Creditul de Investitii

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DEFINITORII ALE BCR.

Grupul BCR

1.1.1.Prezentare generală

1.1.2.Societăți membre ale grupului BCR

Statutul Băncii Comerciale Române

Profilul clienților Băncii Comerciale Române

CAPITOLUL 2. SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

2.1. Cadrul general de acțiune

2.2. Structura șistemului bancar românesc

2.3. Banca Națională a României

2.4. Băncile comerciale

2.5. Probleme actuale ale sistemului bancar românesc

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA DE CREDITARE LA BCR. CREDITUL PENTRU INVESTIȚII

3.1. Cadrul general de acțiune

3.2. Conținutul, necesitatea, funcțiile și rolul creditului

3.3. Clasificarea creditelor

3.4. Principii și reguli generale privind activitatea de creditare

3.5. Planificarea creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora

3.6. Activitatea de creditare propriu- zisă

3.6.1. Elementele creditului

3.6.2. Tipuri de credite acordate agenților economici

3.6.3. Creditul pentru echipament (investiții) in completarea surselor proprii

3.6.4. Etapele procesului de creditare bancară

3.7. Activitatea particulară de creditare

3.7.1. Programul BERD

3.7.2. Fondul MARR (Fondul de Reconstrucție a Zonelor Miniere)

3.7.3. Programul RICOP (Programul de Restructurare Ind. și Reconversie Profesională)

3.7.4. Programul SAPARD

3.7.5. Programul de Dezvoltare Rurală a Munților Apuseni

3.7.6. Acordarea de credite cu dobanda avantajoasă din bugetul asigurărilor de șomaj

3.7.7. PHARE – 2000. Coeziune economică și socială

3.7.8. Linii de finanțare externă

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ

Mecanismul creditării bancare la SC NW MIX COMIMPEX SRL Oradea

CAPITOLUL 5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

5.1. Concluzii privind activitatea desfasurată de BCR

5.2. Propuneri pentru imbunatățirea activității de creditare la BCR

Bibliografie

=== Creditul de Investitii ===

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DEFINITORII ALE BCR.

Grupul BCR

1.1.1.Prezentare generală

1.1.2.Societăți membre ale grupului BCR

Statutul Băncii Comerciale Române

Profilul clienților Băncii Comerciale Române

CAPITOLUL 2. SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

2.1. Cadrul general de acțiune

2.2. Structura șistemului bancar românesc

2.3. Banca Națională a României

2.4. Băncile comerciale

2.5. Probleme actuale ale sistemului bancar românesc

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA DE CREDITARE LA BCR. CREDITUL PENTRU INVESTIȚII

3.1. Cadrul general de acțiune

3.2. Conținutul, necesitatea, funcțiile și rolul creditului

3.3. Clasificarea creditelor

3.4. Principii și reguli generale privind activitatea de creditare

3.5. Planificarea creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora

3.6. Activitatea de creditare propriu- zisă

3.6.1. Elementele creditului

3.6.2. Tipuri de credite acordate agenților economici

3.6.3. Creditul pentru echipament (investiții) in completarea surselor proprii

3.6.4. Etapele procesului de creditare bancară

3.7. Activitatea particulară de creditare

3.7.1. Programul BERD

3.7.2. Fondul MARR (Fondul de Reconstrucție a Zonelor Miniere)

3.7.3. Programul RICOP (Programul de Restructurare Ind. și Reconversie Profesională)

3.7.4. Programul SAPARD

3.7.5. Programul de Dezvoltare Rurală a Munților Apuseni

3.7.6. Acordarea de credite cu dobanda avantajoasă din bugetul asigurărilor de șomaj

3.7.7. PHARE – 2000. Coeziune economică și socială

3.7.8. Linii de finanțare externă

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ

Mecanismul creditării bancare la SC NW MIX COMIMPEX SRL Oradea

CAPITOLUL 5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

5.1. Concluzii privind activitatea desfasurată de BCR

5.2. Propuneri pentru imbunatățirea activității de creditare la BCR

Introducere

Tema dezbatută in această lucrare o constituie creditul de investiții, unul dintre tipurile de credite la care agenții economici apelează frecvent

Bazându-ne pe datele obținute de la Banca Comercială Română, principala bancă românească dupa 1990 din punct de vedere al volumului de activitate, in lucrare sunt urmărite urmatoarele aspecte:

Modul de desfășurare a activității bancare in România

Banca Comerciala Romană – componentă a sistemului bancar românesc

Relația intre bancă si clienți; principalele tipuri de credite oferite de catre bancă

Etepele procesului de creditare bancară cu referire la creditul de investitii și studierea unui caz concret

Rolul Băncii Comerciale Române privind susținerea proiectelor de investiții ale Întreprinderilor Mici și Mijlocii

BCR oferă clienților săi – persoane juridice, indiferent de forma de proprietate, credite pentru investiții în lei, în completarea surselor proprii, necesare acoperirii cheltuielilor prevăzuteîin proiectele de investiții aprobate, pentru :

realizarea de noi capacități de producție, precum și dezvoltarea celor existente, inclusiv finanțarea cheltuielilor privind efectuarea probelor tehnologice;

modernizarea și/sau retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor, mașinilor, instalațiilor, construcțiilor existente;

realizarea de investiții

Creditele pentru investiții în valută, în completarea surselor proprii, sunt acordate de BCR în vederea acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiții aprobate pentru realizarea de investiții prin procurarea de utilaje din import.

Aspecte specifice privind activitatea de finanțare a investițiilor

După 1989 in procesul de privatizare a investițiilor s-au evidențiat următoarele:

In lipsa unui cadru coerent de restructurare sectorială a industriei românesti, elaborat de organele de sinteză, s-a manifestat multă indisciplină, permițând conducerii fiecărei societăți comerciale să-și elaboreze propria strategie de dezvoltare, fară să țină seama de cerințele și tendințele pieței, de cuantumul fondurilor necesare realizării unor noi investiții, precum și de sursele de finanțare.

In aceste condiții:

-o parte a investițiilor au fost realizate pe seama surselor proprii

-conduceri ale unor societăți comerciale au luat decizia restructurării pe seama creditului furnizor, asigurat de firme cu potențial n producerea și comercializarea utilajelor tehnologice, pe seama creditului cumpărător, implicând statul român pentru garantarea acestora

-conduceri ale unor societăți comerciale au solicitat și au obținut de la Guvern sau de la APAPS (FPS) fonduri pentru restructurare sau retehnologizare care s-au dovedit insuficiente și care, nesusținute și cu alte resurse, au ramas nefinanlizate

-altele au apelat, în special la Bancorex, pentru acordarea unor credite pentru modernizări și investiții, ulterior, garanțiile acestora dovedindu-se neacoperitoare;

La privatizarea societăților comerciale au participat o serie de investitori care nu și-au respectat angajamentele privind investițiile ce trebuiau să le realizeze în baza contractelor de privatizare;

Măsurile restricționate luate de autoritățile monetare in vederea stopării inflației, ultimul vârf fiind înregistrat in perioada ianuarie-iunie 1997, și obligarea băncilor de practicare a unor dobânzi înalte, supra-real pozitive, ceea ce a limitat accesul la creditele destinate retehnologizării și restructurării al unor ageni economici;

Lipsa capitalului autohton la participarea societăților comerciale;

Prin transferul proprietății, din sectorul de stat in cel privat, nu s-a înregistrat o creștere substanțială a forței financiare a acestora, capitalurile proprii rămânând practic la același nivel, ca înainte de privatizare, deci insuficiente, cu consecințe în continuare nefavorabile asupra capacității de plată a acestora.

CAPITOLUL 1.

ELEMENTE DEFINITORII ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Grupul BCR

1.1.1. Prezentare generală

BCR este lider al pieții financiare din România, fapt recunoscut și pe plan național și pe plan internațional. Este “cea mai galonată” instituție bancară din România, singura bancă românească inclusă în ultimii 5 ani consecutivi la prestigioasa revistă britanică “The Banker” din grupul Financial Times , între primele 1000 cele mai puternice bănci din lume.

A fost desemnată banca anului din 1996 până in 2002 de către mai multe publicații românești, cum ar fi “Piața financiară”, și străine de specialitate.

In 2002, pentru a treia oară consecutiv, a fost desemnată “Banca anului” în România de către “The Banker” care clasa BCR pe locul 5 in Europa Centrală și de Est.

In 2003 BCR a urcat 10 poziții, de pe locul 397 pe 387, în clasamentul mondial alcătuit de revista britanică "The Banker, după criteriul capitalului de rang 1, care cuprinde capitalul propriu și rezervele și care definește puterea unei bănci de a acoperi pierderi actuale sau potențiale. BCR se situează pe poziția a patra între băncile din Europa Centrală și de Est, fiind devansată de 3 bănci din Rusia. Topul “The Banker” a fost publicat in numărul din luna iulie al revistei și cuprinde primele 1000 de bănci din lume. În acest clasament, BCR este singura bancă din România. Locul ocupat de bancă reprezintă un salt cu 160 de poziții față de anul 2001. Puterea băncii, capital de rangul 1, este evaluată la 801 milioane de dolari. În funcție de soliditatea băncii, capitalul raportat la active, BCR se situează pe poziția 41, iar din punct de vedere al eficienței activității bancare, banca ocupă locul 29 mondial, cu o rată a profitului raportat la active de 3,4%.

BCR are relații de corespondent cu peste 850 de bănci străine, majoritatea clasate între primele 1000 din lume. Beneficiază de aproape 30 de linii de creditare acordate de mari instituții bancare. Administrează singură sau în coparticipare, mai multe proiecte de finanțare acordate României de Banca Mondială, BERD, BEI, PHARE, EXIMBANK.Are reprezentanțe la New York și Moscova și participații externe la bănci din Londra, Frankfurt, Paris și o sucursală la Chișinău.

Aproape 1/5 din volumul comerțului extern al României se decontează prin BCR, 2/3 din industria românească, indiferent de structura acționariatului, își desfasoară afacerile prin BCR. Depozitele constituite de clienți la BCR reprezintă 1/3 din totalul resurselor atrase din sistemul bancar. Este prima bancă din România care dispune de o vastă rețea de bancomate (peste 600 aparate operaționale).

Banca Comercială Română deține o cotă de 32% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice de catre băncile din România, oferta cuprinde credite ipotecare, imobiliare, credite pentru achiziționarea de materiale de construcții, credite destinate amenajărilor locuințelor și credite punte.

BCR avea in sold, la sfârșitul lunii martie 2004, credite imobiliare in valoare de circa 6.560 miliarde de lei, iar creditele ipotecare se cifrau la 2.152 miliarde de lei. Creditele destinate pentru achiziționarea de materiale de construcții și cele pentru amenajarea locuințelor insumau peste 273 miliarde de lei. Totalul creditelor pentru locuințe aflate in sold, la 31 martie 2004, de aproape 9.000 miliarde de lei, arăta o creștere cu aproximativ 9% față de 31 decembrie 2003.

Obiectivele și țintele BCR pentru 2004, in sistem IAS /standarde internaționale de contabilitate/ prevăd o creștere a bilanțului de 8,6% în termeni reali față de 2003, un profit net de circa 150 milioane euro, o rentabilitate a activelor și capitalului de 3% și respectiv 16,4% și un raport cost-venituri de 57%. Creditele brute acordate de bancă celor peste 4 milioane de clienți vor reprezenta 54,2% din bilanțul băncii, iar creditul de retail se va ridica la 29% din totalul portofoliului de credite.

BCR a continuat și în 2004 să fie principalul finanțator al economiei românesti, cu o cotă de piață de 27%, acordând un volum de credite în sumă de 54.949 miliarde lei /1,34 miliarde euro. Creditele aflate in sold la 31 martie se cifrau la 84.768 miliarde lei, din care 90% reprezentau finanțările destinate sectorului privat al economiei și populației. Aproape 30% din portofoliul de credite al BCR este deținut de clienții de retail, creditele in sold fiind in valoare de 24.590 miliarde lei. Creditele imobiliare și ipotecare reprezentau 8.949 miliarde lei.

În sectorul corporate, creditele acordate IMM-urilor au reprezentat 35% din portofoliul total al băncii, iar creditele destinate administrațiilor publice locale au crescut în termeni reali cu peste 50%.

BCR administra, la 31 martie, 1,37 milioane de carduri, continuând sa fie lider de piață cu o cotă de 28%.

Banca Comercială Română este cea mai mare bancă comercială din România cu o rețea de 291 de unități și un număr de 4,1 milioane clienți.

Puncte tari ale BCR

Percepție pozitivă în piața locală privind stabilitatea financiară a băncii

Poziție importantă în piața locală la principalele produse bancare

Prezență națională-rețea foarte dezvoltată

Prezență internațională-active preluate de la BANCOREX

Existența tuturor segmentelor de clientelă de pe piața locală (fara strategii diferențiate)

Transferuri in lei foarte rapide (sistem telex)

Existența unei game de produse foarte diversificate

Infrastructură materială corespunzatoare (sedii , mașini , dotare hardware)

Cea mai mare cotă de piață a depunerilor în devize ale persoanelor fizice.

1.1.2. Societăți membre ale grupului BCR

BCR SECURITIES SA este societatea de valori mobiliare a Grupului BCR, rezultată din procesul de fuziune prin absorbție a celor două societăți de valori mobiliare la care Banca Comercială Română deținea participații de capital, respectiv INTERMOB SVM SA și Financiara Stock Agency SA (FINAREX). Fuziunea a avut loc in luna Ianuarie a anului 2001.

Ambele societăți de valori mobiliare din fuziunea carora a rezultat BCR SECURITIES SA, sunt membre fondatoare a mai multor instituții ale pieței de capital din România:

-Bursa de Valori București;

-Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare;

-Societatea Națională de Compensare, Decontare și Depozitare.

BCR SECURITIES SA este autorizată de CNVM prin decizia 2331/2003 să intermedieze tranzacții pe piețele bursiere din România: Bursa de Valori București și Bursa Electronică Rasdaq.

Acționariatul BCR Securities SA: – Omniasig SA 10%

Financiara SA 18%

BCR 68%

Alții 4%

Capitalul social al BCR SECURITIES SA este de 13 miliarde lei.

Principalele activități desfașurate de BCR SECURITIES sunt:

-tranzacționarea de acțiuni

-obligațiuni municipale.

BCR LEASING SA, membră a Grupului BCR, s-a constituit in martie 2001, ca societate pe acțiuni cu un capital social de 100.000.000.000 lei și are ca obiect de activitate servicii de leasing financiar, respectiv activități de creditare pe bază de contract

-leasing-ul echipamentului industrial;

-al bunurilor de folosință indelungată și al imobilelor cu destinație comercială sau industrială;

-al imobilelor cu destinație locuință;

-leasing-ul fondului de comerț sau al unuia din elementele sale corporale.

BCR LEASING SA, fiind inființată in baza legii bancare nr.58/1998 conform reglementărilor are dreptul să incheie numai contracte de leasing financiar .Operațiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum și bunuri mobile de folosință indelungată, aflate in circuitul civil.

Leasing-ul financiar este operațiunea de leasing care indeplinește una sau mai multe dintre următoarele condiții:

1.riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului

din momentul incheierii contractului de leasing;

2.părțile au prevăzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

3.utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar prețul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piață) pe care acesta o are la data la care opțiunea poate fi exprimată;

4.perioada de folosire a bunului în sistem leasing acoperă cel putin 75% din durata normată de utilizare a bunului, chiar dacă, in final, dreptul de proprietate nu este transferat.

În primul an de activitate BCR LEASING SA a incheiat mai mult de 1000 de contracte cu o valoare totală de aproximativ 15 milioane Euro.

Ca urmare a bunei evoluții pe piața de profil BCR Leasing SA a mărit capitalul social de la 5,5 mld lei la 100 mld lei, subscris și integral vărsat și impărțit în 100.000 de acțiuni nominative cu o valoare nominală de 1.000.000 lei fiecare, constituit prin participarea următoarelor persoane juridice:

BCR SA – 79,132%

FINANCIARA SA – 10%

BCR SECURITIES SA – 0,275%

ASIBAN – 0,275%

OMNIASIG SA – 0,275%

Persoane fizice – salariați din Grupul BCR – 10,043%

Conform ziarului Capital din data de 13 noi. 2003, compania ocupa locul 3 in topul companiilor de leasing în România, cu o valoare totală a contractelor de 72,6 mil EUR, aferentă perioadei 01.01 – 30.09.2003. Până in prezent compania a deschis 9 sucursale: Bacău, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Timișoara și World Trade Center București.

Fluxul activității la BCR Leașing SA

DA NU Clientul primește o altă

variantă de finanțare

Apariția pe piață in decembrie 2001 a societății BCR ASIGURĂRI SA a constituit o etapă necesară și firească în dezvoltarea Grupului BCR.

BCR AȘIGURĂRI completează lista societăților ce aparțin Grupului BCR, furnizor de servicii financiare integrate, alături de BCR Securities, BCR Leasing, BCR Asset Management.

Grupul BCR și-a constituit astfel, cadrul perfect pentru implementarea conceptului modern de “One-stop-banking , One-stop-shopping”.

Structura acționariatului este:

-Persoane juridice: BCR și FINANCIARA SA – 74,28%

-Persoane fizice – angajați BCR – 25,72%

Prin capitalul subscris și vărsat, în prezent de 96 miliarde lei, BCR Așigurări este capabilă să practice toate tipurile de asigurări generale. (cu excepția RCA și Carte Verde)

Din iulie 2003 BCR Așigurări SA are și calitatea de membru al Uniunii Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.

Obiectivele generale ale strategiei de afaceri ale BCR Asigurări SA sunt:

-creșterea gradului de pătrundere pe piață a produselor de asigurări proprii destinate clienților;

-menținerea și extinderea pieței actuale a societății prin creșterea nr. de clienți, cu accent preponderent pe IMM.

-asigurarea unei distribuții eficiente, adaptate cerințelor clienților

-creșterea cotei pe piața asigurărilor

Nr. de clienți la 30.09.2003 se prezintă astfel:

BCR ASSET MANAGEMENT SA, membră a gruplui BCR, s-a constituit in aprilie 2002, ca societate pe acțiuni cu un capital social de 5 miliarde lei, subscris și vărsat in conformitate cu reglementările Legii nr.31/1990, republicată, și are ca obiect principal de activitate administrarea fondurilor deschise de investiții.

În prezent BCR Asset Management SA administrează Fondurile deschise de investiții BCR Clașic și BCR Dinamic.

Reprezentând unul dintre obiectivele strategice ale băncii, de dezvoltare a structurii de grup financiar Fondul deschis de investiții BCR Clasic s-a constituit în baza Contractului de societate civilă semnat ntre membrii fondatori, respectiv BCR, societăți membre ale Grupului BCR și persoane fizice, cu un capital inițial în valoare de 50.202 miliarde lei, din care participarea BCR este de 50 miliarde lei.

Investiția în Fondul deschis de investiții BCR Clasic nu este un depozit bancar și, ca urmare, nu este garantată nici de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare și nici de vreo bancă.

Profilul investitorului: investitor prudent, persoană fizică sau juridică, care preferă să-și plaseze disponibilitățile in condiții reduse de risc.

Politica de investiții: plasamente sau instrumente de credit cu risc scăzut – certificate de trezorerie, obligațiuni municipale, obligațiuni corporative – ca și în depozite bancare, certificate de depozit.

Gradul de risc: risc scăzut

Durata investiției: este recomandată plasarea disponibilităților bancare pe un termen de minim 6 luni.

In cazul Fondului deschis de investiții BCR Dinamic:

Profilul investitorului: investitor persoană fizică sau juridică care dorește venituri suplimentare acceptând ca investiția lui să fie supusă unui anumit risc.

Politica de investiții: plasamente în acțiuni cotate (până la 50% din valoarea activelor) în instrumente de credit – certificate de trezorerie, obligațiuni municipale, obligațiuni corporative, – în depozite bancare, certificate de depozit precum și în bilete la ordin sau cambii garantate.

Gradul de risc: risc mediu datorită investițiilor în active care pot fluctua semnificativ ca valoare, în timp.

Durata investiției: este recomandată plasarea disponibilităților bănești pe un termen de min. 18 luni.

1.2. Statutul Băncii Comerciale Române

Banca Comercială Română se organizează, potrivit legii, ca societate pe acțiuni și funcționează în baza prezentului act.

Sediul social al băncii este în București, bd.Regina Elisabeta nr.5, sector 3.

Banca are și poate inființa în țară și străinătate unități fară personalitate juridică denumite sucursale, agenții,reprezentanțe, precum și filiale cu personalitate juridică pe baza aprobării consiliului de administrație al băncii.

Durata de activitate a băncii este de 99 ani de la data emiterii autorizației de funcționare de către BNR cu posibilitatea extinderii acestei perioade.

Banca își incetează activitatea, după regulile societăților comerciale și ale legislației bancare în vigoare, la propunerea consiliului de administrație al băncii și cu aprobarea adunării generale a acționarilor.

Capitalul social al băncii, autorizat, subscris și vărsat este de 4.313.487.500.000 lei. În capitalul social total este cuprinsă suma de 50 milioane dolari SUA.

Capitalul social este impărțit in 431.348.750 acțiuni nominative în valoare de 10.000 lei fiecare, deținute de Fondul Proprietății de Stat și de Fondurile Proprietății Private, în prezent Societăți de Investiții Financiare și anume:

-Societatea de Investiții Financiare “BANAT-CRIȘANA” din Arad

-Societatea de Investiții Financiare “MOLDOVA “din Bacău

-Societatea de Investiții Financiare “TRANSILVANIA “din Brașov

-Societatea de Investiții Financiare “MUNTENIA” din București

-Societatea de Investiții Financiare “OLTENIA” cu sediul în Craiova.

Capitalul social nu va putea fi majorat și nu se vor putea emite noi acțiuni până nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedentă.

Potrivit autorizației date de BNR, banca are urmatoarele obiecte de activitate:

Acceptarea de depozite în lei și valută de la persoane fizice și juridice, române și străine.

Contractarea de credite în lei și valută, operațiunile de factoring și scontarea efectelor de comerț, inclusiv forfetare.

Emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit.

Plăți și decontări.

Transferuri de fonduri.

Emiterea de garanții și asumarea de angajamente.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu instrumente monetare negociabile.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu valută.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu metale prețioase și obiecte confecționate din acestea.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu titluri de stat.

Acționarea ca agent custode pentru valori mobiliare.

Desfășurarea de activități de depozitare pentru fonduri deschise de investiții și societăți de investiții.

m) Închirierea de casete de siguranță.

n) Consultanță financiar-bancară.

o) Operațiuni de mandat:

-distribuirea de titluri de participare ale fondurilor deschise de investiții și acțiuni ale societăților de investiții.

-negocierea și încheierea de contracte de asigurare și reasigurare pentru societățile de asigurare și /sau reasigurare, precum și prestarea altor servicii privind încheierea și executarea unor asemenea contracte, conform Legii nr.47/199.

Pentru realizarea obiectului de activitate, banca poate efectua următoarele activități conexe:

a) realizarea și furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie;

b) prestări de servicii pentru clientelă:evaluarea bunurilor mobiliare și imobiliare în vederea admiterii acestora în garanția împrumuturilor; expertizarea documentațiilor tehnico-economice și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate prezentate de clienți in vederea acordării creditelor.

c) operațiunile de colectare și transport de numerar la și de la clienți cu autovehiculele de transport valori ale băncii

d) vânzarea catre clienții băncii a imprimatelor specifice activității bancare

e) efectuarea de tranzacții cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor bănciii, precum și vânzarea de imobile către salariați, în condițiile legii

f) închirierea unor spații devenite disponibile în imobilele băncii

g) organizarea și realizarea pregatirii profesionale a personalului în centre proprii de pregătire, inclusiv asigurarea serviciilor de cazare și masă

h) asigurarea serviciilor de cazare și masă pentru salariați și familiile acestora în centrele de pregătire, în perioadele în care nu se desfășoara cursuri profesionale

i) asigurarea serviciilor de constituire și înregistrare la Arhiva Electronică a garanțiilor reale mobiliare pentru creditele și scrisorile de garanție acordate clienților.

Conducerea și administrarea băncii sunt asigurate de :

-Adunarea generală a acționarilor

-Consiliul de administrație

-Comitetul de direcție

-Președinte și 4 vicepreședinți.

1.3. Profilul clienților BCR

Clienții bancari sunt persoane juridice, indiferent de forma de organizare și natura capitalului social, înregistrate în România, care desfășoara activități legale, au conturi deschise la bancă și își derulează operațiunile prin aceste conturi.

Categoriile de clienți ai băncii care pot beneficia de credite sunt:

Regii autonome, companii și societăți naționale, constituite potrivit Legii nr.15 / 1990, privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale , Ordonanța de Urgență nr.30 / 1997 privind reorganizarea regiilor autonome și actelor normative privind înființarea companiilor naționale.

Societăți comerciale cu capital de stat sau privat și alte unități care își desfășoara activitatea în cadrul economiei naționale, constituite potrivit Legii nr.15 / 90 și Legii nr.31 / 90 privind societățile comerciale, modificată și completată

Societăți comerciale cu capital integral străin sau mixt constituite potrivit legii

Societăți agricole cu personalitate juridică, constituite potrivit Legii nr.36 / 1991 privind societățile agricole

Unități administrativ-teritoriale organizate potrivit legii

Fundații si alte organizații nonprofit constituite potrivit legii

Asociații de proprietari și alte forme de asociere prevăzute de lege

Alte persoane juridice, organizate în conformitate cu legea și care desfășoara activități legale.

Coordonate ale profilului clientului BCR

Crearea clienților este astăzi o sarcină din ce in ce mai dificilă, pentru că, fiind asaltați de o varietate mare de produse/servicii, mărci, prețuri și furnizori, atragerea clienților înseamnă , in primul rând, descifrarea mecanismului de gândire și acțiune a clienților, în luarea deciziei de a opta pentru o anumita marcă sau produs.

O incursiune în mecanismul de gândire și decizie al clienților își propune studiul RB Profiler, realizat de către firma Roland Berger Strategy Consultants.

Studiul a fost realizat la sfâritul anului 2001, la nivelul consumatorilor din România , pe un eșantion reprezentativ de 1629 persoane, cu vârste cuprinse intre 14 –55 de ani, de ambele sexe, provenind atât din mediul urban cât și rural, astfel incât să se asigure reprezentativitatea la nivelul țării.

Concluzii privind profilul populatiei in România

Populația încadrată în grupele de vârsta 14 – 29 ani și 40 – 49 se caracterizează printr-o definire foarte clară a nevoilor, în timp ce grupa de vârsta 30 – 39 ani este cea mai eterogenă, cu nevoi insuficient de clar definite;

Zonele: Banat / Crișana, Moldova și București sunt regiunile cele mai orientate către consum, în timp ce Oltenia este foarte sensibilă la nivelul prețului;

Populația cu un nivel înalt al educației este orientată către preț și disponibilitate, în timp ce nevoia de divertisment și viața lipsită de griji reprezintă factori de stimulare a vânzărilor pentru persoanele cu un nivel mai redus al educației;

Mai mult de 1/3 dintre consumatorii cu un nivel al veniturilor peste medie sunt conduși de nevoi ca: vitalitate, valori clasice, disponibilitate și calitate, toate acestea sporind volumul vânzărilor;

Disponibilitatea este o nevoie comună pentru toate grupurile caracterizate printr-un volum considerabil al veniturilor.

