Creditarea Persoanelor Fizice la Bcr România

Creditarea persoanelor fizice la BCR România

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………………………2

Lista tabelelor și a graficelor…………………………………………………………………………4

Cap. 1 Sistemul bancar din România……………………………………………………………..5

Obiectul de activitate……………………………………………………………………………..7

Piața bancară…………………………………………………………………………………………8

Organizarea activității bancare………………………………………………………………..9

Creditul, rol și definire……………………………………………………………………..11

Riscurile creditării bancare……………………………………………………………….13

Evoluția creditelor în România………………………………………………………….14

Reglementări BNR referitoare la activitatea de creditare………………………17

Cap. 2 Produse de creditare ale persoanelor fizice………………………………………….18

2.1 Considerații generale……………………………………………………………………………..18

2.2 Importanța activității de creditare……………………………………………………………24

2.3 Principalele tipuri de credite acordate persoanelor fizice……………………………27

Cap. 3 Creditarea persoanelor fizice la BCR România…………………………………….31

3.1 Prezentarea BCR România……………………………………………………………………..32

3.2 Produse de creditare persoane fizice………………………………………………………..35

3.2.1 Riscurile și performanțele creditelor BCR……………………………………………..39

3.2.2 Procedura de acordare a creditelor BCR………………………………………………..40

3.3 Evoluția produselor de creditare a BCR……………………………………………………44

Concluzii și propuneri………………………………………………………………………………….45

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………46

Anexe………………………………………………………………………………………………………..47

Introducere

Sistemul bancar al economiei reprezintă totalitatea băncilor care funcționează în acea economie. Însăși economia de piață presupune existența sistenului bancar care să mobilizeze și să orienteze fluxurile financiare spre activități economice eficiente.

Din acest punct de vedere, sistemul bancar este un element important al strategiei economice a unei țări; el este placa de bază pentru societate, economie și deținătorii de capitaluri, fie persoane fizice, fie persoane juridice.

Creditul, ca un instrument activ al activității bancare, dezvoltării economice, îndeplinește nevoi și depinde de politica economică a statului și a băncii, pentru ca acesta să-și orienteze resursele spre cele mai eficiente plasamente.

Sistemul bancar românesc s-a dezvoltat încontinuu și a devenit, astfel, parte a sistemului bancar european. După anii ’90, piața bancară a devenit activă și concurențială, atât pentru băncile locale, cât și pentru cele cu capital străin, care și-au dezvoltat piețe în România. Apoi, privatizându-se, băncile din România au trecut la un nou nivel calitativ.

Concurența tot mai puternică pe piața bancară, nevoile de consum, comportamentul consumatorului, au determinat unitățile bancare să ofere produse și servicii de înaltă calitate, de înalt profesionalism, fiecare căutând să-și păstreze, și să-și mărească în același timp, cota deținută pe piață.

Creșterea portofoliului de produse în ceea ce privește creditarea este caracteristică activității desfășurate pe toate segmentele de piață, atât pentru persoane fizice (salariați, tineri, pensionari), cât și pentru cele juridice, prin vânzarea și promovarea noilor produse de creditare a unității bancare.

Sistemul bancar asigură efectuarea plăților, gestionează riscul și implementează politica monetară.

În ultimii ani, toate băncile și celelalte instituții financiare și-au diversificat produsele de creditare; cele mai numeroase credite sunt cele de consum, având o pondere foarte mare în numărul total de credite acordate.

Până în anii 2008-2009, creditarea persoanelor fizice, datorită aprobării rapide și fără garanții, și a documentațiilor mai reduse, a atins apogeul. După această perioadă, Banca Națională a României a înăsprit condițiile de creditare, datorită gradului mare de îndatorare al populației și a condițiilor economice mondiale.

Abia acum, în ultimul an, prin prisma politicii monetare a BNR, care a scăzut rata dobânzii de politică monetară până la 3,5% în anul 2014, un minim istoric, creditarea a reînceput să ia o direcție ascendentă.

Pentru că, în anii trecuți, uneori costurile depășeau valoarea creditului acordat, și prin apariția OG 50/2010 privind contractele de credit pentru consum, clienții băncilor sunt acum mult mai atenți la costul creditului reprezentat de DAE (dobânda anuală efectivă) și comisioanele băncii.

Tendința clienților băncii este spre credit, nu spre economisire, deci lichiditatea necesară derulării operațiunilor bancare trebuie atrasă de pe piețele interbancare sau alte investiții.

De asemenea, fiecare bancă, pentru a fi mai aproape de clienți și de nevoile lor, le pune acestora la dispoziție o serie de sucursale și agenții; băncile au investit mult, mai ales în personalul lor, în profesionalismul și imaginea acestuia, pentru că ei sunt cei ce vin în contact cu clienții, și cei care reprezintă imaginea băncii pentru client.

Lista tabelelor și a graficelor

Fig. 1 Evoluția portofoliului de credite 2009 – 2013……………………………………….6

Fig. 2 Structura sistemului bancar………………………………………………………………..10

Fig. 3 Evoluția creditelor neperformante……………………………………………………….14

Fig. 4 Evoluția dobânzilor la creditele în lei…………………………………………………..15

Fig. 5 Evoluția marjei de dobândă……………………………………………………………….16

Fig. 6 Credite acordate persoanelor fizice……………………………………………………..19

Fig. 7 Ponderea restanțelor în soldul de credit………………………………………………..24

Fig. 8 Evaluarea provizioanelor bancare………………………………………………………..25

Fig. 9 Evoluția creditelor în perioada 2008 – 2013………………………………………….26

Cap. 1 Sistemul bancar din România

Prin reglementări legale specifice, sistemul bancar se manifestă precum o pârghie activă în dezvoltarea economică a României.

Sistemul bancar din România asigură 92% din totalul finanțărilor acordate în sistemul economic românesc. În perioada din ultimii ani, perioada crizei economice mondiale, a continuat să finanțeze economia României.

România este o atracție pentru investitori, în domeniul bancar, datorită posibilităților de atragere a fondurilor europene și a gradului de intermediere financiară (40%) și de bancarizare (50%).

În țările cu economie de piață există mai multe feluri de bănci:

→ bănci de emisiune, cu rolul de emitere a monedei, de acordare a creditelor prin operații de resort și controlul masei monetare (BNR)

→ bănci de economisire și creditare

→ bănci de afaceri, preponderent dedicate persoanelor juridice, care le finanțează pe acestea pe termen lung și finanțează investițiile

→ bănci specializate; pentru IMM-uri, pentru comerț exterior, cooperative de credit

→ bănci speciale cu competențe internaționale (BERD, BIRD, Banca Mondială)

Creșterea șomajului, scăderea salariilor și lichidarea unor firme au contribuit la scăderea capacității de rambursare a creditelor contractate în perioada premergătoare crizei economice, ducând la o creștere a volumului provizioanelor pe care băncile au trebuit să le dezvolte.

Funcțiile de bază ale activității bancare sunt:

① gestionarea sistemului de plăți – reprezentată prin politica monetară exercitată de stat și instituțiile centrale (BNR) pentru atragerea creării de monedă

② activitatea de transfer – împrumutarea fondurilor lor, plasarea acestora

③ divizarea riscurilor; când acordă un credit pe cont propriu, banca este cea care suportă costul; acest cost se resimte prin prețul creditului. Principalele provocări la stabilitatea financiară sunt riscul de credit (mai ales pentru creditele acordate în valută) și riscul evoluției dezordonate a finanțelor externe; în România, recomandările formulate de Comitetul European pentru Risc Sistematic privind creditele în valută, au fost extinse și la firme

④ pe piața monetară, banca are o funcție de arbitraj, pentru echilibrarea piețelor internaționale și ajustarea ratei dobânzii

În economia de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a economiilor persoanelor fizice sau juridice și de canalizare a acestora spre investiții eficiente, deci băncile îndeplinesc rolul de intermediari între deținătorii de capital și utilizatorii acestuia.

Evolutia portofoliului de credite in perioada 2009 – 2013

Fig. 1 Evoluția portofoliului de credite 2009-2013; sursa: www.bankingnews.ro

În anul 1991, a fost adoptată o legislație bancară, care a reglementat statutul BNR ca bancă centrală, iar băncile existente la acea perioadă au fost transformate în bănci comerciale.

În anii care au urmat, au fost făcute mai multe reglementări noi în sistemul bancar, pentru ca acestea să fie capabile să ofere o gamă largă de produse și servicii bancare de calitate superioară, care să satisfacă orice exigență a clienților.

Prin Legea 83/1997 privind privatizarea băncilor, au fost înființarea băncilor cu capital privat autohton și străin și sucursale ale băncilor străine. La începutul anului 2000, BNR a stabilit și normele de credit ale persoanelor fizice, ceea ce a dus la o accelerare a creditelor persoanelor fizice.

În anul 2002, sistemul bancar românesc s-a aliniat la directivele UE, s-au adoptat reglementările Basel II și a crescut autoritatea BNR ca organ de supraveghere al activitățile bancare, înființarea Biroul de Credit pentru monitorizarea persoanelor fizice creditate de către bănci.

În perioada 2008 – 2010, pe fondul crizei economice, rata relativ înaltă a dobânzii a contribuit la minimizarea efectelor contracționiste. Rata relativ înaltă a dobânzii și vânzările de valută ale băncii centrale au împiedicat o depreciere relativ mare a leului, care ar fi influențat negativ bilanțurile firmelor și persoanelor fizice la creditarea în valută. Astfel politica monetară a BNR a evitat adâncirea crizei economice și a efectelor negative a acestora.

Până în anul 2014, rata dobânzii monetare a scăzut până la 3,5%; aceasta a scăzut gradual; o scădere mai abruptă a ratei dobânzii ar fi accentuat recesiunea.

Înainte de criză, economia se confrunta cu intrări masive de capital, astfel încât rate de dobândă mai mari decât cele stabilite prin politică monetară, ar fi dus la accelerarea dezechilibrelor externe.

