Creditarea Persoanelor Juridice In Practica Bancii S.c. Volksbank S.a
LUCRARE DE LICENȚĂ
CREDITAREA PERSOANELOR JURIDICE
ÎN PRACTICA
BĂNCII S.C. VOLKSBANK S.A
Calificativele pot fi: nesatisfăcător / satisfăcător / bine / foarte bine / excelent.
Comentarii privind calitatea lucrării: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
DECLARAȚIE
Subsemnatul/Subsemnata ______________________________________, identificat/identificată cu actul de identitate ____ seria ______, nr. __________, eliberat de ________________________ la data de _______________________, CNP______________________cu domiciliul în localitatea __________________, str. _____________________________ nr. _________ bl. _______, sc. ______, ap. ______, sectorul/județul _____________________, candidat la examenul de licență la Facultatea de ______________________________________________, specializarea ______________________________________________________, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații, că lucrarea de față este rezultatul muncii personale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor academice, în note și în bibliografie.
Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din lucrare nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii examenului de licență.
Data, Semnătura,
__________________ _______________________
CUPRINS
1.Introducere
2. Literatura de specialitate
2.1. Creditul în cadrul economie naționale
2.1.1. Definirea creditului bancar
2.1.2. Tipologia creditului bancar
2.1.3. Teorii privind creditarea
2.1.4. Rolul creditului bancar în economia contemporana
2.1.5. Costul creditului
2.1.6. Scadențare, rambursare, rescadențare, reșalonare și reactivarea creditelor
2.2. Politica de creditare a persoanelor juridice în cadrul S.C. Volskbank România S.A.
2.2.1. Categorii de credite acordate persoanelor juridice
2.2.2. Etapele de creditare
2.2.3.Garantarea creditelor
2.2.4. Costul și supravegherea bancară .
3. Metodologie și date
3.1. Sistemul bancar în România
3.2. Prezentare generală a S.C. VOLSKBANK ROMÂNIA S.A.
4. Rezultate
4.1. Profilul companiei și al sectorului
4.2. Analiza financiară a S.C. SAVEX S.A
5. Concluzii
6. Bibliografie
CREDITAREA PERSOANELOR JURIDICE ÎN PRACTICA
BĂNCII S.C. VOLKSBANK S.A
Rezumat: obiectivul științific al acestei lucrări este analiza din punct de vedere teoretic a importanței și rolului activității de creditare în cadrul sistemului economic național și a particularităților procesului de creditare al unei bănci, pornind de la modalitatea de investigare a unui dosar de creditare și odată cu aceasta, prezentarea etapelor practice de creditare a unei persoane juridice în cadrul băncii S.C. Volksbank S.A.
Cuvinte cheie: creditarea, facilitate revolving, riscuri bancare
Cod JEL: G21 – Băncile, instituțiile de depozitare, instituții de micro-finanțare, ipoteci
G32 – Politica de finanțare, riscului financiar și de management al riscului, capitalului și structura de proprietate, valoarea de firme
1. Introducere
Instituțiile bancare dețin un rol important în cadrul sectorului financiar, în buna funcționare a unităților economice și a economie în ansamblu, astfel că de-a lungul timpului a constituit o preocupare permanentă crearea unui sistem bancar funcțional, capabil să ofere o gamă largă de produse și servicii, care să satisfacă exigența tuturor potențialilor clienți, de la apariția primelor manifestări bancare până în prezent.
Lucrarea de față intitulată “Creditarea persoanelor juridice în practica băncii S.C. Volksbank S.A, ilustrează rolul activității de creditare în cadrul sistemului economic național. Actualmente creditele reprezintă cel mai important produs bancar, de aceea procesul de creditare reprezintă o preocupare continuă pentru managerii de bancă.
Lucrarea estre structurată pe patru capitole și anume:
Primul capitol face referire la structura lucrării și prezintă motivația alegerii temei.
În cel de-al doilea capitol abordează o serie de aspecte generale, cu privire la definirea creditului bancar, tipologia acestuia, rolul pe care creditul îl are în economia contemporană cât și aspecte legate de costul creditului. A doua parte face referire la elementele ce țin de politica de creditare a persoanelor juridice, elemente ce țin de etapele de creditare, de garanții și de controlul și de supravegherea bancară.
În capitolul al III – lea se face referire la sistemul bancar înainte și după anul 1990, la sistemul bancar după aderarea la Uniunea europeană, la cadrul legislativ, cât și la istoricul Băncii Volksbank, conducerea și organizarea băncii, cât și la ofertele pe care banca Volksbank le pune la dispoziția clienților săi.
Partea practică a acestei lucrări se regăsește în capitolul IV, și se face referire la procesul de acordare a unei linii de credit, persoanei juridice S.C. SAVEX S.A., pentru finanțare activitate curentă.
Lucrarea se încheie cu concluziile referitoare la rolul procesului de creditare, realizat de către băncile comerciale, în economie.
Am ales această temă în urma impactului pe care sistemul bancar îl are în întreaga economie, ținând cont faptul că o economie de piață nu poate funcționa fără bănci profitabile și bine consolidate. Odată cu dezvoltarea economiei și îmbunătățirea mediului de afaceri din România, sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare exponențială. În contextul provocărilor impuse de globalizare, procesul integrării europene, care este echivalent cu procesul de dezvoltare a României, nu poate fi realizat fără existența unui sistem bancar performant, care să facă față concurenței acerbe dintre țările lumii. Factorii determinanți ai economiei românești – tranziție, integrare, globalizare – oferă oportunități importante pentru creșterea performanțelor economico – financiare, realizarea de profituri suplimentare, dar și riscuri majore.
În cadrul economiei de piață creditul are o mare răspândire, el redând un mod de finanțare a indispensabilului de resurse în completarea celor proprii, iar în anumite cazuri poate alcătui singura origine de finanțare. Consider că nu este foarte important relieful pe care îl acoperă creditul în faza actuală daca el se reglează pe termen scurt, mediu sau lung. Băncile în țara noastră, radical restructurate, chiar dacă și-au compartimentat sfera de acțiune pe domenii diferite: aprovizionare, producție, investiții, comerț exterior, agenți economici de toate felurile, ele întocmescesc un adevărat circuit interbancar de natură să întrețină și să sprijine întreaga activitatea economiei naționale, dar și totodată să asigure cadrul necesar unei circulații monetare stabile.
A utiliza creditul în mod rațional și eficient constituie un puternic factor de diminuare a fenomenului infracțional și chiar de lichidare treptată a acestuia. Creditul bancar și în general activitatea băncilor implicate în toată activitatea vieții economice compune un domeniu distinct de favorabil nu numai pe plan economic, dar și social sau politic. De asemenea, este necesar ca pentru realizarea unei creșteri economice să se apeleze la credite decât să se aștepte o perioadă lungă de timp până când s-ar putea realiza fonduri particulare adecvate pentru capitalizarea beneficiilor.
Utilizând credite, agenții economici câștigă timp în lupta cu concurența, pot să-și adapteze operativ activitatea în conformitate cu cerințele piețe își printr-o activitate eficientă își creează și mijloacele necesare pentru rambursarea ratelor scadente și plata dobânzilor.
Procesele de creditare din economie, vor fi în permanență supuse perfecționării și modernizării, subordonate relațiilor dintre bănci și ceilalți agenți economici, instituindu-se într-un întins proces de colaborare, cu anumite rezultate propice pentru întreaga viață a tării.
2. Literatura de specialitate
2.1. Creditul în cadrul economiei naționale
Tot mai multe izvoare istorice atestă faptul că despre credite se poate vorbi începând cu mileniul al – II – lea î.Hr. Inițial, creditul a apărut în Orientul Mijlociu, fiind o îndeletnicire a marilor proprietari financiari. Apoi, sub forma comerțului cu bani, creditul a fost practicat de egipteni, fenicieni și, mai târziu, de greci și romani. În acea perioadă, din cauza lipsei acute de disponibilități bănești și a gradului înalt de risc, activitatea de creditare era una de tip cămătăresc, caracterizată prin practicarea unor dobânzi ridicate.
Manifestarea neîncrederi în activitatea de rambursare a creditelor a dus la constituirea unor importante garanți materiale, uneori până la concurența sumei angajate ca împrumut. În acest context era nevoie și de o oarecare încredere din partea împrumutătorului, aceea ca împrumutatul se va ține de cuvânt și va restitui creditul la data stabilită. Acest act de bună-credință este cel care, pe filieră latină, a dat și titulatura de credit (credium, credere = a crede). Totodată, debitorul era atent supravegheat de persoana creditorului în legătură cu rambursarea împrumutului. Uneori, cum se întâmpla în Roma Antică, în cazul nerambursării creditului, debitorul putea fi întemnițat sau supus unor pedepse fizice („partis secando”).
Creditul se identifică tot mai mult ca fiind comerțul cu bani, asimilat cu activitatea de intermediere a băncilor între posesorii de disponibilități bănești și ce doresc să utilizeze aceste mijloace bănești.
2.1.1. Definirea creditului bancar
Etimologic, cuvântul „credit” își are originea în limba latină „creditum = creditare”, ceea ce înseamnă „ a crede” sau „a avea încredere”, fapt ce scoate la iveală un element de ordin psihologic: încrederea celui care împrumută în cel pe care-l împrumută.
Noțiunea de „credit” desemnează operațiunile de finanțare ce pun în legătură directă un organism financiar (bancă sau altă instituție financiară) și un debitor. Operațiunea de creditare este o operațiune de schimb economic, care reprezintă transferul unui bun dintr-un patrimoniu în altul. Trăsătura specifică creditului este dată de faptul că se înlocuiește plata imediată cu o promisiune ulterioară de plată.,
Literatura de specialitate oferă diverse definiții ale conceptului de credit bancar. În România, definiția oficială a creditului este dată de legea bancară, astfel: „Creditul reprezintă orice angajament de punere la dispoziție sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenței unei datorii, în schimbul obligației debitorului la rambursarea sumei respective, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă, sau orice angajament de achiziționarea unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani.”(Legea nr. 227/2007)
Se stabilește astfel o relație bănească între o persoană fizică sau juridică ce acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie și o persoană fizică sau juridică ce primește împrumutul sau cumpără pe datorie. Cel ce acordă împrumutul (cu titlul rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi) se numește creditor, iar cel spre care se îndreaptă împrumutul se numește debitor. Acest împrumut devine simultan creanță a creditorului și obligație (bănească)., datorie a celui creditat (debitorului). Participanții la raportul de credit, creditorul și debitorul, sunt denumiți în literatura de specialitate cu termenul „subiecteunei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă, sau orice angajament de achiziționarea unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani.”(Legea nr. 227/2007)
Se stabilește astfel o relație bănească între o persoană fizică sau juridică ce acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie și o persoană fizică sau juridică ce primește împrumutul sau cumpără pe datorie. Cel ce acordă împrumutul (cu titlul rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi) se numește creditor, iar cel spre care se îndreaptă împrumutul se numește debitor. Acest împrumut devine simultan creanță a creditorului și obligație (bănească)., datorie a celui creditat (debitorului). Participanții la raportul de credit, creditorul și debitorul, sunt denumiți în literatura de specialitate cu termenul „subiecte ale raportului de credit”.
John Stuart Mill, poate cel mai influent gânditor liberal al secolului XIX – lea, filozof britanic și economist, afirmă despre credit că „reprezintă posibilitate de a folosi capitalul altuia”, sau „creditul nu reprezintă niciodată mai mult decât transferul unui capital dintr-o mână într-alta ”. (Cerna, S., 1996, pag 174)
2.1.2. Tipologia creditului bancar
Împrumuturile se emit și se contractează în diverse forme, atât pe piața internă, cât și pe cea externă și sunt însoțite de o serie de condiții. Operațiunile de credit pot fi clasificate în funcție de : (Berea, A., 2003, pag 235)
Debitor:
credite acordate persoanelor fizice (credite retail);
credite acordate societăților comerciale (credite corporate);
credite acordate persoanelor fizice autorizate;
credite acordate altor entități (instituții financiare, asociații, fundații etc.).
Dobândă:
credite cu dobândă fixă;
credite cu dobândă variabilă;
credite cu opțiune de dobândă.
Monedă:
credite în lei;
credite în valută.
Destinație:
credite pentru producție
credite pentru investiții;
credite de consum;
credite ipotecare.
Garanții:
credite cu garanți reale (mobiliare sau imobiliare);
credite cu garanți personale.
Termen de rambursare (durată):
credite pe termen scurt (până la 1 an);
credite pe termen mediu (1-5 ani);
credite pe termen lung (5-25 ani);
Creditele pe termen scurt, în funcție de destinație sunt de 6 feluri, pentru:
– aprovizionări in vederea constituirii de stocuri (materii prime, material etc.) necesară realizării și finalizării producției de mărfuri, executării de lucrări și prestări de servicii, comerț – care au desfacerea asigurată;
– credite pentru stocuri și cheltuieli sezoniere se acordă agenților economici care constituie astfel de stocuri(de produse agricole și alimentare);
– credite pentru producția de export și exportul produselor – se acordă din sursa băncii în următoarele condiții: contracte ferme la export și plata garantată (acreditive irevocabile). Creditul pentru exportul de produse se acordă pe baza documentelor care atestă livrarea produselor la export – pe perioada de la livrare până la încasare;
– credite speciale pe bază de hotărâri guvernamentale – au la bază convențiile încheiate de bancă cu BNR, MFP, și/sau alte ministere, se dau conform normelor metodologice emise de acestea;
– credite pe bază de plafon – se acordă agențiilor economici pentru completarea mijloacelor circulante;
– credite în așteptare pentru eliberarea scrisorilor de garanție bancară – pe termen până la 12 luni – pentru: aprovizionări cu materiale prime, material, energie, subansamblu, produse finite din țară și import, utilaje, plata taxelor vamale, TVA, participări la licitații, leasing etc.