Structura clienților bancari pe intervale de vârstă și nivel al veniturilor ,

la principalele bănci

Structura clienților BCR pe criterii precum: regiune geografică, mediu de proveniență, nivel de instruire și ocupație.

Coordonate ale profilului clientului BCR conform Studiului RB Profiler

Clientul BCR

-Se axează foarte mult pe calitate, servicii, eficiență personală, disponibilitate. Puternica orientare către valorile clasice diferențiază actuala bază de clienți ai BCR de restul clienților bancari. Nevoia de garanție (sigurană) se manifestă ca o nevoie puternică.

-Profilul său este comun cu cel al persoanelor de vârstă mijlocie, cu venituri de peste 6 mil.lei, asemănător cu cel al funcționarilor, managerilor sau antreprenorilor, tinde să aibă un profil similar cu cel al persoanelor cu studii superioare, care locuiesc în orașe cu o populație de peste 20.000 locuitori.

Poziționarea clienților BCR

Regional

-Profilul regional al BCR relevă faptul că banca a reușit să comunice o bună imagine a mărcii sale in întreaga țară, in sensul disponibilității, datorită rețelei sale extinse de unități și de ATM-uri, a garanției și serviciilor, datorită tradiției de lungă durată și a șiguranței pe care o inspiră banca.

-În București, profilul băncii relevă o bună bază de clienți, nevoile acestora fiind orientate către disponibilitate și eficiență personală.

Se constată o asemănare mare între nevoile clienților bancari din fiecare regiune, existând însă posibilitatea unei imbunătățiri a comunicării, luând în considerare toate nevoile ce îl caracterizează.

Mediul de proveniență

-Există o similitudine între imaginea BCR promovată în mediul rural și urban. Concentrarea pe calitate, garanție, precum și pe modernism și disponibilitate arată faptul că imaginea băncii este bine percepută de către segmentul tânăr al populației rurale. Un impact faforabil s-a inregistrat și asupra populației de vârstă medie, care tinde să fie atrasă de valorile clasice, întoarcerea la natură și echitate.

-Imaginea BCR în mediul urban este concentrată în jurul principalelor valori împărtășite de marea masă a populației, care dispune de venituri mari dar se află intr-o continuă criză de timp, motiv pentru care manifestă puternice nevoi de accesibilitate, încredere și eficiență în gestionarea propriului timp și buget.

Educație

-Clienții BCR cu un nivel mediu și înalt al educației au un puternic sentiment al disponibilității și eficienței personale, motiv pentru care caută încredere și accesibilitate.

Ocupație

-BCR deine o bază mare de clienți reprezentată de persoanele salariate, care au o puternică orientare către calitate, servicii, tehnologie modernă și eficiență personală. Având în vedere faptul că o mare parte dintre aceștia sunt adulți, ei se definesc prin nevoia de valori clasice, dreptate și echitate. Profilul clientului BCR coincide cu profilul general al acestui segment de populație a țării.

-BCR este, de asemenea, considerată ca banca preferată de către pensionari, care manifestă nevoia de calitate, încredere și servicii bune.

Nivelul veniturilor

-Clienții BCR cu venituri situate sub 3 mil.lei se caracterizează prin nevoi puternic conturate de echitate, ntoarcere către natură și către valorile clasice, fiind în același timp încllinați spre nevoile de preț și cost, ceea ce denotă un grad de loialitate limitat.

-În ceea ce privește segmentul caracterizat printr-un nivel al veniturilor cuprins intre 3 – 6 mil. lei, BCR deține un portofoliu de clienți concentrați pe grupele de nevoi stimulative și de căutare a soluțiilor, acest fapt reprezentând un potențial major, ce poate fi exploatat în viitor.

-În grupa de clienți cu venituri mai mari, cuprinse intre 6 – 10 mil.lei, BCR se distinge printr-o bază de clienți axată pe nevoi precum: disponibilitate, calitate, servicii și eficiență personală, existând și înclinații spre valorile clasice și nevoia de atașament.

-Clienții BCR cu venituri intre 10 – 15 mil.lei sunt puternic orientați spre nevoile de disponibilitate, tehnologie modernă și eficiență personală, căutând în același timp divertisment și atașament.

Prin prisma concluziilor relevate în urma studiului rezultă faptul că promovarea numelui de marcă este crucială pentru menținerea și dezvoltarea bazei de clienți și că, în condițiile în care diferențele dintre serviciile oferite de diferite bănci tind să se reducă, se impune o particularizare accentuată a brand-ului, pe piața financiar-bancară, dar mai ales în mintea consumatorului.

CAPITOLUL 2.

SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

2.1. Cadrul general de acțiune

După 1990, sistemul bancar românesc s-a văzut pus în fața unei dileme: încotro se indreaptă, care vor fi direcțiile prioritare de acțiune și cum vor fi puse ele în practică. În această ordine de idei a fost demarat procesul de restructurare a economiei naționale iar în cadrul acestuia un loc esențial îl ocupă restructurarea sistemului bancar.

În acest sens a fost abordată problematica:

Instrumentelor de lucru

Tehnicilor de realizare a produselor și serviciilor bancare

Procedurilor de lucru

Cadrului legal de acțiune

Reglementărilor bancare de specialitate

In derularea reformei sistemului bancar sunt implicate deopotrivă:

-băncile comerciale;

-Banca Națională a României, în calitate de autoritate monetară;

-Guvernul României.

În acest sens Banca Națională a depus eforturi pentru actualizarea reglementărilor bancare, pentru crearea cadrului legal de introducere și aplicare a unor noi produse și servicii bancare, a unor noi tehnici bancare.

Guvernul României a elaborat cadrul legal prin emiterea legilor specifice de funcționare pentru societățile bancare, Banca Națională a României, Casa de Economii și Consemnațiuni, Cooperativele de Credit, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare etc.

În paralel, băncile comerciale s-au implicat în realizarea reformei în sectorul bancar prin acțiunile de introducere a unor noi produse și servicii bancare, care să permită alinierea la produsele și serviciile bancare existente pe plan internațional din punct de vedere al diverșității dar și al conținutului lor.

Dintre direcțiile de acțiune pot fi menționate:

– sistemul de decontări

– Operațiunile valutare

– Activitatea de creditare

2.2. Structura sistemului bancar românesc

Pornindu-se de la condițiile existente în prezent în România, odată cu reconstrucția economică, cu orientarea societății românești spre economia de piață, s-a pus în mod obiectiv problema conturării unui aparat bancar specific și cât mai eficient.

Încă din primele luni ale procesului tranziției, organele legislative ale țării au procedat la elaborarea și implementarea de legi specifice domeniului, prin care să se reglementeze activitatea bancară din țara noastră.

Sistemul bancar al economiei de piață reprezintă totalitatea băncilor care funcționează în economie într-o anumită perioadă. Acestea funcționează într-un cadru reglementat printr-o legislație specifică acestui sistem special de activitate, legislație diferențiată pe cele două subsisteme bancare: subsistemul Băncii Naționale a României și subsistemul societăților bancare – bănci comerciale. În acest sens pentru reglementarea activității Băncii Naționale a României este în vigoare Legea nr. 10/1998: Lege privind Statutul Băncii Naționale a României iar pentru cel de-al doilea subsistem a sistemului bancar: Legea bancară nr.58/1998.

Structura sistemului bancar românesc este prezentat in cele ce urmeaz:

1.Subsistemul Băncii Naționale a României

2.Subsistemul băncilor comerciale

– Bănci universale

– Bănci speciale

– C.E.C.

Instituții parabancare:

Bănci populare

Case de compensații

Societăți de asigurare și reasigurare

Fonduri speciale (de garantare, investiții etc.)

În cadrul subsistemului băncilor comerciale se regăsește un subsistem cu caracteristici și funcții speciale: subsistemul Casei de Economii și Consemnațiuni, reorganizată în forma unei societăți bancare pe acțiuni în baza Legii nr.66/1996 – privind reorganizarea casei de economii și consemnațiuni în societate bancară pe acțiuni.

Casa de Economii și Consemnațiuni funcționează în prezent în forma unei societți bancare, al cărei acționar unic este statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor.

Capitalul C.E.C. este de 220 miliarde lei. Suplimentarea capitalului se realizează la propunerea Consiliului de Administrație și se aprobă de către Ministerul Finanțelor.

Conducerea C.E.C. este realizată de către un consiliu de administrație format din:

1 președinte;

3 vicepreședinți;

7 membrii;

unde conform legislației, președintele și vicepreședinții sunt numiți de către primul ministru iar cei 7 membrii sunt numiți de Ministrul finanțelor (pentru 4 ani).

Modul de organizare, activitatea desfășurată celelalte elemente definitorii sunt prevăzute in Statut. În acest sens, dintre activitățtile desfășurate de C.E.C. în calitate de bancă de economii pot fi menționate:

Atragerea disponibilităților bănești de la pesoane fizice și juridice;

Operațiuni de încasări/ plăți;

Acordarea de credite în lei;

Acordarea de credite în valută;

Efectuarea de încasări pentru bugetele locale și pentru cel central;

Operații cu instrumente financiare, efecte de comerț, titluri de stat, etc.;

Emiterea de titluri de valoare, efecte de comerț;

Emiterea de garanții;

Participarea pe piața financiară primară sau/și secundară;

Consultanță financiar-bancară;

Servicii de păstrare/depozitare valori mobiliare sau alte valori; compensare și decontare tranzacții cu valori mobiliare etc.

Dacă în cazul depozitelor constituite la societățile bancare garantarea lor intră sub incidența Fondului de Garantare a Depozitelor (în conformitate cu Ordonanța guvernului nr.39/1997), în cazul C.E.C. garantarea este realizată de către stat și este integrală. În plus drepturile de creanță aferente sumelor depuse precum și a rezultatelor fructificării acestora sunt imprescriptibile.

Economiile se depun pe instrumente standardizate sau specifice, în forma materializată (librete de economii, certificate de economii, obligațiuni etc.) sau dematerializată (conturi curente personale, conturi de depozit ). Este interzisă depunerea pe instrumente de economii ale populației a mijloacelor bănești aparținând persoanelor juridice, caz în care pentru sumele corespunzătoare nu se vor acorda dobânzile sau caștigurile corespunzătoare.

Sistemul bancar transformând resursele pe care mediul economic i le pune la dispoziție, se constituie subsistem al macrosistemului economico-social. Sistemul bancar se află într-o continuă interacțiune cu mediul economic, din care preia “intrări” sub diferite forme (resurse umane, resurse finaciare, informații) pe care le prelucrează (le transformă) în vederea obținerii “ieșirilor” (produse și sevicii bancare, informații financiar-bancare). Deci sistemul bancar este un sistem deschis, iar specificul sistemelor deschise (deci și sistemului bancar) este faptul că își reglează activitatea prin conexiune inversă (feedback), deci sunt capabile de autoreglare.

Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a economiilor societății și de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv și imparțial de alocare a creditului, către cele mai eficiente investiții. Băncile ca verigi de bază ale sistemului, urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate, tot ele asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare.

Băncile îndeplinesc și rolul de intermediari între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora. În exercitarea acestei diversități de operații, băncile acționează în numele lor, pe contul lor propriu, deținătorii și împrumutătorii neavând nici o legătură de drept între ei. Rezultă că băncile au datoria gestionării efiiente a depozitelor, cu maxim de randament, în beneficiul propriu și al depunărorilor.

Sistemul bancar din perioada anterioară anului 1990 era format dintr-un număr redus de bănci, toate fiind instituții de stat, acesta cuprindea: Banca Națională, Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industria Alimentară, Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni, fiecare dintre aceste bănci desfășurând o activitate deosebit de specializată, pe sectoare economice, ceea ce duce la concluzia că sistemul bancar din accea periadă se caracterizează printr-o sectorizare accentuată.

Banca Națională desfășura o activitate specifică unei bănci centrale, dar, în același timp, derula și operațiuni specifice unei bănci comerciale. Banca Națională dispunea de o puternică rețea de unități operative (sucursale, filiale) prin aceste unități se desfășura întreaga gamă de operațiuni bancare, pentru toate sectoarele economiei naționale, cu exceptia operațiunilor bancare care se adresau domeniilor de activitate ale celorlalte bănci specializate existente în sistem. Băncile specializate dețineau fiecare, monopolul activității bancare pentru un anumit sector economic, sectorul “clienți particulari” (persoane fizice) nefiind incluse în activitatea bancară. Singura instituție ce opera în acest domeniu era Casa de Economii și Consemnațiuni.

Anul 1990 este începutul unui amplu proces de transformări în România, toate domeniile vieții economico-sociale au fost cuprinse în iureșul transformărilor, sistemul bancar nerămânând mai prejos. Ca urmare sistemul bancar a fost reorganizat și liberalizat. Reorganizarea a dat naștere la noi structuri funcționale, în timp ce liberalizarea a dat posibilitatea băncilor să răspundă la forțele pieței, intrând în concurență și promovând inovarea activității lor.

Sistemul bancar românesc se reorganizează radical în sensul structurării sale pe două trepte organizatorice, respectiv Banca Națională a României , băncile comerciale și cooperativele de credit. Banca Națională a României a fost reorganizată în sensul că a cedat operațiunilor de natură comercială și că a primit numai sarcini de bancă centrală. Fostele bănci de stat au fost transformate în bănci comerciale, au fost înființate bănci cu capital privat autohton precum și sucursale ale unor bănci străine.

Pentru ultimi 10 ani, principalele caracteristici ale sistemului bancar sunt concentrarea și segmentarea. La sfârșitul anului 1998, patru bănci aflate în proprietate de stat și Casa de Ecomomii și Consemnațiuni dominau încă piața. Patru bănci (Bancorex, BCR, BRD și Banca Agricolă) dețineau 62% din piață, iar CEC deținea 9,8%. De asemenea, aceste cinci bănci aflate în proprietatea statului dețineau 56% din capitalul social total și 72,3% din totalul depozitelor.

Segmentarea sistemului bancar este evidentă. Se identifică trei segmente principale:

– mari bănci de stat

– bănci străine

– bănci private mici cu capital străin și/sau românesc

Principalele bănci de stat erau angajate mai ales în finanțarea societăților proprietate de stat și în finanțarea sectorului public. Băncile străine erau concentrate pe finanțarea principalelor companii străine care operau în România, iar băncile din cel de al doilea segment erau orientate spre finanțarea firmelor străine.

După 1998 asistăm la o scădere a numărului de unități bancare, ca urmare a unui proces de asanare, și mai puțin a unuia de fuziune.

Începând cu 1999 au intrat în faliment Banca Albina, Credit Bank, Bankoop, Banca Internațională a Religiilor și Banca Columna.

În anii 1999 –2001 numărul băncilor a rămas constant și anume 41.

În anul 2002 au ieșit de pe piață un număr de 4 bănci prin:

– declanșarea falimentului: Banca de Scont și Banca Turco-Română

– autodizolvare: Banca de Investiții și Dezvoltare

– fuziune: Raiffeisen Bank a fuzionat cu Raifeisen- Banca Agricolă

În urmă cu câțiva ani, în România, se acredita ideea că o banca bună trebuie să fie neapărat privată și, apoi, o altă idee, că o bancă bună trebuie să fie neaparat cu capital străin. Băncile cu capital de stat erau privite cu oarecare neîncredere. Acest mit însă a fost zbuciumat serios de evenimentele petrecute în ultimii ani, care au consemnat o serie de falimente în rândul celor două categorii – al băncilor autohtone cu capital privat și al celor cu capital străin.

La 30 iunie 2002, băncile cu capital majoritar autohton mai dețineau 45,4% din activele sistemului bancar,din care cele cu capital de stat 42,5% iar cele cu capital privat doar 2,9%. BCR deținea șingură o cotă de 32,1% din totalul activelor băncilor autohtone.

2.3. Banca Națională a României

Înființată în anul 1880, Banca Națională și-a asumat și a îndeplinit cu competență, răspundere și curaj rolul și atribuțiile care-i reveneau, dovedindu-se unul dintre pilonii de bază ai statului român modern.

În prezent, BNR este o bancă centrală modernă, independentă, asemănătoare celor din statele cu economie de piață avansată, aflată în fruntea aparatului bancar, cu rol de supravegere și organizare a relațiilor monetar-financiare ale unui stat, atât pe plan intern, cât și în relațiile cu alte sisteme monetare.

Băncile centrale prezintă anumite caracteristici:

– sunt de regulă bănci ale statului

– au calitatea de bănci ale băncilor, calitate decurgând din faptul că toate celelalte bănci din economie își păstrează resursele disponibile la banca centrală.

– băncile centrale sunt cele care organizează și reglementează circulația monetară a țării respective (sunt cele care emit moneda și cele care realizează reglarea operativă a mișcării numeralului)

– băncile centrale promovează în numele statului diferite politici monetare și de credit.

Potrivit legii, Banca Națională răspunde numai în fața Parlamentului țării și nu este în nici un fel subordonată Guvernului, având cu acesta exclușiv relații de conlucrare și colaborare permanentă.

Banca Națională a României este condusă de un Consiliu de administrație, numit de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere. Numirile se fac pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României:

– BNR este singura instituție autorizată să emită însemne monetare sub formă de bacnote și monede metalice ca mijloc legal de plată pe teritoriul României.

– BNR are competență exclusivă de autorizare a funcționării băncilor și răspunde de supravegerea prudențială a băncii pe care le-a autorizat să opereze în România în conformitate cu prevederile legii bancare.

– Din înputernicirea Parlamentului, BNR poate participa la organizații internaționale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăți și poate să devină membru al acestora.

– BNR exercită drepturi și îndeplinește obligații care revin României în calitate de membru al FMI, inclusiv utilizarea facilităților acestei instituții de finanțare pentru termen mediu și lung pentru nevoile balanței și consolidarea rezervelor internaționale ale țării.

– Ea poate negocia și încheia acorduri, convenții sau alte înțelegeri privind împrumuturile pe termen scurt și alte operațiuni finaciar-bancare cu instituții financiare internaționale, bănci centrale, societăți bancare și nebancare cu condiția rambursării acestora în termen de un an.

– Poate acorda băncilor credite pe tremen ce nu pot depăși 90 de zile garantate cu:

titluri de stat primite din emisiuni publice cu scadențe de plată în termen de maximum un an de la data constituirii garanției prin remiterea lor în portofoliul BNR

cambii și bilete la ordine trase sau subscrise pentru plata unor prestații comerciale, instituționale sau agricole de către persoane juridice eligibile, potrivit normelor emise de BNR

warante sau recipise de depozit emise cu privire la bunuri fungibile sau alte bunuri valabil asigurate contra riscurilor de pierdere, distrugere sau deteriorare

depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de BNR constând din orce active pe care acestea le poate vinde, cumpăra ori tranzacționa

– BNR stabilește și face publice condițiile de creditare, nivelul minim al ratei dodânzii la creditele care se acordă băncilor și criteriile ce trebuiesc îndeplinite de bănci pentru a putea solicita credite pe baze competitive

– BNR stabilește regimul rezervelor minime obligatorii pe care băncile trebuie să le mențină în conturi deschise la aceasta

– Deschide câte un cont curent pentru Trezoreria statului, pentru fiecare bancă și pentru fiecare sucursală a unei bănci persoană fizică sau juridică străină, autorizată să funcționeze în România

– Elaborează și aplică politica privind cursul de schimb stabilește și urmărește aplicarea regimului valutar pe teritoriul României

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea stabilității monedei naționale pentru a conduce la stabilizarea prețurilor. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv aplică și răspunde de politica monetară, valutară, de credit, de plăți precum și de autorizarea și supravegerea bancară, urmărind funcționarea normală a sistemului bancar și participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piață.

}n vederea atingerii obiectivelor de politică monetară, conducerea băncilor este independentă din punct de vedere politic.

Conducerea băncii este reprezentată de Consiliul de administrație, care este alcătuit din 9 persoane;

președintele, reprezentat de guvernatorul B.N.R.;

vicepreședintele, este in același timp și prim-viceguvernator;

7 membrii, din care 2 sunt ceilalti doi viceguvernatori ai B.N.R.

Restul de 5 membrii în mod obligatoriu nu sunt salariați ai B.N.R.

Dintre atribuțiile Consiliului de administrație al B.N.R. pot fi menționate posibilitățile de a hotărî în ceea ce privește:

politica monetară, valutară și de credit a băncii;

autorizarea și supravegherea bancară prudențială a societăților bancare ce își desfășoara activitatea pe teritoriul României;

responsabilitățile personalului propriu;

condițiile de delegare a atribuțiilor către conducerea executivă, anterior menționată.

Se urmăresc prin procesul de autorizare și supraveghere a societăților bancare obiective cum ar fi:

susținerea penetrării capitalului străin în sistemul bancar românesc;

susținerea înființării de noi societăți bancare;

menținerea unui sistem bancar sănătos;

alinierea la standardele internaționale de prudență bancară.

În desfășurarea activității proprii, B.N.R. colaborează cu autoritățile publice centrale și locale, fiind autorizată să emită reglementări proprii care prin conținutul lor vin sa asigure punerea în practică a reglementărilor legale cu caracter general. Aceste reglementări suplimentare sunt reprezentate de:

regulamente;

norme;

circulare;

ordine,

care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice sau juridice bancare sau nonbancare ce intră sub incidența acestora.

2.4. Băncile comerciale

Băncile sunt privite ca fiind intreprinderi specializate în circulația capitalului de împrumut și care au drept mobil al activității obținerea de profit.

În România, băncile comerciale funcționează conform legii privind societățile comerciale, legi privind activitatea bancară și pe bază de licențe (autorizație) acordate de BNR. Astfel conform legii nr.58/1998 societățile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice și fizice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen, precum și acordarea de credite.

Societățile bancare, în calitatea lor de bănci comerciale, trebuiesc văzute nu numai ca “o afacere’ ci și ca instituții ce au un real caracter public. Ele nu trbuiesc caracterizate în mod exclusiv ca societăți comerciale orientate spre satisfacerea unui anume interes, al acționarilor, sau altor grupuri interesate ci și ca entități specializate chemate să rezolve problemele financiar- bancare ale unor mari colectivități, în componența carora intră atât persoane juridice, cat și fizice.

În desfășurarea propriei activități, banca îndeplinește mai multe funcții:

funcția de schimb: ea asigură posibilitatea clienților de a realiza schimbul disponibilităților bănești din forma lor actuală în orice altă formă de prezentare.

Funcia de depozit: se identifică în oferta bancară sub forma depozitelor pe care clienții băncii le pot constitui pe diverse scadențe sau alte clauze de condiționare.

Funcția de transfer: asigura posibilitatea deplasării disponibilităților clienților între diverse conturi sau între diverși titulari de conturi, conform dorințelor acestora.

Funcția de finanțare: asigura posibilitatea acoperirii cererii suplimentare de bani prin intermediul creditelor bancare puse la dispoziția clienților.

În vederea realizării acestor funcții banca dispune de tehnici, instrumente și o legislație proprie, concretizate în final într-un set de mecanisme bancare:

Mecanismul de atragere a disponibilităților bănești existente în economie și de mobilizare în depozite de orice natură;

Mecanismul de decontare (operații de încasări și respectiv de plăți) cu defalcarea acestora, ulterior, pe cele două mari componente: operații cu numerar și respectiv operații fară numerar (viramente bancare);

Mecanismul de asigurare a derulării tranzacțiilor valutare bancare;

Mecanismul de creditare a clienților. Este unul din mecanismele cu cel mai înalt grad de particularizare pentru fiecare societate bancar. Se pot regasi elemente distincte de individualizare a creditrii pentru fiecare bancă în ceea ce privește:

Structurarea creditelor acordate clienților;

Destinațiile acceptate ale creditelor;

Garanții acceptate;

Ponderi de creditare;

Proceduri de creditare;

Criterii de stabilire a bonității clienților;

Modalități de rambursare a creditelor;

Acoperirea riscului creditării;

Modul de soluționare al litigiilor etc.

Mecanismul / Sistemul de informare și consulting bancar, de interogare a clientelei privind cererea de produse bancare și pe această bază, de redirecționare a ofertei.

Toate aceste mecanisme se subordonează atingerii a două obiective:

Profitabilitatea bancară, la un nivel maxim, în condițiile încadrării în limitele impuse de normele de prudențialitate bancară: lichiditate, solvabilitate, expuneri mari etc.;

Competitivitatea bancară, ea presupune asigurarea unei game cat mai diversificate de produse bancare precum și a unei calități corespunzătoare a acestora, obiectiv necesar în vederea menținerii poziției pe piață.

Banca comercială se manifestă în structurile pieței în calitate de agent economic autonom. Obiectivul său organizațional global îl constituie furnizarea de servicii bancare în condițiile obținerii unei profitabilități considerate normale.

Profilul, dar mai ales natura activității lor, imprima băncilor comerciale unele trăsături specifice prin care acestea se diferențiază substanial de restul agenților din economie.

Aceste trasături ar putea fi formulate succint astfel:

Băncile comerciale sunt entități economice cu scop lucrativ, ele fiind axate pe comerțul cu bani precum și pe prestarea de servicii bancare, corespunzătoare din punct de vederi cantitativ și calitativ, cererii clienților lor, și in concordanță cu standardele interne și internaționale specifice domeniului. Ele sunt desemnate să presteze un anume gen de servicii în economie pe care nici un alt tip de agent economic nu este autorizat să le furnizeze.

Băncile comerciale trebuiesc considerate entității organizatorico-administrative ale economiei naționale, întrucat fiecare dintre ele grupează o colectivitate de persoane, care manifestă aceleași interese economice. Practic se realizează un nod, ca rezultat al interferentei intereselor ce aparțin mai multor categorii de persoane ce se implică în înființarea și funcționarea unei bănci comerciale și anume:

Acționarii: ei au ca și principal obiectiv fructificarea optimă a capitalului propriu, fructificare asigurată în condițiile în care dividendele obținute din plasamentul în acțiuni ale societăților bancare înregistrează o tendință de creștere;

Managerii: sunt direct interesați deoarece rezultatele bune ale activității proprii se vor concretiza într-o poziție corespunzătoare pe piață, în atragerea de noi clienți, în reputaia profesională proprie precum și în alte avantaje colaterale;

Personalul: pe principiul îmbinării răspunderii materiale cu stimularea în funcție de rezultatele activității proprii;

Creditorii: aflați deseori în calitatea lor de investitori strategici, ce pun la dispoziția băncii fonduri pe termen mediu și lung cu scopul unei fructificări financiare cât mai consistente;

Clienții băncii: indiferent de poziția lor față de bancă – aceea de creditor sau debitor, speră într-o fructificare în condiții de siguranță și profitabilitate, respectiv urmăresc obținerea unor servicii bancare de calitate, la un cost rezonabil.

Băncile comerciale dispun de un patrimoniu propriu, diferit ca natură de patrimoniul celorlalți agenți din economie, fie ei profilați pe producție, comerț sau servicii. Acest patrimoniu este gestionat autonom, pe propria răspundere și pe riscul băncii.

