Cresterea Durabila a Performantei Economice Si a Competitivitatii Micilor Pomicultori Prin Asociere Si Cooperare

Abstract: Necesitățile obiective caracteristice activității producției materiale în agricultura Republicii Moldova au determinat fenomenul socio-economic de asociere a producătorilor agricoli. Condițiile dure impuse de economia de piață întreprinderilor agricole, determină cerințe sporite față de utilizarea și gestionarea factorilor de producție, desfacerea producției, selecția furnizorilor, etc. Totodată, putem identifica ca circumstanțe specifice întreprinderilor agricole, diferența mare dintre prețurile la producția agricolă și prețurile la mijloacele de producție achiziționate de la alte ramuri, situația financiară nesatisfăcătoare, necesitatea de a se conforma la cerințele piețelor de desfacere, cît și a întreprinderilor de prelucrare-procesare, riscul mare și incertitudinea determinată de condițiile climaterice, ș.a. În acest context, asocierea și cooperarea micilor producători agricoli în grupe de producători sau alte structuri devine o oportunitate pentru dezvoltarea micilor producători agricoli, precum și o modalitate de raționalizare și eficientizare a activității economice desfășurate de ei.

Material și metodă

Întroducere

O șansă a micilor pomicultori de a-și întări puterea economică, de a-și ridica competitivitatea produselor sale pe piață este asocierea și cooperarea. Asocierea le permite fermierilor mici sa-și consolideze terenurile, asigurând loturi de producție omogenă, calitativă în cantități mai mari, să-și construiască frigidere, instaleze linii de sortare, calibrare, ambalare a fructelor, etc. Aceasta la rândul său le va permite negocierea pe piață a unor contracte de vînzare-cumpărare mult mai avantajoase, iar lucrînd împreună, producătorii de fructe și-ar putea îmbunătăți accesul la lanțuri de distribuție orientată către exportul în Uniunea Europeană și ar putea finanța mai ușor activități vitale precum procurarea inputurilor, comercializare, distribuție și promovare.

Rezultate și discuții

Ramura pomicolă a țării noastre se confruntă cu multe probleme structurale, dintre care cele mai semnificative le considerăm:

fragmentarea excesivă a terenurilor, cu precădere în zonele favorabile culturilor pomicole;

suprafața medie a întreprinderilor mult mai mică decît suprafața minimă necesară unei întreprinderi pomicole pentru a deveni viabilă;

slaba asociere la nivel tehnologic și mai ales în valorificarea producției de fructe.

Deci, un important factor ce influențează negativ valorificarea, desfacerea producției, calitatea produselor, aprovizionarea și, nemijlocit, veniturile pomicultorilor este slaba asociere și cooperare în domeniul pomicol. Micii pomiculltori nu au prea multe șanse să vîndă producția în supermarketuri, pe piețe externe sau să livreze producția unei unități de procesare, iar livrarea producției pe piața locală nu le asigură venituri înalte, deoarece sunt nevoiți din cauza Embargoului Rusesc la fructe, și dacă nu au acces la piețele externe, să-și vîndă producția întreprinderilor procesatoare la un preț foarte mic, ceea ce nu le asigură recuperarea investițiilor efectuate în domenul producerii produselor.

Împortanța asocierii în agricultură este determinată, în principal, de următoarele elemente:

creșterea performanțelor în gestionarea intereselor economico-financiare ale producătorilor privați;

valorificarea potențialului și proprietății individuale din agricultură prin posibilitatea modernizării bazei tehnico-materiale;

asigurarea serviciilor acceptate pentru activitățile agricole, de la cele legate strict de producție, pînă la celelalte servicii, cum ar fi: aprovizionarea, întreținerea, valorificarea eficientă a produselor și altele.

