Creditarea Persoanelor Fizice Rzb
CUPRINS
CAPITOLUL I Creditarea persoanelor fizice în România…………………………………. 3
1.1. CREDITUL. DEFINIȚII………………………………………………………………………………3
1.2. FUNCTIILE SI ROLUL CREDITULUI……………………………………………………………5
1.2.1. Funcțiile creditului……………………………………………………………………………………5
1.2.2. Rolul creditului ……………………………………………………………………………………….6
1.2.3. Elementele componente ale creditului …………………………………………………………..8
1.3. FORMELE CREDITULUI……………………………………………………………………………12
1.4. RISCURILE CREDITULUI………………………………………………………………………….13
1.4.1. Riscurile bancare……………………………………………………………………………………..13
1.4.2. Riscurile activității de creditare……………………………………………………………………14
1.5. EVOLUȚIA CREDITELOR ÎN ROMÂNIA………………………………………………………18
1.6. PARTICULARITĂȚI CONTEMPORANE ALE CREDITĂRII……………………………..26
1.6.1. Orientarea băncilor spre retail……………………………………………………………………26
1.6.2. Nivelul dobânzii la credite………………………………………………………………………….29
1.6.3. Concurența pe piața creditelor…………………………………………………………………….32
1.6.4. Reglementări BNR referitoare la activitatea de creditare………………………………….34
1.6.5. Reglementări BNR care încurajează creditarea ………………………………………………35
CAPITOLUL II Raiffeisen Bank………………………………………………………………..37
2.1. PREZENTARE GENERALĂ………………………………………………………………………..37
2.1.1. Raiffeisen Bank în lume…………………………………………………………………………….39.
2.1.2. Raiffeisen Bank Romania…………………………………………………………………………..46
2.2. PRODUSELE ȘI SERVICIILE BĂNCII………………………………………………………….48
2.2.1. Personal banking…………………………………………………………………………………..48
2.2.2. Business banking (Intreprinderi mici si mijlocii)………………………………………………52
2.2.3. Corporate & institutional banking……………………………………………………………..53
2.2.4. Private banking……………………………………………………………………………………54
2.3. OFERTA DE CREDITE PENTRU PERSOANE FIZICE…………………………………55
2.3.1. Creditul de nevoi personale fără ipotecă………………………………………………………55
2.3.2. Creditul de nevoi personale cu ipotecă și creditul ipotecar…………………………………..59
2.3.3. Creditul de refinanțare………………………………………………………………………………..62
CAPITOLUL III Specificul creditarii la Raiffeisen Bank…………………………………….. 64
3.1. INFORMAREA-Documentarea asupra solicitantului de credit…………………………. .64
3.2. DOCUMENTAREA CREDITULUI……………………………………………………… 65
3.3. EVALUAREA CLIENTULUI-ELIGIBILITATE………………………………………… 66
3.4. ANALIZA DOSARULUI DE CREDIT……………………………………….…………… 67
3.4.1. Transmiterea dosarului de credit spre analiza……………………………………………….. 67
3.4.2 Analiza dosarului de credit……………………………………………………………………… ..68
3.4.3. Decizia de aprobare/refuzare a dosarului de credit ………………………………….…….. .69
3.5. UTILIZAREA SUMELOR DIN CREDIT……………………………………….………. ..69
3.6. EVENIMENTELE DIN PERIOADA POST-VANZARE……………………..…………. .69
CAPITOLUL IV Studiul de caz ………………………………………………………………………… 71
4.1. PREZENTAREA CLIENTULUI……………………………………………………………………… ..71
4.2. INFORMAREA ȘI VERIFICAREA PRELIMINARĂ…………………………………………… .71
4.3. DERULAREA CREDITULUI. Depunerea dosarului.Analiza…………………………………. ..72
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………… 75
ANEXE……………………………………………………………………………………………77
=== creditarea persoanelor fizice la Raiffeisen Bank ===
INTRODUCERE
Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a elementelor fundamentale ce caracterizează creditul bancar și în mod particular, creditele acordate de RAIFFEISEN BANK persoanelor fizice.
Ceea ce m-a determinat să aleg aceasta temă a fost înteresul meu față de evoluția permanentă a sistemului bancar în lume și în România.De-a lungul timpului s-a produs o îmbunătățire a produselor și condițiilor de creditare atât la nivel național cât și mondial al băncii, iar sistemul bancar a incercat cat mai mult sa ajute oamenii pe cât posibil să găseasca o soluție financiară la nevoile lor.
Raiffeissen este o bancă cu renume și valoare la nivel mondial si in prezent este a treia bancă din Romania și ocupa locul 43 in Europa în ce privește activele totale.
Lucrarea de fața cuprinde patru capitole în care sunt prezentate elementele determinante ale creditului, creditarea bancară în prezent, poziția băncii Raiffeisen la nivel național și internațional și specificul creditării în cadrul băncii astfel:
Capitolul I, intitulat „Creditarea persoanelor fizice în România”, analizează notiunea de credit în ansamblul său, funcțiile, rolul creditului, formele, riscurile creditării cât și condiiile acordării unui credit. Acest capitol cuprinde și o prezentare a evoluției creditului în România și unele praticularități contemporane ale creditării.
Cel de-al doilea capitol: „Raiffeisen Bank”, cuprinde prezentarea generală a băncii și apoi Raiffeisen surprinsă la nivel mondial și la nivel național, iar ulterior descrierea produselor și serviciilor oferite de bancă persoanelor fizice din România, cu mai multe detalii asupra creditelor oferite în prezent.
În cel de-al treilea capitol, “Specificul creditării la Raiffeisen Bank” sunt enumerate etapele prin care trece o solicitare de credit până la aprobarea creditului în sine și chiar și etapele post-vânzare.
Studiul de caz privind acordarea unui credit de consum Raiffeisen unei persoane fizice, urmărind să arate specificitatea băncii față de celelalte bănci concurente constituie ultimul capitol al acestei lucrări.
Lucrarea de licență se încheie cu concluziile, pe care mi le-am exprimat în urma analizei pe care am realizat-o prin documentarea si studiul făcut unor lucrări de specialitate și a legislației în vigoare existente în România.
CAPITOLUL 1:
CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE ÎN ROMÂNIA
1.1. CREDITUL. DEFINIȚII
Creditul, ca și moneda este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb. Printre primele operațiuni, cu caracter economic înfaptuite de indivizi care au trecut de la viața izolată, individuală, la o forma de viață socială a fost schimbul în natură și ca o consecință imediată a lui a apărut creditul, care după cum explică profesorul universitar Victor Manole de la Academia de Știinte Economice București Manole, (V., Margineanu, et al., Firma și Banca, 1999): “Creditul a apărut ca un schimb în natură și ca o consecință imediată a acestuia. Creditul este tot un schimb însă are particularitatea că între momentele de schimb se intercalează factorul timp.” Altfel spus, creditul este o actvivitate de schimb începută în prezent și care are o finalitate viitoare. În orice tranzacție de schimb, în mod obișnuit, fiecare din părți oferă celeilalte un echivalent. Atunci când una din părți convine să primească echivalentul la care are dreptul la o dată viitoare, se spune că este vorba de un schimb pe credit. Indiferent de modul în care s-a născut și a evoluat activitatea economică a omenirii, creditul a apărut înaintea oricărui sistem și instrument de schimb.
Așadar operațiunea de creditare este o operațiune de schimb, de transfer a unui bun dintr-un patrimoniu în altul, în care plata nu se face în momentul schimbului, ci ulterior, adică cu un decalaj de timp. De aici reiese principala caracteristică a creditului, și anume înlocuirea unei părți imediate cu o promisiune de plată la o dată ulterioară. Etimologic, creditul își are originea în cuvântul latin “creditum – credere”, care înseamnă a crede, a se încrede sau a avea încredere. Această origine a noțiunii de credit scoate în evidență un element psihologic absolut necesar în existența unei operațiuni de îimprumut, adică încredere.
Creditul, fiind o categorie de natură economico-financiară a format obiectul unor ample cercetări în literatura de specialitate. Analizând unele definiții cu privire la credit, vom constata o diversitate de opinii, diferența dintre ele fiind determinată de punctul de vedere din care este privit creditul. Astfel, prof. W. Sombrat, oferă o definiție sintetică, dar expresivă, când spune: “creditul este puterea de cumpărare, fără a deține numerar”. Într-o manieră asemănătoare, prof. C. Gide definește creditul ca fiind “schimbul unei bogății prezente, contra unei bogății viitoare”. Prof. F. Leitner definește creditul ca un “act economic care face să nască în favoarea unui individ un drept de a dispune în mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziția lui, de un alt individ, în cadrul termenului pentru care a fost acordat”. Adept al definițiilor succinte, prof. A. Page definește creditul ca fiind “schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare”.
O definiție mai cuprinzatoare este dată de Cezar Basno în lucrarea “Monedă, credit și bănci” în care autorul și colaboratorii săi identifică creditul drept “operațiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, de regulă însoțită de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutator.”
O nouă definiție care se axează atât pe caracterul viitor al finalizrii operațiunii, cât și pe schimbul de resurse este cea a conf.univ.dr. Sabin Iliesi de la Universitatea de Vest “Vasile Goldis’Arad,filiala Bistrita.Conform dânsului, creditul reprezintă “noțiunea ce definește o relație cu caracter special, ce apare între un vânzător și partnerul său cumprător, în cazul în care transferul de valoare, respectiv de mijloace bănești, are loc după ce s-a realizat transferul material de utilități, aceste două tipuri de transferuri fiind, de fapt, decalate în timp.”
Pentru a fi mai clară noțiunea de credit, este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv:
creditul ca încredere;
creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire;
creditu1 ca formă a relațiilor de schimb.
Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare și corelarea acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare: “Creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relații de repartiție a unei părți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și se crează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor obiective ale politicii economice.”
Activitatea de creditare este supusă observației din două puncte de vedere, respectiv sub două aspecte, unul economic si unul juridic. Astfel, din punct de vedere juridic, creditul reprezintă o convenție între un creditor si debitorul său, de regulă materializată într-un înscris (contract), referitoare la producerea, livrarea și plata contravalorii unor utilități. Sub aspect economic, creditul se referă la relațiile ce se manifestă în cadrul mecanismului economic al unei țări prin intermediul cărora sunt mobilizate și apoi distribuite, după reguli bine definite, resurse de capital temprar disponibile, pentru a se satisface nevoile de finanțare ale întreprinzătorilor, generate de actele de comerț pe care aceștia le derulează, potrivit interselor lor, fie ele cu caracter productiv sau neproductiv. (Trenca I., Tehnică Bancară, 2004)
1.2. FUNCTIILE SI ROLUL CREDITULUI
1.2.1. Funcțiile creditului
Funcțiile pe care le îndeplinește creditul în economia țării au constituit subiectul unor dispute între specialiști, neajungându-se până în prezent la un consens. Dintre multitudinea de argumente și opinii se disting patru grupe relevante (Dardac N., Vascu T., Monedă și credit, 2002):
a) prima grupă de opinii abordează funcțiile creditului în același mod ca și funcțiile finanțelor, respectiv funcțiile de repartiție și control. Potrivit acestei idei, relațiile de credit fac parte din relațiile financiare în sens larg;
b) a doua grupă de opinii consideră drept funcții ale creditului funcția de repartiție și de control adaugând în plus și funcția de emisiune;
c) a treia grupă de opinii precizează drept funcții ale creditului funcția de mobilizare și funcția de redistribuire, cu precizarea că prin credit se redistribuie un volum mai mare de resurse decât cel mobilizat;
d) în fine, ultima grupă de opinii apreciază creditul prin prisma dobânzii și ii atribuie funcția de purtător de dobândă.
Cu toate aceste diferențe de opinii, literatura de specialitate a conturat trei funcții ale creditului, astfel (Roca T., Monedă și credit, 2001):
1. Funcția de repartiție caracterizată prin prisma mobilizării și redistribuirii a trei tipuri de resurse: capitaluri disponibile degajate temporar din circuitul economic și care sunt păstrate în conturi bancare, depunerile agenițior economici și economiile populației păstrate la bănci sub forma depozitelor;
2. Funcția de control a creditului se referă la faptul că băncile sunt direct interesate ca sursele împrumutate să fie rambursate la scadență, urmărind modalitatea de utilizare a împrumutului de către solicitanți;
3. Funcția de emisiune se referă la capacitatea creditului de a crea noi mijloace de plată în economie, pe lângă cele mobilizate și redistribuite prin îndeplinirea funcției de repatiție, capacitate ce izvorăște din caracteristica monedei de a se multiplica.
1.2.2. Rolul creditului
Pentru ca rolul creditului să se exercite în mod efectiv și eficient, manifestându-și la maximum avantajele și diminuând la maximum pericolele și dezavantajele, este necesară întrunirea mai multor condiții obiective și subiective care pot fi grupate în următoarele categorii:
a) Condiții de ordin juridic sau legal, referitoare la existența unui cadru juridic, a unor legi care să reglementeze cu precizie, fără echivoc, măsurile de protecție acordate contractelor încheiate dintre creditor și debitor, procedurile de coerciție față de debitorii recalcitranți, modul de lichidare a operațiunilor de credit ajunse în litigiu, astfel încât să crească încrederea agenților economici și să se limiteze riscurile.
b) Condiții de ordin instituțional, infrastructural constând în existența unui sistem de instituții și organisme solide, bine concepute, cu atribuții clare în efectuarea operațiunilor de credit, dar și în exercitarea controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atribuții.
c) Condiții de ordin social și politic, referitoare la existența cadrului general de liniște și pace socială și politică, de stabilitate și continuitate macroeconomică, cât și la regimul politic existent și atitudinea lui față de economie, față de libera initiativă, față de piață.
Este evident că un climat social caracterizat prin convulsii între diferite categorii sociale, un regim politic șubred și contestat, o politică economică oscilantă sau opțiuni și atitudini nesigure, fără perspective clare, vor afecta elementul esențial creditului, increderea, descurajând atât economisirea prin intermediul instituțiilor specializate, cât și apelul la credite sau acordarea lor.
d) Condiții de ordin economic, legate de situația de ansamblu a economiei naționale, de perspectivele ei, dar și de conjunctura economică a momentului pe plan intern și internațional are importanță situația resurselor existente în economie la dispoziția agenților economici, accesul la acestea, structura economiei naționale, situația pieței de mărfuri, a pieței capitalurilor.
e) Condiții de ordin psihologic referitoare nu numai la încredere ca suport hotărâtor al profitului, ci și la comportamentul agenților economici, a întreprinzatorilor, dar și a populației în ansamblul ei. Nu putem face abstracție de înclinațiile diferitelor grupuri sociale despre economisire, consum, spre investiții sau tezaurizare, de atitudinile populației în raport cu libera initiativă, care depinde, de religie, de nivelul de cultură și de educație, de profesiunea și poziția socială a fiecăruia.
Întrunirea condițiilor de ordin juridic, institutional, politic, economic și psihologic reliefează rolul creditului ca efectele obținute în economie prin manifestarea relațiilor de credit sau în contribuția acestuia la realizarea anumitor obiective de politică economică și se poate manifesta în urmatoarele direcții (Beju D., Mecanisme monetare și institutii bancare, 2005):
1. Fiind un mijioc de redistribuire între ramuri ale capitalurilor disponibile din economie, contribuie la egalizarea ratei profitului;
2. Contribuie la concentrarea capitalului, întrucât creditele pot fi folosite pentru obiective de investitii favorizând astfel procesul de acumulare a capitaului (sporirea capitalului real);
3. Contribuie la intensificarea procesului de centralizare a capitalului, întrucât accesul la credite este mai facil pentru firmele mari și putemice comparativ cu cele mici;
4. Contribuie la creșterea nivelului de trai al populaței, în măsura în care acesta are acces la credite pentru satisfacerea diverselor nevoi.
1.2.3. Elementele componente ale creditului
Din conținutul lor, rolul și funcțiile creditului se desprind drept elemente ale creditului: participanții la raportul de credit, promisiunea de rambursare, scadența și dobânda, iar în ceea ce privește trăsăturile creditului, se remarcă o diferențiere între trăsăturile general valabile stabilite de-a lungul anilor și trăsăturile noi, generate de modificările apărute în economia contemporană.
