Creștere economică sustenabilă [612914]

1

Creștere economică sustenabilă?

Surprinză tor sau nu , economia R omânei a crescut în primul trimestru cu 5,7% față de același
trimestru al anului trecut, conform unui comunicat al Institut ului Național d e Statistică. Mulți analiști s -au
grabit să spună că România este noua stea a Uniunii E uropene, cel puțin din această perspectivă. Dar,
întrebarea firească care derivă de aici: Reprezintă aceasta și o creștere a calității economiei românești?
Sigur că răspunsul la această întrebare ar necesita o analiză aprofundată a structurii PIB și a evoluției
acestuia. Însă, la o simplă vedere putem spune că această creștere nu poate fi sustenabilă dac ă aceasta e ste
bazată pe consum.
Contribuția consumului final la formarea PIB în primul trimestru a fost de 80,8%, determinând o
creștere a PIB cu 4,8%. Vedem așadar că cea mai mare parte a creșterii PIB în țara noastră este dato rată
creșterii consumului final. Este foarte posibil ca această contribuție a consumului final în creșterea PIB –
ului să crească și mai mult, ca urmare a creșterii anunțate a salariilor. Altfel spus, sumele suplimentare
destinate creșterii salariilor, vor d etermina o creștere a consumului.
Deși, cel puțin din perspectiva cifrei finale a creșterii economice, situația este una favorabilă care
ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană (pentru acest prin trimestru), lucrurile devin
îngrijorătoare pe termen lung dacă ne uităm la contribuția exportului net respectiv a investițiilor , în
creșterea PIB. Fiecare dintre cele două aduce un aport negativ (de -0,1%) la creșterea economiei.
Exporturile României au crescut cu 5,9% în primul trimestru, în timp ce importurile au crescut cu
6%. Avem așadar de a face cu un export net în scădere cu 0,1%. O impulsionare a exporturilor ar putea
contribui la o creștere sustenabilă a economiei. În mod similar, o impulsionare a investițiilor, am putea
spune imperios necesară în economia noastră, ar putea crea premisele unei creșteri economice pe termen
lung.
Consumul produce efecte atunci când se realizează, însă în cazul investițiilor, acestea pot produce
efecte pozitive în economie încă mult timp după ce au fost realizate. Așadar, plusul d e valoare pe termen
lung adus de investiții, este d e necontestat.
Pentru a răspunde la întrebarea inițială, dacă această creștere a PIB reprezintă și o creștere a
calității economiei rom ânești, considerăm că poate deveni o realitate dacă vor fi făcute eforturi pentru
creșterea investițiilor respectiv a exporturilor, coroborat cu reducerea cheltuielilo r guvernamentale. Doar
în această situație, creșterea economi că poate fi sustenabilă, pe termen lung.

Ioana SECHEL

1

Obligatiunile
Sunt valori mobiliare emise de autorități ale statului (municipii, orașe, trezorerii) sau
companii private care conferă deținătorului (investitorului) dreptul de a încasa dobânda și
principal (valoarea nominală a obligațiunii).
În România cele mai multe emisiuni de
obligațiuni au fost făcute de către autoritățile
publice locale și de către stat însă începând cu anul
2016 tot mai multe companii cu capital privat au
început să utilizeze obligațiunile pentru finanțarea
proiectelor de dezvoltar e.
În cele ce urmează vom dezvolta pe scurt noțiunea
de finanțare prin obligațiuni corporative și vom
prezenta avantajele acestora în raport cu finanțarea
prin credite bancare:
Obligațiuni Credit
Emisiunea de obliga țiuni genereaz ă un aport de imagine prin
listarea pe B.V.B; Nu aduce aport suplimentar de imagine și diminueaz ă capacitatea de atragere
de noi capitaluri;
Valoarea dob ânzii se stabile ște în func ție de ofertele
negociate de intermediar cu poten țialii investitori
în interesul emitentului; Valoarea dob ânzii este ofertat ă de banc ă la un nivel c ât mai avantajos pentru
aceasta neexist ând un intermediar care s ă negocieze condi țiile contractuale
pentru client;
Obliga țiunea este un împrumut direct, un contract cu clauze clare,
este un drept de cr eanță și o valoare mobiliar ă; Creditul este un împrumut indirect (sumele oferite cu titlu de credit sunt
obținute din depozitele atrase de bancă de la clien ți);
Flexibilitate în stabilirea maturit ăților și a scaden țelor
de plat ă pentru cupon (dob ândă); Lipsa de flexibilitate în definirea condi țiilor de
obținere a finan țării (produse standard);
Intermediarul B.R.K poate cump ăra obliga țiuni în
nume propriu ca o garan ție suplimentar ă care s ă
asigure subscrierea integral ă; Banca nu particip ă în procesul de creditare dec ât
din pozi ția de creditor;
Prin intermediul obligatiunii se pot refinan ța datorii
financiare generate de credite mai vechi care implic ă
costuri cu dob ândă mai ridicate; Refinan țarea în cazul creditelor presupune un
proces complicat, garan ții suplimentare și costuri
semnificative;
Perioada de gra ție extins ă (3-5 ani) – până la maturitate fiind pl ătită
doar dob ânda fapt care permite diminuarea presiunii financiare pe
perioada emisiunii obliga țiunii); Se pl ătește capitalul plus dob ândă lunar, perioada
de gra ție fiind de obicei mai scurt ă 6-12 luni);
Costuri transparente și cunoscute încă de la
momentul lans ării emisiunii; Costuri variabile (de obicei legate de un indice – de
exp: EURIBO R, ROBOR) – impredictibilitatea costurilor totale bancare (exp:
comisioane opera țiuni curente);
Cuponul (dob ânda) se calculeaz ă după formula de
calcul a dob ânzii simple; Dobânda se calculeaz ă, de obicei, dup ă formula de calcul a dob ânzii compuse
(după principiul capitaliz ării dob ânzii);
Posibilitatea rostogolirii datoriei la maturitate printr -o
nouă emisiune de obliga țiuni. Ajungerea la maturitate a unei
obliga țiuni faciliteaz ă premisele emisiunii de noi obliga țiuni. Creditul este acordat pe o perioad ă determinata și nu permite rostogolirea
datoriei .
Laurențiu IRIMIA 2