Obiectul de activitate

Instituțiile de credit sunt intermediari financiari care colectează resursele disponibile pe

piață și le utilizează pentru acordarea de împrumuturi (Anexa 1).

Prin OG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalismului, s-au stabilit activitățile desfășurate de bănci:

atragerea de depozite

acordarea de credite (de consum, ipotecare, factoring)

leasing financiar

operațiuni de plăți

emitere și administrare de mijloace de pla investiții eficiente, deci băncile îndeplinesc rolul de intermediari între deținătorii de capital și utilizatorii acestuia.

Evolutia portofoliului de credite in perioada 2009 – 2013

Fig. 1 Evoluția portofoliului de credite 2009-2013; sursa: www.bankingnews.ro

În anul 1991, a fost adoptată o legislație bancară, care a reglementat statutul BNR ca bancă centrală, iar băncile existente la acea perioadă au fost transformate în bănci comerciale.

În anii care au urmat, au fost făcute mai multe reglementări noi în sistemul bancar, pentru ca acestea să fie capabile să ofere o gamă largă de produse și servicii bancare de calitate superioară, care să satisfacă orice exigență a clienților.

Prin Legea 83/1997 privind privatizarea băncilor, au fost înființarea băncilor cu capital privat autohton și străin și sucursale ale băncilor străine. La începutul anului 2000, BNR a stabilit și normele de credit ale persoanelor fizice, ceea ce a dus la o accelerare a creditelor persoanelor fizice.

În anul 2002, sistemul bancar românesc s-a aliniat la directivele UE, s-au adoptat reglementările Basel II și a crescut autoritatea BNR ca organ de supraveghere al activitățile bancare, înființarea Biroul de Credit pentru monitorizarea persoanelor fizice creditate de către bănci.

În perioada 2008 – 2010, pe fondul crizei economice, rata relativ înaltă a dobânzii a contribuit la minimizarea efectelor contracționiste. Rata relativ înaltă a dobânzii și vânzările de valută ale băncii centrale au împiedicat o depreciere relativ mare a leului, care ar fi influențat negativ bilanțurile firmelor și persoanelor fizice la creditarea în valută. Astfel politica monetară a BNR a evitat adâncirea crizei economice și a efectelor negative a acestora.

Până în anul 2014, rata dobânzii monetare a scăzut până la 3,5%; aceasta a scăzut gradual; o scădere mai abruptă a ratei dobânzii ar fi accentuat recesiunea.

Înainte de criză, economia se confrunta cu intrări masive de capital, astfel încât rate de dobândă mai mari decât cele stabilite prin politică monetară, ar fi dus la accelerarea dezechilibrelor externe.

Obiectul de activitate

Instituțiile de credit sunt intermediari financiari care colectează resursele disponibile pe

piață și le utilizează pentru acordarea de împrumuturi (Anexa 1).

Prin OG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalismului, s-au stabilit activitățile desfășurate de bănci:

atragerea de depozite

acordarea de credite (de consum, ipotecare, factoring)

leasing financiar

operațiuni de plăți

emitere și administrare de mijloace de plată (cecuri de călătorie, cărți de credit)

emitere de garanții

tranzacționări în cont propriu sau pentru clienț, cu: cecuri, cambii, bilete la ordin, valută, contracte futures, valori mobiliare

servicii de consultanță

administrarea de portofolii, de instrumente financiare

intermediere pe piața interbancară

închiriere de casete de valori

operațiuni cu metale și pietre prețioase

orice alte activăți sau servicii (ATM-uri, POS-uri, Telephone Banking, Internet Banking)

Băncile nu pot:

○ gaja propriile acțiuni în contul datoriilor băncii

○ acorda credite garantate cu titluri emise de ele

○ dacă se află în insolvență, nu pot atrage resurse financiare nerambursabile

Băncile pot colabora cu instituții financiar-nebancare, cum ar fi:

‒ societățile de asigurare-reasigurare

‒ fonduri mutuale

‒ societăți de leasing financiar

Piața bancară

Piața bancară din România este formată din doi actori principali:

→ Banca Națională a Romîniei

→ băncile comerciale

Se crede că, odată cu creșterea economică și volumul mic de credite raportat la PIB pe cap de locuitor, „piața bancară din România va avea cea mai rapidă creștere din regiune, în următorii cinci ani”, se spune pe www.bancherul.ro

În anul 2013, piața bancară din România a trecut printr-un proces de restructurare amplu, din cauza crizei economice și scăderea interesului față de credite. Unele bănci au vândut sau cumpărat subsidiare (de exemplu: Piraeus Bank a vândut subsidiara ATE Bank România; Raiffeisen Bank a preluat portofoliul de retail al Citibank România; UniCredit Țiriac Bank a preluat business-ul de retail al RBS); altele au fost preluate (de exemplu: grupul bancar polonez Getin Holding a achiziționat Romanian International Bank), iar Grupul National Bank of Greece (NBG) a anunțat că se va retrage din România (deține 99,279% din Banca Românească).

Pe piețele financiare operează și alte instituții financiare: societăți de asigurare-reasigurare, fonduri mutuale și societăți de leasing financiar.

Banca Națională a României este banca centrală a României. Este o instituție independentă, al cărei obiectiv fundamental îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor; banca sprijină politica economică generală a statului.

BNR are dreptul exclusiv de emisiune de monedă din România. BNR are competență exclusivă de autorizare și reglementare în domeniul bancar și este responsabilă cu supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, pentru buna funcționare a sistemului bancar românesc.

În România există acum 38 de bănci comerciale. Reputația acestora se bazează pe managementul calității, familiaritate, calitatea produselor și serviciilor, performanțele financiare, calitatea de bun angajator, responsabilitatea socială și atașamentul emoțional.

Concurența ridicată pe piața bancară din România a dus la diversificarea ofertei produselor și serviciilor bancare, la calitatea ridicată a acestora, cu costuri cât mai reduse.

Organizarea activității bancare

Băncile își desfășoară activitatea în condiții asemănătoare cu al celorlalte societăți

comerciale pe acțiuni; ele dispun de un for suprem de conducere (adunare generală), un președinte al băncii, consiliu de administrație, comitet de direcție și organele proprii de control (comisie de cenzori și control intern al băncii).

Băncile sunt obligate să obțină de la BNR autorizația de funcționare, trebuie să își constituie fonduri specifice, să-și păstreze rezervele obligatorii la BNR și să respecte normele stricte de garantare a solvabilității.

Tipurile de bănci întâlnite în toate sistemele bancare sunt: bănci centrale și bănci comerciale. Băncile comerciale mai pot fi împărțite în două tipuri: bănci universale și bănci specializate (bănci de investiții, bănci de export-import, bănci internaționale).

Fig. 2 Structura sistemului bancar

Operațiunile bancare care reprezintă modalitățile de constituire a resurselor sunt:

◊ constituirea depozitelor ( o formă de existență a banilor de cont ceea ce duce la creșterea vitezei de rotație a banilor); depozitele de economii la termen dețin o pondere de peste 80% din totalul depozitelor bancare

◊ scontul și rescontul (procurarea de resurse de către bănci prin cedarea portofoliului de efecte comerciale – cambie, bilete la ordin, cec-uri)

◊ capitalurile proprii și fondurile de rezervă

◊ alte operațiuni conexe

Clienții băncilor, persoane juridice, sunt: clienții corporate, IMM, microîntreprinderilor. Clienții persoane fizice includ: PFA-urile, clienții Private Banking, alte persoane fizice.

1.3.1Creditul, rol și definire

Creditul este o activitate de schimb, începută în prezent, cu o finalitate viitoare. Altfel

spus, operația de credit este o operație de schimb, transferul bunului dintr-un patrimoniu în altul, la care plata se face ulterior.

Operațiile de credit apar de la forme simple, acorduri personale, până la tranzacții foarte dezvoltate.

Creditul are următoarele funcții:

→ redistribuirea capitalului

→ economisirea cheltuielilor de circulație

→ concentrează și capitalizează capitalul

→ are o influență pozitivă asupra volumului producției și circulației mărfurilor

→ este un instrument de control asupra împrumutului

Creditorul (împrumutătorul) transmite o valoare debitorului (împrumutat), care se angajează ca, la un anumit termen și în anumite condiții, să ramburseze valoarea împrumutată și o dobândă aferentă.

Piața creditelor pe termen scurt, include creditele cu scadență relativ apropiată:

a). credite acordate băncilor sau altor instituții financiare: depozite și bonuri de economii

b). credite acordate de bănci, agenților nebancari:

▬ scontul ‒ pentru firme este avantajos că obțin într-un timp scurt fondurile necesare, iar taxa de scont este mai mică decât dobânda pieței

‒ pentru bănci, avantajul este că își poate plasa fondurile cu risc mic, pe un termen scurt

▬ creditul de mobilizare a creanțelor comerciale

▬ creditul pentru acceptare sau pentru aval; o terță persoană, în schimbul unor garanții, este dispusă să se substituie debitorului, dacă acesta dă faliment

Piața creditelor pe termen mediu este formată din piața creditelor a căror scadență este situația între un an și cinci-șapte ani; această piață este asigurată de către băncile agricole și băncile de investiții. Creditele pe termen mediu au valoare mare și pot agrava inflația.