În planul progresului social, întreprinderile asociative asigură o anumită stabilitate socială în agricultură, păstrînd proprietatea formelor de tip familial, atenuînd o serie de privațiuni determinate de munca grea în agricultură. Ponderea producției marfă agricolă vîndută prin organizțiile de tip asociativ în țările dezvoltate ale UE, în SUAși în Japonia, este în medie de peste 50%. Însă, sunt și țări în care, la unele tipuri de cooperative, ponderea depășește chiar 70%.(manual de management al fermei, p.213)

Printre premisele cele mai importante ale procesului de asociere evidențiem: nivelul scăzut de organizare a producătorilor primari; potențialul de producție scăzut ca rezultat al fragmentării excesive a terenurilor agricole; instabilitatea prețurilor, dictată de cererea de piață; accesul limitat al producătorilor la piețe; costuri mari de producție și competitivitate redusă; lipsa practicilor de manipulare postrecoltare, precum și lipsa de informații obținute rapid și veridic legate de piață și de posibilitățile de comercializare a producției în condiții avantajoase.

În Republica Moldova, asocierea în agricultură este un fenomen în creștere, însă există multe bariere care trebuie depășite. Printre problemele care încetinesc procesul de asociere putem menționa următoarele:

cu toate că asocierea se bazează pe relațiile interpersonale, capitalul social pus la dispoziție de membrii cooperației este unul scăzut;

comunicarea slabă între agricultorii din aceeași comunitate și lipsa de informații privind beneficiile asocierii;

absența sprijinului din partea autorităților locale în facilitarea procesulului de asociere.

Până în prezent, cooperarea în vînzarea producției și infrastructura post-recoltă a fost foarte redusă, de aceea ne permitem să afirmăm cu certitudine, că stimularea creării de forme asociative ale producătorilor este una destul de importantă, necesară și oportună la etapa actuală. Micii producători agricoli se pot asocia sub următoarele forme asociative: grupuri de producători, cooperative, asociații agricole. Acestea ar putea obține ca beneficii:

o mai buna poziție pe piață;

prețuri mai mari pentru produsele sau bunurile comercializate, negociere directă, eliminarea intermediarilor;

informații despre piață obținute mai ușor și ieftin;

costuri mai mici pentru realizarea investițiilor;

eficiență ridicată, reducerea cheltuielilor de desfacere, transport, condiționare;

scăderea riscului deoarece acesta este preluat de grup nu doar de un singur producător.

În Republica Moldova, cadrul legal de organizare, recunoaștere și funcționare a grupurilor de producători agricoli, care au drept scop valorificarea producției membrilor grupului, îmbunătățirea eficienței activității acestora, planificarea producției, concentrarea ofertei, organizarea desfacerii produselor agricole, precum și condițiile de acordare a sprijinului financiar, ce țin de organizarea și funcționarea acestora este stabilit prin ”Legea Nr.312 din 20.12.2013 privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora”, iar crearea, funcționarea, reorganizarea și lichidarea grupurilor de producători agricoli se reglementează de prezenta lege, de Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Codul civil, Codul fiscal și de alte acte normative. 

Grupurile de producători sunt organizații economice (persoane juridice cu scop lucrativ și gestiune economică) recunoscută în modul stabilit în calitate de grup de producători. Se constituie și funcționează la inițiativa liberă a producătorilor, bazată pe unitatea de interes și acțiune a grupului, pentru comercializarea producției membrilor. (”Legea Nr.312 din 20.12.2013 privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora”, p. WWWWW) [8]

Grupul de producători agricoli se poate constitui în una din formele juridice de organizare prevăzute de legislația în vigoare, și se formează din cel puțin 5 membri, persoane fizice (care desfășoară activitate de întreprinzător) și/sau juridice, din care nici unul din ei nu poate deține mai mult de 20% din voturi la adunarea generală, care realizează producția proprie prin intermediul grupului de producători agricoli cel puțin:

50% – în primul an de activitate;

60% – în al doilea an de activitate;

75% – în al treilea an de activitate și următorii.

Calitatea de membru al unui grup de producători poate fi dobândită de către orice producător agricol, care este deținătorul legal al bazei de producție și își declară în scris intenția de a comercializa producția proprie, ca grup de producători, în conformitate cu prevederile legii respective. Membri într-un grup de producători pot fi:

Societăți comerciale, conform Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992, Codul civil al Republicii Moldova;

Cooperativele de producție și întreprinzător, conform Legii nr. 1007/2002 și Legii nr. 73/2001;

Persoanele fizice (gospodăriile țărănești și întreprinderi individuale), înregistrate în modul stabilit, conform Legii nr. 1353 din a.2000;

Orice altă formă juridică de asociere, conform legislației în vigoare.

