Creditarea pe Termen Scurt a Persoanelor Juridice
Cuprins:
Capitolul 1
Banca comercială – parte a sistemului bancar
1.1 Apariția și rolul băncilor în economie
1.2 Tipuri de operațiuni bancare prestate de băncile comerciale 1.3 Funcțiile băncilor comerciale
Capitolul 3
Studiu de caz
3.1 Prezentare BRD-Groupe Société Générale 3.2 Obiectul creditării pe termen scurt
3.3 Prezentarea agentului economic care solicită creditarea-istoric și evoluție
3.4 Analiza situației economico-financiare și a activității S.C. COMCM S.A.
3.4.1 Principalii indicatori de evaluare generală ai societății și ponderea categoriilor de activități în totalul cifrei de afaceri
3.4.2. Elemente privind managementul riscului în vederea evaluării activității agentului economic
3.4.3 Situația financiar-contabilă a agentului economic care solicită creditul
3.4.4 Analiza economico-financiară a S.C. COMCM S.A.
3.4.5 Determinarea bonității S.C. COMCM S.A.
3.5 Acordarea liniei de credit
Concluzii și propuneri
=== Cap_1 ===
Capitolul 1
Banca comercială – parte a sistemului bancar
1.1 Apariția și rolul băncilor în economie
Primele “operațiuni bancare” apar cu 2000 ani î.e.n. în Mesopotamia, dezvoltarea acestora impunând și apariția unor reglementări. Astfel, Hammurabi, rege al Babilonului între 1955-1913 î.e.n. a întocmit un cod ce stabilea dobânzile și condiționa acordarea de împrumuturi de controlul prealabil al funcționarilor regali.
Operațiunile efectuate de “bancherii” acelor vremuri constau în asigurarea pazei unor depuneri (echivalentul închirierii caselor de bani actuale), sau primeau depuneri la care acordau dobândă, depuneri pe care uneori le plasau altor clienți, percepând o dobândă mai ridicată, în schimbul constituirii unui gaj. Desigur, aceste depozite nu erau transferabile, sumele nu se puteau transfera dintr-un cont în altul prin virament, de altfel funcția esențială, aceea de gestiune a mijloacelor de plată (evidența conturilor și operarea instrumentelor de plată) lipsea încă.
Caracterul bancar al acelor operațiuni este controversat și datorită faptului că operațiunile respective nu se efectuau pe baza monedei, ci al unor bunuri de valoare. Se poate spune că persoanele în cauză acționau mai degrabă ca nișze instituții financiare, decât ca bancheri.
Adevărata naștere a băncilor este legată de apariția monedei bătute (secolul al VII-lea î.e.n), favorizată de dezvoltarea comerțului. O serie de popoare civilizate din antichitate, precum asirienii, egiptenii, fenicienii, iar mai târziu grecii și romanii efectuau schimbul de monede confecționate din metale prețioase.
Termenul de „bancă comercială” a apărut în primele etape de dezvoltare ale activității bancare, cînd băncile sprijineau preponderent comerțul, schimbul de mărfuri și plățile. Principalii clienți ai acestor bănci erau „comercianții” – de aici se trage și noțiunea de „bancă comercială”.
Odată cu dezvoltarea industriei, au apărut operațiile de creditare pe termen scurt a ciclului de producție. Termenul de creditare se majora treptat, o parte a resurselor bancare a început să se învestească în capital fix, hîrtii de valoare ș.a., astfel termenul „comercial” în noțiunea de bancă și-a pierdut sensul inițial. Acum acest termen presupune caracterul „de afacere” al băncii, orientarea ei spre deservirea tuturor agenților economici indiferent de sfera de activitate.
În mecanismul de funcționare al sistemului de creditare al statului un rol important îl au băncile comerciale. Ele sunt niște organizații multifuncționale ce activează în diferite sectoare ale pieței capitalului de împrumut. Băncile acumulează partea de bază a resurselor de creditare și oferă clienților ei un complex de servicii financiare, care includ creditarea, deschiderea depozitelor, decontări, vînzarea-cumpărarea și păstrarea valorilor mobiliare, a valutei străine etc. În economia de piață modernă activitatea băncilor comerciale are un rol major datorită legăturii lor cu toate sectoarele economiei. Scopul băncilor este de a asigura circulația continuă a capitalului și a banilor, creditarea întreprinderilor industriale, a statului și a populației, crearea condițiilor favorabile pentru creșterea economică.
Băncile comerciale moderne, avînd rolul de intermediari financiari, îndeplinesc o funcție macroeconomică importantă, asigurînd redistribuirea interramurală și interregională a capitalului bănesc. Mecanismul Bancar de distribuire și redistribuire a capitalului pe sfere și ramuri permite dezvoltarea economiei în dependență de necesitățile obiective ale producerii și contribuie la restructurarea economiei.
Creșterea rolului economic al băncilor comerciale se observă în prezent și prin lărgirea sferei lor de activitate și dezvoltarea unor tipuri noi de servicii financiare. În prezent, Băncile comerciale ale unor țări pot presta clienților lor pînă la cîteva sute de servicii.
O trăsătură specifică băncilor comerciale constă în faptul că scopul de bază al activității lor este obținerea profitului. În aceasta și constă „interesul comercial” din sistemul relațiilor de piață.
Banca este importantă pentru economie pentru că:
Emite monedă. Desfășurarea activităților economice și comerciale implică pe lângă un flux de mărfuri și servicii și un flux financiar prin care se sting (încheie) creanțele rezultate din tranzacțiile comerciale. Desfășurarea fluxurilor financiare presupune în mod automat utilizarea monedei ai căror creatori sunt băncile și anume: banca centrală pentru bancnote și moneda metalică și, respectiv, băncile comerciale pentru moneda scripturală (contabilă);
Este intermediar în relația economii-investiții. În economie există două categorii de agenți economici: unii care economisesc (au excedente financiare), alții care investesc (au deficite financiare). Pentru ca economia să fie în echilibru, cele două categorii de agenți economici trebuie să se întâlnească, adică cei care înregistrează excedente să îi împrumute pe cei care înregistrează deficite. Acest proces este destul de greoi pentru că apar asimetrii de volum (neconcordanța dintre volumele individuale ale excedentelor și deficitelor financiare) și asimetrii de timp (neconcordanța dintre perioadele în care se manifestă excedentele financiare și deficitele financiare, considerate individual). Existența băncilor, ca intermediar financiar, care se interpune între cele două categorii de agenți economici face să se realizeze echilibrul din economie și, în plus, să se aplatizeze cele două asimetrii amintite anterior.
Figura 1.1 Structura sistemului bancar specific economiei de piață
Sursa: Realizat de autor
Gestionează instrumentele de plată și sistemele de plăți. Emițând moneda scripturală și ținând conturile agenților economici, băncile se implică și în realizările decontările dintre aceștia. Deasemenea, băncile au creat o serie de mijloace de plată (cambie, cec, ordin de plată), ca înlocuitori ai monedei, care înlesnesc tranzacțiile comerciale, iar pe de o parte au pus la punct o serie de instituții specializate în efectuarea plăților din economie (de exemplu casele de compensații).
1.2 Tipuri de operațiuni bancare prestate de băncile comerciale
Băncile comerciale sunt acele entități ale sistemului bancar care desfășoară activități operative comerciale (lucrează direct cu titularii de cont).
Tabelul 1.1 Bilanțul schematic al unei bănci comerciale
Sursa: Gust M., Vechiu C., Bogoi D., Management bancar, Ed. Independența Economică, 2003, p. 55
Băncile comerciale prestează clientelei o serie de operațiuni și servicii bancare. Operațiunile bancare sunt de regulă înregistrate în bilanțul contabil al băncilor și, în funcție de partea de bilanț în care sunt înregistrate, deosebim două mari categorii de operațiuni:
1. Operațiunile pasive, de atragere a resurselor:
Depozitele, reprezintă principala sursă de finanțare a băncilor comerciale (cca. 60-60% din pasivul bilanțului băncilor). Ele au o natură dublă, reprezentând, pe de o parte, o formă de existență a monedei (scipturale sau de cont), iar pe de altă parte ele reprezintă sume temporar dispobibile în economie. Din punct de vedere al termenului pe care se atrag, depozitele se împart în două categorii:
depozite la vedere – sunt reprezentate de conturile de disponibilități și conturile curente ale agenților economici și populației, conturi din care aceștia fac în mod curent plăți sau în care înregistrează încasările. Din punctul de vedere al băncii, depozitele la vedere au caracter oscilator, volumul lor total modificându-se de la o zi la alta, în funcție de sensul operațiunilor efectuate de către agenții economici. Ca urmare a caracterului lor, depozitele la vedere nu reprezintă o sursă sigură pentru bancă de finanțare a operațiunilor de creditare. Din acest motiv veniturile (dobânzile încasate) înregistrate de bancă din utilizarea acestor depozite sunt reduse și, în consecință, băncile bonifică o dobândă redusă titularilor acestor depozite;
depozite la termen – sunt reprezentate de conturile de economii ale populației, precum și de conturile de acumulări al întreprinderilor. Depozitele la termen reprezintă niște convenții (contracte) încheiate între depozitar (banca) și deponent (persoana fizică sau juridică) prin care deponentul pune la dispoziția băncii o sumă determinată de bani pe un anumit termen, iar banca depozitară se obligă să restituie la sccadență suma de bani și să plătească deponentului o anumită dobândă. Depozitele la termen reprezintă o sursă mult mai sigură de finanțare a băncilor comerciale, motiv pentru care ale utilizează aceste depozite în finanțarea operațiunilor de creditare (acordând credite pe termene corelate cu durata de atragere a depozitelor). Având în vedere utilizarea pe scară largă a acestor depozite în operațiuni de creditare, băncile bonifică la depozitele la termen o dobândă înaltă apropiată de media pieței. În cazul în care deponentul dorește să-și retragă depozitul la termen înaintea scadenței banca va onora solicitarea acestuia, dar îl va „penaliza”, achitându-i o dobândă inferioară, similară dobânzii practicată de depozitele la vedere.
Împrumuturile primite. Ca dimensiune împrumuturile primite de către bănci ocupă cam 20-30% din pasivul bilanțului acesteia. O bancă comercială poate primi împrumuturi din două surse:
de la banca centrală (refinanțarea curentă sau refinanțarea pentru situații de criză – funcția de creditare a băncii centrale);
de la celelalte bănci din sistem.
Relațiile financiare prin care băncile comerciale își acordă reciproc împrumuturi formează obiectul pieței monetare. Împrumuturile care se tranzacționează pe piața monetară au termene foarte scurte de acordare, între o zi și o săptămână, nu sunt garantate și au ca scop acoperirea pozițiilor zilnice ale băncilor comerciale.
Împrumuturile pe care le primesc băncile comerciale indiferent de sursa lor, de la banca centrală sau de la celelalte bănci comerciale, sunt scumpe, dobânda depășind media pieței.
Capitalurile proprii. Deși ca dimensiune capitalurile proprii ale băncilor comerciale sunt foarte mari, ca pondere în totalul pasivului ele sunt foarte reduse (cca. 6-7%). Acest capital propriu este format din:
capitalul social, pus la dispoziția băncii de către acționari;
fondurile proprii constituite de bănci din profitul brut sau net, dintre care se remarcă fondul de rezervă, care poate ajunge la dublul capitalului social și este destinat acoperirii pierderilor operaționale ale băncii și rezerva generală pentru riscul de credite, care este destinată acoperirii pierderilor înregistrate de bancă din operațiuni de creditare.