Credite pe termen mediu și lung se acordă utilizarea unor obiective de investiții, respective:
– amenajarea, transformarea, reutilarea capacităților de producție, spații comerciale, de prestări servicii, precum și a clădirilor proprii sau închiriate;
– achiziționarea de animale de producție, reproducție și de tracțiune;
– achiziționarea unor tehnologi de vâr, linii de fabricații complexe;
– construirea de capacități de producție complete (fabrici, complexe comerciale, turistice , agricole);
– cumpărarea și construirea de locuințe proprietate personală de către persoane fizice;
Condiții obligatorii solicitate la acordarea acestor categorii de credite:
– 20-30% din valoarea investițiilor să fie acoperite din surse proprii de finanțare;
– profitul ce urmează să se realizeze și amortizarea se vor include în costuri, să permită rambursarea integrală a creditelor și dobânzilor aferente;
– să prezinte garanți asiguratorii.
Condiții suplimentare:
– autorizația de construcție;
– devizul de cheltuieli și graficul de eșalonare a lucrărilor;
– verificarea existenței surselor proprii de finanțare;
– verificarea datelor prezentate în documentația tehnico-economică a investiției.
Pentru a se pronunța asupra necesității, oportunității și eficienței precum și asupra respectării legislației în vigoare privind amplasarea și realizarea proiectului, banca va proceda la examinarea studiului de fezabilitate, având în vedere:
– eficiența proiectului – care va fi analizată prin compararea indicatorilor propuși cu indicatori obținuți la activități similare din cadrul aceluiași sector;
– situația capacităților de producție din zonă similar cu cele pentru care se solicită creditul (lipsa sau multitudinea acestora);
– condiții de asigurare a materiilor prime, materialelor și mărfurilor din țară și import, existența pieței de desfacere pentru produsele, serviciile sau mărfurile ce urmează a fi valorificate;
– dacă documentația tehnico-economică a fost întocmită sau analizată de societăți specializate, autorizate în acest sens.
Pentru creditele pe termen mediu și lung, la solicitarea debitorului se poate negocia acordarea unei perioade de grație privind rambursarea creditelor, astfel:
– de până la 1 an de la acordare pentru creditele pe termen mediu;
– de până la 2 ani de la acordarea pentru creditele pe termen lung.
În perioada de grație nu se stabilesc și nu se rambursează rate din credite, dar se calculează și se rambursează dobânzi.
2.1.3.Teorii privind creditarea
Operațiunile active reprezintă, în general, procesul de plasare a resurselor în diferite active purtătoare de dobândă pentru a optimiza profitul și pentru a reduce marja de risc, având ca obiectiv diminuarea pierderilor.
În dezvoltarea managementului bancar privind operațiunile active ale băncii s-au conturat 3 teorii: (Manolescu, GH., 2006, pag 157)
– teoria creditului comercial;
– teoria (doctrina) transferabilității;
– teoria veniturilor anticipate.
Teoria creditului comercial pornește de la necesitatea satisfacerii pozitive a cerințelor specifice fiecărei bănci: lichiditate sau profit, ținând seama de relația inversă de proporționalitate dintre cei doi termeni. În viziunea acestei teorii, banca trebuie să promoveze cu precădere creditele auto lichidabile angajate pe baza unor garanți reale (ex:cambii garantate la rândul lor cu valori materiale aflate în procesul de producție sau în stoc sub forma produselor finite).
Principiul prudenței este esențial în acordarea creditelor, anterior momentului acordării, ca și necesitatea efectuării unui control atent asupra naturii, calității și oportunității producției creditate.
Teoria(doctrina) transferabilității constă în modificarea structurilor de creditare ale băncii prin transformarea acestora , în depozite, în economii financiare sub forma hârtiilor de valoare (obligațiuni, bunuri de tezaur, părți sociale). Deținerea de obligațiuni (ca exemplu, face posibilă în orice moment obținerea de lichidități prin vânzarea acestora la bursă, ceea ce conduce la creșterea lichidității și în același timp, la micșorarea posibilității de a obține profit.
Un aspect negativ al acestei doctrine este faptul că o parte din resurse fiind angajate în deținerea de titluri (hârtii de valoare), rămân mai puține pentru creditarea agenților economici.
Teoria veniturilor anticipate încurajează banca în a considera creditele pe termen lung ca o potențială resursă de lichiditate, aceasta însemnând că resursele pe termen scurt pot fi angajate în credite pe termen lung deoarece aceasta asigură un însemnat aport la lichiditatea băncii prin faptul că debitorii rambursează creditul în rate, asigurând un flux conținu al plății către creditor.
Cele trei teorii, expuse sintetic, pot fi considerate în orice moment ca alternative, managementul activelor băncii poate utiliza fiecare din aceste teorii sau le poate aplica în paralel în funcție de conjunctură.
2.1.4. Rolul creditului bancar în economia contemporană
Rolul creditului poate fi privit prin prisma următoarelor direcții:
Prin prisma contribuției sale prin realizarea procesului de egalizare a ratei profitului, în sensul că el îndeplinește rolul de mijloc de redistribuire între ramuri ale capitalurilor disponibile;
Contribuția creditului în intensificarea procesului de concentrare a capitalului în sensul că procesul acumulării capitalului este favorizat prin credit;
Contribuția creditului în intensificarea procesului de centralizare a capitalului în sensul că accesul la credit este permis mai mult firmelor puternice. Ele fiind favorizate în lupta de concurență cu firmele mai mici și slabe;
Contribuția creditului în favorizarea speculației cu hârtii de valoare, în sensul că prin credite se pot cumpăra asemenea hârtii de valoare pentru a le revinde la cursuri superioare;
Contribuția creditului la ridicarea nivelului de trai al populației în sensul că prin credit se pot procura bunuri de valoare mare și folosință îndelungată.
Pentru ca rolul creditului să îndeplinească o funcție în mod concret și eficient, manifestându-și la maximum avantajele și diminuând pericolele și dezavantaje, este necesară întrunirea mai multor condiții obiective și subiective, care se pot grupa în cinci categorii:
– condiții de ordin juridic, legal referitoare la existența unui cadru juridic, a unor legi care să stabilească norme și reguli, cu precizie, neîndoielnic, măsurile de protecție acordate contractelor încheiate între creditor și debitor, procedurile de coerciție față de debitorii recalcitranți;
Condiții de ordin juridic, legal referitoare la existența unui cadru juridic, a unor legi care să reglementeze, cu precizie, neîndoielnic, valorile de protecție acordate contractelor încheiate între creditor și debitor, procedurile de coerciție față de debitorii recalcitranți, modul de lichidare a operațiunilor de credit ajunse în litigiu, astfel încât să crească încrederea agenților economici și să limiteze riscurile;
Condiții de ordin instituțional, infrastructural constând în existenta unui sistem de instituții și organisme solide, bine concepute, cu atribuții clare în efectuarea operațiunilor de credit, dar și în exercitarea reviziei asupra modului cum sunt respectate aceste atribuții;
Condiții de ordin social – politic, referitoare la existența cadrului general de liniște și pace social și politică, de stabilitate și continuitate macroeconomică, cât și la regimul politic existent și atitudinea lui față de economic, față de libera inițiativa, față de piață;
Condiții de ordin economic legate de situația de ansamblu a economiei naționale, de perspectivele ei, dar și de situația economică a momentului pe plan intern și internațional;
Condiții de ordin psihologic referitoare nu numai la nivelul de crezământ ca sprijin decisiv al creditului, ci și la comportamentul agenților economici, a întreprinzătorilor, dar si a populației în ansamblul ei. Nu putem face abstracție de inclinațiile diferitelor grupuri sociale despre economisire sau consum, spre investiții sau tezaurizare, de atitudinile populației în raport cu libera inițiativa, care țin de tradiții, de religie, de nivelul de cultură și de educație, de profesiunea și poziția social a fiecăruia.
Exprimând prin însăși natura lui amânarea plătii produselor, lucrărilor, serviciilor, creditul lasă posibilitatea agenților împrumutați, să-și creeze condițiile necesare desfășurării unei activități cu randament. În felul acesta, direct sau indirect, cheltuielile bugetului de stat sunt îndreptate în mai multe direcții ale dezvoltării economice, lăsând câmp larg de acțiune resurselor monetare temporar disponibile în economie.
2.1.5.Costul creditului; dobânzi și comisioane ce se încasează de bancă; mod
de calcul și încasare
Dobânzi
Dobânda reprezintă "interesul care stă la baza oricărei operațiuni de tip credit și constituie un cost (preț) al acesteia plătit de client".
Dobânzile ce se încasează de bancă:
se stabilesc de către Consiliul de Administrație al băncilor;
se pot modifica pe parcursul derulații creditului în funcție de evoluția dobânzii pe piața bancară;
pentru creditele pe baza de HG se practică dobânzile stabilite și se recuperează subvențiile.
Comisioanele:
se încasează în funcție de serviciile făcute clienților băncii;
se stabilesc de Consiliul de Administrate al băncii;
pentru acoperirea riscului, la acordarea de credite banca practică comisioane de risc care se negociază cu clienții.
Calculul și încasarea dobânzilor:
dobânzile la creditele acordate în lei clienților băncii, se calculează și se încasează lunar, cu prioritate din disponibilitățile existente în contul beneficiarilor de credite;
dobânzile și comisioanele datorate și neachitate din lipsa de fonduri în contul de disponibilități se trece la restanță;
dobânzile și comisioanele restante se vor încasa cu prioritate;
pentru creditele nerambursate la scadența, banca va încasa de la clienți dobânzi penalizatoare care se adaugă la dobânda curenta.
2.1.6. Scadențare, rambursarea, rescadențarea, reeșalonarea și reactivarea creditelor
Scadențare creditelor
Un credit poate fi prevăzut la rambursare în mai multe rate intermediare sau într-o singura rată finală.
Scadența unei obligații este momentul în care aceasta devine exigibilă prin împlinirea termenului stabilit în actul constatator al raportului juridic obligațional (contract, convenție, angajament), respectiv momentul în care creditorul are dreptul de a cere executarea ei, iar debitorul are obligația de a plăti. Scadentele creditelor pot fi intermediare și finale. Scadenta intermediară reprezintă termenul la care o parte (rata) din împrumut devine exigibila și trebuie rambursată.
Scadența finală este termenul la care ultima parte (rată) din împrumut (sau întreg împrumutul în cazul ratei unice) devine exigibil și trebuie rambursat. Scadentele intermediare și finale ale tuturor categoriilor de împrumuturi acordate de bancă vor fi consemnate, în mod obligatoriu în contractele de credit.
Scadențele creditelor se stabilesc în funcție de capacitatea de rambursare a clientului rezultată din cash-flow și având în vedere valorificarea și termenele de încasare a mărfurilor, produselor, lucrărilor creditate, după caz. Modul de stabilirea al scadentelor creditelor este prevăzut pentru fiecare tip de credit prin Normele metodologice de creditare ale băncii.
Rambursarea creditelor
La termenele scadente stabilite în contractele de credite încheiate de banca cu împrumutații, creditele devin exigibile și trebuie rambursate. Astfel, creditele se rambursează din contul curent al împrumutatului după cum urmează:
din disponibilitățile evidențiate în soldul creditor al contului curent;
prin debitul contului curent în limita nivelului liniei de credit aprobată.
La cererea împrumutaților, banca va putea utiliza disponibilitățile existente în contul curent pentru rambursarea cu anticipate a creditelor evidențiate în conturile de împrumut, în condițiile de costuri stabilite de bancă.
Pentru creditele restante, banca percepe dobânzi majorate diferențiate în funcției de serviciul datoriei.
Între încasarea comisioanelor, a ratelor din credite, a dobânzilor datorate la termenele stabilite, prioritate are încasarea comisioanelor și a dobânzilor datorate.
Ordinea încasării creanțelor bilanțiere cuvenite băncii este următoarea:
comisioane;
dobânzi în ordinea vechimii;
credite în ordinea vechimii.
În cazuri justificate, recuperarea creanțelor băncii evidențiate în conturi bilanțiere se poate realiza și într-o alta ordine conform limitelor de autoritate stabilită.
Rescadențarea , reeșalonarea și reactivarea creditelor
Rescadențarea reprezintă operațiunea de amânare a termenului de rambursare a unui credit prin modificarea scadentei intermediare la o dată viitoare față de cea stabilita inițial, fără însă a depăși termenul maxim de acordare a creditului respectiv. Tot rescadențare se consideră și prelungirea termenului de rambursare a scadenței finale a unui credit, dacă se încadrează în termenul de creditare stabilit pentru categoria respectiva de credit.
În cazuri justificate, banca poate rescadența creditele în sensul amânării sau prelungirii termenului de rambursare a acestora, prin una din următoarele variante, astfel:
a) amânarea termenului de rambursare a unuia sau cel mult două rate intermediare
în interiorul termenului inițial maxim aprobat;
b) amânarea de cel mult două ori a aceleiași rate intermediare în interiorul termenului inițial maxim aprobat;
c) modificarea o singură dat a termenelor și a sumelor ratelor de rambursare pentru întregul credit, cu încadrarea în termenul maxim de creditare aprobat.
Rescadențarea creditelor se aproba conform competentelor de aprobare a creditelor stabilite prin Normele metodologice de creditare ale băncilor.
Prin reeșalonare se pot prelungi sau amâna toate scadentele ratelor intermediare și finale, precum și modificarea cuantumului acestora în cadrul soldului total rămas de rambursat, cu depășirea termenului inițial aprobat, dar fără a se putea depăși termenele maxime de creditare, prevăzute de lege și de Normele metodologice de creditare ale băncii pentru respectivul tip de credit.
La reeșalonarea unui credit se vor avea în vedere situații deosebite, justificate economic, când împrumutatul se confruntă cu greutăți majore în rambursarea ratelor de credit și achitarea dobânzilor aferente.
