Cresterea Consumului de Droguri In Randul Tinerilor din Romania

I.IMPORTANTA TEMEI CERCETATE

Cresterea consumului de droguri in randul tinerilor din Romania este un fenomen alarmant,care aduce prejudicii nu doar celor care le consuma,ci si societatii in sine.Rapiditatea cu care se extinde acest fenomen in randul tineriilor cu varste variate reprezinta o problema sociala si de sanatate publica,cu un impact major asupa lumii contemporane.

1.Date generale Droguri

DROG = 1.Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant. 2.(Fam.) Medicament. – Din fr. “Drogue”. (DEX)

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă substanțe care provoacă toleranță și dependenta. În limbaj uzual, acest termen se referă la substante psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solida, lichidă sau gazoasa, a cărei folosință se transformă în dependenta și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gandirea, percepția și/sau starea de constienta, modificând imaginea asupra realitatii înconjurătoare.

Putem lua in considerare si alte definitii care caracterizeaza acest fenomen ce a luat o mare amploare in randul tinerilor:

Adictia: reprezinta dependenta fizica si/sau psihica de o substanta sau de anumite activitati (jocurile). Organizația Mondiala a Sanatatii (OMS) definește dependenta ca starea fizica sau psihica ce rezulta din interacțiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificări de comportament si nevoia de a lua substanta in mod continuu/periodic, pentru a-l resimți efectele psihice si a inlatura suferințele.

Dezintoxicarea: reprezinta procesul prin care se urmărește tratarea toxicomanilor pentru a inlatura dependent fizica de un drog.

Narcotic: reprezinta substanta care provoaca narcoza, somn. In cadrul international, sub acest termen sunt desemnate stupefiantele (ex. morfina, cocaina, opium, etc)

Politoxicomania: reprezinta consumul mai multor droguri, deseori cu intentia de a le spori efectele sau a contracara efectele unora in beneficiul altora.

Sevrajul: reprezinta răspunsul organismului ia absenta drogului cu care este obișnuit. Natura simptomelor si intensitatea acestora depinde de drogul consumat.

Stupefiant: reprezinta medicamentul ce inhiba centrii nervoși, provocând o stare de inertie fizica si psihica. Induce dependenta fizica si psihica severa. Consumul lor este interzis prin lege.

Supradoza: reprezinta administrarea unei cantitati de drog mai mari decât capacitatea de metabolizare a organismului.

Toleranta: reprezinta dispariția treptata a efectelor unei substante administrate repetat pe o perioada de timp, incat pentru a obține același efect se impune creșterea progresiva a dozei. Efectul pe termen lung il reprezintă totuși instalarea unei intoxicatii cronice, cu consecințe grave asupra stării de sanatate.

Toxicoman: reprezinta persoana dependenta de drog.

Dependeța: reprezinta consumul compulsiv, obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifică dispoziția: dependența este o boală primară obsesivă, cronică și fatală caractetizată prin preocuparea privind alcoolul/drogurile, pierderea controlului, toleranța sporită, consecințe dăunătoare într-unul sau mai multe domenii de viață, negare și iluzie.Aceasta este de doua tipuri:dependenta fizica si dependenta pshica.

Dependența fizică se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi drogurile pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării. Nu apare la toate tipurile de droduri dar apare des la consumul de alcool și foarte repede la consumul de heroină și morfină.

Dependența psihică se manifestă prin modificări comportamentale și o stare mentală particulară însoșită de dorința psihică imperioasă de a consuma alcool sau de a-și administra droguri periodic sau continuu pentru a obține o stare de bine sau pentru a înlătura disconfortul psihic. Această dependență apare la consumul tuturor tipurilor de droguri inclusiv alcool.Acest fenomen de addiction este influentat de mai multi factori ce tin de individul in sine(predispozanti,favorizanti si triggeri) ,dar si de societate.

1.Factori individuali:

a) Predispozanți:

lipsa informațiilor privind pericolul actual al alegerii drogurilor;

neacceptarea ideii că persoana poate deveni dependentă de drog;

atitudinea potrivit căreia folosirea drogului este necesară pentru bucuria și plăcerea în viață;

nivelul scăzut al stimei de sine;

lipsa încrederii în sine.

b) Favorizanți:

acces ușor la drogurile ilicite;

lipsa preocupărilor pentru domeniul programelor privitoare la droguri;

decizii necorespunzătoare, formare de deprinderi neadecvate;

suficienți bani pentru a cumpăra droguri;

lipsa „alternativelor” la folosirea drogurilor.

c) Declanșatori:

a fi membru al unui grup care încurajează folosirea personală a drogurilor;

educatorii nu impun reguli privind folosirea drogurilor;

efectele drogurilor însele.

2.Factori psihosociali:

a)Factori psihologici:

control slab asupra eului propriu;

nu are o imagine pozitivă asupra imaginii proprii;

se consideră neînțeleși, comportament antisocial, tendințe depresive;

tendințe de a se refugia sau ascunde;

teribilism;

intoleranța la frustare;

nevoia imperioasă de satisfacție.

b)Factori sociali:

legile permisive facilitează consumul drogurilor;

traficul de droguri este greu de oprit, deoarece profiturile rezultate din această activitate ilicită atrag tot mai multe persoane (cifra de afaceri înregistrată în traficul de droguri pe plan mondial nu este depășită decăt de cea a vânzărilor de armament);

dorința de a evada din realitate;

curiozitatea;

plictiseala;

climatul familial defavorabil;

o prezentare pozitivă a drogurilor de către mass-media;

absența controlului familial;

lipsa informațiilor sau informații necorespunzătoare;

frecventarea locurilor în care se vând droguri și alcool;

singurătatea, lipsa de prieteni;

absența unui ideal;

un mod de a protesta;

căutarea unor plăceri maxime, senzații tari;

acces ușor la băuturi alcoolice;

antecedente de alcoolism în familie;

distribuirea băuturilor alcoolice pe piață în cantități exagerate;

eșecuri școlare;

consumul de alcool și droguri de către părinți, sau atitudinea pozitivă fața de alcool;

comportament anti-social sau hiperactivitate;

înstrăinarea și revolta;

consumul timpuriu de alcool și droguri.

