specialiștilor, al anali tilorș deta a iș ț de
partizanate iș interese m runte,ă localizate în sfera politicului.
O altă abordare a criminalit ii ăț economico-financiare, o constituie organizarea
structurilor criminale după modelul unor societ iăț comerciale orientate spre maximizarea
profiturilor iș reinvestirea acestora în economia legal .ă Astfel, în opinia noastr ,ă
12 E. Vernier, „Techniques de blanchiment de l’argent”, Dunod, Paris, 2005, pag. 225 – 226.13 L. Francois, „La criminalit é financi ère”, 2004, Éditions de l’Organisation, Paris, pag. 18.14 C. Voicu, „Investigarea fraudelor”, Curs pentru Masterat, Vol.1, Editura Sitech, Craiova, 2009, pag.24.15 C. Voicu, M. Pantea. D. Bucur .a.ș, „Securitatea financiară a Uniunii Europene în viziunea Tratatului de la
Lisabona”, vol.II, Editura Pro Universitaria, Bucure ti,ș 2010, pag.45.

globalizarea a generat o cre tereș exponen ialț ă atât a economiei legale, la nivel mondial,
dar iș a activit ilorăț ilegale ale grup riloră criminale, care s-au organizat în „antreprize
criminale” iș a c roră necesit iăț financiare sunt acoperite din fonduri care provin din
traficul de droguri, de fiin e,ț de organe iș nu în ultimul rând din piraterie iș contrafacere,
care sunt asimilate unei adev rateă industrii, un flagel care afectează toate sectoarele
economice, iș care la nivel mondial însumeaz ă o piață de aproximativ 250 miliarde dolari,
ceea ce reprezintă aproape 2% din comer ulț mondial de m rfuriă iș servicii16.
Criminalitatea economico-financiar ă a devenit o problemă global ,ă având un
pronun atț caracter transfrontalier, efectele sale negative implicând adesea înc lc riă ă grave
ale drepturilor omului, pierderi financiare iș daune economice statelor, punând în pericol
via aț iș s n tateaă ă a numeroase fiin eț umane, constituind o amenin areț la adresa securit iiăț
na ionaleț a statelor, putând avea un efect devastator asupra societ iiăț umane. Acesta este
un semnal evident că activitatea grup riloră de criminalitate transfrontaliere a devenit o
provocare pentru autorit ileăț na ionaleț iș comunitatea interna ionalț ă implicarea crimei
organizare iș complexitatea re elelorț infrac ionaleț la nivel transna ionalț ducând la
necesitatea de a da o interpretare mai cuprinz toareă fenomenului criminal global.
Dintr-un anumit punct de vedere se poate observa că grup rileă de criminalitate
organizată ac ioneaz ,ț ă în general, similar oric ruiă agent economic furnizor de servicii sau
produc toră de bunuri materiale, urm rindă sporirea câ tigurilorș proprii iș având scopul de a
reduce volumul cheltuielilor din totalul venitului criminal brut.
Fie că este vorba de asigurarea unor servicii ilegale (prostitu ie,ț pedofilie, plasare
de forță de muncă clandestin , ă jocuri de noroc, transmisii ilegale prin Internet etc.) sau
furnizarea de bunuri materiale (droguri, armament, ig riț ă sau alcool din contraband , ă
bunuri contraf cuteă sau piratate) activit ileăț desf urateăș sunt în mare parte similare celor
specifice agen ilorț economici din sectoarele respective. Astfel în domeniul serviciilor
ilegale, sunt recrutate persoanele care pot efectua presta iileț respective (femei, copii,
muncitori califica iț sau necalifica i, ț dealeri, cunosc toriă ai tehnicii de calcul iș a
transmisiilor pe internet etc.) utilizând violen a,ț antajulș sau metode de persuasiune,
incluzând evident iș recompensa material .ă Veniturile ilegale realizate sunt destinate
satisfacerii nevoilor personale, cu conota iiț voluptorii, pl ilorăț de personal, cheltuielilor
materiale de achizi ieț iș între inereț a materialelor iș mijloacelor tehnice necesare, pl ilorăț
destinate asigur riiă protec ieiț din partea autorit ilorăț de aplicare a legii sau oamenilor
politici, cheltuielilor de promovare a serviciilor ilegale.
