Creșterea populației umane a determinat creșterea producției și implicit creșterea consumului de resurse, avand impact semnificativ asupra mediului. [305707]

Licență

Creșterea populației umane a determinat creșterea producției și implicit creșterea consumului de resurse, avand impact semnificativ asupra mediului. [305707]

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

Creșterea populației umane a [anonimizat].

De-a [anonimizat] a dezvoltat tehnici si tehnologii avand ca si scop satisfacerea nevoilor primare si nu numai.

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

F. Cherubini (Researcher/Associate Professor) și colaboratorii (2008) afirmă că: „[anonimizat]. Produsele de la o anumită componentă sau compartiment sunt întotdeauna o resursă utilă pentru o altă componentă sau compartiment. [anonimizat] o resursă neutilizată.”

Sistemele ecologice au capacitatea de a [anonimizat] o [anonimizat] „…procesele din ecosistemele naturale au un pregnant caracter ciclic. [anonimizat], neputând fi reintroduse în ciclurile biogeochimice în ritmul în care sunt produse." (Botnariuc și Vadineanu, 1982).

Conform statisticilor EEA (European Environment Agency) [anonimizat], sunt: producerea și furnizarea energiei electrice, a apei, a gazelor, serviciile de transport și agricultura. [anonimizat].

[anonimizat], este faptul că se preconizează o creștere a utilizării resurselor spre anul 2020; [anonimizat]. [anonimizat] a țărilor respective.

De-a [anonimizat] s-a acutizat, [anonimizat], [anonimizat], importanța deșeurilor ca materii prime secundare.

DEȘEUL – așa cum este definit la Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE –care spune că „[anonimizat] o [anonimizat], cât și de energie; [anonimizat]”.

[anonimizat], ocupă terenuri și pot cauza poluarea persistentă a aerului, apei și a solului, [anonimizat]/[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a afecta sănătatea publică și a mediului în mod semnificativ.

[anonimizat], propun să se reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății și să se îmbunătățească eficiența resurselor.

Obiectivul pe termen lung al acestor politici este de a [anonimizat], se încurajează utilizarea acestora ca resursă, astfel obținându-se un nivel mai ridicate de reciclare și eliminare în condiții de siguranță.

Au trecut 26 de ani de când românii și România au decis să-și schimbe parcursul politic, printre dezideratele și obiectivele de realizat la aceea dată fiind și aderarea la Uniunea Europeană, act pentru care în anul 1995 România a depus cererea de aderare, iar în 1999, Consiliul European de la Helsinki a hotărât deschiderea negocierilor cu statul român.

Negocierile au fost deschise în prima jumătate a anului 2000 și s-au derulat până la sfârșitul anului 2004, când Consiliul European a marcat încheierea acestora.

După 10 ani de la depunerea cererii de aderare, România a semnat (la 25 aprilie 2005), Tratatul de Aderare, după ce în prealabil a fost ratificat de către toate Statele Membre.

Unul dintre cele mai dure capitole de negociere a fost Capitolul 22 Mediu.

Plecând de la acest punct din Tratatul de aderare, 11 ani după (aprilie 2016), mi-am amintit că, în octombrie 2015, în AULA SENATULUI italian, domnul Gian Luca Galletti, ministrul mediului în Cabinetul Mateo Renzi își exprima supărarea ca resursele din deșeul urban (selecționat și prelucrat până la faza de combustibil alternativ – ce se poate valorifica în fabricile de ciment) – părăsesc Italia – țară care are un uriaș deficit energetic. Aceste evenimente sunt cele care au determinat alegerea temei pentru prezentul proiect de diplomă: COMBUSTIBILUL DERIVAT DIN DEȘEURI DSU/RDF – producție și valorificare energetică

Voci importante de la nivel european și internațional din domeniul cercetării și reglementării în probleme de mediu, susțin necesitatea construcției unei viziuni durabile asupra gestionării deșeurilor urbane și tot mai des auzim că este nevoie să copiem “modelul naturii”, modul în care în sistemele ecologice naturale se procesează rezidurile rezultate din activitatea organismelor vii.

În natură, “deșeurile” generate de organismele vii sunt reintegrate în circuitele bio-geo-chimice naturale prin procese de descompunere și „reciclare” care stau la baza dezvoltării unor noi lanțuri trofice.

În sistemele naturale – rezidul – această materie care autosusține energia de care are nevoie lanțul trofic în care se produce, se procesează, se consumă și nu în ultimul rând ajută la menținerea vieții, dovedindu-se a fi cel mai perfect mod de a trai și gestiona deșeurile pe care noi fiecare le producem secundă cu secundă.

Altfel spus, citându-l pe Prof. Dr. Gunter Pauli și conceptul său – ECONOMIA ALBASTRĂ care se bazează pe raționamentul că „în natură deșeurile dintr-un proces sunt întotdeauna un nutrient, un material sau o sursa de energie pentru un alt proces”– el, recomandă ca în cel mai simplu mod să copiem NATURA astfel încât să realizăm autosusținerea energetică și implicit controlul asupra problemei.

Într-un Propiect de diplomă, mai ales în acela dedicat ingineriei, inovării și reinventării sistemelor și tehnologiilor, nu putem dezvolta principii filozofice, dar bazându-mă pe ele voi aborda o fațetă tehnică, punând în evidență tehologi de valorificare a deșeului solid urban și transformarea lui în resursă energetică.

Managementul integrat al deșeurilor sau Gestionarea deșeurilor, se referă la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, când folosim aceată terminologie facem referire la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor asupra sănătății publice, a mediului înconjurător sau aspectului unui habitat.

Gestionarea corectă a deșeurilor are ca scop economisirea resurselor naturale prin reutilizarea părților recuperabile. În general, fiecare stat european a creat cadru de reglementare a gestionării deșeului urban adecvat intereselor proprii și interesului comun, legiferat prin convenții internaționale și regionale. În Eurora ne ghidăn după directive, convenții și regulamente completate de legislația națională formată din Legi, Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, Hotărâri ale Guvernului și Ordine ministeriale.

CAP. I LEGISLAȚIE

I.1. Cadrul legislativ

Domeniul gestionării deșeurilor poate fi structurat, din punct de vedere al legislației europene, în patru grupe principale, după cum urmează:

– legislația cadru privind deșeurile

– legislația privind fluxurile de deșeuri

– legislația privind tratarea deșeurilor

– legislația privind transportul, importul și exportul deșeurilor

I.2. Principalele acte normative privind deșeurile:

– Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2006/12/CE privind deșeurile,

– Directiva nr. 91/689 privind deșeurile periculoase,

– Directiva 1999/31 privind depozitarea deseurilor

– Decizia 2003/33 privind stabilirea criteriilor și procedurilor pentru acceptarea deșeurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

I.3. Principalele acte normative privind fluxurile de deșeuri:

– Directiva nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, publicată în Jurnalul Oficial (JOCE) nr. L 194/1975, modificată prin Directiva nr. 87/101/CEE, publicată în Jurnalul Oficial (JOCE) nr. L 42/1987, referitoare la eliminarea uleiurilor uzate

– Directiva 86/278/CEE privind protecția mediului, și în particular, a solului, atunci când nămolul provenit de la stațiile de epurare este folosit în agricultură

– Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L266 din 26 septembrie 2006

– Directiva Parlamentului și Consiliului nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L 365/1994, amendată prin Directiva Parlamentului și Consiliului 2004/12/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L 047/2004

– Directiva 96/59/CEE privind eliminarea bifenililor și trifenililor policlorurați (PCB și PCT), publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L 243/33/1969

– Directiva nr. 2002/96/EC privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L037 din 13 februarie 2003 și Directiva nr. 2003/108/EC de modificare a Directivei nr. 2002/96/EC privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L345 din 31 decembrie 2003

– Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L 269 din 21 octombrie 2000

– Directiva nr. 78/176/CEE privind deșeurile din industria dioxidului de titan, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L 054 din 25 februarie 1978

– Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene nr. L102 din 11 aprilie 2006

Principalele acte normative privind tratarea deșeurilor

– Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999

– Decizia Consiliului 2003/33/CE stabilind criteriile și procedurile pentru acceptarea deșeurilor la depozite ca urmare a art. 16 și anexei II la Directiva 1999/31/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L11 din 16 ianuarie 2003

– Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene din 4 februarie 2000

I.4. Principalele acte normative privind tratarea deșeurilor

– Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999

– Decizia Consiliului 2003/33/CE stabilind criteriile și procedurile pentru acceptarea deșeurilor la depozite ca urmare a art. 16 și anexei II la Directiva 1999/31/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene (JOCE) nr. L11 din 16 ianuarie 2003

– Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene din 4 februarie 2000.

I.5. Principalele legi privind transportul, importul și exportul deșeurilor

– Convenția de la Basel (adoptată la 22 martie 1989, sub egida „Programul Națiunilor. Unite pentru Mediu”, intrată în vigoare la 5 mai 1992

– Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferul de deșeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 190 din 12 iulie 2006.

– REGULAMENTUL (CE) NR. 1379/2007 AL COMISIEI din 26 noiembrie 2007 de modificare a anexelor IA, IB, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri, pentru a ține seama de progresele și evoluțiile tehnice aprobate în temeiul Convenției de la Basel – publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 309/7 din 27.11.2007

– REGULAMENTUL (CE) NR. 669/2008 AL COMISIEI din 15 iulie 2008 de completare a anexei IC la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 188/7 din 16.7.2008

– REGULAMENTUL (CE) NR. 308/2009 AL COMISIEI din 15 aprilie 2009 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexelor IIIA și VI la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 97/8 din 16.4.2009

– REGULAMENTUL (UE) NR. 413/2010 AL COMISIEI din 12 mai 2010 de modificare a anexelor III, IV și V la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri, în vederea luării în considerare a modificărilor adoptate prin Decizia Consiliului OCDE C(2008) 156, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 119/1 din 13.5.2010 (Acte fără caracter legislativ)

– REGULAMENTUL (UE) NR. 664/2011 AL COMISIEI din 11 iulie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri pentru a include anumite amestecuri de deșeuri în anexa IIIA publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 182/2 din 12.7.2011

– REGULAMENTUL (UE) NR. 135/2012 AL COMISIEI din 16 februarie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri pentru a include anumite deșeuri neclasificate în anexa IIIB, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 46/30 din 17.2.2012

– REGULAMENTUL (UE) NR. 255/2013 AL COMISIEI din 20 martie 2013 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexelor IC, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 79/19 din 21.3.2013

– REGULAMENTUL (UE) NR. 660/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deșeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 189/135 din 27.6.2014

– REGULAMENTUL (CE) NR. 1418/2007 AL COMISIEI din 29 noiembrie 2007 privind exportul anumitor deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în anumite țări în care Decizia OCDE privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor nu se aplică, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 316/6 din 4.12.2007 cu complectarile si modificarile cu : REGULAMENTUL (CE) NR. 740/2008, REGULAMENTUL (CE) NR. 967/2009 , REGULAMENTUL (CE) NR. 837/2010 , REGULAMENTUL (CE) NR.674/2012 și REGULAMENTUL (CE) NR. 57/2013

I.6. Legislație națională

CAP. II CAUZE ȘI EFECTE POST ADERARE

La 21 aprilie 2005 Guvernul României pentru a pune în practică și pe temei legal obligațiile asumate prin Tratatul de Aderare – Capitolul 22 Mediu, a emis HOTĂRÂREA nr. 349 (prin care a fost abrogat H.G. nr. 162/2002) privind depozitarea deșeurilor, bazându-se pe temeiul art. 108 din Constituția României – republicată și art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001.

HOTĂRÂRE nr. 349/2005, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 210/2007 și Hotărârea Guvernului nr. 1292/2010 – Text în vigoare începând cu data de 22 decembrie 2010. Art. 6 punctul (2) din HG 1292/2010 face vorbire și trimitere la Strategia națională privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile și care cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectivă, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz și/sau recuperarea materialelor și energiei, stabilind următoarele obiective:

a) reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate, la 75% din cantitatea totală, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001 ;

b) reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate, la 50% din cantitatea totală, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate, la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001, iar prin prevederile de la punctul (3) Guvernul se declară permisiv și spune ”Termenele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și c) pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantităților de deșeuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu maximum 4 ani, dacă această prelungire este autorizată de autoritatea centrală pentru protecția mediului”

Din păcate acest obiectiv a rămas nerealizat – unul dintre motive, fiind lipsa educației ecologice a populației, lipsa de experiență și viziune asupra folosirii resurselor de catre administratiile locale și optuzitatea autoritățiilor centrale fată de proiectele, inovațiile si tehnologiile propuse și chiar realizate (dar neautorizate) de către investitorii autohtoni sau străini.

Statisticile – națională (INS) și comunitară (EUROSTAR) reflectă stare de fapt după 9 ani de la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aici mă refer în primul rând la prevederile și angajamentele asumate prin Capitolul 22 Mediu la procedurile de infringement deschise împotriva României pe segmentul de gestionare a deșeurilor și la realitatea văzută cu ochiu liber, care reflectă că nu stăm prea bine la acest capitol, armonizarea legislației pe segmentul gestiunea mediului înconjurător, că suntem vulnerabili la capitolul infrastructură de mediu, că nu reușim să ne aliniem prin educația de mediu la noile provăcari ce apar odată cu creșterea gradului de urbanizare a localităților noastre și nu în ultimul rând faptul că guvernanții sunt incapabili să investească în construcția de politici articulate în acest sector atât de important pentru noi și generațiile care vor urma.

Să vedem ce ne spun și alte documente eleborat de catre adminisratorul guvernamental responsabilă cu reglementarea, monitorizarea, gestionarea și nu în ultimul rând generarea cadrului legislativ care să permită desfășurarea activității.

II.1. Raport anual privind starea mediului în România pentu anul 2014

Din acest document, rezultă că în anul 2012 la nivel național au fost generate 5.046.423 tone deșeuri municipale, din care 747.225 tone (14,81 %) au fost reciclate. Această cantitate a fost depozitată în 32 depozite conforme și 58 depozite neconforme.

La sfârșitul anului 2014 în România, erau autorizate și funcționau 34 de depozite conforme pentru deșeuri municipale, 133 instalații de sortare și/sau transfer și 85 de instalații și platforme pentru compostarea deșeurilor biodegradabile municipale.

Puterea calorică a deseurilor menajere românești este situată în jurul valorii de 2650-3000 kJ/kg (615-700 kcal/kg) fată de cea 8000 kJ/kg cât este puterea calorică a deseurilor menajere în tări ca Franța sau Germania, ori 5341 kJ/kg in Italia, Regiunea Calabria sau 6761 kJ/kg in Regiunea Sicilia. Dacă luăm în calcul faptul că România are o capacitate instalată uriașă, pentru coincinerare și dacă aceste deșeuri ar fi fost corect gestionate – 30% adică 1.513.926,9 tone ar fi trebuie să fie trensformate în Combustibili alternativi RDF-uri și Combustibili Solizi Secundari SRF/CSS, aceste cantități ar fi putut fi minus în gropile de gunoi – conforme sau neconforme de pe întinsul țării.

Trebuie precizat că de la 01/01/2007, conform Directivei 1999/31/CE DSU nu mai pot fi stocate ȋn depozitele de deșeuri dacă Puterea Calorifică Inferioară (PCI) este superioară a 13000 kJ/kg.

Pentru ca DSU să nu fie depus în gropile de gunoi și să se pierdo o resursă energetică importantă, deșeul solid urban colectate ne separat, ar trebui să fie supus tratamentului mecanico bilogic – biostabilizat minimum 21 de zile, din care trei zile consecutiv temperatura în biocelulă ar trebui să fie de peste 55oC.

