Creditarea Bancara pe Termen Scurt B.transilvania
CUPRINS:
Introducere Pagina
CAPITOLUL I
1. Sectorul bancar român in economia de piața………………..4
Conținutul sectorului bancar……………………………..7
BNR,banca centrală și de emisiune………………………11
Băncile comerciale române………………………………14
CAPITOLUL II
2. Banca Transilvania, verigă a sectorului bancar român…….20
Constituire…………………………………………………20
Organizare si funcționalizare…………………………….21
Produse si servicii…………………………………………22
CAPITOLUL III
3. Creditul, produs bancar principal…………………………..27
Conținutul creditului……………………………………….27
Tipuri de credit…………………………………………….36
Structură, nivel, dinamica creditului la Banca Transilvania………………………………………………………………………………..43
CAPITOLUL IV
4. Studiu de caz, privind creditul pe termen scurt -Banca Transilvania……………………………………………………………………………….52
Obiectul creditului pe termen scurt la Banca Transilvania, sucursala Mihai Bravu…………………………………………..52
Scurta prezentare a firmei care solicita creditul…………..57
Documentație de creditare………………………………..59
Analiza bonitații firmei……………………………………69
Decizia de creditare pe baza referinței creditului……….66
Acordarea creditului pe termen scurt……………………74
Căi de perfecționare a procesului de creditare….……….75
CAPITOLUL V
Concluzii și propuneri…………………………………………..79
Bibliografie……………………………………………………….83
=== Creditarea Bancara pe Termen Scurt B.Transilvania ===
CUPRINS:
Introducere Pagina
CAPITOLUL I
1. Sectorul bancar român in economia de piața………………..4
Conținutul sectorului bancar……………………………..7
BNR,banca centrală și de emisiune………………………11
Băncile comerciale române………………………………14
CAPITOLUL II
2. Banca Transilvania, verigă a sectorului bancar român…….20
Constituire…………………………………………………20
Organizare si funcționalizare…………………………….21
Produse si servicii…………………………………………22
CAPITOLUL III
3. Creditul, produs bancar principal…………………………..27
Conținutul creditului……………………………………….27
Tipuri de credit…………………………………………….36
Structură, nivel, dinamica creditului la Banca Transilvania………………………………………………………………………………..43
CAPITOLUL IV
4. Studiu de caz, privind creditul pe termen scurt -Banca Transilvania……………………………………………………………………………….52
Obiectul creditului pe termen scurt la Banca Transilvania, sucursala Mihai Bravu…………………………………………..52
Scurta prezentare a firmei care solicita creditul…………..57
Documentație de creditare………………………………..59
Analiza bonitații firmei……………………………………69
Decizia de creditare pe baza referinței creditului……….66
Acordarea creditului pe termen scurt……………………74
Căi de perfecționare a procesului de creditare….……….75
CAPITOLUL V
Concluzii și propuneri…………………………………………..79
Bibliografie……………………………………………………….83
CAPITOLUL I
SECTORUL BANCAR ROMÂN IN ECONOMIA DE PIAȚǍ
EVOLUȚIA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMANIA
Primele dovezi ale desfășurării unei activități bancare pe teritoriul României au fost descoperite intre anii 1786-1855, reprezentând 55 de plăci de piatra, găsite intr-o zona de mine aurifere. Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane si conțin detalii referitoare la contractul privind inființarea unei instituții bancare. Clauzele principale se refereau la faptul ca băncile acordau imprumut in numerar si percepeau dobânzi.
In epoca moderna, primele incercări de creare a unei bănci au avut loc la inceputul secolului al XIX-lea .
Incă din 1861, a fost ridicată problema creării unei bănci naționale de Ion C. Bratianu, care, in discursul său rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie, a afirmat că : " atât timp cât nu vom avea o bancă națională nu vor dispare crizele financiare din tară " .
Cuvântarea din 10 ianuarie 1861 a lui I . C. Bratianu nu a ramas fără ecou. In februarie 1861, Manolachi Costachi Epureanu, președinte al Consiliului de Miniștri si ministru de finanțe, a publicat in Monitorul Oficial, un proiect lege pentru inființarea unei bănci de scont si circulație, cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane să fie subscris de stat, iar restul de 9 milioane de către particulari. Proiectul nu a fost votat, deoarece, intre timp, Guvernul Manolachi Costachi a demisionat.
In 1864 a fost fondată Casa de Depuneri și Consemnațiuni. Aceasta instituție, a avut un rol foarte important pană la crearea Băncii Naționale a României in 1880, intrucât a fost principala bancă de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite.
In perioada următoare, au aparut tot felul de proiecte și incercări, mai ales din cercuri străine, in vederea organizarii unei bănci de scont si circulație.
Creditul Funciar și celelalte instituții financiare, create prin forțe proprii, care prospereau, au intensificat discuțiile și pregătirile pentru inființarea unei bănci de emisiune .
Inființarea unei bănci de emisiune rămânea, in continuare, o mare nevoie, determinată de interesele generale ale statului sub aspect financiar si valutar, a greutăților politice din anii 1876-1877.
I .C .Bratianu susținea că " ce mult si dureros se simte lipsa unui asezamânt financiar puternic și serios, care să poată da țării existența bănească in vremuri de nevoie " .
La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Brătianu a depus in Camera proiectul unei bănci naționale care trebuia să ajute economia națională mai mult ca oricare alta instituție .
La 17 aprilie 1880, proiectul, depus de ministrul de finanțe I .C . Bratianu, a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare a Băncii Naționale a României, care urma să-și inceapă activitatea la 1 iulie 1880.
Acest moment important a fost caracterizat de Ștefan Zeletin ca " cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei române moderne, metropola capitalismului nostru bancar ".
Sediul principal al băncii s-a stabilit la București, cu obligația de a inființa sucursale si agenții in principalele orase ale țării și, in special, in fiecare capitală de județ.
Capitalul Băncii s-a stabilit la 30 milioane lei, din care 10 milioane lei sa se depună de stat si 20 milioane lei de particulari.
Datorită urmaririi in permanentă a mersului pieței, adaptându-se cu elasticitatea la cerințele acesteia, asigurând respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei țării, ingrijindu-se de garantarea si existența disponibilitaților de fonduri in lei și in moneda străina, Banca Naționala a contribuit, efectiv, la depășirea cu succes a perioadelor de criză cu care s-a confruntat economia țării in acea perioadǎ.
Banca Națională a României este cea mai importanta bancă inființată in acea perioadă, care, din punct de vedere organizatoric, a fost concepută după modelul Băncii Naționale a Belgiei. Acesta a fost inceputul dezvoltării unui sistem bancar nou si modern.
Inființarea B.N.R. a creat premisele pentru apariția si altor bănci și pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc.
Banca Națională a României s-a constituit ca importanta instituție destinată creditării activitații economice și comerciale, scontării dar și operațiunilor cu alte instrmente financiare.
La 1 ianuarie 1901, Banca Națională devine instituție cu caracter privat, statul iesind din asociație.
La sfârsitul secolului al XIX-lea a inceput sa se facă simțită o puternică centralizare a capitalului bancar in România. In această perioadă, unele case bancare sau asociații bancare, apărute anterior, dar care in contextul nou nu dispuneau de suficient capital financiar, și-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele.
In perioada primului război mondial s-a intensificat activitatea bancară in România ca rezultat al neutralității României. In aceasta perioada au aparut oportunități noi de comerț cu toate părtile implicate in conflict. Nivelul ridicat al comerțului a adus beneficii sistemului bancar.
Anii care au urmat imediat războiului au adus o incetinire dramatică activității economice, recesiunea cuprinzând intreaga Europă.
Treptat, țările din Europa au inceput să-și refacă economia, fenomen resimțit si in România . Rezultatele s-au regăsit și in sistemul bancar. Băncile au atras importante fonduri disponibile de pe piață și – prin intermediul creditelor acordate de Banca Națională – au reușit să ramburseze sumele in bani devalorizați.
După primul razboi mondial , numarul băncilor din România a continuat să crească până la criza economică din perioada 1929-1933 . Această depresiune a determinat falimentul multor bănci. Guvernul României din acea vreme, a trebuit să intervina contracarand efectele crizei economice, bancare si monetare. Guvernul a adoptat politici de conducere si control in vederea acordării ajutorului necesar revigorării sistemului bancar.
Politicile adoptate au contribuit la salvarea băncilor mai mari, dar, din cele 1204 bănci existente in 1934, circa 600 bănci au fost lichidate sau au fuzionat.
In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 bănci principale : Banca Românească,Banca de Credit Român, Banca Comercială Română, Banca Comercială Italiană si Romană si Societatea Bancară Romană. Aceste bănci realizau 50% din totalitatea operațiunilor bancare.
Pană in 1947, sistemul bancar românesc cunoscuse o dezvoltare remarcabilă. Băncile dețineau resurse importante si funcționau conform standardelor internaționale; personalul bancar era format de specialiști pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate, așa cum erau stabilite de Banca Natională.
După 1947, sistemul bancar a fost restrâns datorită trecerii la economia de comandă și intrării României in zona de influență sovietică (fosta U.R.S.S.).
Pana la sfârșitul anului 1989, sistemul bancar românesc oferea un numar limitat de servicii și produse bancare.
In anul 1989 in România existau 4 bănci: Banca Națională a României, Banca Română de Comerț Exterior, Banca de Investiții si Banca Agricolă, la care se adauga si C.E.C.-ul.
Dupa 1989, România a fost martoră multor schimbări, iar trecerea la o economie de piață a determinat creșterea continuă a numărului de agenți economici privați.
Reforma sistemului bancar a inceput in 1990-1991, prin elaborarea și abordarea unei noi legislații bancare privind organizarea si funcționarea băncii centrale și a băncilor comerciale.
Sistemul bancar din România este structurat pe două nivele , respectiv o bancă centrală si institutile financiare , cărora prin lege li s-a acordat statutul de bănci . B.N.R. este banca centrală a tării , institutia de emisiune a statului român.
Prin noile reglementări, Banca Națională incearcă să creeze un sistem bancar modern si, in același timp, sa-si indeplinească rolul de bancă centrală. Operațiunile comerciale indeplinite pană la 1989 de Banca Națională, au fost transferate unei noi bănci comerciale (B.C.R.).
In România, băncile comerciale functioneaza conform legii privind societătile comerciale, legii privind activitatea bancară si pe baza licentei (autorizatiei ) acordate de B.N.R.
1.1 Conținutul sectorului bancar
Sistemul bancar din România este format din urmatoarele bănci, in mare parte consolidate:
-Alpha Bank România S.A. – Bancă parte din Alpha Bank Group, cel mai mare grup al sectorului privat din Grecia. (RO / EN )
-BancPost – O instituție financiară orientată spre client. (RO / EN )
-Banca Comercială Carpatica – Este membră S.W.I.F.T., prin aceasta aliniindu-se cerințelor internaționale de comunicare, efectuând decontările externe în condiții de maximă siguranță, rapiditate și confidențialitate. ( RO )
-Banca Comercială Română – Înființată, ca bancă comercială cu capital de stat, la 1 decembrie 1990, prin preluarea activității comerciale derulate până atunci prin Banca Națională a României. ( RO / EN )
-Banca Comercială "Ion Țiriac" S.A. – O instituție ce dorește să fie recunoscută ca o bancă locală de primă mărime care îndeplinește cerințele de servicii financiare ale clienților săi, persoane fizice și companii, fără a exclude IMM-urile. ( RO / EN )
-Banca Italo-Romena S.A. – Bancă aparținând grupului Veneto Banca. Constituită în 1980, reprezintă primul joint-venture între Italia și România în sectorul bancar. ( RO / EN / IT )
-Banca Mondială – Rolul principal al Biroului Băncii Mondiale este de a reprezenta această instituție în România și de a asigura comunicarea și dialogul ei cu Guvernul României. ( RO / EN )
-Banca Națională a României – Prezentarea instituției și activității acesteia, registrul băncilor comerciale, buletine de statistică, studii de analiză macroeconomică și de politică monetară, emisiuni monetare, curs valutar etc. ( RO / EN )
-Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale. Site oficial pentru una din cele mai importante bănci din România, aflată sub patronajul firmei franceze Groupe Societe Generale. ( RO )
-Banca Românească S.A. – Bancă dedicată pentru promovarea IMM-urilor. ( RO )
-Banca Transilvania – Funcțională din februarie 1994 este prima bancă din România cu acțiuni tranzacționate pe piața bursieră. ( RO / EN )
-Casa de Economii și Consemnațiuni – Romanian Savings Bank (www.rsb.ro). O bancă orientată spre persoane fizice, cu o vechime datată din 1864. Conține și lista tuturor filialelor din țară. ( RO / EN )
-Citibank Romania – Și-a deschis porțile în București în vara anului 1995, și a devenit operațional în noiembrie 1996. ( RO / EN )
-Banca C.R. Firenze Romania (fostă Daewoo Bank) – informații utile cu privire la produsele, serviciile și sucursalele bancare. ( RO / EN )
-Emporiki Bank Romania – Numită inițial Commercial Bank of Greece (www.cbg.ro), banca dispune de o vastă rețea de sucursale în Grecia și Cipru și o rețea de filiale în Germania, Marea Britanie, România, Bulgaria, Georgia, Moldova Armenia și în Albania. ( RO )
-Eximbank – Banca de export-import a României. ( RO / EN )
-Finansbank Romania S.A. – Filiala din România a FINANSBANK A.S. Turcia și aparținând de Grupul FIBA. ( RO / EN )
-GarantiBank International N.V. – Romania Branch. ( EN )
-HVB Bank România S.A. – Banca este succesoarea legală a Bank Austria Creditanstalt Romania S.A. Membră a HVB Group, al treilea grup bancar ca marime din Europa și al șaptelea din lume. ( RO / EN )
-ING Bank România – Subsidiara română a cunoscutei bănci internaționale, parte a grupului financiar olandez ING Grup. Este prima bancă ce a introdus servicii bancare electronice în România. ( RO / EN )
-Libra Bank S.A. – Banca Română pentru relansare economică. Pagina oferă informații despre produsele și serviciile băncii precum și alte date financiare. ( RO )
-Mindbank – Banca pentru Mica Industrie și Libera Inițiativă – Pune la dispoziție informații despre această instituție, serviciile oferite, detalii despre depuneri și certificate. ( RO / EN )
-OTP Bank (fostă Robank) – Bancă comercială privată operațională din decembrie 1995. ( RO / EN )
-Piraeus Bank Romania – Noul nume al Băncii de Credit Pater, preluată de Piraeus Bank Group din Grecia. ( RO / EN )
-ProCredit Bank – Banca pentru Microfinanțare. Inițial numită Miro Bank, aceasta oferă servicii microîntreprinderilor, firmelor mici și mijlocii. ( RO / EN )
-Raiffeisen Bank – În iunie 1998 și-a început activitatea RaiffeisenBank România, cea de-a noua bancă a RZB-Austria în Europa Centrală și de Est. ( RO )
-Romexterra Bank – Bancă de Credit și Dezvoltare din Tg. Mureș. ( RO )
-UniCredit România S.A. – Una dintre primele trei bănci din România ce oferă de servicii de factoring intern și internațional și este membră a International Factor's Chain. ( RO / EN )
-Volksbank România – Subsidiară a Osterreichische Volksbanken – Aktiengessellschaft (OVAG), unul dintre cele mai puternice grupuri financiare austriece, a devenit operațională pe data de 8 mai 2000. ( RO / EN )
In actuala etapă a tranziției piața este formată din agenti economici cu capital de stat, cooperatist, privat, strâin si populația, care se vor dezvolta in continuare, ceea ce necesită o gamă foarte variată de produse si servicii bancare de bună calitate, in concordantă cu cerințele si caracteristicile fiecărei grupe de clienți in parte.
Deci, in actuala etapă de tranziție primul obiectiv al băncilor este să ofere " produse si servicii bancare de cea mai bună calitate " , cu o servire exemplară, civilizată și operativă .
Crearea noului sistem bancar a urmărit realizarea unui sistem bancar modern, cu soluții de echilibrare a disponibilităților agenților economici si ale populației, existente in bănci, cu creditele necesare solicitate pe piața bancară.
In decursul anilor, activitățile bancare din România s-au imbunatățit permanent după 1989.
Băncile, cu unele excepții, deservesc, in continuare, clienții din aceleași sectoare ca și pana in 1989, astfel:
" Banca Romană de Comert Exterior – activități de comerț exterior;
" Banca Comercială Română (nou infiintata ) – activitățile comerciale foste ale B.N.R. si alte activități cu caracter comercial;
" Băncii Romane de Dezvoltare prin H.G. nr. 1170/970 i-au fost stabilite urmatoarele obiective:
– efectuarea de servicii bancare pentru executarea proiectelor de investiții economice si financiare ale statului;
– creditarea activităților de productie, investiții comerciale si prestari de servicii.
Băncile, in continuare, au acționat astfel incat pană la incheierea perioadei de tranziție sa poată satisface cerințele si exigențele mereu crescânde ale economiei de piața in domeniul bancar.
Restructurarea si dezvoltarea sistemului Bancar românesc este un proces amplu si complex desfășurat, in principal, pe două laturi: cea instituțională si cea functională.
Potrivit Legii 33/1991, activitatea bancară in Romania este organizată si se desfasoară prin:
– B.N.R. (cu rol de bancă centrală );
– Societatile bancare ( constituite din societati comerciale ).
