Cresterea Eficientei Economice Prin Retehnologizare

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………..6

SUMMARY………………………………………………………………………………………………………………….7

Cap. 1. Aspecte privind retehnologizarea……………………………………………………………………….8

1.1.Modernizarea și reutilarea mașinilor și instalaților………………………………………………9

1.1.1.Uzura fizică ……………………………………………………………………………………..9

1.1.2.Uzura morală…………………………………………………………………………………….9

1.2. Determinarea duratei optime de funcționare a utilajului și echipamentelor………….10

1.3. Cadrul de schimbare a tehnologiilor uzate și criteriile ce trebuie avute în vedere la implementarea noilor tehnologii………………………………………………………………………………..10

1.4. Retehnologizarea și reabilitarea sistemelor productive……………………………………..11

Cap. 2. Eficiența economică a retehnologizării …………………………………………………………….13

2.1. Noțiuni generale…………………………………………………………………………………………..13

2.2. Determinarea creșterii eficienței economice prin retehnologizare …………………. ..14

2.2.1. Indicatori statici……………………………………………………………………………..14

2.2.2. Indicatori dinamici ……………………………………………….. ………………………18

Cap. 3. Studiu privind retehnologizarea……………………………………………………………………….22

3.1. Prezentarea organizației …………………………………………………………….22

3.2. Retehnologizarea secției Tratamente Termice…………………………………………………35

3.2.1. Echipamant retehnologizat………………………………………………………………35

3.2.2. Calculul indicatorilor dinamici…………………………………………………………37

3.2.3. Concluzii……………………………………………………………………………………….40

3.3. Retehnologizarea secției de Mașini Unelte………………………………………………………40

3.3.1. Echipamant retehnologizat……………………………………………………………….41

3.3.2. Calculul indicatorilor dinamici…………………………………………………………42

3.3.3. Concluzii……………………………………………………………………………………….44

3.4. Retehnologizarea SC RAMIRA SA………………………………………………………………..45

3.4.1. Echipamant retehnologizat……………………………………………………………….45

3.4.2. Calculul indicatorilor satatici……………………………………………………………47

3.4.3. Calculul indicatorilor dinamici…………………………………………………………52

3.4.4. Concluzii……………………………………………………………………………………….56

3.5. Metoda minimizării costului mediu al mijlocului fix………………………………………..57

Cap.4. Concluzii și contribuții personale ……………………………………………………………………..61

4.1. Concluzii………………………………………………………………………………………….61

4.2. Contribuții personale………………………………………………………………………….62

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………..63

INTRODUCERE

Eficiența economică constituie măsura valorificării resurselor disponibile în societate la un moment dat, dar în același timp și premisa realizării unei creșteri economice intensive.

Din punct de vedere economic S.C. RAMIRA S.A. urmărește prin realizarea investiției o creștere a producției și vânzărilor de instalații și utilaje destinate industriei auto care sunt folosite în general pentru fabricarea de autoturisme.

Prin retehnologizarea obiectivelor economice se asigură îmbunatațirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, reducerea consumurilor specifice, sporirea gradului lor de fiabilitate, mentabilitate și disponibilitate.

Prin prezenta lucrare doresc să evidențiez aspecte legate de eficiența economică rezultată în urma retehnologizării astfel că în prima parte a lucrării voi prezenta concepții teoretice cu privire la necesitatea și rolul retehnologizării ce reprezintă o fază importantă prin stabilirea momentului optim de înlocuire a utilajelor atunci când dotările existente nu se mai justifică din punct de vedere economic îndeosebi în contextul extinderii, dezvoltării și modernizării obiectivelor economice.

În partea doua a lucrării voi face o prezentare a indicatorilor financiari ce iau parte la analiza eficienței economice, acești indicatori tehnico economici au rolul de a caracteriza efectele și eficiența economică a investițiilor de retehnologizare.

În cea de a treia parte a materialului este descrisă SC RAMIRA SA, societate pe baza căruia este construit studiu de caz privind retehnologizarea. În cuprinsul studiului de caz voi încerca să demonstrez necesitatea investiției pe care o face firma privind atingerea obiectivelor propuse de către aceasta înainte de retehnologizare.

În partea finală voi elabora concluziile pe baza calculeor efectuate cu ajutorul indicatorilor economici

SUMMARY

Cap.1. Aspecte privind retehnologizarea

Tehnologiile de vârf constituie un element esențial în cucerirea piețelor și menținerea competitivității firmelor și economiilor naționale. Ridicarea productivității muncii și creșterea eficienței economice nu se poate manifesta decât prin punerea în practică a unor vaste programe de restructurare, retehnologizare și modernizare a economiei naționale, prin amplificarea relațiilor de colaborare și parteneriat cu statele dezvoltate ale lumii.

Prin retehnologizarea obiectivelor economice se asigură îmbunatățirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, reducerea consumurilor specifice, sporirea gradului lor de fiabilitate, mentabilitate și disponibilitate.

Investițiile de această natură se realizează în unități existente în funcțiune fiind preferabile în raport cu investițiile noi care sunt mai costisitoare

Dezvoltarea vizează la unitățiile existente amplificarea a parametrilor constructivi și funcționali, cuplându-se cu acțiuni de modernizare

Reutilarea constituie ansamblul acțiunilor de înlocuire a mijloacelor fixe scoase din funcțiune cu altele similare sau cel mai adesea modernizate

Modernizarea reprezintă acțiunea de adaptare a sistemelor tehnice și economice la condițiile nou create de progresul atins în domeniul respectiv

Modernizarea mașinilor și instalaților are de a îmbunatăți caracteristicile tehnice, funcționale fie pe parți, fie ale ansamblului mașinii sau instalației care să permită obținerea de performanțe comparabile cu alte mașini noi, similare. Ea este una din principalele căi de atenuare și chiar de înlăturare a efectelor negative determinate de uzura morală.

Operațiunile de retehnologizare și modernizare presupun întocmirea tuturor mașinilor, instalațiilor și utilajelor uzate fizic și moral care nu mai corespund stadiului actual al tehnicii cu echipamente complexe și moderne care înglobează tehnologii de vârf capabile să realizeze producții de un înalt nivel tehnic și calitativ competitive pe piața națională și internațională.

Asimilarea noilor tehnologii superioare din punct de vedere tehnic și economic reprezintă calea cea mai importantă de economisire a resurselor permite modernizarea structurii economiei pe ramuri și activități.

Retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea economiei, se poate realiza pe două direcții[8]:

prin construirea de noi obiective și capacități de producție inclusiv dezvoltarea capacităților de producție existente;

prin reutilarea secțiilor, atelierelor și locurilor de muncă, cu mașini, utilaje echipamente și instalații care încorporează tehnologii de vârf;

Determinarea momentului optim de modernizare și de înlocuire a mașinilor și echipamentelor constituie o problemă importantă care contribuie la creșterea eficienței economice în unitățile respective.

1.1. Modernizarea și reutilarea mașinilor și instalațiilor

În cazul retehnologizărilor prin investiții directe sau transfer internațional de tehnologie se pune problema înlocuirii unor utilaje existente uzate fizic și îndeosebi, moral, cu utilaje și tehnologii noi mult mai performante

Pentru modernizarea și reutilarea mașinilor și instalațiilor trebuie să se țină cont de uramătorii factori[6]:

uzura fizică și morală

accidente sau avarii prin al căror grad de deteriorare se determină scoaterea din uz a mașinilor și instalaților

scăderea cererii produselor fabricate cu utilajul respectiv

1.1.1.Uzura fizică

Aceasta se poate determina cu ajutorul următoarelor metode[6]:

metoda bazată pe valoarea inițială a mașinii sau instalației;

metoda bazată pe expertiza tehnică;

metoda duratei de serviciu rămase – uneori uzura calculată prin metoda bazată pe duratele de serviciu normate este egală sau chiar mai mare decât cea calculată în funcție de durata normată;

metoda bazată pe datele evidenței contabile.

1.1.2. Uzura morală

Aceasta se poate prezenta sub două aspecte

uzura morală de gardul I care se manifestă prin depreciere utilajului existent, pe măsura ce utilajele de același fel se pot achiziționa la un preț mult mai scăzut;

uzura morală de gradul II care se poate manifesta fie prin creșterea productivității muncii utilajelor noi de acelaș fel față de cele în funcțiune, fie prin reducerea cheltuielilor pentru exploatarea utilajului nou.

1.2. Determinarea duratei optime de funcționare a utilajului și echipamentelor

După o durată oarecare de funcționare, mijloacele fixe sunt înlocuite cu altele noi de același tip sau cu altele mai perfecționate.