În ceea ce prive teș grup rileă criminale care furnizează bunuri materiale men ion mț ă
că opera iunileț pe care le efectueaz ă (aprovizionarea sau importul de materie prim ,ă
crearea unor spa iiț de produc ieț în general clandestine, achizi ionareaț de mijloace de
transport, închirierea de depozite, crearea unor pagini de promovare pe internet,
construirea unor re eleț de distribu ieț iș comercializare) au ca scop asigurarea m rfuriloră pe
pia aț neagr ,ă piață aflată în continuarea dezvoltare iș diversificare.
În cadrul acestor două tipuri de activit i,ăț descrise mai sus, intervine o specializare
a participan ilor, ț o distribuire a rolurilor ce se cristalizeaz ă în timp, asigurând func ionareaț
16 Buletin Informativ, „ICC se implică în lupta împotriva contrafacerilor iș a pirateriei”, Buletin Informativ „e
Info Busines” nr.5, seria 3, la http://www.ccir.ro/fisiere/file/e-Info_Business_Bulletin_nr_5_16_03_2010.pdf, 26.04.2011, ora 1200.

antreprizei criminale, matricea rolurilor fiind caracteristic ă fiec ruiă tip de astfel de
organiza ie.ț
În virtutea celor exprimate putem defini antrepriza criminală ca fiind „o entitate
structurat ă iș specializat ă care urm re teă ș maximizarea profiturilor prin utilizarea unor
mijloace iș metode sanc ionateț de lege, în special cea penal ,ă având ca scop asigurarea
în grade diferite a satisfacerii nevoilor materiale a membrilor s i,ă asigurarea protec ieiț
activit ilorăț desf urateăș prin coruperea autorit ilorăț iș asigurarea mijloacelor necesare
relu riiă procesului criminal pe o scară l rgită ă”17.
Adeseori între antreprizele criminale care asigură existen aț iș func ionareaț
economiei subterane iș economia legală există o întrep trundereă iș conexiuni f ră ă de care
acestea nu ar putea exista iș f ră ă de care, organizatorii lor nu s-ar putea bucura de
produsul activit iiăț criminale.
Procesul de albire a banilor antreprizelor criminale, prin etapele deja cunoscute,
având ca obiectiv înscrierea în circuitele financiare legale este o parte a activit ilorăț
criminale, necesară dar iș consumatoare de resurse însă odată procesul realizat asigură
extinderea antreprizei criminale, aduce o notă de respectabilitate iș posibilit iăț sporite de
corupere a mediilor decizionale.
Pentru agen iileț de aplicare a legii care luptă împotriva criminalit ii ăț organizate
transfrontaliere un obiectiv esen ialț trebuie să fie destructurarea antreprizelor criminale
atât material cât iș uman, prin urm rirea,ă identificarea iș confiscarea bunurilor iș valorilor
rezultate din procesul criminal, dar iș tragerea la r spundereă cu fermitate a membrilor
acestor re ele.ț
Numai condamnarea la pedepse privative de libertate a unor infractori nu asigură
destructurarea re elelorț fiind necesar în primul rând identificarea etapelor activit iiăț
criminale (recrutare, aprovizionare, produc ie,ț servicii prestate, transport, desfacere,
reinvestirea profitului criminal), stabilirea fluxurilor financiare iș a tehnicilor utilizate
pentru sp lareaă banilor pentru ca ac iuneaț justi ieiț să se îndrepte în egală m sură ă iș asupra
banilor iș bunurilor materiale apar inândț antreprizei criminale pentru a o lipsi de
posibilitatea relu riiă procesului de activit iăț ilegale. Totodat ,ă în continuare mediul din
care a fost retrasă o antrepriză criminală trebuie supravegheat pentru că locul r masă liber
în economia subterană va fi ocupat prin extinderea activit iiăț unei alte antreprize criminale
existente sau care se va crea în scopul acoperirii cererii de pe pia aț neagr .ă
Un element esen ialț este crearea iș adoptarea permanent ă a unui cadru legal care să
permită autorit ilorăț să desf oareăș activit iăț de prevenire iș combatere a activit iiăț
antreprizelor criminale, astfel încât principiul conform c ruiaă crima nu trebuie să producă
venituri să fie aplicat în realitate. De asemenea este necesară creionarea unei strategii
globale prin care eforturile de luptă împotriva criminalit ii ăț întreprinse de autorit ileăț
na ionaleț să fie coordonate iș interpretate într-o viziune unitar .ă Obiectivele de bază ale
unei astfel de strategii trebuie să includă ini ierea,ț explorarea iș dezvoltarea metodelor iș
instrumentelor orizontale pentru prevenirea strategică iș pentru lupta împotriva
criminalit ii ăț transfrontaliere, identificarea iș r spândireaă bunelor practici, împ rt ireaă ăș
17 Vezi M. Pantea, „Antrepriza criminală în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală”, Revista Română
de Dreptul Proprietății Intelectuale, Anul VIII, nr. 3 (28) septembrie 2011, pag.79-80.