III. Istoria drogurilor

Istoria drogurilor incepe din cele mai vechi timpuri,atunci cand din intamplare omul a descoperit diverse plante pe care ingerandu-le au experimentat diverse senzatii fizice si psihice.

Primul drog utilizat inca din Antichitate,a fost obtinut din capsulele de mac;acesta fiind Opiumul.Despre efectele antialgice si euforizante ale acestuia se povesteste in "Odissea" lui Homer si in "Eneida".Iar mai tarziu,in secolul XIX se dezvolta o dependenta asupra sonsumului de opium.In acelasi secol,se obtine Morfina din extrasul de opium care este folosit si in activitatea medicala.De la Morfina,s-a produs si un alt derivat,considerat mai puternic si anume Heroina,ce a fost comercializat ca si medicament.

Desi Coranul interzice consumul de bauturi alcoolice,musulmanii consumau cânepa.In 1980,incașii utilizau frunzele de coca,pe care le fumau pentru a-si accentua emotiile.In China,se vorbea despre "pudra celor cinci pietre",fiind de origine minerala

La sfârșitul secolului al XIX-lea,utilizarea Cocainei a luat o mare amploare,acesta gasindu-se in foarte multe preparate farmaceutice.Mai tarziu,cocaina a fost combinata cu vinul si a luat nastere vinul de Porto.Iar in America aceasta a fost combinata cu o bautura carbogazoasa ce a dus la o bautura cunoscuta si anume Coca cola(actual,in compozitia acesteia nu se mai regaseste cocaina).

Incepand cu secolul XX apar noi tendinte in ceea ce priveste consumul de stubstante stupefiante ceea ce creeaza o problema psiho-sociala.

In anii 1950-1960 au fost introduse amfetaminele,considerate substante psihoactive.

LSD,o noua substanta halucinogena,descoperita in aceiasi perioada devine o noua moda in randul consumului de droguri la tineri

În cursul ultimilor ani folosirea ilegală a drogurilor s-a răspândit într-un ritm alert.Această răspândire a drogurilor poate fi atribuită mai multor serii de factori,pe care i am prezentat anterior(predispozanti,favorizanti,declansatori).De aceea,in continuare voi prezenta efectele acestora asupra starii de sanatate a individului,care se repercuteaza asupra calitatii vietii.

IV.Teorii asupra consumului de droguri

1. Teorii biologice

Teoriile biologice descriu un teren predispozant al individului care il conduc pe acesta catre abuzul de droguri.

a).Factorii genetici

Un pattern genetic specific,poate influenta predispozitia unui individ catre consumul adictiv de stupefiante,variind de la o persoana la alta,de la o rasa la alta.

b). Dezechilibrul metabolic

Este un posibil factor cauzal în cel puțin un tip de abuz de droguri – dependența de narcotice. Aceasta teorie a fost descrisa de fizicienii Vincent Dole și Marie Nyswander,ce au gasit similitudini intre consumul de heroina si diabetul insulino necesitant.

De aici,reiesind ca narcoticele acționează ca un stabilizator, normalizând o deficienta a metabolismului.

Teorii psihologice

Psihologia consideră că persoanele care recurg la consumul de substanțe psihoactive au o personalitate morbida.De asemenea afectiuni precum:depresia,anxietatea ce duc la o vulnerabilitate crescuta instaleaza un cerc vicios.

a). Reintarirea

Este un aspect psihologic care pune in antiteza o personalitate morbida si o personalitate nonmorbida.Se descriu,altfel 2 tipuri de reintaririi:pozitiva si negativa.

Reîntărirea pozitivă apare atunci cand subiectul traieste o senzatie de bine in urma utilizarii drogului si duce la repetarea actiunii.

Reîntărirea negativă apare in urma unei circumstante aparent fara rezolvare(un stres major,o durere colicativa),ce duce la utilizarea acestor substante in scopul relaxarii,amneziei temporare si efectului antialgic.

Se considera mai puternica reintarire negativa decat cea pozitiva pe considerentul transformarii unei emotii negative in una pozitiva.

b). Personalitatea inadecvată

Cunoscuta si sub denumirea de personalitate premorbida,se refera la caracteristiciile individului care il predispun la anumite actiuni,in cazul de fata la abuzul de substante psihoactive ca solutie la stresul psiho-social.

c). Probleme de comportament

Acestea deriva din personalitatea premorbida,caracterizandu-se astfel:indivizi nonconformisti,rebeli,receptivi la nou,toleranti,independenti in comparatie cu nonconsumatori,la care nu s au obervat pregnant aceste caracteristici.

Teorii sociologice

Acestea reintregesc teoria biologica si cea psihologica sub aspectul relatiilor sociale,interumane si de mediu.

a). Învățarea socială

Reprezinta forma de educatie a normelor sociale,cu definirea si explicarea unor termeni de consum,diferentierea raului de bine si acceptarea unui conformism social

b).Teoria controlului

Deriva din teoria subculturiilor,individul scapand de sub jugul conventionalismului si regulilor sociale,ducand la acte de abuz si infractiuni.

c).Teoria subculturii

Se refera la apartenta la un anumit grup social,care incurajeaza consumul de droguri si izolarea,blamarea in cazul nonconsumului.Există diviziuni în funcție de rasă/etnie,vârsta (subculturi de droguri ale liceenilor, a studenților și a tinerilor adulți) si substanta incriminata(alcool,tip de drog,sau combinatia acestora)

d). Teoria interactiunii selective / socializarii

Acest termen se refera la suma caracteristicilor individului care il fac apartenent la un grup sau o subcultura,avand ca piedestal aceleasi valori si referinte.S a observat ca alienarea parentala si implicarea in relatii sociale cresc sansele de experimentare si comportamente deviante in detrimentul convetionalismului impus de partea parentala.De asemenea,s a observat influenta mai pregnanta a persoanelor de varsta apropiata in context psihosocial,ducand la comportament imitativ si adictiv.

