Cresterea Sigurantei Infrastructurii DE Semnalizare Rutiera

CAPITOLUL I

Stadiul actual al infrastructurii de semnalizare rutiera urbană

1. Generalitații – Soluții pentru fluidizarea traficului rutier

Creșterea siguranței ,a infrastructurii de semnalizare rutieră se bazează pe analiza situației existente în traficul rutier urban, elaborarea de studii de strategii, definirea de soluții, și recomandări pentru creșterea siguranței intrinseci pe toate căile de transport rutier urbane, prin măsuri concrete de optimizare a infrastructurii de semnalizare și elaborarea de recomandări pentru standarde aliniate la cerințele UE.

Determinarea și analiza situației actuale privind infrastructura de semnalizare rutieră, din punctul de vedere al siguranței și securității transportului rutier urban.

Se are în vedere realizarea recomandărilor de creștere a siguranței intrinseci a infrastructurii de semnalizare rutieră urbană, prin: prezentarea de soluții de decongestionare a traficului pentru zonele centrale urbane; recomandări privind soluții de reducere a riscului la accidente și reducere a poluării datorate traficului; standardizarea echipamentelor de semnalizare optică rutieră; măsurile politice si administrativ, tehnice de creștere a siguranței intrinseci a infrastructurii de semnalizare rutieră urbană.

Siguranța traficului rutier poate fi influentata și asigurată de:

Protecția la “verde antagonist” și “roșu ars” ;

Supravegherea aprinderii culorilor la semafoare;

Supravegherea buclelor de prezență vehicule;

Verificarea ciclică a resurselor hardware;

1.2 Importanța și siguranța traficuli rutier

1.2.1 Siguranța rutieră – accidente de circulatie

În ultimii anii, a crescut numărul accidentelor de circulație soldate cu morți și răniți grav în rândul participanților la trafic, fapt ce situează România în rândul țărilor cu risc crescut de victimizare.

Anual, în Uniunea Europeană, peste 45.000 de persoane își pierd viața, iar alte 1,5 milioane sunt rănite în accidente rutiere, costurile sociale implicate depășind 160 miliarde de Euro, adică 2% din produsul intern brut al Uniunii. Prin Cartea Alba a Transporturilor din Uniunea Europeană, s-a stabilit ca obiectiv specific al țărilor membre “reducerea cu 50% a numărului persoanelor decedate în accidente de circulație până în anul 2010”.

În ultimii 15 ani, circulația rutieră din România a cunoscut o dezvoltare semnificativă, în condițiile dublării parcului de autovehicule. În contradicție cu aceste creșteri, infrastructura rutieră a rămas aproximativ în aceeași parametri ca și în anii ’90. Principalele cauze ale numarului mare de accidente viteza excesivă și indisciplina pietonilor.

In diagramele de mai jos vor fi prezrntate statisticile ultimilor anii și evoluția accidentelor de circulație, cazele, factori care au determinat aceste accidente și numărul persoanelor grav rănite sau decedate în accidente de circulație.

1.2.2 Situația statistică a numărului de accidente soldate cu raniți grav sau morți în perioada 1999 – 2006 :

Situatia statistca privind numarur de accidente pe an:

Această statistică a fost raportată în perioada 01.01.1999 – 30.11.2006 (creșterea valorii numarului de accidente începand cu anul 2005 se datorează faptului ca de la 24.02.2005 in baza de date sunt introduse accidentele cu raniți usor).

Informațiile prezentate se incadrează intr-o marjă de eroare de + /- 3%.

1.2.3 Cauzele accidentelor și factorii care amplifică riscul de accidente rutiere :

Cauzele accidentelor grave de circulatie:

Fctori care amplifica riscul de accidente rutiere :

a) Lipsa separatorului fizic între benzile cu circulație în sensuri opuse – prezintă un risc maxim de coliziune frontală pe toate drumurile naționale și locale;

b) Obstacole situate în afara drumului (pomi) prezintă un risc major de victimizare;

c) Drumuri incapabile să preia valorile actuale de trafic drept consecințe rezultând mersul în coloană, ambuteiaje, pericol suplimentar prin creșterea numărului manevrelor de depășire;

d) Restricții impuse majoritar prin indicatoare și nu și prin amenajări rutiere care să oblige “în mod natural”respectarea lor;

e) Satul românesc sat liniar. Toți participanții la trafic folosesc în aceeași măsură drumul, în lipsa căilor de deplasare distincte fiecărei categorii;

f) Educație rutieră insuficientă.

1.2.4 Dinamica și punctele negre ale accidentelor de circulație :

Dinamica accidentelor în perioada 2001 – 2006:

Punctele negre ale accidentelor de circulație:

2.5 Zonele cu risc ridicat de producere a accidentelor,("black spots") statistică pe zilele săptamânii și intervale orare :

Zonele cu risc ridicat de producere a accidentelor

DN 1 (E 60) București – Ploiești – Sinaia -Brașov;

DN 13 (E 60) Sighișoara – Tg.Mureș – Cluj-Napoca;

DN 2 (E 85) București – Urziceni – Buzău – Focșani – Bacău;

DN 2A (E 60) Urziceni – Slobozia – Hârșova – Constanța;

DN 25 (E 581) Galați – Tecuci – Tisita;

DN 39 (E 87) Constanța – Mangalia;

DN 6 (E 70) București – Alexandria;

DN 6 (E 79) Filiași – Drobeta Turnu-Severin;

DN 65 (E 574) Pitești – Craiova;

DN 7 (E 81) Pitești – Rm.Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad.

Zilele saptămânii / numărul persoanelor decedate:

Duminică – 376

Vineri – 374

Sâmbătă – 373

Luni – 362

Marți – 360

Joi – 349

Miercuri – 297

Interval orar numărul / persoane decedate :

13.00 – 18.00 – 31,5%;

19.00 – 23.00 – 30,1%

07.00 – 12.00 – 21,5%

00,00 – 06,00 – 16,6%

Dinamica accidentelor de circulație pe intervale orare:

Statistica privind situatia accidentelor in Romania – 2005:

6.905 accidente grave, cu 5,3% mai multe decat in 2004

2.491 persoane decedate (+8,26%)

5.637 raniti grav (+5,5%).

1.2.6 Numărul mediu al accidentelor grave, evoluția lor, rata mortalitații, decesele și numărul raniților în funcție de lunile anului :

Numărul mediu al accidentelor grave:

Evoluția numărului de accidente grave :

Rata mortalității prin accidente de circulație:

1.2.7 Distribția deceselor și raniților datorită accidentelor de circulație în funcție de mediul de producere și tipul de participare la trafic:

Accidente de circulație în funcție de mediul de producere:

Accidente de circulație în funcție de tipul de participare la trafic:

1.2.8 Gradul de severitate al accidentelor rutiere(numărul persoanelor decedate/numarul persoanelor grav ranite),situația accidentelor rutiere pe drumurile naționale din România

Gradul de severitate al accidentelor rutiere:

Situația accidentelor rutiere pe drumurile naționale din România:

1.3 Semnalizarea rutieră

Mijloacele de semnalizare rutieră sunt constituite într-un sistem unitar și coerent. Ele se realizează și se instalează astfel încât sa fie observate cu usurintă și din timp de către cei cărora li se adresează și trebuie să fie îndeplinită concordanța între ele și într-o stare tehnică de funcționare corespunzătoare.

Mijloacele de semnalizare rutieră, precum și orice alte dispozitive speciale de acest fel se execută, se instalează și se întrețin prin grija administratorului drumului public. Instalarea acestora se execută numai cu acordul prealabil al poliției. Mijloacele de semnalizare rutieră pot fi însotite și de dispozitive speciale de avertizare.

Principalele mijloacele de semnalizare rutieră sunt:

a) Marcajele rutiere;

b) Indicatoarele rutiere;

c) Semnalele luminoase;

Având în vedere semnalizarea rutieră existentă în tara noastră ordinea de prioritate este urmatoarea:

a) semnalele speciale de avertizare, luminoase si/sau sonore;

b) semnalele și indicațiile agentului de politie rutieră;

c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfasurare a circulației;

d) semnalele luminoase;

e) indicatoarele;

f) marcajele.

1.3.1 Marcajele Rutiere

1.3.1.1 Aspecte generale

Marcajele servesc la organizarea circulației, avertizarea sau îndrumarea participanților la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează sau le precizează semnificatia. Marcajele se aplică pe suprafața părții carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum și pe alte elemente și construcții din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoțite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-și păstreze proprietățile de reflexie și pe timp de ploaie sau ceată. Ele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfăsurarea circulației, iar suprafața acestora nu trebuie să fie lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă și pot fi însotite de butoni cu elemente retroreflectorizante.

1.3.1.2 Clasificarea marcajelor rutiere

Marcajele aplicate pe drumurile publice se pot clasifica astfel:

a) longitudinale, care pot fi: (Figura1.1)

1. de separare a sensurilor de circulație;

2. de separare a benzilor pe același sens;

b) de delimitare a părții carosabile;

c) transversale, care pot fi: (Figura 1.2)

1. de oprire;

2. de cedare a trecerii;

3. de traversare pentru pietoni;

4. de traversare pentru biciclisti;

d) diverse, care pot fi: (Figura 1.3)

1. de ghidare;

2. pentru spații interzise;

3. pentru interzicerea staționării;

4. pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre

5. pentru locuri de parcare;

6. săgeți sau inscripții;

e) laterale aplicate pe: (Figura 1.4)

1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);

2. parapete;

3. stâlpi și copaci situați pe platforma drumului;

4. borduri.

1.3.1.3 Rolul marcajelor rutiere

Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue,după caz, atât pentru separarea sensurilor si benzilor de circulație,cât și pentru delimitarea părții carosabile. Marcajul cu linie discontinuă poate fi simplu sau dublu. El se folosește în următoarele situatii:

a) marcajul cu linie discontinuă simplă:

1.pentru separarea sensurilor de circulație, pe drumurile cu două benzi și circulație în ambele sensuri;

2.pentru separarea benzilor de circulație pe același sens, pe drumurile cu cel puțin două benzi pe sens;

3.pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă.
În localități acest marcaj nu este obligatoriu;

4.pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulatie;

5.pentru marcaje de ghidare în intersecții;

b) marcajul cu linie discontinuă dublă

1.pentru delimitarea benzilor reversibile.

Pe asemenea benzi marcajul este însoțit de dispozitive luminoase speciale.
c)Linia continuă se foloseste în următoarele situatii:

1.linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulatie, a benzilor de același sens la apropierea de intersecții și în zone periculoase.

2.linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulație cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum și la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situații stabilite de administratorul drumului respectiv,cu acordul politiei rutiere.

Marcajele de delimitare a părții carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părții carosabile în sensul de mers, cu excepția autostrăzilor și a drumurilor expres, unde marcajul se aplică și pe partea stângă, lângă mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulație. Aceste marcaje pot fi cu linie continuă sau discontinuă simplă. Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversarea unei intersecții ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulație nu sunt coliniare.

Marcajele pentru interzicerea stationării se pot realiză:

a)prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului.

b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile.
2. de separare a benzilor pe același sens;

b) de delimitare a părții carosabile;

c) transversale, care pot fi: (Figura 1.2)

1. de oprire;

2. de cedare a trecerii;

3. de traversare pentru pietoni;

4. de traversare pentru biciclisti;

d) diverse, care pot fi: (Figura 1.3)

1. de ghidare;

2. pentru spații interzise;

3. pentru interzicerea staționării;

4. pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre

5. pentru locuri de parcare;

6. săgeți sau inscripții;

e) laterale aplicate pe: (Figura 1.4)

1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);

2. parapete;

3. stâlpi și copaci situați pe platforma drumului;

4. borduri.

1.3.1.3 Rolul marcajelor rutiere

a) marcajul cu linie discontinuă simplă:

1.pentru separarea sensurilor de circulație, pe drumurile cu două benzi și circulație în ambele sensuri;

2.pentru separarea benzilor de circulație pe același sens, pe drumurile cu cel puțin două benzi pe sens;

3.pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuă la una continuă.
În localități acest marcaj nu este obligatoriu;

4.pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulatie;

5.pentru marcaje de ghidare în intersecții;

b) marcajul cu linie discontinuă dublă

1.pentru delimitarea benzilor reversibile.

Pe asemenea benzi marcajul este însoțit de dispozitive luminoase speciale.
c)Linia continuă se foloseste în următoarele situatii:

1.linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulatie, a benzilor de același sens la apropierea de intersecții și în zone periculoase.

Marcajele pentru interzicerea stationării se pot realiză:

b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile.

Marcajele prin săgeti sunt folosite pentru:

a) selectarea pe benzi;

b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părtii carosabile);

c) repliere, numai în afara localităților pe drumuri cu o bandă pe sens și dublu sens de circulație.

Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lătimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului “Oprire“.Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulația, de prezența unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni.

Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lătimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăsită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lătimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.

Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fată de axul drumului, indică locul destinat traversării părtii carosabile de către biciclisti. În scopul sporirii impactului vizual asupra participantilor la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub formă de inscriptii,simboluri și figuri.

Pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe drumuri nationale deschise traficului international(E), la extremitățile părții carosabile se aplică marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducătorilor de autovehicule la ieșirea de pe partea carosabilă.

Marcajele, cum sunt: săgețile, inscripțiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificația indicatoarelor sau pentru a da participanților la trafic indicații care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.

Marcajul sub forma unei sau unor săgeți, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcției sau direcțiilor astfel indicate. Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spatiul interzis circulatiei.

Diferite marcaje aplicate pe carosabil

Marcajele se pot aplica și pe ziduri de sprijin, parapete de protecție sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule. Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepția celor ce se aplică pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă și neagră, precum și a celor provizorii, folosite la organizarea circulației în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele periculoase sau unde staționarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi și de alte culori.

MARCAJE RUTIERE:

Figura 1.1 Figura 1.2 Figura 1.3

Marcaje longitudinale Marcaje transversale Marcaje diverse

Figura 1.4 Marcaje laterale Figura 1.7 Rampe din cauciuc sau PVC

Alte tipuri de marcaje:

Figura 1.5 Garduri pietonale Figura 1.6 Oglinzi de semnalizare

1.3.2 Indicatoare Rutiere

1.3.2.1 Aspecte generle

Indicatoarele se instalează,de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condițiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulației vehiculelor, deasupra părții carosabile sau de cealaltă parte a intersecției, în loc vizibil pentru toți participanții la trafic.

Indicatoarele pot fi însoțite de panouri cu semne adiționale conținând inscripții sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificația. Semnele adiționale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă întelegerea semnificației acestora nu este afectată.

Pentru a fi vizibile și pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate. În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea și a evidenția semnificația unor indicatoare, acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent-retroreflectorizantă cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoțite, după caz, de dispozitive luminoase. Semnificația unui indicator este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează. Dacă indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificația lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

1.3.2.2 Clasificarea Indicatoarelor rutiere

Indicatoarele instalate pe drumurile publice pot fi clasificate astfel:
a) de avertizare; (Figura 1.9)

b) de reglementare, care pot fi: (Figura 1.10)

1. de prioritate; (Figura 1.11)

2. de interzicere sau restricție; (Figura 1.13)
3. de obligare;

c) de orientare și informare, care pot fi:
1. de orientare; (Figura 1.14)
2. de informare; (Figura 1.15)
3. de informare turistică; (figura 1.16)
4. panouri adiționale; (Figura 1.17)
5. indicatoare kilometrice și hectometrice; (Figura 1.18)

d) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind (Figura 1.19)
1. indicatoare rutiere temporare;

2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.

1.3.2.3 Rolul indicatoarelor rutiere

Semnificația indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul indicatoarelor care avertizează sectoare periculoase, zona de actiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcute adiționale.

Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distantă de maximum 50 m în localităti, între 100 m și 250 m în afara localităților, respectiv între 500 m și 1.000 m pe autostrăzi și drumuri expres. Când condițiile din teren impun amplasarea la o distanță mai mare, sub indicator se instalează un panou aditional “Distanța între indicator și începutul locului periculos“.

Pe autostrăzi și drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou aditional “Distanța între indicator și începutul locului periculos“. În situația în care lungimea sectorului periculos depășește 1.000 m, sub indicator se montează panoul adițional “Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul“.

Semnificația indicatoarelor de interzicere sau de restrictie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunțe sfârșitul interdicației sau al restricției, semnificația acestor indicatoare încetează în intersectia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricție sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunță intrarea într-o localitate, semnificația lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului “Iesire din localitate“, cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricție sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleași caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea că fondul alb este înlocuit cu fondul galben.

INDICATOARE RUTIERE:

Figura 1.9 Figura 1.10 Figura 1.11

Indicatoare de avrertizare Indicatoare de reglementare Indicatoare de prioritate

Figura 1.12 Figura 1.13 Figura 1.14

Indicatoare de reglementare Indicatoare de interzicere Indicatoare de de orientare

Figura 1.15 Figura 1.16 Figura 1.17

Indicatoare de informare Informare turistică Panouri adiționale

Figura 1.18 Figura 1.19

Indicatoare kilometrice și hectometrice Indicatoare pentru semnalizarea lucrărilor

1.3.3 Semnalele luminoase

1.3.3.1Semnalele luminoase – Aspecte generale

Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.

Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:

a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: rosu, galben, verde;
b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: rosu, verde;

c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontală la partea

superioară și unul la partea inferioară, toate cu lumina albă.

Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii se instalează obligatoriu înainte de intersecție, astfel încât să fie vizibile de la o distantă de cel puțin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecției. Semnificația semnalelor luminoase pentru dirijarea circulației vehiculelor este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează. Pe lămpile de culoare roșie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate săgeți de culoare neagră care indică direcțiile de deplasare corespunzătoare acestora(Figura 1.24). În acest caz interdicția sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcția sau direcțiile indicate prin aceste săgeți. Aceeași semnificație o au și săgețile aplicate pe panourile adiționale ce însoțesc, la partea inferioară, semafoarele. Semafoarele pentru tramvaie au formă de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă, dintre care trei sunt poziționate orizontal și unul sub cel din mijloc, însoțite de panouri cu semne adiționale.

1.3.3.2 Clasificarea semafoarelor

După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt clasificate astfel:

a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitentă de avertizare;(Figura 1.20)

b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni și bicicliști; (Figura 1.21)

c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule; (Figura 1.22)

d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie. (Figura 1.23)

1.3.3.3 Rolul semafoarelor

Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinația luminoasă a lămpii inferioare cu una dintre cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea directiei, iar interzicerea trecerii tramvaiului este dată de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară a casetei.

Când semaforul este însotit de una sau mai multe lămpi care emit lumina intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeți pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcția indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcțiune al semaforulu (Figura 1.24).

Figura 1.20 Semafor cu un Figura 1.21 Semafor pentru pietoni si biciclisti

singur corp

Figura 1.22 Semafor cu trei corpuri Figura 1.23 Semafoare speciale

pentru vehicule pentru tranvaie

Figura 1.24 Semafoare cu sageti

1.3.3.4 Alte semnale luminoase

În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum si dispozitive luminoase care să arate participanților la trafic timpii stabiliți prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule, și viteza de deplasare.

