Cresterea Pasarilor In Ferma S.c. Avicola Gaesti, Jud. Dambovita

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

Creșterea păsărilor este o ramură importantă a zootehniei, datorită caracteristicilor lor productive și a particularităților biologice.

Creșterea păsărilor reprezintă creșterea animalelor domestice și are ca obiectiv principal pentru obținerea de produse animale specifice cu o valoare economică ridicată.

Zootehnia se ocupă cu creearea unor principii de producție, creștere, ȋntreținere, ȋmbunătățire și ȋnmulțirea raselor de păsări, exploatarea lor și valorificarea produselor obținute se numește ,,Aviculturăˮ.

Avicultura, ȋn elaborarea principiilor sale se bazează pe studiul dezvoltării ȋn timp a activității practice de creștere a păsărilor domestice și pe ultimele date din producție. Verificarea, studierea și generalizarea observațiilor și a rezultatelor obținute ȋn producție și proiectarea dezvoltării ramurii ȋn etapele care urmează se fac ȋn cadrul activității de cercetare științifică, cu ajutorul științelor de genetica și ameliorarea animalelor, alimentația, fiziologia, etc.

Creșterea păsărilor necesită diferite informații din următoarele considerente:

numărul de rase ( peste 10 rase ) cu particularități biologice de creștere și de ȋntreținere total diferite ȋntre ele (găini, curci, rațe, gâște, bibilici, fazani, prepelițe, păuni, porumbei, etc.);

producțiile au un caracter complex ȋn special la producția de ouă;

acestea au metabolismul foarte intens, ceea ce produce reacții mai rapide ale păsărilor la cea mai mică modificare a condițiilor lor de viață;

modul caracteristic de reproducție, astel ȋncât ȋntreaga dezvoltare embrionară este condusă direct de om;

climatizarea la grad ȋnalt, mecanizarea și automatizarea adăposturilor, astfel ȋncât de sub influența condițiilor de mediu natural, păsările sunt substrase aproape integral;

creșterea efectivelor mari pot să ajungă la milioane de păsări pe ȋntreprindere etc.

Aceleași considerente pot face ca știința și practica creșterii păsărilor să se ȋmbogățească deosebit de repede cu noi date și concluzii. Acestea impun temeinic o pregătire a specialiștilor ȋntr-un domeniu biologic extins ȋntr-o permanentă documentare și o profilare pe specii și direcții de producție.

Alimentația reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanți de creștere a nivelului de viață al populației. Ridicarea standardului de viață și diversificarea alimentelor folosite de oameni conține date asemănătoare statisticilor care ȋnregistrează scăderea consumului de calorii și creșterea consumului de proteine, vitamine, oligoelemente, etc.

Ȋn privința consumului de proteine se costată creșterea cantitativă și ȋmbunătățirea calității de a sporii proporția proteinelor de origine animală continuu.

Principalele produse importante care sunt obținute de la păsări: ouăle, carne, ficat.

Produsele secundare obținute de la păsări: puful, grăsimea.

Subprodusele obținute de la păsări: fulgii, penele mari, dejecțiile și aștenutul permanent, deșeurile din abatoare.

Oul constituie un produs cu mare valore de origine animală, ca și laptele, un aliment de bază complet. Are o digestibilitate foarte bună. Ouăle sunt folosite pentru prepararea diverselor produse ȋn industria alimentară, cât și pentru limpezirea vinurilor, mai sunt folosite și ȋn industria farmaceutică, industria chimică, industria tăbăcăriei, etc.

Consumul de ouă a crescut foarte mult pe plan mondial ȋn ultimele decenii. Este considerat ca un consum optim un ou/cap de locuitor/zi.

Carnea de pasăre este mult mai solicitată de consumatori datorită ȋnsușirilor gustative speciale și pentru că se pregătește cu mare ușurință ȋn multe și variate rețete culinare, a digestibilității deosebite și valorii nutritive superioare.

Capitolul 2. Analiza stadiului actual al cercetării

CAPITOLUL 3. CONTRIBUȚII PROPRII

3.1. Scopul lucrării

Lucrarea prezintă aspecte tehnologice privind creșterea păsărilor în sistem convențional (creșterea păsărilor în baterii) și sistem de creștere la sol (sistem ecologic) în cadrul fermei S.C. Avicola Găești, jud. Dâmbovița. Sunt prezentate și eventualele surse de poluare ce ar putea să apară în urma activitații desfășurate de Avicola Găești. De asemenea lucrarea furnizează măsurători și analize ale indicatorilor de calitate pentru factorul de mediu apăși aer din cadrul femei.

Lucrarea oferă informații relevante, privind studiul de caz – protecția mediului-poluare-monitorizări-măsuri privind protecția mediului, comparând sistemul clasic de creștere a păsărilor ȋn baterii piramidale BP3, cu sistemul de creștere al păsărilor la sol, sistem ecologic agreat de către Uniunea Europeană.

3.2. Descrierea fermei

S.C AVICOLA GĂEȘTI S.R.L are sediul ȋn București Sector 1, Șoseaua București-Ploiești. Punctul de lucru Dragodana, este amplasat pe partea stânga a șoselei București-Pitești (D.N 7), la km 70, ȋn câmp deschis, pe un teren plat. Unitatea se află la cca. 500m S-E de orașul Găești, ȋn Comuna Dragodana, sat Cuparu, judetul Dâmbovița.

Distanța pană la cel mai apropiat râu Sabar (Răstoaca) este de cca. 500m. Cursuri de ape mai apropiate:

pe partea stângă, râul Argeș;

pe partea dreaptă, râul Sabar și râul Potop.

Unitatea Avicola Găești se ȋnvecinează:

la nord – șoseaua București-Pitești;

la sud – terenurile agricole particulare;

la est și la vest – terenuri agricole , proprietăți agricole particulare.

Suprafața totală de teren se află în proprietatea S.C. AVICOLA GĂEȘTI S.RL., conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria: M07 nr. 2543/27.07 Ȋn prezent societatea este ȋn ȋntregime cu capital privat.

Punctul de lucru Avicola Găești are ca obiect de activitate creșterea găinilor ouătoare și a tineretului de înlocuire și are în componență următoarele sectoare:

Sectorul de găini ouătoare compus din:

Fermele 2, 3, 4 (păsări adulte) – cu câte 12 hale / fermă. În prezent fermele 2 și 4 sunt modernizate cu tehnologie de creștere la sol (eco), iar pentru ferma 3, urmează ca modernizarea să fie finalizată la sfârșitul anului 2014, conform perioadei de tranziție din Autorizația integrată de mediu;

Ferma 5 (păsări tinere) – cu un număr total de 8 hale, modernizată cu tehnologie de creștere la sol în funcțiune;

Ferma 1 (păsări tinere) – cu un număr total de 12 hale, funcționează cu tehnologie în baterii BP4, urmând ca modernizarea să fie finalizată la sfârșitul anului 2014, conform perioadei de tranziție din Autorizația integrată de mediu.

Stație de sortare și depozitare ouă cu o capacitate de sortare de 25.000 de ouă / h și depozitare de 5.000.000 de ouă.

Sectorul anexe, ce include pavilionul administrativ, filtre sanitare, atelier de întreținere și instalații de alimentare cu apă și canalizare, stație de distribuție gaz metan, gospodăria de apă.

Stație de epurare mecano – bilogică, situate în afara incintei unității.

Batalul (platforme de depozitat dejecțiile), situate în afara incintei unității și ocupa o suprafață de 7.680 m2.

Platforme de uscare nămol din stația de epurare și ocupa o suprafață de 3.840 m2.

3.2.1. Utilizarea terenului

Unitatea AVICOLA GĂEȘTI-PL.DRAGODANA, DÂMBOVIȚA, este amplasată la km 70 pe șoseaua București-Pitești, pe partea stângă a D.N 7, la cca. 500m S-E de orașul Găești, de Comuna Dragodana și sat. Cuparu, ȋn județul Dâmbovița. Distanța până la cel mai apropiat râu Sabar (Răstoaca) este de cca. 1000 m.

Suprafața pe care se află Avicola Găești este de 19,2 ha cu un grad de ocupare a terenului de 40%. Spațiile fară construcții, sau fară alei sunt amenajate ȋn spații verzi cu copaci sau plante ornamentale.

Suprafața ocupată este utilizată astfel:

Suprafață construită – 76.000m2 ;

Suprafață liberă (spații verzi, drumuri, rețele de canalizare) – 116.000m2.

Suprafața totală ocupată de ferma nr.1-tineret, este de 27.997 m2, din care:

Suprafață construită –7907m2;

rețele de canalizare –628m2;

drumuri – 6345m2;

suprafață liberă –13.117 m2.

Suprafața totală ocupată de ferma nr. 5 tineret,este de 82.301m2, din care:

suprafață construită – 41.344m2;

rețele de canalizare – 987m2;

drumuri – 3651m2;

suprafață liberă –36.319 m2.

Suprafața totală ocupată de fermele 2, 3, 4 adulte (găini ouătoare consum) este de 81.829m2, din care:

suprafață construită – 27.198m2;

rețele de canalizare – 2246m2;

drumuri – 20.261m2;

suprafață liberă – 32.1124 m2.

Punctul de lucru Avicola Găești are ca obiect de activitate creșterea găinilor ouătoare și a tineretului de ȋnlocuire. Are ȋn componența sa următoarele sectoare:

Sectorul de găini ouătoare compus din:

Fermele 2, 3 si 4 – cu câte 6 blocuri (P+E), fiecare fermă, cu câte 12 hale/fermă ,fiecare fermă având ȋn exploatație 97000 cap(97000×3= 291000 cap. Ȋn prezent fermele sunt modernizate ȘI FUNCȚIONABILE CU TEHNOLOGIE AGREATĂ DE CĂTRE U.E. – TEHNOLOGIE LA SOL DE CREȘTERE A PĂSĂRILOR PENTRU OUĂ CONSUM;

Ferma 5 – cu 8 blocuri (P), cu un total de 8 hale-modernizate cu tehnologie de creștere la sol, capacitate max. de 150 000 cap .tineret ȋnlocuire;

Ferma 1 – cu 6 blocuri (P+E), cu un total de 12 hale ,creștere tineret ȋnlocuire ,ȋn baterii agreate de către Comunitatea Europeană – capacitate de 450 000 cap;

Stație de sortare și depozitare ouă, implementat de ISO 14001,CU CAPACITATE DE SORTARE 25 000 OUĂ/H și depozitare de 5 000 000 ouă.