Prin noua legislatie bancară, B.N.R. a fost degrevată cu toate activitățile specifice băncilor comerciale, acestea fiind preluate de B.C.R. .
Banca Comercială Romană a preluat de la Banca Națională funcțiile de bancă comercială și, deci, conturile unităților deschise la sucursalele si filialele Băncii Naționale .Acest lucru a determinat necesitatea inființării unei rețele de unități bancare teritoriale care sa faca posibilă continuarea activității desfășurate de unitățile teritoriale Băncii Naționale .
Dezvoltarea operatțunilor și serviciilor și instrumentelor specifice va permite , in timp , diversificarea activității bancare . Aceasta va conduce la accentuarea concurenței , vechea sectorizare fiind inlocuită de o reală specializare bancară , care va depinde de natura si mărimea operațiunilor derulate, de categoria de clienți cărora fiecare banca li se adresează și , nu in ultimul rând , de calitatea serviciilor oferite clienților .
Băncile noi au posibilitatea derulării, incă de la inceput, a unei activități bancare moderne , informatizate și atragerii celor mai profitabile companii nou inființate, in calitate de clienți . Nu in ultimul rând au avut șansa de a decide , pe baza cadrului legal creat, al condițiilor concrete existente in economie și al studiilor de marketing efectuate, genul de operațiuni bancare , cărora doresc să le acorde o atenție deosebită, in cadrul activității de ansamblu a băncii .
Obiectivul principal al pieței bacare este să ofere avantaje suplimentare clienților băncilor, avantaje ce vor rezulta din două considerente importante :
1) Clientul va beneficia de cresterea libertații de alegere, prin reorientarea activitații catre instituții care oferă prețuri mai mici sau prin obținerea unor servicii care nu erau disponibile anterior;
2) Prețurile ( tarife, comisioane ), cele mai multe servicii financiare, ar trebui sa scadă ca rezultat al pieței interne mai mari. Concurența va fi factorul principal de reducere a prețurilor, deși poate fi avutș in vedere și reducerea marjei de profit a băncii.
La noi a existat o reorganizare graduală a sectorului bancar declansată in 1991, fiind necesară pentru valorificarea unui potențial mai mare al activitații bancare sub aspectele: pregatirii foarte bună a specialiștilor bancari existenți, rețelei teritoriale relative dezvoltate, nevoii de continuitate mai ales in creditarea economiei naționale dar si in efectuarea plaților, inlaturarea blocajului financiar, diversificarea produselor și serviciilor bancare.
1.2 BNR-Banca centrală și de emisiune
Banca Natională a României
În ințelegerea conceptuluide “intreprindere de bancă”, BNR ocupă un loc deosebit, fiind garantul stabilitații monedei naționale, ea are atribuții aproape exclusive in emisiunea băneasca, in punerea si retragerea banilor din circulație. BNR a constituit un sprijin substanțial in activitatea de organizare a băncilor, de asemena pe parcursul intregii lor activități, bancile sunt susținute cu credite si cu alte fonduri de catre banca centrala.
Inființată în anul 1880, este banca centrală a României. Banca Națională este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București. Este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.
Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.
Conform prevederilor Legii privind Statutul BNR (Legea nr.312/2004), obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Principalele atribuții ale BNR sunt:
-elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
-autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
-emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
-stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
-administrarea rezervelor internaționale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor
Conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administrație, compus din nouă membri, iar conducerea executivă a BNR se exercită de către guvernator, prim-viceguvernator și de cei doi viceguvernatori. Membrii Consiliului de administrație al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiți de Parlament, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. În cazul descompletării Consiliului de administrație, completarea locurilor vacante se face pe funcția respectivă pe întreaga durată a mandatului. Revocarea din funcție a oricărui membru al consiliului de administrație se face de către Parlament, dacă acesta încetează să îndeplinească condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.
Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile prevăzute de standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de profit și pierdere și notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectați de către consiliul de administrație, pe bază de licitație.
La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei și aparține în întregime statului.
Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale, asigurând măsuri de protecție a datelor care se referă la subiecți individuali – persoane juridice sau fizice – date obținute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.
Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați să păstreze secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care au luat cunoștință în cursul exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații pentru obținerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancționată conform legii. Aceștia sunt obligați să păstreze secretul profesional și după încetarea activității în cadrul băncii, orice încălcare fiind sancționată în condițiile legii.
În îndeplinirea atribuțiilor, BNR și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și instrumente specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum și mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziționarea de pe piața primară a creanțelor asupra statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piața secundară operațiuni reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanțe asupra sau titluri ale statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat, instituțiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit și atrage depozite de la instituții de credit, în condițiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.
De asemenea, se interzice Băncii Naționale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat.
Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a României poate acorda instituțiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile, garantate cu, dar fără a se limita la:
-titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii Naționale a României, sau
-depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane juridice agreate de Banca Națională a României.
BNR stabilește condițiile si costurile de creditare, deschide și operează conturi ale instituțiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor entități, rezidente și nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a României.
1.3 Băncile comerciale române
Băncile au aparut in Romania, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Ele au fost ajutate, atât prin contribuția capitalului român, cat și a celui străin.
Imediat dupa Unire(Incercări au fost si mai devreme)au apărut: Casa de depuneri si Consemnațiuni, Creditul Financiar Rural, Banca României, Casa de economii, cat si un sistem monetar national.
Aparitia băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerțului cu cetățile îndepărtate si acumularea capitalului monetar în special pe aceasta bază, expresie a dezvoltării producției manufacturiere și a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile comertului si desfasurând principalele operațiuni prin intermediul efectelor comerciale, în mod firesc băncile au primit atributul de comerciale.
În epoca contemporană, locul si rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relația economii investiții, relație hotarâtoare în cresterea economica.
Legea bancară nr.33/1991 arată la articolul 3 ca”societatile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate il constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice și fizice sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la vedere sau la termen precum si acordarea de credite”.
Băncile au in general un rol operativ, ele nu au dreptul sa incheie contracte, intelegeri, conventii, care să le asigure o pozitie dominantă pe piața monetara sau in politica financiar-bancara și nu pot obține avantaje pe baza concurentei neloiale.
Băncile sunt obligate sa deschidă conturi curente la Banca Natională si sa mentină la aceasta reserve minime obligatorii. De asemenea, băncile pot deschide si alte conturi la banca centrală.
Bancile comerciale efectueaza o mare gama de operatiuni printer care: depozite la vedere si la termen, operațiuni in cont, operatiuni cu numerar, fara numerar si cu titluri. Principala operatiune a bancilor comerciale este creditarea. La acordarea creditelor, băncile comerciale urmăresc ca agenții economici să prezinte credibilitate, in vederea rambursării la scadentă a imprumuturilor. De aceea băncile comerciale solicită agentilor economici ce vor sa se imprumute, garanții cu bunuri mobile și immobile. Operatiunile de creditare si de garantii se concretizează si in contracte de credite.
Băncile comerciale pot cumpăra, vinde, tine in custodie si administra active monetare, pot executa transferuri, operatiuni de virament, clearing.
De asemenea ele pot primi titluri in gaj si in păstrare. Alte operatiuni cu pondere destul de mare in activitatea bancilor se refera la: operațiuni valutare, operatiuni cu metale prețioase, cu alte valori care au un grad mare de lichiditate, plasamente, gestionare, păstrare si comerț cu titluri de valoare, consulting bancar, garanții, mandatari, alte operațiuni proprii sau in contul clienților.
Băncile au largă autonomie in utilizarea profitului. Ele iși constituie provizioane pentru risc, fond de dezvoltare, pot dispune de o mare parte a profitului net, chiar daca sunt societați comerciale cu capital majoritar de stat.
Bancile pot participa cu fonduri proprii la activitatea unor agenți economica, dar fara sa depaseasca 20% din capitalul firmei. De asemenea creditele acordate de banca comerciala unui singur agent economic nu pot depași cumulat 20% din capitalul si rezervele acestei instituții de credit.
In perioada de tranziție catre economia de piata atragerea depozitelor si desfasurarea activitații de creditare constituie funcții de interes public; de aceea băncile cad sub incidenta regimului instituțiilor publice. (evident doar intr-o oarecare masură).
Cu toate ca activitatea băncilor a devenit complexă, totuși esența acesteia este mijlocirea creditului si efectuarea plătilor intre agenți economici si/sau persoane fizice. Deci băncile reprezintă instituții primitoare si distribuitoare de capital. Legea bancară a României din 1934 definește foarte bine conceptul de bancă,concept care a ramas valabil si de mare actualitate. Prin Legea bancara din 1934 se arata ca”Prin intreprinderea de bancă se intelege orice intreprindere comerciala , al carei obiect principal este acela de a savarsi orice fel de operatiuni asupra sumelor de bani in numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comert, asupra diferitelor valori negocialbile, precum si alte operatiuni in legatura cu acestea.”
Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonică consideră ca un rezultat necesar al evolutiei societatii obtinerea de economii ale agentilor economici sau persoanelor, reprezentând venituri neconsumate în perioada curenta si destinata utilizarii viitoare. În cadrul acelorasi concepte, investițiile reprezentând achiziția de instalații si echipament, structuri, masini si inventar, destinate dezvoltarii producției, reprezintă o alta realitate a economiei si expansiunii ei ce afecteaza pe agentii economici.
Agentii economici îsi gasesc resursele necesare realizarii investițiilor pe doua cai: fie prin utilizarea propriilor economii, fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin banci, în procesul de reciclare si valorificare a capitalurilor monetare în economie.
În acest fel se creaza conditiile unei ample redistribuiri a capitalurilor, tot mai mari odata cu evolutia istorica, vehiculate de o larga retea de intermediari care au fost exclusiv, la început, si preponderent apoi, în structura sistemului bancar în formare, bancile comerciale.
Creația monetară, ca factor specific al funtionalității băncilor, a stat la rândul său la baza definirii locului si rolului băncilor în economie.
Băncile s-au afirmat esential ca institutii monetare, a caror caracteristica principala este posibilitatea de a pune în circulația creante asupra lor însesi, care sporesc masa mijloacelor de plata, volumul circulatiei monetare. Caracteristica semnificativa a acestor intermediari este transformarea activelor monetare în monedă.
Forma principală a creatiei monetare este emisiunea de bancnote. La început această funcție era deschisă tuturor băncilor pentru ca ulterior sa fie una specifică băncii de emisiune.
Totusi, băncile comerciale tipice îsi aduc aportul lor la creatia monetara prin transformarea activelor nemonetare (conturi, obligații) fara putere liberatorie în instrumente de plata. Înscrierea în conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizeaza) constituie momentul creatiei unei monede aditionale specifice, moneda scripturală.
Un timp, în Anglia, Franta, SUA si alte tări, o mare parte a băncilor de depozit efectuau si operatiuni de emisiune. Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea condițiilor de Încalcare a normelor de emisiune si încarcarea canalelor circulației cu bancnote emise cu sau fără justificare economica. La momentul reglementarii acestei chestiuni, în 1913, în SUA, numărul băncilor împuternicite să emita bancnote depasea 7500.
Așa încât, la momente istorice diferite si în funcție de condițiile proprii, toate tările dezvoltate au fost nevoite să delimiteze foarte clar funcșiile băncii de emisiune, acestea concentrându-se de regula la o singură bancă, banca centrală. În SUA, spre exemplu, desi exista 12 banci federale de emisiune, acestea actioneaza ca un tot unitar sub egida unei autoritati monetare unice.
O alta tendinta care s-a manifestat în sânul băncilor o întreaga epocă este specializarea bancilor, care desi în descrestere nu înceteaza sa caracterizeze lumea băncilor. Separarea si independenta băncilor specializate este în momentul delimitarii sferei de competenta si de activitate a băncilor de depozit.
Un moment important în evolutia bancilor l-a reprezentat criza economică din anii 1929 – 1933, care s-a manifestat în toate tarile dezvoltate, dar a avut efecte devastatoare în SUA prin crahul bancar de proportii (36 % din banci fiind declarate în stare de faliment). Acest eveniment a impus o reglementare severa în regimul bancilor, care sã actioneze în directia protejarii deponentilor. În mod necesar, statutul bancii de depozit a trebuit sa fie bine conturat, impunându-se un regim limitativ de control asupra institutiilor de credit ce primesc depuneri si asupra modului de folosire a acestor resurse în procesul creditarii.
În acest cadru s-a delimitat, mai exact, accepțiunea de bancă de depozit, spre deosebire de celelalte bănci. S-a ajuns astfel la o delimitare clara în bănci de depozit si banci specializate, generalizata în toate structurile nationale ale sistemelor bancare în ciuda diferentelor de la tara la tara, diferente care sunt rezultatul fie al evolutiilor anterioare, fie al elementelor traditionale ce se perpetueaza, fie al suflului înnoirilor la care sunt supuse.
O caracteristica a băncilor comerciale sau de depozit (acceptate de regula fară o asemenea calificare expresa) este aceea ca efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Activitatea lor este diversa si se poate modifica liber în functie de cerinte, posibilitati si propria orientare.
Totusi, operatiunile de bază sunt reprezentate de constituirea de depozite si utilizarea lor în scopul acordarii de credite agentilor economici. Ele sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea de profit.
Între bancile specializate un loc deosebit îl ocupa institutiile de credit specializate carora le-a fost evidentiatî o misiune de interes public; creditarea pe termen mijlociu si lung a unor ramuri (frecvent agricultura), sprijinirea actiunilor de credit ipotecar imobiliar; creditarea colectivitatilor locale, etc.
Societățile financiare, în fapt societăți de credit, sunt prezente importante în activitatea economică în toate tările dezvoltate: sunt institutii de credit care pe de-o parte nu sunt autorizate sa primeasca depozite, iar pe de altă parte nu pot efectua decât operatiunile pentru care au fost abilitate prin lege sau conventie.
Principalele lor orientari sunt: leasing-ul, factoring-ul, acordarea si garantarea de credite pe termen mijlociu si lung pentru intreprinderi, creditarea marfurilor cu plată în rate, creditarea locuintelor cu garanții ipotecare, gestiunea mijloacelor de plată, în special prin cărti de credit.
În considerarea structurii sistemului bancar trebuie avut în vedere că în componentele nationale se afirmă si trăsături generale, dar si particularitați ale alcatuirii verigilor componente.
Astfel SUA în mod firesc se consideră în componența sistemului de instituții aflate în postura de furnizori importanti de resurse, cum ar fi companiile de asigurări, institutiile ce constituie si administrează fondurile de pensii, fondurile comune de creanțe etc.
Dimpotrivă, în alte țări – Franța de exemplu, institutii de credit importante: Casa de Depuneri si Consemnațiuni, Poșta, deținatoare a conturilor de depuneri postale, sunt atasate Tezaurului si nu sunt cuprinse în sistemul bancar. Cum însa Tezaurul este el însusi considerat partener în sistemul de credit al economiei, putem aprecia ca nu este de fapt decât o interpretare formală ce ține de subordonarea ierarhică a participanților.
Unele din bancile specializate acționeaza ca intermediari în anumite ramuri sau domenii de activitate desfasurând activități de mobilizare a resuselor, cât si de distribuire a creditelor în sfera lor specifică, în cadrul unui echilibru relativ între operatiunile pasive si active proprii.
O mare parte din băncile specializate sunt însă unitați profilate unilateral, fie primordial pentru mobilizarea de resurse, fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce-iI sunt puse la dispoziție.
În acest cadru alte institutii, de regula băncile comerciale în special, joaca rolul de intermediar. Astfel băncile comerciale își exercită rolul lor de intermediar nu numai între agenții din afara sistemului bancar, ci au un rol major în reciclarea si valorificarea capitalului, în mobilizarea de resurse si distribuirea de credite în însusi sistemul bancar, deci intermediaza între verigile sistemului bancar.
În acest proces se afirmă si se detasează ca principale functii ale băncilor comerciale cele două laturi ale intermedierii:
– mobilizarea resurselor
– distribuirea creditelor
Legătura directă cu mii si milioane de agenți economici, titulari de cont, în legatură cu constituirea și utilizarea depozitelor, conferă băncilor în general și băncilor comerciale în special o alta principală funcție în economia modernă, aceea de centru de efectuare a plăților între titularii de cont si prin aceasta bancile determina si cadreaza fluxurile circulatiei monetare scripturale.
În îndeplinirea funcțiilor lor băncile comerciale îndeplinesc anumite operațiuni specifice considerate si reunite dupa sensul lor în active si pasive.
In cele ce urmează prezentăm activitațile permise băncilor:
acceptarea de depozite
contractarea de credite
operațiuni de factoring
scontarea efectelor de comerț
forfetare
emiterea si gestiunea instrumentelor de plată si de credit
plăti si decontări
leasing financiar
transferuri de fonduri
emiterea de garantii si asumarea de angajamente
tranzacții in cont propriu sau in contul clientilor cu:
-cambii,cecuri,certificate de depozit
-valute
-instrumente financiare derivate
-valori mobiliare
-metale prețioase și pietre pretioase
intermedierea in plasamentul de valori moboliare si oferirea de servicii legate de acesta
administrarea de portofolii ale clientilor,in numele si pe riscul acestora
custodia si administrarea de valori mobiliare
depozitar pentru oraganismele de plasament colectiv de valori mobiliare
inchirierea de casete de siguranță
consultanta financiar-bancara
operațiuni de mandat
activitați la bursa de valori
Se poate constata că nu ii mai este acordată o atenție deosebita creditului, el fiind pus pe acelasi plan cu depozitele. Cu alte cuvinte nu mai putem afirma că băncile romanesti sunt numai bănci de credit ci și bănci care realizează o diversitate de produse si servicii.