Semaforul de avertizare se instalează la ieșirea din intersecție și este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mișcare, de culoare galbenă pe fond negru. Pentru semnalizarea și dirijarea circulației pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă, cu excepția autostrăzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligația presemnalizării acestora.

Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului și a lucrărilor

În afara localităților, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează cu stâlpi de ghidare lamelari, de culoare albă, omologați, instalați la intervale de 50 m între ei, sau prin parapete. Pe stâlpii de ghidare lamelari și pe parapete se aplică dispozitive reflectorizante de culoare roșie și albă sau galbenă. Dispozitivele reflectorizante de culoare roșie trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers. Materialele din care sunt confectionati stâlpii de ghidare lamelari nu trebuie să fie dure.

Figura 1.25 Fifura 1.26

Conuri de semnalizare Parapet din material plastic

Semnalizarea lucrărilor executate pe drumurile publice este obligatorie și se realizează în scopul asigurării desfășurării în condiții corespunzătoare a circulației pe sectorul de drum rămas neafectat sau, după caz, în scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare și are semnificația interzicerii circulației în zona afectată de lucrări. Sectoarele de drum afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare și mijloace auxiliare de semnalizare rutieră, precum semafoare, balize direcționale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic și cărucioare portsemnalizare, prevăzute cu elemente fluorescent-reflectorizante(Figura 1.25;1.26;1.27;1.28).

Pentru organizarea circulației pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare și balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip “limitatoare de viteză“ și se aplică marcaje, corespunzător situatiei create.

Figura 1.27 Balize directionale Figura 1.28 Carucior portsemnalizare

1.3.3.5 Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată

Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată se semnalizează cu indicatoare de avertizare corespunzătoare și/sau cu panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată. Trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele “Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere“ sau “Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere“, însotite de indicatorul “Oprire“.(Figura 1.29).

Figura1.29 Figura 1.30

Calea ferată simplă/dublă fără bariere Calea ferată simplă/dublă cu lumini

La trecerea la nivel cu calea ferată curentă prevăzută cu instalații de semnalizare automată fără bariere, interzicerea circulației rutiere se realizează, optic, prin functionarea dispozitivelor cu lumini intermitent alternative roșii și stingerea semnalizării de control reprezentate de lumina intermitentă albă și, acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.

Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi semnalizate cu sisteme automate luminoase, prevăzute cu semibariere. Trecerile la nivel cu calea ferată curentă pot fi asigurate și cu bariere care sunt actionate manual. Barierele și semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roșie și albă și pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roșu. Benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte, barierele și semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roșie. La trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalații de semnalizare automată cu bariere, semnalizarea de interzicere a circulației rutiere se realizează în conditiile prevăzute și prin coborârea în pozitie orizontală a semibarierelor. La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul “Alte pericole“, însoțit de un panou aditional ce contine imaginea unei locomotive.

Porțile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătură depășeste în înăltime limita de siguranță admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă si neagră. Pe stâlpii de sustinere ai porților de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înăltimea maximă de trecere admisă.

CAPITOLUL II

Standardizarea în domeniul rutier

Prevederile prezentelor standarde sunt utilizate pentru reglemenatrea și dirijarea circulației rutiere pe drumurile naționale și internaționale cât și drumuiior de utilitate privată inchise circulației publice stabilind formele, dimensiunile, locul de aplicare, semnificația și prevederile generale servind totdată la organizarea circulației, avertizarea sau îndrumarea participanților la traficul rutier.

Standardele in vigoare adobtate si utilzatepot se pot inparți:

A) Standarde Naționale ;

B) Standarde internaționale ;

A Standarde Naționale

În România gasim următoarele standarde(care sunt administrate si furnizare de catre ASRO Asociația de Standardizare din România menbra a: CEN – Comitetul European de Standardizare, CENELEC – Comitetul European pentru Standardizare în domeniul Electrotehnicii, și membru observator al ETSI – Institutul European de Standardizare în domeniul Telecomunicatiilor.

I. Standardul Rutier SR 1848 1:2004 Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutiera. Clasificare, simboluri și amplasare.

2.1.Generalitalitați

Standardul prezent stabilește formele, simbolurile, imscrisurile, culorile și condițiile de amplasare ale indicatoarelor rutiere care se adreseaza participantilor la traficul de pe drumurile deschise circulației publice, definite conform reglementărilor legale în vigoare. Prevederile se pot aplica și drumuiior de utilitate privată inchise circulației publice. Valorile cifrelorde de pe indicatoare și de pe panourile adițonale sunt doar exemplificative. Inscrisurile și simbolurile indicatoarelor rutiere de pe panourile cu mesaje variabile trebuie să respecte prevederile prezentului standard.

2.1.1Procurarea, instalarea și întrțtinerea indicatoarelor rutiere

Procurarea, instalarea și întretinerea indicatoarelor rutiere este în sarcina administratorului drumului. Fac excepție:

indicatoarele de orientare și de identificare a drumurilor naționale și județene în traversarea municipiilor care sunt în sarcina admnistratorului drumului din afara municipiului;

indicatoarele luminoase de pe drumurile naționale și județene situate în traversarea municipiilor care sunt în sarcina municipalitații;

indicatoarele de informare privind unitațile de deservire a populației care sunt în sarcina beneficiarilor acestora, instalarea se execută de catre unitați specalizate abilitate de catre administratorul drumului;

indicatoarele stație de autobuz și stație de tramvai, care sunt în sarcina celor care administrează și exploateaza mijloacele de transport public de persoane.

Intersectia a doua cai de comunicatie

În cazul intersecțiilor a două caii de comunicație, fiecare administrator are în sarcină indicatoarele care se adresează traficului ce se desfasoara pe drumul administrat. Fac excepție indicatoarele: Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fară bariere, ,Trecere la nivel cu o cale ferată dublă fară bariere, cuplate cu indicator, Oprire, Accesul interzis vehiculelor cu inalțimea mai mare de … metri, precum și indicatoarul Alte pericole, Trecere la nivel cu calea ferata industriala, care sunt în sarcina administratorului caii ferate respective.

2.1.2 Reguli generale de amplasare

Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers.Cand condițiile locale sunt de asa natură incât indicatoarele nu ar putea fi observate din timp de catre participanții la trafic, ele se pot repeta și pe partea stanga, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulatiei vehiculelor, sau de cealaltă parte a intersecției, dupa caz. Când indicatoarele sunt inslalate deasupra benzii sau benzitor, semnificația lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate. Pentru asigurarea vizibilitații asupra indicatoarelor, acestea trebuie sa fie amplasate cat mai aproape de marginea părți carosabile. Trebuie evitată amplasarea indicatoarelor în interiorul unei curbe sau imediat după ieșirea din curbă deoarece există riscul ca ele sa ramană în afara câmpului de vizibilitate al conducatorului de vehicul, care nu trebuie sa-și abată privirea de la partea carosabilă a drumului. În cazul unor indicatoare a caror poziție este fixă, asa cum sunt indicatoarele instalate la apropierea de o trecere la nivel, amplasate la distante strict precizate(150m, 100m și 50m) față de calea ferată, semnalizarea se repetă și pe partea stangă a drumului in exteriorul curbei. Tipul indicatoarelor și locurile de instalare se stabilesc de administratorul drumului impreună cu poliția rutieră.

2.2 Clasificare

Indicatoarele se clasifică după urmatoarele criterii:

funcționalitate;

formă;

dimensiuni;

perioadă de utilizare.

Din punct de vedere al funcționalitalții,se disting urmatoarele categorii:

a) de avertizare:

b) de regiementare, care pot fi:

de prioritate;

de interzicere sau restricție;

de obligare;

c) de orientare și informare, care pot fi:

de orientare;

de informare;

de informare turistică;

panouri adiționale;

indicatoare kilometrice și hectometrice;

d) mijloace de semnalizare a lucrărilor, care cuprind:

indicatoare rutiere temporare;

mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor;

Din punct de vedere al formei, se disting urmatoarele categorii:

a) triunghi echilateral;

b) cerc;

c) octogon;

d) patrat;

e) dreptunghi;

f) sageată;

Din punct de vedere al dimensiunilor, se disting urmatoarele categorii:

a) mici

b) normale;

c) mari;

d) foarte mari;

Din punct de vedere al perioadei de utilizare, se disting urmatoarele categorii:

a) permanente;

b) temporare.

2.3 Forme, simboluri, culori si conditii specifice de instalare

Indicatoarele de avertizare au menirea de a preveni conducătorii vehiculelor asupra prezenței unor pericole pe sectorul de drum care urmează, precum și asupra naturii acestuia. Natura pericolului este dată de simbolul indicatorului, completat, dupa caz, de un panou adițional instalat sub indicator. Ca regulă generală, indicatoarele de avertizare au forma uniu triunghi echilateral cu chenar rosu pe fond alb și simbol de culoare neagră. Sub rezerva unor condiții specifice de amplasare a anumitor indicatoare, care sunt menționate fiecare in parte, majoritatea indicatoarelor de avertizare se instaleaza astfel:

în localități: inainte de locul periculos, la o distanță de maxim 50 m; cand condițiile de pe teren amplasarea la o distanță mai mare de 50 m, sub indicator se instalează un panou adițional.

în afara localități: între 100m si 250m înainte de locul periculos, când condițiile de pe teren inpun amplasarea la o distanță mai mare, sub indicator trebuie să se instaleze un panou adițional.

pe autostraz și drumuri expres: între 500m și 1000m înainte de locul periculos. În toate cazurile, sub indicator trebuie să se instaleze un panou adițional. În situația în care lungimea sectoruiui periculos depaseste 1000 m, sub indicator se montează panoul aditional (lungimea sectoruiui periculos la care se referă indicatorul). Daca lungimea sectoruiui periculos depășește 3 km, indicatorul se repetă la fiecare (1,5..2,0) km, iar pe panoul adițional se înscrie lungimea ramasă pană la sfarșitul sectorului periculos.

II Standardul Rutier SR 1848 2 2004 Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Prescripții tehnice

2.1.Generalitați

Prezentul standard stabilește prescripțiile referitoare la indicatoare și alte mijioace de semnalizare rutieră și cuprinde:

a) dimensiunile indicatoarelarelor privind execuția acestora;

b) prescripții de execuțeie privind: panoul substrat,fața indicatorului și mijloacele de susținere;

c) ambalarea si depozitarea.

d) instalarea indicatoarelor;

e) condiții de calitate;

f)controlul calitații.

Standardul este destinat administratorilor drumurilor publice, deținatorilor drumurilor private deschise circulației publice, celor care proiectează și celor care execută indicatoare rutiere, tuturor celor care utilizează mijloacele de semnalizare rutieră precum și celor care activează în domeniul securității traficului rutier. Standardul cuprinde prescripții tehnice referitoare la indicaloarele și mijloacele de semnalizare rutieră prevazute în SR1848-1, cu excepția celor luminoase care fac obiectul STAS 1848/5.

2.2 Clasificare

Formatele de indicatoare rutiere sunt cele reglementate de SR1848-1 și anume: foarte mari, mari, normale și mici. Ele se utilizează în funcție de categoriile drumurilor, astfel:

a) Indicatoarele foarte mari – pe autostrazi și pe unele trasee de drumuri ,,E", stabilite de administratorul drumului;

b) Indicatoarele mari – pe restul drumurilor naționale;

c) Indicatoarele normale – pe drumuri județene, comunale, străzi, pe drumurile private deschise circulației publice și pe unele drumuri vicinale cu trafic mai important;

d) Indicatoarele mici – pe drumurile vicinale cu trafic redus și la semnalizarea de scurta durată facută de poliție la locul producerii unui accident.

2.3 Executia indicatoarelor – Principii generale

Indicatoarele rutiere se execută de unități specializate, cu respectarea prezentului standard și a prevederilor legale referitoare la calitatea acestora.

Confecționarea indicatoarelor urmareste următoarele etape:

a) realizarea confecțiilor metalice(stâlpi,panouri suport,sisteme de prindere) inclusiv protecția anticorozivă;

b) realizarea feței indicatoarelor prin prelucrarea foliei retroreflectorizante, imprimarea acesteia și după caz, realizarea înscrisurilor;

c) aplicarea fețelor pe suporturi, protejare fețelor indicatoarelor, ambalarea, depozitarea și expediția.

2.3.1 Confecționarea panourilor suport si fețelor indicatoarelor

Panourile suport se confecționează din tablă de oțel cu grosimea de minim1mm sau tablă de alminiu cu grosimea de minim 2 mm, astfel încât să se realizeze cu precizie formele și dimensiunile prevăzute în standardele referitoare la semnalizarea rutieră.

Substratul indicatoarelor triunghiulare, circulare, în formă de săgeată și al celor dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm trebuie să aibă conturul ranforsat prin îndoire la un unghi de 90 de grade. Pe drumurile europene se utilizează de preferință indicatoare de aluminiu la care ranforsarea se face prin dublă îndoire. Se pot executa și pe alt tip de suport(materiale plastice, rășini armate cu fibre de sticlă și altele). La suporturile de oțel, bordurarea poate fi făcută prin simplă îndoire. Suporturile de oțel trebuie să fie protejate prin zincare, vopsirea executându-se în câmp electrostatic pentru indicatoare cu dimensiunea maximă de 3 m și prin grunduire și vopsire pentru celelalte dimensiuni. Suporturile de aluminiu se vopsesc numai pe spate și pe canturi în culoare gri deschis, mată sau semi mată evitandu-se astfel efectul de oglindă. Se interzice utilizarea vopselelor pe bază de ulei peste care nu aderă folia retroreflectorizantă.

In condiții normale de exploatare, protecția anticorosivă trebuie să asigure o durată de serviciu a suportului metalic egală cu durata de serviciu a foliei retroreflectorizante utilizate. Legătura între suporturi și sistemul de prindere pe stâlpi se realizează cu șuruburi montate în găuri practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolțuri filetate sudate pe spatele indicatoarelor sau prin benzi dublu adezive speciale.

Panourile dreptunghiulare sau pătrate la care latura cea mai mică depășește 1000, se execută astfel:

a) din mai multe foi de tablă ranforsate cu corniere sau cu profile de tablă îndoită amplasate pe conturul indicatorului și la îmbinarea foilor de tablă;

b) din profile speciale de aluminiu.

Spatele suportului și rebordul se vopsesc în culoare gri

Șuruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv prin zincare.

Confecționarea fețelor indicatoarelor

Fețele indicatoarelor se execută prin acoperirea suportului cu folii retroreflectorizante care asigură o mai bună percepție a acestora pe timpul nopții sau pe timp nefavorabil. Foliile retroreflectorizante trebuie să fie din clasa 2 sau clasa 3 pe drumurile europene și din clasa 1 pe celelalte drumuri, inclusiv pe indicatoarele cu caracter temporar pentru semnalizarea lucrărilor. Chenarul de culoare roșie al indicatoarelor triunghiulare și circulare, precum și fondul albastru sau verde al indicatoarelor de obligare și informare, se execută prin serigrafiere. Simbolul de culoare neagră al indicatoarelor triunghiulare și circulare precum și al celor de informare se poate realiza fie prin serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului decupat din folie neagră autoadezivă. Simbolurile care trebuie realizate pe fondul indicatoarelor se realizează prin scanare după figurile prezentate în SR1848-1 mărite până la dimensiunile prevăzute de prezentul standard. Fondul de culoare albastră sau verde aferent fețelor indicatoarelor de orientare situate pe drumurile clasate ca drumuri europene(drumuri "E") se realizează prin aplicarea de folii retroreflectorizante din clasa 1. Pe acest fond se aplică chenarul și scrierea din folie retroreflectorizantă de culoare albă din clasa 2. Pentru realizarea indicatoarelor cu înscrisuri, se poate proceda la aplicarea pe panou a unor folii retroreflectorizante de clasa 2 sau clasa 3, peste care se aplică un film colorat de culoare verde sau albastră din care au fost decupate literele care constituie mesajul dorit.

Folia retroreflectorizantă de clasa 1 trebuie să aibă durata de serviciu garantată de 7 ani iar cea din clasele 2 și 3. de 10 ani. Foliile retroreflectorizante trebuie să corespundă calitativ condițiilor din standarde și din caietul de sarcini tehnice .

Realizarea fețelor indicatoarelor de avertizare, de reglementare, de obiigare, de interzicere și restricții, se face prin imprimare cu metoda serigrafică sau prin aplicarea simbolului din folie neagră sau roșie pe fondul alb al indicatorului.

2.3.2 Aplicarea foliei retroreflexie suport

Pregătirea suprafeței indicatoarelor în vederea aplicării foliei retroreflectorizante comportă următoarele operațiuni:

a) degresarea cu apă și detergenți a suprafeței pentru a îndepărta orice urmă de ulei, la o temperatură de aproximativ 25 C;

b) înlăturarea urmelor de praf cu o cârpă moale curată și ștergerea cu o cârpă înmuiată în alcool;

c) după zvântare se poate trece la aplicarea foliei retroreflectorizante.

Aplicarea foliei se poate face „la rece" atunci când se folosește folie cu adeziv activat prin presare sau „la cald", în instalații speciale, atunci când se folosește folie cu adeziv activat la cald.

In cazul aplicării „la rece", atât indicatorul cât și folia se lasă cel puțin 24 h la temperatura încăperii, care trebuie să fie de (20 … 25)° C.

2.3.3 Mijloace de susținere a indicatoarelor

Mijloacele de susținere a indicatoarelor pot fi: stâlpi cu diferite profile, console încastrate în ziduri, console de sine stătătoare, portaluri etc.

Stâlpii pentru susținerea indicatoarelor metalice au lungimi curente de minimum 3,5 m . Stâlpi de lungime mai mică se utilizează numai pentru indicatoare amplasate pe colțurile insulelor separatoare sau direcționale din intersecții. Stâlpii pentru indicatoarele triunghiulare, circulare, octogonale, rombice, precum și pentru cete dreptunghiulare având latura de cel mult 1,0 m pot avea secțiune circulară cu diametrul de (48 … 51) cu grosimea pereților de minimum 3, sau cu profil special tip „omega". Pentru indicatoare cu dimensiuni mai mari se pot utiliza stâlpi cu diametrul de 70 sau 102.

La indicatoarele amplasate pe sectoare de drum cu ramblee înalte, proiectantul poate prevedea măsuri suplimentare pentru asigurarea stabilității și rezistenței mijloacelor de susținere a indicatoarele prin prevederea unor elemente de sprijim înclinate (proptele) sau proiectarea altor sisteme speciale (stâlpi cu zăbrele, console etc , iar după caz, console și portaluri).

Dispozitivele de susținere ale indicatoarelor se protejează anticoroziv cu grund de minimum de fier sau plumb urmat de vopsire în culoare gri.

