Creditarea Bancara Pentru Persoanele Fizice

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………2

CAPITOLUL I

CREDITUL: NOȚIUNI GENERALE ȘI CLASIFICĂRI………..3

Conceptul și necesitatea creditului…………………………3

Caracteristicile creditului…………………………………..4

CAPITOLUL II

CREDITUL BANCAR. FORME ȘI FUNCȚII………………….9

Caracteristicile și formele creditului bancar………………9

Funcțiile creditului bancar………………………………..10

Rolul creditului bancar în economia de tranziție………..11

Dobânda………………………………………………………13

CAPITOLUL III

ACTIVITATEA DE CREDITARE……………………………..15

CAPITOLUL IV

ACTIVITATE PRACTICĂ………………………………………19

Creditul auto ( vehicule și bunuri de folosință îndelungată ) ……………………………………………………………….19

Banca Comercială Română ( B.C.R. )……………………19

Raiffeisen Bank – Banca Ta De Încredere………………..23

Credit pentru nevoi personale…………………………….24

Piraeus Bank……………………………………………….24

Banca Transilvania…………………………………………27

ANEXE B.C.R……………………………………………………………30

ANEXE RAIFFEISEN BANK…………………………………………..43

ANEXE BANCA TRANSILVANIA…………………………………….45

ANEXE PIRAEUS BANK……………………………………………….51

BIBILOGRAFIE…………………………………………………………..57

INTRODUCERE

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor temporară în desfășurarea de activități economice eficiente.

Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare are o importanță majoră, aici intervenind funcția băncii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente.

În angajarea resurselor lor, băncile se confruntă cu o serie de riscuri și anume:

Riscul de nerambursare;

Riscul lipsei de lichiditate;

Riscul variației ratei dobânzii pe piață;

Riscul de capital;

Riscul repatrierii capitalului în condițiile creditării externe ( riscul valutar și riscul de țară ).

Acordând credite banca își asumă mai multe riscuri, acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face împrumutul, fie de evoluția economică generală, fie de structura generală a băncii.

Evidențiem faptul că performanța bancară are două dimensiuni: rentabilitate și risc, iar managementul bancar urmărește maximizarea performanțelor bancare prin armonizarea următoarelor obiective:

Maximizarea rentabilității băncii

Minimizarea expunerii la risc

Încadrarea în normele de calitate și comportament prudențial

Oferta de credite este determinată, primordial, de nivelul economisirii, influențat de nivelul veniturilor și preferințele de consum ale subiecților economici.

Cererea de credite este condiționată de trei mari factori și anume:

Statul;

Întreprinderile;

Populația.

Acești facori sunt influențați de evoluția acivității economice și de tendințele de dezvoltare a investițiilor.

CAPITOLUL I

CREDITUL: NOȚIUNI GENERALE ȘI CLASIFICĂRI

Conceptul și necesitatea creditului

Creditul a apărut pe baza dezvoltării producției de mărfuri, în evoluția acesteia, într-un anumit moment, relațiile de credit depășind sfera producției și circulației mărfurilor, schimbul căpătând forma unor relații monetare.

Apariția creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, când vânzătorul predă valori de întrebuințare în schimbul unei promisiuni că va primi cândva o valoare. Acest fapt constituie o vânzare pe credit. Sub aspect economic creditul constă, deci, în cedarea unor valori de întrebuințare prezente în schimbul unor valori de primit în viitor.

Termenul de credit vine din limba latină, de la creditum, participiul trecut al verbului credere, semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri, lucrări sau servicii, că va primi în schimb valori corespunzătoare. În limba română cuvântul credit a pătruns în secolul XVIII, preluat din limba franceză prin cuvântul „ credit ”.

Analiza apariției cuvântului evidențiază faptul că, pe măsura instituționalizării funcției monetare ca mijloc de plată, a avut loc decalarea în timp a actului de vânzare de cel de creditare.

Acest fenomen exprimă o conexiune directă între producător și consumator, între ofertă și cerere, și între cei doi agenți economici reprezentativi ai economiei: furnizorul și beneficiarul.

Sub alt aspect, creditul a apărut din necesitatea stingerii obligațiilor dintre diferiți agenți economici, proces căruia nu-i poate face față moneda lichidă, în această perspectivă creditul reprezentând o pârghie a desfășurării oricărui proces economic. La nivelul agentului economic se constată că pe lângă capitalul propriu acesta contractează și împrumuturi, în particular bancare, sub forma creditului. Lărgirea producției, către care tinde orice manager, crearea condițiilor pentru a rezista proceselor concurențiale și obținerea unui profit care să-i asigure desfășurarea normală a activității sunt de neconceput fără existența creditului.

În mod simplificat, creditul poate fi definit ca o formă specială de mișcare a valorilor: vânzare de mărfuri cu plata amânată sau cu transferare de monedă cu titlul de împrumut.

În peisajul literaturii monetare românești, Victor Slăvescu, definește noțiunea de credit, astfel: creditul și operațiunea de credit constituie acel fapt economic prin care se cedează o sumă de bani efectuată la un moment dat din partea unui subiect economic, în folosința altui subiect economic, cu obligația acestuia din urmă de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma primită plus o sumă de bani, care se cheamă interes sau dobândă.

Francezul Charles Gide definește creditul ca fiind schimbul unei bogății prezente contra unei bogății viitoare, iar profesorul F. Leitner afirmă că „ prin credit se înțelege cedarea și primirea unui bun la o epocă, în credința că același bun, sau altul de aceeași valoare, va fi restituit la o dată viitoare, potrivit înțelegerii între părți ”.

Elementul comun care se regăsește în diferitele definiții ale creditului prezintă trei aspecte:

Existența unei disponibilități la unii agenți economici și acceptarea de către aceștia să le cedeze ( împrumut ) altor agenți ( debitori );

Pierderea temporară a unor drepturi de către cel care acordă împrumutul ( împrumutant );

Obligativitatea împrumutatului de a restitui împrumutul la un termen numit scadență, însoțit în mod obligatoriu de dobândă.

Caracteristicile creditului

În amplitudinea sa, relația de creditare evidențiază un set de caracteristici, prin care i se delimiteaază sfera și se caracterizează conținutul.

Subiectele relației de credit, creditorul și debitorul, acoperă o mare diversitate în ceea ce privește apartenența la structurile social-economice, motivția angajării într-un raport de credit și durata acestui angajament etc. După natura participanților la procesul de creditare, aceștia pot fi grupați în trei categorii cu amplă cuprindere: întreprinderile, populația și statul.

