. Creditarea Bancara a Agentilor Economici. Analiza Unui Credit de Investitii (s.c. Xyz S.r.l.)

INTRODUCERE

Banca se manifesta pe piata ca o institutie de intermediere financiara, care canalizeaza fondurile de la cei ce au surplus la cei ce au deficit.

In aceasta acceptiune, obiectivul bancii este ca activele sale sa aiba o forma atractiva pentru investitori, iar pasivele sa aiba o forma atractiva pentru cei ce economisesc.

In ambele cazuri, acest parteneriat de afaceri pune banca intr-o relatie directa cu un numar mare de clienti, fata de care se stabileste o politica bancara adecvata, in care interesele acestora se combina cu interesele bancii, pentru ca operatiunile ce se deruleaza sa fie profitabile pentru ambele parti.

Prin continutul sau lucrarea „ Creditarea bancara a agentilor economici-Studiu de caz „ are la baza structura sistemului bancar si este o analiza a activitatii de creditare a carei cunoastere asigura functionarea produsului bancar principal care este -creditul.

Astfel, lucrarea este structurata in doua parti.

Prima parte a lucrarii contine trei capitole destinate finantarii societatilor comerciale

( capitolul I), si aspectelor generale privind creditarea societatilor comerciale – forme, metode, obiective si documentatie folosita in acest sens ( capitolul II si III ).

Partea a doua a lucrarii este structurata in doua capitole, destinate analizei unui credit de investitii la societatea comerciala Procons SRL ( capitolul IV ). Din analiza se desprinde necesitatea aplicarii consecvente in activitatea de creditare a cunoscutului imperativ : „ sa ne cunoastem clientul” . In acest capitol se urmaresc rezultatele activitatii financiare a clientului, exprimate prin bilant, contul de profit si pierdere, precum si alti indicatori de performanta in masura sa fundamenteze capacitatea de rambursare a clientului – conditie esentiala pentru prudenta bancara, avuta in vedere pentru toate formele de creditare. In capitolul V sunt sintetizate unele propuneri si concluzii privind activitatea de creditare .

Avandu-se in vedere cele de mai sus, imi exprim optimismul ca modul de abordare a problematicii sa fie unul dintre cele mai bune si pe aceasta cale aduc multumiri cadrelor didactice si specialistilor Universitatii „PETROL – GAZE” fara al caror ajutor nu as fi putut elabora aceasta lucrare.

CAPITOLUL I

FINANTAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

1.1.Concept, Surse, Destinatii

Initierea unei afaceri sau dezvoltarea uneia mai vechi determina existenta unui capital propriu disponibil si/sau a posibilitatii de a atrage capital imprumutat. Inainte de a declansa formarea noii structuri patrimoniale, se apeleaza, in mod necesar, la piata financiara. Principala contributie a finantelor la fundamentarea deciziei de infiinatre a unuei societati comerciale noi consta in evaluarea efecientei acestei investitii si in echilibrarea necesarului de finatare solicitat de noua structura patrimoniala cu surse de capital corespunzatoare.

Evaluarea necesitatilor de finantare trebuie sa tina seama de ansamblul fondurilor necesare pentru:

investitii in cladiri, masini, echipamente diverse,mijloace de transport;

cheltuieli cu specializarea personalului;

constituirea stocurilor de productie si acoperirea cheltuielilor pana la

incasarea creantelor;

formarea unor rezerve de trezorerie in vederea preintampinarii unor

fenomene intamplatoare (nefavorabile);

alte nevoi de finatare ( amenzi, penalizari, pierderi la bursa etc.).

Sursele de capital corespunzatoare pentru finatarea acestor necesitati sunt constituite din :

Capitaluri proprii (CPR) care, la randul lor, pot proveni din doua surse:

aport de capital care este metoda predominanta, constand din contributia

actionarilor sau al asociatilor in bani lichizi si in bunuri atat la infiintarea societatii, cat si pe parcursul existentei ei, prin cumpararea de catre acestia , de actiuni emise de societate si detinerea lor pe o perioada nedeterminata;

autofinantarea este o alta metoda de formare a fondurilor, constand reinvestirea unei parti din profitul net. Fondurile mobilizate prin autofinantare se constituie ca fonduri proprii. Din punct de vedere al caracteristicilor sale, autofinatarea poate fi imediata si amanata, de mentinere si neta (de expansiune). Desigur, nu poate fi avuta in vedere formarea de fonduri prin autofinatare decat in conditiile in care societatea obtine asemenea venituri din activitatea sa, incat acestea sa acopere toate cheltuielile si, totodata, sa se degaje si un profit din care o parte sa fie folosita pentru sporirea activelor de exploatare si a activelor imobilizate.

Autofinantarea de mentinere si autofinaterea de dezvoltare (de expansiune) luate impreuna formeaza autofinantarea totala .

Posibilitatile maxime de autofinantare a societatii sunt date de indicatorul Cash-Flow, care poate fi luat in considerare sub doua forme, si anume:

a). Cash-Flow brut format din profitul net la care se adauga amortismentul si fondul de rezerva, altfel spus din autofinatarea de mentinere (amortisment), la care se adauga partea de profit destinata dividendelor si rezervele.

b). Cash-Flow net constituit din profitul net (distribuibil) si fondul de rezerva.

In raport cu cifra de afaceri, cash-flow-ul reflecta posibilitatea data ca prin marimea incasarilor din vanzari sa fie mentinute pozitia pe piata a societatii, potentialul ei productiv, posibilitatea sporirii patrimoniului (cresterea bogatiei) si, totodata,remunerarea actionariatului prin dividende. Privit in ansamblu, cash-flow-ul mai este denumit si marja bruta de autofinatare (cand cuprinde si amortizarea).

Tendinta marjei de apropiere fata de unitate sau de 100% reflecta capacitatea de autofinatare si de independenta financiara a societatii.

Autofinatarea este cea mai sigura si, in acelasi timp, cea mai ieftina sursa de formare si sporire a fondurilor proprii ale societatii, insa nu este suficienta, ceea ce face sa fie avute in vedere si celelalte modalitati de asigurare a necesarului de fonduri.

Autofinantarea este privita ca un ansamblu de mijloace de finatare care dau posibilitatea societatii sa actioneza prin ea insasi fara sa recurga la terti; da societatii o mare libertate de actiune, neangajand dacat propriile sale resurse. Totusi, un exces de aotufinantare poate antrena un risc pentru societate; o masa de capital superior nevoilor sale normale poate avea pentru societate efectul de favorizare a unor ocupatii care atrag cheltuieli neeconomicoase sau de investitii al caror randament este insuficient.

Autofinatarea exprima, astfel, capacitatea de acumulare interna a unei societati care, dupa ce si-a platit furnizorii, propriii producatori (salariatii) si a varsat impozite, obtine un profit care va servi, in acelasi timp, ca remunerare a capitalurilor angajate si va permite investitii care sa contribuie la mentinerea sau la marirea competitivitatii societatii.

In tabloul finantarii societatii, autofinatarea este prioritara, asa dupa cum sugereaza si schema 1:

Capitaluri imprumutate (DAT) , reprezinta modalitatea de completare a

necesarului de resurse financiare in situatia in care fondurile proprii ale societatii nu satisfac trebuintele acesteia pe terman scurt, mediu sau lung. Acestea pot fi:

imprumutul bancar traditional, indivizibil si cu garantie materiala explicita;

imprumutul comercial din partea firmelor partenere, de asemenea indivizibil

sub forma de avansuri de finantare . Daca sunt gratuite, atunci nu se iau in calculul DAT.

credite de scont pe baza de gaj de valori mobiliare care sunt acordate in general pe termen scurt;

imprumut obligatar divizibil la multimea de investitori financiari care vor

cumpara obligatiuni emise de societatea comerciala ;

Fondurile imprumutate, fie ca provin din sistemul bancar, de la institutii financiare sau din emisiunea de obligatiuni, au doua trasaturi esentiale, si anume:

a). Pentru utilizarea lor, imprumutatul plateste un pret (dobanda) a carui marime este variabila in functie de factorii conjuncturali ce actioneaza pe piata de capitaluri;

b). Au un caracter rambursabil, societaea trebuind sa restituie, la anumite termene de comun acord stabilite, imprumutatorului sumele imprumutate fie in totalitatea lor, fie in rate.

In conditiile unei economii tipice, stabile, creditul bancar este folosit in special ca o sursa permanenta de ajustare si asigurare a echilibrului financiar, ceea ce face ca banca finantatoare sa devina un partener apropiat si fidel al societatii.

Intrucat societatea utilizeaza creditele angajate, va trebui sa fie de acord si sa accepte controlul, atat scriptic, cat si faptic, privind destinatia si folosirea banilor imprumutati, control ce va fi facut de banca finantatoare. Din acest punct de vedere, se poate spune ca societatea nu mai are o independenta financiara totala .

Faptul ca in economia de piata creditul ca atare si creditarea ca metoda de finantare fac parte din relatiile financiare curente ale societatii nu trebuie inteles ca ca aceasta din urma angajeaza imprumuturi oricat de mari sau fara ca acestea sa reprezinte o oportunitate. Depasirea unui anume volum de aporturi bancare poate conduce la efecte negative asupra rentabilitatii ca urmare a costului cu dobanzile,pe de-o parte, si asupra autonomiei societatii, pe da alta parte.

leasing-ul, este un sistem special de finantare a investitiilor. Este o forma de locatie vanzare, beneficiarul subscriitor la operatia de leasing nu devine proprietarul bunurilor, ci le foloseste ca inchiriate, pentru care plateste anuitatile stabilite in contract. La expirarea contractului, utilizatorul poate intra in proprietatea deplina a bunurilor, platind integral valoarea ramasa neachitata a acelor bunuri.

Leasing-ul a aparut si cucereste tot mai multa piata ca urmare a sporirii nevoii de echipamente, instalatii, aparate, mijloace de transport navale, aero sau terestre, a modificarii rapide a structurii acestora, a uzurii morale ca urmare a rapidului progres tehnico-stiintific, in timp ce resursele financiare ale societatilor nu dau posibilitatea achizitionarii prin platirea pretului integral al acestora.

Dupa modul de stabilire a ratei de leasing, acesta poate fi leasing financiar si leasing functional.

In cazul leasingului financiar, in perioada de baza, prima inchiriere este – de regula – pentru o perioada mai mica decat cea de folosinta a bunului, asigurandu-se recuperarea numai partiala a pretului acestuia. Prin reinchirieri repetate urmeaza a se realiza incasarea intregului pret al produsului, precum si dobanzile si profitul aferent.

Dupa obiectul contractului, se poate practica:

a). leasingul brut, ceea ce inseamna ca o data cu inchirierea se vand si serviciile de punere in functiune,aducere la parametri functionali, intretineri si reparatii pe toata durata convenita de parti;

b). leasingul net care presupune inchirierea numai a produsului, nu si a celorlalte servicii, ca in cazul leasingului brut.

In categoria leasingului intra si operatiunea de lease-back, care consta in vanzarea societatii unei societati de leasing, de la care apoi o inchiriaza printr-un contract de leasing. Motivatia unei asemenea operatiuni consta in transformarea fondurilor imobilizate in fonduri disponibile. In masura in care societatea de leasing reintra in posesia fondurilor investite, proprietarul initial poate rascumpara fosta sa societate la un pret dinainte stabilit, de obicei scazut.

3. Capitaluri conditionate care isi pot schimba natura in functie de decizia investitorului. In functie de i nevoii de echipamente, instalatii, aparate, mijloace de transport navale, aero sau terestre, a modificarii rapide a structurii acestora, a uzurii morale ca urmare a rapidului progres tehnico-stiintific, in timp ce resursele financiare ale societatilor nu dau posibilitatea achizitionarii prin platirea pretului integral al acestora.

Dupa modul de stabilire a ratei de leasing, acesta poate fi leasing financiar si leasing functional.

In cazul leasingului financiar, in perioada de baza, prima inchiriere este – de regula – pentru o perioada mai mica decat cea de folosinta a bunului, asigurandu-se recuperarea numai partiala a pretului acestuia. Prin reinchirieri repetate urmeaza a se realiza incasarea intregului pret al produsului, precum si dobanzile si profitul aferent.

Dupa obiectul contractului, se poate practica:

a). leasingul brut, ceea ce inseamna ca o data cu inchirierea se vand si serviciile de punere in functiune,aducere la parametri functionali, intretineri si reparatii pe toata durata convenita de parti;

b). leasingul net care presupune inchirierea numai a produsului, nu si a celorlalte servicii, ca in cazul leasingului brut.

In categoria leasingului intra si operatiunea de lease-back, care consta in vanzarea societatii unei societati de leasing, de la care apoi o inchiriaza printr-un contract de leasing. Motivatia unei asemenea operatiuni consta in transformarea fondurilor imobilizate in fonduri disponibile. In masura in care societatea de leasing reintra in posesia fondurilor investite, proprietarul initial poate rascumpara fosta sa societate la un pret dinainte stabilit, de obicei scazut.

3. Capitaluri conditionate care isi pot schimba natura in functie de decizia investitorului. In functie de prelevanta avantajelor detinerii de capitaluri proprii sau, dimpotriva, de capitaluri imprumutate, in cadrul aceleiasi societati comerciale, investitorul poate cere restituirea aportului de capital propriu, convertirea imprunutului in capital propriu, drept preferential de subscriere la emisiuni noi de titluri (actiuni sau obligatiuni).

Finantarea bugetara reprezinta alocarea de mijloace banesti din bugetul de stat sau din bugetul consiliilor locale, pentru formarea fondurilor (capitalurilor) proprii ale societatilor sau a autoritatilor publice locale, uneori asemenea mijloace punandu-se si la dispozitia firmelor cu capital privat pentru mentinerea in activitate a acestora, in functie de interesele nationale sau locale.

Finantarea bugetara prin alocatii, subventii, prime sau finantari cu scop special este expresia interventiei statului in economie pentru mentinerea si stimularea productiei, asigurarea stabilitatii preturilor si cresterea puterii de cumparare a monedei nationale. In mecanismele economiei de piata, limitarea existetei societatilor cu capital public reduce si rolul finantarii bugetare pentru crearea sau mentinerea acestora, insa nu limiteaza finantarea prin intermediul subventiilor pe produse si activitati pentru stimularea productiei si a exportului, indiferent de apartenenta, din punct de vedere juridic, a capitalului.

In concluzie, consideram ca in cadrul societatii, nevoia de finantare este influentata de mai multi factori.

Cresterea nevoii de finantare este generata de :

depasirea duratei de executie a lucrarilor si efectuarea platii de catre client la receptia finala a lucrarii;

cresterea duratei de stocaj in materii prime, materiale consumabile, produse finite, obiecte de inventar etc.;

cresterea duratei de acordare a creditelor catre clienti;

cresterea nivelului creantelor fata de clienti;

Diminuarea nevoii de finatare este generata de:

cresterea duratei de primire a creditelor de la furnizori;

diminuarea nevelului datoriei fata de furnizori.

Pe o piata perfecta, decizia de finantare si cea de autofinanatre nu ar modifica nicidecum valoarea societatii si a proiectelor sale de investitii. Insa piata nu este perfecta si, datorita unor asimetrii de tratament fiscal al veniturilor de capital ale actionarilor si creditorilor, deciziade finantare si cea de dividend pot influenta valoarea societatii si a investitiilor ei. In general, structura financiara (a capitalurilor proprii interne si externe, si a capitalurilor imprumutate) determina economii fiscale pe masura cresterii ratei indatorarii. Teorii mai noi in finante (cea de semnal si cea de agent) argumenteaza ca indatorarea, cumpararea de actiuni noi de catre manageri etc. sunt incitante pentru performanta societatii si conduc la cresterea valorii acesteia.

Decizia de finantare este, in cea mai mare parte, asumata de conducerea societatii (de catre managerii acesteia) si mai putin de catre „furnizorii” de capitaluri (actionarii si imprumutatorii societatii). Obiectivul major urmarit de manageri si de investitorii de capital este acelasi: maximizarea valorii de piata a societatii. Aceasta valoare va fi apoi proportional partajata intre actionari si imprumutatori. In functie de aceasta valoare se fixeaza si remunerarea managerilor. In aceasta comuniune de interese exista insa unghiuri diferite de abordare a maximizarii valorii societatii.

Investitorii de capital urmaresc o remunerare a investitiiei lor la o rentabilitate superioara oportunitatilor de investitii oferite de piata financiara. In felul acesta, ei obtin o crestere a averii lor finale.

CAPITOLUL II

CREDITEREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Forme si modalitati

Operatiunea de creditare reprezinta actul prin care banca pune sau se obliga sa puna la dispozitia clientilor, fondurile solicitate sau isi ia un angajament prin semnatura, de natura avalului, cautiunii sau garantiei in favoarea acestora. Sunt asimilate operatiunilor de creditare, operatiunile de leasing si toate operatiunile de locatie insotite de optiunea de cumparare.

Se disting doua forme de creditare:

punerea la dispozitie a fondurilor, operatiuni care se inregistreaza in conturile bilantiere;

angajamentul de a pune la dispozitie fonduri si angajamente prin semnatura, operatiuni care figureaza in conturi in afara bilantului.

Legea bancara nr.58/1998 defineste creditul ca fiind orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani.

Operatiunile de credit pot interveni intr-o gama ampla de la relatii intre indivizi sub forma unor acorduri personale simple, pana la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe forma unor acorduri personale simple , pana la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe piete monetare sau financiare foarte dezvoltata si formulate in cadrul unor contracte complexe. O parte importanta a relatiilor de concept priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.

Partile implicate, tipul instrumentelor utilizate si conditiile in care creditul este consimtit, sunt extrem de diverse si in continua evolutie. Dispozitivul institutional variaza de la o tara la alta. El consta, pentru banca, in a pune la dispozitia unui comerciant sau industrias un anumit capital pentru un timp determinat, in vederea productiei de bunuri sau circulatiei unor marfuri.

Esential in aceste raporturi este faptul ca unul dintre parteneri este banca, iar relatiile intre banca si parteneri se desfasoara pe terenul valorificarii capitalurilor disponibile si realizarea de profituri, in principal sub forma de dobanzi.

Pentru a putea contura trasaturile creditului bancar vom porni de la trasaturile creditului, in general, avand in vedere intotdeauna faptul ca, de fiecare data, banca este creditorul iar obiectul il constituie banul, iar operatiunea de acordare a creditului “comert de banca”.

Subiectele raportului de credit sunt creditorul si debitorul.

Raportul de credit implica primordial redistribuirea unor capitaluri aflate in stare de disponibilitate ceea ce presupune preexistenta unor procese de economisire sau acumulari monetare.

Se afirma, preponderent, in calitate de creditor, intreprinderile care pe de o parte manevreaza importante disponibilitati monetare din circuitul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte intreprinderile, de profil constituie fonduri si rezerve, remunereaza actionarii, fapte ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale.

Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele economice, prin nivelul inalt al productivitatii muncii si prin amplitudinea spiritului de prevedere si economisire, caracteristice ale evolutiei contemporane in toate tarile dezvoltate, a facut din populatie un factor major in desfasurarea raportului de credit, in primul rind,in postura de creditor.

In tarile dezvoltate aportul populatiei in formarea resurselor de creditare tinde sa-l ajunga pe cel de inteprindere. Astfel in Japonia in 2001 fata de 143.788 mld. yeni, cat reprezenta acumularile inteprinderilor, populatia inregistra un volum de economii de 128.243 mld.yeni.

Aceste tendinte de crestere absoluta si relativa a economiilor populatiei, caracteristica evolutiei raporturilor de credit in toate tarile dezvoltate, pun noi probleme optimizarii procesului de mobilizare si utilizare a acestor economii. Pe acest fundal se desfasoara modificari calitative printre care transformarea economiilor din disponibilitati monetare in economii financiare, fapt ce influenteaza radical activitatea intermediarilor, bancile.

