Crihană Maria -Mirabela [611067]

1

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE LIMBI ȘI LITERATURI STRĂINE
DEPARTAMENTUL DE LIMBI ȘI LITERATURI
ORIENTALE
SECȚIA DE LIMBA ȘI LITERATURA JAPONEZĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Feminismul în opera lui Kirino Natsuo

Coordonator:
Profesor doctor Anc a Focșeneanu

Absolvent: [anonimizat] 2017

2

Cuprins

Cuvânt introductiv …………………………………………………………………………… 3
Capitolul I: Introducere în feminism ………………………………………………… ……..5
I.1. Definiția femini smului …………………………………………………………………….. 5
I.1.1. Situația femeilor înaintea apariției feminismului …………………………………… ……5
I.1.2. Primul val feminist ………………………………………………………………… ……. 6
I.1.3. Al doilea val feminist ……………… ……………………………………………… …….. 7
I.1.4. Al treilea val feminist………………………………………………………………… …..8
I.1.5. Postfeminismul ……………………………………………………………………… …..8
Capitolul II : Feminismul în societatea japoneză ……………………………………… ..….10
II.1. Scurt Istoric al poziției femeilor în societatea japoneză. ……………………………… …10
II.1.1. Epoca veche și statutul femeilor …………………………………………………… …10
II.1.2. Epoca clasică și statutul femeilor…………………………………………………… …11
II.1.3 . Epoca medieval și statutul femeilor…………………………………………………….12
II.1.4. Epoca premode rnă și statutul femeilor………………………………………………… 13
II.1.5. Epoca modernă și statutul femeilor ………………………………………………… ….13
II.1.6. Mișcările feministe……………………………………………………………………….. 15
II.1.7. Familia patriarhală ………………………………………………………………….. ….18
II.1.8. I dealuri de frumusețe……………………………………………………………… ……22
II.1.9. Machiajul că metodă de represiune împotriva femeii ……………………………… …25
II.1.10. Discriminarea la locul de muncă…………………………………………………… …29
Capitolul III : Feminismul în opera Out al lui Kirino Natsuo …………… …………………… ……35
III.1. In troducere în opera autoarei……………………………………………………………35
III.1.1. Discriminarea la locul de muncă………………………………………………………37
III.1.2. Idealuri de frumusețe…………………………………………………………………. 42
III.1.3. Importanța tinereții în cazul femeilor……………………… …………………………. 43
III.1.4. Femeile și frumusețea în societate……………………………………………………..46
III.1.5 .Familia Patriarhală …………………………………………………………………… ..50
III.1.6 . Femeia și ruperea de valorile tradiționale în cadrul familiei … …………………………53
III.1.7. Violența împotriva femeilor …………………………………………………………… 56
Capitolul IV . Concluzii …………..……………………………………………………… …..64
Anexa 1
Anexa 2

3

Cuvânt i ntroductiv

Lucrarea noastră își propune să arate modul în care statutul social al femeilor s -a
schimbat din Epoca Veche până în prezen t, ca rezultat al mișcarilor feministe ce au marcat
Japonia perioadei Meiji.
Lucrarea noastră este structurată în trei capitole: în primul capitol am definit
feminismul și am urmărit etimologia cuvântului și controversele create de acesta la acea vreme,
am prezentat cele trei valuri feministe și postfeminismul, care este o reacție la cel de -al treilea
val feminist.
În capitolul doi, am urmărit poziția femeii în societatea japoneza înaintea apariției
mișcărilor feministe, ulterior, am prezentat modul în ca re s-a dezvoltat mișcarea feministă în
spațiul nippon, prezentând domeniile în care femeile se confruntă cu discriminarea, și anume:
familia, locul de muncă și idealurile de frumusețe pe care sunt nevoite să le urmeze pentru a se
integra în această societa tea patriarhală.
În capitolul trei, am analizat cartea Out a lui Kirino Natsuo dintr -o perspectiva
feminista, urmărind informațiile adunate în capitolele anterioare. Mi -am concentrat atenția
asupra discriminărilor suferite de femei la locul de muncă, folo sirii idealurilor de frumusețe ca
metodă de a constrânge femeile să se conformeze cu societatea patriarhală. Am urmărit statutul
inferior al femeii în cadrul familiei și a diferitelor tipuri de violența cu care femeile sunt obligate
să se conformeze din ca uza lipselor de legi în acest sens. Am folosit cartea Out, varianta în
limba japoneză, de unde am extras citatele, paragrafele, care să ateste caracterul feminist al
cărții.
În ceea ce privește bibliografia pe care am utilizat -o, aceasta cuprinde cărți, a rticole,
licențe, interviuri despre feminism, majoritatea în engleză, dar am folosit și materiale din limba
japoneza pentru a avea o privire de ansamblu asupra acestei mișcări. Interesul acordat în

4
ultimele decenii studiului feminismului și dorința academi cienilor de a îndepărta imaginea
negativă a feminismului creată de către presă, a făcut posibilă adunarea unor materiale actuale,
care să prezinte societatea contemporană.

5

Capitolul I

În acest capitol încep prin a defini feminismul , apoi continui prin a prezenta cele trei
valuri feministe cu principalii reprezentanți și sfârșesc prin prezentarea postfeminismului.
I.1. Definiția feminismului
Conform Dexului feminismul este mișcare socială care susține egalitatea în drepturi a
femeii cu bărbatul în toate sferele de activitate. Termenul feminism este un cuvânt care a apărut
relativ recent, creat în anii 1880 în Franța féminisme , răspâ ndindu -se în țările europene în anii
1890 și în America de Nord și de Sud în anii 1910. Termenul este f ormat din femme , cuvântul
francez pentru ,,femeie ’’ și sufixul isme ce se refera la o mișcarea socială sau la o ideologie
politică. Termenul a fost mereu controversat, în parte din cauza asocierii cu radicalismul și
pentru că adepții înșiși nu au fost de a cord să li se atribuie această eticheta. În Statele Unite,
acest conflict asupra sensului politic al feminismului a împărțit mișcarea femeilor timp de
aproape o jumătate de secol. În anii 1800, eticheta obișnuită pentru activismul de prim val a fost
pur și simplu "mișcarea femeii". Împreună cu drepturile educaționale și de proprietate, mulți
dintre participanții ei au asociat autoritatea femeilor cu maternitatea. După 1910, însă, o
generație mai tânăra a respins în mod conștient argumentul matern în favoare a identității umane
comune a femeilor cu bărbații ca baza pentru drepturi egale. Ei au susținut o identitate politică
feministă și au pus în scenă proteste publice dramatice în timpul mișcării sufragiilor (Freedman,
2002: 19).
I.1.1. Situația femeilor înai ntea apariției feminismului
Lumea dinaintea feminismului oferă dovezi clare că bărbații aveau mai multă putere
decât femeile. Dacă observăm expresiile populare sau citim textele sacre ale altor culturi,
învățăm despre virtuțile fiilor și valoarea mai mică a fiicelor. Conform lui Freedman, în cultura
zulu există expresia ,,O fată este "doar o buruiană" , iar în cultură coreeană putem găsi

6
expresia,, O fată te dezamăgește de două ori, o dată la naștere și a două oară când se
căsătorește ". Un sondaj realizat î n anul 1983 în care au fost participante 43 de țări a relevat
faptul că doar în două din acestea există o preferință pentru nașterea unei fete și doar în 13 țări
există preferințe egale în ceea ce privește sexul copilului (Freedman, 2002: 31). Mai mult dec ât
atat, când antropologul Peggy Reeves Sanday a studiat poveștile despre originea umană, aceasta
a descoperit că majoritatea culturilor își imaginează o forță divină masculină ca fiind dătătoare
de viață.
Mai puțin de o cincime din toate poveștirile desp re creație includ o divinitate feminină,
lucru ce sprijină teoria patriarhatul ui (Freedman, 2002: 32). Chris Weedon a definit termenul
"patriarhal" ca relațiile de putere în care interesele femeilor sunt subordonate intereselor
bărbaților. Aceste relații d e putere se bazează pe multe forme, de la diviziunea sexuală a muncii
și organizarea socială la normele feminității la care femeile sunt supuse. Puterea patriarhală se
bazează pe semnificația socială dată de diferențe sexuale biologice (Gamble, 2006:3).
Mișcarea feministă s -a răspândit p e plan mondial în trei valuri : primul val feminist a
durat din secolul al XIX -lea până la începutul secolului al XX -lea, al doilea a fost între anii 1960
și 1970, iar al treilea se extinde din anii 1990 până în prezent. Cu toate că primul val feminist a
început în secolul al XIX -lea, înainte de acesta au existat mișcări prin care femeile și -au
exprimat printr -o voce colectivă dorința de independența sau dorianta pentru egalitate cu sexul
masculin, un exemplu fiind revoluția f ranceză, moment când femeile au cerut recunoașterea
drepturilor lor politice (Frazier, 2008: 11).
I.1.2. Primul val feminist
Istoricii par să fie de acord că primul val feminist a apărut în S. U. A în anul 1848 odată
cu convenția Seneca Falls în sta tul New York, aceasta fiind prima convenție unde s -au cerut
drepturi pentru femei, pentru imbunatirea calității vieții femeilor (Bryson , 2003 :32).
Feministele americane au fost cele care au inspirat mișcarea și în Europa, cărți, broșuri și chiar
feministe trecând Atlanticul pentru a răspândi mișcarea. După ce le -au fost îndeplinite multe

7
dintre cereri cum ar fi dreptul de a moșteni proprietăți, păstrarea câștigurilor, încredințarea
copilului și protecție împ otriva violenței fizice (Bryson, 2003 : 35), acorda rea sufragiul a devenit
principala dorința a femeilor de la sfârșitul secolului al XIX -lea și a fost rezolvată în anul 1920
pentru femeile din S.U.A și 1928 pentru cele din Marea Britanie (M endes, 2009: VI). Dintre
cele trei valuri ale mișcării feministe, prima a fost cea mai răspândită și a cunoscut cea mai
profundă mobilizare a femeilor de pe întreg continentul european, în majoritatea țărilor
mișcările feministe atingând punctul culminant în această perioada. Cu toate că această
mișcarea s -a bucurat de o mare popularitate în acea perioadă, femeile de clasa mijlocie din
mediul urban erau forță principala a mișcărilor în general, iar femeile ce aparțineau clasei
inferioare au jucat cel mai mic rol în majoritatea țărilor. Acest lucru este evident și în Marea
Britanie unde cei ce susțineau feminismul, fie ei bărbați , fie ei femei, erau de obicei clasa de
mijloc sau intelectualii (Yihan, 2014: 13).
Mișcarea sufragetelor începută în secolul al XIX -lea și continuată în secolul al XX -lea
a deschis multe porți pen tru femei și le -a ajutat să se bucure de un statut mai mare în societate.
Datorită mișcărilor de vot, drepturile politice ale femeilor au început să fie acceptate de către
public, iar în secolul al XX -lea acordarea drepturilor politice femeilor a cunoscut o tranziție de
la un lucru acceptat de către populație la unul încurajat, obligatoriu ( Yihan, 2014: 15 ). În
Europa, Finlanda a fost prima țară care a acordat femeilor dreptul de a vota în 1906, urmând
celelalte două țări nordice Norvegia și Danemarca în 19 13 și, respectiv, 1915. În Marea Britanie,
femeile cu vârstă de peste 30 de ani au obținut dreptul de vot în 1918.
Unii pot argumenta că în unele țări, de exemplu în Marea Britanie, guvernul a acordat
femeilor dreptul de a vota datorită eforturilor depu se în timpul Primului Război Mondial și nu
datorită mișcărilor feministe din acea perioada. Pe lângă schimbarea statutului politic, femeile
au început să se bucure de mai multe drepturi la nivel social și economic, astfel că principalul
obiectiv al acestu i val, a fost atins de mișcările femin iste neîncetate (Yihan, 2014: 16 ).

8

I.1.3. Al doilea val feminist
În anii de eliberare din anii 1960 și 1970, obiectivul principal al celui de -al doilea val
feminist a fost schimbarea concepției prin care femeile er au văzute doar că simple casnice, fără
activități în afară casei. Aceasta a fost influențată în S.U.A de cartea lui Betty Friedan intitulată
The Feminine Mystique în care se discuta despre nefericirea femeilor din cauza limitărilor de
gen și despre sentime ntul de izolare în familia nucleară, însă experiențele descrise erau limitate
la femei albe ce aparțineau clasei de mijloc. Astfel, feministele celui de -al doilea val erau
preocupate de câștigarea egalității atât pe plan social cât și economic. Un alt drep t asupra căruia
s-a insistat în această perioada a fost cel de a decide asupra propriului corp, în condițiile în care
în anii 1960 metodele de contracepție erau restricționate, iar avortul era ilegal în multe locuri. În
1964, frază "Eliberarea femeilor" a fost folosită pentru prima oară în Statele Unite și descria cel
de-al doilea val feminist (Frazier, 2008: 14).
Astfel, din cauza discursurilor limitate ale femeilor albe din clasa privilegiată, care nu
atingeau problemele cu care se confruntă și alte femei de o altă culoare, cu un statut social
diferit, au apărut critici la adresa feminismului. Conform lui Măndoiu, recunoașterea diversității
experiențelor trăite de femei duce la analiza unor noi categorii de asuprire patriarhală care joacă
un rol esent ial în formarea identității feminine. Una dintre cele mai vocale feministe a fost Bell
Hooks, o femeie afro -americană care critică feminismul ca perspectiva totalizatoare asupra
realității feminine. Ea scoate în evidență faptul ce această viziune reflectă prejudicii rasiale și de
clasa. Rasismul abundă în scrierile feministelor albe, accentuând supremația albilor și negând
posibilitatea că femeile să constituie alianțe politice dincolo de granițele etnice și rasiale. Astfel,
Hooks vede discursul exclusivist al feminismului academic ca făcând parte dintr -un sistem
extins de relații de putere opresive legate de rasă, clasa socială și gen social (Măndoiu, 1998:
11).
Acțiunile directe și modificările legislative concomitente au avut un efect semnificati v

9
asupra vieții femeilor și asupra oportunităților acordate femeilor în Europa. De exemplu, în
1975, Legea privind discriminarea sexuală a fost legitimată în Regatul Unit, ceea ce a făcut ca
discriminarea împotriva femeilor în multe domenii să fie ilegală. Feministele celui de -al doilea
val erau preocupate de câștigarea egalității atât pe plan social, cât și economic. Mișcarea
feministă celui de -al doilea val a înregistrat atât succese, cât și critici. În ce ea ce privește
succesul, aceasta a reușit menținer ea de organizații relevante de promovare a mișcării feminist
pâna în prezent , iar în mediu academic se pot observă existența unor numeroase studii despre
condiția femeii în societate. În același timp, odată cu c el de -al doilea val feminist a crescut și
frecvența de discursuri antifeministe și a comentariilor negative din partea mass -media (Yihan,
2014: 17).
I.1.4. Al treilea val feminist
Al treilea val al feminismul a fost creat ca un răspuns la eșecurile și criticile aduse celui
de-al doilea val. Ast fel, s -a căutat mutarea atenției de la probleme cu care se confruntă femeile
albe din clasa de mijloc a societății spre o mișcare care să cuprindă toate femeile,indiferent de
culoare, statut social. Feminismul celui de -al treilea val este, de asemenea, for mat din dezbateri
între diferiți susținători ai feminismului, precum Carol Gilligan, care crede că există diferențe
importante între sexe și cei care cred că nu există diferențe esențiale între sexe (Frazier,2008:14).
Deoarece aceast val nu a avut un scop principal, a cuprins o mare parte din probleme cu care
femeile se confruntă, indiferent de rasă , clasa , religie.
I.1.5. Postfeminismul
O altă problema cu care feminsmul se confruntă este postfeminismul car e a apărut în
anii 1980 -1990, ca răspuns al unei viziuni care consideră că femeile au câștigat egalitatea cu
bărbații. Astfel, această nouă generație consideră că feminismul nu mai este necesar, din
moment ce obiectivul principial al acesteia a fost îndeplinit și anume: câștigarea de drepturi
egale cu bă rbații. Un alt motiv pentru apariția postfeminismul este presa care nu a acordat

10
destulă atenție mișcării feministe, iar atunci când a făcut -o a pus -o într -o lumina negativă
(Darrah, 2011: 8).
Capitolul II

În acest capitol încep prin a urmări poziția feme ii de-a lungul timpului în societatea
japoneză, apoi continui prin a prezent a mișcările feministe epoca moderna și contemporană și
sfârșesc prin a trece în revista modul prin care societatea patriarhală a influențat restricțiile la
care sunt supuse femeile în privința vieții familiale, profesionale și în privința idealurilor de
frumusețe.
II.1. Scurt Istoric al pozitiei femeilor în societatea japoneză
Societatea japoneză este una în car e accentul este pus pe menținerea rolurilor
tradiționale ale sexelor, în care femeia este cea care se ocupă de casă, familie, iar soțul este acel
care muncește. Aceasta a fost descrisă că fiind o societate dominată de bărbați, tipic patriarhală,
cu femeile japoneze caracterizate ca victime ale unei culturi care acordă mai multe privilegii
bărbaților în detrimentul femeilor, al cărei sistem legal încurajează poziția bărbatului să fie una
de putere, autoritate și control asupra femeii și care nu recunoaște vi olența domestică.
( Nakanishi, 2013:1 )
II.1.1. Epoca veche și statutul femeilor
Dacă urmărim istoria Japoniei, observăm faptul că în epoca veche, femeile nu au avut
dintotdeauna o poziție de inferioritate față de bărbați, Inoue Kiyoshi1 (1913 -2001) în ,,Nihon
Joseishi’’ 日本女性 史 susține faptul că inegalitatea dintre sexe nu a existat dintotdeauna, ci este
un produs al evenimentelor istorice. Apariția agriculturii a fost cea care a avut efecte importante
în viață socială, femeile fiind cele care adunau pl antele, diferențiindu -le pe cele comestibile de

1 Kiyoshi Inoue a fost un academician japonez, istoric, autor și profesor emerit al Universității din Kyoto. A fost
considerat specialist în istoria japoneză modernă.

11
cele otrăvitoare, învățând treptat în ce anotimpuri se cultivă anumite plante. Odată cu trecerea
timpului, puterea fizică a devenit o necesitate pentru dezvoltarea comunităților, pentru crearea
canalelor de i rigație, rolul principal în dezvoltarea agriculturii fiind preluat de către bărbați și
influența femeilor în societate scăzând încetul cu încetul ( Horimoto , 1999 :9).
Mai mult decât atât, în epoca veche, în perioada Yayoi (300 i. Hr -300d. Hr.), în
cronici le istorice chinezești este menționată Himiko care a reușit să adune sub puterea ei 30
dintre statele poporului Wō2, țara suveranei Himiko, numindu -se Yamatai. Din cronicile
chinezești mai aflăm că în timpul lui Himiko exista stratificare socială, o struct ura politică,
precum și dări și pedepse. După moartea ei a urmat un rege, dar pentru că el nu a fost acceptat de
popor, a fost adusă ca suverană o rudă a lui Himiko, Iyo (Focșeneanu, 2014:120). Astfel, este
evident faptul că în acea perioada femeile nu era u excluse din viață politică a Japoniei și că
dețineau drepturi egale cu bărbații.
II.1.2. Epoca clasică și statutul femeilor
Ulterior, în epoca clasica, în perioada H eian (794d. Hr -1185d. Hr)poziția femeilor era
inferioră bărbaților, însă în aceast ă perioadă aveau voie să moștenească proprietăți și să fie
independente din punct de vedere financiar, chiar dacă erau nevoite să depindă de bărbați în
gestionarea afacerilor (Horimoto, 1999: 12). În această perioadă, nobilii de la curte au continuat
să fo losească chineza clasică în sectorul public și foloseau kana3 numai când scriau poezie
clasică. Deși bărbații erau încurajați în studiul chinezei, același lucru nu se poate spune și în
privința femeilor, care erau nevoite să scrie în kana (Focseneanu, 2014 : 221). În peisajul lite rar
se remarcă Murasaki Shikibu 紫式 部 (973-1014 )cu Genji monogatari care este considerat cel
mai vechi român din lume. Aceasta s -a născut în familia Fujiwara, ca fiică a unui guvernator de

2 Este cel mai vechi nume înregistr at al Japoniei.
3 Kana reprezinta un sistem de scriere silabic în care un set de caractere chinezești sunt reduse la o formă minimală
fiind folosite cu valore fonetică

12
provincie, tatăl sau i -a dat o educație potri vită băieților, permițându -i să învețe chineză clasică
ceea ce în epoca era considerat nepotrivit pentru fe mei. (Focș eneanu, 2014 : 229).
II.1.3. Epoca medievală și statutul femeilor
Dacă perioada Heian a fost una mai restrictivă, în care soții, de o bicei, nu locuiau
împreună și femeile căsătorite rămâneau deseori în casă părinților unde așteptau vizitele soților,
iar bărbații puteau avea mai multe soții ( Focșeneanu, 2014:203), în perioada Kamakura (1185d.
Hr-1333d. Hr), femeile erau învățate să folos ească armele, libertatea și puterea acestora în
această perioda crescând . Soția samuraiului numită și onna -bugeisha4 locuia cu soțul ei și îl
ajută în gestionarea proprietăților, iar dacă acesta murea, femeia mostenea proprietatea conform
codului vremeii Jōei Shikimoku5 și devenea vasal Shōgun ului (Horimoto , 1999: 12). Dintre
onna -bugeisha se remarcă Hōjo Masako (1157 -1225), soția lui Minamoto no Yoritomo. După
moartea soțului ei, ea a devenit călugăriță budistă, dar toate acestea, ea a continuat să se impli ce
în politică și a devenit cuno scută sub numele de ama-shōgun datorită excepț ionalei sale puteri
politice (黎祐彤 : 5), preluând puterea de la clanul Minamoto și conducând în mod indirect prin
fii tatăl ei (Mulhern, 1991 : 162).
După Kamakura influența femeilor în societate a început să scadă și acestea și -au
pierdut treptat și puținele drepturi pe care le aveau. În Muromachi, odată cu instala rea
sistemului feudal, influența bărbaților a crescut, iar familia patri arhală s -a extins în societate,

4 În Japonia medievală o categorie aparte sunt onna bugeisha, cunoscute lumii sub denum irea de femeile samurai,
care erau pregătite să lupte precum samuraii, dar nu neapărat cu scopul de a participa la război, ci mai degrabă
pentru a -și proteja casa și copiii în momente cruciale. Societatea aștepta de la acestea să arate aceeași loialitate ș i
curaj precum un samurai , iar atunci când era cazul să se ocupe de datoria răzbunării pentru a salva onoarea
celui/celei dezonorat/dezonorate.
5 În 1232, sub atenta supraveghere a regentului Hōjō Yasutoki este întocmit de către consiliul de
stat-Hyōjōshū -codul Jōei Shikimoku -un summum de legi al clasei războinicilor, cuprizand 51 de articole care
stabilesc principiile și precedentele juridice hotărâte de guvernarea militară de la Kamakura.Prin acest cod de legi
întregul sistem Ritsuryō, care fusese în vigo are încă de la sfârșitul secolului al șaptelea, era oficial îndepărtat și
înlocuit prin legi care au apărut drept urmare a cerințelor societății controlate de războinici.