Raportul de credit implică, din punct de vedere patrimonial, redistribuirea unor capitaluri disponibile, ceea ce presupune existența unor procese de economisire sau de acumulări monetare.

În calitate de creditori, întreprinderile și populația se afirmă diferențiat în diferite țări, tendința fiind, în țările dezvoltate economic,de creștere a ponderii populației la procesul de creditare, ceea ce generează ample modificări în activitatea bancară, de transformare financiară a disponibilităților monetare în economii financiare.

În calitate de debitor, alături de întreprinderi, și în cea mai mică măsură de populație, se afirmă cu putere statul, ponderea acestuia în debitul național variind între 20% și 40%, în funcție de țară și timp ( stadiul evoluției economice ).

Promisiunea de rambursare, elementul esențial al relației de credit, presupune riscuri care necesită, în consecință, angajarea unor garanții.

În raporturile de credit riscurile probabile sunt riscul de nerambursare și riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare constă în probabilitatea întârzierii plății sau a incapacității de plată datorită conjuncturii, dificultăților sectoriale, deficiențelor împrumutatului. Prevenirea riscului se poate realiza prin diversificarea sa sau prin garantarea împrumutului.

Riscul de imobilizare survine la bancă sau la deținătorul de depozite, care nu sunt în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereușite a creditelor acordate. Prevenirea unui asemenea risc se poate obține prin administrarea judicioasă a depozitelor și creditelor de către bănci, angajarea de credite pe hârtii de valoare, mobilizarea efectelor prin rescont și prin alte operațiuni. În acest sens, banca trebuie să-și întărească poziția sa de creditare prin garanții personale și garanții reale.

Garanția personală este angajamentul luat de o terță persoană de a plăti, în cazul în care debitorul este în incapacitate. Garanția poate fi simplă și solidară.

Garanția reală cuprinde dreptul de reținere, gajul, ipoteca și privilegiul.

Dreptul de reținere permite creditorilor să rețină un bun corporal, proprietate a debitorului, atâta timp cât el nu a fost achitat integral.

Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun în garanția creditului, gajul. Acesta poate avea loc cu sau fără deposedare.

Ipoteca este actul prin care debitorul acordă creditorului dreptul asupra unui imobil, fără deposedare și cu publicitate, conferindu-i creditorului dreptul de preferință și dreptul de urmărire. Ipoteca poate fi legală, convenită sau juridică.

Privilegiul este dreptul conferit de lege unor creditori de a avea prioritate în a fi plătiți atunci când dispun de o garanție asupra unei părți sau asupra totalității patrimoniului debitorului. Privilegiile pot fi generale și speciale, respectiv mobiliare și imobiliare.

O bună garanție nu reprezintă decât o precauție suplimentară și nu un suport al unui risc mai mult decât probabil. În caz de necesitate, transformarea garanțiilor în bani presupune pentru creditor eforturi și cheltuieli suplimentare, implicând imobilizări îndelungate ale fondurilor.

Termenul de rambursare, caracteristică esențială a creditului, are o mare varietate. De la termene foarte scurte ( 24 ore ) se ajunge la termene de la 30 la 50 de ani și chiar 100 de ani ( pentru construcția de locuințe ).

Pentru creditele pe termen scurt este specifică rambursarea integrală la scadență. Creditele pe termen mijlociu și lung implică adesea rambursarea eșalonată, fapt ce înseamnă că, pe parcurs, la termene stabilite, lunare, trimestriale etc., o dată cu plățile cuvenite pentru dobânzi se rambursează o parte din împrumut.

Dobânda reprezintă caracteristica definitorie a creditului. Clauza dobânzii fixe, cuvenită în cadrul acordului de credit, este acceptabilă pentru ambele părți, pentru întregul împrumut și pe toată durata creditului.

Sub presiunea inflaționistă s-a instituit regimul dobânzilor variabile ( sensibile ), situație în care dobânzile se modifică periodic ( de regulă semestrial ), în funcție de nivelul dobânzilor pe piață.

În cadrul acordului de credit se poate prevedea adiționarea dobânzii cuvenite și plata integrală a acesteia la încheierea contractului.

Dobânda este considerată în teoria marxistă ca preț al capitalului de împrumut, care se stabilește pe piața capitalurilor de împrumut, prin jocul cererii și ofertei acestora. În teoria modernă a dobânzii, după apariția „ Teoriei generale… ” a lui J. M. Keynes, nivelul dobânzii este considerat a fi rezultatul tensiunii dintre cererea și oferta întregii mase de bani aflate în circualție. În plus, nu poate fi pierdută din vedere influența autorităților monetare în fixarea nivelului dobânzii, determinat ca rată procentuală a dobânzii.

Rata dobânzii este prețul plătit pentru a dispune timp de un an de o anumită cantitate de monedă.

Rata dobânzii reprezintă raportul procentual dintre: mărimea absolută a dobânzii anuale plătite și creditul acordat:

d = Da / C x 100, unde:

d = rata dobânzii exprimată în procente

Da = mărimea dobânzii anuale

C = creditul total acordat.

Mărimea dobânzii totale ( D ) este direct proporțională cu mărimea creditului acordat ( C )ordului de credit se poate prevedea adiționarea dobânzii cuvenite și plata integrală a acesteia la încheierea contractului.

Dobânda este considerată în teoria marxistă ca preț al capitalului de împrumut, care se stabilește pe piața capitalurilor de împrumut, prin jocul cererii și ofertei acestora. În teoria modernă a dobânzii, după apariția „ Teoriei generale… ” a lui J. M. Keynes, nivelul dobânzii este considerat a fi rezultatul tensiunii dintre cererea și oferta întregii mase de bani aflate în circualție. În plus, nu poate fi pierdută din vedere influența autorităților monetare în fixarea nivelului dobânzii, determinat ca rată procentuală a dobânzii.

Rata dobânzii este prețul plătit pentru a dispune timp de un an de o anumită cantitate de monedă.

Rata dobânzii reprezintă raportul procentual dintre: mărimea absolută a dobânzii anuale plătite și creditul acordat:

d = Da / C x 100, unde:

d = rata dobânzii exprimată în procente

Da = mărimea dobânzii anuale

C = creditul total acordat.

Mărimea dobânzii totale ( D ) este direct proporțională cu mărimea creditului acordat ( C ), durata lui ( T ) șî rata dobânzii ( d ):

D = d x C x T / 100

Rata dobânzii este în strânsă corelație cu rata profitului, trebuind să fie mai mică decât aceasta. Altfel, întreprinzătorii nu vor angaja credite, deoarece prin valorificarea acestora prin investiții ar trebui să consume întregul profit sau chiar mai mult, pentru a plăti dobândă, ceea ce-ar face nerentabilă activitatea lor. Rata dobânzii depinde însă și de rata inflației , adică de rata deprecierii monetare.