2. Operațiunile active, de utilizare a resurselor.
Numerarul și disponibilitățile în conturi la alte bănci au o pondere de 3-5% în activul bilanțului băncilor comerciale. Băncile păstrează o parte a resurselor sub formă de numerar și disponibilități pentru a putea face față plăților ordonate de clientelă sau pentru a putea răspunde solicitărilor de numerar ale firmelor. Numerarul și disponibilitățile în conturi la alte bănci au lichiditate (adică pot fi utilizate în orice moment pentru plăți, fără costuri suplimentare), dar ele nu au rentabilitate, motiv pentru care băncile își gestionează cu mare atenție trezoreria, pentru că o valoare mare a numerarului și disponibilităților ar afecta rentabilitatea pe ansamblul băncii, după cum o valoare mică a acestei poziții bilanțiere i-ar pune în pericol solvabilitatea.
Plasamentele în titluri, adică deținerile băncii de titluri de valoare de genul acțiunilor și obligațiunilor cotate pe piețele de capital, a bonurilor de tezaur și altor efecte publice sau comerciale. Această poziție bilanțieră ocupă cca. 20-30% din activul băncii. Băncile dețin o parte a resurselor mobilizate sub formă de plasamente în titluri pentru că acestea au două caracteristici:
sunt lichide. Acțiunile și obligațiunile deținute de bancă sunt tranzacționate pe piețele de capital. Rezultă deci, că în orice moment în care banca are nevoie de lichidități suplimentare, ea le poate vinde intrând în posesia numerarului reprezentat de ele;
sunt rentabile. Acțiunile, obligațiunile și celelalte tipuri deținute aduc câștiguri băncii sub formă de dividende pentru primele și respectiv dobânzi pentru cele din a doua categorie.
Creditele acordate reprezintă cca. 60-70% din activul unei bănci comerciale.prin credit înțelegem operațiunea contractuală între bancă, drept creditor și o persoană fizică sau juridică, în calitate de debitor, prin care banca pune la dispoziția debitorului o sumă de bani pe un anumit termen, contra unei promisiuni viitoare de rambursare și cu plata unei dobânzi care să remunereze banca creditoare.
Băncile acordă o mare varietate de credite, acestea putând fi clasificate după următoarele criterii de clasificare: destinație (obiect), termen (durată) și formă de acordare.
După destinație, creditele la nivelul agenților economici sunt:
„facilități de cont”, adică un credit temporar (pe termen foarte scurt, sub 30 de zile), corespunzător unei nevoi bănești de moment;
credite de trezorerie care au rolul finanțării necesarului de capital de lucru net (active circulante minus datorii pe termen scurt); se acordă în special sub forma liniilor de credite;
creditul pe obiect privește o operațiune determinată (formarea de stocuri, de exemplu) și se poate acorda vânzătorului, pentru a-i permite să aștepte efectuarea plății, sau cumpărătorului, pentru a putea să efectueze plata la data prevăzută în contract;
creditul pentru investiții, destinat să acopere temporar insuficiența resurselor proprii pentru finanțarea cheltuielilor de investiții (când se acordă pe termen scurt) sau să completeze sursele proprii necesare acoperirii cheltuielilor pentru realizarea proiectelor de investiții (când se acordă pe termen mediu sau lung).
În cazul persoanelor particulare, creditele după destinație sunt:
credite pentru consum (procurarea de bunuri de folosință îndelungată, excursii, etc.);
credite pentru investiții (cumpărarea sau construirea de case, repararea lor, cumpărarea de autoturisme etc.)
După durată, legislația română clasifică creditele în credite pe termen scurt (sub un an), pe termen mediu (între 1 și 5 ani) și pe termen lung (peste 5 ani).
În general, majoritatea firmelor sunt finanțate prin credite petermen scurt, mereu reînnoite, și care constituie, de fapt, o finanțare permanentă pe termen lung.
După formele de acordare a creditelor, acestea se împart în:
Împrumutul simplu, cînd banca virează suma reprezentând creditul acordat în contul clientului său; în general, aceasta duce la încheierea unui contract sau la semnarea unui bilet laordin de către beneficiar în favoarea băncii sale.
Creditul în descoperit de cont (overdraft) presupune posibilitatea retragerii de către client din contul său a unor sume mai mari decât cea de care dispune, diferența constituind, practic creditul acordat de bancă (soldul debitor) la care se percepe dobânda care se calculează zilnic.
Scontul comercial al unei cambii care presupune că banca, în schimbul cambiei primite de la clientul său, să-i avanseze fondurile corespunzătoare rezultate în urma deducerii din valoarea nominală a cambiei, a dobânzilor pe perioada dintre data scontării și data scadenței titlului. Acest tip de credit se mai numește și credit de mobilizare.
Factoringul este un mecanism de finanțare pe termen scurt (maxim 180 zile) de către bancă prin preluarea facturilor de la clientul beneficiar al acestora, contra unei sume de bani numite agio.
Operațiunea de factoring are la bază un contract de factoring încheiat între „aderent” (furnizor, producător) și o bancă numită „factor” prin care aceasta asigură finanțarea, urmărirea creanțelor și protecția contra riscurilor de credit, în schimbul cedării de către aderent a creanțelor în favoarea băncii.
Din punct de vedere a modului de evaluare și administrare a creanțelor de către factor, operațiunea de factoring îmbracă următoarele forme:
factoring cu plata imediată, când factorul achită contravaloarea facturilor aderentului la prezentarea lor;
factoring cu plata la o dată viitoare;
factoring mixt – când factorul plătește o parte a contravalorii facturilor aderentului sub formă de avans iar diferența la o dată viitoare.
Acceptarea de către bancă a facturilor de la aderenți presupune agrearea de către bancă, în primul rând, a debitorilor care vor trebui să plătească în final contravaloarea facturilor respective.
Banca percepe o taxă (marja de risc) pentru fiecare factură acceptată și acceptă să le plătească numai în condițiile în care debitorul va face plata direct băncii.
Neacceptarea la plată a facturilor de către bancă este determinată de următoarele cauze:
vicii de formă sau de fond a documentelor;
situația financiară a debitorului nu prezintă încredere;
lipsa unor garanții.
Băncile pot acorda credite și societăților de factoring pe baza contractelor de factoring încheiate cu aderenții. Valoarea creditului acordat de bănci este determinată pe fiecare debitor în funcție de cifra de afaceri, periodicitatea livrărilor, valoarea fiecărei livrări, termenul acordat debitorului pentru efectuarea plății.
Leasingul este o procedură de finanțare a investițiilor prin care o bancă sau o întreprindere financiară specializată dobândește un bun (mobiliar sau imobiliar) pe care-l închiriază unei firme (sau unui particular), acesta din urmă având posibilitatea să răscumpere bunul respectiv la expirarea contractului la un preț convenit (valoarea reziduală). Chiria (redevență) plătită de chiriaș (locatar) include două elemente: dobânda și cheltuiala cu amortizarea bunului.
Angajarea sub semnătură presupune ca banca să intervină nu prin împrumuturi directe, ci acordând garanția sa în favoarea unui client. Astfel, banca poate emite scrisori de garanție prin care ea își asumă anumite angajamente în favoarea clienților săi privind achitarea unei datorii către terți. Dacă scrisoarea de garanție devine efectivă, adică dacă clientul nu-și îndeplinește obligațiile garantate de bancă, atunci ea se transformă într-un credit propriu-zis acordat de bancă clientului său.
După tipul debitorului, creditele pot fi:
Credite acordate persoanelor fizice, având în principal două destinații:
Creditul pentru construcții de locuințe, acordat pentru un termen de rambursare mediu sau lung, necesită existența unei garanții ipotecare, de regulă chiar imobilul în cauză.
Credite pentru cumpărări de bunuri de folosință îndelungată, cum sunt automobilele, mobila, bunurile electrocasnice ș.a.
Creditele pentru studii.
Liniile de credit prin cărțile de credit.
Credite acordate persoanelor juridice:
Creditele de trezorerie sau avansurile în cont curent, menite să satisfacă necesitățile curente privind acoperirea cheltuielilor de producție cu caracter aleatoriu și nu autermene de rambursare.
Linia de creditare, care permite accesul clientului debitor la sume a căror valoare se înscrie într-un anumit plafon maxim, aprobat de bancă.
Creditele specializate, care servesc pentru finanțarea achiziționării de titluri de credit și a operațiunilor de negociere pe piața de capital.
Creditele pe stoc, acordate în baza unei garanții explicite, respectiv stocul de mărfuri în depozit.
Credite acordate altor bănci.
Credite acordate statului.
Indiferent pentru care variantă de credit este solicitată, banca este obligată să respecte norme și reglementări impuse de legea bancară.
În afara operațiunilor prezentate mai sus, băncile prestează clientelei și o serie de servicii, care având în vedere caracterul lor nestocabil, nu apar în bilanțul contabil, ele fiind evidențiate, prin prisma veniturilor și cheltuielilor generate, doar în contul de profit și pierdere al băncii.
Tipuri de servicii bancare:
Schimb și arbitraj valutar;
Emiterea și gestionarea mijloacelor și instrumentelor de plată;
Efectuarea de plăți;
Emiterea de garanții și acreditive;
Operațiuni cu numerar și metale prețioase;
Tranzacții cu hârtii de valoare;
Administrarea și custodia titlurilor de valoare;
Consultanță economică;
Închirieri de seifuri și casete bancare etc.
În ultima perioadă se observă o anumită specializare la nivelul băncilor comerciale, acestea putând fi clasificate după mai multe criterii:
Bănci comerciale universale – prestează întreaga gamă de operațiuni și servicii bancare;
Bănci comerciale specializate – numai pentru operațiunile de depozit sau cele de creditare, sau specializându-se în finanțarea unei anumite ramuri a economiei naționale: băncile de comerț exterior, construcțiile etc.
În raport cu gradul de extindere a rețelei teritoriale și clientela deservită, deosebim:
Bănci comerciale cu amănuntul (retail bank) – care se caracterizează prin faptul că au o rețea teritorială largă și prin faptul că nu își selecționează clientela;
Bănci comerciale en-gross (wholesale bank) – au o rețea teritorială restrânsă și o clientelă atent selecționată, formată de regulă din întreprinderile mari și foarte mari;
În raport cu zona geografică în care acționează, deosebim:
Bănci comerciale naționale – care funcționează doar în cadrul granițelor naționale ale statelor;
Bănci comerciale internaționale – care își deschid unități operative și în afara granițelor naționale ale statului de înregistrare.
1.3 Funcțiile băncilor comerciale
Principalele funcții ale băncilor sunt:
1. Mobilizarea mijloacelor bănești temporar libere și transformarea lor în capital este una dintre cele mai timpurii funcții bancare. Mijloacele bănești libere ale persoanelor juridice și fizice acumulate de către bancă, pe de o parte aduc venit deținătorilor lor sub formă de dobîndă, iar pe de altă parte creează baza operațiunilor de creditare. Economiile acumulate pot fi utilizate pentru diferite necesități economice și sociale. Astfel, în special prin intermediul băncilor are loc concentrarea mijloacelor bănești și transformarea lor ulterioară în capital.