13
susținâ ndu-se faptul că femeia trebuia să se ocupe doar de treburile casnice, iar bărbatul era
stâlpul casei.
II.1.4. Epoca premodernă și statutul femeilor
În perioada Edo, odată cu adoptarea confucianismului de către Tokugawa Ieyasu
(1542 -1616 )6, se considera că femeia trebuie să își asculte tatăl atunci când este copil, după ce
se căsătorește trebuia să asculte de soț, iar după ce deven ea vaduvă de fiul cel mare. O foarte
mare influență a avut -o asupra societății, cartea Onna daigaku scrisă de Kaibara Ekken. Ideile
principale erau:femeia trebuie să își vadă soțul ca pe un stăpân, să îl slujească cu reverență și să
nu îl urască sau descon sidere. Femeile dacă comiteau adulter erau omorâte, în schimb dacă soțul
își înșela soția acesta nu suferă nicio pedeapsa. Legal, bărbatul era singurul care putea cere
divorțul, iar femeia nu putea divorța sau recăsători fără scrisoarea de divorț de la soț ul ei, numită
mikudari han (3 rânduri și jumătate ) (Horimoto, 1991 : 13-17).
II.1.5. Epoca modernă și statutul femeilor
În epoca Meiji au fost trimise delegații din aproape toate țările occidentale pentru a
introduce idei occidentale în Japonia. În această perioada, Nakamura Masanao a introdus
expresia ryōsăi kenbo care exemplifică idealul feminin al epocii Meiji și accentul pus rolul
tradițional al femeii și anume cel de soție și cel de mama ( 黎祐彤 : 8). Fukuzawa Yukichi a
contribuit la dezvoltare a Japoniei, promovând dreptul femeii la educație, egalitatea între sexe,
criticând discriminarea. Mai mult decât atât, cartea să revoluționară Shin Onna Daigaku (1899)
respingea total ideile confucianiste despre poziția femeii în societate promovate în Onna
Daigaku și promova dreptul femeii la educație și cel de a moșteni proprietăți (Horimoto, 1999:
18). Acesta era influențat de ideile occidentale și de John Stuart Mill, care a fost tradus și în
limba japoneză cu opera ,, The Subjection of Women’’ unde se r egăseau idei că: egalitatea între
sexe, promvarea monogamiei. Însă, Fukuzawa Yukichi chiar dacă advoca pentru egalitate înt re

6 Ieyasu Tokugawa a fost primul shōgun din Shōgun atul Tokugawa.

14
soț și soție în cărțile sale , în realitate actiunele sale relevă alt lucru. Fiicele lui Fukuzawa au
afirmat că acestora nu li s -a permis să continue cu studiile superioare, în timp ce asupra
educației fiilor săi Fukuzawa s -a arătat foarte interesat. Mai mult decât atât, acesta nu a respectat
dorința fiicelor sale de a -și alege soțul (Horimoto , 1999 :20).
În anul 1885 în nouă licee de fete, numărul studentelor era de 600, iar în 1912 numărul
total de eleve a crescut, în 297 de licee numărul ajungând la 74,816. Însă aceste școli ofereau
doar formare profesională și scopul lor principal era de a educa fetele tinere să devină bune
gosp odine pentru soții lor și mame bune pentru copii. Accentul era pus pe cultivarea unor
talente precum: ikebana , cunosterea unor instrumente muzicale și chadō . Astfel, prin
practicarea acestor arte femeile erau excluse din alte activități care erau considera te potrivite
pentru bărbați (Rhim , 1978:59 ).
Conducătorii Meiji din secolul al XIX -lea au fost conștienți de impactul
confucianismul și în consecința au introdus Codul Confucianist Meiji din anul 1898, cu intenția
de a mari gradul de producție al J aponiei și populația țării pentru a atinge țelul de Fukoku kyōhei
(富国強兵 ) sau ,,țară bogată, armată puternică’’. Prin intermediul acestui cod, după căsătorie,
femeia depindea legal de soțul ei, aceasta nu avea voie să semneze contracte fără permisiunea
acestuia, proprietatea în numele ei trecea în posesia soțului, soțul putea să divorțeze de soție fără
să o compenseze, iar dacă aceștia divorțau, copii rămâneau în custodia soțului. Era interzis ca
femeile să fie înregistrare ca fiind capul familiei și aderar ea femeilor la partidele politice,iar de
dreptul de vot nici nu se putea discuta (Dauer , 2006 :88). Mai mult decât atât, prin legea
Kōshitsu Tenpan (皇室典範 )emisă în anul 1889 se interzicea oficial preluarea tronului de către
femei, singurii care puteau urmă l a tron fiind descendenții pe linie masculină ( 黎祐彤 :9).
II.1.6. Mișcă rile feministe
Toate aceste acțiuni întreprinse de conducătorii epocii Meiji, cât și mișcarea feministă
din Occident au influențat populația feminină din Japonia, apărând, astfel, primul val feminist
în Japonia. Conceptul de noua femeie japoneză este în prezent văzut de majoritatea

15
academicienilor drept sinonim cu feminismul japonez, în special feminismul erei Taishō
(1912 -1926 ).
Acest concept a fost explorat în anii 1910, mai a les prin revista Seitō , imaginea
predominantă a atarashii onna fiind o femeie radicală, intelectuală, care îsi caută locul în
societa tea japoneză (Kennington, 2013: 21). În 1911, Seitōsha a fost fondată de Hiratsuka
Raichō (1886 –1971) , care a promovat elim inarea vechilor concepții despre femei. În anii 1910,
revista Seitō a fost o modalitate de a discuta subiecte care au fost considerate tabu până atunci
precum: sexualitatea, metode contraceptive și prostituția. Una dintre scriitoarele aceastei reviste
a fost Yosano Akiko (1878 –1942) , scriitorea care a promovat independența economică a
femeilor , iar Yamakawa Kikue ( 1890 – 1980 ) chiar dacă nu era o membră a Seitōsha susține că
doar distrugerea sistemului capitalist poate duce la egalitatea între sexe (Mackie, 2003:57).
Astfel, în primul val feminist există o diversitate de idei și aspecte teoretice.
Mesajul de deschidere al revistei Seitōsha este considerat de mulți drept o declarație de
revendicare a drepturilor femeii și a devenit un simbol al libertății f emeilor: ,,元始、女性は実に太
陽であった。真正の人であった。 今、女性は月である。他に依って生き、他の光によって輝く、病人
のやうな 青白い顔の月である。” Aceasta sesizează diferența majoră a statutului femeii în
societatea japoneză,accentuând influența majoră pe care femeile o aveau în timpurile străvechi,
zeitatea principala fiind Amaterasu și declinul puterii acestora la început de secol XX, când
descrie femeia ca fiind luna, depinzând de alții și fără o adevărată putere, voce în societate. Cu
toate acestea, Raichō nu și -a imaginat că eseul ei va avea un astfel de efect asupr a mișcării de
eliberare a femeilor jap oneză (Horimoto 1999 : 1).
Primul grup politic de femei a fost reprezentat de Shin Fujin Kyokai format î n 1919 de
Hiratsuka Raichö, Ichikawa Fusae ( 1893 -1981 ) și Oku Mumeo( 1895 –1997 ). Faptul că toate
femeile erau jurn aliste nu a fost un lucru întâmplător având în vedere legea care interzicea
implicarea femeilor in politică, jurnalismul, ajutând , la răspâ ndirea ideilor feministe.
Activistele, de asemenea, s -au adresat statului, cerând , îmbunătățir ea legislației muncii femeilor

16
și promovarea metodelor contraceptive. Însă promovarea metodelor contraceptive amenința
politica nationala pro -natalista. Femeile au fost, de asemenea, dornice să participe la discursuri
publice asupra problemelor politice (Dales,2009:15) . Tot în această perioada a avut loc o
schimbare,apărând conceptul de Modan Garu sau Moga7,care reprezenta varianta japoneză a
unei fete re bele care purta haine occidentale (Kennington, 2013: 31) .
Femeile au cunoscut o creștere în drepturi după război, când la presiunile făcute din
Occident , a fost adoptată Constituția din 1947, prin care atât bărbații cât și femeile aveau
următoarele drep turi: dreptul de a -și alege soții/soțiile și locul de muncă, de a moșteni și
administra proprietăți, de a iniția divorț și de a obține custodia copiilor. Drepturile individuale
aveau de acum înainte în față obligațiilor de familie.Femeile japoneze au drept de vot din anul
1946, drept pentru care au militat încă din anii 1920. Teoretic vorbind, femeile aveau aceleași
drepturi că și bărbații și se puteau impl ică la fel de mult în societate (Dauer, 2006:93) .Chiar
dacă au existat modificări în situația juridic ă a femeilor japoneze, acestora tot le era greu să
construiască o nouă identitate care să nu coreleze feminitatea cu maternitatea .
În consecință, a luat naștere cel de -al doilea val feminist în Japonia, discursul
concentrându -se pe importantă sănătății sex uale, dreptul asupra propriului corp. Mișcarea
Ūman ribu critica sistemul familial în care bărbații dețineau întreagă putere și promovarea de
către stat a conceptului de femeie bună -soțiile și mamele care nu se opuneau sistemului și
femeie rea -orice femeie care se răzvrătea (Abbott, 2015: 11). Astfel, trecerea de la o familie
patriarhală la una în care ambii soți au drepturi egale a fost unul dintre cele mai importante
obiective ale acestei mișcări. Este important de subliniat faptul că, mișcarea ribu nu ur a bărbații,
ci căuta formarea unei societăți în care soții să aibă drepturi egale, sistemul economic și politic
de atunci făcând supraviețuirea fără sprijinul unui bărbat imposibilă (Abbott, 2015: 12).

7 "Fata modernă" de la mijlocul anilor 1920 este mai degrabă asociată cu mass -media și cu consumismul.

17
Un alt punct principal al acestui val feminist a fost acceptarea sexualității femeilor, acest
lucru fiind considerat negativ, care trebuia să fie controlat. Acest lucru nu implică faptul că
mișcarea Ūman ribu considera că femeile ar trebui să aibă libertatea de a avea câți de mulți
parteneri sexuali își dores c, ci își doreau renunțarea la suprimarea sexualității femeilor, doar în
timpul căsătoriei își puteau exprimă această latura fără a fi criticate de societate. Dacă o femeie
avea un copil în afară căsătoriei, era inacceptabil în acele timpuri. Mai mult decâ t atât, un copil
era legitim doar dacă era recunoscut de către tată. Astfel, femeile și -au dorit dreptul de a putea
avea copii în afară unei căsătorii fara a li se acorda stigmele sociale (Abbott, 2015: 12).
Un rol important în cel de -al doilea val feminis t l-a avut și Mitsu Tanaka cu manifestul
Benjo Kara no Kaiho 便所からの解放 , care a fost șocant pentru acele timpuri, deoarece
analiza suprimarea sexualității femeilor și se concentra pe modul în care societatea patriarhală
împarte femeiele: mame sau f emei de mor avuri ușoare. Aceasta vede relații le sexuale ca pe un
mod de comunicare între persoane, și nu ca p e o subordinare a femeii în fața bărbatului. Titlul
ales de acesta este sugestiv, Tanaka declarând că a ales această expresie care des cria în acea
perioada fe meile ca fiind egale cu fluidele corporale ale bărbaților. O altă expresie prin care se
urmarea suprimarea femeilor este kyōdō benjo (toaletă publică) prin bărbații își arătau disprețul
față de femeile pe care le considerau promiscue și față de cele implic ate în prostituție (Mackie,
2003: 144).
Al doilea val de femin ism, caracterizat de Ūuman libu a luat sfarsit odata cu cresterea
economica a anilor 1980 si a fost introdusa o alta perse pectiva asupra pozitiei femeii (Dales,
2009:20). Stabilitatea economica si politica a anilor 1980 a incurajat rev enirea la rolurile
traditionale , sararïman –sengyö shufu , astfel, eforturile femeilor de a imbina cresterea copiilor
cu o cariera era aspru criticate.
II.1.7 . Familia patriarhală
Familia a ocupat dintotdeauna u n rol important în societatea japoneză, legislația

18
acordându -i capului familiei, tatăl, putere absolută asupra celorlalți membri ai familiei. Dacă un
membru respingea autoritatea tatălui, atunci acesta era supus legii, kandoo8, fiind una dintre
cele mai de temut pedepse ale Japoniei.În cadrul unei asemenea societăți patriarhale,
discriminarea și inferioritatea femeii erau considerate normale (Rhim , 1978 :51 ).
Astfel, atât băieților , cât și fetelor , li se aducea la cunoștință superioritatea sexului
masculin, aceștia fiind nevoiți să stea separați oriunde ar fi, iar fetelor le era interzisă atingerea
bunurilor bărbaților. Mai mult decât, era interzis că hainele femeilor și cele ale bărbaților să fie
atârnate de același stâl p de uscat hainele ( Rhim , 1978 :52 ). În familiile japoneze de fermieri,
femeile erau considerate cei mai puțin i folositori membri ai familiei, iar în timpuri de sărăcie
extremă sau calamități, fetele erau sacrificate pentru supraviețuirea familiei. O altă practică
populară era reprezentata d e mabiki , debarasarea de nou născuți și în special de fete. Astfel de
practici barbare au atras mai târziu criticile occidentalilor, iar la sfarșitul secolului al XIX -lea a
fost interzis infanticidul. Mai mult decât atât, fetele erau nevoite să își sacrifi ce onoarea și să
intre în bordeluri pentru a -și salva familiile, însă odată vândute proprietarilor acestora, semnau
contracte pe perioade lungi de timp și rareori mai reușeau să își răscumpere li bertatea (Rhim ,
1978 :53 ).
Odată cu adoptarea sistem ului de tip, ,,Ie’’ în anul 1896, în cadrul căruia se puteau
observa relații ierarhice în cadrul familiei, accentul era pus pe o împărțire a muncilor în funcție
de sex, femeilor fiindu -le impuse sarcini precum întreținerea casei și creșterea copiilor. Aces t
gen de obligații au devenit și mai dificile după cel de -al Doilea Război Mondial, când au devenit
populare familiile nucleare , intensificându -se îndatoririle pe care o mama le are în educația
copiilor. În timp ce bărbații petrec multe ore muncind, acești a oferă puțin a asistență în treburile
domestice.
Deși femeile au câștigat o serie de drepturi în urma Constituției din 1947 în ceea ce

8 Kandoo reprezinta d ezmoștenirea unui membru al famil iei

19
sunt privite mariajul, divorțul, încă mai există inegalități în aceste domenii. În ceea ce privește
căsătoria, l egea japoneză stipulează că un cuplu are voie doar la un nume de familie, iar în
90%din cazuri este ales numele soțului. Cazuri de adoptare a două nume de familie sunt
obișnuite în occiedent, însă în ja ponia acest lucru este interzis, iar f emeile sunt obli gate prin
lege să își înregistreze noul nume de familie la locul de muncă ș i la biroul guvernamental local.
Însă acest lucru este dificil p entru femeile care au o s lujba ce implică vânzările deore ce își pierd
adese ori clienți din cauza confuzie i schimbării numelui de familie (Dauer, 2006:94 ).
Chiar dacă noua constituție i -a oferit femeii dreptul de a divorța, acestea se confruntă
cu o altă problema: recăsătoria după divorț. După obținerea divorțului, bărbatul are voie să se
recasatoreasca în ziua următoare , însă în cazul femeii aceasta nu are voie să se recăsătorească în
următoarele 6 luni de la pronunțarea divorțului. Prin această lege guvernul încearcă să evite o
confuzie în cazul pronunțării paternității copilului în situația în care femeia ar decide să se
recăsătorească imediat după divorț. În loc să impună atât bărbaților cât și femeilor o perioada de
așteptare de sase luni sau solicitarea realizarii unui test de sarcina femeilor ce își doresc să se
căsătorească în următoarele șase luni, prin existența acestei lege se continuă discri minarea
femeii (Dauer, 2006: 94) .
Guvernul descurajează divorțurile, iar acest lucru este evident din legile adoptate. În
cazul unui divorț, femeia nu primește indemnizație specială, iar în cazul în care din fosta
căsătorie a rezultat un copil, femeile rareori primesc pensie pentru întreținerea copilului. Mai
mult decât atât, copiii rezultați din cupluri despărțite, sunt trecu ți în registrele de familie cu
numele de fam ilie al tatălui și nu al mamei (Dauer, 2006: 94) .
În Japonia contemporană, căsătoriile făcute din iubire încep să devină din ce în ce mai
populare. Un exemplu cunoscut este regele Akihito care s -a căsătorit din iubire cu
Michiko,femeie pe care a cunoscut -o pe terenul de tenis. Chiar dacă aceștia aparțin eau unor
clase sociale diferite și în ciuda opoziției tuturor , cei doi s -au căsătorit. Și în prezent mai există
japonezi care se căsătoresc cu femeia aleasă de cătr e părinți și pentru acest motiv, aceștia separă

20
conceptul de familia, de iubire. Astfel,a de venit acceptat faptul că bărbații japonezi să caute
iubirea în relațiile cu alte femei,în timp ce soțiile sunt obligate să accepte acest standard dublu
(Rhim, 1978:71) .
În cadrul familiei, mamele au rolul principal in educarea copiilor, acestea fi ind
încurajate să -și ajute copiii să -și facă temele în timpul vacanțelor, iar dacă acestea nu sunt
terminate, mamele sunt certate de către școală. În timpul vieții lor școlare, copii sunt supuși
unor teste academice riguroase care le vor dicta drumul profe sional (Ramos și Garcés, 2005:
229).
Politicienii japonezi s -au pronunțat și asupra problemei natalității, conservatorii
criticând femeile care optează pentru o carieră în locul întemeierii une i familii, folosind
apelativele ,,egoiste'' și, nepatr iotice''. În anul 2003 , fostul prim -ministru Yoshiro Mori, un
membru al guvernului însărcinat cu găsirea unei soluții pentru populația în scădere, a susținut
public faptul că rată natalității scăzute este din cauza că femeile sunt mult prea educate. Mai
mult decât atât, acesta a susținut faptul că femeilor care nu și -au îndeplinit datoria civică de a
face copii nu ar trebui să li se ofere pensie. Văzând influențele occidentale că principala cauză
pentru care femeile japoneze renunță la familie, politicieni conservatori au dorit revocarea
Articolul ui 24 al constituției japoneze, care le da femeilor dreptul la proprietate și la divorț. În
ciuda îngrijorării pentru scăderea natalității, funcționarii au acordat puțină atenție punctului de
vedere al femeilor. În ultimele decenii, psihologi atât din Japonia cât și din țările occidentale
s-au concentrat pe rolul femeii în dezvoltarea copiilo r și nu pe înțelegerea experien țelor proprii
ale mamei. Așa cum a susținut și Keiko Kashiwagi mulți academicieni au privit feme ile
japonez ă că o unealtă pentru producerea copiilor și nu că niște persoane cu propriile lor credințe
și sentimente ( Holloway, 2010: 4 ).
În anul 1999, Shuji Shimokochi, consulul general a fost acuzat că și -a lovit soția în
timpul unei certe în reșe dința lor din Vancouver. Când acesta a fost interogat de poliția
canadiană, a încercat să minimalizeze gravitatea situației spunând că este, o problema culturală

21
japoneză. Acest mod de gândire este susținut și de istoria Japoniei, felul în care samuraii s e
comportau cu soțiilor lor fiind treaba familiei, fiind considerat o ofensă dacă o terță persoana se
implica în treburile familiei. A mai existat și alt incident când Hiroko Sato le -a mărturisit
reporterilor că a fost bătută în mod repetat de către soțul ei Eisaku Sato, prim -ministrul care a
premit premiul Nobel pentru pace. Astfel, numărul cazurilor de violență domestică pare să fie
mai mare în societățile în care ideile tradiționale despre masculinitate și feminitate și
discriminările în funcție de sex sunt suținute. Creșterea numărului de femei independente din
punct de vedere financiar este văzută ca o amenințare care duce la creșterea violenței masculine.
Acest lucru este valabil mai ales atunci când bărbatul este șomer sau câștigă mai puțin că soția și
simte că nu își primește locul cuvenit în cadrul familiei (Marikkar, 2016: 88).
Mai mult decât atât, în 2005, Ministerul Sănătății, muncii și protecției sociale a
semnalat faptul că violență domestică are loc în 40% din familii. Dintre cuplurile căsăt orite, 26,
7% dintre femei au raportat că sunt lovite de către partenerii lor de viață. Într -un sondaj realizat
de către cancelaria prim -ministrului la care au răspuns 799 de persoane dintre care 98, 2% erau
femei, a reieșit faptul că acestora le este greu să trăiască separat de soții lor, 54.9% au oferit
drept motiv dificultățile financiare, 52, 9% probleme cu sănătatea fizică și psihică, iar 52.6% au
menționat probleme cu Jūminhyō . Acestea nu își doreau schimbarea adresei deoarece soților
le-ar fi ușor s ă le găsescă. (Marikkar, 2016: 89).
Japonia a fost una dintre ultimele țări industrializate care să recunoască oficial
problema violenței domestice și a adoptat lege pentru prevenția violenței între soți și protecția
victemelor Legea cu Numarul 31 din 2001 -modificată prin legea cu numărul 64 din 2004. În
conformitate cu legea revizuită, persoanele care au fost atacate de soții lor vor putea să obțină
ordine de restricție împotriva infractorilor. Acestea pot solicită atacatorilor să părăsească
domiciliu și mai mult decât atât, prin această nouă lege revizuită se poate interzice apropierea
persoanelor violente de copii sau de fostele soții (Marikkar, 2016: 90).
Timp de mulți ani, Japonia a ignorat problema violenței domestice, iar în mass -media