cuno tin elorș ț iș dezvoltarea coordon rii,ă cooper riiă iș în elegeriiț reciproce în rândul
agen iilorț responsabile cu aplicarea legii, la nivel na ionalț iș mondial. Rezultatele
previzionate se referă la implementarea unor strategii eficace de prevenire iș control a
problemei atât la nivel na ional,ț în fiecare stat iș prin extensie, la nivel global. Dezvoltarea
capacit ilorăț opera ionaleț iș de investiga iiț ale agen iilorț de aplicare a legii din fiecare arț ă
contribuie semnificativ la combaterea antreprizelor criminale transfrontaliere iș poate fi
benefică la nivel global.
Este cunoscut faptul că fluxul de bani murdari este cu atât mai considerabil cu cât
este rezultatul criminalit ii ăț organizate iș interna ionaleț ancorată într-un sistem economic
dat. Persoanele fizice care participă în mod activ la săvâr ireaș de infrac iuni,ț ca autori sau
complici, ac ioneazț ă cel mai adesea în profitul iș interesul unor grup riă personificate,
respectiv agen iț economici (societ iăț comerciale) care sunt principalele beneficiare ale
profiturilor ilicite. Acesta ar trebui să fie argumentul pentru introducerea iș aplicarea
r spunderiiă penale pentru persoanele juridice, r spundereă care nu elimină urm rireaă
concomitent ă a persoanelor fizice care au ac ionatț în contul acestor entit iăț abstracte din
punct de vedere juridic, dar foarte concrete din punct de vedere economic iș social.
În opinia prof. C. Ducouloux – Farard18 „criminalitatea economico-financiar ,ă
dincolo de volumele considerabile ale fluxurilor de bani ilici iț pe care îi pune în
circula ie,ț aduce atingere îns iăș structurii civile iș nu poate fi comb tută ă în mod eficient
decât prin m suriă îndreptate nu numai împotriva autorilor infrac iunii,ț dar iș împotriva
economiei infrac ionaleț iș deci a profitului ilicit”.
Uniunea European ă a deschis drumul c treă crearea unui drept penal european, care
permite o abordare în comun a luptei împotriva celor mai grave forme ale criminalit ii. ăț
Exist ,ă inevitabil, dificult iăț majore în realizarea acestei construc ii.ț Cea mai important ă
pare a fi armonizarea sanc iunilor.ț D. Fontanaud, expert al Comisiei Europene iș
pre edinteș al Comitetului pentru combaterea criminalit ii ăț din cadrul Consiliului Europei
preciza: „instituirea unor incrimin riă comune f ră ă o armonizare la nivelul pedepselor ar
putea duce la e ecș iș la men inerea,ț chiar în cadrul Uniunii Europene, a unor zone de
sanctuar, de c treă organiza iileț criminale ar tiș cu siguranță cum să profite”19.