Este admisă o singura reeșalonare a aceluiași credit. După reeșalonarea creditului nu se admit rescadențări. Centrala Băncii poate aproba, la propunerea sucursalelor județene, și alte reeșalonări ale unor credite.
Pentru creditele în lei și în valută reeșalonate, banca va percepe o dobânda majorată peste dobânda de bază curentă practicată la categoriile respective de împrumuturi, care se comunică prin instrucțiuni de lucru. Dobânda majorata se va percepe începând cu ziua aprobării reeșalonării împrumutului respectiv, care se va aplica la soldul rămas de rambursat.
Unitățile bancare teritoriale vor analiza cererile de rescadențarea și reeșalonare a creditelor depuse la bancă de împrumutați în timp util, înainte de scadența ratelor de credit respective. Noile scadențe și costurile aferente stabilite în urma rescadențării și reeșalonării vor fi consemnate într-un act adițional la contractual de credite / un nou contract de credit.
Prevederile privind rescadențarea și reeșalonarea de mai sus se aplică și la creditele provenite din transformarea în contracte de credit a acordurilor de garantare / avalizare, ca urmare a executării scrisorilor de garanție/contragarantei bancară / avalurilor. În cazul agenților economici la care, prin aplicarea programelor de redresare, restructurare, rentabilizare, a schimbărilor din cadrul acționariatului, a managementului, găsirii de noi piețe de desfacere, exista perspective de redresare a activității și de asigurare pe termen lung a unor rezultate pozitive, banca poate reactiva, la cererea agenților economici creditele restante, evidențiate în activul bilanțului.
Pentru creditele reactivate, banca va solicita garanții acoperitoare. La încheierea actelor adiționale /contractelor de credit, clientul va achita comisionul de analiză și comisionul de gestiune. La creditele în lei și în valuta reactivate, banca va percepe o dobânda majorată peste dobânda de bază curentă practicată la categoriile respective de împrumuturi, care se comunica prin instrucțiuni de lucru. Reactivarea creditelor restante evidențiate în activul bilanțului se aproba conform limitelor de autoritate de aprobare a creditelor stabilite.
2.2. Politica de creditare a persoanelor juridice în cadrul S.C. VOLKSBANK ROMANIA S.A.
Principalele categorii de clienți, persoane juridice, care pot beneficia de produse tip credit includ: regiile autonome, companiile și societățile naționale; societățile comerciale cu capital de stat și/sau privat; societățile comerciale cu capital integral străin sau mixt; societățile agricole cu personalitate juridică; unități ale administrației publice locale; fundații și alte organizații nonprofit; asociațiile de proprietari §ia alte forme de asociere prevăzute de lege; instituțiile de cercetări, organizațiile sindicale; alte persoane juridice.
2.2.1. Categorii de credite acordate persoanelor juridice
Creditele acordate persoanelor juridice se împart în trei categorii: credite pentru exploatare, credite pentru investiții și credite pentru operațiunile de leasing.
Creditele pentru exploatare "sunt cele care finanțează activele circulante ale societății comerciale. Când activele nu pot fi acoperite prin încasările de la clienți și debitori, iar fondul de rulment este insuficient societatea comercială va apela la un credit bancar pe termen scurt". (Heteș-Gavra, I., 2009, pg. 351)
Creditele pentru exploatare sunt de mai multe feluri, în funcție de durata sau obiectul lor:
Credite pe baza fluxului de lichidități (cash-flow)
Credite prin cont curent (linii de credit)
Credite de scant
Factoringul
Overdraftul (descoperitorul de cont)
Creditul pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere
Creditul sindicalizat
Creditele pentru investiții sunt acordate pe termen (1-5 ani) sau termen lung (5-25 ani). Banca finanțează 80% din valoarea investiției, restul de 20% trebuie sa fie asigurată din surse proprii ale investitorului.
Creditul de investiții este realizat pentru realizarea de noi capacități de producție sau extinderea / modernizarea celor existente, pentru cumpărarea de mașini, echipamente, utilaje, mijloace de transport.
Creditele de leasing se acorda de către bănci, pe termen mediu și scurt, societăților de leasing pentru bunurile care fac obiectul unui contract încheiat cu beneficiarul.
2.2.2. Etapele de creditare
Acordarea creditelor se realizează numai cu respectarea reglementările legale în vigoare, a documentelor normative interne și a competentelor interne de aprobare.
Creditele se acorda în moneda locală și în toate divizele cotate de către Banca Națională a României, în condițiile de cost stabilite de către Comitetul de Direcție al Băncii. Deviza unui credit se stabilește în funcție de cererea clientului, luând în considerare specificul activității acestuia și riscul de schimb sub-adiacent.
Prețul creditului se stabilește de către instituția de credit, prin negocierea cu clientul și reprezintă remunerarea instituției de credit pentru riscul asumat. Astfel spus, decizia de creditare implica asumarea răspunderii instituției de credit față de clienții săi. Până în momentul aprobării creditului, o societate trebuie să parcurgă următoarele etape:
Depunerea cererii de creditare de către persoana juridică.
Analiza societății comerciale de către instituția de credit VOLKSBANK
Procesul de analiză, cuprinde două faze: analiza formală și analiza de fond.
Analiza formulă urmărește inventarierea tuturor documentelor care însoțesc cererea de credite, verificarea conținutului acestora și a corelațiilor dintre diferiți indicatori. Se va urmări, de asemenea, și concordanța datelor cuprinse în documentele prezentate cu evidența unității și cu raportările efectuate către organele fiscale, precum și modul de organizare și conducere a evidenței contabile.
Analiza de fond constă în verificarea și interpretarea unor indicatori economici și financiari pe baza datelor din cererea de credite și a situațiilor financiare din dosarul de credite. Pentru agenții economici cu personalitate juridică, se va determina grupa de bonitate în care aceștia se încadrează, pe baza indicatorilor financiari determinanți.
Analiza societății comerciale din punct de vedere tehnic
Analiza cade în sarcina responsabilului tehnic al băncii – inginerul evaluator și presupune la rândul său, evaluarea tehnică a afacerii precum și evaluarea garanțiilor materiale.
Analiza societății din punct de vedere economico – financiar
Principali indicatori sunt lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea, gradul de îndatorare, serviciul datoriei.
Prezentarea garanțiilor aferente creditului
În vederea evitării unor riscuri de neîncasat a creditelor acordate, managementul bancar se va asigura ca solicitanții sa dispună de posibilități de restituire a creditelor în condițiile desfășurării unei activități normale, precum și pentru recuperarea acestora în situațiile în care împrumutații nu-și execută obligațiile din diverse cauze.
Încadrarea în grupe de bonitate
Prin analiza conjugata a rezultatelor obținute de către specialiștii băncii, pe parcursul etapelor de analiză mai sus prezentate, se stabilește bonitatea agentului economic solicitant de credite.
Bonitatea reprezintă un indicator sintetic al performantelor economico-financiare și nefinanciare ale agenților economici, în funcție de care, aceștia sunt încadrați în vederea acordării creditului, în mai multe grupe denumite categorii de performanță.
Elaborarea deciziei de creditare
Decizia reprezintă o veriga în procesul de creditare fiind un moment crucial al acestui proces. Luarea unor decizii corespunzătoare, prin care să se asigure conducerea optimă a unei activități de creditare, reprezintă rezultatul unui proces complex: cunoașterea solicitantului de credit, evaluarea garanțiilor acestuia, precum și analiza viabilității afacerii propuse spre creditare.
Acordarea creditelor
După aprobarea cererilor de credite de către Comitetele de credite sau Direcțiile din cadrul centralelor băncilor, în limitele de competent stabilite prin normele interne, se trece la etapa acordării creditelor.
Plățile din aceste credite pot începe numai după semnarea contractului de credite, întocmirea tuturor documentelor legale privind constituirea garanțiilor asiguratorii acceptate de banca și prezentarea polițelor de asigurare a acestora la o societate româneasca de asigurări cu cesiunea drepturilor de creanță în favoarea băncii. Plata creditelor se va face fie integral, la o anumită dată, fie eșalonat, în transe, conform prevederilor din contractul de credite și a gajurilor de acordare și rambursare, anexe la contract.
2.2.3. Garantarea creditelor
În vederea evitării unor riscuri în rambursarea creditelor acordate, banca se va asigura ca solicitanții să dispună de posibilități de restituire a creditelor în condițiile desfășurării unei activități normale, precum și pentru recuperarea acestora în situațiile în care împrumutații nu-și execută obligațiile din diverse cauze.
Garanțiile se împart în: garanții reale, garanții personale și garanții colaterale.
Asigurarea activelor luate în garanție
În scopul diminuării riscului în activitatea de creditare, instituțiile de credit solicită clienților să asigure bunurile aduse în garanție la societăți de asigurare – reasigurare agreate. În acest sens, după semnarea documentului contractual între bancă și împrumutat, înainte de efectuarea operațiunii bancare tip credit, împrumutații sunt obligați să prezinte polițele de asigurare (în original) pentru bunurile cu care au garantat creditele obținute de la bancă.
Drepturile din polițele de asigurare vor fi cesionate în favoarea băncii. În caz de daună, unitățile bancare teritoriale vor confirma în scris, la cererea societarilor de asigurare -reasigurare, dacă clienții în cauză îndeplinesc/nu îndeplinesc condițiile pentru plata despăgubirilor cuvenite conform clauzelor contractuale. Dacă clienții înregistrează datorii restante față de bancă mai vechi de 30 zile din credite și/sau dobânzi sau pentru cei pentru care a fost declanșata procedura judiciară de recuperare a creanțelor, sumele din despăgubire vor fi utilizate de bancă pentru recuperarea creanțelor restante.
Bunurile trebuie asigurate pe toată perioada de creditare, pentru riscurile specific fiecărei categorii. Pentru bunurile la care societățile de asigurare – reasigurare încheie contracte numai pe o perioada limitata (de regula un an) împrumutatul se va obliga prin documentul contractual încheiat cu banca să reînnoiască asigurarea înainte de data expirării poliței. În plus, băncile au obligația de a verifica respectarea obligației împrumutatului de reînnoire a contractelor de asigurare ale bunurilor luate în garanție, în situația în care durata de creditare este mai mare decât cea de asigurare.
În ceea ce privește valoarea de asigurare pentru bunurile luate în garanție, aceasta trebuie să corespundă cu valoarea la care bunurile în cauză au fost acceptate în garanția creditelor (valoarea admisă în garanție). Se va urmări ca valoarea asigurată sa fie cel puțin egală cu valoarea creditului și a dobânzilor aferente.
După prezentarea poliței de asigurare, banca va trebui sa analizeze valabilitatea acesteia, riscurile pe care le acoperă polița, valoarea asigurată, durata asigurării, limitările impuse de societatea de asigurări și, dacă este prevăzuta, valoarea francizei (partea din valoarea pagubei care va fi suportată de asigurat). Astfel, principalele riscuri pe care trebuie sa le acopere polițele de asigurare sunt:
la clădiri: incendiu, cutremur, trăsnet, explozie, inundații, prăbușiri sau alunecări de teren, etc.;
la utilaje: echipamente și active curente constituite drept garanție: deteriorări sau pierderi cauzate de incendiu, jaf, inundații sau pagube accidentale;
la autovehiculele luate în garanție trebuie să se încheie asigurarea facultativă de tip CASCO, riscurile asigurate în acest caz sunt: furtul, accidentele;
– la stocurile (inclusiv cele pe recolta viitoare) luate în garanție se va urmări asigurarea acestora pentru toate riscurile.
La acordarea creditelor pentru (pre) finanțarea exporturilor, în lei și valută, se va solicita împrumutaților să se asigure împotriva riscului de țară (cu excepția țărilor din categoria A, nominalizate de BNR) și împotriva riscului comercial. Prin asigurarea riscului comercial se acoperă: insolvabilitatea comparatorului, întârzierea prelungită în efectuarea plații după expirarea termenului contractual, neacceptarea de către comparatorul extern a bunurilor livrate, etc.
Polițele de asigurare în original vor fi păstrate la dosarul de credit pe toată durata creditării, până la rambursarea integral a creditului și plății dobânzii aferente, administratorii de credite urmărind în permanență reînnoirea acestora, achitarea de către împrumutat a primelor de asigurare precum și menținerea unei valori asigurate cel puțin egală cu suma împrumutului rămas de rambursat. În situația în care împrumutații nu vor prezenta la timp polițele pentru reînnoirea asigurării, băncile au obligația de-ai înștiința în scris, atrăgându-le atenția că nerespectarea acestei obligații atrage după sine aplicarea prevederilor în contractual de credit bancar.
2.2.4.Controlul și supravegherea bancară
Potrivit legii și statutului propriu de organizare și funcționare, banca are dreptul să verifice la agenții economici beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, constituie și păstrează garanțiile creditelor, respectă normele de lucru ale băncii și clauzele din contractele de credite în vederea asigurării rambursării la scadența a împrumuturilor și plata dobânzilor.
Banca are obligația de a verifica permanent respectarea obiectului creditat prin vizarea de către inspectorul de credite a documentelor prezentate la plată.
Lunar, inspectorul de credite verifică garanțiile atât faptic (la fața locului) cât și scriptic pe baza prezentării documentelor contabile.
Verificarea faptică urmărește:
verificarea prin sondaj sau dacă este posibil, în totalitate, a existenței efective a bunurilor luate în garanție;
modul de depozitare, păstrare și conservare a bunurilor luate în garanția creditelor.
Verificarea scriptică se efectuează lunar asupra evidenței contabile, tehnico-operative și statistice a agenților economici beneficiari de credite, urmărindu-se:
– reflectarea corectă în evidența contabilă a bunurilor ce constituie garanția creditelor acordate;
– concordanța datelor din evidențe cu cele efective constatate pe teren.