22
se folo sește termenul de Dv deoarece nu există un cuvânt în limba japoneză pentru a desemna
această problema. Dacă o femeie este ucisă de un soț abuziv, comportamentul sau față de ea nu
va fi niciodată numit violență domestică. Deși un soț abuziv poate fi arestat pentru asalt,
inclusiv acela de a provoca vătămări care duc la moarte, sistemul juridic japonez nu prevede
sancțiuni specifice pentru infractorii violenței domestice. Oamenii abuzivi trebuie să fie legal
pedepsiti. (Marikkar, 2016: 91).
Astfel, Jap onia ar trebui să preia exemplul statelor Occidentale moderne,care au căutat
formularea unor legi prin care drepturile omului și implicit ale femeii sunt ocrotite. În acest
mod,se pun bazele unei societăți în care discriminarea nu există și în care toți ce tățenii sunt
protejați de legi.
II.1.8. Idealuri de frumusețe
Încă de la vârste fragede în educația fetelor se insistă pe cunosterea slăbiciunilor
omului și pe folosirea unor șiretlicuri precum adoptarea unei atitudini de supunere aparentă, a
unui co mportament naiv, pentru a atrage protecția bărbaților, frumu sețea fiind considerată o
garan ție pentru o viață confortabilă cel puțin 20 de ani, atât cât se consideră că durează aceasta
(Wollstonecraft, 2017: 35). Această concepție care corelează frumusețea cu valorea unei femei,
are drept consecință întemnițarea acesteia în propriul ei corp. Bărbații beneficiază de o gama
largă de activități pe ca re le pot desfășura, ajutându -i, astfel , în procesul de dezvoltare, spre
deosebire de femei a căror pr incipal ă grijă este limitată de societate la :îngrijirea aspectului fizic
pentru a atrage atenția și admirația celorlați (Wollstonecraft, 2017: 70).
Această superficialitate cu care este privită femeia și lipsa de interes acordată educației
acesteia se poate obser vă și în Japonia, societatea și istoria țării atestând acest lucru. Un concept
important al societății japoneze este reprezentat de Hitomae prin care se exprimă
importanța prezentării sinelui într -un mod corespunzător, astfel încât să nu îi deranjezi pe c ei
din jurul tău. O înfățișare armonioasă presupune o atenție specială acordată aspectului fizic cât

23
și conștientizarea responsabilității de a arată mereu fără cusur, din moment ce este nepoliticos
pentru o femeie în Japonia să se prezinte fără machiaj (Ev dokia, 2013: 16). Astfel, femeile care
refuză să se supună unor astfel de reguli în ceea ce privește frumusețea se vor confruntă cu o
sancțiuni e din partea societății patriarhale. Însă, deș i este considerat a fi normal ca o femeie să
urmeze anumite ritualu ri pentru a fi considerată atrăgătoare, în același timp acestea sunt
criticate dacă acordă atenție unor asemenea detalii triviale ( Evdokia, 2013: 29).
Urmărind istoria Japoniei, putem observa atenția acordată frumuseții femeilor și
sancțiunile acordate c elor care nu se conformau cu ritualurile de înfrumusețare ale vremii. În
perioada Tokugawa (1600 -1868), femeile din toate clasele sociale își înnegreau dinții și își
rădeau sprâncenele, simbol al statutului de femei căsătorite. Singurele care nu aderau la aceste
practici erau femeile din cartierele de plăceri pentru care sprâncenele simbolizau tinerețea și
frumusețea, însă femeile de rând care refuzau să facă acest lucru erau grav sancționate de
societate, scriitorul Shikitei Sanba (1776 -1822)descriindu -și oroarea la vederea unei femei de
37-38 de ani care încă mai avea sprâncenele intacte. Acesta susținea că atunci când o femeie nu
își rade sprâncenele la timpul potrivit nu este c u nimic diferită de un monstru (Marr, 2015: 23).
Ulterior, în epoca Meiji (186 8-1912)datorită influenței occidentale, s -a decis
renunțarea la aceste obiceiuri barbare din epoca Tokugawa, urmărindu -se, astfel, modernizarea
Japoniei. Interzicerea raderii sprâncenelor din anul 1870 și adoptarea sprâncenel or naturale de
către împărăteas ă în anul 1873 a dus la o schimbare in societate (Marr, 2015: 98). Mai mult
decât atât, în anul 1872, bărbații își tăiau părul scurt pentru a emula înfățișarea străinilor, însă
această mișcare socială a fost adoptată și de femei, atrăgând criticile acestor a. Într-un articol
dintr -o revista din anul 1872, se susți nea faptul că părul tuns scurt este indecent pentru femei,
iar o femeie ginga șă și temperată are părul lung. Astfel, în anul 1872 părul scurt a fost declarant
ca fiind illegal, iar femeile care avea u părul scurt din motive medicale trebuiau să obțină o
învoire de la această lege ( Marr, 2015: 58).
În războiul ruso -japonez (1904 –1905), primul război al Japoniei cu o putere

24
occidentală, guvernul de la Meiji a trimis femei japoneze frumoase la expo ziții internaționale
pentru a crea Japoniei imaginea unei țări care pune accentul pe artă,pe frumos si pentru a crea
imaginea unei țări inofensive . La sfârșitul lui Meiji, bijin9 a devenit una dintre formele
principale prin care Japonia se prezenta Occiden tului (Marr, 2015:119). În,,O încercare la
interpretare’’ Lafcadie Hearn (1850 -1904) a precizat faptul că frumosul în japonia nu e
reprezentat de fildeș, bronz, porțelan și nici de săbii ci de femeile ei. Astfel, se poate observa
faptul că frumusețea femei lor în Japonia reprezintă un aspect foarte important al societății, care
ajunge să se folosească de aceasta chiar și pe plan politic, sancționându -i grav pe cei care nu
urmează practicile vremii de înfrumusețare.
Chiar și în prezent, frumusețea repre zintă un aspect important al societății japoneze și
modul de prezentare al unei femei este direct proporțional cu felul în care aceasta va fi tratată de
ceilalți. Un criteriu important pentru a fi considerată frumoasă în această societate este
reprezentat de un ten alb, Ashikari Mikiko sugerând că preferință pentru o pielea albă este un
fenomen specific femeilor și nu poate fi devalorizat că fiind doar o c hestiune triviala de
frumusețe (Evdokia, 2013: 16). Într-un interview din anul 1965, bărbații japonezi au văzut
pielea albă că o caracteristică importantă a unei femei, pe care ei o asociază cu feminitatea,
maternitatea, castitatea. Mai mult decât atât, pielea trebuie să fie fără imperfecțiuni, fără riduri
și să fie moale. În contrast cu aceast tip de frumu sețe tradițională, pielea bronzată a ocupat locul
secund în preferințele bărbaților considerând ei că descrie o femeie tânăra, modernă pe care o
asociază cu standardele occidentale de frumusețe și cu o personalitate prietenoasă ( Evdokia,
2013: 16 ).
Pielea albă sugerează și faptul că o femeie este dispusă să se conformeze un regulile
societății japoneze, în care pentru a obține o slujbă aspectul fizic este foarte important pentru
sexul feminin. Prin menținerea unui ten alb, angajatorul înțelege fap tul că persoană respectivă

9 Termen ce desemneaz ă o femeie frumoas ă.

25
este serioasă și are o mentalitate orientată spre muncă. Tinerii, studenții sau șomerii sunt în
general mai bronzați față de restul populației salariate, însă odată cu găsirea unei slujbe aceștia
sunt nevoiți să respecte acest cr iteriu pentru a nu ieși în evidență (Evdokia, 2013 :39).
II.1.9. Machiajul ca metod ă de respresiune împotriva femeii
În Japonia, atunci când ies în public majoritatea femeilor folosesc un fond de ten care
le face tenul mai deschis la culoare decât este în realitate. Acestea susțin faptul că , atunci când
sunt soto10 este normal să folosească un astfel de fond de ten și că acest lucru ține de noțiuni de
eticheta și de bun simt. O femeie de rând care se duce la slujba fără machiaj va fi cu siguranță
întrebată de colegi de ce nu este machiată și dacă se simte bine. Bărbații au pretenția de la femei
să nu iasă în public nemachiate, iar dacă o femeie face acest gest, atunci acest lucru reprezintă
cu siguranță modul acesteia de a anunța că este o feministă sau o st răină (Ashik ari, 2005: 5).
Femeile nemachiate provoacă fr ică atât în rândul bărbaților, cât și în rândul femeilor
deoarce prin acest comportament acestea nu se supun regulilor, ceea ce reprezintă una dintre
cele mai importante reguli ale acceptării în socie tatea japoneză: conformarea. A cestea par
indiferente față de regulile nescrise la care trebuie să se supună, dând impresia că refuză să se
subordoneze bărbaților. Pe de cealaltă parte, bărbații se simt ușurați atunci când femeile își
prezintă fetele albe î n public și hainele frumoase, arătând faptul că au grijă de înfățișarea lor și
că se conformează cu societatea japoneză . Astfel, aceștia le pot plasa cu ușurință în categoria de
femei normale, s ocietatea dict ând ca fiind un lucru normal întreținerea stilul ui de viata al
acestor femei prin slujbele barbaților (Ashikari, 2005: 22) .
Este considerat normal ca femeile să fi aplicat machiajul înainte de a ieși în public sau
de a ajunge la locul de muncă, însă aplicarea în public a machiajului este descurajată . Există
afișe în metroul din Tokyo, care sugerează „Să o facem acasă! " și înfățișează o femeie care

10 Conceptul de „soto” se traduce prin „exterior, public” și se opune conceptului de „uchi” care se traduce prin
„interior, privat”. Orice element care este necunoscut poate intra în categoria „Soto”.

26
aplică machiajul în tren. Femeile tinere ar trebui să poarte un machiaj natural, care este suficient
de vizibil pentru a da impresia că este „o persoană v eselă ", observându -se o mentalitate
patriarhală și tradițională a societății japoneze prin această regulă , care percepe femeia mai mult
ca un obiectiv cu scopul de înfrumusețarea a locului și atmosferei . În Japonia procesul angajării
este foarte important și studenții trebuie să asigure un loc de muncă înainte de absolvirea
universităților, în caz contrar aceștia vor fi considerați oameni care au abandonat sistemul, iar
pentru femei un criteriu important pentru obținerea slujbei este reprezentat de înfățiș are
(Evdokia, 2013 : 38).
Studiile au arătat că oamenii atractivi au mai multe șanse să fie angajați (Vassiljeva,
2016: 38) să fie promovați mai repede și să fie plătiți mai mult decât col egi care sunt mai puțin
frumoși. O înfățișare plăcută care u rmează idealul de frumusețe este cu siguranță un factor
major în angajarea unei persoane. Companiile și corporațiile tind să se bucure de frumos și își
doresc să vada reprezentanți ai frumo sului în rândul angajaților, prin urmare, merită să fie
atractiv în lumea afa cerilor (Vassiljeva, 2016: 39). Machiajul poate fi un mod de o tactică
pentru a exprima individualitatea și sexualitatea sau opresiunea dacă este influențată de
structurile puterii patriarhale (Evdokia, 2015: 30). Ridurile nu sunt acoperite de fe mei neapărat
din motive de vanitate , ci pentru că acestea să nu creeze stanjeneala altor persoane, astfel că
femeile trebuie să fie suficient de politicoase încat să își ascundă ridurile cu mach iaj (Evdokia,
2015: 30).
Dacă îmbătrânirea nu este co nsiderată un aspect important atunci când vine vorba de
bărbați, femeile trebuie să își ascundă ridurile. Tinerețea este un alt criteriu important pentru
judecarea frumuseții în Japonia. Unul dintre motivele pentru aplicarea machiajului este acela de
a ară ta mai tânăr. Acest lucru este, de asemenea, e vident în produsele de machiaj care conțin pe
etichete cuvinte precum, pielea moale ca de beblus "și care sunt însoțite de imaginile co piilor pe
ambalajul machiajului (Evdokia, 2 015: 36).

27
クリスマスケーキ (prajit ură de Cr ăciun) este o expresie japoneză, care se referă la
femeile de peste 25 de ani, care au"expirat "împreună cu prăjiturile de Crăciun care urmau să fie
consumate înainte de 25 decembrie. Femeile de peste 25 de ani ar trebui să fie deja căsătorite,
vârstă fiind foarte importantă în societatea japoneză. Faptul că există în limbaj această expresie
arată o altă limitare pe care femeile japoneze sunt supuse, tinerețea fiind o altă presiune cu care
femeile japoneze se confruntă (Evdokia, 2015: 36). Printre femei o practică răspândită este
raderea feței, kao sori ,deoarece se crede că încetinește procesul de îmbătrânire . Emil ie Zaslow,
o profesoară asistent ă la Pace University în New York City ce studiază frumusețea în cultură de
consum, a constat faptul că yaeba11 încearcă să imite aspectul dinților copilor care au crescut
mai târziu, iar prin acest lucru accentul este pus pe tinerețe și pe sexualizarea tinerelor
(Vassiljeva, 2016: 22).
De la începutul anilor 1990, femeile au început să refuze să se con formeze cu
standardele de frumusețe impuse de bărba ți, de societate prin idealul ,,soție bună, mama
înțeleaptă'', și dorind să renunțe la aparențe, la adoptarea une atitudini de fete inocente, punând
accent pe esență, pe adevăr ata personalitate (Evdokia, 2 013: 18) . Ganguro au fost considerate
fetele rele ale Japoniei, acestea nu puteau fi controlate de idealurile de frumusețe impuse de
bărbați care vedeau frumos ul doar în pielea albă, alegând , astfel , să se bronzeze excesiv.
Ganguro reprezintă o parte mică a conceptului de Gyaru care a fost foarte criticat de
mass -media deoarece încorpora elemente din diferite culturi contestând ideea de o Japonie
omogenă, pură. Această tendința anti -japoneza a avut drept consecință atragerea dezaprobabrii
mass -mediei, care vedea în această mișcare un motiv de ingrijoarare prin preluarea elementelor
străine de către femeile japoneze. Stilul Gyaru adus la extrem s -a manifestat prin bronzul
excesiv sau prin folosirea unor fonduri de ten mai închise la culoare decât nuanță pieli i, de
obicei această culoae închisă era în contrast cu albul din jurul ochilor, gurii sau cu părul,

11 Yaeba r eprezintă o tehnică de st râmbare a dinților pentru a imita drăgălășenia copiilor

28
make -up ce a primit numele panda make. (Evdokia, 2013: 19)
Printre femeile japoneze termenul, sexy sau sekushii are un alt sens față de cel din
Occident și anume acela de încredere în sine, iar cu apariția acestui nou tip de femeie care își
acceptă sexualitatea, apare revoltă împotriva mentalității patriarhale (Vassiljeva, 2016: 47).
Într-o societate patriarhală, acele femei care ajung să atingă recunoaște rea și popularitatea sunt
de obicei considerate a fi sexy. Tr ecerea de la un aspect kawaii la unul sekushii este, de
asemenea, văzut în tendinț ele actuale de machiaj prin machiajul Hangover . Acesta se realizează
prin aplicarea fardului de obraz sub ochi și aranjarea părul în modul „wetlook "care oferă un
look sexy .
Un nou trend în Japonia care are ca scop acordarea puterii femeilor este acela de a le
încuraja să poarte tocuri (Vassiljeva, 2016: 41). Prin acest trend, femeile capătă mai multe
încredere î n sine și le oferă mai multă putere de a rezistă în fața stilului de viață stereotipic
japonez pentru o femeie (ocuparea unui loc de muncă pentru o scurtă perioad ă de timp, urmată
de renunțare în urma apariției primului copil) și de a le încuraja să aibă î ncredere și curaj în
ocuparea unor funcți i înalte în cadrul companiilor. Un factor psihologic important care să
susțină aceste idei este reprezentat de momentul în care femeile care poartă tocuri la metrou pot
privi de sus salarymen aflați în apropiere ( V assiljeva, 2016: 41).
Frumusețea reprezintă un aspect important al societății japoneze,lucru atestat și de
istoria ei. Faptul că femeile au grijă de ele nu reprezintă un lucreu demn de criticat, ci
dimpotrivă este un lucru bun, însă în momentul în care as pectul fizic ajunge să aibă o
importantă mai mare decât personalitatea sau abilitățile la locul de muncă, atunci cu siguranță
percepția societății în ceea ce o privește pe femeie trebuie să se schimbe.

II.1.10 . Discriminarea la locul de muncă
Japonia se situează în urma multor alte țări cu venituri ridicate în ceea ce privește
egalitatea de gen, în special la locul de muncă. În World Economic Forum’ s Global Gender Gap

29
Report din 2013, care urmărește diferențele de gen și aspectele sale, precum pa rticipare la forță
de muncă și remunera ția, Japonia s -a clasat pe locul 105 din 135 de țări. În comparație cu
Japonia, SUA s -a clasat pe locul 23, J aponia fiind întrecută de țări cu venituri medii precum
Azerbaijan, Burkina F aso, China, India, Malaysia și Rusia (Chanlett -Avery, și Nelson, 2014:
1).
Conceptul de femeie salariată a apărut pentru prima oară în perioada Meiji, în anul
1868, atunci când guvernul a construit o serie de fabrici pentru a iniția prima faza a
industrializării, moment în care număru l femeilor salariate era mai mare decât cel al bărbaților.
În anul 1909, 62% din numărul muncitorilor la fabrică erau femei, iar 86% dintre cei care lucrau
în sector textil erau tot femei. Salariul acestora purta n umele de dekasegi -gata chinrodo
deoarece era ca un supliment la fondul familiei. Acest procent a rămas constant până în anul
1930, când industriile grele au angajat mai mulți muncitori decât industria textilă, în special
bărbați (Lam, 1990: 37) .Ulterior, în timpul celui de -al doilea război mondi al, femeile lucrau în
fabrici pentru a -și putea susține familiile și tot în această perioada femeile s -au confruntat cu
presiunea de a produce câți mai mulți urmași în dorința de a întări puterea militară prin un
număr crescut al populației (Lam, 1990: 42) .
În 1947, The Labour Standars Law a fost adoptată, observându -se interesul acordat
discrimanarii femeilor (Levonian, 2013: 67) prin articolele 4 ,,Angajatorii nu trebuie să se
folosească de faptul că un muncitor e de sex feminin pent ru a face diferențe s alariale'' (第四条 使
用者は、労働 者が女性 であることを 理由 として 、賃金 について 、男性 と差別 的 扱いを してはならない ).
Articolele 12, 19 care atingeau problemele cu care femeile se confruntau odată cu venirea pe
lume a unui copil și prin car e le oferea femeilor o periodă de recuperare în urma nașterii (第十九
条 使用者は、労働者が業務上負傷し、又は疾病にかかり療養のために休業する期間及びその後三十
日間並びに産前産後の女性が第六十五条の規定によつて休業する期間及びその後三十日間は、解雇し
てはならない。ただし、使用者が、第八十一条の規定によつて打切補償を支払う場合又は天災事変そ
の他やむを得ない事由のために 事業の継続が不可能となつた 場合においては 、この限りでない )

30
articolul 64 prin care femeile care erau însărcinate erau scutite de munci care le-ar putea pune în
pericol sarcina.
Dezvoltarea economică rapidă a dus la schimbări drastice în ceea ce privește rolul
femeii în economia japoneză. Una dintre cele mai mari schimbări este reprezentată de creșterea
numărului de femei angaj ate, de la 5. 3 milioane în 1955 reprezentând 26% din numărul
muncitorilorilor plătiți la 16.1 milioane în 1987, reprezentând 36, 5%. Un alt element
surprinzător a fost creșterea numărului de femei căsătorite angajate de la 32, 7% în 1962 la
58.7% în 1987 (Lam, 199 0: 123).
Cu toate acestea, în comparație cu țările occidentale industrializate, Japonia a cunoscut
un proces destul de lent în acordarea drepturilor egale femeilor la locul de muncă.
Comportamentul discriminatoriu împotriva femeilor în țările occide natale avansate a fost
interzis pe la mijlocul anilor 70, însă în Japonia discriminarea a făcut parte din societate până de
curând. Un son daj privind politicile companiilor privind angaja ții de sex feminin, realizat de
ministerul muncii în anul 1981, arată faptul că numeroase companii discriminează femeile nu
numai în procesul de recrutare, dar și în privința salariilor, împărțirea sarcinilor, trainingurilor,
promovărilor și vârstei de pensionare. Programel e de formare sunt asigurate doar de 68% dintre
firmele intervievate, iar 21% dintre acestea nu oferă acest program femeilor, ci doar bărbaților,
iar 39% oferă programe diferențiate de formare în funcție de sex. Mai mult decât atât, 83%
dintre firme au poziții care nu sunt oferite femeilor și 43% nu le ofer ă femeilor șansă de
prom ovare (Lam, 1990: 99).
Un studiu realizat de Ministerul Muncii în anul 1981 relevă faptul că 65% dintre
companii oferă femeilor salarii mai mici de început față de bărbați, iar un motiv pentru acest
lucru este faptul că femei le au alte atribuții în cadru l unei companii față de bărbați (Lam, 1990:
97). Un alt aspect al societății japoneze este faptul că diferențele salariale dintre sexe sunt mici
atunci când aceștia sunt proaspeți absolvenți, însă odată cu înaintarea în vârstă aceștia sunt
promovați și primesc un salariu mai mare, în urmă trainingurile oferite de companie. Însă aceste

31
traini nguri sunt oferite doar bărbaților în majoritatea cazurilor, limitând șansele femeii de a
avansa în carieră (Fancher, 2010 : 27).
Mai mult decât atât, multe dintre femei se văd nevoite să renunțe la slujba odată cu
producerea unui urmaș, însă această pauză în carieră are un impact negativ asupra salariului și
asupra șans ei de promovare, în special în J aponia unde se în tâlnește sistemul nenko (Lam, 1990:
20). Deși femeile pot simți o presiune de a deveni gospodine perfecte , un model pentru copii i
lor, din ce în ce mai multe femei își doresc să fie angajate . Deși majoritatea femeilor ocupă
slujbe part -time prost plătite, acestea sunt indisp ensabile economiei Japoniei, lucru datorat
faptului că acestea reprezintă o mâna de lucru ieftină de care angajatorii se pot debarasa ușor.
Astăzi femeile reprezintă 40% din forța de lucru, iar dacă japonezii ar continuă să
urmeze modul convențional de a p ercepe o mamă , ca o simpla educatoare pentru copii ei atunci
se vor confruntă cu un declin e conomic (Steury, 1993 : 38).
Lucrătorii cu normă redusă au, evident, un statut scăzut la orice loc de muncă, și în
consecință se observă inegalități uriașe în rând ul lucrătorilor. Lucrătorii cu normă redusă sunt
majoritatea femei și chiar dac ă se considera ca acestea presteaza part -time, durata de muncă este
egală sau mai mare decât cea a lucrătorilor c u normă întreagă ( Fancher, 2010: 17). În plus,
lucrătorii part-time nu dispun de securitatea locului de muncă al lucrătorilor cu normă întreagă
și pot fi deseori concediați.
Dacă femeile reușesc să se întoarcă la vechea slujba după ce copiii au crescut, colegii
lor de sex masculin s -au bucurat în acest timp de traininguri, avansând în carieră și , implicit ,
câștigând un salariu mai mare. Pentru a nu rămâne în urmă bărbaților, multe femei aleg acum să
nu aibă copii sau să nu se căsătorească, pentru a -și urmă construe cariera. Femeile japoneze
reprezintă mai puțin de 1% din managementul japonez și 73% managerii de sex feminin sau
cela care sunt șefi de secție nu au avut niciodată copii (Fancher, 2010: 17).
În anul 1986 a fost adoptat ,,Legea Oportunităților Egale de Angajare'', însă articolele
acesteia interziceau discriminarea în cazul formării profesionale de bază, al pensionarii și