Termenul de rambursare reprezinta o trasatura specifica creditului, care are o mare varietate: de la termene foarte scurte (24 ore- termen practicat de banci pe pietele monetare) si pana la termene de 30-50 de ani pentru imprumuturi privind constructii de locuinte.

Termenul de rambursare poate fi: scurt pana la un an, mijlociu pana la cinci ani si lung peste cinci ani.

Dobanda este o caracteristica esentiala a creditului, este chiar pretul creditului. Ea se stabileste in conventia de credit, este negociabila. In conditiile actuale variaza foatre mult, fiind influentata puternic de inflatie. De aceea dobanda poate fi fixa in cadrul unei piete monetare stabile si variabile in cazul unei piete monetare influentate puternic de inflatie.

Tranzactia. Acordarea creditului – creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice, acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit la alta banca.In ultimul timp s-a dezvoltat sistemul acordarii de credit deschis, in cadrul cariua imprumuturile efective intervin la intervele liber alese de debitor. Cartile de credit sunt modalitatile cele mai raspandite pentru aceasta forma. Consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, este un act de mare importanta, in vederea caruia banca trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru prevenirea riscului.

Consemnarea si transferabilitatea . Acordurile de credit sunt in marea lor majoritate, prin inscrisuri, instrumente de credit, a caror forma de prezentare implica aspecte multiple diferentiate. Esential in aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul bancii de a se plati suma angajata. Prin intermediul transferului elementului de credit se realizeaza cesiunea creantei, respectiv dreptul de a se incasa suma inscrisa in instrumentul de creditare, precum si veniturile accesorii.

In practica bancara, transferabilitatea are un loc important, deoarece permite asigurarea utilizarii fluxurilor firesti de constituire si utilizarea capacitatilor temporar disponibile. Negocierea instrumentelor de plata si a creantelor ce sunt reprezentate pot avea loc direct intre investitori sau in cadrul proiectelor de copiat si financiare.

Prin creditele pe termen scurt se inteleg operatiunile de imprumut a unor sume de bani pe o durata ce nu depaseste 12 luni, cu exceptia creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricatie.

Creditele a caror durata de rambursare este intre un an si cinci ani sunt considerate credite pe termen mediu, iar cele care depasesc durata de cinci ani sunt credite pe termen lung.

Bancile pot acorda clientilor urmatoarele categorii principale de credite in lei si valuta:

credite pe termen scurt:

a).Creditul global de exploatare

Credit acordat pentru acoperirea necesarului trimestrial de fonduri in vederea realizarii productiei programate care are desfacerea asigurata prin contracte si comenzi ferme. Se acorda in lei, persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate. Termenul de acordare este de3 90 de zile cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade de 90 de zile fara a depasi 12 luni de la acordarea primului credit. Determinarea volumului creditului se face pe baza fluxului de lichidat.

Acordarea creditului se face prin contul separat de imprumut “credite pentru capital de lucru “, ce se debiteaza pe masura angajarii creditului in limita plafonului aprobat pe baza ordinului de plata intocmit de agentul economic sau nota contabila intocmita de banca.

Rambursarea creditelor se face din disponibilitatile existente in contul curent si incasarile zilnice prin debitarea acestuia in corespondenta cu contul separat de imprumut, pe baza ordinului de plata emis de client sau a notei contabile intocmite de ofiterii de credite.

Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resurselor de finantare, banca poate acorda dobanzi preferentiale in functie de specificul activitatii si bonitatea clientului. Nu se percepe comision de neutilizare a creditului.

b). Utilizari din deschideri de credite permanente (linii de credite)

Credit acordat in vederea completarii sau reantregirii capitalului de lucru care functioneaza dupa sistemul revolving (se pot efectua trageri si rambursari pe toata perioada de valabilitate a liniei de credit, cu conditia dca soldul zilnic al angajamentelor sa nu depaseasca volumul liniei de credit). Se acorda in lei persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate, iar perioada de valabilitate este de maxim 12 luni si termenele uzuale de acordare sunt de 90 de zile si 180 de zile.

Creditul se acorda prin cont separat de imprumut “linii de credit”, iar rambursarea se face in functie de performantele financiare si serviciul datoriei clientilor. Volumul liniei de crredit in cazul creditarii de ansamblu a activitatii curente se determina in functie de cifra de afaceri aferenta perioadei creditarii si durata medie de incasare a clientilor. Rata dobanzii este negociabila in functie de costurile resursei de finantare.

c).Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare

Credit acordat in conditiile existentei unor cauze economice care au determinat formarea stocurilor si a cheltuielilor cu caracter temporar (primirea de la furnizori a unor materii prime si materiale in avans fata de termenele de contractate, aprovizionari in loturi optime,intreruperea productiei din motive justificate, lipsa mijloacelor de transport sau alte dificultati in expedierea productiei la intern sau la export).

Acest tip de credit se acorda in lei persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate pe o perioada de maxim 180 de zile. Fac obiectul acestui tip de credit atat stocurile aprovizionate in perioada precedenta si neachitate cat si cele ce urmeaza a fi aprovizionate pe baza de contracte ferme si cu desfacere asigurata.

Acordarea creditului se face prin contul separat de imprumut “credite pentru capital de lucru”, ce se debiteaza pe masura angajarii creditului in limita plafonului aprobat pe baza ordinului de plata intocmit de agentul economic sau nota contabila intocmita de banca.

Rambursarea creditelor se face din disponibilitatile existente in contul curent si incasarile zilnice prin debitarea acestuia in corespondenta cu contul separat de imprumut pe baza ordinului de plata emis de client sau a notei contabile intocmite de ofitertii de credite.

Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resurselor de finantare; banca poate acorda dobanzi preferentiale in functie de specificul activitatii si bonitatea clientului.

d).Credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere

Credit acordat clientilor persoane juridice care au obiect stocurile de provenienta agricola si agro-alimentara ce se consuma intr-o perioada mai mare de un trimestru dar fara a depasi 12 luni de la constituire pentru care exista contracte si comenzi ferme.

Acest credit se acorda persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate, pe o perioada de maxim 12 luni. Acordarea creditului se face prin contul separat de imprumut “credite pentru capital de lucru”, ce se debiteaza pe masura angajarii creditului in limita plafonului aprobat pe baza ordinului de plata intocmit de agentul economic sau nota contabila intocmita de banca.

Rambursarea creditelor se face din disponibilitatile existente in contul curent si incasarile zilnice prin debitarea acestuia in corespondenta cu contul separat de imprumut pe baza ordinului de plata emis de client sau a notei contabile intocmite de ofitertii de credite.

Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resursei de finantare.

e).Credite pentru export

Se acorda In conditiile existentei coontractelor externe pentru livrari de produse la export cu modalitati de plata asiguratorii si incasarea valutei de regula prin BCR. Se acorad pentru aprovizionarile necesare realizarii productiei destinate exportului pe baza documrentelor ce atesta vanzarea marfurilor la export pe perioada pana la incasarea contravalorii lor.

Perioada de valabilitate nu depaseste 12 luni cu exceptia creditelor pentru produsele cu un ciclu larg de fabricatie. Agentii economici solicitanti trebuie sa aiba cont curent si cont valutar deschis la BCR si sa-si deruleze activitatea prin aceste conturi. Incasarea valutei aferente exportului pentru care s-au acordat credite si operatiunea de transfer a caesteia in lei sa se faca prin conturile de la aceasta banca. Durata ciclului de fabricatie, livrare si incasare trebuie sa nu depaseasca 12 luni cu exceptia creditelor cu un ciclu lung de fabricatie.

Acordarea creditului se face prin contul separat de imprumut “credite pentru capital de lucru”, ce se debiteaza pe masura angajarii creditului in limita plafonului aprobat pe baza ordinului de plata intocmit de agentul economic sau nota contabila intocmita de banca.

Rambursarea creditelor se face din disponibilitatile existente in contul curent si incasarile zilnice prin debitarea acestuia in corespondenta cu contul separat de imprumut pe baza ordinului de plata emis de client sau a notei contabile intocmite de ofitertii de credite.

Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resurselor de finantare; banca poate acorada dobanzi preferentiale in functie de specificul activitatii si bonitatea clientului.

f). Credite de scont

Credit acordat pentru finantarea activitatilor comerciale prin cumpararea de catre banca a efectelor de comert (cambii, bilete la ordin) cu retinerea din valoarea finala a taxei scontului.

Se acorda clientilor persoane juridice indiferent de forma de proprietate, iar termenul de acordare este de maxim 12 luni. Pentru obtinerea creditului posesorul titlului trebuie sa fie client al BCR, titlul sa fie acceptat la plata, intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta titlului sa nu depaseasca un an, prezentarea titlurilor in vederea scontarii sa se faca cu cel putin 15 zile lucratoare inainte de scontare, trasul sa fie client al BCR si sa fie solvabil. Taxa scontului care se determina in functie de valoarea titlului si numarul de zile calendaristice dintre data scontarii si cea a scadentei titlului.

g). Credite pe documente de plata aflate in curs de incasare (cecuri si ordine de plata)

Credit acordat pe baza prezentarii documentelor remise spre incasare pentru produsele expediate, serviciile prestate, lucrarile executate in baza contractelor existente intre parti si existenta certitudinii incasarii acestora de la partenerii de afaceri.

Se acorda clientilor persoane juridice indiferent de formna de proprietate pe o perioada de maxim 45 de zile calendaristice, scadenta stabilindu-se cu cel mult 7 zile dupa expirarea termenelorlegale de prezentare la plata a cecurilor creditate.

Acordarea creditului se face prin contul de imprumut in care se vor inregiostra direct si incasarile aferente documentelor creditate.

Rambursarea se face la termenele stabilite in contract direct in contul separat de imprumut din incasarile aferente documentelor de creditare. Acordarea creditului se face prin contul separat de imprumut “credite pentru capital de lucru”, ce se debiteaza pe masura angajarii creditului in limita plafonului aprobat pe baza ordinului de plata intocmit de agentul economic sau nota contabila intocmita de banca.

Rambursarea creditelor se face din disponibilitatile existente in contul curent si incasarile zilnice prin debitarea acestuia in corespondenta cu contul separat de imprumut pe baza ordinului de plata emis de client sau a notei contabile intocmite de ofitertii de credite.

Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resurselor de finantare.

h). Credite de factoring

Operatiunea prin care clientul denumit “aderent” transfera proprietatea creantelor sale comerciale materializate in facturi catre banca “factor”. Este destinat clientilor persoane juridice indiferent de forma de proprietate si se acorda atat in lei cat si in valuta in cazul in care facturile provin din livrari de marfuri la export, executaei de lucrari si prestari de servicii in valuta.

Se acorda pentru creantele comerciale materializate in facturi provenite din livrari de marfuri, executari de lucrari al caror termen de incasare sa nu depaseasca 180 de zile de la emitere. Creditul se garanteaza cu insasi creantele care revin bancii ce le-a preluat. Comisionul “agio” se calculeaza si se incaseaza o singura data la valoarea totala a creantelor acceptate de catre factor.

Acest credit asigura simplificarea operatiunilor financiar-contabile ale “aderentului” prin prelucrarea atributiiilor acestuia privind urmarirea si decontarea factorilor uneori chiar cu anticipatie.

i).Credite pentru facilitati de cont

Credit acordat numai in conditiile unei situatii economico-financiare foarte bune atunci cand din anumite cauze justificate ecominic clientii nu pot face temporar fata platilor.seacorda in lei persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate si perioada de acordare este de maxim 15 zile.

Acordare acreditului se face prin contul curent care se debiteaza pe masura efectuarii platilor dispuse de agentul economic. Rambursarea se face din disponibilitatile si incasarile realizate in contul curent prin anularea plafonului de credite aprobat cu aceasta destinatie.

Agentii economici care nu au rambursat la scadenta creditul nu pot beneficia timp de trei luni de o noua facilitare de cont. banca poate accepta ca unica forma de garantie gajul general. Acordarea creditului se face prin contul separat de imprumut “credite pentru capital de lucru”, ce se debiteaza pe masura angajarii creditului in limita plafonului aprobat pe baza ordinului de plata intocmit de agentul economic sau nota contabila intocmita de banca.

Rambursarea creditelor se face din disponibilitatile existente in contul curent si incasarile zilnice prin debitarea acestuia in corespondenta cu contul separat de imprumut pe baza ordinului de plata emis de client sau a notei contabile intocmite de ofitertii de credite.

Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resurselor de finantare; banca poate acorad dobanzi preferentiale in functie de specificul activitatii si bonitatea clientului.

j). Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie

Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie se acorda print contul separate de imprumut “ credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie”, agentilor economici care executa astfel de produse, pe baza de comenzi si contracte care necesita finantarea si urmarirea distincta, in situatia agentilor economici a caror activitate curenta o reprezinta executia de produse cu ciclu lung de fabricatie.

Creditele de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie se pot acorda pe termene mai mari de 12 luni, fara a depasi insa ciclurile tehnologice de executie stabilite print documentatia tehnica.

Pentru a beneficia de credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie print contul separat de imprumut, agentii economici in cauza vor prezenta bancii documentatia tehnologica din care sa rezulte durata ciclului de fabricatie.

Cuantumul creditelor de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie ce se acorda print cont separate de imprumut se determina pe baza miscarii stocurilor si cheltuielilor aferente productiei in curs de fabricatie estimata a exista in sold la finele fiecarei perioade de creditare, precum si a celorlalte elemente de cheltuieli aferente contractului respective in limita costurilor totale planificate pe contract.

Punerea la dispozitie a creditelor de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie se efectueaza esalonat in functie de evolutia cheltuielilor cu productia in curs de fabricatie aferenta produselor respective.

Plafonul trimestrial de credite va acoperi necesitatile de finatare la nivelul rezultat pentru ultima luna a trimestrului. Eventualele necesitati suplimentare de finantare care apar in cursul trimesrului vor putea fi acoperite print plafoane de credite intratrimestriale.

k). Credite pe descoperit de cont (overdraft)

Creditele de descoperit de cont (overdraft) se pot acorda de catre banca agentilor economici solicitanti pe perioade de timp foarte scurte, care nu vor putea depasi, de regula, 7 zile calendaristice, pentru achitarea unor obligatii stringente privind aprovizionari cu materii prime, materiale, combustibili, energie, manopera, impozite, taxe curente si alte obligatii curente.

Creditul pe descoperit de cont este un imprumut marginal, acordat in conditii deosebite, pentru care dobanda curenta perceputa de banca este mai mare decat dobanda de baza preacticata la creditele pe termen scurt, acordate clientilor.

Aceste credite se acorda in limita unor plafoane stabilite pe client, pentru efectuarea unor plati pe care solicitantii nu le-au previzionat si nu le-au luat in calcul la determinerea altor categorii de credite de care beneficiaza.

Bancile acorda credite pentru descoperit de cont (overdraft) la cererea clientilor care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:

au un standing financiar ridicat si un serviciu al datoriei bun fata de banca;

nu inregistreaza datorii restante catre buget si partenerii de afaceri;

nu au figurat niciodata in evidenta Centralei Incidentelor de Plati cu

incidente de plati majore.

Aceasta categorie de credite este destinata, in principel, marilor companii (inter) nationale si firmelor cu un prestigiu recunoscut in mediul de afaceri, al caror flux de lichiditati (cash-flow) este cesionat in favoarea bancii.

credite pe termen mediu si lung:

a). Credite pentru echipament (investitii)

Se acorda in completarea surselor proprii pentru acoperirea cheltuielilor

prevazute in documentariile tehnico-economice privind lucrarile de constructii- montaj, modernizari, retehnologizari si achizitii de noi utilaje. Se acorda in lei persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate pe o perioada de maxim 10 ani. Finantarea reprezinta cel mult 85% din valoarea totala a investitiei. Acordarea creditului se face prin contul separat de imprumut “credite pentru capital de lucru”, ce se debiteaza pe masura angajarii creditului in limita plafonului aprobat pe baza ordinului de plata intocmit de agentul economic sau nota contabila intocmita de banca. Rambursarea creditelor se face din disponibilitatile existente in contul curent si incasarile zilnice prin debitarea acestuia in corespondenta cu contul separat de imprumut pe baza ordinului de plata emis de client sau a notei contabile intocmite de ofiterii de credite. Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resurselor de finantare.

b). Credite pentru cumpararea de actiuni si active

Cumpararea de actiuni se incadreaza in sfera investitiilor financiare in valori mobiliare, ordinare sau preferentiale, emise de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, indifferent de numarul actiunilor pe care la detine, de societatile si companiile nationale si celelalte entitati rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes national.

Pot beneficia de credite pentru cumpararea de actiuni, persoanele juridice de drept privat romane, cu un standing financiar ridicat si serviciul datoriei bun.

Volumul creditului va putea fi de cel mult 70% din pretul de oferta ce trebuie achitat, diferenta de cel putin 30% din valoarea actiunilor fiind platita de solicitant din surse proprii, care trebuie sa existe in cont la momentul aprobarii creditului si care va fi platita inainte de prima tragere din credit, conform unei clauze din contractul de credite.

Creditele pentru cumpararea de actiuni se acorda print contul separate de imprumut “ Credite pentru cumpararea de actiuni”, pe termen de maxim 5 ani de la data acordarii.

Creditele pentru cumpararea de active de la societati comerciale si alte entitati cu capital majoritar de stat se incadreaza in categoria creditelor pentru investitii si se acorda pe o perioada de cel mult 5 ani. Se acorda pentru finantarea a cel mult 80% din valoarea totala a activelor ce urmeaza a fi cumparate de solicitant, diferenta de cel putin 20% reprezentand aportul propriu al cumparatorului activelor, daca reglementarile legale nu prevad mai mult.

Creditele pentru cumpararea de active se acorda print contul separate de imprumut “ credite pentru cumpararea de active”.

c). Creditele promotori

Creditele promotori se acorda de banci persoanelor juridice specializate si autorizate in constructia si vanzarea de locuinte, ce poarta denumirea de promotori imobiliari, in scopul facilitarii construirii de locuinte.

Bancile acorda acest tip de credite in completarea surselor proprii a agentilor economici, pe obiectiv de investitii sau lista de utilaje si alte dotari, precum si pe grupuri de obiective de investitii similare.

Creditul promotori pentru constructii de locuinte se poate contracta numai de catre persoane juridice, agenti economici specializati in atragerea si administrarea de resurse pentru construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea si extinderea locuintelor, inclusive pentru cele exploatate in regim de inchiriare, in scopul valorificarii acestora.

Banca acorda credite promotori, fara a depasi 15 ani de la acordare si poate stabili termene intermediare de rambursarea in cadrul termenelor maxime de creditare.

Acordarea creditelor promotori se face print contul separate de imprumut “Credite promotori”.

Volumul maxim al creditelor ce se poate acorda pentru finantarea constructiilor de locuinte este de cel mult 85% din costurile totale din devizul general, stabilit la nivelul deficitului de lichiditati net ce rezulta din proiectia surselor pentru investitii si a utilizarii acestora.

d). Creditele ipotecare

Creditele ipotecare se pot acorda persoanelor juridice romane, care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala, precum si persoanelor juridice romane care doresc sa construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor.

Creditele ipotecare se acorda cu repectarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.

Creditele ipotecare se acorda pe termen de minim 5 ani, prin contul separate de imprumut “credite ipotecare”.

Creditele ipotecare se garanteaza cu ipoteca de rang I pe imobilul pentru care se acorda imprumutul, care trebuie sa acopere in proportie de 120% creditul ipotecar.

e). Credite pentru activitatea de leasing

Credit acordat in scopul achizitionarii de masini, utilaje, mijloace de transport si a altor bunuri in vederea inchirierii lor pe o perioada determinata contra unei chirii dinainte calculate. Se acorda pe o perioada de 3-5 ani, in lei si valuta, clientilor persoane juridice care au incheiat cu utilizatorii contracte de leasing financiar.

