Creativitatea O Gimnastica a Mintii

CREATIVITATEA – O GIMNASTICĂ A MINȚII

Creativitatea constituie pentru omenire nu numai o mare speranță, dar și o mare problemă. La acest început de mileniu „ ne înecăm în informație, dar suntem înfometați de cunoaștere”. Acum poate mai mult ca oricând, promovarea creativității individuale, dar și a creativității colective, constituie soluția pe care omenirea o are ca unică șansă de supraviețuire și de progres. Cea mai rentabilă investiție pe care o pot face acum factorii decizionali, este investiția în domeniul creativității prin programe adecvate de antrenament, de valorificare și stimulare a imaginației și creativității. În acest context, factorul educațional deține rol prioritar, deoarece această calitate umană – creativitatea – se poate dezvolta și pune în valoare prin politici educaționale, strategii, tactici și tehnologii adecvate. Dacă școala nu ține seama de particularitățile și abilitățile cu care copiii pășesc pragul școlii, dacă nu are și nu știe să folosească dozat și diferențiat, modalitățile de depistare, de antrenare, de stimulare a lor într-un cadru organizat, strategic, aceste abilități ce anunță un potențial creativ în dezvoltare nu vor putea răzbate prin mulțimea problemelor școlii. Elevul creativ se caracterizează prin spirit de independență în muncă, printr-o gândire ce se desfășoară pe traiectorii lungi, fără bariere de ordin cognitiv. Elevii creativi dau dovadă de multă îndrăzneală, de independență în abordarea și analiza problemelor, de spirit de contrazicere, de libertate în manifestarea lor comportamentală generală. Acest comportament nonconformist, care se exprimă puternic în activitatea creatoare, nu trebuie să fie interpretat de către cadrele didactice ca o lipsă de disciplină, de politețe sau respect. De aceea, profesorii nu trebuie să frâneze acest comportament printr-o atitudine negativă, de respingere, de disciplinare ci, dimpotrivă, să creeze un climat favorabil de manifestare liberă a spiritului creator. O muncă bine organizată și bine condusă are ca rezultat, stimularea imaginației elevilor, a capacității lor de a gândi, de a reflecta, ea lasă câmp liber independenței lor în gândire și acțiune, le pune în față noi sarcini, care necesită căutarea și găsirea de noi soluții cât mai ingenioase. Orice profesor trebuie să știe că elevul creativ se detașează de ceilalți și în loc să-i omoare spiritul inventiv și novator, trebuie să-l trateze ca atare, dându-i sarcini de muncă pe măsura capacităților și aptitudinilor sale. Elevii trebuie învățați să caute mereu soluții, să-și pună întrebări, să-și imagineze căi multiple de rezolvare a problemelor. Interesul, atașamentul și înclinația pentru muncă sunt factori centrali în formarea calităților creative. Nivelul de creativitate nu se poate determina în funcție de nivelul de inteligență, creativitatea fiind o formațiune mult mai complexă decât inteligența, pe care o include ca pe o valoroasă componentă instrumentală. Așadar, creativitatea nu poate fi redusă la componenta ei intelectuală, deoarece angajează plenar întreaga personalitate umană. Creativitatea ca produs – potentialul creativ al elevilor – Stimularea potențialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele priorități ale educației în lume la acest început al mileniului III. În condițiile existente la noi, e necesară dezvoltarea creativității fiecărei personalități,încă din copilărie, așa încît viitorii absolvenți ai liceiilor să poată contribui la progresul țării noastreFactorii care facilitează performanțele creatoare colective sunt: climatul de libertate pentru emiterea ideilor noi, respectul unanim față de valoare, relații de încredere, stimă și cooperare între membrii grupului (clasei), încredere și atașament față de profesor. La educarea creativității, sunt importante deopotrivă metodele utilizate, relația profesor-elev, atitudinea profesorului față de elevi și atmosfera instaurată în clasă de cadrul didactic. Cunoașterea parametrilor actului creativ și a propriilor succese în rezolvarea sarcinilor de tip creativ constituie principalele condiții care contribuie la conșientizarea de către elevi a propriului potențial creator, la autoîncredere și sensibilitate în rezolvarea problemelor. Modalitați de cultivare a creativitații în activitatea scolara si extrascolara. Promovarea creativitații elevilor vizeaza doua direcții principale. Una se refera la conținutul învațamântului si alta la tehnologia desfasurarii sale.Referitor la conținutul procesului de învațamânt se apreciaza ca existența unui echilibru între cultura generala si cea de specialitate constituie un factor stimulativ pentru elementele potențialului creator al elevilor. De cele mai multe ori procesul creator rezulta din combinarea si recombinarea unor informații din domenii diferite, uneori chiar opuse. Ori, îngustarea (restrângerea) câmpului informațional, printr-o specializare exagerata si timpurie, nu face decât sa diminueze activitatea creatoare. Produsele activitații de creație se diferențiaza în creația stiințifica si artistica. O serie de studii releva existența unor asemanari a celor doua categorii, sub aspectul substratului lor psihologic. Potrivit acestor studii, procesul creator incuba anumite "constante", proprii activitații umane în ansamblul ei. Din aceasta cauza compartimentarea conținutului, prin delimitarea prea timpurie a educației stiințifice de cea artistica nu se justifica din punct de vedere al psihologiei creativitații. Dezvoltarea creativitații stiințifice doar prin discipline realiste si a celei artistice prin discipline umaniste nu poate avea parte de izbânda. Din contra, educația artistica se rasfrânge si asupra creativitații stiințifice, dupa cum educația stiințifica si tehnologica va avea repercursiuni si asupra creației artistice. Un conținut multidisciplinar si interdisciplinar, stiințific si artistic, teoretic si aplicativ, cunostințe fundamentale si de specialitate ofera sanse sporite apariției unor conexiuni inedite si contribuie la fortificarea potențialului creator în ansamblul sau. Pentru dezvoltarea creativității la elevi, trebuie să preluăm și să dezvoltăm, în mod organizat, potențialul creativ al fiecărui copil. În diverse situații, la clasă, am fost nevoită să intervin conștient și activ pentru îndepărtarea anumitor blocaje care apar în procesul educării creativității. Am fost întotdeauna de părere că metodele de depistare, de antrenare și de stimulare a creativității pot fi aplicate cu succes în procesul de predare-învățare-evaluare. Pentru introducerea într-o lecție nouă,ne putem folosi de un cuvânt cheie din titlul lecției pe care îl scriem pe tablă și aplicam metoda brainstorming. La propunerea clasei se desemneaza un secretar, care va nota ideile emise de fiecare membru al clasei.Pentru îndepărtarea blocajelor, se poate interveni prin strategii stimulative. Brainstormingul ca metodă, are funcția de a înlesni producerea unui număr cât mai mare de soluții, într-un timp scurt. Cu cât numărul ideilor este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea apariției unei idei valoroase. Din totalitatea ideilor emise se desprind soluții pentru întreg conținutul lecției. Elevii sunt felicitați pentru colaborarea și aportul adus la lecția nouă.