CAPITOLUL II
VERIGA A SECTORULUI BANCAR ROMAN
Constituire
Povestea de succes a băncii a inceput in Cluj-Napoca, acum 12 ani, din initiațiva unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locala, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor sai a determinat consolidarea pozitiei Bancii Transilvania, intr-o prima etapă, in Cluj si, ulterior, la nivel regional. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie bancară din Romania, care a fost cotată la Bursa de Valori București, ceea ce a insemnat recunoașterea valorii sale pe piată si a transparentei actiunilor băncii.
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how internațional, care a imprimat băncii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate.
Un alt moment important pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de corporatie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum și implementarea unui concept nou, standard, privind unitatile sale. Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante institutii financiar – bancare din Romania, aflată in top 10 si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. O prioritate a activității sale este perfecționarea continuă a serviciilor si a angajaților, asa incat calitatea sa fie cea care face diferenta. Cu o cota de piata de peste 4,3%, Banca Transilvania este un jucator activ pe piață, devenind, datorită accelerarii implementarii stategiei de creștere, o bancă recunoscută la nivel național. In plus, Banca Transilvania inseamnă un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care oferă pieței servicii integrate – banking, asigurări, administarea investițiilor, finantarea consumatorilor, leasing si tranzacții mobiliare si prin intermediul subsidiarelor sale: BT Asigurări, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities. In toate acțiunile sale, Banca Transilvania are suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD), care este actionarul sau semnificativ.
Organizare si funcționare
Banca Transilvania este structurată pe trei linii de afaceri: retail, IMM si corporate. Astfel, banca ți-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor trei directii. Banca Transilvania are peste 750.000 de clienti, dintre care aproximativ 100.000 sunt persoane juridice.
Banca Transilvania este prezentă in toate centrele economice importante din Romania, detinand 315 sucursale si agenții. Cresterea numarului de unitați a avut un ritm foarte accentuat mai ales in ultimii doi ani, cand au fost deschise aproximativ 170 de entitati operationale, Banca Transilvania clasandu-se, in decembrie 2005, pe poziția a patra in topul băncilor din Romania, din punctul de vedere al numărului de unitati. Intreaga rețea teritorială insemna pentru banca o importanta carte de vizită și, bineanțeles, dovada angajamentului său de a veni tot mai aproape de clienți. Banca Transilvania beneficiaza de un sistem informatic performant, centralizat, care oferă clientilor, ca principal avantaj, posibilitatea accesării contului curent din oricare unitate din țara.
Banca Transilvania are acum si trei sub-brand-uri: BT Café, BT Golf Cup si Academia BT. Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT Café, prima cafenea bancara din Romania. Banca detine doua astfel de locații – in Bucuresti, respectiv Constanța, iar extinderea acestui concept in cateva dintre cele mai importante orase din țară va continua.
Echipa Bancii Transilvania este formată din peste 4.200 de angajați care impărtășesc cultura organizatională si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul aceluiași obiectiv: calitatea muncii lor, pentru multumirea clientilor.
In cei 12 ani de activitate, Banca Transilvania a demostrat ca, prin sprijinul actionarilor si prin planurile ambițioase dezvoltate, a devenit o bancă puternică, deschisă, flexibilă și modernă.
Banca Transilvania este un grup financiar integrat român, înființat în Transilvania, cu activități dedicate distinct clienților corporativi, clienților IMM și celor de retail banking pentru a oferi servicii de calitate, având o rețea teritorială națională.
Banca Transilvania are în prezent aproape 200 de unități în întreaga țară, situându-se pe locul cinci între băncile din România, raportat la mărimea rețelei teritoriale.
Banca beneficiază de un nou sistem informatic BankMaster, are peste 300 ATM-uri și 2.280 de POS-uri. Cei peste 750.000 de clienți activi, precum și acționarii și colaboratorii, pot fi siguri că în viitor Banca Transilvania va fi in continuare o instituție deschisă, flexibilă și modernă.
Așa cum și-a propus, Banca Transilvania continuă și în acest an creșterea accelerată a numărului de unitați în întreaga țară. În primele opt luni ale anului au fost deschise deja aproape 60 de sucursale și agenții, banca pătrunzând pe noi piețe și consolidându-și prezența în centre importante, cum sunt București (20 de unități) sau Cluj-Napoca (10 unități).
2.3 Produse si servicii
Serviciile și produsele personalizate puse la dispoziție de Directia Corporate Banking a Bancii Transilvania vă asigura acces facil la finantarea de care aveti nevoie.
Profesionalismul si dedicarea personalului specializat face posibila construirea unei oferte flexibile, menite sa raspundă nevoilor si exigentelor impuse de desfasurarea si dezvoltarea afacerii dumneavoastra.
Banca Transilvania oferă clientilor sai o gama complexa de produse si servicii :
-plăți si incasări valutare
– emitere cecuri bancare
– remitere cecuri bancare spre incasare
– plați si incasări interbancare
– plați si incasări intrabancare
– plați rate societați de asigurări
– gestionarea conturilor de evidențiere a operațiunilor din colectări numerar si instrumente incasate
– consultare CIP – pe client sau instrument de plată
– eliberare file cec – cecuri de numerar, cecuri barate
– certificarea filelor de cec barat
– decontare cecuri si bilete la ordin
– plata salariilor pe conturi de card
Pentru persoane fizice principalele produse ale Băncii Transilvania sunt:
Credite (ipotecare,imobiliare,pentru nevoi curente cu garantii,credite nevoi curente,credite auto,credite cumpărare actiuni,credite turistice,credite pentru studii)
Depozite
-(KID CONT) Kid Cont este un depozit cu acumulare si cu capitalizarea anuala a dobanzii, constituit in numele minorilor cu varsta cuprinsa intre o zi și 17 ani fara o zi, pe o perioada de minim 1 an si maxim 17 ani, in funcție de varsta minorului.
-(ECONOMII LA VEDERE) (produs de economisire special care preia beneficiile unui cont curent si avantajele unui cont de depozit)
-(DEPOZITUL ANOTIMPURI) Produsul este oferit persoanelor fizice si juridice, in vederea fructificării economiilor banești, pe termen de 45 de zile.
-(DEPOZITUL 111) Produsul este oferit persoanelor fizice și juridice, in vederea fructificarii economiilor bănesti pe termen de 111 de zile.
Principala caracteristică a produsului derivă din perioada de constituire diferita fata de depozitele clasice si adaptată nevoilor clientului.
-(DEPOZITUL 210) Perioada pentru care se constituie: 210 de zile calendaristice
-(DEPOZITUL TIP REVOLVING) Produsul este oferit persoanelor fizice, in vederea fructificarii economiilor bănesti pe termen de: 3 luni, 6 luni, 9 luni sau 12 luni. Calculul si plata dobanzii se realizează lunar, in ziua lucrătoare in care se implineste luna intreagă.
Carduri (de credit,de debit,Visa Gold,Business)
direct debit (posibilitatea achitarii facturilor direct din contul curent)
BT24
Trezorerie (accesul facil la piata monetara, valutara sau de capital)
western union (transfer de bani rapid)
Produse persoane juridice:
Banca Transilvania, cea mai dinamică bancă romanească, manifestă un interes real pentru nevoile IMM-urilor, dezvoltand o relație directă cu acestea, prin intermediul unei echipe profesioniste de specialisti IMM. Rezultatul acestei relatii directe sunt produsele construite in conformitate cu nevoile intreprinderilor mici si mijlocii, produse standardizate, rapide si curajoase,cum ar fii:
credite (o ora,start-up,credit 0%,scontare 100%,credite micro)
abonament bancar
carduri business (Visa Business Gold, Visa Business Silver, Visa Business Electron)
BT 24 (BT24 este produsul de Internet Banking al Bancii Transilvania. BT 24 asigura acces rapid si sigur, prin intermediul Internet-ului, la conturile proprii, oferind, in acelasi timp si posibilitatea de a realiza o gamă vasta de operatiuni bancare.
Serviciul este disponibil 24 ore din 24, putand fi accesat de oriunde de pe glob, de pe orice computer conectat la Internet).
POS-uri (dispozitiv conectat la sistemul bancilor care autorizeaza, inregistreaza si transmite date referitoare la fiecare tranzactie efectuată prin mijloace electronice)
Clubul Intreprinzătorului Român (suport si acces la consultanța segmentului de afaceri)
Banca Transilvania va propune soluțiile de finantare, menite să vină in intampinarea firmelor care doresc acces rapid si simplificat la suport financiar, raspunzand, totodata, nevoilor de capital de lucru, acoperirii varfurilor de plăti pe termen scurt, demarării unei noi afaceri si programelor investiționale.
Principalele tipuri de credit pentru persoane juridice la Banca transilvania:
Pachetul de produse Credit 1 Ora pentru IMM este special conceput pentru a veni in intampinarea asteptarilor firmelor care doresc acces rapid si simplificat la suport financiar din partea băncii.
O data cu lansarea pachetului Credit 1 Ora pentru IMM, Banca Transilvania si-a asumat public angajamentul de a lansa periodic produse noi, nebirocratice, concepute impreuna cu clientii nostri, care vor respecta trei reguli de baza: vor fi simple, rapide si inovatoare.
Caracteristicile creditului Start-Up pentru IMM:
Creditul Start-Up este destinat investițiilor necesare firmelor nou inființate, dar si a celor care functionează de nu mai mult de 6 luni. Noul intreprinzător trebuie sa acopere doar 25% din valoarea investitiei care se poate ridica pană la 35.000 RON. In varianta Start-Up Plus, valoarea finantarii se poate ridica chiar pana la 85.000 RON. Pentru a sustine cu adevarat nou-infiintata afacere, Banca Transilvania acorda o perioadă de grație pentru rambursarea creditului de pană la 6 luni, intreaga perioadă de rambursare putand ajunge pana la 5 ani.
Creditul pentru IMM-uri cu dobanda 0%
Banca Transilvania reconfirma angajamentul fata de clientii sai, intreprinderi mici si mijlocii, de a lansa periodic produse inovative care sa raspundă prompt nevoilor acestei categorii de intreprinzatori romani. Astfel Banca Transilvania lanseaza in premiera absolută pe piața bancara romaneasca Primul Credit pentru IMM-uri, cu dobanda 0%, credit destinat acoperirii varfurilor de plăți pe termen scurt.
Prin caracterisiticile sale, Creditul pentru IMM-uri cu dobanda 0% face parte din categoria Credite rapide pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, categorie care cuprinde și pachetul Credite 1 ORA – Capital de lucru, fără garantii materiale, respectiv cel pentru Investiții, fără aport propriu.
Credit pentru IMM-uri Scontare 100%
Dorinta băncii de a sprijini activ spiritul intreprinzator local a fost motivul pentru care a fost creat acest produs bancar inovativ.
Astfel, Banca Transilvania iși respectă angajamentul public fața de clientii sai de a lansa periodic, o dată la trei luni, produse noi, inovatoare și nebirocratice, care sa respecte cele doua reguli de baza: rapiditatea si accesibilitatea, produse dedicate exclusiv IMM – urilor.
Avantajul major este faptul ca orice Intreprindere Mica si Mijlocie are posibilitatea de a transforma in bani, in proporție de , inainte de scadenta, biletele la ordin sau cecurile primite de la clientii sai. Noul produs este destinat companiilor care au nevoie de resurse financiare pentru desfăsurarea si cresterea activitații lor curente.
Credite micro pentru IMM-uri
Aceste facilități de credit se acordă microcompaniilor si IMM-urilor, care au o cifră de afaceri anuală de maxim 1,5 milioane RON.
Creditele micro sunt acele credite care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
valoarea acestora este de pana la 50.000 EUR sau echivalentul sumei in USD/RON
sunt garantate cu girant persoana fizică pana la o valoare maximă de 2.000 EUR si cu garantii imobiliare si materiale (autoturisme si alte mijloce de transport, utilaje si echipamente) pentru credite ce depasesc această valoare
Pană in prezent, peste 20.000 de Intreprinderi Mici și Mijlocii au accesat creditele rapide oferite de Banca Transilvania.
Lansarea periodică, o data la trei luni, pana la sfarsitul anului 2007, a cate unui produs nou, inovator dedicat exclusiv IMM-urilor, subliniaza dorinta bancii de a sprijini activ spiritul antreprenorial local.Pentru a raspunde solicitarilor dumneavoastra, cei peste 300 de membri ai echipei de specialiști IMM, va asteapta in cele peste 300 de unitați din intreaga țară.
CREDITE ACCESATE DE IMM-URI SI PERSOANE FIZICE IN COMPARAȚIE CU O ALTĂ BANCĂ
CAPITOLUL III
CREDITUL PRODUS BANCAR PRINCIPAL
3.1 Conținutul creditului
Creditul bancar este acordat de către bănci persoanelor fizice si juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fară inscrisuri, cu garanții reale sau fara pe obiecte ale creditării sau global.
Creditul este datoria reală sau potentială:
reală – cand debitorul foloseste creditul, de exemplu, pentru a face plati sau pentru a reesalona platile pe care, altfel, ar trebui sa le faca;
potentială – cand s-a aprobat un credit, dar debitorul inca nu l-a folosit.
Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu:
-Obligațiuni;
-Imprumutul contra efecte de comert sau bilete la ordin;
-Linii de credit;
-Imprumuturi de la banca;
-Descoperit de cont;
-Reesalonarea plăților.
Creditul este acordat de bancă, in calitate de creditor si este incasat de debitor, care poate fi o societate comercială sau persoană fizică.
CE ESTE ANALIZA CREDITULUI?
Scopul analizei creditului este reprezentat de evitarea pierderilor din profit, sau in afaceri din cauza datoriilor nerecuperabile, adica din cauza acordarii de credite unor clienti care nu rambursează datoria, sau din cauza neacordarii de credite unor clienți potențiali buni.
In opinia oamenilor de știința care s-au ocupat de-a lungul anilor de studiul fenomenului creditării, intrebările esențiale la care este indicat să se gandească analistul de credite sunt:
1. Doreste banca mea să facă afaceri cu acest solicitant de credit?
Această intrebare trimite la o apreciere a caracterului si a reputatiei respectivului solicitant .
2. Trebuie ca banca mea să facă afaceri cu acest solicitant?
Aceasta necesita o evaluare a calitatilor sale ca om de afaceri sau de manager.
3. Cat de mare sa fie creditul de care are nevoie solicitantul (si nu cat ar dori el)?
Aceasta necesita o evaluare a scopului si modului de utilizare a creditului.
4. Poate societatea comercială să ramburseze imprumutul?
Aceasta necesita o evaluare a fluxului de numerar viitor al societății comerciale, precum si a riscului creditului.
5. Ca ultima posibilitate, din ce alte surse poate fi rambursat creditul, in cazul in care societatea comerciala nu va putea să facă acest lucru?
Aceasta necesita o evaluare a garanției.
Datorită nivelului inalt al indatorarii raportate la capitalul băncii, constituirea creditului nu admite erori. Intregul personal din sistemul de gestionare a creditelor si mai ales analiștii de credite trebuie sa acționeze conform celor mai inalte standarde.
Dacă deprinderile profesionale si tehnicile nu au la baza o cultura serioasă privind creditele, nu vor putea fi evitate, in cazul luarii deciziei de creditare, capcanele obisnuite.
O banca poate deveni rapid neprofitabila sau chiar insolvabila, ca urmare a unor decizii necorespunzatoare privind creditele, care au ca rezultat active neperformanțe.
Sistemul de gestionare al creditelor pune accentul pe analiza profesionala a cererilor pentru credite si determinarea solvabilitatii.
SOLVABILITATEA
Analiza solvabilitatii are trei functii importante:
-să contribuie la dezvoltarea intreprinderii prin gasirea unor clienti solvabili;
-să evalueze cererile pentru noi credite;
-să ajute debitorii existenti să iți mentina sau să iși imbunătatească solvabilitatea.
Analiza sistematică și obiectiva a solvabilitații are trei elemente principale:
1. Folosirea unor concepte contabile obiective si intelese de cat mai multi oameni, pentru:
-a elimina riscurile excesive si necuantificate care il afectează pe creditor;
-a stabili condiții de creditare realiste pe baza fluxului de lichiditati actual;
-a evalua și a ințelege care este solvabilitatea clientului;
-a permite creditorului să stabilească termene pentru credite pe baza evaluarii riscurilor la zi.
2. O analiză financiară comprehensiva care cuprinde:
-analiza performantelor financiare, a indatorării si alichidităților clientului;
-identificarea si interpretarea tendintelor financiare ale intreprinderii clientului;
-un raport realist intre valoarea creditului si fluxul de lichidități al clientului;
-structurarea facilităților de creditare pentru a realiza o corelare intre necesitatile intreprinderii clientului si intrările si iesirile de lichidități.