În acest domeniu echipa managerială trebuie să fie preocupată de aplicarea a trei principii considerate fundamentale și anime:

Principiul prudenței bancare – vizează gestiunea riscurilor ce apar în activitatea curentă. Este vorba de două mari categorii de riscuri:

-riscuri cu caracter general: – riscul lichidității

– riscul solvabilitții;

– riscul managerial;

– riscul de ramură etc.

-riscuri cu caracter specific: – riscul creditării;

– riscul nerambursării creditelor la scadență;

– riscul valutar;

– riscul marjei dobânzii;

– riscul de bancă corespondentă etc.

Gestiunea acestor riscuri se realizează parțial prin procedee unitare impuse prin normele B.N.R. iar partial prin propriile norme de lucru ale societăților bancare.

Principiul echilibrului bilanțier, impune asigurarea unei permanente corelații între componentele ce definesc structura activului bilanțier bancar.

Principiul profitabilității vizează asigurarea caracterului profitabil al fiecărui segment al activității bancare, al fiecărei activități generatoare de costuri bancare. În acest punct intervine o dată în plus rolul managerului și a managementului bancar de a adopta calea cea mai simplă și eficientă de creștere a profitabilității. Se poate vorbi de profitabilitate pe diverse nivele de cuantificare:

Profitul activității generale;

Profitul activității de “exploatare”;

Profitul aferent fiecărui tip de produs;

Profitul aferent fiecărui sector de activitate;

Profitul aferent fiecărui cont bancar;

Profitul aferent fiecărui lucrător bancar etc.

Vorbind despre structura economică a patrimoniului unei bănci comerciale aceasta este reflectată de elementele cuprinse în activul bilanțului, în timp ce structura financiară și de capital este reflectată de elementele din pasivul bilanțului. Acest lucru este ilustrat prin schema de bilanț redată în figura următoare:

d) Băncile comerciale dispun de o organizare proprie; își proiectează și implementează o structură organizatorico-funcțională specifică, funcție de situația concretă în care ele acționează. La baza organizării și conducerii activității din fiecare din băncile comerciale stă regulamentul de organizare și funcționare precum și cel de ordine interioarră.

Modul în care se manifestă autonomia în bănci este unul specific și ține într-o bună masură de natura activității bancare și a modului specific de organizare.

Aplicarea Legii 58/1998 privind organizarea și funcționarea societăților bancare în România, reclamă în mod necesar existența și respectarea unor restricții sub incidența și în limitele cărora fiecare bancă comercială trebuie să-și conceapă sistemul de activități și să-și orienteze evoluția pe un trend favorabil.

Aceste restricții pot fi prezentate sintetic astfel:

Nici o societate bancară nu se poate constitui sub forma societăților cu răspundere limitată (S.R.L.), ci numai ca societăți cu răspundere nelimitată – cum sunt societățile în comandită pe acțiuni (S.C.A.) sau societățile anonime (S.A.). Înființarea băncilor sub formă de societăți pe acțiuni, dau acestora mai multă credibilitate și oferă acces la piața de capital internă și externă.

Orice bancă comercială se poate înființa și funcționa numai în baza autorizației de funcționare eliberată de B.N.R.

Capitalul social minim se stabilește de către B.N.R. prin norme specifice. Capitalul social subscris trebuie vărsat integral în momentul subscrierii. Nu se admit aporturi în natură, capitalul unei bănci comerciale fiind constituit numai sub formă banească.

Toate societățile bancare sunt obligate să-și deschidă cont curent la B.N.R. în care să-și păstreze rezerva minimă obligatorie (RMO). Separat de RMO prin contribuții obligatorii ale băncilor se constituie fondul de garantare a depozitelor clienților persoane fizice.

Societățile bancare sunt obligate să-și constituie rezerve și provizioane de risc (fondul de rezervă, rezerva generală pentru riscul de credite, provizioane pentru riscul de credit și de neplată a dobânzilor- sumele aferente fiind deductibile fiscal).

Băncile pot realiza creditarea unui singur client sau grup ce acționează împreună, în limita unei cote de cel mult 20% din fondurile sale proprii.

Băncile au obligația de a-și menține poziția valutară în limitele reglementate de expunere, să elaboreze și să implementeze sisteme proprii de supraveghere și monitorizare a acesteia.

Băncile pot participa cu aport de capital la formarea de noi societăți comerciale nonbancare în limita unei cote de pâna la 20% din capitalul social al noii societăți și cel mult 10% din fondurile sale proprii, pentru fiecare caz luat in parte. Totalul participărilor cu capital la socieățtile nonbancare nu poate depași 50% din fondurile proprii ale băncii.

Băncile pot realiza investiții în valori mobiliare în nume și pe cont propriu cu condiția ca valoarea totală a acestora să nu depășească 100% din fondurile sale proprii, cu excepția titlurilor de stat.

Băncile nu pot realiza afaceri cu imobile și terenuri cu excepția celor care sunt destinate funcționării sediilor proprii.

Băncile au obligația să prezinte sistematic B.N.R. situații referitoare la bilanț, contul de profit și pierdere, precum și alte lucrări contabile. Mai sunt remise B.N.R. lucrări de sinteză sub form de rapoarte (zilnic, saptămânal, chenzinal, lunar, trimestrial)

Personalul unei bănci este obligat să pstreze secretul profesional, să nu dezvăluie pe timpul activității și nici după încetarea acesteia, date sau fapte care devenite publice pot dăuna intereselor sau prestigiului unui client, băncii, precum și unei alte societăți bancare aflate în relație de corespondent.

Băncile sunt obligate să raporteze B.N.R. modificările ce privesc structura acționariatului sau, orice modificări petrecute în situația băncii precum înfiintarea și desființarea de unități teritoriale, numirea/înlocuirea conducătorilor unităților operative și a sediilor secundare, schimbarea adresei și a datelor de identificare a acestora, modificările în actele constitutive etc.

Băncile sunt obligate să respecte întocmai reglementările B.N.R. privind operațiile realizate cu persoanele aflate în relații speciale cu banca, să dispună de un sistem adecvat de evidență a acestora și să efectueze raportările dedicate acestui scop, la termen și de bună calitate.

În ce privește organizarea și funcționarea băncilor comerciale trebuie avut în vedere că mecanismul pe care ele se bazează este astfel conceput încât banii să fie recirculați cu viteza maximă posibilă și în condiții de eficiență. Cu cât viteza de rotație a banilor este mai accelerată cu atât randamentul mediu al plasamentelor bancare este mai ridicat și deci profitabilitatea băncii mai consistentă.

În principiu, băncile comerciale își desfășoară activitatea atât pe plan intern cât și internațional. Activitatea lor este diversă și se axează, în principal, pe:

atragerea depozitelor

acordarea de credite

acceptarea de depuneri de la alte bănci sau firme

operațiuni valutare pentru persoane fizice și juridice

plasamentul fondurilor

finanțarea schimburilor comerciale externe

Băncile comerciale sunt foarte diversificate, ele putând fi diferențiate după tipul operațiunilor sau sfera teritorială de cuprindere. De aceea, de cele mai multe ori denumirea de bancă comercială este asociată unui termen care îi definește specificul, astfel sunt bănci universale și bănci specializate.

Băncile universale sunt acele bănci comerciale care efectuează toate operațiunile bancare și care nu î-și limitează activitatea la anumite sectoare (la noi, societățile bancare sunt prin lege, bănci universale)

Băncile specializate este denumirea generică pentru a desemna băncile comerciale sau instituțiile de tip bancar care, de regulă, alături de operațiuni bancare de bază, dezvoltă preponderent operațiuni bancare de un anumit tip sau într-un anumit domeniu.

Prezentăm în continuare câteva tipuri de bănci comerciale specializate.

Banca agricolă acordă credite și alte facilități financiare și de plată unităților agricoler, pentru cumpărarea de terenuri și utilaje agricole, îngrășăminte etc.

Banca de export-import creditează pe diferite termene, producătorii/exportatorii autohtoni, pentru a-i sprijini în activitatea de promovare a produselor țării respective pe piețele externe; garantează creditele externe; efectuează operațiuni de casă în favoarea importatorilor și exportatorilor etc.

Banca ipotecară acordă împrumuturi pe termen lung garantate cu o ipotecă asupra imobilelor deținute de debitori.

Banca de investiții acordă credite pe termen mediu și lung, interprinderilor industriale, de regulă pentru investiții, procurându-și fonduri pe baza unor forme de ecomomisire pe durate mai îndelungate decât cele obișnuite.

Banca internațională (privată) este o bancă comercială cu numeroase sucursale în alte țări și pentru care operațiunile externe joacă un rol important, dacă nu chiar preponderent.

Termenul de bancă internațională este utilizat și pentru instituțiile financiar-bancare interguvernamentale al căror capital provine din două sau mai multe țări și a căror activitate specifică desfășurându-se la nivel internațional sau mondial depășește granițele unei țări (de exemplu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltzare (BERD), Banca Mondială, etc.)

Băncile de depozit acestea realizează cea mai mare parte a activității lor pe plan intern prin atragerea de depozite și acordarea de credite financiare și persoanelor private. În Franța, băncile comerciale se numesc bănci de depozit, în SUA și Germania aceste bănci se ocupă și de emișiunea și plasarea hârtiilor de valoare și acordarea de credite având drept gaj hârtiile de valoare

Băncile de accept sau casele de accept (în engleză Accepting Houses sau Merchant Banks) sunt instituții bancare care susțin, prin semnătura lor, titluri de credit (cambii, bilete la ordin) trase de exportatorii autohtoni asupra importatorilor străini, iar titul de credit astfel acceptat, devine negociabil.

Băncile de leasing au apărut în S.U.A. în 1952, leasingul este o operație specială de credit și aceasta decurge din faptul că leasingul presupune un plasament de capital de împrumut, asemănător oricărui plasament de capital bancar, că profitul instituției de leasing provine din chiria încasată, care are caracter de dobândă, că transmiterea capitalului de împrumut se face pe termen lung și mijlociu, asemănător creditului pentru investiții și că avem de a face cu o garanție pe care chiriașul o pune la dispoziția instituției de leasing.

Băncile de factoring preiau de la creditori o serie de creanțe asupra debitorilor pe care le achită, urmând să le încaseze de la debitori.

Băncile specializate în creditarea vânzărilor cu plata în rate s-au organizat pe lângă marile intreprinderi comerciale pentru că ele promovează creditul de consum. Ele acordă împrumuturi celor care urmăresc să achiziționeze bunuri de consum, dar plata se va face în rate. Relația de credit apare între cumpărător și banca specializată în acest domeniu.

Case de emisiune (în engleză Issuing House) sunt instituții bancare care asigură plasarea pe piață a unor emisiuni de hârtii de valoare (acțiuni, obligațiuni etc.). În Anglia aceste instituții sunt considerate “merchant banks”, în timp ce în SUA sunt calificate drept “bănci de investiții” (investment banks).

O poziție cu totul aparte in sistemul bancar este deținută de băncile de afaceri.

Băncile de afaceri s-au desprins din rândul băncilor comerciale, ele implicându-se direct, ca deținătoare de capital, în diferite afaceri ce se desfășoară în economia de piață.

Întâlnim două mari tipuri de bănci de afaceri:

– Bănci de afaceri de tip american

– Bănci de afaceri de tip francez

A. Băncile de afaceri de tip american apar sub forma băncilor de investiții, oferind clienților lor sprijin financiar, fie direct, prin participație de capital , fie indirect, prin preluarea fermă a datoriilor sub formă obligatară (emițând obligațiuni în acest acest sens pentru cei de la care preiau asemenea datorii). Caracteristica lor este că nu dețin și nu exercită controlul portofoliului întreprinderii industriale de la care au preluat datoriile.

B. Băncile de afaceri de tip francez dețin importante portofolii ale intreprinderilor industriale. Ele dețin în conceșiune fonduri considerabile, folosite în scopul desfășurării operațiilor financiare ale acestor bănci.

Rolul băncilor de afaceri poate fi privit în două direcții :

-În efectuarea operațiilor de achiziții și fuziuni ca formă predilectă de concentrare și centralizare economică

-În direcția răscumpărării integrale pentru management, ca soluție financiară a privatizării.

În anul 1998 în România erau înregistrate 47 de bănci comerciale dintre care 36 persoane juridice române și 11 sucursale ale unor bănci străine. Dintre băncile românești 7 erau proprietatea de stat, 5 erau bănci private cu capital român, 8 erau bănci private cu capital străin iar 16 erau cu capital privat străin și/sau autohton.

Începând cu 1996 și alte instituții pot să presteze servicii bancare, este vorba de așa numitele cooperative de credit.

Cooperativele de credit – bănci populare pot desfășura activități de genul celor mai jos prezentate:

acordare de împrumuturi;

contractare de împrumuturi de la bănci;

păstrarea disponibilităților bănești;

efectuare de operațiuni în cont;

operțtiuni de schimb valutar;

operațiuni cu caracter financiar-bancar efectuate în mandat etc.

Comparativ, o societate bancară va desfășura următoarele operațiuni:

acordarea de credite;

acceptarea de depozite;

plăți și decontări;

tranzacții în cont propriu sau în contul clientului cu valută;

consultanță financiar-bancară;

emiterea și gestiunea instrumentelor de plat;

transfer de fonduri;

emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

închirierea de casete de siguranță;

operațiuni de mandat;

operațiuni cu valori mobiliare.

Aspecte privind activitatea băncilor populare:

bncile populare nu intră sub incidența Legii 58/1998;

băncile populare nu intră sub incidența B.N.R.;

resursele necesare constituirii lor sunt net inferioare față de cele necesare constituirii unei societăți bancare;

nu se realizează o urmărire și clasificare a portofoliului de credite conform procedurii internaționale și inclusiv a normelor B.N.R. (Regulamentul 2/2000).

În cazul băncilor populare aflate în lipsă temporară de lichidități, ele pot apela doar la creditele oferite de către societățile bancare de pe piața creditului interbancar.

Resursele financiare ale unei cooperative de credit au următoarele surse de proveniență:

taxele de înscriere;

părțile sociale vărsate;

profitul realizat;

dividendele rezultate din activitatea societăților la care cooperativa participă cu capital social;

alte mijloace (donații, sponsorizări etc.

În ceea ce privește fondurile cooperativei de credit – bancă populară, ele sunt:

– fondul de dezvoltare;

– fondul de rezervă;

– fondul de risc;

– părțile sociale.

Trebuie menționat faptul că băncile populare au avut de ales între două alternative:

1. Se reorganizează conform noii reglementări legale și se afiliază la o casă centrală a cooperativelor de credit, aceasta la rândul său garantând integral obligațiile cooperativelor de credit afiliate;

2. Își schimbă forma juridică, transformându-se în bancă comercial și astfel intră direct sub incidența Legii bancare 58/1998 și a B.N.R.

2.5. Probleme actuale ale sistemului bancar românesc

Trecerea sistemului bancar românesc de la forma de derulare a coordonării absolut centralizată la una descentralizată pe fiecare societate bancară a avut implicații mult mai profunde decât s-ar crede la o analiză de suprafață.

Fiecare societate bancară se vede pusă în fața posibilității de gestiune nestingherită a resurselor sale, de atragere și plasare a acestora după propria sa decizie. Practic, în limita încadrării în reglementările de prudență bancară generală fiecare societate bancară are o libertate de decizie absolută. Ea își poate fundamenta nestingherită propria politic de plasamente. Se poate merge pe ideea unui plasament maxim – în condițiile unei rate de lichiditate reduse (corespunzând unui venit maxim) sau se poate merge pe ideea unui plasament în condițiile menținerii unei marje de lichiditate permanente confortabile (în detrimentul profitului). Aceasta politică de plasamente se va regăsi in final într-o stabilitate sau instabilitate corespunzatoare a societății bancare în cauză.

Pe al doilea plan în asigurarea stabilității societăților bancare se situează activitatea propriilor clienți. Prin fundamentarea deciziei de creditare, banca se pune în fața riscului de creditare, risc care la rândul său poate să îmbrace multiple forme: riscul nerambursării la scadență a creditului, riscul lipsei de lichiditate a clientului, riscul lipsei de solvabilitate al clientului etc. Practic din motive relativ independente de ea o bancă se poate vedea pusă în fața alterării echilibrului dintre resurse și plasamente. În consecință, pentru a se evita apariția acestor riscuri (independente de bancă) trebuie acionat pe linia urmăririi activității (financiar – bancare) a clienților, în sensul respectării disciplinei financiar – bancare.

Ținând cont de toate aceste elemente, în sistemul bancar românesc, în ultimul timp s-a acționat în următoarele direcții:

Reglementarea falimentului societăților bancare;

Înființarea Centralei Incidentelor de Plăți;

Înființarea Centralei Riscurilor Bancare;

Înființarea Agenției pentru Valorificarea Activelor Bancare;

Prevenirea spălării banilor.

CAPITOLUL 3

ACTIVITATEA DE CREDITARE LA BCR.

CREDITUL PENTRU INVESTIȚII.

3.1. Cadrul general de acțiune.

În desfășurarea activității curente a oricarui agent economic se poate întâmpla să apară goluri temporare de cas, din motive diverse (neîncasarea facturilor la scadență, activități sezoniere, cicluri de fabricație lungi etc.). Aceste situații pot fi soluționate prin intermediul creditelor de care poate beneficia agentul economic, special acordate în acest sens. În principiu aceste credite sunt cele cuprinse în categoria creditelor pe termen scurt.

În cazul în care se dorește dezvoltarea activității se va recurge la un program de investiții (pe termen lung). Finanțarea acestor programe se realizează in mod normal parțial din surse proprii, parțial din surse atrase sau împrumutate. Niciodată banca nu va accepta finanțarea unui obiectiv de investiții integral, din considerentul diminuării riscului creditului prin participarea la investiția în curs a doi parteneri: banca și debitorul, precum și din dorința cointeresării directe a debitorului în finalizarea proiectului, dat fiind că astfel sunt implicați nu doar banii băncii dar și proprii bani ai debitorului. Practic asistăm la exercitarea în practică a unui principiu de gestiune a riscului creditului.

În cazul creditelor pentru investiții vom avea în vedere în principal creditele acordate pe termen mediu și lung.

3.2. Conținutul, necesitatea, funcțiile și rolul creditului

Creditul reprezintă o categorie economică ce exprimă relații de repartiție a unei părți din produsul național brut sau din venitul național, prin care se mobilizează și se redistribuie disponibilitățile existente în economie, se crează noi mijloace de plată în economie, în scopul satisfacerii unor nevoi obiective de capital și realizării anumitor obiective de politică economică.

Creditul este principalul produs oferit de BCR clienților săi, iar activitatea de creditare constituie o componentă fundamentală a strategiei generale a băncii. Creditele reprezintă circa 29% din activul total al bancii, fiind urmate de plasamentele în certificate de trezorerie 15% și de plasamentele pe piața interbancară 11,5%.

Creditul poate fi privit în două moduri:

– din punct de vedere al băncii el este conceput ca un plasament cu un risc asumat în vederea obținerii unui profit pentru bancă,

– iar din punct de vedere al clientului o sursă de finanțare necesară desfășurării, continuării, dezvoltării sau restructurării activității acestuia.

În economia de piață creditul prezintă anumite caracteristici:

– părțile participante la relația de credit au, în toate cazurile, fie calitatea de deținători de capital, fie calitatea de utilizator de capital;

– obiectul creditului îl constituie transmiterea de capital de împrumut fie sub formă bănească, fie sub formă de marfă;

– este în bună măsură credit acordat de bănci cu toate că inițial el a îmbrăcat și forma creditului comercial (vânzare pe datorie a unor mărfuri)

– are o dublă destinație, în sensul că poate duce la creșterea capitalului real (în cazul creditului pentru investiții) fie că servește doar mișcării capitalului ( a trecerii lui din forma materială în forma bănească)

Necesitatea creditului este de natură obiectivă, în sensul că pocesul de reproducție socială și desfășurarea acestuia determină, în ultimă instanță, manifestarea relațiilor de credit. În cadrul acestui proces, apar pe de o parte, necesități suplimentare de capital, care nu au alte posibilități de acoperire decât prin credit, iar pe de altă parte, în cadul aceluiați proces apar și resurse disponibile de capital, societății în ansamblul său nefiindu-i indiferent modul de folosire a acestor disponibilități de capital.

3.3. Clasificarea creditelor

Creditele ce pot fi acordate de către o bancă pot fi clasificate dupa diverse criterii:

Din punct de vedere al scadenței:

Pe termen scurt (până la un an);

Pe termen mediu (până la 5 ani);

Pe termen lung (până la 25 ani)

Din punct de vedere al destinaiei:

Pentru capital de lucru;

Pentru stocuri sezoniere;

Pentru nevoi temporare ivite pe parcurs;

Pentru investiții

Din punct de vedere al modului de acordare:

Prin cont curent;

Prin cont separat de împrumut

Din punct de vedere al clauzelor de rambursare:

Amortizabil

în rate egale – metoda anuităților;

în transe agale și dobânda pe rată;

în transe egale și dobânda pe sold;

Neamortizabil

integral la scadență

Din punct de vedere al beneficiarului:

Credit acordat persoanelor juridice;

Credit acordat persoanelor fizice;

După modul de garantare:

Garantat cu garanții reale:

Ipotecă;

Cesiune de creanță;

Gaj;

Depozite colaterale;

Garantat cu garanții morale

Din punct de vedere al obiectului creditului:

Credit bancar – obiectul creditului îl constituie transferul cu caracter temporar și oneros al unei sume de bani în favoarea clientului băncii. Baza de concretizare a acestui credit o constituie contractul de credit încheiat între bancă și client. Participanții sunt banca și clientul băncii;

Credit comercial – obiectul creditului îl constituie transferul cu caracter definitiv și oneros al unei marfi în posesia clientului, achitarea acesteia fiind situată într-un moment ulterior. Diferența de timp dintre momentul avansării marfii și momentul achitării acesteia reprezintă perioada de acordare a creditului comercial. Baza de concretizare a acestui credit îl constituie efectele de comerț (cambie și bilet la ordin). Participanții sunt agenții economici, din diferite segmente ale circuitului economic.

Dac creditul comercial se poate transforma în credit bancar prin operația de scontare, aceeași operație nu este valabilă și în sens invers.

În practică nu se va întâlni o delimitare strictă a creditelor după aceste criterii, de regulă ele se găsesc în combinații diferite.

3.4. Principii și reguli generale privind activitatea de creditare

Operarațiile de aprobare și acordare a creditelor au la bază prudența bancară ca principiu fundamental ce caracterizează întreaga activitate a băncii. Băncile urmaresc ca solicitanții să prezinte credibilitate

Creditele și scrisorile de garanție se acordă pentru destinația stabilită prin contracte , aceasta fiind obligatorie pentru împrumutanți. Utilizarea creditului aprobat pentru o altă destinație decât cea stabilită, dă dreptul băncii să întrerupă creditarea și să retragă imprumutul acordat.

În conformitate cu clauzele contractului de credit, banca are dreptul să verifice la clienții săi existența permanentă și integritatea garanțiilor asiguratorii pe toată durata creditării, respctarea condițiilor în care s-a acordat creditul, modul cum acesta este utilizat, iar în cazul în care se constată încălcarea prevederilor contractuale, să retragă creditele înainte de scadența stabilită, sau, în lipsă de disponibilități, să le treacă la credite restante și/sau îndoielnice și să urmărească rambursarea acestora în ordinea stabilită prin lege.

Creditele, valorile de recuperat, creanțele comerciale, creanțele restante, precum și dobânzile aferente, trecute în litigiu sunt considerate creanțe îndoielnice și, respectiv, dobânzi îndoielnice.

Creditele se acordă la cererea clienților băncii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

-sunt constituiți conform legii și posedă capital social vărsat potrivit statutului

-desfășoara activități legale și eficiente potrivit statutului de funcționare având un nivel corespunzător al indicatorilor de bonitate

-din analiza fluxurilor de lichidități, care urmează să fie cesionate băncii, rezultă că există posibilități reale de rambursare la scadență a ratelor din credit și plata dobânzilor aferente

-prezintă garanții pentru utilizarea cu eficiență a împrumutului, rambursarea integrală la scadență a creditului și achitarea dobânzilor aferente, sub forma garanțiilor reale, a celor personale, garanțiilor de companie, în cazul firmelor multinaționale de prim rang, sau a planului de afaceri

-valoarea garanțiilor acceptate este mai mare sau cel puțin la nivelul creditelor solicitate sau a dobânzilor aferente, calculate pe intreaga perioadă de creditare

-își derulează activitatea prin conturi deschise la unitățile teritoriale ale băncii

-acceptă clauzele din contractul de credite.

3.5. Planificarea creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora

Planificarea creditelor și a resurselor de acoperire ale acestora se efectuează annual și trimestrial, la nivelul sucursalelor județene și centralizat pe ansamblul băncii.

Sursele de date și informațiile utilizate în procesul de fundamentare și elaborare a planurilor de credite sunt:

Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu

Date sectoriale și informații furnizate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice

Programele economice prioritare la nivel macroeconomic

Cerințele economiei nationale

Strategia de dezvoltare și planul de afaceri al băncii pe termen mediu

Politica proprie a băncii în domeniul alocării resurselor și creditelor

Propunerile sucursalelor județene

Alte surse de date la nivel local

La elaborarea prognozelor de date se va ține seama de:

-analiza realizărilor planului de credite din perioadele anterioare (3 ani)

-evoluția și tendința unor indicatori specifici la nivel macroeconomic și județean ce caracterizează economia reală (PIB, producția industrială, producția agricolă, vânzări de mărfuri cu amănuntul, export, import, starea balanței comerciale și de plăți ) cât și a unor indicatori ai politicii monetare (evoluția indicelui prețurilor, inflația, dobânda, masa monetară cu componentele sale, rata de schimb a monedei naționale față de principalele valute ).

-evoluția și tendința unor indicatori ai băncii, atât în ce privește situația economico-financiară a clienților deserviți (produc-ie, desfacere stocuri, profit, etc.) cât și ai unor indicatori referitori la nivelul creditelor și resurselor, maturitatea acestora, asigurarea creșterii creditelor pe seama resurselor atrase de la clientelă, creditele restante și dobânzile neîncasate, calitatea portofoliului de împrumuturi, solvabilitatea și lichiditatea băncii, nivelul provizioanelor etc.

Utilizând sursele de date enumerate mai sus, Centrala băncii elaborează nivelurile orientative de plan pentru anul următor, care, după aprobare de către Conducerea băncii, vor fi defalcate și comunicate sucursalelor județene până cel târziu la data de 15 noiembrie a anului în curs.

3. 6. Activitatea de creditare propriu – zisă

3.6.1. Elementele creditului

Indiferent de caracteristicile creditului acordat, raportul de creditare implică existența în mod obligatoriu a următoarelor elemente:

Părțile contractante . Acestea sunt reprezentate de către:

Creditor (banca ce acorda creditul);

Debitor (beneficiarul creditului)

Debitorul poate fi :

-o persoană juridică;

-persoana fizică;

-statul

Raportul de credit implică mobilizarea resurselor bănești aflate în momentul respectiv disponibile în economie și redistribuirea acestora către sfera de activitate din economie unde se înregistrează deficit de resurse, respectiv către viitorul debitor, beneficiarul creditului.