Sectorul anexe:

pavilion administrativ;

filtre sanitare;

atelier de ȋntreținere și instalații de alimentare cu apă și canalizare;

stație de reducție și distribuție gaz metan;

grup electrogen de siguranță (125 kVA) ;

gospodăria de apă.

Stație de epurare mecano-biologică – situată ȋn afara incintei unității.

Batalul (patforme de depozitat dejecțiile) – situate ȋn afara incintei unitații, ocupă o suprafață de: St = 7680m2.

Platforme de uscare nămol din stația de epurare (S = 3840m2).

Personalul total angajat este de 160 persoane. Se lucrează ȋntr-un singur schimb, inclusiv sâmbăta și duminica, 7 zile /săptămână.

3.3. Material biologic

Rasa Isa Brown

Rasa prezintă o excelentă capacitate productivă, astfel că în perioada de creștere (0-17 sapt.) trebuie respectati parametrii de crestere, hranire si tratament. Orice greșeală în aceste domenii urmând a fi resimtită în producția obținută ulterior.

Fig. Rasa Isa Brown

La intrarea in ouat puicutele Isa Brown vor avea greutatea de 1.500g

Gainile incep ouatul de la 18-20 de saptamani

Puicutele Isa Brown au procent de ouat de 93-96% mentinut pe o perioada lunga si o capacitate productiva maxima de 326-336 oua/an

Ouale sunt sanatoase, cu coaja tare, galbenus intens colorat, si au o marime medie de 63-64 g/ou

La sfarsitul perioadei de ouat gainile ajung la o greutate de 2.100-2.200g

3.4. Metoda de lucru – detalii privind procesul tehnologic

Capacitatea totală pentru cele trei ferme de creștere adulte 2, 3, 4 va fi de circa 291.000 capete/ciclu de prod. Fermele de tineret sunt populate periodic astfel ȋncât să se asigure necesarul de ȋnlocuire a găinilor ouătoare din cele trei ferme de păsări adulte și celelalte puncte de lucru ale holdingului, de circa 900 000 cap/două cicluri de producție/an.

Procesele operaționale ale Unitații AVICOLA GĂEȘTI SRL se succed astfel:

activitate de creștere a găinilor ouătoare;

activitate de creștere a tineretului de ȋnlocuire;

activitate de transfer a puicuțelor ȋn fermele de găini ouătoare;

activitate de sortare, ambalare, depozitare, distribuție ouă;

activități administrative și de ȋntreținere.

Principalele faze ale procesului tehnologic desfășurat ȋn cadrul SC AVICOLA GĂEȘTI SRL sunt :

achiziționarea și creșterea tineretului de ȋnlocuire de la pui de 1 zi la 18 săptămâni;

recepția și depozitarea nutrețurilor combinate specifice categoriilor de vârstă;

creșterea găinilor ouătoare;

colectarea ouălelor și transferul acestora ȋn stația de sortat și ambalat;

sortarea și ambalarea ouălelor pe categorii, depozitare;

livrarea către distribuție a ouălelor.

Capacitatea de producție proiectată a unității pe grupe de sortimente este următoarea:

Ferme 1 tineret ȋnlocuire: capacitate proiectată 450 000 capete/ ciclu, ferma 5 tineret ȋnlocuire cu capacitate proeictată de 150 000 capete/cilu de producție de 16-18 săptămâni.

Fermele de creștere a găinilor ouătoare, 2, 3, 4, vor crește pe ciclul de producție de 80 săptămâni, circa 291 000 capete adulte.

Capacitatea proiectată pe ferme:

fermele 2, 3, 4 – 291.000 capete/ ciclu prod, astfel:

ferma 2-97 000 cap. modernizată,funcționabilă;

ferma 3-97 000 cap. ȋn curs de modernizare;

ferma 4-97 000 cap. modernizată ,funcționabilă.

ferma 5 – 150 000 capete tineret ȋnlocuire pe ciclu de prod.16-18 săptămâni;

ferma 1 – 450.000 capete / ciclu de 16-18 săptămâni.

3.4.1. Descrierea activității

Avicola Găești desfășoară ȋn prezent o activitate cu profil agro-industrial având la bază tehnologia de creștere intensivă de păsări pentru ouă și tineret de ȋnlocuire la sol, adoptând tehnologie de creștere ecologică, agreată de U.E.

Dejecțiile după stabilizare sunt valorificate ca ȋngrășământ agricol. Fermele funcționează pe principiul ,, totul plin totul gol’’, așternutul de paie și dejecții uscate fiind evacuat la sfârșitul ciclului de creștere de 120 de zile, respective 80 săptămâni la găini ouătoare, ȋn depozite cu o capacitate de 10 000 mc, de unde sunt preluate de către agricultori pentru ȋmprăștiere pe terenuri agricole, sau direct ȋn terenurile agricole conform celor mai bune practici agricole. Fermele, elimină dejecțiile ȋn stare uscată, la sfârșitul ciclului de producție de cca. 80 săptămâni.

Utilajele folosite la ȋntreținerea găinilor ouătoare și tineret sunt:

liniile de creștere la sol-tineret;

instalații creștere la sol;

instalațiile de adăpat;

instalațiile de furajare;

instalațiile de ventilare;

instalațiile de incălzire.

Durata unei serii de producție, pentru viitor ȋn fermele ce se vor moderniza, este de 80 de săptămâni, după care randamentul de ouat a găinilor scade și se recurge la ȋnlocuirea lor cu puicuțe tinere de 18 săptămâni, asigurând toate condițiile de bunăstare impuse de HG 838/2010.

Găinile bătrâne, după terminarea ciclului de ouat, sunt valorificate pentru consum, la abatoarele din Ploești, Mihăilești, pe baza de contract, sau vândute la populație după autorizarea D.S.V. Dâmbovița.

După ȋncheierea ciclului de producție de 77-80 de sâptămâni se face depopularea halelor și dezinfecția acestora ȋn vederea reluării ciclului de producție.

Fermele de tineret și cele de adulte se exploatează de regulă astfel: producție pe principiul, "TOTUL PLIN TOTUL GOL". Ferma de tineret are capacitatea sincronizată cu necesarul de ȋnlocuire a găinilor ouătoare.

Pierderile prin mortalitate și separarea cocoșeilor, asigură un transfer de puicuțe adulte, după 18 săptămâni, la fermele de găini ouătoare, de cel mult 5% din efectivul de pui de o zi. Păsările moarte din fermele de găini ouătoare sunt de 6% pe an.

La ȋncheierea ciclului de creștere de 120 zile, puicuțele sunt transferate la fermele 2, 3, 4. După depopularea halelor, se face curățirea mecanică, văruirea și dezinfecția acestora.

3.4.2. Sistemul de furajare

Furajarea găinilor se face din buncăre exterioare, de 10 t (câte unul pe fiecare hală, ȋn total 6 buncăre/fermă), printr-o instalație tip spira ø 90mm ȋn 6 buncăre interioare care alimentează cele 6 linii de baterii(1 buncăr/linie). Furajul curge din cele 6 buncăre interioare ȋn jgheaburi, din care este preluat de către lanțul de furajare .

Sistemul de furajare este cu transportor continuu spiralat, ȋn circuit ȋnchis (pe fiecare nivel) ȋn jgheaburi de furaje.

Necesarul de furaj:

ȋn medie pe cap de găina ouătoare pe serie este de 120g/zi.

pe cap de pui pe ȋntreg ciclul de producție de 120 zile este de 6,5 kg/cap.

Furajele sunt aduse de la S.C TONELI NUTRITION SRL, conform rețetelor comandate, cu mijloace auto tip cisternă. Modul de umplere al buncărelor exterioare este cu sistem pneumatic, ȋn vederea reducerii pierderilor de furaje.

Sistemul de adăpare se face prin instalație cui-pontou, cu dispozitiv tip picurator și vas colector.

Colectare ouălelor se va face automatizat prin benzi transportoare .Producția de ouă (produsul finit) este ȋn medie de 95% din efectivul de găini ouătoare: peste 50 -100 000 000 ouă/an.

Sistemul de ȋncălzire:

halele de producție păsări adulte nu sunt ȋncălzite,( biologic);

halele de pui sunt incălzite dupa un grafic, până la vârsta de 10 săptămâni, cu aeroterme de ardere completă care nu poluează incinta halelor de producție, după care intră ȋn regim normal de temperatură, reglată prin ventilarea halelor după același grafic, cu găinile ouătoare. Aerotermele funcționează pe gaze și pe motorină.

Noxele din hale (gaze din fermentarea dejecțiilor: NH3 si H2S) se ȋndepartează prin ventilație artificială cu:

ventilatoare murale mari, cu capacitate de 6.000m3/h- 2 buc/hală;

ventilatoare murale mici cu capacitate de 3.000m3/h- 2 buc/hală.

Fermele 1 și 5 sunt ȋmprejmuite separat și amplasate la nord-vest și respectiv est de fermele de găini ouătoare, ȋn câmp deschis.

Ȋntre fermele 2, 3 4 și fermele 1, 5 pentru creșterea puicuțelor, s-a lăsat o distanța de 150 m pentru protecție sanitară.

3.4.3. Stația de sortare și ambalare ouă

Unitatea AVICOLA GĂEȘTI deține o stația de sortare și ambalare ouă, care asigură ȋn sistem automat sortarea și ambalarea ouălelor ȋn vederea livrării acestora din fermele proprii spre unitațile en-gros. Stația ocupă o suprafată de 2100m2 si are ȋn dotare:

instalație automată de sortare – ambalare, cu capacitate de cca. 25.000oua/h;

4 depozite frigorifice (t = – 40C +20C ) ;

spălătorie pentru :

cărucioarele de transport ouă;

mijloacele de transport auto proprii.

Pompă de dezinfecție utilaje, cu preȋncălzirea apei și adăugarea de detergent lichid.

Dezinfectantele folosite sunt: VIRKON,VIREX,VIRUCIDAL,D4,TH4.

Ouălele sunt ambalate ȋn cofraje de carton, caserole de 6, 9, 10, 12, 15 ouă din carton sau plastic (aduse din import sau intern) și transportate pe euro paleți , până la mijlocul auto care asigura transportul la locul de livrare. Ambalarea se face conform standardelor ȋn viguare asigurându-se protecție sanitară conform cu legislația in viguare, acestea fiind marcate cu cerintele Europene (codificate).