Stabilirea eficienței economice optime a investiției privind înlocuirea mijloacelor fixe, pentru diferitele cazuri concrete ce intervin în activitatea unei mijloace fixe, pentru diferitele cazuri concrete ce intervin în activitatea înterprinderi se face pe baza unei teorii ce devine din ce în ce mai cunoscută. Pentru determinarea duratei optime de funcționare a utilajelor și echipamentelor se pleacă de la eficiența cheltuielilor cu reparațiile de la analiza statistică a vârstei mijloacelor fixe scoase din funcțiune într-o anumită periodă de timp

În analiza eficienței cheltuielilor cu reparațiile se pornește de la faptul că în perioada de funcționare a unui mijloc fix trebuie recuperată valoarea inițială, cheltuielile cu reparațiile curente și cele cu reparațiile capitale

1.3. Cadrul de schimbare a tehnologiilor uzate și criteriile ce trebuie avute în vedere la implementarea noilor tehnologii

În cazul acțiunilor de retehnologizare și modernizare, o fază importantă o reprezintă stabilirea momentului optim de inlocuire a utilajelor atunci când dotările existente nu se mai justifică din punct de vedere economic indeosebi în contextul extinderii, dezvoltării și modernizării obiectivelor economice.

Literatura economică de specialitate și practică economică au consacrat că metoda pentru determinarea duratei optime de funcționare a utilajelor, respectiv, determinarea momentului optim de înlocuire a utilajului,metoda minimizării costului mediu al utilajelor, cunoscută și sub numele de metoda Kaufmann. Aceasată metodă presupune înlocuirea utilajului, alitativ competitive pe piața națională și internațională.

Asimilarea noilor tehnologii superioare din punct de vedere tehnic și economic reprezintă calea cea mai importantă de economisire a resurselor permite modernizarea structurii economiei pe ramuri și activități.

Retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea economiei, se poate realiza pe două direcții[8]:

prin construirea de noi obiective și capacități de producție inclusiv dezvoltarea capacităților de producție existente;

prin reutilarea secțiilor, atelierelor și locurilor de muncă, cu mașini, utilaje echipamente și instalații care încorporează tehnologii de vârf;

Determinarea momentului optim de modernizare și de înlocuire a mașinilor și echipamentelor constituie o problemă importantă care contribuie la creșterea eficienței economice în unitățile respective.

1.1. Modernizarea și reutilarea mașinilor și instalațiilor

În cazul retehnologizărilor prin investiții directe sau transfer internațional de tehnologie se pune problema înlocuirii unor utilaje existente uzate fizic și îndeosebi, moral, cu utilaje și tehnologii noi mult mai performante

Pentru modernizarea și reutilarea mașinilor și instalațiilor trebuie să se țină cont de uramătorii factori[6]:

uzura fizică și morală

accidente sau avarii prin al căror grad de deteriorare se determină scoaterea din uz a mașinilor și instalaților

scăderea cererii produselor fabricate cu utilajul respectiv

1.1.1.Uzura fizică

Aceasta se poate determina cu ajutorul următoarelor metode[6]:

metoda bazată pe valoarea inițială a mașinii sau instalației;

metoda bazată pe expertiza tehnică;

metoda duratei de serviciu rămase – uneori uzura calculată prin metoda bazată pe duratele de serviciu normate este egală sau chiar mai mare decât cea calculată în funcție de durata normată;

metoda bazată pe datele evidenței contabile.

1.1.2. Uzura morală

Aceasta se poate prezenta sub două aspecte

uzura morală de gardul I care se manifestă prin depreciere utilajului existent, pe măsura ce utilajele de același fel se pot achiziționa la un preț mult mai scăzut;

uzura morală de gradul II care se poate manifesta fie prin creșterea productivității muncii utilajelor noi de acelaș fel față de cele în funcțiune, fie prin reducerea cheltuielilor pentru exploatarea utilajului nou.

1.2. Determinarea duratei optime de funcționare a utilajului și echipamentelor

După o durată oarecare de funcționare, mijloacele fixe sunt înlocuite cu altele noi de același tip sau cu altele mai perfecționate.

Stabilirea eficienței economice optime a investiției privind înlocuirea mijloacelor fixe, pentru diferitele cazuri concrete ce intervin în activitatea unei mijloace fixe, pentru diferitele cazuri concrete ce intervin în activitatea înterprinderi se face pe baza unei teorii ce devine din ce în ce mai cunoscută. Pentru determinarea duratei optime de funcționare a utilajelor și echipamentelor se pleacă de la eficiența cheltuielilor cu reparațiile de la analiza statistică a vârstei mijloacelor fixe scoase din funcțiune într-o anumită periodă de timp

În analiza eficienței cheltuielilor cu reparațiile se pornește de la faptul că în perioada de funcționare a unui mijloc fix trebuie recuperată valoarea inițială, cheltuielile cu reparațiile curente și cele cu reparațiile capitale

1.3. Cadrul de schimbare a tehnologiilor uzate și criteriile ce trebuie avute în vedere la implementarea noilor tehnologii

În cazul acțiunilor de retehnologizare și modernizare, o fază importantă o reprezintă stabilirea momentului optim de inlocuire a utilajelor atunci când dotările existente nu se mai justifică din punct de vedere economic indeosebi în contextul extinderii, dezvoltării și modernizării obiectivelor economice.

Literatura economică de specialitate și practică economică au consacrat că metoda pentru determinarea duratei optime de funcționare a utilajelor, respectiv, determinarea momentului optim de înlocuire a utilajului,metoda minimizării costului mediu al utilajelor, cunoscută și sub numele de metoda Kaufmann. Aceasată metodă presupune înlocuirea utilajului, atunci când cheltuielile cu întreținerea și funcționarea acestuia depășesc cheltuielile totale actualizate.

Metoda minimizării costului mediu al utilajului se determină prin relația următoare[2]

(1.1)

unde:

I= valoarea de intrare(costul de achiziție al mijlocului fix)

= cheltuieli de exploatare a perioadelor 1,2,…,n-1.

a=rata de actualizare

Activitatea de retehnologizare implică întodeauna și modernizarea concept pe care îl folosim alături de cel de retehnologizare, deoarece, noile active fixe implementate în fluxul tehnologic al interprinderii, presupun o schimbare a tehnologiilor, având ca efect atât dezvoltarea și modernizarea obiectivelor economice trebuie avute în vedere următoarele criterii:

Consumul de materii prime și materiale pe unitatea de produs fabricat-trebuie să fie mai redus după retehnologizarea și modernizare, în condițiile în care profitul crește.

Consumurile energetice unitare (inclusiv combustibilul) -după retehnologizare trebuie să fie mai mici față de cele obținute în condițiile funcționării vechilor utilaje și tehnologii

Aportul valutar unitar-să fie mai mare după retehnologizare, modernizare, chiar și în condițiile în care volumul producției exportate ar rămâne constant

Productivitatea muncii -după retehnologizare, modernizare trebuie să fie superioară situației anterioare

1.4. Retehnologizarea și reabilitarea sistemelor productive

În activitatea productivă sunt situații în care apar semnele unui proces de depreciere tehnologică. Determinarea continuă a nivelului performanțelor tehnologiilor și echipamentelor se realizează de regulă lent. O tehnologie după nașterea sa nu poate înregistra deteriorare instantanee deoarece dacă ea nu ajunge la maturitate respectiv consolidare nu se înscrie în familia celor validate și implementate în sistemele productive. În acest caz ea poate fi denumită cel mult ,, inovativă,, de ruptură sau tranziție. În schimb tehnologiile stabile sunt supuse ,,îmbătrânirii,, iar semnul vizibil al acestui proces este deteriorarea performanțelor.

Această schimbare de situații se manifestă prin uzura fizică și mai ales morală a echipamentelor chiar scăderea performanțelor inițiale (considerate standard) cu consecințe imediate în creșterea consumurilor specifice a costurilor și reducerea productivității și a profiturilor

În mediul economico-productiv (într-o companie) se pot lua decizii care vizează aducerea în prim plan a unor intervenții tehnologice care dinamizează schimbarea. Se consideră că nevoia de tehnologii este permementă iar gama de performanțe pozitive poate fi soluționată prin retehnologizare.

În continuare voi prezenta în fig. 1.1. o revizuire a stărilor tehnologice[3]

Fig. 1.1. Revizuirea stărilor tehnologice

Retehnologizarea evidențiază necesitatea îmbunatățirii structurii tehnologice a investițiilor totale, în direcția creșterii ponderii echipamentelor și utilajelor, a părților active ale investiției.

