Creativitate Productivitate
Cuprins
Introducere
I. Abordări teoretice privind creativitatea
1. Conceptul și rolul creativității
2. Teorii privind creativitatea
3. Principalele metode de stimulare a creativității
II. Analiza teoretică a productivității
1. Productivitatea – concept, forme
2. Rolul productivității muncii
3. Factorii determinanți ai productivității muncii în economia contemporană.
III. Analiza relației creativitate – productivitate
1. Premisele creativității
2. Scopul muncii
3. Teoriile behavioriste ale lui McGregor
4. Relații directe și indirecte dintre creativitate și productivitate
IV. Analiza practică dintre creativitate și productivitate – studiu de caz Zenith Media
1. Descrierea firmei
2. Structura organizatorică
3. Analiza creativității
4. Analiza productivității
5. Cercetare privind relația creativitate – productivitate în cadrul companiei Zenith Media
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Abraham Maslow, sociolog american a afirmat că ,, viața este un amestec personal de rutină și creativitate״, ceea ce înseamnă că înseamnă că creatitivitatea joacă un rol important în viața oamenilor.
Nevoia de a crea este determinată de existența unei disfuncționalități, de existența unei probleme reale, de dorința de a progresa, pentru a întări poziția în raport cu concurenta, din spirit de competiție dar de de nevoia de inovare , de introducerea unei schimbări originale într-o situație.
Creativitatea este un proces multidimensional și are aplicabilitate în mai multe domenii cum ar fi psihologie, psihologie socială, științe cognitive, arte, inteligenta artificială, filozofie, management, s.a.. Chiar dacă majoritatea oamenilor asociază creativitatea cu artele care sunt numite deseori ,, arte creative ״, ea este la fel de importantă și pentru progresele din știință, din matematică, tehnologie, politica, afaceri și în toate domeniile vieții cotidiene.
Inovația înseamnă aplicarea ideilor creative într-o organizație sau comunitate iar in-put-ul creativ este o parte importantă a rezolvării problemelor care apar în toate fazele procesului de inovație. Creativitatea angajaților și echipelor de creație este o condiție necesară dar nu suficientă pentru inovare, fiind necesară și o parte tehnică.
De asemenea, creativitatea are un rol important în amplificarea tuturor aspectelor performantei în afaceri – de la crearea unor noi produse și servicii până la începerea producției acestora, promovarea și distribuția lor.
I. Abordări teoretice privind creativitatea
1.Conceptul si rolul creativității
„Creativitatea reprezintă nivelul superior al gândirii", iar „Factorul psihologic principal al creativității se pare că este flexibilitatea, prin care se înțelege modificarea rapidă a mersului gândirii când situația o cere, restructurarea ușoară a vechilor legături corticale în conformitate cu cerințele noii situații, realizarea ușoară a transferului în rezolvarea problemelor" (Al. Rosea, 1971)
Creativitatea este, potrivit lui Popescu-Neveanu, eveniment psihic hipercomplex. Din această cauză creativitatea este înțeleasă și definită de diferiți psihologi în mod diferit. Ca să ne dăm seama mai bine despre faptul că psihologii nu au ajuns la un consens privind esența și natura psihologică a creativității, să examinăm doar 3 definiții :
1)„Creativitatea este procesul prin care se focalizează într-o sinergie de factori , întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială.”
2)„Creativitatea este capacitatea de a produce idei noi și originale, descoperiri, invenții, acceptate de comunitatea de experți ca fiind adevărate valori științifice, estetice, sociale, artistice sau tehnice.”
3)„Creativitatea este capacitatea esențială și integrală a persoanei rezultată, din activitatea conjugată a tuturor funcțiilor sale psihice, conștiente și inconștiente, native și dobândite de ordin biologic, psihofiziologic și social, implicată în producerea ideilor noi, originale și valoroase.” Creativitatea a fost prezenta dintotdeana în viața omului, dovada fiind multitudinea de invenții de-a lungul istoriei: obiecte, mașini, orașe, poeme, sisteme, programe,etc.
Conceptul de ,,creativitate este de origine latină, preluat din franceza în limba romana, are numeroase definiții, uneori alambicate și tautologice. Cele mai simple definiții ar fi: ,,creativitatea este capacitatea de a crea și ,,a crea înseamnă a produce idei originale și utile combinând elemente ce existau deja״.Generarea de idei este deci elementul definitoriu al creativității, în timp ce inovarea presupune și efectuarea de schimbări pe baza acestora.
Noțiunea de ,,creativitate potrivit unor autori a fost introdusă în anul 1937 de care Gordon Allport, ca fiind nu numai o serie de însușiri și funcții parțiale, ci ansamblul de calități ce generaeza noul, iar ceilalți autori considera că termenul de creativitate a fost folosit pentru prima dată de Jacob Levi Moreno, ,,părintele sociometriei, pentru a desemna ,, facultatea de a introduce în lume un oarecare lucru nou.
Există trei mari categorii de aplicații ale creativității:
• Crearea;
• Soluționarea problemelor;
• Imbunătățirea a ceea ce există.
Creativitatea este necesară pentru cei care vor sau au de îndeplinit cel puțin una din aceste trei misiuni. Dar și pentru cei ce vor să aibă putere asupra derulării propriei lor existențe.
În funcție de problemă, creativitatea poate fi:
• Artistică sau tehnică;
• Intelectuală sau aplicată;
• Ameliorare sau creație pură;
• Generalizare sau creație nouă;
• Idee nouă sau asocierea a două idei cunoscute;
• Modestă sau grandioasă.