3. Folosirea tehnicilor consacrate pentru identificarea si evaluarea riscurilor, precum si pentru evaluarea si organizarea facilitatilor de creditare, si anume:
-o forma comuna de organizare a sistemului de informatii financiare pentru a face analiza mai usoara;
-o analiza standard a indicatorilor financiari si a tendintelor;
-un sistem de corelare directa a valorii si atermenelor creditelor cu nevoile actuale ale clientului si proiectiile fluxului de lichiditati;
-o structura pentru credite care să protejeze banca impotriva riscurilor principale si care să stabilească o corelatie intre intrarile si iesirile posibile de lichiditati.
B. INDICATORII FINANCIARI
Indicatorii financiari sunt instrumente utile pentru compararea performantelor firmelor concurente din cadrul aceleiasi industrii.Acesti indicatori ajuta analistii de credite să aprecieze solvabilitatea clientului.
Cei patru indicatori esentiali in determinarea gradului de solvabilitate al unui potential client sunt:
– 1.RENTABILITATE;
– 2.EFICIENȚĂ;
– 3.INDATORARE;
– 4.LICHIDITATE.
Cele patru tipuri esențiale de indicatori enumerați mai sus reunesc in acelasi cadru financiar masura in care o societate a realizat vanzări ce depasesc costul activitatii respective, eficienta unei societati comerciale in administrarea resurselor si a activitatilor sale, masura in care fondurile folosite de o societate comerciala provin de la creditori si nu de la proprietarii sai (indatorarea reprezinta un indicator principal al capacitatii societatii comerciale de a face fata unor situatii dificile si de a absorbi pierderile), lichiditatile si alte active de care dispune o societate comerciala pentru indeplinirea obligatiilor sale, inclusiv plata dobanzii si a creantei.
De remarcat este faptul ca indicatorii financiari sunt extrem de importanți pentru analiza eficienta a cresitelor. In acest context nu trebuie să uitam ca indicatorii sunt siguri numai daca situatiile financiare din care sunt preluati sunt sigure. In acelasi timp, indicatorii sunt foarte utili daca sunt luati in considerare in ansamblul lor si nu izolat, precum si indicatorii suplimentari din cadrul fiecarei “familii” mai sus mentionate.
Folosirea unui singur indicator, izolat de ceilalți, poate duce la erori; Indicatorii multipli ajută, in mod normal, la identificarea tendințelor, care sunt factori importanți pentru determinarea solvabilității.
– RENTABILITATEA – Reprezinta masura in care o societate comerciala realizeaza vanzari care depasesc costul activitatilor.
– EFICIENȚĂ – Reprezintă eficacitatea unei societăți comerciale in ceea ce privește administrarea resurselor și conducerea activităților.
-INDATORAREA – Reprezintă masura in care fondurile folosite de o societate comercială sunt asigurate de creditori și nu de proprietari.
-LICHIDITAEA – Reprezinta numerarul si alte active la dispozitia societatii comerciale pentru a-si indeplini obligatiile, iclusiv plata dobanzii pentru imprumuturile acordate de creditori.
C. ANALIZA SOLVABILITĂȚII
Nu putem lua o decizie pertinentă in legatură cu creditele, fara a avea date sigure privind toate aspectele importante ale cererii pentru credite. Trebuie spus solicititantului de credite ca isi poate susține cauza in mod corespunzator prin oferirea unor informații exacte si cuprinzătoare, mai ales despre activitatea economică a solicitantului.
Unii creditori cer solicitantului sa completeze propriile lor formulare-tip de cerere pentru credite:
-indiferent de forma in care sunt transmise datele, analistul de credite trebuie sa discute acest lucru cu un reprezentant autorizat al societatii comerciale;
-discutiile ofera posibilitatea clarificării datelor incerte si a obținerii datelor de baza pentru cererea de credite;
-cel care face investigațiile trebuie sa prezinte solicitantului procedura de analiză a creditelor folosită de creditor si sa indice acestuia timpul necesar pentru parcurgerea ei.
Datele trebuie sa fie:
-suficiente pentru a oferi o imagine clara a performanțelor financiare și a stării financiare a solicitantului;
-comprehensive, datele parțiale pot duce la erori;
-oneste si fara greseli; dacă este posibil, cererea va fi insoțita de evidente expertizate contabil;
-destul de recente pentru a indica punctele forte si slabe ale solicitantului in prezent.
Culegerea de date este uneori dificilă.
S-ar putea ca standardele contabile locale sa nu vină in sprijinul unei analize detaliate a stării financiare a solicitantului.
Performanțele conducerii ar putea fi afectate de exercitarea unor presiuni politice și comerciale nedetectabile la prima vedere;
-de exemplu, in zone caracterizate prin cronicizarea lipsurilor in aprovizionare “managerii buni” au căutat in mod constant să mentină stocuri mari.
Acoperirea garanției oferite de solicitant ar putea fi greu de apreciat;
-ar putea fi o problema determinarea valorii sale reale sau stabilirea cu certitudine dacă revendicarea dreptului de proprietate de către client este valabilă.
In unele zone ar putea fi greu sau imposibil de obținut date istorice exacte si relevante. Oricare ar fi problemele, creditorii nu pot să aprecieze solvabilitatea, dacă lipsesc date esențiale.Atitudinea cooperanta a solicitantului in aceasta fază ofera primele elemente in ceea ce privește calitatea sa ca debitor.
DATE DE BAZA
Analiza nu este posibila fara date.
Mai jos vom arăta datele necesare și identificarea surselor de date. Patru grupe de date formează baza analizei solvabilității:
1.Calitatea conducerii:
-competența, integritatea si reputația persoanelor care conduc intreprinderea care solicită credite; punctele slabe ale acestei fundamentari pot afecta nu numai capacitatea solicitantului de a rambursa un imprumut, ci și perspectivele creditorului de a incasa garanția;
2.Dinamica industriei:
-mediul in care evoluează industria careia apartine solicitantului, precum și competitivitatea solicitantului in cadrul acestei industrii; o industrie cu probleme poate crea dificultăți solicitantului, chiar dacă in prezent este prosper si mai ales dacă competitivitatea sa este deja slabă;
3. Starea financiară:
– capacitatea solicitantului de a plăti datoria prin:
-crearea unor lichidități suficiente și/sau
-recurgerea la resursele existente pentru a obtine lichidități.
-capacitatea clientului de a plăți dobanda este reflectată de lichiditate rentabilitate;
4. Garanția:
Valoarea neta de lichidare a garantiei debitorului si in ce masura aceasta se afla sub controlul creditorului; perspectivele reduse de incasare a garantiei inseamnă că banca va avea probleme cu convertirea garantiei in numerar pentru a incasa valoarea datoriei.
Perspectivele reduse de incasare a garanției inseamnă ca banca va avea probleme cu convertirea garantiei in numerar pentru a incasa valoarea datoriei.
EVALUAREA RISCURILOR
Procesul prezentat, rareori asigura toate informatiile de care are nevoie analistul si va pune la dispoziție cele mai bune si mai complete date. Acesta este materialul cu care lucreaza analistul pentru a formula recomandarea de acordare a creditului.
Unele firme mai primesc cotări ale creditelor de la agenții de evaluare a creditelor.
Constatarea analistului ca solicitantul este solvabil inseamna că, in principiu, creditorul este gata să accepte ca societatea comercială să-i devină client. Cat de mare va fi creditul si care sunt termenii de acordare sunt două chestiuni care depind de suma necesară clientului si de capacitatea acestuia de a plati datoria. Proiectiile fluxului de lichidități oferă informatii pentru ambele.
TERMENI DE ACORDARE A CREDITULUI
După stabilirea sumei necesare, analistul de credite recomandă structura creditului, adica “parametrii” sau termenii pe baza cărora va fi acordat creditul.
Structura creditului contine sapte elemente:
1.- suma;
2.- programul de rambursare;
3.- prezentarea de rapoarte;
4.- garanția;
5.- documentația;
6.- pretul;
7.- clauze.
Modificarea unuia dintre aceste elemente presupune, deseori, modificarea altuia sau a mai multora:
-structura creditului reflecta cota de risc a clientului, necesarul de credite, rata dobanzilor pe piața și cresterile si diminuarile fluxului anticipat de lichidități al clientului;
-“intarirea” unuia dintre aceste elemente poate fi compensata prin “atenuarea” altuia.
1. SUMA
Suma este stabilita prin proiectiile facute de analist pentru necesarul de credite si poate fi diferita de suma initiala a solicitantului.
De obicei, suma va acoperi necesarul de credite, inclusiv dobanda pentru datoria suplimentara.
Pentru a reduce indatorarea, unui nou client i se poate oferi mai puțin decat suma respectiva si se va cere sa reduca dividendele pentru a compensa lipsa.
O parte din această sumă ar putea reprezenta asa numita “facilitate a fondurilor neeliberate” adica o suma disponibila pentru cheltuieli ulterioare.
In mod normal, creditorii incaseaza o taxa pentru partea neutilizata din linia de credite, pe langa dobanda pentru partea care a fost cheltuita.
De fapt, creditorul poate acorda o parte din sumă sau intreaga sumă sub forma de “linie de creditare”, o suma aprobata initial pentru imprumut si care poate fi folosită sau nu de client.
2. PROGRAMUL DE RAMBURSARE
Proiecțiile fluxului de lichiditati arată capacitatea debitorului de a rambursa creditul.
In mod normal, creditorul nu trebuie sa ceară o rambursare mai rapida decat permite fluxul de lichiditati.
Dar nu este necesară o perioadă lungă de rambursare, daca acest lucru permite creditorului să acumuleze un excedent de lichidități.
Programul de rambursare trebuie să arate in ce scop va fi folosit creditul.
Achiziționarea sau constituirea unui activ fix necesită, de obicei, o perioada lungă de rambursare.
Din punctul de vedere al creditorului, rambursarea in intregime si la timp a unui imprumut este dovada cea mai sigură că aprobarea imprumutului a fost justificată.
3. PREZENTAREA DE RAPOARTE
Creditorii solicită din partea debitorilor rapoarte periodice pentru supravegherea situatiei, pentru siguranta proprie.
Prezentarea de rapoarte face parte din acordul pentru credite, iar neprezentarea rapoartelor necesare la timp este considerată, in mod normal, ca o nerespectare a conditiilor contractuale.
Exemplu de rapoarte:
-transmiterea la timp a situatiilor financiare (trimestrial, fara verificare contabilă si anual, cu verificare contabilă);
-rapoarte prompte privind acțiunile si evenimentele care ar putea afecta performantele creditorului stabilite prin clauzele acordului de creditare, cum ar fi menținerea sau realizarea unor indicatori de lichiditate minima sau de indatorare maxima, acțiunile legale impotriva societății comerciale, incapacitatea de a atinge obiectivele specifice;
-rapoarte prompte privind orice situatie care ar afecta datele de fundamentare a solvabilității, pe baza cărora a fost aprobat creditul.
4. GARANȚIA
Garanția este “plasa de siguranța” a creditorului, in cazul in care debitorul nu poate sa isi plateasca datoria in intregime si la timp. Toate elementele date ca garanție trebuie enumerate, fie ca acestea sunt active controlate de cel care primește imprumutul, fie garanții din partea unor terți. Exista două tipuri principale de garanție:
a. -drept constituit legal in favoarea creditorului privind un activ sau mai multe in posesia sau sub controlul debitorului;
-o sarcină poate fi specifica, de exemplu, o ipotecă asupra unei cladiri sau un sechestru asupra unui utilaj;
-sau poate fi generală, de exemplu, o sarcină variabilă asupra activelor curente ale debitorului.
b. -garanție din partea unui tert (“garant”) in favoarea debitorului, adica obligația legala din partea garantului de a achita datoria creditorului, daca debitorul nu se achita de datorie.
5. DOCUMENTATIA
Majoritatea creditelor au la baza un acord sau mai multe:
-acordul de aprobare a creditelor (sau de imprumut) este principalul document care contine toate termenele si conditiile acceptate de debitor sau de creditor;
-acordul pentru garantie dintre girant si creditor stabileste garantia legala pentru obligatia debitorului;
-poate exista un acord suplimentar sau mai multe privind chestiunile specifice, fără de care creditul nu ar deveni efectiv, de exemplu, un acord de garantare a unei licențe fără de care nu s-ar putea realiza fluxul de lichidități din proiecții.
6. PRETUL
Costul unui credit constă din dobandă si taxe:
Dobanda se plateste la intervale de timp stabilite (de exemplu, lunar, trimestrial, anual) la incheierea bilanțului pentru restul de imprumut din perioada pentru care se plateste dobanda.
-rata dobanzii este deseori exprimata prin rata de baza plus o prima de risc.
Exista mai multe tipuri de taxe. De exemplu:
-taxa de angajare a creditului este deseori perceputa pentru partea nefolosită dintr-o linie de credit aprobată (dobanda se plateste pentru partea folosita);
-taxa de evaluare pentru a acoperi costul activității analistului de credite;
-taxa de supraveghere anuală, pentru a acoperi costul supravegherii creditului;
-un creditor care depune eforturi pentru obținerea unui credit mare din partea unor organisme financiare, va percepe o taxa pentru tranzactii si/sau o taxa preliminara pentru costul unor asemenea activitati complexe.
In general, dobanda acopera, in cazul creditorului, costurile legate de banii destinați creditarii, riscul creditului si marja de profit; taxele sunt o alta sursa de profit si pot include sumele destinate rambursarii costurilor creditorului.
De obicei creditorii nu calculeaza exact costurile pentru evaluarea si aprobarea unei anume cereri pentru credit, ci percep o suma fixa sau un procentaj din valoarea creditului(sau amandoua).
7. CLAUZE SPECIALE
Multe acorduri pentru aprobarea de credite impun debitorului anumite obligatii sau restrictii. Acestea reduc riscul pentru creditor.
De exemplu:
-debitorul trebuie sa respecte condițiile legate de lichiditatea minimă, de indicatorii privind acoperirea dobanzii pentru imprumut si/sau indatorarea maxima, atat timp cat mai ramane o parte din credit;
-plata dividendelor poate fi condiționată de verificarea lichidității sau poate fi interzisă atat timp cat mai ramane o parte din credit;
-debitorul nu poate acorda drepturi preferențiale altor creditori sau nu are dreptul să angajeze alte credite fară acordul creditorului.
3.2 Tipuri de credit
-Persoane juridice-
Credit pentru IMM-uri 1 ORA
Banca Transilvania va propune credite pentru IMM-uri, noi solutii de finanțare pentru IMM-uri, pentru firma Dumneavoastra, solutii menite sa raspundă nevoilor de capital de lucru si programelor investitionale pe care le aveți in vedere.
Pachetul de produse Credit 1 Ora pentru IMM este special conceput pentru a veni in intampinarea așteptărilor firmelor care doresc acces rapid si simplificat la suport financiar din partea băncii.
O data cu lansarea pachetului Credit 1 Ora pentru IMM, Banca Transilvania si-a asumat public angajamentul de a lansa periodic produse noi, nebirocratice, concepute impreuna cu clienții nostri, care vor respecta trei reguli de bază: vor fi simple, rapide si inovatoare.
Pachetul 1 Ora Credite pentru IMM-uri, unic pe piata bancară din Romania, este construit pe două linii principale:
• Credit pentru capital de lucru , FARA GARANȚII MATERIALE
Cu valoare maxima de 30.000 RON, rambursarea creditului se face integral la scadență, lunar platindu-se doar dobanda. Durata finantarii este de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii la scadența.
• Credit pentru investiții, FĂRĂ APORT PROPRIU DIN PARTEA COMPANIEI
Se acorda in valoare maxima de 100.000 RON, pe termen de 5 ani si cu o perioada de gratie de maxim 3 luni, avand ca si destinatie achizitionarea de mijloace fixe
Avantajul creditului pentru investitii este faptul ca se solicita drept garantie doar obiectul achizitionat, Banca Transilvania finanțand valoarea integrala a bunului care face obiectul investiției
Conditii necesare in vederea obtinerii creditului:
• Perioada minimă de functionare a companiei de 12 luni;
• Conform ultimului bilanț contabil (semestrial sau anual) evoluția cifrei de afaceri a imprumutatului este pozitivă (CA la finele perioadei de raportare fata de CA la perioada precedenta);
• Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual) imprumutatul inregistreaza profit din exploatare;
• Imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni si nu este in interdicție de a emite cecuri bancare;
• La creditele contractate in ultimele 12 luni figurează in CRB cu serviciul datoriei A;
• Compania este stabilă financiar.
Credit pentru IMM-uri START UP
Banca Transilvania, una din cele mai dinamice bănci romanești, a lansat primul credit bancar din Romania destinat inceperii unei afaceri. Dorinta băncii de a sprijini activ spiritul intreprinzator local a dus la crearea acestui produs bancar nou, prin care orice idee viabila de afaceri poate deveni realitate, si anume: creditul Start-Up de la Banca Transilvania.
Creditul Start-Up este al treilea produs destinat exclusiv IMM-urilor lansat de Banca Transilvania.
Prin creditul Start-Up, Banca Transilvania iti cultiva spiritul intreprinzator și iți finanțeaza din prima zi investițiile necesare.
Caracteristicile creditului Start-Up pentru IMM:
Creditul Start-Up este destinat investitiilor necesare firmelor nou inființate, dar si a celor care functioneaza de nu mai mult de 6 luni. Noul intreprinzator trebuie să acopere doar 25% din valoarea investitiei care se poate ridica pana la 35.000 RON. In varianta Start-Up Plus, valoarea finantarii se poate ridica chiar pană la 85.000 RON. Pentru a sustine cu adevarat nou-infiintata afacere, Banca Transilvania acordă o perioadă de gratie pentru rambursarea creditului de pana la 6 luni, intreaga perioadă de rambursare putand ajunge pană la 5 ani.