2.4 Etichetarea, ambalarea și depozitarea indicatoarelor

Indicatoarele trebuie să poarte pe spate o etichetă greu destructibilă cu o suprafață de maximum 30 cm2 care să precizeze producătorul sau furnizorul (atunci când acesta nu este și producător), producătorul foliei retroreflectorizante, anul de fabricație și cuvintele „indicator garantat". Indicatoarele se ambalează câte două bucăți, față în față, separate printr-o foaie de hârtie de protecție. Indicatoarele de presemnatizare care au dimensiuni mai mari se ambalează astfel încât să nu fie degradate în timpul manipulării și transportului. Pe ambalaj se aplică sau se atașează etichete pe care se înscriu numerele figurilor și denumirea indicatoarelor conform SR 1848 -1. Depozitarea se face pe stelaje ale căror rafturi să nu fie la înălțime mai mare de 1,50 m, în poziție verticală, fâră a se sprijini direct unele de altele spre a evita zgârieturile.

2.5 Instalarea indicatoarelor

Ca regulă generală, indicatoarele se instalează pe partea dreaptă a sensului de mers căruia i se adresează și numai în cazuri speciale se repetă pe partea stângă, astfel încât să se asigure o bună vizibilitate a acestora. Indicatoarele cu caracter temporar pot fi instalate pe suporturi mobile.

Inălțimea până la marginea inferioară a indicatorului este:

a) 1,50 … 2,50) m față de cota căii în ax sau față de nivelul bordurii trotuarului, cu excepția indicatoarelor instalate pe portaluri sau console care trebuie să asigure gabaritul de liberă trecere de 5,50m;

b 0,75 m de la cota marginii părții carosabile la indicatoarele panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată, panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrăzi, balize direcționale și balize bidirecționale;

c) (0,6 … 2,50) m de la nivelul bordurilor pentru indicatoarele instalate pe spațiile verzi centrale, pe insulele de dirijare din intersecții și pe refugiile de tramvai;

Locul de instalare al indicatoarelor se alege astfel încât să fie vizibile de la o distantă de min. 50 m în localități și de min. 100 m în afara acestora. În profil transversal, marginea dinspre drum a indicatorului trebuie să fie situată la min. 0,50 m și max. 2,0 m în afara marginii platformei drumului sau a limitei dinspre partea carosabilă a bordurii trotuarului. Amplasarea stâlpilor se face în afara marginii șanțurilor sau a rigolelor. In cazul rambleelor înalte, limita din spre drum a indicatorului poate fi la creasta rambleului.

2.6 Calitatea indicatoarelor

Asigurarea calității trebuie urmărită pe parcursul tuturor fazelor de realizare a indicatoarelor rutiere. Proiectarea indicatoarelor se face conform prevederilor SR EN 12899- 1.

Verificarea calității pe parcursul execuției comportă în principal următoarele măsuri:

a) Materialele aprovizionate de producătorul indicatoarelor trebuie să fie însoțite de certificate de calitate. La rândul său, fiecare lot de indicatoare livrat este însoțit de un asemenea certificat;

b) Foliile retroreflectorizante utilizate în România sunt cele din clasele 1, 2 și 3, descrise mai jos:

Folii retroreflectorizante de clasa 1- se bazează pe principiul refracției luminii într-o sferă de sticlă și sunt constituite din microbile de sticlă înglobate într-o rășină transparentă care are fața văzută netedă, iar fața cealaltă este acoperită cu un adeziv durabil activat la cald sau la rece prin simplă presare;

Folii retroreflectorizante de clasa 2 – au performanțe de retroreflexie superioare foliilor de clasa 1, avnd spre exterior aer încapsulat între suprafața microbilelor și fața superioară a foliei;

Folii retroreflectorizante de clasa 3 – se bazează pe principiul refracției prismatice și sunt constituite dintr-un strat de prisme de sticlă înglobate într-o rășină transparentă. Acest tip de folii retroreflectorizante sunt net superioare foliilor din clasele 1 și 2 în ceea ce privește puterea de retroreflexie.

c)Se determină în laboratoare specializate calitatea foliei retroreflectorizante;

d)Rezultatele încercărilor de laborator se compară cu limitele prescrise de standarde și instrucțiuni.

Principalele încercări de laborator constau din:

a) determinarea coeficientului de retroreflexie care trebuie să fie mai mare decât coeficientul minim prescris;

b) determinarea coordonatelor cromatice ale culorilor, care trebuie să se înscrie în domeniile prescrise,

c) determinarea adezivității la suport;

d) determinarea rezistenței la șoc;

e) determinarea rezistenței la căldură uscată;

f) determinarea rezistenței la frig;

g) determinarea rezistenței la coroziune;

h) determinarea rezistenței la intemperii.

Urmărirea respectării tehnologiei se face pe faze de execuție.

Verificările pe parcursul execuției și la livrare se fac cu instrumente de măsurare obișnuite (riglă, șubler, dreptar, pană gradată pentru măsurarea abaterilor sub dreptar) și se referă la:

a) forme și dimensiuni care trebuie să fie conform prevederilor SR 1848-1 și ale prezentului standard. Tolerantele admise sunt de + 1 %;

b) planeitatea feței, toleranța admisă fiind de ± 1 mm;

c)aspectul și corectitudinea simbolului;

d) aplicarea corectă a foliei retroreflectorizante, care trebuie să prezinte o bună aderență, să nu aibă încrețituri și umflături;

e) aspectul și exactitatea înscrisurilor de pe indicatoare, fiind admise toleranțe de + 1 % pentru înălțimea și lățimea literelor, distanțe între litere sau între rânduri și la chenare, precum și de + 3 % pentru grosimile literelor

Verificările după montarea indicatoarelor pe drum constau din:

a) respectarea amplasării în lungul drumului și în profil transversal, conform prevederilor de la articolul 5 din prezentul standard;

b) modul de prindere pe stâlpi conform precizărilor care trebuie să existe în caietul de sarcini tehnice.

III Standardul Rutier SR 1848 4 Siguranța circulației. Semafoare pentru dirijarea circulației. Amplasare si functionare.

2.1Generalitați

SR 1848 – 4 stabileste prescripțiile privind amplasarea și funcționarea semafoarelor folosite la dirijarea circulației de vehicule, pietoni și biciclete de la intersecțiile drumurilor publice precum și în calea curentă la trecerea de pietoni. Semafoarele sunt construite din unul sau mai multe corpuri de iluminat cu lumini colorate diferite sau albe și care emit succesiv semnale de lumina continuă sau intermitentă. Semnalizarea se face în concordanta cu tipul de semafoare și fazele de funcționare care se stabilesc pe baza de program pentru diferite directii de deplasare.

Standardul nu se referă la semafoarele sistemelor de dirijare pe bază de autocomrol-comanda care constituie obiectul altor reglementări. Pentru semnalizarea și dirijarea circulației pe sectoarele de drumuri unde se execută lucrări pe partea carosabilă se pot instala,cu caracter, temporar, semafoare mobile.

2.2 Clasificarea semafoarelor

Semafoarele se clasifică după următoarele criterii astfel:

După felul participanților la trafic, semafoarele, denumite modale, pot fi peintu:

vehicule (inclusiv la trecerile la nivel cu CF)

transportul în comun;

pietoni

bicicliști

După sensul fluxurilor de circulație semafoarele denumite directionsle, pot fi pentru:

mers inainte

viraj la dreapta

viraj al stanga

sensuri reversibile;

diretii combinate: inainte si la dreapta sau inainte si la stanga.

După locul de amplasarepot fi:

în intersecții

în calea curentă

După durata de functionare pot fi:

cu functionare permanentă;

cu functionare temporară;

După modul de actionare pot fi:

actionate automat;

cu actionare comandată dinamic pentru indicarea vitezei având unul sau mai multe corpuri;

acționate manul de agenti de circulație, respectiv de pietoni la treceri

acționate în sistem mixt;

După caracterul funcției semafoarele pot fi:

de bază simple: directionale , modele

repetitoare;

de avertizare;

După sistemul de susținere, pot fi:

pe stâlpi;

pe console;

pe portal;

suspendate pe cabluri;

După numărul corpurilor de iluminat, pot fi cu:

un corp de iluminat (monocolore) cu lumina intermitentă de avertizare;

cu două corpuri de iluminat (bicolore) pentru pietoni;

cu trei corpuri de iluminat (tricolore) pentru vehicule cu sau fără afișare de viteză;

cu patru sau mai multe corpuri de iluminet pentru tramvai, sensuri prioritare, viteze.

2.3 Prevederi general

Sistemul de susținere al semafoarelor trebuie să fie dimensionat astfel încât să reziste la încărcarea de semafor, indicatoare și accesoriile respective, la presiunea produsă de vânt cu viteză de 100 krn/h, precum și la încărcarea cu zăpadă sau chiciura.

Corpurile de iluminat se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal sau suspendate pe cabluri în următoarea succesiune a culorilor lentilelor, de sus în jos:

la semaforul tricolor pentru dirijarea vehiculelor ordinea semnalelor este: roșu, galben, verde;

la semaforul bicolor pentru dirijarea pietonilor și a bicicliștilor; roșu, verde;

la semaforul monocolor, de avertizare: galben intermitent.

Corpurile de iluminat în cazul semaforului pentru tramvaie, sunt dispusa trei pe orizontală la partea superioară și unul la partea inferioară, toate cu lumină albă. Corpurile de iluminat pentru indicatorul de viteză sunt dispuse vertical, pe stâlpi sau pe orizontală, pe portal sau în console, având lumina albă. Lentilele colorate ale elementelor de semafor au caracteristicile colorimetrice conform STAS 1848/6.

2.4 Amplasarea si functionarea semafoarelor

Amplasarea și funcționarea semafoarelor se realizează conform prevederilor prezentului standard și documentațiilor tehnice elaborate de unități de specialitate, avizate de organele care răspund de siguranța circulației și de cele ce asigură exploatarea instalațiilor. Programul de funcționare a semafoarelor se stabilește corespunzător condițiilor de fluență și siguranță a traficului conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare.

Semafoarele se amplasează în intersecții și la treceri pentru pietoni când există cel puțin una din următoarele situații:

volumul total de vehicule etalon intrate în intersecție într-o oră este minim 1000 din care pe o ramură a intersecției minim 150. În cazuri favorabile de elemente geometrice și de organizare, volumul de trafic se poate majora cu până la 50% condiționat de verificarea capacității de trecere,

volumul total de vehicule etalon intrate în intersecție într-o oră este de minim 750, concomitent cu o traversare de minim 4000 pietoni;

dirijarea circulației în intersecții se face în sistem coordonat de semnalizare cu undă verde;

asigurarea unor timpi de așteptare sub 90 s pentru vehicule și pietoni;

intersecția este traversată de minim 60 vehicule pe oră pentru transport în comun, în condiții de vizibilitate necorăspunzătoare;

artera de circulație are minim 4 benzi de circulație și este traversată de o trecere de minm 2000 pietoni/h;

desfășurarea liberă a traficului în intersecție nu asigură traversarea fluxurilor din diverse sensuri în condiții de siguranță și fluență.

Semafoarele de bază, simple se amplasează în intersecții, de regulă, pe partea dreaptă a direcției de mers astfel încât semnalele luminoase ale acestora să fie vizibile de la o distanță de min. 50 m.(Figura 2.1)

Figuta 2.1 Semafoare de bază

Semafoarele direcționale se amplasează față de trotuar conform fig. 2.2 a, iar direcția de deplasare pentru diferite direcții,conform fig. 2.2 b.

Figura 2.2 a Semafoarele direcționale

Figura 2.2 b Deplasare dupa diferite direcții

Semnalul de liberă trecere pentru vehiculele care schimbă direcția de mers are în câmpul său o săgeată verde pe fond negru. Semnalul de interzicere a accesului pe o anumită direcție are o săgeată roșie pe fond negru, orientată în direcția de mers. Semafoarele de bază pot avea alăturat grupului de lămpi plăcuțe adiționale, care pot fi și luminoasa având săgeți negre pe fond alb, care indică direcția de mers (fig. 2.2a). Pentru perioadele când nu funcționează semaforul se montează indicatoare de prioritate pentru direcțiile majore. Amplasarea semafoarelor de bază, în cazul intersecțiilor în care acced artere cu mai multe benzi de circulație pe sens și unde semnalele semaforului de bază pot fi mascate de vehiculele cu gabarit mare de pe prima bandă, se face deasupra parții carosabile la minimim 5,00 m înaltime astfel:

pe consola stâlpului semafonrului de baza (figura 3);

pe portal (figura 4);

pe cabluri (figura 5).

Figura 2.3

Amplasarea semafoarelor pe consola stâlpului semafonrului de bază

Figura 2.4 Amplasarea semafoarelor pe portal

Figura 2.5 Amplasarea semafoarelor pe cabluri

Când nu este posibilă amplasarea semaforului direcțional pe partea stângă, montarea semaforului se face pe consolă la 1,00 m de la linia de oprire a vehiculelor spre trecerea de pietoni, (figura 2.3). Semaforul repetitor poara fi amplasat pe același stâlp pe care este amplasat semaforul de bază la o înalțime convenabilă unei bune perceperi de 0,80 m … 1,30 m (Figura 2.3), ele putând fi amplasate și lateral, pe partea stângă a directiei de mers pe insule refugii sau stații de transport in comun. Amplasarea semafoarelor pe portal sau cabluri se realizează astfel:

– în cazul când benzile de circulație sunt prevăzute pentru direcții diferite la dreapta, înainte și la stanga cu timpi diferiți de traversare a intersecției, semafoarele se montează separat, în dreptul fiecărei benzi.

-în cazul când sunt mai multe benzi de circulație pentru aceeași direcție sau pentru direcții diferite cu același timp de traversare, se poate prevedea un singur grup de semafoare amplasat deasupra benzilor respective sau în mijlocul intersecției (figura 2.3 și figura 2.5). Semafoarele suspendate pe consolă, portal sau cabluri se amplasează în secțiunea de după intersecție trebuind să se asigure vizibilitatea la înălțimea gabaritului de liberă trecere de minim 5,00 m și de maxim 7,00 m (distanta măsurată între cota părții carosabile și partea inferioară a semzorului).

Pentru asigurarea vizibilității semnalelor luminoase montarea semafoarelor pe stâlpi se face astfe ca să existe posibilitatea de rotire pe orizontală circa 15°.. 20° și cu o înclinare verticală de 10° spre partea carosabilă.

Stâlpul de susținere destinat numai pentru semafoare se execută dintr-un tub metalic având diametrul de minim 100 mm, protejat împotriva, coroziunii, iar partea superioară a stâlpului trebuie închisă etanș, partea inferioară a stâlpului care se găsește în fundații de beton trebuie să fie prevăzută cu o fantă pentru introducerea cablurilor. Stâlpii au culoarea gri, sau sunt zincați. Semafoarele pentru pietoni se instalează de regulă, în intersecțiile rețelei principale de circulație. Semafoarul de liberă trecere pentru pietoni are în câmpul sau silueta unui piseton în mișcare de culoare verde pe fornd negru, iar semnalul de interzicere a traversării pietonilor are silueta unui pieton în stare de imobilitate, de culoare roșie pe fond negru.

Semafoarele pentru bicicliști se instalează în intersecțitii când în lugulu parții carosabile sunt amenajate piste speciale pentru biciclisti și sunt însoțite de indicatorul pentru pistele de biciclete. Semnalul de liberă trecere pentru bicicliști are în campul sau imaginea unei biciclete de culoare verde pe fond negru iar semnalul de interzicere a accesului bicicliștilor arată o bicicleta de culoare roșie pe fond negru.

Semafoarele pentru tramvaie se instalează atunci când din programul de semaforizare, al intersecției se impune fază separată pantru circulația acestora. Semafoarele pentru tramvaie au formă de casetă cu patru corpuri da iluminat de culoare albă întotdeauna însoțite de tăblițe adiționale. Semnalul de libera trecere pentru tranvaie este dat de combinația luminoasă a lampii inferioare cu una din cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcției.

2.5 Alte semnale luminoase

În cazul semaforizării coordonate în lungul unui traseu magistral, se pot instala indicatoare luminoase sau semnale adiționale care sa arate conducătorilor auto viteza de mers stabilită prin programul de semaforizare sincronizată. Semafoarele de avertizare se construiesc dintr-un singur element cu lumină galbenă intermitentă având semnificația prevazută în regulamentul de circulație. El poate avea și o silutetă de pieton în miscare de culoare galbena, pe fond negru la ieșirea din intersecție. La trecerea la nivel cu o cale ferată se prevad dispozitive luminoase cu lumina roșie intermitentă alternative sincronă și cu lumina albă intermitentă. Dispozitivele pentru semaforizarea benzilor în circulație reversibilă trebuie să asigure semnalizarea verde pentru perioada în care accesul pe calea respectivă este admis și respectiv semnalizarea roșu pentru perioada periculoasa cand accesul este interzis (Figura 10).

Figura 2.6 Dispozitivele pentru semaforizarea benzilor reversibilă

2.6 Funcționarea semmalelor luminoase

Cicluri permise la funcționarea semafoarelor

Pentru semafoarele de vehicule sunt permise următoarele cicluri de funcționare:

a) roșu roșu/galban- verde-galben;

b) roșu – verde – galben

Înaintea sfârsitului fazei de verde care obligă intrarea în intersecție poate sa apară funcționarea intermitentă a semnalului de culoarea verde circa 5 s în scopul avertizării.

Lumina roșie interzice intrarea în intesecție, participanții la trafic fiind obligați să oprească, după caz:

– înaintea marcajului pentru oprirea vehiculelor de la intrarea în intersecție respectiv a traversării pentru pietoni;

– în lipsa marcajului, în dreptul semaforului;

– în interiorul intersecției, când aceasta este amenajată cu spații de stocaj și așteptare.

Lumina galbenă avertizează schimbarea fazelor și la fel ca lumina roșie interzice intrarea în intersectie. În cazul presemnalizării sfârșitului accesului liber prin verde clipitor este interzisă pătrunderea pe culoarea galbenă în intersecție, timpul respectiv fiind rezervat evacuării acesteia de vehicule și pietoni

Pentru semafoarele de pietoni sunt permise următoarele cicluri de funcțlortare:

a) roșu-verde;

b) roșu – verde – verde intermitent

Semnalul de verde poate fi insoțit de un semnal sonor – pentru nevazători cu caracteristici conform standadelor internationale.

Pentru semafoarele de tramvai sunt permise combinațiile care sunt necesare, și manevre de stop, stanga dreapta și inainte.

Combinațiile de culori permise sunt:

roșu cu verde;

roșu intermitent.

Situațiile de funcționare a semaforului cu lumină intermitentă sunt:

în intersecțiile fără dirijarea circulației vehiculelor prin program de semaforizare;

în dreptul trecerilor de pietoni izolate sau din cadrul intersecțiilor semaforizate pentru vehicule

în regim de avarie al intersecțiilor semaforizate, când sunt posibile situațiile:

toate becurile pentru culoarea galbenă a semafoarelor de vehicule funcționează cu lumina galbenâ intermitentă cu aplicarea priorității de dreapta;

funcționează cu lumină galbenă intermitentă semafoarele de pe intrările secundare, iar circulația este dirijată prin indicatoare.