Constatările rezultate cu ocazia verificării lunare, faptice și scriptice, a garanției creditelor se vor consemna în procese-verbale încheiate de bancă cu agenții economici în cauză. În cazul în care agenții economici au utilizat unele bunuri luate ca și garanție în procesul de producție sau le-au înstrăinat, sau degradat, se va solicita agenților economici să le înlocuiască imediat cu alte bunuri din activul societăți, acceptate de bancă; dacă agenții economici refuză, se vor lua măsuri pentru sistarea creditării, iar creditele deja angajate se vor rambursa; de asemenea, în cazuri mai deosebite, se va trece la executarea silită.
În vederea asigurării la termen și integral a creditelor acordate, unitățile băncilor vor supraveghea, pe întreaga perioadă de utilizare, până la rambursarea integral a creditelor, dobânzilor și comisioanelor, respectarea de către împrumutat a tuturor clauzelor prevăzute în contract.
O obligație de maximă răspundere este legată de urmărirea și verificarea existenței permanente a bonității împrumutatului, pe tot parcursul perioadei de creditare. O atenție deosebită va fi acordată modului cum se elaborează bugetul de venituri și cheltuieli.
Pe întreaga perioadă de creditare se va urmări reînnoirea contractelor de asigurare pentru bunurile gajate și ipotecate și cesionarea în favoarea băncii a drepturilor de despăgubire rezultate din aceste contracte.
Pe parcursul procesului de creditare, unitățile bancare vor verifica modul în care agenții economici respectă destinația creditului, cum se evidențiază în evidența contabilă operațiunile de acordare, utilizare și rambursare a creditelor.
În cazul furnizării de către împrumutat a unor date nereale, unitățile bancare vor putea anula sau reduce cuantumul creditelor aprobate, după săvârșirea unei date de înștiințare prealabilă de minim 5 zile, care trebuie să fie comunicată în scris creditorului.
De asemenea, în cazul în care împrumutatul a încălcat prevederile contractului de împrumut sau dacă situația economică și financiară este compromisă, banca va lua măsuri de întrerupere imediată a creditării. (Silberstein, L, (2005), Controlul administrativ și supravegherea bancară)
3 . Metodologie și date
3.1. Sistemul bancar din România
Sistemul bancar este definit ca fiind ansamblul instituțiilor a căror funcție principală este crearea banilor (Cosma, D., Donath, L., 1996, pag 78). De regulă, el cuprinde următoarele instituții: Banca Centrală, băncile comerciale și băncile cu statut legal special. Banca Centrală creează bani sub formă de numerar și bani de cont, în timp ce celelalte bănci creează doar bani de cont.
Sistemul bancar din Romania înainte de anul 1990
Sistemul bancar din perioada anterioara anului 1990, era format dintr-un număr redus de bănci, toate fiind instituții de stat în afara de Banca Națională, mai funcționau Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni, fiecare desfășurând o activitate deosebit de specializată, pe sectoare economice. Aceasta conduce la concluzia ca sistemul bancar din aceea perioada se caracteriza printr-o sectorizare accentuată.
Banca Națională desfășura o activitate specifică unei bănci centrale, dar, în același timp, derula și operațiuni specifice unei bănci comerciale. Pe lângă funcția de unică banca de emisiune a țării, asigură îndeplinirea politicii statului în domeniul monetar și al creditului. Ea organiza și coordona circulația băneasca din țară, coordona ansamblul activității de acordare a creditului pe termen scurt și de decontare în economic, acorda credite celorlalte bănci specializate, organiza execuția de casă a bugetului de stat. Banca Națională dispunea de o puternica rețea de unități operative (sucursale, filiale).
Prin aceste unități desfășura întreaga gamă de operațiuni bancare (din categoria celor derulate în aceea perioadă), pentru toate sectoarele economiei naționale, cu excepția operațiunilor bancare care se adresau domeniilor de activitate ale celorlalte bănci specializate existente în sistem. Băncile specializate dețineau, fiecare, monopolul activității bancare pentru un anumit sector economic, sectorul ,,clienți particulari" (persoane fizice) nefiind inclus în activitatea bancară. Singura institute ce opera în acest domeniu era Casa de Economii și Consemnațiuni.
Banca de Investiții (BI) era o bancă de stat specializată în finanțarea și creditarea investițiilor. Ea concentra principalele surse de finanțare interne a acestora: alocațiile de la buget, fondurile de amortizare și partea din beneficiile planificate ale întreprinderilor, destinate investițiilor. Banca de Investiții era cea care verifica studiile tehnico-economice referitoare la proiectele de investiții, înainte ca acestea să fie propuse spre aprobare, urmărind și controlând, după aprobare, modul de realizare a acestora.
Banca pentru Agricultură și Industria Alimentară (BAIA) înfăptuia politica statului în domeniul creditării, finanțării și decontării producției agricole, prelucrării acesteia, investițiilor și circulației mărfurilor din agricultura, industria alimentară și domeniul apelor. În același timp, această bancă colecta și distribuia fondurile bugetare destinate activității de profil și acorda credite de producție, pe termen scurt, întreprinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producție și producătorilor cu gospodării individuale. BAIA aproba propunerile de investiții ale întreprinderilor și cooperativelor, controlând, ulterior, execuția planurilor financiare și de investiții.
Banca Romana de Comerț Exterior (BRCE) era instituția centrala de stat specializată în efectuarea operațiunilor financiar-bancare cu străinătatea. în acest scop, BRCE organiza și efectua încasări și plăți privind operațiunile de comerț exterior, administra disponibilitățile în mijloace de plată străine, cumpăra și vindea, în țară și străinătate, valută, efecte de comerț, titluri și obligațiuni străine. În acest scop, BRCE încheia angajamente de corespondent cu bănci și instituții financiare străine, primea și acorda credite în valută, dar și în străinătate, pe bază de convenții sau alte înțelegeri, acorda credite în valută unităților economice române (cu activitate de comerț exterior) și societăților mixte, cu sediul în tară.
BRCE emitea, de asemenea, efecte de comerț în favoarea unor beneficiari din străinătate și accepta efecte de comerț trase asupra sa. Totodată, analiza (garanta) și gira efectele de comerț emise de terți, acorda și primea garanții pentru angajamente de plată în străinătate.
Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC) deținea monopolul operațiunilor bancare cu populația. Activitatea CEC se concentra în atragerea economiilor bănești ale populației, păstrarea lor și efectuarea decontărilor în legătura cu acestea. În acest scop, derula următoarele activități: depuneri și restituiri privind economiile populației, operațiuni de consemnare, acordarea de credite populației pentru construirea și cumpărarea de locuințe și pentru cumpărarea de autoturisme, efectuarea de operațiuni privind execuția de casă a bugetului de stat, în legătură cu încasarea impozitelor și taxelor de la populație, alte încasări și plăți, deservire – pe linie bancară – a unităților economice și organizațiilor care își păstrau mijloace bănești în conturi, la CEC. (Heteș-Gavra, I., 2003, pag 164)
Reforma sistemului bancar după anul 1990
Începând din anul 1990, sistemul bancar a fost supus unui intens proces de restructurare, în vederea susținerii tranziției la economia de piață. Restructurarea și dezvoltarea sistemului bancar românesc este un proces amplu și complex, desfășurat, în principal, pe două laturi: cea instituțională și cea funcțională.
Astfel, restructurarea instituțională a sistemului bancar a cuprins, pe de-o parte, reorganizarea Băncii Naționale și transformarea acesteia într-o adevărată bancă centrală, iar pe de alta parte, dezvoltarea unei rețele de bănci comerciale.
Prin noua legislație bancară, Banca Națională a României a fost degrevată de toate activitățile specifice băncilor comerciale, acestea fiind preluate de o bancă nou înființată – Banca Comercială Română.
Conform legislației, celelalte bănci sunt constituite ca societăți comerciale pe acțiuni a căror activitate are ca obiective principale atragerea de fonduri de la populație și agenții economici, acordarea de credite și efectuarea unei game largi de servicii bancare.
Tipuri de instituții financiare/bănci
Știind varietatea de bănci care operează într-un sistem bancar nou și destul de performant, este foarte important de cunoscut care sunt normele potrivit cărora acestea sunt ierarhizate și tipurile în care sunt împărțite. Fiecare criteriu de repartizare sistematică răsfrânge o anumită specializare. Deși, modul de clasificare și criteriile par a fi aceleași în sistemele bancare din diferite țări, apar unele nuanțe în modul de abordare a acestei probleme și, deci, particularități în definirea unui anumit tip de bancă.
În literatura de specialitate și în practica bancară internațională se întâlnesc, în principal, următoarele tipuri de bănci: (Berea, A., 2004, pag 126)
banca centrală – institute bancară aflată în fruntea aparatului bancar, cu rol de observare și organizare a relațiilor monetar-financiare ale unui stat, atât pe plan intern, cât și în relațiile cu alte sisteme monetare;
bănci comerciale – denumirea generică, dată celorlalte bănci (altele decât banca centrală).
Denumirea de bănci comerciale se justifică pe de o parte prin concurența pe care și-o fac reciproc pentru a atrage și reține clientela, iar pe de altă parte prin rolul pe care și-1 asumă de a finanța operațiunile comerciale curente (spre deosebire de cele ,,private" care finanțează cu precădere operațiuni cu caracter excepțional).
Băncile comerciale își desfășoară activitatea atât pe plan intern, cât și internațional. Activitatea lor este diversă și se axează, în principal, pe: atragerea depozitelor și acordarea de credite, acceptarea de depuneri de la alte bănci sau firme, operațiuni valutare pentru persoane fizice și juridice, plasamentul fondurilor, finanțarea transferulilor comerciale externe.
Băncile comerciale sunt foarte diversificate, ele putând fi diferențiate după tipul operațiunilor sau sfera teritorială de cuprindere. De aceea, adesea denumirea de bancă comercială este asociată unui termen care ii definește specificul. Astfel, sunt: bănci universale și bănci specializate.
bănci universale – sunt denumite acele bănci care efectuează toate operațiunile bancare și care nu își limitează activitatea la anumite sectoare (in România, societățile bancare sunt, prin lege, bănci universale);
bănci specializate – este denumirea generică pentru a desemna băncile comerciale sau instituțiile de tip bancar care, de regulă, alături de operațiuni bancare de bază, dezvoltă preponderent operațiuni bancare de un anumit tip sau într-un anumit domeniu.
Tipuri de bănci comerciale specializate:
banca agricolă – acordă credite și alte facilități financiare și de plată unităților agricole, pentru cumpărarea de terenuri și utilaje agricole, îngrășăminte, etc.;
banca de investiții – acordă credite, pe termen mediu și lung, întreprinderilor industriale (uneori și din alte ramuri economice), de regulă pentru investiții, procurându-și fondurile pe baza unor forme de economisire pe durate mai îndelungate decât cele obișnuite;
banca ipotecară – acorda împrumuturi pe termen lung garantate cu o ipotecă asupra imobilelor deținute de debitori;
banca de export-import – creditează pe diferite termene, producătorii/exportatorii autohtoni, pentru a-i sprijini în activitatea de promovare a produselor țării respective pe piețele externe; garantează creditele externe; efectuează operațiuni de casa în favoarea importatorilor și exportatorilor, etc.;
banca internațională – bancă comercială cu numeroase sucursale în alte țări și pentru care operațiunile externe joacă un rol important, dacă nu chiar preponderant. Termenul de bancă internațională este utilizat și pentru instituții financiar-bancar inter-guvernamentale al căror capital provine din două sau mai multe țări și a căror activitate specifică se desfășoară la nivel internațional sau mondial, depășind granițele unei țări (de exemplu Banca Reglementelor Internaționale, Banca Europeană pe Reconstrucție și Dezvoltare – BERD, Banca Mondială, etc.). Aceasta precizare este făcuta pentru a delimita sensul utilizării termenului de bancă internațională în funcție de mediul economic în care funcționează.
băncile de depozit – realizează cea mai mare parte a activității lor pe plan intern prin atragerea ,de depozite și acordarea de credite financiare persoanelor private. În Franța, băncile comerciale se numesc bănci de depozit. În SUA și Germania aceste bănci se ocupa și de emisiunea de plasarea hârtiilor de valoare și acordarea de credite având drept gaj hârtiile de valoare;
băncile de accept – sau casele de accept (in engleză "Accepting Houses" sau "Merchant Banks") sunt instituții bancare care susțin. prin semnătura lor, titluri de credit (cambia, bilete la ordin) trase de exportatorii autohtoni asupra importatorilor străini, iar titlul de credit astfel acceptat, devine negociabil;
case de emisiune – (in engleza "Issuing Houses") sunt instituții bancare care
asigura plasarea pe piață a unor emisiuni de hârtii de valoare (acțiuni, obligațiuni); în Anglia aceste instituții sunt considerate "merchant banks", în timp ce în SUA sunt calificate drept "bănci de investiții".