Apărut pe o anumită treaptă a dezvoltării raporturilor marfaro-bănești, încă în orânduirea sclavagistă, și cunoscând în evoluția sa numeroase forme, creditul joacă azi un rol esențial în orice economie modernă.

Acordarea creditului ( Tranzacția ). Creditul poate fi constituit în cadrul unei tranzacții unice: acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligațiuni, angajarea unui depozit.

În cadrul sistemelor de credit deschis ( linii de credit ), împrumuturile efective intervin la intervale liber alese de către debitor, cărțile de credit fiin modalitățile cele mai răspândite pentru această formă.

Consimțirea tranzacției, respectiv acordarea creditului, fiind un act de mare importanță, creditorul trebuie să-și asigure o bună informare și documentare pentru evitarea riscului.

Consemnarea și transferabilitatea sunt caracteristici necesare ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, în marea lor majoritate, prin înscrisuri instrument de credit a căror formă de prezentare implică aspecte multiple și diferențiate, esențială fiind obligația fermă a debitorului privind rambursarea împrumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plăti suma angajată.

Prin intermediul transferului se realizează cesiunea creanței, a dreptului de a încasa suma înscrisă în instrumentul de credit, precum și veniturile accesorii.

Transferul direct este desfășurat în cadrul raporturilor directe între creditori sau între bănci privind circulația cambiei ( scontare și rescontare ), a cecului etc., în timp ce transferul pe piețele financiare are ca obiect obligațiunile și alte hârtii de valoare asimilate.

Transferabilitatea instrumentelor de credit și deci transferul acordurilor de credit de la un beneficiar la altul ( de la un creditor la altul ) este, in primul rând, o expresie a lichidității portofoliului de creanțe, a posibilității pentru fiecare creditor de a transforma creanțe în bani, potrivit unei necesități sau unei noi opțiuni.

Practica bancară relevă că transferabilitatea deține un loc important, deoarece permite utilizarea fluxurilor firești de constituire și utilizare a capitalurilor temporar disponibile.

Prin creditare, băncile folosesc, într-o primă etapă, capitalurile temporar disponibile mobilizate de ele, pentru ca într-o etapă următoare să recurgă la concursul altor fluxuri de capital existente sau create de banca de emisiune și alte bănci prin opreațiile de recreditare.

CAPITOLUL II

CREDITUL BANCAR. FORME ȘI FUNCȚII

2.1. Caracteristicile și formele creditului bancar

Forma definitorie a creditului, creditul bancar cuprinde o sferă largă de relații, angajând modalități diferite, pe termen scurt și pe termen mijlociu și lung, privind operații bazate sau nu pe înscrisuri garantate sau negarantate.

Creditul bancar constituie o formă de suplinire și completare a cecului comercial, având însă o sferă mai largă, fiind mai elastic și mai eficient, se poate mișca, „ad libitum ”, in orice direcție. La baza formării creditului bancar se află disponibilitățile devenite temporar libere în urma rotației de ansamblu a fondurilor participante la procesele economice.

Participanții la angajarea creditului bancar sunt, pe de o parte, băncile, care apar în calitate de creditori, iar, pe de altă parte, diferiții agenți economici care solicită credit, în calitate de debitori.

Dacă în cazul creditului comercial partcipanții la relațiile de credit sunt în cele mai multe cazuri întreprinzători, în cazul creditului bancar numai unul dintre participanți este agent nefinanciar , producătorul ( întreprinzătorul ), celălalt partcipant fiind banca, adică un agent financiar. Banca apare în ipostaza de deținător al sumei împrumutate.

Datorită elasticității sporite a creditului bancar față de creditul comercial, creditul bancar a devansat creditul comercial, existând o legătură organică între cele două credite, deoarece deseori creditul comercial se poate transforma în credit bancar sau creditul bancar poate constitui un bun suport pentru un credit comercial.

Prin formarea depozitelor bancare pe seama disponibilităților, pe de-o parte, și acordarea de credite pentru activitatea de exploatare curentă sau realizarea obiectivelor de investiții, pe de altă parte, băncile și clienții lor ( întreprinzătorii ) se găsesc în raporturi de reciprocitate.

Modalitățile tehnice de creditare a activității curente a agenților economici sunt multiple: creditele de trezorerie, linia de credit simplă, linia de credit confirmată, linia de credit revolving, creditele cu destinație specială etc.

Creditele de trezorerie sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casă, indiferent de cauza care determină aceste goluri. Ele sunt credite fără destinație prestabilită, așa numitele credite nonafectate. Aceste credite nu sunt garantate în mod expres, ci prin starea de bonitate a debitorului. Datorită acestor particularități, creditele de trezorerie se caracterizează printr-o mare operativitate.

Linia de credit simplă definește limita maximă a creditului ce se acceptă a se acorda într-un cadru general prestabilit.

Linia de credit confirmată beneficiază de o consemnare într-un document scris, convenit la bancă.

Linia de credit revolving pune în evidență un mecanism de creditare cu auto-încărcare pe măsură ce creditele anterioare au fost rambursate, fără a mai fi necesară producerea expresă de documente care să ateste necesitatea reînnoirii creditului.

Unele credite, mai ales cele pentru constituirea de stocuri, reclamă respectarea destinației creditului și o evidență distinctă în contabilitatea băncii. Asemenea credite cu destinație specială se acordă pentru constituirea de stocuri sezoniere privind materii prime agricole, pentru producția de conserve, pentru stocarea unor materiale de construcții etc.

. Funcțiile creditului bancar

Creditul bancar realizează două funcții:

Redistribuirea fondurilor temporar disponibile: în activitatea de creditare, băncile folosesc nu numai fondurile lor proprii ci și un însemnat volum de fonduri atrase de la terți, cum ar fi: disponibilitățile existente în conturile clienților bancari, diverse plasamente pe termen scurt efectuate de întreprinderi și instituții.

În acest fel prin intermediul băncilor se mobilizează disponibilități bănești temporar existente la anumite categorii de agenți economici, urmând a fi utilizate credite pe termen scurt, pentru acoperirea unor nevoi temporare la alți agenți economici, realizându-se astfel o redistribuire temporară a unei mari părți a disponibilităților existente la un moment dat în economie.

Funcția de emisiune presupune o altă latură a creditului bancar prin care se realizează lărgirea creditului și anume pe calea creării de mijloace bănești suplimentare. Funcția de emisiune a creditului este indispensabilă într-o economie în care activitatea economică în creștere solicită un volum sporit de mijloace bănești.