Angajamentul de restituire a creditului – constituie un element esențial al raportului dintre debitor și creditor. Este elementul de bază în funcție de care banca va acorda creditul. Fără acest angajament practic relația de credit dispare. El reprezintă manifestarea principiului de bază al creditării și anume rambursabilitatea fondurilor avansate de către bancă (în cazul creditului bancar), sau de către creditor, luat în general.

Termenul de rambursare – reprezintă o altă trasătură specifică a creditului. Se pot regăsi o mare varietate de scadențe de creditare: de la termene foarte scurte (24 de ore – termen practicat de regulă pentru creditele de pe piața interbancară) și până la termene de 30 – 50 ani (în soluții recente – pe plan internațional) pentru împrumuturi privind construcțiile de locuințe.

Costurile creditului. Reprezintă o altă caracteristică a creditului, respectiv caracterul oneros al transferului de fonduri de la cele două părți implicate în această relație. În acest caz costurile creditului sunt reprezentate de :

Dobânzi ce se încasează de bancă;

Comisioane ce se încaseaza de bancă.

3.6.2. Tipuri de credite acordate agenților economici

CREDITE PE TERMEN SCURT

în lei

1) Credite globale de exploatare

-functionează după sistemul revolving; se acordă pe o perioadă de 180 zile sau 365 zile; se acordă în limita unui nivel global de credit, care acoperă ansamblul nevoilor de exploatare ale clienților:aprovizionări cu materii prime și materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli cu salariile și asimilatele acestora, impozite, taxe și alte cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realizării și finalizării producției de mărfuri, executării de lucrări și prestări de servicii, care au un consum și desfacere asigurată prin contracte și comenzi ferme de livrare la intern sau export.

2) Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite)

-creditarea de ansamblu-modalitate de finanțare care funcționează după sistemul revolving; se acordă fie pentru creditarea activității curente de aprovizionare,producție, desfacere, prestări servicii, fie a unor subactivități, proiecte, contracte, etc.; se acordă pe o perioadă de 180 sau 365 zile, agenților economici care îndeplinesc anumite condiții;

3) Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare

-se acordă pentru finanțarea operațiunilor cu caracter temporar: stocuri care au fost aprovizionate deja în perioada precedentă fără a fi achitate, stocurile care urmează a fi aprovizionate și cheltuielile temporare aferente acestor stocuri.

4) Credite pentru finantarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere

-se acordă agenților economici care constituie astfel de stocuri: produse agricole, agroalimentare, de proveniență animală sau vagetală, precum și orice alte stocuri care nu sunt de natura celor curente și se consumă într-o perioadă mai mare de un trimestru, fară a depași 12 luni de la constituire; se acordă pe perioade ce nu depășesc intervalul dintre două sezoane (cicluri) de producție naturale.

5) Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung

-în această categorie de produse intră:construcția și reparațiile de nave maritime și fluviale, aeronave, instalații și utilaje complexe; se pot acorda pe perioade mai lungi de 12 luni, fară a depăși însă ciclurile tehnologice de excuție stabilite prin documentația tehnică;

6) Credite pentru prefinanțarea exporturilor

-au ca destinație satisfacerea necesitților curente sau excepționale ale clienților ocazionate de fabricarea produselor destinate exportului; se acordă pentru aprovizionări din producția internă (lei) sau din import (valută) cu materii prime și materiale, semifabricate, subansamble, combustibili, energie; se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu excepția produselor cu ciclu lung de fabricație.

7) Credite pentru exportul de produse garantate cu creanțe

-se acordă exportatorilor pentru desfășurarea corespunzătoare a activității curente pe perioada de la livrarea produselor și pân la incasarea contravalorii lor de la partenerii lor externi, fără a depași 12 luni.

8 Credite de scont

-se acordă în cazul în care posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin dorește ncasarea sumei înscrise în titlul de credit mai înainte de scadență.

9) Credite pe documente de plată aflate în curs de încasare

-se acordă până la 90% din valoarea nominală a documentului, diferența de 10% fiind destinată acoperirii dobânzii aferente.

10) Credite pentru facilități de cont

-se acordă pe perioade de până la 30 zile calendaristice, în limita sumei maxime de 5.000 milioane lei, agenților economici care, din anumite cauze justificate economic nu pot face temporar față plăților

11) Credite pe descoperit de cont (overdraft)

-se acordă pe perioade de până la 7 zile calendaristice, în limita sumei maxime de 5.000 milioane lei, pentru achitarea unor obligații stringente privind aprovizionări cu materii prime, materiale, combustibili, energie, manoperă, impozite, taxe curente, alte obligații curente.

în valută

1) Utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credite)

-modalitate de finanțare care funcționează după sistemul revolving, se acordă fie pentru creditarea de ansamblu a activității curente de aprovizionare, producție, desfacere, prestări servicii, fie a unor subactivități, proiecte, contracte etc.; se acordă pe o perioadă de 180 sau 365 zile, agenților economici care îndeplinesc anumite condiții

2) Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare

-se acordă pentru finanțarea operațiunilor cu caracter temporar: stocuri care au fost aprovizionate deja în perioada precedentă fără a fi achitate, stocurile care urmează a fi aprovizionate și cheltuielile temporare aferente acestor stocuri

3) Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație

-în aceast categorie de produse intră:construcția și reparațiile de nave maritime și fluviale, aeronave, elicoptere, instalații și utilaje complexe; se pot acorda pe perioade mai lungi de 12 luni, fără a depași îns ciclurile tehnologice de execuție stabilite prin documentația tehnică

4) Credite pentru prefinanțarea exporturilor

-au ca destinație satisfacerea necesităților curente sau excepționale ale clienților ocazionate de fabricarea produselor destinate exportului; se acordă pentru aprovizionări din producția internă (lei) sau din import (valută) cu materii prime și materiale, semifabricate, subansamble, combustibili, energie; se acord pe o perioadă de 12 luni, cu excepția produselor cu ciclu lung de fabricație

5) Credite pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății

-se acordă exportatorilor pentru desfășurarea corespunzătoare a activității curente pe perioada de la livrarea produselor și până la încasarea contravalorii lor de la partenerii lor externi, fără a depași 12 luni

6) Credite de scont

-se acordă în cazul în care posesorul legal al unei cambii sau bilet la ordin dorește încasarea sumei înscrise în titlul de credit mai înainte de scadență.

CREDITE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

în lei

1) Credit pentru echipament (investiții), în completarea surselor proprii

-se acordă pentru realizarea de noi capacități de producție, precum și dezvoltarea celor existente, modernizarea și/sau retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor, mașinilor, instalațiilor, clădirilor și construcțiilor existente, realizarea de investiții; creditele se acordă pentru finanțarea a 85% din valoarea totală a investiției, restul de 15% reprezentând aportul propriu al agentului economic; se poate acorda o perioadă de grație de 1-3 ani

2) Credite pentru cumpărarea de acțiuni și active

-pot beneficia de acste credite persoanele juridice de drept privat române, clienți ai băncii, cu un standing financiar ridicat, serviciul datoriei bun și un rating al creditelor de cel mult 3; volumul creditului pentru cumpărarea de acțiuni este de cel mult de 70% din prețul de ofertă ce trebuie achitat , iar volumul creditului pentru cumpărarea de active este de cel mult 80% din valoarea totală a activelor ; termenul maxim de rambursare este de 5 ani

3) Credite promotori

-se acordă persoanelor juridice autorizate și specializate în construcția și vânzarea de locuine (sociale, de serviciu, de intervenie, de necesitate, de protocol, case de vacanță ) pentru : cumpărarea terenurilor destinate construcției de locuințe din credit, demararea construcțiilor de locuine, finanțarea construcțiilor construite, aflate în așteptarea vânzrii; perioada maximă de rambursare este de 15 ani; volumul maxim al creditelor ce se poate acorda este de 80-85% din costurile totale din devizul general; perioada de grație este de 1-3 ani

4) Credite ipotecare

-se acordă clienților băncii persoane juridice române, care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, cosolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație locativă, industrială sau comercială; se acordă cu respectarea Legii 190/1999; termen minim de rambursare -5 ani

5) Credite pentru activitatea de leasing

-se acordă pentru achiziționarea activelor care fac obiectul contractelor de leasing incheiate cu utilizatorii; termen maxim 5 ani; volumul maxim al creditului nu poate depăși 85% din prețul de achiziție (inclusiv TVA) al bunurilor ce urmează a fi cumpărate și închiriate în regim de leasing

în valută

1) Credit pentru echipament (investiții), în completarea surselor proprii

-se acordă pentru realizarea de noi capacități de producție, precum și dezvoltarea celor existente, modernizarea și/sau retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor, mașinilor, instalațiilor, clădirilor și construcțiilor existente, realizarea de investiții; creditele se acordă pentru finanțarea a 85% din valoarea totală a investiției, restul de 15% reprezentând aportul propriu al agentului economic; se poate acorda o perioadă de grație de 1-3 ani

2 )Credite pentru activitatea de leasing

-se acordă pentru achiziționarea activelor care fac obiectul contractelor de leasing încheiate cu utilizatorii; termen maxim 5 ani; volumul maxim al creditului nu poate depăși 85% din prețul de achiziție (inclusiv TVA) al bunurilor ce urmează a fi cumpărate și închiriate în regim de leasing

3) Credite forfetare

-foefetarea reprezintă operațiunea prin care un vânzător sau prestator de servicii își vinde creanțele în valută rezultate dintr-un contract de vânzare-cumpărare pe care le are față de un cumpărător sau beneficiar, unei societăți bancare sau instituții financiare specializate, contra unui cost de forfetare, înainte de ajungerea acestora la scadență, dar nu cu mai puțin de 30 de zile înainte de termen; titlul prezentat la bancă în vederea forfetării trebuie sa fie avalizat sau însoțit de o scrisoare de garanție din partea unei bănci străine de prim rang agreată de BCR.

Costuri aferente tipurilor de credit în lei

dobânda revizuibilă în funcție de costul resurselor de creditare pe perioada creditării –23%;

comision de gestiune (flat) –0,5% aferent creditelor acordate (se percepe o singură dată la acordarea creditului);

comision de neutilizare –2% pe an, calculat la plafonul de credit acordat și neutilizat;

evaluarea bunurilor mobile și imobile în vederea admiterii în garanție a acestora la împrumutul solicitat –175.000 lei om / oră (exclusiv TVA)

întocmirea contractelor de garanție imobiliară și înregistrarea acestora în Cartea Funciară – 100.000 lei pe fiecare contract;

expertizarea documentațiilor tehnico-economice, a studiilor de fezabilitate și prefezabilitate, în baza cărora se solicită și se aprobă creditarea investițiilor – 285.000 lei /om /oră (exclusiv TVA)

Costuri aferente tipurilor de credite în valută

-au la bază natura sursei de finanțare

Finanțare externă

comision de gestiune 1% flat

comision de neutilizare 0,75% p.a.

comision de administrare

a liniei de finanțare externă 0,3% – 0,5% p.a.,calculat la sold

dobânda curentă dobânda băncii finanțatoare + marja risc client +

+ rezerva minimă obligatorie (1%)

dobânda penalizatoare 3% p.a. peste dobânda curentă.

Surse BCR

comision de gestiune 1% flat

comision de neutilizare 0,75% p.a.

dobânda curentă dobânda de bază a creditului + marja risc client

dobânda penalizatoare 3% p.a. peste dobânda curentă

3.6.3. Creditul pentru echipament (investiții) în lei în completarea surselor proprii

BCR oferă clienților sai – persoane juridice, indiferent de forma de proprietate, credite pentru investiții, în lei, în completarea surselor proprii, necesare acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiții aprobate, pentru :

realizarea de noi capacitați de producție, precum si dezvoltarea celor existente, inclusiv finanțarea cheltuielilor privind efectuarea probelor tehnologice;

modernizarea și/sau retehnologizarea capacităților de producție, a utilajelor, mașinilor, instalațiilor, construcțiilor existente;

realizarea de investiții prin :

-procurarea de mașini, utilaje și mijloace de transport;

-asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivelor si capacitaților noi sau existente;

-cumpărarea de materiale si piese de schimb;

-cumpărea de clădiri, construcții, utilități de producție;

-achiziții de licențe, brevete, programe informatice, etc.;

-procurarea de animale de producție si reproducție;

-plantații pomicole, viticole si de alte specii;

-achiziții terenuri;

-alte investiții.

Caracteristici:

-creditul pentru echipament (investiții), în lei, în completarea surselor proprii, se acordă pe termen mediu și lung (se poate acorda și pe termene mai mici de 12 luni)

-Finanțarea poate acoperi cel mult 85% din valoarea totală a investiției, 15% fiind aportul propriu al agentului economic care, de regulă, trebuie cheltuit inainte de punerea la dispoziție a creditului.

-Aportul propriu al împrumutatului constă, fie în lichidități inregistrate în contul curent, fie în realizarea efectivă a unei părți din investiția respectivă.

-Volumul maxim al creditului se stabileste la nivelul deficitului net de resurse ce rezultă din proiecția surselor pentru investiții.

-Dobânda percepută de bancă pentru creditul acordat este dobanda aferentă creditelor pe termen mediu si lung, în prezent de 24%/an. Pe parcursul utilizării si rambursarii creditului, banca poate modifica dobanda în funcție de evoluția inflației si a costului resurselor de creditare pe piata financiar – bancară.

Conditii de creditare :

-Acordarea creditului se va face numai dupa prezentarea autorizației de construcții si analiza conformitații acesteia cu documentația tehnica inaintata bãncii;

-Asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor si platã dobanzilor aferente, la scadențele stabilite.

Documentatia necesara :

-cerere de credit semnată de persoanele autorizate sã reprezinte agentul economic solicitant;

-bilanțul contabil, raportul de gestiune, contul de profit și pierdere, incheiate pentru ultimii doi ani, balanța de verificare incheiata pentru ultima luna;

-situația prognozată a plăților și incasarilor aferenta perioadei pentru care agentul economic solicită imprumutul;

-situația contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;

-proiectul graficului de rambursare și de platã a dobanzilor;

-lista garanțiilor propuse bãncii pentru garantarea creditului solicitat și evaluarea acestora;

-planul de afaceri – în cazul agenților economici cu o cifră de afaceri anuală de peste 1milion echivalent USD;

-studiu de fezabilitate;

-documentația tehnico-economică a obiectivului de invesții;

-autorizația de construcție cu toate avizele și acordurile necesare obținerii acesteia;

-lista cheltuielilor de capital pentru investiția aprobată;

-actele privind situația juridică a terenului.

Garanțiile pot fi constituite din:

depozitul bancar (cash – ul colateral)

cesiune de creanță

ipoteca

garanții reale mobiliare

fidejusiunea (cauțiunea)

alte garanții

Costul operațiunii de creditare este reprezentat de :

-Dobânda, revizuibilă în funcție de evoluția pieței; 24%/an

-Comisionul de gestiune la acordarea creditului; 0,5%flat

-Comisionul de neutilizare a creditului acordat 2%/an

-intocmirea contractelor de garanție imobiliară și inregistrarea acestora la Cartea Funciară

100.000lei/contract

-intocmirea contractelor de garanții mobiliare și inscrierea Avizelor de garanție în Arhiva Electronică :

aviz de garanție inițial cu un obiect 300.000lei plus TVA

taxa MF 300.000lei

aviz de cesiune de creanță 200.000lei plus TVA

Avantaje;

Creditul completează sursele proprii pentru realizarea proiectului de investiții;

Perioada de grație de maxim 1 an, acordată la cererea imprumutatului, numai pentru platã ratelor de credit, nu și a dobânzilor care trebuie achitate la scadențele stabilite. Mărimea ratelor de credit se pot stabili în funcție de posibilitatile de rambursare ale clientului;

Perioada de tragere (de angajare a creditului ) se va stabili în funcție de necesitățile clientului;

Consultanță gratuită pentru intocmirea documentației de creditare

Credite pentru echipament în valută în completarea surselor proprii

BCR ofera clienților sai – persoane juridice, indiferent de forma de proprietate, credite pentru investiții în valută, în completarea surselor proprii, necesare acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiții aprobate pentru realizarea de investiții prin procurarea de utilaje din import.

Caracteristici:

-creditul pentru echipament (investiții), în valută, în completarea surselor proprii, se acordă pe o perioada de maxim 5 ani.

-Finanțarea poate acoperi cel mult 85% din valoarea totală a investitiei, 15% fiind aportul propriu al agentului economic care, de regulă, trebuie cheltuit inainte de punerea la dispoziție a creditului.

-Aportul propriu al imprumutatului consta, fie în lichiditati inregistrate în contul curent, fie în realizarea efectiva a unei parti din investitia respectiva.

-Dobânda perceputa de bancă pentru creditul acordat este dobanda aferenta creditelor pe termen mediu, în prezent de 7%/an plus marja de risc client (MRC), cuprinsa intre 0,5 si 3 p.p. Pe parcursul utilizarii si rambursarii creditului, banca poate modifica dobanda în funcție de evoluția inflației și a costului resurselor de creditare pe piata financiar-bancară.

-Perioada de tragere se va stabili împreună cu agentul economic, pe baza contractelor de import, a termenelor de livrare, a termenelor și a modalitaților de platã.

Documentația necesară:

-cerere de credit semnată de persoanele autorizate sã reprezinte agentul economic solicitant;

-bilantul contabil, raportul de gestiune, contul de profit si pierdere, incheiate pentru ultimii doi ani, balanța de verificare incheiată pentru ultima lună;

-situația prognozată a plaților și incasarilor aferenta perioadei pentru care agentul economic solicită împrumutul;

-proiectul graficului de rambursare și de platã a dobânzilor;

-lista garanțiilor propuse bãncii pentru garantarea creditului solicitat și evaluarea acestora;

-planul de afaceri – în cazul agenților economici cu o cifră de afaceri anuala de peste 1milion echivalent USD;

-studiu de fezabilitate;

-documentația tehnico-economică a obiectivului de investiții;

-autorizația de construcție cu toate avizele și acordurile necesare obținerii acesteia;

-lista cheltuielilor de capital pentru investiția aprobată;

Garanțiile pot fi constituite din:

depozitul bancar (cash – ul colateral)

cesiune de creanta

ipoteca

garantii reale mobiliare

fidejusiunea (cautiunea)

alte garanții, inclusiv bunul achizitionat din credit.

Costul operațiunii de creditare este reprezentat de :

-Dobanda, la data prezenței 7%/an plus MRC,cuprins intre 0,5-3p.p.

-Comisionul de gestiune la acordarea creditului; 1%flat

-Comisionul de neutilizare a creditului acordat 2%/an

-intocmirea contractelor de garanție imobiliară și inregistrarea acestora la Cartea Funciara

100.000lei/contract

-intocmirea contractelor de garanții mobiliare și inscrierea Avizelor de garanție în Arhiva Electronică :

aviz de garanție initial cu un obiect 300.000lei plus TVA

taxa MF 300.000lei

aviz de cesiune de creanță 200.000lei plus TVA

Avantaje;

Creditul completează sursele proprii pentru realizarea proiectului de investiții;

Perioada de grație de maxim 1 an, acordata la cererea împrumutatului, numai pentru platã ratelor de credit, nu și a dobânzilor care trebuie achitate la scadențele stabilite. Marimea ratelor de credit se pot stabili în funcție de posibilitațile de rambursare ale clientului;

Perioada de tragere (de angajare a creditului ) se va stabili în funcție de necesitațile clientului;

Consultanța gratuită pentru intocmirea documentației de creditare.

3.6.4. Etapele procesului de creditare bancară

în cazul acordării de credite, banca este obligată sã ia în considerare și posibilitatea ca acestea sã nu mai poata fi rambursate. Pentru a se evita astfel de neplaceri, în cazul acordarii unui credit, o bancă, trebuie sã urmarească cu consecvență derularea următoarelor etape: purtarea unei discuții cu caracter de informare; documentare cu privire la clien ; documentarea necesară fundamentării deciziei de creditare; negocierea creditului; aprobarea creditului; contractarea și aprobarea creditului; analiza moduluide utilizare, verificarea respectării destinației creditului, a existenței și conservării garanțiilor; platã dobânzilor și rambursarea integrală a creditului.

informarea – documentarea asupra solicitantului de credit

în urma discuției pe care moderatorul de credite o poartă cu clientul, trebuie sã rezulte răspunsul la câteva intrebări care au o importantă deosebită în continuarea sau sistarea procesului de creditare a solicitantului.

Printre aceste intrebări pot fi regăsite: “Cine sunteți dumneavoastră?”, “Ce obiective aveți?”, ”Ce perspective vedeți în volumul activitații desfăsurate și a situației de piata?”, “Ce implicații ecologice are activitatea firmei?”, “Ce garanții pot fi prezentate?”, “Cine va sunt concurenții?”, “Cine sunt acționarii?”, “Cine sunt conducătorii?”, “Care este calitatea managementului?”.

Aspecte nefinanciare privind clientii bãncii

Analiza nefinanciară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esential cu privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calitățile morale și profesionale ale conducătorilor agenților economici solicitanți de credite, a principalilor asociați și colaboratori ,precum și a reputației privită prin calitatea produselor, serviciilor și a modului de indeplinire a obligațiilor asumate în relațiile cu partenerii de afaceri.

in acest scop, se va face evaluarea cât mai reala a riscului în activitatea de creditare, iar banca va analiza atât riscurile financiare, cât și cele nefinanciare la care se expune.

Factorii nefinanciari care influențează activitatea clientului pot fi interni sau externi.

in fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, ofițerii de credite vor ține seama suplimentar și de urmatoarele aspecte interne:

a) Conducerea activității (managementului)

-pregătirea profesională, prestigiul și experiența în ramura sau sectorul de activitate

-experiența în funcții de conducere și reputația echipei manageriale

-conducerea este asigurată de o echipa sau de către o singură persoană, cunoscând că în cele mai multe cazuri conducerea în echipă poate avea rezultate mai bune decât luarea deciziilor de către o singură persoană.

-asigurarea succesiunii manageriale

-gradul de participare a echipei de conducere la capitalul societății, fiind de asteptat ca implicarea conducerii sã fie cu atât mai ridicată cu cât gradul de participare la capital este mai mare

-structura conducerii, specializarea în funcție de aptitudinile în domeniile tehnic, financiar-contabil, marketing etc.

-moralitatea conducerii

-calitatea sistemului informațional (informațiile primite de conducere, circulația acestora în interiorul societății, modul de obținere a informațiilor prin utilizarea tehnicii moderne de calcul, etc.

-capacitatea de a se achita de obligații

-perioada de rotație a personalului indeosebi a celui de conducere și a specialiștilor, care poate constitui un semnal atunci când este prea scurtă (câteva luni) sau prea indelungata (peste 10-20 ani).

b) Activitatea clientului

-existența și viabilitatea planului de afaceri

-evoluția activității și profitul acesteia

-caracterul activității: permanent, sezonier, ciclic

-sfera de activitate:producție, comerț, prestări servicii etc.

-produsele și serviciile sunt:de strictă necesitate / de lux, de serie / unicat, vechi / noi, competitive / mai putin competitive, profitabile / neprofitabile

-importul

-concurenții: nr..și mărimea concurenților, reputația lor, caracteristicile produselor fabricate de aceștia etc.

-segmentul de piata deținut :in creștere / declin, cuantificabil / necuantificabil; clienți, modalitatea de vânzare :pe credit comercial / cu platã imediată

-relațiile cu furnizorii :număr, dependența de anumiți furnizori, modalitatea de platã la vedere / la un anumit timp de la vedere

-politica de prețuri :nivel față de concurență, facilități

-publicitate și reclama

-resursele materiale :clădiri, mașini, utilaje, instalații, mijloace de transport ( proprietate, metode de evaluare, de amortizare, stare fizică, fiabilitate, finanțare, etc.)

-resurse umane: evaluarea angajaților din punct de vedere al pregătirii profesionale, priceperii, eficienței, costul personalului, disponibilități de inlocuire, fluctuația personalului, relații conducere-personal-sindicat etc.;

c) Strategia

-existența unei strategii pe următorii 3-5 ani, dacă aceasta este realistă, realizabilă sau cu risc de eșec;

-modalitățile de realizare a strategiei propuse;

-alternative și implicații în cazul nerealizării strategiei propuse;

existenta sau nu a planurilor de restructurare și redresare financiară.

Factorii nefinanciari externi care trebuie avuți în vedere la fundamentarea deciziei de creditare sunt:

Domeniul de activitate – caracteristicile domeniului de activitate din punct de vedere al competitivității, profitabilității, tehnologizării cheltuielilor de capital, costuri fixe ridicate sau reduse, principalele firme care evoluează în respectivul domeniu de activitate.

incadrarea activității clientului în politica economică generală și în tendințele strategiei viitoare privind respectivul domeniu de activitate.

Impactul legislației asupra activității clientului.

Impactul unor factori macroeconomici asupra activității clientului.

Dependența și poziția geografică față de sursele de aprovizionare și piețele de desfacere, față de căile de transport etc.

Caracteristicile sociale ale piețelor de desfacere: obiceiuri alimentare, inclinația spre un anumit tip de consum, religie etc.

Analiza aspectelor nefinanciare privind clienții bãncii se va efectua de către ofițerii de credite potrivit modelului prezentat în anexa nr.6 astfel:

-ori de câte ori un client al bãncii solicită un credit, dar nu mai mult de o dată pe an;

-ori de câte ori din informațiile obținute de bancă rezultă că ar putea fi posibile modificări majore în activitatea clienților beneficiari de credite aflați în portofoliu.

în această etapă , de regulă nu sunt completate acte bilaterale. în cazul în care clientul intrunește condițiile minime de creditare impuse prin politica bãnci , moderatorul de credit va solicita clientului depunerea cererii de credit, insoțită de documentația necesară susținerii ei.

B.Documentarea creditului. Documentele necesare analizei creditului.

Documentația pe care agenții economici o prezintă unităților bancare teritoriale în vederea obținerii de credit , trebuie sã cuprindă:

Certificatul de inmatriculare la Registrul Comerțului și codul fiscal;

Statutul și contractul de societate cu modificările ulterioare aduse la zi;

Cererea de credite semnată de persoanele autorizate sã reprezinte agentul economic solicitant, care cuprinde și descrierea conditiilor creditului

Bilanțul contabil, raportul de gestiune, contul de profit și pierdere incheiate pentru ultimii 2 ani, ultimele situații privind “Rezultatele financiare” și “Situația patrimoniului”, balanța de verificare incheiată pentru ultima lună

Situația prognozată a plăților și incasarilor (cash-flow) aferente perioadei pentru care agentul economic solicită împrumutul și bugetul de venituri și cheltuieli intocmit conform precizărilor Ministerului Finantelor;

Situația creditelor angajate la alte bãnci (extrase de cont aferente);

Studiu de fezabilitate;

Situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul, care sã cuprindă cantitățile, valorile, cauzele formării și termenele de valorificare

Situația contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;

Situația garanțiilor propuse;

Proiectul graficului de rambursare a creditului și de platã a dobânzii

Lista garanțiilor propuse bãncii pentru garantarea creditului solicitat și evaluarea acestora

Planul de afaceri-in cazul agentilor economici cu o cifra de afaceri anuală de peste 1milion echivalent USD

Orice alte documente necesare solicitate de bancă.