Constituirea și funcționarea grupurilor de producători trebuie să se bazeaze pe următorele condiții:

Se formează din cel puțin 5 membri;

Dovedesc prin evidența contabilă o valoare minimă a producției comercializate, pentru grupa de produs pentru care se solicită recunoașterea, de cel puțin 10 mii euro, echivalent în lei;

Respectă criteriile de recunoaștere a grupului de producători;

Dețin un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare și urmărire cantitativă, calitativă și valorică a producției membrilor.

În calitate de autoritate competentă pentru recunoașterea și monitorizarea grupurilor de producători este Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a emis Regulamentul privind procedura de recunoaștere a grupurilor de producători, care uremează a fi aplicat de producătorii agricoli interesați. Ministerul ia deciziile de acordare a recunoașterii, precum și de retragere a recunoașterii grupurilor de producători, conform cerințelor stabilite în legea sus-menționată, precum și duce evidența grupurilor de producători recunoscute, și asigură prin intermediul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, alocarea de suport financiar pentru susținerea creării grupurilor de producători. Ajutorul financiar se acordă grupurilor de producători, recunoscuți și înregistrați, la cererea grupului de producători agricoli, de către AIPA, reieșind din veniturile anuale obținute din vînzarea produselor pentru care s-a înființat grupul, în următoarele proporții:

5% – în primul an de activitate;

4% – în al doilea an;

3% – în al treilea an;

2% – în al patrulea an;

1% – în al cincilea an. (legea)

În tabelul ce urmează, prezentăm nivelul fondului de subvenționare de către AIPA la cererea asociațiiilor profesionale în domeniu.

Tabelul 1. Repartizarea fondului de subvenționare conform asociațiilor profesionale în Republica Moldova pe a.2014

Sursa: AIPA Totalurile subvenționării activităților agroindustriale în anul 2014

Conform datelor din tabel, observăm că în a.2014 cea mai mare parte a subvențiilor acordate asociațiilor de profil au fost acordate membrilor Federației Naționale a Fermierilor din Moldova (45,01%), care întrunește 22 grupuri de producători din care 6 în domeniul pomiculturii. Pe locul doi se clasează Federația Națională a Agricultorilor din Moldova Agroinform cu 31,35% și care întrunește 4500 membri, iar pe locul trei se află Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe (APEF) Moldova Fruct cu 6,81%, și care are în componența sa 120 membri. Celelalte asociații de profil au obținut subvenții într-o proporție mai mică, chiar dacă numărul membrilor subvenționați din o parte din aceste asociații este mai mare decît în cele trei asociații subvenționate la un nivel mai înalt.

Dacă comparăm mărimea subvențiilor alocate în mediu, pe 1 membru, în cadrul celor trei asociații, atunci constatăm, că în Federația Națională a Fermierilor din Moldova unui membru îi revine 169 mii lei; în Federația Națională a Agricultorilor din Moldova Agroinform – 155 mii lei, iar unui membru a APEF Moldova Fruct – 492 mii lei. Deci, putem afirma că în ramura pomicolă a țării în a.2014 au fost alocate mai multe subvenții în scopul dezvoltării ei și creșterii competitivității produselor cu valoare adăugată înaltă, care reprezintă un domeniu strategic destul de important în economia țării noastre. Însă, suntem convinși că o altă parte din întreprinderile agricole, care se ocupă cu crșterea fructelor au obținut și ele anumite subvenții prin intermediul asociațiilor din care fac parte ca membri.

Totodată, menționăm că din fondul total de subvenții pentru a.2014 (460 mln. lei), 64,5 % sau în valoare absolută 296,7 mln. lei au fost acordate producătorilor agricoli prin intermediul asociaților de profil care sunt create și înregistrate.