Creditele pe termen lung pornesc de la durata de cinci ani și pot ajunge până la cincizeci de ani. Creditele pe termen lung se împart în:

① credite ordinare pe termen mediu și lung

credite acordate de trezorerie, rambursabile în cursul exercițiilor bugetare ulterioare

credite acordate de bănci sau organisme specializate

credite acordate de particulari, prin intermediul notarilor publici

② credite ipotecare – pentru construcția sau cumpărarea unei locuințe, când în favoarea băncii este constituită garanție sub formă de ipotecă

În economia de piață, creditul poate fi clasificat:

→ creditul comercial

→ creditul bancar

→ credit privat

→ credit public

→ credit de consum

→ credit de producție (pentru investiții, de exploatare, de circulație, de speculație)

→ credit în bunuri sau mărfuri

→ credit în monedă

→ credit în credit (obiectul creditului nu este capitalul, ci răspunderea pe care și-o asumă creditorul pentru debitorul său)

→ credit real (garantat)

→ credit personal (individual, cu gir personal, cu gir colectiv)

→ credit simplu

→ credit în cont curent

→ credit de acceptațiune (când o terță persoană preia obligația debitorului)

→ credit denunțabil

→ credit nedenunțabil

→ credit amortizabil (rambursarea se face în rate)

→ credit neamortizabil (rambursarea se face într-o singură tranșă)

Creditul facilitează procesul de centralizare a capitalului pentru ca firmele să poată beneficia de el; creditul permite firmelor să crească capacitatea de producție, fără a mai aștepta acumularea și capitalizarea profitului. Pentru ca un credit să fie benefic și să nu creeze dezechilibre inflaționiste, firmele trebuie să aibă: echipamente de protecție, forță de muncă; să existe cerere pe piață; rambursarea creditului să se facă intr-un timp scurt.

1.3.2 Riscurile creditării bancare Performanța bancară se bazează pe rentabilitatea băncii și pe riscurile la care se expune prin activitatea ei, sau conjuctura economică. Obiectivele creșterii performanțelor bancare sunt:

→ maximalizarea rentabilități băncii

→ minimizarea expunerilor la risc

→ încadrarea în normele comportamentului prudent

Atunci cînd își mobilizează resursele financiare, băncile se confruntă cu o serie de riscuri, și anume:

→ riscul de nerambursare

→ riscul lipsei de lichiditate

→ riscul de capital

→ riscul valutar și riscul de țară

→ riscul variației ratei dobânzii de pe piață

Creditul este foarte important pentru economie, iar băncile trebuie să-și orienteze resursele spre cele mai eficiente plasamente.

Pentru a fi prevenite riscurile, debitorul trebuie analizat cu atenție din punct de vedere al elementelor: umane, economice, financiare, juridice, în procedura de garantare a împrumutului.

Acordarea creditelor se face pe baza unui sistem de rating de credit, în funcție de caracteristicele clientului și ale creditului.

Și banca poate prezenta riscuri, când nu poate satisface cererile titularilor de depozite.

Fig. 3 Evoluția creditelor neperformante; sursa: www.economie.hotnews.ro

Limita de risc este nivelul maxim la care banca se poate expune riscurilor pentru un singur debitor.

1.3.3. Evoluția creditelor în România

Băncile fac parte din sectorul terțiar economic; ele se plasează pe o poziție de intermediar între posesorii de capital și solicitanții de capital.

Băncile trebuie să fie inovatoare în ceea ce privește produsele și serviciile lor, să ofere cele mai bune servicii la cele mai mici prețuri. Oferta bancară nu este protejată, astfel încât orice produs nou poate fi copiat de alte bănci.

O bancă își poate diferenția oferta prin :

→ intermediul produsului

→ distribuția serviciului

→ o imagine puternică pe piață

Cea mai eficientă diferențiere este cea prin calitatea serviciilor. Costurile mici, condițiile bune de creditare și un personal bine pregătit sunt rețetele de succes ale creditării băncilor.

Până în anii 2008-2009, creditarea a avut un ritm ascendent de creștere. La acest lucru au contribuit condițiile simple și lipsa garanțiilor majore pentru obținerea unui credit; creditele de consum au avut ponderea cea mai mare în totalul creditelor acordate.

Din cauza contextului economic mondial, BNR a înăsprit cerințele necesare creditării. Populația era la un grad mare de îndatorare, iar prin falimentul, lichidarea firmelor și creșterea șomajului, creditele neperformante nu au întârziat să apară. Criza economică mondială a afectat și creditele ipotecare, iar industria constructoare și prețurile imobilelor s-au blocat, iar apoi au început să scadă.

Fig.4 Evoluția dobânzilor la creditele în lei; sursa: www.bancherul.ro

Blocajul financiar generat de arieratele publice și private a condus la reducerea capacității de îndatorare a firmelor, iar bonitatea financiară a întreprinderilor private (IMM) s-a redus.

În 2012-2013, creditarea a luat iar un nou avânt; băncile și-au diversificat ofertele de produse, oferind alternative clienților lor: carduri de debit, de credit, Internet Banking, Mobile Banking, Creditul pentru Locuință, factoring, plasamente internaționale, leasing (Anexa 2).

Fig. 5 Evoluția marjei de dobândă; sursa: www.bancherul ro

Solvabilitatea, gradul de acoperire cu provizioane a riscului și lichiditatea se situa în anii 2012-2013 la nivele normale, iar băncile pot face față unor situații nefavorabile. Pentru menținerea stabilității financiare, creditarea trebuie reluată în condiții sustenabile și activele bancare trebuie gestionate eficient.

Sectorul bancar românesc a înregistrat pierderi în anul 2012 din cauza creșterii volumului de provizioane aferente riscului de credit. În 2013, însă, prin scăderea cheltuielilor cu provizioanele și scăderea costurilor de finanțare, a făcut ca băncile să revină pe profit.

1.3.4 Reglementări BNR referitoare la activitatea de creditare

Relaxarea politicii monetare a BNR, prin diminuarea rezervelor minime obligatorii și

reducerea dobânzii de politică monetară, a făcut ca activitatea de credit să reânceapă să aibă o direcție ascendentă din anii 2012-2013.

În luna decembrie 2013, dobânda la creditele în lei era de 3,10 ori mai mică decât nivelul ei din ianuarie 2009, iar dobânda la creditele în euro era de 1,77 ori mai mică decât în octombrie 2008, ceea ce denotă o bună politică monetară, practicată de BNR, aceste valori fiind minime istorice.

Prin norme, regulamente și circulare, BNR dirijează activitatea de creditare a băncilor, a instituțiilor financiare nebancare și a instituțiilor emitente de monedă electronică.

Prin Circulara nr. 39/16.12.2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii, Consiliul de administrație al BNR a hotărât ca:

„Începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2013, ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii sunt următoarele:

‒ 0,59% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în lei

‒ 0,36% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în euro

‒ 0,14% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA”

BNR este o bancă a băncilor. În Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, modificată prin OG 99/2006 se stipulează:

„Este organul de emisiune al statului și stabilește reglementările în domeniul monetar, de credit, valutar și de preț. Banca Națională a României refinanțează societățile bancare și asigură lichiditățile sistemului bancar. BNR asigură supravegherea activității tuturor societăților bancare”

BNR are și atribuții speciale:

○ asigură o concurență loială între bănci

○ încurajează dezvoltarea unei practici bancare corecte

Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, reglementează principiile privind creditarea, cum ar fi: organizarea activității de acordare a creditelor; condițiile de garantare a acestora; categoriile de clienți eligibile pentru finanțare, categoriile de venituri considerate eligibile, categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile, nivelul admis pentru gradul de îndatorare, durata creditelor, felul garanțiilor.

Cap. 2 Produse de creditare ale persoanelor fizice

2.1 Considerații generale

Produsele de creditare ale sistemului bancar reprezintă oferta instituțiilor bancare pentru finanțarea unor nevoi ale persoanelor fizice (achiziționarea de imobile, autoturisme, alte nevoi personale).

Fiecare bancă are norme interne de creditare stricte, în conformitate cu normele Băncii Naționale a României. Acestea urmăresc gradul de îndatorare a familiei, ținând cont, în același timp, de dinamica și nivelul ratei dobânzii de pe piață.

În ultimii ani, prin procesele de privatizare a băncilor din România și creșterea profesionalismului produselor sau serviciilor oferite, precum și creșterea exigențelor clienților, între unitățile bancare există o concurență acerbă.

Fiecare bancă, prin imaginea sa și produsele și serviciile pe care le oferă pe piață, caută să se evidențieze pe piață prin costuri cât mai reduse și o ofertă diversificată.

Pentru creditarea persoanelor fizice, cele mai importante repere sunt:

■ rata dobânzii anuale efective (DAE) – cuprinde, pe lângă nivelul ratei dobânzii și alte costuri (comisionul de analiză, de acordare a creditului, de administrare, de rambursare)

■ garanțiile solicitate

■ gradul de îndatorare admis de bancă, prin normele interne de creditare aferente

■ modalitățile de rambursare

■ documentele solicitate

■ timpul în care un credit este acordat

■ dovada că clientul este un bun platnic

Fig. 6 Credite acordate persoanelor fizice; sursa: www.bnr.ro

Băncile acordă credite pe termen scurt și pe termen lung. În timpul procesării unei cereri de credit și pe măsura evoluției dosarului, avem fazele:

→ faza preliminară – schimbul de informații între bancă și client

→ faza construirii dosarului (juridic, financiar, garanții)

→ faza de analiză preliminară – scopul și durata creditului, capacitatea și sursele de rambursare ale clientului, garanțiile creditului, riscurile creditării

→ faza documentării – pe baza fișei de evaluare a performanțelor

→ faza de aprobare sau de respingere

→ faza de încheiere a contractului

→ faza de urmărire și control a creditului

Creditele pe termen scurt cuprind un spectru de credite, cu destinații diferite (reamenajări,

auto, studii, vacanțe, etc.).

Cel mai frecvent credit pe termen scurt la persoane fizice este creditul de nevoi personale, apoi este descoperirea de card (overdraft), care permite clienților să cheltuiască sume de bani peste nivelul lor lunar; aceste credite au dobânzi ridicate față de restul creditelor.

Creditele prin contul de buget reprezintă un mijloc financiar pentru facturile diverse ale clienților; ele se acordă pe baza unui venit regulat al clienților; se emite un carnet de cecuri de o sumă fixă lunară pentru plata facturilor.

Împrumuturile testamentare se acordă când o persoană a decedat, a lăsat moștenire proprietăți de o anumită valoare, iar moștenitorii, pe baza acestor proprietăți, pot solicita un credit băncii pentru executarea succesiunii defunctului.

Cel mai frecvent credit pe termen lung, la persoane fizice, este creditul ipotecar sau cel imobiliar.