1. Participanții la raportul de creditare, respectiv creditorul și debitorul, sunt denumiți subiecți ai raportului de credit de către literatura de specialitate (Dardac N.,Vascu T., Moneda și credit, 2002 ).
Analiza participanților la raportul de credite evidențiază marea diversitate a acestora și dimensiunile ample ale creditării. Dacă se procedează la gruparea în trei categorii principale a creditorilor si debitorilor, se disting: populația, statul și agenții economici.
Agenții economici dețin o importantă poziție în rândul creditorilor, în cazul în care obțin rezultate financiare pozitive, pentru care caută cele mai eficiente modalitați de plasare pe piața monetară sau de capital. Disponibilitațile monetare degajate de întreprinderi se constituie în resurse de creditare a activităților unitaților deficitare, fie în mod direct, fie prin intermediul băncilor și al altor instituții financiare.
Potentialul de economisire, implicit de creditare al întreprinderilor poate fi evidențiat prin analiza disponibilităților în depozite la termen și ale portofoliilor de titluri deținute ca participații la capitalul social al altor agenți economici și ca subscriptori la titlurile emise de stat. Pentru anul 1998 valoarea depozitelor la termen în lei a agenților economici din România s-a situat la 5498 mild. lei, iar valoarea depozitelor în valută a reprezentat 1637 mild. lei, constituindu-se într-o sursă importantă de creditare a economiei.
Populația participă la procesul de creditare în dublă calitate, de creditor și debitor, remarcându-se prin rolul important în asigurarea resurselor de creditare. Pentru anul 1998, de exemplu, potențialul de economisire al populației, reflectat în volumul depozitelor în lei și valută l-a depășit pe cel al agenților economici.
Participarea statului în calitate de creditor nu poate fi analizată decât în situația înregistrării de excedente bugetare și a disponibilizării în economie a unor importante sume, dirijate către sistemul asigurarilor si protecției sociale ori către alte destinații. În schimb, calitatea de debitor a statului este bine definită în toate economiile contemporane, ca urmare a înregistrării de deficite bugetare. Nivelul datoriei publice, rezultat al îndatorării interne și externe a statelor, depășește în unele cazuri nivelul PIB, după cum dovedesc datele următoare: în anul 1997, ponderea datoriei publice se situa la 130,6% în Belgia, 110,6% în Grecia, 123,4% în Italia, 70,2% în Danemarca, 56.4% în Franța, 78,7% în Olanda etc.
2. Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a rambursa, la scadență, valoarea capitalului împrumutat, plus dobânda, ca preț al creditului. Datorită unei conjuncturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla în incapacitate de plată, sau poate întârzia plata sumelor ajunse la scadență. Din acest motiv, este necesar, ca la nivelul creditorului să se adopte măsurile pentru prevenirea și eliminarea riscului de nerambursare, printr-o analiză temeinică a
solicitantului de credite, din mai multe puncte de vedere: poziția pe piața internă și în cadrul ramurii, situația financiară, gradul de îndatorare, forma juridică și raportul cu ceilalți participanți pe piață.
Strans legată, și decurgând din promisiunea de rambursare apare garantarea creditului.Garantarea creditelor constituie o caracteristică legată de rambursabilitatea acestora. În funcție de natura elementelor care constituie obiectul garanției, se poate face distincție între garanția reală și garanția personală.
Garanția reală are la bază garantarea sau ,,gajarea” creditului cu valori materiale, prin a caror valorificare se pot obține sumele necesare achitării creditului. O formă distinctă de garantare reală o constituie ipoteca, actul prin care debitorul acordă creditorului dreptul asupra unui imobil, fără deposedare.
Garantarea personală reprezintă angajamentul luat de o terță persoană de a plăti suma ajunsă la scadență, în cazul incapacității de plată a debitorului.
Cea mai adecvată formă de garantare a creditelor o constituie garantarea financiară, fapt care este posibil prin asigurarea în viitor a unor fluxuri de venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor legate de rambursare creditului și dobânda aferenta. În acest scop, se procedează la garantarea creditului cu elementele patrimoniale ale debitorului (active fixe și circulante). În practică se utilizeaza metoda garantării creditelor pe seama portofoliului de efecte comerciale deținute de agentul economic solicitant de credite.
3. Scadența sau termenul de rambursare stabilit în contract este diferit în funcție de particularitățile sectorului de activitate și de nivelul eficienței activității beneficiarilor de credite. Astfel, există o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore (în cazul pieței interbancare) până la durate medii și (20 sau 30 ani) în cazul împrumuturilor obligatare.
Între scadență și modul de rambursare al creditului se poate stabili o corelație, astfel: creditele pe tremen scurt sunt rambursabile integral la scadență, în timp ce creditele pe termen mijlociu și lung implică rambursarea eșalonată.
4. Dobânda reprezintă o caracteristică a creditului și constituie, după cum se desprinde din literatura de specialitate, prețul capitalului utilizat, sau ,,chiria”, pe care o plătește debitorul pentru dreptul care i se acordă de a folosi capitalul împrumutat.
În general, nivelul dobânzii se corelează cu rata profitului obtinută de întreprinzător. Cuantificarea dobânzii se realizează prin utilizarea ratei dobânzii, care se constituie într-un instrument de influențare a cererii și ofertei de credite. Un nivel redus al ratei dobânzii antrenează o cerere sporită de credite, ceea ce determină
efecte favorabile asupra producției și economiei, după cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rată a dobânzii ridicată, generează diminuarea cererii de credite.
Luarea în considerare e a ratei inflației, comparativ cu rata dobânzii utilizată în contractul de credit, conduce la constatarea faptului că, în perioadele cu inflație sporită, creditele constituie pentru debitori o modalitate perfectă de finanțare. În funcție de acelașai element, inflația, se utilizează în raporturile de credit, două tipuri de dobândă: fixă și variabilă.
Dobanda fixă este stabilită în contractul de credit și este valabilă pe întreaga durată a creditului. Dobânda sensibilă(variabilă) se modifică periodic în funcție de presiunile inflaționiste și de evoluția nivelului dobânzii pe piață.
Pentru conturile curente ale clienților se calculează atât dobânda debitoare, cât și dobânda creditoare, ca preț plătit de client, sau de bancă, pentru utilizarea unei anumite sume.
Pe langă participanții la raportul de creditare, promisiunea de rambursare, scadența și dobânda, unii economisti adaugă consimțirea tranzactiei, consumarea tranzacției și transferabilitatea ca și principale trăsături ale creditului.(Stroe R, Finante,2004)
5. Astfel, consimțirea tranzacției, adică devenirea efectivă a creditului, ceea ce înseamnă că sume de bani reprezentnâd creditul au intrat în posesia debitorului: creditul a fost înregistrat în contul debitorului ca disponibilitate bănească a acestuia, emitentul unei obligaițiuni a vândut-o și a încasat contravaloarea ei de piață, un debitor a depus banii în depozitul pe care și l-a deschis la o bancă etc.
Consimtirea tranzacției poate fi de tip unic, atunci când, în raportul de credit ea intervine o singură dată, sau de tip credit deschis, atunci când creditorul oferă un credit de un volum convenit cu debitorul, iar acesta ia în folosință părți ale acestui credit la diferite intervale de timp, în funcție de nevoile sale.
6. Consemnarea este acea trăsătură a raportului de credit conform căreia respectivul raport este obiect al unui înscris care atestă elementele esentiale, ca de exemplu identificarea creditorului și debitorului, suma creditată, data emiterii, scadența sau condiții de rambursare. Emiterea înscrisului (titlul de credit) poate fi făcută de către debitor sau de către creditor. Cele mai cunoscute înscrisuri sunt cambia, biletul la ordin, polița, CEC-ul, certificatele de depozit, respectiv bonul de tezaur și obligațiunea când debitorul este statul sau o instituție publică a sa.
7. Transferabilitatea este acea trăsătură a raportului de credit potrivit căreia un creditor transferă sau vinde drepturile sale aferente raportului de credit în care este angajat. Această caracteristică generează operațiuni bancare specifice cum sunt scontul pentru titlurile de credit în care statul nu este debitor, respectiv lombardarea, atunci când se face referire la titlurile de credit în care adiministrația publică este debitor.
1.3. FORMELE CREDITULUI
Diversitatea formelor sub care se manifestă creditul în economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, în funcție de care se disting următoarele:
1. dupa natura economică și participanții la relația de creditare, se remarcă: creditul comercial, creditul bancar, creditul de consum, creditul obligatar;
2. după calitatea debitorului se delimitează: creditul acordat persoanelor fizice, creditul acordat persoanelor juridice;
3. după calitatea debitorului și a creditorului se disting: creditul privat, creditul public;
4. după scopul acordării creditului: credite de producție, credite de circulație, credite de consum;
5. după natura garanțiilor: credite reale, credite personale;
6. după întinderea drepturilor creditorului: credite denunțabile, credite nedenunțabile, credite legale;
7. după modul de stingere al obligațiilor de plată: credite amortizabile, credite neamortizabile;
8. după termenul la care trebuie rambursat creditul: credite pe termen scurt, credite pe termen mijlociu, credite pe termen lung.
1.4. RISCURILE CREDITULUI
1.4.1. Riscurile bancare
Riscul este definit ca și posibilitatea apariției unei pierderi în cadrul unei tranzacții economice ca rezultat al producerii unor evenimente și fenomene imprevizibile. Este un eveniment viitor și probabil a cărui producere ar putea provoca anumite pierderi.
Activitatea bancară este constant supusă riscului, risc denumit în această situație risc bancar. Clasificarea riscurilor bancare se poate face în funcție de mai multe criterii, principale fiind gradul de expunere la risc, modalitatea de gestiune a riscurilor și cauzele apariției riscurilor.
În funcție de expunerea la risc, se disting riscurile pure, în care expunerea este generată de activitatea bancară cu potențial de a produce evenimente care să se soldeze cu pierderi, și riscul speculativ care este generat de angajarea băncii în operațiuni al căror scop este obținerea de profit.
Din punctul de vedere al modalităților de gestiune a riscurilor se disting riscurile diversificabile și riscurile nediversificabile. Riscurile diversificabile sunt acele riscuri pentru care, în cazul în care banca se angajează într-un număr suficient de relații individuale, acționează legea numerelor mari și banca trebuie să suporte doar așa numitul risc rezidual. Acest risc rezidual este un risc nediversificabil pentru care expunerea la risc nu variază semnificativ oricât de mare ar fi numărul de operații individuale în care se angajează banca.
Riscurile nediversificabile sunt generate de cauzele de creditare obiective, respectiv riscul economic. Protecția pentru riscurile nediversificabile se face prin programe și strategii de gestiune a riscurilor. Pentru riscurile nedivesificabile și riscurile pure, banca nu se poate proteja prin modalități specifice de gestiune și nu poate fi asigurată decât o protecție globală.
În functie de cauzele generatoare de risc se disting riscurile financiare, riscurile de prestare și riscurile ambientale.
Riscurile financiare cuprind riscul de creditare, riscul de lichidate, riscul de piață și riscul de capital. Riscul de creditare, principalul risc al societății bancare din punct de vedere al expunerii la risc, exprimă probabilitatea încasării efective, la scadență a fluxului de venituri anticipat (capital avansat plus dobânzi). Riscul de lichiditate exprimă probabilitatea finanțării efective a operațiilor bancare. Riscul de piață exprimă probabilitatea evoluției cursurilor de pe piața într-un sens contrar intereselor societații bancare, iar riscul de capital exprimă probabilitatea ca banca să se afle in situația de faliment, riscul transferându-se și asupra titularilor de cont ce nu-și mai pot recupera banii.
Riscurile de prestare se descompun în riscuri operaționale care se referă la probabilitatea ca banca să devină incapabilă să mai asigure servirea clienților într-un mod rentabil; riscuri tehnologice, riscurile produsului nou și riscuri strategice, care exprimă probabilitatea de a nu alege strategia optimă în condițiile curente ale societății bancare și ale mediului.
Riscurile ambientale cuprind o clasă de riscuri cu un putemic impact asupra performanței bancare, dar asupra cărora banca are, în cel mai bun caz, un control limitat. Ele se referă la riscul de fraudă, riscul economic, riscul concurențial și riscul global.
1.4.2. Riscurile activității de creditare.
Acordarea unui credit poate fi în general descrisă ca fiind procesul prin care o anumită valoare este împrumutată unei anumite entități sau persoane, acceptându-se un risc financiar asupra posibilității ca acea entitate/persoană să nu fie capabilă în viitor să-și achite obligațiile.
Creditul bancar se referă la procesul de acceptare a unui risc asupra unui potențial debitor care desfățoară o anumită activitate. Riscul asumat este influențat de capacitatea reală a debitorului da a-și indeplini obligațiile în viitor. În luarea deciziei de asumare a unui risc acceptabil precum și a unei datorii acceptabile, este foarte important să se înteleaga modul în care acel risc poate fi micșorat la maximum. Acest lucru necesită utilizarea unui sistem de investigare a tuturor componentelor de risc, a riscului global, care pot fi împărțite în trei categorii:
a) Riscul tranzacției – se referă la diferite aspecte funcționale ale riscului afacerii;
b) Riscul clientului — capacitatea clientului de a-și achita datoriile față de bancă;
c) Riscul garanției — posibilitatea băncii de a recupera creanțele din ultima sursă pe care o are la dispoziție.
a) Riscul tranzacției
Acest risc necesită identificarea, întelegerea și acceptarea tuturor aspectelor funcționale și operaționale ale riscului implicit. Riscul tranzacției cuprinde natura și structura afacerii; implicațiile juridice, politice, economice și practice, vis-à-vis de împrumutat precum și orice alte circumstanțe care pot afecta sau schimba riscul în sine.
Foarte important în riscul tranzacției este cunoașterea naturii și a structurii afacerii propuse de client și anume: tipul de produs de credit; scopul pentru care este solicitat produsul de credit (activități legale); termenul pe care se acordă (scurt, mediu sau lung); sursa de rambursare a creditului (identificabilă sau neidentificabilă); mecanismul prin care se face plata din sursa de rambursare; calitatea sursei de rambursare.
Indiferent de trenzacția pe care dorește să o desfășoare banca și care implică risc de credit, trebuiesc identificate în prealabil, folosindu-se metoda investigației, toate componentele care determină riscul. Astfel, trebuie investigate, analizate și cunoscute sursele și modalitatea de rambursare, drepturile și obligațiile contractuale ale clientului și debitorilor acestuia, natura, valoarea și gradul de lichiditate a fiecărei garanții oferite de către client.
Calitatea sursei de rambursare este o componentă de mare importanță în cunoașterea și comensurarea riscului. Este preferabil ca banca să încheie tranzacții în care sursa de rambursare să fie identificabilă deoarece poate fi analizată calitatea acesteia și urmarit mecanismul prin care debitorii clientului efectueaza plățile.
b) Riscul clientului
Riscul clientului presupune asumarea de către bancă a riscului că, la data scadenței, clientul nu va putea să-și achite obligațiile pe care le are față de bancă. Creditul constituie, din perspectiva băncii, un plasament cu un risc cunoscut și asumat în vederea obținerii unui profit, iar din punct de vedere al clientului o sursă de finanțare necesară desturării, continuării, dezvoltării sau restructurării activității acesteia. Banca trebuie să fie convinsă, în urma analizei pe care o efectuează asupra datelor istorice și a prognozelor financiare, că debitorul are posibilități să-i achite obligațiile în viitor.
Este necesară întelegerea și evaluarea tuturor componentelor vis-a-vis de client, precum și a activității desfașurate de acesta în vederea stabilirii unei opinii prudente vizând posibilitățile de rambursare ale acestuia. Această opinie va trebui să ia in considerare nu numai o primă sursă de rambursare pentru plata datoriei, ci și o posibilă sursă secundară de plată.
c) Riscul garanției
Riscul garanției rezultă din incertitudinea băncii asupra posibilității de a-și recupera creanțele din ultima sursă pe care o are la dispoziție după epuizarea tuturor celorlalte căi.
Gestiunea riscului garanției presupune două nivele de analiză:
– Primul nivel este cel al cuantificării valorii garanției înainte de acordarea creditului, în procesul de elaborare a deciziei de creditare. În prezent, în bancă există metoda proprie de evaluare a garanției prin care se identifică tipuri, condiții, localizarea, valoarea potențială a garanției. Modul în care se constituie garanția, direct de la client sau indirect de la altul care garantează pentru acesta, implica forme diferite de identificare și cunoaștere a riscului. Pentru societatea bancară, calitatea girantului este la fel de importantă ca și calitatea clientului garantat, banca asumându-și în felul acesta un risc egal cu acela față de clientul care beneficiază în mod direct de credit.