Deși pentru o organizație sau întreprindere sunt foarte importante inovații în domeniul produselor și tehnologiilor, nu trebuie deloc neglijate inovațiile în alte departamente (sisteme informaționale, structuri organizatorice, procedee decizionale, s.a)
Departamentul de resurse umane a fost mult timp reticent. Până de curând, s-a preferat investia în menținerea pozițiilor decât în valorizarea resurselor și gestiunea schimbării. Mulțumită crizei, situația a evoluat considerabil și abordarea creativă a căpătat titlu de noblețe.
Putem spune, într-un alt mod, ca modelul capetelor care gândesc și al membrilor care execută și-a arătat limitele: întreprinderea, societatea de azi are nevoie de toate talentele, fără excepție, rămânând problema coordonării lor.
Factori ce influențează creativitatea individului
Fără a depinde de criterii ca sex, vârsta, origine socială, creativitatea este influențată de factori în măsura în care mediul contribuie la acesta (fig.1).
Fig.1.Factorii care influențează creativitatea
Sursa: www.scribd.com
Factorii biologici
Sexul, conform multor studii arata ca băieții sunt superiori fetelor în ceea ce privește aptitudinile spațiale, randamentul aritmetic, comprehensiunea mecanică, dar fetele îi întrec în schimb în ceea ce privește ușurință verbală, calculul numeric, capacitățile perceptive, memoria.*
Vârsta. Cercetătorii au ajuns la concluzia că oamenii sunt mai creativi între 25 și 45 ani, acest lucru depinzând și de experiența profesională acumultata de-a lungul anilor.
Starea de sănătate, nivelul de relaxare și stresul sunt factori biologici care vor influența creativitatea și îndeosebi creativitatea managerială.
b) Factorii intelectuali ca inteligenta generală, gândirea divergentă (fluenta, flexibilitate, originalitate), sensibilitatea la diferite probleme, aptitudinea de a redefini (restructura, transforma, schimba funcția unui obiect), aptitudinea de a abstractiza, de a sintetiza, organizarea coerentă, gândirea convergentă, memoria, aptitudinile intelectuale specifice.
Pentru performanțe creative superioare este necesar un minim de inteligența care variază în funcție de domeniul de activitate, dar un coeficient de inteligență mai ridicat nu garantează o creștere corespunzătoare a creativității.
c) Factorii nonintelectuali:
Motivația interioară poate fi înțeleasă ca ,,dorința de afirmare și este dorința individului de a căuta, instiga, dorința.
Atitudinea față de muncă pe lângă capacitățile genetice, sunt necesare și cele dobândite printr-o muncă tenace ce-I caracterizează pe creatori.
Temperamentul se exprima prim comporament și înseamnă rezistenta generală la stres, mobilitatea adaptivă, încordarea sau relaxarea afectivă, impulsivitatea, echilibrul psihic, stăpânirea de sine,etc.
Tipul temperamental care favorizează creativitatea depinde de condițiile de mediu și domeniul de lucru.
Perseverenta se educa în timp dar nu trebuie să ducă la izolări de colectiv.
Caracterul este definit de conștiinciozitate, abnegație, cinste, spirit de întrajutorare, optimism,etc. dar există și excepții în care reușita unui creator a depins tocmai de ce numim defecte de caracter.
d) Factorii de mediu
Mediul cultural: tradițiile culturale, prejudecățile și obiceiurile semenilor, oprele înaintașilor, starea de spirit intelectuală, judecățile apreciative, atitudinile și modul de comportare al celor din jur vor influența întotdeauna creativitatea. Creativitatea pornește întotdeauna de la cunoștințele existente, valorificandu-le și criticându-le.
Familia prin hrana, educație,echilibru poate fovariza sau nu creația. În primii ani de viața ai copilului se poate încuraja independență intelectuală și dezbaterea de idei fără să impună o disciplină exagerată.
Scoala de toate gradele influențează formarea, dezvoltarea și afirmarea persoanelor creatoare.
Alți factori de mediu: stimularea morală, colectivele de muncă, recunoastrea și aprecierea, stimularea competiției, stimularea materială.
2. Teoriile creativității
Exista trei teorii prinvind conceptul de creativitate si anume teoria asociationista, teoria configurationista si teoria existentialismului.
• Teoria asociaționista conform căreia procesul de creație consta în organizarea elementelor asociative în combinații noi care corespund unor cerințe specifice sau care se dovedesc a fi utile. Printre criteriile de evaluare a creației se regășeste numărul și originalitatea (neobișnuitul asociațiilor). Creativitatea individului este reprezentată de aptitudinea de a realiza asociații cât mai îndepărtate sau mai puțin înrudite. Ea este diminuată de o concentrare puternică care poate să blocheze actul creativ, precum și de volumul mare de cunoștințe.
• Teoria configuraționista constă în găsirea bruscă prin iluminare, a lacunelor din configurația întregului, restabilirea armoniei și a echilibrului. Inovația este un produs al imaginației și nu al gândirii logice. A. Arnheim pune în prim plan faptul că trăsături ale personalității creatoare sunt: predilecția spre echilibru și simetrie, capacitatea de abstractizare, capacitatea de organizare a unor forme și structuri.
• Teoria existențialismului – „existența precede viața” are implicații profunde asupra rolului de educație și al educării creativității. Ființă umană mai întâi există, apoi înțelege ceea ce este; faptul existenței precede înțelegerea pe care omul o are despre lume despre propria esența.
