Cresterea Si Intretinerea Animalelor Exploatate

XI. ANEXE

ANEXA I.

CONDIȚII DE IGIENĂ RELATIVE LA LOCALURILE DE EXTRACȚIE ȘI/SAU DE

CONDIȚIONARE A MIERII

PREALABIL

Obiectivul definiției normelor privind localurile de extracție și/sau de condiționare a mierii, este de a favoriza obținerea, sub condiționare, a unei mieri sănătoase (ne contaminată prin germeni patogeni pentru om) și de bună calitate (curată, fără rămășițe, ne fermentabilă)

Față în față cu aceste exigențe, funcționarea coloniei de albine și caracteristicile fizico-chimice ale mierii joacă un rol ce e bine de precizat :

1) Colonia de albine și stupul care o conține (corpuri, înălțări, cadre) nu sunt contaminate prin germeni patogeni pentru om. Ele conțin germeni ubicvitari (care sunt peste tot) în atmosferă și sol. De altfel germenii patogeni ai albinei sunt foarte specifici acesteia și nu pot în nici un caz să provoace dezordini la om.

Pe lângă aceasta, albinele sunt excelente curățătorese, și în condiții normale, ele realizează o eliminare permanentă a germenilor și paraziților, compatibilă cu dezvoltarea coloniei. Contaminarea mierii prin germeni patogeni pentru om nu poate proveni decât din anomalii grosolane în cursul manipulărilor.

Ultimele rezultate de analiză a Laboratorului de Patologie a Micilor rumegătoare și Albinelor al CNEVA (LPPRA a lui [NUME_REDACTAT]) sunt concludente asupra acestui ultim punct :

Germeni coliformi : 323 mieri analizate

– 307 mieri : absența germenilor

– 8 mieri : mai puțin de 10 germeni pe gram

– 0 miere : de la 10 la 25 germeni pe gram

– 7 mieri : de la 25 la 100 germeni pe gram

– 1 miere : de la 100 la 1000 germeni pe gram

– 0 miere : mai mult de 1000 germeni pe gram

Pentru comparație, normele în materie de patiserie autorizează până la 1000 germeni pe gram.

Constatări similare pot fi făcute în ceea ce privește flora mesofilă

Mierea constitue de altfel un mediu bacteriostatic defavorabil multiplicării bacteriilor (aciditate, concentrație în zaharuri).

2)Diferitele elemente ale stupului ne fiind purtători de riscuri de contaminare prin agenți patogeni pentru om, nici o restricție nu trebuie să fie adusă prezenței lor în localurile de extracție și/sau condiționare în momentul acestor lucrări.

3) Curățirea cadrelor după extracția mierii este realizată chiar de albină ea însăși, căreia i se dau „să le lingă”. Apicultorul, pentru a lupta eficace contra maladiilor albinei, trebuie să înoiască regulat ceara și cadrele sale. Aceste măsuri sunt singurele care permit de a asigura curățenia fagurilor.

4) Umiditatea este foarte defavorabilă mierii și conduce rapid la fermentația sa. O miere recoltată la un moment bun are o rată de umiditate suficient de joasă pentru a evita aceste probleme. Aceasta e datorată ventilației stupului pe care albinele o efectuează în timpul maturației nectarului în alveole și care are drept efect evaporarea unei părți a apei conținută în nectar.

Este imperativ ca localurile să fie în așa fel concepute ca să nu existe riscul de „reumidificare” a mierii în timpul manipulațiilor de extracție și de condiționare și deci să fie menținute uscate.

5) Extracția mierii, decantarea sa care permite scoaterea deșeurilor de ceară și fragmente de insecte care se găsesc inevitabil în miere după extracția sa, sunt manipulări care nu pot fi efectuate dacă mierea se află la o temperatură joasă (problemă de vâscozitate a produsului). Ele chiar sunt favorizate printr-o ușoară încălzire a mierii ne depășind 40 grade C. Nu se poate deci prevede pentru localurile de extracție și condiționare a mierii temperaturi inferioare temperaturilor ambientale.

IMPLANTAREA LOCALURILOR

Localurile de extracție și/sau de condiționare a mierii nu trebuie să fie implantate decât într-un loc situat la adăpostul mirosurilor puternice și dezgustătoare (scârboase), și de orice cauză de poluare susceptibilă de a dăuna igienei produselor tratate

FOLOSIREA LOCALURILOR

Localurile trebuie să fie exclusiv rezervate operațiunilor duse pe bunuri de larg consum alimentare sau pe produse ale stupului ne alimentare (ceară, propolis), sau pe elemente ale stupului (reparația cadrelor de exemplu). Munca făcută pe alte produse ale stupului (polen, lăptișor de matcă, ceară) poate deci să se facă în aceste localuri.

Totuși :

– operațiile de triaj a polenului nu pot avea loc simultan operațiilor de lucru la miere

– operațiile ce nu se fac asupra bunurilor alimentare (prepararea cerii sau a cadrelor de exemplu), nu pot fi efectuate simultan cu operațiile asupra mierii.

DIMENSIUNI – SEPARAȚII

Localurile de extracție și/sau condiționare a mierii trebuie să fie de dimensiuni suficiente pentru ca toate activitățile la care sunt destinate să fie exercitate în condiții de igienă satisfăcătoare.

Dispunerea posturilor de lucru trebuie să fie astfel încât circulația și transportul produselor să fie facilitate în local sau localurile de extracție și/sau condiționare, și ca curățirea să se efectueze fără dificultăți.

Localurile de extracție și/sau de condiționare a mierii nu trebuie să comunice cu alte locuri sau localuri ale stabilimentului decât prin uși asigurând o bună separare, menținute de obicei închise.

NATURA SOLURILOR – PEREȚILOR – PLAFOANELOR

Solul, zidurile ( pereții) și pereții subțiri despărțitori trebuie să fie îmbrăcați cu materiale impermeabile, imputrescibile și să permită o spălare eficace. Dacă sunt folosite elemente justapozabile, ele trebuie să fie strict îmbinate. Plafoanele trebuie să fie menținute în bună stare de întreținere.

In rațiunea naturii petelor (ceară, propolis) și pentru a facilita curățirea cu utilaje de tip „racloar”, unghiurile rotunjite nu sunt indicate, în special la racordurile între ziduri sau pereții subțiri și sol în localurile de extracție.

MATERIAL DE EXTRACȚIE ȘI DE CONDIȚIONARE

Materialul de extracție și de condiționare destinat a se găsi în contact cu mierea (extractoare, bacuri colectoare, țevi, maturatoare…) trebuie să fie ușor de curățat și conform dispozițiilor în vigoare în cea ce privește materialele aflate în contact cu bunurile alimentare.

APA, SPĂLĂRI, EVACUAREA APEI

Solul trebuie să fie menținut într-o stare de curățenie evitând un exces de umiditate care ar putea fi prejudiciabilă calității mierii.

Operațiile de curățenie, spălare sunt efectuate cu ajutorul produselor a căror folosire este autorizată prin reglementația în vigoare în agricultura biologică ; Este luată orice dispoziție necesară pentru ca înainte de punerea în serviciu a materialului de extracție și condiționare, orice urmă de produse nocive să fie eliminată. Orice produs, chiar autorizat prin reglementația în vigoare, ce are un miros puternic și tenace nu trebuie să fie utilizat.

Scurgerea apelor de spălare din localuri și din material trebuie să fie asigurată.

AERARE, VENTILARE, DEZUMIDIFICARE

Condițiile de ambianță (temperatură, higrometrie), trebuie să fie menținute compatibile cu respectarea calității mierii, eventual prin mijloace potrivite (izolarea localului, ventilație, procedee de dezumidificare,…)

Deschiderile de aerisire trebuie să permită evitarea intrării albinelor, a altor insecte și rozătoare în timpul lucrului cu mierea, grație unui sistem tip „antițânțar”.

STOCARE

Mierea trebuie conservată în recipiente a căror căptușire este conform dispozițiilor în vigoare în cea ce privește materialele puse în contact cu bunurile alimentare.

IGIENA PERSONALULUI

a) Persoanele numite să manipuleze mierea, atât în cursul extracției sale cât și condiționării, sunt constrânse la cea mai mare curățenie corporală și vestimentară, aceste prescripții sunt puse sub responsabilitatea angajatului.

b) In localurile de extracție și/sau condiționare, este interzis fumatul.

c) Manipularea bunurilor alimentare este interzisă persoanelor susceptibile de a le contamina, în special cele care sunt atinse de infecții cutaneo-mucoase, respiratorii sau intestinale.

Orice subiect atins de o astfel de afecțiune constatată prin examen clinic sau bacteriologic trebuie să fie îndepărtată de operațiile de extracție și de condiționare cât și de localurile care le sunt destinate, până la vindecarea completă confirmată prin atestare medicală.

d) Trebuie prevăzute vestiare.

c) Cabinete de toaletă : în cazul întreprinderilor ce nu au angajați permanenți, cabinetele de toaletă personale ale apicultorului pot ajunge.

In cazul întreprinderilor ce au angajați permanenți, cabinete de toaletă ce nu comunică cu localurile vizate la prezentul titlu trebuie să fie prevăzute, cât și lavoare comportând o comandă de închidere a debitului de apă ne manuală, plasată în proximitatea acestor cabinete. Un afiș va recomanda utilizatorilor spălarea mâinilor la ieșirea din locul de toaletă.

f) Un punct de apă comportând o comandă a închiderii debitului de apă ne manuală este prevăzut la proximitatea posturilor de lucru.

Diferitele lavoare sunt prevăzute cu produse necesare curățirii mâinilor, cât și ștergare de folosire unică sau aparate cu aer cald în vederea uscării mâinilor.

g) Totuși în stabilimentele în funcționare la data publicării acestui document, dispozițiile prescrise la paragrafele e) și F9 nu sunt aplicabile decât 8 ani după această dată.

ANEXA 2

LISTA PRODUSELOR UTILIZATE ÎN APICULTURĂ

Hrănire :

– miere din apicultura biologică, din care cele în afara normelor, provenind din exloatația apicolă biologică și eventual zaharuri provenind din vegetale cultivate după modul de producție biologic.

Protecția lemnului stupilor :

– lacuri și vopsele pe bază vegetală, uleiuri și ceară, vegetale, animale și minerale, pigmenți naturali și minerali; aluminiu și săruri minerale ne toxice față de mediul înconjurător și de produsele stupului; pământuri naturale și calcinate.

– muierea (udarea, stropirea) în ceară microcristalină între 135 – 150 grade C.

Protecția înălțărilor și cerii (contra falsei molii):

– sulf sub formă de meșă de ars (degajare de SO2)

– bacillus thuringiensis

Fabricarea și laminarea cerii:

– muiate

Dezinfecția materialului:

– acid acetic (nozemoza)

– hipoclorit de sodă (apă de Javel)

Curățirea materialului:

– leșie de sodă

– leșie de potasiu

– hipoclorit de sodă

Ingrijiri curative:

a) în afara stupinei spital: – stimulare prin hrănire

– izopatie și homeopatie

b) în stupina spital: – ansamblul mijloacelor utilizate convențional (deoarece produsele acestor stupine ies din circuitul agriculturii biologice).

Lupta anti-varroa (în condițiile fixate la capitolul V, paragraf 2) punct b)):

Produsele de mai jos sunt utilizabile dacă:

– fie că au obținut o AMM pentru această folosință

– fie figurează într-un medicament veterinar destinat pentru specii animale producătoare de alimente

– fie figurează într-una din anexele I, II, sau III a regulamentului (CEE) nr. 2377/90 modificat a Consiliului din 26 iunie 1990 relativ la limitele maximale a reziduurilor.

* extracte vegetale având virtuți acaricide:

– uleiuri esențiale

– piretru

* molecule aromatice : timol, mentol, eucaliptol, camfor

* preparate homeopatice, izoterapice, biodinamice

* prafuri vegetale și minerale

* acid lactic

* acid oxalic

* acid formic

* acid acetic. 1*

Recolta înălțărilor:

– fum de vegetale și de combustibili ne poluanți.

*1*

ANEXA 3

LĂPTIȘOR DE MATCĂ – „CARACTERISTICILE LĂPTIȘORULUI DE MATCĂ

PROVENIT DIN AGRICULTURA BIOLOGICĂ”

Pentru a se putea folosi de mențiunea „agricultură biologică” lăptișorul de matcă trebuie să fi fost produs în respectul prezentului caiet de sarcini și să răspundă următoarelor caracteristici:

Analize fizico-chimice:

Materie uscată 32 – 36 %

Umiditate 64 – 70 %

Pe materia uscată:

Protide 36 – 42 %

Lipide 9 – 14 %

Zaharuri reductoare 33 – 41 %

Zaharuri totale 37 – 43 %

Zaharoză 0 – 6 %

Maltoză 0,4 – 1,4 %

Rata de acid hidroxi-decanoic (acid gras specific lăptișorului de matcă, HDA) trebuie să fie superioară de 1,8 %.

Analiza polenului: ea trebuie să confirme originea geografică și să permită punerea în evidență a unei încărcături eventuale (amidon de exemplu). Prezența polenurilor din specii sau varietăți cultivate susceptibile de a proveni din culturi în agricultură convențională nu poate fi acceptată decât în categoria polenurilor puțin reprezentate.

Cercetarea reziduurilor exogene (pesticide): Prezența reziduurilor de pesticide (din care fluvalinat, cumafos și amitraza) este cercetată la pragul de detecție a metodei cele mai performante și nu este acceptabilă decât la acest prag sau la un prag fixat după acordul secțiunii agricultură biologică a CNLC.

Analiza microbiologică:

Prezența micro-organismelor ne patogene este tolerată.

NB 1 : Analizele vizate la capitolul A9 trebuie să fie efectuate de către laboratoare ce răspund criteriilor de competențe, de independență și de imparțialitate fixate de normele internaționale. Metodele de analize folosite trebuie să fie validate.

NB 2 : Natura analizelor cerute și valorile pretinse vor putea fi revăzute în funcție de avansarea cercetării. 1*.

Creșterea și întreținerea animalelor exploatate

În sistem ecologic

Originea materialului biologic

Principii generale privind criteriile de alegere a raselor și liniilor exploatate în sistem ecologic

Animalele trebuie să provină din unități exploatate în sistemul de producție ecologic, criteriile și exigențele impuse de acest sistem agricol de producție vor fi menținute pe toată durata de exploatare a animalului, respectiv pînă la sacrificare și valorificare.

Pentru alegerea raselor, liniilor ori a ecotipurilor ce urmează a fi exploatate în sistem ecologic trebuiesc avute în vedere o serie de criterii generale cum ar fi spre exemplu capacitatea animalelor de a se adapta condițiilor locale de mediu, vitalitatea acestora și rezistența la boli și paraziți. O atenție particulară se va acorda raselor locale și ecotipurilor care sunt mai rustice, sunt bine adaptate condițiilor locale de mediu, valorifică eficient resursele locale de furajare, prezintă rezistență sporită la bolile și dăunătorii specifici zonei. Acestea nu manifestă o serie de boli specifice raselor puternic ameliorate, cum sunt: meningo-encefalo-mielita enzootică și sindromul de stres la suine, avorturi spontane ori dificultăți la fătare.

De obicei, ecotipurile și varitățile locale mai puțin ameliorate păstrează calitățile gustative și organoleptice originale ale produselor și subproduselor obținute, conferind o valoare comercială sporită. Acestea se pretează la obținerea preparatelor și produselor locale, constituind o premiză esențială pentru consevarea tradițiilor și obiceiurilor rurale specifice zonei.

3.3. Cu titlu de primă derogare și sub rezerva autorizației prealabile a autorității sau organismului de control, animalele de creștere existente într-o unitate de producție ce nu respectă prescripțiile prezentului regulament pot face obiectul unei conversii conform punctului 2.2 a prezentei anexe modificată.

3.4. Cu titlu de a 2-a derogare, atunci când un șeptel este constituit pentru prima dată și în absența unei cantități suficiente de animale crescute după modul de producție biologic, animale care nu sunt crescute după modul de producție biologic pot fi introduse într-o unitate de creștere biologică sub rezerva următoarelor condiții :

– puicuțele destinate producției de ouă nu trebuie să fie în vârstă de mai mult de 18 săptămâni, ci între 12 și 18 săptămâni, ele trebuie să fie crescute după dispozițiile capitolului 7 a prezentului caiet de sarcini.

– puii destinați producției de pui de carne trebuie să fie în vârstă de mai puțin de 3 zile în momentul în care ei părăsesc unitatea lor de producție de origine

– bivolii trebuie să aibă mai puțin de 6 luni

– vițeii și mânzii trebuie să fie crescuți conform prescripțiilor prezentului regulament de la înțărcarea lor și, în orice stare de cauză, trebuie să fie în vârstă de mai puțin de luni.

– oile și caprele trebuie să fie crescute conform prescripțiilor prezentului regulament încă de la înțărcarea lor și, în orice caz, trebuie să fie în vârstă de mai puțin de 45 de zile

– purceii trebuie :

– să provină din crescătorii în aer liber sau crescătorii (porcării) pe paie cu parcursuri,

– să fie crescuți conform prescripțiilor prezentului regulament încă de la înțărcare și să cântărească mai puțin de 1 kg.

3.5. Această derogație, care trebuie să fie în prealabil autorizată de autoritatea sau organismul de control, se aplică în timpul unei perioade tranzitorii ce ia sfârșit la 31 decembrie 2003.

3.6. Cu titlu de a 3-a derogare, reînoirea sau reconstituirea șeptelului este autorizată de autoritatea sau organismul de control dacă animale crescute după modul biologic nu sunt disponibile pe justificarea operatorului și în cazurile următoare :

a) mortalitate crescută a animalelor datorată maladiilor sau catastrofelor;

b) puicuțe destinate producției de ouă având în vedere să nu fie în vârstă de mai mult de 18 săptămâni ci între 12 și 18 săptămâni, ele trebuie să fie crescute după dispozițiile capitolului 7 a prezentului caiet de sarcini

c) păsări de carne în vârstă de mai puțin de 3 zile și porci, de la înțărcarea lor, trebuind să cântărească mai puțin de 15 kg.

Derogarea în cazurile vizate la punctele b) și c) în ceea ce privește păsările, este autorizată în timpul unei perioade tranzitorii ce ia sfârșit la 31 decembrie 2003.

La punctul c), în ceea ce privește porcii, derogarea este autorizată în timpul unei perioade tranzitorii ce ia sfârșit la 31 decembrie 2001 dacă este dovedit că nu există disponibilitate în purcei proveniți din agricultura biologică în regiunea apropiată. De aici, în lipsa purceilor proveniți din agricultura biologică, aprovizionarea trebuie să se facă la :

– crescătorii în conversie spre agricultura biologică,

– crescătorii în aer liber sau porcării cu paie cu parcursuri.

In timpul acestei perioade totul trebuie pus în lucru pentru a asigura dezvoltarea crescătoriilor producătoare de porci și cuibarelor în agricultură biologică

3.7. In cazul porcilor, puicuțelor și păsărilor de carne, se va proceda la un reexamen al derogării înainte de expirarea perioadei tranzitorii pentru a determina dacă este loc pentru prelungiri ale duratei.

3.8. Cu titlu de a 4-a derogare, un maxim de 10% din șeptelul adult pentru toate speciile de mamifere, poate fi introdus în fiecare an, sub formă de animale femele (nulipare) provenind din crescătorii ne biologice pentru a completa încrucișarea naturală și a asigura reînoirea turmei dacă animale crescute după modul de producție biologic nu sunt disponibile, sub rezerva autorizației autorității sau organismului de control.

3.9. Procentajul pe care îl prevede derogarea precitată nu este aplicabil unităților de producție ale căror șeptel este constituit din mai puțin de 10 ecvide sau bovine sau mai puțin de 5 porcine, ovine sau caprine. In cazul acestor unități, reînoirea precitată este limitată la, cel mult, un animal pe an.

3.10. Aceste procentaje pot fi duse la 40 % cu avizul și mijlocirea acordului autorității sau organismului de control, în următoarele cazuri particulare :

– la extinderea importantă a crescătoriei (prin extindere importantă, se înțelege + 30 % cel puțin din șeptelul adult în cursul anului)

– la schimbarea rasei

– la o nouă specializare a șeptelului

3.11. Cu titlu de a 5-a derogare, introducerea masculilor destinați reproducției în proveniență din crescătorii ne biologice și autorizate având în vedere ca aceste animale să fie apoi crescute și hrănite în manieră permanentă urmând regulile definite în prezentul regulament.

3.12. Când animalele provin din unități de producție ale căror practici nu răspund prescripțiilor prezentului regulament , în virtutea condițiilor și limitărilor enunțate la punctele 3.3. la 3.11., perioadele indicate la punctul 2.2.1. trebuie să fie respectate pentru ca produsele să poată fi vândute ca produse provenite din modul de producție biologic, în timpul acestor perioade, toate prescripțiile prezentului regulament trebuie să fie respectate.

3.13. Când animalele provin din unități de producție a căror practici nu răspund prescripțiilor prezentului regulament, trebuie vegheat în mod particular la măsurile de medicină veterinară. In funcție de condițiile locale autoritatea sau organismul de control poate lua măsuri particulare ca examenul de depistare sau punerea în carantină.

3.14. Comisia va prezenta un raport, de acum la 31 decembrie 2003, asupra ofertei de animale provenind din modul de creștere biologică, în vederea prezentării, dacă e cazul, unei propuneri la comitetul permanent, destinată pentru a asigura că toată carnea provenită din modul de producție biologic provine de la animale născute și crescute în exploatații în agricultură biologică.

Tehnica creșterii

6.1. Practici de creștere

6.1.1. In principiu, reproducția în creșterea în agricultură biologică trebuie să fie fondată pe metodele naturale. Insămânțarea artificială este totuși autorizată. Alte forme de reproducție artificială sau asistată (de exemplu transferul de embrioni) sunt interzise.

6.1.2. Operațiile ca punerea de elastice la coada oilor, tăierea cozii, tăierea dinților, tăierea ciocului, ecornarea nu pot fi efectuate sistematic în agricultura biologică. Unele din aceste operații pot totuși să fie autorizate de către autoritatea sau organismul de control pentru rațiuni de securitate (de exemplu, ecornarea tinerelor animale) sau dacă ele vizează ameliorarea sănătății, binele sau igiena animalelor. Aceste operații trebuie să fie efectuate la vârsta cât mai potrivită de către personal calificat și să se reducă la minim orice suferință a animalelor.

6.1.3. Castrarea fizică este autorizată pentru a asigura calitatea produselor și a menține practicile tradiționale de producție (porci de măcelărie, boi, claponi, etc.), dar unic în condițiile menționate la ultima frază a punctului 6.1.2.

6.1.4. Este interzis de a menține animalele legate. Prin derogare la acest principiu, autoritatea sau organismul de control poate totuși autoriza această practică pentru indivizi, prin intermediul unei justificări a exploatantului asupra necesității de a asigura securitatea sau binele animalelor și cu condiția ca ele să nu fie menținute legate decât în timpul unei perioade limitate.

6.1.5. Prin derogare la dispozițiile prevăzute la punctul 6.1.4., șeptelul bovin poate fi menținut legat în clădiri existente înainte de 24 august 2000, cu condiția ca practicarea regulată a exercițiului să fie prevăzută și ca creșterea să fie conformă exigențelor de bună stare a animalelor și să prevadă așternuturi confortabile și o gestiune individuală. Această derogare care cere acordul autorității sau organismului de control se aplică în timpul unei perioade tranzitorii ce ia sfârșit la 31 decembrie 2010.

Recursul posibil la această derogare este limitat la o perioadă hibernală și cu condiția ca șeptelul bovin să aibă acces în principiu de 2 ori pe săptămână la pajiști, parcursuri exterioare sau arii de exercițiu.

6.1.6. Cu titlu de derogare suplimentară, șeptelul bovin crescut în exploatații de mărime mică (*) poate fi legat dacă nu este posibil de a fi ținut în sânul grupelor potrivite nevoilor sale comportamentale, cu condiția să aibă acces cel puțin de 2 ori pe săptămână la pajiști, parcursuri exterioare sau arii de exercițiu. Această derogare care cere acordul autorității sau organismului de control se aplică unic în timpul unei perioade hibernale la exploatațiile care satisfac exigențele dispozițiilor naționale în materie de producție animală provenită din creștere în agricultură biologică aplicabile până la 24 august 2000 sau, în lipsă, exigențelor normelor private acceptate sau recunoscute de către Statele membre.

In afara perioadelor hibernale menționate la punctele 6.1.5. și 6.1.6., se aplică condițiile de la punctul 8.3.1. modificat relative la accesul la pășune a animalelor.

6.1.7. Inainte de 31 decembrie 2006, Comisia va prezenta un raport asupra punerii în lucru (introducerii dispozițiilor enunțate la punctul 6.1.5.

6.1.8. Când animalele sunt crescute în grup, mărimea grupei depinde de stadiul de dezvoltare și de nevoile comportamentale ale speciei respective. Menținerea animalelor în condiții, sau să fie supuse la un regim, riscând de a favoriza anemia, este interzisă.

6.1.9. Pentru pasăre, vârsta minimă de tăiere este de :

81 zile pentru pui,

150 zile pentru claponi,

49 zile pentru rațe de Pekin,

70 zile pentru rațe de Barbaria femele,

84 zile pentru rațe de Barbaria masculi,

92 zile pentru rațe mularde,

94 zile pentru bibilici,

140 zile pentru curcani din sușe festive întregi și gâște,

101 zile pentru curci femele din sușe destinate tranșării,

126 zile pentru curcani masculi din sușe destinate tranșării,

13 luni pentru struți.

(*) definite la capitolul 1 a prezentului caiet de sarcini punct e).

In cazul în care producătorii nu aplică aceste reguli de vârstă minimă de tăiere, ei trebuie să recurgă la sușe cu creștere lentă (*)

Pentru porcii de măcelărie, vârsta minimă de tăiere este de 182 zile de viață conform duratei de conversie precizate la punctul 2.2.1.

Purceii vânduți ca „purcei de lapte” trebuie să fie născuți și crescuți în agricultură biologică.

8. Spații în aer liber și clădiri de creștere

8.1. Principii generale

8.1.1. Condițiile de cazare a animalelor trebuie să răspundă nevoilor lor fiziologice și etologice (în special necesitățile comportamentale în materie de libertate de mișcare și de confort). Animalele trebuie să dispună de un acces ușor la alimentație și la distribuția de apă. Izolația, încălzirea și ventilația clădirii trebuie să garanteze că circulația aerului, nivelul de pulberi, temperatura, umiditatea relativă a aerului și concentrația de gaz rămân în limite care nu sunt dăunătoare pentru animale. Clădirea trebuie să dispună de o aerare și un iluminat natural abundente.

8.1.2. Spațiile în aer liber, ariile de exercițiu exterioare sau parcursurile exterioare, la nevoie, să ofere, în funcție de condițiile meteorologice locale și de rasa respectivă, protecții suficiente contra ploii, vântului, soarelui și temperaturilor extreme.

8.2. Densitatea de populare și măsuri vizând evitarea suprapășunatului

8.2.1. Clădirile de creștere nu vor fi obligatorii în zone unde condiții climatice potrivite permit animalelor să trăiască la exterior.

8.2.2. Densitatea de populare în clădiri trebuie să garanteze confortul și binele animalelor, în special în funcție de specie, de rasă și de vârsta animalelor. Ea ține de asemenea cont de nevoile comportamentale ale animalelor care depind în special de mărimea grupei și de sexul animalelor. Densitatea optimă va viza să asigure binele animalelor punând la dispoziția lor o suprafață suficientă pentru a le permite de a se ține în picioare natural, de a se culca cu ușurință, de a se întoarce, de a-și face toaleta, de a adopta toate pozițiile naturale și de a face toate mișcările lor naturale, ca întinderea și baterea din aripi.

8.2.3. Suprafețele minime de clădiri și de arii de exercițiu în aer librer cât și alte caracteristici ale localurilor destinate diferitelor specii și categorii de animale sunt fixate la anexa VIII.

8.2.4. In aer liber, densitatea de populare a animalelor ce se găsesc pe pășuni, alte terenuri ierboase, bărăganuri, zone umede, mărăcinișuri și alte habitate naturale sau seminaturale trebuie să fie suficientă bază pentru a se evita călcarea în picioare a solului și suprapopularea vegetației. In creșterea ierbivorelor, încărcătura este limitată la 2 UGB / ha.

8.2.5. Localurile, ocolurile, echipamentul și ustensilele trebuie să fie convenabil curățate și dezinfectate pentru a preveni orice infecție încrucișată și dezvoltarea organismelor vectori de maladii. Doar produsele enumerate la anexa II, partea E, pot fi utilizate pentru curățenie și dezinfecțiile clădirilor și a instalațiilor. Excrementele, urina și hrana ne consumată sau împrăștiată trebuie luate cât de des este necesar pentru a reduce la maxim mirosurile și a evita atragerea insectelor sau a rozătoarelor. Pentru mamiferele crescute în bandă , o curățenie și o dezinfecție completă a localurilor și instalațiilor trebuie să fie efectuate sistematic și urmate de un vid sanitar după fiecare bandă (serie). Doar produșii enumerați în anexa II, secțiunea B2, pot fi utilizați pentru eliminarea insectelor și a altor organisme dăunătoare, în clădirile și alte instalații unde sunt ținute animale.

