Cresterea adictiei la kinetoterapie a [607189]

Cresterea adictiei la kinetoterapie a
pacientilor cu PSH prin evaluare
ultrasonografica

CAPITOLUL I
Introducere

1.1. Importantă temei abordate în cadrul studiului

Articulatia umarului sau articulatia scapulo -humerala face parte din articulatiile
membrului superior. Este articulatia care leaga extremitatea libera a membrului
superior de centura scapulara.
Leziunile de umar, rezultă prin suprasolicitare, în cazul practicării sporturilor de
performanță sau a activității fizice inten sive dar și în mod acut în urmă unor
traumatisme (o căzătură sau în urmă unor mișcări greșite), microtraumatisme sau
expunerea la frig.
Periartrita scapulo -humerala este des întâlnită la tineri care practică sporturi care
solicită centura scapulohumerală, dar mai ales la persoanele care au depasit varsta
de 40 de ani.
De cele mai multe ori, aceasta patologie este însoțit de redoare și de limitarea
mișcărilor în urma afectării structurilor periarticulare (ligamente, capsulă, tendoane,
bursă, mușchi) prin lez iuni degenerative și/sau inflamatorii .
Ultrasonografia sau sonografia, este o metodă imagistică care ajută la vizualizarea
diferitor organe ale corpului uman. În prezent, este cea mai des utilizată metodă din
imagistica medicală.

1.2. Motivația temei alese

Fiind una dintre cele mai solicitate articulații ale corpului, articulația umarului
este răspunzătoare pentru o mare parte din miscarile pe care le executăm zi de zi,
pornind de la activităț i simple precum ridicarea unui obiect, până la practicarea unui
sport de performanță, activități, care ar fi total imposibile fără ajutorul acestei articulatii.
Membrul superior liber este, totodată, și un mod de comunicare non -verbal. Cu ajutorul
acestor a, oamenii pot comunica fără a se folosii de rostirea cuvintelor.
Deterioarea capacității funcționale a umarului cu peste 50% are
repercusriuni grave asupra desfășurării activităților zilnice. . Indiferent de caracterul
durerii sau a limităr ii mobilității, patologia necesită un diagnostic corect și tratament
medical adecvat. Acesta este motivul pentru care doresc să subliniez că înaintea
aplicării oricărui tratament fizical -kinetic este necesara o examinare foarte atentă a
bolnavului și stabi lirea diagnosticului pozitiv pe baza substratului etio -patogenetic
determinat.

In cazul acestei patologii, aparitia durerii este iminenta, aceasta fiind prezenta
la orice miscare a umarului sau unerori chiar si in repauz, scazand astfel cal itatea vietii
pacientilor.

1.3. Ipoteză de lucru.
Datorita faptului ca majoritatea pacientilor nu constientizeaza cat de
importante sunt sedintele de kinetoterapie facute acasa, noi dorim sa demonstram ca
acest consult imagistic ii vor face sa inteleaga importanta acestora in programul de
recuperare.

Capitolul ÎI
Noțiuni generale privind anatomia și biomecanică
genunchiului

2.1. Noțiuni anatomice ale articulației umarului
Umarul reprezintă trunchiului cu membrele superioare.Fiind foarte flexibil,
acesta asigura miscarile de mare amplitudine ale bratelor, oferindu -le posibilitatea de
a se orienta in toate directiile.Aceste miscă ri complexe realizate, au nevoie de un punct
de sprijin puternic si stabil.
Umărul este format din trei oase. Humerusul este un os lung, care prezinta o
diafiza si doua epifize. Extremitatea proximala se articuloaza cu scapula. Acesta, fiind
un os plat triunghiular, este situat in partea posterioara a umarului. Partea superioara
a scapulei este formata din acromion. Clavicula, este un os dublu curbat si pereche.
Acesta formează portiunea anterioară a centurii scapulare. Este situată transversa l
intre acromion si manubriul sternului.
Din punct de vedere functional, aceasta articulatie este formata din doua zone
: scapulo -toracica si scapulo -humerală. Mișcările realizate la nivelul umărului sunt
realizate fie de una dintre zonele func ționale anterior menționate, fie sunt rezultatul
combinării mișcărilor acestora.
Articulatia scapulo -humerală este principala articulatie de la nivelul umărului.
Aceasta este alcătuită din capul humeral si cavitatea glenoidă a scapulei. Suprafața
articulară de la nivelul capului humeral este de trei ori mai mare decât cea a glenoidei,
așadar între cele doua structuri nu exista o “potrivire” perfectă.

Figura 2.1: Articulatia scapulo -humerala, prezentare, componen te,
structura.