Pe langa finantare, noile afaceri primesc si consultanță in ce priveste realizarea planului de afaceri, aceasta impreună cu un chestionar preliminar de analiză a potențialului noii idei fiind o confirmare in plus a dorinței Bancii Transilvania de a deveni principalul sustinator al intreprinderilor mici si mijlocii.
Creditul poate fi acodat si utilizat pentru oricare dintre cheltuielile necesare demararii afacerii finanțate, atat pentru investiții cat și/sau numai pentru capital de lucru, conform planului de afaceri prezentat.
Creditul pentru IMM-uri cu dobanda 0%
Banca Transilvania reconfirmă angajamentul fatăde clientii sai, intreprinderi mici și mijlocii, de a lansa periodic produse inovative care să raspunda prompt nevoilor acestei categorii de intreprinzatori romani. Astfel Banca Transilvania lanseaza in premieră absolută pe piata bancară romaneasca Primul Credit pentru IMM-uri, cu dobanda 0%, credit destinat acoperirii varfurilor de plați pe termen scurt.
Prin caracterisiticile sale, Creditul pentru IMM-uri cu dobanda 0% face parte din categoria Credite rapide pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, categorie care cuprinde si pachetul Credite 1 ORA – Capital de lucru, fără garanții materiale, respectiv cel pentru Investitii, fără aport propriu.
Principalul avantaj al acestui produs este dobanda 0%, singurele costuri fiind comisionul de analiză si un comision de administrare lunar de 1% din valoarea creditului. Aceste conditii sunt valabile atata timp cat clientți returneaza creditul in ultima zi a lunii, urmand ca acesta sa le fie pus la dispozitie din nou, automat, in dimineata urmatoare. Un alt avantaj incontestabil al produsului este ca pentru acordarea acestui tip de credit NU se solicită garanții materiale.
Valoarea finanțării este de maximum 35.000 RON, dar nu mai mult de valoarea cifrei de afaceri medie lunară.
Creditul se acordă pe o durată de 12 luni, urmand a fi prelungit la scadentă (in cazul indeplinirii criteriilor de eligibilitate).
-Conditii necesare in vederea obținerii creditului:-
• Compania functioneaza de minimum 12 luni;
• Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual), evolutia cifrei de afaceri a imprumutatului este pozitiva;
• Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual), compania inregistreaza profit din exploatare;
• Imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni si nu este in interdicție de a emite cecuri bancare;
• La creditele comntractate in ultimele 12 luni figurează in CRB cu serviciul datoriei A (nu inregistrează restanțe mai vechi de 15 zile);
• Compania este stabilă financiar.
Credit pentru IMM-uri Scontare 100%
Banca Transilvania va propune noi solutii de finantare pentru firma Dumneavoastra, lansand primul produs de scontare 100 % din Romania, destinat Intreprinderilor Mici și Mijlocii. Dorinta bancii de a sprijini activ spiritul intreprinzator local a fost motivul pentru care a fost creat acest produs bancar inovativ.
Astfel, Banca Transilvania isi respecta angajamentul public fată de clienșii săi de a lansa periodic, o data la trei luni, produse noi, inovatoare si nebirocratice, care sa respecte cele două reguli de baza: rapiditatea si accesibilitatea, produse dedicate exclusiv IMM – urilor.
Avantajul major este faptul ca orice Intreprindere Mică și Mijlocie are posibilitatea de a transforma in bani, in proportie de, inainte de scadenta, biletele la ordin sau cecurile primite de la clientii sai. Noul produs este destinat companiilor care au nevoie de resurse financiare pentru desfașurarea și cresterea activității lor curente.
Valoarea finanțării este de pana la 35.000 RON, dar nu mai mult de valoarea cifrei de afaceri medie lunară. Creditul poate fi acordat pe termen de pana la 12 luni.
-Conditii necesare in vederea obținerii creditului: –
Compania funcționează de minimum 12 luni;
Evolutia cifrei de afaceri a companiei este pozitivă (conform ultimului bilanț contabil semestrial sau anual);
Compania inregistreaza profit din exploatare (conform ultimului bilant contabil semestrial sau anual);
Solicitantul nu a fost inregistrat in Centrala Incidentelor de Plăți cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni si nu este in interdictie de a emite cecuri bancare;
Pentru creditele contractate in ultimele 12 luni figurează in Centrala Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A;
Compania este stabilă financiar;
Compania primeste instrumente de plată de la emitenti care nu au figurat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 12 luni si nu sunt in interdictie de a emite cecuri bancare.
Credit de două ori cat casa – pentru nevoi diverse
Antreprenorii romani au inca un motiv de a alege Banca Transilvania ca partener al cresterii afacerilor, pentru implinirea aspiratiilor pe care le au.
Creditul de doua ori cat casa – pentru nevoi diverse, este cel de-al noualea produs destinat IMM-urilor, parte a programului bancii dedicat micilor intreprinzători.
Ca noutate, creditul este adresat atat IMM-urilor, cat si persoanelor fizice. Punctul forte al produsului este faptul ca valoarea creditului ajunge pană la de două ori valoarea proprietăților imobiliare aduse in garanție, in conditile in care, in practica bancară curentă, pentru un astfel de credit garanțiile depasesc valoarea acestuia.
Cu ajutorul Creditului de doua ori cat casa poate fi acoperit necesarul de resurse suplimentare de capital al micilor intreprinzatori, precum si nevoile de finantare ale persoanelor fizice. Limita maxima a sumei creditate este de 200.000 EUR sau echivalentul in lei, iar creditul poate fi acordat pe o perioada de pana la 20 de ani. Insa, valoarea neacoperita de garanțiile imobiliare nu poate fi mai mare de 75.000 EUR.
Puteti beneficia de Creditul de două ori cat casa indeplinind urmatoarele conditii minime de eligibilitate:
firma functionează de cel putin 24 de luni
conform ultimului bilant contabil, evolutia cifrei de afaceri a firmei este pozitivă
compania inregistrează profit din exploatare conform ultimului bilanț contabil
imprumutatul nu a fost inregistrat in Centrala Incidentelor de Plăti cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni si nu este in interdictie de a emite cecuri bancare
la creditele contractate in ultimele 12 luni figurează in Centrala Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A
compania este stabilă financiar.
Proprietati imobiliare pe firma. Credit fara avans
Sustinem spiritul antreprenorial romanesc, lansand Produsul nr. 8 din seria dedicată intreprinzatorilor, creditul imobiliar Proprietati imobiliare pe firma. Credit fără avans. O propunere puternica si oportuna pentru fimele care doresc sa faca o investiție imobiliară.
De ce puternică? Pentru ca este un credit imobiliar fără avans, a carui perioadă de rambursare se intinde pe 15 ani. Prin aceste caracteristici Produsul nr. 8 reprezintă o noutate pe piata bancară romanească.
De ce oportună? Pentru ca noi credem in viitor. Suntem o banca cu oameni optimisti pentru clienți optimisti. Profitam de oportunitati care uneori nu mai apar si a doua oara si credem ca intreprinzatorii romani ar trebui să faca la fel. Investind in proprietăți imobiliare intreprinzatorii romani au sanse mari sa caștige. La fel si noi.
Creditul imobiliar Proprietati imobiliare pe firmă. Credit fara avans este un produs de creditare destinat achizitionarii de proprietati imobiliare cum ar fi: locuinte de serviciu, sedii de birouri – inclusiv cabinete medicale, notariale, spatii comerciale, terenuri intravilane.
Prin noul produs, banca susține dezvoltarea afacerilor intreprinzatorilor romani, acoperind o cerinta de finantare pentru destinatii imobiliare. A fi proprietarul unui sediu nou, a unui teren pe care ulterior se va construi – sunt elemente importante pentru stabilitatea si dezvoltarea unei afaceri. Toate acestea pot fi realizate prin contractarea creditului imobiliar Proprietati imobiliare pe firma.
Credit fără avans de la Banca Transilvania.
Suma maximă acordata de Banca Transilvania pentru contractarea acestui produs este de 200.000 EUR (sau echivalent RON).
Produsul 8, lansat de Banca Transilvania, este dedicat intreprinzatorilor romani, atat societăților comerciale, cat si persoanelor fizice autorizate. Făcand parte din familia creditelor rapide, clientii primesc un raspuns in numai cateva ore.
Contractarea produsului Proprietăți imobiliare pe firma. Credit fără avans presupune indeplinirea catorva conditii minime de eligibilitate:
evolutia cifrei de afaceri a firmei este pozitiva, conform ultimului bilant contabil;
compania inregistreaza profit din exploatare, conform ultimului bilant contabil;
imprumutatul nu a fost inregistrat in Centrala Incidentelor de Plați cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni și nu este in interdictie de a emite cecuri bancare;
la creditele contractate in ultimele 12 luni figureaza in Centrala Riscurilor Bancare cu serviciul datoriei A;
compania este stabila financiar.
Credite micro pentru IMM-uri
Aceste facilitati de credit se acorda microcompaniilor si IMM-urilor, care au o cifra de afaceri anuală de maxim 1,5 milioane RON.
Creditele micro sunt acele credite care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
-valoarea acestora este de pană la 50.000 EUR sau echivalentul sumei in USD/RON
-sunt garantate cu girant persoană fizică pana la o valoare maxima de 2.000 EUR si cu garantii imobiliare si materiale (autoturisme si alte mijloce de transport, utilaje si echipamente) pentru credite ce depasesc această valoare
Tipuri de credite:
-Linii de credit pentru activitati curente
-Credite pentru constituire de stocuri si/sau plata furnizorilor
-Scrisori de Garantie Bancara
-Credite de investitii
Pentru liniile de credit si creditele pentru capital de lucru perioada maxima de creditare este de 12 luni.
In ceea ce priveste creditele de investitii, termenul maxim de acordare este de 60 de luni.
3.3 Structura, nivel, dinamica creditului la
Banca Transilvania
In anul 2006 Banca Transilvania a inregistrat o crestere accelerată, devenind astfel si o banca comerciala de retail puternica.
Principalele obiective au fost:
– Dezvoltarea afacerii prin infiintarea a peste 50 de noi unitati ; la sfarsitul anului 2006 reteaua Bancii Transilvania a ajuns la 215 unitați prin deschiderea a inca 100 unitați;
– Extindere geografica in Moldova si Bucuresti : s-au inființat in anul 2006 24 unitati in Moldova si 10 in Bucuresti;
– Investitii realizate : 17 mil EUR (154.5% crestere fata de 2005);
– Atragere de noi finanțări in valuta , prin contractarea de imprumuturi pe termen lung de la banci si institutii financiare;
– Introducerea sistemului de decontare electronica Transfond, pentru operatiuni interbancare efectuate pe plan national;
– Realizarea actiunii de denominare a monedei nationale la nivel BT ;
– Implementarea sistemului Carduri – online;
– Dezvoltarea Grupului financiar BT prin investiții de capital.
In privinta activelor totale, tinta bancii pentru anul 2006 a fost realizarea unui nivel al activelor de 3.900 milioane RON (1 mld EUR), in conditiile unui indice de inflatie de 7 %.
Fata de prevederile BVC activele au fost realizate in proporție de 126 % , respectiv 1.35 md EUR (conform unui indice de inflație realizat de 8,64 %);
Pe elementele componente se constată realizarea si depasirea nivelului propus.
EVOLUTIA BAZEI DE CLIENTI
La plasamente clientelă , s-a realizat o depășire de 129 % fata de nivelul propus, iar la poziția participații s-a depasit nivelul propus, la 31.12.2006 realizandu-se in proportie de 136 %.
In ceea ce privește expunerea pe credite s-a urmarit o dispersie a portofoliului de credite astfel:
– pe tipuri de clienti :
61,44 % persoane juridice;38,56 % persoane fizice
– pe tipuri de moneda:
58% in lei ;42% in valută
– pe domenii de activitate:
18 % Comerț;
23 % Producție (industrie);
16 % Servicii;
39 % Populație; 4 % alte ;
– pe termene de scadență:
41 % termen scurt;30 % termen mediu; 29 % termen lung;
Provizioanele constituite pentru acoperirea riscului de credit , existent in sold la 31.12.2006, reprezinta 0,92 % din valoarea creditelor, ceea ce denota un portofoliu de credite acceptabil si bine gestionat.
Realizarea indicatorilor planificati prin BVC se prezinta astfel:
Comparativ cu realizările anului 2005, la finele anului 2006 Banca Transilvania inregistrează o creștere a activelor de 1,89 ori.
In aceeasi perioadă sistemul bancar inregistrează o crestere a activelor de 1,42 ori.
Cota de piață Băncii Transilvania din punct de vedere al activelor a crescut, ajungănd la 3.9%.
Evoluția structurilor bilanțiere realizate in 2005 si 2006 se prezintă astfel :
Din punct de vedere al activelor totale, al plasamentelor in credite si a resurselor atrase, pozitia bancii in cadrul sistemului bancar are un trend crescător, prezentata grafic:
Contul de profit si pierderi:
Realizarea veniturilor, cheltuielilor si a profitului in anul 2006, pe elemente componente, comparativ cu anul 2005 si cu prevederile din BVC se prezintă astfel:
Veniturile au crescut față de anul 2005 de 1,58 ori, atingand nivelul de 387.11 milioane RON, iar prevederile bugetare au fost realizate in proportie de 113 %. In anul 2006 a crescut ponderea veniturilor nete din dobinzi in totalul venituri la 47,47 %, inregistrind o crestere de 1,59 ori fată de anul trecut. Contribuția veniturilor nete din titluri de stat a crescut față de prevederi cu 115 %.
In anul 2006 ca urmarea aplicării IAS 18, comisioanele incasate la instrumentarea creditelor au fost eșalonate pe durata creditelor, rezultand o influență neta in minus pe contul de profit si pierdere de 28,434 mii RON.
Cheltuielile totale realizate in anul 2006 insumează 241.91 milioane RON, fiind de 1,49 ori mai mari decit cele din anul precedent. Prevederile bugetare au fost depasșite cu 3 %.
Cresterea numărului de unitati puse in funcțiune in anul 2006au contribuit la cresterea cheltuielilor de exploatare, a celor cu personalul si a cheltuielilor cu amortizarea față de anul pecedent.
S-au efectuat cheltuieli cu sponsorizarile in suma de 1,663 mii RON, utilizand facilitatea prevazută Legea 571/2003, facilitate de care Consiliul de Administrație iși propune sa beneficieze si in anul 2007.
Informații privind evoluția probabilă a băncii in anul 2007:
Anul 2007 va fi anul creșterii CALITĂȚII :
Obiective calitative in 2007:
• Adresarea riscului operational;
• Diminuarea riscului creditelor neperformante;
• Creșterea randamentului la operațiunile de colectare;
• Vom investi in NOI, in :
CALITATE
PROCESARE
DISTRIBUȚIE
PROFESIONALISM;
• Formarea unei echipe “CTC” la nivelul Centralei (cu un consultant extern ca si manager de proiect) si al sucursalelor:
• Cresterea bugetului pentru training la 700 mii EUR , imbunatățirea activității Academiei BT +MENTORING;
• BM 7 + 7 caractere;
• Imbunătățirea sistemului de carduri: TP Gold + Oracle 10G;
• Utilizarea eficientă a bazei de date Oracle : Informații / Rapoarte ;
• Automatizarea procesării (administrare credite) + produse Direct Debit
• Imbunătățirea extraselor de cont;
• Call Centre;
• Divizie noua in Centrala BT axată pe dezvoltarea vanzărilor și suport pentru agenții.
• Renovarea sucursalelor: Zalau / Iasi / Tg Mureș / Baia-Mare / Arad;
• Basel II – echipa de consultanți Ernst & Young.
Obiective cantitative pentru 2007:
• Total active: EUR 2 miliarde;
• Clienți activi: 100,000 p.j. si 800,000 p.f.;
• Carduri emise: 815,000;
• Total credite: EUR 1,250 mil.
Credite in RON 60%; in valuta 40%;
• Creșterea bugetului de investiții la EUR 30 mil;
• Unități: atingerea cifrei de 300 ;
• BT 24: 20,000 utilizatori;
• BT Ultra: 3,500 utilizatori.
• IMM: intenționăm sa ne crestem semnificativ cota de piată in acest segment; – să lansăm 4 produse adresate exclusiv acestui segment, continuand programul inceput anul trecut;
– deschiderea subsidiarei de factoring in care participăm cu 50% din capital
Politica in cadrul Grupului:
Vanzări incrucișate si integrarea la nivelul grupului pentru:
– resurse umane, marketing, risk management, aplicatii IT, contabilitate si raportare.
– consolidarea trimestrială a situațiilor financiare la nivelul grupului BT.
Contracte de finantare pe termen lung:
– Credit sindicalizat in valoare de EUR 75 milioane aranjat de Bank Austria si Citibank;
– Contractul cu Fondul german de investitii DEG – EUR 15 milioane pentru IMM-uri in scopul finantarii clientilor din sectorul privat ;
– Pentru a doua parte a anului vom reinitia discutii pentru a putea accesa alte linii de finantare pe termen lung care sa asigure resursele necesare in 2007.