Analiza bonității solicitantului de credite

bãncile, în general, trebuie sã se asigure de bonitatea clientului, prin care se definește, de fapt, capacitatea acestuia de a-și susține serviciul datoriei, respectiv de a rambursa creditul la scadență și de a-și plăti dobânzile aferente, precum și de a face dovada existenței garanțiilor asiguratorii.

Deseori se susține că dependența prea mare pe care o manifestă bãncile, în vederea creditării, față de indicatorii de bonitate rezultați din activități anterioare, face ca nu intotdeauna decizia cu privire la acordarea sau respingerea viitoarelor credite sã fie una corectă. Ar trebui să se acorde o mai mică importanță analizei afacerii post factum și sã se insiste pe cea a activitaților viitoare, previzionate, care, de altfel, constituie obiectul creditului solicitat.

Pentru conturarea unei imagini cât mai complete despre situația economico-financiară a agenților economici creditați și pentru diagnosticarea stării lor de bonitate, este necesar a se defini și utiliza un set de indicatori. Nivelul și tendințe manifestate în timp a acestor indicatori trebuie sã exprime nevoia de resurse pentru activitatea pe care o desfăsoară, dar și capacitatea agentului economic de a-și onora obligațiile legate de creditul solicitat

Practica bancară demonstrează că de fapt, majoritatea bãncilor comerciale, pentru a simplifica munca de analiză și a obține maximum de operativitate în releția cu clientul, recurg la un set restrâns de indicatori, a căror determinare se face pe baza datelor din raportările periodice pe care agenții economici sunt obligați sã le intocmească și sã le depună la administrația financiară din raza teritorială a cărora fac parte, respectiv: bilanț contabil, cont de profit și pierderi, situația patrimoniului, balanța de verificare.

indicatorii considerați mai relevanți sunt: solvabilitatea patrimoniala, lichiditatea patrimonială (totală sau redusa), gradul de indatorare, gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri și rentabilitatea societății.

Pentru fiecare dintre acesți indicatori se stabilește o grilă de punctaj cu care se ponderează. Categoriile notate cu primele litere ale alfabetului în vederea stabilirii performanței financiare a împrumutatului sunt urmatoarele:

-categoria A: performanțele financiare sunt foarte bune si permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei de credit; se prefigurează menținerea și în perspectivă a performanțelor financiare la un nivel ridicat;

-categoria B: performanțele financiare sunt bune sau foarte bune dar nu poate fi menținut acest nivel pe o perioada mai indelungată;

-categoria C: performanțele financiare sunt satisfăcătoare dar au o tendință evidentă de inrăutățire;

-categoria D: performanțele financiare sunt scăzute și au o evidență ciclicitate la intervale scurte de timp;

-categoria E: performanțele financiare arată pierderi și există perspective clare că nu pot fi platite nici ratele și nici dobânzile.

Un aspect aparte al analizei efectuate de moderatorul de credite îl va constitui serviciul datoriei. Capacitatea împrumutatului de a-și onora obligațiile la scadență, conform clasificației instituită cu caracter de obligativitate de către BNR este apreciat ca fiind:

Bun – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite la scadență sau cu o intarziere de maxim 7 zile;

Slab – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite cu o intârziere de până la 30 de zile;

Necorespunzător – în situația în care ratele și dobânzile sunt plătite cu o intârziere mai mare de 30 de zile.

in urma coroborării performanțelor economico-financiare și a serviciului datoriei se va stabili clasificarea creditelor, după cum urmează:

Credite standard: nu implică deficiențe și riscuri, în cazul acestora rambursarea se efectuează în timpul și la termenele stabilite, în speța acestea fiind credite acordate clienților solvabili pentru afaceri bune.

Credite în observație: sunt acordate clienților cu rezultate financiare foarte bune dar care în anumite perioade scurte de timp intâmpină greutăți în rambursarea ratelor și a dobânzilor.

Credite substandard: prezintă deficiențe și riscuri care periclitează lichidarea datoriei fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului și caracterizate prin posibilitatea reală ca banca sã preia parțial unele pierderi, ca urmare a imposibilității recuperării integrale a împrumutului, dacă deficiențele nu sunt corectate pe parcurs.

Credite indoielnice: în cazul acestor credite rambursarea pe baza condițiilor și a valorilor existente este incertă; aceste active sunt cele care practic sunt neprotejate sau protejate intr-o masură prea mică.

Credite pierdere: nu pot fi restituite bãncii, ceea ce face ca inregistrarea lor în continuare ca active bancare sã nu fie garantată.

in momentul actual trebuie luat în considerare Regulamentul BNR nr.2/2000 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, care comparativ cu Normele BNR nr.3/1994 privind clasificarea creditelor și constituirea provizioanelor specifice de risc, prezintă următoarele asemănări și deosebiri:

CaracteristicaNormele nr. 3/1994Regulamentul nr. 2/2000Structura portofoliului de crediteStandard; observație; Substandard; indoielnic; Pierdere.Standard; observație; Substandard; indoielnic; Pierdere.Număr de criterii utilizate pentru clasificare 2 2Criterii utilizate- performanțele financiare ale împrumutaților; – serviciul datoriei.- inițierea de proceduri juridice (actiuni derulate în opoziție față de debitor sau față de contract); – serviciul datoriei.Structura serviciului datorieibun – maxim 7 zile; slab – pana la 30 zile; necorespunzător – peste 30 zile.Maxim 15 zile – standard; 16-30 zile – în observație; 31-60 zile – substandard; 61-90 zile – indoielnic; minim 91 zile – pierdere.Nivelul provizioanelorstandard – 0% observație – 5% substandard – 20% indoielnic – 50% pierdere – 100%standard – 0% observație – 5% substandard – 20% indoielnic – 50% pierdere – 100%Principiul de aplicare a provizioanelor- individual- prin contaminare (declasarea se realizează de la categoria inițială, direct la categoria pierdere).Obiectul de aplicarecredite nonbancarecredite nonbancare credite și plasamente bancare

intocmirea referatului de credit, dosarului de credit și a planului de afaceri

Referatul de credit va cuprinde toate informațiile referitoare la situația economico-financiara și juridică a solicitantului de credit. în plus, trebuie sã se anexeze și nota de opinie a evaluatorului și a juristului sucursalei privind garanțiile propuse, care, în principiu va avea două părți:

-identificarea și localizarea acestora, determinarea valorii de piața și procentul de acceptare în garanție propus bãncii, starea și sansele de valorificare a garanțiilor în caz de nevoie (parte completată de către evaluator după intocmirea unei note de constatare )

-regimul juridic al garanțiilor, conform naturii acestora, verificarea actelor de proprietate, stabilirea rangului de prioritate cuvenit bãncii în cazul executării silite, eventuale impedimente de natură juridică (parte completată de către jurist ).

Referatul va fi semnat de către moderatorul de credite și se va incheia cu o propunere privind aprobarea sau respingerea clientului.

Dosarul de credit va cuprinde :

-cererea de credit;

-documentele prin care se probează legalitatea afacerii, necesitatea și oportunitatea angajării creditului , profitabilitatea acestuia;

-referatul de credite;

-rapoartele de evaluare a garanțiilor;

-nota de opinie a evaluatorului privind garanțiile propuse;

nota de opinie a consilierului juridic.

Tot în această fază se va prezenta și definitiva continutul Planului de afaceri al clientului, legat de care trebuie sã existe, de asemenea, o amanunțită analiză cu privire la unele aspecte considerate esentiale pentru viitoarea evoluție a firmei, cum sunt:

Concurenta, cu accent pe:

-eventualii concurenți în aceeași activitate, inclusiv concurenti externi

-eventualele amenintări ale noilor intrati pe piață, din economia endogenă.

Piața de desfacere, respectiv prezentarea actualilor și potențialilor beneficiari de pe piața internă (care este necesarul și puterea lor de cumpărare), accesibilitatea produselor la export;

Piața aprovizionărilor cu prezentarea furnizorilor potențiali, din țara și străinătate.

O atenție deosebită se acordă strategiei de marketing a agentului economic.

Planul de afaceri reprezintă un document care se intocmește de agenții economici, cu sprijinul firmelor de specialitate și are drept scop fundamentarea din punct de vedere financiar, nefinanciar, al pieții de aproviziuonare / desfacere, resursele de personal, oportunități, constrângeri, rezultate etc. a viabilității afacerilor.

în cazul firmelor cu cifra anuală de afaceri mai mare de 1 milion echivalent USD prezentarea planului de afaceri este obligatorie ca anexa la documentația de credit, indiferent de tipul garanțiilor propuse a se constitui.

Planul de afaceri poate constitui garanție a creditelor indeosebi în cazul intreprinderilor mici si mijlocii care nu dispun de alte forme de garanții. Banca poate admite drept garanția creditelor cel mult 50% din cash flow-ul (incasari) rezultat din planul de afaceri elaborat / avizat de o firmă de specialitate, cu condiția ca incasarile prevăzute în planul de afaceri sã acopere integral cheltuielile și sã se asigure obținerea unui profit rezonabil.

Negocierea creditelor

în urma analizei situatiei economico-financiare a agentului economic sunt formulate concluziile moderatorului de credite, care vor contura conditiile de creditare ale clientului și care privesc: volumul creditului, durata de acordare a creditului, termenul de rambursare, cuantumul ratelor, dobânda, perioada de gratie, garanțiile. Toata aceste condiții se negociază apoi cu solicitantul creditului.

Daca rezultatele obținute în urma analizei și negocierii converg, documentatia specifică de analiza și de fundamentare a creditului, intocmită de moderator, se va inainta spre aprobare organului competent din bancă.

Aprobarea și acordarea creditului

Ofițerii de credite verifică la sediul agentului economic realitatea datelor din documentele anexate la cererea de credite, efectuând totodată analiza situației economico-financiare,a indicatorilor de bonitate ce caracterizează activitatea clientului, precum și a aspectelor nefinanciare.

in funcție de specificul și natura activității desfășurate, nivelul și dinamica indicatorilor de bonitate, serviciul datoriei și capacitatea de rambursare, ofițerii de credite vor stabili categoria de credite care corespunde cel mai bine necesitătilor clienților, afacerii sau proiectului care stă la baza solicitării creditului.

Competențele de aprobare a creditelor

Concluziile rezultate din analiza situației economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce caracterizează activitatea clientului, a evaluării riscului creditului, a aspectelor nefinanciare precum și privitoare la garanții, vor fi sistematizate de ofițerii de credite în referatul de credit care se va intocmi dupa un model standard și va cuprinde informații referitoare la credit și la garanții. Analiza se efectuează de ofițerii de credit , dupa care referatul cuprinzând toate datele despre client și cele legate de creditare, va putea fi avizat și aprobat la toate nivelurile de competență. Referatul cuprinde 3 părți.

Competențele de aprobare a creditelor se stabilesc în raport de expunerea totală a bãncii față de debitorul respectiv, în lei și valută, în echivalent lei, pe termen scurt, mediu și lung, astfel:

Echivalent mii USD

Nivelurile de competență pentru aprobarea PERSOANE JURIDICE

limitei totale de expunere / client

Comitetul director al agenției pana la 350

Comitetul director al sucursalei pana la 600

Comitetul director al sucursalei județene și al

sucursalelor din București pana la 1200

Comitetul director al Sucursalei Municipiului

București pana la 1500

Comitetul de Credite al bãncii pana la 10.000

Comitetul de Direcție al bãncii peste 10.000

Fac excepție de la competențele stabilite mai sus, următoarele categorii de credite:

Creditele pentru echipament (investiții) acordate în cofinantare cu alte societăți bancare, indiferent de suma și termen

Creditele promotori

Creditele ipotecare

Creditele de leasing

Creditele de forfetare

Dupa primirea hotărârii care atestă aprobarea creditului, moderatorul de credite al sucursalei va proceda la intocmirea contractului de credit și a contractelor de garanție respectându-se intocmai toate condițiile în care a fost aprobat creditul.

Contractul de credit.

Este actul incheiat intre bancă și împrumutat prin care se materializează acordul de voință intre cele două parți. După aprobarea creditelor potrivit competențelor stabilite, unitățile teritoriale ale bãncii care acordă efectiv creditul, vor proceda împreună cu solicitanții la incheierea contractelor de credite .

Contractul de credit este definit ca o convenție unilaterală și intuitu personae prin care o bancă sau o altă instituție de credit similară se obligă, în schimbul unei remunerații, sã pună la dispoziția unei persoane fonduri bănești, pe un termen și în cuantumul determinat, sau sã își asume, în interesul unei persoane, un angajament bănesc prin aval, sau prin scrisoare de garanție.

Contractul de credit se intocmește în minimum 3 exemplare, toate fiind originale, având fiecare aceeași putere juridică. Destinația lor este următoarea:

Exemplar 1-constituie portofoliul de contracte al unitații bancare

Exemplar 2-se predă împrumutatului care va semna de primire pe exemplarul 1

Exemplar3-se păstrează în dosarul de credite al agentului economic pana la rambursarea integrală.

După semnare, contractul de credit se inregistrează în registrul de evidență a cererilor de credite, deschis și condus la nivelul compartimentului de credite al sucursalei.

Modificarea oricăror elemente ale raportului juridic de creditare, inclusiv transformarea dintr-o categorie de credit în alta, se efectuează prin inscrisul denumit act aditional.

in scopul diminuării riscului în activitatea de creditare, banca va solicita baneficiarilor de credite și de scrisori de garanție bancară sã asigure la societăți de asigurare-reasigurare bunurile aduse în garanție.

Contractul de garanție

Creditul acordat unui client trebuie sã fie insoțit obligatoriu de garanțiile dedrept comun, personale (fidejusiunea, asigurarea ) sau/și reale (gaj, ipoteca).

Tipuri și forme de garanții

in vederea diminuării sau prevenirii unor riscuri care pot apăre în recuperarea creditelor acordate și a dobânzilor aferente, banca se va asigura că solicitanții dispun de capacitați certe de rambursare a sumelor împrumutate din cash flow-ul pozitiv rezultat din derularea activității curente (sursa principală).

Forme de garanții ce se pot constitui pentru garantarea creditului:

-garanții guvernamentale

-garanții bancare

Garanții guvernamentale – se acordă de puterea executivă a statului reprezentată de către ministere care sunt autorizate sã emită garanții în numele și în contul statului pentru creditele acordate de societățile bancare în temeiul unor acte normative.

Scrisoare de garanție bancară – este o modalitate specifică de materializare a unei garanții dată de către o societate bancară la solicitarea unei persoane fizice sau juridice, care contractează un credit. Această forma de garantare a unui credit este considerată sigura datorită nivelului ridicat, în general, al solvabilității unei bãnci, precum și lichidităților importante de care aceasta dispune.

Banca poate accepta în garantarea unor credite, scrisori de garantie emise de catre alte instituții bancare și financiare agreate sau poate sã emită scrisori de garantie la solicitarea clienților sai pentru garantarea unor obligații ale acestora față de alte societăți bancare. Competența de aprobare a acestor scrisori de garanție revine exclusiv Centralei bãncii.

Modelul scrisorii de garanție bancară agreat de bancă la acordarea unui credit este prezentat în anexa 42/a și se utilizează pentru:

A ) garantarea de către o altă societate bancarî a unui credit acordat de banca unui client al sau

B ) garantarea de către bancă a unui credit contractat de un client al sau, sau de la o alta societate bancară.

Activitatea de creditare se bazează pe viabilitatea planului de afaceri prezentat bãncii și pe capacitatea împrumutaților de a genera venituri și respectiv lichiditaăți, care constituie principala garanție și sursa de rambursare a creditelor și de platã a dobânzilor, cu condiția că fluxul de lichidități (cash-flow) al agenților economici împrumutați sã fie cesionat bãncii și sã se deruleze prin conturile deschise la această.

în cazul în care în ziua scadenței debitorul nu își poate achita datoriile și nu mai poate sa-și execute obligația asumată, creditorul, dacă are garanții constituite în condițiile legii, pe baze contractuale, le poate executa indestulându-și creanța.

După natura lor garanțiile pot fi: – garanții reale

– garanții personale

Garanțiile reale – sunt mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin afectarea unui bun al debitorului în vederea asigurării executării obligației asumate.

Garanțiile reale sunt:

a) garanții reale mobiliare, gajul propriu-zis – ce poate fi la randul sau cu deposedarea debitorului de bunul afectat drept garanție, sau fãrã deposedarea acestuia de bunul adus în garanție. Pot avea ca obiect bunuri propriu-zise sau drepturi actuale sau viitoare.

b) garanții reale imobiliare (ipoteca)

Garanțiile personale – sunt mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin care una sau mai multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu incheiat cu creditorul, sã plătească acestuia datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el insuși.

Forme de garanții personale:

-fidejusiunea (cauțiunea)

-garanțiile prezentate sub forma de scrisori de garanție emise de bãnci,instituții financiare și de asigurări și autorități administrative (ministere), companii inter(naționale)

-garanțiile personale reglementate de legi speciale dar care se intemeiază pe ideea de fidejusiune.

Cesiunea de creanțe se constituie pentru garantarea creditelor dar nu face parte din categoria garanțiilor reale sau personale.

Valoarea Valoarea admisa

Tipul de garanție apreciată(%) în garanție(%)

-garanții necondiționate primite de la 100 100

Guvernul României

-garantii bancare irevocabile primite de la 100 100

bãnci românești de prim rang și străine din

categoria A sau Comunitatea Europeanã

-depozitul bancar (cash-ul colateral) 100 100

-contractul de asigurare pentru neplatã

ratelor de credit și a dobânzilor aferente

(asigurări de risc financiar) 100 *)

-ipoteca 100 80**)

-cesiunea de creanțe (in lei și în valută) 100 75

-garanții reale mobiliare,din care:

-cu deposedare 100 70

-fãrã deposedare 100 60

-fidejusiunea (cauțiunea) 100 ***)

-garanția de firma (companie) 100 ****)

-planul de afaceri 100 *****)

-alte garanții – –

*)Valoarea acceptată de bancă în cazul contractului de asigurare pentru neplatã ratelor de credit și a dobânzilor aferente este în funcție de clauzele de acoperire a riscului prevăzute în contractul de credite și poate varia intre 80-100%

**)Aceste valori sunt maxime, ele având, de regula, valori mai mici ținând cont de riscul de valorificare; acest risc va fi apreciat de ofițerul de credite.

***)Valoarea acceptată de bancă în cazul fidejusiunii (cauțiunii) se situează la nivelul procentului corespunzător tipului de garanție pentru care s-a constituit.

****)Garanția de firmă are la bază angajamentul ferm al debitorului dat sub semnătura autentică sau privată, de a derula prin ghiseele bãncii total/parțial cash-flow-ul rezultat din activitatea curentă desfășurată de acesta. Valoarea acceptată de bancă în cazul garanției de firma (companie) este în funcție de standingul financiar al companiei, de cifra de afaceri derulată prin bancă, de renumele firmei în comunitatea de afaceri, putând ajunge până la nivelul de 75% din cash-flow-ul care îl derulează firmă prin bancă.

*****)Planul de afaceri poate fi adus în garanția creditelor indeosebi țn cazul intreprinderilor mici și mijlocii care nu dispun de alte forme de garanții .Banca poate admite drept garanția creditelor cel mult 50% din cash flow-ul (incasari) rezultat din planul de afaceri cu condiția ca, potrivit planului, incasarile sã fie mai mari decât cheltuielile.

Având în vedere gradul diferit de lichiditate al diverselor tipuri de garanții, cât și posibilitațile reale ale debitorilor de a constitui aceste garanții este recomandabil utilizarea mix-ului de garanții în sensul solicitării constituirii de către împrumutați a garanției sub diverse forme (ex.25% cash colateral, 50% cesiune de creanta, 25% ipoteca etc.).

Prețurile de creditare

Stabilirea volumului creditelor se efectuează luindu-se în calcul prețurile stocurilor, cheltuielile și celorlalte active, după cum urmează:

Materiile prime și materiale (inclusiv produsele și semifabricatele din cooperare), ambalajele, combustibilul, obiectele de inventar etc., la prețul de cumpărare, inclusiv TVA, la care se adaugă cheltuieli efective de transport-aprovizionare, taxele și comisioanele.

Cheltuielile de producție neterminată și semifabricatele destinate consumului propriu, la costurile efective, care nu pot fi mai mari decat cele programate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Semifabricatele destinate vânzării și produsele finite, la costurile efective, care nu pot fi mai mari decât cele programate; la stabilirea prețului de creditare se vor avea în vedere și ambalajele care nu intră în costul produsului, precum și alte cheltuieli determinate de executarea unor lucrări sau operații stabilite prin comenzi și contracte, și care se recuperează din preturile obținute.

Mărfurile cumpărate în vederea revânzării, la prețul legal de cumpărare, inclusiv TVA, la care se adaugă cheltuielile efectuate, aferente stocurilor.

Cheltuielile aferente producției agricole se crediteaza pe baza baremurilor (devizelor) de cheltuielile stabilite în acest scop.

Cecurile și ordinele de platã aflate în circuit bancar se creditează la nivelul de 90% din valoarea momentană a acestora, diferența de 10% fiind destinată sã acopere incasarea dobânzilor aferente.

Utilajele achiziționate pentru obiectivele de investiții se crediteaza la nivelul preturilor de aprovizionare, inclusiv cheltuielile de transport, montaj și TVA.

Lucrările de construcții montaj se creditează la nivelul sumelor efective din situațiile de lucrări inclusiv avansurile (daca este cazul) și TVA.

NOTA. Costurile efective admise la creditare vor fi cel mult 1000 lei cheltuieli totale pentru exploatare la 1000 lei venituri din producția exercițiului, cumulat de la inceputul anului pana la finele ultimei situații contabile incheiate, determinate potrivit prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli.

Ratingul de credite

Ratingul de credite reprezintă un calificativ exprimat numeric aferent calității portofoliului de împrumuturi al fiecărei unități bancare teritoriale. Scopul introducerii ratingului de credite este acela de a diferenția nivelurile de risc în cadrul portofoliului de împrumuturi al bãncii pentru:

Evitarea situatiei grupării creditelor în categoriile cu risc major;

Determinarea trendului calitatii portofoliului astfel incât sã se poata intreprinde masurile necesare pentru a evita o deteriorare, în timp, a acestei calități;

Asigurarea managementului riscului de credite și protecția corespunzătoare a bãncii împotriva acestui risc.

Sistemul de rating de credite al BCR este de tip bidimensional, coroborând rezultatele analizei caracteristicilor clientului cu cele ale creditului (anexa nr.18). Ratingul de credite se calculează pentru toîi clienîii beneficiari de credite, aflați în portofoliu pe baza bilanțurilor contabile anuale, iar în cursul anului cu ocazia acordării / revizuirii creditelor atunci când conducerile unitătilor bancare teritoriale consideră necesar.

Nivelul cel mai bun al ratingului de credit este 1, iar cel mai slab 5; practic un credit cu ratingul 5 este considerat pierdere, nivelul acceptabil fiind 3. Creditele cu un rating mai slab decat 3 pot fi aprobate la propunerea sucursalelor judetene numai de Centrala bãncii, indiferent de nivelul expunerii.

Controlul utilizării creditelor.

Banca are dreptul sã verifice la agenții economici beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, constituie și păstrează garanțile creditelor, respectă normele de lucru ale bãncii și clauzele din contractele de credite în vederea asigurării rambursarii la scadență a creditelor și platã dobânzilor datorate bãncii.

G. Rambursarea creditului. Controlul existenței și conservării garanțiilor.

Scadentarea creditelor

Scadența unui credit este termenul (data0 la care acesta devine exigibil și trebuie rambursat. Scadența unei obligații este momentul în care aceasta devine exigibilă prin împlinirea termenului stabilit în actul constatator al raportului juridic obligational (contract, convenție, angajament), respectiv momentul în care debitorul are dreptul de a cere executarea ei, iar debitorul are obligatia de a plăti.

Scadențele creditelor pot fi: -intermediare

-finale

Scadența intermediară reprezintă termenul la care o parte (rata) din împrumut devine exigibilă și trebuie rambursată.

Scadența finală este termenul la care ultima parte (rata) din împrumut sau intreg împrumutul în cazul ratei unice, devine exigibil și trebuie rambursat.

Dacă din analiza efectuată cu ocazia revizuirii creditelor rezulta ca nu mai sunt indeplinite condițiile avute în vedere la acordare, sau rulajul creditor al contului separat de împrumut (rambursarile din credit) realizat în perioada de creditare nu este cel putin la nivelul stabilit, banca va sista creditarea și va proceda la recuperarea soldului ramas în cel mult 30 zile de la data analizei.

Rescadentarea creditelor

Amânarea termenului de rambursare a unui credit se realizează prin modificarea scadenței intermediare la o data viitoare față de cea stabilita inițial, fãrã insa a depași termenul maxim de acordare al creditului respectiv.

Reesalonarea creditelor

in cazuri deosebite, justificate economic, cand împrumutantul se confruntă cu greutăți majore în rambursarea ratelor de credit și achitarea dobânzilor aferente acestora, la solicitarea clientului, ofițerii de credite vor analiza situația economico-financiară a împrumutatului și vor putea propune reesalonarea la platã a intregului credit, ca o măsură intermediară, inainte de declararea în incapacitate de platã și declansarea procedurii de executare silita.

Rambursarea creditelor

.in cadrul analizei economico-financiare a activității clienților și a bonității acestora, ofițerii de credite vor urmări existența capacității de rambursare a împrumuturilor pe intreaga perioadă de creditare și incadrarea volumului total al creditelor și dobânzilor aferente în posibilitățile de rambursare a agenților economici împrumutați, ofțterii de credite vor utiliza, pe lângă portofoliul de contracte și comenzi de care dispune clientul și cash-flow-ul previzionat, următoarea formulă de calcul, care extrapolează în perioada viitoare media incasarilor zilnice realizare în ultimul trimestru și determină cu ajutorul acesteia volumul de credite pentru care împrumutatul va avea capacitatea financiară necesară în vederea rambursarii :

90

I

I=1 70

Cr = x p x x Ra x Fe

90 100

Cr =capacitatea de rambursare a împrumutatului

I =incasari zilnice realizate de împrumutat în ultimul trimestru

P =perioada de valabilitate a creditului exprimată în nr. Zile

Ra =rata de actualizare, care reprezintă un factor sintetic la a cărei dimensionare concură rata inflației, rata dobânzii bancare, rata de schimb a leului, rata creșterii economice

Fe =factor de extrapolare, care extrapolează în perioada viitoare media incasarilor realizate în perioada expirată.

Tendința crescătoare (factor de extrapolare unitar) sau descrescatoare (factor de extrapolare subunitar) a incasarilor în perioada pentru care se face analiza trebuie sustinută cu argumente concrete: bugetul de venituri și cheltuieli, contractele economice incheiate, comenzi ferme confirmate, modificarea capacității de producție și / sau vânzare, a productivității, rentabilității, etc.

