Crestere Economica Si Productivitate In Economia Romaniei O Analiza din Perspectiva Competitivitatii

Crestere economica si productivitate in economia Romaniei -o analiza din perspectiva comeptitivitatii

Alecu Alexandra, Facultate de Stiinte Economice, Contabilitate si Informatica Economica, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti, Romania

[anonimizat]

Coordonator: Lect.univ.dr.Andrei Jean Vasile, Facultatea de Stiinte Economice, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti, Romania

Abstract:

In cadrul lucrarii scopul este analiza cresterii economice a Romaniei din perspectiva competitivitatii. Astfel, vor fi interpretati mai multi factori care influenteaza in mod direct competivitatea, comparandu-se stadiul in care se afla Romania cu stadiul de dezvoltare al tarilor membre UE.

Termeni cheie:Inovare, Evolutie PIB, Indicele Competivitatii Globale, Indicele Productivitatii Totale

Pornind de la diversitatea politicilor economice adoptate de fiecare stat in parte, al nivelului de performanta economica atins, precum si de la reformele intreprinse de-a lungul unor indelungate perioade de tranzitie, se poate aprecia ca mai de graba acestea au fost rezultatul unui mecanism intern de adapatre la exigentele realitatilor economice interne si de conformare la mediul economic global decat o transpunere unitara a unor caractersitici specifice unui model economic.

Raportul privind competivitatea globala realizat in 2014 de Word Economic Forum, defineste competivitatea ca fiind un set de institutii, politici si factori care determina nuvelul productivitatii unei tari. Nivelul productivitatii determina nivelul productivitatii tari, care, la randul lui determina ratele de crestere ale economiei tarii.

Exista o multitudine de factori care stau in spatele determinarii competitivitatii unei tari si anume: diviziunea si specializarea muncii, investitiile in infrastructura si in capitalul fizic, educatie si invatare (training), produs tehnologic, stabilitate macroeconomica, buna guvernare, gradul de sofisticare si eficientizarea pietei s.a.m.d

In cadrul lucrarii, stadiul competitivitatii Romaniei va fi analizat din perspectiva mai multor factori dintre cei amintiti mai sus, dar si a altora, precum: Inovare, Indicele Competitivitatii Globale, Productivitatea Totala si PIB-ul.

Toti acesti factori sunt grupati, conform Forumului Economic Mondial, in cadrul Indicelui Competitivitatii Globale, pe mai multi piloni. Structura acestora fiind prezentata in fig.1: Structura globală a Indicelui Competitivității Globale si fig.2: Europa 2020- Indicele competitivitatii.

Fig 1: Structura globală a Indicelui Competitivității Globale

In ceea ce priveste competitivitatea, Strategia EUROPA-2020, lansată în martie 2010, stabileste sapte initiative prioritare, sustinute de trei axe prezentate in figura de mai jos:

Fig2: Europa 2020- Indicele competitivitatii

Source: Word Economic Forum, 2014

„In urma analizei situației actuale, se poate constata o dezvoltare lentă sau nefavorabilă a anumitor factori cu influență asupra competitivității. Deși a progresat substanțial în ultimii ani, România prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu statele membre ale UE.” Toate acestea duc la o productivitate scazuta, fapt ce accentueaza problema competitivitatii in Romania.

Accesul limitat al firmelor la capitat si folosirea tehnologiei cu durata de viata depasita, sunt elemente ce duc la scaderea productivitatii in majoritatea sectoarelor economice.

sectoarelor economice. Fapt pentru care, cresterea competitivitatii trebuie bazata pe investiții de capital si pe cercetare, dezvoltare si inovare, si nu pe avantaje pe termen scurt.

“Sectorul IMM este cel mai afectat, datorită orientării relativ slabe către activități productive, accesului redus la capital, tehnologie și infrastructură, a adaptabilității la nevoile pieței prin inovare și datorită nivelului scăzut al abilităților manageriale.”

Numărul firmelor inovative este de trei până la patru ori mai mic ca pondere în total firme, comparative cu media Uniunii Europene.

Table 1: Inovarea la nivelul intreprinderilor din UE (% din total intreprinderi)

Source: http://cursdeguvernare.ro/de-unde-competitivitate-eurostat-cantitativ-si-calitativ-romania-e-pe-ultimul-loc-in-ue-la-inovare.html

In ceea ce priveste Inovarea la nivelul intreprinderilor din UE, in perioada 2010-2012, se constata ca Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana cu un procentaj de 20.7%, depasita fiind de Bulgaria cu 27.4% si ungaria cu 32.5%. Dintre tarile analizate in tabelul de mai sus, Germania este in fruntea clasamentului cu 66.9%, urmata de Franta la o diferenta de 13.5 procente.