8.3. Mamifere

8.3.1. Sub rezerva dispozițiilor punctului 5.3., toate mamiferele trebuie să poată avea acces la pășuni, la o arie de exercițiu în aer liber sau la un parcurs exterior care pot fi parțial acoperite și trebuie să poată avea acces la aceste locuri când starea lor fiziologică, condițiile meteorologice și starea solului o permit, în afară dacă exigențe comunitare sau naționale relative la probleme specifice de poliție sanitară le interzic. Ierbivorele trebuie să poată avea acces la pajiști când condițiile le permit (starea fiziologică, condițiile meteorologice și starea solului).

8.3.2. Când ierbivorele au acces la pajiști în timpul perioadei de pășunat și instalațiile de hibernare lasă animalelor libertatea lor de mișcare, se poate deroga de la obligația de a da acces la arii de exercițiu în aer liber sau la parcursuri exterioare în lunile de iarnă.

8.3.3. In ciuda ultimei fraze a punctului 8.3.1., tăurașii de mai mult de un an trebuie să aibă acces la pajiști sau la o arie de exercițiu în aer liber sau la un parcurs exterior.

8.3..4. Prin derogare la punctul 8.3.., faza finală de îngrășare a șeptelului bovin, porcin și ovin pentru producția de carne poate avea loc în interior dar ca perioada petrecută în interior să nu depășească o cincime din viața lor, în orice caz, o perioadă maximă de 3 luni.

8.3.5. Solurile clădirilor de creștere accesibile animalelor pentru cazare trebuie să fie netede dar nu glisante. Caiebotisul este interzis în afara speciilor următoare : bovine, porcine în zona de munte. In aceste cazuri, cel puțin trei sferturi din suprafața totală a solului acoperită trebuie să fie în dur și nu poate fi deci constituită din caiebotis sau grilaj.

8.3.6. Clădirile de creștere trebuie să dispună de o arie de culcuș / repaus confortabil, curat și uscat, de o mărime suficientă, constând într-o construcție în dur ne prevăzută cu caiebotis. Aria de repaos, trebuie să fie prevăzută cu o arie de culcuș uscată suficient acoperită cu așternut. Așternutul trebuie să fie constituit din paie sau materii naturale adaptate. Așternutul poate fi ameliorat și îmbogățit cu toate produsele minerale autorizate ca îngrășăminte în agricultura biologică la titlul din anexa II partea A.

8.3.7. In ceea ce privește creșterea vițeilor, cu plecare de la 24 august 2000, toate exploatațiile fără excepție trebuie să respecte dispozițiile directivei 91/629/CEE a Consiliului ce stabilește normele minimale relative la protecția vițeilor. Cazarea vițeilor în vârstă de mai mult de o săptămână în boxe individuale este interzisă.

8.3.8. In ceea ce privește creșterea porcilor, cu plecare de la 24 august 2000, toate exploatațiile trebuie să respecte dispozițiile directivei 91/630/CEE a Consiliului ce stabilește normele minimale relative la protecția porcilor. Scroafele trebuie totuși să fie menținute în grupe, în afară de finele gestației și în timpul perioadei de alăptare. Purceii nu pot fi ținuți pe flat-decks (podele netede) sau în cuști. Ariile de exercițiu trebuie să permită animalelor de a-și satisface nevoile naturale și de a râma. În scopul acestei din urmă activități, diferite substrate pot fi utilizate.

8.3.9. Mărimea atelierelor în producție porcină este limitată pentru orice unitate de producție la 1500 porci de măcelărie produși pe an sau la 200 scroafe prezente sau echivalentul lor pentru o crescătorie fătare – îngrășare. O depășire a plafonului pe unitatea de producție este posibilă dacă 100 % din alimentația porcilor este produsă pe exploatație.

8.4. Păsări

8.4.1. Păsările trebuie crescute la sol și nu pot fi ținute în cuști.

8.4.2. Păsările acvatice trebuie să aibă acces la un curs de apă, un iaz sau lac când condițiile meteorologice o permit cu scopul de a respecta exigențele în materie de binele animalelor sau condițiile de igienă, și cu scopul de a limita orice poluare, se va admite ca și conform prezentului articol, amenajările exterioare independente de punctele de apă accesibile animalelor.

8.4.3. Pentru toate păsările, clădirile trebuie să îndeplinească următoarele condiții minime

– o treime cel puțin din suprafață trebuie să fie în dur și nu poate deci să fie constituită din caiebotis sau grilaj ; ea trebuie să fie acoperită cu un așternut ca paie, așchii de lemn (talaș), nisip sau turbă,

– în clădirea avicolă pentru găini ouătoare, o parte suficientă a suprafeței accesibile găinilor trebuie să fie destinată recoltării dejecțiilor,

– trebuie să fie echipate cu stinghii în număr și în dimensiuni adaptate grupei și taliei păsărilor, cum o prevede anexa VIII,

– trebuie să fie dotate cu trape de ieșire/intrare de o dimensiune adecvată

– suprafața totală utilizabilă a clădirilor avicole pentru păsările de carne din orice unitate de producție nu trebuie să depășească 1600 mp, și utilizarea nu trebuie să depășească 00 mp per sit de producție. Se găsește o singură bandă de păsări de carne (animale de aceeași vârstă) pe clădire. Clădirile de mai mult de mp trebuie să fie separate în săli printr-un perete subțire etanș, prelungit la exterior printr-o separare a parcursului ierbos, de netrecut de găini.

– suprafața totală utilizabilă a clădirilor avicole pentru găini ouătoare din orice unitate de producție nu trebuie să depășească 600 mp.

– fiecare clă dire avicolă nu comportă mai mult de :

4800 pui,

3000 găini ouătoare,

5200 bibilici,

4000 rațe de Barbarie sau de Pekin femele sau 3200 rațe de Barbarie sau de Pekin masculi sau alte rațe,

2500 claponi, gâște sau curci,

100 struți, cu un maxim de 30 struți pe grupă.

8.4.4. Pentru găinile ouătoare, lumina naturală poate fi completată artificial pentru a asigura zilnic un maxim de 16 ore de luminozitate, cu o perioadă de repaos nocturnă în continuu fără lumină artificială de cel puțin 8 ore.

8.4.5. Păsările de carne trebuie să aibă un liber acces la un parcurs exterior, în timpul celei mai mari părți a zilei și în timpul a cel puțin o jumătate din viața lor ; din a 8-a săptămână pentru struți. Găinile ouătoare trebuie să aibă acces la un parcurs exterior în timpul majorității părți a zilei și cel mai târziu la a 28-a săptămână. Acest parcurs exterior trebuie să fie acoperit în principal din vegetație, să dispună de echipamente de protecție și să permită animalelor de a avea cu ușurință acces la adăpători și hrănitori în număr suficient.

8.4.6. Din rațiuni sanitare, clădirile trebuie să fie golite de orice animal între fiecare bandă de creștere de păsări. In timpul acestei perioade, clădirea și echipamentele sale trebuie să fie curățate și dezinfectate. In plus, la finele fiecărui ciclu de creștere a unei grupe de păsări, parcursurile trebuie să rămână goale pentru a permite regenerarea vegetației și din rațiuni sanitare. Statele membre fixează perioada în timpul căreia parcursurile trebuie să fie goale și comunică această decizie Comisiei și celorlalte State membre. Aceste exigențe nu sunt aplicabile micilor grupe de păsări care nu sunt întreținute pe parcursuri, și care pot să se deplaseze liber toată ziua. Durata de vid sanitar în clădiri este de minim 14 zile după sfârșitul curățeniei și a dezinfecției, ea este de 2 luni minim pentru parcursuri.

8.5. Derogare generală privind cazarea animalelor

8.5.1. Prin derogare la exigențele conținute la punctele 8.4.2. și 8.4.3. modificată a 7-a linie, autoritățile competente a Statelor membre pot acorda derogări la exigențele conținute în aceste puncte, în timpul unei perioade tranzitorii ce ia sfârșit la 31 decembrie 2010. Această derogare nu poate să se aplice decât exploatațiilor de producție animală ce dispun de clădiri existente construite înainte de 24 august 1999 (*) și în măsura unde aceste clădiri pentru animale sunt conforme dispozițiilor naționale în materie de creștere în agricultură biologică în vigoare înaintea acestei date sau, în lipsă, la norme private acceptate sau recunoscute de Statele membre.

Pentru unitățile de producție deja notificate și controlate în agricultură biologică înainte de 30 august 2000, este lăsat un răgaz de aplicare până la 24/08/2005 referindu-se la :

– pentru găinile ouătoare, exigențele conținute la punctul 8.4.3., a –a linie (număr maxim de animale pe clădire), totuși fără a depăși 4500 găini ouătoare pe clădire, densitatea în interiorul clădirilor, fără a depăși totuși 9 găini/mp cu stinghii (anexa VIII modificată, punct 2, coloana 2);

– exigențele conținute la anexa VIII modificată punct 1 ultima coloană (densități exterioare pentru mamifere).

Bandele de păsări și de porci introduse înainte de 30 august 2000 beneficiază de o derogare la exigențele conținute în anexa VIII modificată la punctul 2 (densitățile), până la finele creșterii lor.

Pentru atelierele de producție a păsărilor (carne și ouătoare) a unităților deja notificate și controlate în agricultură biologică înainte de 30 august 2000, un răgaz de aplicare este lăsat până la 31/12/2001 referitor la anexa VIII modificată punct 2 ultima coloană : densități la exterior.

8.5.2. Exploatanții ce beneficiază de această derogare prezintă un plan la autoritatea sau organismul de control conținând dispozițiile care permit de a asigura, în termenul derogației, respectarea prescripțiilor prezentului regulament.

8.5.3. Inainte de 31 decembrie 2006, Comisia prezintă un raport asupra punerii în practică a dispozițiilor enunțate la punctul 8.5.1.

(*) clădiri existente : a se vedea definițiile g) din capitolul I.

4.2. ANEXA I PARTEA C : APICULTURĂ ȘI PRODUSE APICOLE :

Condiții de aplicare a derogărilor

Punct .3.:

Derogare aplicabilă în stat

Punctele 3.3., 3.., 3.5. și 3.6. :

Derogări aplicabile în stat

Punct 4..:

Secțiunea „agricultură biologică” a CNLC va putea preciza natura „culturilor ce nu relevă dispozițiile prezentului regulament dar supuse la tratamente având ușoară incidență asupra mediului ca, de exemplu, cele vizate în programele elaborate în virtutea regulamentului (CEE) nr 2078/92 care nu pot influența în manieră semnificativă asupra calificării de produs provenit din agricultura biologică a producției apicole”.

Organismele certificatoare trebuie să comunice anual secțiunii „agricultură biologică” a CNLC măsurile hotărâte în cadrul prescripțiilor 4.2.c).

Punct 5.3.:

Derogațiile autorizate în limita de 7 kg de MS pe stup pe 2 ierni, putând fi dusă până la 10 kg în zona de munte, zona cu climat continental sau zonele tradiționale de miere de brad, sub rezerva acordului organismului de control.

Punct 5.4.:

Derogare non aplicabilă, (= toate produsele autorizate pentru alimentația artificială a albinelor trebuie să fie provenite din agricultura biologică).

Punct 8.3.:

Derogare aplicabilă. Organismele certificatoare trebuie să comunice anual secțiunii „agricultură biologică” a CNLC o stare de cereri și de derogări acordate pentru utilizarea cerii ne provenită din agricultura biologică.

CREȘTEREA TAURINELOR

CAIET DE SARCINI PRIVIND MODUL DE PRODUCTIE BIOLOGIC AL LAPTELUI SI PRODUSELOR LACTATE ALE SPECIEI BOVINE

(cuprinse aici înghețatele, cremele glasate și margarinele)

Omologat prin hotărârea din 21 dec.1992 apărută în JORF din 31 dec. 1992 modificată prin clauza din 23 febr 1996 apărută în JO din 2 martie 1996, clauza din 16 dec.1997 omologată prin hotărârea din 16 dec.1997 apărută în JORF din 26 dec. 1997 și clauza „durata de conversie” omologată prin hotărârea din 6 iulie 1998 apărută în JORF din 9 iulie 1998 (Versiune compilată pusă la zi în 14 febr.1999).

PREAMBUL

IFOAM ([NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Movements) a definit principalele obiective ale [NUME_REDACTAT].

I. PRODUCTIA DE LAPTE

1) DEFINITIA ȘI CADRUL PRODUCȚIEI

1-1 [NUME_REDACTAT] în agricultură biologică a animalelor de lapte are ca obiectiv de a transforma materiile prime ce vin de la ansamblul de animale din exploatare, respectând și făcând să coincidă interesele consumatorului (caracteristicile materiilor prime folosite și a produsului finit) și a animalului producător (echilibrul constituenților rației în maniera de a respecta fiziologia rumegătorului).

*3* 1-2 Constituirea și reînoirea turmei (1)

Constituirea efectivului se va realiza prin achiziționarea de animale din ferme certificate ca unități ce practică sistemul de creștere și exploatare ecologică. Asigurarea efectivului reproducător de înlocuire se va efectua, pe cat posibil, plecând de la efectivul exploatației. Atunci cand nu se poate asigura din resurse proprii, mărirea efectivului se poate efectua prin achiziționarea de animale certificate ca provenind din agricultura biologică.

Achiziționarea de masculi reproducători proveniți din exploatații convenționale este posibilă cu condiția ca aceștia să aibă o vârstă de maxim 18 luni, să provină de preferință din exploatații de tip extensiv și să fie supuși unui control sanitar – veterinar corespunzător. De asemenea este recomandată aplicarea unei perioade minime de carantină.

În cazul unor situații de forță majoră cand se impune înlocuirea imediată a unui taur reproducător, nu sunt impuse limite de vârstă, dar achiziționarea poate fi făcută numai după obținerea acordului scris al organismului certificator.

Pentru o turmă în fază de expansiune numerică, ameliorare genetică sau care a trebuit să elimine un număr important de femele, cumpărarea de reproducătoare nulipare (2) în afara agriculturii biologice, este autorizată în caz de non disponibilitate recunoscută de organismul certificator de animale coresponzând criteriilor căutate, până la concurența de 15% (3) din nevoile de reînoire (număr de mame reformate în cursul anului X 15%).

Junincile trebuie să răspundă obiectivelor sanitare prevăzute la paragraful 1-4 “Vigilență sanitară”. Respectarea unei perioade de carantină este recomandată.

Comercializarea producției lactate în agricultură biologică nu se poate efectua decât după o prezență pe exploatație, de o durată minimă de 6 luni, în timpul căreia regulile prezentului caiet de sarcini cadru sunt respectate.*

1 Dispozițiile prezentului paragraf se aplică începând din 9 ianuarie 1999 (adică 6 luni după apariția în JORF a clauzei “durata de conversie” omologată prin hotărârea din 6 iulie 1998).

2 O femelă nulipară este o femelă care încă nu a fătat niciodată.

3 Pentru calculul procentajului de cumpărări de animale în afara agriculturii biologice, dacă rezultatul este un număr decimal, el poate fi rotunjit la unitatea superioară.

1-3 Inregistrarea mișcărilor

O contabilitate precisă a intrărilor și ieșirilor de animale trebuie să figureze pe caietul de creștere, acest document trebuind să fie ținut la zi și la dispoziția reprezentanților organismului certificator.

1-4 Vigilența sanitară

Pentru a limita la maxim riscurile sanitare, introducerea de animale într-o exploatație pretinde o vigilență particulară.

Organismul certificator veghează la respectarea dispozițiilor legale în materie de introducere de animale și impune, dacă e cazul dispoziții particulare (teste de depistare etc.)

1-5 Mod de reproducție

Singure monta naturală și însămânțarea artificială sunt acceptate. Sincronizarea căldurilor și transplantul embrionar care necesită ajutorul procedeelor hormonale sunt excluse.

2) PĂSUNATUL

2-1 Calitatea pășunii

Pajiștile trebuie să prezinte o floră variată (graminee, leguminoase). Zero pășunatul pentru șeptelul în producție de lapte este interzis. În funcție de anumite structuri de exploatare sau mod de habitat, absența pășunatului este supusă autorizației organismului certificator.

In acest caz, un parcurs ierbos trebuie să fie pus la dispoziția animalelor în perioadele climatice cele mai bune, asigurând o non-degradare a parcursului complementar al ariei de exercițiu.

2-2 Incărcătura la hectar

Incărcătura la hectar este lăsată la inițiativa crescătorului sub responsabilitatea organismului certificator.

3) CAZAREA – STABULATIA ANIMALELOR

Maximum de libertate, de confort și de igienă trebuie acordat animalelor atât în interior cât și la exterior.

Diferiții parametrii de ambianță a unui adăpost (temperatură, higrometrie, viteza aerului, calitatea aerului, iluminat) sunt adaptați la menținerea unei bune stări de sănătate a animalelor

3-1 [NUME_REDACTAT] de paie în afara agriculturii biologice sunt limitate și supuse autorizației organismului certificator.

Așternuturile pot fi însănătoșite și îmbogățite prin răspândire de fosfați naturali, litotamnă, maerl, praf de rocă, praf și extracte de plante.

3-2 [NUME_REDACTAT] este limitată în timp și se practică în următoarele condiții:

STABULAȚIA LIBERA PĂIOASA (SPL) MINIMUM

– arie de culcuș (m2/UGB) 6

– arie de exercițiu (m2/UGB) 4

– cantitate de paie (kg/UGB/zi) 6

STABULATIE LIBERA LA LOJA (SLL)

* Număr de loje : 1 pe V.L.

* Dimensiunile lojelor :

– lărgimea între axele separatoarelor (m) 1,20

– lungimea (m) 2,30 + opritor la sol la 1,85

– arie de exercițiu (m2/UGB) 3,50

* Lărgimea culoarelor (m) :

– de acces la loje 2,50

– de alimentare (pentru animale) 3

* Cantitatea de paie (kg/UGB/zi) :

– sistem lisier (netezit) < 0,8 paie tocate

– loja paioasa > 1,5

STABULAȚIE LEGATĂ

* Dimensiunea standurilor (m) :

– lărgime 1,05

– lungime 1,75

– cantitate de paie (kg/UGB/zi) : 2

STOCAREA DEJECȚIILOR MINIMUM

* Pentru lisier de arie de exercițiu SLP (m3/UGB/lună) :

– exercițiu acoperit 0,5

– exercițiu ne acoperit 0,8

* Pentru lisier gunoi de grajd arie de exercițiu SLL (valabil numai dacă totul e acoperit):

– suprafața de gunoi (m2/UGB/lună) 1

– fosă de purin (m3/UGB/lună) 0,3

* Pentru lisier arie de exercițiu SLL (m3/UGB/lună) :

– exercițiu acoperit 1,5

– exercițiu ne acoperit 1,8

* Pentru gunoi grajd legate :

– suprafața de gunoi (bălegar) (m2/UGB/lună) 1,2

– fosa de purin (m3/UGB/lună) 0,4

Efluenții de creștere (ape verzi, lisier, gunoi de grajd și purin ) trebuie să poată să fie stocate timp de cel puțin 6 luni.

3.3 Igiena localurilor

Curățenia se face cu apă sub presiune sau apă caldă.

Pentru dezinfecția localurilor, unul sau mai multe din mijloacele de mai jos pot fi utilizate sub rezerva ca produsele dezinfectante să fi fost în prealabil omologate în aplicația legii nr.525 din 2.11.1943.

* laptele de var preparat la momentul folosirii cu var viu (ne stins) în proporție de 10%;

* apa de Javel la dozele preconizate în igiena veterinară (12 grade clorometrice) (hipoclorit de sodiu)*

* cresilol sodic*

* soda și potasiul caustic*

In clădiri, o însănătoșire a aerului este posibilă prin pulverizarea și nebulizarea de esențe naturale de plante.

Produsele de curățenie și de dezinfecție semnalate printr-un asterisc* (produse chimice de sinteză) nu pot fi utilizate decât dacă ele figurează pe o listă pozitivă aprobată prin hotărâre interministerială

In timpul asanării localurilor, în absența animalelor, se poate face uz de antiparazitari pe bază de piretru și/sau rotenonă (Derris elliptica).

7) CARNET DE CRESTERE

Pentru a permite o urmărire și un control eficace al turmei, un carnet de creștere ale cărui pagini sunt ne substituibile și cotate trebuie introdus pe exploatație. Acest document trebuie să fie ținut la dispoziția organismelor certificatoare a prezentului caiet de sarcini.

Acest carnet de creștere are drept rol esențial de a situa în orice moment în spațiu și în timp, mijloacele de producție puse la dispoziția turmei cât și conduita cotidiană a acesteia din urmă.

Acest carnet de creștere comportă :

– o descriere a mijloacelor de producție :

-caracteristicile clădirilor (cazare, arie de exercițiu, etc…)

– caracteristicile stocării dejecțiilor

– plan de împrăștiere a efluenților de creștere

– o descriere a conduitei turmei :

– efectiv (origine, reînoire,reformă)

– raționarea

– profilaxie, îngrijiri terapeutice

– intervenții veterinare (ordonanțe)

– un detaliu al fluxurilor

– număr de animale la plecare, cumpărări, vânzări, eventuale pierderi.

[NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] si Internationale

________________________________

Caiet de [NUME_REDACTAT] modul de productie biologica a tineretului si

bovinelor adulte de măcelărie

___________________________________

Versiune consolidata

Omologata de catre hotararea interministeriala din 21.dec.1992 aparuta in ziarul oficial al [NUME_REDACTAT] din 31 dec. 1992.

*1* modificata prin clauza « durata de conversie »

Omologata prin hotararea interministeriala din 6 iulie 1998, aparuta in ziarul oficial al [NUME_REDACTAT] din 9 iul. 1998

*2* modificata prin clauza « alimentatia animalelor »

Omologata prin hotararea interministeriala din 15 feb.1999, aparuta in ziarul oficial al [NUME_REDACTAT] din 18 feb.1999.

__________________________________________

[NUME_REDACTAT] si Organizarii filierelor

Biroul de Semne de Calitate si de [NUME_REDACTAT]

3,Str. Barbet de Jouy – 75349 Paris 07SP

Telefon 01 49 55 81 01 sau 01 49 55 80 03

Telefax 01 49 55 57 85

_____________________________________________

Caiet de Sarcini privitor la modul de

productie biologica a tineretului si bovinelor adulte de macelarie

Versiune consolidata pusa la zi la 1 noi 1999

I PRODUCTIA

Definitia si cadrul productiei

Camp de aplicatie

Animalele destinate productiei sant nascute pe exploatație sau provin in slab, din exploatari cu agricultura biologica.

*1* In caz de necesitate, cumpararea animalelor slabe in afara agriculturii biologice este autorizata in caz de non-disponibilitate recunoscuta de catre organismul certificator al raselor cercetate, pana la concurenta de 15 %(1) a nevoilor de reinoire anuala. Animalele trebuie sa fie in varsta de cel putin 6 luni pentru o comercializare ca tineret bovin, taurasii si junincile, de cel putin 12 luni pentru o comercializare ca bovine adulte mari. Ele trebuie sa raspunda obiectivelor sanitare prevazute in paragraful 1.3. « Vigilenta sanitara ». Respectarea unei perioade de carantina este recomandata

Orice introducere de animale masculi sau femele, de origine conventionala antreneaza pentru aceste animale o perioada de conversie de o durata minima de 12 luni, in timpul careia regulile prezentului caiet de sarcini sunt respectate.*1.

Inregistrarea miscarilor

O contabilitate precisa a intrarilor si iesirilor de animale trebuie sa figureze pe caietul crescatoriei, acest document trebuind sa fie tinut la zi si la dispozitia reprezentantilor organismului certificator.

1.3. Vigilenta sanitara

Pentru a limita la maxim riscurile sanitare, introducerea de animale intr-o exploatatie pretinde o vigilenta particulara (atentie sporita).

Organismul certificator vegheaza la respectarea dispozitiilor legale in materie de introducere de animale si impune daca e cazul dispozitii particulare (teste de depistare, etc).

Constituirea si reinoirea turmei

Alegerea varstei si greutatii la taiere a taurasilor si junincilor (sau a bovinelor mai in varsta si mai grele) este lasata la aprecierea crescatorului, in acord cu organismul certificator, in functie de rasa sau de incrucisare, cat si exigentele circuitelor comerciale, raspunzind si la cerinta consumatorilor.

Pentru calculul procentajelor de cumparare de animale in afara agriculturii biologice, daca rezultatul este un numar zecimal, el poate fi arondat la o unitate superioara.

___________________

Totusi, varsta minima recomandata este de 18 luni.

*1*

[NUME_REDACTAT] pasunatul (ne folosirea pășunatului) pentru septelul reproducartor pe de o parte, aerul liber integral fara adapost natural sau artificial pe de alta parte, sunt interzise

Incarcatura la hectar

Este lasata la initiativa crescatorului, sub responsabilitatea organismului certificator.

Cazarea – stabulatia animalelor

Maximul de libertate, de confort si de igiena trebuie sa fie acordat animalelor, atat in interior cat si la exterior. Diferitii parametrii de ambianta a unui adapost (temperatura, higrometrie, viteza aerului, calitatea chimica si bacteriologica a aerului, iluminatul natural) sunt adaptate pentru mentinerea unui confort si buna stare de sanatate a animalelor.

Sistemele de cazare fara asternut sunt interzise, in special cele pline, integral sau partial.

3.1. [NUME_REDACTAT] de culcare este în mod convenabil paioasa.

Cumpararile de paie in afara agriculturii biologice sunt limitate si supuse autorizatiei organismului certificator. Asternuturile pot sa fie însănătoșite si imbogatite prin presararea de fosfati naturali, litotamnă (alga Lithothamnium), maerl, pulberi de roca (fosfatică naturală), pulberi si extracte de plante.

3.2. [NUME_REDACTAT] libera este recomandata, cu un optim de 7 animale pe lot si o suprafata minimala de 5,5 mp.pe animal, din care cel putin 4 mp. de arie paioasa.

Toate animalele pot sa aiba acces la jgheab (adapatoare) simultan.

Stabulatia impiedicata (legata) in timpul intregii durate de ingrasare este interzisa. Ea nu este autorizata decat in timpul fazei de stabulatie hibernala si o scurta perioada de finisare definita de organismul certificator. Se vegheaza cu totul particular sa se lase o anumita libertate de miscari animalelor.

Stabulatia libera paioasa

o vaca si vitelul sau, trebuie sa dispuna de 15 mp. Pentru rasele mari ( deci 8 mp. arie de culcus (odihna) paios si 7 mp.arie de exercitiu betonata) si pentru rasele mici de 11 mp. (deci 6 mp. arie de culcus paios si 5 mp. arie de exercitiu betonata).

un tauras sau o juninca de mai mult de 500 kg. trebuie sa dispuna de 6,5 mp. pentru rasele mari ( deci 4,5 mp. arie de culcus paios si 2 mp. arie de exercitiu betonata) si de 5,5 mp. pentru rasele mici (deci 3,5 mp. arie de culcus paios si 2 mp. arie de exercitiu betonata).

Stabulatie pentru vitei cand mamele doica sunt in stabulatie libera.

Viteii sunt cazati in boxe colective cu paie cu o suprafata minima de 1,5 mp.pe vitel. Viteii trebuie sa poata ajunge la mama lor in mod liber.

Stabulatie pentru vitei cand mamele doica sunt in stabulatie ingradita

Viteii sunt cazati in boxe colective cu paie cu o suprafata minima de 1,5 mp.pe vitel.

[NUME_REDACTAT] sunt in general, oricare ar fi sistemul, plasate la 0,6 – 0,75 m. de sol.

In cladire inchisa, este recomandat de a lasa animalele sa dispuna de un volum de aer minim urmator :

O vaca si vitelul sau : 40 mc.

Un vitel singur : 12 mc.

Un tauras sau o juninca : 25 mc.

Pentru ventilatia naturala, orificiile de intrare a aerului trebuie sa aiba o suprafata de :

0,3 mp. Pentru o vaca si vitelul sau ,

0,1 mp. Pentru un vitel singur,

0,2 mp. Pentru un tauras sau o juninca

Orificiile de iesire a aerului sunt deci , respectiv de :

0,2 mp. pentru o vaca si vitelul sau,

0,08 mp. pentru un vitel singur,

0,2 mp. pentru un tauras sau o juninca.

3.3. Igiena localurilor

Curatenia este facuta cu apa sub presiune sau apa calda.

Pentru dezinfectia localurilor, unul sau mai multe mijloace de mai jos pot fi utilizate sub rezerva ca produsele dezinfectate sa fi fost in prealabil omologate in aplicatie de legea nr. 43-525 din 2-11-1943 :

laptele de var preparat in momentul folosirii cu var nestins in proportie de 10 %

apa de Javel la dozele preconizate in igiena veterinara ( 12 grade clorometrice) (hipoclorit de sodiu)*

cresilol sodic sinergizat *

soda si potasiul caustic *

In cladiri, o (insanatosire) asanare a aerului este posibila prin pulverizarea si nebulizarea esentelor naturale de plante.

Produsele de curatat si de dezinfectie semnalate printr-un asterisc * ( produse chimice de sinteza) nu pot sa fie utilizate decat daca figureaza pe lista pozitiva aprobata prin hotararea din 10 noi. 1993.

Cand se face asanarea localurilor, in absenta animalelor, se poate face uz de antiparazitari pe baza de piretru si/sau de rotenona ( Derris elliptica).

Localurile sunt curatate si dezinfectate cel putin o data pe an ( si eventual dezinfectate).

6) Carnet de crescatorie

Pentru a permite o urmarire si un control eficace al turmei, un carnet de crescatorie, ale carui pagini sunt nesubstituibile si cotate trebuie pus in functiune pe exploatatie. Acest document trebuie sa fie tinut la dispozitia organismelor certificatoare.