Condițiile desfășurării unei activități creative
Creativitatea nu reprezintă un scop în sine; fără o aplicabilitate practica ea neavând sens. Mediul propice este acela unde există sentimentul că situația actuală este nesatisfăcătoare și că este necesară o ameliorare. În acest caz, trebuie acceptați toți cei ce pot contribui la schimbare. Nu poate fi exclus nici un domeniu de inovare, nici un nivel. Trebuie, de asemenea, că obiectivele să fie realiste.
a) Creativitatea și comunicarea
Una dintre principalele condițiile ale desfășurării unei activități creative, eficiente, este realizarea unei bune comunicări. O comunicare simplă plictisește și demobilialismului – „existența precede viața” are implicații profunde asupra rolului de educație și al educării creativității. Ființă umană mai întâi există, apoi înțelege ceea ce este; faptul existenței precede înțelegerea pe care omul o are despre lume despre propria esența.
Condițiile desfășurării unei activități creative
Creativitatea nu reprezintă un scop în sine; fără o aplicabilitate practica ea neavând sens. Mediul propice este acela unde există sentimentul că situația actuală este nesatisfăcătoare și că este necesară o ameliorare. În acest caz, trebuie acceptați toți cei ce pot contribui la schimbare. Nu poate fi exclus nici un domeniu de inovare, nici un nivel. Trebuie, de asemenea, că obiectivele să fie realiste.
a) Creativitatea și comunicarea
Una dintre principalele condițiile ale desfășurării unei activități creative, eficiente, este realizarea unei bune comunicări. O comunicare simplă plictisește și demobilizează. Inovatorul eficient este deci, prin definiție, un comunicator si un sociabil de prim ordin. Comunicatorul eficient apelează fără încetare la resursele de creativitate individuale și colective pentru eliberarea energiilor tuturor și focalizarea către obiectivele comune de succes.
Câteva exemple de situații creative pot fi:
• crearea de produse alimentare, automobile, echipamente, cosmetice, bănci, asigurări, turism, informatică;
• crearea de mărci și spoturi;
• explorarea piețelor și a segmentelor;
• cercetările pozițiilor și axelor de comunicare;
• studii de imagine;
• cercetările asupra climatului intern și motivațiilor personalului;
• conducerea proiectelor întreprinderilor;
• elaborarea planurilor de comunicare;
• cercetările prospective și strategia întreprinderii.
b) Motivarea
Motivațiile de a crea sunt de trei tipuri;
• Necesitatea unei vieți mai bune si simplicată – "nevoia este mama invenției": multe autoturisme, servicii și produse au fost create pentru a satisface unele nevoi ale maselor sau ale unui segment mai restrâns;
• Dorință: totul este bine, nimeni nu mi-a cerut nimic; eu creez pentru că doresc.
• Contractul de muncă: eu caut și uneori găsesc, pentru că sunt plătit să fac aceasta.
c) Educarea și formarea
Aristotel evidenția faptul că pentru a crea sunt necesare atât daruri firești, înnăscute (Platon), cât și căpătate,experiența – învățătura, meșteșug – (Democrit).
În contextul societății postindustriale, fata în față cu intelectualizarea și creativitatea muncii, pot fi reținute patru aspecte:
• perimarea cunoștințelor;
• dezvoltarea complexității;
• mișcarea către libertate, însoțită în final de descoperirea că, pentru majoritatea dintre noi, fricile noastre sunt pur imaginare;
• descoperirea incapacității relative de atingere a culmilor economice și politice a condus societatea către un progres garantat.
d) Condiții organizatorice
Toți creatorii au o metodă, o cale de inovare pe care o urmează fidel, inconștient sau conștient. Această metodă se caracterizează printr-un principiu de bază, recurgerea la diferite logici descoperite și la secvența a trei momente principale (înainte, în timpul și după creație).
– Înainte (selecția și definirea problemei);
O capcană este aceea de a porni impetuos către căutarea de soluții înainte de a defini precis subiectul de tratat și de a avea foarte clar definite obiectivele. Este necesar să înțelegem două etape:
etapa de percepție ce servește la a primi maximul de elemente (informare, documentare);
etapa de analiza creativă destinată destructurării și apoi restructurării problematicii, astfel încât să fie identificate punctele critice asupra cărora trebuie acționat cu prioritate; alegerea metodei de creativitate.
– În timpul (creația): este inima proceselor, momentul în care se formează puțin câte puțin răspunsul, ia naștere creația. Acesta este momentul în care apropierea de persoane foarte diferite de noi înșine, cu care stabilim o colaborare, poate să se dovedească foarte utilă.
– După (alegerea soluției și implementarea ei): Producția de idei a fost bogată, calitativ și cantitativ. Ne rămâne să selectăm, ierarhizam, alegem și să acționăm. Este, fără îndoiala, momentul cel mai delicat, din mai multe motive: tristețea de a trebui ales, deci de a renunța la soluțiile ce nu vor fi reținute; teama de a greși, de asumare a unui risc greșit calculat; instinctul de conservare, probabilitatea unui inconfort provizoriu, determinat de inovare, asupra altora și asupra noastră; dificultatea înțelegerii unei idei cu adevărat noi.
Metode de stimulare a creativității
Creativitatea nu este niciodată o operație sălbatică, impulsivă, improvizată. Creativitatea face parte din cadrul obiectivelor de ameliorare și se practică cu metoda. Pentru a beneficia din plin de metodele de creativitate, există două condiții: a fi creativ prin fire (în mod natural) și a stăpâni (a cunoaște și a ști, a aplica) metodele.
3.Metode de stimulare a creativitatii
Alegerea unei metode depinde de tipul problemei și grupului, dar și de elemente care țin de metodă în sine (facilitate, rapiditate și divergentă).