Creditele ipotecare rezidențiale sunt de două feluri:

→ împrumuturile convenționale, pe care le acordă orice bancă

→ împrumuturile sprijinite de guvern, prin Agenția Națională a Locuițelor (ANL), prin băncile de economisire-creditare, și prin programele Prima Casă

Creditul ipotecar este creditul pentru care se garantează cu imobilul cumpărat; creditul imobiliar se poate garanta și cu alte imobile sau garanții, și poate fi contractat pentru construcția de locuințe noi.

Pentru acordarea creditelor pe termen lung sau scurt, banca solicită garanții. Capacitatea de rambursare este evaluată de bancă prin prisma:

◊ situației patrimoniale și sociale

◊ veniturile și stabilitatea lor

◊ obiectul contractului

Regulamentul nr. 17/2012 al BNR, privind creditele destinate persoanelor fizice, spune că:

„Art. 8 Împrumutătorii trebuie să îți organizeze activitatea de creditare astfel încât să asigure separarea clară și efectivă a funcției de promovare și vânzare a produselor de creditare de funcția de analiză a riscului de credit și monitorizare a expunerii.

Art. 9 Împrumutătorii analizează capacitatea de rambursare a clienților pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de către împrumutători, care nu poate depăși cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior”

Selecția solicitanților de credit se face prin metoda de evaluare a cererii denumită „credit scoring”; pe baza unor informații preliminare, pe care clientul le pune la dispoziția băncii, să îi admită sau nu acestuia dosarul prin care solicită un credit, prin intermediul unor note (scor).

Portofoliul de credite a băncii se încadrează în cinci clase:

Metoda evaluării creditelor prin punctaj se aplică creditelor pe termen scurt și lung al solicitanților persoane fizice, pentru că acestea prezintă un comportament omogen, iar riscurile asumate sunt comparabile.

Pentru stabilirea punctajului, este nevoie de:

→ nu număr de variabile (nivelul veniturilor, durata vechimii la locul de muncă și felul contratului de muncă al solicitantului, vârsta)

→ un sistem de agregare care permite transpunerea variabilelor într-un calificativ comun

Regulamentul 17/2012 al BNR privind creditele destinate persoanelor fizice, spune că:

„Art. 14 Împrumutătorii trebuie să pună la dispoziția persoanelor fizice care solicită acordarea unui credit în valută sau indexat la cursul unei valute broșuri editate conținând avertizări cu privire la posibilitatea și consecințele creșterii costului creditului în cazul materializării riscului valutar, precum și recomandări asupra nivelului gradului de îndatorare acceptabil pentru diferitele categorii de clientelă.

Art. 15 Împrumutătorii sunt obligați să informeze clienții prin menționarea în cadrul graficelor de rambursare aferente contractelor de credit ori, dacă nu se întocmesc grafice de rambursare, prin menționare distinctă în cadrul contractelor de credit a posibilității modificării, în sensul majorării, a sumelor datorate, în cazul materializării riscului valutar și a riscului de rată a dobânzii”

Garanțiile creditului sunt de mai multe feluri:

► Garanții reale

► Garanții personale

► Garanții morale

► Cesiunea de creanță

Garanția trebuie să fie caracterizată prin:

standardizare

durabilitate

identificabilitate

tranzacționabilitate

lichidarea și stabilirea valorii

Garanțiile reale sunt: imobiliare și mobiliare.

Ipoteca ia naștere prin convenția părților; este un drept real asupra imobilului afectat plata

unei obligații, care nu implică deposedarea de bunul respectiv.

Ipoteca cu rambursare presupune să se facă o rambursare lunară, care să reducă capitalul împrumutat și dobânda aferentă lui.

Ipoteca de înzestrare, plățile sunt făcute lunar, dar soldul capitalului nu descrește, ci rămâne la acest nivel pe toată durata creditului.

Ipoteca pe bază de pensie presupune plăți ale dobânzii, în același timp cu contribuția la un plan de pensii personal.

Ipoteca conferă creditorului ipotecar neplătit:

● dreptul de urmărire a imobilului ipotecat

● dreptul de a scoate imobilul la executare silită

Ipoteca va continua să existe până la sfârșitul contractului de credit, chiar dacă au fost plătite sume aferente creditului; ea se înscrie la Biroul de Carte Funciară.

Garanțiile reale mobiliare (gajuri) pot fi: bunuri mobiliare propriu-zise sau drepturi actuale sau viitoare (polițe de asigurare, acțiuni, obligațiuni, drepturi de invenție sau mărci).

Contractul de gaj poate fi de două feluri:

▪ gaj cu deposedare debit de bunul respectiv (amanet)

▪ gajul fără deposedare

Depozitul bancar (cash-ul colateral) este o sumă de bani depusă într-un cont în favoarea creditorului.

Garanțiile personale sunt mijlocul prin care, una sau mai multe persoane se angajează să plătească datoria debitorului către bancă, dacă nu o poate plăti el însuși. În această categorie intră: scrisoarea de garanție bancară, difejusiunea, contractul de asigurare (de risc financiar).

Garanțiile morale sunt legate de buna reputație a clienților; băncile nu mai acceptă astfel de garanții, din cauza creditelor nerambursate.

Leasingul este o formă de finanțare pentru persoanele fizice. Prin acesta, locatarul cumpără activul doar la sfârșitul perioadei de leasing.

2.2 Importanța activității de creditare

Creditarea este una din activitățile de bază ale băncilor, și reprezintă o sursă importantă de câștig. Politicile de creditare au un rol activ în dezvoltarea economică a unei țări și în dezvoltarea anumitor domenii de activitate.

Structura portofoliilor de credite și politica de credite bancară s-a modificat, mai ales în ultimii ani, ca urmare a creșterii concurenței între bănci și a cererilor de produse și servicii difersificate.

Câștigul băncii provine din rata dobînzii la care se acordă creditele, comisioanele legate de credit și veniturile realizate din investițiile făcute de banci. Creditele performante sunt cele mai profitabile active ale băncilor.

Pentru că privite ca un întreg, creditele expun banca la riscuri (de nerambursare a creditelor), băncile au constituit rezerve numite provizioane, destinate să acopere aceste pierderi.

Fig. 7 Ponderea restanțelor în soldul de credit; sursa: www.businessday.ro

Fig. 8 Evoluția provizioanelor bancare; sursa: www.bancherul.ro

Alt risc la care este supusă banca, este riscul de dobândă.

Dobânda influențează creditele bancare și banca în masura în care acestea sunt acordate în moduri diferite, atât în ceea ce privește dobânda, cât și modul de rambursare.

Volumul creditelor acordate este influențat de atragerea de depozite, iar rata dobînzii la credite trebuie să acopere și rata dobănzii plătită de bancă, depunătorilor.

Pentru a-și mări capacitatea de creditare băncile au început să securizeze creanțelor lor și să creeze noi surse de venit sub forma comisioanelor.

În procesul de creditare, trebuie să se asigure un echilibru în volumul creditelor acordate și lichiditate, raportate la capitalul și obiectivele băncii. Obiectivul băncii este acordarea creditelor profitabile, care aduc venituri mari cu riscuri cât mai mici.

Pentru analiza dosarelor de credit, banca trebuie să obțină datele financiare și despre garantii ale solicitanților de credit; astfel banca va acorda sau nu, creditul. Apoi, dosarul va fi semnat de părțile contractante, iar, în timp vor mai fi operate modificări (la nivelul dobânzii, garanții suplimentare, etc.)

Clienții au mai multe opțiuni în alegerea creditului dorit, și astfel vor urmări: ratele dobânzii, dobânda anuală efectivă, modalitățile de rambursare, veniturile care pot fi luate în considerare de către bănci ( salarii și bonuri de masă, venituri din chirii sau alte activități, etc.)

Produsele bancare sunt personalizate în funcție de cererea existentă pe piață. Calitatea lor și gradul de satisfacere a nevoilor clienților îi vor fideliza pe aceștia.

Fig. 9 Evoluția creditelor în perioada 2008-2013; sursa: www.bancherul.ro

Pentru a face rentabilă activitatea de creditare, aceasta trebuie să țină cont de principiile prudenței bancare și de obiectivele:

○ împrumuturile se realizează pe baze solide, pentru a putea apoi colecta sumele pe care clienții le datorează

○ pentru a realiza o activitate eficientă, banca trebuie să investească profitabil fondurile obținute

○ banca trebuie să acorde credite comunității, pentru nevoile legitime ale acesteia

Banca poate să își reducă riscul de credit dacă respectă niște reguli:

a). banca trebuie să evite să acorde împrumuturi cu risc ridicat

b). banca își reduce riscurile, dacă solicită garanții puternice

c). monitorizează comportamentul clienților

d). diversifică portofoliul de credite

2.3 Principalele tipuri de credite acordate persoanelor fizice

De-a lungul timpului, creditul a cunoscut o evoluție ascendentă; nevoile clienților a dus la apariția unor sortimente variate de produse și servicii bancare, de calitate superioară, la costuri cât mai reduse.

Creditul este un factor important al creșterii economice; el joacă un rol de diminuare a inițiativelor nerentabile. El contribuie la stabilitatea prețurilor și la viteza de rotație a banilor, influențând astfel fenomenul de inflație.

Orice unitate bancară dorește să obțină un venit din dobânzi, astfel încât va plasa fonduri pe termen scurt, alimentând piața monetară.

Piața monetar-financiară cuprinde ansamblul relațiilor formate între bănci și clienți, atât cei ce economisesc, cât și cei ce solicită credite.

Ratele dobânzii creditelor acordate persoanelor fizice pot fi:

● rată fixă – nivelul procentual al dobânzii și rata lunară sunt egale și neschimbate pe toată durata creditului contractat

● rată variabilă – rata dobânzii este calculată în funcție de o dobândă de referință (EURIBOR, ROBOR) la care se adaugă marja băncii; această marjă este fixă, dar rata lunară depinde de variația dobânzilor de pe piața interbancară, care pot scădea sau crește

● rată a dobânzii revizuită – poate fi modificată de către bancă din cauza unor factori (politica BNR, conform normelor interne)

● rată a dobânzii combinată – când o perioadă rata este cu dobândă fixă (1 – 5 ani), iar apoi dobânda devine variabilă

Rata dobânzii este un factor important, ce datermină cererea și oferta de credit. Este influențată de nivelul inflației, cererea și oferta de fonduri bănești și politica monetară.