Cap. 2. Eficiența economică a retehnologizării

2.1. Noțiunii introductive

Eficiența economică este considerată o componentă principală a raționalității acțiunii umane. Aceasta înseamnă că fiecare agent economic dorește să-și atingă scopul propus cu un efort cât mai mic. Astfel, activitatea agentului economic este considerată eficientă atunci când încasările obținute prin vânzarea rezultatelor pe piață depășesc cheltuielile care s-au făcut.

Eficiența economică poate fi interpretată sub două aspecte:

-ca randament al utilității și combinării forței de producție

-sub forma consumului forței de producție unde eficiența economică apare ca raport între veniturile realizate și factorii de producție consumați.

Cerințele eficienței economice privesc maximizarea rezultatului concomitent cu minimizarea cheltuielilor, precum și optimizarea folosirii resurselor de muncă, resurselor materiale și bănești.

Eficiența economică constituie măsura valorificării resurselor disponibile în societate la un moment dat, dar în același timp și premisa realizării unei creșteri economice intensive.

La nivel macro există factori direcți cât și factori indirecți care contribuie la creșterea eficienței economice.

Factorii direcți se prezintă sub forma unor măsuri tehnice concretizate în următoarele acțiuni:

-perfecționarea organizării producției și a muncii

-perfecționarea calificării personalului lucrător

Factori indirecți sunt considerați dezvoltarea învățământului și a cercetării științifice, sporirea numărului de invenții și a cercetării științifice, sistemul de prețuri și pârghiile financiar bancare cât și aplicarea unor stimulente materiale.

Asupra eficienței activitățiilor de retehnologizare, modernizare și dezvoltare influențează atât valoarea la care ajung utilajele cât și nivelul cheltuielilor de întreținere reparații și funcționare a acestora.

Retehnologizarea cuprinde reutilările asimilările și achiziționările de noi utilaje și în principiu nu se pune problema comparației cu alte utilaje similare noi, ci doar cu cele deja existente

În cazul modernizării problema este puțin diferită în sensul că se achiziționează în vederea dezvoltării parametrilor tehnico-economici ai vechilor utilaje și capacități de producție, acestea căpătând noi însușiri tehnico-economice, superioare celor existente anterior, fiind aproape de însușirile unor utilaje noi.

Soluția de modernizare este determinată de mai mulți factori obiectivi[x]:

posibilitățile și potențialul tehnico-științific de a se realiza utilaje noi, mult mai competitive;

posibilitățile financiare relativ limitate pentru a adopta soluția achiziționării unui utilaj nou;

gradul de urgență pentru economia firmei de a se obține unele sau altele din produse, știut fiind faptul că de regulă retehnologizarea presupune o perioadă de timp mai îndelungată decât modernizările;

evoluția produselor(utilajelor) noi care apar și care nu prezintă performanțe mult mai spectaculoase se obțin prin modernizare.

2.2. Determinarea eficienței economice prin retehnologizare

Efectele și eficiența economică a investiților de modernizare și reutilare se pot măsura cu ajutorul unor indicatori tehnici(dimensiune, greutate, fiabilitate) sau cu ajutorul unor indicatori tehnico-economici ce caracterizează înzestrarea tehnică a muncii, gradul de utilizare a mașinilor și utilajelor, precum și cu ajutorul unor indicatori de eficiență

2.2.1. Indicatori statici

Indicatorii statici de evaluare a eficienței economice și de apreciere a proiectelor de investiții sunt variați ca natură, mod de exprimare, capacitatea informațională și semnificație etc.

1) Capacitatea de producție

Este potențialul de producție al unui obiectiv, într-o perioadă dată, de regulă un an, în unități naturale-tone, ,bucăți, ore etc.- în raport cu profitul producției, structura sortimentală prevazută și regimul de funcționare. Capacitatea de producție se stabilește în funcție de gradul de utilizare intensivă și extensivă a utilajelor și instalațiilor rezultând din însumarea capacităților individuale ale acestora sau în raport de capacitatea utilajului conducător.

Capacitatea de producție poate fi exprimată cantitativ dar și în unități valorice astfel[6]:

[ore] (2.1)

sau

[lei] (2.2)

Q =capacitatea de producție exprimată valoric;

= capacitaea fizică de producție a sortimentului i;

= prețul de producție al sortimentului i;

Ca și indicator natural capacitatea de producție constituie punct de plecare pentru stabilirea celorlalți indicatori cum ar fi: valoarea investiției; investiția specifică; costul și valoarea producției; numărul de personal; etc.

2) Numărul personalului

Face parte din sfera indicatorilor naturali, se stabilește funcție de capacitatea de producție, regimul de lucru, norma de personal, profilul producției, structura sortimentelor etc. În seria indicatorilor de eficiență economică a investiților apare sub forma numărului de personal total, din care numărul de muncitori.

3) Costul de producție

Poate fi pus în evidență sub forma costului unitar sau a costului total anual

Costul de producție unitar: se stabilește pe baza de antecalculații/calculații pe produs sau pe baza relației.[6]

[lei] (2.3)

unde:

c = costul unitar;

Q= volumul de producție;

i= sortimentul de produse;

Costul de producție total(valoarea producției de cost): se stabilește pentru un anumit volum al producției și pentru o anumită perioadă de timp(an, trimestru, luna). Costul de producție exprimă efortul de producție/ exploatare în cadrul interprinderii, fabricii, secției etc., tendința de optimizare impunând minimizarea lui. Se folosește în analiza economică pentru comparații între activități, produse, etc., precum și pentru determinarea unor indicatori derivați(cheltuieli la 1000 lei producție, rata profitului, profitul aferent perioadei de timp). Tendința de optimizare presupune minimizarea costului producției(unitar și total).

[lei] (2.4)

4) Prețul de vânzre(preț de producție)

Constituie rezultatul însumării costului de producție unitar cu profitul pe unitatea de produs.

Relațiile de calcul sunt[6]:

pentru prețul de producție unitar(p)

p=c+pr (2.5)

pentru prețul de vânzare cu taxele incluse()

(2.6)

Unde:

pr= profitul pe unitatea de calcul;

tva=taxa pe valoarea adaugată;

acc= accize;

a= alte taxe;

5) Valoarea producției

Este indicatorul valoric prin care se exprimă amploarea activității intreprinderii într-o perioada de timp(lună, trimestru, anul).

[lei] (2.7)

sau

[lei] (2.8)

unde:

p= valoarea producției la preț de producție;

=valoarea producției la prețul cu taxele incluse;

6) Cheltuieli la 1000 lei producție

[lei] (2.9)

7) Profitul

Reflectă mărimea efectului valoric așteptat sau obținut, fiind determinat cu relațile de mai jos.

[lei] (2.10)

sau

(2.11)

unde:

Pr= profitul brut și net ;

=rezultatul total(profitul brut);

i= cota de impozit pe profit;

În evaluarea și aprecierea eficeinței economice profitul este luat în seamă pentru efectuarea analizei comparative, precum și pentru determinarea indicatorilor derivați(durata de recuperare, rata rentabilității, coeficientul de eficiență economică a investițiilor, etc)

8) Rentabilitatea

Reflectă în principiu capacitatea sistemului(intreprinderii) de a genera profit în cadrul unei perioade de timp. Constituie o stare pozitivă în care se prezintă unitatea de referință, rentabilitatea se masoară printr-un sistem de rate în care semnificația fiecărei rate a rentabilității este în funcție de numitorul raportului(cost, capital, cifra de afaceri etc) și anume[6]

(2.12)

unde:

=rata rentabilității funcție de cost;

9) Productivitatea muncii

Constituie unul din indicatorii folosiți atât în exprimarea eficienței economice a activității de producție cât și în sfera eficienței investiților în scop de argumentare a deciziilor de investiții. Exprimă cantitatea de produse ori valoarea produselor create de o persoana, un muncitor, în unitatea de timp pe de o parte sau pe de alta parte timpul necesar pentru producerea unei unități din valoarea producției determinate, productivitatea muncii reflectă eficiența cu care se cheltuiește munca socială.[6]

; ; ; ; (2.13)

unde:

W= productivitatea muncii în unități fizice(q), valorice(v), pe o persoană(p) sau pe un muncitor(m)

= numărul personalului total(), muncitorului();

Q= volumul fizic al producției;

= valoarea producției anuale în lei;

2.2.2. Indicatori dinamici

1) Valoarea actuală netă (VAN)

Diferența dintre valoarea actuală a excedentelor nete, a exploatări așteptate și cea a capitalului investit.Valoarea actuală netă poate fi pozitivă, negativă sau nulă. Pentru a avea o semnificație corespunzătoare este important a se stabili în prealabil rata de actualizare. De regulă rata de actualizare recomandabilă pentru calculul acestui indicator este costul capitalului sau costul finanțării intreprinderii.[6]