Acest carnet de crescatorie are drept rol esential de a situa in orice moment in spatiu si in timp, mijloacele de productie puse la dispozitia turmei, cat si conduita zilnica a acesteia din urma.

Acest carnet de crescatorie comporta :

– o descriere a mijloacelor de productie :

– caracteristicile cladirilor (cazare, arie de exercitiu,etc…)

– caracteristicile de stocare a dejectiilor,

– plan de raspandire a efluentilor de crestere

– o descriere a conduitei turmei :

– efectiv (origine, reinoire, reforma )

– rationarea

– profilaxie, ingrijiri terapeutice

– interventii veterinare (ordonante).

7) Plan de control

7.1. Controlul productiei

Contract de productie

Un contract se petrece intre crescator si organismul certificator.

El comporta angajamentul producatorului de a accepta integralitatea regulilor comunitare si nationale in vigoare privitor la modul de productie biologic, cat si de a se supune regimului de control. Acest contract este stabilit pentru o durata maximala de un an. El trebuie in mod obligatoriu reinoit in fiecare an prin clauza.

Inventarul animalelor si mijloace de productie

Inventarul precis al animalelor si descrierea detaliata a mijloacelor de productie (cladiri, parcursuri, alimentatia produsa pe exploatatie,etc.) sunt anexate la contractul de productie facut intre crescator si organismul certificator.

Carnet de crescatorie

Un carnet de crescatorie este tinut la zi in permanenta. Acest carnet contine toate detaliile fluxului (numar de animale la pornire, cumparari, vanzari, pirderi eventuale), origine, cantitate si modificari de alimentatie, ingrijiri terapeutice si interventii veterinare eventuale (toate ordonantele trebuie sa fie pastrate) etc.

Carnetul de crescatorie este tinut la dispozitia controlorilor organismului certificator si a serviciilor oficiale de control.

0000000000000000000

CAIET DE SARCINI PRIVIND MODUL DE PRODUCTIE BIOLOGIC AL VACILOR GESTANTE (DOICI)

(ÎNTREȚINEREA VACILOR DE REPRODUCȚIE)

Omologat prin hotărârea interministerială din 21 decembrie apărut în JORF în 31 decembrie 1992 și modificat prin clauza „durata de conversie” din 6 iulie 1998 apărut în JORF din 9 iulie 1998 ( Versiune compilată pusă la zi în 16 februarie 1999 ).

Cuprins 1 la 2

Preambul 3 la 4

I – PRODUCȚIA

1) DEFINITIA SI CADRUL PRODUCTIEI 5 la 6

1-1 Câmp de aplicare

1-2*1* Constituirea și reinoirea turmei*

1-3 Inregistrarea mișcărilor

1-4 Vigilența sanitară

1-5 Originea genetică a animalelor

1-6 Vârsta și greutatea de tăiere

1-7 Ciclul ovarian

1-8*1*Conversia simultanee*

2) PASUNATUL 6 la 7

2-1 Calitatea pășunii

2-2 Incărcătura la hectar

3)CAZAREA SI STABULATIA ANIMALELOR 7 la 9

3-1 Asternut

3-2 Stabulatie

3-3 Igiena locurilor

3-4 Gestiunea efluenților de creștere

4) ALIMENTAȚIA 9 la 14

4-1 Principii generale

4-2 De la ieșirea la iarbă la reîntoarcerea la grajd

4-3 Stabulația hibernală

4-4 Concentrate

4-5 Complemenți alimentari

4-6 Apa

4-7 Fabricarea alimentelor

5) PROFILAXIE ȘI ÎNGRIJIRI VETERINARE 14

5-1 Prevenție

5-2 Ingrijiri terapeutice

6) CARNET DE CRESTERE 15 la 16

7) PLAN DE CONTROL 16 la 17

7-1 Controlul producției

7-2 Identificarea și urmărirea animalelor în circuitul comercial

7-3 Control – Fabricanți de alimente

7-4 Sancțiuni

II – TAIEREA SI PUNEREA PE PIATĂ A VACII DE REFORMA

1) TĂIEREA 17

1-1 Etica generală

1-2 Transport

1-3 Răgazul de tăiere

1-4 Tăierea propriu-zisă

2) CARACTERISTICILE CARCASELOR 18

2-1 Starea cărnii

2-2 Starea de îngrășare

3) PREPARAREA CARCASELOR 18

4) PUNEREA PE PIAȚĂ 18 la 19

4-1 Reguli generale

4-2 Circuite comerciale

PREAMBUL

Caietul de sarcini cadru al IFOAM ([NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Movements = [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] Organice ) a definit principalele obiective ale agriculturii biologice.

In domeniul producțiilor animaliere, următoarele noțiuni sunt considerate ca esențiale:

* asigurarea unei perfecte continuități de acțiuni ce vizează la menținerea unui foarte bun echilibru între animal și alimentele sale, între alimente și solurile care le-au produs;

* luarea în calcul nu doar a nevoilor fiziologice a animalelor dar în egală măsură și constrângerile etologice.

In maniera de a rămâne în conformitate cu regulile adoptate de către țările ce practică agricultura biologică, câteva linii directoare indică conduita generală a sistemelor de producție animală :

1. tehnicile de producție trebuie să vizeze la menținerea animalelor în perfectă sănătate prin acțiuni în esență preventive. Prevenția bolilor trece mai întâi prin menținerea unui bun echilibru între animale și mediul lor;

2. este necesar de a găsi rase bine adaptate condițiilor lor de mediu, conservând și administrând diversitatea genetică;

3. obiectivele selecției nu trebuie să modifice comportamentul fundamental al animalelor nici să ajungă la „crearea de hipertipuri”;

4. mediul animalelor (clădiri, garduri, etc.) trebuie să fie conceput astfel încât, după nevoile lor, animalele:

– să dispună de suficient spațiu pentru a se deplasa, a se culca sau a se odihni, comportamentul specific al fiecărei specii fiind respectat ;

– să aibă suficient aer și lumină a zilei;

– să fie protejate contra oricărui exces de soare, de temperatură și de vânt.

5. alimentația conformă nevoilorfiziologice ale animalelor trebuie să fie produsă sau transformată urmând regulile definite pentru fiecare specie particulară.

Rația alimentară trebuie să provină în totalitate din agricultura biologică, și/sau din produse ca algele marine ce nu au suferit nici un tratament chimic în cursul stocării și transformării lor și indemne de reziduuri nocive, și/sau din produse complementare autorizate prin hotărâre interministerială.

6. tehnicile și clădirile utilizate în creștere trebuie să limiteze poluările prin îngrășăminte de fermă. Astfel fiecare crescătorie ce practică agricultura biologică caută constant soluțiile care să conserve cel mai bine mediul.

Totuși, în circumstanțe particulare ce fac imposibilă aprovizionarea în totalitate a componenților rației în produse provenite din agricultura biologică, organismul certificator al caietului de sarcini omologat poate autoriza, după acordul secțiunii agricultură biologică a Comisiei naționale de mărci și certificate de produse agricole și alimentare, ca o mică parte a rației să nu provină din agricultura biologică

Aceste dispoziții de derogare admise unic cu titlu excepțional și temporar vor fi revăzute cel mai târziu începând de la adoptarea regulamentului comunitar privitor la modul de producție biologic al animalelor, a produselor animaliere ne transformate și a produselor destinate alimentației umane conținând ingredienți de origine animală.

Ansamblul regulilor de omologare provenind din agricultura biologică se aplică fără prejudiciul dispozițiilor reglementației generale, naționale și comunitare în vigoare și, în particular, fără prejudiciul dispozițiilor legislative și reglementare privind apelațiile de origine și figurând în special în decretele de apelații de origine și regulamentele interioare ale sindicatelor de apărare a apelațiilor de origine.

I – PRODUCTIA

1) DEFINITIA SI CADRUL PRODUCȚIEI

1-1 Câmp de aplicare

Turma de vaci doici este întreținută fie pentru producția de tineret (broutard – cel care paște pe pășune),(care sunt apoi vânduți sau, din contră, rămân pe exploatație pentru a fi îngrășați aici), fie pentru producția de viței de măcelărie de uger.

*1*

1-2 Constituirea și reînoirea turmei

Pentru reînoirea turmei reproducătoare, cumpărările în exploatațiile în agricultură biologică sunt autorizate fără limită de vârstă. Cumpărarea de tauri în afara agriculturii biologice este autorizată sub rezerva ca ei să fie în vârstă de 18 luni maxim și să răspundă obiectivelor sanitare prevăzute la paragraful 1-4 „Vigilență sanitară” Respectarea unei perioade de carantina este recomandata. In caz de accident și de necesitate imediată de înlocuire a unui taur reproducător, nici o limită de vârstă nu este totuși impusă, dar cumpărarea trebuie să fie făcută după acordul scris al organismului certificator.

Pentru o turmă în expansiune numerică, sau care a trebuit să elimine un număr important de femele, cumpărarea de vițele de reproducție în afara agriculturii biologice este autorizată în caz de non disponibilitate recunoscută de către organismul certificator a animalelor ce corespund criteriilor căutate, până la concurența de 15 % ( 1 ) din nevoile de reînoire (număr de mame reformate în anul X 15 %). Vițelele trebuie să fie în vârstă de mai puțin de 18 luni, nulipare (2), și să răspundă obiectivelor sanitare prevăzute la paragraful 1-4 „Vigilență sanitară”. Respectarea unei perioade de carantină este recomandată.

Orice introducere de animale masculi sau femele de origine convențională antrenează pentru aceste animale o perioadă de conversie de o durată minimă de 12 luni, în timpul căreia regulile prezentului caiet de sarcini sunt respectate. In caz de cumpărare în afara agriculturii biologice de tauri de mai mult de 18 luni, aceste animale nu pot fi comercializate în agricultură biologică.*

1-3 Inregistrarea mișcărilor

O contabilitate precisă a intrărilor și ieșirilor de animale trebuie să figureze pe caietul de creștere, acest document trebuind să fie ținut la zi și la dispoziția reprezentanților organismului certificator.

(1) Pentru calculul procentajelor de cumpărări de animale din afara agriculturii biologice, dacă rezultatul este un număr decimal, el poate fi rotunjit la unitatea superioară.

(2) O femelă nulipară este o femelă care încă nu a fătat.

1-4 Vigilența sanitară

Pentru a limita la maxim riscurile sanitare, introducerea de animale într-o exploatare pretinde o vigilență particulară

Organismul certificator veghează la respectarea dispozițiilor legale în materie de introducere de animale și impune dacă e cazul dispoziții particulare (teste de depistare etc.)

1-5 Originea genetică a animalelor

Alegerea unui tip genetic este lăsată la inițiativa crescătorului. O preferință este totuși exprimată pentru rasa locală.(pământeană)

1-6 Vârsta și greutatea la tăiere

Alegerea vârstei și greutății la tăiere este lăsată la aprecierea producătorului.

1-7 Ciclu ovarian

Sincronizarea căldurilor pe cale hormonală este interzisă

*1*

2) PASUNATUL

2-1 Calitatea pășunii

Zero-pășunatul pentru șeptelul reproducător pe de o parte, aerul liber integral fără adăpost, natural sau artificial pe de altă parte sunt interzise.

2-2 Incărcătura la hectar

Incărcătura la hectar este lăsată la inițiativa crescătorului sub responsabilitatea organismului certificator.

3) CAZAREA – STABULATIA ANIMALELOR

Maximum de libertate, de confort și de igienă trebuie dat animalelor atât în interior cât și la exterior. Diferiții parametrii de ambianță a unui adăpost (temperatură, higrometrie, viteza aerului, calitatea chimică și bacteriologică a aerului, iluminatul natural) sunt adaptate la menținerea unui confort și bună stare de sănătate a animalelor

Sistemele de cazare fără așternut sunt interzise.

3-1 [NUME_REDACTAT] (suprafața) de culcuș este convenabil păioasă

Cumpărările de paie din afara agriculturii biologice sunt limitate și supuse autorizației organismului certificator. Așternuturile pot fi însănătoșite și îmbogățite prin răspândire de fosfați naturali, litotamnă, maerl, praf de roci, prafuri și extracte de plante.

3-2 [NUME_REDACTAT] vacă însoțită de vițelul ei dispune în stabulație liberă păioasă, de minim 6 mp arie de culcuș și 5 mp arie de exercițiu stabilizată. In stabulație legată, lărgimea boxei este de cel puțin 1,1 m.

Ea este limitată în timp și se practică în următoarele condiții :

STABULATIE LIBERA PAIOASĂ

* Vacă + vițel : 15 mp pentru rasele mari (din care 8 mp de culcuș păios și 7 mp arie de exercițiu betonată). Pentru rasele mici, se limitează la 11 mp (din care 6 de culcuș și 5 de exercițiu)

* Tăurașii și vițelele de reproducție de mai mult de 500 kg : 6,5 mp pentru rasele mari (4,5 + 2) și 5,5 mp pentru cele mici (3,5 + 2).

STABULATIE LIBERA CU LOJE MICI (doar pentru vaci doici)

Lojele măsoară, pentru rasele mari : L= 2,4 m, l= 1,2 m, pentru rasele mici : L= 2,20 m, l= 1,20m.In cazul în care vițeii sunt ei înșiși întreținuți în loje mici , există loc de prevăzut, în primul caz : L=1,80 m, l=0,80 m, în al doilea : L=1,60 m, l=0,60 m.

Lărgimea culoarelor de circulație este minim de 2,5 m pentru rasele mici și de 2,8 m pentru cele mari, cea a culoarului de alimentație și de exercițiu este minim de 3,5 m.

STABULATIA LEGATĂ CU BOXE SCURTE (doar pentru vaci doici)

Lungimea boxei este, după sistemul de legare, de 1,85 la 2 m pentru rasele mari, de 1,75 la 1,9 m pentru cele mici. Lărgimea este cuprinsă între 1,10 și 1,25 m.

Lărgimea jgheabului este de minim 0,8 m și cea a culoarelor de circulație a animalelor de cel puțin 1,5 m.

STABULATIE PENTRU VITEI CAND MAMELE DOICI SUNT IN STABULATIE LIBERA

Vițeii sunt cazați în boxe colective prevăzute cu paie de o suprafață minimă de 1,5 mp pe vițel. Vițeii trebuie să poată să-și întâlnească liber mama.

STABULATIE PENTRU VITEI CAND MAMELE DOICI SUNT IN STABULATIE LEGATĂ

Vițeii sunt cazați în boxe colective prevăzute cu paie de o suprafață minimă de 1,5 mp pe vițel.

DIVERSE

– Adăpătorile sunt în general, oricare ar fi sistemul, plasate la 0,6 la 0,75 m de sol.

– In clădire închisă, este recomandat de a lăsa animalele să dispună de un volum de aer minim următor :

Vacă + vițel : 40mc, vacă singură : 12 mc, tăuraș sau junincă : 25 mc.

Pentru ventilația naturală, orificiile de intrare a aerului trebuie să aibă o suprafață de 0,3 mp/cuplu vacă + vițel, 0,1 mp/ vacă singură, 0,2 mp/ tăuraș sau junincă. Orificiile de ieșire a aerului sunt atunci în paralel : 0,2 mp, 0,08 mp, 0,1 mp.

3-3 Igiena locurilor

Curățenia este făcută cu apă sub presiune sau apă caldă

Pentru dezinfecția localurilor, unul sau mai multe din mijloacele de mai jos pot fi utilizate sub rezerva ca produsele dezinfectante să fi fost în prealabil omologate în aplicația legii 525 din 2-11-1943.

* laptele de var preparat în momentul folosirii cu var crud (nestins) în proporție de 10 %

* apa de Javel în dozele preconizate în igiena veterinară (12 grade clorometrice) (hipoclorit de sodiu)*

* cresilol sodic sinergizat*

* soda și potasiul caustic*

In clădiri, o însănătoșire a aerului este posibilă prin pulverizarea și nebulizarea esențelor naturale de plante.

Produsele de dezinfecție și curățenie semnalate printr-un asterisc* (produse chimice de sinteză) nu pot fi utilizate decât dacă ele figurează pe o listă pozitivă aprobată prin hotărâre interministerială.

La începutul însănătoșirii (asanării) localurilor, în absența animalelor, se poate face uz de antiparazitari pe bază de piretru și / sau rotenonă (Derris elliptica).

Localurile sunt curățate și dezinfectate cel puțin o dată pe an (și eventual dezinsectizate).

6) CARNET DE CRESTERE

Cu scopul de a permite o urmărire și un control eficace a turmei , un carnet de creștere a cărui pagini sunt ne substituibile și cotate trebuie să fie pus în lucru pe exploatare. Acest document trebuie să fie ținut la dispoziția organismelor certificatoare a prezentului caiet de sarcini.

Acest carnet de creștere are drept rol esențial de a situa în orice moment în spațiu și în timp, mijloacele de producție puse la dispoziția turmei cât și conduita cotidiană a acesteia din urmă.

Acest carnet de creștere comportă :

* o descriere a mijloacelor de producție :

– caracteristicile clădirilor (cazare, arie de exercițiu,etc)

– caracteristicile stocării dejecțiilor

– plan de răspândire a efluenților de creștere

* o descriere a conduitei turmei :

– efectiv (origine, reînoire, reformă)

– raționarea

– profilaxie, îngrijiri terapeutice

– intervenții veterinare (ordonanțe).

oooOOOooo

OVINE ȘI CAPRINE

MINISTERUL AGRICULTURII PESCUITULUI SI ALIMENTATIEI

[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] de sarcini privind modul de productie biologic al laptelui si a produselor lactate ale speciilor ovine si caprine de

lapte

Omologat prin hotararea interministeriala din 4 Martie 1997

Aparuta in [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din 14 martie 1997

Subdirectia crcetarii, inovatiei si a reglementarii

Biroul de marci si de certificare a produselor

175, str. Chevaleret – 75646 [NUME_REDACTAT] 13

Telefon standard 0149554955 sau linie directa 0149558003 sau 0149555902

[NUME_REDACTAT] 1 – 2

Preambul 3 – 4

Titlul A – Productia de lapte – Productia de carne

Capitolul 1) Definitia si cadrul productiei de lapte 5 – 6

1.1. Originea animalelor 5

1.2. Constituirea si/sau reinoirea turmei 5

1.3. Inregistrarea miscarilor 5

1.4. Vigilenta sanitara 6

1.5. Originea genetica a animalelor 6

1.6. Mod de reproducere 6

1.7. Conversia 6

1.8. Incarcatura la hectar 6

1.9. Mutilari 6

Capitolul 2) Cazarea si stabulatia animalelor 6 – 8

2.1. Asternu t 7

2.2. Stabulatie 7

2.3. Igiena localurilor 7

2.4. Gestiunea efluentilor de crestere 7

Capitolul 3) Alimentatia 8 – 11

3.1. Principii generale 8

3.2. Furaje 9

3.3. Concentrate 9

3.4. Materii prime sau alimente simple si aditivi cu scop

nutritional 10

3.5. Apa 10

3.6. Alaptarea 10

3.7. Fabricarea alimentelor 11

Capitolul 4) Profilaxie si ingrijiri veterinare 11 – 12

4.1. Preventia 11

4.2. Ingrijiri terapeutice 12

Capitolul 5) Productia de carne 13 – 14

5.1. Originea animalelor 13

5.2. Alaptarea 13

5.3. Intarcarea 13

5.4. Cladiri 13

5.5. Alimentatie 13

5.6. Profilaxie si ingrijiri veterinare 14

5.7. Taierea si punerea pe piata 14

Capitolul 6) Mulsul si conservarea laptelui la ferma

6.1. Principii generale 15

6.2. Mulsul 15

6.3. Conservarea laptelui la ferma 15

Capitolul 7) Caiet de crestere 16

Titlul B – Transformarea productiei de lapte ovina sau caprina

Capitolul 1) Obiective 17

Capitolul 2) Originea materiei prime 17 – 18

2.1. Principii generale 17

2.2. Colectarea laptelui la exploatatie 17

2.3. Transferul si stocarea in atelierul de transformare 18

2.4. Igiena in timpul transferurilor, a stocarii si a fabricarii 18

Capitolul 3) Reguli de baza a transformarii laptelui 19 – 21

3.1. Procedee 19

3.2. Ingrediente, auxiliari tehnologici si aditivi 19

Capitolul 4) Reguli particulare ale transformarii 21

Titlul C – Dispozitii comune pentru productie si transformare

Capitolul 1) Plan de control si masuri de precautie 22 – 26

1.1. Controlul productiei 22

1.2. Controlul fabricantilor de alimente pentru animale si a preparatorilor

de produse din lapte 25

Capitolul 2) Etichetaj 27 – 29

2.1. Lapte obtinut dupa modul de productie biologic 27

2.2. Produse din lapte continand cel putin 95% ingrediente de

origine agricola obtinute dupa modul de productie biologic 27

2.3. Produse din lapte continand cel putin 70% ingrediente de

origine agricola obtinute dupa modul de productie biologic 29

[NUME_REDACTAT] 1. Reguli particulare de transformare 30 – 37

1. Laptele de consumatie (lapte natur si alt lapte) 30

2. Materii grase (smantana, unt usor, unt concentrat, margarine) 32

3. Lapte fermentat si iaurturi 35

4. Branzeturi (proaspete, topite si afinate) 36

5. Alte produse din lapte (lapte deshidratat, lapte concentrat,

inghetate – creme glasate, creme cu oua 37

Anexa 2. Lista ingredientelor de origine agricola sau ne agricola

si a auxiliarilor tehnologici autorizati in produsele din lapte 38 – 41

Anexa 3. Lista produselor autorizate in transformarea marfurilor de larg

consum alimentare destinate alimentatiei animale 42 – 44

Anexa 4. Lista produselor de curatenie si de dezinfectare a

localurilor 45

PREAMBUL

Caietul de sarcini al IFOAM ([NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Movements) a definit principalele obiective ale agriculturii biologice.

In domeniul productiilor animale, notiunile urmatoare sunt considerate ca esentiale :

– asigurarea unei perfecte continuitati de actiuni vizand sa mentina un foarte bun echilibru intre animal si alimentele sale, intre alimente si solurile care le-au produs

– luarea in considerare nu doar a nevoilor fiziologice a animalelor, dar in egala masura constrangerile etologice.

In conformitate cu regulile adoptate de catre tarile practicand agricultura biologica, cateva linii directoare indica conduita generala a sistemelor de productie animala :

1) tehnicile de productie trebuie sa vizeze la mentinerea animalelor in perfecta sanatate prin actiuni in esenta preventive. Preventia trece mai intai prin mentinerea unui bun echilibru intre animale si mediul lor inconjurator ;

2) este necesar de a alege rase bine adaptate la conditiile mediului lor ocrotind si administrand diversitatea genetica ;

3) obiectivele selectiei nu trebuie sa modifice comportamentul fundamental al animalelor ;

4) mediul inconjurator al animalelor (cladiri, garduri,etc.) trebuie sa fie concepute in asa fel, încât, dupa nevoile lor, animalele  :

– să dispună de suficient spatiu pentru a se deplasa, a se culca sau a se odihni, comportamentul specific al fiecarei specii fiind respectat,

– au suficient aer si lumina a zilei,

– sunt protejate contra oricarui exces de soare, de temperatura si de vant.

Tehnicile si cladirile utilizate in crestere trebuie sa limiteze poluarile prin ingrasaminte de ferma. Astfel fiecare crescatorie practicand agricultura biologica cauta constant solutiile cele mai bune de ocrotire a mediului.

5) alimentatia conform nevoilor fiziologice a animalelor trebuie sa fie produsa sau transformata urmand regulile definite pentru fiecare specie particulara.

Ratia alimentara trebuie sa provina in totalitate din agricultura biologica si/sau din produse ca algele marine ce nu au suferit nici un tratament chimic in cursul stocarii si transformarii lor si/ sau din produse complementare autorizate prin hotarare interministeriala.

Totusi, in circumstante particulare facand imposibila aprovizionarea in totalitate a componentelor ratiei in produse provenite din agricultura biologica, organismul certificator poate autoriza, dupa acordul Comisiei nationale a marcilor si certificatelor produselor agricole si alimentare, sectiunea « agricultura biologica », ca o mica parte a ratiei sa nu provina din agricultura biologica.

Ansamblul regulilor privind laptele si produsele lactate provenind din agricultura biologica se aplica fara prejudiciul dispozitiilor reglementarii generale, nationale si comunitare in vigoare si, in particular, fara prejudiciul dispozitiilor legislative si reglementare privitor la apelatiile de origine si figurand in special in decretele de appelatii de origine si bregulamentele interioare ale sindicatelor de aparare a apelatiilor de origine.

Titlul A – PRODUCTIA DE LAPTE – PRODUCTIA DE CARNE

Capitolul 1) Definitia si cadrul productiei de lapte

1.1. Originea animalelor

Animalele crescute conform dispozitiilor prezentului caiet de sarcini sunt, fara prejudiciul dispozitiilor paragrafului 1 .2., nascute pe exploatatie sau provin, in slab, din crescatorii conduse dupa modul de productie biologic.

1.2. Constituirea si/sau reinoirea turmei

Pentru constituirea si/sau reinoirea turmei, cumpararile sunt cu prioritate efectuate in crescatoriile conduse dupa modul de productie biologic.

Cumpararile in afara agriculturii biologice sunt autorizate pana la concurenta de 25% din nevoile de reinoire a turmei si/sau pentru o turma in faza de armonizare genetica.

Cumpararile de berbeci sau de tapi in afara agriculturii biologice sunt autorizate sub rezerva ca ei sa fie in varsta de cel putin 12 luni si sa raspunda obiectivelor sanitare prevazute la paragraful 1.4. « Vigilenta sanitara ». In caz de accident si de necesitate imediata de inlocuire a unui berbec sau tap reproducator, nici o limita de varsta nu e totusi impusa, dar cumpararea trebuie sa fie facuta dupa acordul organismului certificator.

Pentru o turma ce a trebuit sa elimine un numar important de femele ca urmare a unei probleme sanitare majore, sau in faza de expansiune numerica, cumpararea de mielute sau de caprite in afara agriculturii biologice este autorizata in mod exact, dupa acordul organismlui certificator si a puterilor publice, in caz de non disponibilitate in agricultura biologica a femelelor coresponzand criteriilor cautate. Aceste femele trebuie sa provina direct dintr-o turma reproducatoare. Aceasta posibilitate este deschisa pana la concurenta de 50% din nevoile de reinoire, sub rezerva ca femelele sa fie in varsta de cel putin 10 luni, ne gestante si sa raspunda obiectivelor sanitare prevazute la capitolul 4 « profilaxie si ingrijiri veterinare ».

Orice introducere de animale masculi sau femele de origine conventionala antreneaza pentru aceste animale o perioada de conversie cu o durata minima de doua luni, in timpul careia regulile prezentului caiet de sarcini sunt respectate.

1.3. Inregistrarea miscarilor

O contabilitate precisa a intrarilor si iesirilor de animale trebuie sa figureze pe caietul de crescatorie, acest document trebuind obligatoriu sa fie tinut la zi si la dispozitia reprezentantilor organismului certificator.

1.4. Vigilenta sanitara

Pentru a limita la maximum riscurile sanitare, introducerea de animale intr-o exploatare pretinde o vigilenta particulara.

Organismul certificator vegheaza la respectarea dispozitiilor legale in materie de introducere de animale si impune, daca e cazul, dispozitii particulare (teste de depistare,etc.)

1.5. Originea genetica a animalelor

Alegerea tipului genetic este lasat la initiativa crescatorului. Totusi este exprimata o preferinta pentru rasele pamantene.

1.6. Mod de reproductie

Modul de reproductie este monta naturala, de preferat insamantarii artificiale. Sincronizarea caldurilor intr-un obiectiv unic de ameliorare genetica si/sau sanitara este posibila doar la ovine si pe un numar de femele limitat la 30% din efectivul prezent ; aceasta dispozitie nu poate fi pusa in lucru in afara sezonului sexual al rasei alese.

1.8. Incarcatura la hectar

Incarcatura la hectar nu poate sa depaseasca 2 unitati bovina mare la hectar (UVM/ha.) ( o oaie = o capra = 0,15 UVM : cf. reglementarii 2328/91 a Consiliului din 15 iulie 1991 privind ameliorarea eficacitatii structurilor din agricultura – anexa 1 ).

1.9. [NUME_REDACTAT] caz de necesitate, ecornarea si codectomia (lasand minim 3 vertebre) sunt autorizate pe animalul tanar. Sunt efectuate de catre personal calificat care trebuie sa evite orice suferinta inutila a animalului.

Capitolul 2) Cazarea si stabulatia animalelor

Maximum de libertate, confort si igiena trebuie sa fie acordat animalelor atat in interior cat si la exterior.

Diferitii parametrii de ambianta ai unui adapost (temperatura, higrometria, viteza aerului, calitatea chimica si bacteriologica a aerului, iluminatul natural) sunt adaptate la mentinerea unui confort si a unei bune stari de sanatate a animalelor.

Sistemele de cazare fara asternut sunt interzise.

2.1. [NUME_REDACTAT] (aria) de culcare este convenabil paioasa. Asternuturile pot fi insanatosite si imbogatite prin raspandire de fosfati naturali, litotamna, maerl, prafuri de roca, pudre si extracte de plante.

Cumpararile de paie in afara agriculturii biologice sunt limitate si supuse autorizatiei organismului certificator.