La trecerea de la culoarea roșie la culoarea verde pentru vehicule, nu se stinge lumina roșie pe durata apariției luminii galbene, conform duratei calculate în funcție de asigurarea capacității de trecere și de evacuare a intersecției. Ameliorarea percepției se poate face prin introducerea unui ecran de contrast, placă de culoare neagră dispusă în jurul unui semnal tricolor. În cazul apariției unei defecțiuni în sistemul de dirijare cu semafore tricolore instalația trebuie să semnalizeze pe toate direcțiile galben intermitent cu prioritate de dreapa.

2.7 Receptia și expluatarea semnalelor

Instalațiile de semafoare din intersecții se dau în folosință numai după verificarea și recepția lor asigurându-se sincronizarea funcționării individuale și pe ansamblu a semnalelor luminoase.

Verificarea modului de amplasare și instalare a semafoarelor se face cu respectarea prevederilor prezentului standard și a condițiilor tehnice prevăzute în proiectele de specialitate de către beneficiarul lucrărilor și factorii care răspund de siguranța circulației.

În timpul exploatării se efectuează controale periodice peritru verificare funcționării semafoarelor atât individual cât și în sistemul ansamblului de semafoare ale intersecției.

III Srandardul Rutier SR 1848 -7 Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere

2.1 Generalități

Prezentul standard se referă la marcajele rutiere care se adresează participanților la traficul de pe drumurile deschise circulației publice, definite conform reglementărilor legale în vigoare. Ele se pot aplica și drumurilor de utilitate privată închise circulației publice. Standardul stabilește formele, dimensiunile, locul de aplicare, semnificația și prevederile generale de execuție ale marcajelor rutiere. Marcajele servesc la organizarea circulației, avertizarea sau îndrumarea participanților la traficul rutier. Ele pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră cărora le completează, le întăresc sau le precizează semnificația. Marcajele se aplică pe suprafața părții carosabile a drumurilor cu îmbrăcăminți moderne, pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor precum și pe alte elemente din zona drumurilor (stâlpi, arbori, parapete etc).

Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfășurarea circulației și să nu prezinte o suprafață lunecoasă. Marcajele pe partea carosabilă se execută cu microbile de sticlă iar uneori pot fi însoțite de butoni cu elemente retroreflectorizante cum sunt catadioptrii. Butonii au elemente retroreflectorizante și nu trebuie să fie denivelați față de partea carosabilă cu mai mult de 2,5 cm. Execuția și întreținerea marcajelor sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate drumurile.

2.2 Clasificarea marcajelor

Marcaje longitudinale, de:

a)separare a sensurilor de circulație;

b)separare a benzilor de același sens.

Marcaje de delimitare a părții carosabile;

Marcaje transversale de:

a)oprire;

b)cedare a trecerii;

c)traversare pentru pietoni;
d)traversare pentru bicicliști.

Marcaje diverse pentru:

a)ghidare;

b)spații interzise;

c)interzicerea staționării;

d)stații de autobuze, troleibuze, taximetre;

e)locuri de parcare;

f)săgeți sau inscripții;

Marcaje laterale aplicate pe:

a)lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);

b)parapete;

c)stâlpi și copaci situați pe platforma drumului;

d)borduri.

2.3 Proiectarea și realizarea marcajelor

a) Marcaje longitudinale

Marcajele longitudinale sunt constituite din:

linie continuă simplă sau dublă,

linie discontinuă simplă sau dublă;

linie dubla compusă dintr-o linie continuă și una discontinuă, alăturate.

Linia continuă simplă sau dubla se aplică în locurile unde trebuie interzisă încălcarea ei de către vehicule. Lungimea minimă a unei linii continue este de 20 m. Linia discontinuă simplă având segmentele mai scurte decât intervalele dintre ele, se aplică în locurile unde este permisă încălcălcarea ei de către vehicule.

Linia discontinuă simplă, avâad segmentele mai lungi decât intervalele dintre ele, se folosește pentru a semnala apropierea de începutul unei linii continue sau de alt loc care prezintă un risc deosebit. Liniile discontinue duble pot utiliza pentru a delimita una sau mai multe benzi pe care sensul circulației poate fi inversat(benzi reversibile). De asemeni, pot fi folosite în situația în care un marcaj cu linie continuă dublă trebuie interapt in dreptul unui drum lateral spre a permite virajul la stânga în intersecție. Linia dublă compusa dintr-o linie continua și una discontinuă, se aplică pe sectoarele în care este permisă depășirea liniei numai pe unul din sensurile de circulație pe care le separă și anume pentru sensul alăturat liniei discontinue. Se mai poate utiliza în cazul unei intersecții, în locul în care este permisă intrarea de pe una din ramurii, dar nu este permisă ieșirea spre acea ramură a intersecției.

Marcaje de delimitare a părții carosabile

Marcajele de delimitare a părții carosabile, nu sunt considerate marcaje longitudinale deoarece semnificația lor pentru utilizatorii drumului este diferită. Marcajele de delimitare a părții carosabile se execută în afara limitei părții carosabile, pe benzile de încadrare. Nu se execută in vecinătatea bordurilor denivelate ale trotuarelor.Tipurile liniilor utilizate diferă în funcție de locurile lor de amplasare.

Se disting patru tipuri de linii de delimitarea a părții carosabile, astfel: 1.linia continuă simplă tip "K" – se utilizează pe autostrăzi;

2.linia continuă simplă tip "L" – se utilizează pe alte drumuri decât autostrăzile, în exteriorul curbelor deosebit de periculoase, la racordările marginilor părții carosabile din intersecții și pe minimum 20 m de o parte și cealaltă a acestor racordări;

3.linia discontinuă simplă tip "M" – având segmentele și intervalele de 1,00 m, se folosește în afara localităților atunci când nu sunt asigurate benzi de urgență precum și pe sectoarele situate în localități;

4.linia discontinuă simplă tip "N" – având segmentele de 12,00 m și intervalele între segmente de 3,00 m se folosește când acostamentele sunt amenajate ca benzi de urgentă (au lățimi de minimum 2,50 m).

c) Marcaje transversale

Marcajele transversale cuprind:

a)marcaje de oprire;

b)marcaje de cedare a trecerii;

c)de traversare pentru pietoni;

d)de traversare pentru biciclete;

e)de reducere a vitezei.

2.4 Execuția marcajelor

Marcajele rutiere se execută având la bază un proiect de reglementare a circulației prin indicatoare și marcaje rutiere care stabilește detaliile de execuție ale marcajului. Inainte de execuția marcajului propriu-zis se execută trasarea poziției marcajelor prin operația de premarcare. Premarcarea se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafața părții carosabile, care au rolul de a ghida executantul la realizarea corectă a marcajelor. Premarcarea se execută cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate. Corectitudinea realizării premarcajului de către executant trebuie verificată de reprezentantul beneficiarului, înainte de aplicarea marcajului definitiv.

Marcajele rutiere nu trebuie să formeze proeminențe mai mari de 6 mm în raport cu suprafața căii. În cazul folosirii butoanelor sau altor elemente similare se admit proeminențe de până la 25 mm la cele prevăzute cu dispozitive retroreflectorizante.

Culorile utilizate la execuția marcajelor sunt:

Culoarea albă se utilizează la marcajele: longitudinale, transversale, de delimitare a părtii carosabile precum și la marcajele laterale pe copaci și pe stâlpii parapetelor de beton.

Culoarea galbenă se folosește la liniile de interzicere a staționării și la marcajele temporare. Culorile alternative galben-negru se utilizează la executarea marcajelor pe lucrări de artă, ziduri de sprijin, lipsei parapetelor de beton sau rigide, bordurile denivelate ale trotuarelor și insulelor de dirijare. Culoarea gri deschis se folosește la parapetele metalice de siguranță în cale curentă.

Condițiile tehnice pentru vopselele de marcaj sunt cele prevăzute în standardele europene preluate ca standarde române, menționate la referințele normative din prezentul standard. Beneficiatorul poate stabili prin caietul de sarcini condițiile de realizare a marcajelor rutiere.

Tipurile de vopsele pentru marcaj mai frecvent utilizate sunt următoarele:

Vopsea de marcaj de culoare albă, monocomponentă, cu solvent organic, care formează peliculă prin uscare la aer.

Vopsea de marcaj ecologică de culoare albă, monocomponentă, care formează peliculă prin uscare la aer, prezentandu-se sub forma unei emulsii în apă.

Vopsea de marcaj ecologică, albă, tip material plastic, monocomponentă, solubilă în apă (fara solvenți organici) cu uscare la aier, pentru marcaje în peliculă continuă sau în model structurat sau profilat, asigurând vizibilitatea marcajului ziua și noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplică ca atare sau pe amorsă. Marcajul se execută cu mașina echipată cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amorsa și bile de sticlă.

Vopsea de marcaj ecologică de culoare albă, pe baza de apă, monocomponentă, care formează pelicula prin uscare foarte rapidă la aer, prin aplicarea unui accelerator de uscare. Administratorii drumului poate solicita, în anumite condiții (trafic intens, zone cu precipitații abundente etc), realizarea de marcaje cu acest tip de vopsea.

Marcajele prin săgeți, inscripții, figuri, precum și alte marcaje de volum redus pot fi executate manual cu ajutorul șabloanelor corespunzătoare. Retroreflecția este asigurată de microbile de sticlă care se pot aplica pe suprafața marcajului sau pot fi introduse în masa materialului la fabricație

2.5 Calitatea marcajelor

Pentru asigurarea calității marcajelor trebuie avute în vedere următoarele:

a) metodologia de verificare a calității conform SRENV 13459 -1, 2 și 3;

b) calitatea vopselei conform fișelor tehnice;

c) tipul îmbrăcăminții rutiere,rugozitatea suprafeței, condițiile locale de mediu;

d) proiectul de reglementare a circulației prin indicatoare și marcaje rutiere;

e) execuția premarcajului;

f) determinarea dozajului de vopsea proaspătă;

g) dozajul de microbile și de alte bile de sticlă.

Ștergerea vechilor marcaje sau a marcajelor temporare pentru lucrări se face prin frezare sau acoperire cu vopsea neagră. Vopseaua neagră trebuie să fie compatibilă cu cea care trebuie ștearsă. Marcajele se verifică din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, gradului de acoperire și uniformității distribuției microbilelor retroreflectorizante. Verificarea formei se face vizual. Liniile de marcaj trebuie să aibă lățime constantă, să nu prezinte frânturi sau șerpuiri iar marginile trebuie să fie clar delimitate.

Dimensiunile se verifică astfel:

Lungimile și lățimile se măsoară cu mijloace obișnuite (riglă, ruletă, panglică topometrică, aparate topometrice), grosimile se verifică în timpul execuției cu instrumentul denumit pieptene, prin măsurarea grosimii peliculei de vopsea udă. Aspectul se verifică vizual. Culoarea marcajului trebuie să fie uniformă și nealterată. In cazul în care există posibilitatea, culoarea și retroreflexia se determină cu aparate specifice. Gradul de acoperire se măsoară cu ajutorul grilei (rețele trasate pe o folie transparentă). Gradul de acoperire îl reprezintă raportul între numărul pătratelor din rețea complet acoperite de vopsea și numărul total al pătratelor din rețea, exprimat în procente

Uniformitatea distribuției microbilelor retroreflectorizante se observă vizual la lumina soarelui sau la lumina farurilor unui autovehicul.

IV. Alte standarde române in viguare

SR 1244-1:1996

Siguranța circulației. Treceri la nivel cu calea ferată. Condiți tehnice, clasificare și stabilirea categoriei trecerii la nivel.

STAS 1244/2-79

Treceri la nivel. Instalații neautomate. Prescripții

STAS 1244/3-90

Siguranța circulației. Treceri la nivel cu calea ferată. Instalați de semnalizare automată.

STAS 1848/1-86

Siguranța circulației. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri și amplasare.

STAS 1848/2-86

Siguranța circulației. Indicatoare rutiere. Prescripții tehnnice

STAS 1848/3-86

Siguranța circulației. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcătuire.

STAS 1848-4:1995

Siguranța circulației. Semafoare pentru dirijarea circulației. Amplasare și funcționare.

STAS 1848/5-82

Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circuilație. Condiții tehnice de calitate.

STAS 1848/6-77

Semafoare pentru dirijarea circulației. Condiții tehnice de calitate.

STAS 1848/7-85

Siguranța circulației. Marcaje rutiere

B) Standarde Internationale

2.1 Aspecte generale

Cerințele de securitate în funcționare pentru dispozitivele de control al semnalizării circulației rutiere sunt stabilite de STAS standardul european EN 12675:2000. Din noiembrie 2002 acesta a fost adoptat ca standard roman (SR EN 12675 – Dispozitive de control al semnalizarii circulatiei rutiere – Cerințe de securitate în funcționare) și, deși până în prezent nu a fost tradus în limba română, el are statut de standard românesc în vigoare și se aplică dispozitivelor de comandă a semafoarelor de circulație instalate pentru functionare permanentă sau provizorie, cu excepția dispozitivelor portabile. Dispozitivele de control definite în acest standard trebuie să comande în deplină siguranță fluxurile de circulație antagoniste, atât de vehicule, cât și de pietoni.

2.2 Standarde în vigoare recomandate

Există următoarele standarde care se aplică în prezent:

EN 12368:2000 (având corespondentul românesc SR EN 12368 – tradus în limba română) – Echipament pentru dirijarea traficului – Semafoare. Acest standard se aplică semnalelor luminoase de culoare roșie, galbenă și verde ale semafoarelor pentru trafic rutier cu lentile de formă circulară, cu diametre de 200 mm și 300 mm, stabilind condițiile pentru performanțele vizuale, structurale și de mediu, precum și modul de încercare a blocurilor luminoase care se utilizează la semafoarele rutiere (pentru vehicule și pietoni).

HD 368:1999 (cu corespondentul românesc SR HD 638 S1 – netradus în limba română) – Sisteme de semnale pentru circulația rutieră. Standardul definește prescripțiile referitoare la sisteme de semnale pentru circulația rutieră, care cuprinde studiul, concepția, instalarea și întreținerea lor. În particular, el constituie partea electrotehnică din standardele EN 12368 și EN 12675. Fiecare din aceste standarde sunt prevazute a fi utilizate individual sau împreună, pentru a defini un echipament sau un sistem operațional.

Acest set de standarde asigură un cadru suficient atât pentru activitatea de proiectare, cât și pentru mentenanța echipamentelor de control al traficului, insa aceste standarde nu sunt traduse ele ar trebui traduse în limba română, pentru a putea fi la îndemana tuturor posibililor utilizatori români.

EN 12675:2000 specifică un minim de cerințe de siguranță pentru automatele de trafic, pentru a asigura afișarea unor semnale sigure la semafoare. Siguranța constă in prevenirea defectelor, sau a consecințelor defectelor care ar putea rezulta din afișarea de informații riscante participanților la trafic. Acest lucru este prevenit prin abilitatea echipamentului de a detecta condiții specificate ca defecte și de a schimba starea afișata într-o stare sigură. Standardul prevede o clasificare a defectelor ce pot apare la echipamente și cerințele minime de încadrare în standard. În funcție de capabilitatea unui echipament de a trata diferite alte tipuri de defecte decât cele minimale, acesta se poate încadra în divesele clase definite în standard.

HD 638 S1 – stipulează cerințe care se adresează sistemelor de semnalizare rutieră. În componența acestor sisteme se consideră automatele de trafic, semafoarele, dispozitivele acustice, senzorii și detectoarele de trafic, echipamentele de monitorizare, branșamentele electrice, cablurile și altele. Standardul specifică cerințe referitoare la alimentarea electrică, la siguranță, atât din punct de vedere electric, cât și din punct de vedere al traficului, la testarea echipamentelor, la interfețele electrice între echipamente, la condițiile de instalare, la mentenanță, precum și la condiții de marcare și etichetare. În completarea lui EN 12675, standardul armonizat HD 638 S1 prezintă și un algoritm de tratare a avariilor, pentru protecția împotriva accidentelor cauzate de căderi tehnice (vezi schema din figură).

Nu face obiectul acestui standard stabilirea unor condiții care să permită interoperabilitatea între echipamente fabricate de producători diferiți. Există pe plan mondial preocupări în acest sens. Pentru a permite diverselor sisteme și dispozitive de trafic să folosească același canal de comunicație, fiecare mesaj transmis pe acest canal trebuie să aibă o formă pe care să o poată înțelege toate sistemele. Pentru a ajunge la o asemenea "înțelegere", este necesar ca mesajele să respecte un anumit protocol de comunicație. Există platforme care oferă cadrul pentru diverse protocoale de comunicație, dar ele au caracter local, cel mult național, în țări cu tradiție, cum ar fi SUA. În România nu există la ora actuală reglementări în aceasta privință. La proiectarea echipamentului SUCCESOR s-a utilizat platforma oferită de "Standard Comunications Protocol for Traffic Signals in California" (Caltrans, USA).

2.3. Standarde europene adoptate ca standarde române:

SR EN 1423:1999

Produse pentru marcare rutieră. Produse de pulverizare. Microbile de sticlă, granule antiderapante și amestecul celor două componente.

SR EN 1424:1999

Produse pentru marcare rutieră. Microbile de sticlă preamestecate.

SR EN 1436:1999

Produse pentru marcare rutieră. Performanțe ale marcajelor rutiere.

SR EN 1463-1:1999

Produse pentru marcare rutieră. Butoane retroreflectorizante. Partea 1: Condiții inițiale de performanță.

SR EN 1790:1999

Produse pentru marcare rutieră. Marcaje rutiere prefabricate.

SR EN 1793-1:1999

Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metodă de încercare pentru determinarea performanței acustice. Partea 1: Caracteristici intrinseci ale absorbției acustice.

SR EN 1793-2:1999

Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metodă de încercare pentru determinarea performanței acustice. Partea 2: Caracteristici intrinseci ale izolației la zgomote aeriene.

SR EN 1793-3:1999

Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metodă de încercare pentru determinarea performanței acustice. Partea 3: Spectrul sonor standardizat al circulației.

CAPITOLUL III

Metode de creștere a siguranței infrastructurii de semnalizare rutieră

3.1 Amplasarea de elemente de semnalizare cu vizibilitate marită

3.1.1 Butoni rutieri reflectorizanți pentru borduri

3.1.1.1 Aspecte generale

Butonul rutier pentru marcaje rutiere a fost în exclusivitate realizat pentru fixarea în bordurile de beton utilizate la construcția insulelor și separatoarelor de trafic, a trotuarelor și a altor construcții pentru siguranța traficului(Figura 3.1). Bordurile devin astfel reflectorizante. Acest tip de bordură este ușor de observat noaptea chiar și în condiții de ploaie, indiferent din care parte vine autovehiculul. Utilizarea acestor butoni ajută, la facilitarea detectării în timpul nopții a diverselor construcții de siguranță rutieră și la anularea efectului de umbră a iluminatului rutier urban.