Gradul de uscare prin reducerea umidității de la 45-56% media deșeului colectat în România, la circa 20-25%, s-ar exprima într-o pirdere în masă, ce ar ajunge la >25-30% adăugând un aport energetic materialului de pana la 50% în funcție de timpul alocat biostabilizării și densității materialului rezultat după măcinare.

Combustibilii solizi secundari/Solid Recovered Fuel (CSS/SRF) trebuie să se încadreze ca și caracteristici și să corespundă minim Clasei 4 pentru a putea fi valorificate energetic în fabricile de ciment. Clasele 3 și 4 corespund clasei de CSS de calitate medie. CSS/SRF care se încadrează în clasele 1 și 2 nu mai sunt considerare deșeuri, ele intrând în categoria materiilor prime secundare.

Dacă deșeul colecat ar fi supus valorificării mecano-biologice, puterea calorifică inferioară a deșeului combustibil rezultat ar putea atinge 13.000 kcal/kg și ar putea fi valorificat energetic în instalațiile autorizate din țară.

Majoritatea țărilor euopene au dezvoltat tehnologii care permit, după tratamente mecanice și bilogice, să transforme deșeurile solide urmabe într-o resursă energetică. România care produce cca. 6 miliane de tone de deșeu urban/an încă se află la început de drum în ceea ce privește producția de combustibili solizi secundari așa numiții Combustibili derivați din deșeuri (CDD/RDF acum CSS/SRF) DEȘEURI COMBUSTIBILE clasificate în Codul European al Deșeului (CED/EWC) sub codul 19 12 10. Însă, nu codul deșeului, atribuit în general de către producător, este acela care dă încadrarea deșeului în lista deșeurilor sau clasificarea, în multe state europene codul sub care sunt gestionați combustibilii alternativi este 19 12 12.

Trebuie să arătăm că în Romania în acest moment nu avem nici un complex industrial sau o platform îndustrială care să poată produce Combustibili derivati din deșuri sau Combustibili solizi secundari și nici norme pentru caracterizarea și producerea acestui combustibil alternativ. Azi industria din domeniu se ghidează doar pe legislația europeană.

Lipsa infrastructirii care să poată produce acești combustibili alternativi care ar putea fi valorificați energetic în fabricile de ciment, sunt motive pentru care diviziile comerciale și acealea de achiziții aleargă prin toată Europa ca să achiziționeze CDD/RDF sau CSS.

O altă reursă pe care România nu o utilizează este Car-Fluff-ul provenit din demolarea vehiculelor scoase din uz.

Trebuie spus că, începând cu 1 ianuarie 2015, operatorii economici din intregul spațiu al Uniunii Europene care au ca și activitate dezmembrarea vehiculelor scoase din uz, sunt obligați să asigure realizarea următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol: reutilizarea și valorificarea a cel puțin 95% din masa medie pe vehicul și an, pentru toate vehiculele scoase din uz;

Din experiența altor state, cca 25% din masa medie pe vehicul este rezidu care până de curând a fost considerat un deșeu periculos sau special. Car-Fluff-ul este format din material plastic, cauciuc și țesut (70%), metale (20%), sticlă și altele reziduri (10%).

După studii și cercetări îndelungate și construirea de instalații performante pentru tratare mecanică a acesui tip de deșeu și nu în ultimul rând utilizarea bunelor practici care impun dezmembrarea prin separarea meterialelor îninte de macinare, s-a ajuns ca cca 75% din acest deșeu, în care nu se mai regasesc sticlă, metale și plastice clorurare, să poată acum fi utilizat și el ca și combustibil alternativ în fabricile de: ciment, termocentrale, incineratoare sau gazeificatoare.

Ce este Car-Fluff –ul: este fracția care se obține din procesul de mărunțire a mașinii, după recuperarea fierului și oțelului prin separarea magnetică.

În figura de mai jos, prezint o instalație de tratare mecanică cu sistem de flotarea și separare electroconductivă a materialului. În aceată instalație de dezmembrare auto, epavele de mașini, sunt distruse de moari speciale și apoi curățate de materiale lejere, cum ar fi: hârtie, plasticul, partea rextilă și cauciuc, separare ce se realizează prin fluxul de aer contra-curent.

După această etapă, urmează separare metalelor feroase și metalelor neferoase care se reazizează printr-un extractor cohlee cu magneți.

Materialul își continuă parcursul în instalație, cu ajutorul benzilor transportatoare până ajunge în stația de flotare, dotată cu site, care permit separarea granulometrică în patru fracții diferite a meterialului măcinat.

Dupa finalizarea flotării și trecerea materialului pe sub un ultim separator magnetic urmat de o separare electroconductivă, se obține Car-Fluff-ul.

Acest deșeu nu are nici o caracteristică de periculozitate, iar pentru a-i crește puterea calorifică poate fi densificat în brichete.

În viitorul apropiat, cantitățile de Car-Fluff 19 10 04, fracții de șpan ușor și praf, altele decât cele menționate la rubrica 19 10 03 sunt susceptibile să crească în următorii ani datorită numărului tot mai mare de autoturisme ce vor ajunge la dezmembrare și a faptului că, după anul 2000 cantitățile de materiale plastice utilizate în producția de automobile a crescut.

În aceste condiții fiecare stat trebuie să se pregătească cu soluții viabile pentru a gestiona acest tip de deșeu. Una din soluții fiind azi, valorificarea energetică (R1) în fabricile de ciment. Componenta de bază a unui deșeu pentru ca să poată fi ars în cuptoarele de producție a clinkerului fiind aceea a puterii calorifice. În cazul Car-Fluff-ului puterea calorifica inferioară (PCI) pe care o dezvoltată acest combustibil alternativ este de peste 19.000 kj/kg (19 Mj/kg).

CAP. III DEȘEUL – GENERALITĂȚI

III.1. Proveniența

Un material poate avea calitatea de produs, subprodus sau deșeu.

Produsul: material primar, face obiectul activității tehnologice de bază.

Subprodusul: produs secundar al unui proces de fabricație sau al unui produs primar, altfel spus, material auxiliar, care se prezintă ca insoțitor al produsului primar iar in urma unor prelucrări, poate fi reintrodus in fluxul de productie al produsului primar sau se poate constitui el ca materie primă pentru alte industrii.

Deșeul: material reutilizabil sau nu, care nu mai poate fi valorificat direct in procesul tehnologic prin care a fost produs, necesitand depozitarea.

Deșeul ultim sau reziduul: materialul, produsul sau substanța obținuta in urma unui proces de producție, transformare sau utilizare, ce nu mai poate fi valorificat, reciclat sau reutilizat, necesitand depozitarea.

In concluzie, prin deșeu, conform legilor in vigoare, se ințelege orice produs/ substantă, in orice stare de agregare, auxiliar,rezultat in urma unui proces biologic sau tehnologic, care nu mai poate fi folosit ca atare sau pe care deținătorul are intenția ori obligația să nu il mai utilizeze.

Deșeurile apar ca rezultat al activității omului, iar reciclarea, tratarea și depozitarea lor reprezintă una dintre cele mai actuale probleme economice și ecologice ale societății contemporane.

Societatea umană are ca sursă primordială de existență activitatile de productie si desfacere, procese in care omul transformă materiile prime sau produsele de nivel calitativ inferior în produse de nivel calitativ superior. Pentru toate aceste activitati, omul are nevoie de o componenta primordiala, are nevoie de energie. Indiferent de activitatea pe care o desfațoară și de consumul și randamentul proceselor si tehnicilor pe care le utilizeaza, obligatoriu apar produse secundare,inutile, de cele mai multe ori toxice. Aceste produse secundare, deșeuri, noxe, poluanți, pun în pericol nu numai activitatea creatoare de bunuri, ci și confortul și sănătatea speciei umane

III.2. Managmentul deșeurilor

În ceea ce privește managementul deșeurilor, promovat de EEA (European Environment Agency ) și adoptat de majoritatea statelor membre UE se prevede:

1. minimizarea și prevenirea cantităților de deșeuri;

2. reciclarea;

3. incinerarea;

4. depozitarea.

Strategia universal acceptată și utilizată este aceea de minimalizare a cantitățlor de deșeuri, respectiv cea a resurselor naturale utilizate si de maximizare a fluxului de reciclare a materiei si energiei.

Cele mai acceptate și promovate metode de gestionare a deșeurilor sunt minimizarea cantităților si reciclarea deșeurilor.

Minimizarea, ține mai mult de o parte conceptuală, acest proces fiind mult utilizat în zilele noastre și se incearcă a fi susținut prin diferite instrumente legislative si economice, de exemplu: perceperea taxelor.

Reciclarea este metoda ce vizează doua aspecte importante:

• eficiența folosirii resurselor

și

• impactul asupra mediului

Conform normelor europene, reciclare este considerata atat reciclarea materiei și a materialelor cât și reutilizarea sau producerea de energie din acestea.

Incinerarea este procesul prin care se urmărește transformarea deșeurilor în resurse secundare, se are în vedere economisirea resurselor; minimizarea emisiilor și scăderea toxicității deșeurilor; reducerea volumului și masei deșeurilor; utilizarea valorii calorice a deșeurilor și convertirea în energie electrică.

Depozitarea deșeurilor reprezintă metoda cea mai puțin acceptată, din cauza efectelor negative pe care le are asupra mediului: emisiile de metan cu poluare atmosferică, emisiile de levigat cu poluarea solurilor, a apelor subterane și mai ales pierderea resurselor.

III.3. Cauzele apariției deșeurilor

– Biologice: rezultat al ciclurilor vitale din lumea plantelor, animalelor și a omului;

– Chimice: toate reacțiile chimice sunt guvernate de principiul conservării materiei,rezultând în final un produs utilizabil dar și elemente neutilizabile. De exemplu energia pierdută prin căldură, vibrații, zgomote și acestea produc poluare, doar că ele nu este considerate deșeuri ci pur și simplu poluare.

– Tehnologice: din procesele de prelucrare și transformare a materiilor.

– Economice. toate produsele au o durată fizică limitată.

– Comerciale: atractivitatea unor produse elimină de pe piașă de multe ori produsele vechi, neatractive estetic, în acest sens ambalajele joacând uneori un rol hotărâtor, mai ales în marketing, dezavantajul fiind că tocmai acestea, ambalajele devin rapid deșeuri.

– Accidentale: în cazul inevitabilelor disfuncționalități ale sistemelor de producție și a riscurilor tehnologice și naturale majore.

– Ecologice: deoarece chiar activitățile de depoluare creează uneori deșeuri.

Adoptarea unui anumit sistem de gestionare al deșeurilor trebuie sa ia în considerare atât efectele ecologice cât și pe cele economice, pentru întreg ciclul de viață al produselor.

În urma unui studiu bazat pe acest principiu, Beigl și Salhofer,(2004) concluzionează că reciclarea, datorită beneficiilor ecologice este considerată a fi metoda cea mai avantajoasă, iar costurile suplimentare sunt justificate. De asemenea, Shmelev și Powell, (2006) afirmă că pentru elaborarea unei metodologii de gestionare a deșeurilor eficient, acestea trebuie să ia în considerare compromisurile și avantajele legate de beneficiile de mediu și cele economice.

La nivel european se există adaptate diferite sisteme integrat de gestionare a deșeurilor care au ca și principal scop analizarea diferitelor probleme legate de deșeuri, de la generarea lor și până la eliminare. De exemplu in ultimii ani se vorbește tot mai mult despre programul „Cradle to Cradle” (din leagan în leagan) program care initial a fost numit „From Cradle to Grave”(din leagan in mormant), altfel spus, azi discutam de o reciclare mult mai avansata, de utilizarea mai intensa a materialelor bio-degradabile, de minimalizarea costurilor cu eficientizare economica maxima. În accelași timp aceste programe, în mod special C2C (Cradle to Cradle) pune un deosebit accent pe metodele de prevenire și minimizare a fluxului de deșeuri generat, urmate de reciclarea atât materială cât și energetică a deșeurilor, în vederea unei utilizări rațioanale a resurselor.

CAP. IV DEȘEUL – NORME TEHNICE

Conform studiilor de caz realizate de specialiștii români care au participat la realizarea NORMATIVELOR TEHNICE pentru valorificarea deșeurilor municipale și a Combustibilor Derivați din Deșeuri (CDD) sau a Combustibilor Solizi Secundari (CSS) în fabricile de ciment și cu propriul studiu de caz prezentat în această lucrare, realizat în Italia, Regiunia Calabria -studiu practictic și studiul documentar în Regiunile Sicilia, Calabria, zone în care nivelul de trai este similar cu acela din România, și ținând cont de rezultatul cercetărilor făcute de-a lungul timpului, se pot exiprima următoarele certitudini:

Deșeurile municipale formate în general, dintr-un amestec de: deșeuri menajere, deșeuri comerciale similare celor menajere, deșeuri din piețe, parcuri și grădini, deșeuri stradale, deșeuri din demolări, nămol municipal, materii fecale și nămol fecal, reziduuri de la incineratoare etc., pot fi caracterizate după:

greutatea specifică [kg/mc]

umiditate [%]

puterea calorică [kJ/kg sau kcal/kg]

raportul carbon/azot [C/N]

IV.1. Greutatea specifică a deseurilor

Prin greutatea specifică a deșeurilor se înțelege greutatea unității de volum, în starea în care se găsesc acestea. Datorită formelor multiple în care se găsesc, determinarea greutății specifice este diferită, cel mai des fiind determinată astfel: greutatea specifică în recipient și în depozit cu sau fără tasare/cântărire.

Greutatea specifică de referință de exemplu, în cazul deșeurilor menajere, are în general o tendință de scădere datorită creșterii continuue a procentului deșeurilor cu greutate specifică mică (hârtie, cartoane, ambalaje diverse, plastice etc.) și scăderea procentajului de materiale inerte (zgură, cenușă, pământ, moloz etc.) ca urmare a imbunătățirii gradului de confort a locuintelor. Sau putem dicuta de deșeurile menajere, care au greutatea specifică relativ mare, în special datorită procentului ridicat de deșeuri fermentabile (vegetale și animale), cât și a umiditătii ridicate a acestora.

Coform celor două caracteristici mercilogice diverse, greutatea specifică variază între 300-350 kg/mc. la colectare.

Greutatea specifică medie a componentelor deșeurilor menajere, conform studiidor este:

IV.2. Umiditatea deșeurilor

Umiditatea are o influență majoră asupra greutătii specifice a deșeurilor menajere, dar nu numai, având influență directă și asupra puterii calorice și nu în ultimul rând asupra proceselor de fermentare/biostabilizare, când deșeul este destinat producției de compost sau Combustibili derivati din deșeuri ori Combustibili solizi secundari (CDD/CSS).

Umiditatea totală a deșeurilor se exprimă matematic prin formula:

W(h) ● [100 – W(r)]

W(t) = W(r) + ─────────────────── [%]

100

în care:

W(t) – umiditatea totală a deseurilor [%]

W(r) – umiditatea relativă [%]

W(h) – umiditatea higroscopică [%]

Umiditatea din deșeul urban este reprezentată în două moduri:

Umiditate relativă – care în practică reprezintă conținutul de apă care se poate îndepărta prin evaporarea în aer liber la temperatura de 16-20°C cu o umiditate relativă a aerului de circa 50%

și

Umiditatea higroscopică sau absolută – care reprezintă conținutul de apă din deșeurile urbane care nu poate fi indepărtată decât prin uscarea în etuva de laborator la temperatura de 105°C.

În general umiditatea totală din deșeurile menajere variază între 25 și 60%, fiind mai mare vara datorită procentului mare de deșeuri vegetale și implicit de aria din care provine.

În țara nostră umidiatate deșeului menajer se cifrează între 55 și 60% față de 25-30% cât se inregistrează pentru tările din vestul Europei sau între 40 și 45% cât se înregistează în Regiunea Calabria ori între 35 și 45% în Sicilia.