2.2. [NUME_REDACTAT] animalele sunt in stana de oi sau de capre, fiecare oaie dispune de o suprafata minima de 1,2 mp. si fiecare capra dispune de o suprafata minima de 1.5 mp., in cladire inchisa.

2.3. Igiena localurilor

Cand materialele cladirii o permit, curatenia este facuta cu apa sub presiune sau apa calda.

Pentru dezinfectia localurilor, unul sau mai multe din produsele citate limitativ in anexa 4 a prezentului caiet de sarcini pot fi utilizate sub rezerva ca produsele dezinfectante sa fi fost in prealabil omologate in aplicarea legii nr. 43-525 din 2.11.1943. Folosirea produselor semnalate printr-un asterix in anexa 4 este supusa acordului organismului certificator.

In cladiri, o insanatosire a aerului este posibila prin pulverizarea si nebulizarea esentelor naturale din plante.

In timpul insanatosirii localurilor, in absenta animalelor, poate sa se faca uz de antiparazitare pe baza de piretru si/sau rotenona, de indata ce aceste produse sunt omologate pentru aceasta folosinta.

Localurile sunt curatate cel putin o data pe an ( si eventual dezinfectate ).

5.1. Originea animalelor

Mielutii si iedutii trebuie sa fie nascuti in ferme beneficiind de o certificare in agricultura biologica pentru productiile lor vegetale si pentru productia lor de lapte ovin si/sau caprin.

5.2. [NUME_REDACTAT] animalele ce au fost alimentate exclusiv cu lapte de mama raspunzand specificatiilor prezentului caiet de sarcini, sau, in caz de necesitate (mamite, prolificitare crescuta), cu lapte de vaca provenit din agricultura biologica, pot fi comercializati cu mentiunea «  agricultura biologica ». Doar animalele ne intarcate ce nu au primit decat o alimentatie biologica in esenta lactata, pot beneficia de denominatia de vanzare « miel de lapte » sau « ied de lapte »

5.3.[NUME_REDACTAT] caz de intarcare, aceasta nu poate interveni inainte de o luna sau la greutatea minima de 13 kg.

5.4. [NUME_REDACTAT] sau iedutii intarcati pot fi reuniti in cladiri specifice, raspunzand caracteristicilor capiutolului 2 paragrafele 2.1. la 2.4 inclus. Fiecare animal dispune de o suprafata de o,5 mp. minim.

Capitolul 7) Caiet de crescatorie

Pentru a permite o urmarire si un control eficace a turmei, un caiet de crescatorie ale carui pagini sunt ne substituibile si cotate trebuie sa fie pus in functiune pe exploatatie. Acest document trebuie sa fie tinut la dispozitia organismului certificator.

Acest caiet de crescatorie are drept rol esential de a situa in orice moment in spatiu si in timp mijloacele de productie puse la dispozitia turmei cat si conduita zilnica a acesteia din urma.

Acest caiet de crescatorie comporta cel putin :

– o descriere a mijloacelor de productie :

– caracteristicile cladirilor ( cazare, arie de exercitiu, etc…)

– caracteristicile stocarii dejectiilor

– plan de imprastiere a efluentilor de crestere

– o descriere a conduitei turmei :

– efectiv (varsta, intrare/iesire, originea fiecarui animal, reinoire, reforma)

– rationarea

– profilaxie, ingrijiri terapeutice

– interventii veterinare (ordonante)

– livrari de alimente de animale

Caietul de crescatorie este completat de un document ce inregistreaza fiecare zi productia de lapte.

CAIET DE SARCINI

Privind modul de productie biologic al ovinelor (carne)

Omologat prin hotararea interministeriala din 21 dec.1992 aparuta in JORF din 31 dec 1992 si modificata prin clauza « durata de conversie » omologata prin hotararea interministeriala din 6 iulie 1998 aparuta in JORF in 9 iulie 1998.

Versiune compilata pusa la zi in 17 febr.1999

Cuprins 1 – 2

Preambul 3 – 4

I. PRODUCTIA

1) Definitia si cadrul productiei

1.1. Camp de aplicare 5 – 6

1.2.1* Constituirea si reinoirea turmei*

1.3. Inregistrarea miscarilor

1.4. Vigilenta sanitara

1.5. Originea genetica a animalelor

1.6. Varsta si greutatea la taiere

1.7. Ciclu ovarian

1.8.1* Conversie simultanee*

2) Pasunatul 6

2.1. Calitatea pasunii

2.2. Incarcatura la hectar

3) Cazarea si stabulatia animalelor 7 – 8

3.1. Asternut

3.2. Stabulatie

3.3. Igiena localurilor

3.4. Gestiunea efluentilor de crestere

4) Alimentatia 8 – 12

4.1. Principii generale

4.2. Dispozitii particulare

4.3. Concentrate

4.4. Complementi alimentari

4.5. Apa

4.6. Fabricarea alimentelor

5) Profilaxie si ingrijiri veterinare 13

5.1. Preventie

5.2. Ingrijiri terapeutice

6) Carnet de crestere 14

7) Plan de control 14 – 16

7.1. Controlul productiei

7.2. Identificarea si urmarirea animalelor in circuitul comercial

7.3. Control – Fabricanti de alimente

7.4. Sanctiuni

II. TAIEREA SI PUNEREA IN MERS

1) Taierea 16 – 17

1.1. Etica generala

1.2. Transport

1.3. Ragaz la taiere

1.4. Taierea propriu-zisa

2) Caracteristicile carcaselor 17

2.1. Starea carnii

2.2. Starea de ingrasare

3) Prepararea carcaselor 17

3.1. Racirea

3.2. Maturarea

4) Punerea in mers (pe piata) 18

4.1. Reguli generale

4.2. Circuite comerciale

PREAMBUL

Caietul de sarcini cadru al IFOAM ([NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Movements) a definit principalele obiective ale agriculturii biologice.

In domeniul productiilor animale, notiunile urmatoare sunt considerate ca esentiale:

– asigurarea unei perfecte continuitati de actiuni vizand sa mentina un foarte bun echilibru intre animal si alimentele sale, intre alimente si solurile ce le-au produs;

– luarea in considerare nu doar a nevoilor fiziologice a animalelor, dar de asemenea in egala masura si a constrangerilor etologice.

In maniera de a ramane in conformitate cu regulile adoptate de catre tarile ce practica agricultura biologica, cateva linii directoare indica conduita generala a sistemelor de productie animala :

1. tehnicile de productie trebuie sa vizeze la mentinerea animalelor in perfecta sanatate prin actiuni in esenta preventive. Preventia bolilor trece mai intai prin mentinerea unui bun echilibru intre animale si mediul lor inconjurator ;

2. este necesar de a alege rase bine adaptate la conditiile lor de mediu, ocrotind si administrand diversitatea genetica.

3. obiectivele selectiei nu trebuie sa modifice comportamentul fundamental al animalelor, nici sa aiba ca scop «  crearea de hipertipuri ».

4. mediul animalelor (cladiri, garduri, etc…) trebuie sa fie in asa fel conceput, dupa nevoile lor, incat animalele :

– sa dispuna de suficient spatiu pentru a se deplasa, culca sau odihni, comportamentul specific al fiecarei specii fiind respectat ;

– sa aiba suficient aer si lumina a zilei ;

– sa fie protejate contra oricarui exces de soare, de temperatura si de vant ;

5. alimentatia conform nevoilor fiziologice ale animalelor trebuie sa fie produsa sau transformata urmand regulile definite pentru fiecare specie particulara.

Ratia alimentara trebuie sa provina in totalitate din agricultura biologica, si/sau din produse ca algele marine care n-au suferit nici un tratament chimic in cursul stocarii lor si transformarii lor si indemne de reziduuri nocive, si/sau din produse complementare autorizate prin hotarare interministeriala.

6. Tehnicile si cladirile utilizate in crestere trebuie sa limiteze poluarile prin ingrasaminte de ferma. Astfel fiecare crescatorie practicand agricultura biologica cauta constant solutiile pentru a ocroti cel mai bine mediul inconjurator.

Totusi, in circumstante particulare facand imposibila aprovizionarea in totalitate de componente ale ratiei in produse provenite din agricultura biologica, organismul certificator al caietului de sarcini omologat poate autoriza, dupa acordul sectiei agricultura biologica al [NUME_REDACTAT] de Marci si de Certificate de [NUME_REDACTAT] si Alimentare, ca o mica parte a ratiei sa nu provina din agricultura biologica.

Aceste dispozitii derogatoare admise unic cu titlu exceptional si temporar vor fi revazute cel mai tarziu incepand cu adoptarea regulamentului comunitar privitor la modul de productie biologic al animalelor, al produselor animale ne transformate si a produselor destinate alimentatiei umane continand ingrediente de origine animala.

Ansamblul regulilor de omologare provenind din agricultura biologica se aplica fara prejudiciu dispozitiilor reglementarii generale, nationale si comunitare in vigoare si, in particular, fara prejudiciul dispozitiilor legislative si reglementare privitor la apelatiile de origine si figurand in special in decretele de apelatii de origine si reglementarile interioare a sindicatelor de aparare a apelatiilor de origine.

I.Productia

1) Definitia si cadrul productiei

1.1. Camp de aplicare

Animalele destinate vanzarii in macelarie sunt nascute pe exploatatie sau provin, in slab, din exploatatii in agricultura biologica.

1.2. Constituirea si reinoirea turmei

Pentru reinoirea turmei reproducatoare, cumparările din exploatatiile in agricultura biologica sunt autorizate fara limite. Cumparările de berbeci in afara agriculturii biologice sunt autorizate, sub rezerva ca ei sa fie in varsta de cel putin 12 luni si sa raspunda obiectivelor sanitare prevazute la paragraful 1.4. « Vigilenta sanitara » In caz de accident si de necesitate imediata de a inlocui un berbec reproducator, nici o limita de varsta nu e totusi impusa, dar cumpărarea trebuie sa fie facuta dupa acordul organismului certificator.

*1* Cumpararea mielutelor in afara agriculturii biologice este autorizata in caz de non disponibilitate recunoscuta de organismul certificator, de animale coresponzand criteriilor cautate, pana la concurenta de 15% din nevoile de reinoire (numar de oi reformate in anul X.15%). Mielutele trebuie sa fie in varsta de cel putin 3 luni si sa raspunda obiectivelor sanitare prevazute la paragraful 1.4. « Vigilenta sanitara ». Respectarea unei perioade de carantina este recomandata.

Cumpărările se indreapta de preferinta asupra animalelor hranite cu lapte.

Orice introducere de animale masculi si femele de origine conventionala antreneaza pentru aceste animale o perioada de conversie de o durata minimala de 6 luni, in timpul careia regulile prezentului caiet de sarcini sunt respectate*

1.3. Inregistrarea miscarilor

O contabilitate precisa a intrarilor si iesirilor de animale trebuie sa figureze pe caietul de crestere, acest document trebuind sa fie tinut la zi si la dispozitia reprezentantilor organismului certificator.

1.4. Vigilenta sanitara

Pentru a limita la maxim riscurile sanitare, introducerea de animale intr-o exploatatie cere o vigilenta particulara.

Organismul certificator vegheaza la respectarea dispozitiilor legale in materie de introducere de animale si impune daca e cazul, dispozitii particulare (teste de depistare, etc.)

1.5. Originea genetica a animalelor

Alegerea unui tip genetic este lasata la initiativa crescatorului. O preferinta este totusi exprimata pentru rasa pamantului(locala).

1.6. Varsta si greutatea la taiere

Alegerea varstei si greutatii la taiere este lasata la aprecierea producatorului, cu toate ca o taiere la 90 de zile minim este puternic recomandata.

1.7. Ciclul ovarian

Sincronizarea caldurilor pe cale hormonala este interzisa.

*1*

2) Pasunatul

2.1. Calitatea pasunii (pajistei)

Pascutul zero pentru septelul reproducator pe de o parte, aerul plin integral fara adapost, natural sau artificial pe de alta parte, sunt interzise.

2.2. Incarcatura la hectar

Incarcatura la hectar este lasata la initiativa crescatorului sub responsabilitatea organismului certificator.

3) Cazarea – Stabulatia animalelor

Maximum de libertate, de confort si de igiena trebuie sa fie acordat animalelor, atat in interior cat si la exterior. Diferitii parametri de ambianta a unui adapost (temperatura, higrometrie, viteza aerului, calitatea chimica si bacteriologica a aerului, iluminatul natural, sunt adaptate la mentinerea unui confort si a unei stari bune de sanatate a animalelor.

Sistemele de cazare fara asternut sunt interzise

3.1. [NUME_REDACTAT] de culcare este preferabil paioasa.

Cumpararile de paie in afara agriculturii biologice sunt limitate si supuse autorizatiei organismului certificator. Asternuturile pot fi insanatosite si imbogatite prin imprastierea de fosfati naturali, litotamna, maerl, pulberi de roci, prafuri si extracte de plante.

3.2. [NUME_REDACTAT] oaie dispune de o suprafata minima de 1,2 mp. in cladiri acoperite la care se adauga 0,25 mp. pe miel.

3.3. Igiena localurilor

Curatenia este facuta cu apa sub presiune sau cu apa calda.

Pentru dezinfectarea localurilor, unul sau mai multe mijloace de mai jos pot fi utilizate, sub rezerva ca produsele dezinfectante sa fi fost in prealabil omologate in aplicarea legii 525 din 2.11.1943. :

– Laptele de var preparat la momentul folosirii cu var nestins (crud) in proportie de 10%

– Apa de Javel in dozele preconizate in igiena veterinara (12 grade clorometrice) (hipoclorit de sodiu)*

– Cresilol sodic sinergizat*

– Soda si potasiul caustic*

In cladiri, o insanatosire a aerului este posibila prin pulverizarea si nebulizarea esentelor naturale din plante.

Produsele de curatenie si de dezinfectie semnalate printr-un asterix (produse chimice de sinteza) nu pot fi utilizate decat daca figureaza pe o lista pozitiv aprobata prin hotarare interministeriala.

In timpul insanatosirii localurilor, in absenta animalelor, se poate face uz de antiparazitare pe baza de piretru si/sau rotenona (Derris elliptica).

Localurile sunt curatate si dezinfectate cel putin o data pe an (si eventual dezinsectizate).

6) Carnet de crestere

Pentru a permite o urmarire si un control eficace al turmei (efectivului), un carnet de crescatorie ale carui pagini sunt ne substituibile si cotate trebuie sa fie pus in functie pe exploatatie. Acest document trebuie sa fie tinut la dispozitia organismelor certificatoare a prezentului caiet de sarcini.

Acest carnet de crestere are ca rol esential de a situa in orice moment in spatiu si in timp, mijloacele de productie puse la dispozitia turmei cat si conduita zilnica a acesteia din urma.

Acest carnet de crestere comporta :

– o descriere a mijloacelor de productie :

– caracteristicile cladirilor (cazare, arie de exercitiu, etc.)

– caracteristicile de stocare a dejectiilor

– plan de raspandire a efluentilor de crestere

– o descriere a conduitei turmei :

– efectiv (origine, reinoir, reforma)

– rationarea

– profilaxie, ingrijiri terapeutice

– interventii veterinare (ordonante)

0000000000000000000000

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI PESCUITULUI

DIRECȚIA POLITICILOR ECONOMICE ȘI INTERNAȚIONALE

CAIET DE SARCINI

PRIVIND MODUL DE PRODUCȚIE BIOLOGICĂ A PORCULUI

Versiune consolidată

Omologată prin hotărârea interministerială din

23 febr.1996

Apărută în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din

2 martie 1996

*1*modificată prin clauza “durata de conversie*

Omologată prin hotărârea interministerială din 6 iulie 1998

Apărută în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din 9 iulie 1998

*2* modificată prin clauza “alimentația animalelor”

Omologată prin hotărârea interministerială din 15 febr.1999

Apărută în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din 18 febr.1999

*3* modificată prin clauza nr.3.la caietul de sarcini porc

Omologată prin hotărârea interministerială din 18 august 1999

Apărută în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din 28 aug.1999

[NUME_REDACTAT] valorificării și organizării filierelor

Biroului de semen de calitate și al Agriculturii biologice

3, str. Barbet de Jouy – 75349 PARIS 07 SP

Telefon : 01 49 55 81 01 sau 01 49 55 80 03

Telecopie : 01 49 55 57 85

CAIET DE SARCINI

Privind modul de producție biologic al porcului

Versiune consolidată pusă la zi în 2 septembrie 1999

CUPRINS PAG. 2

PREAMBUL 3

I – CREȘTEREA

I.1. DEFINIȚIA ȘI CADRUL PRODUCȚIEI 5

Conversia simultanee 5

I.2. CREȘTEREA PURCEILOR 6

I.3. REPRODUCĂTORI 7

I.4. CAZAREA / STABULAȚIA ANIMALELOR 8

I.5. INCĂRCĂTURA ȘI GESTIUNEA EFLUENȚILOR 10

I.6. ALIMENTAȚIA 11

1.6.1. Compoziția rației alimentare 12

i.6.2. Aporturile supuse derogărilor 13

1.6.3. Calitatea apei 16

I.7. PROFILAXIE ȘI ÎNGRIJIRI VETERINARE PAG. 16

1.7.1. Igiena localurilor 16

1.7.2. Viduri sanitare 16

1.7.3. Ingrijiri veterinare 17

1.7.4. Utilizarea medicamentelor 17

I.8. CAIET DE CREȘTERE 18

I.9. PLAN DE CONTROL 18

1.9.1. Controlul producției 18

1.9.2. Identificarea și urmărirea animalelor în circuitul comercial 19

1.9.3. Control – Fabricanți de alimente pentru animale 19

1.9.4. Sancțiuni 22

II. TRANSPORT – TĂIERE

II.1. VÂRSTA DE TĂIERE 22

II.2. TRANSPORTUL 23

II.3. CONDIȚII GENERALE 23

II.4. RECEPȚIA ANIMALELOR LA ABATOR 23

II.5. TĂIEREA PORCILOR 23

II.6 INSTALAȚIA ABATORULUI 24

II.7. IDENTIFICAREA ȘI CLASAREA CARCASELOR 24

II.8. SANGE ȘI PRODUSE DE ABATOR 25

III. PUNEREA PE PIAȚĂ A CARCASELOR

III.1. CARCASE DE PORCI CRESCUȚI DUPĂ MODUL DE PRODUCȚIE

BIOLOGIC 25

III.2. PUNEREA PE PIAȚĂ 25

IV. COMERCIALIZAREA CĂRNII LA PUBLIC 26

PREAMBUL

Caietul de sarcini al IFOAM ([NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Movements) a definit principalele obiective ale agriculturii biologice

In domeniul producțiilor animale, următoarele noțiuni sunt considerate ca esențiale:

– asigurarea unei perfecte continuități de acțiuni ce vizează la menținerea unui foarte bun echilibru între animal și alimentele sale, între alimente și solurile care le-au produs.

– luarea în considerare nu doar a nevoilor fiziologice a animalelor dar în egală măsură a constrângerilor etologice.

In maniera de a rămâne în conformitate cu regulile adoptate de către țările ce practică agricultura biologică, câteva linii directoare indică conduita generală a sistemelor de producție animală

1) Este necesar de a alege rasele bine adaptate condițiilor mediului lor conservând și ocrotind diversitatea genetică

2) Obiectivele de selecție nu trebuie să modifice comportamentul fundamental al animalelor

3) Mediul înconjurător al animalelor (clădiri, garduri, etc…) trebuie să fie concepute în așa fel ca, după nevoile lor, animalele :

– să dispună de suficient spațiu pentru a se deplasa, a se culca sau odihni, comportamentul specific al fiecărei specii fiind respectat;

– să aibă suficient aer și lumină a zilei.

Tehnicile și clădirile utilizate în creștere trebuie să limiteze poluările prin îngrășăminte de fermă. Astfel fiecare crescătorie ce practică agricultura biologică caută constant soluțiile ce ocrotesc cel mai bine mediul înconjurător. Obiectivul crescătorului fiind de a converti ansamblul producțiilor animale și vegetale ale exploatației.

4) Alimentația conform nevoilor fiziologice ale animalelor trebuie să fie produsă sau transformată urmând regulile definite pentru fiecare specie particulară

Rația alimentară trebuie să provină în totalitate din agricultura biologică, sau din produse ca algele marine ce nu au suferit nici un tratament chimic în cursul stocării și transformării lor, și / sau din produse complementare autorizate prin hotărâre interministerială.

Totuși, în circumstanțe particulare ce fac imposibilă aprovizionarea în totalitate a componentelor rației în produse provenite din agricultura biologică, organismul certificator poate autoriza, după avizul Secțiunii „agricultură biologică” a [NUME_REDACTAT] a Mărcilor și [NUME_REDACTAT] Agricole și Alimentare (CNLC), ca o parte a rației să nu provină din agricultura biologică.

Aceste dispoziții derogatoare admise cu titlu excepțional și temporar vor fi revăzute cel târziu la adoptarea regulamentului comunitar privind modul de producție biologic al animalelor, a produselor animaliere ne transformate și a produselor destinatealimentației umane cuprinzând ingrediente de origine animală.

Ansamblul regulilor prezentului caiet de sarcini privind modul de producție biologic a porcilor se aplică fără prejudiciul dispozițiilor reglementării generale, comunitare și naționale.

In ceea ce privește punerea pe piață, reglementația în curs trebuie să fie respectată

*2* Obiectivul de interdicție generală de utilizare în alimentația animalelor crescute după modul de producție biologic a organismelor genetic modificate, a produselor care sunt provenite din ele și care conțin OGM sau material genetic transferabil, cât și a produselor și subproduselor care provin din ele și chiar dacă ele nu conțin material genetic transferabil, este afirmat.

In timpul culturii, recoltei, conservării și/sau a preparării vegetalelor destinate alimentației animalelor, cultivate conform regulilor comunitare și naționale privind modul de producție biologic toate măsurile vor trebui să fie luate pentru a se asigura că aceste vegetale nu au fost tratate prin produse fitosanitare conținând sau provenind din OGM, nu au fost fertilizate cu îngrășăminte și amendamente ale solului conținând sau provenind din OGM-uri.2*

I. CREȘTERE

Derogările ce le sunt acordate sunt cu titlu provizoriu pentru o durată de doi ani (sau mai mult după precizarea din text) cu plecare de la omologarea prezentului caiet de sarcini în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT], și vor fi reexaminate la expirarea acestei perioade tranzitorii. Ele corespund cel mai adesea unui răgaz de punere în lucru a filierei de producție.

I.1. DEFINITIA ȘI CADRUL PRODUCȚIEI

a) Exploatația agricolă ce include creșterea porcină în agricultură biologică este o unitate de creștere în policultură, comportând culturi conduse după modul de producție biologic.

c) O exploatație porcină în agricultură biologică reunește de preferință activitățile „naștere” și „îngrășare”.

d) Totalitatea creșterii porcine dintr-o exploatație dată este obligatoriu condusă după regulile agriculturii biologice. In același timp, o derogare provizorie de un an privind doar activitățile de naștere poate fi acordată crescătoriilor în conversie.

Totuși, mixitatea creștere condusă în agricultură biologică și în convențional a atelierului „îngrășare” va fi posibilă la conversia atelierului porcin pentru o durată ce nu va trebui să depășească rotația benzilor în curs, adică 6 luni.

e) Alegerea unui tip genetic este lăsată la inițiativa crescătorului. De altfel, utilizarea vechilor rase ale pământului este încurajată.

f) O contabilitate precisă a intrărilor/ieșirilor de animale figurează pe caietul de creștere.

g) Cu scopul de a reduce la minim riscurile sanitare, introducerea de animale într-o exploatație pretinde o vigilență particulară. Organismul certificator ține cont de respectarea dispozițiilor legale în materie de introducere de animale și poate să impună dispoziții particulare (teste de depistare….)

h) Animalele sunt identificate prin tatuaj pe una sau cele două urechi. Figurează numerele T.V.A. a exploatației, a săptămânii nașterii. Identificarea prin buclă este tolerată în special pentru animalele cu pigmentația neagră.

i) Fiecare unitate de creștere este limitată la producția de 750 porci de măcelărie pe UTH și pe an, cu un maxim de 2 UTH pe unitate pe un același sit (loc).

j) Numărul de porci crescuți pe unitatea de producție este funcție de posibilitățile de răspândire a dejecțiilor și purinului definite prin planul de răspândire.

*1* I.2. CREȘTEREA PURCEILOR

a) Animalele destinate vânzării ca porci de măcelărie sunt născuți pe exploatație sau provin cel puțin din exploatații în agricultură biologică.

Purceii sunt înțărcați începând cu a 6-a săptămână (adică după 35 zile)

Ei provin din crescătorii în aer liber sau crescătorii cu paie cu parcursuri.

Coada și colții rămân intacte cu derogare posibilă în caz de cumpărare exterioară a purceilor sau în caz de necesitate justificată (de exemplu tăierea colților în caz de sarcină numeroasă).

Prevenirea „crizei de 3 săptămâni” se face cu un produs ce nu conține decât fier.

b) Totuși, o derogare la principiul vizat la a) poate fi acordat de organismul certificator dacă se adeverește imposibilă aprovizionarea în regiune în purcei proveniți din exploatații în agricultură biologică.

Cumpărarea de purcei în afara agriculturii biologice este atunci supusă condițiilor următoare :

– cumpărările se efectuează cu prioritate în exploatații în conversie,

– în lipsă, purceii provin din crescătorii aer liber sau păioase cu parcurs,

– purceii sunt introduși în agricultura biologică încă de la înțărcare și la o greutate inferioară la 15 kg.

Un contract ce menționează aceste condiții se face între cel la care s-au născut și cel la care se îngrașă.

Purceii cumpărați în afara agriculturii biologice trebuie să sufere o perioadă de conversie de 150 zile după înțărcare în timpul căreia regulile prezentului caiet de sarcini sunt respectate. Comercializarea cu referința la agricultura biologică a acestor animale implică respectarea dispozițiilor capitolului II.1 a prezentului caiet de sarcini.

c) Purceii vânduți ca purcei de lapte trebuie să fie născuți și crescuți în agricultură biologică.

1.3. REPRODUCĂTORI :

a) Pentru reînoirea și constituirea unui șeptel de reproducători, cumpărările de animale din exploatațiile în agricultură biologică constitue un principiu general, care nu suferă derogare dacă animalele respective sunt disponibile în regiunea de producție.

In lipsă, cumpărările se pot efectua din exploatațiile în conversie.

In caz de imposibilitatea de a se aproviziona cu reproducători animale ce corespund criteriilor căutate în agricultură biologică în regiunea de producție, cumpărările de vieruși în afara agriculturii biologice sunt autorizate, sub rezerva ca ei să fie în vârstă de maxim 8 luni și să răspundă obiectivelor sanitare prevăzute la paragraful g) din capitolul I.1. – „Definiția și cadrul producției”.

Sunt autorizate, în aceleași condiții, cumpărările de scrofițe (porci femele pubere ce nu au fătat nici odată) în afara agriculturii biologice, sub rezerva ca ele să fie în vârstă de maxim 8 luni, să provină din crescătorie aer liber sau cu paie și să răspundă obiectivelor sanitare prevăzute la paragraful g) din capitolul I.1. – „Definiția și cadrul producției”.

Orice introducere de animale masculi și femele de origine convențională antrenează pentru aceste animale o perioadă de conversie de o durată minimă de 6 luni, în timpul căreia regulile prezentului caiet de sarcini sunt respectate.1*.

b) Prima montă este efectuată, cel mai devreme, la al 3-lea estru.Corespunzător acestei perioade fiziologice, vârsta scroafelor atinge sau depășește deci 8 luni pentru rasele cele mai uzuale. Ritmul de reproducție ulterior depinde de înțărcare.

c) Reproducția este bazată pe monta naturală. Inseminarea artificială este autorizată. În schimb transferul de embrion, cât și sincronizarea căldurilor pe cale hormonală este interzisă.

I.4. CAZAREA/STABULAȚIA ANIMALELOR

a) Accesul la parcursuri în aer liber este obligatoriu pentru reproducători, minim 6 luni din an în funcție de condițiile climatice, condițiilor de încărcare expuse la paragraful I.5. „încărcătura și gestiunea efluenților” pentru a reduce riscurile de poluare de către aceștia din urmă.

b) Sistemele de cazare fără așternut sunt interzise pentru orice tip de animale în caz de conversie sau de creare de atelier.

Totuși, este acceptată o derogare provizorie de 2 ani de socotit de la publicarea omologării prezentului caiet de sarcini în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] pentru atelierele duse deja în agricultură biologică de cel puțin un an la data omologării prezentului caiet de sarcini (constatare de anterioritate efectuată de organismul certificator pe baza unei declarații anterioare)

Diversele forme de stabulație liberă sub hangar deschis, boxe pot fi utilizate și creșterea în aer liber cu adăpost este recomandată cu prioritate.

Așternutul trebuie să fie suficient. El este acumulat sau raclat și se compune exclusiv din:

– paie provenite din agricultura biologică sau de conversie;

– așternut natural (vegetație de bărăgan, de mlaștini,…) ;

– substrat carbonat ne tratat, cu garanție explicită asupra originii (factură…).

Cumpărările de paie ne provenite din agricultura biologică sunt limitate și supuse autorizației organismului certificator.

c) Aria de culcare este în mod convenabil păioasă.

d) Maternități : Legarea (atașarea) este interzisă. Boxa clasică cu paie, dotată cu protejare-purcei, este recomandată. Boxele echipate cu o cușcă de fătare și alăptare, chiar și păioase, sunt interzise.