Sistemul bancar după aderarea României la Uniunea Europeană
Pe parcursul anului 2007, dat fiind noul statut al României ca țara membră a Uniunii Europene, competiția din sistemul bancar s-a accentuat sensibil, conducând la transformări structurale. Principalele modificări înregistrate în anul 2007 în sistemul bancar din Romania au fost următoarele (Banca Națională a României, Raport anual 2007):
autorizarea funcționării Băncii Millenium, membră a grupului portughez cu același nume;
deschiderea a trei sucursale ale unor instituții de credit străine: Fortis Bank (Belgia), La Caixa (Spania) și Finicredito (Portugalia);
fuziunea prin absorbție de către Banca HVB Țiriac a Băncii UniCredit România, noua entitate desfășurându-și activitatea sub numele UniCredit Tiriac Bank;
încetarea activității Băncii Blom Bank Egypt și transferul acesteia către Blom Bank France Paris, Sucursala Romania;
schimbarea denumirii în cazul a trei bănci: Finansbank Romania a devenit Credit Europe Bank, Mindbank a luat numele ATE Bank România, iar Romexterra Bank și-a schimbat denumirea în MKB Romexterra Bank;
deschiderea în Cipru a unei sucursale aparținând Băncii Transilvania.
ulterior aderării României la UE și liberalizării pieței serviciilor, un număr de 230 de instituții străine au notificat intenția de a desfășura activitate bancară pe teritoriul României, dintre care 212 sunt instituții bancare, 3 instituții financiare nebancare și 15 instituții emitente de monedă electronică.
singura modificare survenită pe parcursul anului 2010 în structura sistemului bancar românesc a constat în începerea activității, în luna mai, a Garanti Bank S.A. – persoană juridică romană – și preluarea de către aceasta a activității sucursalei din Romania a Garanti Bank International N.V. în consecință, numărul sucursalelor băncilor străine s-a diminuat cu o unitate, ajungând la nouă entități, în timp ce numărul băncilor autohtone a crescut de la 32 la 33 de entități.
modificările apărute la nivelul acționariatului pe parcursul anului 2011 și în primul semestru al anului 2012 nu au produs mutații majore în structura sectorului bancar românesc. Comparativ cu anul 2010, numărul instituțiilor de credit s-a redus ca urmare a transferului activității sucursalei Anglo-Romanian Bank către BCR, în trimestrul III din 2011, cu efecte asupra indicatorilor statistici aferenți sucursalelor băncilor străine. În sistemul bancar românesc activează 40 de bănci, dintre care: 26 cu capital majoritar privat străin, 4 cu capital majoritar privat autohton, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat, 8 sucursale ale băncilor străine; acestora li se adaugă și o organizație cooperatistă de credit .Pe parcursul anului 2011, un număr de 18 instituții de credit din UE au notificat BNR intenția de a oferi în mod direct servicii financiare pe teritoriul României, în baza pașaportului european.
Tabelul 1. Componența sistemului bancar romanesc pe forme de proprietate (număr de bănci la sfârșitul perioadei)
Sursa: BNR, Raport Anual 2012
Cota de piață din punct de vedere al activelor a băncilor cu capital majoritar străin a continuat trendul descendent din 2011, atingând valoarea de 81,2 la sută la finele primului semestru din 2012. Reducerea cotei de piață s-a datorat, în principal, vânzărilor de active imobilizate și neperformante în contextul restructurărilor bilanțiere.
Tabelul 2. Ponderea în total active a băncilor
(la sfârșitul perioadei)
Sursa: BNR, Raport Anual 2012
Figura 1. Ponderea în total active a băncilor
(la sfârșitul perioadei)
Sursa: BNR, Raport Anual 2012
Cadrul legislativ
Asupra mediului bancar acționează două categorii de factori: (Chirlesan, D., Cocris, V., 2009, pag 174 )
politica economică a statului, respectiv care se realizează prin intermediul politicii financiare, monetare, fiscale, de credit și valutare, în scopul realizării obiectivelor propuse de executiv și
reglementările bancare, ca formă de intervenție directă a autoritarilor bancare, care îmbracă mai multe trăsături a căror apreciere trece prin analiza obiectivelor urmărite de către acestea și efectele acestora asupra strategiei bancare.
Cu privire la cel de-al doilea factor, reglementarea sistemului bancar românesc, acesta contribuie la dezvoltarea sănătoasă a relațiilor din mediul bancar și al societății în general și a apărut ca urmare a faptului că societatea a conștientizat necesitatea existentei unui sistem bancar coerent și stabil.
Cu scopul creării unui sistem bancar românesc modern, care să respecte toate obiectivele fundamental prezentate anterior, au fost elaborate legi în concordanța cu directivele bancare ale Uniunii Europene, cele mai importante dintre acestea fiind: (Banca National a României, www.bnr.ro)
pentru reglementarea activității desfășurate de Banca Națională a României – Legea nr.312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 30 iunie 2004);
pentru reglementarea instituiților de credit – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, abrogată, completată și modificată prin Legea nr. 227 din 4 iulie 2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 27 decembrie 2006 și respective nr. 480 din 18 iulie 2007);
pentru reglementarea falimentului instituțiilor de credit – Ordonanța Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul instituțiilor de credit aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 / 01 / 2004 și respective nr. 579 din 30/2004);
pentru limitarea riscului de credit la creditele acordate persoanelor fizice – Regulamentul nr. 3 / 2007 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 14 martie 2007) modificat și completat prin Regulamentul nr. 11 / 2008 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 22 august 2008).
Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României abrogă și înlocuiește Legea 1017 1998 și prevede faptul ca Banca Naționala a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în alte localități din țară.
Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Principalele atribuții ale BNR sunt:
elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționari a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
administrarea rezervelor internaționale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și susținerea stabilității prețurilor.
Legea nr 312 / 2004 prevede obligatoriu ca pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, BNR și membrii organelor sale de conducere să nu solicite sau să primească instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate, cu scopul păstrării independentei totale ale acestora.
Principala funcție a Băncii Naționale a României ca bancă centrală, este cea de unică instituție autorizată sa emită însemne monetare, sub forma de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.
Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 227 din 4 iulie 2007, abrogă și înlocuiește Legea 58 /1998.
Prin aceasta ordonanță se realizează implementarea în legislația națională a Directivei nr. 2006 / 48 / CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de către instituțiile de credit și a Directivei nr 2006 / 49 / CE privind adecvarea capitalului firmelor de investiții și instituțiilor de credit. Aceste directive transpun la nivel comunitar, cu unele diferențe ce țin de specificul pieței interne, prevederile referitoare la noile cerințe de capital agreate la nivelul Comitetului de la Basel pentru Supravegherea Bancară și cunoscute pe plan internațional sub denumirea de Noul Acord de Capital-Basel II.
Ordonanța reglementează condițiile de acces la activitatea bancară și de desfășurare a acesteia pe teritoriul României, supravegherea prudențiala a instituțiilor de credit și a societăților de servicii de investiții financiare și supravegherea sistemelor de plăti și a sistemelor de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare.
Astfel, în vederea desfășurării activității în România, flecare instituție de credit trebuie să dispună de o autorizație potrivit prezentei ordonanțe de urgenta, Banca Națională a României fiind cea care stabilește prin reglementări și notifică Comisiei Europene condițiile în care poate acorda autorizație și documentația care trebuie să însoțească cererea pentru obținerea autorizației.
Banca Națională a României nu poate acorda autorizație unei instituții de credit, dacă aceasta nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului inițial cel puțin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei a 5 milioane euro.
Un aspect foarte important prevăzut de aceasta ordonanță constă în faptul că instituțiile de credit trebuie să-și organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase, cu cerințele legii și ale reglementarilor emise în aplicarea acesteia.
Instituția de credit este obligată sa păstreze confidențialitatea asupra tuturor faptelor, datelor și informațiilor referitoare la activitatea desfășurată, precum și asupra oricărui fapt, dată sau informație, aflate la dispoziția sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relațiile personale sau de afaceri ale clienților ori informații referitoare la conturile clienților – solduri, rulaje, operațiuni derulate – la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienții.
În scopul asigurării stabilității și siguranței activității desfășurate și/sau a îndeplinirii obligațiilor asumate, fiecare instituție de credit trebuie să mențină un nivel adecvat al fondurilor sale proprii. Astfel, acestea trebuie să dispună de strategii și procese interne formalizate, solide, eficiente, și complete de evaluare și menținere în permanență a nivelului, structurii și distribuției capitalului, care, din perspectiva instituției de credit, sunt considerate adecvate pentru acoperirea tuturor riscurilor la care aceasta este sau poate fi expusa (riscului de credit, riscului de piață, riscului operațional sau orice alt tip de risc), într-un mod corespunzător naturii și nivelului acestor riscuri.
Banca Națională a României poate stabili prin reglementări și alte cerințe de natură prudențiala, precum și nivelul de aplicare al acestora la instituțiile de credit. Aceste cerințe pot viza, fără a fi limitative, următoarele:
riscul de lichiditate;
operațiunile instituției de credit cu persoanele aflate în relații speciale cu aceasta;
externalizarea activităților instituției de credit;
calitatea activelor și provizioane;
– modificările operate la nivelul instituției de credit fața de condițiile care au stat la baza autorizării acesteia.
În scopul asigurării disciplinei și transparentei pieței, instituțiile de credit trebuie să facă publice date și informații referitoare la activitatea desfășurată.
În concluzie, atât Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României cât și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului aprobată, completat își modificată prin Legea nr. 227 din 4 iulie 2007 an fost elaborate în concordanță cu directivele bancare ale Uniunii Europene, înlocuind vechea legislație din domeniul și reprezintă pașii importanți aiv pregătirii României în vederea participării în spațiul financiar unic al acesteia.
3.2. Prezentarea generală a S.C. VOLKSBANK ROMANIA S.A.
Denumire și forma juridică: S.C. VOLKSBANK ROMANIA S.A.
Sediul social: Sos. Pipera 42, etaje 3-8, 10, Sector 2, București
Numărul din Oficiul Registrului comerțului: J40/58/2000
CUT: 12564356
Capitalul social subscris și vărsat: 903.154.800 RON;
COD SWIFT: VBBUROBU.
Volksbank Romania S.A. (,,Banca") a fost înființată în ianuarie 2000 ca persoană juridică romană și a fost autorizată de Banca Națională a României să desfășoare activități în domeniul bancar. Banca și-a demarat activitatea în mai 2000 și activitatea desfășurata de aceasta se referă la operațiuni bancare cu persoane fizice și juridice din România.
Activitatea principală a Băncii consta în furnizarea de servicii bancare destinate sectorului retail, întreprinderilor mici și mijlocii și marilor companii. Acestea includ: deschideri de conturi, atragere de depozite, finanțări pentru activitatea curentă și pentru investiții, transferuri bancare interne și externe, operațiuni de schimb valutar, garanții bancare, credite documentare etc. Banca deține o participație de 100% din capitalul social al VBRO Services S.R.L., care a fost dobândită în 2007 la înființarea filialei. Banca și filiala sa întocmesc situații financiare consolidate pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2010.
Banca este deținută în proporție de 43% de statul austriac , iar restul pana la 99,05 % de Volksbank International AG (Austria), cu sediul social în Kolingasse 14-16, 1090 Viena, Austria. În cadrul Volksbank International AG acționarul majoritar este Osterreichische Volksbanken-AG cu 51% (prin VBI Beteiligungs GmbH).
Sediul social al Băncii este: Șoseaua Mihai Bravu nr. 171, București, sector 2, Romania. Sediul real al Băncii este: Bd. Dacia nr. 79, București, sector 2, România. Banca își desfășoară activitatea prin intermediul sediului său social localizat în București și prin cele 131 de sucursale și agenții în toate județele țării , locurile de munca au fost reduse de la 803 in 2010, la 533 in 2013. Banca este administrată în sistemul dualist de un Consiliu de Supraveghere format din 5 membri și un Directorat format din 6 membri.
Scurt istoric al S.C. Volksbank Romania S.A.
Osterreichische Volksbanken – AG (OVAG), a fost înființat în Austria în anul 1922 ca institute centrală a mai multor cooperative de credit regionale organizate pe sistemul Schulze-Delitzsch. În 1850 Hermann Schulze-Delitzsch a conceput un sistem deosebit de avantajos, prin care micii meșteșugari aveau acces la resurse financiare fără a plăti dobânzi covârșitoare. Astfel s-a născut prima cooperativă de credit, cunoscută sub numele de Volksbank.
În 1859, la numai 9 ani după lansarea primei cooperative de credit erau deja înființate 183 de Volksbanken-uri, cu 18.000 de membrii în Prusia de Est și Saxonia. De-a lungul istoriei lor de peste 150 de ani, nici una dintre aceste băci nu a dat faliment.
Pe piața româneasca, Volksbank România activează cu succes, din luna mai a anului 2000, principalul acționar al băncii, începând din octombrie 2011, fiind VBI Beteiligungs GmbH, care a preluat participațiile deținute de Volksbank International.
Lider pe piețele în curs de dezvoltare, OVAG a fost una din instituțiile bancare care au început extinderea în Europa Centrală și de Est încă din 1991. Volksbank International AG (VBI), cu sediul în Viena, Austria, este deținută în procent majoritar de OVAG (51%), acțiunile ramase fiind deținute în mod egal de băncile germane DZBank / WGZ Bank și de banca franceză Banque Federale des Banques Populaires (ambele 24,5%). VBI administrează o rețea de succes cu peste 500 filiale în 9 țări central și esteuropene: Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, Croația, România, Bosnia Herțegovina, Serbia și Ucraina. Din 2007 activele bilanțiere totale însumează 9,5 miliarde de EUR. Mai mult de 5000 de angajați oferă o gama completă de produse și servicii bancare pentru clienții persoane fizice și companii.
În 2007 Volksbank International AG a intensificat cooperarea cu parteneri austrieci, germani, francezi, italieni introducând CEE UNLIMITED. Având scopul de a facilita tranzacțiile, acest serviciu pune la dispoziție funcționari bancari, know-how și instrumentele necesare pentru începerea și gestionarea unei afaceri în Europa Centrala si de Est. Clienții (în principal IMM-uri) beneficiază de acces la servicii bancare avantajoase prin rețeaua CEE în limbă maternă.
Unul dintre variatele servicii oferite prin CEE UNLIMITED este CEE ACCOUNT OPENING (DESCHIDEREA CONTULUI CEE). CONTRACTELE CEE BILINGVE (in germană, engleză sau italiană și în limba locală respectivă) simplifică operațiunea de deschidere a conturilor. Clienții au acces imediat la contul lor fără inconvenientul unor formalității prelungite sau întârzieri care nu sunt necesare.
Unități specializate furnizează servicii personalizate în domeniul leasing-ului, de administrarea fondurilor, în domeniul imobiliar, de asigurări și al investițiilor bancare.
Valorile cele mai ridicate sunt calitatea profesională a serviciilor oferite de dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung cu clienții. Astfel prin CEE UNLIMITED, Volksbank International asigura servicii prin intermediul cărora clienții internaționali se simt "ca acasă" făcând afaceri în exterior.