Analizand activitatea de inovare pe tipuri de activitati in perioada 2010-2012, se poate constata ca Romania este pe ultimul loc din UE per total. In ceea ce priveste analiza pe produs/proces, Romania se afla la diferenta de aproximativ 10 procente fata de Polonia si Bulgaria. Diferenta fata de tarile „de top”ale Uniunii Europene este mult mai mare, Romania aflandu-se la coada clasamentului cu 6.3%, iar Germania in fruntea acestuia cu 55 procente, urmata de Italia cu 41.5% si Franta cu 36.7%.

In ceea ce priveste organizarea/marketingul, Romania reuseste sa depaseasca usor Polonia(15.5%) si Bulgaria(18.6%), avand un procentaj de 18.8%. Totusi, ramane in continuare cu mult in urma tarii fruntase, Germania care are un procentaj de inovare de 47.6%.

Table 2: Activitatea de inovare pe tipuri de activitati in perioada 2010-2012

Source: http://cursdeguvernare.ro/de-unde-competitivitate-eurostat-cantitativ-si-calitativ-romania-e-pe-ultimul-loc-in-ue-la-inovare.html

Evolutia PIB-ului pe cap de locuitor este din aceasta perspectiva un bun indicator pentru intelegerea comportamentului in materie de eficienta sociala pentru fiecare dintre statele avute in vedere. In tabelul 1 este prezentata evolutia PIB-ului pe cap de locuitor in perioada 2009-2013.

Table 3: Evolutia PIB pe cap de locuitor, 2009-2013

-in euro/locuitor-

Source: Eurostat, 9.08.2014 authors` based on the Conference Board Total Economy Database™,January 2014

Se remarca faptul ca fiecare dintre aceste tari inregistreaza cresteri ale nivelului PIB-ului pe cap de locuitor. Tarile analizate inregistreaza cresteri de valori apropiate, exprimate in valori relative de aproximativ 300 lei/locuitor, exceptie facand Franta cu 600lei/locuitor si Germania care inregistreaza cea mai mare crestere pe perioada 2009-2013, de 2.300lei/locuitor.

Imbunatatirea continua a conditiilor economice interne reflectate si de aprecierea PIB-ului pe cap de locuitor in perioada 2009-2013 se poate explica prin evolutia Indicelui Competitivitatii Globale. In fig.1 fiind prezentata evolutia GCI Rank pentru intervalul 2013-2014, dar si pentru 2014-2015.

Fig.3: Evolution of the GCI Ranks during 2013-2014 and 2014-2015

Source: authors` own adaptation based on World Economic Forum (2014)

Din datele prezentat se poate remarca o imbunatatire a GCI Ranks in cazul Romaniei, aceasta urcand l7 locuri in clasament, de pe locul 76 (in perioada 2013-2014), pe locul 59 GCI Ranks pentru 2014-2015. De asemenea, Bulgaria si Ungaria urca in clasament, ambele cu 3 locuri. Franta pastreaza aceeasi pozitie, locul 23, pe cand Germania, in perioada 2014-2015 ajunge pe locul 5, fata de locul 4 in perioada 2013-2014 .

Efectul masurilor economice adoptate se refelcta in mod automat in evolutia performantele economice nationale. Un argument semnificativ in cest sens este asigurat si de valoarea Indicelui Competivitatii Globale in perioada 2014–2015, prezentata in tabelul 4.

Table 4: Indicele productivitatii globale 2014–2015

Source: authors` own adaptation based on World Economic Forum (2014)

Astfel, avand in vedere valoarea Indicelui productivitatii globale in perioada 2014–2015, se poate constata ca din cele 6 state considerate in analiza, 2 state ocupa pozitii in priemele 10 locuri ale competitivitatii globale. Potivit datelor din tabelul de mai sus, Romania se situeaza la nivel de overall index pe locul 59, cu un scor de 4.30. In ceea ce priveste cele trei dimensiuni avute in vedere la constructia acestui indicator, Romania inregistreaza o pozitie favorabila in ceea ce priveste Efficiency enhancers (Rank 50 and Score 4.32) si pozitii defavorabile in ceea ce priveste celelalte doua categorii analizate: Innovation and sophistication factors (Rank 78 and Score 3.53) and Basic requirements (Rank 77 and Score 4.48).

„Competitivitatea este definita ca fiind o multitudine de institutii, politici si factori care determina nivelul productivitatii unei tari, asigurand sustenabilitatea sociala si economica. Acest nivel al productivitatii, la randul lui, determina nivelul cresterii economiei.”