Podeaua plină (caillebotis), parțial sau integral este interzisă în cazul conversiei sau creării de atelier.

Totuși, este acordată o derogare provizorie de 2 ani de socotit de la publicarea omologării prezentului caiet de sarcini în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] pentru atelierele deja conduse în agricultură biologică de cel puțin un an la data omologării acestui caiet de sarcini (constatare de anterioritate efectuată de organismul certificator pe baza unei declarații anterioare).

e)Post înțărcare : In clădire, purceii dispun la minim pe animal prezent de o suprafață de 0,5 mp. Și, în clădire închisă, de un volum de aer de 2 mc.

f) Pre- turmă și gestante : stabulația legată (scroafe legate sau blocate) este interzisă. Podeaua plină, chiar și parțial, este interzisă în cazurile de conversie sau creare de atelier

Totuși ste acordată o derogare provizorie de 2 ani de socotit de la publicarea omologării prezentului caiet de sarcini în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] pentru atelierele deja duse în agricultură biologică de cel puțin un an la data omologării prezentului caiet de sarcini (constatare de anterioritate efectuată de organismul certificator pe baza unei declarații anterioare.

In crescătoriile de porci închise, volumul de aer minim disponibil pe animal este de 3 mc., și animalele au acces liber la o curticică betonată acoperită și cu paie, suprafața la sol este de 6 mp pe scoafă, minim.

*3* g) Ingrășare și finisare : Caillebotis total sau parțial este interzis.

Totuși, în zona de munte cea definită în articolul 87 din legea 99-574 din 9 iulie 1999 de orientare agricolă (JORF din 10 iulie 1999) și prin hătărârile prefecturale privitoare la delimitarea zonei de munte, caillebotis-ul parțial (fără acumulare de lisier sub caillebotis) a cărui suprafață nu depășește 25% din suprafața interioară a crescătoriei de porci închisă accesibilă animalelor, este autorizat în cazul porcilor hrăniți cu lactoserum provenit din agricultura biologică (1).

Sunt admise modurile de cazare următoare :

– aer liber integral cu adăpost natural și artificial este recomandat,

– nișe instalate în clădire deschisă sau stabulație,

– stabulația liberă sub hangar deschis,

– crescătoriile de porci închise : volumul de aer minim disponibil pe animal este de 3 mc.

Ventilația este dinamică și naturală. Iluminatul este natural.

In toate aceste cazuri, animalele au acces liber la o arie de exercițiu.

Locul (spațiul) total disponibil pe porc este de minim :

– 1,20 mp pe porc în finisaj pe 100 kg greutate vie;

– 0,80 mp pe porc de mai puțin de 65 kg.

h) Așternutul ariei de culcare trebuie să fie păios schimbat regulat pentru a fi uscat.

i) Calitatea ambianței este menținută (temperatura, higrometria, viteza aerului, calitatea chimică și bacteriologică a aerului, iluminatul natural), în special pentru incidența pe care o poate avea asupra confortului și stării de sănătate a animalelor.

I.8. CAIET DE CREȘTERE

Pentru a permite o urmărire și un control eficace a turmei un caiet de creștere a cărui pagini sunt ne substituibile și cotate, trebuie să existe pe exploatație. Acest document trebuie să fie ținut la dispoziția organismului certificator.

Acest caiet de creștere are drept rol esențial de a situa în orice moment, în spațiu și în timp, mijloacele de producție puse la dispoziția turmei cât și conduita cotidiană a acesteia din urmă.

Acest caiet de creștere comportă :

* o descriere a mijloacelor de producție :

– caracteristicile clădirilor (cazare, arie de exercițiu, etc…),

– caracteristicile stocării dejecțiilor,

– plan de răspândire a efluenților de creștere,

– copie a contractului de răspândire la un terț sau alte destinații,

* o descriere a conduitei turmei :

– efectiv (origine, reînoire, reformă),

– alimentație, raționare,

– profilaxie, îngrijiri-terapeutice,

– intervenții veterinare (ordonanțe),

* un detaliu a fluxurilor :

– număr de animale la plecare, cumpărări, vânzare, pierderi eventuale.

ooo000ooo

MINISTERUL AGRICULTURII SI PESCUITULUI

DIRECTIA POLITICILOR ECONOMICE SI INTERNATIONALE

CAIET DE SARCINI

PRIVIND MODUL DE PRODUCTIE BIOLOGICA A

OUĂLOR

VERSIUNE CONSOLIDATĂ

Omologată prin hotărârea interministerială din 21 decembrie 1992

Apărută în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din 31 decembrie 1992

*1*modificată prin clauza nr.1. la caietul de sarcini a ouălor

*2*modificată prin clauza “durata de conversie”

Omologată prin hotărârea interministerială din 6 iulie 1998

Apărută în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din 9 iulie 1998

*3*modificată prin clauza “ALIMENTAȚIA ANIMALELOR”

Omologată prin hotărârea interministerială din 15 februarie 1999

Apărută în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] din 18 februarie 1999

SUB DIRECTIA VALORIFICĂRII ȘI ORGANIZĂRII FILIERELOR

BIROUL DE SEMNE DE CALITATE ȘI DE AGRICULTURĂ BIOLOGICĂ

3, str. Barbet de Jouy – 75349 PARIS 07 SP

Telefon :

Telefax :

CAIET DE SARCINI PRIVIND MODUL DE PRODUCȚIE

BIOLOGICĂ A OUĂLOR

Versiune consolidată pusă la zi la 1 noiembrie 1999

CUPRINS PAG. 2

PREAMBUL 5

TITLUL I – CREȘTEREA PUICUȚELOR

1) DEFINIȚIA ȘI CADRUL CREȘTERII 7

1.1. Obiective 7

1.2. Originea animalelor și constituirea turmei 7

1.3. Identificare 7

2) CONDIȚII DE CREȘTERE 8

2.1. Cazare 8

2.2. Parcursuri: conduită și acces 8

2.3. Igiena localurilor 8

2.4. Vidul sanitary 10

2.5. Gestiunea efluenților de creștere 10

*2* “Conversia simultanee” 2* 10

3) ALIMENTAȚIA 11

3.1. Principii generale 11

3.2. Compoziția alimentară 12

3.3. Dispoziții derogatoare 14

3.4. Apa de adăpat 16

3.5. Fabricarea de alimente 16

4) PROFILAXIE ȘI ÎNGRIJIRI VETERINARE 17

4.1. Prevenția 17

4.2. Terapeutica 17

4.3. Diverse 17

5) FIȘA TEHNICĂ DE CREȘTERE ȘI DE CONTROL 18

5.1. Descrierea mijloacelor de producție 18

5.2. Descrierea conduitei de creștere 18

TITLUL II – CREȘTEREA GĂINILOR OUĂTOARE

1) DEFINIȚIA ȘI CADRUL PRODUCȚIEI 19

1.1. Obiective 19

1.2. Originea animalelor și transferal turmei 19

2) CONDIȚII DE CREȘTERE 20

2.1. Cazare 20

2.2. Parcursuri, conduită și acces 21

2.3. Igiena localurilor 22

2.4. Vid sanitary 23

2.5. Gestiunea efluenților de creștere 23

*2*”Conversie simultanee 2*” 23

3) ALIMENTAȚIA 24

3.1. Principii generale 24

3.2. Compoziția alimentară 25

3.3. Dispoziții derogatoare 27

3.4. Apa de adăpat 29

3.5. Fabricarea de alimente 29

4) PROFILAXIE ȘI ÎNGRIJIRI VETERINARE

4.1. Prevenția 30

4.2. Terapeutica 30

5) OUATUL (ponta) 31

6) FISA TEHNICĂ DE CRESTERE ȘI DE CONTROL

6.1. Descrierea mijloacelor de producție 31

6.2. Descrierea conduitei de creștere 32

TITLUL III – PRODUCȚIA DE OUĂ

1) COLECTAREA OUĂLOR 33

1.1. In crescătorii 33

1.2. Transportul spre centrele de condiționare 33

2) *1* CONDIȚIONAREA OUĂLOR ÎN COCHILIE*

2.1. Reguli generale 33

2.2. Identificarea loturilor 34

3) *1* PUNEREA PE PIAȚĂ A OUĂLOR ÎN COCHILIE CONDIȚIONATE* 34

4) *1* ETICHETAJUL OUĂLOR ÎN COCHILIE* 34

4.1. Marcarea cochiliei ouălor 34

4.2. Marcarea ambalajelor 34

4.3. Mențiuni specifice 1* 34

*1* TITLUL III bis TRANSFORMAREA OUĂLOR ȘI A OVO-PRODUSELOR

1) OBIECTIVE 35

2) ORIGINEA MATERIEI PRIME (trasabilitate amonte) 35

2.1. Principii generale 35

2.2. Colecta și condiționarea ouălor destinate transformării 35

3) TRASABILITATE ÎN ATELIER ȘI REGULI DE IGIENĂ 36

3.1. Trasabilitate în atelier 36

3.2. Igienă 36

4) REGULI DE BAZĂ A TRANSFORMĂRII OUĂLOR ȘI A OVO-PRODUSELOR

4.1. Procedee 37

4.2. Ingredienți, auxiliary tehnologici și aditivi (cf. anexei 5) 38

5) COMERCIALIZAREA (trasabilitate aval) 38

6) ETICHETAJUL OUĂLOR TRANSFORMATE ȘI OVO-PRODUSELOR 1* 38

TITLUL IV – PLAN DE CONTROL

1) CONFORMITATE LA REGLEMENTAȚIE 40

2) CONTROL 40

2.1. Producția de puicuțe și ouă 40

*3* 2.2. Controlul fabricanților de alimente pentru animale 3* 41

2.3. Cntru de condiționare și de punere pe piață 41

*1* 2.3.bis. Controlul spargerilor și a unităților de transformare a ouălor și a

ovo-produselor 1* 44

2.4. Sancțiuni 46

ANEXE

1. Lista de produse autorizate prin hotărâre interministerială 48

2. Barem de sancțiuni 50

3. Fișa de creștere a lotului 52

4. Fișă de creștere bisăptămânală 53

*1* 5. Ingredient și auxiliary tehnologic 54

6. Compuși ce pot fi folosiți în produse destinate curățeniei și dezinfecției 1*

58

PREAMBUL

Caietul de sarcini al IFOAM ([NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Movements) a definit principalele obiective ale [NUME_REDACTAT].

In domeniul producțiilor animaliere, noțiunile următoare sunt considerate ca esențiale :

– să se asigure o perfectă continuitate de acțiuni vizând să mențină un foarte bun echilibru între animal și alimentele sale, între alimente și solurile care le-au produs,

– să se țină cont nu doar de nevoile fiziologice a animalelor dar în egală măsură și de constrângerile etologice.

In maniera de a rămâne în conformitate cu regulile adoptate de țările ce practică agricultura biologică, câteva linii directoare indică conduita generală a sistemelor de producție animală

1) Este necesar de a allege rase bine adaptate condițiilor mediului lor conservând și garantând diversitatea genetică;

2) Obiectivele selecției nu trebuie să modifice comportamentul fundamental al animalelor;

3) Mediul animalelor (clădiri, garduri, etc.) trebuie să fie conceput în așa fel încât, după nevoile lor, animalele:

– să dispună de sufficient spațiu pentru a se deplasa, culca sau odihni, comportamentul specific al fiecărei specii fiind respectat,

– să aibă sufficient aer și lumină a zilei.

Tehnicile și clădirile utilizate în creștere trebuie să limiteze poluările prin îngrășăminte de fermă. Astfel fiecare crescătorie ce practică agricultura biologică caută constant soluțiile care să conserve cel mai bine mediul înconjurător. Obiectivul crescătorului fiind de a reconverti ansamblul de producții animale și vegetale a exploatației.

4) Alimentația conform nevoilor fiziologice ale animalelor trebuie să fie produsă sau transformată urmând regulile definite pentru fiecare specie particulară

Rația alimentară trebuie să provină în totalitate din agricultura biologică, sau din produse ca algele marine ce nu au suferit nici un tratament chimic în cursul stocării și transformării lor, și/sau din produse complementare autorizate prin hotărâre interministerială.

Totuși, în circumstanțe particulare, ce fac imposibilă aprovizionarea în totalitate a compușilor rației în produse provenite din agricultura biologică, organismul certificatory poate autoriza, după acordul secțiunii agricultură biologică a Comisiei naționale de mărci și certificate de produse agricole și alimentare, ca o mică parte a rației să nu provină din agricultura biologică.

Aceste dispoziții derogatoare admise unic cu titlu excepțional și temporar vor fi revăzute cel târziu la adoptarea regulamentului comunitar, privind modul de producție biologică a animalelor, a produselor animaliere ne transformate și a produselor destinate alimentației umane conținând ingrediente de origine animală.

Ansamblul regulilor prezentului caiet de sarcini privind modul de producție biologică a ouălor se aplică fără prejudicial dispozițiilor reglementației generale, comunitare și naționale.

Singure capitolele prezentului caiet de sarcini privind condițiile de cazare, alimentație, profilaxie și îngrijiri veterinare se aplică agricultorilor producători de păsări, pe o mică scară, a căror producție face obiectul unei vânzări directe.

Nu sunt supuse dispozițiilor regulamentului CEE 1907/90, ouăle cedate direct consumatorului pentru nevoile sale personale de către producător, pe locul exploatației sale, pe o piață ppublică locală cu excepția piețelor cu strigare (licitație) sau prin colportare, cu condiția ca ouăle să provină din propria sa producție, ca ele să nu fie ambulate conform articolelor 10, 11, și 12 din regulamentul CEE 1907/90 și să nu fie utilizate niciuna din indicațiile relative la categoriile de calitate și de greutate prevăzute prin regulament.

In ceea ce privește punerea pe piață, reglementația în curs va trebui să fie respectată.

*3*

Obiectivul de interdicție generală de utilizare în alimentația animalelor crescute după modul de producție biologic a organismelor genetic modificate, a produselor reieșite din acestea și care conțin OGM-uri sau material genetic transferabil, cât și produse sau sub produse care au reieșit din ele și chiar dacă nu conțin material genetic transferabil, este afirmat.

In timpul culturii, a recoltei, a conservării și/sau a preparării vegetalelor destinate alimentației animalelor, cultivate conform regulilor comunitare și naționale privind modul de producție biologic toate măsurile vor trebui să fie luate pentru a se asigura că aceste vegetale nu au fost tratate prin produse fito-sanitare conținând sau provenind din OGM, nu au fost fertilizate cu îngrășăminte și amendamente ale solului conținând sau provenind din OGM-uri. 3*.

TITLUL I. – CREȘTEREA PUICUȚELOR

1) DEFINIȚIA ȘI CADRUL DE CREȘTERE A PUICUȚELOR

1.1. [NUME_REDACTAT] în agricultură biologică a puicuțelor are drept obiectiv producerea viitoarelor găini ouătoare după regulile stabilite în concertație cu consumatorii și profesioniștii, permițând astfel de a face să coincidă preocupațiile fiecăruia și de a respecta nevoile fiziologice a animalelor.

La termen obiectivul este de a stăpâni după regulile agriculturii biologice ansamblul ciclului de producție a ouălor (pui, puicuțe, ouătoare). Este la fel pentru condiționarea care la termen va trebui să se facă în unități specializate.

1.2. Originea animalelor și constituirea turmei (efectivului)

Cumpărarea de pui de o zi de la clocitorii inmatriculate la [NUME_REDACTAT] a Agriculturii și a Pădurii și înscrise la controlul serviciilor veterinare a acesteia este autorizată.

Fiecare livrare de pui trebuie să corespundă la o bandă (subiecți de aceeași vârstă). Fiecare bandă furnizată trebuie să corespundă la o sușă sau la o încrucișare de sușe.

Sușele preconizate la această dată sunt WARREN ISABROWN, LOMMAN BROWN și ISSEX.

Această alegere va putea fi revizuită în vederea încercărilor positive a noilor sușe sau noilor încrucișări de sușe prin raport la criteriile de producție a prezentului caiet de sarcini.

Producătorul va avea grijă să privilegieze utilizarea sușelor rustice existente și va participa astfel la perenizarea diversității genetice.

Un certificate de origine trebuie să fie eliberat crescătorului pentru fiecare livrare de puișori.

Acest certificate de origine este ținut la dispoziția controlorilor.

1.3. [NUME_REDACTAT] crescute în agricultura biologică sunt identificate printr-un marcaj la aripă, pus între a doua și a cincea săptămână de vârstă a subiecților.

2) CONDIȚII DE CREȘTERE

Puicuțele sunt crescute la sol în clădiri cu posibilitatea de a recurge la iluminatul programat, la crescători înregistrați și controlați conform reglementației comunitare și naționale în vigoare.

2.1. [NUME_REDACTAT] clădiri, creșterea se face pe așternut integral.

Așternutul putând să fie asanat și îmbogățit prin răspândire de fosfați naturali, litotamnă, maerl, prafuri de roci, prafuri și extracte de plante.

Intr-o clădire, nu se poate găsi decât o singură bandă de puicuțe de aceeași vârstă. Nu se pot găsi mai mult de 5 000 puicuțe în bandă unică pe clădire și 10 000 puicuțe pe sit de creștere.

Dacă un același sit regrupează creștere în agricultură biologică și în convențional și în scopăul de a identifica mai bine diferitele loturi, un ecartaj de vârstă minimală de 3 săptămâni și /sau alegerea unei alte specii de păsări va fi indispensabilă.

Totuși, nu este posibil de a alterna în aceeași clădire creștere biologică și creștere convențională.

Coexistența pe un același sit de creștere a unei producții biologice și a unei producții convenționale este limitată la o perioadă de 2 ani socotind de la prima amplasare a unei creșteri după modul de producție biologic într-una din clădirile sitului de creștere.

De la a zecea săptămână de vârstă a puicuțelor densitatea este inferioară sau egală la zece subiecți pe mp. utilizabil. Prin mp utilizabil trebuie înțeleasă suprafața sălilor de creștere diminuată de suprafața ocupată de instalații altele decât hrănitoarele și adăpătoarele.

Durata maximă de iluminat natural și artificial nu va putea să depășească în total 16 ore pe zi.

*2*

2.2. Parcursuri: conduită și acces

Puicuțele trebuie să aibă acces la un parcurs ierbos și parțial umbrit, certificat cel puțin în al 2-lea an de conversie spre agricultura biologică la momentul intrării primului lot.

In caz de reducere a perioadei de conversie a parcursului decisă de organismul de control, cu consimțământul autorității competente, conform punctului 1 din anexa I a regulamentului CEE nr. 2092/91 modificat, intrarea puicuțelor pe acest parcurs nu se poate face decât după 6 luni de conduită a parcursului după modul de producție biologic (1). 1*

Prin derogare

1 Prin derogare, dispoziția acestui alineat relativă la perioada incompresibilă de 6 luni se aplică începând cu 9 iulie 1999 (adică un an după apariția în JORF a clauzei “durata de conversie” omologată prin hotărârea din 6 iulie 1998), dacă clădirilor în curs de implantare destinate de a adăposti păsări l-i s-au eliberat un permis de construire în cele 12 luni ce preced data de apariție precitată. Această măsură derogatoare nu afectează modalitățile de reducere a perioadei de conversie, acelea fixate la punctual 1) din anexa I a regulamentului 2092/91/CEE modificat.

Crescătorul va trebui să pună totul în lucru pentru ca ansamblul animalelor să poată face uz de parcurs.

Suprafața parcursurilor trebuie să fie cel puțin egală la 3 mp pe puicuță.

Accesul la parcurs trebuie să intervină cel târziu la vârsta de 15 săptămâni după sezon.

Conduita parcursurilor trebuie să fie conform regulilor comunitare și naționale privind modul de producție biologic al produselor vegetale ne transformate.

Orice intervenție pe parcursuri ce se raportează la amendare sau la fertilizare cât și la eventuale tratamente trebuie să fie consemnate pe caietul de creștere.

2.3. Igiena localurilor

Curățenia se face cu apă sub presiune sau cu apă caldă.

Pentru dezinfecția localurilor, unul sau mai multe dintre mijloacele de mai jos pot fi utilizate sub rezerva ca produsele dezinfectante să fi fost în prealabil omologate în aplicația legii 525 din 2 noiembrie 1943 :

* laptele de var preparat în momentul folosirii cu var nestins în proporție de 10%

* apa de Javel la dozele preconizate în igiena veterinară (12 grade clorometrice) (hipoclorit de sodium)*

* cresilol sodic*

* soda și potasiul caustic*

In clădiri, o asanare a aerului este posibilă prin pulverizarea și nebulizarea de esențe naturale de plante.

Produsele de curățenie și de dezinfecție semnalate printr-un asterisk* (produse chimice de sinteză) nu pot fi utilizate decât dacă figurează pe lista pozitivă aprobată prin hotărâre interministerială.

In timpul asanării localurilor, în absența animalelor, se poate face uz de antiparazitare pe bază de piretru și/sau rotenonă (Derris elliptica).

2.4. Vidul sanitar

Clădiri : După plecarea fiecărei bande, curățenia și dezinfecția localurilor și a materialului sunt rapid effectuate. Un vid sanitary de minim 3 săptămâni după curățenie și dezinfecție este realizat între plecarea unei bande și sosirea bandei următoare.

După dezinfecție, crescătorul are grijă de uscarea completă a clădirii.

Parcursuri : Fiecare parcurs trebuie să beneficieze de un timp de repaus a ierbii și de un vid sanitary cu o durată minimă de 2 luni între plecarea unei bande și accesul la parcurs a bandei următoare.

2.5. Gestiunea efluenților de creștere

Pentru a evita orice concentrație de materii organice de origine animală și de a limita riscurile de poluare, este recomandat de a prevedea suprafețele necesare răspândirii acestor fecale și gunoaie în funcție de un bilanț annual al azotului.

Crescătorul stabilește un plan de răspândire cuprinzând numărul cadastral al parcelelor ce primesc gunoaiele și purinul, suprafața lor, cantitățile răspândite și datele de intervenție pe aceste parcele.

Această suprafață de răspândire poate fi parte integrantă a exploatației sau să facă obiectul unui contract cu vecinii.

In acest caz, vecinii acceptă orice control de bună derulare a acestor împrăștieri.

Respectarea regulilor de împrăștiere face obiectul verificărilor de către organismul certificator.

In grija conservării echilibrelor micro-biologice și chimice a solurilor ce primesc aceste materii organice, crescătorul va căuta să reducă agresivitatea, impactul și dozele de efluenți de răspândit, aceasta prin compostare sau orice altă tehnică compatibilă cu regulile agriculturii biologice.

TITLUL II – CREȘTEREA GĂINILOR OUĂTOARE

1) DEFINIȚIA ȘI CADRUL PRODUCȚIEI

1.1. [NUME_REDACTAT] de ouă după principiile agriculturii biologice trebuie să se realizeze cu grija permanentă a calității și garanției, aceasta pentru a răspunde dorințelor consumatorului (prospețime, valoare alimentară, ne vătămătoare), totul respectând nevoile fiziologice ale animalelor și mediul tehnic și economic în care crescătorii trebuie să lucreze.

1.2. Originea animalelor și transferul trupei

Aprovizionarea în puicuțe se face cu animale de în jur de 18 săptămâni pentru a permite o intrare la ouat la 20 sau 21 săptămâni.

Sușele preconizate la această dată sunt WARREN ISABROWN, LOMMAN BROWN, această alegere va putea fi revizuită în vederea încercărilor cu noi sușe sau noi încrucișări de sușe prin raport cu criteriile de producție a prezentului caiet de sarcini.

Un certificat de origine trebuie să fie eliberat crescătorului pentru fiecare livrare de puicuțe.

Acest certificat de origine este ținut la dispoziția controlorilor. Puicuțele trebuie să provină din crescătorie ce lucrează după regulile din titlul I a prezentului caiet de sarcini.

Cei ce incubează înmatriculați la Direcția departamentală a agriculturii și pădurii, trebuie să fie înscriși la controlul serviciilor veterinare a acesteia.

*2* La stadiul actual de dezvoltare a agriculturii biologice, oferta de aprovizionare în puicuțe crescute după aceste reguli este inexistentă. De asemenea, pentru a permite punerea la punct progresivă a unei astfel de producții, este posibil de a cumpăra în afara agriculturii biologice puicuțe la vârsta maximă de 12 săptămâni.

Dacă puicuțele nu pot fi introduse de la această vârstă într-o unitate în agricultură biologică, ele trebuie minim și cel mai târziu la vârsta de 12 săptămâni:

– să fie hrănite cu o alimentație conform regulilor din titlul I „Creșterea puicuțelor”, cap.3) „Alimentația” a prezentului caiet de sarcini, și aceasta durând 10 săptămâni pe puțin înainte de debutul comercializării ouălor în agricultura biologică, și

– să se respecte dispozițiile capitolului 4) „Profilaxie și îngrijiri veterinare”, cât și a paragrafelor 2.3. „Igiena localurilor” și 2.4. „Vidul sanitar”, alineat „Clădiri” din titlul I „Creșterea puicuțelor” a prezentului caiet de sarcini.

– să fie crescute într-o clădire unde întreaga bandă de puicuțe este destinată producției pentru agricultura biologică.

In plus, data transferului puicuțelor trebuie să fie comunicat cu 8 zile înainte organismului certificator. La data transferului, vârsta puicuțelor nu poate depăși 18 săptămâni.

In acest caz de față, admis cu titlu temporar și care va fi revăzut cel mai târziu la adoptarea regulamentului comunitar privind modul de producție biologic a animalelor și produselor derivate, crescătorul de puicuțe acționează ca sub-tratant al crescătorului de ouătoare. Drept consecință, el trebuie să se supună verificărilor judecate ca utile de către organismul certificator agreat (consimțit) de clientul său. Pentru aceste verificări, organismul certificator se sprijină pe dispozițiile respective din prezentul caiet de sarcini.

Crescătorul de găini ouătoare trebuie să aibă notificată activitatea sa la Direcția departamentală a agriculturii și pădurii și să fi aderat la sistemul de control în agricultură biologică. Responsabilitatea sa cu privire la certificare este din plin angajată în caz de lipsă a sub-tratantului său 5. 2*

Aceste dispoziții derogatoare, admise cu titlu excepțional și temporar, vor fi revăzute cel târziu la adoptarea regulamentului comunitar privind modul de producție al animalelor, a produselor animaliere ne transformate și a produselor transformate conținând produse de origine animală.

Perturbațiile și stresul care însoțesc în general transferul puicuțelor în adăpostul pentru ouat, vor trebui minimizate la maxim grație unor excelente condiții de transport și de primire.

Prin derogație

5 Aceste dispoziții intră în vigoare începând cu 13 noiembrie 1998 (18 săptămâni după apariția în JORF a hotărârii clauzei „durata de conversie”).

2) CONDIȚII DE CREȘTERE

Găinile ouătoare sunt crescute la sol în clădiri luminoase cu posibilitate de acces la un parcurs ierbos. Durata maximă de iluminat natural și artificial nu va putea să depășească în total 16 ore pe zi.

Producția de ouă de agricultură biologică trebuie să se înființeze la crescători înregistrați și controlați după dispozițiile regulamentului (CEE) nr.2092/91.

2.1. [NUME_REDACTAT] în clădiri se face :

– fie pe așternut integral,

– fie pe caillebotis cu așternut pe o treime cel puțin din suprafața utilizabilă de către animale. In acest caz, adăpătorile și hrănitoarele sunt dispuse în maniera de a fi ținute curate în permanență.

Așternuturile pot fi asanate prin răspândire de fosfați naturali, litotamnă, maerl, prafuri de roci, prafuri și extracte de plante.

Intr-o clădire, nu se poate găsi decât o singură bandă de găini ouătoare de aceeași vârstă.

Nu se pot găsi mai mult de 4500 găini în bandă unică pe clădire și 9000 pe exploatație, cu excluderea oricărei alte crescătorii de păsări.

In clădiri, densitatea pe mp de suprafață utilizabilă este de :

– 7 găini la mp pentru creșterea pe așternut cu sau fără caillebotis.

– 10 găini pe mp pentru creșterea ce dispune de stinghii (minim 15 cm per subiect)

O derogație va fi aplicată pentru atelierele ce au existat înainte de aplicarea caietului de sarcini, a căror efectiv este cuprins între 4500 și 5500 găini pe bandă și între 9000 și 11000 găini pe exploatație.

Această dispoziție derogatorie admisă unic cu titlu excepțional și temporar va fi revăzută cel mai târziu la adoptarea regulamentului comunitar privind modul de producție al animalelor.

Distanța minimă între fiecare clădire construită după aprobarea prezentului caiet de sarcini este de 30 metrii.

2.2. Parcursuri: conduită și acces

Creșterea pe parcursuri este obligatorie. Ea corespunde creșterii găinilor în aer liber, conform reglementației comunitare în vigoare asupra normelor de comercializare a ouălor.

*2* Ouătoarele trebuie să aibă acces la un parcurs ierbos și parțial umbrit, certificat cel puțin în al 2-lea an de conversie spre agricultura biologică la momentul intrării primului lot. Dispunerea parcursului trebuie să fie armonioasă în raport cu clădirea (lărgimea și lungimea sa trebuie să fie cel puțin o dată și jumătate din cea a clădirii).

In caz de reducere a perioadei de conversie a parcursului decisă de organismul de control, cu consimțământul autorității competente, conform punctului 1 din anexa I a regulamentului CEE nr.2092/91 modificat, intrarea ouătoarelor pe acest parcurs nu poate să se facă decât după 6 luni de conduită a parcursului după modul de producție biologic.6 2*

Crescătorul va trebui să pună totul în lucru pentru ca ansamblul de animale să poată face uz de parcurs.