2.2.2. Organizarea și conducerea S.C. Volksbank SA.
Conducerea Volksbank este asigurată de Consiliul de Administrație, Președinte și vice-președinți, care sunt membrii executive ai Consiliului de Administrație. Consiliul de Administrație este un organ deliberativ care se întrunește lunar sau ori de cate ori este necesar. Membrii Consiliului de Administrație pot fi numai persoane fizice.
Consiliul de administrare și directorii, au competențele și atribuțiile prevăzute de legislația aplicabil societăților comerciale și sunt responsabili de aducerea la îndeplinire a tuturor cerințelor prevăzute de Legea nr. 227 / 2007.
Consiliul de Administrație, este, în prezent, alcătuit din 6 membri, persoane fizice, aleși de către Adunarea Generală a Acționarilor pentru un mandat de 4 ani, fiind reeligibili. Consiliul de Administrație alege președintele dintre persoanele desemnate de Adunarea Generala a Acționarilor Băncii, care au calitatea de membri executivi ai Consiliului de Administrație, căruia îi stabilește competentele. Competentele Consiliului de Administrație constau în administrarea operațiunilor curente ale Băncii (www.volksbank.ro).
În prezent Volksbank – Administrația Centrală este organizată în patru divizii principale: "Retail", "Trezorerie și piețe de capital", "Corporații", ,Operațiuni și IT". Fiecare dintre aceste divizii este alcătuită din mai multe direcții, care la rândul lor, pot fi alcătuite din mai multe departamente, fiecare dintre ele având competente și responsabilități specifice.
Direcții și Departamente
Divizia Retail – reunește mai multe direcții (Marketing Consumer, MM, Carduri, Dezvoltare și Management produse, și Consumer Risk precum și din Aria Canale de Distribuție).
Direcția trezorerie și Piețe de Capital – este alcătuita din Direcția Arbitraj și Trezorerie, Departamentul Middle Office și Direcția Managementul Bilanțului și Portofoliului. Divizia Trezorerie și Piețe de Capital, supraveghează, de asemenea, activitatea Volksbank Capital & Investment SA.
Divizia Corporații – este alcătuita din Direcția Corporații Mari și Multinaționale, Direcția Corporații, Direcția Instituții Financiare, Direcția Sector Public, Direcția Cash Management, Direcția Credite pentru Corporații, Direcția Finanțări Structurate și Project Finanțe.
Divizia Operațiuni și IT – este formată din: Direcția Prelucrarea Tranzacțiilor, Direcția Back-Office, Direcția Informatică și Comunicații, Direcția Organizare, Direcția Logistică, Direcția Securitate Bancara și Direcția Achiziții.
Ofertele și clienții S.C. Volksbank S.A.
În prezent, S.C. Volksbank S.A. desfășoară o gama variată de operațiuni în România oferind un pachet complet de servicii:
produse bancare pentru IMM-uri și Corporate;
produse bancare pentru Microîntreprinderi;
produse bancare pentru Persoane Fizice Autorizate;
produse bancare pentru Persoane Fizice.
Produse bancare pentru IMM-uri și Corporate.
Oferta diviziei de servicii bancare pentru companii este foarte diversificată, cuprinzând Produse de Creditare, Produse și Servicii de Cash Management, Finanțare Comerț, Produse de Trezorerie și Administrare Lichiditate, Managementul lichidităților, Afaceri prin internet banking.
S.C. Volksbank S.A. oferă o gama variată de produse de creditare în vederea satisfacerii nevoilor CLENȚILOR de producție și investiții în condiții flexibile și avantajoase în RON, EUR, USD (firma trebuie să aibă încasări în moneda respectivă). S.C. Volksbank S.A. are o abordare flexibilă pentru identificarea celor mai bune soluții financiare pentru clienții săi.
Aceasta oferă clienților facilități de credit pe termen scurt, mediu lung, în lei sau în valută, cu rate de dobândă fixă sau variabilă. Oferta de creditare variază de la creditările simple până la tranzacțiile structurate, în funcție de complexitatea afacerii clientului, oferind o gamă variată de facilități de finanțare, cu termene de plată diferite.
Facilități pe termen scurt
•Overdraft clasic:
Este o linie de credit cu o limită aprobată ce permite rambursarea automată, totală sau parțială pe măsura încasărilor/ creditorilor din contul curent la care este setată această facilitate de overdraft.
•Capital de lucru revolving (CLASIC):
Facilitatea este destinată finanțării capitalului de lucru în special pentru acoperirea nevoilor de trezorerie curente generate de ecartul dintre data încasărilor de la clienți și data plaților către furnizori pentru materiile prime/mărfurile necesare în activitate (inclusiv unui ciclul de fabricate, dacă este cazul, precum și perioada de rotate a stocurilor).
Este o linie de credit cu o limită aprobată și se poate utiliza și pentru preluarea unor clienți cu structuri de finanțare pe termen scurt existente în alte instituții de credit.
Se poate utiliza și pentru achitarea datoriilor curente/ restante, caz în care întreaga sumă restantă va fi plătita din prima tragere. Se poate utiliza și pentru retrageri în numerar, în limitele prevăzute de lege.
Facilități pe termen scurt și mediu
• Capital de lucru multi-moneda (MULTY FX):
Facilitatea este destinată îndeosebi finanțării activității de import/export dar și activității curente a împrumutatului. Se poate utiliza și pentru preluarea unor clienți cu structuri de finanțare pe termen scurt existente în alte instituții de credit, dar și pentru achitarea datoriilor curente/ restante, caz în care întreaga sumă restantă va fi plătita din prima tragere. Se poate utiliza și pentru retrageri în numerar, în limitele prevăzute de lege .
• Capital de lucru scop multiplu ("UMBRELA"):
Oferă flexibilitatea utilizării cash si/sau non-cash răspunzând atât nevoilor curente de trezorerie ale clientului (facilitate cash, cât și finanțării tranzacțiilor, contractelor comerciale (de regulă facilitate non-cash) ori de câte ori acestea apar.
Facilități pe termen mediu și lung
• Creditul de investiții – ACTIVE FIXE:
Finanțare pentru achiziții sau construcții de mijloace fixe an scopul susținerii / extinderii activității curente.
• Creditul de investiții ,,DEZVOLTARE" (tehnologie & echipamente & reamenajare):
Finanțare pentru achiziții de tehnologii, echipamente sau reamenajarea construcțiilor existente în scopul susținerii / extinderii activității curente.
• Credit achiziție părți sociale/acțiuni „ Shares acquisition":
Finanțare pentru achiziții de parți sociale acțiuni, în scopul preluării controlului majoritar sau al unui control semnificativ asupra companiei achiziționate prin intermediul finanțării.
4. Rezultate
Acordarea unui credit (facilitate) revolving pentru finanțare activitate curentă
În prezenta lucrare s-a luat cu caracter didactic, un caz de Raportare anuală prin Situații financiare anuale în forma prescurtată, în care cifrele sunt reale și s-a dat o interpretare științifică conform cerințelor OMFP nr. 40 din 15 ianuarie 2013 privind încheierea exercițiului financiar pe anul 2012, situație în care s-a luat în analiză formularul 10 – Bilanț prescurtat; formularul 20 – Contul de Profit și Pierdere; formularul 30 – Date Informative și formularul 40 Situația activelor imobilizate.
Societatea pe acțiuni este constituită conform cerințelor capitolului IV din Legea nr. 31 / 1990 republicată privind societățile comerciale, care cuprinde secțiunea I – Despre acțiuni, Art. 91 -109 inclusiv, secțiunea a II – a – Despre Adunările Generale, Art. 110-136 inclusiv, secțiunea a III – a – Despre administrarea societății, Art. 137-158 inclusiv și respectiv secțiunea a IV- a – Auditul financiar, auditul intern și cenzorii, care se regăsește la Art. 159 -166 inclusiv.
În speță, din analiza documentelor existente și puse la dispoziție de către administratorul în exercițiu, Dl. Popescu Ion, rezultă că entitatea juridică pe care am luat-o în analiză pentru prezentul studiu de caz, răspunde cerințelor legale prezentate mai sus, astfel că documentele create de unitatea analizată, se afla în concordanță cu capitolele referitoare la societatea pe acțiuni, documente care sunt arhivate conform cerințelor Legii nr. 1671996, Legea Arhivelor.
Studiul analizat, privind activitatea de creditare a persoanelor juridice, se referă la cazul unei societăți comerciale S.C. SAVEX S.A, cu sediul în Timișoara, care, prin reprezentantul său legal, Dl. Popescu Ion, se adresează băncii Volksbank solicitând informații cu privire la condițiile acordării unui credit (facilitate) revolving pentru finanțare activitate curentă.
Linia de credit nu reprezintă un credit propriu-zis, sunt pur și simplu bani pe care banca ii pune la dispoziție persoanelor juridice pentru orice oportunitate de dezvoltarea a unei afaceri. Banii pot fi folosiți pentru finanțarea nevoilor curente de capital de lucru, fructificarea oportunităților care pot să apară într-o afacere.
În urma discuției, solicitantului i se prezintă informații mai detaliate cu privire la condițiile de creditare, precum și la gama de produse și servicii ale băncii. Condițiile generale ale băncii Volksbank pentru acordarea acestui tip de credit sunt:
banca acordă această facilitate clienților săi pentru a-și finanța nevoile de capital circulant;
plafonul maxim al creditului nu poate depăși 20% din cifra de afaceri anuală realizată de client în exercițiul financiar încheiat;
termenul maxim de acordare este de 1 an;
rambursarea creditului se face integral la maturitate;
structura garanțiilor solicitate: minim 75% garanții imobiliare;
gradul de acoperire cu garanții a creditului: 140%.
În urma discuțiilor purtate cu inspectorul de credite, se demarează procesul de acordare a creditului, care, presupune parcurgerea mai multor etape.
Într-o primă etapă, inspectorul de credite îi înmânează solicitantului cererea de credit (Anexa nr. l). Cererea de credit oferă informații cu privire la:
Solicitant: S.C. SAVEX S.A., reprezentant legal Popescu Ion și Popescu George;
Destinația creditului: finanțare activitate curentă;
Suma: 210.000 RON;
Durata: 12 luni;
Garanții:
Ipoteca rangul I asupra imobilului situat în Timișoara, Bld. Take Ionescu, Sc. A, nr. 11, ap.9, în suprafața de 135.36 MP, CF nr. 4XYZXO-C1-U9, proprietatea S.C. SAVEX S.A.;
Bilet la ordin în alb, stipulat fără protest, emis de S.C. SAVEX S.A., în favoarea Băncii S.C. VOLKSBANK SA- Sucursala Timișoara, avalizat de Popescu Ion și Popescu George, în calitate de garanți.
Ipoteca mobiliară asupra disponibilităților în lei și valută aflate în conturile curente deschise pe numele S.C. SAVEX S.A. la Banca Comercială S.C. VOLKSBANK S.A – Sucursala Timișoara, în vederea garantării obligației de plată a creditului precum și a comisioanelor și dobânzilor aferente, înscrisă la Arhiva de Garanții Mobiliare.
Tot în cadrul cererii mai există și:
declarație/acord cu privire la faptul că societatea nu are la data prezentei contractate credite si/sau scrisori de garanție bancară etc., de la instituții de credit (bănci, cooperative de credit); societatea nu are la data prezentei angajamente față de instituții de credit (bănci, cooperative de credit) asumate pentru terțe persoane juridice sau fizice în calitate de garant.
o declarație privind apartenența la Grupuri, părți corelate și legăturile cu personalul Băncii din care reiese că: societatea nu aparține nici unui Grup de clienți aflați în legătură cu personalul Băncii; societatea nu este parte corelată a Băncii; printre membrii Grupului de clienți aflați în legătură din care face parte societatea, nu se regăsesc persoane care au calitatea de salariat al Băncii sau care sunt membre a familiei unui salariat al Băncii.
La cererea de credit se vor atașa: bilanțul contabil (Anexa nr.2), Contul de Profit și Pierdere 2 ani (Anexa nr.3), Bugetul de venituri și cheltuieli pe total activitate pentru determinarea fluxului de numerar pe total activitate (Anexa nr.4), precum și balanțele de verificare a conturilor pe ultimele două luni.
După primirea cererii de creditare, și a anexelor sale, inspectorul de credite înregistrează cererea și o supune analizei organului cu limita de autoritate de aprobare, care, în funcție de competență, își dă aprobarea de principiu.
Într-o a doua etapă, inspectorul de credite, procedează la evaluarea situației societății S.C. SAVEX S.A., prin prisma informațiilor cu caracter juridic, economico-financiar și nonfinanciare.
În ceea ce privește informațiile de natură juridică, reprezentantului legal al societății i se solicită procesul-verbal al Adunării Generale a Asociaților (Anexa nr.5), din care rezultă împuternicirea D-lui Popescu Ion în calitate de Director General, și a D-lui Popescu George în calitate de Director General Adjunct, pentru semnarea documentelor necesare obținerii facilității revolving în valoare de 210.000 RON, inclusiv ipotecarea imobilului în acest scop, cât și Certificatul de atestare fiscală eliberat de Ministerul Finanțelor Publice prin care se certifică că persoana juridică S.C. SAVEX S.A. nu figurează în evidentele cu obligații de plată către bugetul de stat.
De asemenea, ofițerul de credite consultă Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Județean Timiș, care emite un Certificat, din care rezultă următoarele date despre S.C. SAVEX S.A.:
informații de identificare: sediul (localitatea Timișoara, str. Bld. Take Ionescu, nr. 11, sc A), nr. de ordine în Registrul Comerțului J35/XYZ/1993, stare firmă (funcțiune), forma juridică (SA), durata societății (nelimitată);
capitalul social și structura acestuia: 25.000 lei, număr parți sociale 25
asociații societarii și aportul la capital: Popescu Ion (10.000 RON, număr părți sociale 10), Popescu George (5.000 RON, număr părți sociale 5), Cismaș Vasile (5.000 RON, număr părți sociale 5), Fotău Ana (5.000 RON, număr parți sociale 5);
administratorii societății: Popescu Ion și Popescu George (durata mandatului 4 ani);
domeniile de activitate: 7.022 – Activități de consultanța pentru afaceri și management.