32
concedierii, domenii care au fost acoperite de legi adoptate anterior. În cazul promovării
femeilor pe baza meritelor,acordării acelorași sarcini atât femeilor cât și bărbaților, recrutării
acestora, nu a avut loc nicio schimbare. Astfel, diferențele salariale dintre sexe nu numai că este
dorită la nivel legal, însă reprezintă și o mentalitate veche înrădăcinată în societatea japoneză,
care obligă femeia să se conformeze cu aceste regu li. În ciuda adoptării, Legii Oportunităților
Egale de Angajare'', multe dintre companiile japoneze utilizează un sistem de angajare pentru
două tipuri de lucrători: unul pentru elită, cei specializați sogoshoku și unul pentru posturi
administrative, de se cretariat -ippanshoku. În 2011, numai 11, 6% din angajații specializați erau
femei, limitând efectiv carieră femeilor la început (Chanlett -Avery, și Nelson, 2014: 7).
Astfel, în cadrul companiilor se găsesc o serie de stereotipuri care privesc femeile ce
muncesc. Printre acestea se remarcă, muncitoarea ideala și anume: o femeie tânăra ce începe cu
o slujba unde va avea sarcini de baza, care ulterior va întâlni un bărbat cu care se își va întemeia
o familie și ,în cos ecința, se va retrage pentru a crește cop ii și pentru a avea grijă de casă.
Aceasta poartă numele de Shokuba no hana , rolul acestora fiind de a înfrumuseța birourile,
ocupându -se de lucruri mărunte precum: răspunsul la telefoane , completarea de formulare,
servirea ceaiului. Acest tip de slujba pr esupune nicio șansă de avansare și a fost creată astfel
încât femeile să fie concediate înainte de împlinirea vârst ei de 30 ani, vârstă considerat ă optimă
pentru căsătorie (Fancher, 2010: 8). Mai mult decât atât, se distinge termenul Arafō ce descrie
femeile în jurul vârstei de 40 ani, care au ales carieră în detrimentu l familei și care sunt
considerate vinovate pentru procentul scăzut al natalității (Grant, 2016: 15) .
În cazul femeilor divorțate care încearcă să se alăture forței de muncă apare o nouă
problema și anume că statul de femeie divorțată înseamnă că se află în afară protecției societății.
Acestea sunt nevoite să se mulțumescă cu slujbe part -time și adesea au un salariu atât de mic
încât nici nu -și pot permite nici să se întrețină. Deși se poate argumenta că lipsa lor de abilități
le-a adus în acest punct, nu se poate ignoră faptul că modul de angajare al femeilor în societatea
japoneze pe baza vârstei și sexului, nu le oferă prea multe șanse. În Organizarea muncitorilor

33
marg inalizați și part -time- o comparație între Statele Unite și Japonia , Charles Weathers
subliniază că lucrătorii part -time se confruntă cu o altă problema și anume faptul managerii
caută tineri și femei frumoase, mai degr abă decât abilitățile de lucru (Fancher, 2010: 34) .
Mata -hara este o abreviere a celor două cuvinte din engleză maternity și harassment și
înseamnă tratamentul nedrept la locul de muncă față de femeile însărcinate sau cele care au
devenit deja mame. Chiar dacă este ilegal în japonia să concediezi o femeie care ur mează să fie
mama, acesta este un lucru ce se practică în Japonia ( Grant, 2016: 59). Mai mult decât atât, un
sondaj realizat de guvernul J aponiei în legătură cu matahara a relevat faptul că 48, 7% din
femeile care lucreaza pe contracte cu o perioada deter minată au fost victime ale concedierii
nedrepte, al abuzului verbal, și al unui tratament nedrept. Același sondaj a relevat faptul că 21,
8% dintre femei care sunt angajate permanent cu normă întreagă s -au confruntat cu același tip
de probleme. Număr de mata-hara a crescut cu 18% din 2009, în paralel cu creșterea numărului
femeilor care se întorc la slujba după concediul de maternitate. (Women at Work Trends, 2016:
57)
Deoarece ,,Legea Oportunităților Egale de Angajare'' prezența unele nelămuriri din
cauza unei definiții greșite a hărțuirii sexuale și a responsabilităților angajatorilor față de
victime, legea a fost modificată în iunie 1997 pentru a aduce o mai mare c onsecvență în
sistemul judiciar. Articolul 21 al legii revizuite abordează îndatoririle anga jatorilor în ceea ce
privește eliminare a hărțuirii sexuale. În conformitate cu articolul 26, Ministerul Muncii din
Japonia poate publică public numele angajatorilor care nu respectă aceste reguli, însă și în acest
caz această lege nu prezintă sancțiuni gra ve pentru cei ce nu o respectă (Fancher, 2010: 22 ).
Când Japonia a adoptat această lege în 1997,36 de națiuni adoptaseră deja o legislație care
interzice orice formă de hărțuire sexuală (Grant,2016:19).
Ales în decembrie 2012, premierul Shinzō Abe a fă cut o prio ritate a administrației
sale dezvoltarea economica a Japoniei și eliminarea deflației, care a afectat Japonia de mulți ani.
Abe a anunțat un program ambițios de reformă economică, cunoscut sub numele de

34
"Abenomics", pentru a stimula creșterea eco nomică. Unul dintre punctele majore ale acestei
reforme este stimularea creșterii economice, adoptând politici de încurajare a participării și
avansării femeilor la forța de muncă japoneză. Într -un articol din Wall Street Journal publicat în
septembrie 201 3, Abe a susținut potențialele câștiguri economice care ar putea fi realizate, prin
resursele puțin utilizate și anume femeile (Chanlett -Avery și Nelson, 2014: 3).
Există mai multe motive pentru optimismul potrivit căruia politicile lui Abe ar putea
avea un impact pozitiv asupra egalității de gen în Japonia. Abe pare a fi dornic să facă
chestiunea implicării și conducerii femeilor unul dintre aspectele ale politicii sale. Însă, există și
piedici culturale și politice în realizarea acestui lucru. După peri oada de creștere economică
dintre anii 1970 -1980, Japonia și -a construit imaginea unei țări muncitoare, disciplinate. În
practică, aceasta înseamnă, de obicei, ore lungi la locul de muncă și nopți târzii în care
consumul de alcool împreună cu colegii este ceva obișnuit. Aceste obiceiuri au rezistat până în
ziua de astăzi, însă acest lucru nu este considerat compatibil cu creșterea unei familii, în special
a copiilor mici.
Mai mult decât atât, politică este condusă de bărbați. (Chanlett -Avery și Ne lson, 2014:
6). În parlamentul japonez, femeile dețin 78 din cele 722 de locuri. Dominanța masculină în
viața politică este mai mult decât un simplu numar: mulți observatori observănd ostlitatea
deschisă îndre ptată spre femeile la conducere (Chanlett -Avery și Nelson, 2014: 7).
Astfel, se observă la nivelul societății,politicii japoneze nevoia de schimbare în
privința rolului femeii în cadrul familiei,locului de muncă. O rezolvare a discriminării femeilor
la locul de muncă ar putea fi adoptarea unei legi pr in care acest lucru să fie sancționat grav,
astfel încât angajatorii să nu încalce drepturile cetățenilor.

35

Capitolul III

În acest capitol prezint activitatea autoarei Kirino Natsuo , apoi urmăresc discriminările
cu care se confruntă personajele femin ine din cartea Out, concentrându -mi analiza pe
discriminarile suferite la locul de munca, restricțiile impuse de idealurile de frumusețe,f amilia
patriarhală și tipurile de violența împotriva femeii.
III.1. Introducere în opera autoarei
În ultimii ani, Jap onia a cunoscut o creștere a numărului scriitoarelor de romane
polițiste, gen care se considera până de curând că aparține bărbaților. Kirino Natsuo se remarcă
dintre celelalte scriitoare de acest tip precum: Miyabe Miyuki, Matsuo Yumi, Nonami și Shibata
Yoshiki, prin abordarea unor teme ca: situația femeii în societate, inegalitatea dintre sexe,
standardele duble cu care femeile se confruntă (Friesen, 2016 : 4).
Kirino Natsuo este pseudonimul folosit de Mariko Hashioka, născută în 1951 în
Kanazawa. Aceas ta și-a început activitatea literară în 1984, scriind romane de dragoste, însă
simțea că este un gen prin care nu își putea pune în valoare talentul literar, făcând astfel ,
tranziția spre romanele poliste. În anul 1993, aceasta a publicat primul ei roman Kao ni
furikakaru ame (Ploaia care îmi cade pe față), pentru care a primit și premiul Edogawa Rampo .
Însă adevăratul succes atât national, cât și international, l -a cunoscut odată cu publicarea
romanului Out pentru care i -a fost acordat premiul Mystery Writ ers of Japan Award . În 2003,
Out a fost tradus în engleză, iar traducerea a fost nominalizată în 2004 pentru premiul Edgar
Allan Poe Awards . Acesta a reprezentat momentul crucial din cariera scriitoarei, ce a rezultat în
traducerea celorlalte opere ale ei precum Grotesque, Insula Tokyo, Real World, oferindu -i,
astfel , o cale prin care să facă lumină asupra poziție femeii japoneze în societate (Gregus,
2015:6).
Chiar acesta afirmă într-un interviu despre cartea Out faptul că ,, Debutul meu ca autor

36
a fost c a scriitoare de cărți de mister, dar în realitate mie nu îmi plac misterele atât de mult.
Motivația mea principala pentru a scrie este de a observa natura relațiilor umane. Nu cred că
spun exclusiv poveștile femeilor criminale. Însă,să fii o femeie în acea stă societate înseamnă o
existența anonimă. Nu cred că este un lucru bun faptul că trăim într -o societate în care femeile
sunt anonime și trecute cu vederea. ’’ 12 Mai mult decâ t atât, aceasta afirmă că ceea ce le face pe
aceste femeie speciale,nu este faptu l că au comis o crimă, ci circumstanțele care le -au obligat la
acest lucru. As tfel, prin operele sale Kirino Natsuo caută să expună nedreptățile la care sunt
supuse femeile și să traga un semnal de alarma pentru ca societatea să nu mai profite de lipsă lor
de putere. Floren ce Frick Friesen în lucrarea sa , afirmă faptul că modul lui Kirino Natsuo de a
scrie și de a aborda acesta temă întrece limitele literare, dar și pe cele ale societății.
Societatea japoneză este una patriarhală, acest lucru fiind obser vat și în opera Out.
Protagonistele sunt victime ale unei culturii care susțin superioritatea bărbaților față de femei și
care nici măcar nu recunoaște hărțuirea sexuală și violența domestică. În centrul cărții se află
patru femei care lucrează în tura de noapte la o fabrică de preparate fast -food, ale căror destine
sunt unite prin înfaptuirea unei crime brutale. Protagonistă cărții este Masako Katori, și chiar
dacă aceasta lucrează alături de celelalte femei la fabrica Bentō , ea se deosebește de ele printr -o
inteligență înnăscută. Toate cele patru femei se regăsesc în relațiile disfuncționale cu
soții/partenerii lor de viață și sunt nevoite să se descurce singure, fără a conta pe sprijinul
nimănui.

III.1.1. Discriminarea la locul de muncă
Fabrica Bentō r eprezintă locul unde cele patru femei muncesc și totodată prin atenția
acordată acestui loc, prin accentuarea lipsei de oportunități oferite angajaților și a muncii
repetitive întreprinse de aceștia, acest spațiu devine semnificativ pentru interpretarea me sajului

12 Interviu realizat de Yuki Honjo, în 2003 pentru Japanreview și disponibil pe Internet la adresa:
http://archive.is/s6Gvl

37
feminist transmi s de carte (Dumas, 2013:2). Încă din titlu, Out-Afară , se simte nemulțumirea
personajelor care își doresc evadarea din acest spațiu care le restrânge abilitățile, oportunitățile
și care nu le permite dezvoltarea.
Cartea se de schide cu plasarea acțiunii la fabrică 揚げ物の油臭い匂いが微《かす》
かに漂っていた 。これから 、雅子が出勤する弁当工場 から来る匂いだ。,,putea să simtă
mirosul fad al mâncării prăjite,adică mirosul de la firma de preparate fast -food la pachet unde
lucra. '' Masako Katori, figura centrală a romanului afir mă imediat ce simte mirosul mâncării 帰
りたい ,,Vreau să merg acasă'' , la fel ca și titlul sugerând nemulțumirea în privința slujbei sale și
dorința ei de autodepășire. Fabrica se află în pustietate, muncitoarele confruntându -se cu un om
ciudat care la căderea nopții le hărțuia. La fabrică majoritatea muncitorilor era reprezentată de
neveste cu vârste cuprinse între 40 -50 de ani care lucrau cu jumătate de normă și de brazilieni.
Femeile se învârt într -un cerc vicios, acestea muncesc noaptea, iar când ajung acasă sunt nevoite
să se ocupe de treburile casnice și să aibă grijă de soții lor, a vând puțin timp pentru odihnă.
Masako Katori prin intermediul fabricii le întâlnește pe Kuniko Jonouchi, Yoshie
Azuma și Yayoi Yamamoto și astfel acestea devin prietene. Pe lân gă slujbă, ce le mai unește pe
femei sunt frustrările generate de o societate dominată de bărbați unde accentul este pus pe
frumusețe, obediență și nu pe inteligență și educație. Văduva Yoshie Azuma este nevoită să
accepte slujba la firmă, fiind unicul spr ijin material al familiei, și era cunoscută că fiind o
muncitoare rapidă. Kuniko Jonouchi, o femeie vanitoasă, lucrează la firma pentru a -și satisface
capriciile, însă aceasta își caută în permanență o slujbă prin care să poată munci ziua și să fie
mai bin e plătită, chiar dacă este conștientă că fizicul nu tocmai plăcut și vârstă înaintată în ochii
bărbaților sunt criterii ce o elimina din poziția de potențială angajată. Yayoi Yamamoto este
femeia frumoasă din grupul de prietene și muncește pentru a aduce u n venit suplimentar
familiei, în condițiile în care soțul ei nu mai aducea salariul acasă și fura economiile pentru a – și
satisfice dependența sa , jocurile de noroc.
Prin această carte, Kirino Natsuo dezvăluie o lume în care dacă o femeie nu este tân ără

38
și frumoasă aceasta își pierde valoarea și cu siguranță nu își va găsi o slujba bine plătită și nici
nu va ocupa o poziție bună în societate. Prin personajul lui Masako Katori, Kirino Natsuo
ilustrează Japonia anului 1997, o perioadă în care se putea o bserva o diferență majoră între
numărul de bărbați angajați și cel al femeilor, cât și diferențele între salariile acestora. Masako
Katori este o femeie inteligentă și matură care în urmă discriminării suferite la fostul loc de
muncă, cedează și începe să lucreze la fabrica de preparate fast -food. Aceasta reprezintă un
exemplu pentru celelalte femei, Kuniko afirmând că un motiv pentru care stă prin prejma lui
Masako este că presimte că în curând aceasta va fi promovată datorită inteligenței sale, Yayoi
apelând la aceasta după ce își omoară soțul, bazându -se în totalitate pe istețimea ei, iar Yoshie
cerându -i în nenumărate rânduri ajutorul atunci când rămânea fără niciun ban. Pe lângă acestea,
Masako este admirată și de Jumonji,un cămătar care îi descoperă i nteligența chiar de când
aceasta lucra la o companie de credite. Reîntâlnirea cu acesta este ceea ce o face pe Masako să
își reamintească de fosta ei slujba și de ambițiile abandonate.
Înainte să lucreze la fabrică, femeia a lucrat la Compania T Credit e și Împrumuturi
timp de 22 de ani, iar acest lucru reprezintă un prilej pentru a observa modul în care femeia este
văzută la locul de muncă .
,, După vacanțele de anul nou tuturor femeilor care lucrau la firma li se cerea să
vină îmbrăcate în kimonouri tradiționale, deși, în realitate regulă se aplică doar
în cazul celor tinere. Celelalte femei lucrau în culise la petrecere, preparând
aperitive, spăl ând pahare și încălzind sake.Bărbații făceau munca cea
grea,cărând berea și aranjând mobile din corridor, însă femeile erau ocupate
toată ziua, începând devreme cu preparatul și sfârșind târziu cu
curățenia. ''(Kirino, 2010:191)
ほかの女子社員は、 簡単なつまみを作ったり、 グラスを 洗ったり、 給
湯室でお燗番をしたり、 裏方にまわされる。 ピール運びや会場の設営
など、 力仕事は男性社員が担当していたが、 女子社員は朝から晩まで
忙しかった。準備と後片付けに追われるからだ。 (Kirino, 2002:291)
Masako care era cea mai bătrână femeie din firma, a fost pusă să se ocupe de bucătărie,

39
fiind nevoită în nenumărate rânduri să încălzească sa ke pentru bărbați și să curețe bălțile de
vomă lăsate de aceștia în urmă petrecerilor. Chiar aceasta afirmă absurditatea modului în care
bărbații se comportau cu ea din simplul motiv că era femeie. Ceea ce o deranjează cel mai tare
era faptul că deși venea prima și pleaca ultima din firma și că în ciuda experienței ei vaste,
acesteia i se atribuiau numai sarcini de secretariat care erau cu mult sub nivelul abilităților ei.
Însă spre deosebire de ceilalți bărbați, aceasta nu a fost promovată și chiar și bărb ații mai tineri
ca ea care au lucrat mai puțin pentru companie aveau mai multe beneficii și erau promovați mai
repede în funcții de conducere.
Masako a observat diferența majoră dintre salariul ei și cel al bărbaților, aceștia având
cu două milioane de yeni mai mult, așa că a cerut să fie promovată într-o funcție de
management. Ea este dezamăgită de faptul că singurul motiv pentru care nu avansează în carieră
este din cauza că este o femeie și devine extrem de frustrată în urma numeroaselor discrimin ări
suferite. De aceea, femeia decide să preia controlul asupra propriei sale vieți și nu mai acceptă
să fie subjugată de către bărbați, cerandu -și drepturile, însă, această acțiune nu a remediat
situația ci a dus la izolarea totală a lui Masako în firma, discriminarea la adresa ei,
accentuandu -se. Aceasta descoperă greșeala șefului ei mult mai tânăr și incompetent, iar când îi
atrăsese atenția aspura acestui lucru, bărbatul o lovește și o jigneste ババアは 黙ってる .
Incidentul se petrece dupa orele de lucru, iar f emeia reflecta asupra intamplarii .
,,De ce simplu fapt ca era barbat îl facea sa fie atat de important. Pentru ca
terminase facultatea? Ambiția și experiența ei chiar nu contau deloc într -un
asemenea loc?. ’’ (Kirino, 2010:193 )
残業中のことだったので騒ぎにはならなかったが、雅子の心の奥 底で
目に見えない深い傷がはっきりと刻まれた。男であることがそんなに
偉いことか。 大学を出ればそれでよいのか。自分の経験も向上心も、
この職場で持つことは許されないのか。 (Kirino, 2002:293)
Lovitura de grație suferită de femeie este atunci când este dată afară din companie, iar
colegii ei, majoritatea bărbați au găsit de cuviință să aplaud e evenimentul.