Tipul de ambalaj folosit:

cofraje noi de câte 6, 8, 10, 12 și 30 ouă foliate ȋn folie protectoare;

ȋn cutii de 180 buc/cutie foliată pe palet de câte 12 sau 24 cutii/palet.

3.4.4. Parcul auto

Parcul auto din dotarea unitații asigură activitatea de transport a dejecțiilor uscate. Este format din:

1 tractor U 650- transport dejecții pe platformele de uscare;

1 autoturism deservire administrativ;

1 wola (3m3 ) – ȋncărcări-descărcări;

1 ifron (1 m3) – ȋncărcări-descărcări;

2 stivuitoare – sunt sortate la ȋncărcare-descărcare;

2 transpaleți electrici;

1 tractor U650 cu remorcă pentru transport deșeuri de la fermă la depozitul temporar;

1 bobkat cu lamă și cupă.

Personalul care lucrează ȋn halele de producție, sortare și ambalare ouă deține carnete de sănătate și este echipat corespunzător cu: pantalon și halat alb, cizme de cauciu, bonetă și mănuși de cauciuc, pe timpul călduros, echipament alb adecvat și papuci din piele albă. Pentru evitarea infestării cu diverse surse de infecție personalul este trecut prin filtre de dezinfecție, echipare și depunerea hainelor. La ieșirea din serviciu sunt folosite dușurile din grupurile sanitare, predarea echipamentului de lucru și echiparea cu ȋmbrăcămintea personală.

Tot personalul angajat este instruit conform :

Legii 84/2006 cu privire la controlul, prevenirea, reducerea poulării;

Legii 319/2006 cu privire la sănătatea și securitatea ȋn muncă;

Legii 307/2006 cu privire la prevenirea incendiilor;

Legea 211/2011-gestionarea deșeurilor.

Grupurile sanitare ale secțiilor de producție sunt dotate cu materiale igienico-sanitare și truse de prim ajutor, conform Legii protecției muncii nr.319/2006.

3.4.5. Bilanț de materiale

Materialele prime și auxiliare stocate ȋn spațiile de depozitare ale societații, precum și un consum anual al acestora sunt prezentate ȋn continuare, pentru sistemul de creștere clasic ȋn care tehnologia de creștere era cea ȋn baterii BP3 (baterii supraetajate pe trei niveluri).

Tabel

Bilanț de materiale

3.4.6. Deșeuri rezultate din activitatea de producție

Principalele deșeuri rezultate din activitatea de producție a S.C. AVICOLA GĂEȘTI SRL- punct de lucru Dragodana:

Tabel

Principalele deșeuri rezultate din activitatea de producție a fermei

Transportul dejecțiilor din paturile de uscare la utilizatori se facea cu ajutorul utilajelor din dotare, cea mai mare cantitate fiind valorificată de producătorii agricoli, care au transport propriu.

Depozitarea provizorie a celorlalte tipuri de deșeuri se face conform normelor ȋn vigoare, fiind certificați ISO 14001 si ISO 9014, cf.HG 856/2002.

3.4.7. Depozitele de materii prime

Pe platforma Unitații Avicola Găești materiile prime sunt stocate ȋn spații de depozitare astfel:

furajele pentru păsări sunt aduse zilnic de la SC TONELI NUTRITION SRL-TITU și se depozitează ȋn buncăre metalice exterioare, cu capacitate de 10t (câte 1 buncăr/hală) ;

fiecare hală are un asemenea buncăr, plasat spre centrul fermei și pe partea opusă evacuării dejecțiilor;

apa potabilă este stocată ȋn 2 castele de apă cu capacitatea de 50m3 si 10m3, amplasate ȋn incinta fermei 1 si respectiv ferma 5;

motorină – ȋn cadrul stației tip PECO de depozitare motorină care constă dintr-un bazin subteran de 10t amplasat ȋntr-o cuva betonată, impermeabilizată. Stația este echipată cu o pompă de ȋncărcare;

medicamente – ȋn cadrul farmaciei unitații.

3.4.8. Utilitați (apă, canalizare, energie)

Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din subteran, prin intermediul a două foraje (F1, F5), care captează apa din straturile de medie și mare adâncime (peste 75m). Există alte trei foraje (F2,F3 și F4) care nu funcționează, fiind ȋn conservare.

Forajele F2,F3, F4, au fost realizate odată cu S.C. AVICOLA S.A. GĂEȘTI SRL, ȋn urmă cu 42 de ani, iar la nivelul anului 2006 s-a făcut o extindere și o modernizare a fermei, asa cum se află ȋn prezent, executându-se cele două foraje F1 și F5.

Tabel

Caracteristicile forajelor

Forajele F1, F2, F3 ,F4, F5, situate ȋn incinta fermelor au cabine betonate și sunt acoperite cu capace metalice și sisteme de siguranță.

Fiecare puț are o cabină subterană, conform proiectului tip, ȋn care se afla instalația hidraulică.

Forajele au montate pe conductă de refulare câte un apometru tip Precizia Dn = 50mm, funcționează.

De la forajul F1 apa este pompată ȋn castelul de apă C1, printr-o conductă metalică cu diametrul Dn=100mm și lungimea de 170m. Castelul de apă are capacitatea de 50 m3 și ȋnalțimea de 25m, fiind amplasat ȋn incinta fermei 1. Castelul asigură ȋnmagazinarea apei pentru folosințele fermei și este amplasat ȋn incinta fermei 1.

De la forajul F5 apa este pompată printr-o conductă metalică cu Dn = 100mm și o lungime de 50m ȋn castelul C2, care are o capacitate de 10 mc , fiind amplasat ȋn incinta fermei 5. Castelul asigură ȋnmagazinarea apei pentru folosințele fermei și este amplasat ȋn partea sudică a fermei F5.

Distribuția apei:

din castelul de apă C1- apa se distribuie gravitațional pentru fermele 1, 2, 3, 4 și blocul administrativ, printr-o rețea de distribuție ȋn lungime totală de 2354 m, confecționată din oțel, cu diametrul D = 100mm, care se ramifică către fiecare fermă prin conducte metalice cu diametrul D =60 mm.

din castelul C2 – apa se distribuie cu pompă cu hidrofor ȋn ferma 5, printr-o rețea de distribuție din conducta metalică cu D=100mm și lungimea de circa 400m, care se ramifică spre obiectivele fermei prin conducte metalice cu D=50 mm.

Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor este asigurat de un rezervor de apă semiȋngropat de 200m3, prevăzut cu o stație de pompare tip LOTRU 65 și CERNA 100. Prima are debitul de 45 m3/h și ȋnaltimea de refulare de 35 m CA, iar cea de-a doua are debitul de 60 mc și ȋnăltimea de refulare 25mCA. Rezervorul este amplasat la 30m vest de castelul de apă C1, din care este alimentat.

Rețeaua de incendiu este ȋn paralel cu rețeaua principală de distribuție a apei potabile și este construită din țeava zimțată cu diametrul de 2”, prevazută cu câte 4 hidranți exteriori pe fiecare fermă de adulte.

Timpul de refacere după un incendiu este de 24 ore. Debitul de apă necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de 2,3 l/s .

Conform Autorizației de Gospodărire a Apelor nr.M122/16.08.2006, necesarul de apă potabilă autorizat, la capacitate este de: Qzi max.= 166.45 m3/zi; Qzi med.= 104,5m3/zi; Qzi minim = 83,6 m3/zi.V med.anual=38.14 mc/an

Instalații de măsurare a debitelor și volumelor de apă

Contorizarea cantităților de apă prelevate din subteran se face cu două apometre (Dn =100mm) amplasate pe conductele de intrare ȋn cele două rezervoare de ȋnmagazinare (C1 si C2).

Evacuare ape uzate

Apele uzate provenite din activitatea unitații SC AVICOLA GĂEȘTI SRL sunt:

ape uzate tehnologice – care provin de la:

igienizarea, spălarea și dezinfecția halelor, cu evacuare periodică (după fiecare depopulare a halelor de păsări );

stație de sortare ouă – evacuare permanentă de apă uzată menajeră;

spălarea canalului colector de dejecții al fermei 1-tineret.

ape uzate menajere – provin din folosințele igieno-sanitare (fitre sanitare, sala de mese și pavilion administrativ) – evacuare zilnică;

ape pluviale;

precizăm că ȋn momentul de față fermele de adulte, ecologice, nu evacuează dejecții de pasăre decât la șfârsitul ciclului de producție de circa 80 săptămâni, ȋn stare uscată ( 20-25% umiditate) ,acestea fiind preluate de cultivatorii terenurilor agricole, SAU VALORIFICATE PRIN ,,PELETIZARE”.

Sistemul de colectare ape uzate este tip separativ.

Apele uzate menajere rezultate sunt colectate prin tuburi de beton (Dn 200mm) și sunt descărcăte ȋn chesonul stației de pompare (V=30m3) SP1, iar de aici sunt pompate ȋn canalizarea orășenească ȋmpreună cu apele pluviale și efluentul stației de epurare.

Apele pluviale provenite de pe suprafețele betonate din incinta unității sunt colectate prin rigole neacoperite ȋn chesonul stației de pompare SP1, amplasată ȋn partea vestică a fermei 3. Rigolele pentru ape pluviale se desfășoara de o parte și de alta a căilor de acces.

Apele uzate tehnologice din halele fermei 1-tineret, sunt colectate ȋn fose amplasate la capătul halelor, de unde sunt transportate, ȋmpreună cu dejecțiile, printr-un sistem pneumatic ȋn batal (pe cele 4 platforme), printr-o conductă metalică (Dn=250mm). Aceste platforme constituie o componentă a treptei mecanice a stației de epurare, cu rol de decantare primară. Apele drenate de pe platforme sunt transportate gravitational ȋntr-un canal colector de ape drenate (Dn=400mm, L=150m). De aici apele uzate sunt dirijate spre instalația de sitare automată și presă. Prin cădere gravitațională și respectiv autamată, apele preepurate trec ȋn treaptă biologică I si II a stației de epurare.

Evacuarea apelor uzate epurate ȋn rețeaua de canalizare orășenească se realizează prin pompare, printr-o conductă din tuburi de azbociment (Dn =350 mm). Din rețeaua de canalizare efluentul este dirijat la stația de epurare a orașului Găești., prin stația de măsurare, pompare SP1 (debitmetru),amplasată ȋn incinta fermei 4.

Conform Autorizației de Gospodărire a Apelor nr. M 122/2006, debitul de ape uzate evacuate, la capacitate maximă de populare, este de: Qzi max. = 166,45m3/zi); Qzi med.= 104,5m3/zi; Qzi min =83,6m3/zi.