Liberalizarea pieței gazelor naturale –
proces și implicații pentru consumatorul final

Rom ânia are cea mai mare piață de gaze naturale din Europa Ce ntrală, piață care î n
ultimele decenii a suferit modifică ri structural e considerabile din cauza evoluțiilor economice pe
plan local și, în ultima perioadă, din necesitatea implementării directivelor europene în acest
domeniu. UE a propus trei metode de liberalizare, iar țara noastră , a optat pentru principiul
disocierii. Acest principiu are la bază separarea activităț ilor de produc ție, transport, distribuție și
furnizare și a dus la structura actuală a pieței gazelor naturale . Cu alte cuvinte, fiecare activitate
amintită mai sus trebuie să fie desfășurată de o entitate economică diferită. Astfel, Auto ritatea
Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) reglementează aceste activități (la fel
ca până acum), Romgaz, OMV Petrom, Amromco și alții produc, Transgaz se ocupă de
transportul gazelor naturale, iar E.ON și GDF Suez (pr intre alții) furniz ează și distribuie către
clienții finali (care pot fi casnici sau industriali ).
Liberalizarea implică eliminarea treptată a tarifelor și a cantităților reglementate . S-a
negociat în acest sens un calendar cu Uniunea Europeană, calendar ce inițial prevedea
liberalizarea integrală a prețului gazelor naturale în România până la finalul lui 2018, însă
termenul a fost restabilit pentru 2021 după negocieri purtate de România cu FMI, UE și Banca
Mondială . Practic, în fiecare an va crește ponderea cantităților de gaze naturale tranzacționate pe
piața liberă în totalul cantităților tranzacțioante . Conform ANRE, în 2015 (ultimul an pentru care
ANRE a prezentat informații complete și agregate) , 25% din consumul total anual de gaze
naturale al Rom âniei a venit de pe pi ața regl ementată (aprox. 30 mld. MWh), iar 75% de pe piața
liberă (aprox. 90 mld. MWh).
În momentul de față ne aflăm în plin proces de tranziție de la o piață reglementată spre o
piață liberă în cadrul căreia prețul se va forma pe baza principiului cere re-ofertă. Prețul
reglementat urcă treptat pentru a ajunge la nivelul prețului liber practicat pe piața UE. Se dorește
o tranziție fără șocuri pentru consumatorul final, o tranziție oarecum natural de la un preț
reglementat apropiat de cel liber. Se ține a șadar cont de evoluțiile prețului pe piața liberă în acest
proces. La nivel European, prețul a urmat un trend descendent în ultima perioadă, motiv pentru
care în iulie 2016 prețul nu a crescut de la 60 lei/MWh la 66 lei/MWh așa cum era prevăzut
(urmatoarea creștere, la 72 lei/MWh, urmând să aibă loc la încheierea primului trimestru din
2017), ci a fost înghețat până în aprilie 2017.
3