Dobanda perceputa de banca va putea fi modificata pe intreaga perioada de creditare in functie de costurile resurselor de finantare. Creditul poate fi rambursat din beneficiile aduse de mijloacele de productie inchiriate.

f). Credite de forfetare

Operatiunea derulata intre banca si clientul sau prin care acesta vinde bancii creantele in valuta pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar in vederea recuperarii sumelor inainte de sacdenta, contra unei taxe de forfetare. Se acorda in valuta persoanelor juridice indiferent de forma de proprietate cu activitate de export. Termenul pentru care se acorda este de maxim 5 ani.

Prezentarea la banca a titlurilor se va face cu cel putin 15 zile lucratoare inainte de scadenta pentru a da posibilitatea bancii sa efectueze investigatii asupra riscului operatiunii solicitate de clientul sau. Operatiunea de forfetare se efectueaza prin creditarea contului curent al beneficiarului pe baza de nota contabila si debitarea contului “plasamente in titluri forfetate” cu suma in valuta inscrisa pe titlu mai putin taxa de forfetare si comisioanele aferente. Taxa de forfetare se determina luand in calcul valoarea titlului, numarul de zile calendaristice intre data forfetarii si a scadentei si nivelul dobanzii pentru valuta respectiva. La stabilirea taxei de forfetare se ia in calcul si o marja globala de risc calculata in functie de conditiile contractului de import-export, avandu-se in vedere riscurile comerciale, economice generale si riscurile politice.

Instrumente de creditare

O decizie de creditare corecta implica unele riscuri de anticipare. Presupune cunostinte in domeniu si mult curaj. Pentru a fi acceptata este necesar ca riscurile sa fie asumate in cunostinta de cauza, iar evaluarea acestora sa fie cat mai aproape de realitate, efectuata de oameni bine pregatiti profesional. Un rol important in activitatea de creditare revine ofiterului de credite. De pregatirea acestuia, dar si de responsabilitatea cu care trateaza aceasta activitate, depinde in mare amsura decizia de creditare.

Venind in sprijinul activitatii de creditare si pentru imbunatatirea permanenta a calitatii actului de creditare bancile au elaborat Norme metodologice privind activitatea de creditare. Concepute modern, intarind spiritul de responsabilitate la toate nivelurile, aceste instrumente de creditare permit luarea unor decizii corespunzatoare si in timp relativ scurt.

Dintre cele mai importante instrumente de creditare amintim:

referatul de credit;

analiza economico-financiara – definita atat ca o necesitate cat si ca un instrument de supraveghere a activitatii de creditare capata un rol din ce in ce mai important in fundamentarea deciziei de creditare. Analiza interna se realizeaza printr-un calcul automat pe baza balantelor contabile din ultimii doi ani si a ultimei balante din anul in care se face analiza si a contului de profit si pierdere.

Pe total volum de activitate un client poate obtine, la o anumita perioada, profit, dar pentru analist este important sa cunoasca in analitic componenta acestuia, pe fiecare tip de activitate, deoarece banca este interesata ca acesta sa aiba rezultate pozitive din activitatea curenta de exploatare si nu cu caracter intamplator, din activitatea exceptionala sau financiara. Dinamica indicatorilor calculati la perioada analizata. Pentru intelegerea activitatii trecute a unui client, pe langa analiza in evolutie a elementelor de bilant este nevoie sa se efectueze si analiza indicatorilor.

Analiza indicatorilor este cea mai rapida metoda de estimare a viabilitatii unui client. In cadrul acestei analize se vor calcula:

indicatori de structura:

lichiditatea;

solvabilitatea;

gradul de indatorare generala.

indicatorii performantei contului de profit si pierderi:

rata valorii adaugate;

rentabilitatea aconomica;

rentabilitatea financiara.

riscul financiar:

acoperirea dobanzii.

In vederea luarii unei decizii corecte si rapide privind creditarea pe langa prevederile noi, clare si concise s-au adus imbunatatiri instrumentelor vechi de creditare ( referatul de credite, analiza interna etc.) dar s-au si intodus altele noi cum ar fi:

Ratingul de credite – se calculeza in functie de caracteristicile clientului ( generale, financiare, managementul societatii, ramura de activitate) si a creditului ( istoricul relatiei de credit, conditii de exigibilitate, administrare, sursa de rambursare).

CRB – Centrala Riscurilor Bancare – se consulta obligatoriu de catre banca in vederea obtinerii unor informatii privind creditele contractate de societate la alte banci.

AEGRM – Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare – se consulta pentru a vedea daca societatea este inregistrata cu creante bugetare.

CAPITOLUL III

ANALIZA SI EVALUAREA IN CREDITAREA

SOCIETATILOR COMERCIALE

3.1.Etapizarea creditului

Operatiunile de aprobare si acordare a creditelor au la baza prudenta bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate a bancii.

Conform prevederilor Legii bancare nr.58/1998, „ la acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate si toate operatiunile de credit si de garantie ale societatilor bancare vor trebui consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii.

Activitatea de creditare se bazeaza, in primul rand, pe analiza viabilitatii si realismului afacerilor in vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditati ca principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzii. Determinarea capacitatii de plata a clientilor se face prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor, atat in perioadele expirate cat si in cele prognozate (viitoare).

Acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca, deoarece prin extinderea si diversificarea potofoliului de credite, poate obtine profit suplimentar, cat si pentru clienti, care pe seama creditelor pot sa-si dezvolte afacerile, sa obtina profit si, pe aceasta baza sa ramburseze imprumuturile si sa-si achite dobanzile.

Analiza si acordarea creditelor trebuie sa aiba in vedere influenta factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienti, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevazute asupra desfasurarii afacerilor si rambursarii creditelor.

Banca are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar imprumutatul sa puna la dispozitie toate documentele si actele din care sa rezulte natura activitatilor desfasurate, credibilitatea, situatia patrimoniala, rezultatele economico-financiare, capacitatea manageriala si orice alte documente si date care sa pemita evaluarea potentialului economic, organizatoric si financiar al clientului.

Creditele si scrisorile de garantie solicitate, indiferent de suma sau durata de rambursare, respectiv de valabilitate, se acorda pentru destinatia stabilita prin contracte, aceasta fiind obligatorie pentru imprumutati. Utilizarea creditului aprobat pentru o alta destinatie decat cea stabilita, da dreptul bancii sa intrerupa creditarea si sa retraga imprumutul acordat.

La creditele acordate si scrisorile de garantie eliberate, banca percepe dobanzi si comisioane ale caror nivele de baza se avizeaza de Comitetul de Directie si se aproba de Consiliul de Administratie al bancii, precum si penalitati stabilite conform prevederilor legale in vigoare in cazul nerambursarii la scadenta a creditelor si neachitarii dobanzilor acordate.

Creditele trebuie sa fie in toate cazurile garantate, iar volumuul minim al garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutatului catre banca, formata din credite si dobanzi. Banca are dreptul sa verifice la clientii sai existenta permenanta si integritatea garantiilor asiguratorii pe toata perioada creditarii, respectarea conditiilor in care s-a acordat creditul, modul cum acesta este utilizat, iar in cazul in care se constata incalcarea prevederilor contractuale, sa retraga creditele inainte de scadenta stabilita sau in lipsa de disponibilitati sa le treaca la credite restante si/sau indoielnice si sa urmareasca rambursarea acestora in ordinea stanbilita prin lege.

Creditele , valorile de recuperat creantele comerciale, precum si dobanzile aferente acestora, nerambursate, respectiv neincasate la scadenta, sunt considerate creanta restante si respectiv nerestante. Creditele , valorile de recuperat creantele comerciale, creantale restante, dobanzile aferente trecute in litigiu sunt considerate creante indoielnice si respectiv dobanzi indoielnice. Se considera trecute in litigiu, creditele , valorile de recuperat, creantele comerciale, creantale restante, precum si dobanzile aferente ce fac obiectul unei cereri inregistrata la instanta de judecata pentru obtinerea unui titlu, executarea silita a debitorului, lichidarea judiciara a acestuia precum si orice alte cereri privind recuperarea creantelor bancii din credite si dobanzi, cu execeptia fazei de notificare.

Pe toata durata creditarii, agentii economici beneficiari de credite au obligatia sa puna la dispozitia bancii un exemplar din bilantul contabil situatiile contabile periodice si orice alte documente solicitate de banca. Aceasta obligatie va fi prevazuta ca o clauza distincta in contractul de credite.

Creditele se acorda la cererea agentilor economici care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: sunt constituiti potrivit legii si poseda capital social varsat potrivit statutului; desfasoara activitati legale si eficiente potrivit actului de infiintare si statutului de functionare. Pot beneficia de credite si agentii economici ale caror activitati sunt subventionate, cu conditia ca rezultatele financiare sa se incadreze in subventia cuvenita; indeplinesc un nivel optim al indicatorilor de bonitate; din analiza fluxurilor de lichiditati rezulta ca exista posibilitati reale de rambursare la scadenta a ratelor si plata dobanzilor aferente; prezinta garantii materiale si morale pentru utilizarea cu eficienta a imprumutului, rambursarea integrala la scadenta a creditului si achitarea dobanzilor aferente ; valoarea garantiilor materiale accepate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor solicitate si a dobanzilor aferente, calculate pe intreaga perioada de creditare. In cazul creditelor pe termen mediu si lung, valoarea garantiilor va trebui sa acopere, la acordarea, nivelul imprumutului si dobanzile aferente, calculate pentru o perioada de cel putin 12 luni. In astfel de situatii se va stabili prin acte aditionale la contractul de imprumut ca nivelul garantiilor sa acopere valoarea imprumutului acordat si a dobanzilor calculate pentru urmatoareale 12 luni ; au deschise conturi la una din unitatile teritoriale ale bancii ; prezinta situatia angajamentelor din conturile deschise la alte societati bancare si a garantiilor aferente ; accepta clauzele din contractul de credite.

Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decat in cazuri justificate, determinate de constatarea furnizarii de catre client a unor date nereale si numai dupa expirarea unui termen de preaviz de minim cinci zile calendaristice, care va fi comunicat in scris acesteia. Banca poate intrerupe imediat, fara preaviz utilizarea de catre client a unui credit aprobat, in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului privind destinatia, utilizarea, garantiile, termenele,etc., sau in cazul in care situatia economica si fianciara a acestuia nu mai asigura conditii de garantie si rambursare.

Intre incasarea ratelor de credite la scadenta si a dobanzilor la termen stabilite, prioritatea a reincasarii dobanzilor, daca prin acte bilaterale incheiate intre banca si imprumutat nu s-a convenit altfel. Rambursarea anticipata a oricaror sume datorate in cadrul creditului, se poate efectua numai cu acordul prealabil al bancii si se va face incepand cu ultima scadenta, pentru a nu influenta calculul de dobanda, daca prin contractul de imprumut sau actele aditioanale ale acestora nu s-au stabilit altfel.

Pentru creditele acordate si nerecuperate de clientii supusi regimului de lichidare judiciara, banca va sista calculul dobanzilor si penalitatilor, incepand cu ziua primirii de la organele judecatoresti a notificarilor de intrare in lichidare judiciara a debitorului conform prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare. Sistarea calculelor dobanzilor si penalitatilor se va efectua numai pentru creditele, dobanzile si alte creante negarantate sau ramase fara garantii, total sau partial, in urma obtinerii aprobarii in acest sens de la Centrala Bancii.

Pentru acordarea unui credit este necesar sa se intocmeasca urmatoarea documentatie :

Documentatia pe care clientii bancii o prezinta unitatilor bancare teritoriale in vederea obtinerii de credite, trebuie sa cuprinda :

cererea de credite semnata de persoanele autorizate sa reprezinte agentul economic solicitant ;

bilantul contabil, raportul de gestiune, contul de profit si piedere, incheiate pentru ultimul an, ultimele situatii privind ‘Rezultatele financiare’ si ‘Situatia patrimoniului’, balanta de verificare incheiata pentru ultima luna ;

bugetul de venituri si cheltuieli intocmit conform precizarilor Ministerului Finantelor (inclusiv pentru agentii economici cu capital privat) ;

situatia prognozata a platilor si incasarilor aferente perioadei pentru care agentul economic solicita imprumutul ;

situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditul , care sa cuprinda cantitatile, valorile, cauzele formarii si termenele de valorificare ;

situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului ;

proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata dobanzilor ;

lista garantiilor propuse bancii pentru garantarea creditului solicitat ;

planul de afaceri ; orice alte documente necesare , solicitate de banca (decont TVA,declaratia lunara pentru impozitul de profit etc.).

Documentatia prevazuta mai sus este comuna pentru toate categoriile de credite, la aceasta agentii economici vor anexa dupa caz si alte documente specifice categoriei de credit solicitate.

Etapele analizei economico-financiara a documentatiei de acordare a creditului :

Analiza aspectelor economico-financiare are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situatiei economico-financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta, analiza economico-financiara se bazeaza pe documentele de sinteza contabila (bilantul contabil si raportul de gestiune, contul de profit si pierdere, raportari contabile periodice etc.) pe analiza fluxului de fonduri ale perioadelor expiarte, precum si pe analiza fluxului de lichiditati (cash-flow-ului) pentru perioada urmatoare.

Analiza economico-financiara a activitatilor clientilor contine :

a). analiza bilantului contabil, care presupune :

examinarea bilanturilor pe ultimul an incheiat si situatiile financiare cumulate de la inceputul anului curent, comparativ cu aceeiasi perioada a anului trecut. Bilanturile contabile ale societatilor comerciale sunt supuse verificarii si certificarii de catre cenzori, experti contabili, contabili autorizati cu studii superioare sau societati comericale de expertiza contabila, dupa caz in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor. In acelasi mod se stabilesc si conditiile privind verificare si certificarea bilanturilor contabile ale regiilor autonome ;

analiza imobilizarilor corporale si necorporale si a surselor de acoperire ale acestora ;

analiza decontarilor prelevarilor, datoriilor si obligatiilor fata de terti ;

analiza costurilor in vederea dimensionarii corecte a volumului de credite pentru activele circulante care fac obiectul creditarii.

b). analiza veniturilor, cheltuielilor si contului de profit si pierdere care presupune :

analiza rezultatelor activitatii si a profitului obtinut pe ultimul an incheiat si respectiv pe anul curent ;

analiza repartizarii profitului net ;

analiza pierderilor inregistrate si recuperarea lor.

c). analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate, ofera posibilitatea unei mai bune intelegeri la nivelul fiecarei activitati (exploatare, investitii, financiara), a modului in care au fost generate fondurile (sursele) si utilizarea acestora precum si impactul asupra disponibilitatilor banesti ale agentului economic, la sfarsitul perioadei analizate.

d). analiza fluxului de lichiditati pe perioada urmatoare, presupune ca pe baza rezultatelor obtinute anterior si a portofoliului de contracte de aprovizionare, productie, desfacere a perspectivei variatiei stocurilor, etc. sa se evalueze si sa se prognozeze : posibilitatea clientului de a genera in viitor lichiditati ; capacitatea clientului de a-si onora obligatiile de plata viitoare.

Prudenta bancara presupune cunoasterea si intelegerea activitatii clientilor bancii.

Cunoasterea activitatii desfasurate de client in perioada anterioara precum si a prevederilor pentru viitor dau posibilitatea bancii pe de o parte sa ofere acestuia serviciile si produsele bancare advecvate, iar pe de alta parte sa ia masuri pentru diminuarea si prevenirea riscului in vederea recuperarii creditelor si a incasarii dobanzilor. In consecinta, in vederea protejarii fondurilor propii si a celor atrase, banca are datoria de a-si selectiona judicios clientii deaorece performantele ei depinde de eficienta cu care sunt acordate creditele. Atunci cand banca acorda un credit realizeaza pe baza cunoasterii detaliate a clientului un act de incredere.

Analiza financiara are ca punct de plecare bilantul contabil care este documentul oficial de gestiune al agentului economic. Bilantul ofera o imagine contabila asupra patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute pe baza unor acte administrativ emise la un moment dat. Pentru obtinerea unei imagini cat mai reale asupra situatiei financiare a clientilor este necesar ca pe baza bilantului sa se elaboreze o informatiei care sa corespunda mai bine necesitatilor de analiza a bancii, respectiv de diagnostic dar si de evaluare.

De asemenea pentru analiza financiara a clientului o importanta deosebita o prezinta informatiile furnizate de contul de profit si pierdere, astefel ca si in cazul bilantului contabil vor fi regrupate si prelucrate pentru a oferi o imagine mai clara privind rentabilitatea si eficienta activitatii desfasurate.

Prezentarea bilantului contabil

Bilantul contabil intocmit de client contine elemente patrimoniale reflectate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv la valoarea contabila, care poate fi diferita de valoarea reala, de paita acestora. Pornind de la balanta de verificare lunara, situatiile financiar contabile periodice si bilantul contabil prezentate de clienti, ofiterii de credit vor proceda la analiza acestora pentru ajustarea si adaptarea lor in vederea obtinerii elementelor si informatiilor care servesc mai bine scopurilor si principiilor de analiza ale bancii.

Utilizarea datelor obitnute este impusa de necesitatea determinarii valorii reale a activului si intregului patrimoniu si stabilirea cat mai corect posibil a marimii riscului asumat de client (propietar) in comparatie cu cel al bancii.

Regruparea informatiilor din bilantul contabil se va efectua de catre ofiterii de credit.

Prezentarea contului de profit si pierdere

Bilantul contabil exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la o anumita data, respectiv la incheierea exercitiului, iar contul de profit si pierdere exprima modul cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli ce au definit evolutia economico-financiara a agentului economic analizat, de la inceputul si pana la sfarsitul exercitiului. Din multitudinea de activitati economice si financiare pe care le desfasoara un agent economic in vederea atingerii rentabilitatii scontate, ofiterii de credite isi vor concentra, in principal, atentia asupra acelora care genereaza venituri si cheltuieli.

Pentru a raspunde mai bine necesitatilor de analiza ale bancii, ofiterii de credite vor prelucra contul de profit si pierdere elaborat de clienti, prin introducerea unor indicatori denumiti solduri intermediare de gestiune (marja comerciala, valoarea adaugata, excedentul/deficitul brut din exploatare, excedentul/deficitul brut financiar, excedentul/deficitul brut exceptional, capacitatea de autofinantare, etc.).

Pentru realizarea sarcinilor privind efectuarea analizei financiare privind bilantul contabil si contul de profit si pierdere ofiterii de credite vor introduce in calculator datele din balanta de verificare lunara, controland corectitudinea soldurilor si vor interpreta datele si indicatorii obtinuti. Introducerea acestei metode standard de analiza computerizata prezinta o serie de avantaje :

informatiile contabile prezentate de client sunt ajustate, prelucrate si regrupate, obtinandu-se indicatori care corespund mai bine principiilor de analiza ale bancii ;

prin corelarea volumului mare de informatii si sintetizarea lor, se ofera posibilitatea tendintelor in evolutia clientului, pot fi sesizate mai usor aspectele negative precum si cele care necesita noi detalii si precizari din partea acestuia, avnd astfel loc o cunoastere mai buna a afacerilor clientului ;

se reduce substantial durata elaborarii indicatorilor privind bilantul contabil si contul de profit si pierdere, lasand ofiterilor de credite timpul necesar pentru interpretarea situatiei economico-financiare a clientului ;

se constituie prin arhivare electronica o baza de date care poate fi folosita la elaborarea diverselor lucrari.

Aspecte nefinanciare privind clientii bancii

Analiza nefinanciara vizeaza credibilitatea clientului, ca element psihologic esential cu privire la formarea de catre banca a convingerilor referitoare la calitatile morale si profesionale ale conducatorilor agentilor economici solicitanti de credite, a principalilor asociaoti colaboratori, precum si a reputatiei prin calitatea produselor, serviciilor si a modului de indeplinire a obligatiilor asumate in relatiile cu partenerii de afaceri.

In acest scop, se va face evaluarea cat mai reala a riscului in activitatea de creditare, iar banca va analiza atat riscurile financiare cat si cele nefinanciare la care se expune. Factorii nefinanciari care influenteaza activitatea clientului pot fi interni sau externi.

In fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, ofiterii de credit vor tine seama suplimentar si de urmatoarele aspecte interne :

Conducerea activitatii (managementul) consta in : pregatirea profesionala, prestigiul si experienta in ramura sau sectorul de activitate; experienta in functii de conducere si reputatia echipei manageriale ; conducerea este asigurata de o echipa sau de catre o persoana, cunoscand ca in cele mai multe cazuri conducerea in echipa poate avea rezultate mai bune decat luarea deciziilor de catre o singura persoana ; asigurarea succesiunii manageriale ; gradul de participare a echipei de conducere la capitalul societatii, fiind de asteptat ca implicarea conducerii sa fie cu atat mai ridicata cu cat gradul de participare la capital este mai mare ; structura conducerii, specializarea in functie de aptitudinile in domeniul tehnic, financiar-contabil, marketing ; moralitatea conducerii ; calitatea sistemului international (informatii primite de conducere, circulatia acestora in interiorul societatii, modul de obtinere a informatiilor prin utilizarea tehnicii moderne de calcul etc.) ; capacitatea de a se achita de obligatii ; perioada de rotatie a personalului indeosebi a celui de conducere si a specialistilor, care poate constitui un semnal atunci cand este prea scurta(cateva luni) sau prea indelungata (peste 10, 20 ani).

Activitatea clientului consta in : evolutia activitatii si profilul acestuia ; caracterul activitatii – permanent, sezonier, ciclic ; sfera de activitate – productie, comert, prestari servicii, etc. ; produsele si serviciile – de stricta necesitate/de lux, de serie/unicat, vechi/noi, competitive/mai putin competitive, profitabile/neprofitabile ; importul ; concurentii – numarul si marimea concurentilor, reputatia lor, caracteristicile produselor fabricate de acestia ; segmentul de piata detinut – in crestere/declin, cuantificabil/necuantificabil ; portofoliul de clienti al acestora – numar, reputatie dependenta de anumiti clienti, modalitatea de vanzare (pe credit comercial/cu plata imediata) ; realatiile cu furnizorii – numar, dependenta de anumiti furnizori, modalitatea de plata la vedere/la un anumit timp la vedere ; politica de preturi – nivelul fata de concurenta, facilitati ; reclama si publicitate ; resursele materiale – cladiri, masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport (propietate, metode de evaluare, de amortizare, stare fizica, fiabilitate, finantare, etc.) ; resurse umane – evaluarea angajatilor din punct de vedere al pregatirii profesionale, priceperii, eficientei, costul personalului, disponibilitati de inlocuire, fluctuatia personalului, relatii conducere-personal-sindicat, etc.

Strategia consta in existenta acestei pe urmatorii 3-5 ani, daca aceasta este realista, realizabila sau cu risc de esec; modalitatile de realizare a strategiei propuse ; altrenative si implicatii in cazul nerealizarii strategei propuse ; existenta sau inexistenta planurilor de restructurare si de redresare financiara.

Factorii nefinanciari externi care trebuie avuti in vedere la fundamentarea deciziei de creditare sunt : domeniul de activitate – caracteristicile domeniului de activitate din punct de veder al competitivitatii, profitabilitatii, tehnologizarii, cheltuielilor de capital, costuri fixe ridicate sau reduse, principalele firme care evolueaza in respectivul domeniu de activitate ; incadrarea activitatii clientului in politica economica generala si in tendintele strategiei viitoare privind respectivul domeniu de activitate ; impactul legislatiei asupra activitatii clientului ; impactul unor factori macroeconomici asupra activitatii clientului ; dependenta si pozitia geografica fata de sursele de aprovizionare si pietele de desfacere ,fata de caile de transport etc. ; caracteristicile sociale ale pietelor de desfacere : obiceiuri alimentare ,inclinatia spre un anumit tip de consum, religie, etc. .

Analiza aspectelor nefinanciare privind clientii bancii se va efectua de ofiterii de credite astfel : la solicitarea primului credit ; ori de cate ori un client al bancii solicita un credit ;o data pe an pentru toti clienti aflati in portofoliu, beneficiari de credite ; ori de cate ori din informatiile obtinute de banca rezulta ca ar putea fi posibile modificari majore in activitatea clientilor beneficiari de credite aflati in portofoliu .

Concluziile rezultate din analiza aspectelor nefinanciare privind clientii se vor utiliza de banca la :fundamentarea deciziei de preluare a unor clienti ; fundamentarea deciziei de creditare ; situatia clientilor ; analiza calitatii portofoliului de imprumuturi etc.

Creditarea nu este o stiinta exacta; nu este posibil ca prin utilizarea unei formule sau aplicarea unei teorii sa se garanteze ca suma acordata unui client va fi rambursata cu dobinda aferenta. Ezista, totusi, principii generale de creditare care, dac sunt aplicate consecvent, permit reducerea gradului de incertitudine si, prin urmare, a riscului implicat in creditare. Aceste principii se refera la solicitantul creditului, cererea de creditare, rambursare, dobinzi si comisioane bancare si garantarea. La analiza fiecareia dintre aceste categorii, vor fi luate in considerare mai ales aspecte privind creditarea personelor juridice, dar anumite consideratii se aplica si creditelor acordate persoanelor fizice, munca in cazul unei persoane fizice, iar in cazul persoanelor juridice domeniul de activitate al firmei.

Acceptul unei banci de a acorda un credit reflecta punctul ei de vedere privind capacitatea de rambursare, prezenta si viitoare, a clientului. Prin urmare, este esential ca banca sa obtina cat de multe informatii in legatura cu situatia financiara a potentialului client si sa fie sigura ca se poate baza pe toate informatiile oferite de acesta. In aceasta analiza, banca trebuie sa ia in considerare masura in care il cunoaste pe client; analiza se face diferentiat pentru un client nou si pentru un client traditional.

Daca solicitantul este deja un client al bancii, banca va lua in considerare evidentele sale referitoare la acesta. Solicitarile noilor clienti trebuie tratate diferit. Daca cel care solicita un credit nu este clientul bancii trebiue sa se obtina referintele satisfacatoare despre integritatea si situatia financiara a persoanelor care conduc afacerea.

Problemele cheie asupra carora trebuie sa ne concentram cand analizam situatia unui client care a solicitat un credit, se pot imparti in patru grupe (pentru o persoana juridica): domeniul de activitate al firmei, situatia financiara a firmei, calitatea managementului firmei si performantele viitoare ale firmei.

Conditiile determinate care vor fi luate in considerare atunci cind se analizeaza cererea de creditare sunt: competenta legala a solicitantului, destinatia creditului, valoarea creditului, durata creditarii,esalonarea ratelor scadente si dobinda perceputa pentru creditul acordat, in corelatie cu politica dobanzilor la depozite practicata de banca. De asemenea, banca trebuie sa ia in considerare daca imprumutul solicitat se inscrie in politica de ansamblu de creditare a bancii.

In derularea operatiunii de creditare atat banca dar si clientul are o serie de responnsabilitati privind urmatoarele aspecte:

destinatia creditului sau obiectul creditului trebuie clar definita si inteleasa, atat de client cat si de banca. Daca se acorda un credit unui persoane juridice pentru o afacere ilegala, documentatia creditului si orice garantie in sprijinul ei sunt lovite de nulitate.

este esential ca banca sa cunoasca valoarea creditului. Riscul de nerambursare a unui credit exisat atat in situatia in care solicita un credit prea mic, si atunci cand un client imprumuta prea multi bani.pentru a ne asigura ca a fost solicitat un nivel corect al creditului, cecerea clientului trebiue sustinuta de un flux monetar prognozat (cash flow). Acesta poate lua forma unui document care sa indice lichiditatile curente, veniturile si cheltuielile prevazute. Desigur, prognoza trebuie sa includa sumele atrase de client si orice plati si dobanzi datorate bancii.

prognoza fluxului de fonduri disponobile indica durata realista a rambursarii creditului. Pentru ca o afacere sa aiba succes, ea trebuie sa aiba suficiente lichiditati. Daca persoana juridica incearca sa ramburseze creditul prea repede, s-ar putea sa ramana fara lichiditati si sa nu poata sa-si desfasoara corespunzator activiatea in continuare sau chiar sa dea faliment. Este preferabil ca rambursarea creditului sa se realizeze in rate mai mici, valoric, esalonate pe o perioada mai mare, dar pe care afacerea le poate acoperi intr-un mod realist, decat sa fie efectuata intr-o perioada mai scurta, in rate mai mari. Perioada de rambursare a creditului este, de asemenea, legata de durata de viata a obiectului creditului.

remunerarea creditului este foarte importanta, deoarece constituie una din modalitatile principale prin care banca realizeaza profit. Cheltuielile pe care le persupune pentru banca procesul complex al analizarii cererii de creditare trebuie, la randul lor, sa fie recuperate. In unele tari se obisnuieste ca banicile sa perceapa clientilor un comision de negociere, pentru acoperirea costului de instrumentare a creditului. In practica romaneasca, aceste costuri urmeaza sa se acopere prin rata dobanzii, desi comisioanele se platesc, adesea din credit. Bancile trebuie sa se asigure ca dobanda si comisioanele percepute sunt competitive, comparativ cu cele practice de alte banci si institutii financiare de pe piata; in caz contrar clientii vor solicita credite in alta parte. Cu toate acestea banca trebuie sa-i permita clientului sa dispuna de suficient numerar pentru a putea sa-si desfasoare activitatea nestingherit; in caz contrar, stabilirea unei rate de dobanda prea mare poate determina un risc de credit sporit.

datorita mediului competitiv in care opereaza, bancile nu pot intotdeauna satbili rate ale dobanzii care sa reflecte, realist, riscul inerent unei situatii date. Daca o banca solicita o rata de dobanda prea mare, clientul se poate adresa concurentei si, prin urmare, banca poate solicita drept garantie active de o anumita valoare, cu dreptul de a le vinde in cazul in care clientul nu reuseste sa ramburseze creditul. Acesta este cunoscut sub denumirea de garantie reala. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in considerare capacitatea prezenta si viitoare a clientului de a rambursa creditul din resures proprii. Cu alte cuvinte, decizia de creditare trebuie sa fie luata inainte de a se aduce in discutie garantia. Banca va trebui sa ia in considerare valoarea care se poate atribui in mod realist oricarei garantii oferite de client si cat de usor va fi sa transforme in numerar garantia, in caz ca apare necesitatea executarii ei.

3.2. Indicatori de evaluare

Principiul de baza avut in vedere de banca la acordarea imprumuturilor, este cel al capacitatii imprumutatului de a realiza volumul de lichiditati care sa asigure rambursarea dobanzilor, a comisioanelor si a ratelor de credit, la termenele convenite.

Acoperirea cu garantii a creditului si a dobanzilor reprezinta unul dintre elementele de judecata la analiza imprumutului si in acelasi timp o conditie obligatorie, dar nu determinanta, pentru luarea deciziei de aprobare a creditului sau a scrisorii de garantie bancara.

Operatiunea de evaluare a bunurilor propuse drept garantii poate fi efectuata:

de regula, de catre inspectorul de credite care si-a insusit prezentele norme tehnice dupa o instruire prealabila in cadrul bancii, pentru bunurile de natura echipamentelor tehnologice, a mijloacelor de transport si a proprietatilor imobiliare, propuse a fi luate in garantie, la care se pot aplica normele de evaluare indiciale pentru determinarea valorii ramase qactuale, corelate cu metode bazate pe valori de piata sau de randament;

de catre specialistii bancii, atestati ANEVAR, pentru toate categoriile de bunuri indiferent de gradul de complexitate, cu exceptia celor care necesita masuratori, expertize si probe de specialitate;

de catre institutii specializate, in cazuri deosebite, cand operatiunea de evaluare presupune expertize tehnice insotite de probe de laborator, masuratori cu instrumente si aparatura speciala;

de catre firme specializate in evaluari de active, la comanda solicitantului de credit; situatie in care rapoartele de evaluare vor fi analizate si insusite de catre specialistii din banca.

Rapoartele de evaluare a garantiilor din documentatiile de credite ce se analizeaza si aproba, potrivit competentelor, la nivelul Centralei Bancii, vor fi avizate de catre specialistii Serviciului de consultanta si evaluare a studiilor de fezabilitate, a garantiilor si a patrimoniului.

Evaluarea garantiilor sau actualizarea rapoartelor de evaluare intocmite anterior, se efectueaza, in principal, la urmatoarele momente:

a). la analiza documentatiei de credite cand sunt propuse drept garantii bunuri mobile si imobile aflate in patrimoniul solicitantului sau achizitionate si partial achitate prin credit de la BCR.

b). la analiza documentatiei de suplimentare a creditelor;

c). la verificarea faptica a garantiilor si la analiza calitatii potofoliului de credite, in cazul in care ofiterul de credite apreciaza ca, fata de ultimul raport de evaluare actualizat, au intervenit modificari fie in valoarea creantei garantate, fie in valoarea bunului acceptat in garantie;

d). cel putin odata la 12 luni ofiterul de credite va actualiza sau solicita, dupa caz, actualizarea rapoartelor de evaluare intocmite anterior;

e). in faza de executare silita pentru valorificarea garantiilor.

Pentru operatiunile de evaluare efectuate de catre personalul bancii cu sarcini specifice, solicitantii de credite vor achita anticipat comisionul pentru operatiuni de evaluare, reglementat separat prin circulara privind comisioanele practicate de BCR.

Pentru evaluarile efectuate la momentele c),d), si e) de mai sus nu se percepe comision.

Etapele premergatoare operatiunii de evaluare sunt:

analiza capacitatii imprumutatului de a realiza lichiditati, potrivit procedurilor stabilite prin Normele Met. Nr.1/1997, privind activitatea de creditare, realizata de ofiterul de credite, din care sa rezulte case va putea asigura rambursarea creditului, a dobanzilor si a comisioanelor.

preselectarea bunurilor propuse drept garantii avand in vedere urmatoarele criterii generale:

-sa existe piete de desfacere sau potentiali cumparatori, in prezent si in perspectiva, pentru bunurile propuse drept garantie;

-bunurile sa fie in circuitul civil sa se afle in proprietatea solicitantului sau a girantului si sa nu fie afectate de alte creante;

-bunurile de natura echipamentelor tehnologice si a mijloacelor de transport, aflate in stare noua, care urmeaza a fi achizitionate partial din credite, sau proprietatile imobiliare partial realizate din credite sa fie insotite, dupa caz, de certificate de calitate si garantie sau scrisori de garantie de buna executie;

-bunurile propuse a fi admise in garantie sa se incadreze in vechimea admisa la sfarsitul perioadei de creditare, sau in uzura fizica maxima admisa.

Neindeplinirea acestor criterii si neidentificarea altor bunuri sau altor tipuri de garantii conduce la imposibilitatea analizarii in continuare a documentatiei de credit.

Prioritatile de selectare a bunurilor propuse a fi luate in garantie sunt:

-proprietati imobiliare de natura terenurilor intravilane libere;

-proprietati imobiliare formate din terenuri intravilane si constructiile existente pe acesta;

-echipamente tehnologice si mijloace de transport.

inspectia la fata locului, in scopul verificarii existentei bunurilor preselectate, a constatarii starii acestora , cat si pentru determinarea tuturor elemantelor necesare intocmirii raportului de evaluare.

Evaluarea propriu-zisa este o operatiune complexa, care presupune cunoasterea si aplicarea cu rigurozitate a metodelor si tehnicilor de evaluare si genereaza responsabilitati pe masura ale celor ce o efectueaza.

Pornind de la continutul bilantului contabil prelucrat si de contul de profit si pierdere prelucrat, ofiterii de credite vor analiza situatia bonitatii clientilor pe baza unui sistem de indicatori de structura si performenta.

Indicatorii care stau la baza analizei si evaluarii bonitatii clientilor pot fi grupati in:

Indicatori de nivel si structura

– cifra de afaceri

– capitaluri proprii

– rezultatul exercitiului ( profit/pierdere)

– fondul de rulment

– necesarul de fond de rulment

– trezoreria neta

– lichiditatea : – lichiditatea imediata

– lichiditatea curenta

– lichiditate la o data viitoare

– solvabilitatea

– gradul de indatorare: – gradul de indatorare generala

– gradul de indatorare financiara

– viteza de rotatie: – rotatia activelor circulante

– rotatia stocurilor de materii prime

– rotatia stocurilor de produse in curs de fabricatie

– rotatia stocurilor de produse finite/marfuri

– durata medie de incasare a clientilor

– durata medie de plata a furnizorilor

Indicatori de performanta

– rentabilitatea: – rentabilitatea de exploatare : – bruta

– neta

– rentabilitatea economica

– rentabilitatea financiara

– riscul financiar : – gradul de acoperire a dobanzii

rata valorii adaugate

politica de dividende

Pentru a efectua o apreciere finala corespunzatoare asupra bonitatii clientilor, ofiterii de credite vor urmarii coroborarea rezultatelor si interpretarea tuturor indicatorilor prezentati intr-un sistem unitar care sa scoata in evidenta punctele tari si pe cele slabe ale respectivului agent economic, si mai ales sa poata conduce la luarea unor decizii temeinic fundamentate.

Analiza bonitatii clientilor se va efectua de ofiterii de credite:

-ori de cate ori se solicita un credit;

-pentru creditele aflate in portofoliu la data stabilita pentru revizuirea creditelor;

-ori de cate oriconducerea unitatilor bancare considera necesar.

Prudenta, ce caracterizeaza intreaga activitate de creditare, se impune si in operatiunea de evaluare, pentru a putea astfel respecta unul dintre principiile de baza ale garantiilor asiguratorii potrivit caruia bunurile admise drept garantii trebuie sa poata fi transformate cu usurinta in lichiditati, in orice moment al procesului de creditare, la valori acoperitoare pentru datoriile garantate.

Valoarea mimima a garantiilor acceptate de banca la inceputul perioadei de creditare este in toate cazurile cel putin egala cu datoria imprumutatului, formata din creditul aprobat plus dobanda calculata la data acordarii creditului pana la scadenta finala, in cazul creditelor pe termen scurt si respectiv dobanzile calculate la data acordarii creditului pentru o perioada de cel putin 12 luni de la acea data, in cazul creditelor pe tremen mediu si lung.

3.3. Riscurile de creditare

Activitatea de creditare implica un risc prin insasi elementele de anticipare pe care se bazeaza decizia de creditare pentru banca fiind de maxima importanta cunoastrerea acestui risc evaluarea sa cat mai aproape de realitate si acceptarea lui in cunostinta de cauza.

In scopul diminuarii riscului in activitatea de creditare, banca va urmari respectarea urmatoarelor conditii:

imprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot depasi, cumulate, conform prevederilor din Legea nr.38/1998 republicata privind activitatea bancara, 20%din capitolul si rezervele bancii. Capitalul si rezervele bancii include capitalul propriu si capitolul propriu si capitalul supilimemntar, care determina potrivit reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei privind fondurile proprii ale societatilor bancare. Lunar, Directia de Politici si Risc de Credite, comunica unitatilor bancare teritoriale nivelul fondurilor proprii ale bancii pentru a fi avute in vedere de acestea in activitatea de creditare.

conform prevedederilor art.12 din Ordonanta Guvernului nr.15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome, pentru acoperirea cheltuielilor curente, in situatia in care in cursul unui an mijloacele regiei autonome nu sunt suficiente, acestea pot contracta credite cu societatile comerciale bancare in valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate in anul precedent sau poate emite titluri negociabile pe piata in aceeasi limita.

Potrivit reglementarile prudentiale ale Bancii Nationale a Romaniei suma totala a imprumuturilor mari acordate debitorilor nu poate depasi de 8 ori fondurile proprii ale bancii. Imprumuturile mari se aproba de Comitetul de Directie din Centrala bancii, cu unanimitate de vpoturi a membrilor acestuia. Acesta regula se aplica si oricaror acordari de noi credite, indiferent de suma, care cumulate cu angajamentele provenite din perioadele anterioare, depasesc limita de 10% din fondurile proprii ale bancii, dar nu mai mult de 20%.