[lei] (2.14)

sau

(2.15)

unde:

F=fluxul net de trezorerie din exploatarea anuală reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli de exploatare diminuate cu amortizarea după impozitare;

N=durata de viață a obiectului;

I=investiția;

A) La momentul începerii construcției obiectului:

a)Dacă valorile anuale sunt variabile

(2.16)

b) Dacă valorile anuale sunt egale

(2.17)

B) La momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului

a) Dacă valorile anuale sunt variabile:

(2.18)

b) Dacă valorile anuale sunt egale:

(2.19)

Valoarea actuală netă medie anuală la 1 leu investiție (EMA), astfel

(2.20)

unde :

F =fluxul net de trezorerie din exploatare;

V= venituri(încasări) anuale din exploatare;

C=cheltuieli anuale de exploatare;

Am= amortizare;

I= valoarea investiției;

r= rata de actualizare;

Dn= durata normată de funcționare a obiectivului;

d= durata de realizare a investiției;

h=anul de referință;

VANa= valoarea actuală netă medie anuală;

2) Valoarea actuală netă ajustată (VANA)

(2.21)

unde:

= suma împrumutului la rata bonificată(încasată la timpii 0);

D= suma anuității nete(partea de rambursare a capitalului și partea de cheltuieli financiare după impozit) pentru fiecare an t;

n= durata împrumutului care poate coincide cu durata de viață a proiectului;

r= rata de actualizare;

i=rata dobânzii la împrumutul de referință;

T= rata impozitului de societate;

3) Coeficientul rentabiliății actualizate a investiției sau indicele rentabilității investiției

Este în fapt un indicator de eficiență economică cu caracter dinamic. Se determină ca raport ca valoare actuală a excedentelor nete de exploatare și valoarea capitalului investit conform relației[6]:

(2.22)

Relația are relevanța pentru ipoteza în care capitalul se investește într-un singur an. Dacă investiția este esalonată pe o perioadă de execuție d ani, coeficientul rentabilității actualizate ale investiției impune relația:

(2.24)

Unde:

Kra = coeficientul rentabilității actualizate a investiției;

Dn= durata de funcționare a obiectivului;

d=durata de realizare a investiției;

h= anul de referință;

4) Randamentul investiției actualizate(Ra)

Reflectă diferența între fluxul de venit net din exploatare actualizat și valoarea investiției actualizate raportată la valoarea investiției actualizate.

(2.25)

În acest caz pentru aprecierea proiectului de investiții este ca acesta să aibă un randament actualizat mai mare decât ,,0,, la o rată de actualizare a parametrilor luați în calcul care să devanseze cel puțin costul capitalului.

5) Rata internă de rentabilitate

Reflecată pragul eficienței proiectului de investiți gradul minim de fructificare posibil dat de egalitatea dintre veniturile și costurile actualizate în raport cu un anumit moment de referință. Altfel:Rata internă de eficiență economică este acea rată de actualizare la care raportul dintre venituri și costuri actualizate este egal cu 1 iar valoarea actuala netă este egală cu 0

Rata internă de rentabilitate(RIR) este deci acea rată de actualizare (r) pentru care valoarea actuală netă (VAN) a unui proiect este egală cu valoarea capitalului investit I respectiv valoarea investiției conform relației[6]:

(2.26)

sau

RIR=r, unde (2.27)

Dacă investiția se eșalonează pe mai mulți ani relația de mai sus devine:

RIR=r, unde (2.28)

Rata internă de rentabilitate se poate determina și prin interpolare astfel relația este următoarea:

(2.29)

6) Durata de recuperare actualizată a investiției

Caracterul de necesitate obiectivă a recuperării investiției: recuperarea efortului investit pe seama propriilor efecte pe care le generează devine o condiție a procesului creșterii și dezvoltării economice.

Caracterul de necesitate privind sursa recuperării:efortul de investiții productive se poate recupera pe de o parte pe seama venitului net(și astfel sunt îndeplinite cerințele procesului reproducției lărgite), iar pe de altă parte pe seama amortizării incluse în costuri.

Durata de recuperare a investițiilor prin conținutul său economic reflectă: recuperarea investiților totale, influența imobilizării fondurilor de investiții în perioada de construcție pâna la punerea lui în funcțiune, influența negativă a neatingerii în perioada prevazută de asimilare a parametrilor tehnico-economici proiectați precum și influența pozitivă a intrării parțiale în funcție a unor capacități de producție mai devreme decât termenul stabilit prin proiect.[2]

(2.30)

unde:

=investiția specifică pentru retehnologizare;

=profitul;

Cap. 3. Studiu privind retehnologizarea

3.1. Prezentarea Organizației

Date de identificare

Domeniu de activitate ECHIPAMENTE MECANICE

Obiect de activitate

FABRICAREA DE ECHIPAMENTE PENTRU LINII DE ASAMBLARE CAROSERII PENTRU INDUSTRIA DE AUTOMOBILE

COD CAEN 2811

Scurt istoric

S.C RAMIRA S.A cu sediul în Baia Mare, str. Vasile Lucaciu, nr. 160 a luat ființă în anul 1991 prin transformarea fostei Întreprinderi de Mașini Unelte Accesorii și Scule în societate comercială.

În anul 1997 societatea dispune de un număr aproximativ de 250 angajați iar în următorii ani societatea s-a redresat, ajungând la un număr mediu de salariați 340 care lucrează în proporție de 80% pentru comenzi externe cu parteneri din : Franța, Italia, Germania. Deasemenea s-au realizat în cadrul societății investiții necesare asigurării condițiilor de muncă și creșterea productivității de muncă.

Capitalul social al societății este de 2.838.335 lei iar structura acționariatului conform actului constitutiv reactualizat este:

1) SC Izoterom SRL, cu sediul în Baia Mare, str. Bazaltului, nr. 9 județul Maramureș J24/1241/92, CUI2944250 cu un aport de 2.078.527,50 lei

2) SIF Banat Crișana SA cu sediul în Arad, calea Victoriei, nr. 35A, județul Arad, J02/1898/92, CUI 2761040, cu un aport de 674.045 lei, reprezenând valoarea unui număr de 269618 acțiuni respectiv 23,7479% din capitalul social

3) Alți acționari, conform Depozitului Central în număr de 838, cu un aport de 85.762,50 lei reprezentând valoarea unui număr de 34305 acțiuni, respectiv 3,0216% din capitalul social.

Sector de acticitate

Producție:

-repere de natura construcțiilor metalice 80%

-subansamble de natura construcțiilor metalice 15%

-utilaje mecanice 5 %

Servicii :

-acoperiri metalice

-tratamente termice

-închirieri de spații

Metodele de distribuție utilizate sunt :

-export direct

-export în comision

-livrări de produse (intern)

Execută:

1) Confecții sudate de masă până la 2,5 t pe ansamblu;

2) Prelucrarea de piese de tip coloane si montanti până la gabarit de 1550 x 1200 x 4000 mm și masa de până la 3 t – inclusiv rectificare ghidaje.

3) Prelucrarea pieselor de tip sănii la gabarit de 1600 x 1000 x 3500 mm și masa de până la 2,5 t – inclusiv rectificarea de ghidaje prismatice;

4) Prelucrarea de piese tip axe :

– lise – max. 300 mm si lungime max. 2200 mm, inclusiv rectificate pentru ghidaje cilindrice;

– arbori filetati – max. 150 mm si lungime max. 500 mm, inclusiv rectificate.

– etc

5) Tratamente termice și termochimice (recoaceri în cuptor, căliri în cuptor, reveniri în cuptor cementare în gaz ,etc )

6) Acoperiri galvanice (brunare, zincare electrolitică,etc)

7) Vopsiri de piese și ansamble(prin pulberizare, electrostatic)

Prin colaborare, societatea poate asigura și semifabricate turnate din: fontă specială, otel, aluminiu și bronzuri, respectiv piese forjate. Calitatea lucrărilor executate poate fi certificată, societatea dispunând de laboratoare pentru măsurători de lungimi, mase, presiune, nedistructive (ultrasonic, chimic, AMC-uri, inclusiv reetalonări).

Aprovizionarea se efectuează pe bază de comenzi sau contracte care se află la directorul economic (achiziții de mijloace fixe și prestări de servicii) și la serviciul Aprovizionare (cele legate de materii prime , materiale și scule).