Majorarea capitalului social:
– Planurile de crestere ale băncii necesita mai multe fonduri, inclusiv capital nou , pentru a ne situa in permanentă la un nivel prudent al ratei de adecvare a capitalului.
– Pe langă sursele de majorare din profitul net, propunem surse de majorare prin noi aporturi banesti ale actionarilor existenti, in suma de 35,509,950 RON .
– Propunem rascumpararea de actiuni ale bancii de pe piata de capital, in aplicarea prevederilor art 103-104 din Legea societatilor comerciale nr 31/1990-republicata, respectiv max 70,000,000 acțiuni, pentru cesionarea (preț de cesionare 0.35 RON/acțiune) către personalul societății prin instituirea unui program de fidelizare a salariaților.
– Consiliul de Administrație va propune acționarilor ca operațiunile de răscumparare a acțiunilor si alocare catre salariați, sa se deruleze pe perioada anilor 2007-2008.
Plan pentru 2007:
Bugetul de Investiții 2007
• Sucursale 8.296 mil. EUR
• Hardware 5.245 mil. EUR
• Software 1.974 mil. EUR
• Mașini 0.796 mil. EUR
• Diverse 0.691 mil. EUR
• Investiție Bucuresti 5.500 mil. EUR
• Amenajare clădire Romtelecom 2.500 mil. EUR
Investitiile Bancii 25.002 mil. EUR
-Subsidiare 4.000 mil. EUR
-Compania de Factoring SA 1.000 mil. EUR
Total investitii 30.002 mil. EUR
Propuneri privind Situația patrimonială si Contul de profit si pierderi: (Milioane RON)
In proiectarea indicatorilor pe anul 2007 s-a luat in considerare o inflatie de 6 %.
Ne propunem o crestere a activelor de peste 1,40 ori fată de nivelul inregistrat in 2006. In structura activelor, creditele vor avea o pondere de 62.50 %, adica o crestere de 1,46 ori. Activele fixe vor creste de 1,76 ori, iar ponderea lor in activele totale va fi de aprox. 4 %, iar participatiile vor detine o pondere de 1,32 % in total active.
In ceea ce privește structura pasivelor proiectate pe anul 2007 s-a avut in vedere o crestere a resurselor atrase de la clientela nebancara de 1,45 ori si va avea o pondere in total pasive de ~ 70%, o crestere a imprumuturilor pe termen lung de 1,1 ori, precum si o crestere a capitalurilor proprii de 1,50 ori.
Indicatorii de BVC pe anul 2007 pe care-i supunem aprobarii AGA sunt proiectati sa sustina obiectivele de afaceri propuse si sunt in corelatie cu normele specifice de prudenta si supraveghere bancara.
PROPUNERE DE MAJORARE A ACTIVELOR PE ANUL 2007
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITUL PE TERMEN SCURT LA BANCA TRANSILVANIA
4.1 Obiectul creditului pe termen scurt la Banca Transilvania, Sucursala Unirii, Agentia Mihai Bravu
CE ESTE O LINIE DE CREDIT?
Liniile de credit se pot acorda companiilor, in lei si valută,pentru.completarea capitalului de lucru necesar susținerii activității curente.
Nivelul aprobat al liniei de credit stabilește un plafon maxim de credit, în limita căruia se pot efectua acordări și rambursări succesive pe toată durata de valabilitate a facilitatii, cu condiția ca soldul debitor zilnic al contului de linie de credit să nu depășească nivelul maxim al plafonului aprobat.
1. Destinatia liniilor de credit
Destinația liniilor de credit este satisfacerea nevoilor curente de capital de lucru al societăților comerciale. Sumele trase din linia de credit nu se utilizează pentru plata dividende, plata datorii către asociati dacă hotararea de aprobare nu prevede astfel.
2. Condiții de acordare a liniilor de credit:
Pentru obținerea unei linii de credit, solicitanții trebuie să aibă încasãri și plãti cu caracter de frecventã.
3. Aprobarea liniei de credit
Aprobarea liniei de credit se face la nivelul sucursalelor sau centralei băncii, funcție de competențele de aprobare a creditelor stabilite de Comitetul de direcție al băncii.
4. Nivelul liniei de credit
Acesta va fi corelat cu necesarul de capital de lucru al companiei, cu ciclul financiar al acesteia si cu capacitatea de rambursare a imprumutatului.
5. Termenul de acordare a liniei de credit
Linia de credit nu poate fi acordata pe o perioada mai scurta de 1 luna si nici pe o perioada mai lunga de 12 luni.
6. Dobanzi si comisioane
Pentru liniile de credit acordate banca practică următoarele costuri:
a. Comision de analiză
b. Comision de gestiune
c. Dobandă
d. Comision de neutilizare
Determinarea nivelului acestora, a modului de calcul și percepere sunt prevăzute la capitolul I punctul 5.
Nivelul dobanzilor si comisioanelor poate fi negociat conform competentelor acordate de CM.
7. Garantarea liniei de credit se va realiza conform prevederilor politicilor de creditare specifice.
8. Analiza documentatiei de credit
In analiza documentatiei se va ține cont de cerintele generale de analiză enuntate anterior si de cele specifice solicitate prin referatul de credit. In cazul liniilor de credit se va da o importanța speciala analizei posturilor bilantiere ce privesc mijloacele si datoriile curente, a indicatorilor de lichiditate si rotatiile activității, a evolutiei fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment.
In referat se va menționa rezultatul consultării CIP, CRB.
Se utilizează modelul de referat de credit standard.
9. Utilizarea liniei de credit
Linia de credit trebuie utilizata in conformitate cu destinația aprobată.
Plățile dispuse de client se acoperă, cu prioritate, din disponibilitătile existente in contul curent al clientului plătitor. Pe măsura epuizării disponibilitătilor din contul curent, efectuarea plăților conform documentelor de plată vizate de analistul de credite/RM, inclusiv comisioanele aferente acestora, se realizează prin angajarea liniei de credit.
Virările de sume din linia de credit aprobată in contul curent al imprumutatului se pot face in toată perioada de valabilitate a liniei de credit, cu conditia ca soldul debitor al contului liniei de credit să nu depăsească plafonul aprobat.
10. Urmarirea respectarii destinatiei liniei de credit
Analistul de credit/RM va urmări, prin viza data pe documentele de plata, ca pană la prima utilizare integrală a plafonului aprobat al liniei de credit, din acesta să nu se angajeze sume pentru alte destinații decat cele aprobate conform contractului de linie de credit.
Analistul de credit/RM va controla destinatia platilor pana cand suma acestor plati atinge valoarea plafonului aprobat. Se vor considera plati aferente creditului transferurile care au ca efect imediat intrarea pe debit a contului liniei.
Pana la prima utilizare integrala a liniei de credit, plati cu alte destinatii decat cele aprobate prin contractul de credit se vor putea accepta doar din soldul creditor initial al contului curent la care se adauga sumele cu care s-a creditat contul de disponibil cu exceptia celor provenite din linia de credit, de la data acordarii liniei de credit neutilizate pentru plati cu alte destinatii
Schimbarea destinatiei liniei de credit da dreptul BT de a lua unele masuri corelate cu prevederile contractului de linie de credit.
11. Analiza periodica a liniei de credit.
Analiza liniei de credit, a respectării destinației acesteia, evoluția afacerii companiei precum si monitorizarea indeplinirii relatiei contractuale inclusiv in ceea ce priveste condiția de rulaj si a celei de utilizare eficienta a plafonului aprobat prin BT se efectuează periodic, in conformitate cu. capitolul de monitorizare a creditelor
12. Rambursarea sau reinnoirea (prelungirea) liniei de credit
Pe durata de creditare aferentă liniei de credit, la sfarsitul fiecărei zile, după efectuarea tuturor plăților scadente sau dispuse de împrumutat, soldul debitor al contului de linie se va inchide sau diminua prin disponibilitătile clientului existente in contul său curent, aferent monedei/valutei in care s-a acordat linia de credit.
Inainte de sfarșitul perioadei de creditare, la solicitarea clientului, in baza propunerii RM/analistului de credite, comitetul de credit competent poate hotari reinnoirea (prelungirea) liniei de credit, cu menținerea, diminuarea sau majorarea plafonului liniei de credit ;
Conditiile de reinnoire/rambursare a liniei de credit vor fi prevazute intr-un act aditional la contractul de linie de credit in vigoare.
-STUDIU DE CAZ CONCRETIZAND O LINIE DE CREDIT-
-BANCA TRANSILVANIA-
Creditul pentru IMM-uri cu dobanda 0%
Banca Transilvania reconfirmă angajamentul fată de clienții săi, intreprinderi mici si mijlocii, de a lansa periodic produse inovative care sa raspundă prompt nevoilor acestei categorii de intreprinzatori romani. Astfel Banca Transilvania lansează in premieră absolută pe piata bancară romanească Primul Credit pentru IMM-uri, cu dobanda 0%, credit destinat acoperirii varfurilor de plati pe termen scurt.
Prin caracterisiticile sale, Creditul pentru IMM-uri cu dobanda 0% face parte din categoria Credite rapide pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, categorie care cuprinde și pachetul Credite 1 ORA – Capital de lucru, fara garantii materiale, respectiv cel pentru Investitii, fara aport propriu.
Principalul avantaj al acestui produs este dobanda 0%, singurele costuri fiind comisionul de analiza si un comision de administrare lunar de 1% din valoarea creditului. Aceste condiții sunt valabile atata timp cat clienti returneaza creditul in ultima zi a lunii, urmand ca acesta sa le fie pus la dispozitie din nou, automat, in dimineata urmatoare. Un alt avantaj incontestabil al produsului este ca pentru acordarea acestui tip de credit NU se solicita garanții materiale.
Valoarea finanțării este de maximum 35.000 RON, dar nu mai mult de valoarea cifrei de afaceri medie lunara.
Creditul se acorda pe o durata de 12 luni, urmand a fi prelungit la scadență (in cazul indeplinirii criteriilor de eligibilitate).
Conditii necesare in vederea obtinerii creditului:
• Compania funcționeaza de minimum 12 luni;
• Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual), evolutia cifrei de afaceri a imprumutatului este pozitivă;
• Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual), compania inregistreaza profit din exploatare;
• Imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni si nu este in interdictie de a emite cecuri bancare;
• La creditele contractate in ultimele 12 luni figureaza in CRB cu serviciul datoriei A (nu inregistrează restante mai vechi de 15 zile);
• Compania este stabilă financiar.
Documentele necesare analizei sunt:
Pentru societati comerciale:
cerere de credit ( in original, cu semnatura si stampila) ;
extras electronic de la ONRC/certificatul constatator de la ORC sau alt registru legal obtinut de catre banca sau cu o vechime de maxim 30 zile daca este prezentat de către client ;
declaratia privind relatiile de grup ;
actele juridice de inființare si CUI ;
cererea de deschidere de cont ;
copie dupa ultimul bilanț contabil (semestrial sau anual), vizat de organismele abilitate ,
balanța de verificare aferenta bilanțului si ultima balanță de verificare (dar nu mai veche de 2 luni)
aprobarea legala/ constitutiva privind contractarea creditului si persoanele imputernicite sa angajeze societatea.
4.2 Scurta prezentare a firmei care solicită creditul
-S.C MIHAI SI IOZEFINA COMERCIAL S.R.L-
Sediul social:Strada Lotru nr 50, Sector 1, Bucuresti
Punct de lucru:din data de 26.11.1999, Calea Rahovei nr.291 bloc 81b, parter, Bucuresti
Numar de ordine in Registrul Comertului J40/14767/1992 DIN 08.06.1992
STARE FIRMA:functionare
DURATA SOCIETAȚII:nelimitata
DATE DESPRE CAPITALUL SOCIAL
-capital social subscris 200.00 RON
-capital vărsat 200.00 RON
Nu are participare straină la capital
-OBIECTIV PRINCIPAL DE ACTIVITATE DECLARAT:
5211-Comerț cu amnuntul in magazine nespecializate,cu vanzare predominanta de produse alimentare bauturi si tutun
Aceasta clasa include:
– vanzarile, in magazine nespecializate, de marfuri diverse, in care predominante sunt cele alimentare, bauturile si produsele din tutun. Acest tip de activități se desfasoară in general in magazine denumite "Magazine generale alimentare", care au ca principal obiect de activitate, vanzarea bunurilor de bacanie, precum si a altor tipuri de marfuri cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, articole de fierarie, imbracaminte etc.
DATE DESPRE ASOCIAȚI:
-persoane fizice
1)ILIZIE IOZEFINA
Act de identitate:BI/DH/334478/CIRCA 13 POLITIE/19.08.1988
Localitate:Bucuresti
Judet:Municipiul Bucuresti
Cetățenie:Romana
Domiciliul:Romania
Data Nasterii:01.01.1951
Total Aport:200.00 RON
Nr total acțiuni/20
Procent beneficii și pierderi:100% :Nu are asociati
BILANTUL FIRMEI SC MIHAI SI IOZEFINA COMERCIAL S.R.L
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Documentație de creditare
Documente necesare pentru dosarul de credit:
– cerere de credit ( in original, cu semnătura si ștampila) ;
– extras electronic de la ONRC/certificatul constatator de la ORC sau alt registru legal obtinut de catre bancă sau cu o vechime de maxim 30 zile daca este prezentat de către client ;
– declaratia privind relatiile de grup ;
– actele juridice de infiintare si CUI ;
– cererea de deschidere de cont ;
– copie dupa ultimul bilanț contabil (semestrial sau anual) , vizat de organismele abilitate ,
– balanta de verificare aferenta bilanțului si ultima balanță de verificare (dar nu mai veche de 2 luni)
– aprobarea legala/ constitutivă privind contractarea creditului
4.4 Analiza bonității firmei
Analiza economico financiara a firmei
S.C MIHAI SI IOSEFINA COMERCIAL S.R.L
Fondul de rulment = Capitaluri permanente – Active imobilizate la sfârșitul anului Capitalurile permanente = Capitalurile proprii + Datoriile pe termen lung
Capitalurile permanente = 61605+ 0= 61605ron
Fondul de rulment =61605–98560= -36955ron
Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creanțe + Clienți – Datorii de exploatare
N.F.R. = 43682+ 485+0– 91847 = 44167-91847= -47680
Trezoreria neta = F.R. – N.F.R. =-36955+(–47680)= -84635
Întreprinderea are capitaluri permanente într-o sumă destul de ridicată pentru a-și finanța integral imobilizările, și are lichidități excedentare care-i permit să facă față riscurilor diverse pe termen scurt.
Trezoreria netă negativa semnifică faptul că întreprinderea nu constituie plasamente financiare față de partenerii financiari pentru o sumă care o depășește pe cea a resurselor pe termen scurt obținute de la partenerii financiari.
Durate de rotație
ACN = Total active circulante – Datorii curente
ACN = 46960–91847 = -44887
Activele circulante nete reprezintă un indicator care arată cât din activele circulante ale întreprinderii este finanțat prin datorii pe termen scurt. Durata de rotație a activelor circulante nete indică perioada medie de rotație exprimată ca număr de zile, în care se efectuează o rotație completă a activelor circulante prin intermediul cifrei de afaceri.
Una din principalele probleme cu care se confruntă întreprinderea „SC MIHAI SI IOSEFINA COMERCIAL” S.R.L. este constituirea de stocuri în valoare foarte mare. Acest lucru constituie o imobilizare de fonduri, generând probleme societății.
Durata de rotație medie a stocurilor de aproape un an de zile este un semn al ineficacității de ansamblu a întreprinderii (ineficiență în vânzări, constituirea de materii prime și materiale în volum și valoare prea mari, etc.).
Rate de rentabilitate
Rentabilitatea financiară reprezintă rata de rentabilitate cerută de acționari pentru remunerarea acțiunilor.
Rata de dobândă plătită mai mică decât rentabilitatea financiară, poate orienta întreprinderea pentru contractarea de împrumuturi pentru finanțarea activității viitoare.
Aceasta rată permite să se măsoare rentabilitatea globală a întreprinderii, raportând rezultatul din exploatare fără impozit, la suma capitalurilor investite atât de acționari cât și de către creditorii financiari.
Influența îndatorării este pozitivă. Recurgerea la îndatorare aduce un spor De rentabilitate pentru fondurile proprii de 32.42%. Prin urmare:
Rentabilitatea financiară = R economica + Efectul de levier
= 22.62% + 32.42% = 55.04% ≈ R financiară calculata anterior
Costul mediu ponderat al capitalului
Costul mediu ponderat al capitalului este rata de rentabilitate medie cu care sunt remunerați atât acționarii, cât și creditorii, și care va fi utilizată pentru actualizarea Cash-Flow-urilor obținute de întreprindere în prezent, dar și pentru actualizarea CF rezultate din proiectul de investiție.
Cash-Flow de gestiune = Profit net + Amortizari + Dobânda
CFg = 13.941+ 2977 = 16918 RON
Cash-Flow disponibil = CFg – ΔImo – ΔACN
CFd = 16918 – (98560 – 44887)
CFd = 16918-53673= -39755RON
Calculul indicatorilor de bonitate
I. Indicatori de lichiditate
Lichiditatea reprezintă capacitatea agentului economic de a-și achita obligațiile
de plată pe termen scurt prin intermediul elementelor circulante din activul bilanțier.
Lichiditatea este cu atât mai bună cu cât rezultatul obținut este mai mare decât 0.5.