IV. Clasificarea drogurilor

1.După regimul juridic al substanțelor:

Droguri legale: alcoolul, cafeina, nicotina.

Droguri ilegale

2.După efectul produs asupra Sistemului Nervos Central:
– PSIHOLEPTICE-produse care deprimă activitatea sistemului nervos

Băuturi alcoolice;

Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel etc);

Barbituricele și alte substanțe utilizate ca somnifere (fenobarbital etc.);

Solvenții și gazele inhalante (toluen, acetonă, butan etc.);

Opiacee (opiu, morfină, codeină, papaverină, heroină);

Opioide (mialgin, fortal, metadonă).

– PSIHOANALEPTICE-produse care stimulează activitatea sistemului nervos

Cocaină

Amfetaminele, care au și efect halucinogen (ecstasy, pudra îngerilor)

Hormonii steroizi anabolizanți

Cafeina

Tutunul

– PSIHODISLEPTICE-produse care perturbă activitatea sistemului nervos

Substanțe halucinogene propriu-zise (Hasis, Mescalina)

Halucinogene depersonalizate(Cannabis,LSD)

3.După originea produsului:

Produse naturale (cannabis,opiacee,cocaina etc.);

Produse de semi-sinteză (heroina, etc.);

Produse de sinteză (ecstasy, LSD, etc.).

4.După dependența generată:

droguri ce creează dependență fizică;

droguri ce creează dependență psihică;

droguri ce creează dependență mixtă- fizică și psihică

5.După modul de administrare :

injectabile

ingerabile

de prizare

de masticare

de fumare

de inhalare

supozitoare

TIPURI DE CONSUMATORI (functie de gravitate)

1. Ocazionali

-doze moderate (ocazii „exceptionale” – ca scop recreativ, experimental)

-riscul este reprezentat de trecerea de la folosirea intermitentã la cea constantã

2. De weekend

– doze mari (intermitent, la sfarsit de saptamana)

– scopul de a uita problemele zilnice,esecuri

– creste riscul de a trece la folosirea regulatã a unor doze mai mari

– inlantuire de trairi emotionale: consum-culpabilizare-remuscare-nevoia de consum crescut

3. Toxifilici

– doze moderate (consum constant)

– convingerea iluzorie ca se poate lasa oricând  

4. Toxicomani

-consumã doze mari regulate, droguri diferite

-dependenta afecteaza progresiv viata sociala

-argumentele rationale, dovedirea efectelor distructive nu mai pot înlatura nevoia de drog

V. Date generale despre cele mai utilizate droguri

1. Cannabis/Marijuana

Cannabis Sativa (cânepă) este o plantă din a cărei rășină, frunze și flori se obțin substanțe psihoactive cele mai cunoscute și mai folosite dintre toate drogurile ilegale (hașiș, marijuana).

Astfel,Marijuana este un amestec verde – cenușiu preparat din frunzele, tulpina și semințele uscate și mărunțite ale plantei.

Iar Hașișul este obținut din aceeași plantă existănd sub formă de rășină (care variază la culoare de la galben la maro-închis și negru) sau de ulei vâscos.

Consum

Marijuana este deobicei fumată din țigări răsucite manual,pipe obișnuite sau pipe-cu-apă (water pipes),amestecata sau nu cu alte substante stupefiante (ex.: crack). De asemenea poate fi consumată și sub formă de infuzie (ceai) sau amestecată în mâncăruri sau prăjituri (engl. cookies). În unele țări este permisă utilizarea marijuanei în scopuri medicale, mai ales în tratamentul cancerului, SIDA și al glaucomului. În SIDA consumul de marijuana poate fi benefic, întrucât îi ajută să își păstreze sau să își crească apetitul. Pe bolnavii de cancer, marijuana îi ajută să scape de stările puternice de greață provocate adesea de chimioterapie.

Efecte fiziologice și psihologice pe termen scurt

Cannabisul este ușor absorbit de plămâni ajungand cu rapiditate la creier.Efectele imediate sunt influentate de mai multi factori:cantitatea utilizată, vârsta utilizatorului, modul de administrare, starea psihologică a utilizatorului, scopul utilizării, ambientul etc.
Utilizarea Marijuanei este catalogata ca o experienta placuta prin efectele sale:relaxare, euforie, dezinhibitie, intensificarea senzațiilor senzoriale(gust, miros, văz și auz),tahicardie,sindromul "timpului dilatat",ideatie,diminuarea durerilor (ex.: migrene, crampe),creșterea apetitului.
Dintre efectele considerate neplăcute, cele mai frecvente sunt: greața (mai ales dacă marijuana este luată în combinație cu alcool sau alte droguri cu efect stimulant); xerostomie; iritarea ochilor (roșeață); migrenă; lipsă de coordonare în mișcări și lipsa echilibrului; tuse slabă și frecventă.

Efecte fiziologice și psihologice pe termen lung

Consumul îndelungat de marijuana are adesea efecte psihologice și fiziologice adverse, uneori extrem de neplăcute.