2.2. Noțiuni aparținând biomecanicii articulației umărului

Flexia glenohumerală este de 60 grade, aproape o treime din totalitatea acestei
miscări.Se realizează o flexie anatomică în plan sagital,și o flexie functională ce se
realizează într-un plan perpendicular pe planul scapular,adică o flexie combinată cu
o adducție de 30 grade .
Extensia se execută prin trecerea brațului posterior de planul sagital al
corpului.La fel și aici se diferențiază o extensie anatomică și una funcțională care
continuă planurile de mișcare ale flexiei.
Abductia se face în plan frontal prin îndepărtarea brațului de corp și atinge
90 grade ,iar restul de 90 grade se execută de către celelalte articulații.Se realizează
și o abducție functională care face un unghi de 30 grade cu planul frontal,și se
realizează în planul omoplatului.
Adductia se realizează la fel ca și abducția dar în sens invers.
Rotația internă sau externă au o singură componentă . [1]

2.3. Periartrita scapulohumerala

Periartrita scapulohumarala (PSH) este un sindrom clinic definit prin
durere, redoare articulara si impotenta funct ionala provocat de procese patologice
localizate la ni velul umarului si care lezeaza structurile periarticulare: bursa,
tendoane, ligamen te, capsula articulara si muschi. Deoarece articulatia
scapulohumerala are cea mai imperfecta coaptare, a fectarea artic ulara propriu –
zisa se limiteaza mai ales la nivelul articulatiilor acromioclaviculara si
sternoclaviculara .
Este intalnita la ambele sexe, la subiectii activi, dar cu incidenta maxima la
cei peste 40 de ani.
PSH are 5 forme clinico -anatomo -functionale dupa scoala medicala franceza si 6
conform scolii engleze .
Conform scolii engleze in cadrul PSH intra urmatoarele 6 entitati clinice:
1. sindromul de impingere (impingement syndrome)
2. sindromul supraspinosului (tendinita degenerativa)
3. tendinita bicipitala
4. tendinita calcifianta si bursita

5. capsulita adeziva
6. umarul pseudoparalitic [2]

2.3.1 Cauze de producere
Principalele cauze de producere ale acestei afectiuni sunt t raumatismele si
microtraumatismele repetate, factori favorizanti ce tin de sistemul nervos ,
expunerea la frig, afecti uni ale organelor intratoracice.
2.3.2 Forme clinice de PSH
1. Sindromul de impingere ( impingement syndrome)
Este cauzat de o suferinta a tendonului muschiulu i supraspinos. Asupra acestuia ,
se exercita o presiun e, care repetata poate determina dezvoltarea unei tendinite
calcifiante ce poate provoca ruptura partiala sau chiar totala de manson („coafa”)
al rotatorilor.
Tablou clinic
• Dureri recidivante la nivelul umarului, la subiecti tineri care practica amumite
sporturi precum aruncarea de greutati, aruncarea sulitei, etc
• Debut este insidios iar intensitatea durerii poate creste gradat si poate fi
accentuata de activitatile zilnice
• Puntul maxim al durerii este localizat pe fata antero -laterala a umarului, cu
accentuari nocturne si iradiere in brat , in somn, la schimbarea pozitiei si
perceputa la ridicarea bratului, la abductia pasiva si rotatia interna.
• Mobilitatea umarului este agravata treptat mai ales cand vine vorba de miscarile
de flexie si rotatie inte rna.
Examenul clinic local
• Semnul „impingerii” este pozitiv; daca la injectarea a 10 ml xilina 1% sub
acromion durerea scade (semnul”i mpingerii” este negativ) fiind confirmat
diagnosticul d e sd. de impingement.
• Presiunea exercitata asupra marginii ante rioare a acromionului produce durere
intensa
Imagistica
• Rx umar: deceleza prezenta de: chisturi, necroza marii tuberozitati a capului
humeral, osteofite pe marginea anterioara si fata inferioara a acromionului
(artroza secundara). O imagine radiologica n ormala a umarului nu exclude
diagnosticul de PSH
• RMN detecteaza un spectru larg de afectiuni, de la degenerare pana la ruptura
partiala sau totala. Mai poate evidentia leziuni ale tesuturilor moi si este deosebit
de util in urmarirea evolutiei postoperat orii.
• Ecografia mio -entezo -osteo -articulara poate fi si ea utila deceland rupturi medii
la nivelul coafei rotatorilor.
• Electromiografia si studiul velocitatii conducerii influxului nervos sunt obligatorii
atunci cand o afectare neurologica este suspect ata.
Tratament