– Al doilea nivel de analiză a riscului garanției se referă la momentul lichidării garanției, în cazul în care banca va trebui să procedeze la executarea acesteia. Procesul de preluare a controlului asupra garanției necesita timp, iar la sfarșitul acestui proces, dacă nu va fi posibil ca aceasta garanție sa fie vândută la un preț care să acopere datoria, banca va obține foarte puțin sau chiar nimic din executarea ei.
În momentul în care banca ia în garanție active și consideră că s-ar putea să nu fie capabilă să le realizeze la un preț care sa acopere datoria într-un timp scurt după încheierea procesului legal (sau nu vor putea fi vândute deloc) atunci riscul trebuie identificat și evaluat cât mai corect înainte de aprobarea creditului. Garanțiile trebuie să reprezinte ultima sursă de rambursare a creditului care să se utilizeze numai în cazul în care nu mai există alte posibilități de rambursare a acestuia și plata dobânzii. Este necesar ca la baza analizei să stea un proces de investigare, analitic și interpretativ, care să utilizeze o varietate de proceduri și tehnici, deoarece numai în acest fel se poate obține înțelegerea necesară formării unei opinii legate de decizia de creditare.
CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RISCURI BANCARE
1.5. EVOLUȚIA CREDITELOR ÎN ROMÂNIA
Creditele neguvernamentale
Atât creșterea economică, cât si creșterea nivelului de trai sunt reflectate în România de evoluția creditului neguvernamental, începând de la 68,40 mil RON în 1990 la 7500,71 mil RON în 2000 si 65 675,24 mil lei RON în martie 2006,si apoi majorandu-se cu 50,5%, la 194,17 miliarde de lei in 2008 fata de 2007 .Pe fondul restructurării economiei începând cu anii ‘90, a procesului de privatizare, în vederea obținerii statutului de economie de piață funcțională (obiectiv atins în 2004, premisa semnării în aprilie 2005 a Tratatului de aderare) capabilă să facă față forțelor concurențiale.
Exprimarea evoluției creditului neguvernamental în sume absolute, în condițiile existenței unui process inflaționist în România, nu este însă foarte relevantă, decât în măsura în care luăm în considerare si ritmul de creștere a inflației, prin calculul modificării procentuale a creditului neguvernamental în valoare reală, față de anul precedent.
Grafic nr. 1 Ritm anual de creștere a creditului neguvernamental în valoare reală față de anul precedent
Structura creditului neguvernamental s-a modificat și în funcție de sectoarele de activitate pentru care sunt acordate creditele. La începutul anului 2001 cea mai mare parte din credite erau destinate industriei și serviciilor, in jur de 56% și respective 35% din total. Creditele acordate persoanelor fizice la această dată reprezentau 2% – 3% doar. Datorită dezvoltării economice, în anii următori au apărut modificări majore in special în ceea ce privește creditele pentru industrie și cele pentru persoane fizice.
Situația este mai mult decât relevantă: în perioada 1990-2000, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere totală cu 143%, reducere recuperată în totalitate si depăsită, printr-o creștere cu 149% a acestuia în perioada 2001-2005. De asemenea, este evidentă legătura între procesul inflaționist si evoluția creditului neguvernamental: anii cu inflație ridicată (1991, 1992, 1993, 1997) se caracterizează prin reducerea creditului în valoare reală, stiut fiind faptul că inflația dezorganizează relațiile de credit, dezavantajând debitorii, în timp ce dezinflația reprezintă o premisă ce favorizează creditul neguvernamental, fiind vorba de perioada 2001-2005. La consolidarea procesului dezinflaționist au contribuit si politica fiscală prudentă, precum și progresele înregistrate în planul reformelor structurale în această perioadă.
Totodată, atenuarea presiunilor din partea ofertei (prin reducerea amplitudinii corecțiilor prețurilor administrate, tendința de apreciere reală a monedei naționale si intensificarea concurenței pe piața cu amănuntul) a limitat manifestarea efectului inflaționist al cresterii rapide a consumului prin creditul de consum. Anul 2004 s-a încheiat cu o inflație de 9,4%, marcând atingerea obiectivului de politică monetară, inflație exprimată printr-o singurã cifrã), iar anul 2005 cu o inflație de 8,6%, întărind procesul de dezinflație, favorizant al creditului neguvernamental .
Tendința ascendentă a creditului neguvernamental îsi are originea atât în cresterea ofertei de creditare (privatizarea sectorului bancar, cresterea competiției), cât si în cresterea cererii de creditare (cresterea veniturilor, modificarea comportamentului populației, a preferințelor de consum a acesteia), efectul final regăsindu-se în cresterea cererii agregate. Evoluția creditului neguvernamental real față de evoluția PIB reflectă interdependența enunțată de teoria economică între credit si crestere economică.
Performanțele înregistrate de economia românească, luând ca punct de analiză anul 2000 sunt strâns legate de expansiunea creditului neguvernamental în această perioadă. Piața nu este însă pe deplin saturată, dacă avem în vedere ponderea creditului neguvernamental în PIB, de 17% în România (anul 2004), față de 99% în zona euro și între 25% si 45% în țările din Europa Centrală si de Est în acelasi an. Firesc, cresterea semnificativă a creditului neguvernamental, după anul 2000 a ridicat probleme legate de implicațiile acestui fenomen privind stabilitatea financiară, la nivel macroeconomic si la nivelul microeconomic; în acest sens, se pune problema gestionării procesului de creditare în condițiile ascensiunii creditului neguvernamental, respectiv instituirea unor norme prudențiale privind prevenirea riscului de credit.
În perioada 1992-1995, Banca Națională a României (B.N.R.) a reusit unor norme minimale cu caracter prudențial:
– adecvarea capitalului: fondurile proprii ale unei bănci trebuie sa reprezinte cel puŃin 8% din totalul activelor acesteia (ponderate de cota de risc); ulterior procentul devine 12% pentru ponderea fondurilor proprii si rămâne 8% pentru ponderea capitalului propriu în totalul activelor unei instituții de credit.
– Expuneri mari: împrumuturile acordate unui singur debitor nu pot depăsi, cumulate, 20% din totalul fondurilor proprii ale băncii; ulterior procentul devine 25% .
– Credite acordate persoanelor aflate în relații speciale cu banca: totalul acestor credite nu poate depăsi 20% din totalul fondurilor proprii ale băncii; ulterior procentul devine 25%.
– Participarea la capitalul social în societățile ne-bancare: participarea unei bănci nu poate depăsi 20% din capitalul unei societăți ne-bancare care nu are legătură cu activitatea bancară (firmă sau întreprindere), iar ulterior se adaugă procentul de 15% din fondurile proprii ale instituției de credit.
– Participarea unei societăți bancare la capitalul unei bănci: maximum 5% din capitalul noii bănci, cu condiția participării si a unei societăŃi bancare persoană juridică sau străină sau a unei instituții internaționale;
– Clasificarea împrumuturilor (creditelor) acordate: în funcție de riscul acestora, pe 5
categorii (”standard”, “în observație”, “substandard”, “îndoielnic”, “pierdere”);
– Rezerve generale si specifice: privesc nevoile de asigurare a băncilor împotriva riscurilor la creditele acordate.
Mai târziu (1999, cu funcționare din 2000) se înființează Centrala Riscurilor Bancare (C.R.B.), centru de intermediere care gestionează informațiile de risc bancar utile societăților bancare. Informațiile de risc bancar cuprind datele de identificare a unui debitor non-bancar (în condițiile păstrării secretului bancar) pentru operațiunile în lei si în valută, prin care băncile se expun riscurilor față de acel debitor, privind acordarea de credite, asumarea de angajamente de către bancă în numele debitorului, față de o persoană fizică sau juridică non-bancară sau față de altă bancă. Centrala Riscurilor Bancare urmăreste riscul global, determinat de însumarea riscurilor prin înregistrarea informațiilor în Registrul Central al Creditelor si Registrul Creditelor Restante. Noul regulament din anul 2004 aduce noutăți privind raportarea informațiilor de către instituțiile de credit: include în categoria persoanelor recenzate si persoanele juridice nerezidente, iar în categoria informațiilor transmise, fraudele cu carduri produse de către posesori, precum si integrarea bazei de date a C.R.B. cu baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (C.I.P.), privind incidentele produse cu instrumente de plată.
Pe lângă aspectele pozitive ale dinamicii creditului neguvernamental, cu impact asupra creșterii cererii agregate, putem sesiza și o serie de influențe negative ale acestei dinamici: creșterea prețurilor, si deci presiunea inflaționistă; creșterea importurilor, si deci a deficitului balanței de plăți.
Totusi, dinamica creditului neguvernamental din ultimii ani a fost susținută în mare parte de expansiunea accentuatã a creditului acordat populației de către instituțiile de credit, expansiune ce poate fi caracterizată drept exponențială, creând motive de îngrijorare pentru autoritatea de supraveghere bancară, B.N.R., tocmai din punct de vedere al influențelor negative menționate anterior. Modificarea strategiei băncilor către retail, reducerea ratelor dobânzilor, cresterea veniturilor nete sunt factorii ce au condus la cresterea ponderii creditului neguvernamental acordat persoanelor fizice în total credite, îndeosebi a creditului de consum (83,6% dinamică în anul 2005 față de 2004), dar încă departe de nivelul regăsit în zona euro, unde ponderea medie a creditului pentru populație în total credit neguvernamental era de 50,3% în decembrie 2004.
Grafic nr.2 Evolutia creditului acordat populației
Sursa: Banca Naționala a României, date prelucrate
Creșterea ofertei de credit de consum se explicã nu numai prin politicile expansioniste în acest domeniu ale instituțiilor de credit, ci si prin extinderea practicii unor comercianți de a vinde în rate bunuri de folosință îndelungată. Mai mult, se anticipează si în anii următori o crestere a venitului disponibil (conform teoriei lui Friedman, venitul permanent se obține prin adăugarea la venitul current a mediei ponderate a veniturilor ce se asteaptă a fi realizate în perioadele următoare) si deci a creditului pentru populație, îndeosebi a creditului imobiliar, dar si ca urmare a procesului de integrare în Uniunea Europeană, astfel că este nevoie de măsuri prudențiale B.N.R. a elaborat norme prudențiale, prin care se stabilesc condiții restrictive la acordarea creditelor către populație: angajamentele de plata lunare (creditul si dobânda), nu pot depăsi 30% din veniturile nete ale solicitantului si ale familiei acestuia, în cazul creditelor de consum, 35% în cazul creditelor pentru investiții imobiliare si 40% pentru toate contractele de credit si alte contracte de aceeasi natură, respectiv contracte de leasing, contracte de cumpărare de bunuri în rate, iar valoarea maximă a creditului ipotecar acordat est maxim 75% din valoarea creditului.
Din totalitatea creditelor acordate persoanelor fizice, majoritatea sunt destinate consumului. La 31 martie 2006, 77,3% dintre acestea erau credite pentru consum, și doar 22,7% credite ipotecare sau imobiliare. Până la sfârșitul anului 2007 procentul împrumuturilor pentru consum a crescut până la 79% din total. Aceste cifre situează România mult sub nivelul țărilot din Zona Euro, unde procentul creditelor pentru consum este de doar aproximativ 13%, împrumuturile ipocetare având un rol mult mai important, reprezentând aproape 70 de procente din totalitatea creditelor acordate populației. Rata de creștere a împrumuturilor pentru consum a fost de 111,6% în 2006 față de 2004, iar a celor ipotecare de doar 46,3%. Ponderea în PIB a creditelor ipotecare era la finele lui 2007 de doar 4%, în creștere comparativ cu nivelul de 2% înregistrat în 2006. Cu toate acestea România este departe de valoarea înregistrată în PIB a creditelor ipotecare din Zona Euro, aceasta fiind de 33%. În țările din Europa Centrală și de Est ponderea creditelor ipotecare în PIB este mai redusă, înregistrând valori de 2% (Polonia), 5% (Slovacia), 6% (Slovenia), 7% (Bulgaria), 10% (Cehia), 12% (Ungaria) și 15% (Croația).
Grafic nr.3 Structura pe destinații a creditelor acordate populației
Sursa Banca Naționala a României, date prelucrate
Anterior acestor limitări inițiate de B.N.R., s-a înființat Biroul de Credit (operațional din august 2004), societate pe acțiuni, creată la inițiativa sectorului bancar românesc, având ca acționari 27 de instituții de credit. Scopul său este de a asigura furnizarea informațiilor referitoare la persoanele fizice, cu datorii restante privind creditele contractate de la instituții de credit si alte instituŃii financiare nebancare (leasing), iar ulterior si informații referitoare la datoriile restante către societăŃile de asigurări, societăți de telefonie. Bazat pe principii de reciprocitate între participanți, confidențialitate, imparțialitate si corectitudine, Biroul de Credit asigură diminuarea riscului de fraudă si protejarea creditorilor.
În ceea ce priveste moneda de exprimare a creditelor acordate populației, se remarcã preferința pentru valutã, încurajate de aprecierea monedei naționale si de dobânzile mult mai reduse pentru creditele în valută față de cele în monedă națională; finanțarea în valută este un fenomen (euroizarea bilanțului bancar), ce caracterizează majoritatea țărilor din Europa Centrală si de Est în anii 2000, precum fenomenul de dolarizare (economisire în valută) caracteriza aceeasi zonă în anii “90. Situația creditelor în valută este evidențiată în graficul 3:
Grafic nr. 4 Creditele acordate în valută si în lei față de totalul creditelor neguvernamentale
Sursa Banca Naționala a României, date prelucrate
B.N.R., ca autoritate monetară, a stabilit odată cu amplificarea acestui fenomen, în anul 2005, norme prudențiale cu scopul de a limita creditele în valută astfel, expunerea unei instituții de credit din credite în valută acordate persoanelor fizice si juridice nu poate depăsi 300% față de fondurile proprii înainte de deducerea provizioanelor specifice de risc (respectiv capitalul inițial în cazul sucursalelor
instituții de credit străine). Obiectivul final al restrucțiilor si limitărilor este de a reduce riscul de credit în condițiile lărgirii finanțării; considerăm că indicatorii privind riscul de credit si anume cel mai semnificativ ponderea creditelor în categoria îndoielnice si în pierdere de 2,66% (februarie 2006) reprezintă un argument al gestionării eficiente a riscului. La fel de adevărat este că majoritatea creditelor nu au ajuns la maturitate iar practica bancară demonstrează că declinul calității creditelor apare în faza de încetinire a cresterii economice, si nu în faza de crestere economică. Nu în ultimul rând trebuie să subliniem maturitatea autorității de supraveghere bancară B.N.R., motiv pentru care inclusiv supravegherea instituțiilor financiare nebancare a fost încredințată acestei autorități.
Conform unui comunicat de presa al BNR din aprilie 2007, creditul neguvernamental a crescut în luna aprilie a anului 2007 cu 3,7 la sută (3,1 la sută în termeni reali) față de luna martie 2007, până la nivelul de 102606,1 milioane lei. Creditul în lei a crescut cu 3,9 la sută (3,4 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 3,4 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 4,3 la sută). La 30 aprilie 2007, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 52,6 la sută (47,0 la sută în termeni reali) față de 30 aprilie 2006, pe seama majorării cu 54,8 la sută a componentei în lei (49,2 la sută în termeni reali) și cu 50,3 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimată în euro, creșterea creditului în valută a fost de 56,9 la sută).
Apoi in 2008 ,creditul neguvernamental a crescut la 30 septembrie, fata de 30 septembrie 2007, cu 50,5%, la 194,17 miliarde de lei, pe seama majorarii cu 36,2% a componentei in lei si cu 63,9% a celei in valuta exprimata in lei, potrivit datelor anuntate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
In termeni reali, creditul neguvernamental a crescut cu 40,2% fata de septembrie 2007, se arata intr-un comunicat al BNR.
In septembrie, comparativ cu august, creditul neguvernamental a urcat cu 5,7% (5,3% in termeni reali). Creditul in lei s-a majorat cu 2,2% (1,8% in termeni reali), iar cel in valuta exprimat in lei a crescut cu 8,7% (exprimat in euro, creditul in valuta a crescut cu 2,9%).