La scdențele stabilite în contractele de credite incheiate de banca cu împrumutații, creditele devin exigibile și trebuie rambursate astfel:

creditele globale de exploatare în lei, utilizările din deschideri de credite permanente (linii de credite) în lei și valută, acordate clienților prin conturi separate de împrumut, funcționează dupa sistemul revolving, efectuându-se trageri și rambursari pe toată perioada de valabilitate aprobată. Prin modul de funcționare, aceste tipuri de credite se rambursează zilnic pe seama rulajului creditor (incasari) al conturilor separate de împrumut respective.

Creditele pe obiect acordate prin conturi separate de împrumut se rambursează la termenul și în sumele prevazute în contractul de împrumut din disponibilitățile existente în contul curent.

Rambursarea creditelor pe descoperit de cont (overdraft) în lei se poate face integral sau în transe, cu condiția ca la expirarea scadenței, respectiv la finele celei de-a 7-a zi de la acordarea creditelor, contul curent al agentului economic sã nu mai inregistreze sold debitor.

Rambursarea creditelor în valută se va efectua la scadențele stabilite în contractele de credite incheiate de banca cu baneficiarii, de regulă pe seama incasarilor în valută obtinute din desfasurarea activității de export, executării de lucrari și prestării de servicii în strainatate, și în mod excepțional pe baza valutei obținute prin participarea la piața valutară interbancară.

Pentru creditele restante, banca percepe dobânzi penalizatoare diferențiate în funcție de vechimea creditelor restante (pana la 30 zile sau peste 30 zile).

in situațiile în care agenții economici împrumutați inregistreaza datorii restante din credite și dobânzi, mai vechi de 30 zile, banca împreuna cu debitorul va analiza toate posibilitățile de redresare economico-financiară a împrumutatului, capacitatea acestuia de a genera lichidități pe baza cărora sã fie acoperite datoriile, precum și realitatea și viabilitatea eventualelor programe de redresare financiară prezentate bãncii. Dupa epuizarea tuturor posibilitatilor de recuperare a creanțelor bãncii, aceasta va proceda la punerea în intarziere și comunicarea constatării incapacității de platã a clientului în vederea acționării în justiție pentru obținerea titlului executoriu și/sau trecerea la executarea silită potrivit legii, ca ultima masură de recuperare.

Verificarea garantiei creditelor

Verificarea garanției creditelor se efectuează atât faptic prin constatări, cât și scriptic pe baza datelor din evidentele agenților economici și ale bãncii.

Ori de câte ori este necesar si cel puțin o data pe lună în cazul stocurilor, precum si o data la 6 luni în cazul celorlalte garanții, se efectuează verificarea faptică, la fața locului, asupra existenței, integrității si condițiilor de păstrare si conservare a bunurilor luate în garanție, precum și respectarea obligației de reinnoire a contractelor de asigurare ale acestora în situația în care durata de creditare este mai mare decât cea de asigurare .in cazul agenților economici cu un rating al creditelor de maxim 3, verificarea se poate efectua și la alte perioade de timp, dar nu mai rar decât o data pe an.

Verificarea faptică a garanției creditelor acordate se realizează prin sondaj sau dacă este posibil în totalitate, prin operațiuni de numărare, măsurare, cântărire sau control, efectuat la fața locului în magazii, depozite, hale de producție, platforme de expediere, pentru stocuri, și prin evaluare pentru activele imobilizate corporale.

in cazul stocurilor de materii prime, materiale, mărfuri, sau produse, care implică o anumită asigurare a calității (perisabile sau nu), la verificare trebuie cerută o viză de atestare a calității.

in cazul creditelor pentru echipament (investiții), verificarea faptică a realizării investiției se va efectua de ofițerii de credite impreună cu organele tehnice ale bãncii, care vor urmari:

Stadiul fizic al executării lucrărilor de investiții si incadrarea acestora în gradul de execuție aprobat și concordanța lor cu situațiile de lucrări.

Respectarea soluțiilor tehnice și constructive prevăzute în documentație și calitatea lucrărilor axecutate.

Asigurarea cu materiale, utilaje si forța de muncă necesare pentru continuarea lucrarilor în perioada urmatoare.

Stocurile de materiale și utilajele constituite peste necesar și modul de incorporare a acestora în lucrări sau de valorificare.

Verificarea scriptica a garanției creditelor se efectuează lunar în 10 zile lucrătoare de la expirarea termenului legal de depunere la organele în drept a situațiilor contabile periodice urmarindu-se:

reflectarea corectă, în evidența, a bunurilor ce constituie garanția creditelor acordate;

concordanța datelor din evidențe cu cele efective constatate pe teren;

concordanța soldurilor conturilor de credite din extrasele de cont eliberate de banca cu cele din evidentele agenților economici;

asigurarea că aceleasi valori materiale nu au fost luate și în garanția altor credite acordate de alte societăți bancare;

incadrarea valorică a lucrărilor de investiții în documentația tehnică admisa la finanțare.

La agenții economici cu un rating al creditelor de maxim 3, verificarea scriptică poate fi efectuată o dată pe trimestru. Cu ocazia verificării faptice a garanțiilor creditelor se va proceda la reevaluarea bunurilor care constituie garanția creditelor, urmarindu-se în permanentă dacă valoarea de piată a acestora acopera creditele si dobânzile aferente.

Ofițerii de credite vor intocmi pentru fiecare client la care s-a efectuat verificarea scriptică și/sau faptică a garanției creditelor, o notă privind principalele aspecte constatate în urma controlului.

3.7. ACTIVITATEA PARTICULARĂ DE CREDITARE

3.7.1 Programul BERD

Banca Comercială Romană si Banca Europeanã pentru Reconstrucție si Dezvoltare, cel mai mare investitor instituțional în România, au semnat două acorduri de împrumut în valoare totală de 40 milioane Euro, pentru susținerea proiectelor de investiții ale intreprinderilor Mici si Mijlocii . Este cel mai important proiect de finanțare a IMM implementat pană acum în România cu sprijinul BERD si al Comunității Europene. Acest proiect este parte integrantă a programului lansat de BERD si Uniunea Europeanã pentru sprijinirea IMM din 10 state central si est-europene.

Caracteristicile creditului

Suma maximă acordată este de 125.000 Euro

Durata creditului este de maxim 4 ani

Perioada de gratie este în funcție de structura proiectului . în mod uzual, perioada de grație este de 3 luni si doar în cazuri excepționale este de 6 luni.

Se constituie garanții de tipul celor prezentate în NM 1/2000 și în completările ulterioare.

Costurile creditului

Dobânda percepută este de 8%/an;

Comisioane :

a)comision de gestiune : 1,25 % (flat)

b)comision de neutilizare: 0,75%

c)comision de administrare a liniei de finanțare externă, calculat la sold si platibil annual : 0,3 – 0,5% /an, negociabil, în funcție de performanta clientului.

Toate celelalte costuri aferente operațiunilor bancare efectuate de IMM în legătură cu schimbul valutar, plăți / transferuri bancare / acreditive / decontări în cadrul Programului vor fi suportate de catre IMM.

Valoarea contribuției asociaților trebuie sã fie de minimum 30% din costul total al proiectului pentru firme care incep activități noi.

Documente solicitate

Ultimele 3 balanțe de verificare

Ultimele 2 bilanțuri contabile

inregistrarea la Registrul Comerțului, alte acte legale de inființare si alte documente (avize, acorduri, autorizații, etc)

Contracte de livrări, comenzi, achiziții (care sã justifice costul investiției), contracte de aprovizionare si desfacere;

Alte documente considerate necesare, în funcție de specificul afacerii.

4. Condițiile ce trebuie indeplinite de către solicitanții de credite

sa fie clienți noi, respectiv IMM care nu au angajat credite din surse BCR, altele decât cele finanțate prin Imprumutul BERD, în ultimele 12 luni, cu unele excepții, ca de exemplu cazul în care imprumutul din sursa BERD sã fie suplimentar (fãrã dreptul de a-l utiliza pentru rambursarea altor credite).

IMM sã fie deținute (sau majoritar deținute) și gestionate de către rezidenți români;

Majoritatea capitalului și controlul sã fie detinuțe de catre sectorul privat;

sa aibă o cifră maximă de afaceri de 40 milioane Euro sau un bilanț anual total de maxim 27 milioane Euro;

sa obtină toate aprobările necesare pentru implementarea investiției;

sa utilizeze împrumuturile locale în scopurile menționate în capitolul “Proiecte locale eligibile la finanțare”;

sa nu aibă mai mult de 100 de angajați permanenți, inclusiv conducerea;

în condițiile în care activitatea unui împrumutat IMM implică un volum mai mare de muncă , împrumutații IMM-uri care au mai mult de 100 de angajați pot fi luați în considerare pentru finanțare cu acordul anterior în scris al BERD (cu condiția ca, totuși, nici un împrumutat IMM sã nu aibă mai mult de 250 angajați).

5. Proiecte locale eligibile la finanțare

Proiecte investiționale , incluzând dar nu limitandu-se la :

i) achiziționari de echipamente (de exemplu: echipamente mașini, camioane) pentru producție, furnizarea de servicii sau pentru conducerea activității de comerț;

ii) achiziționarea de proprietăți imobiliare dacă astfel de proprietăți vor fi folosite în scopuri productive, pentru prestări servicii sau pentru conducerea activității de comerț;

Cerințele de capital de lucru în scopuri productive sau pentru prestarea de servicii;

Proiecte noi sau modernizarea ori extinderea afacerilor existente în urmatoarele sectoare: industrie, agricultura, industria hotelieră turism, reducerea consumului de energie si protecția mediului, construcții, comerț si servicii.

6. Zone în care programul este operational

Programul este operațional la nivel national.

7. Avantaje

Perceperea unei dobîâzi avantajoase în cazul liniilor de finanțare comparativ cu dobânda aferentă unui credit obișnuit;

Perceperea unor comisioane reduse;

Posibilitatea de extindere, sau modernizare a activitaților deja existente în domeniile : industrie, agricultură, industria hotelieră, turism, reducerea consumului de energie si protecția mediului, construcții, comerț și servicii;

Operativitate în analiză solicitărilor cererilor de finanțare.

3.7.2 Fondul MARR (Fondul de Reconstrucție a Zonelor Miniere)

1) Descriere produs

BCR a caștigat licitația organizată de Ministerul Finanțelor și acordă creditele și finanțarile nerambursabile IMM-urilor, din fondurile puse la dispoziție de către Comisia Europeanã, în cadrul Programului “Schemă de creditare a IMM – Fondul MAAR”, iar din data de 28 decembrie 2000, a fost semnat Acordul de Finanțare intre BCR si Ministerul Finanțelor / Oficiul de Plăți și Contractare PHARE.

Programul este o schema de tip ” revolving “ cu coponența nerambursabilă pentru IMM-uri și are un buget de 3,7 milioane de Euro și are ca obiectiv finanțarea proiectelor de investiții ale intreprinderilor mici și mijlocii din județele Gorj (1,9 milioane Euro) și Hunedoara (Valea Jiului – 2,1 milioane Euro) urmarindu-se stimularea dezvoltării economice și crearea de noi locuri de muncă , și a devenit operațional la 1 februarie 2001.

2) Caracteristici produs

-suma maximă acordată :400.000 Euro, din care maximum 300.000 Euro contribuția PHARE (75.000 Euro grant si 225.000 Euro credit PHARE);

-sursele de finanțare a proiectului :

-sursele proprii ale firmei solicitante – minimum 15% din valoarea investiției

-creditul – maximum 85% din valoarea investiției din care :

-25% cota BCR;

-75% cota PHARE (maximum 300.000 Euro) – un sfert din cota PHARE va fi finanțare nerambursabilă.

-durata creditului – maxim 6 ani;

-perioada de grație – maximum 2 ani

Costuri

-dobânda percepută – se actualizează trimestrial în funcție de rata EURIBOR la 3 luni

-nu se percep comisioane de neutilizare și de gestiune

-comision de administrare – în funcție de ratingul de credit 0,3% – 0,5%

-celelalte costuri aferente operatiunilor bancare (schimb valutar, plati, transferuri bancare, acreditive, decontări) în cadrul Programului vor fi suportate de catre IMM.

-rambursari : în rate trimestriale (la 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie si 31 decembrie), în Euro sau echivalent Euro (la cursul de la data efectuării plății);

-garanții : se acceptă în garanție și bunurile tangibile achiziționate din credit împreună cu o garanție personală asupra patrimoniului personal al intreprinzătorului

Criterii de eligibilitate

-solicitanții pot fi orice IMM cu excepția celor care activează în agricultură, extracție, sectorul energetic, comerț sau a unui proiect / activitate care contribuie la incălcărea drepturilor recunoscute ale angajaților, inclusiv siguranța la locul de muncă, a regulilor și regulamentelor în vigoare în România și care indeplinește condițiile :

sa aibă maximum 249 angajați, prioritate având intreprinderile micro si mici;

sa nu fie o filială, sau co-acționar al unei intreprinderi care are mai mult de 250 angajați;

Daca are ca acționar o companie cu mai mult de 249 angajați, aceasta nu trebuie sã dețină mai mult de 25% din capitalul social;

sa nu aibă datorii restante neachitate la timp;

Acționarii privați români sau în țăile UE sã dețină cel puțin 51% din capitalul social, partenerul romăn trebuie sã dețină cel puțin 20% din capitalul social;

indeplinesc condițiile financiare cerute;

Sunt inregistrate și /sau iși au sediul și/sau iși desfășoară activitatea în județele Gorj sau Hunedoara

Avantaje

Programul are ca scop co-finanțarea proiectelor viabile ce implică cererea de locuri de muncă, dezvoltarea regională, crearea și dezvoltarea IMM -urilor, crearea și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale. Scopul final este reducerea șomajului în zonele miniere care sunt cele mai afectate de restructurare și de reducerea personalului.

3.7.3. Programul RICOP (Program de Restructurare ind. și Reconversie Profesională)

1) Descriere produs

Prin programul RICOP, Uniunea Europeanã acordă 100 milioane Euro pentru a sprijini Guvernul României în procesul de restructurare și privatizare a întreprinderilor de stat, din 17 județe ale României.

Dintre cele 10 componente ale programului, componenta SME Grand Fund Management (Finanțarea intreprinderilor mici si mijlocii) se derulează prin BCR și iși propune sprijinirea IMM-urilor și a microintreprinderilor în vederea creării de noi locuri de muncă, pentru sprijinirea spiritului antreprenorial în zonele ținta.

Componenta privitoare la finantarea IMM-urilor dispune de un buget de 30 milioane Euro, din care 27,5 milioane Euro pentru investiții directe în IMM-uri.

2) Caracteristicile grantului

-valoare: 10.000 – 300.000 Euro pe proiect, subvenția pentru fiecare loc de muncă nou creat fiind de 2.700 – 5.000 Euro;

-partea nerambursabilă din costul total al proiectului: maximum 60%;

-contribuția întreprinderii care solicită grantul: minimum 40% din costul proiectului (din care minim 50% cash).

3) Documente solicitate

-cerea de finanțare;

-plan de afacere pentru cel puțin următorii 3 ani;

-bilanțul contabil și contul de profit și pierdere pe ultimii 3 ani;

-documente doveditoare pentru contribuția proprie a solicitantului și pentru cea atrasa din alte surse;

-certificate de înregistrare la Registrul Comerțului și certificat de înregistrare fiscală;

-autorizație de construcție (dacă proiectul include construcția sau modernizarea de clădiri);

-alte avize necesare derulării proiectului.

4) Beneficiarii grantului

IMM-urile trebuie sã indeplinească urmatoarele condiții :

– au maxim 249 de angajați;

dacă au printre acționari firme cu mai mult de 250 de angajați, acestea nu dețin în total mai mult de 25% din capital și/sau drepturile de vot din intreprindere;

au personalitate juridică română (inclusiv firme nou inființate), în cazul societaților cu capital străin : acționarii români dețin minim 20% din capitalul intreprinderii și drepturile de vot;

o situație financiară bună: fãrã pierderi în bilanțul anului trecut, fãrã incidente de platã în ultimii 5 ani;

nu iși desfașoară activitatea în domeniul extracției, energetic si comerț (en-gros și en-detail).

5) Criterii de eligibilitate

în bugetul proiectului pot fi incluse numai costuri care indeplinesc condițiile generale:

– sã fie legate direct de implementarea programului;

– sã fie indispensabile pentru implementarea proiectului;

– sã nu depășească prețurile normale în zona în care se va implementa proiectul.

Zonele în care programul este operațional sunt regiunile afectate de restructurare , și anume :

Zona 1 : Bacău, Iași, Neamț, Vaslui;

Zona 2 : Brăila, Buzău, Galați;

Zona 3 : Argeș, Dâmbovița, Teleorman;

Zona 4 : Dolj, Gorj, Olt, Hunedoara, Vâlcea;

Zona 5 : Brașov, Covasna.

6) Avantaje

Componenta Programului RICOP “Finanțarea investițiilor în intreprinderi mici si mijlocii” este relevantă data fiind importantă sectorului IMM în România pentru crearea de noi locuri de muncă (va avea ca rezultat crearea a 10.000 noi locuri de muncă în sectorul microintreprinderilor, al intreprinderilor mici si mijlocii).

3.7.4. Programul SAPARD

(Program Special de Pre-aderare pentru agricultură și Dezvoltare rurală)

Descriere generală

Acest program reprezintă unul din cele trei instrumente financiare ale Uniunii Europene (alături de ISPA și PHARE) care sprijină țarile candidate în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

Programul SAPARD din România a fost adoptat de către Comisia Europeanã la data de 12.12.2000 , pe baza planului național pentru Agricultură si Dezvoltare din România.

în cadrul acestui program, este prevăzută acordarea asuistenței financiare nerambursabile pentru susținerea imbunatățirii prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole.

Suma totală alocată de Uniunea Europeanã și de la bugetul național , pentru această măsură , este de 52 milioane Euro.

BCR a semnat cu Agenția SAPARD un protocol care stabilește cadrul general de colaborare pe linia asigurării condițiilor de cofinanțare a proiectelor de investiții prin acordarea de credite bancare.

Criterii de eligibilitate

-solicitanții care pot cere un ajutor financiar nerambursabil trebuie sã actioneze în nume propriu și sã fie inregistrați ca persoane juridice românești conform legii. Capitalul / acționariatul solicitantului poate fi integral din România, mixt sau integral străin;

-proiectele eligibile – măsura vizează proiecte de investiții pentru urmatoarele produse agricole și piscicole :

Lapte și produse lactate;

Carne și produse din carne;

Legume , fructe și cartofi;

Vin;

Pește;

Cereale;

Semințe oleaginoase;

Zahăr

-tipurile de investiții și categoriile de cheltuieli eligibile care pot fi luate în considerare în cadrul sumei ajutorului financiar nerambursabil.

Cheltuieli eligibile generale :

Construirea de noi clădiri și instalații și modernizarea celor existente;

Utilaje și echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaje bazate pe contracte cu terțe parți;

Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziționare de patente și licențe, pentru pregatirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depașesc 12% din costul eligibil al proiectului;

Achiziții de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate.

Avantaje

Sprijinul nerambursabil acordat de Comisia Europeanã pentru această măsură are drept scop îmbunătățirea performanțelor producției agro-alimentare din punct de vedere al standardelor de calitate și diversificarea gamei de produse procesate.

3.7.5. Programul de Dezvoltare Rurală a Munților Apuseni

(finanțat de către Fondul internațional pentru Dezvoltare Agricolă)

1) Descriere produs

În data de 10 mai 1999 s-a semnat la Roma Acordul de Împrumut între Romînia reprezentată de Ministerul Finanțelor și Fondul internațional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), privind Proiectul de dezvoltare rurală a Munților Apuseni, în valoare de 16,4 milioane USD.

BCR participă, în calitate de bancă depozitară a contului special de administrare al contului de tip revolving, în cadrul Proiectului de Dezvoltare Rurală a Munților Apuseni – Componenta A, în valoare de 15,47 mil USD, lansat de către FIDA.

Scopul acestui proiect este îmbunătățirea condițiilor de viată ale populației defavorizate prin constituirea unui fond destinat finanțării investițiilor din agricultură.

Beneficiarii creditului- agenții economici și fermierii privați (persoane juridice, asociații familiale, persoane fizice)

Zonele în care programul este operational- Județele Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara și Sălaj, conform hărții comunelor eligibile.

2) Caracteristicile produsului

Durata creditului: termen scurt (până într-un an), termen mediu (5 ani);

Perioada de grație și de rambursare : se vor stabili în funcție de specificul fiecărui proiect;

Garanții: creditele acordate vor fi garantate cu garanții acoperitoare, egale cu valoarea împrumutului plus valoarea dobânzii pentru cel mult un an (pentru creditele pe termen mediu). Se admite luarea în garanție a septelului, precum și a bunurilor viitoare achiziționate din credit.

Valoarea creditului aprobat: suma maximă a creditului acordat pe proiect, nu va depăși 100.000 USD.

Aportul propriu al agentului economic constă în lichiditați înregistrate în contul curent, fie în realizarea efectivă a unei părți din investiția respectivă

În cazul solicitării de credite pentru investiții în completarea surselor proprii pentru credite în valoare de cel mult 10.000 USD, clientul va face dovada constituirii aportului propriu de 15% , diferența de 85% fiind finanțată de către bancă

Pentru creditele acordate pentru activități în domeniul agroturismului a căror valoare nu depașește 20.000 USD , clientul va face dovada constituirii aportului propriu de 15%, diferența de 85% fiind finanțată de către bancă;

Pentru restul creditelor ce depășesc 10.000 USD, clientul va face dovada constituirii aportului propriu de 30%, diferenșa fiind finanțată de bancă.

3) Activități eligibile

investiții: în domeniul creșterii animalelor, mecanizării, procesării cărnii și laptelui, agroturismului, activităților mesteșugărești și de artizanat, serviciilor, acvaculturii, apiculturii, cultivării ciupercilor, înființării culturilor de arbuști fructiferi și de plante medicinale.

Producție: în domeniul înființării culturilor vegetale, finanțării producției în ferme zootehnice, ameliorării pășunilor precum și pentru fond de rulment și comerț.

3.7.6. Acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor de șomaj

1) Descriere produs

BCR a caștigat licitația organizată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) la data de 26 februarie 2003, în scopul desemnării bãncii autorizate sã acorde, pe anul 2002 , credite din Bugetul Asigurărilor pentru șomaj în baza Legii nr.76 / 2002, suma totală pusă de Guvern la dispoziția agenților economici fiind de 1.000 miliarde lei.

ANOFM a constituit un depozit la BCR, depozit care a fost funcțional pană la data de 31.12.2002 inclusiv. Unitatile teritoriale ale BCR au putut acorda credite până la 15.12.2002, pentru a exista timpul necesar formalizării și înregistrării garanțiilor materiale.

2) Caracteristicile creditului

Valoarea creditului acordat :

-suma în lei care poate fi acordată sub formă de credit pentru fiecare loc de muncă nou creat este de 75 milioane lei, iar valoarea totală a creditului care se acordă se stabilește în funcție de numărul de locuri de muncă pe care beneficiarul se obligă sã le creeze.

Durata creditului:

3 ani pentru creditele pentru finanțarea cheltuielilor de capital (utilaje, echipamente, construcții);

1 an pentru creditele pentru finanțarea stocurilor de materii prime și materiale, obiecte de inventar, alte necesități pentru activitatea curentă.

Perioada de grație: maxim 6 luni, și se poate acorda în cazul creditelor pentru finanțarea cheltuielilor de capital.

3) Criterii de eligibilitate

-programul este la nivel național, fiind operațional în toate cele 41 județe / 275 unități teritoriale ale BCR.

-beneficiarii creditului :

-IMM-uri, unităti cooperatiste, asociații familiale, persoane fizice autorizate care creează noi locuri de muncă, precum și șomeri care înființează intreprinderi;

-IMM cu max.250 de angajați, incluzând locurile de muncă nou create;

-cifra de afaceri anuală sã nu depașească 8 milioane Euro

-destinația creditelor / costuri eligibile

Finanțarea stocurilor de materii prime, materiale și obiecte de inventar sau a altor necesități privind activitatea curentă conform specificațiilor din studiul de fezabilitate;

Finanțarea cheltuielilor de capital, respectiv utilaje și echipamente, instalații de lucru, construcții speciale, construcții, amenajări și dotări, mijloace de transport, calculatoare și altele în urmatoarele proporții:

-în proporție de 75% din valoarea proiectului de fezabilitate pentru societățile deja înființate;

-pentru IMM-urile, unitațile cooperatiste, asociațiile familiale înființate de șomeri, precum și în cazul persoanelor fizice autorizate cheltuielile de capital se finanțează până la 90% din valoarea proiectului de fezabilitate.

Finanțarea concomitentă a stocurilor de materii prime, materiale și obiecte de inventar sau a altor necesități privind activitatea curentă și a cheltuielilor de capital, potrivit prevederilor din studiul de fezabilitate depus.

În cazul în care solicitanții creditelor optează pentru procurarea unor bunuri mobile sau imobile în sistem leasing, aceștia pot apela la societățile de leasing autorizate conform legii, agreate de BCR. Creditele se acordă în proporție de cel mult 70% din avansul solicitat de societatea de leasing pentru procurarea de echipamente, mașini, utilaje etc.

3.7.7. PHARE -2000. Coeziune Economică și Socială

Descriere produs

Programul PHARE 2000 – Coeziune Economică și Socială, finanțat din fondurle UE, pune în aplicare o politică de dezvoltare regională integrate în concordanță cu strategia de preaderare adoptată în Planul Național de Dezvoltare, și Componenta B2 – “Linii de finanțare pentru IMM-uri” RO 0007.02.02.02 , în valoare de 11.381.759 Euro, este destinată finanțării proiectelor de investiție ale intreprinderilor micro , mici și mijlocii din 25 de judete grupate în 4 regiuni de dezvoltare.

Alocația financiară este acordată Guvernului României de către Comisia Comunitații Europene în baza Memorandului de Finanțare din 06.11.2000, în scopul dezvoltarii IMM-urilor viabile prin imbunătățirea accesului acestora la finanțare pe termen mediu si lung.

Caracteristici

Linia de credit pentru IMM-uri, în valoare de 11.381.759 Euro, are drept obiectiv principal sprijinirea dezvoltăruii IMM-urilor viabile care realizează o rată a profitului satisfăcătoare printr-o schemă de finanțare flexibilă și eficientă.

Programul este operațional în 4 Regiuni de Dezvoltare din România, numite regiuni țintă:

Nord – Est (NE), cuprinzând județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui;

Sud – Est (SE), cuprinzând județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța;

Sud – Muntenia (SM), cuprinzâand județele Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița;

Nord – Vest (NV), cuprinzand județele Satu Mare, Maramureș, Bistrița Năsăud, Sălaj, Bihor, Cluj.

Creditul se acordă pe o perioadă de 3 – 6 ani cu o perioadă de grație de maxim 1 an.

Perioada de grație reprezintă o perioadă de scutire de la plata ratelor creditului, perioadă care începe cu data semnării Contractului de credit, indiferent dacă IMM-ul face trageri ulterioare.