Ca organizație de profil în domeniul pomiculturii, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” are ca scop de a fortifica industria de producere a fructelor, activând într-un ciclu închis ce cuprinde următoarele componente: fondarea livezilor noi cu material biologic de standarde internaționale, producerea, recoltarea, păstrarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea și desfacerea producției. Asociația întrunește 120 de membri, care sunt la etapa actuală cei mai de forță producători și exportatori de fructe din Moldova. Membrii asociației dispun de livezi moderne și produc după principiul ultimelor tendințe din domeniu, fapt care i-a unit pentru a promova și mai departe cultura producerii fructelor după cele mai înalte standarde. În prezent membrii asociației dețin peste 10000 ha de suprafețe pomi-legumicole, produc un sortiment de fructe bogat: 26 soiuri de măr, 12 soiuri de prun, 9 soiuri de cireș și 14 soiuri de piersic, dispun de infrastructură modernă de producere, procesare, păstrare și ambalare a producției agricole. Calitatea înaltă a fructelor, depozitele frigorifice moderne, cu capacitatea de păstrare de peste 35 mii tone, de care dispun membrii asociației, permit exportul fructelor pe tot parcursul anului, iar membrii asociației sunt gata să exporte fructe moldovenești consumatorilor din CSI, UE și alte țări.

În ceea ce privește, culturile nucifere în Republica Moldova este creată organizația obștească Uniunea Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere, membrii căreia sunt asociațiile obștești a producătorilor de culturi nucifere existente în fiecare raion din țară.

În domeniul producerii pomușoarelor în republică este creată ONG Asociația Producătorilor de Pomușoare ”Bacifera” care promoveaza interesele producatorilor de pomusore și acordă serviciile necesare, și care actualmente întrunește 47 membri reprezentanti ai gospodariilor taranesti, cooperative agricole, societati cu raspundere limitata etc. producatori de pomusoare.

Federația Națională a Agricultorilor din Moldova Agroinform, care reprezintă interesele a 15 ONG-uri regionale ce includ peste 4500 fermieri și antreprenori membri orientați la piață, este o altă organizație neguvernamentală, care are ca domeniu strategic, ce cumulează o experiență de peste 10 ani, activitatea de asistență în cooperarea fermierilor, crearea și asistarea grupurilor de producători. În anul 2014 de către această federație au fost create 10 cooperative, dintre care 5 specializate în colectarea și procesarea laptelui, iar altele 5 în comercializarea fructelor și strugurilor de masă. Veniturile din vînzări totale pentru 2014 al acestor 10 cooperative constituie 10,17 mln. lei, din care vînzările cooperativelor de lapte reprezintă 27,4%, iar al cooperativelor horticole 72,6%. Cooperativele de lapte au reușit să își mărească vînzările în 2014 cu circa 12%, datorită creșterii numărului de membri și sporirea numărului de vaci deținute de membri. Cooperativele de struguri de masă la fel și-au crescut vînzările în jur de 10%, datorită prețurilor favorabile ale anului trecut. Doar cooperativa specializată pe fructe, a vîndut numai 50% din volumul total de producție, ca urmare a embargoului impus de Federația Rusă.

Tot cu suportul Agroinform, în 2014 au fost create 7 grupuri de producători după model nou cu cca. 36 membri. Grupurile se ocupă cu creșterea merelor, prunelor, strugurilor de masă și producerea mierii de albine. Organizațiile producătorilor (cooperative și/sau grupuri de producători) sunt structuri de afaceri extrem de importante pentru fermieri, în special în contextul semnării Acordului de Liber Schimb cu UE.