• Medicamentos – se administreaza numai la indicatia medicului si consta in:
antiinflamatori e nesteroidiene (AINS), corticoterapie locala (diprofos injectat sub
acromion), anestezice aplicate local (intra – sau periarticular sau in puncte
dureroase).
• Fizioterapie: termoterapie, crioterapie, electroterapie analgetica si
decontracturanta (curenti diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc),
ultrasonoforeza, laser. Kinetoterapia este cea mai importanta deoarece pe langa
recuperarea funct ionalitatii umarului, este esential in combaterea recurentei.
• Chirurgical: se adreseaza pacientilor tineri care dezvolta acest sindrom. La
varstnici tratamentul este conservator.
2. Tendinita degenerativa (sd supraspinosului)
Dintre muschii care formeaza mansonul rotatorilor cel mai afectat de leziunile
degenerative este tendonul supraspinosului. Apare frecvent la barbati peste 50
ani cu activitate fizica intensa, cu o preponderenta pentru anumite profesii:
tamplari, pictori, sudori. La subiectii diabetic i si alcoolici, un rol important il joaca
ischemia si leziunile trofice.
Tablou clinic
• Asimptomatic multa vreme, devine clinic manifest in urma unui traumatism local
sau dupa o solicitare excesiva.
• Durerea este imprecis localizata, de obicei in profunz imea umarului, accentuata
noctur n.
• Mobilitatea umarului este afectata pe toate axele de miscare, mai accentuat pe
abductie (maxim la abductia intre 70 – 100°)
• Evolutia cronica (peste 3 luni) poate determina hipotrofie musculara cu
scaderea fortei muscu lare
Examen clinic local
• La palpare apare durere extrema sub acromion, la 1 -2 cm de marea
tuberozitate
Imagistica
• Rx umar: normala la cei cu tendinita recenta; chisturi, osteosc leroza, osteofite
• Ecografia mio -entezo -osteo -articulara: confirma diagnos ticul.
Tratament
• Similar cu cel al sd de „impingere”
3. Capsulita retractila
Apare mai ales in decada a 5 a si a 6 a a vietii, cu predominanta la sexul feminin.
Este caracteristica aparitia inflamatiei cronice a capsulei glenohumerale cu
evolutie spre fibroza, astfel capsula articulara ingrosandu -se si aderand la capul
humeral.
Tablou clinic
• Debut ul este insidios cu dureri moderate ale umarului, fiind prezente
exacerbari le nocturne , cu redoare si limitare progresiva a miscarilor. In timp
durerea dispare aproape complet dar mobilitatea este total abolita.
• Exista posibilitatea afectarii bilaterale concomitenta sau succesiva.
• Are evolutie lunga, de peste 9 luni, tratament ul fiind adaptat ast fel incat
pacientul sa il poata urma l a domiciliu .
Examen clinic local
• La palpare sensibilitate a este difuza
• Limit area miscarilor,in special abductia si rotatia externa

• Daca se face test ul cu xilina, redoarea inca persista nefiind vorba de
contractura musculara reflexa generata de durere.
Imagistica
• Rx umar: initial normala; osteoporoza la nivelul capului humeral, diminuarea
spatiului articular.
• RMN: d ezvaluie leziuni ale tesuturilor moi.
Tratament
• Umarul trebuie mobilizat precoce
• Me dicamentos: antiinflamato are nesteroidiene, corticoterap ie general si local,
antialgice .
• Kinetoterapia: are ca obiectiv principal , recuperarea mobillitatii care se face prin
abordarea structurilor necontractile ale umarului (capsula,ligamente, bursa,
tendoane) si separat prin abordarea structurilor contractile (muschi).
• Fizioterapia: termoterapie, electroterapie analgetica si decontracturanta (curenti
diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc), masaj trofic, ultrasonoforeza,
laserterapie, hidrok inetoterapie.
4. Umarul pseudoparalitic
Poate fi considerat drept stadiul intarziat al sindromului de i mpingement .
Mansonul rotatorilor e format din tendoanele muschilor supraspinos, subspinos,
subscapular si rotund mic. La tineri ruptura mansonului este p ostraumatica, la
varstnici degenerativa, prin diminuarea vascularizatiei , aparand ischemia care
duce la tulburari trofice locale scazand rez istenta si favorizand ruptura mici
traumatisme sau solicitari articulare . Ruptura poate fi totala sau partiala, tabloul
clinic, paraclinic si tratamentul fiind simil are cu cele ale sindromului de
impingement.

2.4. Ultrasonografia

Ultrasonografia sau ecografia este o metodă imagistică de investigație folosită mai
ales în zona abdominală pentru a analiza structura organelor și a țesuturilor
bazandu -se pe folosirea ultrasunetelor.

2.4.1. In ce consta ultrasonografia
Aceasta metoda imagistica se folosește de unde acustice în lo c de radiațiile ionizante
putand astfel sa obțina imagini ale interiorului organismului uman. Principiul de
functionare al acestei tehnici este asemănător cu principiul de funcționare al unui
aparat radar. U n puls de ultrasunete cu frecvența de 1 –15 MH z este trimis de la un
transductor și este reflectat la contactul cu marginile țesutului investigat sub formă de
ecouri.
Impedanță acustică ( Z), este u n parametru important de care depinde procentul de
unde reflectate . Elasticitatea si densitatea unui tesut influenteaza propagarea
ultrasunetelor . Cu cât diferența de impedanță acustică între două medii este mai mare,
cu atât mai puternică va fi reflectarea. Între un gaz și un țesut moale există o diferență
de impedanță acustică foarte mare. De aceea la aplicarea transd uctorului pe piele este
necesara utilizarea unui gel pentru a elimina aerul care ar opri propagarea
ultrasunetelor. La fel între oase și țesuturi moi diferența de impedanță acustică este
mare, oasele restricționând utilizarea ultrasunetelor.