Toate creditele si orice alte angajamente in lei si valuta, pe termen scurt, mediu si lung acordate unui agent economic indiferent de forma de organizare si natura capitalului social, nu vor putea depasi de cel mult 12 ori capitalurile proprii ale agentului economic respectiv. Prin capitalurile proprii ale agentului economic, se intelege capitalul social si primele legate de capital, diferentele de reevaluare, rezervele, fondul de dezvoltare, alte fonduri, profitul nerepartizat reportat din anii precedenti, subventiile pentru investitii, provozioanele reglementate, precum si aportul inteprinzatorului individual,daca exista angajamentul scris, in forma autentica, privind mentinerea acestuia pe toata durata creditarii.

In cazul clientilor inclusi in programe guvernamentale speciale de restructurare, redresare financiara etc., banca va pute acorda credite numai in limita sumelor cuprinse in aceste programe, cu aprobarea si in conditiile stabilite de organele abilitate.

In vederea asigurarii si mentinerii unui raport minim de solvabilitate de 8%, imprumuturile si garantiile in lei si valuta acordate de banca nu vor putea depasi 12,5 ori fondurile proprii ale societatilor bancare.

Pentru eliminarea riscului, banca nu acorda credite: agentilor economici care inregistreaza pierderi si sunt fara perspective de redresare, cu exceptia cazurilor in care prin acte normative s-a reglementat altfel, agentilor econimici care nu contribuie cu capital propriu la finantarea mijloacelor circulante sau la realizarea proiectelor de dezvoltare si unitatilor economice pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau lichidare judiciara in conformitate cu prevederile Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare, cu exceptia cazurilor in care instanta judecatoreasca hotaraste ca pot fi acordate credite in vederea reorganizarii si redresari activitatii debitotrului.

CAPITOLUL IV

CREDITEREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE LA

BCR SUCURSALA JUDETEANA PRAHOVA

4.1.Prezentarea situatiei si activitatii de creditare la BCR Sucursala Judeteana Prahova

Banca Comerciala Romana Sucursala Judeteana Prahova a valorificat oportunitatile oferite de revigorarea economiei, s-a incadrat in rigorile impuse de reforma din sistemul financiar-bancar si a reusit sa se mentina ca lider din punct de vedere al indicatorilor financiari.

La 31 decembrie 2005 profitul net al BCR Sucursala Judeteana Prahova a fost de 86,8 miliarde lei. Veniturile nete din speze si comisioane au insumat la 31 decembrie 2005, 105,07 miliarde lei in crestere cu 8,7% comparativ cu anul 2004 in conditiile in care sucursala si-a dezvoltat oferta de servicii destinate clientilor.

Activele pe total sucursala, in anul 2005, au insumat 3.913 miliarde lei, in crestere cu 12,5%, iar in cadrul acestora creditele in valoare neta de 1.291,7 miliarde lei s-au majorat cu 28,2%.

Depozitele clientilor au ajuns la 2.925,8 miliarde lei, cu 17,3% mai mult comparativ cu anul precedent, in conditiile diminuarii resurselor atrase de la banci cu 16,4%.

Capitalurile proprii in suma de 707,75 miliarde lei prezinta o evolutie favorabila in anul 2005 fata de anul 2004, inregistrand o crestere de 7,3%.

BCR Sucursala Judetena Prahova are in prezent o oferta diversificata de produse si servicii financiare, care acopera activitati bancare, de corporate si retail banking, de piata de capital, leasing si asigurari la standarde inalte de calitate.

Dezvoltarea BCR Sucursala Judeteana Prahova este influentata decisiv de evolutia activitatii de finantare corporativa, in special pentru clientii strategici si din domenii strategice, printr-o oferta de produse si servicii adaptata specificului fiecarui client, asociata in acelasi timp, unei consultante de specialitate corespunzatoare.

La finele anului 2005, numarul firmelor care apelau la produse si servicii bancare au fost de 5.994. Clientii corporate sunt reprezentati de intreprinderi mari care desfasoara activitati complexe, cu pondere in comertul exterior si cote de piata semnificative, precum si intreprinderi mici si mijlocii care actioneaza in sectoare economice cu perspective reale de dezvoltare ( aproximativ 92% din clientii corporate).

Creditul continua sa fie produsul de baza pe care il solicita firmele romanesti, pentru asigurarea capitalului de lucru sau pentru realizarea de investitii. Oferta de credite a Bancii Comerciale Romane s-a dezvoltat permanent, concomitent cu serviciile asociate acestora si cu procedurile interne de lucru, care completeaza reglementarile Bancii Nationale a Romaniei.

Creditele existente in sold la sfarsitul anului 2005 au crescut cu 51,9% fata de anul precedent. Din acestea cca. 90,0% reprezinta creditele acordate clientilor corporate. La 31 decembrie 2005, activitatea de finantare corporativa a inregistrat o crestere fata de anul precedent de 42,6%.

Structura creditelor corporate pe principalele activitati economice

Structura portofoliului de credite pe sectoare economice reflecta tendinta de dispersare a riscului, prin orientarea catre toate domeniile de activitate, accentul fiind pus pe sustinerea industriilor cu potential ridicat de dezvoltare si care contribuie la sustinerea exporturilor de bunuri si servicii.

BCR Sucursala Judeteana Prahova acorda clientilor sai credite globale de exploatare, credite pe obiect, utilizari din deschideri de credite permanente (linii de credit ), credite pentru export, credite pentru achizitionarea de echipamente, credite ipotecare in lei si valuta.

Creditele in valuta destinate, in principal, finantarii investitiilor in cadrul proceselor de retehnologizare reprezentau, la sfarsitul anului 2005, aproximativ 45,0% din total portofoliu de credite acordate clientilor corporate.

Pentru asigurarea fondurilor de acoperire a cererii de credite in valuta, resursele interne atrase in valuta se completeaza cu linii de finantare externa contractate de la banci de corespondent.

In structura, dupa forma de proprietate, ponderea clientilor cu capital privat in totalul portofoliului de credite al BCR este de 80%, fata de 72,9% cat a fost la sfarsitul anului 2004, in conditiile in care criteriile principale de selectie sunt performantele agentilor economici si viabilitatea proiectelor sau afacerilor pentru care se solicita finantarea. Relevant este faptul ca, la finele anului trecut, imprumuturile restante au scazut sub 2% din totalul portofoliului BCR.

Creditele in sold acordate IMM-urilor la 31 decembrie 2005 erau de 1,4 ori mai mari dacat la finele anului 2004, avand o pondere de 43,0% in total credite clienti corporate. Evolutia dinamica a acestor credite, care genereaza cerere potentiala pentru servicii financiare, a impus accentuarea sprijinului acordat IMM-urilor prin extinderea volumului creditelor finantate atat din surse proprii, cat si din imprumuturi externe in cadrul programelor BERD-SME Finance Facility, FIDA, SAPARD, PHARE, MAAR etc.

Pe langa produsele de creditare traditionale, BCR Sucursala Judeteana Prahova ofera clientilor o gama larga de servicii, cum ar fi cele de finatare a comertului exterior, factoring intern si extern, leasing, servicii de cash-management, servicii electronice de tip MultiCash. Totodata, sunt sprijinite firmele mari in atragerea de resurse de pe piata internationala de capital, prin emisiune de obligatiuni sau prin credite sindicalizate si finantari structurate.

Aceste produse sunt destinate, in principal, clientilor importanti ai bancii si corporatiilor din domenii strategice.

Sunt oferite, de asemenea, garantii bancare in lei si valuta pentru proiectele de investitii, achizitionarea de echipament de leasing, pentru creditul cumparator sau furnizor, precum si pentru activitati de productie in lei si valuta.

In domeniul activitatii de corporate se va actiona in continuare pentru:

consolidarea bazei de clienti de prim rang, cu activitati profitabile si rulaje bancare semnificative, precum si a societatilor mai mici dar care au o dezvoltare dinamica si perspective de crestere pe pietele pe care actioneaza;

monitorizarea si dezvoltarea afacerilor cu acei clienti din ramurile si sectoarele pentru care se prefigureaza tendinte de crestere in urmatorii ani: industria energetica, industria de echipamente electrice, industria alimentara, industria de prelucrare a lemnului, constructiile, comertul, turismul etc.

intelegerea detaliata a clientului si a nevoilor lui, precum si a afacerilor acestuia, atat din punct de vedere financiar cat si comercial.

4.2.PREZENTAREA SOCIETATII SC PROCONS SRL

Elemente definitorii

Nume: SC PROCONS SRL

Cod fiscal: R 8482100

Adresa: Comuna Berceni, judetul Prahova

Client din anul: 1996

Cod ramura: 36

Cod departament (sector): 26

Cod forma de proprietate: Z35

Grup (debitor unic): nu este cazul

Giranti : nu este cazul

Obiectul de activitate al societatii PROCONS SRL

Societatea are ca obiect de activitate: fabricarea de produse specifice industriilor chimiei si petrochimiei, alimentare, constructiilor de masini, mecanicii fine, electrotehnicii, bunurilor de consum, articolelor de menaj, constructiilor si materialelor de constructii; in domeniul serviciilor- realizarea de servicii de consultanta tehnica, economica si financiar-contabila, proiectare studii de fezabilitate, cercetare, asistenta tehnica, instruire, supervizare, investitii si derulare contracte; efectuarea de operatii de import-export inclusiv documentatii pentru acesta; rewalizarea de servicii pubilce, inclusiv prestatii turistice; in domeniul comertului- efectuarea de operatiuni de comert direct, barter, contrapartida, comision, concesionare, locatia gestiunii pentru produsele industriale si alimemntare en gros si cu amanuntul.

Aspectul juridic

PROCONS este persoana juridica romana, constituita ca societae comerciala cu raspundere limitata in conformitate cu legea 31/1990 si Legea 35/1991. Socitatea respecta Legislatia romana privind dreptul Societatii, Dreptul Comercial si Dreptul de Proprietate. Nu sunt litigii patrimoniale. Registrele si evidentele contabile sunt intocmite corect si sunt tinute la zi.

Terenul: Societatea are un Contract de Asociere cu compania TECHNOPHAR EQUIMEMENT AND SERVICE LIMITED Canada, care a pus la dispozitie pentru folosire terenul in suprafata de 5890 mp, pe care l-a obtinut prin Contractul de Cesionere nr.82/1996 pe un termen de 90 de ani.

Situatia avizelor si autorizatiilor: societatea are toate avizele si autorizatiile pentru asigurarea desfasurarii unei activitati proprii, precum si pentru construirea noii fabrici si a sediului administrativ din comuna Berceni, judetul Prahova.

Dreptul social: salariile sunt la nivelul salariilor din ramuri similare (salariile sunt platite la zi).

Nu se inregistreaza restante fata de bugetul de stat si celelalte fonduri si nici fata de furnizori.

Structura personalului, numar de angajati

La data de 30.12.2002, PROCONS are un numar de 35 de salariati repartizati pe urmatoarea structura;

personal conducere – 4;

personal muncitor- 25;

personal tehnic-administrativ – 6.

Pe masura punerii partiale in functiune a unor capacitati de productie, societatea a inceput in cursul trimestrului IV 2002 angajarea personalului muncitor.

In ansamblu, catracterizarea resursei umane trebuie sa arate capacitatea acesteia in sustinerea de catre salariati a dezvoltarii societatii, atat la nivel operational, cat si la nivel functional, dar in perspectiva finalizarii investitiei se evidentiaza un numar minimal de masuri necesare a fi aplicate: informatizarea activitatilor de conducere si gestiune a fabnricatiei si conectarea acestora cu serviciile functionale la nivelul societatii, astfel incat sa se poata obtine un sistem de conducere in timp real, cu efecte favorabile in coordonarea colaboratorilor, reducerea timpilor ciclului de fabricatie, controlul costurilor si consumurilor specifice de resurse; incadrarea cu personalul calificat in segmentul de marketing, promotiune vanzare si catre cel de cercetare si dezvoltare a tehnologiilor; perfectionarea sistematica a personalului pe probleme de management strategic, cercetarea pietei, constructia canalelor de distributie, imagine de firma si promotiune, management al resursei umane.

Scurta descriere a activitatii curente

PROCONS isi propune sa desfasoare urmatoarele activitati curente:

fabricarea de produse specifice industriilor cponstructiei de masini, mecanicii fine, electrotehnicii, chimiei si petrochimiei, alimentare, bunuriloor de consum, articolelor de menaj, constructiilor si materialelor de constructii.

realizarea de servicii de consulatanta tehnica, economica si financiar-contabila, proiecte, studii de fezabilotate, cercetare, asistenta tehnica, instruire, supervizare, investitii si derulare contracte.

efectuarea de operatiuni de comert, contrapartida, comision, concesionare, locatie de gestiune pentru produse industriale si alimentare, en gros si cu amanuntul.

In prezent societatea comerciala PROCONS SRL dispune de un mic dar foarte competent colectiv de proiectare, dotat cu tehnica de calcul performanta, intreaga proiectare fiind facuta pe calculator si prin reteaua Intrenet, colaborand foarte strans cu colectivul de proiectare al firmei Technophar Equipement and Service Limited Canada. De remarcat ca in anii 2000-2002 PROCONS SRL a desfasurat preponderent activitati comerciale.

Scurta descriere a activitatii viitoare

Obiectivul major este acela de a produce in Romania produse specializate de inalta calitate utilizand tehnologie si tehnica avansate la nivelul standardelor Nord Americane.

Obiectivele specifice sunt reprezentate de productia de componente din otel inoxidabil pentru industria farmaceutica si alimentara pentru exportul pe piata mondiala a companiei Technophar.

Situatia contractelor de credit la 30.12.2002:

Societatea are angajate urmatoarele credite:

un credit pentru investitii legate de proiectul in discutie de 4,5 miliarde lei rambursabil pana in anul 2005;

un credit de exploatare de 10 miliarde lei.

4.3. Analiza unui credit de investitii acordat de BCR Sucursala Judeteana Prahova societatii PROCONS SRL

4.3.1. Prezentare proiect investitii

Scopul si obiectivele investitiei planificate

Scopul proiectului este dezvoltarea productiei unei game largi de tipuri si tipodimensiuni de masini pentru industria farmaceutica si industria alimentara precum si piese de schimb pentru acestea necesare in vederea satisfacerii pietei interne si externe.

Obiectivul propus prin proiect este realizarea unei investitii constand din dotare cu utilaje care sa asigure conditii pentru realizarea produselor din programul de fabricatie care sa se inacdreze in conditii de calitate si productivitate similare cu firmele din Europa de Vest si America de Nord. Finalizarea acestui proiect va permite cresterea productivitatii muncii, valorificarea superioara a materiiloor prime si ceresterea competitivitatii pe plan mondial a productiei romanesti de utilaje pentru industria farmaceutica si alimentara.

Costul extern si total al proiectului

Costul total al proiectului = 25.333.300 mii lei realizat astfel:

Capitol A- valoarea cheltuielilor necesare pentru constructia halei de productie + anexe = 12.259.762 mii lei, din care: C+M = 11.013.062 mii lei.

Capitol B- valoarea cheltuielilor cu dotari de utilaje care sunt repartizate astfel: utilaje aflate in stoc (TABEL I) = 5.800.046 mii lei; utilaje achizitionate din import si neachiate (TABEL II) = 2.511.619 mii lei; alte dotari ale societatii (masini, mobilier, calculatoare,etc.) = 869.995 mii lei; utilaje ce urmeaza a fi achizitionate din import

(ANEXA 5) = 4.539.600 mii lei. Total capitol B = 13.721.260 mii lei.

Total capitol A+ B = 25.981.022 mii lei din care: C+M = 11.013.602 mii lei

Valoarea creditului solicitat = 575.000 USD

Surse de finantare:

Credit de la Banca Comerciala Romana cu trei trageri repartizate astfel:

Tr.I 2004 = 250.000 USD

Tr.II 2004 = 250.000 USD

Tr.III 2004 = 100.000 USD

Termenul de creditare solicitat: 3 ani

Perioada de gratie soliciata: 9 luni

Rambursarea creditului: in rate trimestriale

Plata dobanzii: lunar

-Surse proprii- 105.000 USD

-Estimarea datei pentru realizarea integrala a investitiei si punerea in functiune a utilajelor: 31.12.2004

Analiza financiara a proiectului este bazata pe aplicarea metodologiei Bancii Mondiale in selectarea proiectelor de investitii, iar structura intregului studiu este realizata dupa instructiunile Bancii Romane de Comert Exterior.

Situatia actuala a PROCONS este a unei firme in plina dezvoltare cu perspective deosebite pentru viitor, datorita atat a echipei manageriale cat si profilului de fabricatie cu produse solicitate pe piata interna si externa.

Proiectul este viabil atat prin faptul ca acopera in totalitate cheltuielile, cat si prin aceea ca realizeaza un profit net care asigura cu certitudine rambursarea creditului si a dobanzilor aferente la termen stabilite.

Principalii indicatori rezultati din analiza financiara sunt prezentati in anexa 1.

De mentionat ca indicatorii realizati pana in prezent s-au obtinut din exportul unor produse din gama celor care urmeaza a se produce in calitate de intermediar.

Desi in programul pe anul 2002 s-a avut in vedere si realizarea unor produse incepand cu trimestrul IV datoria intarzierilor in realizarea constructiei, a racordurilor etc, primele produse vor fi gata in luna decembrie 2002, motiv pentru care in calcule nu sunt cuprinse nici venituri si nici cheltuieli pe 2002.

Date tehnice ale investitiei:

Suprafata terenului ocupata de obiectivul de investitie:

Suprafata teren S=4530 mp

Suprafata parcaj S= 1360 mp

Caracteristici principale ale constructiilor:

-pentru cladiri- Hala productie are doua deschideri de 12 m si 6m; aria desfasurata este de 1678 mp; aria constructiva este de 1296 mp; volumul este de 10368 mc.

-pentru constructii anexe: post de transformare; rezervor de apa incendiu si statie de pompare; rezervor depozit ingropat pentru combustibil lichid 5mc clasa iii, cat vii.

-pentru retele: lumgimi, latimi, diametre, materiale.

Structura constructiva

Structura halei este alcatuita din stalpi metalici si ferme metalice pentru acoperis.

Principalele utilaje de dotarea constructiilor

Centrala termica- furnizeaza apa calda la 95 grade Celsius pentru incalzire si ventilatie si pentru prepararea apei calde menajera; contor de debit apa rece.

Instalatii aferente constructiilor

-Instalatii electrice: pentru iluminat, instalatia de forta (realizeaza distributia energiei electrice), reteaua telefonica interna, instalatia de detectare, semnalizare si avretizare in caz de incendiu, sistem de anuntare tip interfon.

-Instalatii aferente constructiilor: instalatia de incalzire, instalatia de ventilatie in hala, instalatia de conditionare la birouri , instalatia de aer comprimat in hala.

Prezentarea gamei de produse ce va fi fabricata la PROCONS SRL

PROCONS SRL produce o gama larga de tipuri si tipodimensiuni de masini pentru industria farmaceutica si industria alimentara precum si piese de schimb pentru acestea.

Prin produsele de baza amintim: masina pentru glazurat ciocalata, recipient pentru gelatina, rezervor de alimentare cu gelatina/ vafe, piese pentru masini de uscat cu tambur rotativ, piese ale m,asinilor autaomte de turnat capsule din gelatina, masa mare si mica de sortare si presortator pentru capsule.

Descrierea procesului tehnologic de productie

PROCONS va realiza o gama diversificata de produse care vor fi livrate cu precadere la export, dar si pe piata interna. Pentru realizarea acestor produse, agentul economic va folosi cele mai moderne tehnologii pe plan mondial.

Fluxul tehnologic va cuprinde urmatoarele procese tehnologice:

Foile de tabla din otel inoxidabil vor urma un proces tehnologic de debitare, fasonare, sudare si finisare.

Pentru operatiunile de prelucrari mecanice se vor folosi masini unelte cu comanda numerica aduse din import.