40
Chiar dacă în anul 1986, a fost adoptată ,,Legea oportunităților egale de angajare’’
prin care se dorea sprijinirea femeilor în cariera lor, în societatea japoneză se regăsește ideea că
diferența dintre salariile barbaților și cel al femei lor care prestează aceeași activitate este vazută
ca pe un lucru normal care trebuie să fie acceptat. Aceeași situație se regăsește și în cartea OUT ,
aceasta fiind publicată la 11 ani de la promulgarea legii. Masako se rupe de rolul tradițional al
femeii c are trebuie să fie permanența o bedientă și feminină și, astfel remarcile discriminatorii
la adresa ei devin din ce în ce mai dese și acide. Aceasta accentuează în nenumărate rânduri
avantajul femeilor frumoase și tinere care erau puse de bărbați să poarte la petreceri kimono -uri,
în timp ce celelalte femei erau trimise la bucătărie să facă cele mai grele și rușinoase treburi. În
urma demiterii,Masako este dezamăgită pentru că își dă seama că nu va fi niciodată apreciată
pentru intelectul și abilitățile sal e, iar în urma rememorării acelor ani la firma, afirmă despre
întreaga experiență ,,un program de înv ârtire fără sens și fără noimă'’ (Kirino, 2010:195).
Jumonji este cel care a întâlnit -o pe Masako atunci când femeia a muncit pentru
Compania T Credite și Împrumuturi, iar aceasta l -a impresionat îndeosebi de mult prin
caracterul ei demn. Acesta povestește un moment când a surprins -o pe Masaoko la o cafenea
stand singură la o masă de patru persoane, fiind înconjurată de colegii ei care o ignorau,
apreciind superioritatea intelectuală a femeii, care nu se cobora la nivelul infantil al barbaților.
Acesta reprezintă unul din momentele când Masako a fost ostracizată din cauza dorinței ei
pentru drepturi egale cu bărbații. Impactul pierderii slujbei asupra lui Ma sako și dezamăgirea în
urma discriminării sunt evidente chiar și după ani de la acele incidente, lucru observat și de
Yoshiki, soțul femeii. Acesta îi reproșează că s -a angajat în tură de noapte, iar femeia spune că a
fost obligată de circumstanțe, însă bă rbatul susține că Masako și -ar fi putut găsi o slujbă la o
firma mai mică, însă din cauza fricii de a nu mai trece înca o dată prin aceeași situație dureroasă,
a renunță de tot si se mulțumește cu slujba de noapte. Astfel, odată cu pierderea slujbei Masako
s-a conformat cu această societate a bărbaților și încetează să mai ceară drepturile care i se

41
cuvin, considerând asta o pierdere de timp și un lucru fără noimă,ajungând să lucreze la fabrică
Bentō , irosindu -și intelectul.
Yayoi Yamamoto este cea c u o viață aparent fără cusur, fiind considerată de ceilalți o
femeie frumoasă și o soție perfectă. Însă, în realitate aceasta este abuzată atât fizic cât și verbal
de către soțul său cu care avea doi copii. Acesta va fi și principalul motiv pentru care înt r-un
moment de rătăcire își ucide soțul și decide să apeleze la Masako pentru a ascunde crima.
Masako realizează că nu va putea scăpa singură de trupul soțului lui Yayoi, așa că îi va cere
ajutorul lui Yoshie. Astfel, Masako inspirându -se din activitatea e i la fabrica Bentō decide că
cea mai bună soluție pentru a scăpa de cadavru este să îl taie și să arunce bucățile la gunoi.
Yoshie va accepta cu greu planul lui Masako, însă având nevoie de bani decide să devină
complice. Cele două femei vor ciopârți bărba tul chiar în baia lui Masako, însă acestea sunt
întrerupte de către Kuniko, pe care o vor include în plan. Înglodată în datorii, Kuniko va accepta
și ea planul, însă nu va participa la tăierea bărbatului ci numai la aruncarea rămășițelor.
Astfel,cele trei femei reușesc să scape de cadavru, însă pungile de gunoi aruncate de Kuniko
sunt descoperite de către poliție. Norocul va fi de partea celor patru femei,descoperindu -se că în
noaptea în care soțul a ,,dispărut'' acesta a avut o altercație cu un gangster l ocal, Satake.Acesta
va deveni suspectul principal și va fi arestat,în trecut, fiind acuzat de uciderea unei femei.
După un timp, Jumonji o va reîntâlni pe Masako și deslușind adevărul despre crimă îi
va propune acesteia o afacere neconvențională, având înc redere în ea mai mult decât avea în
bărbați. Asfel, pentru a câștiga sume mari de bani, acesta dorește să se folosească de talentul
neconvențional al lui Masako la tăiatul cadavrelor, pe care mai târziu să le trimită cu o barcă
spre Fukuoka unde se află o groapă de gunoi care are un incinerator. Dacă Yoshie va accepta
această afacere doar pentru a -și putea susține familia, acesta nu este și cazul lui Masako. Femeia
este împinsă de dorința pentru putere, putere pe care a pierdut -o odată cu demiterea de la fo sta
slujba. Dorința ei de câștigare a independenței, afacerea de -a dreptul grotească în care se va
implica sunt total opuse cu imaginea tradițională a femeii din Japonia. Aceasta abandonează

42
orice normă socială, pierzându -și interesul într -o societate în c are nu are o voce reală și își
găsește ieșirea din ea, tocmai prin această afacere. Masako tratează totul cu pragmatism și spre
deosebire de Jumonji care nu este în stare nici măcar să privească cadavrele, aceasta nu își
pierde niciodată calmul. Acum că es te atât de aproape de libertate, nimic nu o mai poate
împiedica. Ușurința cu care aceasta și Yoshie taie cadavrele se datorează probabil și slujbei de la
fabrică unde au muncit atâția ani cu mânuitul cărnii și faptului că acestea sunt singurele care
găteau din familie. Spre deosebire de Yoshie, pentru Masako cadavrele sunt doar gunoaie ce
trebuie aruncate.
Astfel, răceala cu care Masako tratează toată această operațiune poate fi pusă pe seama
dezamăgirii suferite pe plan professional. Atât la compa nia de credite și împrumuturi, cât și la
fabrica de de mâncare la pachet, acesteia nu îi sunt recunoscute abilitățile, fiind tratată ca un
robot. În consecință, femeia încetează să mai lupte cu societatea, negăsindu -și locul la o slujbă
deținută în mod tra dițional de bărbați, dar nici la una văzută că fiind potrivită pentru femei
deoarece nu implică folosirea intelectului, ci lucru manual, realizat într -un mod robotic.
Personajul lui Masako poate fi văzut ca o lecție despre potențialul femeilor trecute de p rima
tinerețe, care au multă experiență, însă care și -au pierdut tinerețea și frumusețea și accentuează
modul pozitiv prin care acestea pot influența societatea atunci când le sunt puse în valoare
talentele. Faptul că femeile, au ajuns să fie implicate în această lume criminală ,trebuie să fie
privit că o consecință directă a unei societăți patriarhale care le fură acestora toate oportunitățile
pentru viitor, obligându -le să își găsească un mod neconvențional de a procura bani.

III.1.2. Femeile și idealu rile de frumusețe
Toate personajele din carte, fie femei, fie bărbați, sunt conștiente de cât de importante
sunt calitățile precum: frumusețea și tinerețea în societate. Aceste aspecte sunt subliniate de
către autoare prin intermediul personajelor în nen umărate rânduri de -a lungul acțiunii cărții,
accentuând totodată și dificultățile prin care femeile trec, atunci când nu se remarcă prin aceste

43
însușiri. Frumusețea este mai importantă decât inteligența, iar femeile care au această calitate au
salarii mult mai mari și o poziție mult mai bună în societate comparativ cu femeile de rând.
III.1.3. Importanța tinereții în cazul femeilor
Încă din primul capitol al cărții, personajele abordează subiectul tinereții și unul dintre
efectele acesteia și anume:atrager ea nedorită a atenției bărbaților. Pentru a evita un ちかん
(pervers) care dădea târcoale fabricii, Kuniko și Masako se întâlnesc în fiecare noapte pentru a
parcurge în siguranță drumul spre fabrică. Kuniko îi povestește lui Masako despre lucrurile
auzite desp re acest individ, feme ile agresate susținând că este:
Un bărbat puternic ce apucă femeile și le ține în loc fără să scoată nici un
cuvânt. (Kirino, 2010:9)
大きな男なんだって。力が強くて一言も言わずに抱きすくめるんだっ
て.( Kirino, 2002:10)

La auzirea tonului folosit de Kuniko, Masako obervă că în glasul femeii se află o urmă
de 憧れ (dorință). Deși Kuniko era speriată de o potenț ială întâlnire cu perversul, în același
timp, acest lucru ar fi însemnat o reconfirmare a tinereței ei. Yoshie Azuma se alătură și ea celor
două femei, continuân d discuția despre cel care dă târcoale fabricii, opiniile femeilor fiind
evidente în ceea ce privește criteriul ales de individ în alegerea victime lor și anume: tinerețea.
Masako susține că își face griji pentru Kuniko care 邦子 さんは 若いからね (,,este
încă suficien t de tânăra că să fie în pericol''), iar la auzirea acestui lucru, Yoshie îi spune lui
Masako că și ea este tânăra la cei 43 de ani ai ei, iar complimentul o face pe femeie să se
rușineze.
「馬鹿馬鹿しい」
そんな艶《なま》めかしい気分になったことなど最近はほとんどない。雅子は笑わず
に答えた。
「もう干上がっちまったの？ 冷たいね、乾いてるね」

44
ヨシエは冗談めかしたが、 雅子はその通りだと思う。 冷たく乾いて地べた這っている。
(Kirino,2002:11)
,,-Și tu ești încă pe felie, zise ea. Câți ani ai, patruzeci ș i trei?
-Fii serioasă , făcu Masako, stăpânindu -și un râ set.
Complimentul o făcu să se sfiască într -un fel în care n -o mai f ăcuse de mult.
Atunci ești terminate ,nu -i așa?Rece și stearpă ?’’
Tonul lui Yoshi e era tachinant,însa lui Masako i se păru că atinge o coardă sensibila. Chiar se
simțea rece și stearpă , aproape reptilian ă după felul în care se târâ ia acum.’’ (Kirino, 2010:10 )

Faptul că Masako la cei 43 de ani se simte bătrână, dezvăluie influența societății asupra
perspectivei acesteia, având în vedere presiunea pusă de societatea japoneză pe femei de a -și
păstra cât mai mult timp posibil prospețimea și frumuseț ea. Se poate observa faptul că, femeile
nu pun comportamentul deviant al bărbatului pe seama unei lipse de respect față de sexul opus
sau pe seama unei probleme psihice și se simțeau măgulite, considerând că acest lucru
reprezintă încă o dovadă a frumuseți i lor. Acestă reacție nu este de mirare în contextil în care
Japonia este cunoscută pentru problema hărțuirii sexuale cu care se confruntă femeile.
Termenul împrumutat din engleză Sekushuaru harasumento a fost introdus în Japonia în anul
1988, fiind prescu rtat în sekuhara , însă în loc să i se atribuie o conotație negativa, un rău făcut
unei persoane, acestui cuvânt i -a fost subminată importanța și a fost trivializat pentru a desemna
anumite consecinte ale masculinității și anumite practici care ar trebui să fie considerate
normale. În consecință, la acea vreme se încuraja ca femeile să răspundă la hărțuirea sexuală
prin chicoteli sau să se considere flatate pentru că au fost observate (Burns, 2005: 3), atitudine
adoptată și de personajele acestei cărți.
Cea de-a patra membra a grupului de femei,Yayoi este descrisa de Masako ca fiind 四人
の女たちの 、いや 夜勤者 の中でも 弥生 は一番 の美貌 の持ち主だった 。(Yayoi era cea mai
aratoasă dintre cele patru femei -de fapt, era cea mai atrăgătoare femeie din tura de
noapte) .Masako face o comparație între ea si Yayoi: 理に合わないことを 極力排 そうとする

45
自分 と違い(În vreme ce Masako se străduise să duca o viața conturată de legile rațiunii și de
simțul realității) 、 弥生 は幾つも 余分 な感情 の袋をぶら 下げている 。(Yayoi parea sa traga
dupa sine un bagaj enorm de incarcatura emotionala) . Se observă ,astfel ,că in această societate
unde accentul este pus pe frumusețe si pe tinerețe, persoanele care nu se identifică cu aceste
trasaturi nu au alta opțiune decât să accepte această realitate și să nu se lase pradă emoțiilor,
fiind mereu pregatite pentru ce e mai rau . Masako nu se poate baza pe frumusețea ei pentru a
avansa în carieră, în consecință își îndreaptă atenția spre șlefuirea intelectului. În schimb,
femeile frumoase, reprezentate de personajul lui Yayoi, nu se confruntă cu această realitate
dura, astfel ca, îsi permit sa se lase prada emoțiilor și să trateze viața cu mai puțină seriozitate.
Personajul lui K uniko reprezintă, în opinia mea, societatea japoneză, dezvăluind
modul în care aceasta privește femeile care nu se conformează cu standardele de frumusețe .
Kuniko este cea mai vanitoasă dintre prietene, dar si cea mai critică la adresa aspectului
celorlalte femei. Aceasta consideră ca Masako ar trebui să se machieze și să poarte haine mai
scumpe pentru a -și ascunde vârsta și pentru a părea mai atrăgătoare b arbaților. Însa acesta nu e
mulțumită nici de înfățisarea sa, autocaracterizându -se ca fiind ブスでデブだ (grasă si urâtă ).
Motivul pentru care aceasta muncește în tura de noapte ne este dezvălui t într -un moment de
introspecți e .
(O femeie care nu arată prea bin e nu se putea aștepta la un loc de
munca bine platit. Altfel de ce naiba ar fi lucrat ture de noapte într -o asemenea
fabrică? . (Kirino, 2010:22)
何の取り柄もない女の場合、 容姿が悪いと実入りのいい仕事に
就《つ》けないことはよくわかっている。だから、こんな工場の夜勤
パートなんかやっている。 (Kirino, 2002 : 29)
Aceasta nu înțelege c um o femeie atât de frumoasă ca Yayoi muncește în tura de noapte
la fabrică și afirmă că ea ar fi lucrat oriunde se plătea mai bine dacă ar fi avut chipul lui Yayoi.
Chiar dacă era conștientă ca ar trebui să slăbească pentru a se putea integra în societate a

46
japoneză, stresul o face să mănânce din ce în ce mai mult. Kuniko îsi dorește o alta față, lucru ce
i-ar permite o poziție mai bună în societate și implicit un salariu mai mare, însă din cauza
urâteniei sale este prinsă într -un cerc vicios. Deși aceasta nu este atractivă, Kuniko depune mari
eforturi pentru a intra în tiparele de frumusețe și pentru a atrage atenția printr -o înfățisare
armonioasă, fiind mereu machiată, parfumată și purtând haine de firmă, chiar dacă aceasta nu și
le permite din salariul de la slujba part -time. Aceasta nu își pierde speranța la un viitor mai bun
și se duce la un interviu de angajare pentru poziția de însoțitoare într -un club. Un criteriu
important pentru această slujbă este vârsta care trebuie să fie 十八歳から三十歳まで (între 18
si 30 de ani). La interviu, aceasta este respinsă pe motivul că existat alte candidate mult mai
tinere,de 19 ani, managerul susținând că cei ce frecventează localul preferă fete やはり若い子
はお客さんに喜ばれるしね mai crude și îndoindu -se chiar de vârsta lui Kuniko. Femeia se
simte demoralizată si înțelege și lucrurile pe care bărbatul nu le spune și anume că :
Dacă ar fi fost frumoasă și stilată, probabil nu ar fi contat atât de
mult vârsta. (Kirino, 2010:29)
顔がきれいでスタイルが良ければ年を取っていたって何とか
なるのではないだろうか .(Kirino, 2002:43)
II.1.4. Fem eile și frumusețea în societate
Un alt personaj conștient de importanța frumuseții este Anna Rei, o femeie care a venit
la 19 ani din Shanghai în Japonia pentru un trai mai bun, ziua frecventând o școală de limbi
străine, iar noaptea lucrând într -un club pentru a se putea întreține. Așa cum afirmă și ea
singurul ei scop era de a face cât mai mulți bani 武器は 自身の若さと美貌のみである
slujindu -se de tinerețea și frumuseț ea sa . Într -o zi, aceasta îl întâlnește pe Satake care îi va
propune fetei să lucreze în clubul lu i, iar Anna datorită frumuseței ei va deveni însoțitoarea de
vârf din clubul lui Satake, acesta învățând -o pe fată cum să se compoarte cu barbații japonezi.
客の前で日本語がまだあまりできない振りをすること。 黙っていたほうが日本
の男たちは控えめだと喜ぶ。しかし、積極的に筆談をすること。漢字を正確にうまく

47
書けば達筆だと感心される。男は、頭がいいが控えめな 女が好きなのだから、と。そ
して、客には学校に通っていて、小遣いのためにホステスのアルバイトいる、自分は
あくまでも学生なのだ、と主張すること。それが嘘とわかってはいても、経済的優位
に立つと錯覚する男たちは可愛いがって金を出す。忘れてはならないのは、上海では
お嬢さん育ちだったとさり気なく主張すること。 そうすれば、 さらに、 男は女心する。
佐竹は男が好む化粧法から、服の選び方までを安娜につきっりで指導した。ここ は 日
本 だ(Kirino, 2002:360)
,,Și anume că de multe ori era mai bine sa -l faci să creadă că nu vorbești bine japoneza; că ei
preferă fetele tăcute, atente și manierate. Era mai bine să -i lași să creadă că încă ești la școală și că
lucrezi ca însoțitoare doar ca să -ți faci bani de buzunar. Subliniază faptul că e ști studentă -mulți
bărbați au o afinitate pentru scolărițe. Chiar dacă știu că nu -i așa, le place să se simtă superiori din
punct de vedere financiar, iar asta trage după sine un bacșiș mai mare și, cel mai important,
încearcă să lași impresia că faci part e dintr -o familie bună din Shanghai. Asta o să -I facă să se
simtă în largul lor. Satake îi explică riguros și ce fel de haine și machiaj le trezește interesul .E
posibil ca în Shanghai bărbații să aprecieze femeile care insistă asupra drepturilor egale, da r nu și
aici .’’(Kirino, 2010:238 )
Această lecție despre bărbații japonezi, înfățisează o societate patriarhală în care
bărbații dețin tot controlul, iar femeile trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a le fi pe plac.
Pentru Satake și pentru ceilalți bărbați este destul ca o femeie să arate bine, trupul fiind singurul
care contează cu adevărat atunci când este vorba despre o persoană de sex feminin. Așa cum a
afirmat și Satake, în Japonia bărbații preferă femei docile, frumoase care să nu fie agresive prin
dorința de drepturi egale, lucru ce le -ar amenința în viziunea lor, masculinitatea. Satake o vede
pe Anna doar ca pe o proprietate, o proprietate care atât timp cât îsi păstrează tinerețea și
frumusețea îi va aduce bani. Această idee este suge rată în numeroase instanțe pe parcursul cărții
și este chiar confirmată și de Satake. După ce este reținut de poliție, iar Anna află de crima
săvârșită de Satake în trecut, aceasta realizează pentru prima oară cum o percepe acesta și cum o
percep bărbații în general:
「 ジュエルちゃん」
縋るような安娜の声に応え、 犬は嬉しそうに吠えた。 この犬を買った時のこ
とを思い出す。心から可愛いと思うものを身近に置きたい、 そう思ってペットショッ
プに行ったのだ。中でも一番の器量よしを選んだ。 それと同じ。 自分が犬を欲しがる
ように、 男が女を欲しいことがあるのだと安娜は気付いた。そして佐竹にもその程度

48
の安娜しか棲んでいないということにも。自分を可愛がったのは、 ジュエルを可愛い
と思う自分と同じだったのだ。佐竹の沼には決して入れない。安娜は泣きだ した。
(Kirino, 2002:371)
,,Câinele lătră jucăuș,luând chemarea ei drept o invitație la joacă. Anna își aduse
aminte cum îl cumpărase. Voia să se răsfețe cu ceva special, ceva doar pentru ea, așa că se
îndreptase către un magazin de animale și cumpărase cel ma i frumos cățel pe care -l găsise.
Probabil că același lucru se aplică și la bărbați: voiau femei la fel cum ea dorise să aibă un
pudel, iar ea nu reprezenta pentru Satake nimic mai mult decât insemna pudelul pentru ea.Știa
că acum nu va mai putea coborî nic iodată în lacul întunecat. Dar totuși voia să se înece în
lacrimi până nu mai știa de ea’’. (Kirino, 2010:245)
Tocmai unicele sale arme: frumusețea și tinerețea se întorc împotriva ei. După ce Satake
este eliberat din cauza lipselor de probe, acesta o cau tă pe Anna la noul club unde munceste.
Anna,acum numită Meiran, nu poate întelege cum Satake în trecut a omorât o femeie în modul
acela brutal , în timp ce cu ea s -a comportat atât de frumos,chiar întrebându -l:
「 安娜に優しくしたのは、 その女の人の代わり？ 」
そうじゃない
だったら、 どうしてお にいちゃんの中に二人のおにいちゃんがいる。一人は女を殺す
おにいちゃん。もう一人は安娜を可愛がるおにいちゃん。どうして
安娜は興奮して、おにいちゃんと佐竹を呼んだ。 佐竹は口を開かない。 安娜は続け
た。
「 おにいちゃんは安娜のことを犬と同じと思ってる。だから優しくした。違う？ ペ
ットショップで売ってる犬みたいに綺麗にして男たちに売った。 それが楽しかった。
安娜はおにいちゃんの商品だった。安娜が反抗すると、その女の人みたいに殺すの」
「 違うよ」 佐竹は煙草をくわえ、 自分で火をつけた。 安娜はそのことにも気 付い
ていない。 「 安娜は可愛い。 あの女は …… 」
言葉に窮して佐竹は黙った。 安娜は待って佐竹をじっと見つめている。だが、答えは
出なかった。 「 おにいちゃんは安娜のこと可愛いって言うけど、ほんとは可愛いだけ
で何も思だってないんだよ。安娜、 その女の人のことすごく可哀相と思ったね、 話
聞いた時。だけど、 安娜も可哀相って思った。 どうしてかわかる？ おにいちゃん。
だって、 安娜のこと、 仕事で怒るけど、その女の人みたいに殺すまで憎んでくれな
いからね。 いじめて殺されるくらいに、憎まれておにいちゃんの心の中 に入り込んだ

49
ってことでしょ。 安娜、 それだけはどうしてもできなかった。安娜だっておにいち
ゃんになら殺されたっていいって思うことあったよ。でも、おにいちゃんはその女の
人殺したから、 代わりに安娜のことと優しくしたね。 でも優しいだけ。 つまんないよ。
悲しいな。 安娜、 それ気が付いた。 だから安娜もすごく可哀相。 これ、 おにいちゃん、
わかる？ (Kirino,2002:444)
Anna încearcă doar să -i țină locul?
-Nu, zise Satake.
-Dar, dragul e, cum poți fi doi oameni? Unul care a omorât -o pe femeie, iar celălalt care a fost
atât de bun cu mine.
Prinsă în vâltoarea vorbelor, reveni la a -i spune ,,dragule’’. Satake își deschise gura, vrând să
zică ceva, însă ea îl întrerupse:
Am fost doar un ani măluț pentru tine, ceva pe care să -l răsfeți. M -ai împopoțonat ca pe un pudel
capricios, ca să mă poți vinde clienților. Așa ți -ai dat tu loviturile, transformându -mă pe mine în
cel mai bun produs. Dacă nu te -aș fi lăsat s -o faci, m -ai fi omorât și pe mine cum ai omorât -o pe
femeia aceea.
-Bineînțeles că nu, răspunse el, aprizandu -și singur o altă țigară, lucru pe care nu l -ar fi lăsat
să-l facă înainte. Tu ești frumoasă. Ea era…
Negăsindu -și cuvântul potrivit, Satake rămase tăcut.
Femai îl privi așteptând, dar el nu mai putea continuă.
Tu zici că sunt frumoasă, dar cam asta e tot ce reprezint pentru tine. Mi -a părut rău pentru
femeia aceea, când am auzit ce i -ai făcut. Dar mă gândesc că nici eu nu sunt mai fericită. Și știi
de ce ,dragule? Pentru că nici mă car nu mă poți urî întru -atât încât să -mi faci ceea ce i -ai făcut
ei. Măcar aș ști că simți ceva dacă ai ține atât de mult la mine încât să o faci. Dar tu nu simți, nu
poți să simți. Dacă ai putea, nu cred că m -ar supără să mor. Odată ce ai omorât -o, nu ai avut
altceva pentru mine decât să mă faci frumoasă. Dar frumusețea e plictisitoare, și Anna era
nefericită. Anna e cea cu adevăr at tristă, știai asta,dragule? (Kirino, 210:291)
Femeia pe care Satake a omorât -o era mai bătrână ca Anna și nu era nici frumo asă,
astfel că, bărbatul nu putea profită de frumusețea și de tinerețea ei, neavând statutul de obiect
decorativ deținut de Anna. Singurul lucru care o salvează pe Anna de Satake este faptul că atât
timp cât este frumoasă, acesta se va putea folosi de ea. Însă,fata își dorește să poată trezi în
celelalte persoane iubire sau ură și preferă să moară decât să fie privită ca pe un simplu obiect.