În prezent sectorul horticol moldovenesc înregistrează un număr foarte mic de grupuri formale (organizate cu forma juridică de organizare cooperative de întreprinzător), dar există un număr semnificativ de grupuri neformale dezvoltate și susținute de Agenția Națională de Dezvoltare Rurală ACSA, Federația Națională a Agricultorilor din Moldova Agroinform și asociațiile sectoriale. Politica statului se axează asupra catalizării procesului de consolidare a grupurilor neformale în grupuri formale, precum și crearea unor noi grupuri. Una din metodele prin care statul susține în prezent asocierea largă a producătorilor agricoli este introducerea în cerințele de eligibilitate în procesul de subvenționare a calității de membru al unei asociații profesionale de profil și/sau al unei organizații profesionale pe produs. De asemenea, statul prin politicile sale urmează să încurajeze și asocierea largă a producătorilor în alte scopuri decît comercializarea producției, precum schimbul experienței la implementarea tehnologiilor moderne sau comunicare mai bună a cerințelor pieței. Acest lucru dacă se va întîmpla, va deveni un deosebit avantaj pentru micii pomicultori în direcția creșterii performanțelor economico-financiare a acestora, precum și la sporirea calității vieții populației, în special a celei rurale, la dezvoltarea socio-economică a țării.

Referindu-ne la forma de asociere – cooperativa, precum și la nivelul de evoluție a numărului acestora, menționăm că în anii 90, perioadă cînd s-a început trecerea de la economia planificată la cea de piață, în republică funcționau 3250 de cooperative, tipurile principale fiind: cooperativele de consum, de proiectare și construcție, agricole ș.a. Însă, odată cu dezvoltarea cadrului legislativ general și specific în domeniul cooperativelor – Legea privind cooperativele de întreprinzător, Legea cu privire la cooperație, Legea cooperației de consum, Legea privind cooperativele de producție, Codul Civil, – forma de asociere cooperatistă și-a diversificat tipurile, fiind prezentă actualmente prin cooperative de consum, cooperative de producție, cooperative agricole, cooperative de întreprinzător ș.a. Dar, numărul acestor cooperative în ansamblu pe perioada anilor 1990-2014 nu a înregistrat creșteri deosebite. Astfel, conform datelor Registrului de Stat al Camerei Înregistrării de Stat, la data de 01.01.2014 în Republica Moldova existau 3987 cooperative (de producție, de consum, de întreprinzător), adică cu 737 sau cu 22,7% mai mult față de a.1990. Ponderea cooperativelor în totalul întreprinderilor înregistrate este la un nivel încă scăzut, constituind doar 2,4 % în a.2014.

Deși au fost constituite asociații reprezentative ale producătorilor agricoli, totuși, moștenirea perioadei comuniste își face simțită prezența în reticența agricultorilor moldoveni de a se asocia și coopera. Producția de fructe rămâne foarte fragmentată. Până în iulie 2014, doar 14 cereri de asociere au fost aprobate de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Un exemplu elocvent în ceea ce privește asocierea și crearea grupurilor de producători în pomicultură este și cazul Cooperativei de Întreprinzători ”Fruva Natural” din satul Văratic, r-nul Rîșcani. Această cooperativă a fost creată cu suportul experților MAC-P în martie 2014, de către 5 fermieri specializați în cultivarea merelor și prunelor. Cooperîndu-se agricultorii au reușit să consolideze 50 ha de plantații și produc anual peste 1000 tone de mere și prune de opt  soiuri: Idared, Simirenco, Florina, Slava, Golden, Mantuaner, Akane, Stenlei. Anume prin asociere membrii cooperativei au avut posibilitatea să-și construiască un frigider cu o capacitate de 1000 tone, să-și procure echipamentul frigorific pentru dotarea acestuia, să-și procure și să instaleze o linie de sortare precum și procurarea unui stivuitor.

Concluzii

În contextul problemelor structurale ale sectorului pomicol (dimensiunea mică și fragmentarea întreprinderilor, numărul mare de întreprinderi de mici dimensiuni), dar și al efectelor schimbărilor climatice și al gradului redus de adaptare la cerințele pieței, asocierea și cooperarea dintre producători sunt esențiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere, procurarea utilajelor și tehnologiilor agricole, creșterea gradului de acces la credite, introducerea inovațiilor și a ideilor noi de management.