Dintre efectele fiziologice cel mai des întâlnite trebuie menționate:

salivație abundentă

insomnie

conjunctivită

nas înfundat

bronșită

imunitate scăzută a organismului în fața infecțiilor

scaderea concentratiei de testosteron la barbat

cresterea risculi de infertilitate la femeie

Cele mai des întâlnite efecte psihologice pe termen lung sunt:

modificări frecvente de dispoziție

bradikinezie

lipsă de motivație și de interes pentru orice fel de activitate

toleranță redusă la eșec

performanțe reduse la școală sau la locul de muncă

reducerea capacității de memorare și de concentrare a atenției.

În cazul intoxicației cu cannabis, utilizatorii pot suferi de: mania persecuției și paranoia; incoerență în vorbire; confuzie; anxietate; depresie; reacții de panică; halucinații vizuale; delir; afecțiuni ale aparatului reproducător (ex.: la bărbați scade capacitatea de a avea erecție sau orgasm).

2. Hașiș

Hașișul este un drog care se obține din mugurii nefecundați ai plantei femele de Cannabis sativa. Hașișul este doar rășina extrasă și purificată prin diferite procedee din Marijuana, însă este mai activ ca aceasta.

Face parte din categoria drogurilor psihoactive slabe (blânde).

În general hașișul este fumat sau consumat cu alimente sau băuturi.

Efectele pe termen scurt ale Hașișului:

Efectele imediate ale consumului de Hașiș sunt reprezentate de:
• relaxare;
• tulburari ale perceptiei;

• incoordonare musculara;

• vorbire neclara;
• sindrom paranoid;

• anxietate;
• midriaza;

• tahicardie;

• xerostomie,xeroftalmie;
• tulburari de concentrare si de memorie;
• pofta nestapanita pentru dulciuri;

• greata,varsaturi;

• constipatie/diaree;

La acesti consumatori notiunea timpului si spatiului sunt distorsionate.Unii devin dezinhibati,experimentand senzatii noi; altii sunt retrasi,avand halucinatii si atacuri de panica.Toate acestea rezultand in functie de doza utilizata se si de eventualele tulburari psihice ale consumatorului.

Efectele pe termen lung ale Hașișului:

Efecte fiziologice:

• dependenta;
• niveluri reduse ale hormonilor masculini si feminini;
• interuperi ale ciclului menstrual

• scaderea numarului de spermatozoizi
• pierderea temporara a fertilitatii la barbati si femei;

• scaderea imunitatii fata de infectii;
• leziuni pulmonare, cancerul, bronsita

• risc crescut de cancer al sferei ORL

Efecte psihologice:

• atacuri de panica

• psihoze

• deteriorarea notiunii timpului

• tulburari de concentrare si memorare

• sindrom amotivational (au fost observate manifestari constand in neglijarea si pierderea interesului pentru activitati sociale, fata de familie, practicarea unui sport;insotite scaderea energiei si crestere in greutate)

• capacitatea scazuta de adaptare in fata problemelor

• capacitatea scazuta de a conduce autovehicule

Opiacee: opiu, morfină, codeină si heroină

3. Opiul este un stupefiant obținut din semințele plantei de mac,fiind utilizat inca din antichitate în scopuri medicinale (în principal ca anestezic si somnifer) dar și pentru inducerea unor stări de bine, de relaxare. În secolul IX, în Europa, laudanum (un amestec de opiu cu alcool) era una dintre cele mai ieftine și ușor accesibile băuturi în rândul celor din păturile sociale mai sărace.

Cultivarea macului (din care se extrage opiumul) se face pe suprafete întinse, cu precadere în Orientul apropiat, mijlociu si îndepartat.Dupa prelucrare, opiul brut poate fi ingerat, injectat sau fumat. Opiumul contine aproximativ 40 de substante active diferite, numite alcaloizi. Alcaloidul principal este Morfina ce se extrage direct din macul alb (germ. Opiummohn) sau din produsul intermediar.

4. Heroina este obținuta prin combinarea morfinei extrase din opiumul brut cu diferite substante chimice. A fost produsă de compania Bayer Pharmaceuticals si exportată în 1898 în 23 de țări din lume și folosită în tratamentul afecțiunilor respiratorii(tuse iritativa). La scurt timp, compania a încetat producerea ei întrucât cadrul s-a obervat gradul mare de adictie si abuz asupra acestor substante.Opiaceele pot fi ingerate, injectate, prizate, inhalate, fumate sau administrate ca supozitoare. Astfel, Opiumul se fumează, Morfina se poate injecta, Codeina se ingerează (produse farmaceutice), iar Heroina poate fi prizata,fumata sau ingerata.Exista,de asemenea riscul de a contacta diverse boli si infectii:HIV,Hepatita B si C.

Efecte pe termen scurt ale consumului de Heroină

Scadere starea de anxietate

Euforie,extaz

Accentuarea simturilor,numite "flash" ,"kick"

Analgezie

Mioza in "ac de gămălie"

Xerostomie

Paloare

Scadere apetit

Stari de greata si voma

Scadere capacitate intelectuala

Efecte pe termen lung ale Opiaceelor

Efecte fiziologice :

Consumatorii de heroină pot trăi următoarele efecte:

Dependenta

Inhiba activitatea sistemului respirator

Boli valvulare

Încetinirea capacităților de mișcare și de coordonare a activității mușchilor

Relaxarea stomacului și ileus intestinal

Reducerea secrețiilor și a proceselor de digestie

Reducerea ovulației și absența menstruației

Boli infectioase(SIDA,hepatite)

Septicemie

Infectii osoase si articulare

Inflamatii ale vaselor de sange

Abcese si leziuni ale pielii

Efecte psihologice :

Opiaceele au o structură similară cu cea a endorfinelor naturale – substanțe produse de către creier, care au un efect de diminuare și inhibare a senzațiilor de durere. Consumul de opiacee duce la alterarea producției de endorfine de către creier,astfel:

Fenomenul flash("strafulgerare" engl.) este urmat de o stare de satisfacție, de încetinire a gândurilor, a gesturilor și a acțiunilor, care sfârșește într-o stare de somnolență.