Politica de credit a băncilor constituie totodată și politica de emisiune, întrucât creditul acordat de bănci este sursa unor mijloace bănești suplimentare pentru agenții economici, contribuind la realizarea unor corelații între masa banilor în circulație și nevoile productive.

Dacă pulsul de mijloace bănești cerut de dezvoltarea economică nu poate fi acoperit prin funcția de redistribuire a creditului, el poate fi completat prin lărgirea creditului pe calea creării de noi mijoace bănești.

De exemplu, o depunere la bancă de 1000 RON, de către un cient bancar oarecare poate provoca o lărgire a posibilităților de creditare ale băncilor, astfel: în conformitate cu prevederile legale, banca primitoare a depunerii inițiale de 1000 RON este obligată să păstreze lichid un anumit procent din această depunere, iar restul poate fi utilizat pentru acordarea unui credit depunându-l în cont la o bancă spre fructificare; la rândul ei cea de-a doua bancă, poate păstra lichid procentajul legal, iar restul poate fi utilizat pentru un nou credit, la o altă bancă, ș.a.m.d. Cu alte cuvinte, depunerea inițială de 1000 RON este multiplicată, injectându-se în economie, sub formă de credit, o sumă cu atât mai mare cu cât circuitul se repetă de mai multe ori. Această cifră se numește multiplicatorul creditului și ilustrează creșterea mai mare a masei banilor în circulație decât depunerea inițială.

Rolul creditului bancar în economia de tranziție

Pentru ca roloul creditului să se exercite în mod efectiv și eficient, manifestându-și la maximum avantajele și diminuând la minimum pericolele și dezavantajele, este necesară întrunirea mai multor condiții obiective și subiective, care se pot grupa în cinci mari categorii:

Condiții de ordin juridic, legal, referitoare la existența unui cadru juridic, a unor legi care să reglementeze cu precizie, fără echivoc, măsurile de protecție acordate contractelor încheiate între creditor și debitor, procedurile de coercițiune față de debitorii recalcitranți, modul de lichidare a operațiunilor de credit ajunse în litigiu etc., astfel încât să crească încrederea agenților economici și să se limiteze riscurile.

Condiții de ordin instituțional, infrastructural, constând în existența unui sistem de instituții și organisme solide, bine concepute, cu atribuții clare în efectuarea operațiunilor de credit, dar și în exercitarea controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atribuții.

Condiții de ordin social-politic, referitoare la existența cadrului general de liniște și pace socială și politică, de stabilitate și continuitate a opțiunilor generale ale factorilor de decizie macroeconomică, cât și la regimul politic existent și atitudinea lui față de economie, față de libera inițiativă, față de piață. Este evident că un climat social caracterizat prin convulsii între diferite categorii sociale, un regim politic șubred, contestat, o politică economică oscilantă sau opțiuni și atitudini nesigure, fără perspective clare vor afecta elementul esențial al creditului, încrederea, descurajând atât economisirea prin inermediul instituțiilor specializate, cât și apelul la credite sau acordarea lor.

Condiții de ordin economic, legate de situația de ansamblu a economiei naționale, de perspectivele ei, dar și de conjunctura economică a momentului pe plan intern și inetrnațional. Are importanță situația resurselor existente în economie la dispoziția agenților economici, accesul la acestea, structura economiei naționale, situația pieței de mărfuri, a pieței capitalurilor etc.

Condiții de ordin psihologic, referitoare nu numai la încredere ca suport hotărâtor al creditului, ci și la comportamentul agenților economici, a înterprinzătorilor, dar și a populației în ansamblul ei. Aici putem preciza și înclinațiile diferitelor grupuri sociale spre economisire sau consum, spre investiții sau spre tezaurizare, precum și atitudinile populației în raport cu libera inițiativă etc., care țin de tradiții, de religie, de nivel de cultură și educație, de profesiunea și poziția socială a fiecăruia.

Creditul bancar și în general activitatea băncilor implicate în toată activitatea vieții economice constituie un domeniu deosebit de propice nu numai pe plan economic, dar și social-politic, al perioadei de tranziție.

Politica în domeniul creditului a devenit una din principalele mijloace de acțiune asupra conjuncturii economice. Politica de credit este chemată să preîntâmpine necorelațiile și eventualele dezechilibre care ar putea să apară. Dacă se considera că economia se afla în faza „ supraîncălzirii ”, creditarea prea intensă putând antrena creșterea prețurilor și amplificarea inflației, statul poate interveni pentru temperarea creșterii, printr-o politică de credit restrictivă, prin ridicarea ratei dobânzilor, prin ridicarea nivelului rezervelor bancare și prin alte decizii și măsuri corespunzătoare.

Trebuie luate în considerare și problemele riscurilor presupuse de utilizarea creditului, care, ignorate, ar putea provoca prăbușirea în lanț a sistemului bancar, cu consecințe negative pe plan economic, social și politic.

Folosind creditele,agenții economici, câștigă timp în lupta cu concurența, pot să-și adapteze operativ activitatea în conformitate cu cerințele pieței și printr-o activitate eficientă îsi creează și mijloacele necesare pentru rambursarea ratelor scadente și plata dobânzilor.

Procesele de creditare din economie vor fi în permanență supuse perfecționării și modernizării, cu rezultate benefice pentru întreaga țar

Dobânda

Creditul este inseparabil de dobândă. Dobânda este forma de remunerare a creditorului de către debitor pentru folosirea capitalului de împrumut, este „ prețul ” capitalului de împrumut, al valorii de întrebuințare a acestuia. Dobânda poate fi privită atât ca mărime absolută, ca sumă pe care debitorul trebuie sa o plătească creditorului, cât și ca mărime relativă, ca rată procentuală. Rata dobânzii se determină raportând suma anuală a dobânzii achitate ( de achitat ) la capitalul împrumutat.

Din punctul de vedere al băncii, putem deosebi două categorii de dobânzi: dobânda bonificată și dobânda percepută.

Dobânda bonificată reprezintă remunerarea disponibilităților bănești ale titularilor de conturi constituite ca depozite la bancă. Capitalul mobilizat la dispoziția băncilor este fructificat în procesul creditării. Nivelul dobânzilor bonificate este dependent de rata inflației, rata dobânzii de refinanțare ( taxa oficială a scontului, în cazul rescontării ) și ratele dobânzilor practicate de celelalte bănci comerciale.