50
Astfel, femeile sunt prinse într -o societate în care da că sunt frumoase sunt tratate ca
niște simple obiecte, lucru d emonstrat și de expresia shokuba no hana despre care am discutat
în capitolul trecut, iar dacă acestea posedă o inteligență înnăscută sunt obligate să se
conformeze cu regulile nescrise ale soc ietății și anume:acceptarea funcțiilor ne dorite de
bărbați, cele care implică munca secretarială.
III.1. 5. Familia Patriarhală
Toate cele patru femei care își doresc o portiță de evadare din viețile lor singuratice în
care se simt captive, sclave ale propriilor familii și ale fabricii Bentō la care lucrează. Masako
este dezamăgită de înfrângerea suferită în urmă demiterii de la compania de credite, astfel că
încearcă să compenseze eșecul pe plan profesional cu mutarea atenției pe planul familial, însă
fără succes. Aceasta încearcă să își salveze căsnicia și familia, dar simte ca este singura care
depune eforturi în menținerea unității acesteia. Încetul cu încetul, importanța rolului ei de mamă
și de soție se diminuează, ajungând, în cele din urmă, să își dorească ieșirea dintr -o familie care
nu mai are nevoie de ea.
În familia nucleară formată din Masako, soțul ei, Yoshiki, și Nobuki femeia se simte
neputincioasă, pierzându -și autoritatea chiar și în fața copilul. Nobuki,fiul în vârstă de 17 ani,
care exmatriculat fiind de la liceu, simte nevoia să se refugieze în băutură, alcool, va înceta să
mai comunice cu lumea exterioară, în ciuda insistențelor mamei lui de a -l duce pe calea cea
dreaptă. Femeia este conștientă de neputință ei, mărturisind :
子供を持つということは 、 思うようにもならなければ 、断ち
切ることもできない 人間関係 を抱えることだ 。(Kirino, 2002:80 )
Însă nu putea face nimic’’(64) și considerând ca în calitate de
mamă ,,atunci când ai copii și lucrurile nu merg bine,nu poți pur și simplu să-i
abandonezi.(Kirino, 2010:69 )

Nici Yoshiki, soțul femeii, nu o tratează cu prea multă căldură. Acesta este un angajat al
unei companii de construcții, însă nu îi plăcea să vorbească despre slujba sa și nici nu -i plăcea

51
când ea propunea acest subiect. Fiul, cât și soțul, ființele cele mai dragi ale femeii, o exclud pe
aceasta din viață lor, astfel, femeia reușește să scape din acest mediu sufocant prin slujba de la
fabrica Bentō . Este evident din comportamentul lui Nobuki, faptul că pentru acesta odată cu
maturizarea a venit și realizarea că nu mai are nevoie de mama sa, preluând exemplul tatălui sau
de a o ignora ș i întărind ideea de familie patriarhală.
Într-o seară, femeia își compară viața pe care o duce acum lucrând la fabrică Bentō și pe
cea de dinainte să fie concediată de la compania de credite. Aceasta realizează că deși suferă din
cauza faptului că nu a fos t recunoscută pe plan profesional, iar acum este nevoită sa accepte o
slujba part -time, nu ar schimbă nimic deoarece acum are posibilitatea de a face ceva pentru ea și
nu doar pentru familie.
夜勤をしていて気が滅入るのはこういう瞬間だった。このことが原因でノイローゼに
なったパート仲間がいたが、よくわかる。すぐ暗くなるか ら憂鬱になるのではなく、
人々の真っ当な活動から外れているという後ろめたさを感じるせいだ。
幾多《いくた》の慌ただしい朝を過ごしてきたことだろう。一番早く起きて朝食を
作り、弁当を詰め、洗濯物を干し、身繕《みづくろ》いをし、不機嫌な子供をなだめ
すかして保育園に送って行く。いつも壁の時計を眺め、腕時計を覗き込み、あくせく
と走りまわる生活。朝刊を読む暇も本を選ぶゆとりもなく、眠る時は常に睡眠時間を
逆算し、たまの休みは山のような洗濯物と掃除に追われる日々。侘びしさや後ろめた
さとは無縁の、強く正しい日々。
戻りたく はない。だから、これでいいのだと雅子は思う。日向《ひなた》
の暖まった小石をひっくり返すと湿った冷たい土が現れる。今の自分はじっくりとそ
の暗さを味わっている。土に温もりはなくても、懐かしく安らかだ。まるで丸まった
虫だ。そうだ、自分は虫になっているのだ。 (Kirino, 2002:114)
Câte dimineți normale ,,ocupate’’au fost în viață ei? Se trezea tot timpul prima că să pregătească
micul dejun pentru toată lumea și să împacheteze prânzul. Ea trebuia să agațe hainele la uscat, să
se îmbrace ,să -l gătească pe Nobuki să -l lase la grădiniță. Trebuia să fie mereu cu ochii pe ceasul
de perete sau să tragă cu ochiul la cel de mâna, și mai și muncea ca un câine la birou. Nu avea nici
măcar timp să citească ziarul, darămite un român, mereu își sacrifică orele de somn că să poată
termină restul lucrurilor. Și apoi, când vacanță rară mai dădea și pe la ușa ei, femeia apuca să mai
prindă din urmă grămadă inf inită de haine murdare și să curețe prin casă. Zile
normale ,,ocupate’’,fără singurătate sau vină.

52
Nu voia să se întoarcă la ele, nu dorea să schimbe nimic din ce era acum. Când pietrele ce se
încălzeau în soare erau întoarse invers, ele descopereau pământ ul rece și umed de dedesubt, iar
acolo, Masako avea o adevărată galerie subterană.Nu era nici o urmă de căldură în acest pământ
rece, și totuși,pentru un gândac ghemuit înăuntru părea o lume pașnică și cunoscută.
(Kirino, 2010:363 )
Deși femeia lucra la fel ca și soțul ei într -o firmă bine cunoscută, aceasta era nevoită că
atunci când se întorcea acasă să nu își neglijeze sarcinile tradiționale pe care o soție le are:
pregătirea meselor pentru membrii familiei, întreținerea casei curate, făcând aceste lucruri fără
să primească niciun fel de ajutor din partea lui Yoshiki. Aceasta realizează faptul că a renunțat la
a mai fi o persoană,nemaivând timp pentru a -și satisface micile plăceri, fiind ca un robot care
trebuie să își îndeplinească sarcinile atât ac asă, cât și la slujbă. Pentru aceasta, acasă nu
înseamnă un loc unde să fii înconjurat de căldura celor dragi, un loc de relaxare și de recăpătare
a forțelor ci un loc de epuizare fizică și psihică. Masako se compară cu un gândac care nu simte
nici o urmă de căldură în acest pământ rece, subliniind ideea că nu se simte o ființă umană, ci
ceva inferior acesteia,o insectă. Prin această comparație cu gândacul, o vietate ce poate fi ușor
strivită, femeia își dezvăluie vulnerabilitatea: la slujbă este înconjurat ă de colegii bărbați care își
doresc concedierea acesteia, iar acasă aceasta trebuie să își accepte responsabilitățile pe care le
are în familia patriarhală. După ce Masako și -a îndeplinit rolul de soție și anume acela de a
produce urmași,Yoshiki decide c a cei doi să doarmă în camere separate,astfel singurul rol pe
care această îl avea în această familie era să țină casa curată și să le prepare mesele celor doi
bărbați, fiindu -i negată condiția de femeie.
Interogatoriul în urma morții lui Kenji, la c are a fost supusa Masako de tânărul detectiv
Imai, este revelator pentru poziția femeii în cadrul unei familii.
香取 さんは 夜勤 に出ることについて 、 ご夫と協議 なさいましたか 」「 い
え別に。 ただ 、 きついだろうから 大丈夫 かと 心配 はしてましたけど .」
(Kirino, 2002:357)
,,L-ați consultat pe soțul dumneavoastră cand v -ați dec is să lucrați

53
noaptea?’’. (Kirino, 2010 : 246)

Din dialogul dintre cei doi este evident faptul că înainte să se angajeze femeia trebuie să
primească permisiunea soțului. Mai mult decât atâ t,Imai nu poate înțelege de ce Kenji ar
accepta ca soți a sa, Yayoi, să muncească și cum de acesta nu e în stare să își întrețină familia de
unul singur. Acesta nu privește efortul lui Yayoi de a avea grijă de casa de una singura și de a
munci în același timp ca fiind un lucru demn de admirat ci ca un lucru lip sit de sens.
Imai este singurul dintre detectivi care o suspectează pe Yayoi de moartea lui Kenji și pe
celelate trei femei de ciopârțirea cadavrului. Acesta știa că pentru femei problema cea mai mare
după comiterea unei crime era dispariția cadavrului, ia r cea mai bună opțiune pentru a face acest
lucru era: ciopârț irea cadavrului. Imai observă legatura dintre gospodine si ciopârțire și anume
avantajele date de tot acel timp petrecut în bucatarie: mânuirea cu iscusință a cuțitelor și
obișnuirea cu sângele ș i carnea. În majoritatea culturilor, prepararea mâncarii face parte din
atribuțiile femeii,un alt aspect ce susține ideea de familie patriarhală.
III.1.6. Femeia și ruperea de valorile traditionale în cadrul familiei
Locul ales de Masako pentru ciopârț irea cadavrului este simbolic :baia. Pentru
japonezi acesta este un spațiu al familiei, pentru relaxare, pentru curățirea de impuritățile din
lumea exterioara, iar Masako prin gestul ei îl transformă într -un loc impur, violând sacralitatea
conceptului de a casa. Masako nu poate întelege いつも間借り人のよう な落ち着かない気
分なのはどうしてだろう 。(127),,de ce se simțea întotdeauna ca un chiriaș în locul ăsta? ’’,
poate acesta fiind și motivul pentru ușurința cu care a luat decizia de a ciopârți cadavrul în
propria baie. Aceasta simțindu -se ca un străin în propria casă din cauza comportamentului
soțului și fiului ei care o privesc ca pe un simplu obiect al cărui scop este să le facă mâncare și
curățenie, dorește să se răzbune pe aceștia, profanând singurul loc unde se pot detașa de lumea
exterioara. Masako îsi aduce aminte cum soțul ei a insistat să facă baia cât mai lată, în
consecință acum spațiul fiind suficient pentru a aduce cadavrul lui Kenji 家を建てる時に、良

54
樹の要望で風風呂場 を大きく造ってあったのがよかった 、 と皮肉な思いが込み上げる。
(128) ,,Era ironic, dar, bine -venit că Yoshiki insistase ca arhitectul să lărgească mai mult partea
asta a casei.’’ Astfel, prin talentul ei la tăiat datorat atâtor ani petrecuți în bucătărie și prin
alegerea baii, aceasta renunță la statutul ei de femeie casnică și se răzvrătește împotriva acestor
norme tradiționale.
Un moment crucial în procesul lui Masako de a se rupe total de acest tip de familie
tradițională, în care preocuparea principală a femeii este aceea de a se ocupa de casă, este atunci
când decide să înceteze sa le mai prepare mese le lui Yoshiki și Nobuki. Până în acel moment,
aceasta consideră cina ca pe o dovadă a faptului că familia lor înca există.
男たちは自分の時間を勝手｜気儘《 きまま》に使い、あたかもそこが 定点のよ
うに、夕食だけはあることを 信じて家路につく。雅子には男たちの無邪気な信
頼が不思議だ。自分一人なら何を食べても構わないのに、常に誰が何を欲して
いるか、心を配る癖がついている。だから彼ら好みの夕食を 作る。が、相手は
それを何とも思っていない。互いの結びつきがすでに希薄になっているのに、
役割だけが重くのしかかっている。まるで、底に穴の空いた壺で水を汲み続け
ているような徒労感を雅子は感じているのに。 これまでにこぼれ落ちた水の量
はどのくらいなのか。今まで当たり前に過ごしてきたことが、そうではなくな
ってきていた。
Cei doi își aveau agendele lor proprii. Nu o consultau niciodată pe ea, dar la cină erau
incredibili de punctuali, ca și când asta ar fi o profesiune de credință: întotdeauna
ajungeau acasă la cină. Obiceiul aproape copilăresc al gătitului i se părea ciud at.
Dacă ar fi lăsat -o în pace, ea ar fi mâncat orice sau nimic, dar, știind cât de mult
depindeau ei de masa aceasta, se trezea făcându -și griji despre ce le place și ce nu, și
preparând ceva ce vor savura amândoi. Altfel, ei nu păreau să răspundă cumva. Orice
legături i -ar fi unit vreodată fuseseră de mult pierdute, și singurul lucru care părea să
o țină în loc era rolul ei prestabilit. Totul părea atât de inutil, ca și când ai turna apă
într-o găleată găurită. Cât de mult se scursese deja de pe fundalul găleții? Tot ce ieri
era normal și natural, azi i se părea ciudat.’ (Kirino,2010:312)
Prin această decizie, Masako se rupe total de rolul tradițional al femeii japoneze și
începe să își exploreze latura întunecată și practică a personalității care îi permite să își găsească

55
ieșirea din acest mediu sufocant, în care toată lumea se bazează pe ea. Rolul d e mama și de soție
în această societate este văzut că unul prin care aceasta să își ofere toată viață, toate aspirațiile,
fără să primească nimic la schimb. Deși și Yoshiki se simte dezamăgit de viață lui pe care o
simte neîmplinită din pricina slujbei, Ma sako în calitate de femeie și în special de mama se
simte înrobită de toate aceste responsabilități impuse de societate.
Ca și Masako, și Yayoi este nevoită să își accepte poziția de inferioritate în cadrul
familiei. Aceasta este nevoită să aibă grijă d e casă și în același timp să muncească, în timp ce
Kenji după terminarea muncii obișnuia să joace bacara și să frecventeze un club de dame de
companie. Aceasta este obligată să îi accepte defectele soțului, în timp ce ea trebuie să se
comporte că o soție p erfectă.Yayoi, ca și Yoshie, cea mai bătrână dintre femeie și văduva
grupului, se confruntă cu abuzurile verbale cât și fizice ale soțului. Ceea ce este interesant, este
faptul că niciuna dintre cele două femei, nu a privit reclamarea la poliție a abuzuri lor ca fiind o
opțiune. Această decizie este strâns legată de cultura și societatea japoneză în care problemele
dintre soți trebuie rezolvate de către aceștia acasă, fără implicarea unor forțe exterioare.
Reclamarea abuzurilor soțului sau divorțul, ar îns emna deasemenea pentru femei pierderea
sprijinului financiar, lucru pe care acestea nu și -l pot permite după o anumită vârstă și mai ales
după apariția copiilor. Astfel, femeile se află într -o situație fără ieșire, pe care ajung în cele din
urmă să o accep te.
În urma morții soțului, Yoshie este nevoită să se descurce singură și devine singura
sursă de venit stabilă a familiei. Chiar dacă moartea acestuia a eliberat -o de o relație abuzivă și
de povara de a avea grijă de un soț depresiv, acum aceasta se confruntă cu o nouă problema și
anume: soacra sa țintuită la pat și fiica sa, Miki, care îi cerea mereu bani. Programul încărcat de
la slujba și toate responsabilitățile ce îi reveneau în calitate de mama singură, nu îi permiteau
decât câteva ore de som n, pe care le consideră un lux 人のための 労は惜しまないが 、 自分
のことになるとどうでもよかった 。(43),,Era dispusa sa se sacrifice pentru altii,dar ei nu -si
acorda prea multa atentie (32).’’ Ca și Masako, aceasta simte că toată lumea profită de ea și că

56
nu se poate baza pe nimeni. În ciud a faptului că acesta muncește la fabrică, nu primește ajutor
din partea lui Miki în treburile casei și toate responsabilitățile pe care nimeni nu și le dorea,
muncile josnice, ca spre exemplu schimbarea scutecului bătrânei erau lăsate în cârca ei でも、
仕方がない。 誰が救ってくれるというのだ 。 生きていかなくてはならない 。奴隷の
ように感じても、 永遠の下働きと思えても、 自分がやらないとどうしようもないの
だから。(48),,Chiar daca se simtea ca o sclava,iar munca mizerabila parea sa nu se mai
sfarseasca nu putea sa lase nimic in seama nimanui.’’
Astfel, prin cele trei personaje, Yayoi, Yoshie și Masako, autorea caută să dezvlauie
adevărată față a societății japoneze după cum mărturisește și aceasta într -un interviu. Masako
este un simbol al femeilor japoneze, care nu este promovată în societate. În calitate de contabila,
nu a putut urca pe scară ierarhică și acum are o slujbă care ține de muncă manuală. Yoshie
trăiește în sărăcie, și are deasemenea grijă de soacră ei bolnavă.Yayoi este gospodină tipic
japoneză -mereu inferioară bărbatului.Toate sunt reprezentative pentru femeia japoneză de
astăzi: au atât de multă responsabilitate pe umerii lor și rolurile le sunt clare: bărbații există în
afară casei, iar femeile în casă.
III.1.7. Violen ța împotriva femeilor
În centrul cărții se află crima înfăptuită de Yayoi, acesta fiind și intriga roma nului.
Rolurile soților sunt clare, Kenji este cel care susține financiar familiar, iar Yayoi este cea care
are grijă de casă și de soț. Pentru a aduce un plus de venit familiei, acesta se va angaja part -time
la fabrică în tura de noapte . Femeia s -a mutat în Tokyo după terminarea lic eului și a început să
lucreze ca asistent de vânzări la o companie de faianță, loc unde și -a întâlnit și viitorul soț care
venea des la biroul ei cu afaceri. Yayoi era o fată frumoasă se bucura de atenția bărbaților , însă
cel de care s-a îndrăgostit a fost Kenji , cel mai insistent dintre toți pretendenții. După cum
mărturisește și femeia, totul a fost perfect până la căsătorie, odată cu acesta Kenji
schimbându -se și petrecându -și tot timpul la jocurile de noroc și la baruri.

57
Astfel, femeia a ajuns să își petreacă tot timpul acasă având grijă de copii. Momentul
care schimbă total relația dintre Yayoi și Kenji este atunci când bărbatul i -a dezvăluit femeii că ,
nu mai are niciun ban, femeia neînțelegând cum este posibil din moment ce nu a mai adus
salariul acasă de trei luni. Kenji nu numai că și -a cheltuit tot salariul, dar a cheltuit și toate
economiiile. Cei doi încep a se certă, iar Kenji începe să o insulte pe femeie și ajunge să o
lovească . Rememor ând momentul aceasta susține :
憎しみだ。この感情を、憎しみというのだ。山太弥生は姿見に映る自分の全身を眺め
ながら思った。三十四歳の白い裸体のほぼ中央、鳩尾に際立った青黒い、ほぼ円形の
痣がある。昨夜、夫、健司《けんじ》の拳固《げんこ》をここで受けたのだ。 それは、
弥生の内部にはっきりと、ある感情を誕生させた。いや、以前からあったのだ。弥生
は夢中で首を振った。鏡の中の裸の女も一緒に首を振る。以前からあった。ただ、名
前をつけることができなかっただけなのだ。憎しみという名前を持った途端にそれは
黒い雨雲のように広がり、瞬《またた》く間に心を占 領した。だから今、弥生の心の
中には憎しみ以外、何もない。 (Kirino:2002,83)
,,Ură. Așa se numește sentimentul. Gândul o fulgeră în timp ce -și privea în oglindă
corpul gol, de treizeci patru de ani. O vânătaie de un albastru -închis îi apăruse lângă plexul solar.
Soțul ei o lovise acolo cu o seară înainte, iar odată cu vânătaia creștea un alt sentiment. Nu, nu era
chiar adevărat. Sentimentul era acolo înainte. Își clatină capul, iar femeia goală din oglindă îl
clatină și ea pe -al ei. Era cu siguranță acolo dinainte; numai că ea nu -i putea da un nume precis.
Odată ce înțelesese că se numește ura, sentimentul începuse să se împrăștie asemenea unui nor
întunecat, umplându -i fiecare locșor, astfel încât acum nu mai era nimic altceva
înăuntru.''(Kirino, 2010:57 )
Faptul că Yayoi nu a luat în c alcul în niciun moment posibilitatea de a -și raporta soțul
pentru violență domestică nu este ceva surprinzător. Acesta este o femeie dezamăgită atât de
soțul ei , cât și de sistemul legal, alcătuit tot din bărbați , care consideră normal acest gen de
comport ament față de femei. În opinia lui Kazuhito Shinka, director adjunct al biroului
guvernului central pentru egalitatea între sexe, cauza viole nței domestice este faptul că mulți
oameni văd femeile că proprietatea soțului , iar lipsa legilor prin car e femeile să fie protejate de
violența domestică își găsește răaspunsul în concepția că autoritățile nu ar trebui să intervină în

58
problemele de cupluri.13
Dupa ce Yayoi le povesteste prietenilor la fabrica despre violenta domestica,Yoshie isi
reaminteste de p ropria experienta .
唐突に、ヨシエは山本弥生のことを思い浮かべた。弥生はまだ幼児のいる主婦
なのだ。下の子がようやくおしめが取れたと喜んでいたばかりではなかったか。それ
がどんなに幸せな時期か、ヨシエにはよくわかっていた。だけど、弥生の様子はこの
ところおかしい。亭主に腹を殴られたということだが、よほど気に障ることでも言っ
たのではないだろうか。働き者の女房は便利な存在だが、怠け者の夫にとっては目の
上のたんこぶにもなる。うちの人がそうだった。ヨシエは、五年前に肝硬変で死んだ
夫のことを思い出したヨ シエが姑によく仕え、家計を助けて内職をしたり、家のこと
を一生懸命やればやるほど、夫はヨシエを鬱陶しがったものだ。たぶん、弥生の亭主
という人も、弥生がよくやるので気に入らないのだろう。夫と同じ我儘《わがまま》
な男なのだ。世の中というものはどういう訳か、我が儘な亭主には働き者の女がくっ
ついてしまうようにできている。でも、我慢して尽くすしかないのだ。弥生は自分に
似たところがあると、ヨシエは勝手に思っている。 (Kirino,2002 :46)
,,Știa din experientă că era bine să ai o soție muncitoare, însă pentru un bărbat leneș asta
însemna uneori o adevărată pacoste. Și soțul ei fusese la fel. Își aminti atunci de omul care murise
de ciroză acum cinci ani. Oricât de mult ar fi îngrijit -o ea pe bătrână sau câte locuri de muncă și -ar
găsit că să facă față cheltuielilor, soțul ei era tot mai trist. Probabil că soțul lui Yayoi se săturase
de ea tocmai din cauza că se căznea prea mult. Se poate să fie și el cum fusese soțul ei. Cei mai
leneși bărbați ajungeau întotdeauna lângă cele m ai harnice femei, asta e toată socoteală. Și nu
puteai face nimic decât să lupți cu pumnii și să tragi cu dintîi.’’(Kirino, 2010:33 )
Acest citat este revelator în ceea ce privește modul în care femeile privesc violența
domestică: soțul este stâlpul familie i, iar dacă acesta simte că autoritatea sau puterea îi sunt
subminate, cu siguranță că se va răzbună , iar ele nu pot face nimic altceva decât să suporte. Atât
soțul lui Yoshie cât și Kenji, tind să dea vină pe soții le atunci când lucrurile merg prost și ac eștia
nu văd în femeile de lângă ei persoane independente , așteptându -se să le fie tolerat