Stația de epurare este retehnologizată din anul 2006, efluentul final respectă limitele prevăzute la evacuare ȋn canalizarea orășenească. Conform contractului ȋncheiat cu S.C COMPANIA DE APĂ S.A-TÂRGOVIȘTE, filiala Găești. Efluentul este evacuat ȋn canalizare ce duce către stația de epurare orășenească-Găești.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a platformei Avicola Găești se face din Sistemul Energetic Național, din linia aeriană de 20KV, prin 3 posturi TRAFO (2 x 1000 kVA):

1 post TRAFO la fermele 2, 3, 4;

1 post TRAFO la ferma 5 ;

1 post TRAFO la ferma 1.

Toate transformatoarele sunt răcite cu ulei de transformator electroizolant-ignifug TR 30 STAS 871-68.

Pentru siguranța alimentării cu energie electrică unitatea deține TREI grupuri electrogene de 125KVA, cu o putere de maxim 125 KWA și sunt montate ȋn ferma 1, 4 și ferma 5.

Alimentarea consumatorilor se face prin cabluri ȋngropate. Liniile de ȋnaltă tensiune nu trec peste obiectivele din fermă.

Consumul de energie la nivelul anului 2012 a fost: 1.000.000kW/an, el reducându-se ȋn urmatorii ani 2013 – 2014, prin introducerea sistemului de creștere agreat de U.E, SISTEM ECOLOGIC DE CREȘTERE PĂSĂRI LA SOL, cu circa 20%.

Alimentarea cu energie termică

Energia termică este utilizată pentru ȋncalzire și pentru obținerea apei calde menajere ȋn sectoarele administrativ, stație sotare, ferme de tineret ȋnlocuire cu ajutorul a 8 centrale termice de 34 kw și respecție instalate de aeroterme tip STALKAT-OLANDA CU ARDERE COMPLETĂ, pentru fermele de tineret 1 și 5.

Halele cu găini ouătore nu se ȋncălzesc, iar temperatura din hale se realizează prin căldura biologică eliminată de păsări și reglarea ventilației.

Halele de creștere a puicuțelor sunt ȋncălzite cu 24 ore ȋnainte de populare până la 32oC. După populare, temperatura este redusă cu câte 2oC ȋn fiecare săptămâna până ȋn cea de a-6-a, după care temperatura din hale, se reduce cu câte un grad săptămânal, până ȋn săptămâna a 10-a, când temperatura poate fi de 16oC. Din săptămâna a 10-a pâna ȋntr-a 18-a, reglarea condițiilor termice se face prin ventilare.

Ȋncălzirea acestor hale se face cu aeroterme tip PRIVA –STALKAT -OLANDA, cu ardere completă, prevăzute cu un injector cu motorină, al cărui focar tubular este răcit din exterior cu aer de diluție, iar la ferma 5 – tineret cu aeroterme cu gaz lichefiat. La ieșire din tubul de ardere gazele se amestecă turbionar cu aerul de răcire și diluție până la temperatura de 50oC la expandarea ȋn hală. Temperatura halelor este reglată cu un termostat. Amestecul de gaze arse cu aerul de diluție nu are componenți peste limitele admise de condițiile de creștere a puicuțelor.

Fiecare hală este incălzită cu câte 2 aeroterme, montate la o ȋnaltime de 1,6m de sol la cele două capete ale halelor, diametral opuse, iar cele de la ferma 5 cu ȋncălzitoare asezate central pe lungimea halei, ȋn numar de 9-19 buc. funcție de capacitatea halei. Ȋn cazul halelor P+E, pe fiecare nivel se montează două aeroterme pentru ȋncălzire. La fiecare hală P+E la cele două extremitați a acestora sunt montate câte un rezervor de 200 l pentru motorină, din care se alimentează aerotermele. Motorină arsă de aeroterme este de tip M2 STAS 177-89, cu putere calorică de 40.550 kJ/kg si D = 0,9kg/l. Conținutul de sulf a motorinei este de 0,25%. Sarcina termică a unei aeroterme este de 40.000 kcal/ora.

Pe timp friguros aerotermele funcționează la capacitate, cu un consum de motorină de 3,5 kg/h /aerotermă. Volumul de gaze arse pe timp de iarnă ȋntr-o hală parter etaj este de 173Nm3/h gaze arse.

Ferma 5 este ȋncălzită cu lămpi de gaze cu ardere completă, montate câte 9×4 hale mici și 19×3 hale mari,la ȋnalțimi reglabile funcție de vârsta tineretului de ȋnlocuire.

La grupurile sanitare, atelierul mecanic, birourile administrative și filtrele sanitare de la ferme sunt montate micro-centrale IMERGAZ, care funcționează pe gaz metan și au un randament termic de 90 %,. Capacitatea acestor microcentrale este de 32 kW – 90 kW cu boiler integrat de 150 –200 l și un consum maxim de 8,5 –10 Nm3/h.

Reglajul funcționării acestor microcentrale este automatizat, temperatura apei calde este de 50oC si de 65oC din cea din circuitul de ȋncălzire. Arderea ȋn aceste microcentrale a gazului metan este completă și respectă normele europene pentru emisia gazelor de ardere ȋn atmosferă.

Schimbarea pe microcentrale locale s-a făcut din motive economice.

Alimentarea cu gaze naturale

Consumul de gaze este necesar pentru:

ȋncălzire apă caldă la filtrele fiecarei ferme și corp administrativ;

iarna la ȋncălzirea halelor de puicuțe.

Consumul de gaze naturale la nivelul anului 2013 a fost: 100 000m3 /an

Alimentarea cu aer comprimat

Necesarul de aer comprimat necesar pentru bazinele de aerare (treptele I si II de epurare biologică ) este de 600Nm3 /h. Este asigurat de stația de suflante (2buc funcționale + 1buc de rezervă).

1+1 suflante tip DT 60(Q =600m3/h , pentru asigurarea procesului de aerare din treapta I de epurare biologică, amplasată ȋntr-o clădire la capătul aval al bazinului de aerare treapta a II-a .

1 suflantă tip DT 50(Q=387m3/h), pentru asigurarea procesului de aerare din treapta a II-a de epurare biologică, amplasată ȋmpreuna cu celelalte două suflante.

3.4.9. Emisii ȋn mediu

Din activitațile desfășurate ȋn cadrul unitații Avicola Găești, rezultă următoarele emisii ȋn mediu:

Emisii ȋn atmosferă constituite din:

emisii de gaze (NH3, si H2S, CH4), de la dejecțiile eliminate ȋn halele de păsări;

emisiile de gaze de fermentare, rezultate din zona batalului de stocat dejecții (NH3, H2S, CH4);

gazele de ardere : CO, CO2, NOx, SOx, care provin de la micro-centralele termice din grupurile sanitare, atelierul mecanic, birourile administrative ( care funcționează cu gaz metan) și de la instalațiile de ȋncălzire (aeroterme) din halele de creștere a puicuțelor, care funcționează cu motorină ;

emisii de mirosuri provenite de la fermentarea dejecțiilor din fosele neacoperite, din batal (platformele de uscare, compostare dejecții) și din stația de epurare (bazine de aerare).

Ape uzate (menajere, tehnologice) ȋncărcate ȋn: materii ȋn suspensie, substanțe organice (CCO-Cr, CBO5), azot total, fosfor, azot amoniacal, substanțe extractibile cu solvenți organici, detergenți.

Deșeuri: dejecții de pasăre, nămol din stația de epurare, cadavre păsări, deșeuri menajere, deșeuri metalice, deșeuri de medicamentație.

Dejecțiile păsărilor sunt ȋncărcate cu cantitați ridicate de nutrienți: azot și fosfor, ȋn funcție de compoziția hranei, de altfel dejecția de pasăre fiind cea mai acidă dintre dejecțiile animaliere de fermă sau gospodăriile populației.

3.4.10. Protecția factorilor de mediu

Pentru protecția factorilor de mediu unitatea are următoarele dotări:

Pentru factorul de mediu apă:

ȋnainte de evacuare ȋn canalizarea orașului Găești apele uzate tehnologice provenite de pe platforma unitații AVICOLA GĂEȘTI SRL sunt preepurate prin intermediul unei stații de preepurare proprii, mecano-biologică, dotată cu două trepte de epurare biologică (randament 80%).

Pentru factorul de mediu aer:

instalații de ventilație artificială ȋn halele de creștere păsări (ventilatoare murale/hală: 100 x16000 m3/h si 100x 32000 m 3/h.);

minicentrale termice pe gaze naturale, alimentate din rețeaua locală – cu randamente termice de 90% și ardere completă a gazului metan;

respectă normele europene pentru emisia gazelor de ardere ȋn atmosferă;

aeroterme pe motorină, consum 4 t/lună (amestecul de gaze arse cu aerul de diluție nu are componenți peste limitele admise de condițiile de creștere a puicuțelor);

Instalație de aerare hală tineret ȋnlocuire ferma 5, cu răcirea și purificarea aerului pe timpul călduros, cu randament de98%.

Protecția factorului de mediu sol:

alei betonate, bine ȋntreținute;

platforme amenajate pentru deșeuri, prevăzute cu containere metalice speciale;

rețea de canalizare interioară pentru colectarea apelor uzate tehnologice și rigole pentru apele pluviale;

impermeabilizarea și ȋmprejmuirea batalului de stocare dejecții de pasăre;

depozitarea corespunzătoare a combustibilului ȋn stația de motorină, dotată cu un rezervor subteran, adăpostit ȋn cuva betonată, impermeabilizată. Suprateran stația este ȋngrădită cu pereți de sârmă și securizată. Pe traseul de ȋncărcare-descărcare pompă, suparafața solului este acoperită cu strat de nisip și pietriș;

amenajare spații verzi și florale, acolo unde suprafețele permit.

Alte amenajări speciale, dotări și măsuri pentru protecția mediului:

zone de protecție la forajele existente ȋn incinta unitații (F1,F2,F3,F4,F5);

au cabine betonate acoperite cu capace metalice și sisteme de siguranță, cu excepția forajului F6, din exteriorul unității care este scos din funcțiune fiind forat pe unul din terenurile agricole particulare;

filtre sanitare la intrarea ȋn incinta și hale de poducție, conform Normelor și standarelor europen.