Hipoanalgezie

Scade starea de anxietate

Lipsa de orientare

Dificultati de vorbire

Probleme de memorie si concentrare

"Sindrom de Anestezia emoțională"

Detașare perceptivă si indiferență afectivă

Neglijarea propriei persoane

Lipsa de motivatie

Lipsa interesului fata de viitor

Cele mai importante probleme asociate consumului sau abuzului de opiacee sunt reprezentate de toleranța și dependența provocate de aceste substanțe.

Toleranța este fenomenul biologic de adaptare a corpului la prezența substanțelor toxice. Din cauza acestui fenomen, aceeași doză produce efecte de tahifilaxie,cu nevoia cresterii dozei. Această situație duce în final la dependență.

Sevrajul reprezintă o condiție patologică aparuta in urma stoparii consumului de opiacee cu simptome opuse celor aparute in urma utilizarii acestora.Simptomele de sevraj apar la doar cateva ore de la ultima administrare:

dorinta exagerata de a consuma drogul

neliniste

iritabilitate

secretii nazale abundente

tremor

dureri de oase si de muschi

insomnie

diaree

greata,varsaturi

transpiratii reci

piloerectie

spasme musculare involuntare

Simptomele majore se instaleaza intre 48 si 72 de ore de la ultima administrare si se amelioreaza dupa o saptamana. Incetarea brusca a consumului de catre cei dependenti de doze mari si cu o stare precara de sanatate, poate fi fatala.

Astfel manifestarile sevrajului ajung de la tulburari vegetative usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pâna la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor, tulburari de somn persistente, dureri colicative si crize convulsive.

Supradoza cu opiacee

De cele mai multe ori,supradoza cu opiacee are efecte fatale prin inhibarea centrului respirator avand ca finalitate stopul respirator.In urma instalarii insuficientei cardiace severe cu dezechilibru homeostaziei interne se creeaza un cerc vicios ce poate cauza edem cerebral acut si in final moartea consumatorului.O alta cauza a decesului este provocata de intoxicații cauzate de impuritățile conținute în heroina vândută pe stradă.

5. Cocaina

Cocaina este un alcaloid descoperit la jumatatea secolului IX, care se obtine din frunzele plantei Coca (Eritroxylon coca).In secolul XX,consumul cocainei a luat o mare amploare,gasindu-se sub diverse forme: bautura carbogazoasa (Coca Cola), vin Puerto,dar si produse farmaceutice.

În prezent, deținerea, utilizarea sau comercializarea cocainei sunt ilegale, cu o singură excepție: medicii o pot folosi ca anestezic în timpul unor intervenții chirurgicale la ochi sau la gât.

Cocaina este un stimulent puternic la Sistemului Nervos Central,similar in actiunea sa cu Amfetamina.

Mod de consumare

Cea mai folosita metoda de consumare a cocainei este reprezentata de prizare.Cocaina se vinde în general sub formă de pudră albă, fină sau granulată,amestecată cel mai adesea cu diferite alte substanțe(50-60% cocaina pură).Aceasta este absorbita rapid prin mucoasa nazală provocând cele mai intense și îndelungate efecte (cu durata de 15 – 30 minute).

O alta metoda este mestecarea frunzelor de coca, absorbția substanței active se face mai lent, iar efectele nu sunt atat de intense dar sunt persistente.

Cocaina poate fi de asemenea injectată, această metodă fiind mai rar folosită și mai periculoasă pentru ca trece direct in sange.

Cocaina poate fi și fumată,sub forma de freebase și crack;odata,ajunsă în plămâni, cocaina se absoarbe foarte repede în sânge, are efecte imediate dar pentru o perioadă scurtă (5 – 10minute).

Rush/Down/Crash:

Prizarea cocainei are un efect foarte rapid. Substanța ajunge la creier în doar câteva secunde și provoacă o plăcere scurtă dar intensă (rush, în engleză). Euforia (high în engl.) care urmează după rush dispare în aproximativ 30 de minute, lăsând consumatorul într-o stare de anxietate, depresie și irascibilitate, așa numita stare down (engl.) care pe mulți îi încurajează să mai ia o doză. Din acest motiv prizarea cocainei poate duce foarte ușor la dependență. Pentru cei care utilizează cocaina în mod frecvent, starea de rău fizic și psihic (down) de după administrare devine din ce in ce mai insuportabilă și generează depresie, stare de epuizare, iritabilitate și mai ales o dorință incontrolabilă de a lua încă o doză de cocaină. Starea ulterioară satisfacerii acestei dorințe se numește crash (engl.)

Efecte imediate:

"Sindrom Rush/Down/Crash",intalnit la prizarea cocainei,care ajunge imediat la creier provocand o stare de placere intensa (Rush,in engl.),urmata de o stare euforica (High,in engl.)

ce dispare in aproximativ 30 de minute lăsând consumatorul într-o stare de anxietate, depresie și irascibilitate, așa numita stare Down (engl.) care pe mulți îi încurajează să mai ia o doză ducand foarte ușor la dependență.Starea ulterioară satisfacerii acestei dorințe se numește crash (engl.)

Tahicardie

Midriaza

Crește temperatura corpului

Transpirații

Crește tensiunea arteriala

Vasoconstrictie

Sentiment de putere fizica

Imbunătățire a abilităților mentale

Stimuleaza senzațiile de percepție

Insomnii

Apetit scazut

Efectele psihologice sunt foarte variate, depinzând de starea de spirit a utilizatorului și de așteptările sale legate de consumul de cocaină. O persoană poate simți doar o simplă stare de agitație, în timp ce alta poate dobândi un sentiment de putere absolută.