2.4.2. Ultrasonografia musculo -scheletala

“Utilizarea ultrasunetelor in ortopedie este din ce in ce mai apreciata datorita
beneficiilor pe care le aduce in clarificarea diagnosticului in timpul examinarii
ortopedice. Chirurgii ortopezi au inteles capacitatea ult rasunetelor de a determina o
examinare rapida , non invaziva, portabila si in timp real a tesuturilor moi. Ecografia a
devenit in multe centre o unealta indispensabila fiind denumita si stetoscopul
ortopedului. Ea este folosita deasemenea si in examinarea pacientului care a suferit
traumatisme. ” [3]
“Ecografia este folosita in evaluarea urmatoarelor tipuri de leziuni :
 Leziuni traumatice musculare cu evaluarea rupturilor musculare parțiale sau totale
în vederea stabilirii procedeului terapeutic chirurgical sau conservativ și urmărirea
evoluției în timp a rupturilor parțiale. Determinarea mărimii rupturilor parțiale asociate
cu hematom intramuscular este crucială în stabilirea unui tratament chirurgical.
 Leziuni ligamentare sau tendinoase de natură inflamatorie sau traumatică la
nivelul tuturor articulațiilor:
o Umăr: se pot observa rupturi ligamentare, tendinite, calcificări periarticulare Cot: se
pot aprecia modificările structurale din cadrul unei epicondilite, bursite olecraniene,
artroze
o Mână: se pot evidentia modificările inflamatorii din cadrul unei poliartrite reumatoide
cu evaluarea răspunsului terapeutic sau modificarile date de compresiunea nervului
median în sindromul de tunel carpian
o Genunchi: se pot observa leziuni le de menisc și de ligam ent, colecții articulare și
modificări de gonartroză
o Gleznă: se poate evidenția tendonul lui Achille și se pot evalua modificările de
tendinită sau ruptură ahileană și modificările de tip fasciită plantară ” [4]

PARTEA SPECIALĂ – CERCETAREA
CAPITOLUL III
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

3.1. Ipotezele cercetării

Orice program kinetic trebuie adaptat in functie de problemele si nevoile
pacientului, iar acesta trebuie sa il respecte, in special prin continuarea acestuia
acasa. În stabilirea ipotezei am pornit de la presupunerea ca majoritatea pacientilor
nu continua practicarea exercitiilor reco mandat de specialist acasa.

3.2. Scop
Constientizarea importantei examenului ultrasonografic in recuperarea
periartritei scapulo -humerale
Obținerea participării cât mai conștiente și active a grupului țintă la programul
kinetic
Cresterea mobilitatii artic ulare
Combaterea durerii si a inflamatiei
Cresterea fortei si a tonusului muscular
Reluarea cat mai rapida a activitatii profesionale
Cresterea calitatii vietii
Recuperarea in cazul periartritei scapulo -humerale diferă ca perioadă de timp
de la caz la caz, în funcție de diagnostic, vârsta, gradul de receptivitate al pacientului,
etc.

3.3. Sarcini
Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezelor ne -am propus efectuarea
următorilor pași :
1) Alegerea grupului țintă
2) Îndeplinirea formalităților necesare eticii profesiei
3) Stabilirea perioadei de desfășurare a studiului
4) Alegerea metodelor și a testelor de evaluare
5) Culegerea datelor
6) Conceperea si punerea in practica a unui program kinetic de recuperare
7) Examenul ultrasonografic
8) Continuarea programului kinetic
9) Reluarea examenului ultrasonografic
10) Interpretarea rezultatelor

3.4. Participanții, materialele și metodele utilizate în demersul lucrării

3.4.1 Grupul tinta
Pentru efectuarea optimă a acestei lucrări am colaborat cu cabinetul particular
de
recuperare SC RESZANA CENTER SRL, care ne -a ajutat să intrăm în contact cu zece
pacienti care sufera de periartrita scapulo -humerala , 5 dintre ei nefiind de acord sa se
prezinte la examenul ultrasonografic si anume : O.C, sex feminin , S.M, sex feminin ,
C.T, sex masculin , B.V, sex feminin , G.G, sex mascuin iar urmatorii 5, au fost de acord
sa se prezinte la conrol, si anume : S.A, sex masculin , I.M, sex feminin , F.V, sex
feminin , B.A, sex masculin si S.M, sex feminin.