Dobânda percepută este dobânda pe care o încasează băncile de la clienții lor în calitate de debitori, corespunzător creditelor acordate. La rândul său, dobânda percepută este dependentă de o serie de factori și anume:

Erodarea monetară;

Nivelul cheltuielilor cu operațiunile bancare;

Gradul de risc;

Profitul bancar;

Rezerva minimă obligatorie.

Cele două categorii de dobânzi sunt interdependente, se află într-o strânsă corelație, în sensul că dobânda pecepută se stabilește pornind de la nivelul dobânzii bonificate, ținând cont de nivelul marjei dobânzii și de rezerva minimă obligatorie depusă la banca centrală.

Teoretic, dobânda a fost analizată de pe pozițiile mai multor orientări doctrinare și a fost și este practicată în cadrul unor sisteme economice esențial diferite.

În gândirea marxistă, al cărei principal obiectiv la întemeietori au fost „ exproprierea expropriatorilor ” și lichidarea capitalismului, dobânda apare ca formă de redistribuire a plusvalorii, formă particulară de participare a bancherilor la însușirea fără plată a plusprodusului. Se sugerează în această doctrină ideea de ilegitimitate a dobânzii, caracterul ei de abuz. Doctrina marxistă a explicat tendința de lungă durată de scădere a ratei dobânzii prin reducerea ratei medii a profitului în condițiile absenței inflației.

Potrivit altor concepții, rata dobânzii este prețul care echilibrează cererea și oferta de monedă și apare ca o recompensă pentru renunțarea la lichiditate pe o anumită perioadă. Și cum acordarea creditului comportă un risc, dobânda poate opera și ca o primă contra riscului de insolvabilitate a debitorului sau de depreciere inflaționistă a monedei.

În doctrina keynesistă rata dobânzii poate fi un instrument de influențare a volumului de investiții și deci de combatere a recesiunii și șomajului. Această idee este contestată de orientarea monetaristă, care o consideră ineficace pe termen mijlociu și lung.

Principalele cauze care influențează creșterea ratei dobânzii sunt:

Proliferarea inflației;

Agravarea dezechilibrelor balanței de plăți;

Majorarea deliberată a ratei dobânzii;

Trecerea de la dobânzi real negative ( dobânda nominală sub rata inflației ) la dobânzi pozitive;

Accentuarea neîncrederii în debitori.

CAPITOLUL III

ACTIVITATEA DE CREDITARE

După cum rezultă din analiza bilanțului bancar, principala operațiune de activ o reprezintă creditarea.

La modul general, acordarea unui credit presupune cinci faze:

Analiza dosarului de creditare;

Decizia de acordare a creditului;

Acceptarea clientului;

Acordarea efectivă a creditului;

Supravegherea creditului si soluționarea cazurilor de contencios.

Analiza dosarului de creditare:

Comportă atât analiza debitorului și a proiectului întocmit, precum și a garanțiilor prezentate de acesta.

Studierea comportamentului debitorului: vizează cunoașterea trecutului financiar al acestuia, respectiv, în ce măsură și-a onorat corect obligațiile referitoare la împrumuturile anterioare. Obținerea de informații referitoare la client este posibilă, în unele țări, prin existența unor fișiere publice sau a unor organisme private care pot oferi informații cu privire la situația unei întreprinderi sau a alteia. Pentru persoanele fizice s-a generalizat practica fișierelor, care pot fi pozitive ( pentru clienții buni plătitori ) și negative ( pentru clienții cu incidente de plăți ).

Experiența demonstrează că înscrierea unui client în fișierul negativ, antrenează aproape, în mod sistematic, respingerea cererii de creditare.

O altă posibilitate de obținere a informațiilor cu privire la debitor constă in adresarea către alți „ bancheri ” al solicitantului de credite, aceasta fiind o soluție puțin eficientă, datorită gradului de generalitate sporit al răspunsului.

Analiza situației financiare: în cazul unei întreprinderi, riscul este măsurat cu ajutorul bilanțului și al contului de rezultate, iar în situația persoanelor particulare, situația financiară este determinată prin patrimoniul net. Evaluarea acestui patrimoniu este realizată printr-un chestionar completat pe baza anumitor documente.

Capacitatea de rambursare a agenților economici poate fi evidențiată, in funcție de destinația creditului, astfel:

Dacă este cazul unui credit pentru finanțarea investițiilor este necesar a se considera ca vor fi generate suficiente resurse pentru asumarea serviciului de împrumut. Într-o asemenea situație se face apel la teoria tradițională a investițiilor, potrivit căreia eficacitatea marginală a investiției trebuie să fie superioară ratei de dobândă sau termenul de recuperare a investiției să fie inferior mediei sectoriale pentru același tip de investiții.

Dacă este cazul unui credit de funcționare, determinarea capacității de rambursare se efectueaza prin analiza contului de rezultate și a tabloului de finanțare, prin care se poate determina măsurarea impactului cu dobânzile asupra rezultatelor.

Dacă este un credit de restructurare, pe care îl solicită debitorul, intrucât fondul de rulment este insuficient sau negativ, atunci analiza se realizează în funcție de nivelul cheltuielilor financiare.

În ceea ce privește persoanele fizice, trebuie calculat venitul disponibil, pornind de la informațiile colectate pe baza unor anchete sau pe baza unor acte precum:

fișa de salarizare

înștiințările fiscale

fișa alocațiilor familiale

Personalitatea și „ competențele ” persoanelor fizice debitoare reprezintă elemente pe care bancherul trebuie să le ia în considerare, atunci când analizează dosarul de credit.

Referitor la analiza proiectului de investiție ( sau a bunului ce urmează a fi achiziționat ), trebuie făcută distincția între proiectul întreprinderii și cel al persoanelor fizice.

Proiectul întreprinderii justifică, întotdeauna, cererea de credite; un astfel de proiect trebuie, la modul general să fie productiv.

În cazul persoanelor fizice, proiectul este evaluat prin analiza valorii bunului, precum și a proiectului economic care susține cumpărarea.

Atunci când banca estimează că se prezintă un proiect mai mult sau mai puțin riscant, capacitatea de rambursare și situația financiară a debitorului trebuie susținute cu garanții suplimentare. În general, pentru achiziția de locuințe, garanția se prezintă sub forma unei ipoteci asupra bunului respectiv. Pentru întreprinderi, o achiziție imobiliară dă naștere unei garanții ipotecare. În schimb, pentru o mulțime de bunuri de echipament finanțate prin creditul clasic, garanția nu este solicitată.

Decizia de acordare a creditului:

În cazul particularilor, decizia este adoptată, fără cazuri excepționale, la nivel local, de către un decident care a primit delegație pentru o astfel de operațiune. Orice acordare a creditului este un act de gestiune, iar fiecare bancă caută să-și majoreze produsul net bancar, putând face acest lucru în diverse moduri, pe diferite piețe corespunzătoare activităților pe care le practică.