Pe baza datelor existente despre solicitantul de credit, consilierul juridic al băncii își prezintă opinia juridică privind funcționarea și reprezentarea societății.
Un alt aspect important tine de modul de derulare a unor relații de credit anterioare, iar pentru a se verifica dacă S.C. SAVEX S.A figurează în evidența Centralei Riscurilor Bancare (CRB) și a Centralei Incidentelor de Plăti (CIP), inspectorul de credite face o consultare în acest sens. Din răspunsul dat de cele două organisme printr-un raport, rezultă că S.C. SAVEX S.A, nu figurează în evidentele acestora cu raportări/întârzieri la credite sau incidente de plăti majore (Anexa nr. 6 și Anexa nr. 7).
Luând în calcul informațiile pozitive obținute de la Centrala Incidentelor de Plăti și Centrala Riscurilor Bancare, în continuare se va proceda la evaluarea performantelor financiare și nefinanciare ale solicitantului. În ceea ce privește analiza economico-financiară, documentul analiza financiară, pe baza datelor din bilanțul contabil (Anexa nr.2) și contul de profit și pierdere (Anexa nr.3), sintetizează o serie de aspecte cu privire la: cifra de afaceri, principalii clienți, creanțe de încasat, stocul de mărfuri, principalele active corporale și financiare, capitalurile proprii, costul bunurilor vândute și datoriile pe care le are societatea, profitabilitatea, etc. La fiecare dintre acești indicatori inspectorul de credite face comentarii (atunci când este cazul). Analiza aspectelor nonfinanciare, care vizează ca aspect principal credibilitatea clientului, se face întocmind Profilul companiei și al sectorului, care conține date privind:
acționariatul societății;
aspecte privind managementul, experiența profesională a acestuia:
activitatea de bază și activitățile secundare ale societății – scurta descriere a acestora;
informații despre piața pe care activează clientul;
relațiile clientului cu banca.
4.1. Profilul companiei și al sectorului
Societatea comercială cu denumirea generică "S.C. SAVEX S.A.", este persoană juridică romană cu capital autohton privat, integral vărsat față de cel subscris prin actul constitutiv cu cifra de control, care reprezintă capitalul social subscris și vărsat în sumă de 126.224 RON.
Capitalul social subscris și vărsat este în sumă de 126.224 RON, sumă care corespunde cu cifra de control din bilanțul, respectiv situațiile financiare anuale în forma prescurtata, depuse la 31.12.2012 la Organul Teritorial Fiscal, unde entitatea juridică își are sediul social.
Controlul administrării patrimoniului este asigurat de către o Comisie de Cenzori formată din 3 membrii titulari și tot atâția membrii supleanți, din care unul este expert contabil, care îndeplinește cerințele Art. 161 din Legea nr 31/1990 republicată.
Sediul social este în Timișoara, Bld. Take Ionescu, nr. 11, sc. A, ap. 9, cu contract de comodat, având structura numerică și nominală a acționarilor, înscrisă în Registrul special ce se ține de către administratorul în exercițiu conform cerințelor Art. 177 lit. a, din Legea nr. 31 / 1990 republicată, situație care corespunde întrutotul, cu Certificatul Constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, care răspunde la cerințele acestui articol și cuprinde: "numele și prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acționarilor cu acțiuni nominative, precum și vărsămintele făcute în contul acționarilor. Evidența acțiunilor tranzacționate pe o piața reglementată /sistem alternativ de tranzacționare se realizează cu respectarea legislației specifice pieței de capital".
Tabelul 3. Elemente de identificare ale companiei
Tabelul 4. Acționariatul S.C. SAVEX S.A.
Modificări în structura acționariatului
Nu este cazul
Tabelul 5. Conducerea executivă
Modificări în structura conducerii executive
Nu este cazul
Descrierea activităților companiei
"S.C. SAVEX S.A.", se află printre primele firme de consultanță înființate după anul 1990. În cadrul firmei lucrează specialiști din diverse domenii, cu calificare profesională de excepție, cu experiență bogată în elaborarea lucrărilor de specialitate. De asemenea, firma colaborează cu succes cu universitățile și cu instituțiile publice din Timișoara fiind organizați pe următoarele direcții de specialitate:
direcția evaluări, expertize tehnice;
direcția avize/acorduri/autorizații;
direcția financiar contabilă;
direcția lichidări societăți comerciale.
S.C. SAVEX S.A., a avut o contribuție importantă în privatizarea societăților cu capital majoritar de stat, din toate domeniile, în principal în zona de vest a țării. Având în vedere necesitatea acută de consultanță, atât pentru continuarea procesului de privatizare cât și pentru integrarea României în structurile Uniunii Europene, perspectiva societății este de a-și infinita puncte de lucru în marile orașe ale tarii. Totodată, având în vedere ponderea veniturilor din consultanță în Uniunea Europeană, din total PIB, S.C. SAVEX S.A., va continua eforturile pentru recunoașterea importantei deosebite a serviciilor de consultanță, atât pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM) cat și pentru corporații mari.
Pe parcurs firma a ajuns de la 8 la 11 salariați în 2012, în creștere cu trei față de anul precedent 2011. Activitatea se desfășoară pe o suprafață de 135.36 MP, toate activitățile desfășurându-se pe str. Bld. Take Ionescu, nr. 11, Sc. A, Timișoara. Ultima vizită la sediul companiei a avut loc în februarie 2013.
Obiectul principal de activitate conform CAEN, îl reprezintă "Consultant pentru afaceri și management" și cuprinde, în principal, următoarele:
întocmirea actelor de constituire a unei firme noi prin avocați de prestigiu;
consultanță economico-financiară;
întocmire bilanț;
expertize financiar-contabile;
consultant pentru privatizarea societăților comerciale;
consultanță în management și marketing;
planuri de afaceri, reprezentarea proiectelor la bănci și montaje financiare între producători, clienți și bănci;
studii de fezabilitate;
divizări de societăți comerciale;
fuziuni de societăți comerciale;
evaluări și reevaluări de active și societăți comerciale;
evaluări bunuri pentru asigurări, credite bancare, leasing, taxe și impozite conform standardelor internaționale de evaluare;
evaluarea pentru raportarea financiară conform standardelor internaționale de contabilitate IAS 16;
reorganizări și lichidări de societăți comerciale;
documentații tehnice pentru obținerea: acordului / autorizației de mediu, avizului / autorizației de gospodărire a apelor, avizului / autorizației de prevenire și stingere a incendiilor;
studii de evaluare a impactului asupra mediului;
bilanțuri de mediu nivel 0,1 și 2, evaluări de risc, programe de conformare;
monitorizarea factorilor de mediu;
consultanță tehnică în domeniile: gospodărirea apelor, protecția mediului, apărarea împotriva incendiilor, apărarea civila;
notificare, politică de prevenire accidente, raport de securitate, plan de urgență internă;
consultanță pentru implementarea; sistemelor de management de Calitate, conform ISO 9001:2000, sistemelor de management de Mediu, conform ISO 14001:2004;
diligențe, de §șantier;
documentații tehnice pentru intabularea terenurilor și/sau a clădirilor în Cartea Funciară.
Tabelul 6. Informații despre piața pe care activează clientul
Tabelul 7. Relația cu Banca S.C. Volksbank Romania S.A.
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
4.2. Analiza financiară a S.C. SAVEX S.A.
Analiza economico-financiară și calculul indicatorilor de bonitate, este cea mai importantă etapă în analiza documentației de credit, alături de analiza nonfinanciară. Prin aceasta analiză banca urmărește existența capacității de rambursare a împrumutaților pe întreaga perioadă de ereditare, atât în cea ce privește creditul propriu-zis, cât și dobânzile și comisioanele aferente.
CIFRA DE AFACERI ȘI ACTIVELE CIRCULANTE
Cifra de afaceri
În formularul 20, respectiv Contul de Profit și Pierderi la 31.12.2012, cifra de afaceri a fost de 793.750 lei, de asemenea în creștere cu 12,7% față de anul precedent 2011, în sumă de 704.405 lei. Aceasta cifră de afaceri corespunde cu veniturile din activitatea de bază, la care se mai adăugă alte venituri din exploatare în sumă de 7.227 lei, rezultând total venituri din exploatare în sumă de 800.977 lei. Cheltuielile totale din exploatare au fost în suma de 765.330 lei, rezultând un profit în sumă de 35.647 lei (800.977-765.330), la categoria venituri din exploatare minus cheltuielile de exploatare. La categoria cheltuielilor financiare se înregistrează o pierdere de 12.412 lei, deoarece veniturile totale financiare au fost de numai 38 lei, iar cheltuielile totale financiare au fost de 12.450 lei (38-12.450), astfel că profitul se diminuează de la 35.647 la 23.235 lei (35.647-12.412). La profitul brut în sumă de 23.235 lei, s-a aplicat cota de impozitare aferentă anului 2011, conform Codului de procedură fiscală rezultând suma de 7.102 lei, care este constituită în contul contabil 691 și a rezultat profit net în sumă de 16.133 lei (23.235-7.102), în scădere față de anul precedent când a fost 77.053 lei, cu o diferență de 60.920 lei.
În anul 2013 cifra de afaceri a fost în sumă de 347.989 lei, în scădere comparativ cu 2012, când cifra de afaceri a fost în sumă de 793.745 lei, scădere care s-a simțit datorită datelor înregistrate pană la data de 30.04.2013, conform Situației clienților și furnizorilor.
Tabel 8. Cifra de afaceri 2012-2013
Cifra de afaceri a S.C. SAVEX S.A. este ascendentă, evoluând de la un an la altul datorita noilor colaborări încheiate cu diferite societăți comerciale din țară:
CA 2010 – 700.349 lei;
CA 2011 – 704.405 lei;
CA 2012 – 793.750 lei.
La data de 30.04.2013, total creanțe de încasat de la clienți, conform tabelului nr.8, este în sumă de 398,725 lei, în creștere comparativ cu 2012 când creanțele au fost în sumă de 379.369, menținând aceeași tendință comparativ cu 2011, când au fost în suma de 322.542.
Tabel 9. Creanțe 30.04.2013
În tabelul nr. se observă că, sumele care trebuiesc încasate de la clienți au o valoare mai mare pe intervalul de pana la 30 zile, având un procent de 87%, fiind urmată de intervalul 120-180 zile cu un procent de 12%.
Tabel 10. Structura creanțelor pe termene
ACTIVUL FIX
Formularul 40 privind Situația activelor imobilizate la data de 31.12.2012, cuprinde la categoria imobilizări necorporale suma de 9.568 lei ca total din categoria "alte imobilizări". Imobilizările corporale cuprind suma de 347.510 lei, care are în component sa terenuri în sumă de 721 lei, construcții în sumă de 228.000 lei, instalații tehnice și mașini în sumă de 87.445 lei și alte instalații, utilaje și mobilier în suma de 31.344 lei.
Tabelul 11.Principalele active fixe corporale și financiare
La formularul 30 ca Date informative la data de 31.12.2012, se constată că unitatea a avut un profit de 16.133 lei, iar ca plăți restante din cele două categorii în sumă totală de 96.988 lei, a înregistrat pentru activitatea curentă suma de 84.863 lei, iar pentru investiții suma de 12.125 lei, care se încadrează la categoria peste 30 de zile, iar pe categorii pentru activitatea curentă s-a constatat pentru furnizori restanți suma de 11.734 lei. Numărul mediu de salariați a fost în creștere cu trei, respectiv 11 salariați pe 2012 față de 8 salariați în anul precedent 2011.
La categoria Alte informații, s-au constatat imobilizări financiare în suma de 4.899 lei ca fiind provenite din anul precedent rezultată din acțiuni necotate emise de rezidenți. Creanțele comerciale sau avansurile acordate furnizorilor și alte conturi asimilate au fost în sumă de 206.205 lei în creștere cu 38,7 %, față de 148.691 lei cât era în anul precedent. Prin inventarierea realizată conform cerințelor Art. 7 din Legea nr 82/1991 republicată, a rezultat un sold în casă de 1.845 lei, iar în bănci în suma de 15.289 iei. Datoriile totale au fost de 254.762 lei în creștere față de anul precedent cu 24,3% față de 204.955 cât era în anul precedent..
Situația amortizării activelor imobilizate cuprinde suma totală de 145.939 lei din care la imobilizările necorporale suma de 8.782 lei, iar la imobilizările corporale suma 137.157 lei.
CAPITALURILE PROPRII
Din situațiile financiare anuale în formă prescurtată, așa cum ele au fost create conform cerințelor OMFP nr OMFP nr. 40 din 15 ianuarie 2013 pentru anul financiar 2012, și validate de către unitatea teritorial fiscală, la 31.12.2012, S.C. SAVEX S.A., a înregistrat Total Capitaluri în sumă de 358.359 lei în creștere cu 4,7 % față de anul precedent când capitalurile au fost de 342.225 lei, sume înscrise în formularul 10, rândul 39, cu corelațiile cerute de legislația în materie, astfel încât după auditarea acestora nu sau constatat deficiente semnificative.
La 31.12.2011 valoarea lor a fost de 358.399 lei compus din:
126.224 lei capital social;
16.133 lei profit;
17.912. valoare în creștere față de 31.12.2011 datorită creșterii rezervelor de la 11.697 lei la 17.912 lei.
COSTUL BUNURILOR VÂNDUTE
Costul bunurilor vândute au fost în sumă de 793.750 lei, în creștere cu 89.345 lei față de aceeași perioadă a anului 2011. Ponderea în cifra de afaceri la 31.12.2012 este de 100%.