Firma dorește să înlocuiască următoarele tipuri de utilaje uzate moral din cauza progresului tehnologic în domeniu, acestea sunt:

Mașini de găurit ( verticale, radiale, în coordonate, în coordonate cu portal );

Strunguri ( normale, paralele, de precizie, de mecanică fină, de detalonat, carusel, revorver automat, de copiat semiautomat );

Mașină de alezat și frezat ( longitudinale, cu ax orizontal si afișaj de cotă, cu comandă program );

Mașini de frezat ( longitudinale cu portal-4 bucăți, dantură;

Mașini de rabotat ( cu cuțit mobil, cu portal );

Mașini de mortezat ( universale, dantură );

Pantograf;

Mașini de rectificat ( rotund universal, rotund interior și frontal, plan cu ax orizontal și vertical, plan cu platou, ghidaje cu portal, fără centre;

Mașini de ascuțit ( universale, specializate );

Mașină de honuit vertical;

Centru de prelucrare cu ax orizontal de tip CU 1000 ;

Centru de prelucrare cu ax orizontal de tip CPH 1-5;

Centru de prelucrare prin frezare cu montant mobil tip CPFM 1000/6500;

Centru de găurit și frezat cu ax vertical MICROCUT NCV62416;

Centre de găurit și frezat cu ax vertical BRIDGEPORT VMC 600/22;

Mașini CN de Control 3D ( Metrolog 2); 

Cuptoare pentru tratamente termice;

Linie brunare;

Linie electrolitica;

Prin urmare în acest capitol voi prezenta motivul legat de necesitatea retehnologizării interprinsă de către firmă. Astfel că pentru activitatea desfășurată în firmă punctul slab care detrmină necesitatea retehnologizării este existența unei limite tehnologice pe care aceasta încearcă să o depășască prin apelarea la concurență pentru diverse prelucrări. Prin urmare firma face o investiție, în valoare de 23.552.426 lei pentru achiziționare de echipamente și instalații specializate.

Investiția specifică vizeză îndeplinirea următoarelor obiective:

Creșterea performanței, eficienței și productivității muncii.

Creșterea cifrei de afaceri și implicit a exportului, având în vedere că circa 70% din producția societății este destinată exportului.

Realizarea de produse noi pentru industria auto, având în vedere că societatea fabrică produse de serie mică și unicate.

Crearea de noi locuri de muncă.

Creșterea gradului de inovare, instalațiile achiziționate prin investiție permițând proiectarea și realizarea unei game foarte variate de produse destinate industriei auto.

Investiția interprinsă de firmă cum am mai spus este bazată pe implementarea de tehnologii noi bazate pe productivitate sporită în condiții favorabile pentru mediul înconjurător constituind premisa pentru creșterea productivității societății și implicit creșterea cifrei de afaceri contribuind astfel la atingerea obiectivelor specifice privind crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a interprinderii.

Piața are un rol important în determinarea retehnologizării firmei deoarce chiar impune necesitatea implementării unor tehnologii moderne.

Prin urmare resursele materiale care au fost implicate în realizarea investiției sunt:

pentru implementarea investiției au fost folosite resursele materiale de care dispune societatea comercială S.C. RAMIRA S.A. și care sunt considerate necesare;

toate departamentele implicate în implementarea cu succes a investiției vor pune la dispoziție resursele de care dispun;

imobilul folosit pentru desfășurarea activității echipei de implementare este sediul beneficiarului din localitatea Baia Mare, st. Vasile Lucaciu, nr. 160, județul Maramureș. În cadrul acestei clădiri toate departamentele ce vor fi implicate în implementarea investiției dispun de propriile birouri dotate cu mobilier și aparatură de birotică corespunzătoare;

compiuterele sunt în permanență conectate la internet asigurând astfel accesul în timp util la informație. În același timp acestea sunt dotate cu programele de soft necesare derulării tuturor activităților din cadrul investiției.

Datorită faptului că valoarea investiției e prea mare firma apeleză la ajutorul financiar nerambursabil acordat care este esențial pentru implementare acesteia și care în alte condiții s-ar fi desfășurat într-un mod mai lent și mai îndelungat.

A) Surse de finanțare a investiției

În tabelul de mai jos este reprezentat fiecare categorie de costuri din total investiție:

Tabel 3.1. Surse de finanțare a investiției

Fig. 3.1. Valoarea totală a proiectului

În tabelul următor este calculat în procente cât reprezintă fiecare categorie de costuri din total investiție:

Tabel 3.2.Costuri din total investiție

B) Sinteza situației financiare

Bilanțul contabil

Analiza financiară este efectuată pe baza bilanțului și balanței de verificare de pe ultimii doi ani(2007,2008)

Tabel 3.3. Bilanț

Contul de profit și pierdere

În tabelul următor va fi prezentat contul de profit și pierdere pe ani 2007 și 2008

Tabel 3.4. Cont de profit și pierdere

În urma analizei oprtunității pieței, în continuare voi prezenta contul de profit și pierdere, bilanțul, cheltuieli și evoluția capacității de producție, fluxul de numerar ce sunt prognozate de firmă în urma relizării retehnologizării pe o perioadă de 5 ani.

În tabelul 3.5. este prezentată prognoza cheltuielilor și evoluția capacității de producție pe o perioadă e 5 ani după retehnologizarea firmei.

În tabelul 3.6. este prezentat proiecția contului de profit și pierdere pe o perioadă de 5 ani după retehnologizarea firmei.

Tabel 3.5. Prognoza cheltuielilor și evoluția capacității de producție

Tabel 3.6. Proiecția contului de profit și pierder

Tabel 3.6. Proiecția contului de profit și pierdere(continuare).

Bilanț sintetic previzionat

În tabelul 3.7. este prezentat Bilanțul pe viitorii trei ani după retehnologizarea firmei

Tabel 3.7. Bilanț -Previzionat

Flux de numerar – previziuni RON

În tabelul 3.8. este prezentat Fluxul de numerar pe viitorii cinci ani după retehnologizarea firmei

Tabel 3.8. Flux de numerar- Previzionat

Pentru a se putea realiza o analiză complexă a eficienței economice prin retehnologizare este necesar ca în analiza respectivă trebuie să se regăsească indicatori valorici cât și indicatori naturali, astfel ca în ceea ce urmează voi prezenta acești indicatori pe secții respectiv perasamblu interprindrii.

3.2. Retehnologizarea secției Tratamente Termice

Utilajele destinate atelierului tratamente termice vizează mărimea capacităților acestui atelier și totodată implementarea de noi tehnologii care vor asigura o creștere a productivității și diminuarea gradului de neconformități. Instalațiile moderne sunt prevăzute cu sisteme informatice care stabilesc viteza de încălzire/ răcire a cuptorului asigurând totodată trasabilitatea operației (cerința determinată a sistemului de managemant al calității SR ISO 9001:2001). Aceste cuptoare sunt specializate pe tipuri de tratamente termice.

Procentul de conformitate sunt specializate pe tipuri de tratament termic aplicate în cadrul S.C. RAMIRA S.A. variază între 70% și 95%. Prin achiziția instalațiilor se preconizează atingerea unui procent de conformitate de până la 98.

3.2.1. Echipamant retehnologizat

În următorul tabel va fi prezentat echipamantele rezultate prin retehnologizare

Tabel 3.9. Echipamante retehnologizate

Instalația de călire prin inducție utilizând curenți de înaltă frecvență

Operația de călire a reperelor utilizând curenți de înaltă frecvență (CIF) este o operație necesară reperelor executate în cadrul SC RAMIRA SA extrem de productivă putându-se trata termic anumite zone a unui reper în funcție de rolul lui funcțional în cadrul unui subansamblu. Are avantajul de a avea o productivitatea ridicată (timpul de bază aferent acestui operații este de aprox 10 minute, comparativ cu operația de călire în masa cu timp de baza mediu de aproximativ 3-5 ore) nemodificând dimensional zona tratată termic și totodată zona tratată termic are un grad redus de oxidare.

Cuptor de detensionare cu vatră mobilă

Operațiile de sudură induc în structurile sudate tensiuni remanente(datorită temperaturilor mari de lucru) care tind să deformeze diferitele părți componente ale structurii. Durata de manifestare a acestor tensiuni este extrem de mare putând duce până la cedarea fizică a cordonului de sudură sau a unor părți componente a ansablului. Anularea tensiunilor remanente se face prin recoacerea de detensionare a acestora în cuptoare specilale la temperaturi de 500-700 .

Achiziționarea acestui cuptor va permite SC RAMIRA SA efectuarea detensionării pentru reperele de toate gabaritele micsorându-se timpii totali de execuție a acestor repere (detensionarea reperelor de gabarite mari se face în colaborare cu alte societăți) și eliminarea neconformităților datorită tensiunilor remanente.

Cuptor de cementare

Cementarea este operația de îmbogățire a stratului superficial de carbon pentru materiale cu un conținut de carbon sub 0,25% (pe o adâncime de până la 1,5 mm), permițând efectuarea operației de călire a stratului cementat. Acestă operație permite opținerea unor durități ridicate(60 HRC) pe suprafețele de contact și asigură totodată un miez moale(operația se aplică pieselor care transmit momente de torsiune: arbori,planetare,etc).