Soldul creditelor acordate firmelor si populatiei a avut in iunie 2008 o crestere de 3,7%, la 178,2 miliarde lei si cu 63% mai mult fata de jumatatea anului trecut, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Creditul in valuta ramane principala optiune a populatiei, soldul imprumuturilor fiind de 48,8 miliarde lei, inregistrand o crestere accelerata de 131,5% comparativ cu jumatatea anului 2007. In acelasi timp, finantarile in lei ale persoanelor fizice au crescut cu doar 36,4%, la 38 miliarde de lei. Pe segmentul companiilor, si dinamica finantarilor in valuta ramane inalta pe ultimele 12 luni, cu 60,3%, soldul imprumuturilor ajungand la 49,2 miliarde de lei. Pe de alta parte, evolutia finantarilor in lei s-a accelerat cu 43,3%, la 41,9 miliarde de lei. In ultimele 12 luni, creditul neguvernamental a avut o crestere reala de 50,5%, pe seama majorarii reale a componentei in lei cu aproape 29% si cu 89,3% a componentei in valuta exprimata in lei (exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 62,7%).
Depozitele firmelor si ale populatiei au crescut in iunie 2008, comparativ cu perioada similara din 2007, cu 40,1%, la 140,72 miliarde de lei, un avans mai important fiind consemnat pe partea economisirii in valuta. Economiile in valuta au crescut, in iunie, comparativ cu perioada similara din 2007, cu 58,4%, la 47,98 miliarde de lei, in timp ce componenta in moneda nationala a urcat cu 32,2%, la 92,73 miliarde de lei. In ultimele 12 luni, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au crescut cu 38,8% (27,8% in termeni reali), la 49,65 miliarde de lei. Comparativ cu mai, cresterea a fost de 3,2%. In aceeasi perioada, economiile in valuta ale persoanelor fizice au crescut cu 62,4%.
Pe de alta parte si creditul guvernamental (al administratiei centrale, administratiilor locale, administratiilor sistemelor de asigurari sociale) a crescut in iunie 2008 cu 1,4%, la 11,521 miliarde de lei.iar la 30 septembrie, creditul guvernamental a inregistrat o crestere de 33,2% (24,2% in termeni reali) fata de 30 septembrie 2007.
1.6. PARTICULARITĂȚI CONTEMPORANE ALE CREDITĂRII
1.6.1. Orientarea băncilor spre retail
Ultimul deceniu și jumatate a reprezentat pentru sistemul bancar o perioadă de transformari radicale. Acestea au vizat nu numai modernizarea lui, prin crearea cadrului legislativ și institutional adecvat și a unei oferte diversificate de produse și
servicii bancare, ci și asimilarea Acquis-ului comunitar și alinierea la politicile, strategiile și practicile Uniunii Europene. În acest context, un rol esential revine Băncii Naționale a României, care autorizează funcționarea băncilor, reglementează și supraveghează activitățile acestora pentru ca ele să se desfășoare în conditii sănătoase și de prudență ridicată. Tot Băncii Centrale îi revine responsabilitatea de a supraveghea modalitatea în care se realizează managementul și monitorizarea riscurilor semnificative de către bănci, la care acestea sunt supuse prin natura activităților lor. În plus, se poate afirma că pe fondul acestor transformări, în sistemul bancar românesc vor avea loc achiziții, fuziuni si ieșiri de pe piață ale unor bănci. Jucătorii importanți se vor reduce la băncile mari, competitive, cu rețele naționale bine dezvoltate și susținute de parteneri strategici, care vor ști să facă față concurenței și să raspundă cel mai bine cerințelor și nevoilor clienților. Se poate constata accentuarea concurenței, în special pentru acapararea pieței de „retail banking” (pentru persoane fizice care pun la dispoziția băncilor resurse financiare ieftine), va favoriza dezvoltarea de noi produse și servicii bancare pentru acest segment, inclusiv pachete de servicii financiare complete.
Se constată însa ca în ultimii ani, băncile din România au început sa se orienteze spre segmentul de piață reprezentat de persoanele fizice. Cu toate acestea, identificarea cerințelor clienților (existenți sau potențiali) personae fizice se face de către bănci fie prin forțe proprii, fie cu ajutorul unor firme specializate, existând astfel posibilitatea neînțelegerii sau interpretării greșite a rezultatelor studiilor de piață. Se poate evidenția faptul că procesul de transformare a cerințelor în produse și servicii bancare destinate acestui segment de clienți este anevoios, mai ales pentru băncile neobișnuite să aibă clienti numeroși, dar de dimensiuni mici. Acest proces se continuă firesc cu cel de prestare a serviciilor bancare (sau de vânzare a produselor bancare), proces desfășurat în condiții rareori uniforme, întrucât pot varia substanțial între sucursalele aceleiași bănci sau chiar în interiorul aceleiași sucursale.
Se poate observa în gaficul de mai jos evoluția creditelor acordate populației comparativ cu cele acordate societăților comerciale.
Grafic nr.6 Evoluția creditelor în funcție de solicitanți
Sursa: Banca Națională a României; Institutul Național de Statistică
“Bătălia băncilor petru atragerea marilor corporații este încheiată sau pe cale de finalizare. A început o nouă luptă pentru atragerea clientului-persoană fizică.” precizează Iulius Cezar Petredeanu, director în Banca Comercială Română. Vremea în care se spunea că persoanele fizice sunt o povară pentru bănci a trecut. Aceasta se întâmpla în perioada marilor falimente care, pe parcursul anilor 1999-2000, s-au
produs în lanț. Evenimentele de atunci au arătat vulnerabilitatea unei bănci în fața deponenților persoane fizice care dau buzna la ghișee pentru retragerea economiilor.
Bancherii din BNR afirmă că sistemul bancar a fost curatat de entitatile bancare care puteau altera întreg climatul de pe piața financiar-bancară. În aceste condiții, noua strategie a băncilor comerciale este explicabilă. Economiile populației reprezintă principala țintă pentru ele. Aceasta determină dezvoltarea activității de retail banking. Sunt cateva elemente esențiale care stau la baza noii orientări. Pe de o parte, marile companii străine spre care s-ar fi îndreptat băncile au ramas aceleași. Bătalia pe acest segment se poate spune că, deocamdată, a fost consumată. Societățile cu capital privat autohton sunt puține la numar, așadar limitarea la atragerea de clienti din rândul acestora nu este suficientă. Pe de alta parte, populația dispune de economii pe care trebuie să le plaseze undeva. Mirajul fondurilor mutuale a trecut. Păstrarea economiilor la saltea înseamna acceptarea unei pierderi nete, fiind măcinate de evoluția inflației. Bancnota americană și-a pierdut și ea din stralucirea de altadată.
De asemenea, un element care nu poate fi neglijat este economia gri "care cu timpul va trebui să se deschidă la culoare", după cum precizează Razvan Munteanu, vicepreședintele Citibank, responsabil cu activitățile bancare pe relația cu persoanele fizice. Evaluări în ceea ce privește economia necontabilizată au existat, dar este greu de precizat care este imaginea reală a acestui segment. Procente ce glisează pe o scală de la 22% la 50% din produsul intern brut au fost date publicității. Firește, cifrele nu indica automat volumul de bani care circulă în economia neagră sau gri. Oficialii români merg pe procentul minim vehiculat, de 22%. La un produs intern brut de 40 miliarde de dolari, rulajul în economia ascunsă ar fi de 8 miliarde de dolari. De aici încep estimările privind volumul de bani obtinuți din activitățile neînregistrate. La o viteză de rotație a banilor egală cu cea consemnată în economia oficială (de aproape patru ori), ar însemna ca cifra este de două miliarde de dolari. Dar analistii pornesc si de la ipoteza că în acest segment al economiei naționale banii sunt mai fierbinți, deci circulă cu o viteză mult mai mare si s-au oprit la dublul celei oficiale. Aceasta ar însemna aproape 1 miliard de dolari, echivalentul a aproximativ 30.000 miliarde de lei sau mai mult de jumatate din volumul economiilor populației în sistemul bancar. Este o suma deloc de neglijat, chiar daca așteptarile nu se ridica la nivelul întregii valori estimate de autorități.
Oficiali din BNR cred însă că marea bătălie, pentru atragerea de clienți din rândul persoanelor fizice, se va da între marile bănci care dispun de o rețea extinsă de unități. ( http://www.capital.ro, “Crește interesul băncilor pentru persoane fizice”)
1.6.2. Nivelul dobânzii la credite
În ceea ce privesc dobânzile pe piața financiară a României, Alexandra Popa, în data de 03 ianuarie 2008 a publicat articolul “Dobanzile merg in sus in 2008”. Acest articol conține urmatoarele informații: Anul 2007 a fost un an prielnic pentru beneficiarii de credite. Dobânzile percepute de bănci la acordarea creditelor au înregistrat scăderi constante, dând posibilitatea populației să aibă acces la un nivel mai mare de finanțare. Potrivit statisticilor www.conso.ro, dacă la începutul anului rata medie a dobânzii la ofertele de creditele ipotecare în lei se situa la peste 11%, spre sfârșitul anului aceasta ajunsese sub 10%.
Și creditele de consum au devenit mai accesibile populației. Rata medie a dobânzii la creditele de nevoi personale acordate în lei aferentă lunii ianuarie 2007 se situa aproape de pragul de 14%. În decembrie anul trecut, nivelul dobânzii a coborat sub 12,5%.
În cazul creditelor pentru locuință acordate în euro s-a înregistrat o ușoară creștere a dobânzilor la începului lui 2007 până la nivelul de 8,5%, în principal ca urmare a terminării promoțiilor de iarnă. Începand din februarie, însă, dobânzile au înregistrat o evoluție descrescătoare până sub pragul de 7,5% la sfarșitul anului.
Trendul a fost însă total contradictoriu cu evoluțiile interbancare. De la începutului lui 2007 și până în luna decembrie a aceluiași an, rata Euribor a crescut cu peste 1 punct procentual. Aceasta creștere a scumpit finanțarea obținuta de bănci pe plan extern punând presiune asupra necesității atragerii de fonduri de la populație și companii. În acest context, scăderea dobânzilor este pusă pe seama competiției accentuate dintre instituțiile bancare pentru obținerea de noi clienți.
Aparută la mijlocul lui 2007, criza imobiliară din America a afectat piețele financiare la nivel global și a declanșat o adevarată reacție în lant. Ca o consecință directă, costurile la care se vor putea finanța băncile românești de pe piața internatională vor continua să creasca, este de parere Ionut Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank. Efectele le vor resimti în special cei care s-au împrumutat în euro.
"În ceea ce privește dobânda la creditele în euro, nu cred ca mai este posibil ca aceasta să scadă", declară Dumitru. Pe langa aversiunea la risc față de piețele emergente, el ia în calcul și un alt factor: "dobanda de politica monetara a BCE este de așteptat cel putin să ramână constantă, daca nu chiar să crească".
"Mă aștept ca BCE să mențină dobanda de referință cel putin în prima jumatate a anului următor, datorită turbulentelor de pe piața financiară americană", crede Ella Khallai Kallai, economistul-sef al Alpha Bank.
În privința monedei naționale, analiștii se asteaptă ca BNR să crească dobanda de referință, fapt care va genera majorarea dobânzilor la creditele acordate în moneda naționala.
Astfel, 2008 promite dobânzi mai mari atât la împrumuturi cât și la produsele de economisire. Politica adoptată va fi una de promovare a creditelor acordate în moneda națională, spune Dana Demetrian, director de produse la BRD Groupe Societe Generale. "Este momentul să raportăm piața de retail din Romania la o piața matură existentă în țarile europene și să încercam să identificam și să diminuam diferențele", subliniază Demetrian.
Insa, confruntate cu o criză de lichiditate, băncile au început încă din toamna anului trecut să renunțe la promovarea produselor de creditare și să iasă în față cu depozite și conturi de economii. Deponenții vor avea cel mai mult de câștigat în 2009, în timp ce împrumuturile vor rămâne mai departe scumpe.
Odată cu eliminarea impozitului pe dobânzile din depozite, bancherii speră ca populația să devină din ce în ce mai interesată să își plaseze economiile în bănci.
În luna decembrie, trei bănci importante – BCR, BRD și Alpha Bank – au anunțat oferirea unor dobânzi de peste 7% la depozitele în euro constituite de populație, în condițiile în care nivelul dobânzilor pe piața internațională – Euribor- a scăzut la minimul din ultimii 2 ani.
În condițiile crizei financiare mondiale, care a atins acum si Europa, băncile din România, deținute în majoritate de grupuri financiare europene, îsi schimbă rapid strategiile de afaceri, creditele fiind primele vizate. După ce în ultima perioadă instituțiile financiare s-au concentrat pe atragerea de cât mai multe resurse de la populație, acum suflă si în iaurt în privința acordării de împrumuturi, mai ales când vine vorba de cele în valută.
Băncile românesti pot fi acum recunoscătoare Băncii Naționale, care a inițiat, încă din luna iulie 2008, noi măsuri de restricționare a creditelor si de reducere a riscurilor aferente. În prezent, în condițiile unei crize financiare mondiale tot mai accentuate, care afectează si țara noastră, băncile românesti au început să-si ia măsuri de precauție, inclusiv cu privire la strategia de acordare a împrumuturilor. Brokerii de credite spun că băncile aprobă mult mai greu dosarele de creditare, cel puțin trei factori contribuind la această tendință: noile norme ale BNR (băncile asteptând aprobarea acestora), blocajul de pe piața imobiliară si criza financiară. Băncile evaluează acum mult mai prudent imobilele, marja de risc fiind mai mare, mai ales în cazul imobilelor vechi. „Costurile unui credit vor creste destul de mult, fapt compensat de scăderea prețului imobilelor si, în consecință, a valorii creditelor ce se vor obține“, spune Anca Bidian, directorul Kiwi Finance.
1.6.3. Concurența pe piața creditelor
În anul trecut, o privire asupra societăților bancare acordatoare de credite din interiorul României relevă existența a 14 instituții specializate în activitatea de creditare, clasate după cum urmează:
Tabelul nr.7 Topul celor mai puternice credite bancare românești pe anul 2007
Sursa: revista “Capital”, Redactor Tinteanu Moldoveanu Gabriela, Articolul “Ghidul celor mai avantajoase credite”
În tabel se regăsesc toate notele acordate în interiorul suplimentului pentru fiecare produs bancar în parte. Nota finală nu este un calificativ exhaustiv, ci doar o medie a punctajelor, pentru produsele analizate. Acolo unde nu există nici o notă înseamnă că banca nu are disponibil produsul respectiv. Toate notele sunt acordate pe o scala de la minimum 1 la maximum 10. Notele acordate nu reprezintă o garanție pentru nici un alt criteriu nepunctat aici. Pentru fiecare produs lipsă, băncile au fost depunctate cu câte 0,25 puncte la nota finală.
În 2008, cea mai bună bancă pentru credite și depozite, conform analizei Capital, este CEC, urmată de BCR. Ambele și-au îmbunătățit mai multe produse, față de anul trecut, pentru a recâștiga cota de piață pierdută. BCR a scumpit însă comisioanele pentru conturi curente, lichidări de conturi și plăți facturi, pentru a contrabalansa alte măsuri favorabile clienților. Rețeta se repetă la ING, care a renunțat la comisioanele ascunse și polițele de asigurare de viață, incluse obligatoriu în credite, dar a majorat comisioanele aferente cardurilor și conturilor curente.
Foarte agresive în promovarea ofertelor au fost și băncile nou-intrate în piața de retail. Instituții care s-au lansat de curând pe piața cardurilor, gen Garanti Bank, oferă gratuit servicii pe care alte bănci le taxează serios. Pe de altă parte, bănci aflate anul trecut în prima parte a clasamentului, Volksbank, UniCredit sau Raiffeisen, au coborât in 2008 pe ultimele poziții.
Tabel nr.8 Clasament 2008
**oferte insuficiente
Sursa : Revista “Capital”, Articolul “Cele mai bune bănci de retail”, 2008-04-23
În acest al doilea tabel deasemenea se regăsesc notele acordate pentru fiecare produs bancar în parte. Nota finală este media aritmetica a notelor pentru fiecare din produsele analizate. Acolo unde nu există nici o notă înseamnă că banca nu are disponibil produsul respectiv. Toate notele sunt acordate pe o scala de la minimum 1 la maximum 10. Pentru fiecare produs lipsă, băncile au fost depunctate cu câte 0,5 puncte la nota finală.