Figura 3.1 Butoni rutieri reflectorizanți

Un mare avantaj il reprezintă faptul că este ușor de aplicat – Montarea butonilor este extrem de simplă avand numeroase avntaje :

nu este necesară nici o sursă de curent electric pentru producerea semnalului luminos;

nu este necesară calcularea alinierii sau a orientării, deoarece ele au proprietăți de reflectorizare omnidirecționale mare flexibilitate de amplasare datorită formei adaptate la diferite tipuri de profile de borduri ;

viteză mare de instalare cu costuri mici, datorită noului sistem de fixare;

durată mare de viață și o eficiență de iluminare stabilă în timp, datorită utilizării unei sticle ranforsate și datorită formei netede; evitandu-se astfel acumularea murdăriei;

noul său sistem de fixare facilitează o instalare rapidă, la un preț redus, nefiind necesară utilizarea de adezivi, bitum sau rășini, instalarea fiind posibilă și în condiții de ploaie obtinindu-se astfel timpii reduși de operare.

3.1.1.2 Principiul de funcționare al butonlori rutieri reflectorizanți pentru borduie și caracteristici tehnice

Principiul de funcționare al butoni rutieri reflectorizanți

Principiul de bază este cel catadioptric. Acest buton este realizat din trei părți principale: suprafața de incidență, oglinda și piciorul. Suprafața de incidență, proeminența deasupra bordurii, primește razele de lumină de la vehiculele în trecere. Curba suprafeței este calculată pentru a concentra razele într-o zonă specifică a părții metalizate care formează oglinda. Aceasta din urmă reflectă lumina și o întoarce spre vehicul, oferindu-i șoferului un semnal luminos eficient și precis, chiar și în condiții de ploaie(Figura 3.2). Piciorul îi permite butonului să fie introdus în bordură. Trebuie observat că partea care este introdusă în bordură este complet metalizată prin pulverizarea aluminiului la cald asigurând protecția butonului și continuitatea performanțelor sale optice. Optimizarea acestor curbe optice garantează o eficiență mare a luminii, alături de valori foarte mari ale Coeficientului de Intensitate a Luminii (L.I.C.).

Figura 3.2 Curba suprafetei de incidenta

Caracteristici tehnice ale butonilor rutieri reflectorizanți

3.1.1.3 Butoni rutieri "360°" și "180°", performanțele și caracteristici tehnice

Sticla optică ranforsată Holophane,prezinta numeroase avantaje fiind un material mai rezistent decât oțelul, oferă butonului rutier o calitate optică excelentă și proprietăți mecanice nemaiîntâlnite (Figura 3.3) :

*rezistența la compresie este peste limita superioară a altor produse similare

*rezistența la șoc este de peste 30 joules

*rezistența la zgâriere și abraziune este incredibilă față de produsele din plastic.

Figura 3.3 Figura 3.4

Butoni reflecotorizanti "360°" Butoni rutieri "360° montati in patura asfalică

Butoni rutieri "360°" reprezintă cea mai bună calitate la cel mai bun preț. Este produs la fabrica de sticlă Holophane, butonul "360°" are o caracteristică optică unică. Acest buton rutier este un indicator rutier orizontal omnidirecțional (Figura 3.4). Indiferent de unde vin conducătorii auto, acest buton oferă o semnalizare reflectorizantă pentru fiecare. Butonul funcționează pe principiul unui reflector catadioptric optic, fiind disponibil în diferite culori utilizate pe plan internațional. Butonul rutier"360°" îndeplinește toate cerințele impuse de standarde, printre care Standardul European EN1463. Acest buton rutier foarte performant este utilizat în întreaga lume.

Performanțele butonilor rutieri

El are multe calități unice, printre care o mare rezistență la șoc și o excelentă performanță vizuală. Făcut din sticlă optică masivă ranforsată acest element este rezistent la degradare și uzură. Design-ul butonului 360° îl face unic și fără concurență. Fixat în stratul de uzură al șoselei el nu poate fi îndepărtat de către autovehicule iar în plus, el are o rezistență mecanică excepțională, rezistând la sarcini de peste 35 tone. Aceste caracteristici principale oferă butonilor 360° o durată de viață egală cu durata de viață a drumului însuși, reparațiile costisitoare necesare în cazul altor produse similare sunt evitate, rezultând economii substanțiale de bani.

Butonii omnidirecționali "360°" sunt destinați în special pentru semnalizarea rutieră a axei și marginilor drumurilor principale. Acest buton este o soluție extrem de eficientă și în cazul autostrăzilor pentru delimitarea benzilor de trafic și a celor de staționare în caz de urgență. Pentru aplicarea marcajelor rutiere ce necesită reflexie monodirecțională, este disponibilă și varianta "180°" cu aceleași caracteristicei de performanță. Butonii rutieri "360°" și "180°" rezistă și la șocurile mecanice produse la îndepărtarea zăpezii. Acest lucru a fost dovedit de testele efectuate cu succes cu pluguri având partea inferioară a lamei din cauciuc

Caracteristici tehnice ale butonilor rutieri "360°" și "180°"

3.1.1.4 Butoni rutieri MK6 – Caracteristici tehnice

Butoni rutieri MK6 este cel mai performant din gama butonilor rutieri retroreflectorizanți(Figura 3.5).Un sistem de marcaj de mare performanță capabil să asigure o bună vizibilitate a drumului, un grad perfect de detectare a zonelor periculoase și o protecție eficientă a participanților la trafic. MK6 a fost proiectat pentru a satisface numeroasele cerințe de siguranță ale autorităților rutiere internaționale. El este disponibil în combinații de culori de roșu, alb, galben, portocaliu, albastru și verde, cunoscând deja un succes mare pe piața europeană

Butonul rutier MK6 poate fi caracterizat prin calitate și performanță

oferind multe calități unice, inclusiv rezistență la șoc și o excelentă performanță vizuală. Caracteristicile tehnice sunt prezentate mai jos.

Având o peliculă cu o mare performanță de reflexie încapsulată într-o carcasă de sticlă ranforsată, ansamblul este rezistent la avarii și uzură. Design-ul lui MK6 alături de performanța materialul de sticlă, împiedică acumularea de noroi și praf, care afectează performanța optică a butonilor obișnuiți. Fixat în stratul de uzură al șoselei el nu poate fi îndepărtat de autovehicule. Cei doi parametri principali conferă butonilor rutieri MK6 o durată de viață egală cu durata de viață a întregii șosele, iar reparațiile costisitoare necesare în cazul altor produse similare fiind evitate, rezultând o substanțială economie de bani.

Butonul bi-direcțional MK6 a fost realizat pentru aplicarea pe șosea, potrivindu-se numeroaselor aplicații specifice. Principalul avantaj este reprezentat de rezistența la operațiile de îndepărtare a zăpezii ce au loc în timpul lunilor de iarnă, trecând cu succes testele cu plugul de zăpadă ce utilizează o lamă prevăzută la partea inferioară cu cauciuc, în condiții normale, la o viteză standard a plugului pe autostradă. Aceste teste sunt cea mai bună dovadă a faptului că MK6 este capabil să reziste chiar și în cele mai dure condiții.

Caracteristici tehnice Butoni rutieri MK6

Figura 3.5 Butoni rutieri MK6

3.1.2 Semafoarele de trafic cu LED-uri

3.1.2.1 Scurt isoric

Odată cu dezvoltarea LED-urilor în anii 1990, producătorii au dezvoltat semafoarele de trafic cu LED. Semafoarele LED timpurii au utilizat mai mult de 600 de LED-uri individuale montate împreuna într-o formațiune disc pentru a produce indicatorul circular(Figura 3.6) dar, aceste semnalizări nu au respectat cerintele de distribuție a intensitătii luminoase. Adaugârea de lentile în fata LED-urilor și cresterea fluxului de lumină emis au redus numărul necesar de LED-uri de la 600 la 200. În 1998 s-au dezvoltat LED-uri cu flux luminos foarte mare cu distribuție mai largă a intensității luminoase. Prin utilizarea acestor LED-uri noi s-au dezvoltat semafoare de trafic cu LED-uri care înlocuiesc semaforul incandescent conventional cu o sursa de lumina cu LED-uri grupate plasată în interiorul unei incinte și elemente optice care distribuie lumina de la sursa într-un mod corespunzator.

Figura 3.6(Semafoare cu LED-uri)

3.1.2.2 Caracteristici tehnice și avantajele ale semafoarelor cu LED-uri

Tensiunea de alimentare: + 230 Vca ± 20%

Intensitatea LED-urilor este de minimum 7000 mCd

Protecție în cazul arderii a mai mult de 25% din LED-uri

Puterea consumată: 10 W / lampă

Avantajele semafoarelorelor cu LED-uri:

Mentenanță redusă ;

Semafoarele nu necesită modificari la montaj, fiind alimentat direct la 230 Vca/ 50 Hz ;

Contorizarea timpului ramas pina la schimbarea culorii semaforului(Figura 3.7) ;

Semnalizarea acustică pentru persoane cu deficiențe de vedere;

Costuri de achiziție mult mai reduse față de semafoarele de trafic;

Durată de viață mult mai mare (100.000 ore sau mai mult) spre deosebire de sistemele actuale cu indicator incandescent care sunt înlocuite în grup anual;

Vizibilitate mult mai buna ;

Nu este necesara filtrarea luminii ca în cazul surselor cu incandescență;

La defectarea unuia sau a mai multor LED-uri din anasmblu (pana la 50% din numarul total), acesta rămâne încă operațional și suficient de vizibil, asigurind în acest fel funcționalitatea semaforului;

Vizibilitate buna incluziv pe timp de soare;

Consumul energetic este redus – în loc de 60-100W la un bec cu incandescență, la corpul de iluminat cu 127 leduri de 5mm consumul este de maxim 5W /ansamblu;

Figura 3.7 Semafor ce contorizeaza timpul

Aceste dezvoltări tehnologice împreună cu costurile mai scazute ale LED-urilor și volumul de fabricare mai mare au coborât pretul semafoarelor de trafic cu LED-uri cu peste 300%. La începutul anilor 2000, a inceput conversia semafoarelor de trafic către LED-uri ea devenind viabilă din punct de vedere economic în Canada. Testele efectuate au demonstrat că prin conversia tuturor surselor cu incandescență în module LED se pot obține economii de energie de pâna la 90%. La prețurile actuale ale energiei electrice, aceste corpuri de iluminat se amortizează singure pe perioada de cel mult 60% din perioada de garanție.

Manopera pentru trecerea semafoarelor existente la varianta cu leduri este nesemnificativa, aceasta consta în înlocuirea becurilor cu incandescență cu corpuri de iluminat, prin deșurubarea primelor și insurubarea celorlalte reglarea pragului de avarie al lămpii cu leduri de culoare roșie pentru trecerea pe galben intermitent la un curent de 20…25 mA. Cablajul și părțile de automatizare fiind dimensionate pentru consumuri de 60-100W vor asigura funcționarea acestora cu un numar de defectări mult mai redus datorită consumului redus de energie. Semafoarele cu leduri au o fiabilitate mai mare – durata de viață a unui semafor echipat cu corpuri cu leduri este de 12-15 ani

3.1.2.3 Semnalele luminoase pentru pietoni și caracteristici tehnice

ale indicatoarelor luminoase

Figura 3.8 Semnalele luminoase pentru pietoni

Caracteristici tehnice:

dimensiuni: indicator triunghiular l = 700 mm sau l = 900 mm

indicator pătrat l : 600 mm sau l = 850 mm

suport : oțel

față : din folie reflectorizantă 3M – EG

echipare cu : – 3 lămpi Ø 70 mm, pentru indicator triunghiular

– 2 lămpi Ø 130 mm 30 LED-uri fiecare

eficacitate luminoasă : sporită pe orice vreme (soare, ploaie, ceață)

durata de viață : cca 100.000 ore

consum : redus de energie electrică (cea. 5 kWh/lună, față de 36 kWh/lună pentru un bec cu incandescență de 100 W)

intreținere/reparatie – nu este necesară întreținerea sau repararea.

3.2 Automate de semaforizare și trafic

3.2.1 Automat de semaforizare

Automatele realizează economic dirijarea circulației. Acestea au:

Echipare modulară, automat pentru capacitate mică, mijlocie și mare;

Cu un automat se pot dirija max. 3 intersecții, deodată sau separate;

În funcție de direcții semnalizate din intersecție, capacitatea numărului grupurilor de semnalizare, poate fi 12, 24 sau 36;

Corectitudinea programului se poate verifica cu ajutorul simulatorului prin computer;

Se poate conecta la centrale de dispecerat;

Controlul de la distanță a funcționării automatului se poate urmării prin rețea telefonică;

Se poate realiza sincronizarea intersecțiilor /undă-verde/;

Corectarea ceasului intern prin GPS.

Automatul mini – cu dimensiuni mici, se realizează economic și repede dirijarea circulației.

La aceste automate se pot racorda:

bucle inductive de sesizare a intensității traficului – pe benzi;

butoane de comandă pentru pietoni;

comunicator vocal la trecerile pietonale, pentru nevăzători.

Comutarea lămpilor: – prin semiconductori

Microprocesoare utilizate: INTEL 80188 și 8751

Control:

trecerea de tensiune prin becurile verde și galben

protecție la roșu defect, verde antagonist;

Protecție la atingere TN-C + releu diferențial, releu supratensiune;

Clasa de protecție I; IP 65;

Temperatura de lucru: –25°C ÷ +45°C (+raze solare)

3.2.2 Automat de semaforizare VTC

Automatele de dirijare a circulației VTC – se realizează dirijarea circulației în intersecții complexe.

Echipare modulară, automat pentru capacitate mică, mijlocie și mare.

Cu un automat se pot dirija max. 4 intersecții, deodată sau separat.

Cu ajutorul programului SZIMPLEX, toate serviciile automatului se programează liber.

Se poate conecta la centrale de dispecerat.

Controlul funcționării a automatului de la distanță se poate urmării prin rețea telefonică fixă, mobilă (GSM) și legătură directă.

Se poate realiza sincronizarea intersecțiilor /undă-verde/.

Corectarea ceasului intern prin GPS.

3.2.3 Automat de dirijarea circulației pentru trecerile pietonale

Dintre familia automatelor de dirijarea circulației, automatul este conceput în special pentru semaforizarea trecerilor pietonale, cu un cost mic, și răspunde la toate cerințele CE. Funcționalitate fiabilă, întreținere ușoară, programare rapidă. Automatul poate să primească semnale: de la butoane pietonale, detectoare de trafic, funcționează conform orei programabile, într-un sistem de comandă de la distanță paralel/serie ca automat central sau intermediar, se poate racorda la un sistem central de monitorizare. Opțional se poate extinde cu cartelǎ pentru comandă paralelă de la distanță, cartelǎ pentru comandă în serie de la distanță, amplificator de detectoare de trafic, unitate de comandă exterioară.

Automatul este extins pentru a comanda 8 semafoare, 1 buc cartelă de comandă de la distanță, 3 buc cartelă pentru detectoare de trafic, și 2 alte cartele /24 V alimentare buton pietonal, receptor GPS/.

Datele tehnice a automatului:

* Caracteristici:

temperatura de lucru: -25 C° ÷ +40 C°

direcții semnalizate: max. 4

intrări sesizate: 4 /+4 complectare/

numărul programelor: max. 8

* Funcționare la cererea utilizatorului:

galben intermitent

alegerea programului manual

comandă de la distanță

comandă manuală

verificarea programului

* Comutare pe galben intermitent /control primar/ la:

roșu – ars/luminozitate slabă

galben – tensiune falsă/nu arde

verde – tensiune falsă/nu arde

controlul timpilor minime de verde

controlul timpilor de evacuare

verde antagonist

* Deconectare /control secundar/ la:

roșu ars

verde antagonist

* Putere comutată:

500 W / culori

* Protecție:

IP 54

releu diferențial 30 mA TN C

releu supratensiune

Figura 3.9 Automat pentru treceri pietonale

Comunicator vocal

Comunicatorul vocal, este destinat avertizării la traversarea intersecțiilor semaforizate, sau la orientarea spre instituțiile publice a persoanelor cu handicap. Unitatea intră în funcțiune după apariția culorii verzi pentru pietoni, comunicând trecerea liberă. Funcționând și cu telecomandă, poate să fie de ajutor pentru a orienta persoanele cu handicap spre instituții publice /sau în diferite direcții/, putând fi înregistrat maxim 120 de secunde.

Opțiuni:

persoanele cu handicap pot primi câte un emițător (forma unui telecomenzi de antifurt auto) prin care se activează comunicatorul vocal, care comunică o scurtă informare despre direcția de mers spre instituțiile publice;

reglaj automat a volumului în funcție de zgomotul înconjurător.

Este compatibil cu orice sistem de semaforizare existent .

Date tehnice :

Alimentare de la rețeaua de 220V 50Hz, + semnal pietonal-verde a sistemului de semaforizare;

Consum – minim 2,3 VA – maxim 18 VA;

Putere 20W – reglabil prin potențiometru sau automat (opțional);

IP 65, protecție la atingere II;

Rezistent la raze UV.

Figura 3.10 Comunicator vocal

3.2.4 Echipament multiprocesor pentru comanda semaforizării rutiere EMCS 3

Figura 3.15 Echipament pentru comanda semaforizǎrii

Utilizare

Semaforizarea intersecțiilor izolate;

Semaforizarea în sistem de unda verde;

Integrarea în sisteme ierarhice de dirijare si dispecerizare a traficului rutier.

Aplicatii

intersecții izolate, cu comutarea orarǎ a programelor;

intersecții izolate, cu comutarea orarǎ a programelor, adaptive la traficul rutier;

intersecții corelate prin unda verde, adaptive la traficul rutier;

sisteme centralizate de dirijare a traficului rutier;

sisteme de dirijare si culegere de dateprivind traficul rutier.

Cresterea siguranței traficului cu EMCS-3

Protecție la “verde antagonist” și “roșu ars”

Supravegherea aprinderii culorilor la semafoare

Supravegherea buclelor de prezența vehicule

Verificarea ciclicǎ a resurselor hardware.

Integrarea în sisteme ierarhizate de semaforizare

Echipamentul multiprocesor are functii de integrare în sisteme ierarhizate de semaforizare.Comunicatia cu sistemul central se poate realiza utilizând ca suport de comunicatie cablu dedicat, retea telefonica publica, retea telefonica mobila, sau modem radio.Programul de gestiune permite vizualizarea stării semafoarelor, parametrilor de trafic, diagnoza echipamentului, harta intersectiei.

Figura 3.16 Interfatǎ graficǎ

Performante ridicate ale echipamentului

Optimizarea si cresterea sigurantei traficului

Integrare în sisteme de dispecerizare

Cheltuieli reduse de intretinere si exploatare

Raport performante/pret foarte bun

Fiabilitate ridicata în sistem ISO 9001 : 2000

Echipare modularizata

Generalitați

Echipamentul este destinat dirijarii circulatiei rutiere in intersectiile urbane cu trafic intens, pentru comanda automata a semafoarelor, in scopul obtinerii unei fluente sporite a traficului in conditii de securitate maxima. Echipamentul este realizat intr-un dulap cu pereti striati(antiafisaj), vopsit in camp electrostatic si care contine un sertar dedicat pentru module electronice ,un bloc alimentare, un bloc masura si protectie .