Logici asociative
Freud și suprarealiștii au arătat că nici o asociere nu este întâmplătoare. Liberă asociere este unul dintre mecanismele cele mai simple ale invenției. Ea nu ia naștere decât dacă reușim să ne eliberăm spiritul de condiționările educative și să ne antrenăm într-un proces necenzurat de eliberare a ideilor. Pentru aceasta este necesară respectarea celor patru reguli ale desfășurării libere. Aceste reguli au fost instituite de Alex Osborne, cel care a creat brainstormingul.
Brainstormingul (furtuna de idei) este tipul vechi de tehnică asociativă.
Osborne era președintele unei agenții de publicitate new-yorkeze (B.B.D.O). El a constatat că, în cadrul reuniunilor pentru căutarea de idei, mare parte din timp și energie se pierdea în critică distructivă a ideilor altora. Revelația sa a constat în introducerea judecății separate, emiterea de idei fiind despărțită de critică (de analiza ideilor) în două părți.
Pentru prima parte, el a introdus patru reguli obligatorii:
1. Este interzis să interzici. Evaluarea negativă și pozitivă a ideilor este interzisă. Autocenzura este suprimată.
2. Ideile cele mai bizare sunt primite cu entuziasm.
3. Cantitatea este privilegiată în raport cu calitatea.
4. Asocierea de idei va fi practicată sistematic și fără limite: fiecare propunere a cuiva este o locomotivă la care toți ceilalți pot atașa vagoanele lor.
La această primă parte participa șase sau șapte persoane informate în prealabil despre tema cercetată și se desfășoară într-o ambiantă de exuberantă și bună dispoziție (într-un interval de cel mult o oră).
În a doua parte, grupul include sau se reduce la acele persoane direct implicate în problema și constă într-un examen metodologic și riguros al listei ce cuprinde 50-100 de idei generate. Trierea conduce la reținerea celor mai pertinente, reținând însa și pe cele mai originale pentru a le dezvolta și aprofunda.
Limitele și disfuncționalitățile brainstormingului:
• Aplicarea celor patru reguli este dificilă, eliberarea liberă a imaginației nu se obține printr-o simplă decizie voluntară. Abținerea de la orice judecată a ideilor celorlalți, în culturile noastre dominate de un spirit critic, este o atitudine dificil de integrat. Gândirea bizară și ideile ciudate nu sunt la îndemâna unor persoane pe care scoala le-a învățat să gândească de șapte ori și să spună o dată. A asculta pe celălalt cu deschidere, pentru a trece de la jocul individual la cel în echipă, vine în contradicție profundă cu valorile individualismului ce caracterizează societățile latine.
• A doua parte este ușor să se transforme într-o furtună de critici, caree trebuie însa să valorifice eforturile susținute din prima parte, să recupereze și să transforme, iar în final să găsească o cale de a prezenta noile idei, astfel încât ele să fie acceptate de un public adeseori rezistent (reticent).
• Aparenta ușurință a tehnicii este greșită; sunt necesare persoane care, pe lângă flexibilitatea și fluiditatea naturală, trebuie să aibă experienta unor practici colective a logicilor inventarii. Cu toate aceste dificultăți întâmpinate, brainstormingul s-a dezvoltat foarte mult în practică mondială, fiind indicat în probleme ce solicita găsirea unor idei noi, cum ar fi: conducerea întreprinderilor, restructurarea producției, activitățile comerciale etc.
Au fost realizate și o serie de tehnici derivate ale brainstormingului, cum ar fi:
• tehnica Little a lui Gordon, în care nimeni nu cunoaște natura exactă a problemei în discuție; grupul se întâlnește de mai multe ori și ședința durează mai mult;
• tehnica "ochiului proaspăt", caz în care participanții au puțină experiență, pentru a fi eliminată rutină;
• tehnica "cercetării organizate", în care problema este divizată și analizată fiecare parte pe rând.
Logici analogice
Ele sunt, de asemenea, foarte vechi și esențiale în înțelegere și învățare: tendința noastră naturală este aceea de a raporta întreaga realitate nouă la o realitate deja cunoscută. Pentru a inventa, trebuie inversat acest demers în sensul de a privi lucrurile cunoscute (familiare) ca și cum ar fi străine.
Metoda distinge patru tipuri de analogii:
a) analogia directă: înlocuiește obiectul problematic cu un obiect analogic. De exemplu: responsabilul cu formarea personalului cu un agricultor care muncește înainte de a semăna;
b) analogia simbolică: înlocuiește obiectul cu o imagine. De exemplu: relația client-furnizor cu un contract de căsătorie; patriotismul cu un drapel
c) analogia funcțională: se bazează pe relația dintre două obiecte – A este pentru B ceea ce X este pentru Y. De exemplu, un bun șef este pentru colaboratorul său ca: mângâierea pentru obraz, busola pentru navigator, soarele pentru planta, îngrășământul pentru pământ;
d) analogia fantastică: se substituie magia realului. Se transpune problema într-un univers feeric unde totul este posibil, inclusiv absurdul. De exemplu: în acest oraș ideal, automobilele au antenă care le ghidează către fluxul mai puțin aglomerat și către parcările disponibile, unde ele își diminuează volumul pentru a putea fi aranjate pe etajere;
e) putem include și analogia personală, în care subiectul se pune în locul obiectului.
Metodele analogice pot fi folosite cu anumite rezerve, pentru a evita exagerările în toate domeniile cunoașterii umane, inclusiv în economie.
Logici combinatorii (matriceale)
Concasajul este metoda prin care problema este divizată în elementele sale componente. Fiecare componentă este mărită, micșorată, înlocuita, supusă la numeroase întrebări, în final recompunând ansamblul și verificând noutatea și utilitatea acestuia. Se utilizează, în special, pentru perfecționarea produselor existente, inclusiv în conducerea resurselor umane.