Cu cât lichiditatea este mai mare, cu atât agentul economic are o activitate mai bună, deoarece gradul de acoperire a obligațiilor de plată este mai mare. Lichiditatea curentă depășește nivelul cerut de bancă.
II. Indicatori de profitabilitate
Aceasta rată arată procentul din Cifra de afaceri care reprezintă profit. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât activitatea de bază (vânzarea produselor finite ce constituie profilul de activitate al firmei) reprezentată de Cifra de afaceri, este mai profitabilă.
Este rata de rentabilitate a capitalurilor proprii, calculată anterior, și care furnizează măsura cea mai clasică a rentabilității financiare a firmei, formulată din punct de vedere al acționarilor.
Este rentabilitatea globală a întreprinderii calculată anterior
III. Indicatori de gestionare a activelor
Indicatorul arată numărul mediu de zile în care activul total efectuează o rotație completă prin intermediul Veniturilor din exploatare.
IV. Indicatori ai gestionării datoriilor
Dobânzile bancare curente pot fi acoperite cu ușurință din profitul curent.
Întreprinderea prezintă un grad de îndatorare foarte ridicat, de 48.42% peste optimul de sub 30%, dar efectul de levier al îndatorării calculat anterior, indică o influență pozitivă a îndatorării.
Gradul de îndatorare este un indicator de echilibru care arată limita până la care agentul economic este finanțat din alte surse decât fondurile proprii.
V. Indicatorul solvabilității patrimoniale
Solvabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a-și achita datoriile prin valorificarea activelor sale. Indicatorul este considerat optim atunci când depășește 40%.
Un rezultat sub 40% denotă situația financiară delicată a firmei, aceasta având un grad mare de îndatorare. Solvabilitatea reflectă modul în care capitalurile proprii acoperă creditele pe termen scurt sau lung.
Sau
peste 1,5/1 cerut de bancă.
Indicatorii luați în calcul de bancă pentru calculul punctajului final sunt:
Lichiditatea imediata = 0.035%
Gradul de îndatorare = 48.42%
Solvabilitatea patrimoniala = 61.53%
Conform rezultatului scoring-ului,firma insumează 66 puncte fiind suficient pentru aprobarea creditului la care s-a aplicat.
4.5 Decizia de creditare pe baza referintei creditului
La acest tip de credit este obligatorie consultarea Centralei Riscurilor Bancare pentru asociații/administratorii imprumutaților (cel putin a celor mandatați sa reprezinte firma in relatia cu banca) in vederea verificării serviciului datoriei prestat de aceștia in calitate de persoane fizice. In cazul in care aceștia inregistrează la data solicitării creditului restanțe cu o vechime de :
pană la 60 de zile -acest aspect va fi menționat in referatul de aprobare a creditului, urmand ca directorul sucursalei/inlocuitorul acestuia/seful unitatii operative BT sa decidă in privinta aprobarii/ respingerii creditului ;
peste 60 de zile- se va solicita aprobarea Comitetului de Management al BT prin transmiterea referatului si a susținerii unității operative BT catre Divizia IMM .
ACORD
de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare
Nr.01
1. Persoana SC MIHAI SI IOSEFINA COMERCIAL S.R.L
Codul de identificare 8095936
Prin prezenta autorizãm banca:
2. Denumirea BANCA TRANSILVANIA SA SUCURSALA UNIRII BUCURESTI
Codul de identificare 313411023
sã solicite si sã primeascã de la Centrala Riscurilor Bancare urmãtoarele informatii de risc bancar înregistrate pe numele meu:
3. a) Situația riscului global
b) Situația creditelor restanțe
Semnãtura emitentului SC MIHAI SI IOSEFINA COMERCIAL S.R.L.
DEBITORUL 8095936 nu a fost raportat pană in prezent la CRB
Conditii generale de creditare
Valabile pentru toate tipurile de finanțare
Preambul
Prezentele condiții generale de creditare guvernează relația dintre Banca si Client, in calitate de beneficiar al facilitatilor de credit oferite de Banca.
Respectarea conditiilor generale de creditare este obligatorie atat pentru Banca cat si pentru Client, pe toata perioada de finantare, de la data semnarii, in original, a prezentului document.
Documentul semnat de catre părți, va fi anexat in copie la orice contract de credit incheiat intre Banca si client si va face parte integrantă din acesta.
2.Pentru scopurile contractului de credit si accesoriilor acestuia, partile convin :
„Documentele de Garanție” insumează toate contractele si documentele accesorii acestora incheiate sau emise in scopul garantarii Creditului ;
„Documentele de Finanțare” insumează contractele de credit, Documentele de Garantie si orice alte documente emise de client, care au stat la baza acordarii creditului;
”Valoarea creditului” o reprezinta suma datorata de client conform Documentelor de Finantare. Nivelul creditului datorat la orice moment se probeaza cu extrasul de cont emis de banca.
„Rata de Bază” o reprezintă rata dobanzii pentru valuta Creditului asa cum este aceasta stabilită de Banca pentru perioada aplicabilă si publicată periodic.
„Dobanda anuala” o reprezintă procentul de dobanda care se aplica la soldul creditului si pe care clientul o plăteste bancii.
Dobanzi si Comisioane
Banca va percepe dobanda asupra sumelor trase de Client si nerambursate Bancii, la o rata anuala egala cu Rata de Baza plus o marja, calculate pe baza unui an de 360 de zile calendaristice.
Orice schimbare a Ratei de Baza se va aplica, fara a fi necesara incheierea unui act adițional, de la momentul stabilirii noii rate, cand nu este necesară notificarea clientului. Banca va notifica clientul in privinta schimbarilor aplicate la rata dobanzii sau la nivelul comisioanelor.
In cazul in care Clientul nu accepta modificarile propuse, acesta trebuie sa comunice Bancii optiunea sa in termen de 5 zile de la primirea notificării si să ramburseze in intregime Creditul in termen de 15 zile de la data comunicarii neacceptării conditiilor Bancii. In cazul in care Clientul nu transmite Băncii dezacordul sau cu privire la propunerile Bancii in termenul aratat mai sus, se va prezuma in mod absolut acceptarea de catre Client a schimbarilor propuse de Banca.
Clientul este de acord ca o astfel de notificare in privința Ratei de Baza sa aiba loc doar in cazul in care fluctuatia totala a acesteia atinge 0,25 % pe an pentru utilizarile in valuta sau 3 % pe an pentru cele in lei. In celelalte cazuri, Clientul este de acord ca Banca sa aplice Rata de Baza modificată fară consultarea sa prealabilă.
Formula de calcul a dobanzii este:
D= Soldul zilnic x Procentul de dobanda (%)
360
In care:
Soldul zilnic – reprezintă soldul zilnic al capitalului imprumutat
Procentul de dobandă –reprezintă dobanda anuala practicata de BT
Clientul va plăti comisioanele negociate si precizate in fiecare contract de credit semnat cu Banca.
Aceste comisioane vor fi nereturnabile. Banca va debita automat contul Clientului cu fiecare dintre aceste comisioane la data cand acestea devin datorate, semnarea contractului de credit si acesoriilor acestuia reprezentand o autorizare in avans din partea Clientului pentru o astfel de debitare.
In cazul in care nu există suficient disponibil pentru plată comisioanelor, sumelor datorate cu titlu de comisioane si neplatite li se va aplica dobandă majorată .
Nivelul comisioanelor va putea fi modificat de catre Banca prin decizie interna si comunicat Clientului, fara ca acest lucru să constituie un amendament la prezentul contract, fara a fi necesară incheierea unui act adițional.
Orice suma care nu este platita la scadență, indiferent dacă aceasta reprezintă suma principală, dobanda, comisioane, costuri sau speze conform Documentelor de Finantare, va atrage plata de dobanzi majorate, pentru perioada incepand cu data scadentei si pana la data platii integrale, la o rata egala cu Rata de Baza plus o marja , fara ca aplicarea unor asemenea dobanzi majorate sa prejudicieze alte drepturi sau remedii conferite Bancii in temeiul Documentelor de Finantare, Conditiilor Generale de Afaceri ale Bancii si legislatiei aplicabile.
Acordarea creditului
Banca va pune la dispozitia Clientului creditul sau orice fractiune din acesta, numai dupa prezentarea in totalitate de catre Client a documentelor in forma si substanta satisfacatoare pentru Banca.
Garantarea creditului
Pentru garantarea obligatiilor asumate prin prezentul contract, Clientul constituie in favoarea Băncii garanții in valoarea si structura acceptate de bancă.
Garantul se obligă in solidar la rambursarea intregii creante (principal, dobanzi, dobanzi penalizatoare, comisioane si orice alte cheltuieli efectuate in derularea contractului de credit si acesoriilor acestuia) renunțand expres la beneficiul de discutiune si diviziune prevăzut de art. 1662 Cod civil.
Debitorul/garantul se angajează să cesioneze in favoarea bancii orice drepturi reprezentand eventuale despagubiri privind bunurile aduse in garanție, sumele respective putand fi incasate de banca, pe intreaga perioadă de valabilitate a contractului de credit si acesoriilor acestuia, respectiv pentru orice drepturi decurgand din acesta.
3.Clientul declara si garanteaza urmatoarele:
Este înființat și iși desfășoara activitatea în conformitate cu legile in vigoare, are capacitatea juridica si dreptul de a imprumuta si de a da garanții, si a obținut toate aprobarile necesare perfectării valabile a Documentelor de Finantare;
Documentele predate Băncii nu au fost modificate prin acte ulterioare si reflectă intocmai realitatea la momentul predării lor.
Nu au fost inițiate nici un fel de proceduri judiciare, extrajudiciare sau administrative impotriva sa sau a proprietății sale care ar putea afecta capacitatea de a-și indeplini obligațiile asumate prin Documentele de Finantare;
Declarațiile din acest articol: nu se vor aplica actelor sau faptelor juridice diferite sau contrare, aduse la cunostinta Băncii si acceptate de aceasta si vor ramane valabile oricand pe toată durata finanțării.
4. Clientul are urmatoarele obligații:
să platească la scadentă sumele datorate conform contractului de credit si acesoriilor acestuia, sau orice alte sume avute in vedere de Documentele de Finanțare;
să folosească creditul in conformitate cu destinația aprobată;
Să notifice Banca in scris cu privire la orice imprejurare de natura economică sau juridică ce ar modifica esential starea de drept sau de fapt existenta la momentul semnarii contractului de credit si acesoriilor acestuia, imediat dupa apariția acesteia;
să constituie noi garanții in situatia în care Creditorul său Clientul constată ca s-a produs o modificare în structura graranțiilor de natură să diminueze valoarea acestora sub necesarul de garantat;
să-si achite la scadentă obligatiile financiare (de orice natură), sau contractuale față de terti, astfel incat să evite declansarea impotriva Clientului a unei proceduri judiciare, administrative sau arbitrale, ori o alta procedură legală ( de executare silita,sechestru) care ar putea sa aibă un efect negativ asupra afacerilor Clientului sau asupra capacității sale de a-și indeplini obligatiile asumate prin Documentele de Finanțare;
să initieze orice schimbare in structura actionariatului Clientului de natura sa afecteze controlul asupra societatii sau sa adopte o hotarare referitoare la reorganizarea, fuziunea sau divizarea acestuia, numai cu acordul Băncii;
să pună la dispozitia Băncii situațiile financiare ( balanța de verificare contabilă sau bilanțul contabil, după caz), in termen de 25 zile de la incheierea unei luni calendaristice, in forma in care a fost depuse la autoritățile fiscale; orice alte informații solicitate de Bancă in legatura cu activitatea sau situația juridica, financiară, comercială sau de altă natură a Clientului, in termen de 5 zile de la data primirii solicitarii scrise din partea Băncii.
să permită si să faciliteze reprezentantilor Bancii examinarea activității sau documentelor Clientului, dacă aceasta vizează finanțarea acordată de bancă ;
să notifice Banca in legatură cu orice intentie de a contracta imprumuturi din orice surse, daca in contractul de credit nu se prevede altfel;
să deruleze prin conturile deschise la Banca cota procentuală din cifra sa de afaceri, inscrisă in contractul de credit;
să notifice Banca cu privire la grevarea sau instrăinarea (altfel decat in cursul normal al derularii activitatii comerciale) de active avand o valoare de piată mai mare de 20 % din suma Creditului;
să nu folosească creditul in interes personal si in daună intereselor societății.
Incalcarea oricareia dintre declarațiile si obligațiile asumate prin contractul de credit si Condițiile Generale de Creditare, constituie pentru Client Caz de Culpă.
5. Drepturile Băncii in situația apariției unui Caz de Culpă
In orice moment după apariția unui Caz de Culpa, Banca poate, printr-o notificare scrisa data Clientului, de plin drept si fără indeplinirea vreunei formalitati judiciare sau extrajudiciare, să ia oricare din urmatoarele măsuri:
sa acorde Clientului o perioada pentru remedierea situatiei care a constituit Cazul de Culpa si, in cazul in care o astfel de remediere nu are loc in interiorul termenului acordat, să declare Creditul exigibil imediat sau la o anumita data stabilita de Bancă (moment in care sumele utilizate din Credit devin platibile anticipat impreuna cu dobanda acumulata la zi si cu orice alte sume datorate de Client la acel moment conform Documentelor de Finantare). Existenta si durata perioadei de remediere vor fi stabilite la discretia Băncii si vor fi comunicate Clientului prin notificare;
sa initieze masuri de executare silita impotriva Clientului, cu sau fara aplicarea prevederilor punctului (a);
sa isi exercite toate sau oricare din drepturile sale conform oricaruia dintre Documentele de Garantie si Documentele de Finantare.
De la momentul declararii scadenței anticipate si pană la plata efectivă, sumele datorate in temeiul Documentelor de Finantare vor purta dobanzi majorate.
Clientul va rambursa Băncii orice cheltuiala sau pierdere suferita de Banca datorita neindeplinirii de catre Client a oricareia din obligațiile ce ii revin potrivit Documentelor de Finanțare si Conditiilor Generale de Creditare.
Clientul autorizează Banca sa compenseze orice sumă datorată Băncii in conformitate cu Documentele de Finanțare, cu fondurile disponibile in orice cont curent si/sau de depozit, indiferent de valută in care sunt disponibile si/sau indiferent de scadență depozitului. In cazul in care compensarea sumelor datorate va necesita schimbarea unei anumite valute in alta, o astfel de schimbare se va efectua la cursul de schimb aplicat de Banca la acea data. Clientul va fi inștiințat de catre Banca dupa efectuarea compensarii.
Orice plata datorata de catre Client Bancii va fi efectuata in moneda in care a fost utilizat Creditul. In cazul in care, din orice motiv, inclusiv urmare a executarii silite, Banca va incasa astfel de plati in alta moneda, Clientul va despagubi Banca pentru toate pierderile acesteia aparute ca urmare a unor diferente intre suma datorata de Client in moneda respectiva si cea pe care Banca o incaseaza efectiv dupa efectuarea schimbului sumelor astfel incasate in alta moneda.
Orice sume incasate de la Client in temeiul Documentelor de Finantare (inclusiv in cadrul unei proceduri de executare silita) vor fi utilizate, daca Banca nu decide altfel, pentru acoperirea datoriilor Clientului in urmatoarea ordine: cheltuieli cu procedurile de executare silita, dobanzi majorate, taxe, costuri, cheltuieli si comisioane ale Bancii, dobanzi si Credit.
6. Dispozitii finale
Toate notificarile, cererile sau comunicarile in legatura cu Documentele de Finantare vor fi facute in scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, la adresa sau la numerele prevazute in preambulul contractului de credit si acesoriilor acestuia sau la orice adresa comunicată ulterior. Corespondența va fi considerată primită la data indeplinirii procedurii de expediere. Orice corespondenta primita intr-o zi nelucratoare, sau in afara orelor de program, va fi considerată primită in ziua lucratoare urmatoară.
Prezentul contract este guvernat de legea romana si orice dispute apărute in derularea sa vor fi deferite spre judecare instantelor competente de la locul incheierii contractului.
Forta majora astfel cum este definită de lege, suspendă obligatiile parții afectate pe intreaga durată a existentei cauzei de forta majoră.
Banca nu va fi considerată raspunzatoare pentru pierderi sau prejudicii de orice natura suportate direct sau indirect de catre Client ca urmare a neindeplinirii obligatiei de a pune la dispozitie fonduri, ca urmare a unei erori sau intarzieri in instrucțiunile date de Client.
Clientul nu poate cesiona sau transmite nici un drept sau obligatie rezultand din Documentele de Finanțare, fara acordul prealabil scris al Bancii. Banca poate cesiona, oricare sau toate drepturile si beneficiile sale rezultand din Documentele de Finanțare si poate divulga unui posibil cesionar (sau persoanei cu care Banca doreste să intre in relatii contractuale in legatură cu Documentele de Finantare) informatiile pe care Banca le consideră necesare in legatura cu Clientul si cu Creditul. Banca va instiinta Clientul despre o astfel de cesionare, fara a avea insa nevoie de acordul acestuia.
In cazul in care o obligatie de plată sau de alta natura devine scadentă intr-o zi nelucratoare, scadența va fi considerata a fi in ziua lucratoare ulterioara acesteia.
Prezentele Conditii de Creditare s-au incheiat in trei exemplare originale, doua pentru banca si unul pentru Client.