Figura 3.17 Echipament semaforizare

CARACTERISTICI TEHNICE

Grad de protectie: IP54

Temperatura de funcționare: -250C…+550C

Dimensiuni de gabarit: 600x 700x 300 mm

Greutate: 57 kg, fără soclu

PARTI COMPONENTE :

sertar dedicat pentru module electronice SDM- 2000 ;

modul unitate centrala pentru comanda semafoarelor UCS- 2000 ;

module inteligente pentru comanda semafoarelor MICS- 12

module detecție vehicule VEK-M4C

bloc alimentare

bloc măsură și protecție

modul programare cu taste .

Sertar dedicat pentru modulele de semaforizare SDM- 2000

Sertarul dedicat pentru modulele de semaforizare SDM- 2000 este realizat intr-o constructie moderna ce inglobeaza atat modulele electronice pentru comanda semaforizarii, cat si interfata cu utilizatorul necesara pentru configurarea sistemului, diagnoza, depanarea si intretinere.

Figura 3.18 Sertar module

Sertarul SDM- 2000 este realizat din tabla de fier și are posibilitatea rabaterii. Sertarul SDM- 2000 permite cuplarea unui modul unitate centrală tip UCS-2000, maximum 3 module inteligente pentru comanda semafoarelor tip MICS- 12 și maximum 2 module pentru buclele de detecție vehicule tip VEK-M4C. Pentru interfața cu utilizatorul este echipat cu un afisaj alfanumeric cu cristale lichide cu 2 rânduri și 20 de caractere pe rând și cu o tastatură cu 16 taste.

Modul unitate centrală pentru comanda semafoarelor UCS- 2000

Este realizat pe o cartela de circuit imprimat dublu strat si utilizeaza componente electronice de ultima generație. Poate fi echipat atât cu microcontrolere pe 8 biti, cat si cu microcontrolere pe 16 biti, ceea ce îi permite o flexibilitate maximă în funcție de aplicația dorită. UCS- 2000 este prevăzut cu un circuit de ceas și calendar pentru programarea funcționarii orare, saptamanale, cât și anuale a semaforizării. Acest ceas poate fi sincronizat local, prin radio(receptor radio cu detecția orei exacte) sau prin comenzi de la dispecerat, în cazul sistemelor centralizate. În configurația UCS- 2000, este prezentata o linie serială izolată galvanic RS 232/ RS485, cu ajutorul careia se realizează încarcarea programelor de semaforizare sau cuplarea la dispecerat pentru sistemele centralizate. Pentru stocarea programelor de semaforizare este utilizată o memorie reprogramabilă electric tip EEPROM de 32 K, iar pentru programele de bază, cu care este livrat sistemul, este utilizată o memorie EPROM de 32K sau 64K în funcție de tipul microcontrolerului(8 sau 16 biti). Memoria de date (RAM) este de 32K.

Modulul UCS- 2000 permite conectarea afisajului alfanumeric cu cristale lichide cu 2 rânduri si 20 de caractere pe rând și a unei tastaturi cu 16 taste. Modulul UCS- 2000 se conectează pe un bus serial cu pana la 3 module inteligente pentru comanda semafoarelor tip MICS- 12 și asigură atât alimentarea lor, cât și coordonarea si supravegherea comenzilor către acestea. Este, de asemenea, asigurata alimentarea pentru modulele de detecție a vehiculelor. Funcționarea surselor de alimentare și a stării comunicației seriale este semnalizată optic cu LED-uri. Dimensiunea plăcii este de 169x 260 mm. .

Figura 3.19 Modul unitate centralǎ

Modul inteligent pentru comanda semafoarelor MICS- 12

Este realizat pe o cartela de circuit imprimat dublu strat și utilizează componente electronice de ultima generație. Realizează comanda pentru 12 canale de semaforizare și 4 canale de intrări digitale. Este prevăzut cu un microcontroler de 8 biți și integrează atât funcțiile de comandă, cat si cele de supraveghere pentru fiecare canal in parte. Are posibilitatea detectării defectelor becurilor, cat și a comenzilor false. Se conectează pe un bus serial cu modulul UCS- 2000, primește comenzile de la acesta și transmite informația de stare a tuturor canalelor. Pe intrările digitale ale modulului MICS- 12 sunt conectate modulele de detecție vehicule, care transmit informația de stare a buclelor de detecție Dimensiunea cartelei este de 169x 260 mm

Figura 3.20 Modul comandă semafoare

Modul cu microprocesor pentru detecția vehiculelor VEK-M4C

Modulul cu microprocesor pentru detecția vehiculelor VEK-M4C, este realizat pe o cartelǎ de circuit imprimat dublu strat cu componente de ultima generație și asigurǎ interfațarea cu 4 bucle de detecție a vehiculelor. Permite lucrul în paralel a mai multor bucle, asigurând sincronizarea între ele. Modulul asigura alimentarea buclelor și supraveghează buna lor funcționare, transmițând informatile de stare catre modulele MICS- 12. Dimensiunea cartelei este 100x 160 mm.

Figura 3.21 Modul pentru detecția vehiculelor

Bloc de măsură si protecție și bloc de alimentare

Blocul de masură și protecție face măsurarea energiei electrice consumate de cǎtre echipament și asigurǎ protecția împotriva scurtcircuitelor accidentale. Blocul de alimentare permite alimentarea cu energie electricǎ a echipamentului.

Figura 3.22 Bloc de mǎsurǎ și bloc de alimentare

Modul Programare cu Taste

Modulul programare cu taste cuprinde un afisaj alfanumeric cu cristale lichide cu 2 randuri si 20 de caractere pe rând și o tastaturǎ cu 16 taste. Pachetele de programe off-line realizeazǎ configurarea programelor de semaforizare și comunicația cu echipamentul de semaforizare EMCS. Programul off- line realizeazǎ urmǎtoarele funcții :

inițializarea echipamentului dupa configurarea realizatǎ;

testarea off-line a resurselor echipamentului(microprocesor, memorii, semafoare etc.);

program de capăt semaforizare intersecție (intersecție pe galben intermitent și intersecție pe roșu).

Programul on- line se derulează ciclic, parcurgând toate stǎrile configurate.

Figura 3.23 Modul de programare cu taste

Capitolul IV

Proiectarea unei platforme integrate pentru managementul infrastructurii de semnalizare rutiera

Arhitectura fizica

4.1Descrierea soluției tehnice și funcționale a sistemului

Pentru realizarea sistemului de sipraveghere al automatului de trafic(AT), trebuie avut in vedere posibilitatea soluțiilor tehnice, achiziția datelor de trafic realizandu-se cu ajutorul senzorilor PIR si de comunicatie cu Centrul de Control. A fost obținută o soluție tehnică optimă care este descrisă mai jos.

Sistemul este inpartit pe două niveluri atât din punct de vedere tehnic, al echipamentelor, cât și din punct de vedere funcțional:

Nivelul central.

Nivelul local.

A. Nivelul central

La Centrul de Control – Post Dispecer, echipamentele sunt reprezentate de un calculator tip server, pe care vor rula aplicațiile componentei de achiziție si de monitorizare, componentei de management, componentei grafice GIS și, dacă este cazul, aplicației Internet de transfer date către utilizatori.

Fig. 4.1 Echipamentele la nivelul central

Concentratorul de Date este un dispozitiv care conține un modem GSM-GPRS cu alimentare proprie și interfață de date compatibilă cu calculatorul server; rolul său este de a recepționa/transmite mesajele de la echipamente și din Centrala de Servicii a rețelei GSM.

PC-ul Interfață Utilizator este un calculator cu caracteristici de performanță ridicată; este numit și server-ul aplicației. Caracteristicile unității de calcul ale Centrului de Control trebuie să permită execuția aplicațiilor corespunzătoare, uneori în paralel; aceste aplicății sunt caracterizate de funcțiile pe care le realizează:

aplicația de interfață cu subsistemele suport de comunicație și de achizitie, pe scurt cu echipamentele locale;

aplicația de preluare a informației de stare a automatelor de trafic, a datelor de trafic achizitionate și afișare grafică pe platforma GIS;

aplicația de optimizare la cerere a traseului de parcurs;

aplicația de gestiune a informațiilor de natură economică, corelarea acestora cu informația de trafic, generarea de rapoarte privind soluțiile de optimizare ale traficului etc.;

Una dintre cele mai importante funcții ale unitații de calcul este cea de backup a tuturor aplicațiilor, bazelor de date, documentelor etc., operație care trebuie realizată la o frecvență suficient de mare pentru prevenirea efectelor unor erori destructive în funcționarea sistemului. Echipamentele aflate la Centrul de Control vor fi alimentate prin intermediul unei unități de protecție a alimentării (UPS) care va trebui să asigure suficientă putere electrica, după căderea rețelei de alimentare, pentru a se putea salva informația de lucru.

4.1.2 Considerații generale – Aplicației Dispecer

Echipamentele locale sunt “ramificațiile” din teren ale sistemului. Pentru îndeplinirea funcțiilor impuse, se consideră că soluția cea mai bună este aceea de independență inter-echipamente și dependență cvasitotală față de un post fix dispecer care are posibilitatea de a monitoriza functionarea echipamentelor de supraveghere și a modului de lucru respectiv a parametrilor de funcționare, dar și posibilitatea de control de la distanță al acestora. Pentru realizarea comunicației se va utiliza un modem GSM conectat la interfața serială a unui calculator dispecer. Interfața software responsabilă cu aceasta funcție va rula în format minimizat în modul de lucru recepție, după un algoritm deja stabilit, sau în format full-window atunci când se dorește modificarea anumitor parametri, interogări individuale ale echipamentelor etc. Aplicatia Dispecer va realiza achizitia datelor si va pune la dispozitia operatorului interfete grafice pentru a putea trimite comenzi si setari catre echipamentele locale. Aplicatia Dispecer va realiza interactiunea cu celelalte aplicatii prin intermediul unei baze de date comuna. Acest lucru va permite o mai buna colaborare intre modulele de program. Interfața de comunicație reprezinta ansamblul funcțiilor și procedurilor de gestiune a comunicației cu modemul GSM/GPRS de la nivelul central. Comunicația se va realiza generic prin serviciul GPRS datorită caracteristicii principale de transmitere în timp real a datelor dar și costurilor reduse asignate doar volumului de trafic, nu și timpului de conectare.

4.1.3Funcțiile interfeței de comunicație sunt următoarele:

inițializarea modemului cu parametri de funcționare (viteza de comunicație, formatul datelor, suprimarea/validarea ecoului pentru interfața serială, validarea afișării erorilor în format extins etc.);

inițializarea și stabilirea legăturii de comunicație cu terminalele locale;

recepționarea și identificarea mesajelor recepționate din sistem;

transmiterea comenzilor și setărilor pentru echipamente.

Interfața software de comunicație cu echipamentele de supraveghere va trebui să fie suficient de bine optimizată din punct de vedere al mărimii codului și al vitezei de execuție pentru a nu ocupa resurse și a nu încetini viteza de execuție a calculatorului dispecer, ținând cont că pe acesta vor fi executate și alte aplicații necesare sistemului: afișare grafică, prelucrări baze de date, etc. Aplicația are drept rol realizarea legăturii cu componentele locale pentru monitorizarea functionarii acestora dar și generarea de comenzi pentru modificarea parametrilor de lucru.

Interfața de comunicație cu echipamentele va pune la dispoziția celorlalte module ale Aplicației Dispecer o bază de date cu mesajele recepționatee într-un format necesar prelucrărilor ulterioare. De asemenea, vor putea fi preluate informații de la aceste aplicații, tot prin intermediul bazelor de date; aceste informații sunt necesare identificării și caracterizării echipamentelor de supraveghere.

Bazele de date în care vor fi stocate informatiile vor fi de tip SQL. Se vor salva datele monitorizate ale rețelei de echipamente locale, comenzile și setările realizate de la Aplicația Dispecer, solicitări ale altor aplicații etc. Prin intermediul componentei Baze de Date se realizează comunicația între Aplicația Dispecerat și celelalte aplicații utilizator. Toate datele recepționate, după identificare și separarea câmpurilor, sunt salvate în baza de date si tabelele corespunzătoare, din care vor fi extrase informațiile necesare. Când mesajul receptionat conține o alarmă se va deschide automat o fereastră de atenționare a operatorului și se va emite un semnal sonor specific.

4.1.4 Interfața operator

Pentru gestiunea optimă a datelor recepționate și a multitudinii de comenzi și setări care pot fi realizate, interfața operator va reprezenta o componentă distinctă în cadrul Aplicatiei Dispecer. Vor fi realizate ferestre distincte de lucru pentru funcțiile pe care le poate realiza operatorul:

Configurarea parametrilor de inițializare pentru interfața serială a terminalului GSM de la Dispecerat.

Formarea și transmiterea mesajului de setări pentru modemul GSM.

Inițierea conexiunii de comunicație cu echipamentele din teren. Vor putea fi setate valorile de lucru în mod GPRS iar comanda de conectare va fi manuală, la inițiativa operatorului.

Se pot trimite comenzi de setare a modulului GSM din ‘teren’. Setările vor modifica funcționarea modemului GSM-GPRS deci este necesară o precauție deosebită la acest gen de comandă. Operatorul poate să realizeze interogarea unităților locale referitor la date de trafic sau starea curentă a parametrilor de funcționare.

Formarea și transmiterea mesajului de setări pentru Unitatea Centrală a echipamentului local

Accesul la bazele de date pentru vizualizare, filtrare și arhivare.

Accesul la bazele de date pentru scriere.

În general din interfața operator nu este permisă modificarea datelor recepționate; există posibilitatea de adăugare/modificare pentru datele de identificare a echipamentelor din teren la nivel central: cod, adresa IP, observații etc. Scrierea în bazele de date este posibilă doar cu parolă, printr-o interfața de acceptare/refuzare a accesului.

O sectiune a ferestrei principale – ‘Transmitter/Receiver Monitor’ – este un monitor la propriu al comenzilor/datelor “schimbate” între calculator și modemul GSM de la postul dispecer; această caseta de tip text este utilă pentru verificarea funcționării și depanării erorilor care pot apare în procesul de comunicație. În etapa de depanare se pot da comenzi către modemul GSM altele decât cele transmise automat de aplicație – în utilizarea obișnuită a interfeței de comunicație se recomandă invalidarea posibilității de editare în această casetă deoarece se pot introduce comenzi eronate care duc la disfuncționalități ale sistemului.

B. Nivelul local

Reprezintă ansamblul componentelor și dispozitivelor, care realizează funcțiile de bază ale sistemului:

Achiziția parametrilor de funcționare ai echipamentului de supraveghere, la initiativa Centrului de Control – nivel central; realizarea setarilor corespunzatoare.

Recepția și gestiunea informației de stare de la automatul de trafic prin interogarea acestuia in mod automat la un interval de timp sau la cererea expresa a Centrului de Control. Intervalul de timp de citire a valorilor va putea fi modificat la cerinta Centrului de Control. Interfata de comunicatie utilizata este de tip RS232 iar protocolul de formatare si interpretare a datelor va fi cel utilizat de automatul de trafic.

Achiziția datelor de trafic, in mod automat la un interval de timp stabilit (3 – 5 –30 –60…. minute, etc.), de la sistemul propriu de senzori. Interfata de comunicatie utilizata este de tip RS485.

Achizitia informațiilor de trafic colectate de AT prin reteaua proprie de senzori de trafic; aceasta categorie de date de trafic va fi obținută prin interogarea automatului de trafic la un interval de timp prestabilit sau la cererea expresa a Centrului de Control.

Achiziția și procesarea altor parametri mecanici sau electrici proprii funcționării echipamentului de supraveghere: starea inchis/deschis pentru usa dulapului AT, prezenta tensiunii de retea, valoarea tensiunii de alimentare de la acumulatorul propriu in cazul in care nu exista tensiune de alimentare de la retea, temperatura ambianta in dulapul de semaforizare, alti parametri.

Funcția de monitorizare a ușii închis/deschis va fi realizată printr-un detector propriu automatului de trafic. Elementul comutator care furnizează informația de ușă închisă/deschisă este conecat la o intrare de detecție de trafic și va fi interpretat într-un mod diferit de automatul de trafic, relativ la celelalte intrări de detecție. Decizia de atenționare către Centrul de Control va fi luată de dispozitivul de supraveghere; acesta va trebui să evite transmiterea unor alarme inutile și la un interval scurt de timp: un astfel de exemplu, atunci când există o intervenție tehnică la automatul de trafic și usa dulapului va fi deschisă frecvent.

Funcția de alarmare în situatia căderii tensiunii de alimentare de rețea are o importanță deosebită; ea presupune montarea unui acumulator tampon pentru echipamentul de supraveghere. Supravegherea tensiunii de alimentare va fi realizată pe o intrare CAD, astfel se va monitoriza și tensiunea de pe acumulator – atunci când devine sursă de alimentare. Dispozitivul de supraveghere va realiza următoarele activități atunci cand va apărea situația întreruperii tensiunii de alimentare:

Va genera o alarmă care va anunța Centrul de Control de căderea tensiunii de rețea;

Va interpreta starea automatului de trafic la repornirea alimentării, conform situației concrete și nu va genera alarme de galben intermitent sau de altă natură, atunci când se execută programul de capăt sau alte rutine de test;

Va urmări și va măsura nivelul de tensiune de pe acumulator; va transmite o alarmă de acumulator către Dispecer atunci cănd tensiunea acestuia a scăzut la o valoare periculoasă – pentru acumulator – descărcarea în continuare il poate defecta iremediabil;

Se va auto-deconecta de la sursa de alimentare de tip acumulator, evitând defectarea acestuia, atunci când este atinsă o tensiune prag minimă;

Gestiunea canalului de comunicație de tip GSM-GPRS.

Transmiterea unor mesaje de alarmare predefinite atunci cand ESAT detecteaza conditiile de alarmare.

Transmiterea datelor achizitionate catre nivelul central prin intermediul serviciului GPRS. Mesajele transmise vor fi grupate, functie de sursa de generare si de datele continute, in mesaje cu diferite grade de prioritate; cele mai importante date vor fi cele din categoria alarme: de trafic sau de stare. Interfata de comunicatie la nivelul echipamentului local va fi de tip RS232, intre unitatea de comanda si control si un modem terminal GSM-GPRS.

Receptia mesajelor de la Centrul de Control, realizarea unor actiuni specifice functie de structura si antetul mesajului; din acest punct de vedere datele de la dispecerat vor avea urmatoarele semnificatii:

Interogare – stare automat, stare echipament de supraveghere, date de trafic etc. Echipamentul de supraveghere va raspunde interogarii cu datele cerute.

Configurări ale echipamentului de supraveghere – se vor realiza configurările cerute si echipamentul de supraveghere va transmite un mesaj de confirmare.