Pe piața creditelor acordate persoanelor fizice, majorarea produsului net bancar se realizează prin majorarea dobânzilor percepute.

Banca poate majora creditele acordate dezvoltând la modul „ comercial ” noi utilizări. O asemenea măsură poate fi susținută printr-o decizie de natură monetară, cum ar fi diminuarea rezervelor obligatorii. Dezvoltarea comercială a activității de creditare trebuie să fie, întotdeauna, acompaniată de o lărgire a criteriilor de selecție. Invers, dacă se impun noi norme monetare, acestea ar putea face mai severe criteriile de acceptare și, in același sens, ar reduce fluxurile de creditare.

De asemenea, banca poate utiliza rata dobânzii urmărind două obiective: să varieze volumul creditelor acordate, iar la un volum egal al acestora să practice o discriminare pentru debitori. Diminuând rata dobânzii, la modul general, banca poate spera majorarea volumului utilizărilor sale dar, elasticitatea volumului creditelor nu este foarte mare, în acest caz.

Invers, banca poate, prin majorarea ratei de dobândă, să reducă volumul creditelor acordate. În acest sens elasticitatea este mai puternică, și în consecință, riscul de gestiune se concretizează în reducerea rezultatelor bancare. Concluzia care se poate formula este că, în sectorul bancar, acțiunea prin preț este mai puțin benefică decât în alte sectoare.

În fapt, în majoritatea țărilor, modificările de rată a dobânzii intervin, mai degrabă, ca rezultat al concurenței și al presiunilor eventuale ale autorității monetare.

Acceptarea clientului:

Cea de-a treia etapă se manifestă atunci când, între nevoile formulate de client și propunerea băncii se manifestă o diferență, în sensul că banca oferă mai puțin decât dorește clientul. În acest caz, clientul trebuie să-și revizuiască proiectul in funcție de noile propuneri, acceptându-le sau refuzându-le.

Acordarea efectivă a creditului:

A patra fază este tehnică și constă în semnarea de către client a unei serii de documente sau de autorizări, astfel încât instrumentele de plată să fie acționate la fiecare scadență.

Supravegherea creditului și soluționarea cazurilor de contencios:

În cadrul celei de-a cincea faze, dacă ratele de rambursare nu sunt onorate la scadență, atunci incidentele de plată care se produc, conduc la manifestarea contenciosului și a procedurilor specifice domeniului bancar.

CAPITOLUL IV

ACTIVITATE PRACTICĂ

CREDITE BANCARE PENTRU PERSOANE FIZICE

CREDITUL AUTO ( VEHICULE ȘI BUNURI DE FOLOSINȚĂ ÎNDELUNGATĂ ):

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ( B.C.R. ):

MOTOR EXTRA / SUPER BCR

Creditul se acordă pentru achizitionarea de vehicule ( autoturisme, motociclete, motorete, bărci cu motor, tractoare etc. ) noi și rulate, în LEI și VALUTĂ.

Avantaje:

Finanțarea achiziționării unor vehicule noi dar și rulate;

Posibilitatea refinanțării creditelor angajate la alte bănci;

Acordarea creditului fără aport propriu, garanți sau ipotecarea unui imobil;

Obținerea preavizării creditului, în maxim 30 minute la orice unitate BCR sau telefonic, prin InfoBCR;

Accesul la sume mai mari prin luarea în calcul a veniturilor solicitantului cât și ale familiei sale, după caz;

Economie de timp, prin apelarea la una din următoarele modalități de rambursare:

Oriunde și oricând în țară prin rețeaua de ATM-uri BCR ( cea mai extinsă rețea ) din contul de card de debit, pentru creditele în lei;

Utilizând serviciul e-BCR nu ami este necesară deplasarea la bancă pentru achitarea ratei de credit;

Documentație de credit simplificată pentru:

Împrumuturile de până la 1.000 EUR inclusiv, echivalent RON/USD, sau în cazul în care în cursul ultimelor 12 luni, solicitantul a beneficiat de credite garantate cu garanții reale imobiliare, nemaifiind solicitate copii după contractul individual de muncă/ cartea de muncă/ registrul general de evidență a salariaților;

Solicitanții care îsi încasează salariul lunar într-un cont curent/ cont de card la BCR, banca nemaisolicitând adeverința de salariu și nici copii după contractul individual de muncă/ cartea de muncă/ registrul general de evidență a salariaților.

Caracteristici:

Beneficiari: persoane fizice rezidente și nerezidente în vârsta de cel puțin 18 ani

Destinația: se acordă pentru achiziționarea de vehicule noi, din producția internă și din import, comercializate în țară de către producători/dealeri autorizați și de vehicule rulate din producția internă și din import, de la persoane fizice/juridice române

Moneda de acordare: RON, EUR, USD

Suma maximă:

Creditele acordate pentru achiziționarea de vehicule noi: 30.000 EUR ( sau echivalent RON/USD )

Creditele acordate pentru achiziționarea de autoturisme rulate: 12.000 EUR ( sau echivalent RON/USD )

Avans: aport propriu nu este necesar

Termen maxim: 10 ani

Capacitatea de rambursare: se determină pe baza veniturilor lunare nete certe realizate de către solicitant și coplătitori, dacă este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate în străinătate, din activități independente, din depozite și dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte surse de venit dovedite prin documente reale. La evaluarea bonității solicitantului se va avea în vedere ca angajamentele totale de plată lunare ale solicitantului și ale familiei acestuia, decurgând din contractul de credit, precum și din alte contracte de aceeași natură, cum ar fi alte contracte de credit, leasing, contracte de cumpărare de bunuri în rate, indiferent de creditor, să reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului și, după caz, ale familiei sale. În plus față de această condiție, la acordarea creditelor, angajamentele de plată lunare decurgând din credite de consum, precum și din alte contracte de natura creditului de consum, indiferent de creditor, nu vor depăși 30% din veniturile nete ale solicitantului.

Dobânda: dobânda se stabilește în funcție de termenul convenit cu clientul pentru rambursarea creditului, solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de dobândă fix, variabil sau revizuibil semestrial, pentru creditele în lei.