1.6.4. Reglementări BNR referitoare la activitatea de creditare
Activitatea de creditare a instituților de credit din România este reglementată în prezent de banca centrală a țării, Banca Națională a României. Principalele legi și norme care reglementează activitatea de creditare sunt:
Ordonanța de Urgența a Guvernului nr. 99 din decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, Reglementări emise în aplicarea ordonanței
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 98 din 6 decembrie 2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr-un conglomerat financiar, Reglementari emise în aplicarea ordonanței
Reglementări privind falimentul instituțiilor financiare: Ordonanța Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul instituțiilor de credit aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004
Reglementări contabile: Ordinul BNR nr. 24/2006 privind modificarea și completarea Ordinului nr. 5/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit
Norme BNR nr. 11 din 8 septembrie 2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută, publicăte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 16 septembrie 2005
Norma BNR nr. 10 din 27 iulie 2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 29 iulie 2005
Norma BNR nr. 20 din 13 septembrie 2006 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 22 septembrie 2006
Norma BNR nr. 14 din 2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituțiile de credit, în baza art. 49 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României; în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.
1.6.5. Reglementări BNR care încurajează creditarea
“Creditul va fi mai ușor de obținut după ce Banca Naționala a decis să nu mai impună bancilor comerciale să limiteze rata lunară la 35% din veniturile clientului în cazul creditelor imobiliare sau 30% în cazul celor de consum. Analiștii sunt de părere că băncile ar putea creșete rata la 50% din venitul solicitantului”, informează cotidianul online de business, Wall Street la data de 5 martie 2007.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat că prin noua măsură va avea loc un transfer de responsabilitate de la banca centrală la băncile comerciale, decizia BNR având o legătură directă cu intrarea României în Uniunea Europeana.
Banca Națională a pregătit un proiect de regulament de creditare pentru persoanele fizice, din care au dispărut orice reglementari privind avansul și garaniile. “Practic, se flexibilizează în acest sector sistemul de creditare și Banca Centrală renunță la norme și transferă responsabilitatea în domeniul unităților bancare și unitatilor de credit”, a explicat Vasilescu. Decizia are legatură cu intrarea în Uniunea Europeană, unde principiul supraindatorării priveste nu atât stabilitatea financiară, cat devine o problemă socială, a explicat consilierul guvernatorului. El a mai spus ca schimbarea nu este un risc, ci “tocmai, este evitarea unui risc, pentru că transferând responsabilitatea de la Banca Centrală la unitatea bancară, transformând reglementarea de către Banca Centrală În autoreglementare – pentru că fiecare bancă, fiecare unitate de creditare va fi obligată acum să-i facă un regulament, o normă intenă foarte bine structurată.” O consecință directă a acestor noi reglementari este aceea că băncile ar putea crește limita de îndatorare a populației pánă la 50% din veniturile nete, Însă decizia va fi influentata de caștigurile clienților, apetitul pentru risc al institutiilor financiare, actionariatul acestora și cota de piață vizată. “Bancile mai prudente ar putea crește gradul de Îndatorare la 50%, iar cele cu apetit mai mare pentru pana la 60%. Procesul va fi gradual dar se va desfura foarte repede” a declarat pentru News în, vice-președintele Chartered Financial Analist (CFA) România, Dragoș Cabat. O altă consecință directă a noilor reglementări va fi simtită la nivelul pieței imobiliare. Elimînarea limitelor pentru ratele lunare la credite poate avea un impact important asupra pietei imobiliare și poate duce chiar la creterea prețurilor apartamentelor. Dacă decizia BNR de a elimina obligativitatea avansului pentru creditele acordate populaiei nu o să aibă o înfluență majora asupra pieței, decizia Bancii Nationale de a nu mai impune băncilor comerciale să limiteze rata lunară a unui imprumut la 35% din veniturile clientului, în cazul creditelor imobiliare, sau 30% în cazul celor de consum, este o adevarată surpriză și poate duce la o creștere importantă a creditelor.
“Renunțarea la plafonul de îndatorare va avea într-adevăr un impact asupra pieței. Dacă o persoană avea până acum un venit de 500 de euro și putea plăti o rată de circa 200, s-ar putea ca de acum încolo să primească și un credit mai mare și să achite și o rată de 300 sau chiar 350 de euro. Totul depinde însă de măsurile pe care le vor lua băncile comerciale pentru că ele iși fac singure politica”, a declarat pentru News, Radu Zilisteanu, purtător de cuvânt al Asociatiei Române a Agențiilor Imobiliare (ARAI). Analistul mai spune că în conditiile în care băncile vor relaxa aceste limite de îndatorare, “se va da drumul la robinetul cu credite, iar acest lucru va alimenta cererea de pe piața imobiliară, crescând totodată și prețurile locuințelor.”
Cu toate că multe dintre caracteristicile creditului s-au modificat de-a lungul anilor, rămân neschimbate elementele defînitorii ale creditării, precum rolul, functiile, criteriile de clasificare, dobânda sau garanțiile.
In cazul in care vor reusi sa mai obtina credite la banci, romanii vor avea parte de mult mai putine "pacaleli" din partea bancherilor, legate de comisoane care apareau peste noapte sau majorari neasteptate ale dobanzilor.
Cel putin asa ar trebui sa se intample dupa intrarea in vigoare, la finele anului trecut, a ordonantei de Urgenta a Guvernului nr 174/2008.
Potrivit acesteia, furnizorul de servicii financiare este obligat sa comunice consumatorului orice modificare a costurilor creditului, prin una din urmatoarele metode, in functie de optiunea scrisa a consumatorului, exprimata in contract: scrisoare recomandata, e-mail, SMS.
Pe de alta parte, in contractul pe care il veti parafa cu banca se vor mentiona si costurile de administrare ale contului curent si de retragere sau depunere de numerar care cad in sarcina consumatorului ca urmare a derularii contractului de credit.
In plus, cei care obtin un credit vor trebui sa fie informati corect asupra conditiilor contractuale inca din faza precontractuala. "La solicitarea unei oferte de credit, furnizorul de servicii financiare are obligatia de a oferi gratuit un grafic de rambursare / alt document care sa mentioneze costurile totale ale creditului si un exemplar al proiectului contractului de credit", explica consultantii de la DBSol.
De asemenea, ordonanta de urgenta mai arata ca in contractele de credit cu dobanda variabila, variatia dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare.
CAPITOLUL 2:
RAIFFEISEN BANK
2.1. PREZENTARE GENERALĂ
Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor medii si mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 500 in intreaga tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) si internet banking (Raiffeisen Online). Banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 130.000 IMM-uri) si peste 5000 de clienti companii mari si medii.
Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania – Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001.
Scurt istoric
Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) in Romania a inceput in anul 1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti. In 1998, reprezentanta a fost transformata intr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru companii.
In acelasi timp, una dintre cele mai mari banci detinute de statul roman – Banca Agricola – se afla intr-o situatie financiara dificila. Datorita masurilor luate de autoritatile romane – precum preluarea creditelor neperformante de catre stat – banca a fost pregatita pentru privatizare in anul 2000.
In februarie 2001, RZB, impreuna cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni ale Bancii Agricole. Contractul de achizitie a fost semnat la sfarsitul lunii iulie 2002.
Activitatea Raiffeisen Bank a fost recunoscuta de prestigioase publicatii de-a lungul anilor,astfel:
In 2005 Global Finance desemneaza Raiffeisen Bank Romania “Cea mai buna banca din Romania” pentru a doua oara consecutiv,iar publicatia Business Press a apreciat Raiffeisen Bank ca fiind „Cea mai buna banca pentru activitatea corporatista a anului 2005”.
In 2006, Raiffeisen Bank a fost desemnata “Cea mai buna banca in 2006” in cadrul Galei premiilor Tribuna Economica si “Cea mai eficienta Banca a anului 2006” de catre Business Press.
In 2007, Raiffeisen Bank a primit trofeul "Banca Anului" pentru segmentul de activitate Corporate, in cadrul Galei Premiilor Piata Financiara.
De asemenea, Revista oamenilor de afaceri, Business Press, a apreciat intreaga activitate din 2007 a Raiffeisen Bank, acordand premiul de excelenta "Banca Anului" pentru portofoliul diversificat de produse si servicii.
Raiffeisen Bank a fost apreciata pentru intreaga sa activitate desfasurata in 2007, fiind desemnata "Banca Anului" atat de catre Piata Financiara pentru segmentul de activitate Corporate, cat si de catre Business Press pentru portofoliul diversificat de produse si servicii pe care le ofera. De asemenea, Camera de Comert si Industrie a Romaniei a acordat Bancii “Premiul de Excelenta in Afaceri” pentru cele mai diversificate produse si servicii bancare destinate IMM-urilor.
2.1.1. Raiffeisen Bank în lume
Prezentare si istoric a Grupului RZB si a Raiffeisen International
Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB) cu sediul in Viena este entitatea centrala a Grupului RZB. RZB ocupa a treia pozitie pe piata bancara din Austria si este institutia principala a Grupului Bancar Raiffeisen (RBG). RBG realizeaza aproape un sfert din activitatea bancara interna si dispune de cea mai mare retea de distributie din tara, cu peste 2.200 de unitati si aproximativ 23.000 de angajati. La 31 decembrie 2008, bilantul total consolidat a fost de 265 miliarde EUR.
Infiintata in 1927, RZB ofera o gama completa de servicii bancare si de investment banking in Austria si este considerata un pionier in Europa Centrala si de Est (ECE). Se numara printre principalele banci din regiune, oferind servicii bancare pentru companii si persoane fizice, precum si servicii de investment banking, pe urmatoarele piete:
o Albania Raiffeisen Bank Sh.a.
o Belarus Priorbank, OAO
o Bosnia si Hertegovina Raiffeisen Bank d.d. Bosna i Hercegovina
o Bulgaria Raiffeisenbank (Bulgaria) EAD
o Croatia Raiffeisenbank Austria d.d.
o Republica Ceha Raiffeisenbank a.s.
o Ungaria Raiffeisen Bank Zrt.
o Kosovo Raiffeisen Bank Kosovo S.A.
o Polonia Raiffeisen Bank Polska S.A.
o Romania Raiffeisen Bank S.A.
o Rusia ZAO Raiffeisenbank
o Serbia Raiffeisen banka a.d.
o Slovacia Tatra banka, a.s.
o Slovenia Raiffeisen Banka d.d.
o Ucraina VAT Raiffeisen Bank Aval
Figura nr.9 Reteaua de unitati din Europa Centrala si de Est
Raiffeisen International Bank-Holding AG este compania care coordoneaza toate aceste banci, detinand majoritatea actiunilor (in cele mai multe cazuri 100% sau aproape 100%). Mai mult, din Grupul Raiffeisen International fac parte numeroase companii de leasing (printre care una in Kazahstan si una in Moldova) si furnizori de servicii financiare. Raiffeisen International este o subsidiara integral consolidata a RZB care detine 70% din actiuni. Restul de actiuni se tranzactioneaza liber, fiind detinut de investitori institutionali sau privati. Actiunile sunt tranzactionate la Bursa de Valori din Viena.
RZB si Raiffeisen International au confirmat constant reputatia de promotori in Europa Centrala si de Est, infiintand prima subsidiara bancara in Ungaria inca din 1986, cu trei ani inaintea caderii Cortinei de Fier. Unul dintre cele mai recente exemple este intrarea pe piata din Belarus in ianuarie 2003, cand Raiffeisen International a achizitionat pachetul majoritar al Prioribank, a treia banca pe piata locala.
Astfel, RZB a devenit primul grup financiar occidental care a demarat o investitie strategica in Belarus. Acelasi lucru s-a intamplat si in decembrie 2003, cand Raiffeisen International a castigat licitatia pentru privatizarea Bancii de Economii a Albaniei, cea mai mare banca din tara, redenumita Raiffeisen Bank in luna octombrie a anului urmator. Iar in august 2005, Raiffeisen International a achizitionat 93,5% din actiunile Bank Aval, cea de-a doua banca din Ucraina. Aceasta tranzactie a reprezentat cea mai mare achizitie a Raiffeisen International, contribuind la consolidarea semnificativa a pozitiei sale pe plan local si regional. In urma unui proces de rebranding banca a devenit Raiffeisen Bank Aval in octombrie 2006.
Odata cu achizitionarea bancii rusesti Impexbank la inceputul anului 2006, Raiffeisen International si-a consolidat si mai mult pozitia pe cea mai mare piata din Europa Centrala si de Est: Impexbank si Raiffeisenbank Austria, infiintate in 1997, au devenit numarul noua pe piata locala din Rusia. Fuziunea dintre Impexbank si Raiffeisenbank s-a finalizat din punct de vedere legal in noiembrie 2007. In iulie 2006, Raiffeisen International a achizitionat in totalitate eBanka din Cehia, marindu-si prezenta pe piata locala datorita bunei pozitionari a acestei banci de retail. Fuziunea cu Raiffeisenbank s-a finalizat din punct de vedere legal in iulie 2008.
Raiffeisen International a inregistrat la finalul anului 2008 inca un rezultat record: profitul consolidat al Grupului (dupa impozitare si interese minoritare) a crescut cu 17% pana la 982 milioane EUR (in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2007). Bilantul total a fost de 85.4 miliarde EUR la sfarsitul anului, de asemenea inregistrandu-se o crestere de 17%. La data intocmirii bilantului, aproape 63.400 de angajati din peste 3.200 de unitati deserveau peste 14.7 milioane clienti.
La 31 decembrie 2008, bilantul total al Grupului RZB era de 156.9 miliarde EUR, înregistrand o crestere de 14% fata de decembrie 2007. In timp ce profitul din operatiuni a atins inca un rezultat record, efectele pietei financiare si a crizei bancare au atras dupa sine scaderi de profit. Ca urmare, profitul inainte de impozitare a scazut cu 60% pana la 597 milioane EUR. La data raportarii, Grupul avea 66.650 de angajati in toata lumea.
Tabel nr.10 Dezvoltarea consolidate a câștigurile pe o bază anuală
In plus fata de operatiunile bancare, RZB este prezenta in Europa Centrala si de Est prin mai multe companii specializate care ofera, printre altele, servicii in domeniul fuziunilor si achizitiilor (M&A), dezvoltarii de proiecte imobiliare, managementului de fonduri, leasingului si creditelor ipotecare.
In Europa Occidentala si in SUA, RZB este prezenta printr-o sucursala in Londra si reprezentante la Bruxelles, Frankfurt, Madrid, Milano, Paris, Stockholm si New York, precum si printr-o companie de finantare in New York (cu reprezentante in Chicago, Houston si Los Angeles) si o banca subsidiara in Malta. In Asia, RZB are sucursale la Beijing (cu o reprezentante in Harbin si Zhuhai), Xiamen si Singapore, precum si reprezentante la Ho Chi Minh, Hong Kong, Mumbai si Seul. Aceasta prezenta internationala ilustreaza clar strategia Grupului privind pietele in dezvoltare.
Performanțe la nivelul pieței
Angajamentul permanent al Grupului RZB pentru calitate este recunoscut prin numeroase premii locale si internationale.
In martie 2009, RZB si Raiffeisen International au fost distinse de Global Finance cu premiul regional „Cea mai buna banca din Europa Centrala si de Est” pentru a treia oara consecutiv.
In plus, bancile Raiffeisen din Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Cehia, Serbia si Slovacia au primit premiul pentru „Cea mai buna banca” pe piata locala.
In noiembrie 2008, prestigioasa publicatie The Banker, membra a Grupului Financial Times, a acordat RZB si Raiffeisen International, pentru a cincea oara consecutiv, premiul pentru „Cea mai buna banca din ECE”.
De asemenea, aceeasi publicatie a desemnat fiecare din bancile Raiffeisen International din Bulgaria, Croatia si Slovacia drept „Cea mai buna banca” din tarile respective.
Iar in iulie 2008, revista britanica Euromoney a desemnat RZB impreuna cu subsidiara Raiffeisen International drept „Cea mai buna banca din Europa Centrala si de Est”, pentru a treia oara consecutiv.RZB este membra a Grupului Bancar Unico, o asociatie a bancilor cooperative europene.