Pentru fiecare proiect de investiție este obligatorie urmatoarea schemă de finanțare:

Minim 20% surse proprii, în numerar și în natură, din care minim 50% aport în numerar (se preferă varianta în care aportul este în întregime în numerar).

Maxim 80% credite, din care:

-75% finanțare din fonduri PHARE, respectiv maxim 300.000 Euro, din care: 75% credit PHARE;

25% fonduri nerambursabile;

25% credit BCR. în cazul proiectelor de investiții cu o valoare de investiții mai mare sau egală cu 500.000 Euro, creditul BCR poate fi mai mare de 25% din valoarea creditului dar până la limita a 50% din valoarea creditului.

Durata programului nu este determinată deoarece fondul este de tip revolving, iar creditele rambursate și dobânzile aferente vor constitui sursa pentru finanțarile viitoare, fondul reducându-se treptat ca urmare a influenței financiare a componenței nerambursabile ce se acordă în cadrul creditului.

Criterii de eligibilitate

IMM-urile eligibile sunt acele întreprinderi care îndeplinesc integral următoarele criterii de eligibilitate:

Sunt înregistrate și/sau își desfașoară activitatea în una din cele 4 regiuni de dezvoltare din România;

Au maximum 249 de angajati, prioritate având întreprinderile micro și mici;

Au o cifră de afaceri care nu depășește 40 milioane Euro

Nu sunt o subsidiară a unei întreprinderi mari, adică nu aparțin unei întreprinderi cu peste 249 angajați, pentru mai mult de 25% din capitalul social;

Nu au ca subsidiară o întreprindere cu peste 249 angajați din al cărui capital social Nu au înregistrate datorii restanțe neachitate;

Au acționari privați români și/sau din țarile UE pentru cel puțin 51% din capitalul social, fiind eligibile întreprinderile cu capital mixt atunci când partenerul român deține cel puțin 20% din capitalul social;

Proiectele trebuie sã dovedească o rată a profitului satisfăcătoare, care sã reiasă din planul de finanțare al investiției, din planul de afaceri și proiecțiile bugetare, acestea relevând capacitatea aplicantului de a restitui creditul (principalul și dobânda aferentă).

În cadrul acestui program sunt eligibile următoarele costuri de investiți:

Achiziționarea de utilaje noi sau “second hand”;

Achiziționarea și/sau construirea unor uzine productive și a utilităților conexe , numai dacă sunt corelate cu celelalte componente ale investiției;

Achiziționarea de licențe de producție industrială și/sau de licențe pentru servicii precum fransiza;

Achiziționarea de programe informatice în vederea modernizării operațiunilor IMM precum proiectarea asistată de calculator, optimizarea proceselor de management precum servicii de consultanță pentru reducerea costurilor legate de investiția finanțată din credit;

Programe informatice și servicii de consultanță în vederea computerizării sistemelor de evidentă contabilă;

Extinderea și/sau restructurarea construcțiilor destinate producției numai dacă sunt corelate cu celelalte componente ale investiției;

Achiziționarea de echipamente

Achiziționarea de camioane și camionete noi sau “second hand”

Capital circulant cum ar fi materii prime, produse semi – fabricate și alte materiale, pană la maximum 20% din valoarea creditului, incluzând o sumă limitată pentru cheltuieli indirecte.

4) Avantaje

-posibilitatea finanțării investițiilor pe termen mediu și lung;

-creditul acordat are o componentă nerambursabilă ce poate ajunge până la 15% din valoarea proiectului;

-6 ani termen maxim de rambursare, 1 an perioada de grație.

3.7.8. Linii de finanțare externă

1) Descriere produs

În derularea unui contract comercial, alegerea de către importator și exportator a tehnicii de finanțare , este străns corelată cu potențialul financiar al importatorului/exportatorului, obiectul și caracteristicile contractului comercial extern și costurile implicate.

Banca poate acorda credite în valuta persoanelor juridice rezidente pentru operațiuni valutare proprii, din surse proprii sau din surse externe.

În cazul utilizării unei surse externe, o bancă străina (FINANTATOR) disponibilizează fonduri în favoarea unei bãnci locale (IMPRUMUTAT), sub una din urmatoarele forme:

-linii de finanțare propriu-zise (în sens general);

-finanțarea unei tranzacții comerciale specifice.

2) Caracteristici

Facilitățile de finanțare externă pot avea forma unor credite reglementate sau a unor credite libere.

În cadrul creditelor reglementate, termenii și condițiile de finanțare oferite în acordurile cadru sau separate de finanțare, corespund principiilor cuprinse în Acordul OECD și recomandărilor Uniunii de la Berna – finanțarea fiind garantată de Agenția de Garantare a Creditelor din Export (AGCE) din țara exportatoare și se referă la:

-cota admisă la finanțare : max 85% din valoarea contractului comercial respectiv;

-obiectul finanțării : importul de bunuri, de capital sau servicii aferente punerii în funcțiune a acestora, provenind în proporție de min. 51-60% din țara exportatorului;

-termen: în general ținantările sunt acordate pe termen mediu (2-5 ani);

-rambursări: ratele de capital și dobânda sunt de regulă egale, semestriale și succesive; se admit rambursări anticipate, în condițiile stabilite de acordul cadru / separat de finanțare;

-perioada de grație: în general la 6 luni de la o data convenită ca punct de plecare (se platesc numai dobânzi și comisioane și nu rate de capital);

-dobânda: fixă sau variabila;

-data primei scadențe: este fixată în general la 6 luni de la producerea unui anumit eveniment aferent tranzacției comerciale finalizate (livrare finala, recepție finală, data fixă stabilită de asigurator).

Creditele libere sunt acordate fãrã garanția unei AGCE, riscul finanțării revenind în totalitate bãncilor finanțatoare, iar conditiile privind durata, dobânda și nivelul comisioanelor sunt supuse liberei concurențe pe piața, ramânând la latitudinea bãncilor.

Acest tip de credit este mai scump decât cel reglementat.

în mod uzual, obiectul finantărilor internaționale pe termen mediu îl constituie :

Importul de bunuri de capital (utilaje, echipamente și instalații diverse);

Serviciile prestate de furnizor în legătură cu asemenea tranzacții (consultața, cursuri de instruire pentru personalul beneficiarului, asistența tehnică, etc).

Criterii de eligibilitate

în principiu condițiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de facilitățile unei finanțări externe sunt:

-un contract comercial semnat cu un furnizor extern și valoarea acestuia sã permită finanțarea;

-acordulși cooperarea furnizorului pentru aplicarea respectivei structuri de finanțare;

-un plan de afaceri realist și întocmirea unei documentații corespunzătoare care sã justifice finanțarea proiectului de către bancă;

-lichidități care sã permită achitarea costurilor implicate de intrarea în vigoare a unei astfel de finanțări.

Avantaje

Posibilitatea obținerii creditului la dobânzi preferențiale;

Finanțare mai operativă deât în cazul unor acorduri independente, datorită negocierii prealabile a condițiilor generale de acordare a finanțării;

Importatorii pot ține cont de condițiile financiare ale liniei deja cunoscute, în timpul negocierilor comerciale, pentru a obține condiții mai bune de la exportator întrucât dobânzile și comisioanele bancare sunt negociate anterior.

CAPITOLUL 4. – STUDIU DE CAZ

S.C. N.W.MIX COMIMPEX S.R.L. Oradea, societate cu activitate în domeniul textil, solicită de la BCR Oradea un credit pentru investiții în suma de 700 milioane lei acordat pe un termen mediu de doi ani.

Mecanismul creditării bancare a SC.NW. MIX COMIMPEX SRL

Etapa I – informarea asupra solicitantului de credit

În această etapă lucrătorul bancar în urma discuției cu clientul, isi face o imagine asupra intențiilor acestuia, concluzionează asupra faptului dacă acestă întrunește condițiile minime de creditare impuse prin politica bãncii și îndeplinește criteriile pentru selecționarea clienților împrumutați.

Problemele cheie care trebuie analizate se pot grupa astfel:

Domeniul de activitate al firmei

Situația financiară a firmei

Calitatea managementului firmei

Performanțele viitoare ale firmei

Etapa II – Documentarea creditului

Dacă agentul economic îndeplinește condițiile impuse de către BCR, moderatorul de credit va solicita clientului depunerea cererii de credit însoțită de documentația necesară, și anume:

Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului și codul fiscal;

Actul constitutiv al societății (Statutul și contractul de societate) – Cod Unic de înregistrare (CUI);

Balanțele de verificare, respectiv bilanțurile contabile pe ultimii 3 ani:1999, 2000, 2001;

Balanțele de verificare aferente ultimelor 2 luni: 03.2002 și 04.2002;

Fluxul de numerar previzionat (cash-flow);

Situația garanțiilor propuse;

Situația creditelor angajate la alte bãnci;

Contracte de aprovizionare și de desfacere.

Aspectele și întrebările luate în considerare când se analizează cererea de creditare sunt:

Competența legală a solicitantului

Destinația creditului, denumită și obiectul creditului

Ce sumă estimează moderatorul de credit că ar fi necesară clientului comparativ cu valoarea creditului solicitat de el

Durata creditării

Cum propune clientul sã ramburseze creditul și dacă propunerea este realistă pentru perioada de timp solicitată (eșalonarea ratelor scadente)

Cum dorește clientul sã garanteze creditul solicitat

Marja de profit pe care o va încasa banca din credit (dobânda percepută pentru creditul acordat, în corelație cu politica dobânzilor la depozite, practicată de bancă)

Etapa III – Analiza bonității solicitantului de credit

Pe baza documentelor prezentate de către client, banca procedează la analiza documentației în vederea acordării creditului Moderatorul de credite și consilierul juridic verifică, din punct de vedere formal și legal, dacă documentele prezentate de client sunt actuale, complete și autentice și dacă acestea conțin informațiile necesare efectuării unei analize obiective.

Pentru analiza situației economico-financiară a clientului, relevantă pentru BCR se consideră a fi analiza următorilor indicatori:

Dinamica indicatorilor privind bonitatea clientului SC NW MIX SRL Oradea

Nr.crt. Denumirea indicatorilor de bonitate Data determinării indicatorilor 31 dec 2000 31 dec 2001 31.03.2002 Cifra de afaceri (mil. Lei)6883 1107926402Capitaluri proprii în sens strict 852109811233Rezultatul exercițiului 5131032254Fondul de rulment2755533405Necesarul de fond de rulment 237437-3296Trezoreria neta381166697Lichiditatea (%) a) lichiditatea imediată b) lichiditatea curentă c) lichiditatea la o data viitoare 172,94 172,94 157,66 157,66 122,94 122,338Solvabilitatea (%)360,11226,28183,409Gradul de îndatorare generală (%)43,5487,34131,9710Viteza de rotatie a activelor circulante (nr.rot)10,567,331,4511Rentabilitatea (%) a) rentabilitatea de exploatare b) rentabilitatea economica c) rentabilitatea financiară 9,79 38,40 60,21 10,34 47,56 93,99 1,48 0,92 2,2312Acoperirea dobanzi (%)216,3356 00_13Rata valorii adaugate (%)40,6941,2432,8414Politica de devidente (%)15,9830,14728,00

indicatori specifici investiției la SC NW MIX COMIMPEX SRL Oradea

1.Investiția totală reprezintă volumul ieșirilor de lichidități pentru investiții ale agentului economic intr-o perioadă de timp (lună, trimestru, an).

investiția totală este determinată de cheltuielile de investiții, cheltuielile cu activele circulante, rambursările de credit pe termen scurt, mediu și lung pentru investiții, dobânzile aferente acestor credite etc.

It= 957 mil lei (costul total al investiției și dobânda aferentă creditului solicitat de 40% p.a.)

2.investiția specifică reprezintă a volumul ieșirilor de lichidități pentru unitatea de investiție.

Is= 830 mil lei

3.Pragul de rentabilitate al unui proiect de investiție reprezintă nivelul minim de încarcare a capacității de producție, la care costurile pentru funcționarea proiectului sunt egale cu veniturile generate de aceasta. Acest punct, în care nu se produce profit, dar nu se înregistrează nici pierderi, se mai numește și punct critic.

se determină pentru anul 2002,2003, dupa formula:

PR = CF / (P-CV) x 100 , unde:

PR = prag de rentabilitate

CF = cheltuielile fixe

CV = cheltuielile variabile, care sunt direct proporționale cu nivelul producției

P = valoarea producției în prețuri de vânzare

PR1 = 4900 / (19200- 9700) x 100 = 4900 / 9500 x 100 = 51,58%

PR2 = 6300 / (23100- 10800) x 100 = 6300 / 12300 x 1000 = 51,22%

4.Rata de recuperare a investiției reprezintă capacitatea unui obiectiv de investiții de a restitui din profitul net capitalul investit, și reprezintă cota de recuperare a investiției realizate din profitul suplimentar al anului respectiv.

indicatorul se calculează pentru fiecare an prin metoda actualizării până la recuperarea integrală a investiției.

Formula de calcul este:

RRI = P / It x 100 , unde:

RRI = rata de recuperare a investiției;

P = profitul prognozat de societatea comercială prin bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2002, 2003

It = valoarea investiției

RRI 2002 = 675 / 957 x 100 = 70,53%

RRI 2003 = 2100 / 957 x 100 = 219,44%

La analiza cererii de acordare a creditului se vor avea în vedere și o serie de aspecte nefinanciare prezentate în cele ce urmează:

Fisa de analiză a aspectelor nefinanciare ce caracterizează activitatea clientului

1.Denumirea clientului: SC NW MIX COMIMPEX SRL Oradea

2.Ramura și sectorul din care face parte: confecții pentru femei, barbați și copii în sistem lohn

3.Sediul social: Oradea, str. Călugareni, nr.5, bl.V1, sc.A, etaj2, ap.5

4.Forma juridică și data înregistrării la registrul comerțului: este o societate comercială cu raspundere limitată fiind înregistrată la Registrul Comerțului la nr.J05/886/1994

5.Capital social: Valoare: 2 mil lei

Natura: privat 100%

6.Conducerea societății este asigurată de: – administratori: Csire Ioan si Csire Ana

7.Aspectele privind conducerea unității:

-calitatea moral[ și profesională: – bună

-prestigiu și experiență în ramura sau sectorul de activitate: – pregătire profesională bună

-reputația managerială: – bun conducator

8.Personalul unității: calitatea forței de muncă este foarte bună, are un nr. de 125 de angajați din care 123 sunt direct productivi

9.Imobile aflate în patrimoniul societății: sunt în valoare de 470 mil lei

10.Echipamente de producție existente – nu este cazul

11.Tehnologie: desfașoară activitate de producție cu mașini de cusut, mașini de croit, mașini de surfilat, mase de calcat si calcatoare

12.Capacități de producție și gradul lor de utilizare: 100%

Politici de marketing – extinderea pieței , găsirea de noi piețe de desfacere la export

13.Sfera de activitate: producția de confecții pentru femei, bărbați și copii în sistem lohn

14.Caracterul activității: agentul economic desfășoara activitate permanentă

15.Principalele produse – fuste și pantaloni pentru femei, pantaloni și jachete pentru bărbăti și confecții pentru copii

16.Principalii furnizori: Limtex Germania, Briltex Group Italia, II-Dama Exim Marghita, Camiceria Eloise Italia, Leonessa Moda, Hike&Ride, Nesconf SRL Italia

17.Cererea:

există posibilități de creștere a acesteia

principalii clienți

Exportul se realizează în baza contractelor (in sistem lohn) încheiate cu: SC Leonessa Moda SRL, SC Briltex Group SRL, II-Dama Exim SRL, SC Hike&Ride SRL Italia, SC Nesconf SRL Italia

18.Piața actuală: – poziția pe piață – se situează pe locuri principale

– strategia de dezvoltare – mărirea capacităților de producție la export

19.Concurenții – societăți comerciale cu acelasi profil

20.Politica de prețuri, nivel fată de concurență, facilități acordate clienților.

Etapa IV – Evaluarea creditului prin punctaj (SCORinG – Anexa 4 )

În funcție de valoarea fiecărui indicator se acordă cate un punctaj. Ca urmare a însumării punctelor atribuite, în funcție de punctajul total obținut și de intervalele valorice prestabilite prin norme, clientul bãncii, și implicit creditul, este apoi incadrat în una din categoriile de performanța: A, B, C, D, E.

Etapa V – întocmirea referatului de credit

Pe baza informațiilor din cererea de credit, din documentele prezentate de client, precum și a celorlalte informații, moderatorul de credite va proceda la întocmirea referatului de credit.

Referatul de credite cuprinde 2 părți și anume:

-Partea I: Elemente definitorii

scopul referatului: acordarea unui credit pentru investiții în suma de 700.000.000 lei pe termen mediu de 2 ani.

Descriere client: societate cu raspundere limitată, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J05/886 din 1994; capital social 2 mil lei, deținut de doi asociați; numărul total de angajați este de 125 persoane din care 122 sunt direct productivi.

Obiectul de activitate îl constituie producția de confecții: femei, bărbați și copii în sistem lohn.

Statut juridic: capital privat; necotată; nu are cont deschis la alte bãnci

Descriere tranzacție: acordarea unui credit pentru investiții în suma de 700.000.000 lei pe termen mediu de 2 ani pentru cumpărarea de utilaje necesare desfășurării activitații de producție.

Sursa de rambursare: incasări din livrarea producției la export

Garanții: – ipoteca asupra unui imobil compus din 3 camere plus dependințe, aflat în proprietatea personală a asociaților firmei – giranți cu ipoteca la valoarea de 300.000.000 lei

garanție reală mobiliară fãrã deposedare asupra unei mașini de croit aflată în patrimoniul firmei la o valoare admisă în garanție de 366.000.000 lei

garanție reală mobiliară fãrã deposedare asupra unei masini de aplicat paspoale aflată în patrimoniul firmei la o valoare admisă în garanție de 318.000.000 le

total garanții mobiliare și imobiliare = 984.000.000 lei

termen de rambursare: 24 de rate lunare egale în valoare de 29.200.000 lei

pret: – dobânda de 40% pe an revizuibilă în funcție de costul resurselor

comision de gestiune 0,5% = 3.500.000 lei

taxa de evaluare = 175.000 +TVA aferent

taxa pentru înregistrarea garanției imobiliare în Arhivă Electronica = 300.000 lei plus TVA aferent

taxa pentru întocmirea contractului de garanție imobiliară = 100.000 lei

taxa pentru înscrierea contractului de cesiune a cash-flow-ului în Arhiva Electronică = 300.000 lei plus TVA aferent

comision de neutilizare a creditului 2%

Partea a II-a: Detalii semnificative privind creditul

Afacerea, riscul de ramură și de țară

Agentul economic are ca obiect de activitate producția de confecții pentru femei, bărbați și copii , în sistem lohn. Are piața de desfacere asigurată numai la export beneficiarii produselor fiind în același timp și furnizorii de materie prima (Limtex Germania, Briltex Group Italia, II Dama Exim Marghita, Camiseria Eloise – Italia, Leonessa Moda, Hike & Ride, Nesconf SRL.

în prezent se execută export pentru: Italia, Germania și Franta, urmărindu-se lărgirea sferei de desfacere prin mărirea continuă a capacitătilor de producție și modernizarea liniilor tehnologice. în vederea modernizării liniilor tehnologice și executării unor produse competitive (piata Franței) s-au achiziționat 10 mașini de cusut și o mașină de surfilat marca Yuki, toate fiind noi.

Prin investițiile efectuate de societate, numărul produselor executate și livrate la export a crescut, au crescut și încasările valutare lunare.

Activitatea de producție se desfăsoară într-un spațiu închiriat – 400 mp, cuprinzând 4 ateliere de producție, unul de finisaj, depozite pentru materii prime și produse finite, birouri și alte anexe. Spațiul se află în proprietatea SC Chimprestor și a fost dat în chirie SC NW MIX COMIMPEX SRL pe o perioada de 10 ani, începând cu data de 01.06.1998, chiria lunară fiind de 4$ / mp.

Produsele realizate de agentul economic sunt: jachete femei, fuste, bluze și pantaloni femei, jachete bărbați, uniforme școlare.

Mijloacele fixe din dotare aparțin firmei.

Structura creditului, riscul garantiei

SC NW MIX COMIMPEX SRL solicită acordarea unui credit pentru investiții în suma de 700.000.000 lei pe termen mediu (2 ani) pentru achiziții de utilaje ( 2 masini de surfilat la cinci fire tip “Yamato”, 2 mașini de surfilat la trei fire tip “Yuki”, 26 mașini de cusut liniare tip “Yuki” și 2 mese de călcat cu cazan, în valoare totala de 830 mil lei din care sursa proprie este de 130 mil lei respectiv 15% iar diferența de 700 mil lei (85%) este acoperită din credit.

Societatea analizată a mai beneficiat de la BCR Oradea de : cinci scrisori de garanție bancară din care patru au fost garantate cu depozite colaterale, iar una garantată cu ipoteca de rang I asupra unui imobil aflat în proprietatea personală asociaților firmei, a mai beneficiat de două credite pentru nevoi temporare și de credite facilitate de cont, toate au fost rambursate la scadență, dobânzile și comisioanele bancare au fost achitate la termen.

Riscul financiar

Din evoluția indicatorilor de bonitate și a indicatorilor economico-financiari prezentați anterior se constata ca lichiditatea curenta, solvabilitatea și gradul de îndatorare generală sunt în scădere, datorita faptului că în primele două luni nu s-a lucrat la întreaga capacitate. indicatorii se situează peste nivelul mediu pe ramură comunicat prin SC BCR nr. 15/2001.

Capacitatea de rambursare s-a calculat conform pct.168 din N.M. nr.1/2000

Cr = (I/90) x 90 x 0,7 x 1,3 = 1.305 mil lei

I 1.434

Cr = x 730 x 0,7 x 1,3 = x 730 x 0,7 x 1,3 = 10.585 mil lei

90 90

Capitalul propriu în sens strict: 1.123 mil lei x 12 = 13.476 mil lei

La data întocmirii fluxului de lichidități au stat datele din bugetul de venituri și cheltuieli întocmit de agentul economic și balanța de verificare pe 31.03.2002.

indicatorii specifici de investiție se prezintă astfel:

-investiția totală este determinată de cheltuielile de investiții, rambursările de credite pentru investiîii și dobânzile aferente acestora.

It = 700 mil lei + 257 mil lei = 957 mil lei

Relatii cu BCR si alte bãnci

Agentul economic este client al BCR din anul 1996, este un client bun, a achitat dobânzile și comisioanele bancare la timp.

în desfăsurarea activității sale, unitatea nu a înregistrat credite sau dobânzi restante.

Rating de credite = 2,357 ; scoring de credite = 1,769 ; are un serviciu al datoriei bun.

Este un client permanent al acestei bãnci, derulează toate operațiunile de încasări și plați în lei și valută prin BCR Oradea.

Pe baza acestor informații, ofițerul de credite care a întocmit referatul propune aprobarea creditului.

Etapa VI – întocmirea dosarului de credit

Dosarul de credit va cuprinde:

cererea de credit;

documentele enumerate anterior prin care se probează legalitatea afacerii, necesitatea și oportunitatea angajării creditului, profitabilitatea acesteia;

referatul de credite;

rapoartele de evaluare a garanțiilor propuse a se constitui la acordarea creditului;

nota de opinie a evaluatorului și a consilierului juridic privind garanțiile propuse.

Etapa VII – Negocierea creditului

în urma analizei situației economico-financiare a agentului economic moderatorul de credite va formula condițiile de creditare ale clientului care se negociază apoi cu solicitantul. Dacă rezultatele obținute în urma analizei și negocierii converg spre o bonitate economico – financiară ce convine bãncii, documentația precizată anterior se va înainta spre aprobare directorului sucursalei.

Etapa VIII – Aprobarea creditului

Directorul sucursalei convoaca membrii Comitetului de Credit și Risc, al cărui președinte este, în vederea analizării și aprobării documentației de credit.

Aprobarea creditului se comunică cât mai operativ posibil, și obligatoriu în scris, clientului, iar apoi se procedează la semnarea contractului de credit.

Etapa IX – încheierea contractului de credit și a contractelor de garanție.

în data de 19.04.2002 se încheie contractul de credit între BCR, Sucursala Județeană Bihor Oradea și SC.NV.COMIMPEX SRL Oradea. Câteva din clauzele prevăzute în contract sunt următoarele:

banca a acordat împrumutatului un credit pentru investiție în suma de 700.000.000 lei pe o perioada de 2 ani, cu o dobândă curentă de 40% pe an.

Creditul va fi utilizat numai pentru achiziționarea unor utilaje.

Modalitatea de efectuare a plăților de credite este viramentul ca regulă generală pentru toate plățile.

Creditul se utilizează integral la data de 19.04.2002.

Pentru administrarea creditului, banca va percepe un comision de 0,5% calculat la valoarea plafonului aprobat, iar pentru neutilizarea acestuia se va percepe un comision de 2% pe an din suma plafonului neutilizat.

La acordarea creditului se percepe un comision de gestiune (flat) de 0,5% calculat la valoarea plafonului de credite aprobat.

Pe parcursul utilizării și rambursării creditului, banca poate modifica dobânda în funcție de evoluția inflației și a costului resurselor de creditare pe piața financiar-bancară.

Pe parcursul derulării creditului, nivelul dobânzii curente se poate schimba în funcție de evoluția serviciului unic al datoriei clientului față de bancă.

Calculul dobânzilor se va efectua la nr. exact de zile de folosire a creditului raportat la un an calendaristic de 360 de zile.

Termenul și ratele de rambursare a creditului au fost stabilite de comun acord între parți, astfel: creditul va fi rambursat în 24 de rate lunare egale în suma de 29.200.000 lei.

Creditul se poate rambursa, integral sau partial, și înainte de scadență, cu acordul bãncii, caz în care banca va recalcula dobânda datorata.

Nerambursarea la termenele stabilite a ratelor de credit datorate dă dreptul bãncii de a percepe o dobândă majorată cu 7-10% pe an peste dobânda curentă, iar începând cu ziua scadenței acestea se vor trece la credite restante.

Împrumutatul se obligă sã garanteze creditul în suma de 700.000.000 lei și dobânzile aferente cu următoarele garanții constituite în favoarea bãncii, astfel:

cesionarea obligatorie în favoarea bãncii a cash-flow-ului, conform contractului de cesiune a cash-flow-ului;

ipoteca de rangul I asupra unui imobil, la valoarea acceptată în garanție de 300.000.000 lei, conform contractului de garantie imobiliară;

garanție reală mobiliară fãrã deposedare asupra unei mașini de croit aflata în proprietatea SC.NW. COMIMPEX SRL Oradea, la valoarea acceptată în garanție de 366.000.000 lei, conform contractului de garanție reală mobiliarî fãrã deposedare;

garanție reală mobiliară fãrã deposedare asupra unei mașini de aplicat paspoale aflată în proprietatea SC.NW. COMIMPEX SRL Oradea, la valoarea acceptată în garanție de 318.000.000 lei, conform contractului de garanție reală imobiliară fãrã deposedare.