Principalele tipuri de credite acordate persoanelor fizice sunt:

► creditele de consum

Sunt destinate, mai ales, persoanelor fizice a căror sursă de venit este salariul, dar se acceptă și alte tipuri de venituri (dividente, chirii). Cele mai frecvente credite sunt:

→ credite pentru nevoi personale (cu sau fără ipotecă)

→ credite pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată

→ credite auto

→ credite pentru vacanță

→ credite pentru studiu

→ credite pentru efectuarea unor tratamente medicale

În cazul creditelor de consum acordate persoanelor fizice, dobânda anuală efectivă (DAE) reprezintă costul total al creditului; este exprimată procentual. La calcularea DAE, nu se iau în considerare costurile următoare:

1). Cheltuielile plătibile de debitor pentru nerespectarea angajamentelor sale din contract

2). Costurile, în cazul cumpărării de bunuri sau servicii, pe care debitorul este obligat să le plătească, indiferent dacă plata se face în numerar sau din credit

3). Costurile necesare transferului fondurilor și costul de menținere a unui cont în care se înregistrează plățile făcute cu titlu de rambursare a creditelor

4). Costurile referitoare la cotizațiile datorate cu titlu de înscriere ca membru în asociații sau grupuri care rezultă din acorduri distincte de contractul de credit

5). Costuri legate de garanții sau asigurări

Rambursarea creditului și plata dobânzii se face de către debitor, în aceeași monedă în care a fost acordat.

Împrumutul și dobânda datorată se rambursează în rate lunare, potrivit graficului de rambursare, prin debitarea de către bancă a contului curent pe care debitorul se obligă să-l deschidă la unitatea bancară care i-a acordat creditul.

Debitorul este obligat să alimenteze contul curent, astfel încât la ziua scadenței, în fiecare lună, pe toată durata creditului, banca să poată încasa dobânda datorată și rata de credit aferentă.

Dacă, în termen de 30 de zile de la data scadenței, debitorul sau coplătitorul nu achită rata totală de rambursat și celelalte obligații asumate prin semnarea contractelor de credit, întregul credit devine exigibil, iar banca este îndreptățită să procedeze la recuperarea creanțelor pe calea executării silite, prin modificarea garanțiilor sau a altor bunuri.

► credite imobiliare sau ipotecare, folosite pentru:

○ cumpărarea sau construcția de locuințe

○ achiziționarea unui teren

În convenția dintre creditor și contractantul creditului, se prevede:

◊ proprietatea ce va deveni garanție a contractului de credit

◊ perioada creditului, scadențele de rambursare a lui, și felul în care acesta va fi achitat

◊ condițiile în care creditul poate fi rambursat anticipat, parțial sau total

◊ condițiile în care debitorul poate să piardă garanția, dacă contractul nu este respectat

Prin contractul de credit ipotecar, împrumutatul se obligă să garanteze creditul, dobânda, dobânda majorată, comisioanele aferente contractului și cheltuielile de orice fel legate de recuperarea creditului, a dobânzilor, cheltuielilor de judecată și a celor de executare silită, prin ipoteca de gradul întâi instituită în favoarea băncii asupra imobilului cumpărat.

Banca este obligată să pună la dispoziția clientului creditul, și dreptul împrumutatului să utilizeze banii intră în vigoare după îndeplinirea condițiilor:

○ încheierea tuturor contractelor de garanție prevăzute în contractul de credit

○ efectuarea formelor de publicitate a garanției

○ încheierea polițelor de asigurare a bunurilor aduse drept garanție și cesionarea polițelor de asigurare în favoarea băncii

Plățile efective din credite se efectuează în moneda stipulată în documentele justificative în baza cărora se efectuează plățile respective.

► cardurile de credit

Deținătorul cardului dispune de o sumă de bani, prin care poate efectua plăți sau să utilizeze numerarul, în limita unei sume prestabilite. Cardurile pot fi utilizate în România și în alte țări, au o taxă lunară de administrare, și comision la retragerea de numerar, iar dobânda se calculează pentru sumele utilizate.

► creditul obligatar

Instituțiile statului sau societăți comerciale emit obligațiuni – un înscris care reprezintă un titlu de recunoaștere a datoriei pe care creditorul o are asupra debitorului, de a plăti o sumă de bani la o dată stabilită. Periodic, dobânzile sunt încasate de către deținătorul de obligațiuni.

Obligațiunile sunt:

○ obligațiuni cu venit fix

○ obligațiuni indexabile

○ obligațiuni cu rată variabilă a dobânzii

○ obligațiuni convertibile în acțiuni

○ obligațiuni cu cupon reinvestit

► leasingul

Persoana fizică contractează, de regulă, leasing-uri auto, pentru că este un sistem de finanțare rapid și confortabil. La contractul de leasing, debitorul poate să aleagă valoarea avansului și durata perioadei contractului de finanțare.

El are acces imediat la resursele financiare și, de asemenea, la autoturismul pe care îl dorește. Prin contractele de leasing, băncile pot facilita și contracte de asigurare, servicii de înmatriculare, servicii vamale sau de radiere.

În cazul contractului de leasing, nu se solicită garanții.

► credite pentru refinanțare

În cazul în care debitorul dorește o sumă mai mare de bani sau vrea să schimbe unitatea bancară de unde a contractat un credit, el se va reorienta pe piața bancară către o ofertă mai bună. Această ofertă poate fi de la aceeași bancă sau altă bancă.

Refinanțarea poate cuprinde toate creditele pe care le-a contractat un debitor.

► creditul bancar

După durata lor, creditele pot fi:

① credite pe termen scurt, cu durata începând de la 24 de ore până la un an

② credite pe termen mediu, cu durata între unu și cinci ani

③ credite pe termen lung, a căror durată pot să ajungă la treizeci de ani

Băncile oferă pachete speciale de creditare pentru persoane fizice autorizate (PFA-uri) sau pentru cei cu profesii liberale: avocați, medici.

Aceste pachete sunt flexibile și diversificate în ceea ce privește veniturile realizate, experiența clienților și conțin o gamă variată de produse și servicii bancare.

Cap. 3 Creditarea persoanelor fizice la BCR România

În România, începând cu anul 1989, s-au produs o serie de schimbări, iar trecerea la o economie de piață a determinat o creșterea continuă a numărului de societăți comerciale apărute pe piață, dar în același timp, prin creșterea ofertei de produse și servicii, a crescut și cererea populației, deci și nevoia de creditare.

Noua creștere a determinat atât dezvoltarea unui sistem bancar care să acopere necesitățile pieței și să asigure finanțarea produselor și serviciilor cerute: banca centrală și băncile comerciale, precum și schimbarea legislației bancare.

Astfel, băncile au devenit niște parteneri de nădejde ai sistemului economic, persoane juridice și persoane fizice, având caracteristicile:

→ au o dublă calitate: acordare de împrumuturi, și colectare de depozite

→ oferă clienților lor un portofoliu de produse; oferă și serviciul de gestiune al portofoliului lor de titluri

→ băncile se implică tot mai mult pe piața monetară

→ băncile tind să-și universalizeze profilul de activitate

În ultimii ani, în România, prin privatizarea celor mai multe bănci, prin creșterea calității produselor și serviciilor bancare oferite și a necesităților clienților lor, și din pricina influențelor mediului economic internațional, concurența bancară este foarte acerbă. Imaginea și seriozitatea unei bănci este esențială pentru păstrarea clienților și cucerirea altora noi.

Reputația este rezultatul final al modului cum sunt percepute acțiunile companiei de către părțile interesate și de către publicul larg. E dificil să construiești și e simplu să distrugi.

Actuala situație a pieței solicită o concentrare tot mai mare asupra riscului legat de reputație. Acesta e un rezultat al unor solicitări complexe, al presiunilor intense din partea organizațiilor neguvernamentale, al interesului presei și al cercetărilor atente ale organelor de reglementare.

3.1 Prezentarea BCR România

Banca Comercială Română (BCR) este membră a Erste Group, cel mai important grup financiar din România; grupul include:

■ operațiuni de bancă universală (retail, corporate&investment banking, trezorerie și piețe de capital)

■ societăți de profil pe piața leasing-ului

■ managementul activelor

■ pensii private

■ bancă de locuințe

■ servicii bancare prin telefonul mobil, Internet

BCR România s-a constituit în anul 1990, prin preluarea activităților comerciale de la BNR. În 1998, BCR a deschis o filială în Chișinău, Republica Moldova, iar în 1999, BCR a fuzionat prin absorbție cu Bancorex.

În anul 2001, pe piața românească s-a lansat BCR Leasing. În 2003, s-a produs privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC, aceasta fiind apoi preluată în proporție de 61,8825% de către banca austriacă Erste Bank, în anul 2006.

În anul 2005 s-a înființat BCR Asigurări de viață, iar în 2007, BCR Administrare Fond de Pensii. În anul 2008, BCR vindea operațiuni de asigurare către Vienna Insurance Group; tot atunci a intrat pe piața românească, BCR – Banca pentru Locuințe.

BCR este cea mai mare bancă din România, după valoarea activelor (peste 16 miliarde de euro), banca numărul 1 după numărul de clienți și banca numărul 1 pe segmentul de economisire și creditare.

După gradul de încredere al clienților și numărul celor care fac banking cu BCR, banca este cel mai valoros brand financiar din România.

BCR oferă produsele și serviciile sale printr-o rețea de 41 de centre de afaceri pentru societăți comerciale și 561 de unități retail, în majoritatea orașelor din România.