IV.3. Puterea calorică a deșeurilor

Din punct de vedere tehnic și științific puterea calorică este căldura de reacție (căldura de ardere) produsă în condițiile stării normale fizice (p0=1.013 bar; t=0°C).

În același timp puterea calorică (căldura de ardere) poate să fie definită mai simplu, ca fiind căldura dezvoltată prin arderea completă a unității de cantitate de combustibil. Unitatea de măsură a puterii calorice (căldurii de ardere), pentru combustibilii solizi și lichizi, este [kJ/kg], iar pentru combustibilii gazoși este [kJ/m3N].

În aceeași matrice prin puterea calorică a deșeurilor menajere se înțelege cantitatea de căldură degajată prin arderea greutătii de deșeuri brute, care se exprimate în kJ/kg sau kcal/kg.

Ca orice alt combustibil, deșeurile au o putere calorică superioară [H(s)] – care este căldura de reacție pentru cazul în care aceasta conține căldura de vaporizare a apei (apa reprezintă un produs al arderii în stare lichidă, iar toate produsele arderii sunt obținute în condițiile de temperatură și presiune corespunzătoare stării normale) și o putere calorică inferioară [H(i)] care în fapt este căldura de reacție pentru cazul în care aceasta nu conține căldura de vaporizare a apei, deoarece ea se regăsește în gazele de ardere (apa reprezintă un produs al arderii în stare de vapori, iar toate produsele arderii sunt obținute în condițiile de temperatură și presiune corespunzătoare desfășurării arderii).

Puterea calorică superioară (PCS) presupune că vaporii de apă au fost condensați și au restituit căldura de evaporare. Deoarece la incinerare, vaporii de apă formati sunt evacuati la coș împreună cu gazele de ardere, fără a restitui căldura de evaporare. Dacă apa rezultată în urma arderii, se regăsește în gazele de ardere sub formă de vapori, căldura latentă de vaporizare a apei (Qvap) este conținută în gazele de ardere. Dacă apa rezultată în urma arderii, se regăsește ca produs de ardere sub formă lichidă, căldura de vaporizare a apei (Qvap) este conținută în căldura de reacție.

Între cele două tipuri de puteri calorice există relația evidentă:

Hi Hs Qvap

Pentru combustibili solizi și lichizi se poate scrie:

Q = 2510 (h + w) kJ/kgcb vap

unde h și w sunt participațiile masice ale apei rezultate din arderea hidrogenului, respectiv apei conținute inițial de combustibilul solid, sau lichid.

În cazul deșeurilor menajere, putere calorică este destul de greu de determinat, deoarece deșeurile menajere au o compoziție foarte eterogenă și variază în mod cu totul aleatoriu în funcție de numeroși factori. Pentru determinarea unei valori medii cât mai apropiate de realitate, se folosesc mai multe metode, care conduc la rezultate acceptabile. Metoda cea mai folosită pentru determinarea puterii calorice, este măsurarea directă a puterii calorice într-o instalație denumită bombă calorimetrică.

Puterea calorică (căldura de ardere) reală a combustibilului derivat din deșeuri ca și a deșeului menajer se determină prin arderea unui (1) kg de deșeu eșantionat din lotul destinat valorificării, care se arde în bomba calorimetrică astfel determinându-se puterea calorică superioară [H(s)]/(PCS).

Puterea calorică inferioară (PCI) se obține printr-un coeficient de corecție, calculat conform relației:

H(i) = [H(s) – 5,83 ● W] ● 4,18 [kJ/kg]

în care:

H(i) – puterea calorică inferioară

H(s) – puterea calorică superioară

W – procentul de apă în greutate a materialului prelevat pentru probă.

Procentul de apă în greutate a materialului prelevat pentru probă se determină astfel:
W = W(t) + 9^3 H [%]

unde: W(t) – umiditatea totală (procentul masic al apei din combustibil)

H – procentul masic în hidrogen a combustibilului.

În practică se utilizează formula aproximativă:

H(i) = [H(s) – 6^3 ● (Wt + 9^3H)] ● 4,18 [kJ/kg]

Această metodă precisă de determinare a puterii calorice inferioare are dezavantajul de a fi făcută pe esantioane mici.

Calculul puterii calorice medii

Calculul puterii calorice medii pe baza puterii calorice a componentelor deșeurilor

Această metodă permite calcularea rapidă a puterii calorice prin efectuarea mediei tuturor componenților. De exemplu al deșeurilor menajere și periculoase care aduc aport caloric, cunoscând procentajele p(1), p(2), …, p(n) componenților deșeurilor p(1) – resturi alimentare, p(2) – hârtie, p(3) – sticlă etc. și puterile calorice inferioare h(1), h(2), …, h(n) ale acestora, se stabilește puterea calorică a deșeurilor menajere, astfel:

1 ┌ ┐ W(t)

H(i)=── ●│p(1)●h(1)+p(2)●h(2)+ … +p(n)│h(n)[ – ─── ● 600 ● 4,18 [kJ/kg].
100 └ ┘ 100

Această metodă, destul de rapidă și care permite un calcul ușor, ce poate fi folosită și pentru deșeurile periculoase, are dezavantajul unei aproximări mari datorită variației compozitiei și a puterii calorice inferioare.

Puterea calorică inferioară a componentilor deseurilor menajere

Apoi avem o altă metode indirecte de determinare a puterii calorice a deșeurilor menajere și periculoase care se realizează în instalațiile de incinerare și co incinerare, pe baza căldurii recuperate și a pierderilor din instalatie. Formula de calcul este următoarea:

Q(r) – Q(p)
H(i) = ─────────── [kJ/kg]
M

în care:

H(i) – puterea calorică inferioară [în kJ/kg]

Q(r) – cantitatea de căldură recuperată [în kJ]

Q(p) – cantitatea de căldură pierdută prin instalații [kcal] și cuprinde:

– căldura pierdută prin gazele de ardere evacuate la coș

– căldura pierdută în zgură și cenușă

– căldura înmagazinată de materialele care nu ard (metale, etc.)

– M – masa deșeurilor incinerate în perioada de determinare a puterii calorice [kg]

Această metoda are avantajul de a se aplică în instalațiile existente și este foarte aproape de condițiile de exploatare industrială. În schimb, are dezavantajul că necesită măsurători foarte complexe.

IV.4. Metale grele

O importanță deosebită în tratarea deșeurilor o constituie conținutul de metale grele care sunt deosebit de poluante, în special în cenuși sau composturi.

Ținând cont de compoziția deșeurilor menajere din România, conținutul în metale grele este mic, având o medie de aproximativ 30-35% din conținutul de metale grele corespunzător statelor puternic industrializate.

Compozitia în metale grele a deșeurilor menajere românești comparativ cu cele din deșeul italian din cele doua regiuni, este prezentată în tabelul de mai jos:

Principalele surse de metale grele, din deșeurile menajere, sunt:

a) baterii și acumulatori care aduc în deseurile menajere din totalul de metale grele 90% din Hg, 45% din Zn și 20% din Ni.

b) metalele – care aduc în deșeurile menajere din totalul de metale grele 40% din Pb, 30% din Cu și 10% din Cr.

c) deșeurile mărunte (< 20 mm) care sunt purtători importanti de Cu, Pb, Ni și Zn.
d) hârtia și cartonul care aduc în deșeurile menajere din totalul de metale grele 20% din Pb și 10% din Cr.

De când deșeurile și combustibilii alternativi sau combustibilii solizi secundari produși din acestea au fost acceptați ca surse de energie, sunt folosiți tot mai mult ca substituenți ai combustibililor tradiționali în procesele industriale, în principal, în centralele electrice, fabricile de ciment și oțelării.

Deșeurile municipale nu sunt, de regulă, considerate materie primă pentru sistemele industriale de ardere și sunt folosite numai ca și combustibili alternativi.

Datorită densității lor precum și proprietăților fizice și chimice, un mare număr din deșeurile de productie sunt folosite, în special, în sistemele de ardere industrială cum sunt fabricile de ciment.

CAP. V STUDIU DE CAZ

Parte din deșeul produs și colectat în Regiunea Calabria, este predat și supus supus tratamentului mecano-bilogic în instalația autorizată cu Autorizatie Integrată de Mediu – Calabra Maceri e Servizi S.p.a. situată in Italia via Marco Polo – C.da Lecco – 87036 RENDE (Cosenza) și valorificat energetic in Romania in fabrica de ciment CRH Ciment (Romania) S.A. Medgidia strada Poporului nr. 1 jud. Constanta Romania, autorizată cu Autorizație Integrată de Mediu /IPPC clasa 5.1

Materialul predat instalației, de către colectori autorizati sau alte instalații de tratament autorizate, sau colectat de către Calabra Maceri e Servizi S.p.a., este format din deșeuri multimateriale uscate – ce provine din colectarea selectivă, deșeuri solide urbane (SDU) ne selectate, deșeuri specilale, deșeuri industriale și deșeuri comerciale.

V.1. Descriere sumară a procesului de producție

Platforma este dimensionată pentru tratarea următoarelor cantități de deșeuri: 135.000 t/an de deșeuri solide urbane din colectarea nediferențiată, urmand ca la finalizarea investițiilor incepute la finele anului 2015 – instalația să atinga potențialitatea de tratare pâna la 155.000 t/a, la care se adaugă alte 15.000 t/an deșeuri voluminoase.

Instalația printre altele are următoarle caracteristici nominale de operativitatea:

– Zile de lucru – pentru preluarea deșeului și prelucrarea lui 312

– Numărul de schimburi de lucru 2

– Orele de lucru pe schimbul de lucru 6

Dimensionarea liniilor principale de lucru au fost realizate bazanduse pe următoarele caracteristici și considerații:

– Deșeu nediferențiat:

Total anual : 155000 t/a

Zile de lucru/tratament: 312 z/a

Deșeuri Solide Urbane la intrarea în instalație: 496,79 t/z

Numărul de schimburi de lucru 2,00 n/z

Orele de lucru pe schimbul de lucru 6,00 h/z

Potențialitatea totala evaluată 41,40 t/h

factorul de deservire a instalației: 100,00 %

Potențialitatea orara nominala proiectataă 41,40 t/h

Instalația are două linii de tratare mecanică a deseurilor care lucrează in paralel.

Potențialitatea orară nominală pe line: 20,70 t/h

În caz de urgență, cand una din linii trebuie oprită, toate lucrările trec pe o singura linie, efortul de sarcină fiind asigurat prin prelungirea timpului de lucru.

Tratamentele la care sunt supuse deșeurile în această instalație sunt în cea mai mare parte mecanice: măcinare, separare dimensională, separare magnetică, separare pe tipologii de materiale și compoziție, balotare.

Alt tratament este acela biologic – digestarea anaerobă a fracției umede cu extracția de biogaz, urmat de stabilizarea aerobă a fracției umede care se aplica deseurilor solide urbane ne selectate în amonte.

In perimetrul instalației doar o foarte mică parte din deșeuri sunt valorificare termoenergetic, prin arderea biogazului în vederea producției de energie electrică și termică, componente ce sunt folodite 100% pentru buna funcționarea instalației a spațiilor de repaus și a birourilor societății.

Plantforma a fost proiectată pentru a permite valorificarea la maximum posibil a materiilor prime secundare – tezultate din selectarea mecanică și producția combustibililor derivati din deșeuri RDF/CDD și a combustibilului solid secundar CSS/SRF – care daca se încadrează în clasele 1 și 2 este considerat materie primă secundară.

Gândirea proiectului a fost de la început de a reduce drastic utilizarea deponeului de deșeuri și alocarea materialul recuperat RDF/CDD/CSS, compost ți biogaz pe piață, pentru reutilizare și/sau valorificare energetică.

Digestia anaerobă și compostare

Cât privește secția de tratament biologic – tratarea anaerob a fracției organice, putem dicuta de un dublu rezultat pozitiv:

a) reducerea volumelor ce trebuie depozitate și apoi recuperarea substanțele volatile conținute în deșeuri, care altfel ar fi pierdute și biogazul, prin folosirea căruia, se produce o cantitate interesantă de energie electrică care este distribuită in retea și care imbunătățește bilantul energetic și ambiental al sistemului;

b) mai puține elemente periculoase – metale grele care se regasesc ăn levigate – care ajung în deponeele ecologice și realizarea uni amendament – compostul – care poate fi utilizat în agricultură sau ca și – ameliorator – pe terenurile scoase din circuitul agricol sau pur si simplu pentru acoperirea gropilor de gunoi.

În general Platforma este formată din:

✔ secția cântărire și primire deșeuri

✔ secția descărcare și stocare a deșeurilor predate instalației

✔ secția încărcare, macinare primara si separare

✔ secția biostabilizare accelerată

✔ secția producție CDD/RDF (acuma CSS/SRF)

✔ secția tratarea aerului contaminat prin biofiltru

✔ secția de de-pulverizare

✔ secția servicii și utilități incluzând:

✔ clădirea de birouri

✔ clădirea atelierului și depozitul

✔ instalația de distribuire a apei

✔ instalația anti incendiu

✔ sistemul de colectare și depozitare a levigatelor

✔ sistemul de colectare și tratare a apelor meteorice

✔ platformă de spălare a utilajelor.

Zona de primire a deseurilor și controlul radioactivitatii

Recepția are ca obiectiv evaluarea cantității și a conformității deșeurilor în funcție de umiditatea care rezultă din documentele care îl însotesc.

Aceste controale sunt distincte în funcție de destinația și periculozitatea deșeului. Când vin camioane cu deșeuri în instalație, responsabilul cu acceptarea examinează conformitatea documentelor care însoțesc transportul de deșeu, verifică completarea F.I.R. (formularelor de transport) și unde este cazul verifică prezența buletinelor de analiză.

Dacă după verificarea documentelor rezultă că deșeul prezintă probleme, întregul transport este respins. În caz contrariu transportul este acceptat și camionul este supus controlului privind radioactivitatea după care este emis bonul de cântar în care este indicată greutatea încărcată la bord, apoi soferului de pe camion îi este indicată zona în care trebuie să descarce deșeul.

Sectorul de descărcare și stocare a deșeurilor sosit în instalației

Contextual, acceptarea și controlul este facută de catre Responsabilul depozitului care are puterea de a evalua calitatea deșeului ce vine descărcat. Dacă în faza de descărcare, este relevată neconformitatea deșeului, întreaga cantitate este depozitată în zona de segregare pînă la rezolvarea problemelor de neconformitate.

După descărcare conducatorul auto aduce mașina în zona de recepție, se face cântărirea și se emite Bonul de cântar pentru masina goala, prin diferență rezultă cantitatea de deșeu decărcată și recepționat.

În acest timp Responsabilul biroului tehnic face înregistrarea datelor în registrul electronic de intrări și ieșiri. Pentru o bună evidență, întregul parcurs al deșeului de la receptie și pînă la centrul de stocare și tratament al instalației Calabra Maceri e Servizi, este monitorizat și se desfășoară conform hărții planimetrice prezentată mai jos.

Precizăm că întreaga zonă de interes privind tranzitul camioanelor cu deșeuri la bord, este acoperită cu beton industrial, astfel încât să fie evitată contaminarea solului cu levigate sau lichide ce pot fi pierdute de caminoanele în tranzit. Printre altele, este prevăzut ca întreaga arie să fie măturată mecanic săptămânal.

Aria de descărcare

Zona de descărcare și stocare a Deșeurilor Solide Urbane (DSU) are o capacitatea de stocare cu o autonomie de trei zile lucrătoare.

În această arie, cu ajutorul benei mecanice se face organizarea cumulului de material stocat cât și aerarea materialului.

Secția de măcinare primară și separare

Linia este prevăzută cu un sistem de shredderuire primară.

Primul tratament caruia ii este supus materialul se faca utilizand un utilaj shredder primar de tip rotativ lent cu comandă hidraulică, care sfarteca saci cu deșeu și face prima macinre la dimensiuni care permit dozarea in mod uniform si constant al benzii transportatoare postata in aval și facilitează aerarea materialului pe perioada biostabilizării.