2. O altă funcție importantă a băncilor este intermedierea în operațiunile de creditare. În fața relațiilor directe dintre deținătorii de mijloace bănești libere și debitorii de capital apare problema necoincidenței dintre volumul de capital oferit și cel cerut, precum și diferența dintre termenul de rambursare a împrumutului termenul, necesar debitorului respectvei sume. Relațiile de creditare directă dintre deținătorii de capital și debitori sunt împiedicate și de riscul de nerambursare a creditului. Deținătorul de capital nu dispune de informație despre situația financiară reală a debitorului. Băncile comerciale, intrînd în rolul de intermediari financiari, înlătură aceste greutăți. Creditele bancare se îndreaptă în diferite sectoare ale economiei, asigurînd diversificarea producției. O economie stabilă nu poate exista fără un sistem de decontări bănești organizat și bine reglat. De aici rezultă și importanța mare a băncilor în efectuarea decontărilor și plăților.
3. Majoritatea decontărilor dintre întreprinderi se realizează fără numerar. Băncile, deținând rolul de intermediari în plăți efectuează decontări la ordinul clienților, primesc bani în cont și țin evidența tuturor intrărilor și ieșirilor de mijloace bănești.
Funcționarea efectivă a sistemului de plăți în țările cu o infrastructură destul de dezvoltată necesită o performanță a tehnicilor de plată. Din acest motiv, în astfel de țări se creează diferite sisteme de plată. De exemplu, sistemele de „clearing” ale marilor bănci comerciale cu o rețea densă de filialele și sucursale, sau girosistemele în formă de societăți pe acțiuni, create de băncile participante la decontări, inclusiv și băncile centrale. Decontările se realizează și prin intermediul băncilor corespondente, cînd între bănci se înființează relații reciproce, ce presupun deschiderea conturilor corespondente. Centralizarea plăților în bănci duce la micșorarea cheltuielilor de circulație, iar pentru a accelera decontările și a mări siguranța plăților se introduc sistemele de decontare electronică.
4. O funcție specifică băncilor comerciale este capacitatea lor de a crea sau lichida bani, adică de a majora sau micșora masa monetară. Crearea mijloacelor de plată este legată direct de activitățile de creditare și depozitare ale băncilor. Depozitul poate fi creat pe două căi: introducerea numerarului în bancă de către client sau acordarea creditului debitorului. Cu toate acestea, aceste operațiuni influențează diferit masa monetară în circulație. Astfel, dacă clientul a introdus în bancă 100000 USD și a încredințat băncii să depună această sumă în contul său la vedere, atunci rezultatul acestei operațiuni va fi majorarea soldului de casă în activul bilanțului și majorarea soldului depozitelor în pasiv cu aceeași sumă. Totodată, volumul total de mijloace bănești în economie va rămîne neschimbat, deoarece s-a realizat un transfer de bani din formă de numerar în forma fără numerar.
Totuși, băncile pot nu doar să creeze ci și să lichideze banii. Acest fapt se realizează prin rambursarea creditelor de către debitori prin decontarea banilor din conturile lor de depozite. În acest caz, totalul masei monetare din economie se diminuează.
Existența cererii la credite permite mecanismului modern de emisiune să lărgească limitele emisiunii monetare, fapt care se confirmă prin creșterea masei monetare în țările industrial dezvoltate. Dar economia are nevoie de o cantitate optimală, nu excesivă de bani în circulație, fapt datorită căruia băncile comerciale activează în limita anumitor restricții (rezerve obligatorii), impuse de băncile centrale.
5. Băncile comerciale îndeplinesc și funcția emitent-constitutivă, realizând emisia și plasarea valorilor mobiliare, în special a acțiunilor și obligațiilor. Pe lîngă aceasta, băncile au posibilitatea să direcționeze economiile lor în scopuri de producție. Piața valorilor mobiliare completează sistemul de creditare și colaborează cu el. La ordinul întreprinderilor, care au nevoie de investiții pe termen lung și care recurg la emisiuni de acțiuni și obligații, băncile își asumă determinarea mărimii, condițiilor, termenului emisiei, alegerea tipului de valori mobiliare, precum și obligațiunea de plasare și organizare a circulației lor secundare. Băncile garantează cumpărarea valorilor mobiliare emise, cumpărîndu-le și apoi vânzându-le din cont propriu sau creează în acest scop sindicate bancare, care oferă credite cumpărătorilor de acțiuni și obligațiuni. Angajamentele cu privire la sume impunătoare, luate de companiile mari, pot fi distribuite de bancă prin vinderea lor directă clienților săi, dar nu prin metoda de vînzare liberă la bursa de valori.
6. Competența economică suficientă și posibilitatea de control a situațiilor economice permit băncilor să desfășoare activitatea de „consulting” a clienților. Băncile efectuează analiza activității financiare a întreprinderilor, starea evidenței lor contabile, apreciază strategia de dezvoltare și depistează direcțiile posibile de majorare a veniturilor. Ocupîndu-se de operațiunile cu valori mobiliare, băncile apreciază perspectiva de emitere a noilor acțiuni ale clientului și posibilitatea plasării lor; consultă clienții în alegerea firmelor, care sunt gata să-și asume responsabilitatea privind plasarea noilor valori mobiliare. Băncile oferă următoarele servicii de consultanță: acoperirea conturilor, activitate creditară și de casă, recomandări privind efectuarea operațiunilor pe piețele valutară și de mărfuri.
Lista serviciilor de consultanță, oferite de băncile comerciale în diferite sfere ale activității lor, poate include:
în domeniul de creditare și decontări – informații despre conjunctura pieței monetare, modificarea ratei dobânzii, despre condițiile și formele de creditare, eliberarea de recomandări referitor la deservirea creditelor în diferite tranzacții, analiza organizării decontărilor fără numerar, cercetarea modalităților de perfecționare a lor;
în sfera emisiunii valorilor mobiliare și a operațiunilor cu ele – informație despre conjunctura pieței valorilor mobiliare, modificarea cursului lor, despre emitenții de valori mobiliare, explicarea ordinii de emitere a valorilor mobiliare și regulile de utilizare a lor;
în sfera investițiilor capitale – informații cu privire la conjunctura pieței serviciilor de construcție, prețurile la materialele de construcție și tarifele la diferite lucrări de montare și de construcție, efectuarea calculului eficienței economice a investițiilor capitale etc.
În prezent, băncile comerciale se confruntă cu o intensificare a concurenței din partea multor instituții de creditare specializate, precum și a corporațiilor industriale mari, care au creat companii financiare proprii. Concurența stimulează băncile să găsească noi sfere de activitate, să mărească numărul serviciilor oferite clienților și să îmbunătățească calitatea deservirii.
Tendința de lărgire a spectrului de funcții al băncilor comerciale evoluează în condițiile contemporane. Pentru întărirea poziției pe piață, băncile îndeplinesc tot mai des operațiuni necaracteristice băncilor, pătrunzând în sferele netradiționale ale antreprenoriatului financiar. Astfel, se mărește rolul băncilor în funcționarea economiei.
=== Cap_3 ===
Capitolul 3
Studiu de caz
3.1 Prezentare BRD-Groupe Société Générale
Societatea Națională de Credit Industrial, strămoșul BRD-Groupe Société Générale, a fost creată în 1923 ca instituție publică, statul deținând 20% din capitalul social, Banca Naționalaă a României 30%, restul fiind deținut de particulari, printre care și un grup de foști directori ai Marmorosch, Blank & Co., prima banca modernă din România. Misiunea acestei noi instituții era finanțarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial din România.
După cel de-al doilea război mondial, conform Legii Naționalizării din iunie 1948, Societatea Națională de Credit Industrial a fost naționalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiții. În 1958, după reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții a obținut monopolul iîn România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare. Ea a primit un nou nume, devenind Banca de Investiții. În această perioadă, cea mai mare parte a finanțărilor acordate de Banca Mondială au fost derulate prin Banca de Investiții.
În anul 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a luat sfârșit. Banca Română pentru Dezvoltare s-a constituit ca bancă comercială și a preluat activele și pasivele Băncii de Investiții. Băncii i s-a acordat o autorizatție de funcționare generală.
În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale și Fondul Proprietății de Stat (autoritatea care gestiona participațiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% și a cumpărat un pachet de acțiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.
În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind rapid una dintre cele mai tranzacționate societăți. În anul 2003, Banca Română pentru Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de rebranding. În anul 2004, Société Générale a cumpărat pachetul rezidual de acțiuni deținut de statul român în capitalul BRD.
Société Générale este unul dintre cele mai importante grupuri europene de servicii financiare. Sprijinindu-se pe un model diversificat de bancă universală, Grupul îmbină soliditatea sa financiară și strategia de creștere durabilă cu ambiția de a fi banca de referință pentru calitatea relațiilor cu clienții, recunoscută pe toate piețele pe care activează, aproape de clienții săi, aleasă pentru calitatea și angajamentul echipelor sale.
Peste 154 000 de colaboratori care lucreaza în 76 de țări îi servesc în fiecare zi pe cei 32 de milioane de clienți ai grupului din întreaga lume. Echipele Société Générale acordă consiliere și servicii clienților persoane fizice, companiilor și comunităților, pe trei linii principale de activitate:
Banca de retail în Franța, sub mărcile Société Générale, Crédit du Nord și Boursorama;
Banca internațională de retail, prezentă în Europa Centrală și de Est, Rusia, bazinul Mării Mediterane, Africa Sub-sahariană, Asia și în Teritoriile Franceze de peste Mări;
Investment banking, cu experiență la nivel global în finanțarea investițiilor și activități pe piețele de capital.
Société Générale este, de asemenea, un actor semnificativ pe piața serviciilor financiare specializate, a asigurărilor, private banking-ului, administrării de active și a serviciilor pentru investitori.
Grupul BRD are în componența sa:
ALD Automotive – cu o structură a capitalului divizată astfel: BRD-Groupe Société Générale 20% și ALD International Gmbh 80%. Oferă leasing operațional cu o gamă completă de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenanță, asigurare, asistență tehnică pentru autovehicul și pentru șofer, autovehicul de înlocuire, managementul anvelopelor, reporting și consultanță pentru managementul flotei. Leasing-ul operațional cu servicii incluse permite unei companii să utilizeze autovehicule pentru o perioadă cuprinsă între 12 și 45 de luni și un kilometraj prestabilit, în schimbul unei rate lunare. ALD Automotive este una dintre primele companii ce oferă acest serviciu pe piața românească, fiind înființată la începutul anului 2005. Ea beneficiază de experiența de peste 40 de ani, în 37 de țări, a filialei Société Générale, ALD Automotive, unul dintre liderii pieței de închiriere de flote pe termen lung din Europa.
BRD Asset Management – administreazpă 4 fonduri de investitții:
Simfonia 1 – fond de investiții monetar,
Concerto – fond deschis de investiții specializat în plasamente și instrumente cu venit fix,
Diverso Europa Regional – fond de investiții diversificat,
Acțiuni Europa Regional – fond de investiții cu plasamente în acțiuni.
BRD Asset Management SAI se numără printre cele mai importante societăți de acest tip din România. Cu o ofertă diversificată de produse de investiții, BRD Asset Management acoperă cerintțele unei game largi de investitori.