Informaticienii au redat viața și vigoarea logicilor combinatorii prin subterfugiul matricelor descoperirii, îmbinarea diferită a unor tehnici, procedee, cunoștințe.
Tabloul de clasare a elementelor chimice al lui Leontieff este o excelentă ilustrare: ordonarea logică și funcțională a elementelor cunoscute în epoca, într-o matrice, care lasa casete libere pentru elemente la care proprietățile au fost precis descrise, dar nu au fost încă reperate materialicește. Astăzi toate au fost efectiv identificate, dar unele nu exista decât pe alte planete.
Logici bazate pe vise
Numeroși inventatori și operatori pot fi considerați martori ai puterii viselor, în particular în etapa finală a descoperirilor. Elvețianul Robert Desoilles, psihanalist dizident, a fondat metodă să "Vis-Trezit-Dirijat" pe o observație în somn: "inhibarea centrilor corticali și dispariția momentană a legăturilor temporare, care condiționează gândirea logică și modurile de exprimare convenționale, permite accesul direct la inconștient" care să dezvăluie, exprimându-se prin mijloace arhaice, nelogice etc., prin analogii mai mult sau mai puțin clare.
Metoda sintetică
Încearcă să descrie traseul ce se urmează în cadrul de stimulare a creativității, traseu în cinci etape parcurse în cazul majorității metodelor, fiecare dintre ele comportând sistematic o fază divergenta unde se aplică cele patru reguli ale rulării libere și o fază convergenta destinată trierii, structurării și rafinării materialelor produse anterior.
Prima etapă, percepția creativă, are drept scop reunirea celui mai mare număr de informații obiective și subiective, fapte și cifre, senzații și intuiții, afirmații și ipoteze asupra problemelor abordate.
A doua, analiza creativă – se derulează o explorare multilogica aprofundată a câmpului problemei, sfârșind prin a o descompune în particule elementare. Restructurarea lor, în faza convergentă, permite reușirea unei veritabile radiografii în relief, identificând obiectivul așteptat și indicând zonele critice ce ne interesează cu prioritate.
A treia, producția creativă – are ca scop generarea unui maxim de idei magice, din care cele mai promițătoare sunt traduse în idei creative.
A patra, selecția creativă – are ca scop optimizarea alegerii celei mai bune idei, favorizând, în faza divergenta, un examen binevoitor și apropiind persoanele ce decid toate propunerile și în special, de cele deranjante.
A cincea, aplicarea creativă – servește la pregătirea trecerii la acțiune în cele mai bune condiții posibile. Se aplică, în faza divergenta, o tehnică antisabotaj ce constă în a face un recensământ al mijloacelor disponibile. Pornind de la examenul atent al riscurilor, este mult mai ușor de construit un plan de acțiune detaliat și de programat reușită.
Alte metode
Dat fiind numărul foarte mare de metode (peste 50), pe lângă acestea foarte cunoscute vom mai menționa câteva amintite frecvent de cei ce s-au ocupat de domeniul creativității:
• Tehnica Phillips 6-6 – dezvoltată de Phillips Donald – se bazează pe divizarea unui grup de aproximativ 30 de persoane în grupuri de câte 6 pe principiul eterogenității (pot fi între 4-6 persoane). După elaborarea de idei, timp de șase minute, în cadrul fiecărui grup, acestea vor fi expuse de un reprezentant din partea fiecărui grup într-o reuniune generală ce va dura două ore. Această tehnică se utilizează atunci când sunt necesare mai multe puncte de vedere asupra situației, când sunt necesare ierarhizări, enumerări și nu sunt stabilite criterii precise.
• Reuniunea Panel se organizează ca un dialog permanent între două grupuri de persoane (juriul și auditoriul). Juriul format din 5-7 experți propune soluții și le argumentează, iar auditoriul pune întrebări, cenzurând și evaluând propunerile juriului (de exemplu, consiliile de administrație și personalul întreprinderii).
• Tehnica Delphi consta, în esență, în interogarea unui număr mare de experți și specialiști (oameni de știință, politicieni, ziariști) referitor la evenimentele (de natură tehnică, economică, socială, culturală) ce s-ar putea produce într-o anumită perioadă de timp. Informațiile furnizate de anchetă sunt testate și în final se obține o imagine asupra viitorului (se utilizează pentru formularea de previziuni).
• Brainwriting este o metodă ce presupune un grup de 6-12 persoane, așezate la o masă rotundă. Fiecare va exprima în scris trei idei în aproximativ 5-15 minute și va lăsa hârtia să circule la persoana de lângă el. Întotdeauna hârtiile vor circula în același sens și se vor trece pe ele cele mai bune ultime trei idei citite sau gândite. Când toți membrii au completat fiecare foaie de hârtie, se citesc ultimele idei considerate a fi cele mai bune și se discută în cadrul grupului.
• Experimentul și simularea, dezvoltate și datorită capacităților de calcul electronic și a tehnicilor de modelare, devin tot mai mult un ajutor de nădejde al metodelor și tehnicilor de stimulare a creativității.
Obstacole în calea creativității
Factorii care inhiba creativitatea fac obiectul a numeroase studii scrise de psihologi, de sociologi și de specialiști în organizarea muncii. Lista lor este consistență și descurajanta, alături de blocajele sociale ce pot deveni obstacole logice care condiționează indivizii. Ele ar putea fi grupate în trei: frică, aparență și ignoranta.
Ignorarea potențialului posedat;
Aparenta este o frâna și este chiar mai răspândită decât curajul și voința.
Frica este detergentul cel mai grav care are rădăcini profunde într-un emoțional învechit. Copilăria noastră individuală a fost jalonata de frici imaginare, copilăria umanității a avut frici reale; arbitrari, violenta, epidemii, foamete etc.