3.4.2. Îndeplinirea formalităților necesare eticii profesiei
Se aduce la cunostinta faptul că in urma informarii pacientilor despre obiectivele
cercetarii, acestia și-au acordat consimțământul pentru a participa la această
cercetare, fiind asigurați că identitatea lor va rămâne anonima . În urma acestora , vom
face referire pacienților, folosindu inițialele lor.

3.4.3. Perioada și locul de desfășurare al programului kinetoterapeutic

Programul kinetic s -a desfășurat pe o perioadă de 4 săptămâni pentru fiecare
pacient, între lunile mai-iunie. Programul kinetoterapeutic s -a desfasurat in interiorul
cabinetului medical individual ‘’ SC. RESZANA CENTER S.R.L.’
Initial, pacientii au fost consultati de catre medicul reumatolog. Adunand
informatiile obtinute in urma evaluarii de catre medic, tinand cont de sfaturile si
indrumarile oferite de catre acesta, am reusit sa efectuam o evaluare proprie a fiecarui
pacient, re usind sa observam deficitele dobandite in urma acestei patologii. Urmatorul
pas fiind intocmirea unuor programme de kinetoterapie individualizate, care sa ne
ofere rezultate cat mai eficiente, in urma realizarii tuturor obiectivelor propuse anterior.

3.4.4. Alegerea metodelor și testelor de evaluare:
1) Goniometrie -flexie, extensie , abductie :
a) Flexia umarului (miscarea anterioara a bratului in plan sagital) :
– Valori normale : 180°( Chiriac) , 160° -180° ( Magee), 180° (Sbenghe).
– Pozitia initiala: ortostatism sau sezut , cu membrul de testat in pozitie anatomica
– Pozitia finala: ortostatism sau sezut, subiectul ajunge cu bratul pe langa ureche.
– Pozitia goniometrului :
 Centrul goniometrului, se plaseaza la nivelul articulatiei scapulo -humerale, pe
partea laterala.
 Brațul fix urmărește epicondilul lateral humeral, paralel cu linia medio -axilară a
trunchiului.
 Brațul mobil paralel cu linia de mijloc a feței laterale a brațului, urmărind
epicondilul lateral humeral

.

b) Extensia umarului ( miscarea posterioara a bratului in plan sagital) :
– Valori normale : 45° (Chiriac), 50 -60° (Magee), 50 -60° – activ, 90 ° – pasiv (Sbenghe)
– Pozitie initiala : ortostatism sau sezut, cu membrul de testat in pozitie anatomica
– Pozitie finala : ortostatism sau sezut, subiectul duce bratul posterior, pana la limita
de miscare.
– Pozitia goniometrului :
 Centrul goniometrului, se plaseaza la nivelul articulatiei scapulo -humerale, pe
partea laterala.

 Brațul fix urmărește epicondilul lateral humeral, paralel cu linia medio -axilară a
trunchiului.
 Brațul mobil paralel cu linia de mijloc a feței laterale a brațului, urmărind
epicondilul lateral humeral

c) Abductia umarului( miscarea de departate a bratului de corp) :
-Valori normale: 180° (Chiriac), 170 -180° (Magee), 180° (Sbenghe)
– Pozitie initiala: ortostatism sau sezut, cu membrul de testat in pozitie anatomica
– Pozitie finala : ortostatism sau sezut, bratul ajunge in unghi de 90 ° fata de trunchi
– Pozitia goniometrului:

 Centrul goniometrului se plasează pe fața posterioară a articulației scapulo –
humerale, în centrul acesteia.
 Brațul fix pe linia laterală a trunchiului.
 Brațul mobil paralel cu linia de mijloc a feței posterioare a brațului, urmări nd
mediusul. În cazul prezenței cotului în valg, se urmărește olecranul. [5]

2) Scala VAS :

Scala VAS( Visual Analogue Scale) este una din cele mai folosite metode de evaluare
a durerii. Aceasta consta intr -o linie orizontala de 10 cm, notata la capatul din stanga
cu 0 si la cel din dreapta cu 10, iar pacientul trebui e sa traseze o linie verticala (intre 0
si 10), acolo unde considera ca este gradul de durere pe care il acuza.

In functie de intensitatea durerii, cotatia este urmatoarea :

SCOR SIMPTOMATOLOGIE
0 Lipsa durerii
1 Iritare minora
2 Iritare ocazionala
3 Iritare suficienta cat sa distraga atentia
4 Durerea dispare cand pacientul este implicat in munca dar nu se
opreste din distragerea atentiei
5 Durerea nu poate fi neglijata mai mult de 30 de minute
6 Durerea nu poate fi ignorata dar munca sau activitatile sociale sunt
inca posibile
7 Capacitatea de concentrare este scazuta, durerea este prezenta in
timpul somnului.
8 Activitatea fizica este grav limitata
9 Imposibilitatea de a vorbi, stare apropiata de delir
10 Incontinenta , durerea putand porvoca decesul.