Prin utilizarea acestui shredder se garantează:

– siguranta si precizia exercitiului;

– eficienta macinarii si controlul dimensiuni;

– optimizarea consu-murilor;

– optimizarea operatiunilor de curatare, interventiei si reparatiilor;

– capacitatea de reglare a debitelor in faza de alimentare a lucrărilor monitorizate din aval.

In ciclul de macinare, eventualele materiale feroase sunt separate prin ciclul de deferizare realizat în deferizatorul magnetic cu bandă.

Materialele feroase extrase sunt dirijate prin coș direct la containerul basculabil plasat sub acestea.

Materialul dupa macinarea primară vine trimis către sita rotativă unde vine separat in două fluxuri:

Fracția umedă – compusă din material cu o dimensiune de < 80 mm este destinat biostabilizării accelerate;

Fracția uscată, material destinat producția de CDD/RDF/CSS/SRF

Fracția uscată cu ajutorul benzilor transportatoare este trimisă către sectia de producție a CDD/RDF (acuma CSS/SRF) pe care o să o descriem mai jos, iar fracția umedă tot cu benzi transportatoare este trimisă catre secțiu-nea adiacentă în sectorul de biostabilizare.

Descrierea procesului de biostabilizare accelerată

Fracția umedă constituită în principal din fracție organică, separat în fazele de cernere, trebuie supus unui tratament aerob de biostabilizare înainte de a fi trimis la rampa de gunoi sau a dacp calitatea o permite pentru producția de Combustibili derivati din deseuri (CDD/RDF), ori în producția de compost care apoi poate fi folosit ca material destinat valorificării în recostrucțiile de mediu.

Dimensiunile fiecarei biocele sunt:

• Lungimea 40,00 mt

• Inaltimea de umplere 3,20 mt

• Latimea 20 mt

Volumul util pentru fiecare biocelă este de 2560 mc. Cu o cota de stivuire/ de 0,8 Ton/Mc permite biostabilizarea a circa 150.000 tone/an, acoperind in acest moment necesitatile instalatiei.

Producția zilcică compusă din fracția umedă provenită în urma separării mecanice este de circa 145 ton/zi.

Densitate aparentă a marfii este de circa 0,5÷0,6 ton/m3 iar volumul zilnic realizat este cuprins între 250÷290 m3

Odată încărcat la capacitate un biotunelelor, acestea se, se închide și începe în mediu controlat procesul de biostabilizare.

Fiecare biocelulă este dotată cu un sistem de distribuție a aerului, format dintr-o cameră de expansiune și de un fund perforat dotat cu diuze de distribuție.

Diuzele sunt poziționate sub partea liberă a plăcilor din ciment pentru a nu fi avariate de mijloacele de transport și manipulare.

Fundul camerei de aerare este înclinat corespunzător pentru a permite colectarea și evacuarea levigaturilor.

Un sistem de sonde care pot fi introduse pe deasupra la începutul ciclului anaerob permite măsurarea continuă a temperaturii.

Aerul necesar procesului este suflat în interiorul biotunelului prin intermediul unui sistem de ventilatoare, conducte de aducțiune și distribuție a aerului din camerele de aerare.

Stația de alimentare a fiecărui biotunel este echipată cu un indicator de debit și de închidere motorizată pentru a permite reglarea fluxurilor de aer la intrarea.

Un sistem computerizat permite reglarea continuă a debitelor de aer în funcție de temperatura din interiorul biocelulei și conform unui ciclu programat.

La începerea ciclului, pentru o perioadă prestabilită (1÷2 zile) în funcție de gradul de umiditate a deșeului, se procedează cu aerare forțată la valoare specifică de 60÷650C.

După această perioadă inițială de reglare a debitului de aer, se efectuează prin intermediul sondelor de temperatură, debite de aer care acționează asupra sistemelor de închidere a biocelelor și permite menținerea unui control al temperaturii cu o variație de ±2°C în jurul valorii de set-point, în genere, fixată între 60÷65°C.

Un sistem de măsurare a presiunilor în colectorul general, reglează printr-un inverter, viteza de rotație a ventilatoarelor și în consecință debitul total de aer insuflat în funcție de nevoile reale ale procesului.

Trei ventilatoare de dimensiune identică extrag aerul din biotuneluri și îl trimit în biofiltru.

Materialul destinat producției de CDD/RDF (acuma CSS/SRF), așa cum am arătat mai sus, trebuie să ranână în instalația de biostabilizare – și în funcție de umiditate la care a intrat pentru o perioadă cuprinsă între 15 ți 23 de zile, dar niciodată mai puțin de 5 zile – perioadă minimă – care se traduce prin sintagma biostabilizare accelaerata la 55 oC, sub monitoarizare asistat de software care perimte verificarea permanentă a parametrilor din procesul continuu.

În timpul verii cu perioade fară ploaie, se pretează biostabilizarea accelerată, in perioadele friguroase, ținând cont de faptul că instalația se află la circa 25 de km de mare, umiditatea este are și implicit și deșeul are o umiditate mai mare putând ajunge la 46-55%.

Dupa 15 – 23 zile, ciclul de biostabilizare fiind complet și dacă Rapoartele de probă și Buletinele de anlaiză, confirmă calitatea cerută de normele în vigoare și se constată ca materialul nu mai prezintă nici o componentă de periculozitate, este extras prin gurile de evacuare care se găsesc la extremitatea biotunelului, pe latura corespunzătoare încărcării.

De aici materialul este trimis în stația de ambalare sau către secția de producție CDD/RDF (acuma CSS/SRF) dacă rezultatele rapoarteor de probă – garntează că materilaul pote fi valorificat energetic în termovalorizatoare – pentru producerea energiei electrice sau în fabicile de ciment, ori către secția de producție compost pentru valorificare materială.

Dacă însă parametri fizio – chimici – nu permit, întrega cantitate este trimisă la eliminare prin depozitarea.

Sectia de producția a CDD/RDF (acum CSS/SRF)

Fracția uscată din multimateriale colectate în sistem diferențiat și resturile de producție, sunt preluate cu ajutorul benzilor transportatoare și timise către secția de producție a CDD/RDF. Acestui material i se adaugă fracția lejeră/fracția uscată rămasă în sita rotativă, care a rezultat după separarea aeraulică a deșeulu solid urban și care a fost supusă biostabilizării accelerate inainte de a fi trimisă către linia de producție a RDF-ului.

Materialul omogenizat în buncărul colector este supus următoarele faze de prelucrare:

• A doua fază de deferizare

• Măcinare materialului prerafinat

• A treia fază de deferizare

• Separator a metalelor neferoase prin intermediul curenților paraziți

• Rafinare prin sistemul de aerare și separare a deșeurilor

• Presare în baloți a CDD/RDF (acuma CSS/SRF).

V.2. Descrierea instalației de producere a CDD

Alimentarea liniei de măcinare primară este dotat cu mijloace adecvate de manipulare dotate cu clești de pridere corespunzători, care împing materialul din fosă, sau în cazul baloților cu multimateriale colectate separat și care ajung în instalație de la alte instalații autorizate, sunt ridicate cu ghiarele de prindere.

Pretratarea

Măcinarea primară și exfolierea baloților se face cu macinătorul de lemn, cu cuțite cu comandă hidraulică. Sunt prevăzute două linii de macinare primară, ambele având propriul sistem de deservire și alimentare . Unul este acela care este destinat secției de biostabilizare si al doilea secției de producție a RDF-ului.

Banda transportatoare de alimentare cu material este poziționată în fosă, în așa fel încât să faciliteze operațiunile de preluare a sarcinii de către benzile transportatoare. Viteza de alimentare cu material pe benzile de transport este reglabilă printr-un schimbător de fregvență.

Separarea magnetică

Separarea de metale se face cu patru separatoare magnetice, amplasate transversal deasupra fluxului de material.

Primul la intrarea în moara primară al doilea la intrarea în a doua fază de măcinare în shredderul secundar, al treilea la ieșirea din moara a doua și al patrulea la intrarea în rafinator.

Banzile magneticw atrag eventualele metale feroase și prin coșul colector le depozitează întrun containăr de recoltare. Materialul feros rezultat este predat operatorilor autorizați.

Separarea aeroulică

Fracția uscată ramasă în site, după faza de separare, trece cu ajutorului aerului în separatorul aeroulic. Aici sunt instalate două separatoare care acționează în paralel.

Materialul, (vezi schema) vine transportat printrun tulel vibrator (pos.0) către separatorul cu tambur.

Pentru a ajunge la separarea dorită, materialul trebuie repartizat egal în dozatoare în așa fel încât să acopere toată lărgimea benzii de alimentare a separatorului (Poz. 1). Prin tambur (Poz.2) și banda transportoare de alimentare trec fluxului de aer în direcția de expansiune (Poz. 4).

În separatorul aeroulic fracția lejeră (uscată) vine separată de fracția grea (umedă) dacă mai există și Fracția lejeră (uscată) care se compune din plastic, film, hârtie și bucăți de carton, materiale izolante și polistiren etc.

Fracția grea cade pe banda transportatoare de evacuare (Poz. 3) care o transportă către fosa de colectare care alimentează statia de biostabilizare iar Fracția lejeră trece deasupra tamburului, separânduse, atrasa de curenții de aer care o poartă deasupra în camera de expansione. Fracția uscată este preluată apoi de o bandă transportoare Poz. 5).

Azi, instalația nu este prevăzută cu unu sistem de inspectare a fluxului pentru separarea plasticurilor clorurate.

Aerul rezultat din camera de expansione vine transportat prin Tubuai (Poz. 6) către ventilatorul de aspirație (Poz. 7). În ventilator se face separarea de aer: mare parte vine reutilizat (cca 80%) în biostabilizare, iar ce rămâne la gura de separare (Poz. 8), diferenta de (cca.20%) vine dus către filtrul de autocurațare continua (poz. 10) pentru a garanta depresurizarea și menținerea unei funcționari corecte a sistemului.

Fracția combustibilă uscată, provenită din sistemul de biostabilizare după ce este curățată de deșeurile inerte și umede – așa cum am arătat mai sus, ajunge împreună cu fracția uscată din multimateriale cu un sistem de benzi transportatoare ajung în shredderul secundar.

Shredderuirea fracției uscate pentru producția de CDD/RDF (acuma CSS/SRF), este supusă în cel de-al doilea shredder, procesului de depresurizare.

Shredder este dotat cu grilaje de colectare a levigatelor, evitand astfel eventualele emanații de mirosuri, lichide și pulberi în aval la intrarea în rafinator.

Toate aceste trei timpologi de material, omogenizate mecanic în buncărul de colectare, prin intermediul benzilor transportatoare vin introduse în faza a doua de măcinare, unde dimensiunea particelelor este redusă în funcție de destinația combustibilului așa cum este cerut de către clienți.

Pentru instalațiile de producție a energieni electice – incineratoare, bucațile pot fi până la maximum 40 cm. Pentru fabricile de ciment dimensiunea particelelor trebuie să fie reduse pana la 2,5 – 3 cm.

Avand în vedere faptul că, azi în general fiecare instalație de producție a clincherului de ciment și a cimentului sunt utilate cu linii de tocare proprii care duc combustibilul la dimnsiuni care permit insuflarea prin injecție in cuptorul de ardere, dimensiune maxima care paote fi acceptată în fabricile de ciment este de 20 cm.

Rafinarea materialului pretratat

După procesul de deferizare, materialul trece pe sub separatorului cu curenți paraziți – unde metalelor neferoase sunt reținute și materialul este trimis către un rafinator pentru reducerea aeraulică a dimensiunii si omogenizarea produsului pentru a atinge calitatea de CDD/RDF (acuma CSS/SRF).

La ieșirea din rafinator, înainte de a ajunge la statiile de balotare, materialul este supus unei noi faze de separare a metalelor, pentru a evita prezenta de materiale feroase și neferoase.

Compactarea și impachetarea CDD/RDF (acum CSS/SRF)

Combustibilul alternativ RDF/CSS produs final, după rafinare, poate fi încărcare directă în comioane sau poate fi trimisă în instalațiile de compactare și ambalare.

Operațiunea de balotare se realizează prin intermediul unei prese (care strânge materialul cu o forță de peste 280 bari) unde automat baloții de formă rectangulară cu dimensiuni de 1,1 x 1,1 x 1,5 m având un volum de 1,815m3/balot cu masa specifică a materialului presateste de 0,8ton/m3. – sunt legați cu corzi de rafie sau fir de plastic rezistent după care prin intermediul banzilor transportatoare ajunge în instalatia de ”imbracare” unde este învelit cu peliculă de plastic antistrap care perimte manipularea si transportul. Apoi cu o mașină cu ghiare este impins pe orizontală afară din presă.

Dacă se utilizează instalația de rotobalotare, materialul transportat cu benzile transportatoare vine acumulat în buncărul de preluarea a instalației, de unde printr-un sistem de ghiare și furci este presat și introdus întro îmbrăcaminte de rafie rezistentă, ne mai fiind nevoie de încelofanare, apoi cu o mașină cu ghiare este împins pe orizontală afară din presă.

În cazul în care RDF-ul trebuie transportat pe cale navală, conform Regulamentului IMO, materialul trebuie încelofanat.

Ambele instalații de balotare au un randament de 150 baloți/zi/instalație, cu o productivitate zilnica de 120 tone/zi.

După terminarea procesului de tratament, prin trecere succesivă a etapelor, rezultă următoarele materiale, produse de instalație:

Produsul final CDD/RDF (acuma CSS/SRF) este conform cu Normele Tehnice CEN/TC 343/EN 15359:2011 / UNI 9903-5.

Determinanta fiind puterea calorifica a combustibilului.

Clasificare in baza puterii calorifice interioare PCI – (între 17 /20MJ/kg t.q.)

Eliminarea resturilor

Resturile de lucru cu ajutorul contaierelor vin transferate in zonele dedicate de unde se preiau pentru a fi directionate care groapa.

Stația de tratare a aerului

Se utilizează ca aer în procesul de biostabilizare, aerul aspirat din sălile de pretratare în timp ce aerul aspirat din hala de primire este trimis direct la biofiltre.

În ce privește zona CDD/RDF (acuma CSS/SRF) ventilatoarele din sistem aspiră aerul din mediul intern.

Aerul aspirat va fi trimis la o instalație de filtrare cu manșoane care va evacua la exterior aerul epurat.

Sunt prevazute 4 schimburi/ora.

Monitorizare și control

Sistemul de control al procesului de producție se constituie dintr-o serie de controale programate complectat de un sistem de supraveghere operativ, această interfață exercitând un control total al instalației.

V.3. Prelevarea eșantioanelor

Studiul nostru, vizează un ciclu întreg de producție desfășurat pe o perioadă de cinci săptămâni cu cinci loturi de producție.

Am monitorizat și urmărit ciclul de producție timp de săptămâni, timp în care am efectuat împreună cu echipa tehnică și tehnicianul laboratorului extern – care lucrează sub contract cu Calabra Maceri e Servizi S.p.a., eșantionarea în vederea analizării.

Au fost prelevate exantioanele de proba în conformitate cu legislatia în vigoarea. În fapt, am lucrat conform normei europene UNI EN 15443 și a celei italiane: UNI 9903 – 2:2004 "Combustibili minerali solizi derivat din deșeuri-Termeni și definiții", unde avem prezentate următoarele definiții:

Lot de producție: “Cantitatea de RDF produsă secvențial în 5 săptămâni, cu condiția ca permanent în această perioadă, să nu se producă schimbări semnificative ale tipurilor de deșeuri destinate procesului de producție sau procesul în sine”.