BRD Finance – are o structură a capitalului împărțită astfel: Groupe Société Générale 49%, iar SG Consumer Finance 51 %. BRD Finance administrează o gamă diversificată de servicii financiare, astfel încât clienții să poată obține simplu și rapid produsele pe care le doresc. Oferta include credite de consum, carduri de credit și credite auto. Prezență pe piața românească din aprilie 2004, BRD Finance a devenit rapid unul dintre liderii pieței creditelor de consum. Strategiile de dezvoltare au susținut creșterea puternică a companiei și au determinat crearea și consolidarea de parteneriate cu firme importante din domenii precum: hipermarketuri (Carrefour, Real), DIY (Praktiker, Dedeman), PVC (Aplast), IT (eMAG), electronice și electrocasnice (Altex, MediaGalaxy, Daniel, Rombiz), mobilă (Staer, Elvila), auto (Renault, Dacia, Citroen, Hyunday, Chevrolet), publicistică (Reader's Digest).
BRD Sogelease – este un “full-liner” care finanțează în leasing un spectru larg de bunuri. Compania are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcții și echipamente industriale, autovehicule comerciale ușoare și grele, autoturisme, real estate, IT&office, echipamente medicale. Înființată în anul 2001, BRD Sogelease IFN S.A. este subsidiara de leasing a BRD-Groupe Société Générale. Folosind avantajul experienței și expertizei generate de apartenența la Grupul Société Générale, BRD Sogelease IFN S.A. a avut o evoluție rapidă pe piața internă de leasing, fiind în topul primelor cinci societăți de leasing din România afiliate unui grup bancar.
BRD Asigurări de Viață – este filiala specializată în asigurări de viață a BRD – Groupe Société Générale. Prezentă pe piață din anul 2009, compania oferă o gamă complexă de produse de asigurări de viață destinate atât persoanelor fizice, cât și companiilor. Creșterea accelerată a volumului de afaceri a dus BRD Asigurări de Viață în topul celor mai importanți asiguratori din România.
BRD Corporate Finance – este o societate specializată în servicii de consultanță financiară în domeniul operațiunilor de fuziuni-achiziții, privatizări, evaluări și consultanță strategicaă. Cu o experiență de 8 ani în domeniul consultanței financiare, o bună cunoaștere a mediului economic și de afaceri românesc și beneficiind de expertiza și resursele Grupului Société Générale, BRD Corporate Finance este asociată regulat cu marile privatizări, fuziuni/achiziții de pe piața românească.
BRD Pensii – BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. este filiala specializată în pensii a Grupului BRD care are ca activitate principală administrarea fondurilor de pensii private, pilonul II și pilonul III. Fondurile de pensii administrate de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. sunt promovate și distribuite prin intermediul rețelei BRD – Groupe Société Générale.
Într-un context economic nefavorabil, anul 2012 a fost un an dificil pentru BRD, care a înregistrat rezultate financiare în linie cu media sistemului bancar din România. În 2012, bazele creșterii BRD au fost reconsolidate:
Eficiența operațională a fost îmbunătățită, așa cum o demonstrează scăderea costurilor operaționale și coeficientul de exploatare de 46,5% cu 11% sub media pieței bancare din România
Investițiile au fost atent selectate astfel încât să susțină cât mai bine dezvoltarea comercială
Gestiunea riscului a fost îmbunătățită din punct de vedere al mijloacelor, procedurilor și strategiei.
Figura 3.1 Venit net bancar (milioane RON)
Sursa: Raport anual 2012
BRD – Groupe Société Générale avea la sfârșitul anului 2012:
ca și bancă a persoanelor fizice:
2,2 milioane de clienți;
10,7 miliarde RON credite de consum;
6,2 miliarde RON credite pentru locuințe;
16,2 miliarde RON valoarea depozitelor în RON și Devize;
2,2 milioane de carduri.
Figura 3.2 Rezultatul net (milioane RON)
Sursa: Raport anual 2012
ca și bancă a persoanelor juridice:
135.000 de clienți;
11,7 miliarde RON credite pentru IMM-uri;
6,2 miliarde RON credite pentru marile companii;
15,6 milioane RON valoarea depozitelor în RON și Devize.
Figura 3.3 Structura creditelor și depozitelor IMM și mari clienți
Sursa: Raport anual 2012
Serviciile specializate desfășurate de către BRD – Groupe Société Générale în anul 2012:
Operațiuni internaționale susținute prin corespondenți bancari în peste 100 de țări;
Factoring: 1 miliard de EUR cifră de afaceri, cea mai mare realizată până în prezent;
BRD Finance – unul dintre principalii jucători ai pieței creditelor de consum din România;
BRD Pensii – active administrate de 274 milioane RON, atât pentru pensiile private obligatorii, cât și pensiile private facultative;
BRD Asigurări de Viață – volum al subscrierilor de peste 14 milioane EUR;
BRD Sogelease – 88 milioane EUR valoarea bunurilor finanțate.
ALD Automotive – o cotă de piață de 17% și o flotă de 7.111 de autovehicule în administrare.
Banca de investiții și-a desfășurat activitatea astfel:
BRD Corporate Finance – consultanță în privatizări și fuziuni & achiziții;
BRD Asset Management – cotă de piață de 8.48%.
Figura 3.4 Ponderea creditelor în total active
Sursa: Raport anual 2012
Figura 3.5 Ponderea depozitelor în total active
Sursa: Raport anual 2012
Soldul depozitelor și al creditelor demonstrează că BRD și-a valorificat gradul sporit de încredere de care se bucură în mediul în care acționează, într-o măsură modestă, în condițiile unei cereri eligibile pentru finanțare încă reduse. Astfel, valoarea totală a creditelor acordate în 2012 a ajuns la 34,8 MldRON și cea a depozitelor la 31,7 MldRON, ambele în ușoară creștere față de 2011 când creditele se situau la 33,5 MldRON, iar depozitele la 30,2 MldRON.
3.2 Obiectul creditării pe termen scurt
Prezența creditului pe termen scurt în ansamblul relațiilor de formare a resurselor este cu atât mai importană cu cât el constituie o resursă cu pondere mare în completarea fondurilor ageților economici. În cazul în care societățile comerciale lucrează rentabil este mai avantajos să se apeleze la credite pe ternen scurt pentru creșterea activității, decât să se aștepte până când, prin capitalizarea profiturilor, s-ar putea constitui fonduri proprii îndestulătoare.
Creditele pe termen scurt se acordă de bănci pe o perioadă până la 1 an pentru agenții economici înscriși în registrul comețului, care prezintă garanții ferme, au cont în bancă și lucrează rentabil.
Debitorii trebuie să garanteze creditele, atât la acordare cât și pentru întreaga perioadă de utilizare, cu valori materiale și resurse financiare prevăzute a se realiza în sumă cel puțin egală cu creditul primit. Existența garanției constituie o certitudine pentru bancă că își va putea recupera sumele împrumutate în cazul nerambursării la termen a creditului. În garanția creditului poate intra orice bun din patrimoniul societăților comerciale: stocuri, mijloace bănești în cont, resurse financiare prevăzute a se realiza în viitor. Nu pot constitui garanții stocurile de calitate necorespunzătoare, cu termen depășit, depozitate în condiții improprii etc. În caz de nevoie se poate apela și la giranți, reprezentând terțe persoane care se oferă să garanteze cu averea și veniturile lor pentru eventualitatea că la scadență debitorul nu poate rambursa creditul.
Rambursarea creditului pe termen scurt este asigurată prin finalizarea operațiunilor de exploatare, spre deosebire de rambursarea creditului pe tremen mediu și lung care se efectuează pe seama activității rentabile, a marjei brute de autofinanțare.
Termenele de rambursare se înscriu drept clauze în contractul de credit, după negocierea lor prealabilă. Pentru creditele nerambursate la termen banca este îndreptățită să aplice dobânzi majorate și în caz extrem să treacă la recuperarea creditelor din garanțiile constituite sau să se îndrepte, pentru recuperare, asupra giranților.
Alegerea unui anumit tip de credit pe termen scurt nu este o operațiune ușoară ca urmare a multitudinii creditelor cu trăsături caracteristice diferite și ca urmare a imposibilității pentru toate întreprinderile de a se informa complet asupra politicii de credite practicate de bănci.
Linia de credit se acordă pentru creditarea de ansamblu a activității curente, precum și pentru refinanțarea creditelor de destinație, similară creditelor acordate anterior. Termenul de acordare a unei linii de credit este de 12 luni, cu posibilitate de reînoire la scadență, la cererea clienților pe noi perioade de creditare și dacă sunt îndeplinite condițiile avute în vedere la acordare sau la procedura de reînoire.
Suma maximă a liniilor de credit se stabilește în funcție de necesitățile de finanțare, precum și de posibilitățile de rambursare.
Linia de credit reprezintă o modalitate de creditare a agenților economici care funcționează după sistemul revolving, în baza unui contract de credit prin care banca se angajează să împrumute clientelei fonduri utilizabile în mod fracționat, în funcție de nevoile acesteia, în limita unui plafon de credit, cu condiția ca soldul zilnic al angajamentelor să nu depășească volumul liniei de credite aprobat, cu posibilitatea prelungirii în mod repetat pe noi perioade de creditare, dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite.
Liniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activității curente
de aprovizionare, producție, desfacere, prestare servicii, fie a unor subactivități, proiecte, contracte, care prin natura lor se desfășoară și se evidențiază distinct.
Avantajele liniilor de credit:
Consultanță privind alegerea soluției de creditare, adaptată necesităților clientului.
Întocmirea documentelor de creditare, acordată gratuit din partea reprezentanților BRD.
Accesibilitate prin posibilitatea de negociere a dobânzilor.
Acordarea unui volum optim al creditului, în funcție de necesitățile de finanțare precum și de posibilitățile de rambursare.
Fluidizarea plăților, astfel gestionarea activității de zi cu zi a companiei devenind mai simplă.
Fără rambursare de capital pe toată durata valabilității creditului – lunar se plătesc doar dobânzi și comisioane.
Optimizarea dobânzii plătite prin rambursări automate zilnice în funcție de încasările companiei.
Posibilitatea reutilizării sumelor rambursate.
Continuitate în desfășurarea activităților curente, facilitatea de majorare a soldului nerambursabil al creditului inițial cu valoarea creditului rambursat.
În concluzie principalul avantaj al unei linii de credit este acela că permite firmei să aibă la dispoziție în orice moment o sursă de finanțare a activității curente, în vederea evitării situațiilor conjuncturale în care firma rămâne temporar fără resurse.
Linia de credit este soluția ideală dacă există un decalaj permanent între încasările și plățile companiei. Linia de credit este o facilitate de credit pe termen scurt atașată contului curent al companiei, acordată pentru finanțarea nevoilor de trezorerie aferente activității curente.
Sumele rambursate pot fi reutilizate pe perioada de valabilitate a creditului. BRD acordă finanțare până la 400.000 Euro, stabilită în funcție de cifra de afaceri a companiei și de nevoile companiei.
Structura de garantare este flexibilă, incluzând garanții ipotecare pe echipamente, utilaje, imobile, precum și garanția FNGCIMM.
Utilizările din credit se fac pe bază de documente justificative dar doar până la prima utilizare integrală a facilității.