Efectele liberalizării pentru consumatorul final de gaze naturale ar trebui să fie
preponderant pozitive și vor fi pro duse, în totalitate , odată cu încheierea acestui proces în 2021
(în cazul în care guvernul nu modifică din nou calendarul). În primul rând, consumatorul își va
putea alege furnizorul de gaze naturale, la fel cum se întâmplă în cazul furnizorilor de servici i de
internet sau se va întâmpla (de la finalul lui 2017 pentru clienții casnici) pe piața de energie
electrică (în piața energiei electrice acest proces este mult mai avansat, însă nici în acest caz
populația nu este pe deplin informată sau conștientă de implicații și, în special, de noile drepturi
dobândite). Clientul va putea consulta ofertele mai multor furnizori, va putea alege sau va putea
schimba furnizorul de gaze naturale. În al doilea rând, c oncurența din piață și dispariția, în timp,
a monopolulu i din anumite zone (dominanța unui singur operator puternic în piață) va avea efect
pozitiv asupra ofertelor, furnizorii concurând pentru o cotă de piață cât mai ridicată, pentru cât
mai mulți clienți. La fel cum a luat amploare publicitatea în cazul furni zorilor de energie electric
în ultima perioadă, vom vedea în viitor și furnizori de gaze naturale promovându -se tot mai
intens pentru a -ți face cunoscută oferta. Vor urma campanii de informare pentru consumatori,
atât inițiate de autorități, cât și de furn izorii care vor încerca să atragă clienți prin oferta de
servicii adiționale, pachete sau reduceri. De asemenea, un alt beneficiu pentru consumatori va fi
posibilitatea de a profita de evoluțiile prețului gazelor naturale în piață. Scăderea prețului va duc e
la diminuarea prețului unitar pe factura de gaze natuale și, implicit, a valorii totale (bineînțeles,
în funcție de și în limita contractulului agreat și semnat cu furnizorul de gaze naturale).
Bianca MOLDOVAN

Investi țiile cu venit fix -obligațiunile corporative
(corporate bonds )
Când cumpărați o obligațiune c orporativă, veți împrumuta bani societ ății comerciale
emitent e, care va utiliz a fondurile astfel obținute pentru o varietate de scopuri, de la construirea
de noi facilități de producție, cercetare, desfacere, până la finanțarea extinderii afacerilor. În
schimb ul acestui serviciu , compania îți plătește o rată prestabilită de dobândă, numită cupon , de
obicei semestrial , însă poate fi plătită și trimestrial, precum și o rambursare a capitalului inițial
subscris (principal )la anumite date de scadență. Companii care se subscriu unui număr de cinci
clase de bază reprezentând d iverse sectoare economice pot emite obligațiuni corporative: utilități
publice, c ompaniile indust riale, companiile de transport, c onglomerate, bănci și instituții
financiare. În mod s imilar altor titluri cu ven it fix, obligațiuni corporative o feră flexibilitatea unei
varietăți de structuri, printre care amintim cele cu rată fixă , cu rată variabilă și cu cupon zero .
Un consultantde investiții financiar ete poate ajuta să utilizezi cel mai bine gama de structuri
disponibileîn funcție de profilul tău de risc. Cele mai multe obligațiuni corporative sunt emise la
o valoare nominală ( face value ) multiplu de 1.000, cu o gamă largă de scadențe , iar emisiunile de
obligațiuni derulate de companii relevante au, de obicei, și o evaluare de credit atașată emisiunii,
furnizată de agenții de rating independente, precum Moody's , Fitch și Standa rd & Poor's.
Beneficiile investițiilor în obligațiunile corporative
Fiind asimilate unor i nvestiții cu risc relativ scăzut, d eoarece o obligați une corporativă este un
titlu de împrumut, este im portant să se ia în considerare capacitatea de creditare a soci etății
emitente. Vei dori să e valuezi bonitatea acest eia înainte de a achiziționa obligațiunile, iar
serviciile de evaluare a obligațiunilor corporative ofer ă o modalitate rapidă și ușoară de
verifica re a ratingul de credit al obligaț iunii. Evaluările se b azează pe istoria de credit a
companiei emitente și pe capaci tatea acesteia de a -și rambursa obliga țiile. În general, cu cât este
mai mare ratingul, cu atât este mai mare s iguranța investiției tale.
Câștiguri atractive – de obicei, obligațiunile corporative oferă randamente mai mari decât
obligațiunile emise de instituții financiar -bancare sau decât o bligațiuni le guvernamentale cu
scadențe compar abile. Pentru că o bligațiunile cu scadențe mai îndepărtate sunt mai sensibile la
volatilitate a piețelor financiare , acestea oferă, în general, un randament superior celor cu o
maturitate mai scurt ă. 4