Sublot de producție: „Fracții ale lotului de producție obținut în cursul unei săptămâni”

Clientul: Calabra Maceri e Servizi S.p.a., în acord cu norma UNI 9903-3:2004/UNI EN 15443, care prevede prelevarea de produs RDF, prin prelevarea din mai multe subloturile individuale de cinci săptămâni care constitue lotul de producție pentru investigație.

Creșterile relativ la fiecare sublot de producție au fost de la aceeași furnizor și au fost strânse în fluxuri. În aceste fluxuri au fost prelevate 5 eșantioane, la următoarele date conform Procesele verbale:

1. PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 02/05/2016 PÂNĂ ÎN 07/05/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 10:00

2. PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 09/05/2016 PÂNĂ ÎN 14/05/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 10:00

3. PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 11/04/2016 PÂNĂ ÎN 16/04/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 10:00

4. PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 18/04/2016 PÂNĂ ÎN 23/04/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 10:00

5. PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 25/04/2016 PÂNĂ ÎN 30/04/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 10:00

În 24 de ore de la esantionare înainte de a face reducerea masei și împarțirea in patru parti egale este nevoie să se procedeze la reducerea volumetrică prin macinare.

Eșantionul pentru laborator trebuie să aibă o granulometrie de <10mm.

Toate cele 24 de pungi/eșantioane rezultate – din esantionul unei săptămani de producție sunt conservate la rece – la temperaturi de 4±3șC.

Esantioanele trebuie sa fie tinute la aceasta temperatura pe tot timpul transportului intre instalatie si laborator.

Descrierea procedurilor de prelevare adoptate

Prelevarea de probe din fiecare sublot a fost efectuată în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în Norma UNI 9903-3:2004/UNI EN 15443, în scopul de a obține un eșantion reprezentativ.

Operațiunile efectuate pentru prelevarea de probe din fiecare sublot sunt următoarele:

Așezarea unei folie de polietilenă pe o suprafață plană identificată anterior în incinta depozitului.

Răsturnarea conținutului a 70 de recipiente din plastic cu o greutate de circa 4-7 kg fiecare ( un total mediu/sub lot, cuprinsîntre 180 si 300 kg), pe foaia de polietilenă, în conformitate cu procedurile stabilite în secțiunile 4.6 și 4.7 din UNI 9903-3:2004/ UNI EN 15443

Amestecare, creșterea și reducerea cumulativă a amestecului obținut prin intermediul "Metodei de prelevare și descriere," în conformitate cu procedura descrisă la punctul A.3 din Norma UNI 9903-3:2004/UNI EN 15443;

Prelevarea unui eșantion reprezentativ pentru a fi dus la laborator, împreună cu "Fișa de custodie COC" (a se vedea anexa 1) pentru testarea analitică.

Adunarea eșantioanelor în containere speciale (pungi sigilate);

Probele prelevate după ce au fost pus în recipiente adecvate, etichetate în mod corespunzător și a fost complectat ”Procesul verbal de prelevare” au fost transferate imediat către laborator pentru a fi analizate.

Pentru clasificarea și determinarea compoziției RDF în sensul stabilit de norma UNI 9903-1:2004 /UNI EN 15443, au fost luate în considerare valorile medii rezultate asupra celor 24 x 5 eșantioane prelevate din cele 5 subloturi de producție.

Determinările concentrațiilor inferioare limitelor relevante (LR) au fost incluse în calcul – folosindu-se metoda de calcul “medium –buond”, care prevede utilizarea unei valori pare din jumătatea din aceeași limită (LR/2).

În plus, valoarea medie calculată pentru parametrul "Mercur Cadmiu +" corespunde cu media sumelor calculate pentru fiecare sublot.

Schema de prelevare:

Omogenizarea și împărțirea:

V.4. Rezultate analitice

Întrucât acești combustibili alternativi sunt destinați fabricii de ciment CRH Ciment Romania S.A. fabrica Medgidia, vom prezenta pe larg doar buletinul de analiza pentru o saptamână. Celelelte Buletine de anaiză le vom prezenta, în extras, doar rezultatele care determină calitatea CDD/RDF (acum CSS/SRF), procesele verbale de eșantionare și Raportul analitic privind compoziția merciologică.

Caraceristicile normate ale CDD/RDF sunt:

Pentru fiecare serie de CDD vine certificată temperatura de înmuiere a cenușii.

Pentru CSS/ SRF caracteristicile sunt:

Mai jos Buletinul de analiză – tradus din limba italiană – de la prima săptămână de producție, rezultatele și judecata pentru celelalte patru buletine de analiză pentru perioada analizată.

Fac precizarea că datele sunt reale și corect redate, fiind traduse de traducator autorizat.

Traducere din limba italiană

Beneficiar:Calabra Maceri e Servizi S.p.A.

Adresa: Încrucisarea Lecco Rende cod 87036 (CS)

RAPORT DE PROBĂ nr. 201601987 din 30 mai 2016

Tipul de eșantion: Deșeuri combustibile (RDF) eșentionate între 11.04.2016 și 16.04.2016

Codul C.E.D. declarat de către producător: 19 12 10

Data prelevării eșantionului : 16 aprilie 2016 ora 11.30

Locul de prelevare: în instalația Calabra Maceri e Servizi S.p.A., Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Procesul de eșantionare : UNI EN 15442:2011

Producător : Calabra Maceri e Servizi S.p.A., Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Deținător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A., Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Analize cerute: Clasificarea deșeului (D.L.nr. 152 din 03/04/2006 c.m.s.c.u., D.L. nr. 205 din 03.12.2010, Reg. CE nr.1357/2014 )

Data sosirii eșantioanelor în laborator: 16 arilie 2016 nr. acceptului: 2016019887

Data inceperi probelor: 18 arilie 2016

Data finalizării probelor: 13 mai 2016

Starea fizică: solid ne pulverulent Culoare: variata Miros: Tipic

Tabel de verificare dacă au fost depășite limitele concentrațiilor indicate de codurile de pericol subiect al metodei însumării conform Regulamentului (UE) nr. 1357/2014 Anexa II. III

Anexa II subcapitolul 1 din DM 05.02.1998 UNI 9903-1

Anexa 1 D.M. 1402/2013 nr. 22 . Tabelul 1 al combustibililor solizi secundari (CSS)

(din UNI EN 15359)

Legendă și note: Rezultatele se referă exclusiv la eșantionul prezentat la laborator și examinat AȘA CUM SE PREZINTĂ

L.R. = limitele de relevanță

– probele marcate cu asterisc nu fac parte din acreditarea Accredia a acestui laborator

– eșantionarea nu face obiectul acreditării

– Prezentul buletin de analiză se referă exclusiv la eșantionul supus analizelor și poate fi reprodus numai integral și cu autorizarea scrisă din partea laboratorului Delvit Chimica SRL. Buletinul de analiză raportează valoarea marjei de eroare la măsurare atunci când această marjă influențează evaluarea conformității cu limitele prevăzute de normativele în vigoare sau când acest lucru este cerut în mod expres de către client. Marja de eroare la măsurare indicată pe buletinul de analize exte exprimată după cum urmează: – marja de eroare extinsă cu factor de acoperire k=2 cu un nivel de probabilitate de 95% p=95% pentru determinări chimice.

– opiniile și interpretările nu fac obiectul acreditării ACCREDIA

– având în vedere Hotărârea 2014/955/UE care modifică Hotărârea 2000/532/CE

– având în vedere Regulamentul CE nr. 1272/2008 care substituie, abrogându-le, Directivele 67/548/CEE si Directiva 1999/45/CE

Se exprimă următorul VERDICT

Pentru parametrii cercetați și pe baza informațiilor primite de la client referitor la ciclul de producție, precum și pe baza naturii deșeului, eșantionul indicat de producător cu:

Cod CED 19 12 10 Deșeuri combustibile (combustibil derivat din deșeuri)

este clasificat ca DEȘEU SPECIAL conform art. 11 din Decretul Lege 205/2010 și NEPERICULOS deoarece NU CONȚINE substanțe în concentrație mai mare decât limita prevăzută de Anexa D și nu posedă caracteristicile prevăzute de Anexa 1 partea a patra din Decretul Lege nr. 205/2010, și respectă limitele de concentrație prevăzute de Reg. UE nr. 1357 din 18/12/2014 care modifică Hotărârea 2000/532/CE în vigoare din 01-06-2015.

Pe lângă parametrii cercetați, eșantionul analizat respectă Anexa 2, subanexa 1 din DM 05/02/1998 (cu referire la Hotărârea 2000/532/CE așa cum a fost modificată de Hotărârile 2001/118/CEE, 2001/119/CEE și 2001/573/CE) pentru caracteristicile corespunzând CDD (combustibil derivat din deșeuri) de calitate normală prevăzut de norma UNI 9903-1) pentru folosirea deșeului nepericulos drept combustibil.

În plus, pentru clasificarea combustibililor solizi secundari (CSS) de către UNI EN 15359, eșantionul examinat pentru P.C.I. (putere calorică inferioară) se va considera în clasa nr. 3 (16 MJ/kg t.q.), pentru clor în clasa 1 (0,01% s.u.), iar pentru mercur în clasa 2 (considerând că un kg de eșantion exprimă 16 MJ/kg, rezultă că cei 0,47 mg/Kg găsiți, devin 0,03 mg/MJ t.q.)

ștampilă cu conținutul: Dr. Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Director de Laborator

Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Nr. Aut.300

Semnătura indescifrabilă

Sfârșitul buletinului de analiză

Proces verbal al compoziției merciologice din 18.04.2016 asupra eșantionului – media săptămânală (11/04/2016 – 16/04/2016)

(RP) Compoziția mercilogică nr. 201601987

codul CED declarat de către producător:19 12 10 deșeu combustibil (CDR/RDF)

Producător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

Eșantionare : de către tehnicienii laboratorului Delvit Chimica

Metoda de prelevare : UNI EN 15442:2011

Punctul de prelevare : Instalația din C-da Lecco Terminalul de producție CDR/RDF

COMPOZIȚIA MERCILOGICĂ METODA IPLA 1992, 1998

Pentru Calabra Maceri S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

ștampilã cu conținutul:

CALABRA MACERI E SERVIZI S.p.A.

C-da Lecco Via M.Polo tel. 0984401589

87036 Rende (CS)

Cod Fiscal P.IVA 01668030784

Semnătura indescifrabilă

PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 11/04/2016 PÂNĂ ÎN 16/04/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 11:30

Tehnicianul care a eșantionat deșeul: semnătura indescifrabilă și ștampila dr. Giuseppe Vitolo

Societatea producătoare: reprezentant legal: ștampila Calabra Maceri e Servizi SA – semnătura indescifrabilă

Responsabil tehnic: semnătura indescifrabilă

Paginile 1 – 5

Beneficiar:Calabra Maceri e Servizi S.p.A.

Adresa: Încrucisarea Lecco Rende cod 87036 (CS)

RAPORT DE PROBĂ nr. 201601985 din 30 mai 2016

Tipul de eșantion: Deșeuri combustibile (RDF) eșentionate între 25.04.2016 și 30.04.2016

Codul C.E.D. declarat de către producător : 19 12 10

Data prelevării eșantionului : 30 aprilie 2016 ora 12.30

Locul de prelevare: în instalația Calabra Maceri e Servizi S.p.A., Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Procesul de eșantionare : UNI EN 15442:2011

Producător : Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Deținător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Analize cerute: Clasificarea deșeului(D.L.nr. 152 din 03/04/2006 c.m.s.c.u., D.L. nr. 205 din 03.12.2010, Reg. CE nr.1357/2014 )

Data sosirii eșantioanelor în laborator: 30 aprilie 2016 nr. acceptului: 2016019885

Data inceperi probelor: 02 mai2016

Data finalizării probelor: 17 mai 2016

Starea fizică: solid ne pulverulent Culoare: variata Miros: Tipic

Anexa II subcapitolul 1 din DM 05.02.1998 UNI 9903-1

Anexa 1 D.M. 1402/2013 nr. 22 . Tabelul 1 al combustibililor solizi secundari (CSS)

(din UNI EN 15359)

Legendă și note: Rezultatele se referă exclusiv la eșantionul prezentat la laborator și examinat AȘA CUM SE PREZINTĂ

L.R. = limitele de relevanță

– probele marcate cu asterisc nu fac parte din acreditarea Accredia a acestui laborator

– eșantionarea nu face obiectul acreditării

– Prezentul buletin de analiză se referă exclusiv la eșantionul supus analizelor și poate fi reprodus numai integral și cu autorizarea scrisă din partea laboratorului Delvit Chimica SRL. Buletinul de analiză raportează valoarea marjei de eroare la măsurare atunci când această marjă influențează evaluarea conformității cu limitele prevăzute de normativele în vigoare sau când acest lucru este cerut în mod expres de către client. Marja de eroare la măsurare indicată pe buletinul de analize exte exprimată după cum urmează: – marja de eroare extinsă cu factor de acoperire k=2 cu un nivel de probabilitate de 95% p=95% pentru determinări chimice.

– opiniile și interpretările nu fac obiectul acreditării ACCREDIA

– având în vedere Hotărârea 2014/955/UE care modifică Hotărârea 2000/532/CE

– având în vedere Regulamentul CE nr. 1272/2008 care substituie, abrogându-le, Directivele 67/548/CEE si Directiva 1999/45/CE

Se exprimă următorul VERDICT

Pentru parametrii cercetați și pe baza informațiilor primite de la client referitor la ciclul de producție, precum și pe baza naturii deșeului, eșantionul indicat de producător cu:

Cod CED 19 12 10 Deșeuri combustibile (combustibil derivat din deșeuri)

este clasificat ca DEȘEU SPECIAL conform art. 11 din Decretul Lege 205/2010 și NEPERICULOS deoarece NU CONȚINE substanțe în concentrație mai mare decât limita prevăzută de Anexa D și nu posedă caracteristicile prevăzute de Anexa 1 partea a patra din Decretul Lege nr. 205/2010, și respectă limitele de concentrație prevăzute de Reg. UE nr. 1357 din 18/12/2014 care modifică Hotărârea 2000/532/CE în vigoare din 01-06-2015.

Pe lângă parametrii cercetați, eșantionul analizat respectă Anexa 2, subanexa 1 din DM 05/02/1998 (cu referire la Hotărârea 2000/532/CE așa cum a fost modificată de Hotărârile 2001/118/CEE, 2001/119/CEE și 2001/573/CE) pentru caracteristicile corespunzând CDD (combustibil derivat din deșeuri) de calitate normală prevăzut de norma UNI 9903-1) pentru folosirea deșeului nepericulos drept combustibil.

În plus, pentru clasificarea combustibililor solizi secundari (CSS) de către UNI EN 15359, eșantionul examinat pentru P.C.I. (putere calorică inferioară) se va considera în clasa nr. 3 (16 MJ/kg t.q.), pentru clor în clasa 1 (0,03% s.u.), iar pentru mercur în clasa 1 (considerând că un kg de eșantion exprimă 17 MJ/kg, rezultă că cei 0,36 mg/Kg găsiți, devin 0,02 mg/MJ t.q.)

ștampilă cu conținutul: Dr. Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Director de Laborator

Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Nr. Aut.300

Semnătura indescifrabilă

Sfârșitul buletinului de analiză

Proces verbal al compoziției merciologice din 02.05.2016 asupta eșantionului – media saptamanalî (25/04/2016 – 30/04/2016)

(RP) Compoziția mercilogică nr. 201601985

codul CED declarat de către producător:19 12 10 deșeu combustibil (CDR/RDF)

Producător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

Eșantionare : de către tehnicieni laboratorului Delvit Chimica

Metoda de prelevare : UNI EN 15442:2011

Punctul de prelevare : Instalația din C-da Lecco Terminalul de producție CDR/RDF

COMPOZIȚIA MERCILOGICĂ METODA IPLA 1992, 1998

Pentru Calabra Maceri S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

ștampilã cu conținutul:

CALABRA MACERI E SERVIZI S.p.A.