3.3 Prezentarea agentului economic care solicită creditarea-istoric și evoluție
S.C. COMCM S.A. sau „Compania de Construcții – Montaj”, este o firmă cu adânci rădăcini în domeniul construcțiilor civile și industriale, desprinsă în anul 1991 din fostul Trust de Construcții Locale Constanța. Firma își oferă serviciile pe piața constănțeană cu seriozitate și promptitudine, principalul atribut pe cartea ei de vizită fiind experința dobândită de-a lungul timpului. În anul 2007 a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni al unei alte societăți desprinse din Trustul de Construcții Locale și anume, S.C. SCUT S.A. Această societate are ca principal obiect de activitate închirierea de utilaje, dar și extracția și sortarea de nisip, activități complementare obiectului de activitate al societății S.C. COMCM S.A. Societatea dispune de stații de betoane dotate și utilate conform standardelor în vigoare, cariera de extracție și prelucrare a produselor de piatră (cribluri) la Sibioara, stație de extracție a nisipului la Cochirleni, a pietrișului la Călărași și de sortare a acestora la Ovidiu, producție de prefabricate, armături și confecții metal, mașini și utilaje pregătite pentru a efectua transportul produselor în tot județul, numeroase spații de închiriat în incinta societății, hale industriale, platforme betonate, birouri, cazare în regim de cămin și de hotel, cantină modern dotată și utilată.
S.C. COMCM S.A. este o companie organizată pe centre de profit
C.P. 1 – Șantier de construcții;
C.P. 2 – Stații betoane;
C.P. 3 – Carieră și prelucrare piatră;
C.P. 4 – Cazare – cantină, închirieri;
C.P. 5 – Prefabricate, armături, confecții metal;
și compartimente funcționale în funcție de activitățile desfășurate:
Control intern;
Juridic;
Managementul calității și mediului;
Laborator în construcții;
Informatic;
Acționariat, organizare, resurse umane, administrativ-salarizare;
Marketing;
Programare, lansare și urmărire producție – contractări;
Mecanizare – transport – investiții;
Comercial (aprovizionare-vânzări);
Control financiar preventiv;
Contabil;
Financiar și analize economice;
Protecția muncii, protecția mediului, PSI, ISCIR, protecția civilă, mobilizare și comitetul de sănătate și securitate în muncă.
Consiliul de administrație al societății este format din:
Președintele Consiliului de administrație: Frățilă Constantin
Administrator: Alexe Gabriela
Administrator: Frățilă Maria-Alexandra
Conducerea executivă are în componența sa:
Director general: Mârleneanu Ion
Director comercial: Alexe Gabriela
Director economic: Sandu Eugenia-Gina
S.C. COMCM S.A. are ca principal obiect de activitate fabricarea betonului. Pentru realizarea obiectului de activitate societatea dispune de stații de preparare a betoanelor și mortarelor, amplasate în următoarele locații ale județului Constanța:
Constanța – Stația de producție de la Constanța vă pune la dispoziție o cantitate maximă de 200 mc/oră, dispunând de 5 stații de producție a betonului. Tot aici, S.C. COMCM S.A. deține și o stație de mortar cu o capacitate de producție de 35 mc/oră.
Mangalia – Stația de producție de la Mangalia poate asigura o cantitate maximă de 100 mc/oră, fiind dotată cu 3 stații de producție a betonului și mortarului.
23 August – În localitatea 23 August, situată în vecinătatea stațiunilor de pe litoral (Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn), S.C. COMCM S.A. dispune de o stație de producție a betonului STETTER cu o capacitate de 35 mc/oră. Transportul mărfii de la stațiile de betoane se realizează cu autobetoniere având următoarele capacități: 5,6,9,10 mc (Mercedes-Benz, MAN, IVECO).
S.C. COMCM S.A. are în dotare și 6 pompe mobile de beton cu dimensiuni diferite ale lungimii bratului de turnare, astfel:
– 2 pompe de 28 m – CIFA – acestea fiind prevăzute și cu malaxor de beton cu o capacitate de 9 mc;
– 2 pompe de 42 m – CIFA – pompele având capacitate de turnare maximă de 90 mc/oră în funcție de elementul constructiv;
– 1 pompă de 28 m – PUTZMEISTER – 90 mc/oră;
– 1 pompă de 24 m – PUTZMEISETER – 90 mc/oră.
Societatea execută fasonări și montări armături pentru construcții și prefabricate beton armat. Dispune de dotări moderne, de o hală de lucru cu o suprafață de 1188 mp, de poduri rulante 5,0 tf, de mașini automate de fasonat oțelul beton Ø6 – Ø14 ,,MULTIBEND 14,,, de o linie semiautomată de fasonat oțelul beton mai mare de Ø16, de un țarc de depozitare a oțelului beton brut dotat cu macara turn de tip ZB, de spații pentru montat armături în carcasă inclusiv piloți cu fretă prin sudură.
S.C. COMCM S.A. produce elemente prefabricate de orice tip pentru construcții civile, industriale și agricole din beton și beton armat. Deține o pistă pentru turnat elemente prefabricate cu o suprafață de 1600 mp, o macara PORTAL de 10 tf, cofraje metalice și lemn pentru turnat elemente prefabricate, spații de depozitare elemente prefabricate cu o suprafață de 1000 mp, o pistă pentru turnat elemente prefabricate mici cu beton semiumed dotată cu masă vibrantă și pod rulant de 3,2 tf.
De asemenea execută confecții metal pentru construcții civile și industriale cu sudură electrică și autogen. Dispune de o hală de producție confecții metal de 700 mp, pod rulant tip monogrindă, mașină de tăiat tablă de 6 mm, mașină de tăiat profile, mașină de îndoit table, mașină de găurit table și profile, sudură electrică bazic și supertit, sudură și tăiere cu flacără oxiacetilenică, pistă de depozitare de 800 mp pentru materiale și confecții metal, dotată cu macara PORTAL de 10 tf.
Departamentul de construcții și montaj, civil și industrial al S.C. COMCM S.A. execută toată gama de lucrări civile și industriale, amenajări interioare, finisaje și amenajări fațade clădiri.
Centrul de Profit 1 – Șantier de construcții – dispune de dotarea materială și umană necesară realizării în condiții de calitate a lucrărilor de construcții, (surse de materii prime și materiale prin depozitele societății și resurse umane calificate) precum și de dotări moderne necesare executării lucrărilor cum ar fi: cofraje metalice modulare pentru pereți, stâlpi, planșee, schele tubulare pentru fațade, schele mobile, utilaje și scule de mică mecanizare, plăci compactoare, rotopercutante, bormașini, flexuri, autofiletante, mașini de tăiat beton, elicopter pardoseli, fierăstraie circulare etc. Pentru realizarea obiectivelor C.P. 1 merge în tandem cu S.C. SCUT S.A. (pentru utilaje: excavatoare, buldozere, încărcătoare, cilindrii compactori, automacarale, macarale turn), cu C.P. 2 (betoane, autopompe, autobetoniere) și cu C.P. 5 (confecționare și montare armături și prefabricate mici și mari). Pentru o mai bună imagine asupra lucrărilor executate de C.P.1 – Șantier de construcții – iată câteva dintre lucrările finalizate:
Biblioteca Județeană Constanța;
Sediu Direcția Regională Vamală Constanța;
Clădire Birouri Barwil – bd. Mamaia;
Locuință P+1 E +M – Năvodari – proprietar Dumitru Maria;
Imobil S+P+1E+M – str. Răscoala 1907 – proprietar Dumitru Cătălin;
Locuință P+2E+M – str. Poporului – proprietar Scognamilio Aldo;
Vila P+1E – lot 11 – lot 13 – zona Tomis Plus – structură rezistență;
Etajare Corp P +1 E – Colegiul Comercial Carol;
Ridicare grad confort Camin Medeea prin transformare în apartamente cu 1,2 și 3 camere – proprietar S.C. COMCM S.A.;
Modernizare Complex Cazare S.C. COMCM S.A. (cămine, sistematizare, spații verzi).
COMCM S.A. AGREGATE DE CARIERĂ are ca activitate principală producerea și comercializarea agregatelor naturale și concasate, de diferite dimensiuni: nisip, cribluri, mărgăritar și piatră concasată, folosite în industria materialelor de construcții.
Extragerea și procesarea pietrei se realizează în cariera proprie, rezultând diferite sorturi de agregate pentru fabricarea betonului, în construcția drumurilor: Fundamentul acestei unități este format în cea mai mare parte dintr-un complex de roci slab metamorfozate cunoscute sub denumirea de șisturi verzi, dispuse discordant peste un cristalin mezozonal. Din punct de vedere administrativ – teritorial, perimetrul Sibioara-Cotul lui Cergău este situat în partea de sud a Lacului Tasaul la cca. 2 km est de satul Sibioara, comuna Lumina, și la cca. 6 km nord-vest de orașul Năvodari. Accesul în această zonă este asigurat de drumul județean Sibioara-Lumina sau de drumul județean Năvodari – Sibioara, ambele făcând legătura cu DN22 Constanța – Tulcea. Zăcământul ,,Sibioara,, se încadrează în ansamblul geologiei regionale a zonei șisturilor verzi, având o lățime de cca. 40km și o lungime de cca. 60 km, fiind reprezenată prin depozite clasice metamorfozate. Din punct de vedere geologo – tehnic șisturile verzi sunt roci tari care au
următoarele caracteristici fizico-mecanice principale:
densitate aparentă = 2.74 – 2.75 t /mc
capacitate de absorbție = 0.25 – 0.3 %
rezistența la compresiune în stare uscată = 600 – 1200 daN /
rezistența la șoc mecanic = 31 – 70 daN /
S.C. COMCM S.A efectuează lucrări de exploatare și prelucrare a rocilor din zăcământul ,,Sibioara – Cotul lui Cergău,, din anul 1971, odată cu începerea construcțiilor de locuințe din municipiul Constanța și întreg județul. Șisturile verzi din zonă, din analizele făcute corespund preparării betoanelor și mixturilor asfaltice conform STAS 667/2001, SR EN 12620/2003, SR EN 13383/2003, SR EN 13242/2003, SR EN 13043/2003 și PE713. Sortimentele realizate prin prelucrarea rocii de șisturi verzi sunt: 0-8 mm; 0-4 mm; 4-8 mm; 8-16 mm; 16-25 mm; 0-25mm; 0-25mm; 0-63mm; 25-63 mm; 60-90. Piatra brută este folosită atât în prepararea betoanelor și a mixturilor astfaltice, cât și pentru realizarea de platforme, drumuri, perne etc. Societatea dispune de dotări moderne, de 3 linii de concasare-sortare piatră, compuse fiecare din concasoare, granulatoare, giratorice, benzi transportoare și buncăre, o linie mobilă HARTL de concasare-sortare-spălare, excavatoare pe șenile LIEBHERR, încărcătoare frontale NEW HOLLAND, încărcătoare frontale KOMATSU, autobasculante cu capacitate de 20 t marca IVECO.
S.C. SCUT S.A. deține licențe și permise de exploatare pentru extragerea nisipului și pietrișului din următoarele perimetre:
Albia Dunării, zona Cochirleni – pietriș și nisip – 2 perimetre;
Albia Dunării, zona Călărași – pietriș și nisip – 1 perimetruș
Pentru extracție și transport în vederea prelucrării societatea deține:
4 barje transport nisip și pietriș;
2 remorchere – împingătoare.
În localitatea Ovidiu, S.C. SCUT S.A. deține o stație de spălare – sortare agregate și este dotată cu încărcătoare frontale UNC, cu încărcătoare frontale FADROMA, macarale RDK, excavatoare ZEMAG cu draglină.