Indicatorii care formeaza Indicele Competitivitatii Globale fiind prezentati in tabelul de mai jos:

Table 5: GCI scores value by sustainability indicators, 2014-2015

Source: author s` based on The Global Competitiveness Report 2014–2015

Astfel, din perspectiva Indicelui Competitivitatii Globale in functie de indicatorii dezvoltarii globale, se poate constata ca statele prezentate in tabelul de mai sus se pot grupa in doua categorii majore. O prima categorie de state este formata de acele state care inregistreaza GCI scores value peste 5.00, cum sunt: Germania cu 4.49, Franta cu 5.08 si Marea Britanie cu 5.41. La polul opus sunt statele pentru care GCI scores value este sub 5.00, dar care depasesc totusi socurl de 4.00, cum este cazul: Bulgariei cu 4.37, Ungariei cu 4.28 si Romaniei cu 4.3.

Valorile si scorurile pot fi analizate si interpretate si din perspectiva evolutiei unui indicator complex de eficienta economica, cum este factorul productivitatii totale.Estimarea acestei cresteri a productivitatii este calculata, in mod traditional, ca diferenta dintre rata de crestere a PIB si partea din rata de crestere care nu poate fi exemplificata prin capitalul fizic si capitalul uman.

In tabelul 4 este prezentata evolutia Total Factor Productivity Growth, 1990-2013 ln difference, percent Trend TFP growth rates for Member States and EU

Table 6: Trend TFP growth rates for Member States and EU

Source:authors` based on the Post-crisis total factor productivity trends in the EU

„Productivitatea totala masuara cresterea reziduala in totalul randamentului unei firme, unei industrii sau a unei economii nationale care nu poate fi explicata prin insumarea factorilor munca si capital. Crestereile productivitatii totale reflecta un mod mult mai eficient pentru folosirea more efficient use of inputs, iar factorul este des folosit dpentru masurarea pe termen lung a schimbarilor tehnologice aduse de factorii de inovare tehnica.

Productivitatea toatala poate fi folosita pentru masurarea competitivitatii. Cu cat este mai mare productivitatea unei tari, cu atat aceasta este mai competitiva. De asemenea, este principalul factor care genereaza crestere economica.

Cand o tara reuseste sa isi creasca factorul de productivitate totala, aceasta poate genera randament mai ridicat folosind aceleasi resurse, astfel ducand la crestere economica.”

Se observa din analiza Trend TFP growth rates for Member States and EU ca, incepand din 2008, pana in anul 2015, toate statele analizate au inregistrat diminuari in ceea ce priveste trendul de crestere a Productivitatii Totale in comparatie cu perioada dintre anii 2000-2007.

In cazul Romaniei, in perioada de inainte crizei aconomice, intre anii 2000-2007, ritmul de crestere a productivitatii totale era de 43%, scazand brusc dupa criza la 5% si mentinandu-se pana in 2015.

Dimensiuni ale Efficiency enhancers in some of the competitive ecnomies

Performanța economică reprezintă „nivelul la care un sector de activitate atinge scopurile sau

obiectivele urmărite de companiile care activează în cadrul său. Performanța este multi-dimensională, acoperind aspecte legate de profitabilitate, inovare, proiectarea produsului, calitatea și creșterea”

Pentru a intege decalajele existente intre economiile nationale avute in vedere in realizarea acestei cercetari, din perspectiva modelelor economice, trebuie evidentiate dimensiunile efficiency enhancers la nivelu fiecarei economii in parte.

Analizate din perspectiva efficiency enhancers, avand in vedere si cele cinci dimensiuni importante pe care aceasta se fundamenteaza, in cazul analizei realizate sunt evidentiate aspecte pe cat de asteptate pe atat de contractictori. In acest sens in categoria Efficiency enhancers sunt avute in vedere urmatoarele aspecte: goods market efficiency, labor market efficiency, financial market development, technological readiness and market size, prezentate in tabelul urmator.

Table 7: Efficiency enhancers ranks Gradul/ Rata imbunatatirii eficientei?? (out of 144)

Source: author s` based on The Global Competitiveness Report 2014–2015

Din datele din tabelul se poate constata faptul ca parametrii efficiency enhancers au o distribuitie remarcanta in cazul celor sase tari analizate. Astfel, din punctul de vedere al Goods market efficiency, tara care se afla in cea mai buna conditie este Marea Britanie, clasata pe locul 13, totusi este depasita de Germania in cazul Market size, la diferenta de un loc in clasament (locul 5, respectiv 6). In economiile moderne, dimensiunea pietei asigura un grad semnificativ de stabilitate si siguranta in valorificarea productiei, orintand resursele disponibile in economie catre acele sectoare economice pentru care existe cerere solvabila.

Dimensiunea pietelor interne se constituie intr-un prim factor determinant atat in valorificarea productiei interne de bunuri si servicii dar mai ales joaca un rol semnificativ in orientarea si alocarea resurselor disponibile.