De asemenea, pe piața cardurilor și a tranzacțiilor bancare, BCR este banca numărul 1, având cea mai mare rețea de ATM-uri din România, în număr de 2.200 de bancomate și 13.500 de terminale POS, pentru plata cu cardul la comercianți.

În ultimii ani, BCR a dezvoltat servicii complete de Internet Banking, Phone-banking și e-commerce.

De-a lungul timpului, BCR a înregistrat câteva premiere, pe piața bancară și cea financiară românească:

● 1994 – BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal EUROPAY

● 1995 – BCR emite primele carduri de debit din Romînia; se realizează prima tranzacție la un ATM, în România

● 2000 – BCR lansează primul card de trezorerie pentru persoane fizice și este prima bancă care efectuează operațiuni cu titluri de valoare pe piața secundară

● 2002 – lansează primul credit ipotecar pe piața bancară românească

● 2003 – este prima bancă furnizoare de credite ipotecare clienților retail și corporate

● 2004 – BCR a instalat, în premieră, automate de schimb valutar (ASV)

● 2005 – permite utilizarea cardurilor cu CHIP în rețeaua POS și ATM

● 2006 – prin Universitatea BCR, lansează, în premieră, programul de practică pentru studenți, STUDENT BCR, în șapte sucursale din București; a lansat o rețea de birouri specializate în fonduri europene, la nivel național „EU Office BCR”

Principalele rezultate financiare ale BCR în anii 2012-2013, sunt rezumate mai jos (sursa: www.bcr.ro):

BCR România este condusă de un Președinte Executiv, cinci vicepreședinți și Consiliul de Supraveghere, format din șapte membrii.

Din Grupul BCR, pe lângă bancă se mai includ și:

○ BCR Banca pentru Locuințe – este specializată în economisirea și creditarea domeniului locativ; a fost lansată în 2008, iar la sfîrșitul anului 2009 avea 134.000 de contracte încheiate

○ BCR Pensii – a fost înființată în 2007; din cauza activității dinamice pe piață, firma are o poziție bună pe piața asigurărilor și a pensiilor.

Astfel, în anul 2009 a preluat Fondul de Pensii Administrate Privat Omniforte pe piața asigurărilor obligatorii, și pe piața pensiilor facultative a preluat Fondul de Pensii Facultative BCR Prudent; în anul 2010 a preluat și fondul de pensii obligatorii Prima Pensie și OTP.

○ BCR Leasing – s-a înființat în 2001, pentru finanțarea achizițiilor de bunuri de folosință îndelungată; oferă operații de leasing pentru achiziționarea de: autoturisme, flote, echipamente industriale, aparatură medicală, echipamente IT.

BCR este implicată în dezvoltarea programelor de responsabilitate socială; ea sprijină, mai ales, proiectele care contribuie la evoluția sănătoasă a societății, prin educație, antreprenoriat și solidaritate socială.

Președintele BCR, Tomas Spurny, sublinează în mesajul său, obiectivele care trebuie atinse de BCR pentru a-și păstra poziția de lider pe piața bancară din România:

„→ adaptarea la cele mai recente schimbări

→ consolidarea încrederii stakeholder-lor

→ accelerarea procesului de decizie și execuție

→ procese și capacitatea de guvernanță corporativă clar definite și comunicate

→ un management îmbunătățit al riscului

→ alinierea la cerințele și standardele legale și de Grup”

BCR deservește următoarele grupuri de clienți:

① persoane fizice, cu o gamă largă de produse și servicii: credite de nevoi personale, conturi personale, carduri de debit și de credit, servicii de debit direct, produse de investiții și economisire, credite ipotecare, vânzări de produse de trezorerie și piață financiară pentru clienții de Private Banking

② Întreprinderi mici și mijlocii și firme mari; oferă produse personalizate, programe specializate și consultanță

③ municipalități, sectoare publice și non-profit

3.2 Produse de creditare persoane fizice

În categoria produselor de creditare ale persoanelor fizice, intră:

① creditele de nevoi personale

DIVERS BCR

Acest credit de nevoi personale are o dobândă fixă, începând cu 8,5% pe an, DAE 10,08%. Creditele sunt destinate finanțării oricărei nevoi personale, dar și pentru refinanțarea creditelor contractate de la alte instituții financiare.

BCR oferă costuri zero pentru asigurările de viață și pentru comisionul de analiză al dosarului de credit al solicitantului. Pentru completarea dosarului de credit, sunt necesare: adeverință de salariu, fișa fiscală a anului precedent și o factură de utilități.

Moneda de acordare a creditului DIVERS BCR este ron, plafonul maxim fiind de 88.000 roni, în funcție de solvabilitatea clientului (în funcție de creditele contractate la BCR sau alte bănci).

Termenul de acordare a creditului este de maxim cinci ani, în cazul unor credite noi și de zece ani, în cazul refinanțării altor credite.

BCR oferă clienților care solicită credite de nevoi personale, polița de asigurare de viață gratuită, dar facultativ și contra cost, clienții pot solicita și încheierea și polițe pentru invaliditate totală sau permanentă, incapacitate temporară de muncă și pentru pierderea involuntară a locului de muncă.

Pentru creditele de nevoi personale, aprobarea finală se face în cel mult trei zile de la depunerea tuturor documentelor.

MAXICREDIT BCR

Este un credit pentru nevoi personale cu ipotecă; pot fi refinanțate alte credite contractate, atât de la BCR, cât și de la alte bănci. Creditul se poate acorda fără aport propriu, cu dobândă fixă pe cinci ani.

Moneda de acordare a creditului este în roni, iar suma minimă acordată este de 22.000 roni.

Suma maximă care se acordă este de:

○ 1.760.000 RON, dacă valoarea creditului reprezintă mai mult de 75% din valoarea garanției

○ 4.400.000 RON, dacă valoarea creditului reprezintă cel mult 75% din valoarea garanției

Termenul de rambursare este de cinci ani, dar în cazul refinanțării se pot solicita și credite cu termen de rambursare mai lung (25, 30 de ani).

Creditul se acordă în baza ipotecării în favoarea băncii a imobilului aflat în proprietatea solicitantului creditului sau a coplătitorilor acestuia; evaluarea imobilului se va face contra cost, de către un evaluator extern, recomandat de bancă.

Asigurările care se încheie sunt:

→ asigurarea obligatorie a locuinței (PAD), care se cesionează în favoarea băncii

→ asigurarea facultativă a imobilului, cesionată în favoarea băncii

→ asigurare de șomaj (opțional, contra cost)

→ asigurarea de viață, care este gratuită

Documentele necesare dosarului de credit sunt: actele de identitate, documente care să ateste realizarea veniturilor, facturi de utilități, actele de proprietate ale imobilelor aduse ca și garanție.

Pentru acordarea unui credit, băncile folosesc niște criterii de preciere a persoanelor fizice care solicită credite (scoring) – Anexa 3.

② credite pentru locuință

BANCA PENTRU LOCUINȚE

Prin sistemul oferit, cel de economisire-creditare, clienții persoane fizice operează multe îmbunătățiri locative (renovări ale locuinței, izolare termică, schimbarea instalațiilor).

Creditele sunt oferite în lei, cu dobândă mică, fixă, astfel încât clienții nu sunt afectați de fluctuațiile schimbului valutar.

Astfel, contractele de economisire-creditare au crescut de la lună la lună. Pe lângă îmbunătățirea locuinței, clienții pot cumpăra imobilul, terenul sau pot refinanța alte credite din domeniul locativ.

Pe lângă economisirea recomandată de bancă, de minim cinci ani, se acordă și prima garantată de stat.

LOCUINȚĂ ȘI CREDIT DE LA BCR

Clienții pot alege dintr-o gamă variată de imobile (apartamente sau case) aflate în proprietatea băncii, deci procedura de cumpărare va fi mai simplă și cu cheltuieli mai puține.

Aceste credite ipotecare au o dobândă mai mică decât creditele ipotecare standard, și au comisioane zero la evaluarea imobilului, riscul valutar și alte comisioane bancare.

Moneda de acordare este roni, suma minimă fiind de 22.000 roni, iar suma maximă este de până la 85% din valoarea garanției imobiliare; timpul maxim de acordare al creditului este de 30 de ani.

Imobilul cumpărat se ipotechează în favoarea băncii, iar asigurarea obligatorie (PAD) și cea facultativă a locuinței se încheie tot în favoarea băncii.

CREDITUL BCR PRIMA CASĂ

Acest credit ipotecar are o rată lunară mică și perioadă mare de creditare. Avansul pe care trebuie să-l aibă clientul este de numai 5%, iar comisionul de analiză al dosarului este 0.

Clienții trebuie să îndeplinească criteriile programului guvernamental „Prima Casă” și condițiile de eligibilitate solicitate de bancă. Poate fi destinat atât cumpărării unei locuințe, cît și construirii; termenul maxim de rambursare este de 30 de ani, iar perioada de grație care poate fi acordată este de 18 luni.

Imobilul va fi ipotecat în favoarea băncii, fiind necesare și asigurarea obligatorie a locuinței (PDA) și asigurarea facultativă a imobilului cesionată în favoarea statului român și a băncii. Documentele necesare dosarului de credit sunt prezentate în Anexa 4.

CREDITUL IPOTECAR/IMOBILIAR CASA MEA

Dobânda acestui credit este de la 5,25% pe an, cu rate fixe în lei, până la 5 ani. Destinația creditului este pentru cumpărarea sau construcția locuințelor sau refinanțarea altor credite imobiliare sau ipotecare, de la alte bănci. Termenul maxim de rambursare este de 30 de ani, iar avansul pe care clientul trebuie să-l achite este de 15%.

Imobilul va fi ipotecat în favoarea băncii, iar asigurările pe locuință vor fi cesionate în favoarea băncii.

③ cardul de credit

CARDUL DE CREDIT BCR BUN DE PLATĂ

Cardurile Visa sau MasterCard oferă program de rate de cumpărărturi în maxim 12 rate egale cu dobândă 0%, la comercianții parteneri BCR, extras de cont gratuit lunar, pe o perioadă maximă de 5 ani.