Micii fermieri trebuie să coopereze în structuri asociative bine organizate, menite să asigure legătura acestora cu piața de desfacere, în scopul îmbunătățirii și adaptării producției, atît la cerințele pieței (incluzând aspectele legate de caracterul cantitativ, calitativ și continuu al aprovizionării și de siguranță alimentară), cât și la preferințele consumatorilor. Structurile organizate de acest tip (grupuri de producători, asociații și/sau cooperative de întreprinzători) ar putea sprijini micii producători în valorificarea produselor membrilor acestora, degrevând astfel producătorul de sarcina vânzării producției, ceea ce contribuie la o mai bună integrare a micilor producători pe piață și la nivelul lanțurilor scurte de aprovizionare.

Agricultorii trebuie să înțeleagă, că doar unindu-se vor avea rezultate mai bune, pe care ar fi dificil să le obțină activând fiecare în parte. Cazurile de succes în domeniul cooperării ne demonstrează avantajele evidente ale acesteia prin venituri din vînzări sporite, investiții, accesarea piețelor etc. Însă, un factor important în obținerea succesului este gândirea și atitudinea antreprenorială a membrilor cooperativei sau grupului. Crearea unui grup de producători le-ar permite acestora să obțină anumite facilități și ulterior rezultate economice mai bune.

Bibliografie

Legea Nr.312 din 20.12.2013 privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora”;

Drăghici M., Oancea M. et. al. Manual de management al fermei, București, Editura Atlas Press, 2004, p.212, ISBN 973-7767-03-9, 257 p.

www.cis.gov.md

Pagină: A4, câmpuri: sus, jos 2,5 cm, stânga 3,0 cm, dreapta 1,5 cm.

Titlu: centrat, majuscule, corp 12, Bold (urmat de un rând liber)

Autori: majuscule, corp 11, italic (complet), aliniat dreapta

Instituția: corp 8, Bold, aliniat dreapta, (urmat de un rând liber)

Textul: fontul Times New Roman corp 11, interliniajul 1,5

Rezumat: în limba engleză sau română în caz când lucrarea este în limba engleză.

Rezumatul va include titlul lucrării, autorul (ii) și conținutul expus pe max. 1/3 pagină.

Capitole: material și metodă, rezultate și discuții, concluzii, bibliografie, corp 12, Bold centrat

Volumul: 6,0 pagini

Organizarea agricultorilor în forme asociative ar putea reprezenta șansa de dezvoltare economică a acestora, prin utilizarea puterii colective în scopul creșterii prosperității membrilor, a familiilor lor și a comunităților din care fac parte, sunt de părere specialiștii Institutului de Economie Socială (IES). Cei mai mari agricultori din România nu sunt de aceiași părere.

„În ultimii ani, pe plan mondial, datorită strategiilor de concentrare, fermierii sunt puși în fața unei decizii strategice fundamentale care să le permită să acționeze mai bine în condiții de nesiguranță, pentru a realiza exploatații agricole viabile, să reziste la concurența pentru piețele de desfacere și să poată arage finanțarea necesară. Ca alternativă, fermierii realizează diferite forme de asociere, dintre care se evidențiază cooperativele, grupurile de producători și asociațiile de producători”, spun specialiștii IES

Asocierea micilor fermieri și a micilor exploatații este determinantă pentru a putea produce profitabil și pentru piață, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, într-o conferință de presă.

"Este foarte clar că un producător mic, îndeosebi de legume și fructe, nu va putea niciodată să vândă într-un supermarket, dacă nu se asociază. Supermarketul nu va veni și nu va cumpăra cu sacoșa de la poarta țăranului ca să pună pe raft", a spus Fuia.

Camera Înregistrării de Stat a publicat statistica întreprinderilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, conform căreia, la data de 01.01.2014, Registrul de stat conține informații despre 164 566 persoane juridice și întreprinzători individuali, dintre care:
84 410 societăți cu răspundere limitată
65 134 întreprinzători individuali
4 664 societăți pe acțiuni
3 987 cooperative (cooperative de producție, cooperative de consum și cooperative de întreprinzător)
1 524 întreprinderi de stat și municipale
1 735 organizații necomerciale
3 112 altele (filiale, reprezentanțe, societăți în nume colectiv, societăți în comandită, întreprinderi de arendă, întreprinderi intergospodărești, colhozuri, asociații de gospodării țărănești și alte întreprinderi) 

Structura numărului de întreprinderi care sînt înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, conform formelor juridice de organizare.