Instalația de cementare în mediu gazos va asigura scăderea ciclului de cementare aferent fiecărui tip de material cu până la 2,5-3 ori în funcție de diagrama programată și o uniformitate a stratului cementat reducându-se neconformitățile și asigurând trasabilitatea operației de cementare (ciclul aplicat, operatorul care a efectuat operația, dată și ora efectuării acesteia , etc).

Avantajele oferite de cementarea în mediul gazos sunt:

productivitatea ridicată;

posibilitatea controlului și reglării procesului în timpul de lucru;

automatizarea procesului;

Cuptor de revenire și nitrurare

Acest cuptor va fi folosit pentru operațiile de revenire și nitrare necesare în execuția reperelor. Nitrarea este operația de îmbunătățire a stratului superficial al unui material cu azot pe adâncimi reduse(de ordinul sutimilor de milimetru) rezultând o suprafață cu o duritate extrem de ridicată (până la 1000 HV).

Principalul avantaj al acestui tip de tratament termic este că nu induce tensiuni remanente în reperul tratat.

Totodată acest tip de cuptor se poate utiliza pentru operația de revenire (operația de revenire este aplicată după operația de călire, pentru a obține duritatea prevazută) datorită temperaturilor apropiate (aproximativ 600C) la care au loc cele două procese. Operația de revenire se aplică în scopul eliminării fragilității ridicate și tenacității reduse ale pieselor călite. Ciclurile de nitrurare și revenire sunt programate de către un soft după o diagramă prestabilită unde se prevede viteza și timpii de încălzire, menținere, respectiv răcire.

Cuptor de călire în atmosfera controlată

Călirea este operația de modificare a proprietățiilor fizico-chimice a unui material în scopul asigurării unor caracteristici mecanice uniforme pe întreaga secțiune a pieselor (temperatura specifică de lucru 800-1200C). atmosfera controlată asigură eliminarea oxigenului păstrându-se astfel calitatea suprafețelor prelucrate și stabilitatea dimensională a reperelor. Tehnologiile vechi nu permiteau eliminarea oxigenului din cuva cuptorului ceea ce ducea la oxidarea suprafețelor modificarea dimensională a reperelor etc, fiind nevoia ca după operația de călire să fie prevăzute operații suplimentare de prelucrare. Utilizarea cuptorului cu atmosfera controlată va reduce consumul specific de scule(datorită diferentelor de duritate în stare necălită 22 HRC în stare călită 60 HRC) și totodată se va eficientiza traseul tehnologic al reperelor cu tratament de călire.

3.2.2. Calculul indicatorilor dinamici

Calculul indicatorilor dinamici respectivi s-a efectuat sintetic în tabelul de mai jos

Tabel 3.10. Indicatori dinamici

1) Valoarea actuala netă

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN=3950234,14-(1445574,31-1403177,9)-282193,8

VAN= 3710436,75 lei

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul scoaterii din funcțiune a obiectului dacă valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.18).

Dn=12 ani

d= 5 ani

VAN = 3950234,14·1,94-(1445574,31-1403177,9)·1,94-282193,8·3,13

VAN=7615639,78 lei

Pentru a se determina valoarea actuală netă medie anuală la 1 leu investiție (EMA) s-a utilizat relația (2.20).

=

EMA=1,09 lei

2) Coeficientul rentabiliății actualizate a investiției sau indicele rentabilității investiției s-a determinat cu ajutorul relației (2.22).

3) Randamentul investiției actualizate(Ra) s-a determinat folosind relația (2.25).

4) Rata internă de rentabilitate

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate voi calcula valoarea actuală netă cu următori factori de actualizare: 15% respectiv 20%.

În tabelul 3.11. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate când factorul de actualizare r= 15% .

Tabel 3.11. Indicatori dinamici

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN= 3289390,5-(1272010,54-2104766,85)-423289,8

VAN=3698856,51 lei

În tabelul 3.12. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate când factorul de actualizare r= 20%

Tabel 3.12. Indicatori dinamici

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN= 3569571,71-(1271611,15-3421639)-564387,6

VAN=5155211,96 lei

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se foloseste relația (2.29).

RIR= 15+(20-15)

RIR=17,08 %

5) Durata de recuperare actualizată a investiției se poate dermina folosind relația (2.30).

Dr=

Dr=0,80 ani (8 luni)

6).Valoarea actuală netă ajustată (VANA)

Algoritmul de calcul pentru valoarea actuală netă ajustată se găseste în relația (2.21)

unde:

= 11749925

r=10%

i=12,5%

T= 40%

VANA = 7034596,95 lei

3.2.3. Concluzii

Rezulă deci că investiția pe care o face interprinderea va fi restituită datorită faptului că valoarea actuală netă este pozitivă și are o rată internă de rentabilitate de 17,08%. Durata de recuperare a investiției este de sub un an ceea ce determină faptul că investiția era necesară.

Coeficientul rentabilității actualizate a investiției reflectă cifric ca ordin de mărime cel mai ridicat nivel (8,01) și este cel mai semnificativ pentru că asigură comparația între fluxul de venituri din exploatare actualizate cu efortul de investiții actualizate

Randamnetul investiției actualizate este 7,01 prin urmare acesta respectă condiția ca Ra >0 și oferă informații secvențiale față de coeficientul rentabilității actualizate dar cu o anumită specificitate care nu poate fi ignorată.

3.3. Retehnologizarea secției de mașinii unelte

Achiziția de mașini unelte este una din direcțiile principale de investiții ale S.C. RAMIRA S.A. încercându-se astfel obținerea unei productivități ridicate. Reperele specifice executate de către S.C. RAMIRA S.A. sunt în special repere care necesită mai multe operații/faze de prelucrare. Investiția inițială pentru o mașină uneltă cu 4 sau 5 axe de prelucrare este ușor amortizată datoria capacității acesteia de a grupa mai multe operații și faze. Astfel ciclul de fabricație este mult redus. Studiile arată că pentru un reper specific producției de unicate timpul efectiv de prelucrare este de aproximativ 60% diferența este consumată pentru bazare. Efectuarea mai multor operații din aceeași prindere duce la creșterea productivității cu aproximativ 30%.

S.C. RAMIRA S.A. vizează achiziția a 4 mașini unelte cu 4, respectiv 5 axe cu comandă numerică de diferite configurații și dimensiuni pentru a-și extinde capacitățile tehnologice și de producție precum și abordarea unor noi arii de prelucrare.

De asemenea achiziționarea de softuri CAM oferă posibilitatea flexibilizării producției prin avantajele oferite de programarea asistată de calculator direct pe modelul 3D și prelucrarea de suprafețe complexe

Mașina de rectificat cu platou rotativ este achizitionată pentru mărirea capacităților de rectificare plană a reperelor. Rectificarea reperelor pe acesta mașină ar duce la o creștere a productivității și calității produselor SC RAMIRA SA permitând aplicarea de noi tehnologii. Productivitatea ridicată va putea fi atinsă pe de o parte datorită suprafeței mari a platoului rotativ-permițând prelucrarea simultană a unui număr de până la 50 de ori mai ridicat decât este posibil la dotările actuale iar pe de altă parte datorită construcției robuste a acestui tip de mașină unealtă se vor putea utiliza regimuri de așchiere mai intense.

3.3.1. Echipament retehnologizat

În următorul tabel va fi prezentat echipamantele rezultate prin retehnologizare

Tabel 3.13. Echipamante retehnologizate

3.3.2. Calculul indicatorilor dinamici

Calculul indicatorilor dinamici respectivi s-a efectuat sintetic în tabelul de mai jos

Tabel 3.14. Indicatori dinamici

1) Valoarea actuală netă

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN=15725861,57-(13049954,46-1403177,9)-1732145,05

VAN= 14975541,06 lei

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul scoaterii din funcțiune a obiectului dacă valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.18).

Dn=12 ani

d= 5 ani

VAN =[2386810,8·1.1+7708189,42·1.1+2040116,25·1,1+2462280·1.1+

1128465,1·1,1-[(1919338-3437239) ·1.1+(7403729,16-3426239) ·1.1+(1348593-3418239) ·1,1+(1386333-3415239) ·1.1+(991761,3-3411239) ·1,1]-1732145,05·1,1

VAN=34326405,23 lei

Pentru a se determina valoarea actuală netă medie anuală la 1 leu investiție (EMA) s-a utilizat relația (2.20).

=

EMA==0,72

2) Coeficientul rentabiliății actualizate a investiției sau indicele rentabilității investiției s-a determinat cu ajutorul relației (2.22).