Din punct de vedere al gestiunii deșeurilor, ȋn cadrul societații sunt respectate prevederile Legii 465/2001 si OUG 61/2003 privind regimul deșeurilor. Pentru fiecare tip de deșeu ȋn parte, s-a introdus fisa „Evidența gestiunii deșeurilor”, conform HG 856/2002 și HG.1061/2006.

3.4.11. Incidente legate de poluare

Pe amplasamentul studiat nu au fost semnalate poluări semnificative ale terenului.

Societatea are un Plan de măsuri de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Pentru evitarea oricăror incidente societatea are un Program de monitorizare care cuprinde:

Pentru apă:

monitorizarea apelor uzate evacuate din stația de epurare, prin urmărirea parametrilor prevăzuți ȋn NTPA 002/2005: pH, materii ȋn suspensie, CCO-Cr, CBO5 , azot amoniacal, fosfor total, substanțe extractibile, detergenți;

monitorizarea apelor freatice (din foraje), prin urmărirea parametrilor prevăzuți ȋn Legea 458/2002: oxidabilitate, azotați, azotiți, azot amoniacal, ortofosfați.

Pentru aer:

monitorizarea emisiilor de amoniac, hidrogen sulfurat și pulberi rezultate din hale;

monitorizarea emisiilor de gaze de ardere la microcentralele termice: CO, NOx, SOx.

Pentru sol:

monitorizarea solului din incintă (din jurul stației de carburanți): carbon organic, produs petrolier:

monitorizarea solului din jurul stației de epurare și a batalului de stocare dejecții:

pH, azot total, fosfor total, carbon organic.

Pentru controlul emisiilor de poluanți ȋn mediu societatea ȋncheiat contracte cu laboratore autorizate conform legislației ȋn vigoare – INCDPM (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului) BUCUREȘTI.

3.4.12. Evaluarea riscului și impactului asupra mediului

Sistemul de prevenire, reducere și control integrat al poluării cere să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor, care pot avea consecințe asupra mediului și limitarea consecințelor acestora. CERTIFICAREA ISO 140001 DIN 2010 pentru Ferma 5 și stația de sortare impune un management de mediu care are la baza noile tehnici BAT, ASIGURÂND UN MANAGEMENT PERFORMANT DE MEDIU.

Pentru managementul accidentelor exista trei componente specifice:

• identificarea pericolelor posibile;

• evaluarea riscurilor (pericol x probabilitate) accidentelor și a consecințelor lor posibile;

• implementarea maăurilor de reducere a riscurilor de accidente și planuri pentru orice accidente care ar putea să apară.

Identificarea pericolelor posibile

Pericolele posibile ȋn cadrul unității SC Avicola Găești SRL:

avarii la conductele de canalizare, ape uzate și ape pluviale;

spărturi la rezervorul de combustibil (motorină);

scurgeri accidentale de ape drenate din batalurile de stocare (ȋn caz de fisuri ȋn structura batalului);

scurgeri accidentale de ape uzate din stația de epurare (ȋn caz de colmatare canale de colectare ape uzate, pompe de aspirație dejecții și ape uzate tehnologice, bazine de decantare).

Evaluarea riscurilor

Activitatea desfășurată de Avicola Găești poate constitui un factor de risc privind declanșarea unor accidente care să conducă la:

poluarea solului din incinta unității:

prin infiltrații de ape uzate cu grad ridicat de impurificare, provenite de la

rețeaua de canalizare;

prin infiltrații de produs petrolier.

poluarea terenurilor agricole din vecinătate, prin:

infiltrații de ape uzate, provenite de la stația de epurare sau batal de uscat dejecții.

poluarea apelor freatice, prin:

infiltrații de ape uzate, provenite de la rețeaua de canalizare, de la stația de epurare sau batalul de uscat dejecții.

poluarea aerului, prin:

emisii de gaze de fermentare din halele de păsări și de la batalul de stocare dejecții ( NH3, H2S, CH4);

emisii de pulberi din halele de păsări (de la sistemul de furajare);

emisii de gaze de ardere de la sistemele de ȋncălzire ( microcentrale pe motorină sau pe gaz metan);

mirosuri, rezultate din activitatea de creștere a păsărilor, stație de epurare, batalul de uscat dejecții.

Probabilitatea de producere a unor poluări accidentale este mai mare ȋn cazul evacuării de ape uzate insuficient epurate, al cărui efluent poate cauza probleme serioase pentru canalizarea orașului Găești. Efluentul nu prezintă depășiri sistematice crescute fața de limitele prevăzute la evacuare ȋn canalizare (NTPA 002/2005).

Ȋn ceea ce privește poluarea solurilor și a apei freatice riscul este de asemenea nesemnificativ. Apa freatică prelevată din forajul de observație, din exteriorul incintei,nu prezintă depășiri la unii indicatori: CCO-Mn, fosfați, azotiți.

Pentru a preveni sau reduce aceste riscuri unitatea are ȋntocmit un Plan de prevenire și combatere a poluărilor accidentale a folosințelor de apă potential poluatoare, ce cuprinde o serie de măsuri :

mobilizarea colectivului responsabil cu atribuții ȋn combaterea poluării;

anunțarea și informarea periodică cu privire la activitățile de evitare și eliminare a poluării, prin eliminarea cauzelor care au generat-o (reparații la timp a avariilor, stoparea scurgerilor etc.);

măsuri de supraveghere a etansietăților rezervorului de motorină, a vanelor la obiectivele stației de epurare, etc.

Funcționarea societății poate genera impact local, ȋn incinta unității și stației de epurare, dar nesemnificativ pentru peisajul din vecinătate, la peste 50m distanța, ȋn condițiile ȋn care se realizează corect exploatarea stației de epurare și evacuarea la timp a dejecțiilor .

Instalația de tratare a reziduurilor

Pe platforma exista următoarele instalații pentru protecția mediului:

stație de epurare mecano –biologică – pentru epurarea apele uzate tehnologice, ȋnainte de a fi evacuate ȋn canalizarea orășenească Găești. Capacitate de epurare de 70 mc. /24 ore , rentabilitate de 85%. Ȋnainte de pompare a apei uzate către stația orașului se făcea ȋn prealabil o diluție a acesteia de 1/1, ȋn stația de pompare a unității(SP1);

un batal betonat impermeabilizat – pentru depozitarea și fermentarea dejecțiilor.

Depozitul de stocare dejecții

Din procesul tehnologic rezultă dejecțiile de pasăre care nu pot fi valorificate/reintegrate ȋn mediu ca atare, fără o tratare corespunzătoare. Pentru obținerea unui compost ce poate fi utilizat ca ȋngrășământ natural, dejecțiile păsărilor rezultate din activitatea unității sunt depozitate ȋn bataluri (platforme de uscare), unde staționează până la fermentare, timp de 90 zile sau mai mult, ȋn funcție de temperatura mediului și de cerințele de utilizare.

Dejecțiile compostate sunt valorificate prin vânzare la societăți cu profil agricol, sau sunt ȋmprăștiate pe terenurile concesionate prin contract.

Depozitul este format din 4 platforme betonate supraterane, cu o ȋnclinare la unul din capete până la 2m adâncime, impermeabilizate și ȋnconjurate de plăci de beton de 1,4m ȋnălțime. Batalul are dimensiunile: L x B x H = 32 x 60 x 1,4m, ST = 7680 m2, VT= 10.750 m2 . Cele 4 platforme sunt prevăzute cu câte 9 site fiecare (1,4 x1 m) pe una din lațurile acestora. Sunt alimentate cu ape uzate tehnologice și dejecții printr-o conductă metalică Dn=250mm. Platformele se umplu și se evacuează succesiv asigurând posibilitatea drenării și stabilizării prin fermentare a dejecțiilor.

Nămolul obținut prin decantare, rezultat din cele două trepte de epurare biologică, este pompat ȋntr-un sistem de conducte, de unde este distribuit cu vane de reglaj, ȋn bazinele de aerare ca nămol de recirculare.

Nămolul ȋn exces și materiile grase separate prin flotare sunt pompate pe două platforme de uscare (S = 3840m2, V= 5375m3), amplasate ȋn continuarea celor 4 platforme de stocare dejecții, spre capătul aval al acestora. Pompele submersibile sunt montate direct ȋn decantor.

Dejecțiile de pasăre pentru ferma 1-tineret, sunt colectate și evacuate ȋn fose amplasate spre unul din capetele halelor. Ȋn fosele colectoare (V = 30m3 , H=2,5m) sunt colectate și apele uzate rezultate de la igienizarea, spălarea și dezinfectarea halelor .

Pentru fermele 2, 3, 4, dejecțiile uscate sunt eliminate la terminarea ciclului de producție ,direct ȋn terenurile agricole ale fermelor și persoanelor fizice , conform celor mai bune tehnici de ȋmpraștiere agricole, după un program bine stabilit de fermieri.

Din fosele fermei 1-tineret, dejecțiile amestecate cu apele uzate sunt preluate de o rețea de transport pneumatic (prin pompare), printr-o conductă metalică (Dn =250mm), ȋn lungime de 2145m, pe platformele de depozitare dejecții și drenare ape uzate. Sunt 4 platforme supraterane (L x B x H = 32m x 60m x 1,4m), cu Stotala = 11.500m2 si Vt = 16.128m3, betonate (impermeabilizate) și ȋmprejmuite cu plăci de beton cu H=1,4m.

Rezultă cca. 3500 t/an dejecții uscate de pasăre.

3.5. rezultate și discuții

Sursele de poluare a atmosferei, generate de activitatea S.C Avicola Găești S.RL sunt de două categorii :

Emisii dirijate din surse punctiforme

Deoarece emisiile de la microcentrale sunt extrem de mici, singurele surse semnificative de emisii ȋn aer sunt cele din:

halele de creștere a păsărilor (NH3, H2S , pulberi).

Emisiile de gaze se evacuează ȋn atmosfera aproape ȋn totalitate dirijat.

Emisii fugitive/nedirijate

Informațiile privind emisiile fugitive ȋn aer sunt prezentate ȋn tabelul următor:

Tabel

Emisiile fugitive ȋn aer

Dintre emisiile fugitive semnificative sunt cele generate de masa de dejecții depozitată ȋn batalul de stocare, ȋn care se produc fenomene de descompunere anaerobă.

3.5.1. Factorul de mediu: apă

Surse de poluare a apelor de suprafață generate de activitatea S.C Avicola Găești SRL – nu este cazul, unitatea nu are evacuare directă ȋn emisar.