Comenzi catre automatul de trafic – echipamentul de supraveghere va trimite mesajul, deja formatat de Centrul de Control, catre automatul de trafic. Functie de situatie, va fi trimis la Dispecer un mesaj de confirmare, generat de automatul de trafic sau generat intern de echipamentul de supraveghere. Realizarea functiei de “repetor” de catre echipamentul de supraveghere va permite transmiterea unor comenzi/setari direct de la Centrul de Control catre AT.

Identificarea și depanarea erorilor apărute;

4.1.5 Functii și comenzi realizate de către operatorul Dispecer direct către automatul de trafic

Comanda de reset software sau hardware a automatului de trafic. Atunci cand apare o eroare de functionare, inainte de trimiterea echipei de interventie, va fi generat un reset si se va astepta raspunsul automatului. Daca defectul este permanent, mesajul de eroare se va repeta si atunci se va lua decizia corespunzatoare.

În anumite situații, intersecția poate fi trecută în starea de galben intermitent, intersecția va “funcționa” conform indicatoarelor de circulație. Comanda poate fi generată de Centrul de Control conform unor programări sau cerințe avizate.

Comanda de schimbare a programului curent cu alt program din lista memorata. Comanda, generata la initiativa operatorului de la Dispecer, va permite realizarea unor functii de management al traficului, ex. eliberarea unei intersectii blocate, unda verde neconditionata etc.

Fig. 4.2 Blocurile componentei locale a platformei de achiziție automată a informațiilor

Dispozitivul de Supraveghere si Comunicatie (DSC) constituie dispozitivul cu importanța cea mai mare în cadrul sistemului; conține Unitatea Centrala de achiziție și comunicație a datelor obtinute la acest nivel prcum si interfete de comunicatie cu celelalte dispozitive si componente. Aplicatia software încărcată în memoria de program a Unității Centrale va realiza practic toată funcționalitatea echipamentului local: va recepționa comenzi și interogări de la nivelul Aplicației Dispecer, va stoca parametrii de lucru setați de operator, va realiza task-urile de comunicație cu automatul de trafic, cu modemul GSM-GPRS si cu senzorii PIR, va achiziționa conform parametrilor stabiliti variabilele de mediu furnizate de senzorii și traductorii corespunzători. La fiecare inițializare, controller-ul va încerca să inițializeze, conform unui protocol și unor mesaje prestabilite, eventuale dispozitive externe atașate la interfețele seriale.

Echipamentul de Supraveghere a Automatului de Trafic (ESAT) – shema bloc și descriere funcțională

Fig. 4.3 Echipamentul ESAT

Principalele module funcționale ale Unitatii Centrale a ESAT sunt:

memorie de program (EPROM): 27C512;

memoria de date (SRAM): 62256;

memorie suplimentară de date, nevolatilă de tip EEPROM-serial: 24C256;

decodificator de date/adrese (LATCH): 74HCT373;

unitate de comandă și control: 80C552;

circuit de interfață serială: MAX 232;

numărător: 74HCT163;

numărător: C4024;

controller de interfață serială: 82C51;

optocuplor 6N137;

tranceiver MAX485;

inversoare de putere: 74HCT04;

porți “SI NU”: 74HCT00; etc

4.1.6 Descrierea principalelor module funcționale a UC-DPC

Unitatea centrală de interconectare și control este realizată în jurul controller-ului 80C552: este un circuit derivat al familiei 80C51 al firmei Philips, realizat într-o tehnologie CMOS utilizând același set de instrucțiuni ale familiei din care face parte. Ceea ce-l distinge de restul familiei sunt o serie de regiștri de funcții speciale încorporați pentru un control mai bun a diverse periferice.

Controllerul 80C552 are următoarele caracteristici:

două contoare de timp pe 16 biți.

memorie dinamică internă 256×8 biți putându-se accesa până la 64KB de memorie externă.

posibilitatea de a adresa 64 KB de ROM extern.

un contor de timp adițional de 16 biți cuplat la patru regiștri de captură și trei regiștri de comparare.

posibilitatea de a realiza opt ieșiri de timp pentru sincronizare.

un convertor analog-digital pe 10 biți cu 8 intrări analogice multiplexate.

două ieșiri de impulsuri modulate in durată cu rezoluție de opt biți.

cinci porturi de intrare/iesire plus un port de intrare de opt biți care poate fi utilizat și ca intrare analogică.

un port de I/O de tip bus I2C orientat pe funcționare master și slave.

nivele extinse de temperatură.

două intrări pentru întreruperi externe generale, fiecare cu două nivele de întrerupere și cu selecția condiției de intrerupere.

două moduri de selectare software a consumului redus de putere: modul “idle” și modul “power down”.

In modul “idle” este oprită funcționarea CPU permițând refresh-ul SRAM-ului, contoarelor de timp, porturilor seriale și validând întreruperile. Interfața serială a controller-ului este asignată comunicației cu automatul de trafic. Prin alegerea unui cuarț de 11,059 MHz la intrarea de ceas a controllerului se pot obține pe linia serială, prin comandă software, viteze de transmisie de 9600, respectiv 4800 bauds.

Modulele de program ale dispozitivului vor fi inscripționate într-un EPROM 27C512 de 64 KB la un timp de acces de 100ns, având o dimensiune acoperitoare pentru mărimea programelor, iar ca memorie de date se va folosi un SRAM de 32 KB de tip 62256.

Adresarea celor două tipuri de memorie se face in mod secvențial cu ajutorul unui latch 74HCT373, porturile de adresare fiind P0 și P1. Pentru păstrarea parametrilor de funcționare ai ESAT, a adresei IP corespunzătoare desținatiei transmisiei de date, pentru stocarea unui set de parametri etc., date care trebuie să ramană “valide” și în cazul deconectării echipamentului de la sursa de alimentare, echipamentul este prevăzut cu o memorie EEPROM de date, nevolatilă de tip 24C256, având capacitatea de 32KB; în cazul în care dezvoltarea ulterioară a echipamentului presupune creșterea capacității de stocare de date în mod nevolatil, memoria standard de date se va înlocui cu o memorie SRAM nevolatilă de capacitate mai mare.

Controlerul de interfață serială 82C51 este un circuit integrat specializat pentru obținerea unei interfețe seriale la nivel hardware. Octetul de date este încărcat paralel de controllerul 80C552, circuitul realizând formatarea datelor și transmiterea serială la viteza stabilită. Controlul și comanda circuitului 8251 este realizată de controllerul 80C552 prin tratarea întreruperilor de stare primite de la 8251.

Divizorul de frecvență f0/9 este un numărător de tip 74HCT163. Acesta este un numarător binar cu reset sincron iar valoarea de încărcare se setează pe intrarea paralelă. Rolul său este de a asigura divizarea semnalului de ceas de 11.059 MHZ cu valoarea 9.

Divizorul de frecvența f0/2 este un numărător C4024 folosit în configurația de divizor binar cu tranziții pe front negativ. Rolul său, în cadrul schemei, este de a prelua semnalul de ceas divizat de numărătorul 74HCT163 și de a-l împărți la valoarea 2 obținându-se în final o divizare cu 18 a frecvenței de ceas a controller-ului. Valoarea obținută este optimă pentru funcționarea controllerului de interfață serială 82C51 la viteza de 9600 bauds.

Porțile “SAU NU” ale 74HCT00 sunt folosite pentru a trata întreruperile de recepție și de transmisie ale controller-ului de interfață serială pe aceeași intrare de întrerupere externă a controller-ului 80C552.

Circuitul care realizează conversia unor nivele de tensiuni de 0/5V în nivele de -12/+12V este un circuit specializat MAX 232.

Inversoarele de putere 74HCT04 inversează și amplifică semnale de nivel TTL în vederea realizării logicii corespunzătoare schemei.

O atenție deosebită se va acorda modulului comun de alimentare – DCA (Dispozitiv de Control Alimentare). Funcțiile realizate sunt în general de natură electrică și mai putin logică. Se urmărește în primul rând protecția dispozitivelor sistemului. Se vor obține următoarele avantaje:

protejează echipamentul local de supratensiuni accidentale;

furnizeaza o tensiune alternativa de 12Vac pentru alimentarea la distanta a senzorilor PIR din sistemul propriu de achizitie a datelor de trafic;

atenuează variațiile de tensiune care apar la schimbarea de regim de lucru dictata de automatul de trafic si alimentarea semafoarelor;

alimentează “în tampon” un acumulator suplimentar și comută pe acesta alimentarea echipamentului, cnd “cade” alimentarea principală;

schimbă starea unei intrări digitale a UC a ESAT la căderea alimentării principale, iar aceasta va trimite un mesaj de tip alarmă către Postul Dispecer, anunțnd starea de “power off” a automatului de trafic.

4.1.6.1GSM – GPRS Analiza comparativa: GPRS,SMS,EDGE

GSM – Global System for Mobile Communications (Sistem global pentru comunicații mobile) – este unul dintre principalele sisteme celulare digitale, utilizeazand TDMA pe bandă îngustă, care permite opt apeluri simultane pe aceeași frecvență radio. Tehnologia GSM se utilizează:

GSM 900 (transmisii în banda de frecvențe de 900 MHz)

GSM 1800 (transmisii în banda de frecvențe de 1800 MHz

GSM 1900 (transmisii în banda de frecvențe de 1900 MHz

Transmisia datelor

Transmisia de date reprezinta o transmisie in care informatia se codifica in secvente binare de 0 si 1(cunoscute si sub denumirea de nivele logice). Acest lucu intamplandu-se si in GSM vocea fiind codificata binar iar apoi transmisa, dar aceasta nu este considerata o transmisie de date. Diferenta majora intre o transmisie de voce si una de date este aceea ca transmisia de voce trebuie sa aiba un flux continuu de transmitere nefiind permise intarzieri.

Tabelul 4.1 :Analiza comparativa: GPRS,SMS,EDGE – solutiea oprima

4.1.6.2 Magistrale seriale de comunicatie – Interfata de date RS232 RS485

Magistralele seriale se utilizeaza ca suport pentru transferul de informatii intre calculatoare sau intre componentele autonome ale unui sistem de calcul. Caracteristica principala a a oricarei magistrale seriale este transmisia secventiala, bit cu bit, a informatiilor, folosindu-se un numar redus de semnale. Transmisia seriala asigura o viteza de transfer mai redusa, in comparatie cu transmisia paralela, insa este mai economica (numar mai redus de linii de transmisie), iar distanta maxima de transfer este semnificativ mai mare.

a) Interfata seriala RS 232

Este cel mai cunoscut si utilizat standard de comunicatie seriala asincrona, fiind o interfata simpla, universala si usor de inteles.

Viteza maxima de transfer este de 256kb/s, care depinde de calitatea cablului si tipul de date transmisie, pana o distanta de maxim 15m.

Interfata permite comunicatia seriala bidirectionala intre doua echipamente, si este simetrica la cele doua capete ale liniei. Cu ajutorul RS232 se realizeaza o conexiune intre un echipament terminal de date si un echipament de comunicatii. Semnalul de date este bipolar de la +3V la +12V si indica starea ON in timp ce de la -3V la -12V indica starea OFF. Datele sunt transmise si primite pe pini 2 respectiv 3, pini 4 RTS (Request To Send) si pini 5 CTS (Clear To Send) sunt folositi pentru control, pinii 15 17 si 24 sunt semnale de ceas folosite pentru comunicatii sincrone.

Figura 4.4 Figur4.5

Interfata mecanica RS 232 Interfata mecanica RS 232

Tabelul 4.2 Interfata mecanica – Descriere

Tabelul 4.3 Descrierea interfectei RS-232 :

Interfata electrica :

Toate semnalele sunt masurate cu referinta la masa. O tensiune pozitiva intre 3 si 15V reprezinta starea de 0 logic si o tensiune negative intre 3 si 15V reprezinta starea de 1 logic.

Tabelul 4.4 Descrierea functiilor :

b) Interfata de date RS485

Acest standard a fost conceput cu scopul de a extinde si imbunatati posibilitatile de comunicatie pe o linie seriala.

Dintre imbunatatirile avute in vedere se pot aminti :

cresterea distantei maxime de comunicatie( aprox. 1 Km) ;

cresterea imunitatii la zgomot ;

posibilitatea realizarii unei comunicatii multipunct ;

utilizarea unui mediu ieftin de comunicatie.

RS485 este cel mai versatil standard de comunicatii, cea mai folosita interfata folosita in transferal de date si si controlul aplicatiilor unde exista mai multe noduri de comunicare.

Tabelul 4.5 Analogie comparativa intre RS 485 SI RS 232

Viteza interfetei diferentiale RS485 este mult superioara lui RS232.

Observam ca la nivele de tensiunilor este mai mic interfata este mai rapida, acest lucru fiind util si pentru evitarea reflectarii semnalelor. RS485 este singura interfata capabila sa aiba mai multe transmitatoare si receptoare in aceiasi retea.

4.1.6.3 Bucle inductive

Detectorul de tip buclă inductivă (DBI) este cel mai comun senzor utilizat în aplicațiile de management al traficului. Forma și mărimea acestuia variază de la caz la caz, între pătrate, dreptunghiuri și cercuri cu diametre cuprinse în intervalul 1,5m – 2m.

Principalele componente ale DBI sunt una sau mai multe spire dintr-un conductor izolat amplasat într-un locaș din drum, un cablu de alimentare care sosește dintr-o cutie de joncțiune situată pe marginea drumului, un dulap de echipament și unitatea electronică din interior, conectată la surse de alimentare fixe cu rezervare.

Fig. 4.6 Modul de amplasare a echipamentului aferent unei bucle inductive detectoare

Aplicațiile se rezumă la detecția trecerii vehiculelor, prezenței acestora, numărării vehiculelor sau determinării gabaritului. Cu toate că buclele inductive nu pot determina prin măsurare directă viteza vehiculelor, aceasta poate fi totuși aflată prin utilizarea unei perechi de bucle situate la distanță cunoscută în același ax al drumului, sau o singură buclă prevăzută cu algoritm de măsură, ale cărui intrări trebuie să fie lungimea buclei, lungimea medie a vehiculului, timpul de staționare în zona activă a detectorului și numărul de vehicule numărate. Noile versiuni de detectoare buclă suportă și clasificarea vehiculelor, prin utilizarea unor frecvențe superioare de lucru, în vederea părților metalice specifice vehiculelor.

Bucla realizată din câteva spire este excitată cu semnale având frecvențele cuprinse între 10 kHz – 50 kHz și funcționează ca un element inductiv cuplat cu un modul electronic. Atunci când vehiculul trece sau se oprește deasupra buclei, inductanța acesteia se micșorează. Ca urmare are loc o creștere a frecvenței oscilatorului, sesizată de montajul electronic asociat, care transformă totul într-un impuls ce este transmis controlerului, indicând astfel prezența unui vehicul.

Detectoarele de tip buclă inductivă comerciale operează cu inductanțe cuprinse între 20 și 200H, cu toate că în general există obiceiul de al menține acest domeniu doar în plaja 100 – 300 H. O regulă de calcul empirică este următoarea:

în care P – perimetrul buclei, exprimat în [m], N – numărul de spire ale buclei, L – inductanța în [H].

Avantaje: Operarea acestui tip de senzori este foarte bine experimentată și cunoscută pentru toate aplicațiile la care este potrivită (volum trafic, gabarit vehicule, prezență, direcție de deplasare și interval între vehicule). Prețul exclusiv al echipamentului este redus, designul este flexibil.

Dezavantaje: Probleme legate de instalare: întreruperea traficului, calitatea suprafeței drumului, întreținere, cost manoperă etc. Buclele realizate din fire sunt susceptibile la agresiunile mediului, traficului, dăunătorilor (rozătoare).

Senzori piezoelectrici

Materialele piezoelectrice au proprietatea de a converti energia cinetică în energie electrică. Anumite tipuri de materiale polimerice realizează aceste proprietăți cu randament ridicat, fiind foarte indicate pentru realizarea unor astfel de senzori. Există numeroase aplicații ale acestor senzor. În domeniul transportului rutier, senzorii piezoelectrici și-au găsit utilitatea la realizarea de traductoare de prezență a vehiculelor precum și în alte aplicații.

Construcția unui senzor piezoelectric destinat acestui scop este coaxială, cu un element protejat de un manșon metalic, urmat de materialul piezoelectric și un alt strat exterior, tot din metal. În timpul procesului de fabricație, prin supunerea acestui ansamblu la un câmp electric radial intens are loc polarizarea materialului piezoelectric.

Ca principiu de operare, materialele piezoelectrice generează tensiune electrică atunci când sunt supuse unor impulsuri mecanice sau vibrații. Tensiunea generată este proporțională cu forța sau greutatea vehiculului. Magnitudinea efectului piezoelectric este dependentă de direcția de aplicare a forței în raport cu axele cristalului. Deoarece efectul piezoelectric este dinamic, sarcina inițială va scădea în timp dacă forța rămâne constantă.

O altă categorie de senzori piezoelectric o formează așa-numitele cabluri „Vibracoax”, care utilizează un praf pe bază de minerale ca material piezoelectric ce formează dielectricul dintre firul de cupru amplasat în zona centrală și tubul de cupru care servește drept conductor extern.

Senzori cu radiații infraroșii (IR)

Senzorii IR pot fi activi sau pasivi și sunt realizați pentru diferite tipuri de aplicații în domeniul ITS. Senzorii sunt montați în special deasupra drumului, în așa fel încât să perceapă traficul care sosește în sau cel care părăsește zona monitorizată. Aplicațiile acestor senzori se situează în domeniul controlului semnalizării rutiere, detecția volumului de trafic, vitezei și clasei vehiculelor, dar și pentru detecția pietonilor pe treceri.

Senzorii activi în infraroșu (AIR)

Iluminează zonele de detecție cu energie IR de mică putere furnizată de diode laser care lucrează în vecinătatea spectrului IR din radiația electromagnetică. Energia IR reflectată de vehiculele ce traversează zona activă este focalizată de un sistem optic într-un material fotosensibile montat în focarul obiectivului. Senzorii AIR, activi, au două sisteme optice. Sistemul de transmisie dispersează radiația în doi lobi, separați la un anumit unghi. Sistemul optic al senzorului de recepție are un unghi de deschidere al obiectivului mai mare, pentru a recepționa ușor energia reflectată de vehicule. Prin transmiterea a cel puțin două fascicule, acest tip de senzori permite măsurarea vitezei vehiculelor.

Senzori IR: detecția prezenței vehiculelor la semnalele rutiere, măsurarea volumului de trafic, a vitezei, a lungimii cozii de așteptare, clasificarea vehiculelor etc. La o aceeași intersecție se pot monta mai mulți senzori, fără ca aceștia să interfereze unul cu celălalt. Senzorii laser IR moderni produc imagini bi- sau tri-dimensionale ce facilitează clasificarea vehiculelor. Distanța de amplasare deasupra benzii de circulație este de obicei cuprinsă între 6,1 – 7,6 m, la un unghi de incidență de 5o.