%

3) Randamentul investiției actualizate(Ra) s-a determinat folosind relația (2.25)

4) Rata internă de rentabilitate

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate vom calcula valoarea actuală netă cu urmatorii factori de actualizare: 15% respectiv 20%

În tabelul 3.15. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate când factorul de actualizare r= 20%.

Tabel 3.15. Indicatori dinamici

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN= 36735376,35-(10792032,14-2104766,85)- 3464290,1

VAN=24583820,96 lei

În tabelul 3.16 este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate când factorul de actualizare r= 15 %.

Tabel 3.16 Indicatori dinamici

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN= 29967475,77-(12291436,9-3421639)-2598217,57

VAN=18499460,3 lei

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate s-a folosit relația (2.29).

RIR= 15+(20-15)

RIR=17,14 %

5) Durata de recuperare actualizată a investiției se poate determina folosind relația (2.30).

Dr=

Dr=4,93 ani (4 ani și 9 luni)

6) Valoarea actuală netă ajustată (VANA)

Algoritmul de calcul pornind de la relația (2.21) pentru valoarea actuală netă ajustată se găseste mai jos, unde:

= 11749925

r=10%

i=12,5%

T= 40%

VANA=68073,96 lei

3.3.3. Concluzii

Pentru secția de mașinii unelte investiția interprinsă va fi recuperată datorită faptului ca VAN este pozitivă.

O dată cu calculul VAN a avut loc testarea investiției la rata de actualizare 10% și s-a constatat ca investiția admite o rată de actualizare criteriu mai ridicat și că rata internă de rentabilitate va avea un nivel cifric mai ridicat de 10%.

Prin urmare s-a impus deci testarea investiției cu o rată mai ridicată de 10% cum ar fi 15% care are VAN=18.499.460,3 lei

Se continuă testarea investiției cu o rată de acualizare de 20% în care

VAN=24.583.820,96lei

Prin urmare RIR=17,14 %

3.4. Retehnologizarea SC RAMIRA SA

3.4.1. Echipament retehnologizat

În următorul tabel va fi prezentat echipamantele rezultate prin retehnologizare.

Tabel 3.17 Echipamante retehnologizate

3.4.2. Calculul indicatorilor statici

Înainte de retehnologizare

În tabelul 3.18 sunt prezentate echipamantele existente înainte de retehnologizare precum și valoarea capacității previzionată la începutul anului 2007.

la cursul 3,55 din data de 30.08.2007

Tabel 3.18 Echipamente existente înainte de retehnologizare

Capacitatea de producție pentru un schimb

Pentru a se putea determina capacitatea de producție se va folosi relația (2.1).

Q= 1190+1530+170+737+1247+510+227+114+284+114+114

Q= 6234 ore/lună

Numărul de personal

Numărul personalului direct productiv înainte de retehnologizare(2007) este de 110 persoane.

Numărul personalului indirect productiv înainte de retehnologizare (2007) este de 239 persoane.

3) Valoarea producției

Pentru a se putea determina valoarea producției se foloseste formula (2.8), prin urmare va fi prezentat un exempu de calcul mai jos:

P1=1190 ·53,32 ·8=507.606,4 lei

În urma calculelor efectuate valorile producției vor fi trecute în tabelul 3.19.

Tabel 3.19. Valoarea producției

4) Cheltuieli la 1000 lei producție

Folosind relația (2.9) am obținut în urma calculului urmatorul rezultat

lei/lună

5) Profit

Pentru determinarea profitului brut s-a folosit relația (2.10)

P=2944225,3-528608,5

P=2415616,8 lei

P=2415616,8-386498,68

P=2029118,2 lei

6) Rentabilitatea

Folosind relația (2.12) am obținut în urma calculului urmatorul rezultat

==383,86

7) Productivitatea muncii

Folosind relația (2.13) am obținut în urma calculului urmatorul rezultat:

W==56,67

După retehnologizare

În tabelul 3.20 sunt prezentate echipamantele existente după retehnologizare precum și valoarea capacității previzionată la începutul anului 2008.

la cursul 3,60 din data de 30.09.2008

Tabel 3.20 Echipamantele existente după retehnologizare

Capacitatea de producție pentru un schimb

Pentru a se putea determina capacitatea de producție se va folosi relația (2.1)

Q=794+114+1360+340+794+284+624+227+170+567+227+227+284+114+1080+114+114+114+227+227+227+964+1134+397+850+340

Q= 11900 ore/lună

Numărul de personal

Numărul personalului direct productiv după retehnologizare(2008) este de 194 persoane.

Numărul personalului indirect productiv după retehnologizare (2008) este de 147 persoane.

3) Valoarea producției

Pentru a se putea determina valoarea producției se foloseste formula (2.8), prin urmare va fi prezentat un exempu de calcul mai jos:

P=794·64,8·8=411609,6

În urma calculelor efectuate valorile producției vor fi trecute în tabelul 3.21.

Tabel 3.21. Valoarea producției

4) Cheltuieli la 1000 lei producție

Folosind relația (2.9) am obținut în urma calculului urmatorul rezultat

lei/lună

5) Profit

Pentru determinarea profitului brut s-a folosit relația (2.10)

P=6175017,6-961954,6

P=5213063 lei

P=5213063-834090,08

P=4378973 lei

6) Rentabilitatea

Folosind relația (2.12) am obținut în urma calculului urmatorul rezultat

==455,21

7) Productivitatea muncii

Folosind relația (2.13) am obținut în urma calculului urmatorul rezultat

W==61,34 lei

Fig. 3.2. Productivitatea firmei

Din graficul reprezentat în fig.3.2, se poate obseva faptul că firma realizează o creștere a productivității față de anii precedenți. Acestă creștere se datorează investiției pe care o face firma în anul 2008 prin aducerea de noi instalații și echipamente tehnologice și prin mărirea personalului direct productiv, prin creșterea performanței personalului, prin creșterea gradului de inovare, prin realizarea unei game variate de produse specifice industriei auto,etc

3.4.3. Calculul indicatorilor dinamici

Calculul indicatorilor dinamici respectivi s-a efectuat sintetic în tabelul de mai jos:

Tabel 3.22 Indicatori dinamici

În continiuare voi prezenta urmatoarele grafice bazate pe calculele indicatorilor dinamici

Fig. 3.3. Venituri din exploatare

Din graficul reprezentat de fig.3.3, se poate observa faptul că în urma retehnologizării se inregistrează o ușoară creștere a veniturilor fapt ce demonstrează că investiția interprinsă de către S.C. RAMIRA S.A. a fost benefică.

Fig.3.4. Cheltuieli de exploatare după retehnologizare

Fig.3.5. Flux de lichidități

În fig. 3.5. se poate observa Proiecția fluxului de lichidități care s-a realizat pentru perioada considerată în corelație cu intrările și ieșirile de numerar aferente activității și în corelație și cu celelalte prognoze contabile întocmite.

1) Valoarea actuala netă

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN= 186644717,6-(163185448,8-14031779)-2355242,6

VAN= 39846290,4 lei

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul scoaterii din funcțiune a obiectului dacă valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.18).

Dn=12 ani

d= 5 ani

VAN= (106394011,6+115787744,8+125635869,2+125734848,3+113983927,9)-(88900411,95+94161944,12+9978634,35+99763425,22+92750097,02)-73917602,1

VAN = 38249287 lei

Pentru a se determina valoarea actuală netă medie anuală la 1 leu investiție (EMA) s-a utilizat relația (2.20).

=

EMA=

EMA=1,40

2) Coeficientul rentabiliății actualizate a investiției sau indicele rentabilității investiției s-a determinat cu ajutorul relației (2.22).

%

3) Randamentul investiției actualizate(Ra) s-a determinat folosind relația (2.25)

4) Rata internă de rentabilitate

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate vom calcula valoarea actuală netă cu urmatori factori de actualizare: 15% respectiv 20%

În tabelul 3.23. este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate când factorul de actualizare r= 15%

Tabel 3.23 Indicatori dinamici

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16).

VAN= 162580904,6-(143060141,4-14031779)-3532863,9

VAN=20019678,3 lei

În tabelul 4.24 este prezentat calculul ratei interne de rentabilitate când factorul de actualizare r= 20%

Tabel 3.24 Indicatori dinamici

Pentru a putea determina valoarea actuală netă la momentul începerii construcției obiectului când valorile anuale sunt variabile s-a folosit relația (2.16)

VAN= 144465546,4-(127309398,5-3421639)-4710485,2

VAN=15867301,7 lei

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate s-a folosit relația (2.29).