Asamblarea, testarea pe standuri de proba si control de calitate la care se vor folosi metode statistice si echipamente de inalta precizie.

Asamblarea si trimiterea la magazia de produse finite in vederea expedierii la beneficiar.

Dotarea tehnica a societatii precum si nivelul de pregatite al fortei de munca va permite ca produsele sa fie identice din punct de vedere calitativ cu produsele similare existente pe plan mondial .

De remarcat ca in prezent PROCONS executa asemenea produse dar in cantitati mici. Incepand cu trimestrul II 2002, odata cu implementarea prezentului proiect cantitatea de produse se va mari si se va diversifica.

Procesele de fabricatie se vor desfasura intr-o uzina avand o suprafata productiva de 1300 mp deplin utilata cu utilaje si echipamente din ultima generatie.

Materia prima va fi furnizata in principal pe piata romaneasca, iar celelalte materiale speciale vor fi importate. Tabla inoxidabila folosita in procesul de productie se va importa in anii 2004-2005 , urmand ca dupa aceea sa fie asigurata din tara.

Pe masura ce programele de instruire vor fi implementate, iar transferul de tehnologie se va finaliza, se prognozeaza ca in sem. II 2004 , societatea sa lucreze la intreaga capaciatate proiectata.

Echipamente de productie din dotare

PROCONS dispune de o dotare performanta la nivel mondial in valoarea de 8,31 mld.lei.

In anexa 5 sunt prezentate utilaje ce urmeaza a fi achizitionate din import si pentru care PROCONS solicita acordarea unui credit de 575.000 USD

Mentionam ca societatea se va dota cu utilaje noi din generatia anului 2001-2002.Acest lucru va permite agentului economic ca produsele ce se vor realiza sa se incadreze in parametrii de calitate si costuri cu cele mai importante produse pe plan mondial.

In aceasta perioada societatea va pune in functiune intreaga capacitate de productie proiectata.

In tabelele nr.5 si nr.6 prezentam date referitoarea la bugetul de venituri si cheltuieli din care rezulta ca PROCONS va realiza in anul 2004 un profit net de 5.866mil.lei, iar in anul 2005 de 6.800 mil.lei. acest lucru se va realiza intrucat capacitatea de productie va fi pusa integral in functiune pana la data de 31.12.2004. In ceea ce priveste atingerea parametrilor proiectati, se sconteaza ca acestia se vor indeplini in mod treptat pana in anul 2007, dupa care productia inregistrata creste numai ca urmare a imbunatatirii productivitatii muncii, ceea ce se reflecta si printr-o crestere mai mica a veniturilor.

Obtinerea eficientei maxime intr-o perioada mai mare are in vedere cresterea calificarii cadrelor care sa poata folosi tot mai eficient utilajele si masinile de mare performanta, unele din acestea fiind unica.

De mentionat ca productia preconizata sa fie realizata in anul 2004, se va exporta aproape in totalitate.

Prezentarea sectorului de medicamente

In cadrul mentinerii starii de sanatate a populatiei, industria de medicamente are un rol hatarator ceea ce ii confera un caracter strategic.

Industria de medicamente si produse farmaceutice din Romania a fost creata ca un sector de sine statator incepand cu anii 1940-1950 pe structura unor laboratoare si fabrici care aufost in Bucuresti, Iasi, Cluj, Targu Mures si in alte localitati.

Gama sortimentala din profilul fiecarei unitati cuprinde un numar mare de produse pe baza de materii prime indigene si unele substante active din import.

Activitatea de cercetare si dezvolatre tehnologica in acest domeniu este asigurata de institutul de Cercetari Chimico-Farmaceutice (ICCF) Bucuresti si Planta Viorel- Piatra Neamt specializat atat pe procese de sinteza cat si pentru conditionarea medicamerntelor. Institutul dispune de doua filiale in Cluj-Napoca si Iasi, ultima fiind profilata pe microproductie.

Defalcarea pe agenti economici a acestor date este prezentata in tabelul 1, astfel:

Defalcare pe agenti economici Tabel nr.1 cap. 4.3.1

Punerea in functiune la PROCONS a capacitatii de productie prevazuta a fi realizate pana la 31.12.2004, va contribiu in mod substantial la modernizarea societatilor comerciale din domeniul fabricarii de medicamente.

Dinamica volumului productiei sectorului de medicamente si produse farmaceutice in perioada 1993-2001 si prevederile pentru anii 2005 si 2009 sunt prezenate in schema 2 si schema 3:

Schema 2

Schema 3

Analizand datele prezentate in schema 2 si 3 constatam ca evolutia fabricarii de medicamente a inceput sa creasca cu anul 1999, iar pentru anul 2009 se prevede o crestere de 167,6% fata de anul 1993.

Activitatea economico-financiara a societatilor producatoare de medicamente pe anul 2001 este prezentata in tabelul nr.3.

Activitatea economico financiara Tabel nr.3 cap. 4.3.1.

Toate societatile comerciale au oprat in anul 2001 cu profit, rata rentabilitatii veniturilor fiind le nivelul sectorului de 16,5%. Un numar de patru societati comerciale au realizat o rata a rentabilitatii veniturilor sub 10%, iar un numar de trei societati comerciale au realizat o rata a rentabilitatii peste 10%. Cea mai mare rata a rentabilitatii veniturilor a fost realizata de Terapia de 30,8%, iar cea mai mica de catre Meduman de 0,9 %.

Creditele si imprumuturile societatilor comerciale din cadrul sectorului de medicamente insumeaza 16.332 mil.lei avand grad de acoperire de 12,4 ori prin capitatul social.

Rezultatele economico-financiare prezentate demonstreaza viabilitatea agentilor economici din cadrul sectorului de medicamente.

Punerea in functiune a capacitatilor de productie programate la PROCONS va putea sa asigure pentru sectorul de medicamente o serie de instalatii complexe care in prezent se aduc din import , va asigura satisfacerea solicitantilor din exterior de astfel de echipamente si va asigura o serie de repere necesare fabricarii de medicamente.

Aparitia acestui agent economic va conduce la intarirea sectorului fabricarii de medicamente, va crea posibilitati pentru patrunderea produselor romanesti pe noi piete de desfacere.

La baza stabilirii necesarului de medicamente au stat datele transmise de Ministerul Sanatatii si studiul P.A. Consulting Group- Anglia incheiat in anul 1995 si productia totala de medicamente sunt urmatoarele: gastrointestinale 8%, cardiovasculare 10%, sistem nervos central- analgezice 6,5%, antiinfectioase 6%, muscular-osoase 7%.

In tabelul 4 se prezinta evolutia previzibila a productiei si consumului de medicamente pentru perioada 2000-2009.

La estimarea acestei evolutii s-au luat in considerare: cresterea gradului de acoperire valorica a consumului intern de medicamente de uz uman pe piata interna de 55% in anul 2000, 65% in anul 2005, iar in anul 2009 se va ajunge la 75%; asigurarea uniu volum de importuri de materii prime si intermediari in valoare de 420 mil.USD in perioada 2000-2009; cresterea exportului de medicamente cu aproape 255% in 2009 fata de anul 2000, lucru ce va facilita caoperirea in toatalitate a importului de materii prime si interrmediari.

Crestera volumului de importuri pentru materii prime si intermediari in perioada 2000-2009 se explica prin extinderea treptata a gamei sortimentale de la 1.000 la 3.000.

Evolutia productiei si consumului de medicamente pentru perioada 2000-2009

Tabel nr.4 cap.4.3.1.

Analizand studiul actual al fabricarii de medicamente si produse farmaceutice a evidentiat factorii care au influenta nefavorabila asupra sectorului respectiv: accesul limitat la know-how, tehnologii si echipamente performante; gama sortimentala de produse mult prea diversificate; nu au fost fabricate unele sortimente cu activitate terapeutica ridicata cuprinse in listele UNICEF si OMS; standardele de fabricatie sunt in unele cazuri sub nivelul celor internationale; datoria volumului mic al investitiilor in ultimii 15-20 de ani, unele echipamente si instalatii prezinta un gard ridicat de uzura care contravine normelor GMP; unele procese tehnologoce prezinta decalaje fata de nivelul mondial actual.

In acelasi timp, industria de medicamennte din Romania are si o serie de avantaje dintre care se mentioneaza: existenta unei industrii chimice de baza care poate asigura o baza larga de materii prime si intermediari; dotarea cu capacitati de fabricatie primara si secundara; experienta in fabricarea medicamentelor si un personal de exploatare bine calificat; un sector de cercetare-dezvoltare care asigura suportul pentru modernizearea sectorului.

Pornind de la caracterul strategic al sectorului si de la profilul de fabricatie al societatilor au fost mentinute in fuctiune toate unitatile fiind oprite numai liniilre de productie pentru medicamente depasite din punct de vedere terapeutic.

Activitatea de productie previzionata in sectorul analizat

Analiza domeniului de fabricare de medicamente si utilaje pentru industria farmaceutica a scos in relief ca societatile comeciale din acest domeniu au inregistrat performante economico-financiare diferite in perioada 1994-2001.

Pentru perioada 2002-2007 atat piata interna cat si cea externa prognozeaza o crestere substantiala de produse farmaceutice si utilaje specifice, fapt ce va permite ca volumul de productie total si de export sa se dubleze in anul 2007, fata de realizarile anului 2004.

Analizand datele prezentate vom constata urmatoarele:

Sectorul fabricarii de medicamente si utilaje specifice este un sector dinamic cu perspective deosebite de crestere a eficientei economice in perioada 2004-2007

Volumul de investitii solicitat in raport cu alte ramuri ale economiei nationale este modest

In anul 2007 volumul de export creste fata de anul 2004 cu 173,4, iar livrarile pe piata interne cu 966,6%

In cadrul sectorului exista trei societati comerciale privatizate integral ( Biofarm, Armedia, Novacons), iar celelalte societati se afla in proces avansat de privatizare.

Pozitia solicitantului in sectorul fabricarii de medicamente si echipamente in domeniu.

Referirile la obiectul productiei PROCONS un pot fi facute decat in contextul analizei actuale si de perspectiva a productiei de medicamente si echipamente in domeniu.

Din datele prezentate pana in prezent rezulta ca ramura industriei fabricarii de medicamente si echipamente aferente in perioada 2002-2009 va fi o ramura dinamica, iar PROCONS va reprezenta veriga principala in asigurarea echipamentelor necesare procesului de modernizare a acestei ramuri. De asemenea va asigura o serie de repere pentru fabricarea de medicamente care urmeaza sa fie livrate pe piata interna si externa.

Concurenta interna este intr-o pozitie buna, dar dupa implementarea proiectului PROCONS va avea o pozitie dominanta in cadrul sectorului.

PROCONS a fost cuprinsa in Strategia de Restructurare a Industriei de Medicamente din Romania.

Intrarile de productie si costuri

Categorii majore de materii prime folosite in procesul de productie.

Baza materiala folosita in procesul de productie este asiguta in principal pe piata interna. Ponderea principala in totalul materiilor prime aprovizionate este detinuta de piesele turnate, forjate, rulmenti, tabla inox, etc.

Principalii furnizori ai materiilor prime achizitionate de pe piata interna sunt: SC UPRUC SA- Fagaras, SC TIMKEN SA- Ploiesti, SC CAMEXIP SA- Baicoi, SC MEFIN SA- Sinaia, SC NEPTUN SA- Campina, SC UTON SA- Campina, SC AMPLO SA- Ploiesti.

Utilizarea resurselor energetice

Consumurile de energie electrica in perioada 1999-2002 nu sunt concludente intrucat in perioada respectiva a desfasurat cu precadere activitate comerciala, iar productia a inceput sa realizeze in anul 2002.

Sursele de finantare a materialelor prime si energetice

Sursele financiare necesare desfasurarii normale a procesului de productie sunt asigurate din surse proprii si credite pe termen scurt si mediu de la Banca Comerciala Romana.

Informatii financiare

In anexa 1 sunt prezentati principalii indicatori economici realizati in perioada 1999-2001. Se observa ca in anii 1999 si 2000 societatea a inregistrat pierderi. De mentionat ca in perioada respectiva societatea nu a desfasurat activitate productiva.

La finalizarea investitiei in anul 2001 societatea a inceput sa produca , sa exporte si a devanit profitabila. Urmare a acestei politici societatea a inregistrat profit, iar indicatorii economico-financiari in anii 2001 si 2002 reflectau o situatie mult imbunatatita.

Prin bugetul de venituri si cheltuieli pe anii 2004 si 2005 si din situatia realizarilor preliminare pe anul 2002, PROCONS prelimina realizarea de profit.

4.3.2. Prezentarea aspectelor manageriale, preturi si marketing

Management si organizare

Structura managementului si experienta

Structura de organizare a PROCONS este destinata sa satisfaca in bune conditii fabricarea produselor prevazute in obiectul de activitate.

Pentru atingerea acestui obiectiv societatea este organizata in patru ateliere astfel: atelier prelucrari mecanice; atelier lacatuserie; atelier sudura; atelier mecano-energetic.

Compunerea diferitelor niveluri manageriale se prezinta astfel: managementul strategic; managementul tactic managementul operational.

Organigrama cuprinde toate compartimentele pentru fiecare din nivelurile enuntate ce satisface obiectivele propuse de societate pe termen scutr si mediu.

Structura de organizare a conducerii este tipul “in linie functionala” in axa: Direcrtor general – director tehnic productie – sef atelier – maistru.

Activitatea de conducere este structurata in cinci functiuni astfel: functiunea cercetare-dezvoltare; functiunea de productie; functiunea comerciala marketing; functiunea financiar contabila; functiunea personal.

Organigrama

Organigrama societatii satisface cerintele pe termen mediu si scurt ale societatii.

Se impune pentru viitor intarirea activitatii de marketing avand in vedere ca aceasta activitate este cea care asigura piata de desfacere pentru produsele ce le realizeaza societatea.

Sindicatele, relatii de munca.

In cadrul PROCONS nu sunt organizate sindicate.

Personalul este angajat de conducerea societatii si lucreaza in baza Contractului Individual de Munca incheiat in conformitate cu legislatia in vigoare.

Preturi

Evolutia recdenta a preturilor interne si externe

Precizam ca datoria specializarii extrem de stricte a utilajelor in discutie si a faptului ca exista numai cativa fabricanti in lume, preturile interne urmaresc intocmai pe cele externe.

De remarcat faptul ca productia realizata in anul 2001 precum si cea prognozata sa fie realizata in anii 2002 si 2004 este destinata in cea mai mare parte pentru piata externa. La acesta contribuie in principal segmentul de piata deschis de catre producatorul canadian.

Volumul pietei actuale si prognozate.

PROCONS produce o gama diversificata de produse destinate industriei farmaceutice si industriei alimentare.

Produsele fabricate de agentul economic se vor vinde incepand cu anul 2005 in proportie de 30% pe piata interna, principalii beneficiari fiind societatile comerciale din ramura “ Industriei Fabricatiei de Medicamente si Industriei Alimentare” incat peste 60% se exporta.

Volumul pietei externe actual si prognozat

Analizand programul de fabricatie realizat in anul 2001 precum si cel propus pentru anii 2002-2004 constatam ca in cea mai mare parte volumul de productie este destinat exportului. Incepand cu anul 2005 exportul va avea o pondere de cca 75% in cifra de afaceri .

Principalul beneficiar extern este firma Technophar Equipement and Service Limited Canada prin care se va efectua exportul in Franta, Anglia, SUA, Canada, Columbia, Brazilia, Venezuela si China.

Evaluarea competitiei

Asa cum s-a mentionat, PROCONS odata cu finalizarea primei parti a programului de investitii in semestrul II 2004 va deveni cel mai important producator din Romania precum si din zona Central Europeana a gamei de produse prevazute in programul de fabricatie.

Prin implementarea proiectului propus, societatea va reusi sa-si complementeze dotarea tehnica fapt ce va permite sa realizeze produse performante si comparabile cu produse realizate de firme de perstigiu din America, Europa de Vest si Japonia.

Strategii de marketing

Intrucat prin implementarea proiectului propus se va putea diversifica gama sortimentala a produselor, va creste productivitatea muncii si se va imbunatati calitatea acestora. Pentru perioada viitoare societatea are in vedere cucerirea de noi piete externe precum si obtinerea unor preturi superioare celor practicate in prezent.

Cateva repere de markeitng privesc: organizarea si participarea la simpozioane interne si internationale; participarea cu exponate la targuri si expozitii in tara si strainatate; difuzarea de materiale pentru reclame si publicitate; aparitii de articole in reviste si publicatii de specialitate; contacte directe cu potentialii parteneri; acordarea unei atentii sporite calitatii productiei, imbunatatirea structurii acesteia in scopul cresterii competitivitatii produselor.

Privatizarea

PROCONS este privatizata integral avand ca asociat pe dl.Herman Victorov, cetatean canadian, domiciliat in Winsdor si firma Technophar Equipement and Serviceses LDT. Canada.

Dezvoltare, diversificare

Structurile de productie existente reprezinta in fapt materializarea strategiei de perspectiva gandita de investitorul canadian. Exportul va constitui segmentul de piata cal mai important si care va asigura un aport valutar substantial necesar societatii pentru desfasurarea unei activitati economice eficiente. Simultan se va produce si asigurarea industriei farmaceutice si a industriei alimentare din Romania produse de inalta tehnicitate, comparabile cu cele care se fabrica pe plan mondial si al preturi competitive.

Obiectul strategic principal al societatii este cresterea cantitativa si calitativa a productiei destinata sectorului Industriei Farmaceutice si Induistriei Alimentare din Romania precum si exportarea a peste 75% din productia ce urmeaza sa fie realizata la PROCONS. Acest obiectiv are ca derivate: mentinerea segmentului de piata cucerit; atestarea sistemului de asigurare a calitatii de catre organisme recunoscute pe segmentele sale de piata; patrunderea pe noi piete ,crearea unui sistem de productie eficient cu eforturi financiare rezonabile; asimilarea in fabricatie a unei game noi de produse necesare Industriei Farmaceutice si Industriei Alimentare.

Structurarea tehnologica este proiectata astfel incat in viitor agentul economic sa poata raspunde prompt in conditii de eficienta economica pentru toate comenzile primite de la beneficiarii interni si externi precum si asimilarea operativa de noi produse in domenuiul mecanicii fine si al electrotehnicii de inalta tehnologie si calitate.

4.3.3.Necesitatea si oportunitatea realizarii acestei investitii.

SC PROCONS SRL este producator de repere de mecanica fina, componente mecanice de inalta precizie, de asemenea componente din otel inox cu grad deosebit de finisare.

Toate aceste repere se livreaza separat ca piese de schimb, fie asamblate in subansambluri ale masinilor si utilajelor specifice industriei farmaceutice si alimentare.

Transferarea liniei de “bare asamblate su pini” din Canada s-a facut in conditiile in care s-a considerat ca operatiile de ecruisare si rotofinisare a pinilor vor putea fi facute prin colaborare la firme din Romania fapt care nu s-a putut concretiza.

In momentul de fata pentru realizarea in intregime a produsului “bare asamblate cu pini” exista trei posibilitati:

Pinii se executa numai la prelucrarea primara, se expediaza in Canada si se returneaza dupa ecruisare si rotofinisare in Romania in vederea asamblarii

Pinii se importa in stare finita pentru asamblare pe bara

Se achizitioneaza de catre PROCONS utilaje necesare efectuarii operatiilor mai sus amintite.

Tinand cont de faptul ca majoritatea productiei este exportata, calitatea si respectarea termenelor asumate sunt conditii esentiale.

Pornind de la aceste considerente a aparut necesitatea achizitionarii, respectiv importului de masini unelte, scule, dispozitive si echipamente de control performante in valoare de 575 mii USD care sa permita realizarea produselor in parametrii documentatiei.

Descrierea echipamentelor propuse spre finantare

Micrometru cu laser- este un echipament complex de masura si control ce realizeaza o verificare de mare precizie a pieselor, ce permite respectarea conditiilor de executie foarte riguroase specifice productiei noastre.