Investiții diversificate – obligațiunile corporative oferă pos ibilitatea de a alege dintr -o varietate
de sectoare, structuri și ratingu ri de credit pentru a -ți satisface obiectivele de investiții.
Consultantul de investiții te poate ajuta să benefici ezi mai mult de caracteristicile potrivite
obligațiunilor din portofoliul tău în funcție de prioritățile tale de investiții (venituri atracti ve,
prețuri previzibile, v enituri cu caracter curent).Chiar dacă te concentrezi mai puțin pe obiective
financiare pe termen lung, flexibilitatea și riscul relativ scăzut al obligațiunilor corporative pot
oferi o bază solidă pentru portofoliu l tău de invest iții, de exemplu în momente în care nu îți
dorești riscuri asociate investițiilor în acțiuni . Obligațiunile corporative plătesc dobânzi pe
întreaga durată de viață a obligațiunii și returnează principalul investiției la scadență.
Ratingul obligațiunilor co rporative
Atunci când investești în obligațiuni corporative, colectarea cuponului și a principalului la timp
sunt critice. De aceea este atât de importantă evalua rea legată decalitatea creditului , conform
tabelului de mai jos . Obligațiunile corporative pot varia în funcție de riscul lor relativ și de
lichiditate. Titlurile de tip non -investment oferă posibilitatea d e randamente mai mari, dar din
cauza ra tingului lor de credit mai mic, ele atrag o creștere a riscului asumat . Unele emisiuni de
obligațiuni nu au o evaluare de rating în spate, lucru care nu implică în mod necesar că acestea
nu sunt sigure , acest lucru fiind frecvent în cazul unor e misiuni de o valoare mai mică. În orice
caz, a cestea pot avea un risc mai mare decât cele care au o asemenea evaluar e atașată , și care se
situează , bineînțeles, în categoria Investment grade .
S&P Moody’s Fitch Descrierea
recomandării de
investiție Clasă de investiție
AAA Aaa AAA Prime Investment Grade
AA+ Aa1 AA+ High Grade
AA Aa2 AA
AA- Aa3 AA-
A+ A1 A+ Upper Medium Grade
A A2 A
A- A3 A-
BBB+ Baa1 BBB+ Lower Medium Grade
BBB Baa2 BBB
BBB – Baa3 BBB –
BB+ Ba1 BB+ Speculative Non-Investment Grade
BB Ba2 BB
BB- Ba3 BB- Highly Speculative
B+ B1 B+
B B2 B
B- B3 B-
CCC+ Caa1 CCC Significant Risk
CCC Caa2 Imminent Default
CCC – Caa3 Default with Low
Recovery Expectation CC Ca
C C
D DDD Total Default
DD
D
Sursa : marketdeal.com

Riscurile asociate investiției în obligațiuni corporative
Ca și în cazul majorității investițiilor, oblig ațiunile conțin anumite riscuri caracteristici. Cele mai
multe dintre aceste riscuri pot fi gestionate pri ntr-o diversificare corespunzătoare. În general, cu
cât este mai mare riscul a sumat de un investitor, cu atât este mai mare rentabilitatea obligațiunii
care să compenseze acest risc. Investitorii ar trebui să evalueze principalele categorii de risc
asociate, și anume :
• Riscul de credit – Riscul ca un emitent să fie în imposibilitatea de a plăti cuponul și
principal ul la scadențe
• Riscul de piață – Riscul ca prețul de piață al obligațiunilor să scadă, dacă ratele
dobânzilor la depozitele bancare cresc
• Riscul de reinvestire – Posibilitatea ca investitorul să reinvestească dobânda și / sau
principal ul la rate ale dobânzii viitoare mai mici decât cele din prezent
• Riscul unei opțiuni call a emitentului – când un emitent are posibilitatea de rambursa
anticipat, înainte de scadență, principalul obligațiunii și cupoanele scadente
• Riscul inflației – Posibilitatea ca randament ul investiției să devină inferior, pe durata de
viață a obligațiunii, ratei inflației.
Tranzacționarea obligațiunilor corporative
Dacă vinzi obligațiunile înainte de scadență, prețul de piață va fi mai mare sau mai mic decât
valoarea nominală, sau chiar decât prețul teoretic al obligațiunii, fiind influențat de cererea și
oferta de pe activul respectiv. D acă vrei să cumperi obligațiuni deja listate sau să participi la o
ofertă publică inițială, poți face asta cu ajutorul unui consultant de investiții fina nciare, care, de
fiecare dată se va asigura că vei avea cea mai bună execuție a ordinelor tale și că ele sunt
adaptate obiectivelor și experienței tale investiționale.
Silviu TURC