Efecte pe termen lung ale Cocainei:

Efecte fiziologice:

Midriaza

Xerostomie

Transpiratii abundente cu cresterea temperaturii corporale

Spasme musculare

Tremor

Tulburari de ritm cardiac (tahicardie,aritmii)

Hipertensiune arteriala

Carente de vitamine

Scadere ponderala

Perforare sept nazal

Eczeme

Atac de cord

Stop cardio-respirator

Accident vascular cerebral

Efecte psihologice:

Sindrom adictiv(consumatorul cauta să retrăiască senzațiile pe care i le-a oferit doza anterioară)

Iritabilitate

Schimbări bruște de dispoziție

Sindrom paranoid

Halucinatii

Depresie reactiva,apare atunci cand se intrerupe consumul si poate duce la suicid

Psihoza cocainica,cu halucinatii auditive si vizuale care provoaca stari de agresivitate extrema

Sd Mangan/Microzoopsia reprezinta un episod halucinant tactil.Consumatorul simte pe pielea corpului si pe maini animale, insecte (furnici, paduchi)

6. Amfetamina

Compus sintetic inrudit chimic cu efedrina, alcaloid natural care se gaseste in plantele din familia Efhedracee.

Inițial a fost sintetizata între cele două războaie mondiale si utilizata ca drog militar pentru a le da soldaților mai multă energie și a le mări viteza,avand actiune simpatomimetica.Amfetaminele sunt droguri care maresc viteza de reactie a corpului.

In anii '50-'60,Amfetaminele erau folosite pentru combaterea depresiei si pentru scaderea in greutate

Denumiri in argou: speed, uppers, Sulph, Whizz, Speed, Billy, Phets.

Cel mai comun tip de amfetamine intalnit este o pudra alba numita Amfetamina sulfat.

Poate fi prizata pe nas, ingerate sau injectate. Exista de asemenea o forma de amfetamina, numita speed, dureaza pana la 39 de ore si este considerata mai puternica,producand o mai mare dependenta decat crack.

Efectele folosirii pe termen scurt:

Energie fizica

Anorexie

Euforie

Incredere personala

Sentiment de atotputernic

Insomnie

Tahicardie

Tahipnee

Midriaza

Hiperestezie cutanata

Reduce apetitul sexual

Din cauza lipsei alimentelor, somnului consumatorul se simte adesea obosit,iritat,anxios la cateva zile dupa folosirea drogului instalandu-se astfel un cerc vicios,ce duce la dependenta. In unele cazuri, produce delir, atacuri de panica si halucinatii . Consumul excesiv poate slabi consumatorul si rezistenta acestuia in fata bolilor, lucru care poate avea efecte secundare negative asupra sanatatii generale a consumatorului.

Efectele folosirii pe termen indelungat al Amfetaminei :

Efecte fiziologice :

Pentru a pastra efectul dorit, consumatorii trebuie sa mareasca dozele.Astfel,cand se opresc, consumatorii sunt adesea depresivi, letargici si extrem de infometati.

Dependenta

Xerostomie

Midriaza

Tremor

Hipertemie

Tahicardie si tahipnee

Hipertensiune arteriala

Afectare vase sanguine

Mictiuni frecvente

Absenta menstruatiei

Scadere imunitate

Infectii (hepatite,SIDA)

Efecte psihologice :

Anxietate

Iritabilitate

Alterare ritm somn-veghe

Stare de oboseala

Depresie

Modificari apetit sexual

Criz de halucinatii

Deziluzii

Sentimente de auto-persecutare

Psihoza paranoica

7. Ectasy

Ecstasy sau MDMA (3,4-methylenedioxy-N-methylamphetamine) face parte din categoria amfetaminelor. MDMA a fost sintetizat la inceputul secolului XX, de către cercetătorii de la compania de farmaceutice Merk,fiind utilizata in patologia psihiatrica.Este întâlnită de obicei sub formă de tablete sau capsule maro, albe sau roz sau combinate roșu cu negru sau roșu cu galben.Uneori,Ecstasy se poate gasi sub forma praf sau sub forma de cristale.

Efecte imediate:

Efectele Ecstasy depind foarte mult de starea inițială a utilizatorului și de locul (ambientul) în care substanța este ingerată.Cei mai mulți utilizatori declară că Ecstasy le provoacă un sentiment de bine general, de încredere în sine și în ceilalți.O doză de 80-150 mg are un efect de 4-6 ore.

Euforie

Logoree

Energie crescută

Cresterea tensiunii arteriale

Hipertermie

Transpiratii

Xerostomie

Reducerea anxietatii

Perceptiile senzoriale se intensifica

Labilitate emotionala

Distorsiuni vizuale

Alterarea perceptiei timpului

Probleme de concentrare

Cresterea apetitului sexual

Efecte pe termen lung:

Fiziologice:

Stare de rau

Xerostomie

Hipertensiune arteriala

Deshidratare

Greata si varsaturi

Anorexie

Migrene,ameteli

Spasme musculare

Bruxism

Mictiuni frecvente

Disfunctii de erectie

Dificultatea de a ajunge la orgasm

Psihologice :

Fatigabilitate

Insomnie

Atacuri de panica

Probleme de concentrare

Pierderea memoriei de scurta durata

Confuzie

Depresie,dupa incetarea efectului

Episoade psihotice

8. LSD

Acidul lisergic dietilamid-25 este un drog semisintetic apartinand familiei de triptamine,ce este sintetizat din acidul lisergic, derivat din cornul de secară, o ciupercă a grânelor.A fost descoperit pentru prima oară în 1938 de către Albert Hofmann – un chimist care lucra pentru compania elvețiană de farmaceutice Sandoz și care, de fapt, căuta să obțină un produs care să stimuleze activitatea sangvină.Era de asemenea utilizat pentru tratamentul bolilor psihice și in scop de cercetare.Mai tarziu,se descopera efectul puternic halucinogen.