„De asemenea, Pentru țările din UE, piața internă a avut o importanță capitală în ceea ce privește creșterile de productivitate rezultate din deschidere.

O piață internă bine dezvoltată joacă un rol important deoarece permite Europei să-și asume rolul de lider în materie de stabilire a unor valori de referință și de promovare a convergenței normelor la nivel mondial”

In era globalizarii, pietele internationale au luat locul celor domestice, in special in tarile mici. Studiile arata ca acest schimb este corelat cu o crestere economica, avand un evect pozitiv asupra acesteia. Conform Global Competitiveness Report 2014-2015, includerea(folosrea) atat pietei nationale cat si a pietei internationale in masurarea Market size, se ajunge la concluzia ca economiile bazate pe export si concentrarea lor intr-o anumita zona geografica (Uniunea Europeana) este un plus pentru cresterea economica.

Tabel 8: Efficiency enhancers scores

Observand Efficiency enhancers scores, se constata ca Marea Britanie are cea mai bine clasata economie din toate cele cinci puncte de vedere analizate, de la 5.07 in cazul dezvoltarii pietei financiare, pana la 6.28 in cazul Technological readiness.

Fig. 4: Romania efficiency enhancers scores 2014-2015

Pe de alta parte, Romania are aproape cele mai scazute scoruri dintre tarile analizate, dupa Ungaria, pornind de la 4.04 in ceea ce priveste Labor market efficiency, pana la 4.49 in cazul Technological readiness. De asemenea, in ceea ce priveste clasamentul Efficiency enhancers, in trei dintre cele cinci categorii (goods market efficiency, labor market efficiency, financial market development), Romania se afla in cea de-a doua jumatate a clasamentului, in celelalte doua (technological readiness and market size) fiind la limita superioara a primei jumatati, locul 47, respectiv 45, fiind superioara Bulgariei si Ungariei.

Concluzions

Analizate din perspectiva comeptitivitatii, economiile europene desi se situeaza in pozitii favorabile, unele dintre acestea ocupand locuri in primele zece state cele mai competitive, se poate remarca faptul ca politicile economice adoptate la nivelul fiecarui stat in parte au reprezentat factorii determinanti in asigurarea nivelului ridicat de prefomanta si nu necesitatea asigurarii convergentei cu un anume spatiu economic. Desi statele supuse analizei in aceasta cerectare au fost alese din perspectiva apartenentiei la un model economic, rezultatele au evidentiat ca, desi influentele modelelelor culturale si economice au un grad ridicat de relevanta, particularitatile intrene au fost factorii care au contribuit major la realizarea nivelului de prefirmanta.

In ceea ce priveste Romania, concluzia este ca ocupa cel mai jos nivel din punctul de vedere al Competitivitatii Globale. Are cea mai scazuta performanta din UE in pilarul „smart” (locul 28). De asemenea, este la urma aproape tuturor economiilor din cadrul piloanelor stabilite de Europe 2020 Competitiveness Index ranking, cu rezultate un pic mai bune doar in cazul pietei muncii si pilonului ce priveste angajarile, ocupand locul 22.

Romania inca are nevoie sa se concentreze pe dezvoltarea institutiilor si a structurilor pietei inainte de a se concentra sa devina la fel de competitiva precum economiile avansate din Uniunea Europeana.

Bibliografie:

Andersen, T. 2004. Challenges to the Scandinavian welfare model, European Journal of Political Economy, 20, 743-754

Bal, A..2007. Modelele economice europene în confruntare cu globalizarea, Revista OEconomica, 03, 41-53.

Esping-Andersen, G.1990.The Three Worlds of Welfare Capitalism. Princeton Univ. Press, Princeton

Gheorghe H. P.2014. The Swedish model of economic growth, Economics, Management, and Financial Markets , 9(1):81-121

Grahl, J., Teague, P. 1997. Is the European social model fragmenting?, New Political Economy, 2, (3):405-426.

Jean A., Cvijanović, D., Zubović J. 2011. The Role of Labour Markets and Human Capital in the Unstable Environment, KARTA GRAPHIC Publishing House, Ploiesti, Romania and Institute of Agricultural Economics, Belgrade, Serbia.

Foster-Mcgregor, N., Poschl, J., Rincon-Aznar, A., Stehrer, R., Vecchi, M., Venturini F.2013. Reducing productivity and efficiency gaps: the role of knowledge assets, absorptive capacity and institutions. Final report. Ref. Ares(2013)3698797 – 11/12/2013

Tripati R.D.2014. Macroeconomic policy redressal for financial stability, Economics, Management, and Financial Markets , 9(1):101-111

World Economic Forum (2014), The Global Competitiveness Report 2014–2015, www.weforum.org/gcr