Fig.4.7 Fig.4.8

Sistem de măsurare cu fascicule IR Sistem de detecție IR multifascicul

Senzorii pasivi în infraroșu (PIR)

Acest tip de senzori detectează energia emisă de vehicule, suprafața drumului, alte obiecte din câmpul lor vizual, precum și din atmosferă, fără a emite nici un fel de radiație. Aplicațiile ITS cu PIR conțin de obicei un set de 1-5 senzori amplasați în planul focal, astfel încât să permită captarea energiei dintr-o zonă specifică. În general, deschiderea optică pentru acest tip de senzori este relativ mare, permițându-se divizarea, de exemplu a planului x0y într-un număr de pixeli. Obiectele din câmpul vizual sunt analizate pe baza acestor pixeli. Senzorii CCD conțin arii bi-dimensionale de detectoare, fiecare dintre aceștia având un câmp vizual instantaneu propriu. Aria captează energia de la toți senzorii, integrând informațiile. Un parametru important pentru acest tip de senzori este rezoluția, exprimată ca număr de pixeli pe suprafața activă a senzorului. Valori curente se încadrează în plaja 1,2 – 8 MP, în timp ce la camerele profesionale pot ajunge la 14-16 MP.

Senzorii PIR cu o singură zonă de detecție pot măsura volumul, gabaritul sau momentul trecerii unui vehicul. Sursa de energie detectată de acești senzori este emisia corpului gri cu suprafața la temperatură ne-nulă. Acest tip de emisie apare la temperaturi diferite de zero absolut (-273.15 0C). Dacă coeficientul de emisie al obiectului are valoarea 1, atunci obiectul este denumit „corp negru”. Cele mai multe obiecte au acest coeficient mai mic decât 1, așa că sunt denumite „corpuri gri”. Senzorii PIR pot fi proiectați pentru a recepționa energie la orice frecvență. Pentru genul de aplicații ITS, lungimile de undă uzuale sunt între 8 și 14m, pentru a se minimiza și efectul perturbator al radiației solare.

Fig. 4.9 Exemplu de senzor PIR (Eltec 842)

Fig.4.10

Senzorii PIR(trebuie să elimine influența radiației solare și a drumului)

Elementele care influențează detecția pe bază de radiație pasivă infraroșie sunt prezentate în figura de mai sus

Avantaje: Senzorii PIR nu necesită lucrări de amenajare pentru montare și deci nici întreruperea traficului. Precizia de măsurare a vitezei, de clasificare a vehiculelor este mai mare pentru senzorii care folosesc fascicule multiple. Este posibilă măsurarea pe mai multe benzi de circulație.

Dezavantaje: Informațiile furnizate de acest tip de senzori pot fi afectate de lumina solară, particule în suspensie în atmosferă, condiții climatice extreme, fum, praf etc. De aceea se recomandă alegerea unei distanțe de operare cât mai adecvate pentru a minimiza influența acestor factori perturbatori.

4.1.6.4 Memorie de Program – EPROM 27C512

EPROM – Electrically Programmable Read Only Memorieus – sunt memorii ce au posibilitatea de inscriere repetata a continutului stergerea acestora facandu-se prin expunere la radiatie ultraviolete. Stergerea este neselectiva. O memorie EPROM necesită următoarele semnale: linii de adrese pentru adresarea zonei de memorie, linii de date (D0..D8) pentru accesarea datelor la adresa respectivă, și biți de control, cum ar fi CE (Chip Enable) și OE (Output Enable). OE este necesar, dacă pe același linie de date mai folosim și alte memorii, astfel este posibil multiplexarea mai multor memorii. Dacă OE este la nivel logic scăzut, ieșirile (D0..D8) sunt în starea HI-Z adică stare cu impedanță ridicată.

La programare, majoritatea memoriilor EPROM necesită o tensiune de programare Vpp de 12.5V sau 25V (pentru modelul mai vechi 2616). La fel, la programare, tensiunea de alimantare VCC este de 6.5V în loc de nivelul TTL, de 5V. Adresarea unoi zone de memorie se face cu ajutorul două latch-uri pe 8 biți

4.1.6.5 Memoria de Date – SRAM: 62256

Memoriile RAM(Random Access Memory) sunt memorii volatile la care memorarea informației logice se face folosind structuri de tip circuit basculant bistabil. Structura unei memorii RAM este matricială, în fiecare nod al matricii existând o celulă de memorare. Dacă celula de memorare are la bază o structura de bistabil, memoria este de tip static (SRAM) iar dacă celula de memorare are la bază înmagazinarea, pentru o durată finită, a unei sarcini electrice pe un condensator, memoria este de tip dinamic (DRAM) și necesită reîmprospătarea periodică a sarcinii electrice pe capacitățile de stocare (refresh). Memoriile DRAM prezintă capacitate de integrare mult superioară memoriilor SRAM dar necesită o logică suplimentară pentru refresh.

Figura 4.12 Structura de principiu a unei memorii SRAM

Căile de înscriere și de citire pot fi separate sau pot fi comune, caz în care intrarea se face printr-o poartă cu validare iar ieșirea printr-un amplificator comandat corespunzător.

Figura 4.13 Diagrama de timp citire/scriere SRAM

Deosebiri SRAM/DRAM

Principalul avantaj al memoriei dinamice (DRAM) este pretul foarte redus pentru obtinerea unei celule, acesta fiind singurul plus pe care aceasta memorie il are in comparatie cu SRAM, in schimb performantele sint cu mult in urma memoriei statice (SRAM). SRAM nu are nevoie de rescriere a datelor dupa ce acestea au fost citite si nici de reimprospatarea celulei de memorie. Timpii de acces sint mult mai mici iar viteza la care acest tip de memorie lucreaza depaste cu mult performantele memoriei dinamice.

SRAM este utilizata numai pentru fabricarea memoriei cache care se implementeaza in placile de baza sub denumirea de cache level 2 (L2) ori pentru memoria cache level 1 (L1). Memoria cache L1 functioneaza la aceasi frecventa cu cea a procesorului in timp ce pentru memoria cache L2 frecventa de lucru este jumatate fata de frecventa procesorului.

4.1.6.6 Porți “SI NU”: 74HCT00

74HCT00 sunt circuite CMOS ce contin 2 functii SI-NU

Caracteristici:

Figura 4.14 Configuratia Pinilor, Logica de simbol 74HCT00

4.1.6.7 Inversoare de putere: 74HCT04

74HCT04 sunt inversoare de mare viteza iar configuratia pinilor este compatibila cu logica de putere mica Schottky TTL(LSTTL)

Figura 4.15 Configuratia Pinilor , Logica de sistem 74HCT04

Caracteristici:

Figura 4.16 Forme de unda

4.1.6.8 Unitate de comandă și contro – 80C552

80C552 este microcontrolerul produs de Philips Semiconductors, fiind

un microcontroler pe 8 biti fabricat in tehnologie CMOS avansată și este derivat din familia 80C51,avand acelasi set de instructiuni ca si 80C51.

El este fabricat in trei versiuni:

83C552 avind 8K bytes memorie ROM interna

80C552 fara memorie ROM interna

87C552 avind 8K bytes memorie EPROM interna

Toate circuitele seriei 8XC552 contin:

memorie RAM statica interna de 256 x 8 ce poate fi citita si scrisa ;

cinci porturi bidirectionale pe 8 biti ;

un port de intrare de 8 biti ;

doua contoare pe 16 biti ;

un timer aditional pe 16biti pentru achizitii de date ;

15 intreruperi structurate pe 2 niveluri ;

un convertor analog numeric ADC pe 10 biti cu 8 intrari multiplexate;

doua iesiri DAC modulate in impulsuri ;

doua interfete seriale full duplex;

un "watchdog" timer ;

un circuit de ceas integrat ;

trei intervale de functionare a ceasului intern:

1,2 la 16 MHz

1,2 la 24 MHz

1,2 la 30 MHz

trei domenii de temperatura:

PCB83C552-5: 0°C to +70°C

PCF83C552-5: -40°C to +85°C (cu cristal de max. 24 MHz);

PCA83C552-5: -40°C to +125°C (cu cristal de max. 16 MHz);

Microcontrolerul 80C552 poate fi interfatat cu circuite standard TTL, si aditional are 2 moduri de lucru cu putere redusa. Circuitul functioneaza ca un procesor aritmetic putind opera cu numere binare, BCD cit si la nivel de bit. El are peste 100 de instructiuni structurate astfel: 49 de instructiuni de un octet, 45 de doi octeti si 17 de trei octeti.

4.1.6.9 Tranceiver MAX485

Max 485 este un transceiver pentru interfata RS485 si contine un driver si un receptor suportand transmisiuni pana la 2.5MB/s

Caracteristici

Tensiune de alimentare (VCC)=12V

Controlul tensiuni de intrare (–R—E–,DE) -0.5V la (VCC + 0.5V)

Tensiune de intrare a driverului (DI) -0.5V la (VCC + 0.5V)

Tensiune de iesire a driverului (A, B) -8V la +12.5V

Tensiunea receptorului de intrare (A, B) -8V la +12.5V

Tensiunea receptorului de iesire (RO) -0.5V la (VCC +0.5V)

Putere disipata (TA = +70°C

Figura 4.17 Schema unui Tranceiver MAX485

Functiile MAX485 :

TRANSMISIE

RECEPTIE

X – NU CONTEAZA

Z MARE – IMPEDANTA MARE

In functie de viteza necesara si de cerintele de izolare galvanica, se foloseste se MAX485 (doar pt. viteze peste 250kbit, fiind o interfete ne-izolate sau complet izolate), MAX487 (folosit atunci cand viteza e sub 250kbit, fiind preferat deoarece are slew-rate limitat, reflectii mult mai putine si toleranta mult mai buna la cablari ne-conforme cu standardul, impedante diferite pe tronsoane diferite, complet izolate galvanic) si MAX3158 (pentru interfete semi-izolate).

4.1.6.10 Controller de interfață serială: 82C51

82C51 este USART (Transmitator/Receptor universal asincron-Universal Synchronous Asynchronous Receiver Transmitter) pentru comunicare seriala de date. Daca este un preiferic al unui microcomputer, 82c51 receptioneaza date in portul paralel si le transmite serial dupa conversie. 82C51 foloseste tehnologia C-MOS opererand la putere mica de 100mA(max) in stand-by.

Figura 4.18 Diagrama blocurilor functionale

Configuratia functionala a lui 82C51 este programabila cu ajutorul unui software. Operatiunuile dintre 82C51 si procesor este executata cu ajutorul programului implementat.

Exista 2 tipuri de control:

cu ajutorul instructiunilor;

cu ajutorul comenzilor;

4.1.6.11 Optocuplor 6N137

Caracteristici:

viteza foarte mare – 10MB/s

Tensiune dubla de lucru – 480V

Temperatura de lucru intre -400C – +850C

Poarta logica de iesire

Aplicatii:

LSTTL,TTL,LSTTL sau ci

Receptoare de linie

Transmitatoare de date

Multiplexare date

Schimbari alimentari

Inlocuire transformatoare

Interfete periferice de calculator

6N137 contine un LED 850nm AlGaAS cuplat optic la un fotodector integrat de mare viteza ce are si o iesire stroboscopica. Un semnal maxim de 5mA va oferi si un curent minim de 13mA.

Figura 4.19 Schema unui circuit integrat

Logo Companie Producatoare

Numar Dispozitiv

Apare doar daca are optiunea Vde

Cod an(2 caractere)

Cod ce indica cate saptamani in modul lucru este garantat

Cod asamblare

4.1.6.12 Circuit de interfață serială: MAX 232

MAX232 este o interfata de comunicatii folosita preponderend atunci unde nu este disponibila alimentarea cu 12 V. Aceste interfete se folosesc in sistemele alimentate de la baterii pentru ca puterea disipata este foarte mica de circa 5μW. MAX232 nu foloseste component externe si sunt recomandate unde spatiu pe placile cu circuite este critic: calculatoare portabile, Modemuri de putere mica, Interfata de translatie, retele RS232. Max232 se alimenteaza de la o tenisiune pozitiva de 5V si poate avea o rata de transfer de 200kb/s.

Figura 4.20 Interfață serială: MAX 232

DE modificat

3.3 Camere video pentru monitorizare trafic și / sau supraveghere

Orice sistem de informare în trafic sau de management al traficului rutier/siguranței infrastructurii rutiere ar fi frustrat de o mare cantitate de informație, cel puțin din punctul de vedere al operatorilor umani și beneficiarilor rezultatelor, dacă nu ar conține și camere de luat vederi, în circuit închis. Camerele destinate traficului pot fi utilizate pentru două categorii de funcții:

Supravegherea traficului;

Managementul traficului.

Prima categorie este destinată monitorizării anumitor zone de interes și acest lucru se poate face cu ajutorul unor camere cu posibilitate rotire în plan orizontal, apropiere a subiectului sau rotire în plan vertical. Aceste camere se pot monta în domuri speciale, similare lămpilor de iluminat public, cu strat protector semitransparent, astfel încât din exterior să nu se vadă încotro este îndreptată camera. Aceste camere nu sunt însă potrivite pentru funcții de detecție a obiectelor în mișcare prin procesarea imaginilor video sau utilizarea unor algoritmi de recunoaștere a formelor.

Figura 3.24 Montură tip Dome pentru camere de supraveghere

Camerele video destinate detecției vehiculelor sunt cu montură fixă și permit „delimitarea” unor zone de detecție în câmpul vizual, în care dacă intră un vehicul, acesta este detectat. Zonele acestea de detecție din câmpul vizual pot fi astfel asimilate buclelor inductive din carosabil, pentru efectuarea diferitelor funcții de detecție dintr-un sistem de informare și/sau de management al traficului rutier.

Figura 3.25 Aspectul unei camere video destinată utilizării într-un sistem de management al traficului cu procesarea de imagini (bucle virtuale). Montura în teren se face fixă

Principiul de operare pentru un sistem CCTV pentru detecția traficului este similar cu detecția de trafic prin senzori PIR, de exemplu, numai că în plus acest sistem oferă și imagini directe ale modului de desfășurare a traficului în zonele monitorizate.

Platforma poate fi îmbunătățită pe viitor cu introducerea unor camere video de supraveghere, care ar putea înregistra sau transmite imagini în direct pentru monitorizarea elementelor de infrastructură sau pentru a fi utilizată și pentru monitorizarea traficului rutier. Mai jos sunt prezentate câteva dintre caracteristicile un sistem de supraveghere video. Este caută soluția cea mai buna luând în calcul senzorii în buclă, senzorii de tip PIR și camerele TrafiCam.

TrafiCam este un senzor compact compus dintr-o cameră CMOS și detector. TrafiCam poate monitoriza prezența vehiculelor ce se apropie de o intersecție sau care se află deja într-o intersecție. Atunci când un vehicul este detectat în zona pre-configurată, este generat un mesaj către controller-ul de trafic. Configurarea TrafiCam se face prin intermediul unui PC. O imagine video de la TrafiCam este folosită pentru a poziționa zonele de detecție.

3.3.1 Caracteristicile funcționale

Detectarea prezenței (până la 8 zone de detecție pe benzi diferite)

Zonele pot fi configurate să detecteze direcția de deplasare

Pot fi definite ieșiri dedicate (4 ieșiri digitale izolate optic)

Cu ajutorul unui PC, folosind un port serial și o interfață dedicată, utilizatorul poate:

Configura TrafiCam

Upgrade de software

Verifica vizual performanțele sistemului

Figura 3.26 Imaginea video generată de TrafiCam cu suprapunerea zonei de prezență

3.3.2 Descriere și instalare

Componența TrafiCam

Pachetul TrafiCam conține:

Consolă pentru montare

Cablu de 15m

Placă de interfață

Convertor RS485 – RS232

Cablu serial

Sursă de alimentare

Inel de siguranță

Placa de interfață

Placa de interfață dispune de o unealtă ușor de folosit pentru conectarea dintre TrafiCam, sursa de alimentare, PC și Controller-ul de trafic.

Modul de conectare a firelor din cablul ce leagă TrafiCam de placa de interfață:

Figura 3.27 Conectarea firelor din cablu cu J1 pe placa de interfață

TrafiCam trebuie instalat pe un stâlp stabil folosind consola de montare. Aceasta poate fi folosită pentru a monta TrafiCam în poziție orizontală sau verticală. Cablul de la TrafiCam se conectează cu placa de interfață urmărind schema de conectare. Pentru o conectare mai ușoară, se pot pune la capetele firelor inele de siguranță. Pentru conectarea pe distanțe mai mari de 15 m, trebuie verificat voltajul minim necesar pentru funcționare de 10 V. Este recomandat de folosit cablu STP (Shielded Twisted Pair). Următorul pas este conectarea convertorului de cablu RS485 – RS232 la portul de configurare de pe placa de interfață. Apoi se conectează cablul serial DB9 la cablul convertor. Conectarea la PC se face prin intermediul cablului serial. După toți acești pași se poate conecta sursa de alimentare.

Fig. 3.28 Conexiunea dintre TrafiCam si un PC

Cerințele de sistem:

Sisteme de operare: Windows XP Profesional (SP1), Windows XP Home, Windows 2000 Profesional (SP3), Windows 98 (prima și a doua ediție), Windows NT 4.0 (SP6a), Windows ME

Spațiu liber necesar pe Hard-disk 100MB

RAM 64 MB (minim)

Driver JRE 1.5 care se găsește pe suportul de instalare

3.2.3 Verificarea detecției

Când ciclul de descoperire se termină, TrafiCam începe să fie operațională. Pentru verificarea detecției, se alege Verify Detection din meniul View. În modul verificare, zonele de prezență din imagine sunt updatate permanent și detectarea prezenței este monitorizată în timp real. De menționat că numai zonele de prezență sunt updatate, restul imaginii nu se modifică.

3.2.4 Alegerea și poziționarea TrafiCam

În prezent există două versiuni disponibile de TrafiCam după cum este redat în tabelul următor:

Fig. 3.29 Mod de amplasare și unghi de vedere

Această imagine descrie distanța maximă de detecție în concordanță cu înălțimea camerei și distanța minimă de detecție. Trebuie menționat că algoritmul de detecție este eficient doar atunci când lățimea vehiculului este între 5% și 50% din lățimea imaginii. Astfel se determina distanța minimă și maximă. O mare parte din zona de detecție a benzii a doua și zona completă a benzii a treia sunt acoperite datorită înălțimii vehiculelor de pe benzile 1 și 2. Ocluzia optică poate duce la detectări false pe benzile adiacente.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Cresterea Sigurantei Infrastructurii DE Semnalizare Rutiera (ID: 161171)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Cresterea Sigurantei Infrastructurii DE Semnalizare Rutiera

Copyright Notice

Prezentarea din Punct de Vedere Tehnologic a Instalatiei de Cocosare

Arborele Cotit

Roboti Industriali

Ciclul de Fabricatie al Produselor

Sistem Teleghidat DE Masurare Si Afisare A Activitatii Vitale

Contributii la Studiul Dinamicii Robotilor Industriali

Copyright Notice

Similar Posts