Echipament computerizat de inspectie statistica- permite controlul statistic al reperelor din gama executata de firma noastra si asigura o precizie de masura si o repetabilitate a masuratorilor foarte buna; este prevazut cu PC ce permite accesul direct si foarte eficace asupra datelor rezultate din masuratori.

Masina de rectificat plan-1200 mm- este destinata sa execute operatiuni de rectificare cu sectiunea rotunda atat pe exterior cat si pentru interior; acest lucru este posibil intrucat masina este dotata cu dispozitive speciale care permit sa execute operatiunile mentionate.

Masina de prelucrat prin electroeroziune cu fir-este destinata sa execute operatiuni de prelucrare pentru oteluri speciale prin electroeroziune; de remarcat ca se foloseste cu precadere la fabricarea de matrite speciale.

Strung universal (diametru 400X1500)- este destinat sa execute operatiuni de strunjire pentru piese cu diametru max.400 mm si lungimea de 150 mm; prezinta avantajul ca poate executa o diversitate mare de operatiuni de strunjire.

Echipament de ecruisat suprafete exterioare cilindrice- este necesar prelucrarii pieselor din gama “PIN BAR”; permite obtinerea unei calitati foarte bune a suprafetelor pieselor prelucrate.

Motostivuitor CLARK- 3200 kg

Strung universal SN/1000TOS (diametru 320X1000)- este destinat sa execute operatiuni de strunjire cu piese de diametru max.320mm si lungimea de 1000 mm; prezinta avantajul ca poate prezenta o diversitate mare de operatiuni de strunjire.

Masina de frezat verticala/orizontala- este destinata pentru a executa operatiuni de frezare atat in plan vertical cat si in plan orizontal; operatiunile executate de aceasta masina sunt de mare precizie.

Masina de superfinisat- este destinata sa asigure rectificarea din doua planuri simultan

Masa de granit 48X72- este suportul necesar aparatelor de masura si control

Masa de gaurit radiala MAS Model VO 32- este destinata sa execute operatiuni de gaurire pentru piese care necesita un numar sporit de gauri.

Masina de rectificat universala- este destinata sa execute operatiuni de rectificare cu sectiunea rotunda atat pe exterior cat si pe interior; acest lucru este posibil intrucit masina este dotata cu dispozitive speciale care permit sa execute operatiunile mentionate.

Strung cu CNC (diametru 500X1500)- este dotat cu o comanda numerica, lucru care ii confera posibilitatea executarii unor operatiuni de mare precizie.

Masina de gaurit verticala HELTOS VS 32 B- este destinata sa execute operatiunile de gaurire in plan vertical pentru piese care necesita un numar spotit de gauri.

Procesul tehnologic principal

Completarea procesului tehnologic principal cu utilaje performante va permite agentului economic cresterea eficientei economice prin realizarea unor produse competitive pe piata interna si externa. In perioada actuala datorita cererii tot mai mari a unor produse noi cu complexitate marita, se impune de urgenta aplicarea unor tehnologii performante realizate de firme de perstigiu din Europa si America.

Sursele de materii prime

Principala sursa de aprovizionare cu materii prime a societatii este piata interna, implementarea proiectului neridicand probleme privind schimbarea actualilor furnizori. Pe masura dezvoltarii productiei, PROCONS se va preocupa de diversificarea furnizorilor traditionali pe criteriul calitate si seriozitate.

Considerente privind protectia mediului

Societatea nu dispune de sectoare calde primare, respectiv turnatorii si forje care creeaza probleme de protectia mediului si sunt energofage. Ca atare AMM, RAAR si Politia Sanitara , organe de avizare si autorizare din jud. Prahova au eliberat in baza documentelor depuse acordurile si avizele necesare. Aprobarile de functionare ale societatii raman valabile si dupa punerea in functiune a proiectului.

Utilitati (combustibil, apa, energie).

Proiectul va avea ca amplasament hala de productie a PROCONS prin completarea fluxului de fabricatie. Toate utilajele se vor monta in incinta halei. Sunt asigurate facilitati de alimentare cu apa, energie, canalizare, etc.

Aspecte de piata

Proiectul are in vedere marirea capacitatii de productie, diversificarea acesteia, imbunatatirea calitatii si cresterea substantiala a productivitatii muncii si a productieide export.

Forta de munca este asigurata pe plan local si trimisa in Canada pentru specializare. Societatea are asigurata desfacerea pentru productia ce se va realiza incepand cu anul 2002 si care va fi exportata aproape in totalitate si in mod treptat va incepe sa livreze si la intern pana la maxim 40 % din productia realizata. Este de mentionat ca produsele realizate sunt deosebit de solicitate pe piata externa existand in prezent un decalaj intre cererea si oferta de aproap e doi ani pentru principalele produse realizate astfel ca nu exista riscul de neasigurarea desfacerii produselor.

Apreciem ca in perioada 2005-2008 societatea are posibilitati reale pentru a-si desface productia realizata pe piata interna si externa. Facilitati deosebite si deschideri importante pentru piata externa sunt castigate in principal datorita partenerului canadian.

Selectionarea furnizorilor de utilaje a fost facuta dupa criteriile existentei in fabricare a utilajelor respective si a raportului cel mai favorabil calitate/pret al ofertelor primite.

4.3.4. Analiza economica a acordarii creditului

In procedura de import a utilajelor mentionate se are in vedere si inteprinderea unor demersuri pentru optimizarea efortului financiar intern si anume la Ministerul Industriei si Comertului pentru includerea in contingentele de exceptare de la plata taxelor vamale si la Ministerul de finante pentru scutire de plata TVA aferent.

In perspectiva noilor reglementari privind stimularea investitiilor autohtone aceste probleme vor capata o reglementare in sensul celor prezentate mai sus.

In afara costului de capital avut in vedere in cadrul proiectului de 750.000 USD, in calcule s-a luat in considerare utilizarea unor surse proprii care vor fi folosite pentru lucrarile de C+M pentru punerea in functiune a utilajelor pentru plata transportului etc.

Tinand seama de faptul ca incasarile din exportul da marfuri sunt mau mari, iar platile pentru importul realizarii productiei sunt nesemnificative, in calcule s-a avut in vedere atat pentru export cat si pentru import urmatoarele rate de schimb.

1996- 1USD= 1975 lei

1997- 1USD= 3028 lei

1998- 1USD= 7383 lei

2002- 1USD= 33.000 lei

2004 si in continuare- 1USD= 33.100 lei.

La recomandarea expertilor din Banca Comerciala Romana s-a mentinut rata de schimb leu/USD incepind cu 2004 la o valoare de 33.300 lei si nu s-a luat in considerare nici la venituri nici la cheltuieli coeficientul de inflatie.

Soldul pozitiv al incasarilor valutare va influenta veniturile, ceea ce se reflecta in majorarea profitului.

Prognoza veniturilor din vanzari

In anexa 6 sunt prezentate veniturile previzionate a fi obtinute din vanzari. Nu a mai fost facuta analiza in cazul fara proiect asa cum s-a mentionat in capitolul anterior, strategia ferma a investitorului canadian este sa dezvolte si sa diversifice productia pentru satisfacerea pietelor pe care la are pregatite pentru transfer PROCONS.

Tinand seama de investitiile masive realizate inca din perioada anterioara implementarii actualului proiect mai ales in structura de constructii-montaj si de utilaje, influenta pozitiva se reflecta in cresterea importanta a veniturilor in conditiile aplicarii proiectului incepand cu 2004 si continuand in 2005 dupa care in urmatorii ani cresterile sunt de cca 10% annual.

Veniturile sunt calculate in varianta minima si nu au cuprins influente pozitive ce vor apare din modificarea cursului de schimb valutar acesta fiind mentinut in calcule la 33.000 lei/USD.

Costurile estimate

Acestea inregistreaza desigur un trend ascendent dar se mentin sub venituri cu 12% in anul 2004, stabilindu-se apoi in jurul valorii de 18% sub venituri.

Prezentarea datelor.

Relavante sunt datele din anexa 29 care arata ca societatea va dispune de valuta necesara achitarii dobanzilor si platii ratelor scadente fara a fi necesar sa recurga la cumpararea acesteia.

In ceea ce privesc indicatorii financiari pe anii 1998, 2000, si 2001,2002 , acestia nu sunt semnificativi deoarece societatea si-a intrerupt activitatea in anul 1999, reluand-o in a doua parte a anului 2000, dar cu o noua orientare- pe investitii, care sa-i permita sa devina producator de marfuri pentru export.

Investitiile realizate pana in prezent sunt convingatoare, majoritatea realizandu-se prin efortul propriu al investitorului.

Indicatorii de eficienta , urmare a realizarii investitiei, sunt de natura de a da certitudine asupra eficientei strategiei concepute de investitorul canadian si corect aplicata de echipa manageriala.

Anexa nr.1 cap. 4.3.1.

RATE DE RENTABILITATE

NOTA: separat se prezinta bilanturile contabile si balanta la 30.12.2002

Indicatori specifici privind investitiile

1.Investitia totala (valoarea realizata din credite si din surse proprii) = 25.333 mil.lei.

2.Durata medie a furnizorilor pentru investitii

Ntf= Sold mediu zilnic furnizori pentru investitii X 360 (mil)/cost prov.pentru investitii (mil)= 2638/30X360/17914= 1,76 zile .

Se incadreaza in nintervalul de pana la 60 de zile si reprezinta aamnarea medie a platii catre furnizorii pentru investitii. Deci este un indicator bun.

3.Pragul de rentabilitate

Pr1=CF/ (prod. Exercitiu- CV)

Vanzari= 5202 mil.lei (productia exercitiului)

Cheltuieli fixe= 752,9 mil.lei

Prag rentabilitate vanzari= Cheltuieli fixe/ Prod.exercitiu- Ch.varabile.

Pr1= 752,9/(5202 – 2899,4)= 32%

Pr2= CF d/(p-CV), unde

Cfd = CF+ Dobanda = 752,9 +278,1=1031

Pr2 = 1031/(5202-2899,4)x 100=44%

Pragul de rentabilitate al proiectului de investitii reprezinta nivelul minim de incadrare a capacitatii de productie la care costurile pentru functionerea prioectului sunt egale cu veniturile generale de acesta. Acest punct in care nu se produce profit si nu se inregistreaza pierderi se numeste punct critic(P). punctul critic 2 (Pr 2) s-a calculat tinandu-se cont si de cheltuielile cu dobanzile si se situeaza la 44% (2289 mil.lei). Pr1 este de 32% si se situeaza la o productie de 1665 mil.lei. aceste puncte critice se situeaza la un nivel scazut si se regflecta o situatie buna.

4.Rata interna de rentabilitate a investitiei

Rata interna de rentabilitate a investitiei Tabel 1 cap. 4.3.4

-mil.lei-

Rata interna de rentabilitate a investitiei Tabel 2 cap.4.3.4

– mil.lei-

Valoare neta actualizata (VNA) = + 1509

Rata interna de rentabilitate a investitiei Tabel 3 cap.4.3.4

–mil.lei-

Valoarea actualizata neta (VNA) = -5324

RIR =20+1509/(1509+5324)x(30-20) = 22,20%

Se apreciaza ca RIR este mai mare decat rentabilitatea medie a sectorului de activitate.

5.Durata de recuperare a investitiei reprezinta capacitatea obiectivului de investitii de a restitui din profitul net capitalul investit adica caota de reciuperare a investitiei realizate din profitul anului respectiv.

Cota de recuperare a investitiei (conform tabel 2)

DRI(2002)=4165/25333×100=16,4%

DRI(2002)=4511/25333×100=17,8%

DRI(2003)=3764/25333×100=14,8%

DRI(2004)=3856/25333×100=15,2%

DRI(2005)=3819/25333×100=15,0%

DRI(2006)=3518/25333×100=13,8%

DRI(2007)=1828/25333×100=7,0

Elementele analizei

Scopul referatului: Aprobarea unui credit in suma de 575.000 USD pe termen de 3 ani cu o perioada de gratie de 9 luni. Creditul este solicitat pentru achizitionarea de utilaje si dispozitive din import si se va utiliza in 3 trageri astfel:

-tragerea I – trim.I 2004- 250.000 USD

-tragerea II- trim.II 2004- 225.000 USD

-tragerea III- trim.III 2004- 100.000 USD

Descriere client: Societate comerciala pe actiuni inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. J29/679/1996.

Obiectul de activitate al societatii este fabricarea de produse specifice industriilor constructiilor de masini si a mecanicii fine.

Riscuri si metode de micsorare:

Creditul de investitii in suma de 4.450 mil.lei, creditul global de exploatare in suma de 1.000 mil.lei si creditul in suma de 575.000 USD nu depasesc de 12 ori capitalurile proprii la 31.12.2002.

Gradul de indatorare generala calculat la 31.12.2002 este de 160,33% si cel de indatorare financiara 61,95%, un indicator satisfacator. La data analizei unitatea nu inregistreaza credite si dobanzi restante.

Propuneri privind limita totala: 13.982.000 mii lei

din care:- angajamente: credite si scrisori de garantie provenite din perioade anterioare 4.500.000 mii lei- credit investitii, credit global de exploatare 1.000.000 mii lei; angajamente noi propuse 575.000 USD- vcredit investitii (8.532.000 mii lei).

Informatii despre limite

RISC TOTAL=CLASA IIS+IIML+10%IVST+25%IVF

PROFITABILITATE CLIENT GRUP

Descriere tranzactii:

Produs 1

Credit de investitii in suma de 575.000 USD pentru achizitionare utilaje si dispozitive din import. Creditul este solicitat pe tremen de 3 ani cu 9 luni perioada de garantie si cu acordare in 3 transe: transa I 250.000 USD pana la 31.03.2004, transa II 225.000USD pana la 30.06.2004, transa III 100.000 USD pana la 30.09.2004.

Sursa de rambursare:Profitul realizat in perioada de creditare pentru rambursare credit si incasarile realizate in aceasta perioada pentru achitare dobanzi.

Garantii: Utilaje aflate in patrimoniul societatii in valoare de 883.137 USD cu o valoare admisa in garantie de 574.039 USD si scrisoare de garantie pe termen de 6 luni in suma de 150.000 Usd, total garantii 724.039 USD. Dupa achizitionarea de credit a utilajelor se va constitui gaj mobiliar pe acesta inainte de expirarea termenului de valabilitate al scrisorii de garantie in suma de 150.000 USD emisa de Royal Bank of Canada. Garantiile propuse acopera creditul si dobanda aferenta unui an de zile.

Termen de rambursare: Trimestrial, ultima rata fiind in martie 2006.

Pret: Dobanda de 10% pe an revizuibila in functie de costul resurselor.

Produs 2

Descriere tranzactie: Credit de investitii in suma de 4.500 mil.lei pentru fianlizare constructie si achizitionare utilaje din care angajat la zi 4.450 mil.lei.

Sursa de rambursare: Profitul realizat in perioada de creditare pentru rambursare credit si incasarile realizate in aceasta perioada pentru achitare dobanzi.

Garantii: Ipoteca rang I imobil proprietatea societatii situat in comuna Berceni jud.Prahova in valoare reevaluata de corpul expertilor tehnici la suma de 8.112.104 mii lei admis in garantie pentru suma de 6.489.683 mii lei.

Termen de rambursare: Trimestrial , ultima rata fiind in decembrie 2005.

Pret: Dobanda de 57% pe an revizuibila in functie de costul resurselor.

Produs 3

Descriere tranzactie: Credit global de exploatare in suma de 1.000 mil.lei pe trimestrul I 2004 conform deficitului rezultat de cash-flow-ul pe trim.I 2004 acordat in vederea realizarii productiei programate pe trim.I ac in suma de 4.000 mil.lei.

Sursa de rambursare: Incasarile realizate in aceasta perioada pentru achitare rate si dobanzi.

Garantii: Cesiunea de creanta asupra incasarilor realizate la export conform contract livrare incheiat cu Technophar Equipement Service SRL Canada, nr.Mex CAN 001/31.03.2002, respectiv a comenzilor aferente pe trim. I 2004 in suma de 3.609 mil.lei.

Termen rambursare: 14.04.2004.

Pret: Dobanda de 55% pe an revizuibila in functie de costul resurselor.

Informatii financiare cap. 4.3.4

4.3.5. Detalii semnificative privind creditul

NUME: SC PROCONS SRL

1.Afacere, riscul de ramura si de tara, raport

SC PROCONS SRL s-a infiintat in anul 1994 la Orhideiu Secuiesc si isi muta sediul in Prahova din 1996 de cand este client al BCR Sucursala Judeteana Prahova.

Obiectul de activitate al firmei este fabricarea de produse specifice industriei constructiilor de masini si industriei mecanicii fine in special. Produsele ce se realizeaza sunt de amre finete si competitive pe piata interna fiind executate pe strunguri asistate de calculatoare.

Societatea are 35 de angajati din care 25 direct productivi si 10 neproductivi (ingineri proiectanti). Personalul a fost specializat in Canada.

Societatea are un contract incheiat cu TES Canada si Anume 001 mEx Can/1998 cu anexa 2 in care sunt specificate grupele de comenzi cadru pe 2004 in valoare totala de 3.050.000 USD. Contractul are termen nelimitat.

Productia marfa programata de 34.500 mil.lei pe 1998 este acoperita cu contracte in proportie de 100%.

In prezent unitatea lucreaza in trei schimburi la capacitatea de 75%.

2. .Conducere, forma de proprietate,structura organizatorica, raport

Conducerea firmei este asigurata de dl.Anton Florian- director general cu experienta in domeniu si administratorul societatii si de dl.Gheorghe Octavian – director economic.

Firma are capital social de 7.371 mil.lei si este 100% strain.

Capitalul social apartine d-lui Herman Victorov cetatean canadian- 23,77% si societatii Technophar Equipement Serviceses Canada (TES Canada)- 76,23% care sustine financiar societatea Procons SRL pana la functionarea acesteia la capacitate maxima. Societatea Procons SRL pana la finalizarea obiectivului de investitii a avut o activitate de comisionar, iar din luna dec.2002 a inceput productia in hala proprie, primul lot de proba fiind livrat in Canada in dec.2002 incepand cu luna ianuarire 2004 aceasta lucreaza la o capacitate de 75%.

3.Structura creditului, riscul garantiei.

Conform cererii 2810/19.03.2004, SC Procons SRL solicita aprobarea unui credit in suma de 575.000 USD pe termen de 3 ani cu perioada de gratie de 9 luni pentru achizitionarea de utilaje de import.

Societatea solicita creditul in 3 transe: 250.000USD pana la finele trimestrului I 2004, 225.000 USD pana la finele trim.II 2004 si 100.000 USD pana la finele trim III 2004. Din prima tragere de 250.000 USD societatea are de platit utilaje deja existente in firma facturate in luna decemnbrie 2002, conform anexei 5 total I. Pentru urmatoarele trageri din credite II si III unitatea inca nu a incheiat contracte de livrare utilaje. Utilajele ce se vor achizitiona in transa II si III sunt prezentate in anexa 5 total II.

Garantiile propuse pentru creditul de investitii in suma de 575.000 USD sunt urmatoarele : utilaje aflate in patrimoniul societatii in suma de 883.137 USD din grupa utilajelor ‘masini de prelucrat prin aschiere” cu o durata normata de 12 ani si cu vechime maxima la finele perioadei de creditare de 7 ani. Valoarea admisa in garantie a utilajelor este de 574.039 USD(65%).

In cadrul acestora sunt cuprinse si utilajele achizitionate din creditul de investitii in lei, cat si utilajele factiurate si neplatite pentru care se solicita tragerea I din credit in suma de 250.000 USD.

Scrisoarea de garantie in suma de 150.000 USD emisa de Royal Bank of Canada are termen de valabilitate de 6 luni.

Valoarea utilajelor este de 412.900 USD. Garantiile acopera creditul si dobanda aferenta unui an.

Situatia creditelor angajate:

Credit global de exploatare: 864 mil.lei ( la 28.02.2004).