Suprafața totală înierbată este de minim 3 mp pe subiect permițând astfel o rotație a parcursurilor pentru a asigura re creșterea vegetației în cursul perioadei de creștere.

Accesul la parcurs este efectuat cel mai târziu la a 28-a săptămână de la ora 11 a dimineții până la crepuscul.

Dispoziția și dimensiunile trapelor trebuie să faciliteze ieșirea animalelor (minim 1 metru linear de ieșire pentru 350 găini, înălțimea minimă 35 cm)

Conduita parcursurilor trebuie să fie conform regulilor comunitare și naționale privind modul de producție biologic a produselor vegetale ne transformate.

Orice intervenție asupra parcursurilor ce se raportează la amendament sau la fertilizare cât și la eventuale tratamente trebuie să fie consemnate pe caietul de creștere.

2.3. Igiena localurilor

Curățenia se face cu apă sub presiune sau apă caldă.

Pentru dezinfecția localurilor, unul sau mai multe mijloace de mai jos pot fi utilizate sub rezerva ca produsele dezinfectante să fi fost în prealabil omologate în aplicația legii 525 din 2 noiembrie 1943.

Prin derogație

6 prin derogație, dispoziția alineatului de mai sus relativă la perioada incompresibilă (care nu mai poate fi scurtată) de 6 luni se aplică începând cu 9 iulie 1999 (adică un an de la apariția în JORF a clauzei „durata de conversie” omologată prin hotărârea din 6 iulie 1998), dacă clădirilor în curs de implantare destinate de a adăposti ouătoarele l-i s-a eliberat un permis de construire în cele 12 luni ce preced data de apariție precitată. Această măsură derogatorie nu afectează modalitățile de reducere a conversiei, acelea fixate la punctul 1) a anexei I a regulamentului 2092/91/CEE modificat.

– laptele de var preparat la momentul folosirii cu var nestins în proporție de 10%

– apa de Javel în dozele preconizate în igiena veterinară (12 grade clorometrice) (hipoclorit de sodiu)*

– cresilol sodic*

– soda și potasiul caustic*

In clădiri, o asanare a aerului este posibilă prin pulverizarea și nebulizarea esențelor naturale de plante.

Produsele de curățire și de dezinfecție semnalate printr-un asterisc* (produse chimice de sinteză) nu pot fi utilizate decât dacă ele figurează pe lista pozitivă aprobată prin hotărârea interministerială.

In timpul asanării localurilor în absența animalelor, se poate face uz de antiparazitare pe bază de piretru și/sau rotenonă (Derris elliptica)

2.4. Vidul sanitar

Clădiri: După plecarea fiecărei bande, curățenia și dezinfecția localurilor și a materialului sunt rapid efectuate.

Un vid sanitar de minim 3 săptămâni după curățenie și dezinfecție, este realizat între plecarea unei bande și sosirea bandei următoare.

După dezinfecție, crescătorul are grijă de uscarea completă a clădirii.

Parcursuri: Fiecare parcurs trebuie să beneficieze de un timp de repaus (re creștere) al ierbii și de un vid sanitar de o durată minimă de 2 luni între plecarea unei bande și accesul la parcurs al bandei următoare.

5) OUATUL

Programul de creștere al puicuțelor vizează de a permite intrarea în ouat spre a 21-a săptămână de vârstă.

Cuiburile (cuibarele) de ouat sunt dispuse în număr suficient (un cuibar pentru 8 găini). Instalația cuibarelor trebuie să permită evacuarea rapidă a ouălor în afara cuibarului spre un culuar destinat strângerii lor. Acest sistem de evacuare și cuibarele de ouă sunt menținute în permanență în bună stare de igienă și curățenie.

6. FIȘA TEHNICĂ DE CREȘTERE ȘI DE CONTROL

Fișe tehnice de creștere și control sunt obligatoriu dispuse în clădirea de creștere pentru ca, controlorul și/sau tehnicianul însărcinat cu urmărirea să poată să le controleze și vizualizeze în orice moment.

Aceste fișe tehnice de creștere și control au ca rol principal de a situa în orice moment în spațiu și în timp mijloacele de producție puse la dispoziția crescătoriei cât și conduita de zi cu zi a acestei crescătorii.

Trebuie să existe 2 fișe tehnice de creștere și de control.

6.1. Descrierea mijloacelor de producție (clădiri, parcursuri)

Această fișă este stabilită la consimțământul crescătoriei, ea conține cel puțin următoarele indicații :

– numele și adresa crescătorului,

– suprafața de clădire,

– densitatea în clădire,

– suprafața parcursului,

– densitatea pe parcurs,

– lungimea trapelor de ieșire,

– plan de împrăștiere a efluenților de creștere.

6.2. Descrierea conduitei de creștere

Această fișă este reînoită la fiecare bandă, căci ea se referă la urmărirea creșterii. Găsim cel puțin următoarele indicații :

– numele și adresa crescătorului,

– nr. crescătorului (purtat pe marcaj) și nr lotului,

– data punerii în creștere,

– numărul exact de puicuțe puse în creștere,

– numele și adresa furnizorului de alimente,

– datele de livrare și cantitățile de alimente livrate,

– programul de alimentație,

– profilaxie și îngrijiri terapeutice,

– intervenții veterinare (ordonanțele trebuie să fie păstrate),

– mortalitate zilnică,

– intervenții în clădiri,

– intervenții pe parcursuri,

– data de ieșire a găinilor pe parcursuri,

– cantitățile de ouă strânse pe zi,

– data reformei.

TITLUL III – PRODUCȚIA DE OUĂ

1) COLECTAREA OUĂLOR

1.1. In crescătorii

Strângerea ouălor în clădirea de ouat este efectuată cel puțin de 2 ori pe zi și este efectivă la finele zilei.

Ouăle sunt puse pe alveole curate de culoarea prevăzută pentru identificarea agriculturii biologice, apoi stocate într-un local închis izolat în așa mod ca temperatura aici să fie în mod regulat cuprinsă între +5 și +18 grade C.

Ouăle crăpate sau murdare sunt puse la o parte și condiționate în ambalaje identificate dar pot fi comercializate în „spargere” în circuitul agriculturii biologice.

Cantitatea de ouă colectate zilnic trebuie să facă obiectul unei înregistrări pe fișa sau caietul de sarcini

1.2. Transportul spre centrele de condiționare

Livrarea ouălor de la crescătorii la centrul de condiționare are loc cel puțin la 3 zile lucrătoare odată.

Această colectă a ouălor în crescătorie trebuie să fie executată în vehicule izoterme a căror temperatură interioară este menținută la mai jos de 18 grade C.

ANEXA 3.

Fișă de creștere a lotului

NUMELE CRESCĂTORULUI :

ADRESA :

LOT DE OUĂTOARE NR.:

Sușa: cuibar :

Născute în: crescute la:

Număr :

TRANSFER LA :

Vârsta:

Număr de subiecți la plecare:

CLĂDIREA:

Suprafața totală = mp

Suprafața accesibilă găinilor:

Suprafața de așternut:

Densitatea:

Număr de cuibare:

Lungimea totală a trapelor:

PARCURSURI

Suprafața accesibilă găinilor:

Furnizor de alimente:

Numele tehnicianului:

Numele controlorului:

EFLUENȚI DE CREȘTERE

Volum:

Valoarea fertilizantă medie:

Plan de împrăștiere:

ANEXA 4.

Fișa de creștere bisăptămânală

Găini crescute în aer liber

Nume: Lot nr.

Vârsta găinilor în săptămâni:

Săptămâna de la ……………………………..la…………………………………….

Durata iluminatului:

Dimineața…………………………….

Seara……………………………………

PROCENTAJ DE OUAT BISĂPTĂMÂNAL : A/C x 100 = %

ALIMENT :

Cantitate:………………………….Categorie:………………………….livrat la:…………………………

Stoc în siloz înainte de livrare………………………………………………………………………………

Livrarea : dimineața – seara

Intervenții asupra : – clădiri

– parcursuri

– animale

ANEXA 5.

*1*

Această anexă poate evolua în funcție de modificările adoptate în cadrul anexei VI a regulamentului 2092/91/CEE modificat. Totuși, restricții la aceste modificări pot fi adoptate după avizul Comisiei naționale a mărcilor și certificatelor de produse agricole și alimentare, secțiunea agricultura biologică.

Folosirea unui ingredient menționat în părțile A sau C sau folosirea unui auxiliar tehnologic în partea B nu este posibilă decât dacă e conform reglementației și bunelor practici în vigoare pentru produsul respectiv.

Definiții a termenilor din prezenta anexă :

– 1 – Ingredienți : substanțele (cuprinși aici și aditivii) utilizate în prepararea ovo produselor și încă prezente în produsul finit, eventual sub o formă modificată, conform dispozițiilor articolelor R 112-2 și R 112-3 din Codul consumului.

– 2 – Ingredienți de origine agricolă :

a) Produsele agricole simple și produsele care derivă din ele, obținute prin spălare, curățare sau prin procedee termice și/sau mecanice și/sau fizice proprii ce au ca efect de a reduce conținutul în apă al produsului.

b) Produsele derivate din produsele menționate la punctul a), obținute prin alte procedee utilizate în transformarea produselor alimentare, cel puțin ca aceste produse să nu intre în categoria aditivilor alimentari sau a aromelor, definite la punctele 5 și 7 de mai jos.

– 3 – Ingredienți de origine ne agricolă : ingredienții alții decât ingredienții de origine agricolă, care aparțin cel puțin la una din categoriile următoare:

a) aditivi alimentari, cuprinse aici și suporturile pentru aditivii alimentari, definiți la punctele 5 și 6 de mai jos

b) arome, definite la punctul 7 de mai jos

c) apă și sare

d) preparații pe bază de micro-organisme

e) minerale, oligo-elemente și vitamine

– 4 – Auxiliari tehnologici : substanțele definite de directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988, relativ la aditivii ce pot fi folosiți în bunurile de larg consum destinate alimentației umane.

– 5 – Aditivi alimentari : substanțele definite la articolul 1 al decretului nr 89-674 din 18 septembrie 1989 relativ la aditivii ce pot fi folosiți în bunurile de larg consum destinate alimentației umane și hotărârea sa de aplicație în data de 2 octombrie 1997.

– 6 – Suporturi, aici înțelegându-se următorii portanți : aditivii alimentari utilizați pentru a dizolva, dilua, dispersa sau modifica prin alte procedee fizice un aditiv alimentar fără a altera funcția sa tehnologică, pentru a facilita manipularea sa, aplicarea sau utilizarea sa.

– 7 – Arome : substanțele și produsele definite prin decretul nr 91-366 din 11 aprilie 1991 modificat relativ la aromele destinate a fi folosite în bunurile de larg consum alimentare.

ANEXA 6.

LISTA COMPUȘILOR CE POT FI UTILIZAȚI ÎN

PRODUSELE DESTINATE CURĂȚENIEI ȘI DEZINFECȚIEI

(cf. În special hotărârii din 10 noiembrie 1993 publicată în JORF din 30 noiembrie 1993 și orice modificare de viitor)

N.B.1.: produsele sunt de utilizat la dozele reglementare sau, în absența reglementației, la dozele preconizate de fabricant.

N.B.2.: folosirea produselor semnalate printr-un asterisc este supusă acordului organismului certificator.

– baze : sodă caustică*

potasiu caustic*

– acizi: acid ortofosforic*

Acid nitric*

– dezinfectanți : apă oxigenată*

Apă de Javel (hipoclorit de sodiu 12 grade clorometrice)*

Lapte de var preparat la momentul folosirii cu var nestins în proporție de 10 %. 1*

ooo000ooo

CREȘTEREA IEPURILOR

DISPOZIȚII SPECIFICE

LA MODUL DE PRODUCȚIE BIOLOGIC AL IEPURILOR

Operatorii cu referință pentru această specie sunt supuși regulamentului CEE nr 2092/91 modificat. Dispozițiile de mai jos se adaugă și completează dispozițiile regulamentului CEE nr 2092/91 modificat și în special dispozițiile anexei I partea B, în ceea ce privește ierbivorele și/sau mamiferele.

Constituirea și reînoirea șeptelului, conversia

Pentru constituirea șeptelului ori pentru reînoirea materialului biologic de reproducție, achiziționarea animalelor din exploatații agricole ecologice este autorizată fără nici un fel restricții ori limite în ceea ce privește numărul animalelor achiziționate.

Achiziționarea masculilor de reproducție din unități agricole convenționale este autorizată, cu condiția ca aceștia să aibă o varstă de maximum 4 luni.

Achiziționarea femelelor de reproducție din unități convenționale este posibilă numai cu acordul organului de certificare și control și numai în cazul în care criteriile de rasă ori de calitate nu sunt îndeplinite de materialul biologic existent în unitățile ecologice existente. Pentru aceasta trebuiesc respectate următoarele condiții:

pentru reînoirea materialului biologic reproducător, este permisă achiziționarea anuală a unui număr de femele ce nu trebuie să depășească 10% din efectivul reproducător existent în unitate (număr de femele active reproductiv aflate în unitate + 10 %)

în caz de constituire a șeptelului pentru prima dată și în absența unui număr suficient de animale în exploatațiile ecologice atestate nu se impun restricții în privința numărului de animale achiziționate, cu condiția ca femelele cumpărate să aibă o vârstă mai mică de 4 luni.

Orice achiziționare de material biologic cunicul din unități agricole convenționale antrenează pentru aceste animale o perioadă obligatorie de conversie cu o durată minimă de 3 luni, în timpul căreia regulile și tehnologia de creștere ecologică a animalelor trebuiesc respectate cu strictețe.

Iepurii exploatați pentru producția de carne destinați comercializării trebuie să fie născuți și crescuți în sistemul de producție ecologic.

Alegerea rasei este lăsată la inițiativa crescătorului. Cu toate acestea este recomandată exploatarea vechilor rase locale, a raselor și sușelor autohtone bine adaptate condițiilor locale de climă, bolilor și paraziților specifici zonei și care valorifică bine resursele locale de hrană.

Cazarea și stabulația animalelor

Sunt autorizate :

– crescătoriile în țarcuri mobile de câmp.

– crescătoriile pe terenuri împrejmuite.

– crescătoriile în semilibertate, adică cu arii exterioare care sunt parțial acoperite. In acest ultim caz, iepurii trebuie să aibă acces la spații înierbate atunci când condițiile climatice o permit.

Gestiunea creșterii, transport și identificarea iepurilor

Gestiunea reproducătorilor

Materialul biologic reproducător va trebui să aibă la prima montă o varstă minimă de 16 săptămani. O femelă activă reproductiv nu poate depăși un număr de maxim 6 gestații/an.

[NUME_REDACTAT] principiu general, atat distanța de transport cat și timpul de desfășurare a acestei acțiuni trebuiesc să fie cat mai scurte. Pentru aceasta opțiunea se va îndrepta în primul rand asupra abatoarelor din proximitatea unității de exploatare, transportul animalelor către unitatea de abatorizare efectuandu-se fără opriri. Manipularea animalelor în timpul operațiunilor de încărcare și descărcare din mijlocul de transport trebuie să se facă fără brutalitate pentru a se evita stresarea inutilă a animalelor. În funcție de anotimp, în mijloacele de transport se vor lua toate măsurile tehnice necesare pentru a evita expunerea animalelor la temperaturi extreme ori la variații bruște ale temperaturii.

[NUME_REDACTAT] minimă de sacrificare a tiretului destinat consumului va fi de 100 zile.

Sacrificarea animalelor trebuie executată în aceași zi în care animalele au părăsit unitatea de producție.

Țarcurile de așteptare prevăzute cu capcană de imobilizare și tăiere trebuiesc bine întreținute și să fie în perfectă stare de funcționare. Întreg procesul de sacrificare trebuie efectuat cu fermitate dar fără brutalitate.

Crescătorul are obligația să solicite de la unitatea de abatorizare un plan de sacrificare pentru a se asigura că procesul de sacrificare a animalelor urmează un circuit așa-zis „surd și orb”, în sensul că animalele aflate în așteptare nu aud eventuale strigăte de agonie ale animalelor sacrificate și nici nu vad ori simt sânge.

[NUME_REDACTAT] sunt identificați individual cu ajutorul unei tehnici de marcare de lungă durată ce nu poate fi modificată și care rămane fixă pe toată durata de viată a animalului. Tineretul cunicul primește un număr de marcare unic pe cuib care este o marcă diferită de cea atribuită iepuroaicei.

Alte sisteme de marcare și identificare a animalelor care garantează trasabilitatea, respectiv urmărirea eficientă a circuitului urmat de animal pe întreaga durată a vietii, vor putea fi utilizate, cu acordul organului de certificatre și control.

Spații în aer liber și clădiri de creștere

Iepurii pot fi crescuți în adăposturi, cu condiția de a beneficia de condiții optime de iluminare naturală, de ventilație naturală corespunzătoare și cu condiția de a avea un acces neîngrădit la padocuri exterioare pentru mișcare în aer liber. Padocul poate fi parțial ori total acoperit, dar trebuie să fie deschis pe laturi. Acesta poate avea pardoseală de beton. Creșterea la sol pe pardosele cu grilaj ori cu podea netedă (flat deck) este interzisă. Cazarea iepurilor în adăpost fără un așternut adecvat, agreat de sistemul ecologic de creștere și exploatare, este de asemenea interzis.

Paiele de graminee, utilizate în mod curent ca așternut, trebuie să provină din ferma proprie ori din unități acreditate de organul de certificare și control ca fiind ferme de exploatare agricolă ecologică. In cazul utilizării talașului de lemn ca așternut în adăposturile de creștere a iepurilor, acesta trebuie provină din masă lemnoasă netratată cu substanțe de sinteză chimică.

Spațiile de mișcare în aer liber, țarcurile sau padocurile exterioare trebuie să fie prevăzute cu umbrare și spații de adăpostire astfel încat să ofere, în funcție de condițiile meteorologice și de rasa respectivă, o protecție eficientă contra ploii, vântului, soarelui și a temperaturilor extreme. În cazul întreținerii iepurilor în aer liber, pe pășuni, alte terenuri ierboase, bărăganuri, zone umede, mărăcinișuri și alte habitate naturale sau seminaturale densitatea de populare a animalelor trebuie judicios stabilită în funcție de particularitățile locale ale terenului și vegetației astfel încat să se evite distrugerea vegetației.

Din rațiuni sanitar-veterinare, adăposturile trebuiesc supuse unui proces de dezinfecție generală după fiecare ciclu de producție, aplicandu-se în mod obligatoriu o perioada de vid sanitar de minimum 14 zile imediat după data încheierii dezinfecției. În acestă perioadă, adăpostul și echipamentele curente utilizate în cadrul procesului de creștere și exploatare trebuie să fie curățite și dezinfectate cu rigurozitate.

În cazul animalelor crescute pe pășune la finele fiecărui ciclu de creștere și exploatare, din rațiuni sanitar-veterinare și pentru a permite refacerea vegetației, pășunea trebuie să rămână în repaos o perioadă de minimum 2 luni.

Densitatea de populare

În dăposturi, fiecare femelă aflată în perioadă de lactație trebuie să dispună de o suprafață de 0,4 m2/individ. Tineretul aflat în perioada de alăptare dispune în mod obligatoriu de cuib și de un spațiu de mișcare care îi este exclusiv rezervat. Reproducătorii masculi și femelele gestante trebuie să dispună de de o suprafață de minim 0,3 m2/individ. Tineretul la îngrășat trebuie să dispună de o suprafață de 0,15 m2/individ. În padocurile betonate destinate mișcării în aer liber, obligatorii în cazul creșterii iepurilor în adăposturi, fiecare individ trebuie să dispună de o suprafață de minim 2 m2.

În cazul întreținerii pe pășune, fiecare individ trebuie să dispună de o suprafață de minim 5 m2. Iepurii trebuie să poată avea acces liber la adăposturi prevăzute cu așternut proaspăt și uscat. În aceste adăposturi suprafața necesară fiecărei categorii de varstă și exploatare este identică cu cea din sistemul de creștere în adăpost.

Cand iepurii sunt întreținuți în țarcuri mobile pe pășune, țarcurile trebuie să dispună de spații de adăpostire prevăzute cu așternut proaspăt și uscat. Adăpostul trebuie să dispună de o suprafață suficient de mare pentru ca femelele în lactație să beneficieze de cel puțin 0,4 m2/femelă. Tineretul supus îngrășării trebuie să dispună de o suprafață de pășune de minimum 0,4 m2/individ iar femelele în lactație de cel puțin 2,4 m2. Țarcurile de întreținere trebuiesc deplasate cel puțin o dată pe zi.

Numărul de femele de reproducție este limitat la 200 pe spațiu de exploatare și la 400 pe unitate de producție.

CREȘTEREA PEȘTILOR

CAIET DE SARCINI REFERITOR LA MODUL DE PRODUCȚIE BIOLOGIC AL PEȘTILOR DE CRESCĂTORIE ȘI A DERIVATELOR LOR

Plan al capitolului pești de crescătorie Pag. 41

PREAMBUL 42

Câmp de aplicare și definiții 43

TITLUL A – PRODUCȚIA

Secțiunea 1 – Cadrul producției 44

Secțiunea 2 – Condiții de creștere 47

Secțiunea 3 – Alimentația 48

Secțiunea 4 – Profilaxie și îngrijiri veterinare 50

Secțiunea 5 – Manipulare, transport, tăiere 51

Secțiunea 6 – Identificare 52

TITLUL B – PREPARAREA PEȘTELUI DE CRESCĂTORIE

Secțiunea 1 – Obiective 52

Secțiunea 2 – Originea materiei prime 53

Secțiunea 3 – Principii de bază ale transformării 54

TITLUL C – CONTROL ȘI MĂSURI DE PRECAUȚIE

1.1. Controlul producției 55

1.2. Etichetaj, control și măsuri de precauție privind alimentele

pentru pești 56

1.3. Controlul transformatorilor 56

TITLUL D – ETICHETAJ – COMERCIALIZARE

Secțiunea 1 – Etichetaj 58

Secțiunea 2 – Comercializare 60

ANEXA P – 1 : Lista ingredienților și a auxiliarilor tehnologici autorizați

în produsele pisciculturii biologice 61

ANEXA P – 2 : Produse autorizate în alimentația animală 65

ANEXA P – 3 : Produse și metode sanitare autorizate 67

ANEXA P – 4 : Producția biologică a peștilor de eleșteu 68

ANEXA P – 5 : Producția biologică a salmonidelor în apă dulce 70

ANEXA P – 6 : Producția biologică a salmonidelor în apă de mare 72

ANEXA P – 7 : Producția biologică a speciilor bar, doradă, țâr, calcan 74

PRINCIPII GENERALE

În domeniul producțiilor piscicole ecologice, respectarea următoarelor principii sunt considerate ca esențiale :

– asigurarea unei perfecte continuități în ceea ce privește menținerea unui echilibru eficient între animal și baza sa alimentară, între sursele de hrană și mediile ce le-au produs (acvatice ori terenuri agricole).

– respectarea din punct de vedere tehnologic nu doar a nevoilor fiziologice a peștilor ci și pe cele induse de constrângerile etologice (comportamentale) ale acestora.

În conformitate cu regulile și reglementările adoptate de către țările ce practică curent sistemul de agricultură ecologică, o serie de linii directoare circumscriu conduita generală a tehnologiilor de creștere și exploatare a peștilor în sistemul agricol de producție ecologică:

1) Tehnicile de producție trebuie să pună un accent prioritar pe menținerea unei perfecte stări de sănătate a peștilor, deziderat realizat în esență prin metode și măsuri de natură profilactică. Conceptul de prevenți presupune înainte de toate menținerea unui bun echilibru cat mai stabil între pești și mediul lor de viață.

2) Materialul biologic introdus în exploatare trebuie ales cu discernămant, fiind prefereate rasele și ecotipurile locale bine adaptate la condițiilor de mediu ale zonei de amplasare a unității de producție. În acest mod se asigură și o eficientă conservare și ocrotire a diversității genetice.

3) Măsurile și obiectivele planului de selecție și ameliorare a materialului biologic nu trebuie să modifice în nici un fel comportamentul fundamental al animalelor. De asemenea este interzisă manipularea genetică a materialului bioloc prin transfer de material genetic.

4) Bazinele de exploatare, reprezentand practic mediul de viață al animalelor, trebuie astfel conceput încat, în fucție de necesitățile lor specifice, peștii:

– să dispună de suficient spațiu pentru manifestarea și desfășurarea neangrădită a comportamentului natural specific fiecărei specii.

– să dispună de un conținut suficient de oxigen dizolvat în masa apei.

– să beneficieze de condițiile de iluminat natural și de variație termică naturală conform exigențelor specifice fiecărei specii.

Tehnicile, metodele, mașinile și instalațiile utilizate în piscicultura ecologică trebuie să reducă și pe cat posibil chiar să elimine orice potențială sursă de polure. Orice unitate piscicolă care practică sistemul de exploatare ecologic are obligația de a căuta constant soluțiile cele ma eficiente de conservare și protejare a mediului înconjurător.

5) Alimentația se va efectua conform particularităților și nevoilor fiziologice ale fiecărei specii. Furajele trebuiesc produse ori preparate în sistemul de producție ecologic (trebuie să provină în exclusivitate din ferme ecologice), conform rețetelor definite pentru fiecare specie în parte. Utilizarea produselor și a subproduselor alimentare obținute din organisme modificate genetic (OMG) precum și a produselor și a subproduselor derivate din acestea este strict interzisă în alimentația peștilor crescuți în sistemul de producție ecologic.

De la înființarea culturii, la recoltare, conservare și prelucrarea producției vegetale destinată alimentației peștilor, se vor lua toate măsurile necesare pentru garantarea faptului că acestea nu au fost tratate cu produse fitosanitare care au conținut sau au provenit din organisme modificate genetic (OMG), nu au fost fertilizate cu îngrășăminte și amendamente ale solului care au conținut sau au provenit din OMG-uri.

In principiu rația alimentară trebuie să provină în totalitate din produse agricole provenite din sistemul ecologic, care nu au suferit nici un tratament chimic în cursul stocării și prelucrării sau din produse complementare autorizate de autoritățile competente și acceptate de organul de certificare și control.

Câmp de aplicare

Aceste principii și reglementări se aplică pentru toate speciile de pești proveniți din crescătorii ce practică sistemul agricol de producție ecologică.

Pentru fiecare specie de referință și pentru fiecare tip particular de mediu de creștere și exploatare (eleșteu, bazin de apă dulce, mediu marin,..etc.), regulile tehnice de exploatare sunt precizate într-o anexă specifică.

Prezentele reglementări se aplică peștilor și produselor derivate, precum și preparatelor provenite din acești pești crescuți conform modului de producție ecologic destinați alimentației umane, în măsura în care aceste produse poartă sau sunt destinate a purta indicații ce se referă la modul de producție ecologic.

[NUME_REDACTAT] cadrul tehnicii de creștere și exploatare privind modul de producție ecologică a peștilor de crescătorie și a derivatelor obținute din aceștia, prin termenii enumerați în continuare se înțelege:

Producție animală: producțiile speciilor acvatice crescute în apă dulce, sărată sau salmastră. Animalele și produsele provenite din pescuitul speciilor sălbatice nu sunt considerate ca produse obținute conform modului de producție ecologic.

Operator: persoană fizică sau juridică care produce, prelucrează ori importă din țări terțe pești proveniți din sistemul de creștere ecologic sau produse preparate din pește crescut ecologic, în vederea comercializării.

Preparare: constă în operațiile de conservare, prelucrare sau de condiționare a peștilor proveniți din sistemul de producție ecologic. Modificările suferite de produs trebuiesc consemnate prin modificări aduse etichetajului privitor la prezentarea modului de producție ecologic a produselor, starea lor de conservare și/sau transformate.

Transformare: definește orice operații de tratare a produselor (tăiere, decupaj, afumare, etc.) ce intră în câmpul de aplicare a preparării, preparării și conservării produselor și subproduselor din pește crescut în sistemul de producție ecologic.

Ingredienți: substanțele (incluzand și aditivii) utilizate în prepararea produselor și preparatelor obținute din pește crescut în sistem de exploatare ecologic.

Exploatație: entitate juridică ce realizează operații de producție (creștere și exploatare) a peștilor pe unul sau mai multe amplasamente.

Amplasament: zonă sau arie geografică, în mod natural delimitată, pe care se găsește exploatația de pește.

Pești furaj: producție de pești destinată integral alimentației altor specii de pești.

Organism modificat genetic (OMG): orice organism definit la articolul 2 din directiva 90/220/CEE a Consiliului din 23 aprilie 1990 referitoare la diseminarea voluntară a organismelor modificate genetic în mediu.

Derivat din OGM : orice substanță care este produsă ca urmare a prelucrării ori transformării unui OMG sau care este obținută prin intermediul unui OMG (deșii produsul final nu conține nici o componentă a OMG).

Utilizarea de OGM și de derivate de OGM: utilizarea ca surse alimentare de orice natură: furaje animale, ingrediente alimentare (inclusiv aditivii și aromele), auxiliarii de fabricare (inclusiv solvenții de extracție), amestecurile complexe pentru animale, anumite produse utilizate în alimentația animală dependent de directiva 82/471/CEE, obținute din OMG ori derivate din acestea sunt strict interzise. De asemenea: produsele fitosanitare, medicamentele veterinare, îngrășămintele, amendamente ale solului, semințe, material de reproducție vegetativă și animale de crescătorie, modificate genetic sunt interzise.