Avantajul situației actuale, criză, cum îi spunem, este acela că "nu avem de ales decât între securitatea de a nu schimba și insecuritatea de a inova".
Nu exista risc mai mare, astăzi, decât de a refuza schimbarea. Dilemă se rezuma deci la două variante:
• alegem riscul de a accepta pasiv schimbarea decisă de alții în locul nostru;
• alegem riscul de a fi coautori ai schimbării.
Bariere pot fi, de asemenea, frică de ridicol, dar și refuzul de a sugera tot ce este interzis de: morală, obiceiuri, bune maniere, educație, dar și inconvenientele recompenselor financiare, limitarea participării; autorul ideii participa puțin la realizarea acesteia.
Bariere pot fi și credințele angajaților, ca:
• numai marile idei merită să fie prezentate;
• punerea în practică a ideilor ia foarte mult timp;
• ideile se pierd sau se rătăcesc;
• numai un număr mic de idei sunt acceptate și puse în aplicare;
• angajatul nu are nici un cuvânt de spus în realizarea (aplicarea) ideii;
• estimările proprii în ceea ce privește economiile sunt, în general, conservatoare;
• sistemele de sugestii descurajează munca în grup.
Alte bariere sunt sistemele clasice văzute de întreprindere:
• nimeni nu are timp să se ocupe de idei;
• administratorul sistemului este prins la mijloc între două focuri;
• angajații vin cu idei (își prezintă ideile) numai pentru bani.
II. Analiza teoretică a productivității
Productivitatea – concept, forme
Productivitatea muncii este definită ca fiind raportul dintre volumul măsurat al producției și volumul măsurat al intrărilor (input-rilor). Productivitatea se măsoară, potrivit teoriei creșterii economice, ca un rezidual ce pune în evidență plusul de producție obținut și care nu poate fi explicat prin creșterea factotilor de producție utilizați (capital, munca).
În orice tară se dorește progresul societății prin creșterea economiei naționale iar realizarea acelui progres are la bază un factor decisiv reprezentat de eficiența cu care sunt folosite resursele naturale, umane și financiare de care depinde economia respectivă. Creșterea economică a unei societăți, crearea unei economiei avansate, un nivel de trăi ridicat al populației, este realizabil doar prin munca facorului uman de a folosi cât mai productiv resursele.
Întreprinderile sunt agenții economici ce transforma factorii de producție în bunuri și servicii.
În procesul combinării factorilor de producție are loc consumarea acestora, obținându-se bunurile economice. Întreprinzătorul rațional va compara permanent rezultate obținute cu factorii de producție utilizați. Acest lucru se realizează mai ales prin intermediul productivității.
Prin productivitate se înțelege rodnicia, randamentul factorilor de producție utilizați. Acest lucru se poate aprecia cu ajutorul nivelului productivității, calculat că raport între bunurile economice obținute și factorii de producție implicați în realizarea lor, și se determina cu ajutorul următoarei formule:
W =
Nivelul productivității se poate determina pe:
· Firma – obținerea unui nivel cât mai ridicat al productivității înseamnă creșterea eficienței, obținerea unor efecte mai mari cu același volum de factori de producție
· Ramura
· Economia națională – se produce mai multă bogăție cu același volum de factori, ceea ce permite satisfacerea mai bună a trebuințelor.
Productivitatea este dată de valoarea prosuselor și serviciilor (unicitate și calitate) și de eficiența cu care sunt obținute.
Creșterea productivității se observa prin înmulțirea investiilor prntru dezvoltarea resurselor umane și în folosirea efectivă a tehnologiei (computere, sisteme Internet, procese de muncă).
Orice organizație poate fi privită ca un sistem, folosind intrări (muncă, materiale, capital, energie, informație) pentru a livra ieșiri spre consumatorii externi (produse, servicii). Acest concept de sistem poate fi aplicat și departamentelor, echipelor individuale ce asigură produse și servicii clienților interni.
Productivitatea este legătura între ieșiri și intrări.
Productivitatea Totală este definită ca relația între cantitatea de ieșiri, produse de către sistem într-o perioadă de timp și cantitatea de resurse (intrări) folosite în aceeași perioadă de timp.
Fig. 2. Legătura dintre productivitate, intrări și ieșiri
Sursă: www.scribd.com
Clasificarea productivității:
Productivitatea parțială:
Productivitate parțială medie
Productivitate parțială marginală
Productivitatea globală:
Productivitatea globală medie
Productivitatea globală marginală.
Productivitatea parțială reflecta productivitatea obținută prin utilizarea unui singur factor de producție, acest fiind considerat că aflându-se la baza activității respective.
Productivitatea globală indica productivitatea obținută prin utilizarea tuturor factorilor de producție implicați. Aceasta arată performanța de ansamblu a factorilor de producție din a căror combinare a rezultat efectul util.
Productivitatea marginală exprima variația rezultatelor obținute prin modificarea cu o unitate a unuia, mai multora sau a tuturor factorilor de producție. Ea fundamentează decizia producătorului privind oportunitatea și viabilitatea modificării (creșterea sau scăderea) cantității de factori de producție utilizați. Pe scurt, reprezintă eficienta ultimei unități din factorul de producție atras și utilizat în activitatea economică
– Productivitatea parțială medie: Wx = Q/L
– Productivitatea parțială marginala: Wmgx = ΔQ/ΔL
Productivitatea globală medie: Wg = ∑Q/∑L+∑K+∑Q (L-munca, K-capital, P-pamant)
– Productivitatea globală marginala: Wgmg = ΔQ/ΔL+ΔK+ΔP
2. Rolul productivității muncii
Productivitatea muncii reprezintă eficacitatea cu care este folosită o anumită cantitate de forță de muncă. Ea se apreciază, fie prin cantitatea de produs obținută într-o unitate de timp, fie prin consumul de muncă pe unitatea de produs.