FURNIZORI
Societatea S.C. SAVEX S.A are de achitat către furnizori 65.352,53 lei în 2013, situație de până la 30.04.2013, primele locuri fiind ocupate de către Incremental SA de la care societatea a achiziționat consumabile și de către Vodafone Romania SA – telefonia mobilă locul 3 – publicitate.
Valoarea datoriilor în 2012 a fost în sumă de 217.278 lei, valoare mare comparativ cu 2013 când a fost în sumă de 65.352,53 lei.
Tabelul 12. Furnizorii S.C. SAVEX S.A.
În tabelul nr. 4.11. se observă că, într-un procent de 51% societatea S.C. SAVEX S.A. își achită datoriile către furnizori pe o perioadă de până la 30 de zile, urmată de termenul între 30-60 zile eu un procent de 42%.
Tabelul 13. Structura datoriilor la furnizori pe termene
DATORII LA BUGETUL STATULUI
Se observă în tabelul de mai jos că datoriile către bugetul de stat are o ușoară tendință de creștere de la un an la altul, mai exact de la 82.812 lei la 84.104 lei, creștere care s-a simțit datorită faptului ca numărul de salariați a crescut față de 2011 de la 8 la 11 și implicit au crescut datoriile la bugetul asigurărilor sociale; creșterea datoriilor fiscale.
Tabelul 14. Datorii la bugetul statului
DATORII CĂTRE BĂNCI INCLUSIV BANCA S.C. VOLKSBANK. S.A
Nu este cazul
VERIFICARE CRB / CIP:
Nu este înregistrat în CIP cu incidente de plăți.
FACILITATI DE LEASING:
Nu este cazul;
DATORII CĂTRE ASOCIAȚI
Nu este cazul
INFORMATII FINANCIARE DIVERSE:
Alte venituri operaționale – Nu este cazul
Alte cheltuieli operaționale. Valoarea lor a fost în suma de 236.799 lei din care:
• 218.449 lei – cheltuieli privind prestațiile externe (protocol, delegații)
9,442 lei – cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
8.908 – alte cheltuieli
ANALIZA PROFITABILITĂȚII RELAȚIEI
Analiza capitalului de lucru s-a făcut pe baza elementelor mai sus prezentate și rezultă faptul ca deși cheltuielile au fost superioare anului precedent adică 777.780 lei în creștere cu 28,9% fața de 603.327lei cât au fost în anul precedent, rezultatul exercițiului financiar a fost pozitiv rezultând profitul în sumă de 16.133 lei cu numai 10.920 lei diferența fața de anul precedent, în timp ce cheltuielile pe anul 2012 au fost cu 174.453 lei mai mult decât în anul 2011.
Evoluția cifrei de afaceri și a profitabilității rezultă din datele înscrise la rândul 01 și 02 din formularul 20 care a fost în suma de 793.750 lei, superior anului precedent când a fost de 704.405 lei respectiv cu 12,7 %. Profitabilitatea rezulta din diferența veniturilor totale în sumă de 801.015 lei raportată la cheltuielile totale în sumă de 777.780 lei, care arată o diferență superioară de 23.235 lei în condițiile în care cheltuielile au fost mai mari cu 174.453 lei în anul 2012 fața de anul precedent când a fost 603.327 lei, datorita creșterii veniturilor totale cu 96.387 lei, astfel ca rezultatul exercițiului a rezultat mai mic în anul 2012, respectiv 16.133 lei față de 77.053 lei adică cu numai 60.920 lei, influența pozitivă se datorează unui management corespunzător de stăpânire a situațiilor specifice etapei istorice cunoscută pentru anul 2012 cam fiind o criză financiară de natură să influențeze și agenții economici din România.
Ca și concluzie finală, din Fișa de evaluare a performanțelor financiare ale S.C. SAVEX S.A., la data de 31.05.2013 (Anexa nr. 8) rezultă că solicitantul se încadrează în categoria B – credite în observație, respectiv performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot fi menținute la acest nivel într-o perspectivă mai îndelungată.
După evaluarea situației financiare a solicitantului, următoarea etapă vizează analiza documentelor referitoare la garanții, actele doveditoare în acest sens fiind verificate de către inspectorul de credite, urmând a fi apoi trimise departamentului juridic pentru o verificare mai amănunțita. În primul rând, solicitantul de credit trebuie să prezinte băncii Extrasul de carte funciara, din care să rezulte că este proprietarul construcției și a terenului aferent și proprietatea este "liberă de sarcini" în funcție de aceasta, consilierul juridic al băncii își exprimă opinia juridică privind garanțiile propuse pentru acordarea unu credit societății, în valoare de 210.000 lei (Anexa nr.9).
La solicitarea băncii, S.C. SAVEX S.A. va proceda la evaluarea proprietății imobiliare apelând în acest sens la S.C. BETA S.R.L., societate autorizata ANEVAR, care întocmește un raport de evaluare din care rezultă o valoare de 513.737 lei, respectiv 118.00 EUR.
Pornind de la Raportul de evaluare, inspectorul de credite întocmește un referat (Anexa nr.10) privind modul de verificare a garanțiilor materiale pe durata rambursării creditului, din care rezultă că banca acceptă valoarea evaluată de 513.737 lei, respectiv 118.00 EUR a garanției imobiliare.
Pe baza concluziilor favorabile rezultate din analiza economico-financiară a activității S.C. SAVEX S.A., a garanțiilor materiale asiguratorii, etc., într-o ultimă etapă, banca negociază și stabilește împreună cu clientul următoarele:
volumul creditului: 210.000 lei;
perioada de acordare a creditului: 12 luni;
modalitate de acordare: prin cont curent;
sumele și termenele de efectuare a plăților din credit: în funcție de necesarul de
plăti al agentului economic; eșalonat pe măsura efectuării plăților;
termenul de rambursare: integral la maturitate;
dobânda de bază: 15% și marja băncii de 3% pentru orice trageri în lei;
dobânda majorată: 5%
comisioane: de acordare 1%, iar de neutilizare 1%
garanții materiale:
– imobiliare: ipoteca de rang I asupra unui imobil situat în Timișoara, în suprafața de 135,35 mp, având valoarea de piață de 513.737 lei, respectiv 118.00 EUR
– mobiliare: soldurile creditoare ale conturilor deschise de client la banca Volksbank.
Inspectorul de credite întocmește documentul condiții de credit în care propune Comitetului de Credite aprobarea solicitării clientului. De asemenea, întocmește referatul de credit – Credit revolving nr.1 (Anexa nr. 11), în urma căruia creditul este aprobat de Comitetul de Credit al Sucursalei băncii S.C. VOLKSBANK S.A.
După aprobarea creditului, banca procedează împreună cu agentul economic la încheierea contractului de credit – facilitate revolving pentru finanțare activitate curenta (Anexa nr. 12) și a graficului de rambursare a creditului.
După semnarea contractului de credit, banca procedează, împreună cu reprezentantul legal al S.C. SAVEX S.A. la încheierea, înregistrarea și inscripționarea la Judecătorie a contractului de ipotecă și la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (Anexanr.13) a contractului de garanție reală mobiliară. Contractul de credit semnat intră în vigoare numai după prezentarea contractelor de asigurare a garanțiilor colaterale încheiate (pe perioada de acordare a creditului) cu o societate de asigurări agreata de Banca Volksbank și cesionarea drepturilor de despăgubiri în favoarea băncii.
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11
Anexa 12
Anexa 13
5. Concluzii
Procesul de creditare are un rol esențial în economia, contribuind la creșterea nivelului de trai al populației, deoarece prin mobilizarea resurselor bănești disponibile în economie la un moment dat, băncile oferă. solicitanților sumele necesare înființării de noi afaceri sau dezvoltările celor existente. Astfel, creditarea este un factor important al creșterii economice, prin punerea la dispoziție a capitalului necesar desfășurării activității, asigurând astfel transformarea economiilor neproductive în investiții.
Creditele oferite persoanelor juridice se împart în două categorii: credite pe termen scurt (creditul global de exploatare în lei, linii de credite în valuta și în lei, credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere în lei și valută, credite pentru export în lei și în valută, credite pe descoperit de cont în lei) și credite pe termen mediu și lung (investiții).
Creditarea persoanelor juridice poate avea efecte benefice asupra situației sociale, deoarece prin creditul primit de la un agent economic pentru deschiderea unei afaceri sau dezvoltarea celei existente aceasta creează noi locuri de muncă, contribuind la reducerea șomajului, problemă importantă pentru Romania în momentul de față, ca urmare a restructurărilor ce au avut loc în domeniul industriei.
Înainte de acordarea creditului, consilierii de clientelă verifică modul în care acesta va fi utilizat, prevenind astfel realizarea unor investiții nerentabile, care ar avea efecte negative atât pentru client cat și pentru bancă.
Acordarea creditelor, trebuie sa fie reciproc avantajoasă, adică sa aducă băncii câștigurile anticipate prin intermediul dobânzii percepute, iar clientul sa desfășoară o activitate rentabilă din care sa obțină venituri care să-i permită acoperirea ratei creditului și a dobânzii aferente, precum și obținerea unei sume de bani care să-i asigure continuarea activității desfășurate.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat ca băncile au intrat într-o perioadă de reașezare, iar creditarea va fi reluată, însă condițiile vor fi diferite de cele existente înainte de declasarea crizei financiare. Isărescu a spus că, ținând cont de fundamentele economice actuale, dobânzile nu pot să meargă decât ,,în jos".
"Este o perioadă de reașezare, creditarea se va relua. Bancherii o să constate că la dobânzile pe care cred dânșii ca ar putea să ia creditarea datorită dobânzilor de pasiv, chiar nu poți să creditezi. Nu este ușor, însă acum să coboare dobânzile de pasiv fără a să-și piardă clienții pentru care s-au bătut; sunt și dânșii într-o cursă", a declarat Isărescu, aflat în vizită la Iași.
"Mesajul meu pentru bancheri și pentru oamenii de afaceri este, că având un acord cu instituțiile financiare Internaționale și cu Uniunea Europeană care ne asigură credibilitate, finanțare dar și măsurile adecvate, dobânzile nu pot sa meargă decât în jos", a spus guvernatorul BNR în luna mai 2009. (www.financiarul.com)
BIBLIOGRAFIE
Baidoc, Monica, Garanțiile creditelor, Tribuna Economică, nr.7, 2004
Berea, A., Creditul bancar, Editura Expert. București, 2003
Cerna, S., Banii și creditul în economia contemporană, Editura Expert, București, 1996
Chirleșan, D., Cocriș, V., Economie Bancară – Repere teoretice și studiu monografice, Ediția a III – a, Editura Universitarii Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009
Cosma, D., Donath, Liliana, Moneda și credit – curs universitar,Editura Mirton Timișoara, 1996
Heteș-Gavra, I., Activitatea și operațiunile instituțiilor de credit, Editura Mirton,
Timișoara, 2009
Hetes-Gavra, Roxana, Mini, Oana, Gestiune Bancara, Editura Mirton Timișoara, 2009
Iuga, Iulia, Garantarea creditelor, Tribuna Economica, nr. l, 2005
Manolescu, Gh., Band si credit, Editura Fundației Romania de Maine, 2006
Silberstein, I., Controlul administrativ si supravegherea bancară, Editura Rosseti,
București, 2005
Stoica, M., Management bancar, Editura Economica București, 2007
***Legea nr.312 / 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României
***Legea nr. 227 / 2007 pentru aprobarea OUG nr.99 / 2006, privind instituțiile de credit
si adecvarea capitalului
***Raport Anual BNR, 2012
***Raport Anual Volksbank, Situații financiare individuale, 2012
www.bnr.ro
www.volksbank.ro
BIBLIOGRAFIE
Baidoc, Monica, Garanțiile creditelor, Tribuna Economică, nr.7, 2004
Berea, A., Creditul bancar, Editura Expert. București, 2003
Cerna, S., Banii și creditul în economia contemporană, Editura Expert, București, 1996
Chirleșan, D., Cocriș, V., Economie Bancară – Repere teoretice și studiu monografice, Ediția a III – a, Editura Universitarii Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009
Cosma, D., Donath, Liliana, Moneda și credit – curs universitar,Editura Mirton Timișoara, 1996
Heteș-Gavra, I., Activitatea și operațiunile instituțiilor de credit, Editura Mirton,
Timișoara, 2009
Hetes-Gavra, Roxana, Mini, Oana, Gestiune Bancara, Editura Mirton Timișoara, 2009
Iuga, Iulia, Garantarea creditelor, Tribuna Economica, nr. l, 2005
Manolescu, Gh., Band si credit, Editura Fundației Romania de Maine, 2006
Silberstein, I., Controlul administrativ si supravegherea bancară, Editura Rosseti,
București, 2005
Stoica, M., Management bancar, Editura Economica București, 2007
***Legea nr.312 / 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României
***Legea nr. 227 / 2007 pentru aprobarea OUG nr.99 / 2006, privind instituțiile de credit
si adecvarea capitalului
***Raport Anual BNR, 2012
***Raport Anual Volksbank, Situații financiare individuale, 2012
www.bnr.ro
www.volksbank.ro
Calificativele pot fi: nesatisfăcător / satisfăcător / bine / foarte bine / excelent.
Comentarii privind calitatea lucrării: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
DECLARAȚIE
Subsemnatul/Subsemnata ______________________________________, identificat/identificată cu actul de identitate ____ seria ______, nr. __________, eliberat de ________________________ la data de _______________________, CNP______________________cu domiciliul în localitatea __________________, str. _____________________________ nr. _________ bl. _______, sc. ______, ap. ______, sectorul/județul _____________________, candidat la examenul de licență la Facultatea de ______________________________________________, specializarea ______________________________________________________, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații, că lucrarea de față este rezultatul muncii personale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor academice, în note și în bibliografie.
Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din lucrare nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii examenului de licență.
Data, Semnătura,
__________________ _______________________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Creditarea Persoanelor Juridice In Practica Bancii S.c. Volksbank S.a (ID: 138614)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.