Total garanții reale imobiliare și mobiliare: 984.000.000 lei.

14)Bunurile admise în garanție sunt asigurate prin OMNIASIG.

Împrumutatul se angajează sã plătească din disponibilitățile sale proprii, primele anuale de asigurare în valută liber convertibilă sau lei până la plata integrală de către el a tuturor sumelor decurgând din prezentul contract de credit.

15)Împrumutatul se obligă sã declare bãncii dacă are contracte de credite și cu alte societați bancare și care sunt garanțiile acestora – nu are credite angajate la alte societăți bancare.

16) Prezentul contract are valoare de înscris autentic și constituie titlu executoriu; a fost încheiat într-un număr de 3 exemplare din care 2 exemplare rămân la bancă și 1 exemplar la împrumutat.

În baza unui exemplar din contractul de credite aprobat de către bancă se deschide un cont de credit. Deschiderea acestui tip de cont este condiționată de existența în bancă a unui cont de disponibil deschis anterior și are loc cel târziu în ziua în care se pune la dispozitie creditul acordat clientului.

Punerea la dispozitie a creditului aprobat se poate face fie separat prin contul de credit, fie prin combinarea acestuia cu contul curent. Soluția adoptată este stabilită prin contractul de credit încheiat. în situația în care clientul dorește, creditul poate fi pus la dispoziția clientului prin contul de disponibil, prin debitarea contului de credit și creditarea contului de disponibil..

Concomitent cu încheierea contractului de credit se încheie și contractele de garanție.

– Prin contractul de cesiune a cash-flow-ului împrumutatul cesionează bãncii cash-flow-ul rezultat din activitatea desfășurată în mod curent prin contul de disponibilități până la stingerea integrală a obligațiilor asumate prin contractul de credit mai sus arătat și se angajează sã nu-și deschidă conturi de disponibilități la alte bãnci.

– Prin contractul de garanție imobiliară proprietarii imobilului, care sunt și administratorii societății, garantează împrumutul acordat în suma de 700 mil lei plus dobânzile aferente prin luarea măsurii inscripției ipotecare asupra imobilului reprezentând apartament compus din trei camere și dependinte în suprafața utilă de 73 mp, acceptat de bancă în garanție la valoarea de 300 mil lei , și se obligă a nu-l înstrăina. Legat de această garanție imobiliară se încheie și un contract de cauțiune (fidejusiune). – Prin contractul de garanție reala fãrã deposedare împrumutatul se obligă sã constituie în favoarea bãncii o garanție reală mobiliară fãrã deposedare pentru suma de 684 mil lei constând într-o mașină de croit și o mașină de aplicat paspoale, având o valoare luată în garanție de 366 mil lei, respectiv 318 mil lei. Totodată se obligă sã nu înstrăineze bunurile aduse în garanție până la data achitării creditului

Etapa X – Monitorizarea utilizării creditului. Controlul existenței și conservării garanțiilor.

Pe toată perioada de creditare, banca va urmări în permanența modul în care clientul utilizează creditul, dacă acesta îl folosește în scopul pentru care l-a solicitat și dacă se respectă condițiile contractuale.

Controlul faptic al garanțiilor constituite se va realiza de către moderatorul de credite, anual (imobilul) și semestrial (utilajele tehnologice).Rezultatul verificării efectuate, în cazul în care nu se constată deficiențe, se consemnează într-o notă de constatare, care se anexează la dosarul de gestionare a creditului.

Nota privind verificarea utilizării creditului pentru investiții la

SC NW MIX COMIMPEX SRL Oradea

Societatea beneficiaza de la BCR Oradea de un credit pentru investiții în suma de 700 mil lei, acordat în baza unui contract de credit încheiat la data de 19.04.2002

Creditul a fost acordat pe termen mediu de doi ani – ultima rata în suma de 28,4 mil lei fiind scadența la data de 10.04.2004 – și a fost utilizat pentru achiziții de utilaje: două mașini de surfilat la cinci fire tip “Yuki”, 26 mașini de cusut liniare tip “Yuki” și două mese de călcat cu cazan, în valoare totala de 830 mil lei din care sursa proprie este de 130 mil lei respectiv 15% iar diferența de 700 mil lei (85%) este acoperită din credit.

Garanția creditului:

– ipoteca asupra unui imobil compus din trei camere plus dependințe aflat în proprietatea personală a asociaților firmei, giranți cu ipoteca la valoarea de 300 mil lei.

– garanție reală imobiliară fãrã deposedare asupra unei mașini de croit aflată în patrimoniul firmei la o valoare admisă în garanție de 366 mil lei.

– garanție reală mobiliară fãrã deposedare asupra unei mașini de aplicat paspoale aflată în patrimoniul firmei la o valoare admisă în garanție de 318 mil lei

S-au constatat urmatoarele:

bunurile aduse în garanția creditului sunt corect reflectate în evidența contabilă

datele din evidentele contabile (balanța de verificare, bilanț contabil) sunt în concordanța cu cele efective constatate cu ocazia verificării garanției creditelor

soldurile conturilor de credite sunt identice cu extrasul de cont eliberat de bancă

valorile materiale luate în garanția creditului – de natura mobiliară și imobiliară – nu au fost gajate sau ipotecate în favoarea altor bãnci, societatea nu are conturi deschise la alte bãnci , nu are credite angajate la alte bãnci

agentul economic a achitat dobânzile și comisioanele bancare la termen, are un serviciu al datoriei bun

calitatea produselor realizate este ridicată, nu s-au realizat refuzuri de calitate

nu s-au înregistrat refuzuri de platã a contravalorii produselor livrate

valoarea de piață a bunurilor aduse în garanția creditului este cel putin egala cu valoarea admisă în garanție, nefiind necesara constituirea altor garanții, bunurile sunt asigurate la OMNIASIG, polițele fiind cesionate în favoarea BCR . Bunurile luate în garanția creditului sunt păstrate și exploatate în bune condiții

agentul economic desfăsoară o activitate profitabilă

indicatorii de bonitate și indicatorii economico-financiari la data de 31.12.2001 si 30.04.2002 sunt redati mai jos:

31.12.200130.04.2002Lichiditatea curentă (%)157,66133,69Solvabilitatea curentă (%)226,28171,59Gradul de îndatorare generală (%)87,34153,80Rotația activelor circulante -nr. rot7,332,47Rentabilitatea netă financiară93,991,70Acoperirea dobânzii566,00- Capital social – mil lei22Capitaluri proprii în sens strict10981117Cifra de afaceri – mil lei110793360Cifra de afaceri medie lunară – mil lei923840Profit brut – mil lei113019Profit net103219Rating de credit (anexa 3)2,3572,357Scoring de credit (anexa 4)1,7691,769

Analiza contului de profit și pierderi la data de 31.12.2001 si la 30.04.2002 este redată mai jos:

Mil lei

31.12.200130.04.2002Venituri din exploatare114083393Cheltuieli din exploatare102623333Rezultat din exploatare114660Venituri financiare545Cheltuieli financiare265Rezultat financiar3-20Venituri excepționale00Cheltuieli excepționale1921Rezultat exceptional-19-21Venituri totale114133438Cheltuieli totale102833419Profit brut113019Impozit pe profit98-Profit net103219

Etapa XI – Rambursarea creditului

Rambursarea creditului se face la datele prevăzute în graficul de rambursare, piesa anexată la contract.

Comunicare de plafon de credite

Creditul în valoare de 700.000.000 lei se pune la dispoziție prin contul separat de împrumut începând cu data de 19.04.2002 până la data de 10.04.2004 astfel:

Data 19.04.2002

Plafon ( mii lei) 700.000

Creditul se rambursează potrivit următoarelor scadente:

Data 20.05.2002 19.06.2002 19.07.2002 19.08.2002 19.09.2002 21.10.2002

Plafon (mii lei) 29.200 29.200 29.200 29.200 29.200 29.200

Data 19.11.2002 19.12.2002 20.01.2003 19.02.2003 19.03.2003 21.04.2003

Plafon (mii lei) 29.200 29.200 29.200 29.200 29.200 29.200

Data 19.05.2003 19.06.2003 20.07.2003 19.08.2003 19.09.2003 20.10.2003

Plafon (mii lei) 29.200 29.200 29.200 29.200 29.200 29.200

Data 19.11.2003 19.12.2003 19.01.2004 19.02.2004 19.03.2004 10.04.2004

Plafon (mii lei) 29.200 29.200 29.200 29.200 29.200 200

în final dosarul de credit va cuprinde întreaga documentație de analiză, de aprobare a creditului și de garantare a acestuia (cererea de credit, documente depuse de societate o dată cu cererea de credit, nota de analiză și propuneri cu anexele acesteia, rapoartele de evaluare a garanțiilor, fotocopii ale hotărârilor de aprobare a cererii de credit, ale contractului de credit, actelor aditionale, contractelor de garanție, polițelor de asigurare, graficul de rambursare, extrasul de carte funciară în care este evidențiată ipoteca constituită, contractul de vânzare – cumpărare încheiat cu privire la achiziționarea de mașini de cusut precum și facturile fiscale).

* Dintre documentele depuse de societate o dată cu cererea de credit anexez bilanțul contabil la 31.12.2001 (anexa 1) și balanța de verificare la 31.04.2002 (anexa 2).

Având în vedere prevederile art. 55, 56 din Legea bancară nr. 59/1998 și importanța deosebită pe care o prezintă documentele pentru bancă, compartimentul de credite din sucursală, trebuie sã acorde o atenție aparte modului de păstrare, conservare și în final, de arhivare a documentelor originale de creditare.

În acest sens, personalul compartimentului de creditare va depune spre păstrare în fiset metalic/dulap închis și sigilat, aflat în biroul directorului/directorului adjunct sau contabilului sef, după caz, a unui dosar de credit care va cuprinde câte un exemplar din următoarele documente originale: contractul de credit, contractele de garanție, actele adiționale la contractul de credit.

Dosarul de credit va fi înregistrat în registrul de evidență a contractelor de credit.

CAPITOLUL 5.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

5.1. Concluzii privind activitatea desfățurată de BCR

BCR a înregistrat anul trecut un profit net de 153 milioane dolari /calculat conform standardelor românești de contabilitate..

Banca a început anul cu performanțe remarcabile, anunțând un bilanț de 189.488 miliarde lei pe primul trimestru, în crestere cu 4,1 la sută în termeni reali față de 31 decembrie 2003 și un profit net de 1.773 miliarde lei /43 milioane euro/, cu 45 la sută mai mare decât rezultatul obținut în trimestrul I 2003.

BCR – între cele mai bune bãnci din Europa de Sud – Est

Banca Comercială Română a primit premiul "Cea mai bună bancă în finanțarea comerțului" și premiul pentru "Cea mai bună bancă corespondentă" din partea prestigioasei reviste britanice Emerging Markets, membră a Grupului Euromoney, fiind singurul lider bancar cu vocație regională căruia i s-au decernat două premii.

Prestigioasa revistă britanică a decernat, recent, premiile pentru cele mai bune bãnci din Europa de Sud – Est, la cinci categorii.

în argumentația prestigioasei reviste britanice, premiul "Cea mai bună bancă în finanțarea comerțului" arată că BCR, din poziția de lider pe care o ocupă în sistemul bancar românesc, oferă o multitudine de linii de finanțare obținute de la bãnci corespondente pentru sprijinirea importurilor de echipamente și utilaje de către firme românești și susține în condiții stimulative producția de export, prin facilitățile de finanțare atrase pe termen mediu și lung.

Emerging Markets apreciază că în spatele succesului înregistrat de BCR se află atât strategia proprie de dezvoltare, cât și însănătoșirea economiei românești.

Publicația britanică apreciază că BCR este îndreptățită la titlul de "Cea mai bună bancă corespondentă", deoarece banca oferă cea mai largă gamă de produse financiare destinate companiilor, cea mai vastă rețea de bãnci și companii financiare internaționale corespondente, multe dintre ele fiind bãnci și companii de top.

Premiile Emerging Markets, pentru cele mai bune bãnci din Europa de Sud – Est, au fost înmânate delegației bãncii, cu ocazia reuniunii anuale bãncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare -BERD de la Londra.

Emerging Markets a mai acordat premii pentru "Cea mai bună bancă din Sud – Estul Europei" – Akbank din Turcia, "Cea mai bună bancă în domeniul investitiilor" – United Bulgarian Bank din Bulgaria și "Cea mai bună bancă în finanțarea proiectelor" – Garanți Bank din Turcia. ROMPRES

Banca Comercială Română este cea mai mare bancă comercială din România, aflată în proces de privatizare.

Banca Europeanã pentru Reconstrucție și Dezvoltare și international Financial Corporation au cumpărat fiecare câte un pachet de 25 la sută plus două acțiuni din pachetul de acțiuni al BCR,în procesul de privatizare a bãncii.
Un pas important în privatizarea bãncii Comerciale Române a fost făcut prin schimbarea statutului bãncii și separarea puterii administrative de cea executivă. Noua structură de conducere are drept scop creșterea profitabilității bãncii și îmbunătățirea relațiilor cu clienții.
Una dintre principalele cerințe impuse de noii acționari ai BCR, BERD și IFC a fost îndeplinită în AGA prin numirea unui Consiliu de Supraveghere și a unui Comitet Executiv.
Consiliul de Supraveghere va fi cel care va valida activitatea Comitetului Executiv, va supraveghea atingerea indicatorilor financiari stabiliți, indicatori discutați în prealabil cu acționarii bãncii. Consiliul de Supraveghere îți va exercita atribuțiile cu ajutorul unui Comitet de Audit și Conformitate, precum și al unui Comitet de Remunerare, care vor fi alese săptămâna viitoare. Comitetul executiv, condus de un președinte și cinci vicepreședinți, este cel care va reașeza banca pe linii de afaceri bine stabilite și strict gestionate. Practic, fiecare vicepreședinte va avea un anumit domeniu, de activitatea cșruia va raspunde împreună cu direcțiile respective din bancă. Astfel, activitatea bãncii va fi diferentiată clar în divizia de corporate (activitatea bãncii cu marii clienti persoane juridice), divizia de retail, operațiuni, trezorerie și relații internaționale și divizia de risc.
Această structură aduce ca element de noutate în peisajul bancar românesc încadrarea diviziei de profil de risc în cadrul bãncii românesti, în conditiile în care celelalte bãnci străine care activează în România au această activitate gestionată în străinatate.Îmbunătățirea conducerii bãncii a fost solicitată de BERD și IFC chiar în actul de privatizare, document care conține de altfel și planul de structurare al instituției.

Organigrama generală a bãncii trebuie îmbunătățită pentru ca banca sã fie mai aproape de clienți și mult mai flexibilă, pentru a crește operativitatea angajaților în relația cu clienții. Profilul general al bãncii nu se va schimba din cauza privatizării, segmentul de retail ocupând în continuare un rol important în activitatea bãncii, strategia pe 2004 stabilind ca 29% din creditele acordate de BCR anul acesta vor fi către persoanele fizice.
O atenție deosebită se va acordă segmentului de IMM-uri, precum și activității de creditare a administrațiilor publice locale, segment care a înregistrat o creștere în termeni reali de peste 30%. Creditarea primăriilor se încadrează într-un program mai amplu care a fost corelat cu programele de finanțare externă, promovate de Uniunea Europeanã, BERD și Banca Mondială, majoritatea creditărilor vizând finanțarea proiectelor de infrastructură.

Obiectivele BCR în 2004

• Creditele brute acordate de bancă celor 4,1 milioane de clienți vor reprezenta 54,2% din bilanțul bãncii .
• Creditul de retail va reprezenta 29% din totalul portofoliului de credite
• Creșterea bilanțului bãncii cu 8,6% în termeni reali față de 2003
• Cresterea profitului net până la 150 mil. de euro
• Transferul acțiunilor deținute de BCR la Frankfurt Bukarest Bank AG și Banque Franco Roumaine sã catre Anglo Romanian Bank Ltd.
• majorarea participarii BCR la capitalul social al BCR Asigurări, BCR – Sucursala Chișinău și ASIBAN.

5.2. Propuneri pentru îmbunătățirea activității de creditare la BCR.

în domeniul creditului asistăm atât la o diversificare a felurilor de credite acordate în economie cât și la o creștere a perioadei de acordare. în paralel, se poate afirma că procesul de negociere a creditului, cu toate elementele sale: termen de acordare, mod de rambursare, rata dobânzii, perioada de grație etc. este o realitate.

O atenție deosebită a fost acordată susținerii activității de creditare a economiei și prin intermediul fondurilor de garantare a creditelor. Acestea vin în întampinarea necesarului de credite sporit al agenților economici, care în ciuda dorinței lor de realizare a unei creșteri economice susținute, cu studii de fezabilitate viabile, nu dispun întotdeauna de garanțiile necesare, solicitate de către bancă. Pentru ca bãncile sã nu rămână descoperite la capitolul garanții, dar sã se poată susține și creșterea sectorului privat prin intermediul creditului au luat ființă programele prezentate anterior.

Întrucât obiectivul strategic fundamental pentru perioada următoare îl reprezintă menținerea cotei de piață a bãncii, atât pe total sistem bancar, cât și în ansamblul economiei românești, BCR va acționa, în continuare, pentru păstrarea, și în viitor, a poziției câștigate de principal finanțator al economiei reale.

Consecvența acestui obiectiv și al renumelui dobândit și ținând cont ca economia românească se află într-un proces de relansare, BCR, cu puterea financiară și experiența necesară își va extinde și în anii următori activitatea de creditare, pentru a sprijini dezvoltarea economiei reale, printr-o prezență activă și echilibrată atât în procesul de atragere a resurselor temporar disponibile cât și de plasare a lor sub forma creditelor, concomitent cu asigurarea unui management prudențial al riscurilor, ca un factor esențial în dezvoltarea unei afaceri solide.

Legat de risc, ceea ce trebuie acceptat este faptul că riscul decurge din fiecare tranzacție luată în parte și că se asociază oricărui proces generat de activitatea bancară. Pentru echipa managerială deosebit de important este sã identifice riscurile asociate fiecărei afaceri derulate, aceasta deoarece majoritatea tranzacțiilor dau naștere la o combinație a riscurilor. Din acest motiv se vorbește de riscuri asociate, iar ca un obiectiv major al managementului în bãnci, generat de acestea, ne apare gestiunea riscului sistemic. De fapt combinația de riscuri ar fi următoarea:

a) riscul de solvabilitate al clientului bãncii. Conexat acestuia, se mai include aici: riscul de sector economic în care acesta actionează, precum și riscul de țara în care clientul bãncii are parteneri de afaceri;

b) riscul de lichiditate;

c) riscul ratei dobânzilor;

d) riscul de curs valutar;

e) riscul de piață bancară;

f) riscul juridic și de reprezentare;

g) riscul de mediu (ecologic);

h) riscul de siguranță și de calificare a personalului bancar;

i) riscul operațional și de comunicare.

Ca un principiu general, se recomandă bãncilor sã nu încheie tranzacții, sã nu deruleze acel tip de afaceri, unde pot fi identificate riscurile aferente și unde nu se poate concepe și aplică un control eficient asupra acestora. Cea mai mare parte a activității bãncilor combină riscurile de mai sus. Datorită complexității lor, la care se adaugă dinamismul și volumul extrem de mare al operațiunilor zilnice, se impune în mod necesar implementarea unui sistem de control intern. Aceasta este esențial, extrem de solicitant și implicit, costisitor pentru bãnci.

Mai întâi de toate, pentru a câstiga încrederea clienților lor, pentru a avea o reputație recunoscută, trebuie sã dispună în primul rând de o situație financiară consolidată, sustinută de existența unui capital de lucru adecvat și a unui flux rezonabil de profituri, iar în al doilea rând de un personal calificat și un management prevăzător.

Riscul de creditare reprezintă cea mai dinamică și emergentă categorie de riscuri bancare, care se insinuează la nivelul unei game largi de servicii și expuneri. Ca urmare, pentru gestionarea cu succes a acestui risc se impune implementarea și monitorizarea la nivelul fiecărei unitati teritoriale a bãncii a unei ,,politici” și a unei ,,culturi” solide din partea tuturor factorilor de execuție și de decizie implicați în procesul de creditare. Aplicarea riguroasă a normelor și instrucțiunilor de creditare în care s-au prevăzut competențe și raspunsuri sporite fiecărei verigi organizatorice a fiecărei bãnci în aprobarea, urmărirea și recuperarea creditelor, presupune consolidarea și urmărirea respectării principiilor politicii bãncii care guvernează activitatea de creditare de către conducerile unitătilor bancare și sefii compartimentelor de creditare și anume:

creșterea valorii bãncii bazată pe majoritatea volumului de active al bãncii și, îndeosebi, a creditelor a căror pondere în totalul activelor este prevăzută sã crească de la cca 30% în prezent, la cca 45% în perspectiva anului 2004;

menținerea și consolidarea poziției de lider pe piața bancară și cea de principal finanțator al economiei reale prin dezvoltarea produselor tradiționale cât și oferirea de pachete integrate de produse și servicii bancare de tip (non) credit clienților bãncii (strategici, importanți, IMM-uri, retail banking);

monitorizarea miscărilor din piața creditelor a principalilor competitori și adaptarea ofertei bancare în sfera creditelor la noile condiții;

respectarea masurilor prudentiale impuse de autoritatea nationala de reglementare si de normele proprii;

profitul din dobanzi si comisioane sã justifice expunerea la riscul respectiv;

elaborarea de decizii sau propuneri echilibrate de creditare astfel incat riscul creditului sã fiecorect evaluat si apreciat, ceea ce presupune analiza tuturor componentelor de risc, cu precadere a riscului tranzictiei si a riscului de credit;

cuantificarea riscurilor prin luarea în considerare a tuturor procedurilor si tehnicilor legate de performanta economico-financiara a clientului, structura tranzactiei, calitatea si structura sursei de rambursare, calitatea, structura si gradul de risc al garantiilor;

monitorizarea si diminuarea expunerilor excesive fata de un client sau un numar restrans de clienti;

incadrarea cu strictete în limitele maxime de expunere la risc a bãncii la toti clientii ale caror limite de risc au fost aprobate în Consiliul de Administratie;

dispersia riscului prin orientarea creditelor catre toate domeniile de activitate cu accent pe sustinerea industriilor cu potential ridicat de dezvoltare si care au asigurate contracte la extern;

asigurarea corelarii creditelor cu resursele de acoperire ale acestora, atat din punct de vedere al structurii, cat si al maturitatii lor, în vederea diminuarii riscului de lichiditate al bãncii;

ridicarea calitatii portofoliului prin cresterea gradului de exigenta în procesul de aplicare a normelor prudentiale în domeniul creditarii, precum si a trecerii în afãrã bilantului a creditelor neperformante;

mentinerea si perfectionarea sistemului propriu (intern) de rating de credite pentru a putea preveni eventualele riscuri ce pot apare prin cinstituirea de provizioane de risc corespunzatoare (deductibile si nedeductibile fiscal);

la analiza si aprobarea solicitarilor de credite trebuie sã prevaleze principiul capacitatii clientului de a genera un cash-flow pozitiv care sã constituie prima sursa de rambursare a obligatiilor fata de banca, garantiile materiale reprezentand, în acest context, ultima sursa de rambursare;

monitorizarea permanenta a portofoliului de credite aprobate, a structurii si calitatii acestuia, evidentiindu-se în dinamica, pe cauze si pe fiecare client, creditele restante cu luarea masurilor corespunzatoare derambursare ,imediat dupa implinirea scadentelor, astfel inct sã nu se depaseasca volumul creditelor restante inregistrat la 31 decembrie 2001;

acordarea cu prioritate de credite pe obiect, prin reducerea celor globale de exploatare;

extinderea activitatii de retail banking prin dezvoltarea gamei de credite în ,lei invaluta pentru persoanele fizice, cu scadente care sã satisfaca necesitatile reale ale populatiei, pe de o parte, precum si sprijinirea liberei initiative în dezvoltarea micilor afaceri de catre persoanele fizice autorizate, prin oferta unor credite în lei si în valuta cu destinatii diverse;

incadrarea inplafoanele de credite stabilite si urmarirea stricta a respectarii scadentelor de catre clienti în vederea rambursarii creditelor provenite din perioadele precedente.

in cazul clientilor importanti ai bãncii Comerciale Romane, care au relatii si cu alte bãnci, principiul esential al politicii de credite fata de acestia va trebui sa-l constituie personalizarea relatiilor acestora cu banca.in acest context toate unitatile teritoriale ale bãncii trebuie sa-si reprezinte clientii si sa-I asiste pe parcursul derularii afacerilor, oferindu-le cele mai bune alternative la problemele cu care se confrunta, determinandu-I astfel sa-si deruleze intregul portofoliu de activitati prin Banca Comerciala Romana.

Accentul trebuie pus pe acordarea unei atentii speciale satisfacerii nevoilor emotionale, de atasament fata de banca, în contextul mentinerii si/sau cresterii calitatii serviciilor în termenii asteptati de clienti (tehnologie moderna, disponibilitate, eficienta personala), directiile de urmat fiind:

constientizarea importantei decisive pe care relatia banca-client o reprezinta pentru fidelizarea bazei de clienti si pentru diferentierea brand-ului BCR pe piata bancara;

construirea unor mesaje cat mai individualizate care sã satisfaca nevoile segmentelor de clienti vizate si sã induca clientilor potentiali cretitudinea ca nevoile lor pot fi intelese si rezolvate prin apelarea la serviciile BCR;

transparenta mesajului transmis de BCR prin asigurarea corespondentei acestuia cu toate elementele mix-ului de marketing (se impun analize de pret/cost pe produs, strategii de abordare a segmentelor de clienti vizate prin oferirea unor produse specifice, dezvoltarea canalelor de distributie pornind de la testarea preferintelor clientilor, precum si lansarea de noi produse numai pe baza unor studii de piata care sã certifice corespondenta dintre oferta si cerere, în conditii de rentabilitate pentru banca).

Oricare ar fi directiile de parcurs în viitor, acestea trebuie sã aiba ca centru de gravitatie si scop bine definit, profilul clientului rentabil si în acelasi timp puternic atasat de brand-ul BCR.

Viitorul relatiei cu clientii este acela al unei relatii de parteneriat în care banca reuseste sã construiasca un dialog permanent cu clientii, pentru a descoperi impreuna modalitatile convenabile de a le oferi acestora o valoare mai buna, un nivel inalt al satisfactiei si o calitate sporita.

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan I. Trenca, “Metode si tehnici bancare”, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2002

2. Lucian C. Ionescu, “bãncile si operatiunile bancare”, Ed. Economica, 1996

3. Pavel V. Ungureanu, “Banking. Produse si servicii bancare”

4. Teodor Rosca, “Moneda si credit”, Ed. sarmis, Cluj Napoca, 1996

5. Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 174 / 23.01.2001

6. Regulamentul de Organizare si Functionare BCR 2001

7. Norme metodologice privind activitatea de creditare nr.1 / 2000

8. BCR – manualul IMM-urilor

9. Legea nr. 58 / 1998 privind organizarea si functionarea societatilor bancare în Romania

10. Revista BCR, anul XIII, nr. 1 (49), aprilie 2003

11. Anale Seria VIII – 2002 BCR