Are un capital propriu de peste 180 miliarde EUR si un bilant total de peste 3.735 miliarde EUR (la sfarsitul anului 2007), Unico este categoric cel mai mare grup bancar din Europa. 548.000 de angajati deservesc peste 100 milioane de clienti prin intermediul a 35.200 de unitati bancare. Cotele medii de piata de aproximativ 21% la credite si 20% la depozite reflecta importanta grupului.
Activele totale ale băncilor în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est au continuat să arate creșteri în prima jumătate a anului 2008, deși la un nivel mai redus decât în ultimii ani. În cazul în care cifrele disponibile sunt proiectate pentru întregul an (cifrele finale nu au fost disponibile în momentul finalizarii raportului), activele din sectorul bancar din Europa Centrală și de Est au crescut cu 10 la suta pe o baza de euro în 2008. Aceasta reprezintă o încetinire a creșterii economice cu aproximativ două treimi, după o creștere medie de ceva mai mult de 30 la suta s-au înregistrat în 2007.
Grafic nr. 11 Împrumuturi personale în suta din PIB, față de PIB pe cap de locuitor
Cheltuielile administrative generale au crescut cu 21 la suta în anul care a trecut. Aceasta crestere a avut un efect pozitiv asupra raportului cost / venit, un element-cheie de măsură a eficienței bancare care stabilește cheltuieli de exploatare cu privire la venituri din exploatare. Este îmbunătățit cu 3,6 puncte procentuale, de la 57.6 la 54.0 la suta.
Grafic nr. 12 Dezvoltare de cost / venit îmbunătățit de 3,6 puncte procentuale
Raiffeisen International este un important angajator din Europa Centrală și de Est . A avut un total de 63,376 de angajați la data de 31 decembrie 2008, (măsurat în echivalent full-time), care este de 8.6 la suta mai mult decât la sfârșitul anului 2007. Grupul nu a dobândit orice suplimentare a băncilor în perioada de raportare, astfel că această creștere se datorează exclusiv creșterii organice.
Media de vârstă a angajaților în toate băncile din rețea rămas relativ scăzut de la 33 ani și, astfel, Raiffeisen International isi mentine locul ca o banca tanara si dinamica. De asemenea, structura de personal cu înaltă calificare confirmă modul în care personalul este. Raiffeisen International a colaborat cu absolvenți iar raprtul lor a fost unul impresionant, 72 la sută la sfârșitul anului 2008. Femeile au reprezentat 70 la suta din angajati. Cu toate acestea, deoarece în condițiile Raiffeisen International piețele variază considerabil, există divergențe din aceste medii în unele țări. Diferențele se referă în primul rând la structurile de piață de muncă, sistemele de învățământ, precum și de condițiile economice generale.
Grafic nr.13 Dezvoltare a personalului
Raiffeisen International a inceput dezvoltarea unui sistem de control al resurselor umane în 2008. Scopul acestui proiect interdisciplinar este de a colecta și evalua datele relevante pentru a resurselor umane în cadrul grupului și, astfel, să stabilească o bază pentru decizii de afaceri. Proiectul ar trebui să fie finalizate și puse în aplicare în toate țările, în 2009.
Grupul RZB și Raiffeisen International ca un subgrup a pregătit primul lor raport de responsabilitate corporatistă, în 2008, care a fost publicat la începutul lui 2009. Raportul furnizează informații complete cu privire la Grupului corporative principiilor și diverse activități în acest domeniu și va fi publicată o dată la doi ani în viitor, ca urmare a principiilor că "cel mai bun devine mai bun cu noi" și "diversitate bate monotonia".
Grafic nr. 14 Numărul de angajați de la data bilanțului 2008
2.1.2. Raiffeisen Bank Romania
Raiffeisen Bank aduce in Romania traditia bancara de peste 130 de ani a grupului austriac Raiffeisen, bazata pe accesibilitate, eficienta si incredere. Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB) Viena este institutia centrala a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din tara.
RZB este cea mai mare banca corporatista si de investitii din Austria. Grupul austriac activeaza in Europa Centrala si de Est prin intermediul subsidiarei Raiffeisen International Bank Holding AG (RI), detinand banci subsidiare, companii de leasing si doua reprezentante in 18 piete din regiune, avand o retea de peste 3.000 de unitati bancare.
Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin: Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment Romania, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Bank.
Raiffeisen Bank S.A. si-a majorat capitalul social printr-o emisiune de actiuni subscrise de actionarii bancii, in valoare de 1.442.158.685.000 lei/ 144.215.868,5 lei noi. In urma acestei operatiuni valoarea capitalul social s-a majorat de la 10.520.427.700.000 lei/ 1.052.042.70 lei noi la 11.962.586.385.000 lei/ 1.196.258.638,5 lei noi, reprezentand un numar de 11.962.586.385 actiuni nominative cu valoarea nominala de 1.000 lei/ 0,1 lei noi / actiune. Subscrierea a avut loc in perioada 04.02.2005 – 07.03.2005, iar inregistrarea majorarii la Registrul Comertului s-a efectuat in data de 22.03.2005 in baza incheierii judecatorului delegat nr. 13689/22.03.2005. Toti actionarii care au subscris au primit din partea Regisco S.A. un extras de cont care confirma numarul de actiuni detinute la Raiffeisen Bank S.A. dupa subscriere.
Actionari
* Structura actionariatului:
99,49% – Raiffeisen International Bank Holding AG
0,51% – peste 17.500 de actionari persoane fizice si juridice
* Majorare capital social – martie 2005.
Emblema Raiffeisen Figura nr.15 Sigla Raiffeisen Bank
Calutii incrucisati reprezinta
emblema Raiffeisen.In vechime,
calutii incrucisati completau
varful unui acoperis de casa,
protejand ocupantii acesteia de orice tip de pericol. Organizatia Raiffeisen a transformat acest simbol al protectiei in propria marca deoarece membrii acesteia se protejeaza reciproc de dificultatile economice.
Figura nr. 16 Rețeaua de sucursale Raiffeisen
Sursa: Pagina oficială www.raiffeisen.ro
2.2. PRODUSELE ȘI SERVICIILE BĂNCII
Raiffeisen Bank ocupa pozitia a treia in sistemul bancar romanesc dupa activele totale si are una dintre cele mai extinse retele de agentii, POS-uri si ATM-uri din Romania. Banca ofera o gama completa de produse si servicii financiar-bancare pentru peste 2,2 milioane de clienti de retail (dintre care 130.000 sunt IMM-uri) si pentru 5.000 de companii mari si medii.
Raiffeisen oferă o paletă completă de produse bancare corporative și de investiții în domeniile de venit fix, structurare de credit, produse structurate și tranzacții bancare, structurate pe sectoare astfel:
Personal banking
Business banking
Corporate and Institutional banking
Private banking
2.2.1. Personal banking
1. Contul Curent
Raiffeisen Bank oferă posibilitatea deschiderii de conturi curente în următoarele monede: RON, EUR,.USD sau in monede ale Europei Centrala si de Sud-EstÎn calitate de posesori ai unui cont current Raiffeisen există următoarele avantaje:
Cardul de debit emis de banca Raiffeisen care se gaseste sub trei forme :Visa Electron,Maestro si Master Card in RON, USD si EUR asigură un mod de plată sigur, rapid și confortabil. Poate fi folosit în România și în străinătate, la orice comerciant care afișează sigla MasterCard si Visa Electron. Cu acest card se poate retrage numerar 24 de ore din 24 atât de la bancomatele Raiffeisen, cât și ale altor bănci. Schimbul valutar din valuta tranzacției în valuta de cont se efectuează automat. Cardul Raiffeisen MasterCard este acceptat în peste 27 milioane de spații comerciale și la 900.000 de bancomate, iar în România la peste 17.000 puncte de vânzare și la mai mult de 2.900 de bancomate. La deschiderea contului curent se poate opta pentru obținerea unui card de debit Raiffeisen în RON, EUR sau USD valabil oriunde în lume, la orice bancomat și în orice spațiu comercial care are afișat simbolul MasterCard si Visa Electron.
Comision 0% la retragere de numerar de la bancomat. În cazul retragerii de numerar din contul curent de la un bancomat al Raiffeisen, banca nu percepe nici un comision pentru respectiva tranzacție.
Carduri de credit Raiffeisen Bank oferă posibilitatea de a avea până la 2 carduri suplimentare de credit Standard ,Vodafone si Gold
Facilitatea de descoperit de cont (overdraft). Facilitatea de "descoperit de cont" oferă posibilitatea de a avea acces în plus între unu și trei salarii nete. Iar dobânda se aplică numai la suma cheltuită, nu la întreaga valoare a creditului aprobat de bancă. Banca nu percepe taxe sau comisioane pentru neutilizarea descoperitului de cont, overdraft-ul nu are o data fixa de rambursare integral, dobanda se aplica numai pentru suma utilizata iar in cazul imbunatatirii situatiei financiare, poti beneficia de majorarea sumei acordate.
Plăți directe furnizori. Un alt avantaj al contului curent Raiffeisen este că se poti efectua plati directe catre furnizorii de utilitati, fara a fi necesara deplasarea la banca, datorita contului curent atasat cardului tau,avand utilizare domestica si international.
Ordine de plată. Prin intermediul ordinelor de plată se creează posibilitatea de a transfera sume de bani atât în țară cât și în străinătate din contul curent. Acest lucru înlesnește efectuarea tranzacțiilor financiare în mod rapid, eficient și sigur fără a mai fi nevoie să se utilizeze numerar.
Schimburi valutare. Clienții Raiffeisen au posibilitatea de a efectua tranzactii comerciale directe si extrageri de numerar nu numai in tara, dar si in strainatate (cardul este alimentat cu lei, In strainatate realizandu-se conversia automata in moneda tarii respective).
2. Creditele
Creditul de nevoi personale ( fara ipoteca)
Creditul se acorda împrumutatului în scopul satisfacerii nevoilor personale ale împrumutatului si/sauale familiei sale, inclusiv prin achiziționarea de bunuri. Suma maximă de pana la 10.000 EUR (sau echivalentul în RON), pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și 10 ani. Se acordă în EUR sau RON, fără garanții sau giranți. Nu se solicită documente justificative referitoare la destinația utilizarii fondurilor. Asigurare pentru acoperirea riscurilor:de deces și de pierdere a locului de muncă.
Creditul ipotecar. Creditul ipotecar este dedicat nevoilor financiare, oferind supotul necesar achizitionarii unei locuințe finalizate. Suma intre 5.000 si 200.000 de EUR sau echivalentul acestei sume în RON. Suma finanțată de până la 75% din valoarea proprietății pe o perioadă de rambursare de până la 30 de ani. La acordarea lui se iau în considerare o serie variată de venituri, ca și garanție de va aplica o ipotecă de rang I asupra imobilului care urmeaza sa fie construit si asupra terenului afferent, ce face obiectul creditului.Se va achita un avans de35% din valoarea proiectului ;iar pentru creditele mai mari de 100.000 de Euro banca poate solicita incheierea unei asigurari de viata.
Credit personal cu ipoteca. Creditul se acorda împrumutatului în scopul satisfacerii nevoilor personale ale împrumutatului si/sau ale familiei sale, inclusiv prin achiziționarea de bunuri, dar cu garanție imobiliară asupra unui imobil aflat în proprietate personală. Sumă maximă 150.000 EUR sau echivalentul acestei sume în RON,pe o perioda de pana la 240 de luni. Se acceptă în calitate de codebitor soțul sau soția, partenerul (a) sau rude de gradul I.
3. Carduri
Carduri de credit. Prin intermediul cardului de credit Cardului de cumparaturi, Raiffeisen oferă un instrument modern, sigur și confortabil de plată, care conferă posibilitatea de a beneficia de o linie de credit în orice moment. Cardul de cumparaturi, disponibil în variantele Gold, Standard și Vodafone, oferă o serie de facilități precum acceptare internațională, acces la rețeaua de ATM-uri, sau emiterea de carduri suplimentare. Cardurile de credit Raiffeisen Bank ofera o limita de credit de pana la 20.000 lei (40.000 lei pentru cardul Gold) si pot fi folosite oriunde in lume, cu o perioada de gratie de pana la 56 de zile.
Carduri de debit. Cardurile de debit (Visa Business RON National si International, Visa Business USD si Visa Business EUR) sunt un mod de plată sigur, rapid și confortabil. Pot fi folosite în România și în străinătate, la orice comerciant care afișează sigla MasterCard si Visa Electron. De asemenea, cu acest se poate retrage numerar 24 de ore din 24 atât de la bancomatele Raiffeisen, cât și ale altor bănci. Schimbul valutar din valuta tranzacției în valuta de cont se efectuează automat.
Banca detine si o retea extinsa de ATM-uri si POS-uri: 860 de ATM-uri si peste 6.700 de POS-uri.
Raiffeisen Bank ofera o gama completa de servicii si produse de calitate pentru persoane fizice, IMM-uri si companii mari. Banca are 2,2 milioane de clienti persoane fizice, 135.000 IMM-uri si peste 5.200 clienti corporatii mari si medii.
Cu peste 1.300.000 de carduri de debit si 200.000 de carduri de credit, Raiffeisen Bank are in prezent o cota de piata de peste 15% in ceea ce priveste cardurile active, fiind unul dintre principalii emitenti de carduri din Romania.
Economii si depozite.
Conturile de economii oferite de Raiffeise n sunt o alternativă de investiție în RON sauEUR pentru cei care au acumulat deja sume de bani pe care vor să le plaseze în condiții de risc mediu.Se oferă acces la piețele financiare înternaționale, iar investițiile vor avea un grad de risc mediu și o rentabilitate adecvată. Sumele sunt investite în obligațiuni guvernamentale și corporatiste cu risc scăzut și acțiuni ale unora dintre cele mai prestigioase companii din lume.
Contul de economii Acces Plus se poate constitui pe o perioda nelimitata cu o suma minima la deschidere cont de 500 Lei, respectiv 500 Euro. Dobanda se calculeaza zilnic si se capitalizeaza lunar in contul Acces Plus iar rata dobanzii este variabila, in functie de sold.
Tabel nr.17 Dobanda la Contul de Economii
Sursa: Pagina oficială www.raiffeisen.ro
Conturile de depozit la termen permit acumularea dobânzii în funcție de sumele existente în cont și de perioada de timp pentru care se optează să se economiseasca. În vederea constituirii unui depozit la termen, trebuie depus un nivel minim convenit în funcție de moneda în care se face economisirea.
Tabel nr.18 Dobânda la depozite
Sursa: Pagina oficială www.raiffeisen.ro
2.2.2. Business banking (Intreprinderi mici si mijlocii)
Raiffeisen Business Banking este un concept bancar complet nou, construit pe principiile parteneriatului, accesibilității și inovării. Un element cheie al ofertei Business Banking este portalul online. Dezvoltat inițial pentru a servi mari corporații multinaționale, portalul aduce pe biroul clientilor o gestionare sofisticată și inovatoare a fluxurilor de numerar, a finanțării ciclului comercial, a schimbului valutar și a tranzacțiilor pe piața monetară.
Business Banking nu este doar o soluție bancară online. Business Banking oferă acces rapid la o serie de soluții de finanțare flexibile, de la împrumuturi de investiții la finanțarea capitalului circulant. Business Banking oferă o experiență superioară clienților săi, începând cu un Relationship Manager dedicat care lucrează strâns cu clientul pentru a înțelege ce doriște și pentru a oferi ceea ce acesta dorește, împreună cu un Centru de Relații cu Clienții foarte bine pregătit pentru a sprijini cererile zilnice.
2.2.3. Corporate & institutional banking
În cei peste optsprezece ani de activitate în România, Raiffeisen Bank are deja o istorie impresionantă în dezvoltarea unor relații de afaceri solide cu companii multinaționale, companii internaționale de talie medie implicate în operațiuni de comerț cu România, cât și companii locale cu potențial de creștere. Raiffeisen se numără cu mândrie printre primele bănci cu capital străin care și-au stabilit o prezență în România și a rămas dedicată acestei zone geografice, menținându-și cooperarea cu partenerii săi și dezvoltându-se odată cu mediul de afaceri din România.
Divizia Corporate are reprezentanti corporatisti in toate centrele regionale corporatiste, oferindu-va marele avantaj de a putea desfasura activitatea bancara in orice zona a tarii si de a beneficia de solutii bancare adaptate cerintelor clientilor.