Pentru si in numele Bancii Client
Numele : ELENA MOCANU Numele :SC MIHAI SI IOSEFINA
COMERCIAL SRL
4.6 Acordarea creditului pe termen scurt
Suma maxima care se poate acorda pentru creditul rapid conform normelor Bancii Transilvania este Cifra de afaceri la 30.06.2006 impărțită la 6(perioada de analiză financiară)
Cum cifra de afaceri este de 53971 ron creditul acordat va fii de 8995 ron.
Cifra de Afaceri : 6 (PERIOADA DE ANALIZA FINANCIARA) 53971:6 = 8995RON
CERERE DE CREDIT
Subsemnatul(a),ILIZIE_IOSEFINA_
cod numeric personal: 250528400259, Buletin de identitate / Carte de identitate seria:DH,numarul:334478,ocupand pozitia de ASOCIAT UNIC, in cadrul firmei:SC MIHAI SI IOSEFINA_COMERCIAL_SRL
Nr Reg Com:J40/14767/1992, Cod unic de inregistrare:R 8095936
avand ca activitate de bază:Comerțul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominantă de produse alimentare, bauturi și tutun, solicit in numele firmei menționate mai sus, o facilitate de finanțare sub forma unui credit / scrisoare de garanție bancară /acreditiv/credit card in valoare de:8995RON .
Solicitantul declara si garanteaza ca toate informatiile continute in Cererea de credit si in celelalte documente depuse, inclusiv documente financiare, sunt adevarate corecte si in concordanta cu faptele relevante.
Prin prezenta, Solicitantul autorizează Banca să solicite si să primească de la Centrala Riscurilor Bancare si de la Centrala Incidentelor de Plați informații de risc bancar inregistrate pe numele firmei.
Prin semnatura sa, Solicitantul confirmă că a citit si a inteles in intregime continutul cererii.
Numele si semnatura persoanei autorizate să reprezinte firma
-ILIZIE IOZEFINA-
4.7 Căi de perfecționare a procesului de creditare
Perfecționarea procesului de creditare în condițiile tranziției către economia de piață presupune două direcții de abordare, și anume:
1. Identificarea problemelor de soluționat în procesul creditării.
2. Posibilitățile concrete de perfecționare a procesului creditării bancare.
Identificarea problemelor de soluționat în domeniul creditării.
Problema de principiu care se cere a fi rezolvată de către orice bancă în momentul în care un client solicită un credit, este legată de posibilitățile celui împrumutat de a rambursa la termen creditul și în condițiile convenite în contract.
În sensul clarificării ei, se au in vedere următoarele aspecte generale:
a. Caracterul clientului –care este apreciat de bancă prin prisma integrității sale morale, cinstei și corectitudinii, prudenței și modului în care și-a respectat promisiunile, bunei sale reputații. Banca concepe actul de creditare ca o afacere între parteneri egali.
b. Competența clientului- care se apreciază în funcție de următoarele criterii:
– Profitabilitatea afacerii, în sensul că profitul obținut de un client din afacere, să permită atât plata dobânzii cât și rambursarea capitalului împrumutat;
– Calitatea documentației de creditare întocmită de client pentru obținerea împrumutului.
Urmărind o asemenea documentație, se poate deduce complexitatea deosebită a problemelor ce sunt focalizate de bancă în analiză, și anume:
-regimul juridic și economic;
-natura activității;
-principalii indicatori economici, priviți în dinamică pe o perioadă mai lungă de timp;
-situația economică a clientului, în trecut, prezent și viitor;
-aportul cu capital propriu, proporția cu care participă la finanțarea afacerii;
-modificările preconizate în afacere ca urmare a angrenării capitalului împrumutat;
-garanțiile oferite pentru obținerea creditului;
– Fluxurile bănești proiectate pentru perioadele viitoare, rezonabil previzionate, care să acopere și serviciul datoriei către bancă;
– Profesionalismul sau rafinamentul financiar al clientului , în sensul că activitatea financiară trebuie să fie bine concepută, astfel încât să asigure un grad optim de lichiditate și solvabilitate;
c. Participarea clientului cu o parte din capitalul său la afacere, se bazează pe faptul că riscul se împarte între bancă și client, aspect care convine băncii deoarece ea nu riscă resursele pe baza cărora se acordă împrumutul, constituite în majoritate pe depunerile clienților, și aceasta pentru că avansează doar o parte din acestea, asigurându-se și o lichiditate și o solvabilitate adecvate. Pe de altă parte, crește interesul clientului și prudența acestuia față de afacere deoarece și capitalul său este implicat și supus riscului;
d. Garanția împrumutului ridică probleme din următoarele considerente:
– debitorul își asumă o parte din risc împreună cu banca , crescând astfel gradul de prudență în gestionarea afacerii, în condițiile în care supune riscului și patrimoniul său.
– garanția este necesară pentru a asigura banca împotriva eventualelor pierderi;
-în cazul garanțiilor insuficiente pentru securitatea băncii este indicat să fie refuzată acordarea creditului, decât să se recurgă la giranți. Garanția trebuie să fie substanțială pentru a confirma soliditatea acesteia;
e .Relațiile clientului sunt apreciate pe următoarele criterii:
– conturile deschise la alte bănci, ca număr și solduri;
– evaluarea de către client a nivelului afacerii;
– poziția clientului privind admiterea sau nu a ideii de pierderi din afaceri. Sub acest aspect, pentru bancă, este necesară luarea de măsuri asiguratorii suplimentare în funcție de aprecierea conexiunilor clientului, stabilind dacă va credita sau nu, felul și volumul împrumutului. Ca măsuri asiguratorii, care privesc modul de rambursare a creditului, se înscriu:
– garanțiile personale date de directorii companiilor care au solicitat credit, în sensul implicării lor în afacerea creditată;
– polițele de asigurare de viață pentru împrumuturi acordate persoanelor fizice;
2.. Posibilități de perfecționare a procesului de creditare bancară.
În sistemul de tranziție spre economia de piață a economiei românești, există elemente de tranziție pe lângă o multitudine de probleme ce trebuie rezolvate.
Prin înființarea unui număr mare de societăți comerciale, s-a asigurat o structură organizatorică corespunzătoare, fără a beneficia de o funcționalitate totală.
Apare astfel necesară introducerea unor noi forme și instrumente de creditare caracteristice țărilor cu economie de piață, cum ar fi cambiile, cărțile de credit și biletele la ordin. Toate acestea vor contribui la îmbunătățirea relațiilor financiare dintre agenții economici.
Pentru o mai bună desfășurare a activității economice și pentru reducerea riscului, accentul trebuie să cadă mai mult pe potențialul economic al agentului economic, adică pe cererea pe piață a produsului realizat, calitatea activității, segmentul de piață deținut, eventuala apariție a concurenței.
Accentul pe garanțiile creditului ar trebui să se reducă progresiv, pe măsura câștigării încrederii reciproce ca parteneri de afaceri, între bancă și client.
În acest sens, se presupune o perfecționare a analizei asupra clienților la solicitarea creditelor, prin introducerea unor noi indicatori și criterii pe care clienții băncii trebuie să le îndeplinească pentru a putea beneficia de credite.
În etapa actuală, de trecere la economia de piață, apare necesitatea ca băncile să asigure distribuirea creditelor în mod favorabil dezvoltării economiei. Astfel, pentru încurajarea producției se impune acordarea unor credite cu dobânzi preferențiale, care să susțină creșterea economică.
Urmărirea efectivă și eficientă a riscului general de activitatea de împrumut trebuie să includă următoarele:
politică eficientă de credite, completată de o structură organizatorică în care să fie definite nivelele de responsabilitate;
politică de stabilire a ratei dobânzii care să țină cont de diferitele tipuri de risc, corespunzătoare diferitelor tipuri de credite și incluzând o marjă de pierderi de credite în viitor;
un sistem de limite sau plafoane ale creditului total și a împrumuturilor cu expunere mare la risc;
politică pentru asigurarea băncilor împotriva rău-platnicilor și a clienților dubioși. Un prim pas s-a efectuat recent prin accesul fiecărei bănci comerciale și implicit a clienților săi, la baza de date a Centralei Riscurilor Bancare din cadrul B.N.R., pentru cunoașterea riscului global pe orice client cu expunere mai mare de 200 milioane lei credite;
un proces eficient de urmărire a creditelor pentru a detecta împrumuturile restante într-o fază incipientă și pentru a lua măsuri urgente de recuperare a acestora în cel mai scurt timp, pe căile legal admise.
CAPITOLUL V
CONCLUZII SI PROPUNERI
În urma materialelor analizate, a studiilor efectuate, pot prezenta în încheiere urmatoarele concluzii cu privire la aspectele expuse în lucrare :
În orice economie modernă, băncile reprezintă vârful de lance în dezvoltarea și creșterea economică. Rolul acesta se datorează în principal creditului care are ponderea cea mai mare în totalul produselor și serviciilor bancare și care este principala resursă de creștere economică.
Creditul este o formă de capital. Ca urmare a folosirii capitalului credit se realizează dobânda care este o formă de profit. Tot ca urmare a folosirii capitalului credit a apărut și se manifestă în continuare cea mai agresivă formă de risc – riscul de nerambursare sau riscul de creditare.
Fiecare solicitare de credit trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă cât și pentru client.
Banca va fi avantajată prin marja de dobândă ce va fi obținută, dezvoltarea relațiilor de afaceri cu împrumutatul precum și cu persoane din anturajul acestuia dar și de extinderea și diversificarea portofoliului de credite cu efect pozitiv asupra riscului de credit în ansamblu.
Beneficiarul creditului va fi avantajat ca urmare a obținerii fondurilor necesare pentru a începe sau continua activitatea. De asemenea va avea la dispoziție o gamă largă de servicii bancare și consultanță, datorită legăturii cu instituiția bancară prin credit.
În acest context, impactul dobânzilor asupra eficienței agenților economici este diferit, ca urmare a obținerii unui efect de levier pozitiv, prin selectarea judicioasă a acțiunilor întreprinse finanțate prin îndatorare, asigurând utilizarea cu eficiență maximă și accelerarea întregului capital.
Partea principală care marchează costul creditelor pe termen scurt o formează dobânda, al cărei nivel diferă în funcție de conjunctura economică, de cererea și oferta de capitaluri de împrumut.
La aceasta se mai adugă diverse taxe și comisioane percepute de bănci în funcție de risc, de calitatea garanțiilor oferite de debitori, de bonitatea acestora cât și de posibilitățile de refinanțare ale băncilor.
Raportandu-ne la cele de mai sus, putem aprecia faptul că o cunoastere amanuntita a tehnicilor de baza pentru analiza cererii de credite si luarea unei decizii privind solvabilitatea, ne va atenționa in permanentă ca procesul nu este complet pană cand nu ne formam o părere si despre solicitant.
In acest context putem vorbi despre cinci factori ce ar rezuma imaginea de ansamblu asupra unui potențial debitor:
CARACTERUL SI REPUTAȚIA -; Reușește debitorul să se conformeze cerințelor privind integritatea si aptitudinile?
CALITATEA CONDUCERII -; Este aceasta capabilă sa direcționeze afacerile astfel incat să permită firmei să ramburseze imprumutul?
SCOPUL SI MODUL DE UTILIZARE A CREDITULUI -; Sunt acestea două chestiuni sensibile?
FLUXUL DE LICHIDITĂȚI -; Indică proiectiile faptul că funcționarea firmei va genera suficiente lichiditati pentru a rambursa imprumutul in intregime si la timp?
GARANȚIA -;Situatia se poate inrăutăți: daca se intamplă astfel si fluxul de lichiditati nu permite rambursarea imprumutului, va fi garantia suficienta si poate fi ea incasată la timp si fara probleme?
În concluzie, o activitate performantă de creditare desfășurată de o bancă comercială trebuie să urmărească trei direcții principale:
creditarea unor agenți economici viabili, cu o activitate care să poată acoperi serviciul datoriei pe toată durata creditării,
managementul riscului de creditare să evalueze realist toate elementele care ar putea determina „accidente” în creditare, și să le elimine,
menținerea permanentă a unui echilibru normal între resursele atrase și plasamentele efectuate în credite performante, pentru realizarea indicatorilor de solvabilitate la nivel optim.
Astfel, se urmărește prin această atitudine nu neapărat un profit imediat și facil, ci mai degrabă o dezvoltare a afacerii pe termen lung, pe baze sănătoase, în deplină loialitate concurențială, urmărind sprijinirea sectorului privat și, implicit, contribuind la construirea unei economii de piață reale în România.
Concluzii in vederea îmbunătățirii activității de creditare se propun următoarele:
Scăderea costului creditului (determinat mai mult de factori externi băncii, dar și de factori interni – productivitatea bancara).
Diversificarea nivelului dobânzii în funcție de client, de felul activitatii pentru care este solicitat creditul.
Prelungirea perioadei de gratie, în cazul creditării activitatii de investiții, astfel încât clientul să aibă posibilitatea de a-și plăti datoriile față de bancă, după punerea în funcțiune a investiției, prin obținerea unui profit imediat după finalizarea proiectului.
Un alt aspect legat de perfectibilitatea activității de creditare a băncii, este acordarea în mică măsură, a creditelor bazate numai pe planul de afaceri, considerate a fi mult prea riscante.
Acest aspect ar putea fi îndreptat printr-o nouă filozofie a gestionării riscului prin sistemul fondurilor de garantare.
Economia românească are nevoie de acest tip de credite pentru a se dezvolta, iar o nouă filozofie a riscului ar putea să evite captivitatea în care se află întregul sistem bancar românesc care trebuie să-și protejeze economiile printr-un sistem de garanții care nu pot fi suportate de agenții economici.
În ceea ce privește contractele de credit încheiate între bancă și debitorii săi ar trebui concepute în așa fel încât clientul care solicită un credit pentru investiții să nu fie presat de creșterea dobânzii pe piață, ceea ce ar determina creșterea dobânzii creditului, astfel existând posibilitatea apariției stării de insolvabilitate financiară al acestuia sau de refinanțare a investiției.
Acest neajuns ar putea fi înlăturat prin acordarea de credite în valută, cu dobândă fixă, deoarece dobânda în valută, pe perioade mai lungi de timp este relativ stabilă.
Analiza activității debitorului trebuie făcută având în vedere și rata inflației. În situația în care creșterile procentuale înregistrate de un client sunt mai mari decât rata inflației, atunci situația clientului se îmbunătățește. În actualele condiții, creșterea cifrei de afaceri nu conduce automat la concluzia că situația financiară s-a îmbunătățit.
Doar compararea acestei creșteri cu rata inflației poate conduce la aprecierea corectă a acestei situații.
Pentru creșterea operativității servirii clienților, printr-o viteză de operare mai mare, s-ar impune introducerea și utilizarea unui program informatic performant (softul KINDLE), care ar integra banca în grupul de bănci cu sistem de operare „on-line”(BRD, ALPHA BANK, etc.).
În prezent, Banca Transilvania lucrează la implementarea noului program informatic, prin asigurarea unui training adecvat personalului implicat, după semnarea contractului cu firma Kindle-Irlanda.
În ideea unui flux al informațiilor mai rapid, mai ușor de realizat, între Centrala băncii și sucursalele din teritoriu, propunem băncii să folosească o documentație de creditare pusa în totalitate pe un suport informatic care să poată fi transmisă prin rețelele moderne de comunicații, cum este fax-modemul, e-mail-ul, serviciile Internet etc.
Toate aceste propuneri fiind făcute, cu speranța ca ele vor fi aplicate în viitor și ca se va crea și în tara noastră cadrul macroeconomic care să încurajeze mai ales investițiile productive ale agenților economici și că nu vor mai exista atâtea cauze de faliment a firmelor și băncilor datorate acordării de credite neperformante, cred ca acest subiect merită și în continuare atenția acordată în lucrarea de față.
BIBLIOGRAFIE:
Andrew Murray “Analiza creditului – Editura Expert, Bucuresti, 1998.
Dardac, Basno, Floricel – Monedă, credit bănci – EDP, București, 1999
Dardac, Basno, Floricel – Monedă, credit bănci – aplicatii – EDP, București, 1999
Dardac, Basno – Moneda, credit – A.S.E., Bucuresti, 2000
Dardac, Basno – Operațiuni bancare – EDP, București, 1999
Dănilă, Berea – Management bancar, București, Editura Economică, 2000
Dănilă Nicolae, Berea Aurel Octavian – Management bancar , Editura Economică, București, 2000
Dedu Vasile – Gestiune bancară – EDP, București, 1999
Dedu Vasile – Gestiune și audit bancar, EDP, București, 2000
Dedu Vasile – Management bancar, Editura Mondan, București, 1999
Hoanta Nicolae – Bani, Bănci, Editura Economică, București 2001
Pintea Alexandru, Ruscanu Gheorghe “Bancile in Economia -Romaneasca”
Tudorache D.,Toader Parjol ”Moneda,Banci,Credit”-Editura Universala,Bucuresti 2005
Tudorache D. “Finantele generale si finantele firmei “Editura Sylvi, Bucuresti, 2000;
SITE–URI
www.bancatransilvania.ro
www.util21.ro
www.banci.ro
REVISTE
Manualul de creditare al Băncii Comerciale Române
Revista financiară
Revista Bancker–ul
Revista presei
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Creditarea Bancara pe Termen Scurt B.transilvania (ID: 130322)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.