„Produse mixte”: sunt desemnate produsele mixte, destinate alimentației umane, compuse în majoritate din pește și din ingrediente agricole de origine animală ori vegetală altele decât peștele cum ar fi: produse din carne, produse lactate, ouă…etc, ori diferite ingrediente agricole de origine vegetală.

PRODUCȚIA DE PEȘTE DE CRESCĂTORIE

1. Originea animalelor

Alegerea speciei, a rasei ori a unui tip genetic particular este lăsată la inițiativa și latitudinea crescătorului.

Utilizarea raselor de pești triploizi (3n) obținuți prin diferite tehnici de manipulare prin metode fizice a pontei, cum ar fii: manipularea prin șoc termic sau prin șoc de presiune (tratamente exercitate asupra ouălor după fecundare), este autorizată. Aceste metode pe care le poate executa fermierul însuși, permit obținerea unor animale triploide sterile cu performanțe productive superioare, care nu pot să se reproducă în natură.

Metodele de manipulare a sexului, prin obținrea de pești de un singur sex respectiv numai de femele (diploide) prin utilizarea de hormoni exogeni, este interziă.

Animalele crescute conform sistemului de producție ecologic trebuie să provină din ferma proprie ori din crescătorii exploatate după modul de producție ecologic.

In timpul acestei perioade, activitățile de eclozare conduse după modul de producție biologic vor fi de detailat (descrise amănunțit).

Pentru constituirea unității ori pentru mărirea efectivului este permisă, cu acordul organului de certificare și control, achiziționarea materialului biologic din unități convenționale de tip extensiv, atunci cand acestea nu pot fi achiziționate din alte unități ecologice.

În eceste condiții este obligatorie respectarea unor criterii obligatorii pentru certificarea unui produs alimentar obținut în sistem ecologic. Aceste criterii circumscriu strict reglementările legate de:

– produsele sanitare autorizate

– alimentația animalelor

– densitatea de populare, cu respectarea spațiului vital minim pentru fiecare individ, în scopul diminuării stresului

– calitatea apei

– tratamente profilactice (vaccinuri,…)

Este permisă achiziționarea tineretului de populare din unități convenționale cu repectarea următoarelor condiții:

– peștii să petreacă cel puțin ultimele două treimi ale ciclului de creștere în condiții de exploatare ecologică.

– a greutății maxime la achiziționare conform reglementărilor specifice pentru fiecare specie.

În cazul achiziționării de tineret, este obligatorie întocmirea unui contract care trebuie să menționeze condițiile de achiziționare, proveniența materialului biologic, condițiile de creștere …etc. Acest contract asigură trasabilitatea materialului biologic și leagă unitatea convețională (furnizoare) de unitatea ecologică (beneficiar).

2. Constituirea și/sau reînoirea loturilor – conversia unei exploatații

Pentru constituirea și/sau reînoirea șeptelului, achiziționările se fac în primul rand din crescătoriile ecologice existente.

Într-o unitate ecologică, întregul efectiv al peștilor de crescătorie, va fi exploatat conform criteriilor de producție ecologică. Se aprobă derogări de la acest principiu numai în condițiile respectării a două condiții de bază:

– dacă sunt exploatate specii diferite ușor diferențiabile.

– dacă amplasamentele de producție și clădirile de depozitare sunt clar separate.

În timpul perioadei de conversie este admisă coexistența în paralel a celor două siteme de producție agricolă (convențională și ecologică), dar numai o singură dată pe durata unui singur ciclu de producție. În timpul acestei perioade de tranziție, este obligatorie respectarea unui decalaj de varstă de cel puțin 2 luni între materialul biologic exploatat în sistem ecologic față de cel exploatat convențional ori invers.

Spațiile de producție a peștelui, respectiv eleșteele, lacurile, bazinele și alte amenajări piscicole consacrate exclusiv creșterii piscicole, vor fi supuse unei perioade obligatorii de conversie de minim 12 luni. În timpul acestei perioade vor fi monitorizați toți efluenții, nefiind admiși poluanții care intră sub incidența reglementărilor CEE nr. 2092/91. Prezența poluanților în efluenți atrag după sine eliminarea obligatorie a surselor de poluare și reluarea perioadei de conversie. Introducerea primului lot de pești crescuți după modul de producție ecologic este admis doar cu acordul organului de certificare și control după încheierea perioadei de conversie a spațiului de exploatare.

Pentru spațiile de producție piscicolă amplasate în aer liber, perioada de conversie corespunde duratei de creștere și exploatare a fiecărei specii, conform reglementărilor specificate de sistemul de producție ecologică.

3. Inregistrarea mișcărilor

O evidență clară și precisă a intrărilor și ieșirilor (vânzări – mortalități….) de animale trebuie să fie consemnată în caietul de creștere. Acest document trebuie să fie ținut în mod obligatoriu la zi și trebuie să consemneze de asemenea particuritățile tehnologice curente ce vizează calitatea apei, alimentația, bolile, tratamentele aplicate …..etc. Caietul de creștere trebuie să fie în permanență în sediul unității și trebuie pus la dispoziția organismului certificator ori de cate ori acesta îl solicită.

4. Vigilența sanitară

În scopul reducerii la maxim a riscurilor de natură sanitar-veterinară, se va acorda o atenție deosebită procesului de creștere și exploatere prin impunerea și respectarea unor măsuri profilactice stricte. Organismul de certificare și control verifică respectarea dispozițiilor legale în materie de creștere și exploatare a materialului biologic piscicol și se asigură că sunt repectate dispozițiile particulare specificate pentru fiecare specie.

Măsurile de prevenție vor fi gestionate de către fermier prin aplicarea unei tehnologii optime de creștere și exploatare. Va acorda o atenție deosebită aspectelor sensibile, vitale pentru menținerea unei stări de sănătate corespunzătoare a materialului biologic aflat în exploatare cum ar fi verificarea periodică a integrității și a bunei funcționări a mașinilor și instalațiilor, respectarea regulilor de dezinfecție, pregătirea corespunzătoare a personalului angajat etc.

Mijloacele și produsele autorizate pentru curățarea și dezinfecția a heleșteielor și a bazinelor, a materialelor, mașinilor și instalațiilor de producție, trebuie să fie înregistrate în caietul de creștere. În sistemul de creștere ecologică a peștilor sunt permise următoarele mijloace și produse de curățare și dezinfecție:

– Curățare:

– apă sub presiune

– Metode fizice de dezinfecție:

– secare

– căldură uscată

– căldură umedă

– U.V.

– Dezinfecția materialului și a apei bazinelor:

– ozon (O3)

– Dezinfecția chimică:

– var, aplicat după secarea heleșteelor ori a bazinelor

– apă de Javel (hipoclorit de sodiu) la dozele preconizate de producător (12°)*, care va fi neutralizată după utilizare cu uree.

– permanganat de potasiu.

N.A.: utilizarea produselor semnalate printr-un asterisc* este permisă numai cu acordul organului de certificare și control.

Utilizarea antibioticelor sau a medicamentelor alopate de sinteză chimică este permisă numai în urma prescripției medicului veterinar, în condițiile în care alte metode și tratamente nu sunt eficiente. Utilizarea produselor și a mijloacelor citate trebuie să fie consemnată în caietul de creștere. Alte produse de sinteză chimică pot fi utilizate numai în măsura în care au fost omologate și autorizate pentru acest uz de către autoritățile competente cu atribuții de certificare în sistemul de producție ecologică.

În condițiile apariției unor cazuri de mortalitate anormală, se efectuează cat mai repede posibil cercetarea cauzelor. În măsura în care este identificată o boală infecțioasă cu patogenitate ridicată se iau măsuri de rapide de izolare a loturilor afectate, instalarea măsurilor de crantină și declararea zonei de sinistru. Peștele mort este îndepărtat și distrus fie prin incinerare fie prin alte metode chimice.

5. Amplasarea bazinelor sau spațiilor de creștere

Unitatea piscicolă trebuie să fie amplasată într-o zonă cu riscuri reduse de expunere la poluări inerente activităților urbane, industriale, celor agricole de tip intensiv și industrial precum și a unităților piscicole convenționale.

Dacă într-un spațiu acvatic deschis de genul fiordurilor, lacurilor de dimensiuni mari ori a zonelor litorale sunt prezente simultan mai multe unități de creștere atat în sistem convențional cat și ecologic, este necesar a se lua toate măsurile pentru izolarea distinctă a celor două sisteme de creștere. În cazul unităților instalate pe cursuri de apă curgătoare, fermele piscicole cu sistem de producție ecologic vor fi amplasate în mod obligatoriu în amonte de crescătoriile convenționale. Regula este valabilă și pentru amenajările piscicole terestre amplasate în înafara unor bazine acvatice naturale, unitățile de tip ecologic trebuiesc amplasate în amonte de cele convenționale. Excepție fac eleșteele exploatate în sistem extensiv ori cele neexploatate, pentru acestea fiind suficientă o simplă vidanjare anuală a bazinelor.

Distanța ce separă crescătoriile biologice de crescătoriile convenționale se stabilește în funcție de capacitatea de producție a unității, de mărimea crescătoriei, de calitatea apelor, de capacitatea de autoepurare a apelor, de caracteristicile hidrologice ale zonei , etc.

Valorile specifice de reglementare a distanțelor dintre unitățile cu profil piscicol sunt particularizate în cadrul tehnologiilor de exploatare pentru fiecare specie în parte.

6. Gestiunea calității apelor din bazinele de creștere și a capacității de autoepurare

Avand în vedere necesitatea asigurării unei exigențe maxime în materie de calitate și securitate alimentară, de bunăstare a animalelor și de asigurare a unui impact minim al activităților de creștere și exploatare asupra mediului, atitudinea preventivă și profilactică în ceea ce privește tehnica și condițiile de producție este regulă prioritară.

Doar amenajările picicole situate în în zone cu un grad redus de expunere la riscuri de poluare pot să aspire la practicarea sistemului de creștere ecologică a peștilor. Acordul pentru conversia la sistemul de producție ecologic este condiționat înainte de toate de calitatea apelor din zona de creștere. Calitatea apei reprezintă unul din factorii determinanți în gestiunea eficientă a stării de stres la materialul biologic aflat în exploatare și implicit a patologiilor ce pot afecta efectivul.

Pentru fiecare amplasament, parametrii fizico-chimici (temperatura, concentrațiile oxigenului, amoniacului și al fosfaților) sunt măsurați cel puțin o dată pe an în amonte și în avalul unității. Valorile obținute fiind consemnate și ținute la dispoziția organului de certificare și control care le va confrunta cu valorile specifice ale ecosistemului din imediata proximitate a unității cât și cu reglementările legale în vigoare. Rezultatul măsurătorilor va trebui să indice valori inferioare celor admise de reglementările în vigoare. După caz, organul de certificare și control poate solicita repetarea ori efectuarea mai frecventă a măsurătorilor parametrilor fizico-chimici ai apei din apropierea unității.

În intervalul de timp în care se procedează la secarea bazinelor ori a eleșteelor, gestiunea acestor suprafețe trebuie să se facă în conformitate cu regulamentul CEE/2092/91. Pentru curățenia și dezinfecția acestor bazine pot fi utilizate doar metodele și substanțele acceptate în cadrul măsurilor sanitar-veterinare.

Nu pot intra în sistemul de producție ecologică unitățile piscicole amplasate în apele estuarelor ori cele aflate în imediata apropiere a acestora. De asemenea, nu poate fi utilizată apa încălzită artificial provenită din sistemele de răcire a instalațiilor industriale, din sistemul urban de termoficare ori din centralele nucleare.

În perioada agrementării unui amplasament piscicol, unitatea interesată va trebui să efectueze analize regulate ale calității apei (apă nefiltrată). Caracteristicile fizico-chimice ale apei vor trebui să fie constant inferioare valorilor prevăzute de normativele în vigoare. Conținutul în metale grele și cianuri trebuie să fie inferior următoarelor valori :

Mercur 0,05 μg/l

Plumb 30 μg/l

Cupru 10 μg/l

Zinc 4 μg/l

Cianuri 5 μg/l

În ceea ce privește poluanții de altă natură și mod special pentru pesticidele de sinteză chimică, în timpul agrementării ampalsamentului exploatației piscicole, organismul de certificare și control va solicita un studiu de evaluare a riscurilor de poluare în funcție de particularitățile economice ale zonei, respectiv natura exploatațiilor agricole (culturi și exploatații zootehnice) și a celorlalte activități de natură urbană, industrială ori minieră practicate pe ansamblul zonei învecinate.

Pesticidele de sinteză chimică monitorizate curent, sunt :

– organocloratele, organofosforicele, carbamații, triazinele, diazinele, urea și substituenții acesteia, sulfonil urea, aryloxyacizii, imidazolii și triazolii.

Cantitatea de pesticid trebuie să rămană în mod constant inferioară valorii de 0,1 μg/litru pentru fiecare tip de substanță activă și metaboliții săi.

Nu este permisă poluarea cu hidrocarburi la un nivel sesizabil organoleptic ori vizual, de genul irizaților ce apar pe luciul apei ori a mirosului specific.

Dacă pentru unul dintre poluanții anterior menționați (metale + cianuri), rezultatul obținut depășește valorile limită ale reglementărilor în vigoare sau dacă depășește dublul valorii mai sus menționate (0,1 μg/litru) în cea ce privește unul sau mai multe pesticide de sinteză chimică, ampalasamentul de producție nu poate trece la periada de conversie sau nu mai poate practica modul de exploatare ecologic. Interdicția rămane valabilă până la o nouă expertiză care trebuie să confirme eficacitatea măsurilor luate pentru încadrarea în normele admise de poluare. Aceste rezultate, care după caz pot fi completate cu rezultatele analizelor realizate pe carnea de pește obținut în unitate, vor fi supuse reanalizării la organul de certificare și control pentru obținerea avizului de producție ori pentru inițierea perioadei de conversie.

Înainte de valorificarea producției de pește, fermierul trebuie să efectueze pe un eșantion semnificativ de pești (*) (fitofagi și prădători) analize asupra gradului de încărcare cu metale grele a materialului biologic din probe prelevate de la nivelul mușchilor dorsali. Aceste valori trebuie să rămână inferioare următoarelor valori:

Plumb 0,2 mg/kg greutate-pește proaspătă

Cadmiu 0,05 mg/kg „

Mercur 0,5 mg/kg „

În caz de depășire a uneia din aceste limite, producția în curs va fi declasată (nu va putea fi valorificată ca produs ecologic) și unitatea va fi supusă unei noi proceduri de conversie și abilitare.

În timpul secării heleșteelor, în măsura în care activitățile efectuate în bazinul desecat prezintă un potențial risc de poluare sau dacă au existat activități ce pot ridica suspiciuni de poluare în proximitatea unității piscicole, organismul de certificare și control va solicita efectuarea unui nou studiu de impact al riscurilor de poluare în funcție cele anterior menționate și de natura activităților antropice specifice zonei de amplasare a unității piscicole.

Cu scopul de a limita daunele asupra mediului și în mod particular asupra calității apei, trebuie evaluată cat mai corect posibil capacitate de auto-epurare a mediilor acvatice din unitate și din apropierea acesteia.

Organismul certificator ține cont în timpul abilitării unui sit și în controalele ulterioare de istoricul sitului, de respectarea dispozițiilor legale în vigoare în materie de implantare (autorizație, studii de impact) și de activitate, și de rezultatul valorilor de control a calității apelor.

In toate cazurile o evaluare de mediu complementară este realizată de către operator în afara producției sau la momentul demarării creșterii biologice pentru a cunoaște starea sitului și a mediului său apropiat.

Operatorul trebuie să se asigure prin mijlocul analizelor fizico-chimice simple ale apei în condiții normale de exploatare că activitatea sa acvacolă nu ocazionează poluare organică superioară capacității auto-epuratoare a spațiului acvatic periferic

Operatorul trebuie să precizeze mijloacele introduse pentru a stăpâni riscurile de degradare legate de rejecțiile în ecosistem.

Pentru producția în bazine :

Stocarea efluenților și compostarea în grămadă respectă reglementația și normele în vigoare.

Răspândirea noroiului (mocirlei) acvacole și a efluenților de creștere a producțiilor de apă dulce trebuie să respecte orice regulament în vigoare în regiunea sa și în nici un caz să depășească cele 140 unități de azot pe hectar și pe an. Răspândirea sau reciclarea efluenților se face pe o exploatație agricolă sau în lipsă pe cale contractuală pe o altă exploatație sau pentru alte folosințe decât răspândirea agricolă. Un plan de răspândire sau de valorificare a efluenților este realizat de către operator, ținut la zi și la dispoziția organismului certificator.

Planul de răspândire conține planul cadastral număr, suprafață, situare) a parcelelor și menționează precis datele, cantitățile și natura aporturilor.

2.2. Caracteristicile instalațiilor de creștere

Cu scopul de a replasa la maxim animalele într-un context cât mai natural posibil, integrând comportamentul spcific al animalelor, condițiile de creștere trebuie să respecte următorii parametrii :

– natura materialelor (migrare 0 sau ne periculoasă – ex.: vopsea anti-murdăriri (antifouling) fără Tributil cositor [TBT],

– contactul cu elementele naturale (apă, aer, soare, umbră)

– spațiul vital necesar fiecărei specii și fiecărei vârste (lungime, lărgime, profunzime, volum),

– reînoirea apei,

– natura turbulențelor,

– conținutul natural în oxigen.

Utilizarea oxigenului lichid este interzisă. Din contră ea poate fi tolerată cu titlu excepțional și în manieră ne permanentă ca securitate în caz de : creștere în temperatură, cădere de presiune atmosferică, poluare accidentală în amonte, furtună, sau pentru a conserva supraviețuirea șeptelului.

Orice utilizare de oxigen lichid va face obiectul unei înscrieri pe caietul de creștere.

Aerarea apei (acțiune mecanică) este autorizată.

Secțiunea 6 – IDENTIFICAREA

6.1. A animalelor

Identificarea peștilor întregi destinați pieții de consum se face prin punerea unui inel inviolabil în timp ce peștii destinați preparării și fileurile primesc o identificare colectivă inviolabilă.

Această identificare trebuie să fie efectuată înainte de punerea în ladă.

6.2. A loturilor

Fiecare lot de animale comercializat trebuie să comporte un număr de lot susceptibil de a conține informațiile ce urmează și să asigure o perfectă trasabilitate :

– coordonatele abatorului și a producătorului,

– numărul bandei sau a lotului de pești, identic celui din caietul de creștere,

– data tăierii, greutatea,

– numărul seriei, ziua de tăiere și/sau de pre-ambalaj.

Inchiderea lăzilor de transport trebuie să fie inviolabilă.

ANEXA P – 4

Anexă tehnică pentru producția biologică a peștilor de heleșteu

Specii de referință : Crapi și alte specii asociate în policultura de heleșteu

Specificații tehnice a instalațiilor de creștere :

– Heleșteele și bazinele din pământ, cu o profunzime medie minimă de 0,7 m de apă, care sunt secate dacă e cazul, trebuie să se poată face total (secate total, exceptată fosa de pescuit).

– Pescăria trebuie să aibă o sosire de apă curată și să fie dimensionată pentru un confort optim al peștilor. Peștii sunt stocați în apă limpede după pescuit.

– Fertilizarea organică și minerală a heleșteelor și bazinelor trebuie să se facă în conformitate cu regulamentul CEE nr 2092/91 modificat, anexa I și anexa II, partea A, în manieră fracționată.

– Tratamentele cu produse chimice de sinteză vizând controlul hidrofitelor și pătura vegetală prezentă pe și în masa apei din bazinul de producție sunt interzise.

– „Policultura” (creșterea simultană de diferite specii de pești) este realizabilă respectând normele acestui caiet de sarcini pentru celelalte specii de pești de heleșteu.

– Heleșteul trebuie să fie consacrat exclusiv modului de producție biologic, cuprinsă aici și cultura eventuală a părții secate.

– Heleșteul de producție biologică este situat în amonte de orice zonă de producție ne biologică cu excepția cazurilor prevăzute la capitolul 1, punct 1.5. (pag.9) a caietului de sarcini „pești”

– Apele de foraj sunt interzise.

Criterii pentru producția peștilor de heleșteu :

Pentru a beneficia de apelația „provenit din modul de producție biologic” peștii de heleșteu trebuie să petreacă minim 2/3 din viața lor exprimată în zile în respectul caietului de sarcini „pești”.

Referitor la crapi :

– Pentru a putea intra în creșterea biologică, tineretul trebuie să provină dinecloserie și locuri de pre-creștere indemne de maladii infecțioase supuse la declarația obligatorie specifice speciilor respective, atestate printr-un certificat sanitar. Acest certificat trebuie de asemenea să precizeze starea sanitară a ecloseriei sitului de pre-creștere din punct de vedere fungic și parazitar.

– Tineretul de crescătorie (stadiu C1 = 1 an) trebuie să cântărească maxim 100 grame la transferul pe situl de producție biologică, și un maxim de 4000 indivizi va fi introdus pe hectar de heleșteu.

– La transferul crapilor la 2 ani vârstă, popularea se va face la un maxim de 1000 indivizi introduși pe hectar de heleșteu (suprafață cadastrală).

Referitor la celelalte specii : transferul tineretului pe situl de producție biologic va trebui să se facă la o vârstă ce garantează că petrec aici 2/3 din viața lor exprimată în zile.

Randament de creștere :

Producția totală a speciilor este limitată la 500 kg de pește produse pe an și pe hectar de heleșteu (suprafață medie în apă).

Transport :

Durata minimală a postului înainte de transport/tăiere (se înțelege prin post, absența distribuirii alimentației complementare) : 48 ore.

Densitate, pentru crap, în cuvele de transport (kg/mc)

400 kg/mc

Oxigenarea și/sau aerația sunt autorizate în timpul transportului.

ANEXA P – 5

Anexă tehnică, pentru producția biologică a filierei

salmonidelor în apă dulce

Specii de referință : Salmo trutta fario (de munte) – păstrăvul curcubeu – somon de fântână – somon cavaler – somon comun – păstrăvul gri (cristivomer) – hucho (lostrița)

Specificații tehnice a instalațiilor de creștere

– Prizele de apă în râu trebuie obligatoriu să se facă pe cursuri de apă clasate BLEU la Sistemul de evaluare a calității apei pentru apele curente (SEQ EAU – cursuri de apă – uz acvacultură) sau în lipsă pe cursuri de apă clasate 1A (cursuri de apă de foarte bună calitate).

– Sistemele de creșteri trebuie să fie alimentate în circuite deschise (circuitele închise ne admise).

– Debitul trebuie să fie de 7 litri/secundă/tonă de stoc de pește minim și va trebui să asigure confortul animalelor și eliminarea efluenților de creștere.

– Distanța între un bazin de producție biologică și un bazin ne consacrat modului de creștere biologic este minim de 1000 metrii pe curs de apă. Bazinul de producție biologic este în amonte. Pentru producția într-un lac, distanța între o cușcă de producție în piscicultură biologică și o cușcă ne consacrată modului de creștere biologic este minim de 1000 metrii.

– Tratamentele cu produse chimice de sinteză vizând controlul hidrofitelor și cuvertura vegetală prezente pe rețeaua hidraulică a sitului de producție sunt interzise.

– La agrementarea unui sit, în absența clasamentului, operatorul procedează la analize ale apei (ne filtrate) ale cărei caracteristici trebuie să fie conforme clasificării „Bleu” a SEQ EAU – curs de apă. Conținuturile în metale grele și cianuri trebuie să fie inferioare la :

Mercur 0,05 ug/l

Plumb 30 ug/l

Cupru 10 ug/l

Zinc 4 ug/l

Cianuri 5 ug/l

Referitor la ceilalți poluanți și în special pesticidele chimice, la agrementarea sitului organismul certificator va pretinde un studiu a riscurilor de poluare în funcție de practicile agricole (culturi și creșteri) și a celorlalte activități practicate pe ansamblul bazinului versant.

Cu titlu indicativ, pesticidele de cercetat cel mai frecvent sunt :

– organoclorate – organofosforate- carbamați – triazine – diazine – uree substituite – sulfonil uree – arylooxiacizi – imidazoli – triazoli.

Doza de substanță activă trebuie să rămână inferioară la 0,1 ug/litru pe substanță activă și metaboliții săi.

Situl nu trebuie să prezinte indice vizual al prezenței hidrocarburilor (irizație, miros,…)

Dacă pentru unul dintre aceste criterii, rezultatul obținut este superior valorilor limite fixate pentru categoria „Bleu” a SEQ EAU – curs de apă, sau e dublă a valorii de mai sus în cea ce privește unul sau mai multe pesticide, situl de producție nu poate sau nu mai poate practica modul de creștere biologic până la o nouă analiză conformă.

In fiecare an, și în absența clasamentului, organismul certificator, în funcție de evoluția activităților practicate pe ansamblul bazinului versant va putea cere noi analize cu scopul de a se asigura că rezultatele obținute permit urmărirea unei activități de piscicultură biologică.

Inaintea recoltei, și în absența clasamentului, operatorul trebuie să practice pe un eșantion potrivit de pești(*) analize ale mușchilor dorsali în cea ce privește conținutul în metale grele. Aceste valori trebuie să rămână inferioare la :

Plumb 0,2 mg/kg greutate proaspătă

Cadmiu 0,05 mg/kg „

Mercur 0,5 mg/kg greutate proaspătă.

In caz de depășire a uneia din aceste limite, producția în curs va fi declasată și situl va fi supus unei noi proceduri de abilitare.

Criterii pentru producție :

– Pentru a intra în creșterea biologică, tineretul trebuie să provină din ecloserii și din locuri de pre-creștere indemne de maladii infecțioase supuse la declarația obligatorie specifice speciilor respective, atestate printr-un certificat sanitar. Acest certificat trebuie de asemenea să precizeze starea sanitară a ecloseriei a sitului de pre-creștere din punct de vedere fungic și parazitar.

Pentru a putea face referință la modul de producție biologic peștii trebuie :

– să petreacă 2/3 din viața lor exprimată în grade/zi în respectul caietului de sarcini „pești”,

– tineretul trebuie să cântărească maxim : 30 grame la transferul pe situl de producție biologic.

Cota de producție anuală pe exploatație este limitată la 100 tone pe sit orice specii de pești laolaltă.

Densitatea de creștere :

Maxim 35 kg/mc

Transport .

– durata postului înainte de transport : de la 2 la 6 zile în funcție de temperatură

– densitatea în timpul transportului : maxim 170 kg/mc

– oxigenarea și/sau aerarea sunt autorizate în timpul transportului.

(*) norma de eșantionare JOCE din 16/6/93 nr L 144 paginile 23-24.

ANEXA P – 6

Anexă tehnică pentru modul de producție biologic

al filierei salmonide în apă de mare

Specii de referință : Somon (Salmo salar) – Salmo trutta fario – Păstrăvul curcubeu

Tinând cont de dificultățile de a colecta eșantioane de apă de mare reprezentative în spațiu și timp pentru analizele urmelor de contaminanți chimici, analizele se fac pe cochilii sedentare care sunt buni indicatori biologici ai poluării. Aceste analize sunt realizate în cadrul [NUME_REDACTAT] de Observare a calității mediului marin (RNO) a cărui plan de eșantionaj a făcut obiectul unei optimizări spațiale.

Pisciculturile biologice sunt situate în zonele litorale a căror ape, pe planul micro-poluanților chimici urmăriți de RNO, sunt de calitate cel puțin egală celei prevăzute pentru zonele conchilicole, adică :

Mercur total < 0,5 mg/kg de carne umeda de cochilie

Cadmiu < 2 mg/kg “

Plumb < 2 mg/kg “

Pentru a califica situl piscicol destinat unei producții biologice, punctul de eșantionare RNO luat în calcul este determinat în funcție de hidrologia litorală.

Se va putea face apel la competențele IFREMER.

Situl nu trebuie să prezinte indice vizual al prezenței hidrocarburilor (irizație, miros,..)

In absența rezultatelor analizelor RNO, organismul certificator, în timpul vizitei de abilitare apoi în fiecare an, în funcție de evoluția activităților practicate în jurul sitului cere operatorului să practic în carne de cochilii prezente chiar la nivelul sitului analize relative la conținuturile în metale grele (valori praguri indicate mai sus).

In caz de depășire a uneia din aceste limite, producția în curs va fi declasată și situl va fi supus unei noi proceduri de abilitare.

– Distanța între 2 situri de producție în mare : superioară sau egală la 5 km.

– Zonele de estuare și plasate direct sub influența estuarelor sunt excluse.

– Pentru a putea intra în creșterea biologică, tineretul trebuie să provină din ecloserii și locuri de pre-creștere indemne de boli infecțioase supuse la declarația obligatorie specifice speciilor respective, atestate printr-un certificat sanitar. Acest certificat trebuie de asemenea să precizeze starea sanitară a ecloseriei sitului de pre-creștere din punct de vedere fungic și parazitar.

Pentru a avea dreptul la denominația păstrăv de mare, păstrăvul trebuie să petreacă cel puțin 6 luni în apă marină înainte de comercializarea sa.

Pentru a beneficia de apelația provenit din modul de producție biologic, salmonidele trebuie :

– să petreacă 2/3 din viața lor exprimată în grade/zi în respectul caitului de sarcini „pești”.

– tineretul trebuie să cântărească maxim 100 grame la transferul pe situl de producție biologic.