Prin reteaua de peste 430 de unitati teritoriale si prin calitatea produselor si serviciilor oferite, Raiffeisen Bank este unul din participantii majori in mediul bancar romanesc.
Divizia Corporate Banking operează în București și în cele 7 regiuni :
Figura nr. 19 Divizia Corporate Banking
Sursa: Pagina oficială www.raiffeisen.ro
Raiffeisen și-a creat expertiza în sectoare precum: Sectoare industriale și Industria Auto, Industria bunurilor de larg consum, Sectorul Energetic, Telecomunicații, Media, Tehnologia Informației și Sănătate. Ințelegerea profundă a dinamicii acestor sectoare combinată cu prezența locală pune banca în poziția ideală pentru a consilia clienții și a le oferi cele mai bune servicii bancare.
Produse structurate de creditare
Raiffeisen are o tradiție îndelungată în a oferi suport clienților săi cu o largă varietate de produse de creditare printre care: descoperire în cont curent, facilitate generală de credit, credite pe termen mediu și lung etc. Echipa de profesioniști ai bănci ieste pregatită pentru a oferi servici de creditare pentru corporații cu un accent deosebit pe structuri inovative, oferind soluții specifice pentru fiecare tranzacție și cu multiple opțiuni pentru a acoperii cerințele particulare ale clienților.
2.2.4. Private banking
Serviciul Private Banking este un serviciu bancar de prima clasa, personalizat si adaptat pentru clientii din clubul Raiffeisen Exclusive cu disponibil de investitii de peste 40.000 de euro.
Prin Raiffeisen Exclusive clientului ii este alocat un bancher personal ale carui calificari si studii se potrivesc perfect nevoilor sale. Membrii clubului beneficiaza de servicii la cele mai inalte standarde, de flexibilitate si confidentialitate pentru a se bucura cu adevarat de fondurile lor.
Prin Raiffeisen Exclusive,banca a amenajat spatii moderne si elegante in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara ,Iasi, Cluj sau Ploiesti.
Apartententa la clubul clientilor Raiffeisen Exclusive are urmatoarele privilegii :
* Bancher personal;
* Acces in locatii dedicate Raiffeisen Exclusive;
* Cotatii negociate pentru plasamente;
* Tarife reduse la principalele operatiuni bancare;
* Informare activa si constanta despre noi produse de investitii si despre evolutia pietelor;
* Invitatii la evenimente sociale si cultural
Produsele oferite sunt cele de economisire si investitii, in functie de suma disponibila si de apetitul pentru risc al fiecarui client:
* Depozite clasice sau negociate in lei si valuta;
* Depozite structurate (oportunitati de plasament pe termen scurt cu un grad de risc mai ridicat si cu randamente mai mari decat depozitele bancare uzuale);
* Instrumente financiare cu venit fix;
* Plasamente in fonduri deschise de investitii in lei si valuta;
* Investitii pe pietele de capital;
* Oportunitati de investitii private pe piata externa.
2.3. OFERTA DE CREDITE PENTRU PERSOANE FIZICE
2.3.1. Creditul de nevoi personale fără ipotecă (Flexicredit)
Creditul de nevoi personale Flexicredit are ca destinațiile generale acceptate: nevoi personale, vacanțe, tratamente medicale, studii, conferințe si se acorda in 24 de ore. Nu are nevoie de garantii sau justificari, iar preaprobarea se face pe loc.
Caracteristici:
Se acorda in Lei sau Euro
Valoare maxima este de 10.000 de Euro (sau echivalent Lei)
Perioada de creditare intre 6 luni si 10 ani.
Avantaje:
Preaprobarea creditului pe loc, pe baza informatiilor pe care le declari.
Aprobarea creditului in 24 ore fix.
Documentatie este simplificata: fara carte de munca.
Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite.
Fara garantii si fara giranti.
Poti beneficia, la cerere, de asigurare de viata in conditii avantajoase.
Echipa mobilă de vânzari – nu este necesară deplasarea clientului la bancă pentru contractarea unui credit;
Flexicredit: Documente necesare
Act de identitate, original si copie, pentru tine si sot/sotie.
O factura de utilitati (electricitate, gaze etc).
Adeverinta de salariu (completata, semnata si stampilata).
Fisa fiscala pentru anul anterior
In anumite situatii, banca poate solicita documente suplimentare.
Fișa tehnică a Creditului pentru Nevoi Personale (Flexicredit) oferit de către RAIFFEISEN BANK:
Comisioane si dobanzi aplicate de către RAIFFEISEN
Profilul clientilor potentiali – target market:
Criteriile de evaluare a Target Market pentru creditul de nevoi personale sunt :
• Criteriul ocupațional
• Criteriul geografic
• Vârsta
• Venitul Net Lunar
Ocupație
Raiffeisen acordă credite de nevoi personale pentru:
Salariați
Persoane fizice autorizate sau Profesii liberale (Doctori / Dentiști / Arhitecți / Auditori / Notari / Farmaciști / Contabili autorizați / Traducători autorizați / Avocați);
Pensionari;
Proprietari / asociați de Microcompanii care lucrează cu companii agreate de bancă
Geografie
Clientul este eligibil indiferent unde locuiește sau lucrează pe teritoriul României.
Vârsta
Minimum: 21 de ani/ maximum: 65 – N, unde N reprezintă durata împrumutului (Varsta se calculează în ani împliniti. La data ultimei rambursări, solicitantul trebuie să nu fi împlinit înca 65 ani.)
Venitul Net Lunar
Pentru cererile de împrumut (cu sau fără co-debitor):
clienții care lucrează sau/și locuiesc pe teritoriul Romaniei: minimum 120 euro pe familie
Venitul minim acceptat pe familie pentru creditele acordate pe termen mai mare de 7 ani: 1500 EUR
Tipurile de venituri și metoda de calcul:
• PFA (Profesii Liberale)
• Chirii
• Dividende
• Comisioane din Vanzari
• Drepturi de Autor
• Salarii
• Pensii
• Contract De Administrare
Salarii 100.00 %
Pensii 100.00 %
PFA 100.00 %
Chirii 100.00 %
Dividende 100.00 %
Comisioane din Vanzari 50.00 %
Drepturi de autor 100.00 %
Contract De Administrare 70.00 %
Alte Venituri -Plecand de la valorile mentionate mai sus, coeficientii de ajustare a veniturilor pot varia in functie de rating-ul calculat de banca pentru fiecare client.
-Alte venituri luate in considerare: rente viagere; sporuri, ore de garda; stimulente si norma de hrana pentru angajatii din institutii de stat, comisioane din vanzari, ore suplimentare,veniturile variabile incasate ca urmare a garzilor pentru angajatii Ministerului Sanatatii, medici,asistente medicale, veniturile variabile incasate sub forma de stimulente pentru angajatii Ministeruluide Finante, si altele de la caz la caz.
2.3.2. Creditul de nevoi personale cu ipotecă și creditul ipotecar
Denumire:
Casa Ta – Credit ipotecar – achiziția de locuințe finalizate
Flexicredit Plus- Credit de nevoi personale garantat cu ipoteca
Avantajele creditului Casa ta si Flexicredit Plus:
* Consiliere specializata in centre dedicate.
* Acceptarea unei game largi de venituri (salarii, pensii, venituri din chirii, venituri din activitati independente, etc.).
* Documentatie simplificata: fara carte de munca.
* 0% comision de rambursare anticipata, in limita a 20% din soldul creditului (la fiecare a aniversare a creditului).
* Analiza gratuita a documentatiei de credit.
* Eliberarea unei scrisori de preaprobare a creditului valabila 45 de zile.
* Acordarea creditului in ziua semnarii contractului de vanzare-cumparare si ipoteca.
Documente necesare
* act de identitate pentru solicitant si co-debitor
* factura de utilitati ca dovada a domiciliului
* adeverinta de salariu tip
* documente privind imobilul adus in garantie (actul de proprietate, documente necesare procesului de evaluare: schite ale planului cadastral, extras de carte funciara)
Alte documente copia certificatului de casatorie (daca este cazul)
Casa Ta (Credit Ipotecar) vs. FlexiCredit Plus (Credit de Nevoi Personale cu Ipotecă)
Casa Ta vs. FlexiCredit Plus in EUR
Casa Ta vs. FlexiCredit Plus in RON
Modalități de rambursare
Anuitate: suma din sold și dobânda este constantă
Linearitate: suma din sold este constantă, suma dintre soldul plătit lunar și dobânda descrește
Target Market & Eligibilitate
Cetățenia: idem credit nevoi personale.
*In cazul aplicatiilor cu co-debitor, se va lua în calcul vârsta cea mai mare.
Vârsta: 21 – 65 ani
Venit minimum net indiferent de locația clientului:
120 Euro (individual) / 1500 RON (cu co-debitor)
MAI, MAPN: 1500 RON (individual) / 2100 RON (cu co-debitor)
Geografie:
1. Locul de muncă sau domiciliul – toată țara
2. Proprietatea ipotecată:
în localitățile unde este prezentă Raiffeisen
în localitățile din lista de localități acceptate.
2.3.3. Creditul de refinanțare
Destinat persoanelor fizice, acest tip de credit poate fi folosit pentru refinantarea creditelor de consum, creditelor de nevoi personale nenominalizate cu sau fara garantie, creditelor auto, cardurilor de credit, leasing-ului etc.
Creditul de refinantare Flexi Plus se acorda in valuta (euro sau dolari), iar valorile sunt cuprinse intre 5.000 – 75.000 de euro (sau echivalentul in USD/CHF). Termenul de rambursare poate fi de pana la 20 ani. Dobanda este de 9,5% pe an pentru creditele acordate in euro si 10,5% pe an pentru cele in dolari.
Pentru calcularea bonitatii solicitantilor de credit, Raiffeisen ia in calcul nu doar salariul, ci si alte tipuri de venituri: venituri din comisioane din vanzari, venituri din activitati independente, venituri din chirii, venituri din pensii, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din dividende.
Avantajele acestui tip de credit,conform bancii:
• Poti beneficia de o rata a dobanzii redusa fata de cele platite la creditele anterioare.
• Platesti o singura rata lunara, intr-un singur loc.
• Poti obtine o suma de bani suplimentara.
• Fara avans, fara girant.
• Fara carte de munca.
• Comision inclus, finantat de catre banca.
• Nu este necesara asigurarea de viata.
• Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca .
• Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala.
• Evaluarea gratuita a imobilului/ imobilelor aduse in garantie.
Actele necesare pentru obtinerea creditului:
• Act de identitate, original si copie, pentru tine si co-debitori.
• Copia certificatului de casatorie (daca este cazul).
• O factura de utilitati, ca dovada a domiciliului
• Una (mai multe) adrese cu privire la creditele ce se vor refinanta
• Adeverinta de salariu tip si/sau documente specifice pentru celelalte tipuri de venit.
• Documente privind imobilul:
• actele de proprietate ale imobilului.
• documentele necesare pentru procesul de evaluare (schite ale planului cadastral, extras de carte funciara).
Tipurile de Refinanțare:
Refinanțarea unui singur credit cu un produs Raiffeisen Bank;
Refinanțarea mai multor credite contractate la o altă bancă cu un produs Raiffeisen Bank;
Refinanțarea unui credit de la o bancă cu un pachet de credite de la Raiffeisen Bank (acordarea unui alt credit ca valoare suplimentară);
Refinanțarea mai multor credite (de acelasi tip: de consum sau ipotecare ) de la alte bănci cu un produs Raiffeisen Bank.
Costuri
Acest credit se poate obtine in euro, cu o dobanda de 7,9% si DAE 8,47%, in dolari, cu o dobana de 10,5% si DAE 11,34% sau in franci elvetieni (CHF), cu o dobanda de numai 5,9%, DAE fiind 6,32%. La toate tipurile de credit se mai plateste un comision de procesare in valoare de 2%.
Pentru lichidarea unui credit se plateste bancii un comision de rambursare anticipata, care poate fi intre unu sau chiar patru procente din suma ramasa de rambursat iar
un alt cost al refinantarii creditelor este cel cu ipoteca, mai precis taxele de evaluare a imobilului si de inscriere a ipotecii, precum si taxele notariale.
CAPITOLUL 3:
SPECIFICUL CREDITĂRII LA RAIFFEISEN BANK
3.1. INFORMAREA-Documentarea asupra solicitantului de credit
În această primă etapa a procesului de creditare, moderatorul de credite poartă o discuție cu clientul din care trebuie să reiasă răspunsul la anumite înrebări pentru ca moderatorul să-și faca o imagine de ansamblu asupra clientului și să-i poata oferi acestuia soluția finaciară de care acesta are nevoie.
Informațiile despre client de care este neapărată nevoie în această etapă sunt:
Datele personale
Date despre situația sa financiară
Garanțiile ce pot fi constituite și sursele proprii de finanțare
Date despre angajatorul său
Justificarea necesității creditului
După ce acestea au fost clarificate și moderatorul de credite are formată imaginea de ansamblu precizată mai sus i se va solicita clientului completarea cererii de credit si documentația necesară susținerii acesteia.
3.2. DOCUMENTAREA CREDITULUI
Pentru ca analiza dosarului de credit să poată fi începută, solicitantul de credit este nevoit să depună alături de o cerere de acordare a creditului o serie de documente prin care să justifice cele declarate moderatorului în etapa de informare, documente necesare să probeze necesitatea și oportunitatea contractării împrumutului. Conținutul documentației diferă în funcție de categoria de clienți dar și de tipul creditului solicitat.
Salariaților, pentru creditul de nevoi personale și cardul de credit li se solicită:
a. Formularul Cerere pentru acordarea unui Imprumut pentru Nevoi Personale sau Cerere pentru acordarea unui Card de Credit (conține: 1. contractul de credit, 2. asigurarea pentru acoperirea riscurilor de deces și intrare în somaj a aplicantului/aplicantilor pe perioada de derulare a contractului si 3. formularul de acord privind consultarea Centralei Riscurilor Bancare si a Biroului de Credit.)
b. Buletin / carte de identitate – copie;
c. Adeverința de salariu tip Raiffeisen – în original, cu semnături și ștampila societății;
d. Factură de utilități cea mai recentă, nu mai veche de 45 de zile, în original sau copie. Este necesar ca factura să fie emisă în conformitate cu adresa actuală a solicitantului si, de preferat, sa fie emisa pe numele solicitantului.
Persoanelor fizice autorizate, pentru creditul de nevoi personale și cardul de credit li se solicită:
a. Certificat de înregistrare – copie
b. Autorizație de funcționare și Licența de libera practică – copie
c. Registrul de plăți si încasări pentru 12 luni – copie
d. Declarația de venituri pentru anul anterior (Februarie- Mai)
e. Decizia de impunere fiscală (Iunie- Ianuarie)
f. Alte documente pentru dovada veniturilor suplimentare
Microcompaniilor, pentru creditul de nevoi personale și cardul de credi,t li se solicită:
a. Cod fiscal
b. 2 Bilanturi
c. Jurnal de bancă / Registru de casă / extras de cont (pe ulimele 6 luni)
d. Copii contracte pe microcompanie cu companii din Preferred și/sau Private
e. Copie facturi fiscale aferente contractelor (nu mai vechi de 60 de zile)
f. Act constitutiv microcompanie
g. Certificat de Înregistrare Micro
h. Un act care sa ateste sediul/adresa micro(contract de închiriere sau act de proprietate)
Pentru creditele cu garanții imobiliare pe lângă aceste documente mai este nevoie și de documentația asupra imobilului:
a. Antecontract de vânzare-cumparare autentificat (doar pentru creditul ipotecar)
b. Titlul / Actul de proprietate
c. Documentația cadastrală (releveu, fisă corp proprietate, plan amplasament)
d. Încheiere de înscriere a dreptului de proprietate (întabulare)
e. Extras de carte funciară de înformare în origînal se obtîne de catre notar sau proprietar de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara
f. Copie BI/ CI a vânzatorului (pentru ipotecar)
3.3. EVALUAREA CLIENTULUI-ELIGIBILITATE
Criteriile de eligibilitate ce trebuie analizate înaintea pregătirii dosarului de credit:
Cetățenia
Co-debitor
Vechimea la locul de munca
Valoarea creditului și durata de rambusare
Respectarea criteriilor de Grad Maxim de Indatorare și de Expunere Totala
Istorie de plată a ratelor
A. Cetățenia: Solicitanții creditului trebuie să fie cetățeni români (sau cu dublă cetățenie) care locuiesc și lucrează în România.