Cardurile sunt cu înrolare gratuită 3D-Secure pentru tranzacțiile pe Internet și au acces la orice ATM din România sau din altă țară.

Cardul poate fi utilizat pentru: plata la comercianți, atât în România, cât și în străinătate; plăți pe Internet; retragere de numerar de la ATM-uri; plata facturilor de utilități; reîncărcarea cartelelor de telefon mobil.

Limita de creditare este de minim 500 ron și maxim 20.000 ron fără garanții sau 45.000 ron cu garanții, în funcție de veniturile clienților. Dobânda este de 28% pe an pentru cardurile negarantate și de 23% pe an pentru cardurile garantate.

④ leasing

Prin BCR LEASING IFN, clienții au următoarele avantaje:

→ plata unei rate lunare reduse

→ accesul imediat la folosința bunului

→ pachet de servicii integrate (finanțare, înmatriculare/radierea auto, asigurare)

→ nu se solicită garanții

Condițiile de finanțare a leasingului auto sunt:

Dobânda de finanțare este variabilă, în funcție de indicele ROBOR. BCR LEASING IFN oferă condiții avantajoase pentru achiziționarea autoturismelor prin Programul de reînnoire a parcului auto național.

De asemenea, BCR LEASING IFN a lansat o ofertă atractivă de finanțare a tractoarelor și mașinilor agricole prin Programul Remat.

3.2.1 Riscurile și performanțelor creditelor BCR

La modul general, factorii de risc ai creditelor BCR sunt cele apărute în macromediul băncii:

○ factorii economici – cursul valutar de pe piața interbancară, situația piețelor interne și internaționale, dobânda interbancară

○ factorii sociali – situația economică existentă, nivelul veniturilor populației, șomaj, nivelul natalității

○ factorii juridici – modificarea legislației; politica monetară dirijată de BNR și legislația elaborată de aceasta, legislația specifică bancară (de exemplu, OUG 50/2010 a produs modificări însemnate în relația BCR cu clienții, cauzând băncii pierderi prin anularea unor comisione ilegale)

○ personalul băncii – reducerile sau fluctuația de personal influențează ritmul de creditare și imaginea pe care banca BCR o are pe piață

○ concurența bancară – foarte acerbă în ultimii ani, cu produse și servicii foarte competitive

Pe plan micro economic, un proces de administrare al riscurilor, incluzând: evaluarea rsicurilor, controlul expunerii la risc și monitorizarea riscurilor, va ajuta banca BCR să limiteze riscurile creditării persoanelor fizice.

Riscul de creditare exprimă posibilitatea ca persoanelor fizice, titulare a contractelor de credit BCR, să nu-și mai onoreze obligațiile de plată la scadență.

BCR a impus o gestionare atentă a riscului de credit , înainte de a fi semnat un contract de credit, prin aprecierea capacității de rambursare a solicitantului de credit prin prisma:

■ venituri obținute

■ vechimea locului de muncă

■ istoria bancară a clientului, prin consultarea Centralei de Incidentelor de Plăți

■ constituirea garanțiilor, în fucție de natura creditului și de suma solicitată de către client

În timpul derulării contractelor de credit, BCR trebuie să se asigure de performanța portofoliului de credite, să constituie provizioane de risc și să constituie unui fond pentru riscul bancar general.

În cazul unui dosar de credit de consum, solicitat de o persoană fizică, în funcție de valoarea acestui credit, solicitantul trebuie să prezinte garanții reale sau personale.

În cazul solicitării unui credit imobiliar sau ipotecar, valoarea acestuia nu poate depăși mai mult de 75% din valoarea imobilului sau din valoarea devizului estimativ, în cazul construcției de locuințe. Valoarea garanțiilor ipotecate în favoarea băncii trebuie să depășească 133% din valoarea creditului.

Angajamentele totale de plată ale solicitantului de credit și ale familiei acestuia, trebuie să reprezinte maxim 30% din veniturile lunare nete acestora.

Performanța financiară a creditelor acordate persoanelor fizice se încadrează în categorii de la A la E, potrivit normelor interne ale băncii. În categoria A intră persoanele care dispun de venituri certe, cu caracter de permanență, care permit rambursarea ratei creditului și a dobânzilor aferente, la termen; în categoria E intră persoanele incapabile de a rambursa rata creditului și dobânzile aferente acestuia.

3.2.2 Procedura de acordare a creditelor BCR

În prima etapă a contractării unui credit, clientul persoană fizică studiază ofertele și condițiile de creditare existente pe piață. Imaginea și seriozitatea băncii, personalul băncii, mai ales celor din front-office, cei cu care clientul vine în contact, sunt factori decisivi în contracterea unui contract de credit, la o instituție financiară.

Procedura de acordare a creditelor persoanelor fizice la BCR România, cuprinde mai multe etape, și anume:

► informare reciprocă, între client și consultantul bancar, asupra:

→ felul creditului solicitat (de consum, leasing, card de credit, credit ipotecar sau imobiliar)

→ condițiile de obținere a creditului (felul veniturilor, coplătitori, garanții)

→ condițiile de rambursare a creditului (nivelul ratei lunare, care include rata creditului și dobânda aferentă acestuia, perioada de rambursare)

→ costurile aferente creditului contractat (dobânda anuală efectivă – DAE, comisioane și costuri)

► etapa depunerii dosarului de credit

În această etapă, clientul face dovada veniturilor obținute, prin: adeverință de venit, fișa fiscală aferentă anului trecut, dovada altor venituri obținute (chirii, drepturi de autor).

De asemenea, trebuie să prezinte facturi de utilități, pentru calculația costului lunar al gospodăriei. Trebuie să prezinte și veniturile soțului sau soției, în caz în care este căsătorit(ă), persoanele pe care le are în întreținere (soț/soție, copii, părinți, alți aparținători) sau veniturile coplătitorilor.

În cazul clienților care vor să contracteze un credit ipotecar sau imobiliar, pentru cumpărare de locuință sau construcția acesteia, aceștia trebuie să prezinte și documentele privitoare la imobilul sau terenul ce se dorește a fi cumpărat (act de proprietate, extras de carte funciară) sau în cazul construcției, un deviz aproximativ privind lucrările.

Apoi, banca BCR va furniza clientului documentul „Informații standard la nivel european privind creditu pentru consumatori”, și acesta va semna cererea de credit.

► etapa analizării dosarului de credit

Scopul băncii este să obțină profit și să-și acopere riscul de credit al fiecărui contract pe care îl aprobă, fiecărui client persoană fizică.

În acest sens, banca va verifica bonitatea clientului, prin încadrarea acestuia într-o categorie de la A la E, calcularea unui punctaj (scoring) în legătură cu situația civilă, materială a clientului, situația imobilelor sau a terenului care urmează a fi luate în garanție

► în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare, sau cu garanție ipotecară, un evaluator extern trebuie să evalueze imobilul adus în garanție, după plata taxei de evaluare

Raportul de evaluare va ține cont de: vechimea clădirii, numărul de etaje, îmbunătățirile imobilului (centrală termică, geamuri termopan, parchet, acoperiș), după materialele de construcție și zona imobilului.

► Când toate actele sunt depuse la dosar și dacă garanția acoperă cu valoarea ei 133% din valoarea creditului solicitat, banca va anunța clientul dacă creditul a fost aprobat sau respins

► Dacă creditul a fost aprobat, clientul va semna contractul de credit, contractul de garanție, împreună cu contractul de ipotecă asupra imobilului și notarea acestui lucru în Cartea Funciară, polițele de asigurare ale imobilului (PAD-ul și polița facultativă cesionate în favoarea băncii)

► Banca pune la dispoziția clientului, într-un cont curent, banii pe care acesta îi va transfera vânzătorului sau constructorului imobilului

APLICAȚIE

Familia Bărbuș P., formată din soț, soție și un copil minor, având în proprietate un apartament, achiziționat prin credit bancar ING, în anul 2005, la valoarea de 30.000 euro, pe termen de 20 de ani, solicită băncii o refinanțare a acestui credit.

Consiliera de credit a sucursalei BCR cere clientului următoarele documente:

■ acte de identitate al solicitantului de credit și al soției sale

■ documente care atestă veniturile: adeverințele de salariu a celor doi soți

■ actul de proprietate al imobilului: copie carte funciară, copie contract de vânzare-cumpărare

■ să completeze un acord pentru refinanțarea creditului

■ documentul emis de banca ING de la care se preia creditul, care să conțină informații privind numărul de cont în care trebuie virată suma aferentă achitării în totalitate a obligației de plată

De asemenea, clienții sunt informați că avansul în cazul refinanțării este 0%.

Pentru a beneficia de 0 risc financiar, clienții solicită refinanțarea în moneda națională, în valoare de 150.500 roni (aproximativ 34.000 euro), pentru o perioadă de 20 de ani (240 luni), pentru a-și achiziționa și un teren, cu destinația grădină, în mediul rural.

Valoarea ratei lunare a creditului de refinanțare ar fi 1.086,06 roni, la o dobândă anuală de 6,09% (ROBOR 6M + 3,00%); valoare DAE 6,29%.

Consultanta BCR furnizează clientului documentul „Informații standard la nivel european privind creditul pentru consumatori” și cererea de credit pentru a fi semnată de către acesta.

După plata taxei de evaluare, în sumă de 300 roni, în următoarele zi, evaluatorul agreat de bancă a efectuat evaluarea apartamentului fam. Bărbuș.

Evaluarea s-a făcut pe baza datelor: apartamentul are 82 de metrii pătrați, este la etajul patru, zona centrală, într-un bloc construit din cărămidă. Apartamentul beneficiază de geamuri termopan, încălzire centrală (centrală termică), parchet laminat, ușă metalică de intrare.

Criteriile (scoring-ul) de apreciere a familiei Bărbuș, din perspectiva băncii, sunt sintetizate astfel:

Pentru punctajul obținut, clientul face parte din categoria A, iar apartamentul a fost evaluat la valoarea de 200.000 roni, ceea ce acoperă valoarea creditului solicitat, cu mai mult de 133%.