C-da Lecco Via M.Polo tel. 0984401589

87036 Rende (CS)

Cod Fiscal P.IVA 01668030784

Semnătura indescifrabilă

PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 25/04/2016 PÂNĂ ÎN 30/04/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 12:30

Tehnicianul care a eșantionat deșeul: semnătura indescifrabilă și ștampila dr. Giuseppe Vitolo

Societatea producătoare: reprezentant legal: ștampila Calabra Maceri e Servizi SA – semnătura indescifrabilă

Responsabil tehnic: semnătura indescifrabilă

Beneficiar:Calabra Maceri e Servizi S.p.A.

Adresa: Încrucisarea Lecco Rende cod 87036 (CS)

RAPORT DE PROBĂ nr. 201601986 din 30 mai 2016

Tipul de eșantion: Deșeuri combustibile (RDF) eșentionate între 18.04.2016 și 23.04.2016

Codul C.E.D. declarat de către producător: 19 12 10

Data prelevării eșantionului: 23 aprilie 2016 ora 11.30

Locul de prelevare: în instalația Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Procesul de eșantionare: UNI EN 15442:2011

Producător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Deținător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Analize cerute: Clasificarea deșeului(D.L.nr. 152 din 03/04/2006 c.m.s.c.u., D.L. nr. 205 din 03.12.2010, Reg. CE nr.1357/2014 )

Data sosirii eșantioanelor în laborator: 23 aprilie 2016 nr. acceptului: 2016019886

Data inceperi probelor: 26 aprilie 2016

Data finalizării probelor: 16 mai 2016

Starea fizică: solid ne pulverulent Culoare: variata Miros: Tipic

Anexa II subcapitolul 1 din DM 05.02.1998 UNI 9903-1

Anexa 1 D.M. 1402/2013 nr. 22 . Tabelul 1 al combustibililor solizi secundari (CSS)

(din UNI EN 15359)

Legendă și note: Rezultatele se referă exclusiv la eșantionul prezentat la laborator și examinat AȘA CUM SE PREZINTĂ

L.R. = limitele de relevanță

– probele marcate cu asterisc nu fac parte din acreditarea Accredia a acestui laborator

– eșantionarea nu face obiectul acreditării

– Prezentul buletin de analiză se referă exclusiv la eșantionul supus analizelor și poate fi reprodus numai integral și cu autorizarea scrisă din partea laboratorului Delvit Chimica SRL. Buletinul de analiză raportează valoarea marjei de eroare la măsurare atunci când această marjă influențează evaluarea conformității cu limitele prevăzute de normativele în vigoare sau când acest lucru este cerut în mod expres de către client. Marja de eroare la măsurare indicată pe buletinul de analize exte exprimată după cum urmează: – marja de eroare extinsă cu factor de acoperire k=2 cu un nivel de probabilitate de 95% p=95% pentru determinări chimice.

– opiniile și interpretările nu fac obiectul acreditării ACCREDIA

– având în vedere Hotărârea 2014/955/UE care modifică Hotărârea 2000/532/CE

– având în vedere Regulamentul CE nr. 1272/2008 care substituie, abrogându-le, Directivele 67/548/CEE si Directiva 1999/45/CE

Se exprimă următorul VERDICT

Pentru parametrii cercetați și pe baza informațiilor primite de la client referitor la ciclul de producție, precum și pe baza naturii deșeului, eșantionul indicat de producător cu:

Cod CED 19 12 10 Deșeuri combustibile (combustibil derivat din deșeuri)

este clasificat ca DEȘEU SPECIAL conform art. 11 din Decretul Lege 205/2010 și NEPERICULOS deoarece NU CONȚINE substanțe în concentrație mai mare decât limita prevăzută de Anexa D și nu posedă caracteristicile prevăzute de Anexa 1 partea a patra din Decretul Lege nr. 205/2010, și respectă limitele de concentrație prevăzute de Reg. UE nr. 1357 din 18/12/2014 care modifică Hotărârea 2000/532/CE în vigoare din 01-06-2015.

Pe lângă parametrii cercetați, eșantionul analizat respectă Anexa 2, subanexa 1 din DM 05/02/1998 (cu referire la Hotărârea 2000/532/CE așa cum a fost modificată de Hotărârile 2001/118/CEE, 2001/119/CEE și 2001/573/CE) pentru caracteristicile corespunzând CDD (combustibil derivat din deșeuri) de calitate normală prevăzut de norma UNI 9903-1) pentru folosirea deșeului nepericulos drept combustibil.

În plus, pentru clasificarea combustibililor solizi secundari (CSS) de către UNI EN 15359, eșantionul examinat pentru P.C.I. (putere calorică inferioară) se va considera în clasa nr. 3 (17 MJ/kg t.q.), pentru clor în clasa 1 (0,02% s.u.), iar pentru mercur în clasa 1 (considerând că un kg de eșantion exprimă 17 MJ/kg, rezultă că cei 0,48 mg/Kg găsiți, devin 0,03 mg/MJ t.q.)

ștampilă cu conținutul: Dr. Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Director de Laborator

Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Nr. Aut.300

Semnătura indescifrabilă

Sfârșitul buletinului de analiză

Proces verbal al compoziției merciologice din 25.04.2016 asupra eșantionului – media săptămânală (18/04/2016 – 23/04/2016)

(RP) Compoziția mercilogică nr. 201601986

codul CED declarat de către producător:19 12 10 deșeu combustibil (CDR/RDF)

Producător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

Eșantionare: de către tehnicieni laboratorului Delvit Chimica

Metoda de prelevare: UNI EN 15442:2011

Punctul de prelevare: Instalația din C-da Lecco Terminalul de producție CDR/RDF

COMPOZIȚIA MERCILOGICĂ METODA IPLA 1992, 1998

Pentru Calabra Maceri S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

ștampilã cu conținutul:

CALABRA MACERI E SERVIZI S.p.A.

C-da Lecco Via M.Polo tel. 0984401589

87036 Rende (CS)

Cod Fiscal P.IVA 01668030784

Semnătura indescifrabilă

PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 18/04/2016 PÂNĂ ÎN 23/04/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 11:30

Tehnicianul care a eșantionat deșeul: semnătura indescifrabilă și ștampila dr. Giuseppe Vitolo

Societatea producătoare: reprezentant legal: ștampila Calabra Maceri e Servizi SA – semnătura indescifrabilă

Responsabil tehnic: semnătura indescifrabilă

Beneficiar:Calabra Maceri e Servizi S.p.A.

Adresa: Încrucisarea Lecco Rende cod 87036 (CS)

RAPORT DE PROBĂ nr. 201601988 din 30 mai 2016

Tipul de eșantion: Deșeuri combustibile (RDF) eșentionate între 09.05.2016 și 14.05.2016

Codul C.E.D. declarat de către producător : 19 12 10

Data prelevării eșantionului : 14 mai 2016 ora 12.00

Locul de prelevare: în instalația Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Procesul de eșantionare : UNI EN 15442:2011

Producător : Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Deținător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Analize cerute: Clasificarea deșeului(D.L.nr. 152 din 03/04/2006 c.m.s.c.u., D.L. nr. 205 din 03.12.2010, Reg. CE nr.1357/2014 )

Data sosirii eșantioanelor în laborator: 14 mai 2016 nr. acceptului: 201601988

Data inceperi probelor: 18 mai 2016

Data finalizării probelor: 30 mai 2016

Stareabfizică: solid ne pulverulent Culoare: variata Miros: Tipic

Anexa II subcapitolul 1 din DM 05.02.1998 UNI 9903-1

Anexa 1 D.M. 1402/2013 nr. 22 . Tabelul 1 al combustibililor solizi secundari (CSS)

(din UNI EN 15359)

Legendă și note: Rezultatele se referă exclusiv la eșantionul prezentat la laborator și examinat AȘA CUM SE PREZINTĂ

L.R. = limitele de relevanță

– probele marcate cu asterisc nu fac parte din acreditarea Accredia a acestui laborator

– eșantionarea nu face obiectul acreditării

– Prezentul buletin de analiză se referă exclusiv la eșantionul supus analizelor și poate fi reprodus numai integral și cu autorizarea scrisă din partea laboratorului Delvit Chimica SRL. Buletinul de analiză raportează valoarea marjei de eroare la măsurare atunci când această marjă influențează evaluarea conformității cu limitele prevăzute de normativele în vigoare sau când acest lucru este cerut în mod expres de către client. Marja de eroare la măsurare indicată pe buletinul de analize exte exprimată după cum urmează: – marja de eroare extinsă cu factor de acoperire k=2 cu un nivel de probabilitate de 95% p=95% pentru determinări chimice.

– opiniile și interpretările nu fac obiectul acreditării ACCREDIA

– având în vedere Hotărârea 2014/955/UE care modifică Hotărârea 2000/532/CE

– având în vedere Regulamentul CE nr. 1272/2008 care substituie, abrogându-le, Directivele 67/548/CEE si Directiva 1999/45/CE

Se exprimă următorul VERDICT

Pentru parametrii cercetați și pe baza informațiilor primite de la client referitor la ciclul de producție, precum și pe baza naturii deșeului, eșantionul indicat de producător cu:

Cod CED 19 12 10 Deșeuri combustibile (combustibil derivat din deșeuri)

este clasificat ca DEȘEU SPECIAL conform art. 11 din Decretul Lege 205/2010 și NEPERICULOS deoarece NU CONȚINE substanțe în concentrație mai mare decât limita prevăzută de Anexa D și nu posedă caracteristicile prevăzute de Anexa 1 partea a patra din Decretul Lege nr. 205/2010, și respectă limitele de concentrație prevăzute de Reg. UE nr. 1357 din 18/12/2014 care modifică Hotărârea 2000/532/CE în vigoare din 01-06-2015.

Pe lângă parametrii cercetați, eșantionul analizat respectă Anexa 2, subanexa 1 din DM 05/02/1998 (cu referire la Hotărârea 2000/532/CE așa cum a fost modificată de Hotărârile 2001/118/CEE, 2001/119/CEE și 2001/573/CE) pentru caracteristicile corespunzând CDD (combustibil derivat din deșeuri) de calitate normală prevăzut de norma UNI 9903-1) pentru folosirea deșeului nepericulos drept combustibil.

În plus, pentru clasificarea combustibililor solizi secundari (CSS) de către UNI EN 15359, eșantionul examinat pentru P.C.I. (putere calorică inferioară) se va considera în clasa nr. 2 (19 MJ/kg t.q.), pentru clor în clasa 1 (0,04% s.u.), iar pentru mercur în clasa 1 (considerând că un kg de eșantion exprimă 19 MJ/kg, rezultă că cei 0,38 mg/Kg găsiți, devin 0,02mg/MJ t.q.)

ștampilă cu conținutul: Dr. Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Director de Laborator

Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Nr. Aut.300

Semnătura indescifrabilă

Sfârșitul buletinului de analiză

Proces verbal al compoziției merciologice din 09.05.2016 asupra eșantionului – media săptămânală (09/05/2016 – 14/05/2016)

(RP) Compoziția mercilogică nr. 201601988

codul CED declarat de către producător:19 12 10 deșeu combustibil (CDR/RDF)

Producător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

Eșantionare: de către tehnicieni laboratorului Delvit Chimica

Metoda de prelevare: UNI EN 15442:2011

Punctul de prelevare: Instalația din C-da Lecco Terminalul de producție CDR/RDF

COMPOZIȚIA MERCILOGICĂ METODA IPLA 1992, 1998

Pentru Calabra Maceri S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

ștampilã cu conținutul:

CALABRA MACERI E SERVIZI S.p.A.

C-da Lecco Via M.Polo tel. 0984401589

87036 Rende (CS)

Cod Fiscal P.IVA 01668030784

Semnătura indescifrabilă

PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 09/05/2016 PÂNĂ ÎN 14/05/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 12:00

Tehnicianul care a eșantionat deșeul: semnătura indescifrabilă și ștampila dr. Giuseppe Vitolo

Societatea producătoare: reprezentant legal: ștampila Calabra Maceri e Servizi SA – semnătura indescifrabilă

Responsabil tehnic: semnătura indescifrabilă

Beneficiar:Calabra Maceri e Servizi S.p.A.

Adresa: Încrucisarea Lecco Rende cod 87036 (CS)

RAPORT DE PROBĂ nr. 201601989 din 30 mai 2016

Tipul de eșantion: Deșeuri combustibile (RDF) eșentionate între 02.05.2016 și 07.05.2016

Codul C.E.D. declarat de către producător: 19 12 10

Data prelevării eșantionului: 07 mai 2016 ora 10.00

Locul de prelevare: în instalația Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Procesul de eșantionare: UNI EN 15442:2011

Producător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Deținător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A.,Încrucișarea Lecco Rende 87036 (CS)

Analize cerute: Clasificarea deșeului(D.L.nr. 152 din 03/04/2006 c.m.s.c.u., D.L. nr. 205 din 03.12.2010, Reg. CE nr.1357/2014 )

Data sosirii eșantioanelor în laborator: 07 mai 2016 nr. acceptului: 2016019889

Data inceperi probelor: 09 mai 2016

Data finalizării probelor: 19 mai 2016

Starea fizică: solid ne pulverulent Culoare: variata Miros: Tipic

Anexa II subcapitolul 1 din DM 05.02.1998 UNI 9903-1

Anexa 1 D.M. 1402/2013 nr. 22 . Tabelul 1 al combustibililor solizi secundari (CSS)

(din UNI EN 15359)

Legendă și note: Rezultatele se referă exclusiv la eșantionul prezentat la laborator și examinat AȘA CUM SE PREZINTĂ

L.R. = limitele de relevanță

– probele marcate cu asterisc nu fac parte din acreditarea Accredia a acestui laborator

– eșantionarea nu face obiectul acreditării

– Prezentul buletin de analiză se referă exclusiv la eșantionul supus analizelor și poate fi reprodus numai integral și cu autorizarea scrisă din partea laboratorului Delvit Chimica SRL. Buletinul de analiză raportează valoarea marjei de eroare la măsurare atunci când această marjă influențează evaluarea conformității cu limitele prevăzute de normativele în vigoare sau când acest lucru este cerut în mod expres de către client. Marja de eroare la măsurare indicată pe buletinul de analize exte exprimată după cum urmează: – marja de eroare extinsă cu factor de acoperire k=2 cu un nivel de probabilitate de 95% p=95% pentru determinări chimice.

– opiniile și interpretările nu fac obiectul acreditării ACCREDIA

– având în vedere Hotărârea 2014/955/UE care modifică Hotărârea 2000/532/CE

– având în vedere Regulamentul CE nr. 1272/2008 care substituie, abrogându-le, Directivele 67/548/CEE si Directiva 1999/45/CE

Se exprimă următorul VERDICT

Pentru parametrii cercetați și pe baza informațiilor primite de la client referitor la ciclul de producție, precum și pe baza naturii deșeului, eșantionul indicat de producător cu:

Cod CED 19 12 10 Deșeuri combustibile (combustibil derivat din deșeuri)

este clasificat ca DEȘEU SPECIAL conform art. 11 din Decretul Lege 205/2010 și NEPERICULOS deoarece NU CONȚINE substanțe în concentrație mai mare decât limita prevăzută de Anexa D și nu posedă caracteristicile prevăzute de Anexa 1 partea a patra din Decretul Lege nr. 205/2010, și respectă limitele de concentrație prevăzute de Reg. UE nr. 1357 din 18/12/2014 care modifică Hotărârea 2000/532/CE în vigoare din 01-06-2015.

Pe lângă parametrii cercetați, eșantionul analizat respectă Anexa 2, subanexa 1 din DM 05/02/1998 (cu referire la Hotărârea 2000/532/CE așa cum a fost modificată de Hotărârile 2001/118/CEE, 2001/119/CEE și 2001/573/CE) pentru caracteristicile corespunzând CDD (combustibil derivat din deșeuri) de calitate normală prevăzut de norma UNI 9903-1) pentru folosirea deșeului nepericulos drept combustibil.