Norme tehnice a instalațiilor de creștere în mare

– Densitate maximă de creștere : maxim 20 kg/mc pentru somoni

maxim 30 kg/mc pentru păstrăvi

– Cota de producție anuală este limitată la 200 tone/an pentru păstrăv și somon, pe sit, toate speciile de pești laolaltă.

Transport

– Durata postului înainte de transport pentru tăiere : de la 2 la 6 zile în funcție de temperatură.

– Densitatea în timpul transportului : 170 kg/mc maxim

– Oxigenarea și/sau aerația sunt autorizate în timpul transportului.

ANEXA P – 7

Anexă tehnică pentru modul de producție biologic

al speciilor : Bar – Doradă – Țâr (Maîgre) – Calcan (Turbot)

Tinând cont de dificultățile de a colecta eșantioane din apa de mare reprezentative în spațiu și în timp pentru analize a urmelor de contaminanți chimici, analizele se fac pe cochilii sedentare care sunt buni indicatori biologici de poluare. Aceste analize sunt realizate în cadrul [NUME_REDACTAT] de Observare a calității mediului marin (RNO) a cărei plan de eșantionare a făcut obiectul unei optimizări spațiale.

Pisciculturile biologice sunt situate în zonele litorale a căror ape, pe planul micropoluanților chimici urmăriți de RNO, sunt de calitate cel puțin egală celei prevăzute pentru zonele conchilicole, adică:

Mercur total < 0,5 mg/kg de carne umeda de cochilie

Cadmium < 2 mg/kg de carne umeda de cochilie

Plumb < 2 mg/kg de carne umeda de cochilie

Pentru a califica situl piscicol destinat unei producții biologice, punctul de eșantionare RNO luat în calcul este determinat în funcție de hidrologia litorală.

Situl nu trebuie să prezinte indice vizual de prezență a hidrocarburilor (irizație, miros,…)

In absența rezultatelor analizelor RNO, organismul certificator, în timpul vizitei de abilitare apoi în fiecare an, în funcție de evoluția activităților practicate în jurul sitului cere operatorului de a practica în carnea cochiliilor prezente la chiar nivelul sitului analize relative la conținuturile în metale grele (valori praguri indicate mai sus).

In caz de depășire a uneia din aceste limite, producția în curs va fi declasată și situl va fi supus unei noi proceduri de abilitare.

– Distanța între 2 situri de producție în mare : superioară sau egală la 5 km.

– Zonele de estuare și plasate direct sub influența estuarelor sunt excluse.

– Timpul mediu de reînoire a apei este fixat la 5 reînoiri pe oră minim în bazinele cu pământ.

– Pentru a putea intra în creștere biologică, tineretul trebuie să provină din ecloserii și locuri de pre-creștere indemne de maladii infecțioase supuse la declarația obligatorie specifice speciilor respective, atestate printr-un certificat sanitar. Acest certificat trebuie de asemenea să precizeze starea sanitară a ecloseriei sitului de pre-creștere din punct de vedere fungic și parazitar.

Pentru a putea beneficia de indicațiile ce fac referință la modul de producție biologic peștii trebuie :

– să petreacă 2/3 din viața lor exprimată în zile în respectul caietului de sarcini „pești”

– tineretul trebuie să cântărească maxim 50 grame la transferul pe situl de producție biologică.

Norme tehnice a instalațiilor de creștere în mare :

– densitate maximă de creștere : în mare 25 kg/mc

în zona terestră : 35 kg/mc

– cota de producție anuală este limitată la 100 tone de pește pe sit pentru toate speciile laolaltă

Transport

– Durata postului înainte de transport pentru tăiere : de la 2 la 6 zile în funcție de temperatură

– Densitatea maximă de transport 170 kg/mc maxim

– Oxigenarea și/sau aerarea sunt autorizate în timpul transportului.

MINISTERUL AGRICULTURII SI PESCUITULUI

DIRECȚIA POLITICILOR ECONOMICE ȘI INTERNAȚIONALE

CAIET DE SARCINI

PRIVIND MODUL DE PRODUCȚIE BIOLOGIC AL MIERII

Omologat prin hotărârea interministerială din

23 februarie 1996

Apărută în [NUME_REDACTAT] al Republicii franceze în

2 martie 1996

*1* modificată

Prin clauza nr.1. omologată prin hotărârea interministerială din

15 februarie 1999

Apărută în [NUME_REDACTAT] al Republicii franceze în

18 februarie 1998

SUB DIRECȚIA VALORIFICĂRII ȘI ORGANIZĂRII FILIERELOR

BIROUL DE SEMNE DE CALITATE ȘI DE AGRICULTURĂ BIOLOGICĂ

3, str. Barbet de Jouy – 75349 PARIS 07 SP

Telefon : 01 49 55 81 01 sau 01 49 55 80 03

Telecopie : 01 49 55 57 85

CAIET DE SARCINI PRIVIND MODUL DE PRODUCȚIE BIOLOGIC AL

MIERII

Versiune consolidată – pusă la zi în 1 noiembrie 1999

PLAN GENERAL

CUPRINS PAG. 2

PREAMBUL 3

1) CADRU REGLEMENTAR

2) FUNCȚIA APICULTURII

3) PROIECT AL APICULTURII BIOLOGICE

4) REFERINȚĂ LA AGRICULTURA BIOLOGICĂ PENTRU MIERE ȘI CELELALTE PRODUSE ALE STUPULUI

5) ZONA DE APLICAȚIE

I. CADRUL ADMINISTRATIV CE DEFINEȘTE UNITATEA DE PRODUCȚIE – ORIGINEA UNITĂȚII DE PRODUCȚIE – DEZVOLTARE – RECONVERSIE 3

II. ZONE DE CULES – HRANA ALBINELOR 5

III. STUPINE – IDENTIFICARE – INTREȚINERE 6

IV. STUPI ÎNĂLȚAȚI – MATERIALE CONSTITUTIVE – PROTECȚIE CEARĂ 6

V. PROFILAXIE ȘI ÎNGRIJIRI VETERINARE 7

VI. RECOLTA – EXTRACȚIA, CONDIȚIONAREA INTERMEDIARĂ, FILTRAREA, ÎNSĂMÂNȚAREA – STOCAREA MIERII ȘI A CELORLALTE PRODUSE ALE STUPULUI 9

VII. CARACTERISTICI ȘI IGIENA LOCALURILOR DE EXTRACȚIE, DE CONDIȚIONARE ȘI DE STOCARE A MIERII ȘI A CELORLALTE PRODUSE ALE STUPULUI 10

VIII. CONDIȚIONARE – ETICHETAJUL MIERII ȘI A CELORLALTE PRODUSE ALE STUPULUI 11

IX. NORME DE CALITATE RELATIVE LA MIERE ȘI LA CELELALTE PRODUSE ALE STUPULUI 12

X. PLAN DE CONTROL 13

XI. ANEXE 15 – 20

PREAMBUL

1) CADRU REGLEMENTAR

Este cadrul general al agriculturii biologice :

Regulamentul (CEE) nr.2092/91 modificat din 24 iunie 1991, în particular, considerentele al 7-lea și al 11-lea, articolele 4 al.7, art.5 al.4a , al.8 art.7 al.a, art.11 al.6a, art.12, anexa III a, al.9, anexa IV c.

2) FUNCȚIA APICULTURII

Practica apiculturii pune în evidență două funcții

– o funcție de producție : miere și alte produse ale stupului

– o funcție de servicii gratuite, mai rar plătibile, polenizarea plantelor sălbatice și a plantelor cultivate.

3) PROIECT AL APICULTURII BIOLOGICE

Este o practică a apiculturii care are drept ambiție

– un impact pozitiv maxim asupra mediului,

– un impact negativ minim asupra produselor rezultate din apicultură.

4) REFERINȚĂ LA AGRICULTURA BIOLOGICĂ PENTRU MIERE ȘI CELELALTE PRODUSE ALE STUPULUI

*1*

Referința la agricultura biologică pentru miere și celelalte produse ale stupului implică ca producătorul să se fi angajat să respecte prezentul caiet de sarcini și ca el să fi acceptat de a se supune sistemului de control prevăzut prin regulamentul european nr.2092/91/CEE modificat. 1*.

5) ZONA DE APLICARE

Acest drept de a produce utilizând referința la agricultura biologică se întinde la ansamblul teritoriului francez, în condițiile fixate prin prezentul caiet de sarcini, respectând principiul continuității teritoriale.

I. CADRUL ADMINISTRATIV CE DEFINEȘTE UNITATEA DE PRODUCȚIE – ORIGINEA UNITĂȚII DE PRODUCȚIE – DEZVOLTARE – RECONVERSIE

1) Cadrul administrativ ce definește unitatea de producție

Poate pretinde la utilizarea referinței la agricultura biologică pentru miere, în condițiile dezvoltate prin caietul de sarcini, orice unitate de producție, orice persoană fizică sau morală, care va face cerere și care va respecta dispozițiile prezentului caiet de sarcini și planul său de control.

Această unitate de producție furnizează, pentru a justifica existența sa reală, fie declarația sa la DSV, fie declarația sa MSA.

Această declarație servește drept mărturie a existenței concrete a unității de producție.

Ea menționează amplasamentele :

– a stupinelor fixe,

– transhumanțe de hibernare,

– de sezon de producție de miere,

– îngrijiri veterinare (stupină de izolare).

Acest document de bază permite controlorului să stabilească corelațiile între volumele de miere produse, natura acestei mieri și numărul de stupi.

Declarația la [NUME_REDACTAT] Veterinare (DSV) permite atribuirea unui număr de identificare a unității de producție și a stupinelor sale.

2) Unitatea de producție este constituită în mod unic din șeptelul declarat

3) Originea unității de producție

a) Ea își are originea în multiplicările unui material biologic apicol deja existent, în condițiile dezvoltate mai jos.

b) În achiziționarea de roiuri sau de stupi care vor fi fost integrați în unitatea de producție după regulile definite mai jos.

4) Dezvoltarea șeptelului apicol biologic se face prin :

a) Multiplicarea șeptelului apicol biologic pre-existent (înroire naturală și artificială, creșterea de Regine….)

b) Achiziționarea din exteriorul unității de producție de :

– șeptel apicol biologic

– șeptel convențional :

– Înroiri nude cu sau fără regine

– Înroiri pe cadre

– Stupi convenționali

Multiplicarea șeptelului apicol biologic trebuie să fie conform dispozițiilor prezentului caiet de sarcini de mai jos.

Achiziționarea unui șeptel convențional trebuie să treacă printr-o fază de conversie definită mai jos.

5) Perioada de conversie plecând de la șeptel convențional

a) pentru roirile nude

Durata de viață a albinelor la momentul în care sosesc pe exploatație (3 săptămâni)

b) pentru roirile pe cadre

Durata de conversie este de un an, fără a elimina construcțiile ce vin din exteriorul exploatației

c) pentru stupii convenționali

Durata de conversie este de un an, fără a elimina clădirile ce vin din exteriorul exploatației, cu obligația de a pune materialul în conformitate cu prezentul caiet de sarcini.

d) stupii în conversie vor trebui să fie identificați ca atare printr-un număr individual, timp de 2 ani.

Produsele provenite din stupi în conversie nu pot beneficia de referința agricultură biologică, și trebuie să poată fi identificate în localurile de stocare ; ele trebuie de asemenea să apară în fluxul de melificare.

e) dar durata de conversie devine nulă, dacă apicultorul schimbă totalitatea lemnului din stup, și ceara coloniilor, pentru a se conforma dispozițiilor prezentului caiet de sarcini.

II. ZONE DE CULES – HRANA ALBINELOR

1) Zona de cules

a) Pentru a se conforma principiilor generale ale agriculturii biologice, apicultorul trebuie în prioritate să dispună de stupi în zone în agricultură biologică sau sălbatice. El va alege amplasamentele stupinelor sale în așa fel pentru a evita culesul pe culturi ce primesc pesticide în curs de înflorire.

Producțiile provenite din aceste vegetații ce primesc pesticide în curs de înflorire nu vor putea să pretindă la referința de agricultură biologică.

Controlul acestui criteriu este în special permis prin furnizarea cartei IGN pe stupărie și a declarației de riscuri legate de amplasamentele stupăriilor, care vor permite eficacitatea controlului. Controlul se face pe o arie de cel puțin 1,5 km rază.

Controlul poate eventual să fie întărit prin analiza melisopalinologică a mierii susceptibile de a fi contaminată prin aceste flore.

b) Riscuri industriale și urbane :

Comisia națională de mărci și certificate de produse agricole și alimentare, secțiunea „agricultură biologică” va stabili criteriile de zonare pentru a delimita zonele „interzise”

Gestiunea acestei cartografii este asigurată între profesioniști și organismele certificatoare plecând de la toate informațiile disponibile și de necombătut, după un mod precizat ulterior.

Comisia națională de mărci și certificate de produse agricole și alimentare, secțiunea „agricultură biologică” va decide parametrii de aplicat pentru a califica riscurile, a le cuantifica și fixa criteriile zonelor interzise.

Stupăriile biologice vor trebui să fie îndepărtate cel puțin 3 km de aceste zone.

*1*

c) Pentru a putea să pretindă la certificarea „agricultură biologică” sau „apicultură biologică”, producțiile de polen, propolis, miere în fagure, miere cu bucăți de faguri, miere în „secțiuni”, amestec de miere și lăptișor de matcă, lăptișor de matcă, trebuie să fie provenite din floră sălbatică sau din culturi biologice, și să răspundă criteriilor de la punctul a). 1*.

III. STUPĂRII – IDENTIFICARE – INTREȚINERE

1) Stupăriile sunt identificate după regulile în vigoare printr-un număr DSV.

2) Stupii ce fac sejur într-o stupărie de izolare vor fi identificați individual printr-un număr timp de 2 ani.

3) [NUME_REDACTAT] produsele autorizate prin anexa II a regulamentului CEE nr. 2092/91 modificat pot fi utilizate pentru a înfrâna invadarea amplasamentelor stupilor prin plante sălbatice sau cultivate în aceste stupării.

Ierbicidele, dezmărăcinanți de sinteză sau orice alt produs de sinteză sunt deci interziși.

IV. STUPI ÎNĂLȚAȚI – MATERIALE CONSTITUTIVE – PROTECȚIE CEARĂ

1) Stupii sunt constituiți din materiale naturale sau neutre, față de mediul înconjurător și produsele provenite din stup. Protecția acestor materiale trebuie făcută cu mijloace de asemenea neutre față de mediu și de produsele stupului.

Protecțiile pe bază de carbonili, creozați și orice alt produs ce poate fi la originea contaminărilor mediului sau a produselor provenite din stup, sunt interzise.

Înmuierea (stropirea, udarea) stupilor și a înălțărilor din lemn în ceară microcristalină între 135 grade și 150 grade C este autorizată.

2) Înălțările destinate a primi recoltele nu pot fi protejate de rozătoare și paraziți (molii), decât prin mijloace proprii agriculturii biologice : cf. Regulamentului CEE nr.2092/92, anexa II.

a) fizice : căldură, frig, lumină, curent de aer

b) chimice : acelea autorizate în agricultura biologică (ex. Sulf)

c) biologice : cele autorizate în agricultura biologică (ex. Bacillus thurengiensis)

Orice produs provenit din chimia de sinteză este interzis, cele ca paradiclorobenzen, dibromoetilen.

3) Ceara utilizată în apicultura biologică nu poate să provină decât din unități de producție biologică, și să fie exclusiv provenită din topirea operculilor (căpăcele care acoperă celulele albinelor) sau a cadrelor de înălțare.

Unitățile de transformare a cerii și de laminare vor trebui să garanteze un fasonaj cu totul specific a cerii „biologice” furnizate apicultorilor biologici.

In eventualitatea unei dificultăți în satisfacerea acestei cereri, derogațiile vor putea să fie examinate de Comisia națională de mărci și certificate de produse agricole și alimentare, secțiunea „agricultură biologică”

XI. ANEXE

ANEXA I.

CONDIȚII DE IGIENĂ RELATIVE LA LOCALURILE DE EXTRACȚIE ȘI/SAU DE

CONDIȚIONARE A MIERII

PREALABIL

Obiectivul definiției normelor privind localurile de extracție și/sau de condiționare a mierii, este de a favoriza obținerea, sub condiționare, a unei mieri sănătoase (ne contaminată prin germeni patogeni pentru om) și de bună calitate (curată, fără rămășițe, ne fermentabilă)

Față în față cu aceste exigențe, funcționarea coloniei de albine și caracteristicile fizico-chimice ale mierii joacă un rol ce e bine de precizat :

1) Colonia de albine și stupul care o conține (corpuri, înălțări, cadre) nu sunt contaminate prin germeni patogeni pentru om. Ele conțin germeni ubicvitari (care sunt peste tot) în atmosferă și sol. De altfel germenii patogeni ai albinei sunt foarte specifici acesteia și nu pot în nici un caz să provoace dezordini la om.

Pe lângă aceasta, albinele sunt excelente curățătorese, și în condiții normale, ele realizează o eliminare permanentă a germenilor și paraziților, compatibilă cu dezvoltarea coloniei. Contaminarea mierii prin germeni patogeni pentru om nu poate proveni decât din anomalii grosolane în cursul manipulărilor.

Ultimele rezultate de analiză a Laboratorului de Patologie a Micilor rumegătoare și Albinelor al CNEVA (LPPRA a lui [NUME_REDACTAT]) sunt concludente asupra acestui ultim punct :

Germeni coliformi : 323 mieri analizate

– 307 mieri : absența germenilor

– 8 mieri : mai puțin de 10 germeni pe gram

– 0 miere : de la 10 la 25 germeni pe gram

– 7 mieri : de la 25 la 100 germeni pe gram

– 1 miere : de la 100 la 1000 germeni pe gram

– 0 miere : mai mult de 1000 germeni pe gram

Pentru comparație, normele în materie de patiserie autorizează până la 1000 germeni pe gram.

Constatări similare pot fi făcute în ceea ce privește flora mesofilă

Mierea constitue de altfel un mediu bacteriostatic defavorabil multiplicării bacteriilor (aciditate, concentrație în zaharuri).

2)Diferitele elemente ale stupului ne fiind purtători de riscuri de contaminare prin agenți patogeni pentru om, nici o restricție nu trebuie să fie adusă prezenței lor în localurile de extracție și/sau condiționare în momentul acestor lucrări.

3) Curățirea cadrelor după extracția mierii este realizată chiar de albină ea însăși, căreia i se dau „să le lingă”. Apicultorul, pentru a lupta eficace contra maladiilor albinei, trebuie să înoiască regulat ceara și cadrele sale. Aceste măsuri sunt singurele care permit de a asigura curățenia fagurilor.

4) Umiditatea este foarte defavorabilă mierii și conduce rapid la fermentația sa. O miere recoltată la un moment bun are o rată de umiditate suficient de joasă pentru a evita aceste probleme. Aceasta e datorată ventilației stupului pe care albinele o efectuează în timpul maturației nectarului în alveole și care are drept efect evaporarea unei părți a apei conținută în nectar.

Este imperativ ca localurile să fie în așa fel concepute ca să nu existe riscul de „reumidificare” a mierii în timpul manipulațiilor de extracție și de condiționare și deci să fie menținute uscate.

5) Extracția mierii, decantarea sa care permite scoaterea deșeurilor de ceară și fragmente de insecte care se găsesc inevitabil în miere după extracția sa, sunt manipulări care nu pot fi efectuate dacă mierea se află la o temperatură joasă (problemă de vâscozitate a produsului). Ele chiar sunt favorizate printr-o ușoară încălzire a mierii ne depășind 40 grade C. Nu se poate deci prevede pentru localurile de extracție și condiționare a mierii temperaturi inferioare temperaturilor ambientale.

IMPLANTAREA LOCALURILOR

Localurile de extracție și/sau de condiționare a mierii nu trebuie să fie implantate decât într-un loc situat la adăpostul mirosurilor puternice și dezgustătoare (scârboase), și de orice cauză de poluare susceptibilă de a dăuna igienei produselor tratate

FOLOSIREA LOCALURILOR

Localurile trebuie să fie exclusiv rezervate operațiunilor duse pe bunuri de larg consum alimentare sau pe produse ale stupului ne alimentare (ceară, propolis), sau pe elemente ale stupului (reparația cadrelor de exemplu). Munca făcută pe alte produse ale stupului (polen, lăptișor de matcă, ceară) poate deci să se facă în aceste localuri.

Totuși :

– operațiile de triaj a polenului nu pot avea loc simultan operațiilor de lucru la miere

– operațiile ce nu se fac asupra bunurilor alimentare (prepararea cerii sau a cadrelor de exemplu), nu pot fi efectuate simultan cu operațiile asupra mierii.

DIMENSIUNI – SEPARAȚII

Localurile de extracție și/sau condiționare a mierii trebuie să fie de dimensiuni suficiente pentru ca toate activitățile la care sunt destinate să fie exercitate în condiții de igienă satisfăcătoare.

Dispunerea posturilor de lucru trebuie să fie astfel încât circulația și transportul produselor să fie facilitate în local sau localurile de extracție și/sau condiționare, și ca curățirea să se efectueze fără dificultăți.

Localurile de extracție și/sau de condiționare a mierii nu trebuie să comunice cu alte locuri sau localuri ale stabilimentului decât prin uși asigurând o bună separare, menținute de obicei închise.

NATURA SOLURILOR – PEREȚILOR – PLAFOANELOR

Solul, zidurile ( pereții) și pereții subțiri despărțitori trebuie să fie îmbrăcați cu materiale impermeabile, imputrescibile și să permită o spălare eficace. Dacă sunt folosite elemente justapozabile, ele trebuie să fie strict îmbinate. Plafoanele trebuie să fie menținute în bună stare de întreținere.

In rațiunea naturii petelor (ceară, propolis) și pentru a facilita curățirea cu utilaje de tip „racloar”, unghiurile rotunjite nu sunt indicate, în special la racordurile între ziduri sau pereții subțiri și sol în localurile de extracție.

MATERIAL DE EXTRACȚIE ȘI DE CONDIȚIONARE

Materialul de extracție și de condiționare destinat a se găsi în contact cu mierea (extractoare, bacuri colectoare, țevi, maturatoare…) trebuie să fie ușor de curățat și conform dispozițiilor în vigoare în cea ce privește materialele aflate în contact cu bunurile alimentare.

APA, SPĂLĂRI, EVACUAREA APEI

Solul trebuie să fie menținut într-o stare de curățenie evitând un exces de umiditate care ar putea fi prejudiciabilă calității mierii.

Operațiile de curățenie, spălare sunt efectuate cu ajutorul produselor a căror folosire este autorizată prin reglementația în vigoare în agricultura biologică ; Este luată orice dispoziție necesară pentru ca înainte de punerea în serviciu a materialului de extracție și condiționare, orice urmă de produse nocive să fie eliminată. Orice produs, chiar autorizat prin reglementația în vigoare, ce are un miros puternic și tenace nu trebuie să fie utilizat.

Scurgerea apelor de spălare din localuri și din material trebuie să fie asigurată.

AERARE, VENTILARE, DEZUMIDIFICARE

Condițiile de ambianță (temperatură, higrometrie), trebuie să fie menținute compatibile cu respectarea calității mierii, eventual prin mijloace potrivite (izolarea localului, ventilație, procedee de dezumidificare,…)

Deschiderile de aerisire trebuie să permită evitarea intrării albinelor, a altor insecte și rozătoare în timpul lucrului cu mierea, grație unui sistem tip „antițânțar”.

STOCARE

Mierea trebuie conservată în recipiente a căror căptușire este conform dispozițiilor în vigoare în cea ce privește materialele puse în contact cu bunurile alimentare.

IGIENA PERSONALULUI

a) Persoanele numite să manipuleze mierea, atât în cursul extracției sale cât și condiționării, sunt constrânse la cea mai mare curățenie corporală și vestimentară, aceste prescripții sunt puse sub responsabilitatea angajatului.

b) In localurile de extracție și/sau condiționare, este interzis fumatul.

c) Manipularea bunurilor alimentare este interzisă persoanelor susceptibile de a le contamina, în special cele care sunt atinse de infecții cutaneo-mucoase, respiratorii sau intestinale.

Orice subiect atins de o astfel de afecțiune constatată prin examen clinic sau bacteriologic trebuie să fie îndepărtată de operațiile de extracție și de condiționare cât și de localurile care le sunt destinate, până la vindecarea completă confirmată prin atestare medicală.

d) Trebuie prevăzute vestiare.

c) Cabinete de toaletă : în cazul întreprinderilor ce nu au angajați permanenți, cabinetele de toaletă personale ale apicultorului pot ajunge.

In cazul întreprinderilor ce au angajați permanenți, cabinete de toaletă ce nu comunică cu localurile vizate la prezentul titlu trebuie să fie prevăzute, cât și lavoare comportând o comandă de închidere a debitului de apă ne manuală, plasată în proximitatea acestor cabinete. Un afiș va recomanda utilizatorilor spălarea mâinilor la ieșirea din locul de toaletă.

f) Un punct de apă comportând o comandă a închiderii debitului de apă ne manuală este prevăzut la proximitatea posturilor de lucru.

Diferitele lavoare sunt prevăzute cu produse necesare curățirii mâinilor, cât și ștergare de folosire unică sau aparate cu aer cald în vederea uscării mâinilor.

g) Totuși în stabilimentele în funcționare la data publicării acestui document, dispozițiile prescrise la paragrafele e) și F9 nu sunt aplicabile decât 8 ani după această dată.

ANEXA 2

LISTA PRODUSELOR UTILIZATE ÎN APICULTURĂ

Hrănire :

– miere din apicultura biologică, din care cele în afara normelor, provenind din exloatația apicolă biologică și eventual zaharuri provenind din vegetale cultivate după modul de producție biologic.

Protecția lemnului stupilor :

– lacuri și vopsele pe bază vegetală, uleiuri și ceară, vegetale, animale și minerale, pigmenți naturali și minerali; aluminiu și săruri minerale ne toxice față de mediul înconjurător și de produsele stupului; pământuri naturale și calcinate.

– muierea (udarea, stropirea) în ceară microcristalină între 135 – 150 grade C.

Protecția înălțărilor și cerii (contra falsei molii):

– sulf sub formă de meșă de ars (degajare de SO2)

– bacillus thuringiensis

Fabricarea și laminarea cerii:

– muiate

Dezinfecția materialului:

– acid acetic (nozemoza)

– hipoclorit de sodă (apă de Javel)

Curățirea materialului:

– leșie de sodă

– leșie de potasiu

– hipoclorit de sodă

Ingrijiri curative:

a) în afara stupinei spital: – stimulare prin hrănire

– izopatie și homeopatie

b) în stupina spital: – ansamblul mijloacelor utilizate convențional (deoarece produsele acestor stupine ies din circuitul agriculturii biologice).

Lupta anti-varroa (în condițiile fixate la capitolul V, paragraf 2) punct b)):

Produsele de mai jos sunt utilizabile dacă:

– fie că au obținut o AMM pentru această folosință

– fie figurează într-un medicament veterinar destinat pentru specii animale producătoare de alimente

– fie figurează într-una din anexele I, II, sau III a regulamentului (CEE) nr. 2377/90 modificat a Consiliului din 26 iunie 1990 relativ la limitele maximale a reziduurilor.

* extracte vegetale având virtuți acaricide:

– uleiuri esențiale

– piretru

* molecule aromatice : timol, mentol, eucaliptol, camfor

* preparate homeopatice, izoterapice, biodinamice

* prafuri vegetale și minerale

* acid lactic

* acid oxalic

* acid formic

* acid acetic. 1*

Recolta înălțărilor:

– fum de vegetale și de combustibili ne poluanți.

*1*

ANEXA 3

LĂPTIȘOR DE MATCĂ – „CARACTERISTICILE LĂPTIȘORULUI DE MATCĂ

PROVENIT DIN AGRICULTURA BIOLOGICĂ”

Pentru a se putea folosi de mențiunea „agricultură biologică” lăptișorul de matcă trebuie să fi fost produs în respectul prezentului caiet de sarcini și să răspundă următoarelor caracteristici:

Analize fizico-chimice:

Materie uscată 32 – 36 %

Umiditate 64 – 70 %

Pe materia uscată:

Protide 36 – 42 %

Lipide 9 – 14 %

Zaharuri reductoare 33 – 41 %

Zaharuri totale 37 – 43 %

Zaharoză 0 – 6 %

Maltoză 0,4 – 1,4 %

Rata de acid hidroxi-decanoic (acid gras specific lăptișorului de matcă, HDA) trebuie să fie superioară de 1,8 %.

Analiza polenului: ea trebuie să confirme originea geografică și să permită punerea în evidență a unei încărcături eventuale (amidon de exemplu). Prezența polenurilor din specii sau varietăți cultivate susceptibile de a proveni din culturi în agricultură convențională nu poate fi acceptată decât în categoria polenurilor puțin reprezentate.

Cercetarea reziduurilor exogene (pesticide): Prezența reziduurilor de pesticide (din care fluvalinat, cumafos și amitraza) este cercetată la pragul de detecție a metodei cele mai performante și nu este acceptabilă decât la acest prag sau la un prag fixat după acordul secțiunii agricultură biologică a CNLC.

Analiza microbiologică:

Prezența micro-organismelor ne patogene este tolerată.

NB 1 : Analizele vizate la capitolul A9 trebuie să fie efectuate de către laboratoare ce răspund criteriilor de competențe, de independență și de imparțialitate fixate de normele internaționale. Metodele de analize folosite trebuie să fie validate.

NB 2 : Natura analizelor cerute și valorile pretinse vor putea fi revăzute în funcție de avansarea cercetării. 1*.