13 Magnier,Mark. Battery Behind the Shoji Screen . În Los Angeles Times , ianuarie 22 ,2002

59
comportamentul violent. Aceștia au o viziunea tradițională aspura rolurile bărbaților și femeilor
în societate.
Însă relația dintre Yayoi și Kenji va atinge punctul culminant la o seară după ce acesta
își bate soția când o întreabă なんだよ 。 たまには 優しくしてくれよ 」(61),,Nu poți să te comporți și tu
mai frumos din când în când?''. Atunci Yayoi îsi va scoate cureaua și o va înfășura în jurul
gâtului bărbatului, sfarșind prin a-l omorî もっともっと 苦しめばいい 。こんな男は絶対に
存在してほしくない (91),,trebuie sa sufere mai mult ,gandi ea,nu merita sa traiasca in halul
asta.
Toată dezamăgirea, toate frustrările adunate de -a lungul timpului, toate umili nțele pe
care le -a suferit se revarsă în modul violent în care l -a omorât pe Kenji și faptul că ズボンの 前
が少し濡れているのは 失禁したせいらしい 。弥生は笑った。(92),,În față pantalonilor lui
se formase o băltoacă.îi veni să radă când pricepu că bărbatul își dădu drumul pe el ’’ sugerează
că femeia a reușit să își recapete demnitatea pierdută în urmă abuzul fizic și psihic suferit,iar
acum raportul dintre ei s -a schimbat: Yayoi nu mai este o victima, iar Kenji nu mai are autoritate
și putere asupra ei. După înfăptuirea crimei, 鳩尾に膝頭が当たったが 、もはや痛みは感じ
られなかった (94),,Genunchiul îi atinse stomac ul ,însă nu mai simți nicio durere.’’ sugerează
faptul că femeia a prelu at controlul asupra vieții sale , simțindu -se în siguranță odată cu moartea
soțului.
Toate cele patru femei suferă la un moment dat din cauza abuzurilor , fie ele fizice,fie
psihice săvârșite de bărbați. Cartea ne introduce din prima clipă în această lume în care bărbații
pot face orice,femeile fiind nevoite să se adapteze la această realitate și să își însușească
aptitudini de supraviețuire:
駐車場から弁当工場までの道のりに痴漢《ちかん》が出没するように
なったのは 、今年に入ってからだった。これまでに何回か、パート従業員が暗
がりに連れ込まれて危ない目に遭っている。 (Kirino, 2002:9)
Începuse să audă vorbindu -se despre un om ciudat, care se învârtea prin

60
preajma șoselei ce lega parcarea de fabrică. Apoi mai multe femei care lucrau cu
jumătate de normă raportaseră că fus eseră trase și hărțuite în umbră și că abia putuseră
scapă, prin urmare, compania întocmise o avertizare care cerea femeilor să umble în
grupuri. (Kirino,2010:8)
Ulterior, Masako în timp ce se îndrepta spre slujba va fi hărțuită de acest bărbat ,însă
Masa ko îi descoperă identitatea hărțuitorului, un bărbat de la fabrică și pentru a scapă de acesta,
îi face promisiuni false să se întâlnească cu el ulterior. Aceasta descoperă că în urmă altercației
are o mică zgârietură la buza și o vânătaie pe antebraț de c ând fusese tărâță prin iarbă,, あの 男
の痕跡 など 何ひとつ 、この 身に残したくない 。(108),,nu voia nici o urmă de la individual
acela pe corpul ei’’ . Aceasta dorește să uite de acest incident simțindu -se înjosită și furioasă în
același timp, pentru că și -a lăsat garda jos și a fost l uată prin surprindere, însă Masako decide să
nu depună plângere pentru hărțuire sexuală. Kazuo Miyamori crede în promisiunea femeii și o
va aștepta pe acesta să își termine programul la muncă, iar când Masako descoperă acest lucru
昨夜の屈辱感と自嘲的な気分が勢いよくぶり返してくる 。雅子は立ち止まり、カズオ
が追いつくのを 待った 。怒りが 込み上げてきてどうしようもなかった 。,,gândul că totul
putea merge mai departe că și cum nimic nu s -ar fi întâmplat o umplu brusc de furie .umilință și
dezgustul nopții precedente o făcură să se oprească și să -l aștepte .era atât de furioasă încât
putea să -i facă orice.’’. Masako nu depune o plângere împotriva hărțuitorului, într -o țară că
Japonia, unde se pune accentul pe ideea budistă de gaman ,a suferi în tăcere cu multă răbdare și
demnitate, nu este de mirare că multe femei nu iau atitudine în fa ță unei asemenea probleme.
Multe victime simt că nu ar trebuie să anunțe autoritățile deoarece nu e un lucru destul de serios
pentru a putea fi considerat o fărădelege.
Însă, pentru Masako nu va fi ultima oară când se va confruntă cu violența. Satake, cel
care este închis pe nedrept pentru moartea lui Kenji și eliberat ulterior din lipsa de probe, află
faptul că Yayoi a fost cea care și -a omorât soțul și că Masako, Yoshio și Kuniko au ajutat -o să

61
scape de cadavrul bărbatului. Considerând -o pe Masako capul o perațiunii, acesta dorește să se
răzbune pe ea, mai întâi violând -o că mai apoi să o omoare. Acesta descoperă veriga slabă a
grupului, Kuniko, și profitând de atracția pe care femeia o simte față de el decide să o omoare
pentru a o speria pe Masako. Faptul că această nu își pierde calmul și continuă să îl provoace,îi
aduce aminte de o femeie pe care a violat -o și omorât -o în urmă cu mult timp.
Aceasta era o fostă prostituată care fură fetele de la cluburile și saloanele de masaj,
conduse de trupa lui. Ini țial, acesta a fost trimis doar să o sperie, însă privirea batjocoritoare a
femeii a declanșat furia bărbatului. Atât în cazul lui Masako, cât și în cazul femeii ucise, Satake
este uimit de îndrăzneala acestora de a se avăntă într -o lume a criminalității d ominată de bărbați
și ușurință cu care renunță la normele sociale care cereau în permanentă de la femei gingășie,
obediență. Acesta constată superioritatea femeilor față de el prin ușurință cu care renunță la
normalitate,spre deosebire de el care este mere u nevoit să afișeze o imagine a unui cetățean just.
Tocmai din acest complex de inferioritate al lui Satake, va izvorî și dorința acestuia de a le
subjuga pe femei, de a le face așa cum mărturisește și el să i se predea. În viziunea sa, prin actul
de viol, acesta își reafirmă superioritatea dacă nu intelectuală, atunci fizică în față sexului slab.
Odată cu moartea acestei femei, Satake nu se va mai simți atras de nici o femeie până când o va
cunoaște pe Masako.
Satake reușește să o prindă pe Masako, iar scena violului este redată atât din
perspectiva bărbatului cât și din cea a femeii. Locul pe care Satake l -a ales să o violeze este
simbolic: banda folosită pentru preparii mâncării,tocmai locul unde societatea considera că o
femeie trebuie să lucreze. Bărbatul îi dezvăluie lui Masako că o urăște pentru că este femeie și
continuă să o bată și să o violeze.Acesta este conștient de faptul că Masako îi este superioră din
punct de vedere intelectual, astfel prin acest viol acesta încearcă să îi demonstreze femeii
superioritatea lui fizică. Pentru Satake, Masako este doar un obiect care să îl ajute să își
îndeplinească fantezia.Lucru la care acesta nu se așteapta este ca femeia să riposteze,iar într -un
moment de neatenție din partea acestuia,Masako reușește s a faca rost de o armă și să îl omoare.

62
それなら、これまでの自分はどうなるのだ。雅子は深爪に近
いほど短く切られた自身の指の爪を眺めた。弁当工場の仕事
のために、二年間一度も長く伸ばしたことはない。青白い手
は、過剰な殺菌消毒ですっかり荒れている。信金で二十年間
働いてきたこと。子供を産み、家事をして、家族と暮らして
きたこと。あの日々は何だったのだろうか。体に染みついた
これらの痕跡《こんせき》は、紛れもなく雅子自身にほかな
らなかった。佐竹は虚ろな夢に生き、雅子は現実を隅から隅
まで舐めて生きる。雅子は、自分の欲しかった自由は、佐竹
の希求《ききゅう》していたそれとは少し違っていたことに
気が付いた。
雅子はエレベーターのボタンを、力を籠めて押した。
これから航空券を買うつもりだった。佐竹とも、ヨシエや弥
生とも違う、自分だけの自由がどこかに絶対あるはずだった。
背中でドアが閉まったのなら、新しいドアを見つけて開ける
しかない。風の唸りにも似たエレベーターの昇って来る音が、
すぐ側でしている。
,,Dar venise până aici; unde putea să meargă acum? S e uită la unghiile tăiate
scurt din cauza ultimilor doi ani petrecuți în fabric. Mâinile îi erau crăpate de la
înmuierea repetată în dezinfectanți. Se gândi la cei douăzeci de ani petrecuți la
compania de credit, la nașterea unui fiu și la întemeierea unei familii. Ce însemnau
toate astea? La urmă urmei, ea nu era nici mai mult, nici mai puțin decât realitatea
tuturor acestor ani, cu toate urmele pe care o lăsaseră în ea. Și, spre deosebire de Satake,
ea înfruntase tot ce îi pusese realitatea în față. Imagi nea libertății lui era diferită de a ei.
Lovi butonul liftului. O să meargă să -și cumpere un bilet de avion. Libertatea
pe care o caută era a ei, nu a lui Satake, a lui Yayoi sau a lui Yoshie, și era convinsă că
o aștepta afară undeva. Dacă încă o ușa se î nchisese în urmă ei, atunci nu avea de ales
decât să găsească altă pe care să o deschidă. Liftul gemu asemenea vântului când coborî
în întâmpinarea ei.’’(Kirino,2010:505)
În urmă crimei înfăptuite, Masako decide să părăsească țara cu banii din afacerea cu
tăierea cadavrelor,găsindu -și, astfel, ieșirea din viață sufocantă,plină de obligații pe care trebuia
să le îndeplinească. Aceasta simte că pentru a realiza acest lucru, trebuie să părăseasca țara,

63
unde și -a petrecut toată viața făcându -le altora pe plac, având grija de familie, încercând să se
comporte profesional într -un domeniu în care femeile sunt discriminate, însa acum a venit
momentul mult așteptat și anume: ruperea totală de societatea profund patriarhală.

64
Capitolul IV . Concluzii

Prin cartea Out, scriitoarea Kirino Natsuo caută să dezvăluie adevărata societate
japoneză și problemele cu care femeile înca se mai confruntă și în prezent. Deși începând cu
perioad a Meiji au aparut primele mișcă ri feministe, spre deosebi re de țările occidentale Japonia
nu a reușit să îndepărteze diferențe le uriașe dintre bărbați și femei în privința oportunităților,
salariilor . Unul dintre motive poate fi faptul că, Japonia este o țară cu un puternic caracter
tradiț ionalist, în cadrul căr eia copiii sunt învățați de mici despre diferențele dintre sexe și rolul
fiecăruia în societatea japoneză, orice abatere de la normă fiind grav sancționată.
Astfel, Kirino Natsuo se folosește cu abilitate de șocanta premisă a romanului,
uciderea cu brutal itate a soțului de catre Yayoi pentru a atrage câți mai multi cititori, astfel încât
să poată trage un semnal de alarmă asupra modului în care femeile sunt văzute în societate și
anume : simple obiecte. Prin personajul lui Masako ne este dezv ăluită soarta m ultor femei din
societatea japoneză : acestea la locul de muncă nu trebuie să spere la promovări sau la un
salariul egal cu cel al bărbaților, iar în cadrul familiei nu trebuie să își neglijeze atribuțiile:
creșterea și educarea copiilor, prepararea meselo r.
Faptul că sfărșitul romanului prezintă o nouă Masako, care a reușit să scape din această
societate patriarhală, arată faptul că înca mai există o speranță pentru femei de a căștiga
egalitatea cu bărbații pe toate planurile, atât timp căt au curajul de a lupta pentru drepturile care
li se cuvin.

65

Anexa 1

Anexa 1 cuprinde propria traducere a unui fragment din cartea Out, a scriitoarei Kirino Natsuo.

憎しみだ。この感情を、憎しみというのだ。
山太弥生は姿見に映る自分の全身を眺めながら思っ
た。三十四歳の白い裸体のほぼ中央、鳩尾に際立った青
黒い、ほぼ円形の痣がある。昨夜、夫、健司《けんじ》
の拳固《げんこ》をここで受けたのだ。
それは、弥生の内部にはっきりと、ある感情を誕生させ
た。いや、以前からあったのだ。弥生は夢中で首を振っ
た。 鏡の中の裸の女も一緒に首を振る。 以前からあった。
ただ、名前をつけることができなかっただけなのだ。
憎しみという名前を持った途端にそれは黒い雨雲の
ように広がり、瞬《またた》く間に心を占領した。だか
ら今、弥生の心の中には憎しみ以外、何もない。
「絶対に許さないから」
口に出した弥生は、たちまち涙を溢れ出させた。涙は
とめどなく流れて頬を濡らし、弥生の小ぶりだが形の良
い乳房の 谷間まで落ちてきた。涙が鳩尾まで達した時、
また息が止まるような苦痛が襲ってきて、弥生は畳に蹲
《うずくま》った。空気が触れても、涙が流れても痛い。
誰にもこの痛みを癒すことはできないだろう。
気配を感じたらしく、小さな布団に寝ている子供がも
ぞもぞ動きはじめた。弥生は慌てて立ち上がって涙を手
で拭い、急いでバスタオルを体に巻いた。決して子供た
ちにこの痣を見せてはならなかった。また泣いていると
ころも。
そう思うと、自分はこの世にたった一人きりでこの仕
打ちに耐えていくのだという激しい孤独感に襲われ、弥
生の目にまた涙 が溢れてきた。何よりも、一番近しい人
間関係にひどく傷つけられているという事実に耐えら
れないのだ。この地獄からどう抜け出したらいいのかわ
からない。弥生は幼児のように泣きじゃくりたい衝動と
闘った。
上の五歳の息子が寝苦しそうに眉を顰《ひそ》めて、
寝返りを打った。三歳の弟も、その余波を食らって仰向
《あおむ》けになった。今、子供たちを起こしてしまっ
ては工場に行けない。弥生は這って姿見の前から移動す
ると、寝室を出た。音をたてずに注意深く襖を閉め、静
かに眠っていてほしいと祈る気持ちで照明を消す。
弥生は足音を忍ばせて 小さな台所と接したリビング
ルームに行き、食卓の上に畳んで積んだままになってい
る洗濯物の山から自分の下着を一組探し当てた。スーパ
ーで買った何の飾りもない安売りのショーツとブラジ
ャーだ。独身時代には美しいレースのついたランジェリ
ーばかり買っていたことを思い出した。健司が好んでい
たからだった。
その頃は、まさか自分たちにこんな未来が待っていると
は想像もできなかった。手に入れられない女に心奪われ
た馬鹿な夫と、その男を憎む妻と、深い川を隔てた彼岸Ură. Acesta era numele acestui sentiment.
Femeia îsi privea în oglindă corpul în vârsta de 34
de ani, iar acest gând o copleși. Soțul ei o lovise
cu o seară în urmă, rezultatul fiind o vânătaie de o
culoare albastru -închis lângă plexul solar. Când
vedea vânata ia, în sufletul femeii încolțea un nou
sentiment. Însă acest lucru nu era adevărat,
sentimentul fiindu -i cunoscut femeii, doar că
înainte nu i -a putut da o denumire.Acum că
înțelesese că ceea ce simte este ură, sentimentul
reuși să i se răspândească asemen i unui nor negru,
nemaifiind loc și de alte simțiri.
-Nu îmi poate face așa ceva, spuse cu o voce
apăsată, izbucnind în lacrimi.
Lacrimile îi curgea pe fața, continuând să cadă pe
sânii mici, dar conturați. Când îi ajunseseră în
dreptul vânătaii, suferința o trânti pe tatami.
Aceasta era o rană pe care nimeni nu ar putea să o
vindece, orice lucru mărunt precum o picatură de
apă, un suflu de aer, o răneau.
Simțindu -și mama agitata, copiii care dormeau pe
futon, începuseră să se foiască. Imediat, Yayoi se
ridică de pe tatami, îsi șterse lacrimile de pe față și
îți puse un prosop pe ea. Se simțea singură, și când
se gândea că e nevoita să înfrunte această situație
pricinuită de persoana cea mai dragă ei, lacrimile
o copleșiră. Nu găsea ieșirea din acest iad și se
abținea de la plâns.
Copilul cel mare, în vârstă de cinci ani, se încruntă
în somn și se întoarse pe burtă, iar fratele lui cel
mic, de trei ani, se suci pe spate. Aceasta încercă
să nu îi trezească pentru că dacă s -ar fi întâmplat
acest lucru, nu s -ar mai fi putut duce la muncă,
astfel că pastră distanța de dormitor și
oglindă.Yayoi închise ușile rulante încet, stinse
lumina și spera ca aceștia să se trezească
dimineața următoare.
Se îndreptă către camera de zi și către bucătărie și
își căută chiloții ș i un sutien de la supermarket în
grămada de haine. Acest lucru îi aminti de faptul
că înainte să se căsătorească purta lenjerie cu
brodături frumoase, pentru că știa că lui Kenji îi
plăcea atât de mult. Atunci nu și -ar fi putut

66
《ひがん》と此岸《しがん》とに別れてしまうとは思い
も寄らなかった。二人は もう二度と同じ岸を歩くことは
ない。なぜなら、自分が健司を許さないからだ。
今日も夫が自分の出勤時間までに帰ってくることはな
いだろう。最早、あてにできない健司を頼って子供を残
していくのが死ぬほど心配だった。特に上の息子は人一
倍感じやすく、傷つきやすいのだから。
しかも、夫は三ヵ月前から給料を家に入れていない。
自分が夜勤で得るわずかな収入が親子三人をかろうじ
て食べさせている。
何ということだろう。
夜勤に出ている間に帰宅して、こっそり布団に入る狡
《ずる》い夫。その夫と、朝、くたびれて帰ってから繰
り返す際 限ない口喧嘩。互いに交わされる冷たい刺すよ
うな視線。本当に疲れた。弥生は大きな溜息をつきなが
ら、ショーツをはくために屈んだ。すると、鳩尾がずき
りと痛んだ。思わず声が出る。ソファで丸くなっていた
飼い猫のミルクが顔を上げ、耳を立てて弥生を見た。昨
夜はソファの下で怯え、細く長い鳴き声を上げていた。
その出来事を思い出すと、弥生の顔が蒼白になった。
怒りと憎しみの、何ともいえない暗い感情が弥生を打ち
のめす。ここまで他人を嫌いになったことなど一度もな
い。地方都市出身の弥生は、平凡だが優しい両親のもと
でのんびり育った一 人娘だった。
弥生は山梨の短大を出ると、東京に出て中堅のタイル
会社に就職した。仕事は営業補助。美しく可愛いと弥生
は男の社員にちやほやもてはやされた。思えば、その頃
が弥生の人生における絶頂期だった。選ぼうと思えば幾
らでも相手を選べたのに、弥生が心惹《こころひ》かれ
たのは、会社に出入りしていた地味な建材会社に勤める
健司だった。
健司がほかの誰よりも強引に弥生を口説いたからだ。
結婚までの健司との恋愛は、いつも誉め讃えられ、将来
の甘い夢をこれでもかこれでもかと呈示される素晴ら
しい思い出ばかりだった。しかし、結婚 とともに弥生の
お姫様気分はすぐに潰《つい》えた。健司は弥生を放っ
て、 飲んだり、 博打をしたりで家に寄りつかなくなった。
健司はいつだって、手に入れられそうもない他人のもの
が欲しくなる男なのだと気付いたのは、最近になってか
らだ。健司は自分が会社のマスコット的存在だったから
欲しがったのだ。自分のものになってしまえば、興味は
失《う》せる。いつも幻を追いかけていたい不幸な男。
それが健司だ。

昨日の晩はどういう風の吹きまわしか、健司が十時前
に帰宅した。
ようやく寝ついた子供たちを起こさないように、音を
潜めて台所で洗 い物をしていた弥生は気配を感じて振
り向いた。真後ろに健司が突っ立っていた。健司はさも
嫌な物を見るような苦い顔をして、弥生の背中を眺めて
いる。驚いた弥生は思わず泡だらけのスポンジを流しに
落とした。
「ああ、びっくりした」
「何だ、ほかの男と思ったか」 imagina că vor ajunge în sit uația în care soțul să îi
fie obsedat de o altă femeie, iar ea să îl urască,
fiind separați de aceasta prăpastie de neîntrecut.
Aceasta nu îl va putea ierta vreodată, astfel că,
niciodată nu se vor mai găsi pe aceeași parte.
Știa că acesta nu se va întoarc e până să plece ea la
slujbă, însă chiar dacă ar fi ajuns tot ar fi fost
stresata pentru că și -ar fi lăsat copiii în grija unui
neresponsabil, băiatul cel mare fiind sensibil. Mai
mult decât atât, femeia era nevoita ca din puținii
bani câștigați la fabrică să cumpere mâncare
pentru ea și pentru copiii ei, deoarece Kenji nu își
mai aducea salariul de trei luni acasă.Era prea
mult. Soțul ei se întorcea noaptea târziu, ea venea
dimineața obosită de la fabrică, iar atunci când se
întâlneau doar se certau, sau d acă nu, se priveau
răutacios. Toată această mizerie o obosea.
Căutând să își ia o pereche de chiloți, suspină,
durerea de la vânătaie accentuându -se. Plângând,
se târî pănă la canapea și se ghemui privindu -și
pisica, Lăptic. Aceasta a mieunat toata noaptea
sub canapea.
Niciodată nu a avut sentimente de ură față de
cineva, însă acum în sentimentele ei întunecate se
amesteca nu doar furia, ci și ură. După ce a
terminat liceul din Yamanashi, s -a mutat la Tokio
unde lucra ca asistent de vânzări pentru o
compani e renumită de faianță. Datorită frumuseții
sale,ca și alte fete cu această calitate, era în centrul
atenției bărbaților, acestea fiind cele mai frumoase
momente din viața ei. Avusese posibilitate de a
alege dintre toți bărbații, dar s -a îndrăgostit de
Kenj i care venea la biroul ei pentru chestiuni de
afaceri. Bărbatul lucra la o firmă de construcții.
Datorită insistenței acestuia, îl alesese, iar până la
căsătorie totul a fost lapte și miere, însa visele lui
Yayoi s -au spulberat după căsătorie când era
nevo ită să stea de una singură, în timp ce Kenji îsi
petrecea tot timpul la jocurile de noroc și la
bar.Atunci a constatat că era genul de bărbat care
voia să dețina ce era a celorlalți.Și -a dorit o relație
cu ea din simplul motiv că era centrul atenției la
companie, însă odată ce a obținut ce își dorea și -a
pierdut interesul. Însă nefericitul era chiar
bărbatul, care alerga după iluzii.