În plus, pentru clasificarea combustibililor solizi secundari (CSS) de către UNI EN 15359, eșantionul examinat pentru P.C.I. (putere calorică inferioară) se va considera în clasa nr. 2 (16 MJ/kg t.q.), pentru clor în clasa 1 (0,01% s.u.), iar pentru mercur în clasa 2 (considerând că un kg de eșantion exprimă 16 MJ/kg, rezultă că cei 0,45 mg/Kg găsiți, devin 0,03 mg/MJ t.q.)

ștampilă cu conținutul: Dr. Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Director de Laborator

Giuseppe Vitolo

Ordinul Chimiștilor din Calabria

Nr. Aut.300

Semnătura indescifrabilă

Sfârșitul buletinului de analiză

Proces verbal al compoziției merciologice din 09.05.2016 asupra eșantionului – media săptămânală (02/05/2016 – 07/05/2016)

(RP) Compoziția mercilogică nr. 201601989

codul CED declarat de către producător:19 12 10 deșeu combustibil (CDR/RDF)

Producător: Calabra Maceri e Servizi S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

Eșantionare: de către tehnicieni laboratorului Delvit Chimica

Metoda de prelevare: UNI EN 15442:2011

Punctul de prelevare: Instalația din C-da Lecco Terminalul de producție CDR/RDF

COMPOZIȚIA MERCILOGICĂ METODA IPLA 1992, 1998

Pentru Calabra Maceri S.p.A. C-da Lecco Rende 87036 (CS)

ștampilã cu conținutul:

CALABRA MACERI E SERVIZI S.p.A.

C-da Lecco Via M.Polo tel. 0984401589

87036 Rende (CS)

Cod Fiscal P.IVA 01668030784

Semnătura indescifrabilă

PROCES VERBAL DE PRELEVARE EȘANTION MEDIU SĂPTĂMÂNAL DIN 02/05/2016 PÂNĂ ÎN 07/05/2016 CU ÎNCEPEREA OPERAȚIUNILOR ZILNICE LA ORELE 10:00

Tehnicianul care a eșantionat deșeul: semnătura indescifrabilă și ștampila dr. Giuseppe Vitolo

Societatea producătoare: reprezentant legal: ștampila Calabra Maceri e Servizi SA – semnătura indescifrabilă

Responsabil tehnic: semnătura indescifrabilă

V.5. Interpretarea rezultatelor

După analizarea rezultatelor ne exprimăm propria judecată mediei relevate de buletinele de analiză:

Anexa 1 D.M. 1402/2013 nr. 22 . Tabelul 1 al combustibililor solizi secundari (CSS)

(din UNI EN 15359)

Din media parametrilor relevați de Buletinele de analiză realizată pe loturile de producție efectivă pe parcursul a 5 săptămâni arată că – instalația produce un combustibil alternativ care corespunde normelor comunitare și italiene privind calitatea, unui RDF de clasă normală.

În ce privește, clasificarea UNI EN 15359 – pentru combustibilii solizi secundari (CSS) media valorilor relevate arată că P.C.I. (putere calorică inferioară) clasează materialul în clasa nr. 2 (17 MJ/kg t.q.), pentru clor în clasa 1 (0,02% s.u.), iar pentru mercur în clasa 2 (considerând că un kg de eșantion exprimă 17 MJ/kg, rezultă că cei 0,48 mg/Kg găsiți, devin 0,03 mg/MJ t.q.)

FIȘA DE SIGURANTA CONFORM (D.M. 07/09/2002)

1.1. IDENTIFICAREA SOCIETĂȚII

Denumirea societății: CALABRA MACERI E SERVIZI SPA

Sediul legal: RENDE (CS) Via Marco Polo c.da Lecco cap. 87036 Italia

Sediul operativ: RENDE (CS) Via Marco Polo c.da Lecco cap. 87036 Italia

Tel 0039 0984446267 fax 0039 0984446287 e-mail: info@calabramaceri.it

1.2. DENUMIRE

Deșeuri Combustibile (CDD/CDR/RDF combustibili derivați din deșeuri și CSS/SSF combustibili solizi secundari, care provin din Deșeurile Solide Urbane.

Deșeu: nepericulor Codice CED/EWC: 19.12.10

Codul vamal : 3825 90 90

Codul OECD : ne listat

Altele: În conformitate cu cu legislația națională (italiană -Decretul Legislativ nr.152/2006, art. 229) Norma UNI: 9903-5 Combustibili solizi ne minerali recuperați din deșeuri (RDF) – Determinare după puterea calorifică a combustibililor.

Pentru CSS în conformitate cu legislatia națională (Decretul Legislativ nr.152/2006, art. 183) care defineste CSS drept combustibil solid produs din deșeuri care respectă caracteristicile de clasificare și specificațiile individuate de Norma UNI EN 15358:2011, UNI EN 15359:2011 și D.M. nr. 22 din 14.04.2013 privind Combustibili solizi secundari – determinarea dupa puterea calorifică UNI EN 15400

Cod Basel: ne listat

Cod H (1): nici un grad de periculozitate

Numar ONU: nici unu

Clasificare ICS: 75.160.10

1.3. COMPOZIȚIA ȘI INFORMAȚII PRIVIND COMPONENTELE

CDD –ul este un derivat rezultat după selectarea fracției uscate din deșeul solid urban, urmată biostabilizare, macinare și rafinare, constituit din substanțele descrise la paragraful 9; produsul este identificat drept ne periculos pentru transport și stocare.

2. IDENTIFICARE PERICULOZITĂȚII

2.1. CLASIFICARE

Materialul nu este clasificat drept periculos așa cum este stabilit prin Directiva 1999/CE/45.

2.2. PERICOL PENTRU SANATATE

Nu este periculos pentru sănătate

2.3. PERICOL PENTRU MEDIU

Dacă partea foare lejeră a materialului este supusă dispersiei eolice, prin impraștierea pe sol, poate produce poluarea soluli.

Cantitatea de metale poluante și compuși chimici poluanți care se regăsesc în compoziția CDD sunt în concentrații minime, fapt care face să nu prezinte nici un risc real de poluare a solului și a apelor subterane, a florei și faunei.

3. COMPOZITIE SI INFORMATII ASUPTA COMPONENTELOR

CDD-ul este un produs multimateriale cu o componenta semnificativă de plastic care are clor în compoziția chimică inferioar a 1%. Pentru acest material nu exista nici o clasificare de pericol în ce priveste transportul și stocarea.

4. MĂSURI DE PRIM AJUTOR

4.1. CONTACTUL CU OCHII

După contactul cu materialul din timpul manipulări, este necesar să vă spalați cu apă, pentru a elimina rezidurile și pulberile foarte fine acumulate în timpul operațiunilor de pregatire a materialului, stocării, transportului și manipulării în vederea introducerii in instalațiile de coininerare (ardere).

4.2. INHALAREA DE PULBERI

Purtați o mască de praf în timpul manipulării.

4.3. CONTACTUL CU PIELEA

Impune spalarea cu apă și săpun

4.4. ÎNGHIȚIREA

Se impune clătirea gurii. Dacă accidental a fost îngurcitat material, cât mai repede posibil trebuie contactat medicul căruia îi va fi prezentată prezenta fișă.

5. MĂSURI ANTI INCENDIU

5.1. INFLAMABILITATE

Materialul nu este inflamabil este combustibil.

Pericolul de incendiu este prezent numai în cazul în care intra în contact cu flacără deschisă/sau scântei.

În caz de incendiu folosiți mijloace și materiale de stingere, după cum urmează: nisip, pamânt, hirdanți cu jet fracțional, spumă.

In timpul operațiuni de stingere a focului, folosiți măști antipraf, combinezoane și salopete anticăldură deoarece prin ardere degajă o mare putere calorifica.

6. MĂSURI IN CAZ DE DISPERSIE ACCIDENTALĂ

Nu prezintă nici un pericol pentru om și mediu;

în caz de vărsare, adunați deșeul cu bene mecanice și lopeți apoi curațati suprafața cu mătura.

Pe durata curațarii (decontaminarii), purtați maști anti praf și manuși rezistente la manipulari mecanice.

7. MANIPULARE ȘI STOCARE

7.1. MANIPULAREA

Aduceți la cunoștința personalului și instalați panouri de averizare, privind riscurile la care se supun în timpul manipulari, atenționând că: manipularea deșeului trebuie făcută în așa fel încât să fie redusă la minimum posibilitatea dispersiei (imprăștierii) în mediu; folosirea în timpul manipularii de manuși de protecție rezistente la manipulare mecanică, pentru a evita rănirea prin tăiere sau înțepare ; pe durata manipulării purtați măști anti praf și ochelari de protecție.

7.2. STOCAREA

Stocarea în area portuală, sau pe platforma instalației de valorificare energetice, în cazul livrarilor vrac, trebuie facută pe o suprafață cimentată sau pe o suprafață impermeabilizată dotată cu sisteme de colectare a apelor pluviale și a levigatelor produse în cazul în care materialul este udat.

RDF-ul ambalat cu film impermeabil (ECO BALLE/ROTO BALLE) nu permite dispersia eoliană și nu necesită suprafețe impermeabilizate, este sufiecientă protejarea cu bariere de ciment pentru protectia de vânt puternic.

8. CONTROLUL EXPUNERII/PROTECȚIA INDIVIDUALĂ

8.1. EXPUNEREA

În timpul descărcării autovehiculeor, uzați următoarele dispozitive de protecție: măști de praf, încălțăminte de protecție, mănuși rezistente și ochelari de protecție, în cazurile de depășire a limititelor admise de emisie de praf (10 mg / metri cubi). Dacă în timpul încărcării/descărcării limitele privind praful, sunt depășite, nu este nevoie de intervenția medicului.

Medicul trebui să fie contactat doar în cazul în care întâmpinați orice dificultăți de respirație sau mancarimi și arsuri la nivelul tractului respirator.

Adresați-vă medicului dumneavoastră încă în faza de evaluare a riscurilor pentru sarcini specifice.

8.2. PROTCȚIA INDIVIDUALĂ

Purtați haine de protecție, manuși rezistente la agenți mecanici, maști anti praf, ochelari de protecție și încălțamite de siguranță.

9. PROPRIETĂȚI FIZICO – CHIMICE

ASPECT: elemente de marine neomogene

MIROS: neperceptibil/specific

PH: neutru nesolubil în apa

PUNCT DE FIERBERE: Nu este cazul;

PUNCT DE TOPIRE: superior la 110 °C;

PUNCT DE INFLAMABILITATE: combustibil

INFLAMABILITATE: nici una

AUTOIMFLAMARE: nici una

PROPRIETĂȚI EXPLOZIVE: nici una

PROPRIETĂȚI DE OXIDARE: nici una

DENSITATE: 0, 756 t/mc în funcție de puterea de presare a materialului;

SOLUBILITATE IN APĂ: ne solubil

LIPOSOLUBILITATE: ne liposolubil

ALTE INFORMAȚII: a se lua în considerare Buletinele de analiză, realizare în acord cu Norma UNI 9903 – 1 și Norma UNI EN 15403

10. STABILITATE SI REACTIVITATE

– CONDIȚII DE EVITAT: contactul cu flacăra deschisă și scântei

– MATERIALE CU CARE SA NU INTRE IN CONTACT: solvenți organici

– NEVOIA DE STABILIZARE: nu este nevoie (material biostabilizat)

– PERICOL DE REACȚII EXTREME: pericol de aprindere și ardere în cazul în care intra în contact cu flăcări deschise și / sau scântei, cu putere calorifică de 5.500 kcal / kg;

– PRODUSE PERICULOASE : în caz de aprindere, în raport de concentrația de combustibil și oxidant (oxigen) și temperatura degajata la flacară este sub 1200 ° C, crează potențial pentru producerea de emisii poluante, nocive pentru mediul și cancerigene pentru ființele umane.

– STAREA FIZICĂ DE PERICULOZITATE: nici una

– GRAD DE DEGRADARE: nici una

INFORMAȚII TOXICOLOGICE

Nu există date și infomații bazate pe experimente privind produsul.

Concentrația de substanțe periculoase sunt prezente, dar în cantități mici, sau nesemnificative care exclud o toxicitate acută a produsului, în sensul stabilit de Degretul Legislativ nr. 65/03.

V.6. Procesul tehnologic de coprocesare și utilizare a DEȘEURILOR COMBUSTIBILE

Instalația de valorificare, proprietate a S.C. CRH Ciment (Romania) S.A. Bucuresti, Punct de lucru Medgidia str. Poporului nr. 1, jud. Constanța, funcționează in baza AUTORIZAȚIE INTEGRATĂ DE MEDIU nr. 5 emisă la data de 20.12.2013, actualizată la 08.01.2016, valabilă pina la 31.12.2023, pentru activitățile de fabricare a clincherului de ciment si fabricarea a cimentului in instalația cu o capacitate proiectată de 8000 t clincher /zi cu două linii de fabricație, Linia de fabricatie cuptor 10 – 3.800 t clincher/zi respectiv Linia de fabricatie cuptor 11 – 4.200 t clincher/zi, cu o capacitate proiectata pentru producția de ciment de 800 t/h.

În instalatia IPPC – S.C. CRH Ciment (Romania) S.A. – Punct de lucru Medgidia, tehnologia de fabricare a clincherului de ciment prevede generarea unei cantitati de căldura prin coincinerare utilizând combustibililor traditionali și 40% din necesar deseurilor nepericuloase si periculoase.

Combustibilii utilizati în procesul tehnologic sunt cocsul de petrol, praful de cocs, carbunele si deseurile combustibile. .

Capacitatea de coincinerare a deșeurilo este pentru Linia de fabricatie cuptor clincher 10 – 87.500 t/an, iar Linia de fabricatie cuptor clincher 11 – 115.500 t/an.

Azi avand în vedere că Linia de fabricatie cuptor clincher 10 este oprită cantitatea autorizată pentru Combustibili alternativi (deșeuri interne și din exteriorul uzinei) ce pot fi folositi ca si substienti ai combustibililor fosi este de doar 120.380,58 Tone/an.

În accepțiunea specialistilor care au proiectat stație de coprocesare a deșeurilor solide municipale sortate înglobată in sistemul tehnologic de producție a clinkerului de ciment și a cimentului in fabrica CRH Ciment (Romania) S.A. Punct de lucru Medgidia, ”Deșeurile solide tocate sunt deșeuri constituite din resturi din industria ușoară (resturi materiale textile), industria materialelor plastice (recipiente din materiale plastice, cauciucuri), deșeuri de lemn (paleți, mobilier și coajă de copac), hârtie, carton, deșeuri municipale sortate, deșeuri piele, etc.” a căror recepție ”în vederea coincinerării se va efectua în conformitate cu Ghidul de coincinerare a deșeuri în industria cimentului și a limitelor de acceptabilitate stipulate în contractele de achiziții (referitor la putere calorifică, compoziție chimică – inclusiv metale grele, umiditate, etc.)”

DEȘEURI COMBUSTIBILE (COMBUSTIBILI DERIVATI DIN DEȘEURI – CDD) / Refuse derived fuel – RDF), ce provin din state ale Uniunii Europene, în cazul nostru din Italia, de la Calabra Maceri e Servizi S.p.A., ajung în instalația de valorificare S.C. CRH Ciment (Romania) S.A. Punct de lucru Medgidia, balotati si infoliati in peliculă de plastic etichetate, cu transport intermodal rutier (R) pe tritoriul Italiei, paraseste Italia și este transportat matitim si fluvial (S) prin apele internationale și teritoriale române, urmat de transport rutier în România. Marfa ajunge în port Medgidia de unde cu ajutorul camionaleor autorizate ale transportatorilor autorizati sunt transportati ăn incinta fabricii de ciment.