3) Chestionar HAQ( Health Assesmen t Questionnare)
– Este un chestionar de evaluare a sanatatii, fiind folosit pe o scara larga in intreag a
lume.
Acesta are doua parti :
 HAQ -DI- care se ocupa cu abilitatea functionala a pacientului
 HAQ – scala durerii
In cadrul acestui chestioar, pacientii, trebuie sa raspunda la o serie de intrebari,
referitoare la :
 Igiena
 Mancat

 Ridicare
 Imbracare si ingrijire
 Intindere
 Apucarea unor obiecte
 Activitatile zilnice

4) EQ -5D
– Este cel mai folosit chestionar la nivel european care se ocupa cu determinarea
calitatii vietii.
In cadrul acestui chestionar, pacientilor li s -au pus intrebari legate de :
 Durere/stare de disconfort
 Propria ingrijire
 Mobilitate
 Activitati obisnuite
 Neliniste/deprimare

3.4.5 Culegerea datelor

1) In urma examenului goniometric, am obtinut urmatoarele rezultate :

Nume Flexie Extensie Abductie
S. M. 35° 10° 35°
B.A. 40° 20° 35°
S.A. 50° 30° 45°

F.V. 80° 25° 90°
I.M. 90° 35° 100°

Nume Flexie Extensie Abductie
B.V. 30° 10° 30°
O.C. 45° 20° 40°
C.T. 30° 10° 30°
S.M. 55° 25° 50°
G.G. 60° 30° 60°

2) Scala VAS:

Nume VAS
S.M. 7
B.A. 7
S.A. 6
F.V. 5
I.M. 4

3.4.6 Întocmirea și punerea în practică a programului kinetic de recuperare

Sperand sa atingem cat mai rapid si mai eficent obiectivele propuse, am structurat
programul kineto terapeutic in doua etape: prima etapa (0-7), in care vom folosi exercitii
de intensitate scazuta, astfel incat sa obisnuim organismul cu efortul fizic, etapa
propriu -zisa(7 -21), in care ne vom axa pe cresterea mobilitatii articulare si etapa
finala(21 -35) in care vom adauuga etapei precedente, exercitii de tonifiere musculara.

1) Prima etapa (0-7)

In aceasta perioada ne vom axa pe pregatirea organismului pentru perioada propriu –
zisa, folosind exercitii usoare, miscari pasive, active si activ -asistate, care implica o
intensitate a durerii scazuta si care nu necesita mult efort.

Lista de exercitii folosite in perioada incipienta :

Ex. 1 :
Pozitia initiala : sezut pe un scaun
T1 : kinetoterapeutul pace priza pe umar si pe brat si executa flexia umarului Nume VAS
B.V. 7
O.C. 7
C.T. 8
S.M. 7
G.G. 6

T2 : se revine la pozitia initiala
Dozare : Se executa 2 serii a cate 10 repetari.

Ex 2 :
Pozitia initiala : sezut pe un scaun
T1: Kinetoterapeutul pace priza pe umar si pe brat si executa extensia umarului
T2 : Se revine la pozitia initiala
Dozare : Se executa 2 serii a cate 10 repetari

Ex. 3 :
Pozitia initiala : sezut pe un scaun
T1: Kinetoterapeutul pace priza pe umar si pe brat si executa abductia umarului
T2 : Se revine la pozitia initiala
Dozare : Se executa 2 serii a cate 10 repetari

Ex. 4
Pozitia initiala : sezut pe un scaun
T1: Kinetoterapeutul pace priza pe umar si pe brat si executa adductia umarului
T2 : Se revine la pozitia initiala
Dozare : Se executa 2 serii a cate 10 repetari

Ex 5 :
Pozitia initiala : sezut pe un scaun
T1: Kinetoterapeutul pace priza pe umar si pe brat si executa abductia umarului
incercand sa atingem un unghi cat mai apropiat de 90 ° insa fara sa apara durerea
T2 : Kinetoterapeutul executa miscarea de rotatie interna

T3 : Se revine la pozitia initiala
Dozare : Se executa 2 serii a cate 10 repetari . Acest exercitiu se executa fara prezenta
durerii.

Ex 6:
Pozitia initiala : sezut pe un scaun
T1: Kinetoterapeutul pace priza pe umar si pe brat si executa abductia umarului
incercand sa atingem un unghi cat mai apropiat de 90 °
T2 : Kinetoterapeutul executa miscarea de rotatie externa
T3: Se revine la pozitia initiala
Dozare : Se executa 2 serii a cate 10 repetari.