Un alt exemplu, o activitate de învățare aplicată conținutului: Fome compoziționale, desfășurată sub forma unui concurs. Se anunta tema concursului: Realizarea unei etichete pentru un produs alimentar. Se scrie tema citeț pe o planșă, iar pentru rezolvarea ei se aplica metoda „Philips 6-6”. Explic modul de lucru, împart clasa în grupe de câte șase elevi. Fiecare grup își desemnează un conducător care supravegheză și dirijează activitatea grupei sale. Timpul de lucru este de șase minute. Fiecare elev va reprezenta un mode de eticheta pe foaia de lucru, folosindu-se de imaginație, respectând condițiile impuse prin tema dată. La expirarea timpului de lucru, conducătorii grupelor se adună lucrările și sunt invitați în jurul unei mese, în fața clasei, pentru prezentarea pe scurt a punctelor lor de vedere. Deciziile luate de conducătorii grupelor , vor fi afișate pe planșă, sub titlul scris inițial. Soluția finală va fi elaborată pe baza opiniei majoritare, ea fiind cea mai viabilă alternativă din câte au fost propuse. Se considera că această metodă funcționează ca un autentic blitz-brainstorming. Dacă ar fi să se contabilizeze toate secvențele ei, metoda este deosebit de rapidă, necesită doar patru minute pentru organizare, șase minute pentru realizarea propriuzisă și două minute pentru colectarea deciziilor emise de fiecare grup.

O metodă de creativitate de grup este și metoda „6-3-5”, care se aplica, pentru a identifica efectele psiho-fizice și simbolice ale culorilor. Tema anunțată va constitui obiectul analizei grupelor de lucru, fiecare grupă fiind formată din câte șase persoane. Se desemnează un conducător al clasei care va observa desfășurarea întregii activități. Fiecare membru al grupului primește o foaie de hârtie pe care va nota drept titlu problema anunțată și care urmează a fi abordată. Coala de hârtie se împarte în trei coloane și fiecare membru al grupului notează trei idei, în cele trei coloane, drept soluții la problema dată. În etapa următoare, fiecare membru transmite foaia sa colegului din dreapta, preluând la rândul său, foaia cu soluțiile coechipierului din stânga. Fiecare, va relua cele trei idei scrise deja, le completează, aduce îmbunătățiri, le modifică, precizează anumite amănunte sau își scrie părerea despre ele. Urmează o nouă rotire a foilor, de fapt rotirea se face de cinci ori, până când ideile inițiale au trecut pe la toți membrii grupului. Conducătorul desemnat adună foile de la toate grupele de lucru , urmând să le expună la loc vizibil, de preferință în fața clasei. Sinteza soluțiilor se va face sub atenta supraveghere a întregului colectiv. Într-un grup de lucru se emit 90 de soluții, 6 elevi x 3 idei x 5 rotații, de unde și denumirea metodei de “6-3-5”.

Pentru realizarea de activități extracurriculare, în vederea găsirii celor mai bune soluții aplic. Această metodă permite să se abordeze o temă specială prin schimbul de informații și prin elaborarea de idei noi.

In procesul de predare – învățare – evaluare, cu toții trebuie să țintim către atingerea unui scop generos al educației – formarea și încurajarea indivizilor capabili.

Educația tehnlogică are un real aport la stimularea creativității eleilor prin multitudinea și varietatea temelor practice pe care le propune și prin caracterul interdisciplinar pe care îl are.