Recepția se face pe baza de draft survey, in portul de descărcare Medgidia, de unde, marfa este transportată pe cai rutiere industriale pana in incinta instalatiei de valorificare din perimetrul zonei industriale Medgidia str. Poporului nr. 1, loc. Medgidia, jud. Constanța.

Fiecare transport de deseuri este cantarit si verificat din punct de vedere al:

parametrilor calitativi, prin analize de laborator ;

conformitatii cu cerintele legale a documentelor care insotesc transportul.

Laboratorul utilizat pentru determinarea caracteristicilor deseurilor receptionate si a controlului interfazic (pH, putere calorica, continut in cloruri, metale, sulf, etc.) este dotat cu aparatura necesara (aparat inflamabilitate, calorimetru System, concasor BB51, etuva, gaz cromatograf, pH-metru, spectometru System, titrator, hota, mobilier de laborator.)

În urma analizelor efectuate în laboratoarele CRH România, rezultă următorul Buletin de analiză conform căreia deșeul supus și aici analizelor are următoarele caracteristici chimice:

Buletin de analiza/uz intern

Nr. 378 din 21.06.2016

Deșeurile sunt stocate temporar (R13) in incinta uzinei Medgidia pe platforme betonate, prevazute cu sistem de preluare a apelor pluviale.

De aici deșeurile combustibile urmează circuitul tehnologic autorizat prin Autorizatia Integrata de Mediu nr. 5 /20.12.2013, adică – intra in stație de coprocesare a deșeurilor solide municipale sortate care are următorul proces de producție:

– Deșeurile combustibile – (CDR/RDF (acuma CSS/SRF) – in prima faza trec printr-un tocator care are sarcina de a ”sparge baloti”. Apoi cu ajutorul benzilor transportatoare este transportat în buncărul de colecatre unde este omogenizat cu toate deseurile care vin si din alte sisteme.

– Din buncărul de înmagazinare, cu ajutorul a două transportoare cu bandă, închise și carcasate, ajunge la tocatorul nr.1, traversand un separator magnetic cu bandă pentru corpuri metalice.

Funcționarea echipamentului de mărunțire tocatorul nr.1 este următoarea – vezi Figura de mai jos: materialul care urmează a fi mărunțit este dirijat printr-o pâlnie de încărcare (1) supradimensionată spre camera de tăiere(2). O instalație hidraulică masivă de post-presare (HNDE) (3) presează materialul spre un rotor de frezare (4) cu mișcare lentă. Materialul comprimat în acest fel este tăiat între contra-cuțitul (5) și cuțitele de tăiere amplasate spiral pe rotor. Materialele mărunțite sunt presate prin baretele sitei (6) sau prin sită dacă este necesar, sunt tăiate la pieptenele de raclare (7) superior și cad în instalația transportoare de evacuare(8). După atingerea limitatorului de cursă frontal, HNDE (3) se deplasează în sens invers, pentru a precomprima alt material. Mărimea granulatului (materialul mărunțit) poate fi modificată prin secerele sitei (6) interschimbabile cu diferite distanțe sau prin sitele cu perforații de mărimi și forme diferite.

Fracția mai mare de 30 cm rezultata prin sortarea balistică, de la capatul primei trepte de tocare, este reintrodus la tocare asa cum am arătat mai înainte;

Transportul de evacuare al granulatului se realizează prin melcul transportorului, banda transportoare și/sau transportorul cu lanț și albia Lindner (8) patentat. În urma procesului de shredded-uire primară deseul ajunge la dimensiunea de cca 25 cm.

Pentru activitățile de curățare și întreținere curentă, clapeta pentru material perturbator (9) (peretele din spate al carcasei) a mașinii poate fi deschisă hidraulic prin rabatare spre interior sau exterior, astfel încât să se asigure accesul liber la rotorul (4) și la camera de tăiere (2).

Prin deschiderea ușii de întreținere (10), se obține un acces facil la camera sitei (11) cu secerele sitei (6). Sitele (opțiune) pot fi rabatate hidraulic în jos, în caz de nevoie.

În continuare materialul premărunțit este alimentat într-o instalație de separare corpuri grele, inertele, corpurile grele fiind evacuate din flux cu ajutorul unui transportor cu bandă și depozitate într-un țarc împrejmuit de unde se îndepărtează cu ajutorul unui încărcător cu cupă.

De la instalația de separare a corpurilor grele, materialul mărunțit este alimentat în tocator nr.2 LINDNER – POWER KOMET 2800, utilaj al cărui principiu de funcționare este următorul (conform cărții tehnice a utilajului) vezi figura de mai jos: materialul care urmează a fi mărunțit este dirijat printr-o pâlnie de încărcare (1) supradimensionată spre camera de tăiere (2). O instalația hidraulică masivă de post-presare (HNDE) (3) presează materialul spre un rotor de frezare (4) cu mișcare lentă. Materialul comprimat în acest fel este tăiat între contra-cuțitul (5) și cuțitele de tăiere amplasate spiral pe rotor.

Materialele mărunțite sunt presate prin baretele sitei (6) sau prin sită (opțiune); dacă este necesar, sunt tăiate la pieptenele de raclare (7) superior și cad în instalația transportoare de evacuare (8). După atingerea limitatorului de cursă frontal, HNDE (3) se deplasează în sens invers, pentru a precomprima alt material.

Mărimea granulatului (materialul mărunțit) poate fi modificată prin secerele sitei (6) interschimbabile cu diferite distanțe sau prin sitele cu perforații de mărimi și forme ale cuțitelor diferite.

Transportul de evacuare al granulatului se poate realiza prin melcul transportorului, banda transportoare sau transportorul cu lanț și albie Lindner (8) patentat. Pentru activitățile de curățare și întreținere curentă, clapeta pentru material perturbator (9) (peretele din spate al carcasei) a mașinii poate fi deschisă hidraulic prin rabatare spre interior sau exterior, astfel încât să se asigure accesul liber la rotorul (4) și la camera de tăiere (2). Prin deschiderea ușii de întreținere (10) este facilitat accesul la camera sitei (11) cu caseta cu sită (6), care poate fi rabatată hidraulic în jos, în caz de nevoie (cu/fără pieptenele de raclare).

Materialul mărunțit în stadiu final, ajuns la dimensiunea de cca 2 – 3 cm. este preluat de un releu de două transportoare cu bandă carcasate și trasportate la un transportor cu racleți, care la rândul său alimentează un transportor tubular. Transportorul tubular realizează transportul materialului tocat către bateria de silozuri de stocare.

De la silozurile de depozitare, deșeurile tocate, care reprezintă produsul final al funcționării acestei instalații, vor fi transportate și dozate în vederea alimentării arzătorului cuptorului rotativ de clincher, având instalații și echipamente existente. Silozurile de depozitare a deșeurilor tocate sunt în număr de 6 cu capacitate 100 mc fiecare. Silozurile sunt alimentate pe rând.

Extracția din silozuri se face cu ajutorul unui șnec elicoidal rotativ care dirijează materialul către gura de evacuare, de unde prin intermediul unei pâlnii materialul este descărcat pe două transportoare cu racleți, care la rândul lor alimentează un transportor tubular. Instalația de extracție este cu o serie de limitatoare care să asigure funcționarea în regim automat, precum și semnalizarea oricărui blocaj de material în sistem.

Prin intermediul transportorului tubular existent, este alimentată instalația existentă de dozare deșeuri tocate și transport la arzătoarele cuptoarelor liniei de fabricație cuptor 11 și liniei de fabricație cuptor 10 (în prezent oprită).

Transportorul este dotat cu o serie de senzori care să asigure funcționarea automată a acestuia, instalația de dozare și transport la arzătoarele cuptoarelor fiind amplasată pe platforma de coacere a cuptoarelor. Această instalație constă dintr-un siloz de capacitate 50 mc montat pe doze tensiometrice prin intermediul cărora se controlează cantitatea de material aflată în siloz. Pe fundul silozului este prevăzut un agitator care să asigure alimentare uniformă a instalației de extacție.

Sunt prevăzute două extracții, fiecare fiind alcătuită din două șnecuri elicoidale, dotate cu un set de senzori care să asigure funcționarea automată a instalației și să oprească extracția în caz de blocare cu material. După extracție, materialul este preluat de un dozator cu bandă care asigură dozarea volumetrică a materialului. De la dozatorul cu bandă, materialul este preluat de un sistem format din ecluză celulară, suflantă și țevi, care asigură transportul pneumatic la arzătorul cuptorului.

Așa cum am aratat și conform Autorizația Integrată de Mediu nr. 5 emisă la data de 20.12.2013, valabilă pina la 31.12.2023, deținută de societatea S.C. CRH Ciment (România) S.A. transferată de la S.C. Lafarge Ciment (România) S.A. și ținând cont de faptul că instalația de coprocesare a deșeurilor este de noua generație, investitia fiind evaluată în urmă cu un an la peste 3,7 milioane de euro și care perimte instalației de producție a cimentului să folosească fără riscuri, utilizand cele mai bune tehnici disponibile, coprocesarea combustibililor alternativi, proveniti din instalații autorizate din țară și din Uniunea Europeană, întreaga capacitate, existentă declarată și autorizată, de coincinerare a deșeurilor fiind de 203.000 tone/an.

Cât privește concentrațiile emisiilor de poluanți conținuți în gazul evacuat la coșurile instalațiilor, din monitorizarea continup rezultă că nu depășeasc limitele stabilite în tabelul 10.1.3 din A.I.M. cu excepția perioadelor de pornire și oprire.

Valorile concentrațiilor emisiilor se raportează la gazul evacuat în stare normală (00C, 101,3 kPa uscat) și la un conținut de oxigen de 10% indicate in A.I.M. nr. 5/20.12.2013.

Prin studiul de evaluare a nivelului emisiilor de SO2, elaborat de S.C.Eco Simplex Nova S.R.L. Bucuresti, care a luat în calcul emisiile pe durata unei campanii de măsuratori, analize chimice ale combustibililor, materii prime, materiale, combustibili alternativi, în diverse regimuri de functionare, s-a constat ca nivelul emisiilor de SO2 se incadrează în valoarea limită de emisie conform legislației în vigoare și nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de SO2 .

Valorificarea deșeului recepționat, atât din țară cât și din țările UE este de 100 %.

CONCLUZII

Arderea deșeurilor în țările vestice a fost considerată o soluție pentru asigurarea independenței energetice și termoenergetice dar și o soluție pentru a reduce suprafețelor de tern destinate gropilor de gunoi.

În România, nu putem spune că avem instalații de mare capacitate în care se pot incinera deșeurile urbane pentru obținerea energiei electrice și termice, ne aflăm încă în faza de teorie, de experiment. Împotriva construirii acestui tip de centrale, nu se manifestă experții sau populația, se exprimă funcționarii publici responsabili cu reglementarea.

Să luăm doar exemplul Gazeificatorului de la Săcele, Brașov și vom înțelege totul. După doi ani de funcționare experimenală această instalație, pentru care au fost investiți peste 20 milioane de euro, nu funcționează, motivul fiind faptul că responsabilii de la ANPM nu gasesc unde se ascunde ”fumul”.

Performanțele ecologice globale ale incinerării deșeurilor municipale, inclusiv a deșeurilor biologice, depind de o multitudine de factori, în special de calitatea combustibilului, de randamentul energetic al instalațiilor și de sursa energiei înlocuite.

Cel mai important avantaj ale incinerării deșeurilor municipale este faptul că reprezintă o soluție rapidă de tratare a deșeurilor. În incineratoare putând fi distruse cantități foarte mari de deșeuri într-un timp relativ scurt. Se diminuează consumul de combustibili fosili, se reduc suprafețele necesare depozitării deșeurilor, implicit se reduc riscurile de contaminare a principalilor factori de mediu.

În urma studierii procesului de producție a Combustibililor derivați din deșeuri, a prelevarii de eșantioane și a analizării acestora în laboratoare certificate și autorizate, atât din țară (România) cât și din străinătate (Italia), a interpretării rezultatelor obținute, am ajuns la concluzia ca:

– deșeul studiat de mine se poate încadra ca si Combustibil Solid Secundar (CSS) în clasa 2 de calitate pentru puterea calorifică, în clasa 1 pentru parametrul Clor și în clasa 2 pentru Mercur, adica avem un Combustibil derivat din deșeuri (CDD) de calitate superioară

– acest combustibil corespunde prescripțiilor din fișa de siguranță

– se încadrează în specificațiile de compoziție și calitate impuse de fabrica de ciment

– se poate folosi în fabricile de ciment fără risc de poluare

– arderea acestor tipuri de combustibili alternativi, se înscrie în conceptul “Zero Waste” și poate fi considerat componentă în economia circulară

Sper ca în viitor România sa ajungă la un asemenea grad de dezvoltare încat deșeurile interne să devină o sursă energetică sustenabilă prin utilizrea a astfel de combustibili alternativi și în termocentrale.

BIBLIOGRAFIE

•Ungureanu C., Ionel I., Oprișa-Stănescu P. D., Gruescu V., „Gestionarea integrată a deșeurilor municipale”, Editura Politehnică, Timișoara, 2006;

•Duca Gh., Țugui T., „Managementul deșeurilor”, Chișnău, 2006

•Oros V., Drăghici C., Managementul deșeurilor, Ed. Universității Transilvania, 2002

•Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu Gh., „Reziduuri menajere, stradale și industriale”, Editura Tehnică, București, 1992;

•Atudorei A., Paunescu I., Gestiunea deseurilor urbane, Ed. Matrix Rom, Bucuresti,2002

•Leopa, A., – Reciclarea deseurilor – ISBN 973-8246-43-1, Editura Mongabit,Galati, 2005;

•Bovea, M. D., Ibáñez-Forés V., Gallardo A., Colomer-Mendoza F.J., 2010,Environmental assessment of alternative municipal solid waste management strategies. A Spanishcase study , Waste Management xxx (2010)

•Cherubini, F., Bargigli, S., Ulgiati, S., 2008, Life cycle assessment of urban wastemanagement: Energy performances and environmental impacts. The case of Rome, Italy, Waste Management 28 (2008)

•Cherubini F., Bargigli S., Ulgiati S. (2009), Life Cycle Assessment of waste management strategies: landfilling, sorting plant and incineration

•http://www.traiverde.ro/uploads/fisiere_biblioteca/12/ghid%20depozitarea%20deseurilor.pdf

•https://www.youtube.com/watch?v=2Y3fttNMvnE

•http://www.minambiente.it/sites/default/files/archivio/documenti/testo%20ministro%20Galletti%20QT%20Senato%2015%20ottobre%202015.pdf

•https://www.youtube.com/watch?v=2Y3fttNMvnE

•http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/evaluare_impact_planuri/2012-03-13/2012-02 13_evaluare_impact_planuri_strategianamoluri2012.pdf

•http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-11 18_DECLARATIE_DE_PRESA_bilant_mandat_Gratiela_Gavrilescu.pdf

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Creșterea populației umane a determinat creșterea producției și implicit creșterea consumului de resurse, avand impact semnificativ asupra mediului. [305707] (ID: 305707)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Creșterea populației umane a determinat creșterea producției și implicit creșterea consumului de resurse, avand impact semnificativ asupra mediului. [305707]

Copyright Notice

Licenta V Final (1) [615912]

DREPTUL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL -Manual de studiu individual – 2 3 DIANA UNGUREANU DREPTUL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL -Manual de studiu individual – 4… [601583]

37Nr. 8, 2014 REVISTA NAȚIONALĂ DE DREPT [627324]

Metodologia de cercetare [310547]

Licenta_Andrei_Elena_21Iunie [308137]

Analiză psiholingvistică Buruiană Diana, anul III, grupa 1 [620876]

Copyright Notice

Similar Posts