Ex. 7:
Pozitia initiala: Sezut pe un scaun, cu membrul superior suspendat intr -un ham special
adaptat
T1: Se executa miscarea de rotatie interna
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 2 serii a cate 10 repetari

Ex. 8
Pozitia initiala: Sezut pe un scaun, cu membrul superior suspendat intr -un ham special
adaptat
T1: Se executa miscarea d e rotatie externa
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 2 serii a cate 10 repetari

Ex. 9
Pozitia initiala: decubit dorsal, cu membrul superior suspendat intr -un ham special
adaptat
T1: Se executa miscarea de abductie
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 2 serii a cate 10 repetari

Ex. 10
Pozitia initiala: decubit dorsal, cu membrul superior suspendat intr -un ham special
adaptat
T1: Se executa miscarea de adductie
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 2 se rii a cate 10 repetari

2) Etapa propriu -zisa (7 -21)

In aceasta etapa, avem in vedere cresterea mobilitatii articulare, lucrand la o intensitate
moderata, astfel incat pacientii vor lucra pana cand durerea se va simti la un nivel
scazut.

Ex. 1:
Pozitia initiala: sezut, utilizand un scripete, iar pacientul tinand in fiecare mana o chinga
T1: pacientul executa alternativ flexia si extensia membrelor superioare
T2: se revine la pozitia initiala
Dozare : Se executa 3 serii a cate 10 repetari.

Ex. 2 :
Pozitia initiala: sezut, utilizand un scripete, iar pacientul tinand in fiecare mana o chinga

T1: Pacientul, tinand coatele in flexie, si membrele superioare in abductie de 90 de
grade, executa miscarea de abductie a membrului superior drept, iar in acelas i timp
exeuta miscarea de adductie a membrului superior stang
T2: pacientul executa miscarea de abductie a membrului superior stang concomitent
cu miscarea de adducie a membrului superior drept.
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

Ex. 3:
Pozitia initiala: Sezut, cu umerii si bratele in flexie, tinand antebratele unul peste celalalt
T1: Se executa flexia umarului
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

Ex. 4:
Pozitia initiala: Sezut, cu umerii si bratele in flexie, tinand antebratele unul peste celalalt
T1: Se executa abductia a membrului superior drept, concomitent cu adductia a
membrului superior stang
T2: Se executa adductia a membrului superior drept, concomitent cu abductia a
membrului superior stang
T3: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari
Ex. 5:
Pozitia initiala:Sezut, tinand intre picioare o minge terapeutica tip „aluna”, avand o
flexie de 90 de grade din umar si bratele extinse
T1: Se executa flexia trunchiului, astfel executand flexia membrelor superioare
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

Ex. 6:

Pozitia initiala: Ortostatism, tinand de capete, un baston
T1: Se executa flexia umerilor, ridicand astfel bastonul cat mai sus posibil
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

Ex. 7:
Pozitia initiala: Ortostatism , tinand intre palme, un baston
T1: Se executa abductia membrul ui superior drept, concomitent cu fiperadductia
membrului superior stang
T2: Se executa abductia membrului superior stang, concomitent cu fiperadductia
membrului superior drept
T3: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

Ex. 8: Ortostatism , tinand la spate, intre palme un baston
Pozitia initiala:
T1: Se executa abductia membrului superior drept, concomitent cu fiperadductia
membrului superior stang
T2: Se executa abductia membrului superior stang, concomitent cu fiperad ductia
membrului superior drept
T3: Se revine la pozitia initiala.
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

Ex. 9:
Pozitia initiala: Ortostatism, cu coatele in flexie de 90 de grade si lipite de corp, pozitia
mainilor in pronatie, tinand un baston
T1: Pacientul duce bastonul in stanga, astfel realizand miscarea de rotatie externa a
umarului stang si rotatia interna a umarului drept
T2: Pacientul duce bastonul in dreapta, astfel realizand miscarea de rotatie externa a
umarului drept si rotatia interna a umarului stang

T3: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

Ex. 10:
Pozitia initiala: Ortostatism, tinand un baston la spate
T1: Pacientul executa extensia umerilor si flexia bratelor
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: Se executa 3 serii a cate 10 repetari

3). Etapa finala (21 -35)

In aceasta etapa ne vom axa pe tonifierea musculaturii umarului, insa nu vom exculde
exercitiile precedente, care aveau rolul de crestere a mobilitatii articulare, reluandu -le
inca o data in fiecare zi.