Modalitatea de acordare a creditului: virament în contul dealer-ului/persoanei fizice sau juridice care comercializează autovehiculul

Modalități de rambursare a creditului:

La orice sediu BCR, în numerar ( cu cel puțin o zi înaintea scadenței stabilite prin graficul de rambursare )

La sediul unității BCR care a acordat creditul, din contul curent în lei/valută ( inclusiv ziua scadenței )

Prin internet, din contul curent în lei/valută, utilizând serviciul e-BCR, cu cel puțin o zi înaintea scadenței stabilite prin graficul de rambursare ( se completează Cererea de acces și se încheie o Convenție )

La orice ATM din rețeaua BCR, din contul de card de debit ( se încheie Convenție ), pentru creditele în lei

Nivelul dobânzii:

* în funcție de dobânda de referință BCR ( variabilă ), la care se adaugă o marjă fixă

** în funcție de dobânda de referință BCR ( revizuibilă la 31 martie și 30 septembrie ), la care se adaugă o marjă fixă

* în funcție de dobânda de referință BCR ( variabilă ), la care se adaugă o marjă fixă.

Documente necesare:

cerere de credit ( formular tip BCR )

adeverință de salariu pentru solicitant și dacă este cazul pentru coplătitori ( formular tip BCR sau alte modele de adeverințe care să cuprindă elementele minime stabilite de bancă )/Extras de cont/Stare financiară cumulat(ă) pe ultimele trei luni pentru clienții care încasează salariul lunar într-un cont curent/cont de card la BCR )

talon de pensie ( original sau copie ) sau decizia de pensionare

cartea de muncă ( primele și ultimele două pagini)/contractul individual de muncă cu viza direcției generale de muncă și protecție socială/registrul general de evidență a salariaților

BI/CI ( copie ) pentru solicitant și membrii familiei

Factura proformă pentru autoturismul cumpărat din credit

Certificat de Autenticitate eliberat de Registrul Auto Român, în cazul achiziționării de autoturisme rulate neînmatriculate în România

După acordarea creditului și înmatricularea autoturismului, se solicită o copie a cărții d identitate a autoturismului

Alte documente solicitate de bancă

Garanții:

Polița de asigurare tip CASCO încheiată cu o societate de asigurări agreată de BCR, cu cesionarea drepturilor de încasat în favoarea băncii

În vederea încheierii poliței de asigurare CASCO pentru autoturismele rulate ce se doresc a fi achiziționate din credit, în lei, se solicită ca vechimea maximă pentru aceste autovehicule să fie de:

6 ani pentru cele neînmatriculate în România

8 ani pentru cele înmatriculate în România

în vederea încheierii poliței de asigurare CASCO pentru autoturismele rulate ce se doresc a fi achiziționate in credit, în valută, se solicită ca vechimea maximă pentru aceste autovehicule să fie de 7 ani, atât pentru cele înmatriculate în România, cât și pentru cele înmatriculate în străinătate.

RAIFFEISEN BANK – BANCA TA DE ÎNCREDERE:

CREDITUL MAȘINA TA: ÎN VITEZĂ MAXIMĂ SPRE MAȘINA TA!

Când cauți o mașină nouă, ia în calcul și ajutorul nostru! Urmând o procedură simplă și eficientă, poți obține de la Raiffeisen Bank un credit în condiții avantajoase și flexibile. Mașina pe care o visezi va fi a ta!

Creditul Masina Ta este un credit pentru cumpararea de masini sau moto-scutere noi, în lei și valută.

Avantaje:

Fără girant

Aprobare rapidă în maxim 48 ore din momentul constituirii dosarului

Documentație simplă și suport în obținerea crediului la sediul dealer-ului auto

Se ia în calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal

Plata automată a ratelor lunare din contul curent, fără să mai fie necesară deplasarea la bancă

Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului, parțială sau integrală.

Caracteristici:

Beneficiari: persoane fizice salariate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată sau valabil cel puțin pe perioada creditării, persoane fizice care realizează venituri prin exercitarea unor profesiuni liberare ( medici, notari, avocați etc.) și pensionari. Vârsta maximă a solicitantului nu poate depăși 60 ani.

Destinația: asigurarea/completarea resurselor financiare ale solicitantului în vederea achiziționării unui autoturism sau moto-scuter nou.

Moneda de acordare: RON, EUR, USD

Suma maximă: între 2.000 și 75.000 EUR ( sau echivalentul în RON/USD )

Avans: minim 15% din valoarea autoturismului achiziționat

Termen maxim: între 6 luni și 7 ani

Rambursarea creditului auto: se va face în rate lunare egale

Dobânzi și comisioane:

* Comisionul este inclus in credit.

**  D.A.E. (Dobanda Anuala Efectiva) a fost calculata luand in considerare un credit de 10.000 EUR (echivalent RON/USD) acordat pe 84 de luni.

Documente necesare:

Act de identitate, original și copie

O factură de utilități, ca dovadă a domiciliului

Adeverința de salariu tip / ulimul talon de pensie și decizia de pensionare ( dacă este cazul )

Un document care sa evidențieze valoarea angajamentelor tale de plată ( de exemplu: extras de cont; în cazul în care ai mai multe credite: copia contractului de credit sau graficul de rambursare )

Factura proformă, aviz sau oferta de la dealer-ul de autoturisme.

Garanții :

Garanție reală mobiliară asupra autoturismului ( gaj )

Asigurare FULL-CASCO cesionată în favoarea băncii.

CREDIT PENTRU NEVOI PERSONALE

PIRAEUS BANK:

CREDIT PENTRU NEVOI PERSONALE

Cel mai simplu mod de a obține bani cash și cel mai rapid mod de a-ti finanța proiectele personale.

Avantaje :

Poți cheltui suma solicitată fără a fi nevoie de justificare

Poți obține un credit de până la 20.000 EUR sau echivalent RON ( minus toate comisioanele ), fără avans și fără garanți

Poți beneficia de o perioadă de creditare pănă la 10 ani

Poți obține pre-aprobarea creditului în maxim 30 minute

Poți beneficia de credit și ca pensionar sau persoană fizică autorizată

Poți refinanța un credit aflat în derulare la o altă bancă sau instituțîe financiară

Caracteristici :

Beneficiari : persoane fizice cu cetățenie și rezidență română, cu vârsta minimă 21 ani și maxim 65 ani la terminarea creditului.