Cele două aspecte ale muncii – individuală și socială – se reflecta în productivitatea muncii individuale și productivitatea muncii sociale. Deosebirea dintre cele două aspecte are o mare însemnătate deoarece creșterea productivității muncii sta la baza creșterii productivității muncii sociale.
Mărirea producției sociale în scopul satisfacerii nevoilor, mereu crescânde, materiale și culturale ale membrilor societății, cere în mod necesar creșterea continuă a productivității muncii. De mărimea productivității muncii depinde mărimea produsului social și a venitului național. Cu cât este mai mare prouctivitatea muncii, cu atât este mai mare volumul fizic al venitului național. Cu cât este mai mare venitul național, cu atât este mai mare partea pe care deținătorii de capital o pot aloca dezvoltării economiei, ceea ce înseamnă crearea unui număr sporit de locuri de muncă, ridicarea calității vieții. Colectivelor de muncă din întreprinderi li se cere, în primul rând respectarea ordinii și disciplinei, iar în al doilea rând, desfășurarea unei munci cu intensitate normală potrivit legii Ergonomiei privind reproducția forței de muncă de la o zi la alta, în condițiile folosirii tehnicii moderne și a organizării ergonomice a muncii.
Importanta productivității :
– se reduce costul total mediu
– este atenuata tensiunea dintre nevoi și resurse
– se mărește competitivitatea produselor
– se poate mări salariul fără a genera inflație
– se pot diminua prețurile și se poate mări salariul real
– se asigura creșterea bunăstării, a standardului de viață
Creșterea productivității muncii are efecte economice și sociale:
– economisirea factorilor de producție consumați;
– reducerea costului producției;
– creșterea producției, a competitivității bunurilor obținute;
– creșterea profitului, a salariului nominal și a celui real;
– economisirea timpului de muncă și creșterea timpului liber.
Dintre căile de mărire a productivității muncii mai importante sunt:
Utilizarea mașinilor în locul personalului, promovarea tehnicilor noi – coordonate esențiale ale progresului tehnic contemporan, acestea atrag după sine sporirea productivității deoarece asigura obținerea unei productivități mai mari cu aceleași cheltuieli de muncă, favorizează diminuarea celorlalte cheltuieli pe produse în general, realizarea de economii.
Schimbarea metodelor de producție – prin perfecționarea carcateristicilor constructive, funcționale, estetice, ergonomice, în vederea satisfacerii la un nivel înalt calitativ are implicații și asupra creșterii productivității muncii. Mașinile și utilajele se înnoiesc la 5-6 ani în medie. Menținerea în fabricație a unor produse cu un nivel tehnic scăzut, realizate cu tehnologii învechite conduce la scăderea gradului de competitivitate.
Îmbunătățirea organizării procesului de producție și a muncii – reprezintă un proces complex, cu caracter dinamic și de continuitate, care presupune adaptarea de către conducerile unităților economice a unui ansamblu de măsuri și folosirea de metode și tehnici stabilite pe baze de studii și calcule tehnico-economice, care țin seama de noile descoperiri ale științei, în cadrul asigurării unui cadru optim funcțional, de folosire de către personalul ocupat a factorilor de producție, în astfel de producții cantitative și calitative care să asigure utilizarea maximă a lor și creșterea pe această bază a productivității muncii. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricație, sincronizarea efectuării în timp a diferitelor activități, încărcarea optimă a utilajelor, folosirea rațională a timpului de lucru, organizarea în condiții optime a activităților cu caracter auxiliar, îmbunătățirea activității de reparație și întreținere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule și dispozitive a locurilor de muncă, perfecționarea activității de transport intern și depozitare, pregătirea de noi produse sau perfecționarea celor existente (conceperea unor modele superioare atât în faza de proiectare și execuție a produselor, cum ar fi extinderea informaticii în proiectare), programarea producției, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor în fabricație, de urmărire și control calitativ al realizării programelor de producție), îmbunătățirea organizării muncii (adoptarea unor măsuri și metode care să asigure reducerea volumului de muncă, folosirea rațională a acestuia, precum: cooperarea în producție, organizarea locurilor de producție, normarea muncii, condiții optime sub raportul tehnicii securității muncii).
trainingul și instruirea resurselor umane – Valentele pregătirii se manifestă concomitent, cumulat și propagat, pe termen lung și pe mai multe planuri. În primul rând prin ridicarea nivelului de cultură și cunoaștere a populației, a pregătirii ei tehnico-profesionale în corelație cu nevoile de muncă ale sistemului de economie și cu aptitudinile resurselor umane ale societății. Formarea profesională și perfecționarea continua, a acesteia, reprezintă principala cale de autovalorificare și dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioară a potențialităților creative și anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea și viteza de adaptare la nou, reintegarea rapidă a resurselor umane în alte activități utile societății. Tot el condiționează ritmul, proporțiile și eficientă creativității tehnico-stiintifice. Studii de economie a învățământului au pus în evidență contribuția importanta pe care instrucția și pregătirea o aduc la creșterea producției, aport ce variază între 20-20%.
cointeresarea materială a muncii – condiționează veniturile populației de rezultatele lor în muncă. În această direcție, o importanță deosebită o are aplicarea unui sistem de repartiție care, pe de o parte, să determine cât mai corect mărimea salariului fiecărui lucrător, adică ceea ce i se cuvine după muncă depusă și, pe de altă parte, să asigure un sistem de norme de muncă în pas cu progresul, prin care să se stabilească aportul fiecăruia la activitatea socială. Orice neglijare în acest domeniu se reflecta nefavorabil, mai devreme sau mai târziu, în sensul unei insuficiențe cointeresări, atunci când veniturile nu cresc corespunzător muncii depuse ca și în cazul însușirii unor venituri mai mari decât activitatea desfășurată, atrăgând după sine nerespectarea unei corelații economice fundamentale, anume accea dintre creșterea productivității muncii și creșterea salariului.