Societatea execută de asemenea fasonări și montări armături pentru construcții și prefabricate beton armat. Dispune de dotări moderne, de o hală de lucru cu o suprafață de 1188 mp, de poduri rulante 5,0 tf, de mașini automate de fasonat oțelul beton Ø6 – Ø14,,MULTIBEND 14,,, de o linie semiautomată de fasonat oțelul beton mai mare de Ø16, de un țarc de depozitare a oțelului beton brut dotat cu macara turn de tip ZB, de spații pentru montat armături în carcasă, inclusiv piloți cu fretă prin sudură. Produce elemente prefabricate de orice tip pentru construcții civile, industriale și agricole din beton și beton armat. Deține o pistă pentru turnat elemente prefabricate cu o suprafață de 1600 mp, o macara PORTAL de 10 tf, cofraje metalice și lemn pentru turnat elemente prefabricate, spații de depozitare elemente prefabricate cu o suprafață de 1000 mp, o pistă pentru turnat elemente prefabricate mici cu beton semiumed dotată cu masă vibrantă și pod rulant de 3,2 tf.
De asemenea execută confecții metal pentru construcții civile și industriale cu sudură electrică și autogen. Dispune de o hală de producție confecții metal de 700 mp, pod rulant tip monogrindă, mașină de tăiat tablă de 6 mm, mașină de tăiat profile, mașină de îndoit table, mașină de găurit table și profile, sudură electrică bazic și supertit, sudură și tăiere cu flacără oxiacetilenică, pistă de depozitare de 800 mp pentru materiale și confecții metal, dotată cu macara PORTAL de 10 tf.
În domeniul serviciilor, S.C. COMCM S.A. dispune de variate spații de cazare, alimentație publică, precum și de diverse spații destinate închirierii (hale și spații industriale).
Complexul Tranzit, situat pe B-dul Aurel Vlaicu nr.144 (vis-à-vis de REAL) are o capacitate de cazare de 450 de locuri dispuse în camere de 4 și 5 locuri. Camerele sunt renovate recent, dotările fiind de ultimă generație. În incinta complexului Tranzit se află și Cantina Tranzit cu o capacitate de 250 de locuri în sala mare și 60 de locuri în sala mică. Cantina Tranzit, recent renovată și utilată, organizează toate genurile de mese și evenimente festive. Masa se poate servi și în regim de autoservire dar și în regim de catering. Societatea are în dotare centrală termică proprie, de ultimă generație, care deservește întreg complexul.
Hotelul Unirii este situat pe faleza de nord a orașului Constanța, pe strada Unirii nr. 32-34, lângă Universitatea Spiru Haret, și dispune de un număr de 30 de camere în regim hotelier, modern mobilate și utilate, 15 camere în regim de cămin și un etaj destinat închirierii de birouri.
De asemenea oferă spre închiriere hale industriale și spații de depozitare cu acces rutier și feroviar în zona industrială și în centrul Constanței, în zona Kaufland, pe str. Oborului, nr.38. În zona industrială, pe b-dul Aurel Vlaicu nr. 144 dispunem de cca. 9200 mp de hale industriale și platforme, iar pe str. Oborului nr. 38 de cca. 1650 mp.
S.C. COMCM S.A. dispune de un Laborator General în Construcții de gradul II, autorizat de Inspectoratul General de Stat în Construcții sub nr.1451/ISC/2008, care efectuează determinări de laborator la următoarele profile:
profilul M.B.M. – Materiale pentru betoane și mortare;
profilul B.Ba.Bp – Beton, beton armat, beton precomprimat;
profilul M.T.Z. – Mortare pentru tencuieli și zidării;
profilul M.D. – Materiale pentru drumuri.
Dispunând de dotările necesare (vase volumetrice inox, tăvi inox uscat agregate, balanță digitală cu greutăți etalonare, umidometru, site inox cu ochiuri pătrate cu capac colector, șubler modificat, etuve Memmet tip UFB-500-108 l, divizor agregate de capacitate mare cu vase colectoare inox, set echivalent de nisip, dispozitiv bronz prelevare ciment, malaxor cu palete, masă de șoc confecționare epruvete ciment, baie de apă digitală cu termostat pentru păstrare epruvete ciment la umiditate și temperatură constantă, aparat automatic VICAMATIC, presă automată pentru încercări mecanice pe ciment AUTOMAX, pirometru, umidimetru beton, aparat aer oclus Model54-CO170/F, presă hidraulică pentru încercări statice la compresiune și înconvoiere tip LOSENHAUSENWERK, etc.) precum și de personal autorizat, efectuează determinări precise, conform standardelor impuse.
Societatea are următoarele lucrări în curs de derulare:
Blocuri Locuințe Ieftine pentru Tineri – etapa IV – blocurile 14 și 15;
Extindere Complex Cazare – S.C. COMCM S.A. – S.C. SCUT S.A.
S.C. COMCM S.A. beneficiază de următoarele certificări:
Sistemul de management al calității – SR EN ISO 9001/2001, certificat de QUALITY CERT;
Certificat de conformitate – sistem de atestare a conformității 2+ pentru agregate minerale de carieră – certificate de QUALITY CERT;
Certificat de conformitate a produselor pentru beton – certificate de QUALITY CERT;
Certificat de înregistrare a mărcii – eliberat de Oficiul de Stat pentru invenții și mărci.
Diplomele obținute de S.C. COMCM S.A. sunt:
2006 – LOCUL I în Topul Județean al Firmelor – C.C.I.N.A. Constanța;
2007 – LOCUL II în Topul Județean al Firmelor – C.C.I.N.A. Constanța.
3.4 Analiza situației economico-financiare și a activității S.C. COMCM S.A.
3.4.1 Principalii indicatori de evaluare generală ai societății și ponderea categoriilor de activități în totalul cifrei de afaceri
Principalii indicatori de evaluare generală ai activității agentului economic sunt: cifra de afaceri, profitul brut, veniturile totale și cheltuielile totale. Am prezentat în tabelul următor acești indicatori, pentru anii 2011, 2012 și 2013:
Tabelul 3.1 Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai firmei
Sursa : Document contabil al S.C. COMCM S.A.
Analizând tabelul de mai sus, se observă o scădere a cifrei de afaceri, mai ales în anul 2012, urmată de o ușoară creștere în 2013, dar și o scădere a profitului brut în ultimul an datorită scăderii cheltuielilor totale ale firmei și a veniturilor totale.
Grafic, evoluția cifrei de afaceri, a profitului brut, veniturilor totale și cheltuielilor totale, se prezintă astfel:
Figura 3.6 Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai activității firmei
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Analizând graficul de mai sus, se evidențiază următoarele aspecte :
cifra de afaceri a scăzut de la 29.374.755 în anul 2011 la 20.294.605 în anul 2012, iar apoi a crescut nesemnificativ la 20.887.619 în anul 2013;
profitul brut a crescut practic aproape de două ori și jumătate în 2012 față de 2011, de la 1.419.994 la 3.358.694, dar a scăzut în 2013 la 1.151.649;
veniturile totale au scăzut de la 36.843.595 în anul 2011 la 26.636.974 în anul 2013;
cheltuielile totale au scăzut deasemenea, destul de substanțial, de la 35.423.601 în 2011 la 25.485.325 în anul 2013, practic aproape cu 1/4.
În totalul cifrei de afaceri, ponderea fiecărui tip de activitate pentru anii 2011, 2012, 2013 este redată în tabelul următor :
Tabelul 3.2 Ponderea fiecărui tip de activitate
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Putem face o analiză grafică a ponderii tipurilor de activități ale societății analizate, pe fiecare an în parte.
În anul 2011 se observă că cele trei activități desfășurate au o pondere semnificativ diferită în cadrul cifrei de afaceri , așa cum rezultă din graficul următor:
Figura 3.7 Ponderea tipurilor de activități în anul 2011
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
În anul 2012 ponderile activităților în cifra de afaceri s-au menținut aproximativ la fel, după cum se poate vedea în garficul de mai jos:
Figura 3.8 Ponderea tipurilor de activități în anul 2011
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
În anul 2013, apare o creștere nesemnificativă a activității de comerț concomitent cu o scădere, tot nesemnificativă a încasărilor din prestările de servicii, situație ilustrată în graficul de mai jos:
Figura 3.9 Ponderea tipurilor de activități în anul 2013
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
3.4.2. Elemente privind managementul riscului în vederea evaluării activității agentului economic
Riscul de lichiditate este riscul ca societatea să întâmpine dificultăți în îndeplinirea obligațiilor care decurg din datoriile financiare pe termen scurt, care se sting prin plata în numerar sau prin alte mijloace financiare, sau că asemenea obligații să fie stinse într-o manieră nefavorabilă pentru societate. Societatea urmărește evoluția nivelului lichidităților pentru a-și putea achita obligațiile la data la care acestea devin scadente și analizează permanent activele și datoriile, în funcție de perioada rămasă până la scadențele contractuale.
Riscul de preț este riscul de a înregistra pierderi atât din pozițiile bilanțiere, cât și din cele extrabilanțiere, din cauza evoluțiilor prețurilor activelor. Societatea este expusă riscului ca valoarea justă a instrumentelor financiare deținute să fluctueze ca rezultat al schimbărilor în prețurile pieței, fie că este cauzat de factori specifici activității societăților în care societatea deține interese se participare. Consiliul de administrație monitorizează modul de realizare a administrării riscului de piață, iar procedurile interne prevăd ca, atunci când riscurile de preț nu sunt în concordanță cu politica investițională și principiile societății trebuie procedat la rebalansarea portofoliului.
Riscul valutar este riscul înregistrării unor pierderi sau nerealizării profitului estimat ca urmare a fluctuațiilor nefavorabile ale cursului de schimb. Societatea are angajate credite în euro, astfel fiind expusă riscurilor ca rata de schimb a monedei naționale în relație cu această valută să aibă efecte adverse asupra societății.
Riscul operațional este riscul producerii unor pierderi directe sau indirecte provenind dintr-o gamă largă de cauze asociate proceselor, personalului, tehnologiei și infrastructurii societății, precum și din factori externi, alții decât riscul de credit, de piață și de lichiditate, cum ar fi cele provenind din cerințe legale și de reglementare și din standardele general acceptate privind comportamentul organizațional. Responsabilitatea principală a dezvoltării și implementării controalelor legate de riscul operațional revine conducerii fiecărei unități. Responsabilitatea este sprijinită de dezvoltarea standardelor generale ale societății de gestionare a riscului operațional pe următoarele arii:
cerințe de separarea a responsabilităților, inclusiv autorizarea independentă a tranzacțiilor; alinierea la cerințele de reglementare și legale; documentarea controalelor și procedurilor;
cerințe de analiză periodică a riscului operațional la care este expusă societatea și adecvarea controalelor și procedurilor pentru a preveni riscurile identificate;
cerințe de raportare a pierderilor operaționale și propuneri de remediere a cauzelor care le-au generat;
elaborarea unor planuri de continuitate operațională; dezvoltare și instruire profesională;
prevenirea riscului de litigii, inclusiv asigurare acolo unde se aplică; diminuarea riscurilor, inclusiv utilizarea eficientă a asigurărilor unde este cazul.
Riscul aferent mediului economic. Conducerea nu poate estima credibil efectele asupra situațiilor financiare ale societății rezultate din deteriorarea lichidității pieței financiare, deprecierea activelor financiare influențate de condiții de piață nelichide și volatilitatea ridicată a monedei naționale și a piețelor financiare. Conducerea societății consideră că ia toate măsurile necesare pentru a sprijini creșterea activității societății în condițiile de piață curente prin:
elaborarea strategiilor de gestionare a lichidității și stabilirea unor măsuri specifice de management al lichidității în situații de criză;
previzionări ale lichidității curente; examinarea atentă a condițiilor și clauzelor incluse în angajamentele de compensare și decontare, în prezent și în viitorul apropiat.