În formă pură, este incolor, inodor și ușor amar. LSD-ul este de cele mai multe ori administrat oral,pastile("micropuncte") sau pe un substrat precum hârtie sugativa("timbre"), gelatină("ochiuri de geam"). În forma sa lichidă, poate fi administrat prin injecție intramusculară sau intravenoasă.

Efecte imediate:

In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al autoreceptorilor 5-HT (Serotonina).Reacția toxică specifică halucinogenelor se numește trip (engl. excursie, călătorie). Efectele depind de personalitatea si statusul consumatorului și de context (doză, ambient, mod de administrare). Efectele LSD pot dura între 4 și 12 ore, dar uneori se pot prelungi la câteva zile sau luni,pentru ca este liposolubil.

Midriaza

Xerostomie

Hipertermie

Transpiratie

Tremor

Hipertesiune

Hiperactivitate musculara reflexa

Stare de anxietate

Hipervigilenta

Halucinatii

Sinestezie

Modificari ale perceptiei

Labilitate emotionala

Sindrom paranoid

Efecte pe termen lung:

Efecte fiziologice:

Amețeală

Somnolență

Greață

Anorexie

Spasme musculare

Spasm laringian

Tremor

Hipertensiune

Convulsii

Contractii uterine

Efecte psihologice:

Halucinatii

Imposibilitatea de a îndeplini sarcini de rutină

Pierderea percepției timpului

Dificultate în distingerea diferențelor dintre ficțiune și realitate

Atacuri de panică

Schimbări de dispoziție

Sindrom paranoid

Psihoze

Risc de suicid

Droguri disociative: PCP si Ketamina

Fenciclidina (PCP) și Ketamina au fost inițial dezvoltate în industria farmaceutică ca și anestezice de utilizat în activitatea medicală. Cele două substanțe au proprietatea de a întrerupe legătura naturală dintre corp și psihic (ex.: memorie) și de a provoca consumatorului sentimentul de detașare de mediul înconjurător și de propria persoană.

9. PCP

PCP sau Angel Dust a fost elaborat în anii '50 de catre firma Parke, Davis & Company din Statele Unite ca antialgic. În 1965 a fost însa retras de pe piata, din cauza efectelor adverse deosebit de grave. Imediat dupa aceea, în iunie 1967, a aparut brusc pe scena narcoticelor.

Caracteristici ale acestor droguri :
– drogul este mai ieftin decât heroina sau LSD
– efectul se instaleaza la fel de rapid ca la heroina si mai rapid ca la LSD
– actiunea este mult mai intensiva decât la marihuana, hasis sau alcool
– durata efectului este mai lunga decât la heroina (pâna la 48 de ore)
– vine în întâmpinarea celor care sunt, în mod evident, dornici de trairi terifiante (horror) si autolitice

Forma de administrare:
Se prizeaza, daca se prezinta sub forma de pulbere,se ingera sub forma comprimate (tic-tac) sau se fumeaza. Administrarea rectala se face prin supozitoare. În fine, efectul dorit se instaleaza cel mai repede, daca se dilueaza si se administreaza injectabil.

Efecte imediate :

Stare de pseudoebrietate

Stari de excitatie nervoasa

Confuzie

Efect analgezic si anestezic

Transpiratii

Febra

Cresterea tensiunii arteriale

Cresterea frecventei pulsului

Rigiditate musculara

Crize convulsive

Disforiile de tip depresiv

Fenomenul de "Horror-Trips"ce seamana cu cel din consumul de LSD

Psihozele

Efecte pe termen lung :

Fiziologici :

Crize convulsive

Hipertensiune

Hipertermie

Scadere ponderala

Greata

Spasme musculare

Rabdomioliza

Insuficienta renala

Lezare cerebrala

Psihologici :

Dependenta

Depresie

Anxietate

Amnezie

Halucinatii

Tulburari de vorbire si gandire

Autoagresiune

Automutilare

10. Ketamina

Ketamina este un anestezic general, sintetizat in 1963 pentru a inlocui Fenciclidina, in scopul producerii tipului particular de anestezie denumita "anestezie disociativa". Ketamina se distribuie initial in creier, unde realizeaza concentratii de 3-5 ori mai mari decat cele plasmatice, dupa care se redistribuie in tesuturi mai putin vascularizate.

Forma de administrare :

Ketamina există în formă de soluție (se injectează de obicei intramuscular) sau în formă de pudră (se prizează). Experiența consumului de ketamină se numește "trip" sau "k-hole".

Efecte imediate :

Efectele consumului de ketamină diferă în funcție de doza administrată. Din acest motiv, utilizatorii povestesc despre experiențe care pleacă de la sentimente plăcute de plutire și pot ajunge până la senzația de detasare de propria persoana.Unele experiențe sunt înspăimântătoare fiind denumite bad trip (engl.) .

Efect deprimant central

Efect analgezic

Stare mintala si fizica placuta

Tahicardie

Tahipnee

Senzatie de greata

Voma

Modificari ale perceptiei

Labilitate emotionala

Accese de egocentrism

Efecte pe termen lung :

Ketamina creează foarte repede toleranță și de asemenea dă dependență fizică și psihologică

Fiziologici :

Hipertensiune

Tahicardie

Ischemie miocardica

Iritatii ale mucoasei nazale

Greata

Voma

Psihologici :

Sindrom paranoid

Percepții senzoriale scăzute

Halucinatii

Disocierea mintii de creier (k-hole)

Pierderea perceptiei timpului

Dificultati de vorbire

Confuzie

Experiente extracorporeale

11.Etnobotanice

Sunt un amestec de prafuri sau plante uscate stropite cu diferite substante chimice. Acestea sunt numite plante psihogene sau psihotrope pentru ca actioneaza la nivelul sistemului nervos,producand schimbari in statusul psihic si emotional al consumatorului.