Grad de îndatorare : suma angajamentelor de plată lunare totale considerate ca valoare lunară ( inclusiv angajamentele de plată la împrumutul actual considerate ca valoare lunară ) să fie mai mică de 40% din venitul lunar net total minus alte obligații de plată lunare

Stabilitate profesională :

Minim 3 luni la locul actual de muncă sau un an de experiență totală în muncă

Persoane fizice care obțin venituri din contracte de cesiune a drepturilor de autor, contracte de management, contracte de administrare – minim 3 luni de realizare a acestor venituri și o perioadă de cel puțin 12 luni de obținere a lor în viitor

Persoane fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor: minim 3 luni de obținere a veniturilor din chirii și o perioadă de cel puțin 6 luni de obținere a lor în viitor

Venitul considerat : se poate lua în considerare și venitul pe familie. In acest caz soțul/soția este împrumutat solidar și va trebui să îndeplinească aceleași criterii ca și împrumutatul. Tipuri de venituri acceptate : salarii, pensii, venituri din activități independente, venituri ale navigatorilor, venituri obținute din contracte de cesiune de drepturi de autor, contracte de management sau contracte de administrare.

Destinația : satisfacerea nevoilor personale ale solicitantului, ale familiei sau ale gospodăriei și, după caz, a comisioanelor aferente acordării creditului

Moneda creditului : EUR, RON

Valoarea creditului : minim 150 EUR( sau echivalent în RON ) și maxim 20.000 EUR ( sau echivalent în RON )

Avansul minim : nu se solicită avans

Perioada de creditare : minim 6 luni și maxim 5 ani dacă suma contractată este mai mică de 5.000 EUR sau echivalent RON, respectiv, maxim 10 ani dacă suma contractată este mai mare de 5.000 EUR sau echivalent RON

Rambursare : rate lunare constante ( principal + dobânda )

Dobânzi și comisioane :

Rata dobânzii : variabilă și revizuibilă la fiecare 3 luni în funcție de indicele de referință BUBOR / EURIBOR la 3 luni și marja băncii

Dobânda anuală efectivă*

RON EUR

* DAE ( rata dobânzii anuale efective ) este calculat pentru un împrumut pe o perioadă de 120 luni utilizând dobânda calculată ca sumă între BUBOR / EURIBOR la 3 luni, în valoare de 8.38% / 3.9% și marja băncii.

Comision de administrare : 5% aplicat la suma solicitată și inclus în împrumut ; minim 60 EURO ( echivalent RON )

Comision de rambursare în avans : 2.5% aplicat la suma rambursată în avans

Documente necesare :

Cererea de credit

Declarația acord

Actul de identitate – copie și originalul pentru confruntare

Contractul de împrumut

în cazul în care împrumutatul / împrumutatul solidar are credite / alte obligații deja angajate ( excepție card de credit și overdraft ) se vor solicita contractele de credit și graficele de rambursare aferente, precum și dovada achitării ultimei rate.

Documente doveditoare ale venitului* :

Salariați :

adeverința de venit

copia cărții de muncă / a contractului individual de muncă ( + actul adițional cu ultima modificare de salariu )

Pensionari :

cuponul de pensie pe luna curentă sau precedentă

copia deciziei de pensionare

BANCA TRANSILVANIA :

CREDIT PENTRU NEVOI PERSONALE CU GARANȚII MATERIALE ( SOLUȚIA OFERTĂ BT ) :

Prin Banca Transilvania beneficiezi acum de credite personale croite pe măsura ta.

Avantaje :

Costuri reduse

Asigurarea de viață nu se încheie decât pentru credite peste 25.000 EUR

Nu se cere justificarea creditului

Posibilitatea achitării creditului în avans fără a suporta comisioane suplimentare

Posibilitatea utilizării, în cadrul perioadei inițiale de credit, a sumei creditului rambursat

Perioadă de creditare mare de până la 30 ani

Vârsta maximă prelungită până la 70 ani ( la finalul periodei de creditare )

Caracteristici :

Beneficiari : persoane fizice cu cetățenie română, domiciliate în România, cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 ani ( vârsta maximă la sfârșitul perioadei de creditare )

Venitul considerat : venituri nete lunare mai mari de 175 EUR ( sau echivalent RON )

Destinația : satisfacerea nevoilor personale ale solicitantului, ale familiei sau ale gospodăriei și, după caz, a comisioanelor aferente acordării creditului

Moneda creditului : RON, EUR, USD

Valoarea creditului : minim 5.000 EUR ( sau echivalent RON, USD ) și maxim 100.000 EUR ( sau echivalent RON, USD )

Perioada de creditare : până la 30 ani

Nivelul creditului : pe care îl poți contracta este determinat pe baza nivelului net de care dispui și a valorii evaluate a garanției ce trebuie să acopere 133% din credit plus dobânda pe 3 luni

Dobânzi :

SOLUȚIA BT :

-10,5% / an variabila pentru creditele în RON

-10,25% / an variabila pentru creditele in EUR

-12% / an variabila pentru creditele în USD

OFERTA BT :

-9,75% / an variabila pentru creditele în EUR

-11,5% / an variabila pentru creditele în USD

Comisioane:

Comision de instrumentare: 2%

Taxa anuală de administrare: 150 RON

Comision rescadentare, reeșalonare: 1%

Documente necesare:

Acte doveditoare de venit: adeverința de salariu, copie carte de muncă/contract individual de muncă, alte acte doveditoare de venit ( pensii, chirii, dividende, venituri din agricultură, venituri din activități independente, alte venituri cu caracter permanent)

Act de identitate ( pentru soț/soție, în copie )

Certificat de căsătorie ( după caz, în copie ).

Garanții :

SOLUȚIA BT : cu ipotecă asupra unor bunuri imobiliare din proprietatea beneficiarului / ipotecă asupra unor bunuri imobiliare din posesia altor persoane sau cu polița individuală pentru risc de neplată încheiată cu o societate agreată de BT.

OFERTA BT : cu ipotecă de rangul I asupra unui bun imobil ( exclusiv imobil tip teren / construcție ) proprietatea beneficiarului creditului.

ANEXE

DOCUMENTAȚIE NECESARĂ LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ ( B.C.R. )

ANEXE

DOCUMENTAȚIE NECESARĂ LA RAIFFEISEN BANK

ANEXE

DOCUMENTAȚIE NECESARĂ LA BANCA TRANSILVANIA

ANEXE

DOCUMENTAȚIE NECESARĂ LA PIRAEUS BANK

BIBLIOGRAFIE

Vasile Turliuc, Vasile Cocriș, Angela Boariu, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Dan Chirleșan – „ MONEDĂ ȘI CREDIT ”, Editura Economică, 2005

Prof. univ. dr. Gheorghe Manolescu – „ MONEDA ȘI IPOSTAZELE EI ”, Editura Economică, 1997, Academia Română Institutul De Cercetări Financiare Și Monetare „ VICTOR SLĂVESCU ”

Nicolae Dardac, Teodora Vâșcu – „ Monedă – Credit 2 ”

www.bcr.ro

www.raiffeisen.ro

www.piraeusbank.ro

www.bancatransilvania.ro