Baza legală și organizațională pentru crearea Grupurilor de producători

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:

Elaborarea politicilor în domeniul susținerii producătorilor agricoli și asigurarea implementării lor. Crearea cadrului juridic pentru constituirea și funcționarea grupurilor de producători agricoli, în vederea promovării, comercializării și valorificării produselor agricole ale membrilor grupului de producători.

Instituirea de reguli unitare, care să se asigure calitatea produselor, potrivit cerințelor pieței, precum și protecția și conservarea calității mediului; Să asigure, prin intermediului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, alocarea suportului financiar în vederea susținerii promovării creării și funcționării grupurilor de producători agricoli.

Legea privind grupurile de producători agricoli și asociațiile lor Este actul legislativ care ar urma să stabilească principiile generale de organizare, recunoaștere și funcționare a grupurilor de producători agricoli

Grupurile de producători Ce este un grup de producători?

Grupurile de producători sunt organizații economice (persoane juridice cu scop lucrativ și gestiune economică) recunoscută în modul stabilit în calitate de grup de producători. Se constituie și funcționează la inițiativa liberă a producătorilor, bazată pe unitatea de interes și acțiune a grupului, pentru comercializarea producției membrilor.

Grupurile de producători Ce este un grup de producători?

Principiile generale de organizare, recunoaștere și funcționare a grupurilor de producători agricoli sunt: asocierea și funcționarea la inițiativa liberă a producătorilor agricoli, bazată pe unitatea de interes și acțiune a grupului, pentru comercializarea producției membrilor; organizarea și funcționarea grupurilor de producători agricoli pe principii concurențiale reale și stabile; asigurarea calității și securității produselor agroalimentare; creșterea veniturilor obținute din activitățile agricole; creșterea durabilă a performanței economice și a competitivității în agricultură; reducerea costurilor de producție și stabilizarea prețurilor de producător.

Criterii de recunoaștere Să se înființeze la inițiativa producătorilor agricoli; Să îndeplinească condițiile minime de recunoaștere privind numărul de membri și valoarea producției comercializate în comun; Să se prevadă în actele de constituire obligații ale membrilor; Să se prevadă în actele de constituire dispoziții privind organizarea și funcționarea; Să dispună de organe de conducere și de mijloace tehnice care să îi permită să asigure managementul comercial și bugetar pentru funcționarea grupului de producători.

Bibliografie:

1. Anuarul Statistic al Republicii Moldova. Chișinău: Statistica, 2010, p. 494,500. 2. Codul Civil al Republicii Moldova. 1107- XV din 06.06.2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova 82-86 (661) din 22.06.2002. 3. Legea cooperației de consum. Nr.1252-XIV din 28.09.2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.154-156 (1156) din 28.09.2000. 4. Legea cu privire la cooperație, Nr. 864-XII din 16.01.1992. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1(14) din 1992 (abrogată: 06.06.2002, legea nr.1007-XV din 25.04.2002) 5. Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Nr. 93-XIV din 15.07.1998. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 06.08.1998, nr.72-73 (485). 6. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător. Nr. 121-XVI din 29.05.2008. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.106/409 din 17.06.2008. 7. Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Nr. 208-XVI din 07.07.2006. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.126-130/607 din 11.08.2006. 8. Legea privind cooperativele de întreprinzător, Nr.73-XV din 12.04.2001. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.49-50 (237) din 03.05.2001. 9. Legea privind cooperativele de producție, Nr.1007-XV din 25.04.2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.71-73 (575) din 06.06.2002. 10. Șavga L. Obiective de dezvoltare a cooperației de consum prin optica politicilor europene// Analele științifice ale Universității Cooperatist-Comerciale din Moldova.-Chișinău, Tipografia UCCM, 2011, p.3-10. 11. Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova. [online] Disponibil la: > [Accesat 29 Februarie 2012]. 12. Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova. [online] Disponibil la: [Accesat 29 Februarie 2012].