Astfel,sunt intalnite perturbari in modul de gandire,de perceptie si in statusul emotional al cosumatorului.Un mecansim de actiunea al etnobotanicelor este acela de inhibitie a emisferei cerebrale stangi unde se gasesc functiile ce tin de rationalitate si activeaza emisfera cerebrala dreapta,resbonsabila de intuitie.

I componenta lor se pot gasi urme de amfetamine, methamfetamine, mefedrona, cocaina, heroina, canabinoizi sintetici.

Prafurile rezultate se fumeaza, se ingera, se prizeaza sau se inejcteaza si poarta diferite nume precum Magic, Pure, Puff, Strong, Class, Insomnia, Jamaica, Special Cox, Special etc.

Efecte imediate:

Midriaza

Euforie

Senzatie de ominiscenta

Cresterea energiei

Ameteala

Pierderea poftei de mâncare

Insomnie

Tremor

Agitatie

Atac de panica

Comportament si ideatie obsesiv compulsiva

Logoree si tahilalie

Iritabilitate

Efecte pe termen lung :

Efecte fiziologice :

Midriaza

Tahicardie

Hipertensiune

Parestezii

Hipotonie musculara

Pierdere in greutate

Insuficienta renala

Atac cerebral

Efecte psihologice :

Insomnii

Imposibilitatea de a se concentra

Probleme de rationament logic

Iluzii senzoriale

Halucinatii

Sindrom paranoid

Distorsiuni temporo-spatiale

Viziuni autoscopice (iluzia de iesire din corp)

Senzatia de moarte iminenta

Rememorarea amintirilor uitate

Sentiment de depersonalizare

Psihoza amfetaminica

VI.COMPLICATIILE INFECTIOASE ALE DEPENDENTEI DE DROGURI

1.Complicatii infectioase legate de statusul socio-economic al conumatorului

-Transmisibile pe cale sexuala:

Gonoree

Sifilisul

Chlamidiaza

Candidoza

Tricomoniaza

Papilomaviroze

SIDA

-Transmisa pe cale aeriana:

TBC

-Pacienti fãrã domiciliu stabil

-Detinuti

-Imunodeprimati

Leziunile buco-dentare (deficit de igienã buco-dentarã si malnutritie)

Scabia

2.Complicatii infectioase legate de absenta asepsiei in cursul injectarii

– infectiile pielii si tesuturilor moi:

furuncule

abcese cutanate

celulite

limfangite

flebite, tromboflebite septice

piomiozite

necroze

gangrene

embolii gazoase

– metastaze septice (cu punct de plecare cutanat):

osoase

articulare

cardiace

pulmonare

cerebrale

generale (septicemie)

– infectii osteo-articulare:

osteite

osteo-artrite

– endocarditele infectioase

– infectiile cerebrale

– infectiile pulmonare

– candidozele diseminate

Contaminarea pe cale intravenoasa:

hepatita virala tip B

hepatita virala de tip C

hepatita virala tip D

HIV/SIDA

VII. Măsuri de prevenire si combatere

Control asupra producerii si distributiei produselor farmaceutice

Control asupra utilizarii anumitor droguri

Pedepse aspre pentru cei care fac comert ilegal cu droguri si pentru cei care incită

Măsuri educative

Informarea tinerilor asupra riscurilor farmacodependentei si impactului asupra starii generale a individului. Pentru a avea efect, măsurile de prevenire trebuie să fie axate pe grupa de vârstă cea mai expusă.

Studierea conditiilor psiho-sociale care pot duce la o instabilitate, o inadaptare cu o conduită antisocială, precum si elaborarea de programe pentru rezolvarea acestor probleme.

Depistarea precoce a celor care folosesc droguri; există unele indicii care pot sugera consumul:

schimbarea bruscă a comportamentului;

treceri fără motiv de la veselie la tristete, uneori chiar agresivitate neobisnuită;

pierderea apetitului alimentar;

pierderea gradată a interesului pentru scoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;

stări de somnolentă si apatie necaracteristice;

disparitia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;

pete neobisnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;

schimbarea grupului de prieteni;

7.Tratament si readaptare pentru consumatorii cronici; cuprinde trei etape distincte:

a) Dezintoxicarea este în general consecutivă unei crize si are ca scop dezobisnuirea toxicomanului. Astăzi se utilizează mai multe metode, dintre care unele fac apel tot la un drog (methadona pentru sevrajul opiomanilor, tinctură de opium si clorpromazină, neuroleptice majore, pethidină), iar altele se bazează pe sevraj brutal.

b) Reinsertia socială urmăreste reintegrarea individului in societate,reluarea activitatilor anterioare. Se actionează pe două planuri: asupra individului într-un cadru institutionalizat si asupra anturajului. De exemplu, există centre de ajutor pentru reinsertie, programe în institutii etc.

c) Post-cura are ca scop ajutarea individului de a rezista impotriva tentatiei reutilizarii drogului. Există diverse metode: vizite regulate în centre de ajutor pentru reinsertie, psihoterapie individuală sau de grup.

Ideal ar fi ca programul de tratament să includă toate aceste trei etape.Practic,nu se depaseste stadiul de dezintoxicare din cauza lipsei resurselor financiare,cat si umane.Este esential sa tratezi toxicomanii de la debut,pentru a preveni o dependenta profund ancorata in trupul si mintea consumatorului.Pentru o eficacitate ridicata,aceste programe trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera de cooperare intre medic,pacient si familie.