Surse de poluare a apelor freatice generate de activitatea S.C Avicola Găești SRL:

posibile infiltrații de ape uzate, provenite de la rețeaua interioară de canalizare, de la stația de epurare sau batalul de uscat dejecții.

3.5.1.2. Analiza datelor referitoare la apă

A) Analiza pânzei freatice

Pentru a aprecia gradul de poluare al apei freatice din zona amplasamentului analizat, INCDPM (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului București) a prelevat ȋn anul 2013 probe de apă din:

rețeaua de distribuție cu apă potabilă a unității (sursa subterană);

forajul de observație, amplasat ȋn exteriorul unității.

Prelevarea și analizarea probelor de apă

Tehnicile de prelevare, conservare și transportare a probelor de ape s-au efectuat conform prevederilor următoarelor standarde:

SR ISO 5667/2 – Calitatea apei. Tehnici de prelevare;

SR ISO 5667/11 – Calitatea apei. Prelevare ape subterane;

SR ISO 5667/5 – Calitatea apei. Prelevare apă potabilă și a apei pentru industria alimentară și de băuturi;

SR ISO 5667/3 – Calitatea apei. Tehnici de conservare a probelor.

Metodele de analiză utilizate pentru evidențierea diferitilor poluanți sunt cele specificate ȋn Legea 458/2002.

Echipamentele de lucru din laborator, necesare pentru investigarea calității probelor de apă sunt conforme cu cerințele actuale și standardele în vigoare; aparatul utilizat pentru analize colorimetrice fiind reprezentate de spectofotometru UV VIS tip CE 2011, cu domeniul spectral cuprins ȋntre 325 –1000 nm.

Rezultatele analizelor efectuate și compararea acestora cu valorile admisibile prevăzute ȋn Legea 458/2002, STAS 1342-91.

Parametrii caracteristici pentru analizarea calității apelor prelevate din punctele amintite au fost: pH, azotiți, azotați, azot amoniacal, duritate totală și fosfați.

Rezultatele obținute sunt prezentate ȋn tabelul următor:

Tabel nr.5

Analiza parametrilor caracteristici pentru analizarea calității apelor

Prin compararea valorilor obținute de INCDPM BUCUREȘTI, cu valorile limită prevăzute de Legea 458/2002 si STAS 1342-91, se constată următoarele:

apa potabilă din rețeaua de apă potabilă (sursa subterană proprie), se ȋnscrie ȋn aceste limite, cu excepția durității (ușor crescută) și a fosfaților;

apa prelevată din forajul de observație, amplasat ȋn exteriorul unității Avicola Găești nu prezintă depășiri pentru indicatorii: azotiți, fosfați ci o duritate putin crescută.

Valorile crescute ale indicatorilor azotiți, fosfați indică un potențial de poluare provenit de la posibile infiltrații, ȋn timp, din zona batalului de dejecții al unității analizate.

Afectarea calității apei din foraj se poate datora și fertilizărilor cu ȋngrășăminte a terenurilor agricole din vecinătate.

B) Ape uzate

Unitatea Avicola Găești nu evacuează ape direct ȋn emisar, deci nu generează impact asupra apelor de suprafață.

Unitatea deține stație de epurare mecano-biologică, retehnologizată ȋn anul 2005, care ȋn prezent efectuează preepurarea apelor tehnologice numai de la ferma 1-tineret, restul fermelor fiind modernizate cu tehnologie de creștere la sol (ecologică), caz ȋn care nu avem ape uzate și dejecții umede. Dejecțiile se elimina la sfârșitul ciclului de producție, cca.80 săptămâni, prin curățire mecanică și ȋmprăștiere directă pe terenurile agricole, respectând cele mai bune practici agricole.

Efluentul epurat de la ferma 1-tineret se elimină prin stația de pompare SP1, către stația orășenească Găești, ȋmpreună cu apele menajere și pluviale.

Prelevarea și analizarea probelor de apă

Au fost analizate două probe de ape, una subterană și una uzată:

proba momentană de apă subterană prelevată de la puțul de observație;

proba momentană de apă uzată, prelevată din chesonul stației de pompare SP1 , ȋnainte de evacuarea ȋn canalizarea orașului Găești.

Tehnicile de pelevare, conservare și transportare a probelor de ape s-au efectuat conform prevederilor următoarelor standarde:

SR ISO 5667/2 – Calitatea apei. Tehnici de prelevare;

SR ISO 5667/3 – Calitatea apei. Tehnici de conservare a probelor;

SR ISO 5667/10 – Calitatea apei. Prelevare ape reziduale.

Metodele de analiză utilizate pentru evidențierea diferiților poluanți sunt cele specificate ȋn NTPA 002/2002, respectiv NTPA 002/2005.

Echipamentele de lucru din laborator, necesare pentru investigarea calității probelor de apă sunt conforme cu cerințele actuale și standardele în vigoare.

Aparatura utilizată pentru analize colorimetrice:

spectofotometru UV VIS tip CE 2011, cu domeniul spectral cuprins ȋntre : 325 –1000 nm;

spectrofotometru Nanocolor 300D, cu domeniul spectral cuprins ȋntre : 340-880nm – pentru determinări metale (conform standardelor industriale germane DIN 38042 A 51 – metode colorimetrice similare standardelor naționale ȋn vigoare, care necesită seturi speciale de reactivi din import – firma Macherey Nagel – Germania.

Caracteristicile apelor uzate evacuate din stația de epurare (efluent stație de epurare).

Parametrii caracteristici pentru analizarea calitații acestor ape au fost: pH, materii ȋn suspensie, ȋncărcare organică (exprimată ca CCO-Cr), consum biochimic de oxigen la 5 zille (CBO5), fosfor total, azot amoniacal, substanțe extractibile cu solvenți organici , detergenți, metale: mangan, fier , zinc și cupru.

Caracteristicile efluentului final al unității.

Efluentul stație de epurare este evacuat ȋn chesonul stației de pompare SP1, unde se adună și apele uzate menajere și cele pluviale. Se evacuează ȋn canalizare unui efluent final care este pompat și trecut prin stația de ȋnregistrare cu ,,debitmetru automat pentru ape uzate și menajere către stația de epurare orășenească Găești. Din punct de vedere calitativ efluentul evacuat prezintă următoarele caracteristici:

aspectul apei opalescent, colorație cafenie, cu depuneri;

pH-ul apei este în domeniul slab alcalin (7,2);

conținut în:

materii în suspensie, 18mg/l;

substanță organică (CCO-Cr =106,7mg/l; CBO5 = 41,4mg/l);

azot amoniacal ; 29,4mg/l;

fosfor total; 2,8 mg/l;

conținut ușor crescut de substanțe extractibile (10,7mg/l).

Rezultatele analizelor efectuate și compararea acestora cu valorile NTPA 002/2005-“Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate ȋn rețele de canalizare ale localităților și direct ȋn stațiile de epurare” (Anexa nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 352/2005).

Prin compararea valorilor obținute de INCDPM cu valorile limită din NTPA 002/2005, efluentul evacuat ȋn canalizarea orășenesca prezintă următorii indicatori analizați, conform rapoartelor de ȋncercare din anul 2013, anexate:

Tabel nr. 6

Valorile indicatorilor de calitate

Conform determinărilor, aceste ape uzate nu prezintă depășiri ale valorilor maxim admisibile la indicatorii de calitate urmăriți (conform tabelului), astfel:

materii ȋn suspensie – bună;

CCO-Cr- bună;

CBO5 – bună;

Azot amoniacal – la limita pragului;

Fosfor total – bun.

3. 5.2. Analiza datelor referitoare la aer

Dejecțiile eliminate de păsări conduc la evacuarea ȋn aer de amoniac (NH3) și de hidrogen sulfurat (H2S).

Emisia de amoniac este dependentă de un complex de factori, dintre care cel mai important este conținutul de azot din dejecții. Alți factori care intervin sunt: faza (lichidă, solidă sau amestec) ȋn care se află dejecțiile, temperatura mediului, compoziția dejecțiilor, viteza curenților de aer, modul de manevrare și depozitare a dejecțiilor.

Tabel

Cantitățile de emisii de noxe

Ȋn atmosfera, durată de viața a amoniacului este mică (28 – 54 ore), acesta intrând ȋn reacție cu compușii acizi prezenți ȋn atmosferă (HNO3, H2SO4). Reacția are ca rezultat formarea de săruri neutre sau slab acide (de ex. sulfat de amoniu) sub forma de aerosoli, amoniacul regăsindu-se ca ion NH4+. Astfel, ȋn atmosfera din apropierea obiectivului se vor găsi ȋn permanenta NH3 și aerosoli de NH4+, ȋntr-o proporție variabila, dependența de parametrii fizico-chimici ai mediului atmosferic.

Emisiile ȋn aer:

Emisii dirijate (din surse punctiforme)

Deoarece emisiile de la microcentrale sunt extrem de mici, singurele surse semnificative de emisii ȋn aer sunt cele din halele de creștere a păsărilor și cele de la cosul incineratorului. Emisiile de gaze se evacuează ȋn atmosferă aproape ȋn totalitate dirijat.

Poluanții rezultați din halele de creștere și ȋngrijire a puilor și păsărilor sunt evacuați ȋn atmosfera cu ajutorul ventilatoarelor. De aceea pentru acestia s-au putut aplica prevederile Ordinului 462/93 .

Ȋn vederea aprecierii impactului determinat de unitatea Avicola Găești, ICIM București a efectuat prelevări de emisii de gaze și pulberi la nivelul ventilatoarelor din hale ȋn anul 2013.

Emisii fugitive/nedirijate

Poluanții rezultați din depozitarea dejecțiilor sunt evacuați direct ȋn atmosfera libera, că pierderi de pe suprafețele respective. Ȋntrucât sursele nu sunt dirijate, nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93. Evaluarea acestora va fi făcută din punct de vedere al impactului asupra calității atmosferei.

Emisiile (NOx, COV, CO, SO2) rezultate din activitatea de transport ȋn incintă sunt nesemnificative, având ȋn vedere numărul mic de utilaje auto.

Prelevarea și analizarea probelor de aer

Au fost prelevate emisii atmosferice din următoarele puncte, la un interval de mediere de 60 minute:

din hala nr.3 – ferma de păsări adulte, la nivelul gurii de ventilare a unui ventilator de perete ((Qv =6.000 m3/h), aflat la 2m față de nivelul solului;

din hala nr.4 – ferma de tineret, la nivelul gurii de ventilare a unui ventilator de perete (Qv =6.000 m3/h), aflat la 2m față de nivelul solului.