B. Co-debitor: Se acceptă un singur co-debitor: soț.
În aceste condiții, co-debitorul trebuie:
să îndeplineasca criteriile mai sus menționate;
să îndeplineasca criteriile de eligibilitate;
aplicantul principal va fi cel cu venitul eligibil cel mai mare;
toate caracteristicile creditului vot fi date de catre aplicantul principal.
C. Vechimea la locul de muncă
Salariați: 3 luni la angajatorul curent și 12 luni vechime totala în muncă.
Persoane fizice autorizate (PFA): 24 luni de activitate.
Proprietari de micro-companii: contract de 12 luni cu o companie din agreată de bancă.
Pensionari: nu se aplică. Se acceptă doar pensionarii caz standard, nu caz de boală sau accident, etc!
D. Respectarea criteriilor de grad maxim de îndatorare (GMI) și de expunere totală netă (EN)
Reguli de bază (trebuie îndeplinite simultan):
Expunere Totală Netă = max 40% din Venitul Net Disponibil
Expunere Totală Credite de Consum = max 30% din Venitul Net Disponibil
3.4. ANALIZA DOSARULUI DE CREDIT
3.4.1. Transmiterea dosarului de credit spre analiza
Atât ASM, cât și Relationship Manager- iși transmit dosarele către București- Dept Data Imput pentru echipele din București, iar pentru echipele din țară se vor trimite catre Departamentul Operațiuni din locația echipei respective.
În cazul în care dosarul nu este complet, pot aparea urmatoarele situații: întoarcerea dosarelor la sursă sau păstrarea dosarului în stand-by până la soluționarea problemelor sesizate.
3.4.2 Analiza dosarului de credit
Analiza dosarului de credit este realizată în sediul central. Procesarea dosarului este efectuată printr-un sistem electronic. Politica de creditare a Băncii nu va fi prezentată clientului, acesta putând afla statusul și decizia asupra dosarului de credit.
Statusul unui dosar de credit pană la decizie asupra dosarului este disponibil catre clienți prin apelarea telefonica a Departamentului de Relații cu Clienții (Contact Center).
Necesitatea analizării situației economico-financiare a clientului decurge din nevoia băncii de a cunoaște toate elementele trebuitoare fundamentării deciziei de creditare.
Un rol important în aceasta etapă a creditării îl are stabilirea bonității solicitantului de credit. Pentru a putea obține o informare cât mai completă despre situația economico-financiară a solicitantilor și diagnosticarea stării acestora este necesar a se defini un pachet de indicatori. Acești indicatori trebuie să exprime capacitatea solicitantului de a-și onora obligațiile legate de creditul solicitat, de a rambursa creditul la scadență și de a-și plăti dobânzile aferente, precum și de a face dovada existenței garanțiilor asiguratorii.
Capacitatea de rambursare se stabilește în funcție de veniturile nete lunare cumulate ale împrumutatului. Dovada realizării veniturilor se face dupa caz cu: adeverința de venit, contractul de muncă sau cartea de muncă a salariaților, cu decizia de impunere emisă de administrația financiară pentru veniturile din activități independente, cu contractul de închiriere pentru veniturile din chirii, cu adeverința de repartizare a dividendelor emisa de societate sau cu ultimul talon de pensie si decizia de pensionare.
Alte elemente de care se ține seama în analizarea dosarului și luarea deciziei de aprobare sunt: statutul social, vechimea la locul actual de muncă și vechimea totală în muncă, condiția locativă, ocupația, sectorul de activitate, starea civilă, numarul membrilor din familie și numarul persoanelor aflate în întreținere, vârsta, proprietăți deținute etc.
3.4.3. Decizia de aprobare/refuzare a dosarului de credit
Decizia de aprobare/refuz a solicitării de credit se face pe baza analizei documentelor furnizate de către client.
Creditele se aprobă de comitetele de credite organizate la nivelul unităților teritoriale.
3.5. UTILIZAREA SUMELOR DIN CREDIT
Odată ce fondurile sunt disponibile în contul clientului, acesta poate utiliza fondurile prin retragere în numerar de la casierie
• în acest caz trebuie să completeze formularul de retragere
• retragerile se pot efectua în orice valută îndiferent de valuta creditului
• daca valuta retrasă este diferită față de valuta creditului trebuie completat și formularul de schimb valutar de vânzare valutară si semnat de client. Cursul de schimb utilizat este cel pentru schimb valutar la casierie.
3.6. EVENIMENTELE DIN PERIOADA POST-VANZARE
Rambursare anticipata (plata in avans)
Rambursările anticipate pot fi de următoarele tipuri:
parțiale;
totale (sau integrale).
Condițiile pentru rambursări parțiale de credit:
Clientul nu are rate în întârziere;
Valoarea rambursarii trebuie să reprezinte minimum 3 rate lunare;
Rambursările parțiale vor fi înregistrate doar la urmatoarea dată de scadență a creditului (deci, rambursările parțiale nu pot fi efectuate înainte de data de plată a primei rate);
Toate fondurile trebuie să fie în valută de plată a ratelor;
Clientul trebuie să asigure fonduri pentru plata comisioanelor (incl. comisionul de rambursare anticipată) în valuta de plată a ratelor;
Solicitările de rambursare parțială trebuie prezentate cu cel putin 2 zile lucrătoare înaintea următoarei scadente;
Condițiile pentru rambursări totale de credit:
Rambursările totale vor fi înregistrate doar la urmatoarea dată de scadență a creditului;
Clientul trebuie să asigure fonduri pentru: Valoarea Urmatoarei Rate + Comision de Rambursare + Sold Credit Dupa Următoarea Rată;
Solicitările de rambursare totală trebuie prezentate cu cel putin 3 zile lucrătoare înaintea următoarei scadențe;
Renuntarea la credit
Dacă dosarul de credit al clientului nu a a fost încă soluționat de către departamentul de analiză al RAIFFEISEN, atunci clientul poate renunța la credit rapid si fără niciun cost.
În cazul în care dosarul de credit a fost aprobat, renunțarea la credit este considerată o rambursare totală. Iar clientul trebuie înștiințat că se vor aplica toate comisioanele deja precizate (de acordare credit si de rambursare anticipată totală).
CAPITOLUL 4:
STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT DE NEVOI PERSONALE LA RAIFFEISEN BANK
4.1. PREZENTAREA CLIENTULUI
Domnul Deac Bogdan-Aurel, domiciliat în Bistrita, strada Tudor Vladimirescu, nr. 18, județul Bistrita-Nasaud solicită la data de 22 februarie 2009 un credit de nevoi personale în valoare de 4.500 EUR. Acesta se prezintă la Sucursala băncii Raiffeisen pentru a primi consultanța din partea unui consilier și pentru a afla care sunt etapele în obținerea îmrumutului de care are nevoie.
4.2. INFORMAREA ȘI VERIFICAREA PRELIMINARĂ
Clientul este întampinat de un cosilier care pentru a-i putea oferi consultanța necesară și soluția financiară la nevoile sale are nevoie de o serie de informații referitoare la:
Ocupația clientului și vechimea în muncă
Date despre angajator
Domiciliul clientului
Vârsta
Venitul net lunar
Clientul declară că este economist la societatea SC Gicov SRL, cu sediul în Bistrita, str. 15 Noiembrie, nr 52, Jud Bistrita –Nasaud care are ca și profil de activitate importul si comerțul cu piese și utilaje agricole și cu aproximativ 15 angajați. Societatea angajatoare se dovedeste a fi una profitabilă cu o cifra de afaceri pe ultimul an de aproximativ 3 mld RON.
Solicitantul creditului susține că este angajat la societatea mai sus menționată din anul 2003 și are o vechime totala în muncă de 6 ani.
Domiciliul clientului este în Bistrita în imobilul proprietate particulară de pe adresa care apare pe copia dupa C.I. a acestuia.
Vârsta de 24 ani corespunde cerințelor băncii, consilierul de credite constatând ca acest client se încadrează la un credit de nevoi personale pe perioadă maximă de 5 ani în cazul în care aceasta va fi durata creditului solicitat.
Conform declarației clientului acesta are salariul net lunar de aproximativ 1.900 RON, pe ultimele trei luni neexistând modificări pe statul său de plată, Mai are o rată la BRD de 70 RON/lună.
După obținerea acestor informații clientului i se face un calcul informtiv pentru a se verifica dacă se încadrează la suma solicitată și a se stabili perioada cea mai scurtă posibil de creditare așa cum solicită clientul.
Conform calculelor clientul se încadrează la suma solicitată pe o perioadă minimă de 60 luni,5 ani.
Înainte de a părasi sediul băncii clientului i se înmânează următoarele documente:
lista cu documentele necesare(Anexa 1);
graficul de rambursare orientativ (Anexa 2);
adeverința de venit tip.
4.3. DERULAREA CREDITULUI. Depunerea dosarului.Analiza
Solicitantul creditului de nevoi personale, Deac Bogdan, depune la data de 24 februarie 2009 actele necesare dosarului de creditare si semnează împreună cu Relationship Managerul din partea băncii o cerere de acordarea a creditului de nevoi personale Raiffeisen Bank(Anexa 3) .
Actele solicitate și depuse sunt:
Buletin / carte de identitate – 3 copii;(Anexa 4)
Adeverința de salariu tip Raiffeisen Bank– în original, cu semnături și ștampila societății;(Anexa 5)
Factură de utilități (Orange), cea mai recentă, nu mai veche de 45 de zile, în copie. Factura este emisă în conformitate cu adresa actuală a solicitantului și, este emisă pe numele solicitantului.(Anexa6)
Fisa fiscala privind impozitul pe veniturile din salarii Formular 210 (Anexa 7)
Urmatoarele aspecte, referitoare la contract, îi sunt prezentate clientului:
Suma creditului și perioada de creditare aprobate vor fi stipulate în cererea de împrumut, Sectiunea Termeni Contractuali;
Clientul poate decide ca valuta în care platește ratele să fie diferită decât valuta în care a fost acordat creditul. Se accentuează faptul că trebuie să respecte alegerea facută și că rata nu se debitează dacă depune în altă valută decât cea pentru care a optat inițial, riscul de a intra pe penalizări fiind ridicat.
Decizia de creditare este de 24 de ore dacă toate documentele sunt întocmai cerințelor băncii, iar clientul respectă toate criteriile de eligibilitate.
Există posibilitatea să fie contactat pentru documente suplimentare;
În cazul aprobării, data scadenței va fi completată în cererea de împrumut și este stipulată și în graficul de rambursare.
În cazul aprobării, atat contractul, cât și graficul de rambursare a creditului vor putea fi ridicate de la bancă odata cu suma aprobată. In cazul in care va intarzia plata penalizarile vor fi de 10% sau min. 15 EUR din suma datorata pentru rata lunara scadenta.
Nu se permit plăți parțiale ale unei rate, deci în situația în care nu există toată suma în cont va intra în restanță cu toată valoarea ratei.
În cazul în care dorește să renunțe la credit, aceasta poate fi facută doar în perioada de analiză, așa încât după acordare orice renunțare la credit poate fi tratată doar conform procedurii de rambursare anticipate integrale a creditului. Cererea de renunțare la credit se face în scris.
Orice rambursare anticipată parțială poate fi procesată doar la urmatoarea dată de scadență și doar la cererea scrisă a clientului. Rambursările totale se pot procesa oricand, doar la instructiunea scrisă a clientului.
Dosarul este depus, prelucrat si trimis spre analiză. Analiza dosarului de credit este realizată în sediul central. Procesarea dosarului este efectuată printr-un sistem electronic. Politica de creditare a băncii nu va fi prezentată clientului, acesta putând afla statusul și decizia asupra dosarului de credit.
Conform cu cererea de credit completată și înaintată de solicitant precum și cu documentele prezentate, în cadrul analizei Raiffeisen efectuează următoarele:
introduce datele din cererea de credit după ce acestea au fost verificate în funcție de documentele atașate;
efectuează verificarea la Centrala Riscurilor Bancare și în Biroul de Credite atât a solicitantului cât si a soției acestuia.
verifică angajatorul
verifică solicitantul și soția acestuia dacă au ma avut credite contractate la Raiffeisen și dacă sunt înregistrați cu întârzieri la plata ratelor;
calculează punctajul scoring și bugetul lunar;
După parcurgerea cu succes a etapelor analizei și aprobarea creditului, banca solicită clientului confirmarea telefonică a sumei aprobate și anunță clientul când poate reveni pentru a încasa suma aprobată de 4500 EUR.. Clientul va avea de rambursat in total suma de 6.709,44 sau contravaloarea sumei în lei la cursul Raiffeisen din acea ziua scadentei.
În momentul prezentării clientului la bancă se semnează contractul de credit care include și polița de asigurare și graficul de rambursare și sunt înmânate clientului.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE:
1. Basno C. și colaboratorii, Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București 2001
2. Beju D., Mecanisme monetare și instituții bancare, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2004
3. Dardac N., Vascu T., Monedă și credit, Editura ASE, București, 2002
4. Ionesc L., Economia și rolul băncilor, Editura Economica, București 2004
5. Lloyd R., Muth H.P., Gerlach F.H., Analiza Creditului, Editura Expert, București, 1998
6. Manole, V., Margineanu, I. Al., Josif, S., Mitrache, St., Firma și Banca, Tribuna Economică, București, 1999
7. Roca T., Monedă și credit, Editura Altip, Alba Iulia, 2001
8. Stroe R., Finanțe, Editura ASE, București, 2004
9. Trenca I., Tehnică Bancară, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
Legislație:
10. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, Reglementări emise în aplicarea ordonanței, publicată în Monitorul Oficial nr. 1027/27 decembrie 2006
11. Norme BNR nr. 11 din 8 sept. 2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 16 septembrie 2005
12. Norma BNR nr. 10 din 27 iulie 2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 29 iulie 2005
13. Norma BNR nr. 20 din 13 septembrie 2006 pentru modificarea și completarea Normei Băncii Naționale a României nr. 10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 22 septembrie 2006
14. Norma BNR nr. 14 din 2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituțiile de credit, în baza art. 49 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României; în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.
Surse in format electronic:
15. Asociația Română a Băncilor, pagina oficială, http://www.arb.ro/, accesat în 20 martie 2009.
16. Site-ul Băncii Nationale a României, http://www.bnr.ro/, acesat pe toata perioada redactării lucrării
17. Biblioteca digitală a Academiei de Științe Economice București,
http//www.ase.ro/biblioteca/model/index2.asp, accesat în 15 februarie 2009
18. Cotidianul online de business, Wall-Street, mai 2009
19. Enciclopedia elecronică WIKIPEDIA, Raiffeisen Bank, februarie 2009
20. Pagina oficiala a băncii: www.raiffeisen.com și cea pentru România www. raiffeisen .ro, accesate pe toata durata conceperii lucrării
21. http://www.curierulnational.ro/Finante%20Banci/2007-11-
07/%22Gripa%22+creditelor+ameninta+Romania, accesat in martie 2009
24. http://www.conso.ro/citeste-comentariu/53/cons/Dobânzile-merg-in-sus-in-2008.html, accesat în aprilie 2009
22. Revista Capital, pagina oficială, Cele mai bune bănci de retail, 23 aprilie 2009, http://www.capital.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=108372&cauta=Cele%20mai%20bune%20b%E3nci%20de%20retail, accesat mai 2009
23. Revista Capital, pagina oficială, Crește interesul băncilorpentru persoanele fizice, (http://www.capital.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=5775&cauta=deponentilor) 26 aprilie 2009
ANEXA 1
DOCUMENTE NECESARE
-Buletin / carte de identitate – copie;
-Adeverința de salariu tip Raiffeisen – în original, cu semnături și ștampila societății;
-Talon de pensie ;
-Decizia de pensionare ;
-Certificat de casatorie (in cazul co-debitorului) ;
-Factură de utilități cea mai recentă, nu mai veche de 45 de zile, în original sau copie. Este necesar ca factura să fie emisă în conformitate cu adresa actuală a solicitantului si, de preferat, sa fie emisa pe numele solicitantului ;
-Fisa fiscala privind impozitul pe veniturile din salarii(formularul 210).
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Creditarea Persoanelor Fizice Rzb (ID: 131192)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.