Conceptul lansat în doctrina franceză20 privitor la „nevoia de a delega Uniunii
Europene o parte mai mare de suveranitate” este actual iș perfect justificat în materia
dreptului iș justi iei,ț de vreme ce suveranitatea economic ă iș monetară a statelor membre
este de mult timp împ r it .ă ț ă
Dacă ast ziă vorbim despre o economie european ,ă de finan eț europene iș de un
spa iuț integrat specific, logic ar fi să vorbim despre un drept penal european, materializat,
potrivit expresiei lui Pradel iș Vinciquerra21, într-un Cod penal european privind delictele
în afaceri – euro-delictele. Speciali tiiș din rileță Uniunii Europene argumenteaz ă
necesitatea cre riiă unui parchet european iș adoptarea unui Cod comun pentru delictele
18 C. Ducouloux ­ Farard ­ „La criminalite d'argent”, Éditions Montchrestien, Paris, 2004.19 D. Fontanaud, „La coopération judiciaire en Europe, probl èmes politiques et sociaux”, no. 786, La 
Documentation française, 1997.20 J.P. Dintilhac, „La criminalit é de l’argent”, Éditions Montchrestien, Paris, 2005 pg. 242.21 Idem.

economico-financiare. O m sură ă necesară o reprezintă generalizarea responsabilit ii ăț pe-
nale în cazul persoanelor juridice, menit ,ă în concep iaț coliiș franceze, să crească eficien aț
luptei împotriva criminalit ii ăț economico-financiare.
Criminalitatea economico-financiar ă de mare amplitudine r mâneă la acest moment,
în afara justi ieiț penale iș este nepedepsit , ă sentimentul acesta fiind, din nefericire, bine
ancorat în con tiin aș ț popula iei.ț
Stă în puterea noastră de a recunoa teș că nu tr imă într-o societate corect ,ă iș nici
m cară într-o societate iubitoare de justi ie.ț Tr im,ă a aș cum se exprima profesorul P.
Troude Chastenet de la Universitatea Poitiers din Fran aț „într-o societate mercantil ă în
care cultul banilor a devenit o virtute cardinală”.
În concluzie sus inemț modernizarea Strategiei de Securitate Internă a României iș
adaptarea acesteia la actualul context în care se află araț noastră iș Uniunea European . ă De
asemenea consider mă că pentru o mai eficientă combatere a activit ilorăț criminale în
domeniul economico-financiar, statul român trebuie să accepte iș să instituie depolitizarea
tuturor institu iilorț de aplicare a legii iș profesionalizarea acestora. Numai astfel aceste
institu iiț se pot integra în ac iuneaț complexă de asigurare a securit iiăț na ionale,ț în
componentele sale esen iale:ț securitatea economic ă iș securitatea financiar .ă
BIBLIOGRAFIE
C. Ducouloux – Farard, „La criminalité de l’argent ”, Éditions Montchrestien, Paris,
2004.
C. Voicu, „Investigarea fraudelor ”, Curs pentru Masterat, Vol.1, Editura Sitech, Craiova,
2009.
C. Voicu, M. Pantea. D. Bucur ș.a. , „Securitatea financiară a Uniunii Europene în
viziunea Tratatului de la Lisabona ”, Vol.II, Editura Pro Universitaria, București,
2010.
D. Bachmann, „Lutte contre la criminalité économique ”, Plűss Druck, Zűrich, 1982.
D. Fontanaud, „La coopération judiciaire en Europe, problèmes politiques et sociaux ”,
no. 786, La documentation française, 1997.
E. Vernier, „Techniques de blanchiment de l’argent”, Dunod, Paris, 2005.
G. Antoniu, „Armonizarea legislației penale române ”, Studii de drept românesc nr. 3-
4/2003.
J.P. Dintilhac, „La criminalité de l’argent ”, Éditions Montchrestien, Paris, 2005.
L. François, „La criminalité financière” , Éditions de l’Organisation, Paris, 2004.
M. Pantea, „Antrepriza criminală în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală ”, în
Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale, Anul VIII, nr. 3 (28) septembrie
2011.
M. Pantea, „Investigarea criminalității economico-financiare ”, curs universitar Vol. I,
Editura ProUniversitaria, București, 2010.
P. Bernasconi, „Le marchè financier suisse: entre contrôle ètatique et autorègulation ”,
dans les „L’ètique des marchès financiers ”, ed.J.-V. Louis, D.Devos, Editions de
l’Universitè de Bruxelles, Brussels 1991.