Tehnicile de prelevare a probelor de aer s-au efectuat conform standardelor naționale ȋn vigoare – Ord. 462/93, N.I. ECOIND, ICIM.

Echipamentele de prelevare și analiza a emisiilor atmosferice: prelevările au fost efectuate cu:

prelevator de gaze dotat cu sonda tip Desaga – pentru NH3 si H2S ;

analizelor de gaze arse tip TESTO 350 XL;

prelevator pulberi tip Gothe, prevăzut cu sonda izocinetică.

Echipamentele de lucru din laborator, necesare pentru investigarea calității emisiilor atmosferice sunt conforme cu cerințele actuale și standardele în vigoare; aparatul utilizat pentru analize: spectrofotometru UV VIS ATI –UNICAM.

Rezultatele analizelor efectuate și compararea acestora cu valorile admisibile – Ord. 462/93

Prin compararea valorilor obținute de ICIM cu valorile limită din Ord. 462/93 s-au evidențiat următoarele:

la ferma de tineret (ferma nr.1) – cu un efectiv de 4500 000 păsări, ventilatoare ȋn funcțiune, cu diametru la vârf = 1,20m:

concentrația ȋn amoniac este mult sub limite (4,032mg/Nm3); debitul masic al emisiei =24,19g/h;

concentrația de H2S este mult sub limită (0,106mg/Nm3); debitul masic al emisiei = 0,64g/h.

la o ferma de păsări adulte (cu un efectiv de 97 000 păsări, ventilatoare ȋn funcțiune, diametrul la vârf =1,20m):

concentrația de amoniac și hidrogen sulfurat este mult sub limite (6,052mg NH3/Nm3 și 0,208mgH2 S/Nm3; debitele masice sunt: 36,31 g/h pentru NH3 și 1,25 g/h pentru H2 S.

3.5.3. Evaluarea mirosurilor

Mirosurile generate de unitate sunt specifice activității de creștere a păsărilor. Ele se pot aprecia după intensitate.

Tabel

Evaluarea mirosurilor

Nivelul mirosurilor generate de Unitatea Avicola Găești este nesemnificativ la nivel de incinta și la nivelul zonei batalului și a stației de epurare.

3.5.4. Starea amplasamentului cu tehnologie clasică-baterii BP3

Pe baza rezultatelor obținute de INCDPM București la nivelul anului 2013 unitatea Avicola Găești prezintă următoarele neconformități, comparativ cu legislația ȋn vigoare:

Pentru factorul de mediu : APA

Efluentul stației de epurare realizează limitele prevăzute la evacuare ȋn canalizarea orășenească (conform NTPA 002/2005); efluentul evacuat ȋn canalizarea orășenescă prezintă depășiri la azot amoniacal de cca 13,5 puncte, restul se ȋncadrează ȋn limitele admise;

Tabel

Valorile indicatorilor de calitate

Neavând evacuare directă ȋn emisar, unitatea nu produce impact asupra apelor de suprafață din zonă.

Influența amplasamentului asupra apelor freatice:

apele din rețeaua de distribuție interioara a unității (sursa subterană) – prin compararea valorilor obținute de Laboratorul particular, cu valorile limită prevăzute de Legea 458/2002 si STAS 1342-91, prezintă depășiri la indicatorii: duritate și fosfați;

apele din forajul de observație – nu prezintă depășiri pentru indicatorii: azotiți, fosfați ci la indicatorii de duritate și fosfați.

Tabel

Indicatori de calitate

Valorile crescute ale indicatorilor azotiți și fosfați din apele forajului de observație indică un potențial de poluare generat de posibile infiltrații, ȋn timp, din zona batalului de dejecții al unității analizate.

Pentru factorul de mediu : AER

Tabel

Măsurători pentru emisiile de gaze la nivelul ventilatoarelor

Rezultatele măsuratorilor efectuate de INCDPM București pentru emisiile de gaze și pulberi la nivelul ventilatoarelor din hale și la nivelul cosului incineratorului de păsări nu au evidențiat depășiri conf.Ord. 462/93(mg/m3) H.G.128/2002, pentru emisii de amoniac, hidrogen sulfurat și pulberi.

Tabel

Măsurători pentru poluanții rezultați din depozitarea dejecțiilor

Poluanții rezultați din depozitarea dejecțiilor sunt evacuați direct ȋn atmosfera liberă, ca pierderi de pe suprafețele respective. Ȋntrucât sursele nu sunt dirijate, nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93. Evaluarea acestora va fi făcuta din punct de vedere al impactului asupra calității atmosferei.

3.5.5. Baza de referință față de care se va compara calitatea amplasamentului modernizat cu tehnologie ecologică, agreată de către U.E.

Ȋn vederea formării unei baze de referința față de care se va compara calitatea amplasamentului, impune stabilirea unor programe de monitorizare pentru factorii de mediu: aer, apa și sol care să cuprindă:

punctele de prelevare pentru emisii semnificative de poluanți;

frecventa de monitorizare;

stabilirea parametrilor (indicatorii urmăriți);

metodele de analiză.

Determinările analitice se vor face de către laboratoare specializate și acreditate.

Unitatea va ȋnregistra și va raporta anual la organele de control rezulatele determinărilor monitorizării pe factori de mediu, ȋn vederea urmăririi nivelului de poluare al activităților desfășurate.

Emisii aer

Pe baza rezultatelor obținute de ICIM București ȋn “Bilanțul de mediu nivel II” s-a considerat ca puncte de monitorizare reprezentative pentru emisiile ȋn atmosfera următoarele:

la nivelul gurilor de ventilare de la halele de păsări ouătoare;

la nivelul gurilor de ventilare de la halele de tineret;

la nivelul coșului de la incinerator.

Parametrii ce trebuie urmăriți sunt:

amoniac, hidrogen sulfurat – la nivelul halelor

Frecvența de monitorizare: anual

Data și intervalul de mediere la prelevare: 60 minute

Metodele de analiza: conform normelor ȋn vigoare, Ord. 462/93.

Calitatea apelor freatice

Pe baza rezultatelor obținute de ICIM București ȋn “Bilanțul de mediu nivel II” s-a considerat ca puncte de monitorizare reprezentative pentru supravegherea calității apelor freatice din zona amplasamentului următoarele:

apa freatică din rețeaua de alimentare cu apa unității (sursa proprie subterană);

apa din forajul de observație, amplasat ȋn exteriorul unității.

Parametrii ce trebuie urmăriți sunt:

pH;

oxidabilitate(CCO-Mn);

azotiți;

azotați;

azot amoniacal;

fosfați.

Frecvența de monitorizare semestrial.

Metodele de analiză: metode standardizate conform STAS-urilor menționate ȋn Legea nr.458/2002.

Calitatea apelor uzate

Pe baza rezultatelor obținute de INDCPM București ȋn “Bilanțul de mediu nivel II” s-a considerat ca puncte de monitorizare reprezentative pentru supravegherea calității apelor uzate evacuate de unitate următoarele:

efluentul final, SP1 STAȚIE DEPOMPARE APE UZATE ȘI MENAJERE. Către stația orășenească.

Parametrii ce trebuie urmăriți sunt:

pH;

materii ȋn suspensie;

ȋncărcare organică (exprimată ca CCO-Cr și consum biochimic de oxigen la 5 zile CBO5);

fosfor total;

azot amoniacal;

substanțe extractibile cu solvenți organici;

metale: Cu, Mn, Fe și Zn.

Frecvența de monitorizare: semestrial

Metodele de analiză: metode standardizate conform STAS-urilor menționate ȋn NTPA 002/2005.

Capitolul 4. Concluzii și recomandări

RECOMANDĂRI

Pe baza informațiilor oferite de beneficiar, terenul pe care este amplasată S.C. Avicola Găești SRL nu prezintă un potențial risc de poluare pentru factorii de mediu: sol și apa freatică.

Ȋn cadrul Bilanțului de mediu nivel II, au fost cuantificate unele aspecte de neconformare, ca urmare a folosirii tehnologiei clasice de exploatare ȋn baterii și evacuare a dejecțiilor semiumede către stația de epurare mecano-biologică. Ca urmare a fost urgentată măsura de introducere a tehnologiilor moderne, automatizate și cu evacuare uscată a dejecțiilor de pasăre, masuri care au creat o exploatare de tip ecologic, agreată de către U.E. :

Realizarea modernizării ȋntregii unității cu tehnologie agreată de C.E. până la finalele perioadei de tranziție, anul 2014;

Implementarea unui sistem de management de mediu: EMAS sau ISO – 14001,pentru ȋntreaga unitate, audit de mediu anual pentru Sectoarele certificate ISO 14001;

Sisteme de captare și evacuare a gazelor arse generate de microcentralele;

Reducerea emisiilor fugitive provenite din zona batalului (ȋndepărtarea la timp a dejecțiilor, inființarea unui depozit de dejecții acoperit cu o capacitate de 3400 to/an, ȋmprejmuirea cu perdea de vegetație ȋnaltă);

Menținerea curățeniei platformei din incinta și a drumului spre batal (stropirea periodică a platformei cu apă);

Utilizarea de combustibili curați;

Instalarea de ventilatoare cu amortizoare la admisie;

Adoptarea sistemului de creștere ecologică a păsărilor la sol, pentru toate fermele, cu stocare a dejecțiilor uscate pe toată perioada de creștere de 80 săptămâni, după care se elimină dejecțiile uscate prin aer cald și căldură biologică de la păsări.