Cu o seară înainte, bărbatul a apărut pe
neașteptate, înainte de ora zece, în timp ce copiii
erau la somn,iar Yayoi spăla li niștita vasele.

67
健司は珍しく酔っていなかったが、えらく不機嫌だっ
た。しかし、健司の不機嫌にはすでに慣れきっていた。
「思ったわ。もう寝ている顔しか見てないもの」スポン
ジを拾い上げながら、嫌みが口を衝いて出る。できれば
その苛ついたどす黒い顔も見たくない。 「どうして今日
は早いの」
「金がないんだよ」
「知ったことじゃないわ。だって、うちに一銭も入れて
ないじゃない」
背中を見せたまま言ったにもかかわらず、健司が薄く
笑ったのがわかった。
「ほんとにないんだよ。貯金も遺っちまったしさ」
「遣ったの」と震える声で問う。二人で貯めた金が五百
万以上はあったはずだ。マンションの頭金にもう一息だ
ったのに。何のために自分があの辛い労働をしてきたと
思っているのだ。
「本当に？ どうして。給料入れてないのにどうして」
「博打。バカラってやつ」
「嘘でしょう」呆れてそれしか言えなかった。
「ほんと」
「だって、あなただけのものじゃないでしょう」
「おまえのもんでもないだろう」
あまりのことに黙り込むと、健司はこう言ってのけた。
「俺、この家出て行こうか。え、そのほうがいいんだろ
う。え？」
なぜ荒れているのか、何が気に入らないのか。帰って
来るたびに、どうして手前勝手な嵐に家族を巻き込むの
かやりきれなかったが、この時ばかりはそれどころでは
なかった。弥生は冷静な口調で返した。
「出て行って済む問題じゃないでしょうに」
「じゃ、どうすれば済むんだ。言ってみろよ」
すでに結論を弥生に預けてしまった狡さが健司の 顔に
滲み出ている。わかってるくせに、と腹が立ち、切り返
した。
「早く女に振られりゃいいのよ。それが諸悪の根源でし
ょ」
突然、鳩尾に何か堅く重い物が捩《ね》じ込まれた。
気を失いそうなほどの激痛が襲い、弥生はその場に倒れ
た。息が吸えなくなって悶絶《もんぜつ》しながらも、
いったい何が起きたのか訳がわからない。言葉にならな
い呻《うめ》きを発していると、今度はエビのように丸
めた背中を蹴られ、悲鳴を上げた。
「馬鹿野郎」
健司が怒鳴り、右手をさすりながら風呂場に入るのを
横目で見て、夫の右の拳固で殴られたと知った。弥 生は
痛みに呻いてしばらく横たわっていた。風呂場からは、
烈しい水の音がしている。
ようやく息がつけるようになり、まだ握りしめていた
スポンジのせいで泡だらけになった手で弥生はＴシャ
ツをめくってみた。鳩尾には青黒い痣がくっきりとつい
ていた。それが健司と自分の終わりの刻印のように感じ
られ、長い息を吐くと襖が開いた。長男の貴志《たかし》
がこわごわとこちらを見ている。
「おかあさん、どうしたの」 Auzind un zgomot, femeia s -a întors, văzândul pe
Kenji privind -o încruntat. Speriată, femeia a
scăpat din mână buretele în chiuvetă.
-M-ai speriat.
-De ce? Te -ai fi așteptat sa fie alt bărbat?
Chiar dacă nu era beat, acesta era iritat, însă
femeia era obișnuită cu stările bărbatului.
-De ce nu? Când ai mai venit acasă la această oră?
Yayoi nu s -a putut abține și l -a întrebat pe bărbat,
preferând să fie plecat. Dar de ce așa devreme?
adăugă aceasta.
-Am rămas fără bani.
-Cum adică? Au trecut luni de când nu ai mai adus
salariul acasă.
Chiar dacă era cu spatele la ea, Yayoi știa că
zâmbește.
-Sunt lefter și am cheltuit și economiile.
-Ce-ai facut? îl întreaba Yayoi. Aceștia reușisera
să adune aproape avansul pentru un apartament, în
jur de cinc i milioane de yeni. Altfel ce motiv ar fi
fost pentru ea să muncească la fabrică. Cum ai
fost în stare? Nu numai că ți -ai cheltuit salariul,
dar ai terminat și economiile.
-La bacara..
-Glumești!
-Nu glumesc!
-Nu erau doar ale tale, nu trebuia să îți perm iți așa
ceva.
-Dar nici ție. În multe cazuri nu avea ce să îi
spună, dar în acea seara îi răspundea la toate
întrebarile. Mai bine aș pleca, nu?
De ce încerca să o înțepe? Ce îl deranja? În restul
timpului nu își târa soția și copiii în dramele sale,
dar a tunci era ceva diferit.
-Nu s -ar rezolva nimic, răspunse cu o voce ca de
gheață femeia.
-Atunci spune -mi ce.
Femeia îi putea citi pe față viclenia, încercând
parcă să o atragă într -o cursă.
-Ar fi bine dacă panarama aia ar putea scăpa de
tine, spuse Yayoi nervoasă. Ea este cauza tuturor
problemelor.
Deodată simți o lovitură în stomac. Femeia era pe
punctul de a leșina și nu înțeles ce s -a întâmplat,
dar simți că nu mai poate respira. Gemu și se
îmbrațișă, când simți o noua lovitură.
-Proasta naibii! se repe zi Kenji.
Îl observă pe ascuns și văzu cum își mișcă
pumnul, mergând spre baie. Așezată pe podea,

68
「何でもない。転んだの。大丈夫だから早く寝なさい」
そう言うのがやっとだった。貴志は何かを悟ったらし
く、黙って襖を閉めた 。眠っている弟を気遣ったのはす
ぐにわかった。幼児でさえも他人を思いやる心を持って
いるというのに、健司のこのざまは何だろう。人が変わ
ってしまったのだ。それとも、もともとこういう男だっ
たのか。
弥生は鳩尾を手で押さえ、どうにか食卓の前に座っ
た。痛みをこらえ、ゆっくりと呼吸を整える。風呂場か
らは、プラスチックの桶を蹴飛ばす音が聞こえてきた。
桶にまで当たってるんだわ、と弥生はくすりと笑い、そ
れから両手に顔を埋めた。怒りよりも、どうしてこんな
男と一緒に暮らしているのかという惨めさが弥生を打
ちのめしていた。
asculta apa care curgea la baie.
Îsi reveni treptat ,strângând în mână buretele și
ridicându -și tricoul observă vânătaia de un
albastru închis, lângă piept. A cest lucru era
picătura care a umplut paharul în relația ei cu
Kenji.Oftă și auzind ușa de la baie
deschizandu -se ,îl văzu pe Takashi, fiul cel mare,
cuprins de frică.
-Ce s-a întâmplat?
-Nimic, dragule. Am cazut, dar sunt în regulă,
spuse cu efort femeia. Întoarce -te la culcare.
I se păru că băiatul a înteles și a închis ușa, însă își
făcea griji pentru băiatul de trei ani. Ce avea
Kenji, din moment ce și un copil e mai înțelegător.
Se gândi că omul se schimbă, dar e posibil ca
Kenji să fi fost mereu așa.
Se îndreptă spre masă, ținându -și mâna la stomac.
Încerca să își controleze durerea, așsa ca respira
cât mai încet. Auzi cum o găleată se prăbuși în
baie și începu să râdă, ținându -și fața în palme.
Era groaznic faptul că trăia cu un astfel de bărbat.

69
Anexa 2

Anexa 2 cuprinde traducerea unui articol de critica al operei lui Kirino
Natsuo,concentrându -se pe analiza cărții Out.

桐野夏生はいまや、村上春樹とならんで、国際
的に多くの読者を獲得している代表的な現代
日 本文学の作家の一人である。 『 OUT』は、1997
年に講談社より刊行され 、98 年に第 51 回日
本推理 作家協会賞を受賞した。
四人の主婦の犯罪、すなわち一人が夫を殺害
し、ほかの三人がその死体 をバラバラにする
というショッキングなシーンで始まるこの作
品は、彼女たちの閉塞した日常を 通して、日
本社会の現実を鋭く描き出している。
またたくまにベストセラーとなったこの作品
は、 2003 年にアメリカで英語版が出版された。
ペーパーバックではない、 単行本としては異例
の売 れ行きであったそうだが、それがそのリ
アルで力のある内容によるものであることは、
たとえば 「ワシントン・ポスト」紙が「 日本
女性のステレオタイプを打ち砕きながら日本
社会の暗部を描 いた」と評したことにも明ら
かである。そして 2004 年、アメリカミステリ
ー界のアカデミー賞 とも称せられる、アメリ
カ探偵作家クラブ主催の「エドガー賞」の最優
秀作品賞の最終候補４作 の一つに選ばれた。
日本人作家としては初の快挙である .
あらためて、 「ワシントン・ポスト」紙の評言、
「日本女性のステレオタイプを打ち砕きなが
ら 日本社会の暗部を描いた」を思い起こした
い。 「日本女性のステレオタイプ」 、 ここからは、
従順 な良妻賢母という旧来の伝統的日本人女
性イメージが、いまだに「ステレオタイプ」と
して流通 していることがうかがわれる。
だが、日本国内においても、 『 OUT』は女性たち
をめぐる「ステレ オタイプ」を粉砕した。そ
れは「主婦」をめぐるステレオタイプである。
『OUT』が前景化したの は、家事・育児などを
こなしながら、さらに「パートタイム」に従事
している、社会構造でいえ ば下層部分を形作
り、 それゆえにこれまで不可視のものとなって
いた「主婦」たちの姿である。 加えて、家庭
内においては家族は崩壊し、 彼女たちは誰とも
つながることのできない深い孤絶感 を生きて
いる。本作発表当時、マスコミがもてはやして
いたのはキャリアを持つ女性たちか、あ るい
は雑誌 『VERY』 等が煽動した優雅でセレブな 「専
業主婦」たちであって、現実の「主婦」た ち
の非正規雇用の問題はまったくと言っていい
ほど可視化されていなかった。実際、本作が発
表 されたときも、男性読者の関心は「主婦」Kirino Natsuo este acum alături de Haruki
Murak ami, una dintre scriitoarele reprezentative
pentru cultura japoneză, care a reușit să căștige
numeroși fani internaționali. Cartea OUT a fost
publicată la editura Kōdansha, în anul 1997, iar în
anul 1998 a câștigat premiul pentru cea mai bună
carte de mist er. În centrul cărții se află patru
gospodine infractoare, una dintre ele omorându -și
soțul, iar celelalte trei ajutând -o cu tăierea
cadavrului. Prin intermediul acestor femei este
redată precis societatea japoneză.
Această carte ce a devenit un bestseller , a fost
publicată în engleza în Statele Unite ale Americii în
anul 2003. Nu era tocmai genul de carte să fie
cumpărată de public,însă conținutul cu un puternic
mesaj a atras atenția publicului, ziarul Washington
Paper scriind ,,Japonezele se rup de stereo tipuri și
dezvăluie partea întunecată a societății japoneze.’’ În
anul 2004, autoarea s -a aflat printre cei patru finaliști
la premiului Edgar Allan Poe Award, cunoscut ca si
premiul pentru pentru cea mai bună carte de mister.
Acesta a fost primul succes în calitate de autoare
japoneză.
Din nou,îmi doresc să reiau comentariul ziarului
Washington Paper,,Japonezele se rup de stereotipuri
și dezvăluie partea întunecată a societății japoneze.''
De aici, reiese faptul că, imaginea tradițională a
femeii japoneze de soție bună, mamă înțeleaptă încă
mai este valabilă și în ziua de astăzi.
Chiar și în Japonia, cartea Out a dus la distrugerea
stereotipurilor despre femei și anume cel de femeie
casnică. Ce a facut cartea Out să se remarce a fost
faptul că, prezenta fe mei care în timp ce dețineau o
slujbă part -time, se ocupau și de casă și de creșterea
copiilor printre altele, având o poziție inferioară în
societate, în consecință devenind invizibile. Mai
mult decât atât, în familiile destrămate, acestea
trăiesc într -o izolare completă, simțind că nu pot
forma relații cu ceilalți. În perioada în care a fost

70
たちによる夫殺しに集中し、 その根底にある彼
女たち の日常の閉塞感とそれゆえの絶望はほ
とんど見過ごされていた。
しかし現在、 日本社会が経済的な格差社会とし
ての相貌をあらわし、 そのなかで人々の心が病
んでいくさまを目の当た りにしてみると、
『OUT』がいかに先駆的なまなざしで日本の現
代社会の 行く末をみすえていたかに驚かされ
る。10 年前、 『OUT』が見出していた「主婦」
たちの閉塞感 は、 現在の日本において、 「主婦」
に限定されないあらゆる世代の人々にとって
の問題となって いる。出口なしのこの閉塞感
からどのように脱出するのか。 社会生活の外部
に位置すること、 す なわちこの社会から 〈 OUT〉
することによってだろうか。実際、 『 OUT』にお
いては、中心的人物 である香取雅子がまさに
社会から〈 OUT〉することによって、自らをと
りまく閉塞感 ・絶望から 〈OUT〉しようとする。
そのプロセスはいささか現実離れしており、 あ
る種のファンタジーとも 言えるような描かれ
方である。
ここにこそ、女性作家・桐野夏生の厳然たる
現実認識が あると言えよう。 『OUT』から 10
年余り、女性たちの生はどのように変わった
だろうか。政府がようやく社会的 弱者の救
済に目を向け始めたのはごく最近のことで
ある。政治が後手後手にまわるのに比して、
文学はつねに現実を先取りする。
scrisă cartea,mass -media lăuda femeile de carieră,
revista Very, printre altele, își concentra atenția pe
gospodinele elegante, care aveau o situație financiară
bună, trecând cu vederea gospodinele din realitate
care se confruntau cu problema găsirii unei slujbe
permanente. Într -adevăr, atunci când această carte a
fost publicată, cititorii de sex masculin se concentrau
pe crima înfăptuită de femei, în loc să își îndrep te
atenția către adevărata problemă și anume:
sentimentele de disperare și blocare simțite de femei.
Însă, societatea japoneză din prezent, prezintă
aceleași inegalități economice ca și în urma cu câteva
decenii, observându -se suferința oamenilor în
aceast ă societate,
iar cartea Out fiind una dintre primele care a
prezentat precis societatea japoneză contemporană.
Dacă în urmă cu 10 ani, cartea Out prezenta
sentimentele reprimate ale gospodinelor, acum
aceasta a devenit o problemă care afectează toate
generațiile. Cum poți scăpa de acest sentiment? Să
fie răspunsul renunțarea la viața sociala, la fel ca în
Out? În cartea Out, personajul principal, Masako
Katori ,caută ieșirea din societate, scaparea de
această reprimare de emoții și din acest mediu fără
de speranță. Procesul prin care aceasta trece este
cumva rupt de realitate și poate fi descris ca fiind de
domeniul fantasticului.
Se poate spune că autoarea Kirino Natsuo are
conștiința realității. S -a schimbat ceva de la apariția
cărții de acum 10 ani? Re cent, guvernul și -a
îndreptat atenția, în cele din urma, către ajutorarea
persoanelor slabe din societate. Literatura mereu
prevestește viitorul, în timp ce guvernul este mereu
cu un pas în urmă.

71

Bibliografie

Surse primare:
Kirino,Natsuo. Afara. Rao international Publishing Company, 2010.
桐野夏生 . 上. 講談社 , 2002.

Surse secundare:
Abbott, Laura. SHŌJO: the power of girlhood in 20th century japan. Washington State
University, 2015.

Ashikari, Mikiko. Cultivating Japanese Whiteness: The “Whitening”Cosmetics Boom and the
Japanese Identity. Journal of Material Culture, V ol 10, Issue 1, 2005.

Bryson, Valerie și Jo Campling. Feminist Political Theory: An Introduction. Basingstoke:
Palgrav e Macmillan, 2003.

Dales, Laura. Feminist Movements in Contemporary Japan. London: Routledge, 2011.

Darrah, Kelly. Media portrayal of the feminist movement: “The Seattle Times” coverage from
1970 to 1979. Gonzaga University, 2011.

Dauer, Harry. Confuc ianism and its Influence on Marriage in Japan under the Meiji Civil Code
and the Post -War Constitution. 京都女子大学人文学会 , 2006.
Evdokia , Angelaka. Disciplining the Japanese Body: Gender, Power and Skin Color in Japan.
Lund University, 2013.

Fancher, Jane. Women in the Japan workplace. University of Cincinnati, 2010.

Focșeneanu, Anca. Civilizație japoneză. De la origini până în epoca clasică. Eikon, 2014 .

Frazier, Merav. Gender, quota laws, and the struggles of women' s social movements in Latin
America. Univer sity of South Florida, 2008.

Freedman, Estelle B. No Turning Back: The History of Feminism and the Future of Women.

72
New York: Ballantine Books, 2002.

Friesen, Florence. Navigating Subjectivities With a Fe(male) Compass: Gendered Identity in
Kirino Natsuo ’s Grotesque.The University of Auckland, 2016 .

Gamble, Sarah. The Routledge Companion to Feminism and Postfeminism. London:
Routledge, 2006.

Grant, Rachael. Japanese Workplace Harassment Against Women and the Subsequent Rise of
Activist Movements: Combat ting Four Forms of Hara to Create a More Gender Equal
Workplace. University of Oregon, 2016.

Gregus, Adam. I live to love my friends, live to love the soil, live for the people’: The
(anti-)utopia of Kirino Natsuo’s Poritikon, Universität Wien, 2014 .

Holloway, Susan D. Women and Family in Contemporary Japan. Leiden: Cambridge University
Press, 2010.

Horimoto, Fumiko. Pioneers of the Women's Movement in Japan: Hiratsuka Raichô and
Fukuda Hideko Seen Through Their Journals, Seitô and Sekai Fujin. Univ ersity of Toronto,
1999.

Kennington, Allison Elizabeth. Redefining the "Women's Movement" in Modern Japan.
College of William and Mary, 2013.

Lam, Alice. Equal employment opportunities for japanese women: changing company practice.
University of London, 1990.

Levonian, Megan. Contemporary Women 's Employment in Japan: The Effects of
State -Mandated Gender Roles, Wars, and Japan, Inc. Claremont McKenna College, 2013.

Mackie, Vera. Feminism in Modern Japan: Citizenship, Embodiment, and Sexuality.
Cambridge : Cambridge University Press, 2003.

Măndoiu, Ruxandra. Subiecte actuale în feminismul American. Revistă de studii feministe,
1998, pp 11 -16.

73
MARIKKAR, Fathima. Domestic violence : Causes and Consequences in Japanese Society.
KANAGAWA University, 2007.

Marr, Kathryn. Mirrors of Modernity, Repositories of Tradition: Conceptions of Japanese
Feminine Beauty From the Seventeenth to the Early Twentieth Century. University of
Canterbury, 2015.

Mendes, Kaitlynn. Reporting the Women's Movement: A Cross -National Comparison of
Representations of Second Wave Feminism and Equal Rights Issues in the United Kingdom and
United States Daily Press, 1968 -1982. Cardiff University, 2009.

Mulhern, Cheiko I. Heroic with Grace: Legendary Women of Japan. Armonk, N.Y: M.E.
Sharpe, 1991.

Nakanishi,Wendy. The Novels of Natsuo Kirino. Electronic journal of contemporary japanese
studies, V ol 13. Shikoku Gakuin University, 2013.

Nelson, Rebecca și Chanlett -Avery. Womenomics in Japan: In Brief . Congressional Research
Service, 201 4.

Ramos, Óscar și Pilar Garcés. Japanese women's role. Past and present. Bulletin of Portuguese –
Japanese Studies, V ol. 10 -11, iunie -decembrie, 2005, pp. 223 -242.
Rhim, Soon Man. The Status of Women in Japan -yesterday and today. Asian Studies, V ol 16, pp
51-74.

Steury, Jill. Working Mothers in Japan and the Effects on Children and Society. Intercultural
Communication Studies, 1993.

Vassiljeva, Ksenia. In pursuit of “Ideal” A contemporary vision of Japanese body aesthetic.
University of Iceland, 2016.

Wollstonecraft,Mary. În apărarea drepturilor femeii. Editura herald, 2017 .

Yihan, Huang. Forms of feminist movement in Europe and China : comparative study in
cross -cultural and political perspective. BMS: Behavioural, Management and Social Sciences,
2014.
Surse online:
Honjo, Yuki A. "Interviews (Natsuo Kirino): Summer 2003.” Japan Review. Accesat la data de

74
03.03.2017. http://archive.is/s6Gvl

Magnier, Mark. Battery behind the Shoji Screen.Publicat în Los Angeles Times, 2002. Accesat
la data de 16.04.2 017 http://articles.latimes.com/2002/jan/29/news/mn -25265/3

Women at Work Trends 2016, International Labour Office • Geneva, 201 6 Accesat la data de
10.04.2017
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/ –dgreports/ –dcomm/ –publ/documents/publicati
on/wcm s_457317.pdf