Credit investitii: 4.450 mil.lei ( la 28.02.2004).

Unitatea nu inregistreaza credite sua dobanzi restante. Creditul global de exploatare este garantat cu cesiunea de creanta asupra incasarilor realizate din export conform comenzilor pe trim.I 2004 in suma de 3.612 mil.lei.

Creditul de investitii in suma de 4.500 mil.lei este garantat cu ipoteca de rang I asupra halei de productie in valoare de 8.100 mil.lei si admis in garantie 6.400 mil.lei. terenul aferent constructiei este concesionat pe 910 de ani de SC Technophar Canada care are incheiat cu SC Procons SRL un contract de asociere.

Creditul de investitii in suma de 4.500 mil.lei a fost utilizat pentru finalizare constructie 2.142 mil.lei si pentru achizitionare utilaje 2.358 mil.lei.

Conform analizei economico-financiare la 31.12.2001 rezulta ca societatea are o situatie financiara buna, se incadreaza in categoria C de performanta totalizand 16 puncte, cu srebviciul datoriei bun astfel: lichiditate generala –44.06%; solvabilitate generala- 162,37%; grad de indatorare generala- 160,33%; acoperirea dobanzii- 2,24%; rotatia activelor circulante- 1,02%; rentabilitate in exploatare- 16,37%.

Din analiza bilantului restructurat in evolutie la 31.12.1999,

31.12.2001 si 31.12.2002 se constata o evolutie atat la activele imobilizate de la 195 mil.lei la 31.12.1999 la 18.613 mil.lei la 31.12.2002, cat si a activelor realizabile de la 591 mil.lei la 31.12.1999 la 4.681 mil.lei la 31.12.2002. In cadrul activelor realizabile la 31.12.2004 ponderea o detin creantele care sunt in suma de 4.179 mil.lei si alte creante 215.mil.lei din care 183 mil.lei TVA de incasat de la buget.

Activele imobilizante in doi ani au inregistrat o crestere de 717% ca urmare a realizarii obiectivului de investitii “Hala de productie” in valoare de 8.100 mil.lei si achizitionatii de utilaje performante pentru produse de mecanica fina in valoare de 8.580 mil.lei. investitiile s-au realizat din finantarile externe ca aport la capitalul social 7.371 mil.lei si din credite bancare. Din suma de 8.580 mil.lei existenta in sold la 31.12.2002 – 2.512 mil.lei sunt utilaje facturate si neplatite pentru care s-a solicitat prima transa de credit de 250.000 USD.

In cadrul datoriilor cu scadenta mai mica de 1 an in suma de 8.732 mil.lei, ;la 31.12.2002 ponderea o detin furnizorii. Aceste facturi sunt inregistrate in contul “Clienti” la 31.12.2002. Soldul contului 404 “Furnizori de imobilizari” la aceeasi data este de 2.638 mil.lei si reprezinta utilaje facturate si neplatite.

Acest lucru a facut ca indicatorul lichiditate sa scada de la 80,73% la 31.11.2002 la numai 44,06% la 31.12.2002, de asemenea si indicatorul grad de indatorare generala a crescut de la 65,69% la 30 .11.2002 la 160,33% la31.12.2002.

La 31.12.2002 capitalurile proprii sunt de 9.584 mil.lei din care 7.371 mil.lei capital social, 805 mil.lei rezerve, 1.064 mil.lei fonduri si profit 344 mil.lei.

La nivelul I al bilantului restructurat se observa o neacoperire a activelor fixe cu fonduri deci un fond de rulment negativ de 6.874 mil.lei acoperit partial de necesarul de fond de rulment de 3.757 mil.lei, rezultand o trezorerie negativa de 3.117 mil.lei. Din fluxul de fonduri rezulta ca societatea a utilizat fonduri din productie pentru activitatea de investitii.

In vederea acoperirii deficitului de fonduri pentru investitii cat si pentru realizarea programului de investitii propus, societatea a solicitat creditul in suma de 575.000 USD.

Din productia surselor pentru investitii si a utilizarii acestora (anexa 30) intocmit in baza B.V.C. pe anii 2004-2005 rezulta la finele anului 2002 un deficit de 6.207,3 mil.lei reportat pe trimestrul I 2004.

“Resursele proprii” in suma de 7.045,7 mil.lei sunt constituite conform realizarilor la 31.12.2002, astfel amortizate 184,3 mil.lei, sume repartizate din profit 292,5 mil.lei si alte surse 6.568,9 mil.lei reprezentand aport la capital social 2355,2 mil.lei si aport la capital in natura 4.213,7 mil.lei.

“Cheltuielile pentru investitii” in suma de 17.703 mil.lei reprezinta rulajul contului 212 in anul 2002,respectiv investitii efectuate. Deficitul total rezultat este de 10.707,3 mil.lei din care acoperit cu credite 4.500 mil.lei si neacoperit cu credite 6.207,3 mil.lei.

la “destinatia resurselor proprii “ s-au trecut numai ratele creditelor de investitii in lei si in valuta conform contractului, respectiv al graficului de rambursare a creditului si a dobanzilor.

Dobanzile nu au fost prinse intrucat societatea le suporta pe costuri, deci acestea nu majoreaza valoarea investitiei.

Deficitul rezultat la trim.I 2001 este de 9.632,3 mil.lei, la trim.II 2001 este de 13.385,3 mil.lei si la trim.III 2001 este de 132.943 mil.lei.

Din cash-flow in valuta rezulta la finele anului 2002 un deficit de 600.000 USD, acoperit din credite in anul 2001. Din anul 2001 societatea inregistreaza excedent dupa plata ratelor de credit si a dobanzilor la creditul de 575.000 USD. La 31.12.2004 gradul de participare cu surse proprii la realizarea investitiei este de 76%.

Din calculul capacitatii de rambursare a creditelor pe o perioada de 3 ani rezulta ca societatea are posibilitati de rambursare a creditelor si a dobanzilor aferente. B.V.C.-ul, proiectia surselor, cash-flow-ul in lei si in valuta sunt fumnamentate pe baza contractului de livrare incheiat cu TES Canada in valoare de 3.050 mii Usd din care suma luata in calcul a fost de 2.300 mii USD.

Profitul nel la 31.01.2004 este de 311,6 mil.lei la o productie a exercitiului de 717 mil.lei. incasarile din vanzari in lunile ianuarie, februarie, marite ac sunt in suma de 3.490 mil.lei.

4.Relatii cu Banca Comerciala si cu alte banci

SC PROCONS SRL este cilent al bancii de la infiintare, deruleaza intreaga activitate atat prin conturile in lei si valuta la Banca Comerciala Romana Suc. Jud. Prahova , comisioanele platite bancii la 31.12.2002 sunt de 20 mil.lei si dobanzile platite sunt de cca 400 mil.lei la aceeasi data.

Avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute in Normele 1/1997 propun aprobarea creditului in suma de 575.000 USD pentru achizitionare de utilaje, pe tremen de 3 ani cu perioada de gratie de 9 luni si cu utilizarea acestuia in doua transe astfel: tragerea I 475.000 USD in trim II si 100.000 USD in trim. III ac.

CAPITOLUL V

PROPUNERI SI CONCLUZII

5.1. Unele propuneri privind activitatea de creditare la BCR Sucursala Judeteana Prahova

In activitatea de creditare, conducerile unitatilor bancii vor actiona pentru aplicarea cu fermitate a obiectivelor strategice de baza a Bancii Comerciale Romane care sa asigure cresterea profitabilitatii si minimizarea riscurilor.

In acest scop se va urmari restructurarea portofoliului de clienti, prin incuraarea agentilor economici cu bonitate ridicata si perspective de credite si perspective de dezvoltare, in corelatie cu tendintele e restructurare economica, a celor cu activitate preponderenta de export, cu cifra de afaceri mai mare si viteza de rotatie a capitalului circulant foarte rapida.

De asemenea, va trebui sa creasca gradul de lichiditate al portofoliului de credite prin aprobarea de credite pe termene cat mai scurte si urmarirea graficelor de rambursare.

Principalii indicatori de performanta care asigura o evaluare reala a activitatii de creditare desfasurate, comparativ cu obiectivele de performanta stabilite pe total banca si care sa fie permanent in atentia conducerii unitatilor bancii se refera la:

cresterea ponderii creditelor pe termen scurt in totalul creditelor;

reducerea ponderii creditelor restante in totalul activitatii e creditare – pe total si separat pentru credite pe tremen scurt, mediu lung;

crestera gradului de acoperire a portofoliului de credit cu resurse atrase de la clientii bancii, la vedre si pe termen;

cresterea gradului de acoperire a creditelor pe termen mediu si lung cu resurse independente pe termen de cel putin 12 luni.

In aceasta perioada Banca Comerciala Romana isi desfasoara activitatea intr-unmediu economic ostil, care nu are teninta unei cresteri, sau dezbateri ci mai degraba a mentinerii acestui nivel, a supravietuirii.

In aceste conditii se observa ca toti agentii economici care s-au angajat pe calea restructurarii, a modernizarii, si au contractat credite in acest sens fac eforturi tot mai mari pentru rambursarea acestora.

Cu toate ca eforturile facute de Banca Comerciala Romana de a ajuta economia prin sustinerea agentilor economici cu credite pentru programele lor e investitii si pentruactivitatea curenta: trebuie sa se inteleaga la toate nivelele ca aceasta banca nu este societate e binefacere, este societate comerciala, functioneaza si are raspunderi si obligatii conform legilor care actioneaza in economia de piata.

Inca de la infiintarea sa din 01.12.1991 aceasta banca a manifestat prudenta si profesionalism in analiza si acordarea creditelor fapt care a condus ca in urma verificarilor si analizelor efectuate de Banca Mondiala si alte organisme financiare sa constate ca Banca Comerciala Romana este banca cu cel mai redus risc de neplata a creditelor cu un portofoliu de credite echilibrat si o pondere rezonabila a creditelor cu risc de nerambursare.

In acest context in activitatea de creditare Banca Comerciala Romana va pune un accent pe faza de analiza profunda a studiilor de fezabilitate si al planurilor de afaceri si numai dupa ce banca este convinsa ca prin aceste programe se realizeaza bunuri si servicii cu desfacere asigurata cu contacte interne ar mai ales externe, are piata asigurata, are perspectiva de export in mod deosebit pentru creitele acordate in valuta, si solicitantul demonstreaza ca are posibilitatea as-si ramburseze obligatiie fata de banca – va acorda credite pe aceste proiecte.

Pentru eliminarea riscului de neplata pe langa aceste masuri banca va dispune ca agentii economici care solicita credite sa constitue garantii reale prezente si viitoare acoperitoare care vor fi asigurate de polite de asigurare.

In perspectiva Banca Comerciala Romana isi va diversifica posibilitatile de acordare a creditelor adresate persoanelor fizice pentru construirea de locuinte, cumparare de locuinte si bunuri de folosinta inelungata.

Avand in vedere dificultatile din economie manifestate de scaderea productiei industriale si a PIB, devansarea exporturilor de catre importuri, mentinerea si agravarea blocajului financiar si devalorizarea cursului de schimb al leului in raport cu alte valute, politica de creditare va urmari in continuare, in principal:

cresterea gradului de exigenta in procesul de acorare a creditelor prin restrictionarea pana la anulare a acesului la credite a unitatilor cu situatie economoico-financiara necorespunzatoare, generatoare de pierderi si arierate ctre parteneri;

alocarea cu precadere a creditelor noi in sectorulprivat si, indeosebi, catreintreprinderile mici si mijlocii;

acordarea creditelor cu dobanda diferentiata pentru productia de export si exportulde produse;

constituirea e provizioane asiguratorii impotriva declansarii riscului.

Prin toate aceste masuri Banca Comerciala Romana va sprijini economia romaneasca in programul sau de dezvoltare si crestere economica fiind partenerul ideal de afaceri pentru clientii bancii angajati in programul de relansare si prosperitate a Romaniei.

5.2.Concluzii

Intentia initiala de realizare a unor echipamente, accesorii si componente de mecanica fina necesare productiei de medicamente si alimentare s-a realizat fara partea de “ecruisare si totofinisare a pinilor” deoarece s-a considerat ca se realizeaza in Romania asa cum a rezultat din analiza efectuata.

Pe parcurs s-a observat ca acest lucru nu este posibil la nivelul normelor internationale de calitate I.S.O.

Aceasta investitie prezinta urmatoarele avantaje:

Se reduce timpul de realizare a comenzilor pentru parteneri externi si interni;

Se efectueaza un control al calitatii produselor realizate pe faze de executie si se elimina in totalitate rebuturile;

Se poate intra mai agresiv pe piata acestor produse deoarece unitatea va avea un grad mare de integritate acre ii confera independenta si autonomie in luarea deciziilor;

Se realizeaza o reducere a costurilor de productie cu cel putin 20% care va aduce influente pozitive asupra veniturilor, recuperarii investitiei, capacitatii de plata si solvabilitatea unitatii.

Realizarea acestei modernizari se poete efectua pe doua cai: import direct si operatiune de leasing.

Un montaj financiar de leasing in conformitate cu legislatia actuala prezinta pentru agentul economic urmatoarele aspecte:

TVA se plateste la valoarea fiecarei rate (trimestrial);

Taxa vamala se plateste la valoarea reziduala a ultimei rate;

Rata se considera o chirie si se inregistreaza pe cheltuieli fara sa afecteze fondul de investitii;

Plata se efectueaza uin rate trimestriale pe o perioada de 1-7 ani;

Conform acestor reglementari se plateste amortisment;

Beneficiarul leasingului nu poate garanta cu bunul respectiv deoarece nu este proprietarul lui- avandu-l in folosinta;

Trebuie sa achite un avans de 25% din valoarea bunului luat in leasing;

Comisionul operatiunii de leasing este de 12-15% din valoarea bunului;

Plata altor cheltuieli privind asigurare pe timpul transportului;

Fata de aceasta situatie propun ca aceasta modernizare sa se realizeze prin import direct intrucat prezinta urmatoarele avantaje:

Costiurile creditului sunt mai mici decat operatiunea de leasing;

Unitatea a obtinut aprobare de scutire de TVA si plata taxelor vamale fiind un import necesar pantru producerea medicamentelor si datoria faptului ca este investitor strain, iar importul este o contributie la majorarea capitalului social;

Operatiunea se realizeaza intr-un timp mai scurt;

Unitatea poate garanta bunurile importate;

Banca realizeaza un profit mai mare din operatiunea de import (10% dobanda pe an, decat din eliberarea unei scrisori de garantie 3% comision pe an) in conditiile aceluiasi risc de neplata a valorii operatiunii de import sau leasing;

Consider ca banca si-a luat toate masurile asiguratorii privind eliminarea riscului de neplata deoarece 2/3 din productia realizata se exporta si unitatea isi creaza sursele financiare necesare rambursarii creditului, a contractelor incheiate pentru perioada urmatoare atat la export cat si pe piata interna si a garantat cu garantii materiale si financiare.

Operatiunea este benefica pentru client pentru dezvoltarea zonei respective deoarece a creat si creaza noi lucruri de munca si contribuie cu impozite si taxe la bugetul local si national si este o afacere buna si pentru banca.

Prin acest montaj financiar Banca Comerciala Romana si-a adus inca o contributie la atragerea capitalului strain, sprijinirea investitiilor in Romania, dezvoltarea regionala si cresterea prestigiului bancar romanesc.

BIBLIOGRAFIE

Ana Cojol , Mirela Matei – Relatii valutar financiare internationale

Editura UPG , Ploiesti 2004

Banca Comerciala Romana – „Caiete de studii”, trim. I, II, III, IV, 2001;

Banca Comerciala Romana – „Norme metodologice privind activitatea de

creditare”;

Banca Comerciala Romana „ Revista Bancii” – martie – iunie 2003;

Banca Comerciala Romana „ Revista Bancii”-iunie-setembrie 2004;

Banca Comerciala Romana „ Revista Bancii”-martie 2005;

C. Basno si Dardac – „Operatiuni bancare”, Editura Didactica si Pedagogica

1999;

10. C. Mares – Contabilitate Financiara

Editura Independenta – Economica , Pitesti 2000

11.„ Dictionar de Management „ – Editura Diacon Coresi – Bucuresti 1992,

pag. 33;

12. Done Ioan – Note de curs – Economie Politica;

„ Finante Banci Asigurari” revista lunara editata de Tribuna Economica-

an 2002; an 2003;

Gafteniuc Simona – „Practici bancare internationale”,

Editura Economica,1995;

Gheorghe I. Ana „ Finantele si Politicile Financiare ale Intreprinderii” –

Editura Economica- 2001; Ploiesti

Ionescu Lucian – „Banca si operatiunile bancare”, 1995;

Ilie Mihai „ Tehnica si Managementul Operatiunilor Bancare „ – Editura

Expert- 2003;

Iov Daniela – Note de curs ,UPG Ploiesti

Jacques Mason – „Creditele bancare pentru intreprinderi”, traducere aparuta

in 1994;

J. Bremond, L.A. Geledon – „ Dictionar economic si social” – Editura

Expert, Bucuresti-1995, pag. 194;

Lazar Cornel – Statistica Economica

Editura Universitatii , Ploiesti 2004;

Legea bancara nr58/1998, Monitorul Oficial al Romaniei nr121/23.03.1998;

Legea nr200/16.04.2002- Monitorul Oficial nr300/08.05.2002;

Legea nr82/1991, privind contabilitatea, Monitorul Oficial partea I,

nr265/27.03.1992;

Legea nr31/1990, privind societatile comerciale ( cu modificarile ulterioare ), republicata Monitorul Oficial partea I, nr33/22.01.1998;

Mirela Matei – „ Piete Financiare si Gestiunea Portofoliului ”

Editura Universitatii , Ploiesti 2005;

30.Salceanu Alexandru – Contabilitate Financiara –partea I si partea II

Editura UPG,Ploiesti 2004

BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL 2004 SI 2005

TABEL NR.5 cap.4.3.1

Mil.lei

BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI PE ANUL 2004

DEFALCAT PE TRIMESTRE

TABEL NR.6 cap.4.3.1

-mil.lei-

VALOAREA ESTIMATA A PRODUCTIEI ANULUI 2004

Tabel nr.7 cap.4.3.1

PRODUCTIA FIZICA

Tabel nr.8 cap.4.3.1

PRODUCTIA VALORICA

Tabel nr.9 cap.4.3.1

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Anexa nr. 3

mil. lei

nu s-a trecut anul 1999 deoarece productia a inceput la mijlocul lunii decembrie

LISTA UTILAJELOR PROPUSE A SE ACHITA DIN CREDITUL SOLICITAT

Anexa nr. 5 cap.4.3.1

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI

Anexa nr. 6

PROTECTIA DE VENITURI SI COSTURI

Anexa nr. 6a cap.4.3.4

Analiza interna – mil. Lei

Analiza interna – mil. Lei

Analiza interna

mil. lei

Analiza interna

mil. Lei

Analiza interna

mil. Lei

Analiza interna

mil.lei-

DETERMINAREA FUXULUI DE LICHIDITATI IN VALUTA

(CASH – FLOW) AL AGENTULUI ECONOMIC NOVACONS SRL

PE PERIOADA 2003-2006-mii USD

Anexa 29 cap.4.3.4

PROIECTIA SURSELOR PENTRU INVESTITII SI A UTILIZARII ACESTORA

mil lei

DETERMINAREA FLUXULUI DE LICHIDITATI AL NOVACONS SRL

mil.lei

DINAMICA INDICATORILOR PRIVIND BONITATEA CLIENTULUI NOVACONS SRL

FISA PRIVIND STABILIREA PERFORMANTEI FINANCIARE A UNITATII NOVACONS SRL LA DATA DE 31.12.2002

CLASIFICAREA PRELIMINARA

ANALIZA CRITERIILOR

C. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA FINALA A IMPRUMUTATULUI REZULTAT IN URMA COROBORARII CRITERIILOR INTERMEDIARE DE PUNCTE CU CRITERIILE DE ANALIZA NECUANTIFICABILE