Avantajele tehnologiei ecologice de creștere a păsărilor:

Scade volumul dejecțiilor; dejecțiile uscate sunt ȋndepartate o data pe ciclul de producție și vor fi stocate ȋntr-un depozit acoperit, dacă este cazul;

Scade nivelul emisiilor cu peste 50%;

Urmărirea ȋntregului ciclu de producție prin sistem computerizat, asigurând fiabilitatea ȋntregii instalații de producție;

Evacuarea uscată a dejecțiilor, la o umiditate de maxim 20% duce la reducerea cantității de apă pentru curățirea halelor; vor rezulta ape uzate foarte puțin ȋncărcate ȋn materii ȋn suspensie, CCO-Cr, CBO5., amoniac, fosfor total;

Reducerea emisiilor de gaze (NH3, H2S) ȋn hale, la transferul dejecțiilor uscate din hale ȋn depozitele de dejecții și la ȋmprăștierea pe câmp a acestora;

Hrănirea păsărilor din ferme, se face printr-un sistem automat, format dintr-un buncăr poziționat ȋn capătul halei de creștere, care se deplasează de la un capăt la celalalt al halei, iar furajul cade ȋn hrănitorile amplasate ȋn zona de hrănire și adapare deasupra grătarelor de odihnă. Avantaj: se vor elimina eventualele pierderi de furaje;

Sistemul de adăpare se va face prin pipete dotate cu ,,bărcuțe „ de reținere a apei ȋn surplus, reducându-se aproape ȋn totalitate pierderile de apă (Conform BAT);

Aplicarea măsurilor de nutriție – măsuri preventive care vor reduce cantitățile de substanțe nutritive eliminate ȋn dejecțiile de păsări (Conform BAT);

Stabilirea unui echilibru ȋntre cantitatea de dejecții care urmează să fie ȋmprăștiată și terenul disponibil (cerințele privind recolta) – reducerea pierderilor de azot și fosfor din dejecții ȋn sol;

Gestionarea ȋmprăștierii pe sol a dejecțiilor uscate, folosirea ca tehnici de ȋmprăștiere, considerate cele mai bune pentru ȋmprăștierea dejecțiilor pe sol va avea ca rezultat reducerea emisiilor de amoniac, reducerea spațiului de depozitare a dejecțiilor rezultate din creșterea păsărilor;

Gestionarea și evidența centralizată a deșeurilor produse pe ampasament, și o mai bună folosința la un randament ridicat al dejecțiilor de pasăre ȋn stare uscată, care pot fi trecute și printr-o stație de peletizare a acestora, generând producerea de dejecții uscate ȋn stare peletizată, ceea ce conduce către o reducere a poluării mediului de peste 60%;

Spațiul amenajat pentru creșterea la sol are funcționalitate permanentă, prevăzut cu spații de ouat, spații de furajare și adăpare, spații de așternut din nisip sau rumeguș pentru mișcarea zilnică liberă a păsărilor, fermele fiind izolate ȋntre ele, cu circulație controlată și dezinfecție la intrarea și ieșirea din aceste ferme, ceea ce duce la prevenirea bolilor;

Opținerea unui produs alimentar, oul, care să nu conțină, urme de substanțe chimice, pesticide, antibiotice, hormoni, metale grele, care să fie introdus pe piață și consumat de către oricare persoană, indiferent de vârstă.

ANEXE

Imaginea 1: Hala fermei de găini adulte, creștere eco la sol;

Imaginea 2 : Cameră ,,tampon”cu tabloul de control al condițiilor de microclimat și mediu, consum apă, furaje, producție de ouă, etc.

Imaginea 3 : Interior hală cu găini ouătoare, ecologice, sol, admisie aer răcit

Imaginea 4 : Fermă ȋn ansamblu cu creștere de găini la sol

Imaginea 5 : Cameră ,,tampon” bandă colectoare ouă

Imaginea 6 : Sistem dozare prin apă de băut, cu medicației bio, și adăparea automată a păsărilor prin programare automată

Imaginea 7 : Palet complet de ouă recoltate, spre transport depozit frigorific

Imaginea 8 : Sistem de adăpare și furajare găini

Imaginea 9 : Distribuiere din buncăre a furajelor către halele de producție

Imaginea 10 : Depozit frigorific de ouă

Imaginea 11 : Sistem de răcire aer admis in hale, cu perdea de apă rece (cu linguri) și buncăre de furaje

Imaginea 12 : Paleți cu ouă ȋn depozitul frigorific la 5-14 0C

Imaginea 13 : Sistem răcire aer cu perdea de apă rece

Imaginea 14 : Ferma găini ouătoare (ansamblu)

Imaginea 15 : Spațiu administrativ

Imaginea 16 : Buncăre pentru furaje

Imaginea17 : Primiri ouă la depozitul frigorific

 Imaginea 18 : Filtru sanitar pentru Ferma 5 de tineret

Imaginea 19 : Hală cu buncăr de furajare la Ferma 5 de tineret

Imaginea 20 : Ferma 5 de tineret ȋn ansamblu, cu puicuțe ȋntre 1-120 zile

Imaginea 21 : Intrare hală ȋn Ferma 5 de tineret

Imaginea 22 : Sistem răcire aer cu perde de apă rece

Imaginea 23 : Tablou control și programare condiții de microclimat, furajare, adăpare etc.

Imaginea 24 : Sistem automat de adăpare și dozare medicație bio

Imaginea 25 : Hală tineret

Imaginea 26 : Ferma de creștere tineret ȋnlocuire, clasica nemodernizată, la baterii pe 4 niveluri și neautomatizată

Imaginea 27 : Cameră tampon, tablouri de comandă

Imaginea 28 : Tineret crescut la baterii, sistem clasic

Imaginea 29 : Intrare hală – Ferma 1 (tineret ȋnlocuire)

Imaginea 30 : Baterii tineret înlocuire

Imaginea 31 : Ȋncălzire hale cu sistem PRIVA , ardere completă de motorină fără emisii de gaze nocive

Imaginea 32 : Tineret 20-30-zile, la baterii-nemodernizată

Imaginea 33 : Paturi de uscare dejecții deversate din fermă

Imaginea 34 : Paturi de uscare dejecții grosiere

Imaginea 35 : Decantor 1 de grosier cu deversare către patul de uscare

Imaginea 36 : Conul de flotație pentru separarea suspensiei grosiere și decantorul II al stației de epurare

Imaginea 37 : Decantor 2 cu deversare către patul de uscare și camera suflantelor de aer pentru consum de oxigen la decantoare

Imaginea 38 : Suflantă de aer către decantoarele stației

BIBLIOGRAFIE

Creța V., Morar R., Culea Ctin. – Zootehnie generala si speciala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

Dinescu S., Badea N. – Cresterea animalelor de ferma, vol. II, Redactia Revistelor Agricole, Bucuresti, 2001.

Decun M. – Igiena veterinară si protectia mediului. Editura Helicon, Timisoara, 1997.

Decun M., Bolte S. – Factorii stresanti si măsurile antistres în avicultură. Revista de Cresterea animalelor (Bucuresti), 1983, nr. 9, p. 44 – 50.

Mitrănescu E., Creșterea păsărilor, Editura M.A.S.T , 2001

Rigani A. – Constructii si amenajari agro-zootehnice – Adăpostirea animalelor, Editura Ceres, Bucuresti, 1986.

Robescu D.L., Stroe F., Presura A., Robescu D.N, Tehnici de epurare a apelor uzate, Editura Tehnica, 2011

Usturoi, M.G., – Producerea ouălor de consum. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași, 2004.

Teusdea V. – Igiena animalelor si a mediului, vol 1. Editura Lider, Bucuresti, 1996.

Vacaru-Opriș, I., – Tehnologia creșterii păsărilor, vol I și II. Centrul de multiplicare al Universității Agronomice Iași, 1993.

Vacaru-Opriș, I. și col, – Tratat de Avicultură, vol I. Editura Ceres, București, 2000.

Vacaru-Opriș, I. și col., – Tratat de Avicultură, vol II. Editura Ceres, București, 2002.

Vacaru-Opriș, I. și col., -Tratat de Avicultură, vol III. Editura Ceres, București, 2004.

www.madr.ro/zootehnie/pasari

LEGE/NORMATIV/STANDARD:

O.U.G NR. 195/2005 PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE.

O.UG NR. 152/2005 PRIVIND PREVENIREA ȘI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE.

ORDIN M.A.P.A.M. NR. 818/2003 PENTRU APRORDAREA PROCEDURII DE EMITERE A AUTORIZAȚIEI INTEGRATE DE MEDIU CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE.

LEGEA APELOR 107/1996, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE.

H.G. PENTRU APRORDAREA UNOR NORME PRIVIND CODIȚIILE DE DESCĂRCARE ȊN MEDIUL ACVATIC A APELOR UZATE NR.188/2002, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE.

ORDIN NR.161/2006 PENTRU APROBAREA NORMATIVUL PRIVIND CLASIFICAREA CALITĂȚII APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȊN VEDEREA STABILIRII STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ.

LEGEA NR. 458/2002 PRIVIND CALITATEA APEI POTABILE, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE.

ORDIN NR.462/1993 PENTRU APROBAREA CONDIȚIILOR TEHNICE PRIVIND PROTECȚIA ATMOSFEREI ȘI NORME METODOLOGICE PRIVIND DETERMINAREA EMISIILOR DE POLUANȚI ATMOSFERICI PRODUȘI DE SURSE STAȚIONARE.

ORDIN NR. 756/1997, PENTRU APROBAREA REGLEMENTĂRII PRIVIND EVALUAREA POLUĂRII MEDIULUI.

ORDIN M.M.G.A. NR. 344/2004 ȘI M.A.P.D.R NR. 708/2004 PENTRU APROBAREA NORMELOR TEHNICE PRIVIND PROTECȚǎ MEDIULUI ȘI ȊN SPECIAL A SOLULOR, CÂND SE UTILIZEAZĂ NĂMOLURILE DE EPURARE ȊN AGRICULTURĂ.

STAS 9081/1988, POLUAREA AERULUI, TERMINOLOGIE.

LEGEA NR. 104/2011 PRIVIND CALITATEA AERULUI ȊNCONJURĂTOR.

ORDIN M.A.P.M. NR. 1144/2002 PRIVIND ȊNFIINȚAREA REGISTRULUI POLUANȚILOR EMIȘI DIN ACTIVITĂȚILE CARE INTRA SUB INCINTA ART.3 AL. 1) LIT. g) ȘI h) DIN O.U.G. 34/2002.

STAS 6156/1886, PROTECȚIA ȊMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȊN CONSTRUCȚII CIVILE ȘI SOCIAL-CULTURALE.

STAS 10009-88, ACUSTICA URBANĂ, LIMITE ADMISIBILE.

H.G. 804/2007, PRIVIND CONTROLUL ASUPRA PERICOLELOR DE ACCIDENT MAJOR ȊN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANȚE PERICULOASE.

LEGEA NR. 211/2011 PRIVIND REGIMUL DEȘURILOR.

H.G. 856/2002, PRIVIND EVIDENȚA GESTIUNII DEȘEURILOR ȘI PENTRU APROBAREA LISTEI CUPRINZÂND DEȘEURILE, INCLUSIV DEȘEURILE PERICULOASE.

H.G. NR. 349/2005 PRIVIND DEPOZITAREA DEȘEURILOR.

LEGEA NR. 319/2006 – LEGEA SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ȊN MUNCĂ.