3.4.3 Situația financiar-contabilă a agentului economic care solicită creditul
Așa cum rezultă din documentele contabile ale firmei, S.C. COMCM S.A. mai are contractate și alte credite. Firma nu are datorii la bugetul de stat, nu apare în Centrala Riscurilor Bancare cu întârzieri la plata creditelor anterioare și nici în Centrala Incidentelor Bancare, onorându-și la timp plata datoriilor față de furnizori. Întocmirea situațiilor financiare se face conform Reglementărilor Europene cu Directiva a IV-a Comunității Economice Europene prevăzute în Legea Contabilității nr.82/1991 și OrdinulM.F.P. nr.1752/2005.
Tabelul 3.3 Situația financiar-contabilă a S.C. COMCM S.A.
Sursa : Document contabil al S.C. COMCM S.A.
Analizând tabelul de mai sus, se constată următoarele:
activele imobilizate – valoarea netă a acestora a scăzut de la 263.863.501 în 2011 la 88.982.289 în 2013 prin amortizarea acestora și scoaterea unora din funcțiune;
activele circulante – valoarea acestora a crescut foarte puțin, de la 12.790.287 în 2011 la 14.772.136 în 2013 datorită creșterii stocurilor, creanțelor, precum și diminuării disponibilităților în conturi;
datorii – valoarea totală a datoriilor a scăzut semnificativ, de la 13.936.699 în 2011 la 4.534.596 în 2013;
cifra de afaceri netă – deși criza economică a lovit toate sectoarele de activitate, se observă că în acest caz, scăderea a fost de aproximativ 1/3, de la 29.374.755 în 2011 la 20.887.619 în 2013, după cum este ilustrat grafic mai jos:
Figura 3.10 Cifra de afaceri netă
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
veniturile totale – au scăzut de la 36.843.595 în anul 2011 la 34.572.299 în anul 2012 și apoi au scăzut ajungând la finele anului 2013 la 26.636.974. Dinamica veniturilor totale se poate vedea în graficul următor:
Figura 3.11 Venituri totale
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Figura 3.12 Cheltuieli totale
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
cheltuieli totale – cheltuielile totale au scăzut, de la 35.423.601 în 2011 la 25.485.325 în anul 2013, practic aproape cu 1/3, în special datorită diminuării personalului firmei. Grafic, variația cheltuielilor totale se poate observa în graficul de mai sus.
rezultatul brut al exercițiului – se calculează prin diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale aferente unui exercițiu financiar. Se observă o creștere a acestuia, de la 1.419.994 în 2011, la 3.358.694 în 2012 datorită scăderii cheltuielilor totale, conform graficului următor, apoi iarăși în anul 2013 o scădere sub nivelul anului 2011:
Figura 3.13 Rezultatul brut al exercițiului
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
În continuare, voi prezenta contul de profit și pierdere al exercițiului financiar 2013, în formă prescurtată:
Tabelul 3.4 Contul de profit și pierdere al exercițiului financiar 2013 – lei –
Sursa: Document contabil al S.C. COMCM S.A..
Analizând principalii indicatori din contul de profit și pierdere, putem concluziona următoarele:
creșterea cifrei de afaceri la 102,92% în 2013 față de 2012 precum și scăderea veniturilor totale la 77,04% în anul 2013 comparativ cu anul 2012;
scăderea cheltuielilor totale la 81,64% în 2013 față de 2012, ceea ce a avut efecte negative asupra profitului net, realizându-se o scădere substanțială a acestuia.
Profitul brut se calculează prin diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale. Datorită scăderii cheltuielilor totale, prin reducerea numărului de personal, s-a realizat o scădere semnificativă a profitului brut în anul 2013 față de anul 2012 și chiar 2011, pe care am ilustrat-o în graficul următor:
Figura 3.14 Profitul brut pentru 2011, 2012, 2013
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Profitul net se calculează prin diferența între profitul brut și impozitul pe profit de 16% aferent. Profitul net a scăzut și el, așa cum se vede în graficul de mai jos:
Figura 3.15 Profitul net pentru anii 2010, 2011, 2012
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
3.4.4 Analiza economico-financiară a S.C. COMCM S.A.
Analiza economică și financiară se realizează pe baza documentelor financiare ale agentului economic: bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, bugetul de venituri și cheltuieli etc. În acest sens se determină valorile indicatorilor de lichiditate, de solvabilitate, de îndatorare, de activitate, de profitabilitate și rentabilitate ale societății comerciale analizate.
În continuare, voi prezenta calculul și valorile unora dintre acești indicatori, pentru anii 2012 și 2013.
Indicatori de lichiditate
Lichiditatea se definește ca fiind capacitatea activelor circulante de a se transforma în lichidități bănești pentru a onora la timp datoriile scadente. Ea exprimă o stare de echilibru financiar, putând fi asimilată cu capacitatea de plată pe termen scurt a unei societăți.
Tabelul 3.5 Indicatori de lichiditate
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Indicatorii de lichiditate arată că societatea poate face față achitării datoriilor pe termen scurt în 2013:
rata lichidității curente, care arată transformarea elementelor patrimoniale curente în lichidități pentru a achita datoriile curente este mai mare ca 1 în 2013;
rata lichidității rapide, care arată posibilitatea activelor rapide ( creanțe + trezorerie) de a acoperi datoriile curente este mai mare decât 0,5 atât în 2012 cât și în 2013;
lichiditatea imediată, care arată posibilitatea numerarului din casierie și a disponibilităților din conturile bancare de a achita datoriile curente este mult mai mare decât 5% atât în 2012 cât și în 2013.
Indicatorii de solvabilitate
Conform Standardelor Internaționale de Contabilitate, solvabilitatea se referă la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai mare de 1 an în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei societăți comerciale de a rambursa la o scadență mai mare de 1 an ratele față de bănci.
Tabelul 3.6 Indicatori de solvabilitate
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Se observă că gradul de îndatorare în 2012 este corespunzător 0,02, iar în 2013 este mai crescut, de 0,04.
Rata datoriilor pe termen mediu și lung, precum precum și rata acoperirii dobânzilor au niveluri de 0,02 și respectiv 1040,07 în anul 2013.
Indicatorii de profitabilitate
Aceștia reprezintă starea de eficiență a firmei cu ajutorul ratelor de rentabilitate. În acest sens se determină :
rentabilitatea capitalului (financiară) (ROE) care reprezintă eficiența cu care este investit în firmă capitalul.
rentabilitatea activelor totale (ROA) care reprezintă eficiența cu care sunt folosite activele firmei.
rata marjei brute, care reprezintă rentabilitatea societății comerciale aferentă vânzărilor. Ea evidențiază de fapt profitabilitatea firmei, adică cât la sută din profitul brut revine societății după ce s-au acoperit toate cheltuielile.
rentabilitatea activității de bază, care reprezintă eficiența cu care se derulează activitatea de exploatare, marja de profit din exploatare.
Tabelul 3.7 Indicatori de profitabilitate
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Putem concluziona următoarele, analizând acești indicatori:
rentabilitatea capitalului arată că situația financiară a firmei a fost slabă, atât în 2012 cât și în 2013, indicatorul având valoare mai mică decât 25%;
rentabilitatea activelor totale (mai mică decât 10%) ilustrează faptul că activele firmei nu au fost bine utilizate;
rata marjei brute (> 10% în anul 2012) demonstrează un nivel foarte bun de rentabilitate a firmei în acest an;
rentabilitatea activității de bază (mai mare decât 10%) arată un nivel mai bun de eficiență a derulării activității de exploatare în cei 2 ani.
Indicatorii de activitate
Se referă la două aspecte importante ale firmei și anume la analiza gestiunii activelor și a gestiunii obligațiilor:
viteza de rotație a activelor totale reprezintă numărul de rotații pe care le fac activele totale în perioada analizată. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât veniturile firmei sunt mai mari.
perioada medie de încasare a creanțelor reprezintă numărul de zile în care se încasează creanțele în raport cu cifra de afaceri.
perioada medie de plată a datoriilor curente reprezintă numărul mediu de zile în care sunt plătite datoriile curente în raport cu cifra de afaceri.
Tabelul 3.8 Indicatorii de activitate
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Analizând tabelul de mai sus, se observă că viteza de rotație a activelor totale a crescut în 2013 față de 2012, perioada medie de încasare a creanțelor a fost de 179 zile în 2012, iar în 2013 de 200 zile, iar în ceea ce privește perioada medie de plată a datoriilor curente, aceasta a scăzut de la 98 zile în 2012 la 78 zile în 2013.
Concluzie
Privind în ansamblu toți indicatorii de analiză economico-financiară, conform standardelor de apreciere, S.C. COMCM S.A. se încadrează la categoria A. În acest caz, riscul de expunere a băncii la nerecuperarea creanțelor este de nivel foarte bun.
3.4.5 Determinarea bonității S.C. COMCM S.A.
Bonitatea reprezintă performanța financiară a agentului economic, care atestă încrederea pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadență creditele contractate împreună cu dobânzile aferente.
Ea se determină prin calcularea unor indicatori financiari:
anuali (pe bază de bilanț contabil și cont de profit și pierderi),
semestriali (pe baza rezultatelor financiare și situației patrimoniului),
lunari (pe baza balanței de verificare).
Acești indicatori sunt următorii :
Lichiditatea generală =
Solvabilitate patrimonială =
Rata profitului brut =
Rata rentabilității financiare =
Gradul de îndatorare =
După ce se calculează , acești indicatori se încadrează într-un anumit punctaj conform tabelului de mai jos :
Tabelul 3.9 Puncte acordate în funcție de nivelul indicatorilor
Sursa: Viorica Ioan, Monedă și credit, Ed. EUROPLUS, Galați, 2010, pag. 102
În funcție de punctajul obținut, agentul economic se încadrează într-una din următoarele categorii de bonitate, așa cum se poate observa în tabelul de mai jos :
Tabelul 3.10 Categorii de bonitate conform metodologiei BCR
Sursa: Viorica Ioan, Monedă și credit, Ed. EUROPLUS, Galați, 2010, pag. 102
Încadrarea pe cele 5 categorii de bonitate poate fi interpretată astfel:
– bonitate STANDARD – performanțele financiare ale agentului economic sunt foarte bune și permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei, prefigurând menținerea lor respectivă;
– bonitate ÎN OBSERVAȚIE – performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menține la acest nivel în perspectivă mai îndelungată;
– bonitate SUBSTANDARD – performanțele sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendință de înrăutățire;
– bonitate ÎNDOIELNICĂ – performanțele sunt scăzute și cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte de timp;
– bonitate PIERDERE – performanțele financiare arată pierderi și există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele scadente, nici dobânzile.
Calcularea bonității societății comerciale care solicită creditul
Calculul indicatorilor pentru anul 2011:
Lichiditatea generală = 5 puncte
Solvabilitate patrimonială = 20 puncte
Rata profitului brut = 15 puncte
Rata rentabilității financiare = 5 puncte
Gradul de îndatorare = 20 puncte
Punctajul total obținut de agentul economic în anul 2011 este de 65 puncte și acesta se încadrează in categoria B – în OBSERVAȚIE.
Performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menține la acest nivel, pe o perioadă mai lungă de timp.
Calculul indicatorilor pentru anul 2012:
Lichiditatea generală = 20 puncte
Solvabilitate patrimonială = 20 puncte
Rata profitului brut = 20 puncte
Rata rentabilității financiare = 5 puncte
Gradul de îndatorare = 20 puncte
Punctajul total obținut de agentul economic în anul 2012 este de 85 puncte și acesta se încadrează în categoria A – în STANDARD.
Calcularea indicatorilor pentru anul 2013:
Lichiditatea generală = 20 puncte
Solvabilitate patrimonială = 20 puncte
Rata profitului brut = 20 puncte
Rata rentabilității financiare = 5 puncte
Gradul de îndatorare = 20 puncte
Punctajul total obținut de agentul economic în anul 2013 este de 85 puncte și acesta se încadrează în categoria A – în STANDARD.
Performanțele financiare sunt bune, dar pot fi îmbunătățite.
În urma rezultatelor obținute am realizat un tabel cu valorile indicatorilor pentru cei 3 ani analizați.
Tabelul 3.11 Indicatorii bonității S.C. COMCM S.A.
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. COMCM S.A.
Se observă că lichiditatea generală a firmei a crescut de la 0,91 în 2011 la 2,4 în 2012, apoi la 3,257 în 2013, ceea ce reflectă faptul că societatea are performanțe financiare foarte bune, dar trebuie menținute pe o perioadă mai mare de timp. Solvabilitatea patrimonială a înregistrat o creștere cu circa 3 procente, de la 94,96% în 2011 la 97,97% în 2012, ceea ce arată că firma a avut un capital propriu solid cu pondere mare în pasivul patrimonial. Rata profitului brut a crescut de 4 ori, de la 4,83% în 2011 la 16,54% în 2012, apoi a înregistrat o scădere în 2013 la 5,51%. Rata rentabilității financiare a crescut de la 0,43% în 2011 la 1,07% în 2012, ajungând apoi la 1,04% în 2013, dar rămânând sub limita de 10% . Gradul de îndatorare a înregistrat o scădere, de la 0,05 în 2011 la 0,04 în 2013 , aflându-se sub limita de 1.
Analizând în ansamblu toți acești indicatori, societatea se încadrează în categoria A-ÎN STANDARD, ceea ce indică băncii faptul că performanțele financiare ale agentului economic sunt foarte bune și permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei, prefigurând menținerea lor respectivă.
3.5 Acordarea liniei de credit
Prin cererea de credit nr. 2324/28.11.2013, înregistrată la BRD-GSG Sucursala Constanța, societatea comercială COMCM S.A., solicită o linie de credit în valoare de 400 000 euro pe o perioadă de 1 an cu o perioadă de grație de 0 luni.
REFERAT DE CREDIT
Scop referat: Acordarea unei linii de credit cu caracter revocabil în sumă de 400 000 euro, pe termen de un an, pentru finanțarea activității curente.
Tip produs : Linie de credit, 400 000 Euro, 12 luni
Operațiune (Principală): Acordare
1. INFORMAȚII CLIENT
2. DESCRIERE AFACERE, PIAȚĂ ȘI RISCURI AFERENTE
A. Capital social: 23.631.667,80 RON
Structura capitalului social/asociaților/acționarilor:
B. Management:
C. Afacere:
D. Activitați desfășurate și cota de participare la cifra de afaceri, număr angajați:
E. Criterii calitative:
F. Previziuni privind riscurile:
3. REZULTATELE CONSULTĂRII BAZELOR DE DATE ȘI ALTE VERIFICĂRI
A. Criterii eliminatorii
B. Alte verificări:
C. Tranzacția curentă:
4. RELATII BANCARE
A. DETALII EXPUNERE GRUP
B. RISC GLOBAL
C. PRODUSE TIP CREDIT EXISTENTE LA BRD ȘI ALTE BĂNCI (numai solicitantul)
D. ISTORICUL RELATIEI CU BRD
Produse bancare utilizate:
Îndeplinirea condițiilor contractuale (numai solicitantul pentru creditele în derulare):
Alte comentarii Front-Office:
5. PROPUNERE DE CREDITARE FRONT-OFFICE
RECOMANDARE SUCURSALĂ
În urma efectuării tuturor demersurilor s-a trecut la încheierea contractului de credit. După acordarea liniei de credit societății SC COMCM SA se trece la stadiul de monitorizare a activității acestei societăți.
=== Concluzii ===
Concluzii și propuneri
Sistemul bancar reprezintă una dintre cele mai importante verigi ale economiei de pe piață, bazate pe libera inițiativă și concurență.
Decizia de creditare are la bază cunoașterea amănunțită a situației clientului și păstrarea unui contract permanent cu acesta pe toată durata creditului. Stabilitatea unei economii naționale este în legatură directă cu stabilitatea sistemului bancar național. Tocmai de aceea băncile trebuie să reducă riscul activităților și proceselor bancare care ar putea genera pierderi.
În țara noastră, evoluția sectorului bancar din ultimii ani s-a caracterizat prin diminuarea cotei de piață deținută de băncile de stat și mai ales prin creșterea cotei deținute de băncile cu capital străin. Această evoluție a condus, pe de o parte, la reducerea ponderii creditelor acordate în condiții de favoare (pentru menținerea în viață a societăților de stat generatoare de pierderi, din considerente de natură socială, dar și a facilităților de dobândă sau garantare oferite pentru anumite domenii de activitate) iar, pe de altă parte, la creșterea considerabilă a capacității sistemului bancar de creditare a economiei și la intensificarea concurenței bancare pe piața creditelor.
În aceste condiții, în ultimii ani, se poate observa o schimbare în abordarea activității de creditare, în sensul reducerii de ansamblu a costurilor creditului, relaxării cerințelor prudențiale prevăzute de propriile norme de creditare și reducerii timpului de analiză a cererilor de credit, toate aceste ăasuri vizând menținerea sau câștigarea unei cote de piață cât mai mari cu asumarea unui risc de credit corespunzător (mai mare).
În peisajul bancar actual, BRD-Groupe Société Générale și-a conceput o politică generală care să-i consolideze poziția deținută în prezent în sistemul bancar românesc, poziție reflectată prin numărul clienților, prin calitatea și diversitatea serviciilor oferite atât segmentului microîntreprinderilor cât și celorlalte segmente.
Creditarea la BRD-Groupe Société Générale vizează în continuare susținerea sectorului privat, productiv, viabil, îmbunătățirea protofoliului de credite, prin creșterea volumului de credite și diminuarea ponderii creditelor neperformante, minimizarea riscului de credit prin diversificare, în sensul limitării expunerii față de un singur sector de activitate, acordarea de credite clienților noi solicitanți, solicitarea de garanții acoperitoare.
Lucrarea tratează activitatea de creditare pe termen scurt a persoanelor juridice, care este una din principalele operații pe care băncile le desfășoară în calitatea lor de intermediar. În lucrare de față am încercat sa evidențiez importanța și necesitatea întocmirii unui plan al documentelor de creditare important atât pentru bancă cât și pentru persoana juridică creditată. Odată analizați indicatorii de evaluare generală, s-a putut testa solvabilitatea agentului economic, care din punctul de vedere al BRD-Groupe Société Générale a primit acordul pentru accesarea liniei de credit.
În ceea ce privește activitatea de creditare cea mai mare parte a creditelor este acordată persoanelor fizice și juridice române sau entităților care funcționează în România în scopul dezvoltării afacerilor acestora pe piața locală.
Opțiunea pentru microîntreprinderi este dată de numeroase avantaje pe care acestea le oferă, comparativ cu întreprinderile mari. Microîntreprinderile prezintă o structură organizatorică mult simplificată față de întreprinderi, ceea ce se reflectă la final în cheltuielile indirecte reduse, în special prin creșterea ponderii personalului direct productiv cu personalul neproductiv, în totalul resurselor umane utilizate.
Atât întreprinderile mici și mijlocii cât și microîntreprinderile au o dinamică extraordinară oferind unui număr din ce în ce mai mare de oameni accesul la bunuri și servicii din ce în ce mai diversificate.
Acordarea creditelor pentru microîntreprinderi presupune un întreg proces ale cărui etape sunt urmărite cu rigurozitate de responsabilii angajați ai BRD-Groupe Société Générale. Etapele principale sunt inițerea relațiilor cu clienții, vizita pe teren, analiza creditului și analiza riscului, decizia de creditare, acordarea creditului și monitorizarea.
În opinia mea BRD-Groupe Société Générale este o bancă de prestigiu, capabilă să efectueze o analiză corectă a unui potențial client, bazându-se pe personal calificat și o documentație de creditare nu foarte vastă.
Consider ca acești clienți ai BRD-Groupe Société Générale au nevoie de produse și servicii care să ajute la eficientizarea afacerii, deoarece este important sa reușești prin costuri mici, să dezvolți o afacere sau să supraviețuiești în perioade dificile.
Pentru o eficientizare a creditului bancar și a cadrului de desfășurare a acestuia, consider că sunt necesare a se impune măsuri de reducere a costurilor pe care le implică, de perfecționare a sistemului informatic, a marketingului, de menținere a politicilor de dobânzi la un nivel optim, înclinația spre investire, și nu în ultimul rând stabilitatea.
Perfecționarea procesului de creditare s-ar putea realiza și prin folosirea unor modalități de menținere a ponderii creditelor în limitele standard. Dintre acestea, consider că mai relevante sunt următoarele:
Extinderea domeniilor de creditare;
Perfecționarea normelor interne în domeniu;
Reducerea duratei procesului de creditare;
Controlul altor categorii de plasamente.
O altă măsură de îmbunătățire a procesului de creditare, și implicit ade diminuare a riscului de creditare, constă în reducerea ponderii creditelor neperformante în totalul ponderii creditelor din portofoliu.
Totodată, pentru ca banca să poată transforma cea mai mare parte a potențialilor clienți în clienți efectivi, respectiv utilizatori de credite, pe lângă credibiltatea și soliditatea băncii, care este primordială, banca trebuie să ofere solicitanților de credite și o dobândă atractivă comparativ cu celelalte instituții ale sistemului bancar românesc.
După cum bine se știe, orice bancă, și implicit BRD-Groupe Société Générale ajută la asigurarea continuității în desfășurarea activității unei companii, și pune la dispoziția potențialului client oportunitățile de afaceri ce apar pe neașteptate, deoarece orice afacere are nevoie de ajutor și sprijin.
Pentru perfecționarea procesului de creditare, BRD-Groupe Société Générale a întreprins un ansamblu de măsuri ce vizează o mai bună organizare a departamentelor de creditare atât pentru creditele în lei cât și pentru cele în valută, perfecționarea normelor de creditare în funcție de noile oportunități și domenii de creditare ce apar, extinderea produselor și serviciilor pentru o mai bună satisfacere a clienților.
Din punctul meu de vedere ceea ce desparte o afacere de succes de una care pur și simplu merge, este alegerea unor parteneri puternici, care pot să ofere un ajutor consistent atunci când este cu adevărat necesar, iar BRD-Groupe Société Générale este un astfel de partener care știe cât de greu este să muncești pentru un vis și să constați că, la un moment dat, pur și simplu nu mai ai suficiente resurse pentru a merge mai departe.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Creditarea pe Termen Scurt a Persoanelor Juridice (ID: 138604)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.