Ex. 1:
Pozitia initiala: sezut, tinand intre cot si torace, o minge
T1:Se executa adductia, mentinand 5 secunde
T2:Se revine la pozitia initial
Dozare : se ex ecuta 3 serii a cate 15 repetari
Ex. 2:
Pozit ie initiala: ortostatism, cu membrul superior flectat si cu fata la spalier, tinand in
mana o banda elastica de intensitate usoara in mana
T1:Se executa extensia umarului
T2:Se revine la pozitia initiala
Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 3:
Pozitie initiala: ortostatism, cu membrul superior flectat si cu spatele la spalier, tinand
in mana o banda elastica de intensitate usoara in mana
T1:Se executa flexia umarului
T2:Se revine la pozitia initiala
Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 4:
Pozitie initiala: ortostatism, cu membrul superior flectat, spalierul fiind in lateral, tinand
in mana o banda elastica de intensitate usoara in mana
T1:Se executa adductia membrului superior
T2:Se revine la pozitia initiala
Dozare: se ex ecuta 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 5:
Pozitie initiala: Ortostatism, cu fata la oglinda, si tinand in mana o gantera de 2 kg
T1:Se executa flexia bratului
T2:Se executa extensia bratului
Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 6:
Pozitie initiala: Ortostatism, cu fata la oglinda, tinand in mana o gantera de 2 kg
T1:Se executa abductia ambelor membre superioare, ducand gantera deasupra
capului
T2:Pacientul prinde gantera cu mana opusa
T3: Se executa adductia ambelor membre superioare
T4: Pa cientul prinde gantera cu mana opusa

Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 7:
Pozitie initiala: Ortostatism, cu fata la spalier, facand o flexie a trunchiului de 45 de
grade, sprijinindu -se de spalier si tinand in mana opusa o gantera
T1: Pacientul executa abductia membrului
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 8:
Pozitie initiala: Ortostatism, cu fata la spalier, facand o flexie a trunchiului de 45 de
grade, sprijinindu -se de spalier si tina nd in mana opusa o gantera
T1: Pacientul executa cu gante ra, miscari de rotatie interna ( cercuri cu gantera)
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 9:
Pozitie initiala: Ortostatism, cu fata la spalier, facand o flexie a trunchiului de 45 de
grade, sprijinindu -se de spalier si tinand in mana opusa o gantera
T1: Pacientul executa cu ganterea miscari de rotatie externa
T2: Se revine la pozitia initiala
Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

Ex. 10:
Pozitie initiala: Ortostatism, avand in lateral un spalier, de care este legat o banda
elastica de intenstiate usoara.
T1: Pacientul executa cu mana din partea opusa a spalierului, miscarea de abductie
T2:Se revine la pozitia initiala
Dozare: se executa 3 serii a cate 15 repetari

3.4.7 Examenul ultrasonografic

Primul examen ultrasonografic a avut loc in Spitalul Clinic Judetean Tirgu Mures,
pe sectia de reumatologie, in data de 24 mai 2018. La acest examen au participat
urmatorii pacienti :B.A, F.V, I.M, S.A, S.M.
In urma acestui examen, pacientii au fost diagn osticati cu urmatoarele patologii:

B.A. :
– Calcifiere supraspinos
– Osteofit
– Capsulita acromioclaviculara
– Ruptura partiala de supraspinatus
– Modificari de congenitatle la nivel subscapular

F.V.:
– Tenosinovita cap lung biceps
– Calcifiere supraspin os
– Leziune de tip step -up la nivelul capului humeral

I.M.:
– Tenosinovita cap lung biceps

S.A.:
– Artroza acromio -claviculara

– Tenosinovita cap lung biceps
– Calcifiere supraspinos
– Sindrom de impingement
– Leziune de tip step -up la nivelul capului humeral
– Tendinita calcifianta de subscapularis

S.M. :
– Bursita subacromiosubdeltoidiana
– Calcifiere cap lung biceps
– Calcifiere supraspinos

Cel de -al doilea examen ultrasonografic, a avut loc in Spitalul Clinic Judetean Tirgu
Mures, pe sectia de reumatologie, examen in urma caruia am aflat urmatoarele
rezultate:

B.A.:
– Tenosinovita cap lung biceps
– Modificari de congenitate la nivel subscapular

F.V.:
– Leziune de tip step -up la nivelul capului humeral

I.M. :
– Capsulita acromioclaviculara

S.A. :
– Tenosinovita cap lung biceps

– Bursita subacromiosubdeltoidiana
– Leziune de tip step -up la nivelul capului humeral

S.M. :
– Calcifiere supraspinos
– Capsulita acromio -claviculara

Bibliografie
[1] Andreea Ciocoiu, 07.04.2013 , https://www.scribd.com/doc/134511785/patologia –
umarului, data accesării 4 mai 2018
[2] http://dralinpopescu.ro/2010/10/periartrita -scapulohumerala -psh/, data
accesarii, 1 mai 2018
[3] http://www.ortokinetic.ro/p114 -Ecografie , data accesarii, 17 iunie 2018
[4] https://www.reginamaria.ro/articole -medicale/ecografia -musculoscheletala ,
data accesarii, 17 iunie 2018
[5] Tatiana Balint, Irinel Diaconu , Andreea Moise , Evaluarea aparatului
locomotor, Tehnopress, Iasi 2007, 135 -136, data accesarii: 20 iunie 2018