Astfel încât, clientul a fost sunat de către consultanta BCR și a fost anunțat că dosarul de credit a fost aprobat.

Clientul, împreună cu soția revine la bancă și semnează contractul de credit, cu soția în calitate de co-plătitor, apoi vor merge împreună cu juristul băncii la un notar pentru a institui ipoteca băncii asupra imobilului garantat.

Tot atunci, va fi făcută și polița de asigurare obligatorie (PAD) și cea facultativă, în favoarea băncii.

Se va face viramentul bancar cu suma datorată de către client către banca ING, iar diferența va rămâne în contul clientului.

Contractul de credit spune că: „Prezentul contract intră în vigoare la data semnării sale de către toate părțile mplicate. Obligația băncii de a pune la dispoziție creditul și dreptul împrumutatului de a efectua trageri din credit întră în vigoare după îndeplinirea condițiilor:

‒ încheierea tuturor contractelor de garanție prevăzute în contractul de credit

‒ efectuarea tuturor formelor de publicitate a garanțiilor

‒ încheierea contractelor/polițelor de asigurare a bunurilor aduse în garanție și/sau a bunurilor achiziționate din credit și cesionarea polițelor de asigurare în favoarea băncii, după caz

Contractul își încetează valabilitatea la data rambursării integrale a creditului și achitării dobânzilor aferente, comisioanelor și oricăror alte sume datorate.”

Polițele de asigurare, atât PAD-ul, în valoare de 20 de euro (echivalentul în lei), cât și polița facultativă se reînnoiesc anual de către client.

3.3 Evoluția produselor de creditare a BCR

Procesul de integrare al pieței financiareîn circuitul internațional este unul ireversibil.

Totuși, factorii care frânează dezvoltarea unor produse sunt de natură macroeconomică, legislația și procedurile greoaie judiciare pentru recuperarea creanțelor pe cale executării silite.

Măsurile care se iau la nivel macroeconomic pentru evoluția pozitivă a produselor de creditare, sunt valabile și pentru produsele de credit BCR:

‒ modificarea cadrului legislativ

‒ măsuri mai aspre de sancționare a fraudelor bancare

‒ îmbunătățirea fluxului de informații pe piață

‒ consolidarea piețelor financiare

Pentru creditele ipotecare se vrea: acordarea de facilități fiscale în domeniul impozitului pe venitul global al beneficiarilor de astfel de credite (de exemplu: pentru tinerii căsătoriți); crearea pieței obligațiunilor ipotecare; înființarea unui fond ipotecar.

Prin lansarea programului Prima Casă și constituirea bazei de date cu imobile sau terenuri pe care BCR le are în proprietate (www.bcrimobiliare.ro), BCR și-a mărit numărul clienților.

În prima parte a anului 2014, BCR a obținut majorarea plafonului de garantare aferent programului Prima Casă cu 252 milioane lei, care vor fi utilizați integral, conform cererii clienților băncii.

BCR a redus și costurile creditelor acordate prin programul Prima Casă, pentru clienții BCR care își încasează salariile la bancă, cu 2%, acestea ajungând la 5,52% (DAE 5,68%).

Pentru clienții care optează pentru creditul ipotecar CASA MEA, aceștia beneficiază de o dobândă fixă timp de trei ani, începând de la 5,25% (DAE 5,55%) pe an.

Până acum, BCR a acordat peste 32.000 de credite prin programul Prima Casă, acestea fiind atractive mai ales pentru familiile tinere.

Concluzii și propuneri

Sistemul bancar reprezintă una dintre cele mai importante verigi ale economiei naționale, influențând stabilitatea acesteia.

Piața bancară românească s-a adaptat continuu, după anul 1989, la schimbările pieței, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta a adus o nouă schimbare în practicile și în legislația bancară.

Pentru continuitatea profitabilă a activității lor și pentru păstrarea și atragerea de noi clienți, băncile trebuie să-și orienteze eforturile în direcția:

→ gestionarea riscului, prin provizioane și constituirea unor garanții reale

→ reactualizarea normelor de creditare

→ asigurarea unui echilibru între resursele de creditare și plasamentele băncilor

→ reanalizarea dosarelor de credit neperformante și căutarea unor soluții de recuperare a creditelor

→ instruirea periodică a personalului băncii, pentru că o contribuție mare în luarea deciziei în ceea ce privește solicitarea unui credit, o are personalul „front-office”, cu care clientul vine în contact

Orice acțiune a băncii trebuie să țină cont de nevoile și cerințele clienților, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, și de obținerea profitului pentru bancă, în același timp cu creșterea sau menținerea cotei de piață și cu creșterea prestigiului băncii.

S-a văzut, de exemplu, cum, odată cu apariția OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, când clienții au putut reclama diverse nereguli și comisioane ilegale, BCR s-a raliat imediat cerințelor ordonanței și a operat modificări în contractele de credit ale clienților săi, păstrându-i astfel pe aceștia.

Banca își promovează produsele și serviciile diversificate, concurențiale, la standarde europene și și-a păstrat, de-a lungul timpului, statutul de „cea mai mare bancă comercială din România”, ceea ce denotă seriozitate și profesionalism.

Bibliografie

Căpraru B. – Activitatea bancară, Ed. C.H.Beck, București, 2014

Căpraru B. – Retail banking, Ed. C.H.Beck, București, 2009

Dardac N., Vâșcu T. – Monedă și credit, Ed. ASE, București, 2002

Ionescu L. – Fundamentele profesiunii bancare, Ed. Economică, București, 1996

Kotler P. – Managementul marketingului, Ed. Teora, București, 2008

Mihai I. – Tehnica și managementul operațiunilor bancare, Ed. Expert, București, 2003

Năstase C., Popescu M. – Ghid de formare antreprenorială, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2006

Nicula I. – Operațiunile Instituțiilor de Credit, Ed. Pro Universitaria, București, 2007

Rădoi M.A. – Managementul produselor și serviciilor bancare, Ed. Economică, București, 2009

Roșca T. – Monedă și credit, Ed. ALTIP, Alba Iulia, 2001

Vlaicu A. – Management financiar-bancar, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004

Circulara nr. 39/16.12.2013 privind ratele dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii, Monitorul Oficial nr. 812/20.12.2013

OG 99/2006 privind instituțiile de credit, Monitorul Oficial nr. 1027/27.12.2006

OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, Monitorul Oficial 389/11.06.2010

Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, Monitorul Oficial nr. 855/18.12.2012

www.arb.ro

www.bancherul.ro

www.bankingnews.ro

www.bcr.ro

www.bnr.ro

www.businessday.ro

www.economie.hotnews.ro

Anexa 1 Topul băncilor după active în 2013; sursa: www.bancherul.ro

Anexa 2 Evoluția creditării septembrie 2012 – ianuarie 2013; sursa: www bancherul.ro

Anexa 3 Criterii de apreciere a persoanelor fizice solicitante de credite (scoring); sursa: BCR

Anexa 4 Documente specifice creditului BCR Prima Casă; sursa: www.bcr.ro

Documente

A. Documente  necesare:

Acte de identitate (pentru tine, membrii familiei și, după caz, pentru persoanele care participă cu veniturile lor la credit, denumite coplătitori)

Certificat de căsătorie sau hotărâre de divorț, dacă este cazul (copie)

Documente care atestă realizarea de venituri (pentru tine și, după caz, pentru coplătitori; documentele diferă în funcție de tipul de venit realizat)

Documente care atestă existența avansului: antecontract de vanzare-cumparare, chitanță autentificată la notariat, etc.

Documente privind alte credite/carduri de credit/overdraft pe care le ai la alte bănci, dacă este cazul

Declarația pe propria răspundere autentificată, că la data solicitării creditului, nu deții, în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția, nicio locuință, indiferent de modul sau momentul în care a fost dobândită, fie deții în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția cel mult o locuință, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafață utilă mai mică de 50m²

B. Documente specifice, ce diferă în funcție de destinația creditului: cumpărare imobil, construire etc.:
Spre exemplu, pentru cumpărarea unei locuințe îți sunt necesare:

Precontractul de vânzare-cumpărare a imobilului

Actul de proprietate asupra imobilului ce face obiectul vânzării (copie)

Declarația pe proprie răspundere a vânzătorului, conform Legii 10/2001, că bunurile imobiliare respective nu sunt revendicate și că nu există litigii în legătură cu acestea

Extrase din documentația cadastrală (copie)

Certificat de eficiență energetică

Bibliografie

Căpraru B. – Activitatea bancară, Ed. C.H.Beck, București, 2014

Căpraru B. – Retail banking, Ed. C.H.Beck, București, 2009

Dardac N., Vâșcu T. – Monedă și credit, Ed. ASE, București, 2002

Ionescu L. – Fundamentele profesiunii bancare, Ed. Economică, București, 1996

Kotler P. – Managementul marketingului, Ed. Teora, București, 2008

Mihai I. – Tehnica și managementul operațiunilor bancare, Ed. Expert, București, 2003

Năstase C., Popescu M. – Ghid de formare antreprenorială, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2006

Nicula I. – Operațiunile Instituțiilor de Credit, Ed. Pro Universitaria, București, 2007

Rădoi M.A. – Managementul produselor și serviciilor bancare, Ed. Economică, București, 2009

Roșca T. – Monedă și credit, Ed. ALTIP, Alba Iulia, 2001

Vlaicu A. – Management financiar-bancar, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004

Circulara nr. 39/16.12.2013 privind ratele dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii, Monitorul Oficial nr. 812/20.12.2013

OG 99/2006 privind instituțiile de credit, Monitorul Oficial nr. 1027/27.12.2006

OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, Monitorul Oficial 389/11.06.2010

Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, Monitorul Oficial nr. 855/18.12.2012

www.arb.ro

www.bancherul.ro

www.bankingnews.ro

www.bcr.ro

www.bnr.ro

www.businessday.ro

www.economie.hotnews.ro