RIR= 15+(20-15)

RIR=17,78 %

5) Durata de recuperare actualizată a investiției se poate determina folosind relația (2.30).

Dr=

Dr=6,70 ani (6 ani și 7 luni)

6).Valoarea actuală netă ajustată (VANA)

Algoritmul de calcul pornind de la relația (2.21) pentru valoarea actuală netă ajustată se găseste mai jos, unde:

= 11749925

r=10%

i=12,5%

T= 40%

În tabelul 3.25 va fi prezentat partea de rambursare a capitalului respectiv partea de cheltuieli financiare pe 5 ani.

Tabel 3.25 Suma anulității nete

VANA= 7194529,59 lei

3.4.4. Concluzii

Rezultă că față de realizările perioadei precedente, societatea comercială și-a propus o sporire a valorii tuturor indicatorilor, ceea ce în condiții normale de evoluție a prețurilor presupune dezvoltarea activității de producție și comercializare, urmărindu-se reducerea stocurilor și micșorarea ponderii cheltuielilor materiale și a cheltuielilor cu materialele, cu repercursiuni în costuri.

Din graficul reprezentat în Fig.3.2, se poate obseva faptul că firma realizează o creștere a productivității față de anii precedenți.

Acestă creștere se datorează investiției pe care o face firma în anul 2008 prin aducerea de noi instalații și echipamente tehnologice și prin mărirea personalului direct productiv, prin creșterea performanței personalului, prin creșterea gradului de inovare, prin realizarea unei game variate de produse specifice industriei auto,etc.

Aceste investiții se impun datorită cerințelor tot mai mari de pe piață de a fi mai comptitiv și eficient și aduc după sine un efort financiar considerabil.

Se poate observa faptul că rata internă de rentabilitate are un rol important în stabilirea valori actuale nete astfel la creșterea ratei de actualizare VAN devine mult mai mică.

Prin urmare dacă: r= 15% atunci VAN = 20019678 lei

r= 20% atunci VAN=15867301,7 lei

Din graficul reprezentat de fig. 3.3 ,,Venituri din exploatare,, se poate observa faptul că în urma retehnologizării se înregistrează o ușoară creștere a veniturilor fapt ce demonstrează că investiția interprinsă de către S.C. RAMIRA S.A. a fost benefică.

În fig. 3.5 se poate observa Proiecția fluxului de lichidități care s-a realizat pentru perioada considerată în corelație cu intrările și ieșirile de numerar aferente activității și în corelație și cu celelalte prognoze contabile întocmite.

3.5. Metoda minimizării costului mediu al mijlocului fix

Se bazează pe volumul investiției, cheltuielile de exploatare normale sunt considerate ca având creșteri uniforme de la o perioadă la alta. Metoda se bazează pe costul minim al utilajului dat de valoarea de investiție.

Acestă metodă se utilizează în momentul în care se consideră luarea unei decizii de înlocuire a mijloacelor fixe cu altele noi, adică atunci când dotările existente nu se mai justifică din punct de vedere economic.

În continuare voi calcula fiecare cost minim al utilajului având următoarele procente ale cheltuielilor de exploatare date de firma SC RAMIRA SA:

Tabel 3.26 Valoarea procentul pe perioada de 12 ani a cheltuielilor de exploatare

La calcularea costului minim pentru tratamente termice, mașinii unelte, poduri rulante cu telecomandă am luat cheltuielie de exploatare într-o perioadă de 12 ani. Prin urmare voi prezenta un exemplu de calcul din fiecare categorie conform formulei de mai sus.

Folosind relația (1.1) am obținut rezultatele de mai jos care sunt prezentate în tabelul 3.27.

1) Instalația de călire inductivă la înaltă frecvență

I= 444.337,5 lei

= 107.061,30 lei

2) Mașina de alezat și frezat CNC 4 axe+pinolă

I= 2132820 lei

lei

3) Pod rulant cu telecomandă de la sol 16 t – 2 buc

I= 373243,5lei

= 59.954,32 lei

La calcularea costului minim pentru softuri am luat cheltuielie de exploatare într-o perioadă de 5 ani, astfel avem:

4) Soft DELCAM centru orizontal 5 axe

I= 159961,5 lei

=44725,73 lei

În tabelul 3.27. este reprezentat costul mediu al fiecărui mijloc fix

Tabel 3.27. Costul mediu al fiecărui mijloc fix

Cap.4. Concluzii și contribuții personale

4.1. Concluzii

Pe baza consultării materialului bibliografic avut la dispoziție și a documentării la întreprindea SC RAMIRA SA s-au remarcat următoarele aspecte caracteristice:

1) În urma analizei efectuate se poate concluziona că acestă investiție este benefică pentru firmă ca entitate economică cât și pentru mediul de afaceri economic și social în care acționeză societatea.

2) În urma derminării indicatorilor se poate observa că investiția făcută de firmă aduce o creștere a ciferei de afaceri și implicit a exportului având în vedere că 70% producția firmei este destinată exportului

3) În ceea ce priveste principalii indicatori de eficiență a investiției perasamblul interprinderii înregistrează niveluri ce pot fi apreciate ca reflectând efecte pozitive ale acesteia.

Astfel:

a) rata internă de rentabilitate – respectiv 17,78 %- este superioară ratei inflației,

b) valoarea actualizată netă se situează la 39.846.290,4 lei, ceea ce reprezintă un nivel mai mult decât acceptabil.

4) În cazul analizei indicatorilor statici se poate trage următoarele concluzii

a) O dată cu realizarea investiției va crește și numărul de personal al interprinderii prin urmare capacitatea de producție va crește cu 50% față de perioada cuprinsă înainte de retehnologizare. Creșterea capacității de producție se datoreză reduceri timpilor de prelucrare rezultat prin apariția utilajelor noi.

b) Se poate observa o diferență între valoarea producției înainte de rehnologizare și după rethnologizare astfel că avem valoarea producției înainte de retehnologizare este egală cu 2.944.225,3 lei calculată la prețul de 15 euro/oră rezultănd un profit brut de 2415616,8 lei iar valoarea producției estimată după retehnologizare este de 6.175.017,6 lei calculată la prețul de 18 euro/oră ceea ce va genera un profit brut de 5.213.063 lei; valorea profitului brut ce se găsesc în bilanț reprezintă 46% din valoarea profitului brut estimat.

c) Rentabilitaea interprinderii evidențiază o creștere pozitivă față de anul 2007

4.2. Contribuții personale

1) Am identificat materialul bibliografic și documentar, prin urmare acesta este:

-Aspecte privind retehnologizarea;

-Eficiența economică a retehnologizării;

2) Am identificat centrele de informații din cadrul firmei;

3) Am studiat și prelucrat informațiile financiare contabile din situațiile financiare ale scocietății comerciale;

4) Pe baza rezultatelor obținute în urma analizelor am întocmit tabele și grafice care m-au ajutat la evidențierea clară a rezultatelor analizei efectuată;

5) Prin concluziile la fiecare capitol am interpretat rezultatele obținute;

6) Rezultatele analizei au fost prezentate factorilor de răspundere de al societatea comercială unde am realizat studiu de caz

7) Față de analiza realizată de către societate am aprofundat prin acest studiu calculul indicatorilor statici și dinamici care stau la baza evidențierii aspectelor legate de eficiența economică a retehnologizării realizată la SC RAMIRA SA

8) În finalul lucrării am prezentat concluziile și o serie de aspecte legate de modul în care retehnologizarea studiată afectează(influiențează) activitatea economică a societății comerciale RAMIRA SA.

BIBLIOGRAFIE

1) Brabie, Gh., Optimizarea proceselor și echipamentelor tehnologice de prelucrare

mecanică, Ed. AGIR, București 2006.

2) Buibăr, Gh., Eficiența economică a proiectelor de investiții, Ed. Universitatea tehnică construcții, București 1997.

3) Gâf-Deac, I., Dezvoltarea structurală a tehnologiilor moderne, Ed. All Beak, București 2001.

4) Chirică, L. Managementul transferului internațional de tehnologie, Ed. All Educational S.A., București 1997.

5) Cistelecan, L.M., Economia eficiența și finanțatrea investițiilor, Ed. Economică,

București 2002.

6) Cistelecan, L., Procesul investițional, Ed. Academiei, București 1983

7) Nicolae, A., ș.a Eficiența și finanțarea investițiilor, Cluj-Napoca, 1988

8) Matei, Ș., Evaluarea eficienței economice. Sinteză și sisteme, Ed. Facla, Timișoara, 1986.

9) Romanu, I., ș.a Optimizarea utilizării resurselor investiționale și a capitalului fix, Lito, ASE- București 1993.

10) *** – www.ramira.ro accesat în luna februarie 2009.