3. Factorii determinanți ai productivității muncii în economia contemporană
Exista numeroși factori care condiționează nivelul productivității muncii, cei mai importanți fiind:
– modul de organizare și de management al activității
– gradul de motivare al factorului uman
– mașini folosite la procesul de producție
– condițiile naturale
– mediul social și climatul de muncă
– nivelul de cointeresare al factorului munca
Productivitatea în sens general însă, este influențată de următorii factori.
– Factori naturali: condiții pedoclimatice, concentrația de zăcământ mineralier, resursele de apă
– Factori tehnici: tehnica și tehnologiile utilizate, combinarea factorilor de producție, organizarea producției
– Factori sociali: gradul de calificare al lucrătorilor, relațiile de sindicate și patronat
– Factori psihologici: motivația muncii, climatul la locul de muncă, climatul familial
– Factori internaționali: relațiile economice cu partenerii externi, nivelul productivității în celelalte țări
Productivitatea poate fi influențată de mai mulți factori simultan, fără să aparțină aceleași categorii.
III. Analiza relației creativitate – productivitate
Premisele creativității
La nivelul organizației, premisele creativității pot fi de trei categorii:
• Calitatea selecției resurselor umane;
• Premisele social-economice;
• Premisele organizatorice.
a) Calitatea selecției resurselor umane este o premisă în realizarea nivelului dorit de creativitate în organizație.
În procesul de selecție se ține cont de patru criterii ale potențialului creativ (fluiditate/flexibilitate, originalitate/elaborare), dar și alte însușiri personale ca:
• gradul de curiozitate, cultura generală, științifică și artistică;
• minte deschisă către societate și către ceilalți;
• capacitatea de a observa;
• echilibrul psihosomatic;
• aptitudinile sociale;
• tolerarea și valorificarea diferențelor;
• toleranța față de ambiguități și de inconsistențe;
• Simțul umorului și autoironiei;
• Judecată, independenta;
• Relativă sensibilitate față de puterile stabilite.
b) Premisele social economice
Necesitatea creativității este rezultatul factorilor ce acționează pentru schimbare:
? Progresul tehnic (tehnologia avansată)
? Presiunea concurenței (alinierea, depășirea)
? Uzura morală accelerată a produselor (produse competitive)
? Schimbările majore privind forța de muncă (forța de muncă perfecționată pe măsură)
c) Premisele organizatorice.
Nicio organizație sau întreprindere nu poate funcționa fără management sau leadership. Pentru a încuraja creativitatea experții au realizat un studiu în mai multe întreprinderi prin care s-a încurajat ,,managementul contributiv? *, în care șeful departamentul îi îndeamnă, provoacă pe angajați/creatori să-și spună punctul de vedere, ideile, criticile, propunerile, analizele.
Scopul muncii
Potrivit DEX-lui, prin muncă se înțelege:
o activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale;
un efort de a realiza ceva; ocupație, strădanie, îndeletnicire;
un folos material, bun agonisit prin lucru; câștig, profit.
Rolul muncii în societatea contemporană se apreciază în funcție de afirmarea tot mai puternică a creativității, a efortului intelectual, comparativ cu cel manual, ca și prin prisma promovării formelor atipice de ocupare a forței de muncă și a reducerii timpului de muncă.
De ce muncim? Cum este percepută munca de oameni? Un lucru bun sau rău?
Dat fiind că șomajul este o problemă mondială, aceste întrebări pot părea prostești iar în zilele noastre a avea un loc de munca este esențial pentru a supraviețui. Tocmai de aceea admiram persoanele cu un loc de munca stabil și visam încă de pe băncile școlii ce anume vrem să profesăm cât o să creșteam.
Dar există o ambivalență de bază: sărbătorim Ziua Muncii prin faptul că nu muncim, Cartea Genezei spune că munca este pedeapsa pentru păcatul lui Adam, iar mulți dintre noi numărăm zilele până la următoarea vacanță și considerăm momentul pensionării ca fiind singurul motiv pentru care continuăm să mergem la servici.
Suntem ambivalenți în ceea ce privește munca deoarece în sistemul capitalist acest lucru înseamnă ,,munca pentru bani״ (salariu-forta de muncă) , nu pentru că suntem pasionați de ceea ce facem. Reprezintă ceea ce filozofii numeau un bun instrumental, ceva valoros nu în esența sa, ci pentru ceea ce putem realiza cu ajutorul lui.
Pentru majoritatea dintre noi, un loc de muncă plătit este în continuare extrem de important, pe măsură ce masele de oameni șomeri cunosc foarte bine această idee. Însă, în sistemul economic de astăzi, majoritatea dintre noi privim muncă ca pe un mijloc pentru altceva: creează un trai de viață, dar nu reprezintă o viață.
Atunci, pentru ce muncim? Aristotel răspunde la această intrebare: “muncim pentru a avea timp liber, de care depinde fericirea noastră”, afirmație care poate părea la prima vedere absurdă.
Cum putem fi fericiți fără a face nimic? Totul depinde de fiecare și de cum înțelegem această noțiune de timpul liber. Este inactivitate, dacă pur și simplu nu faci nimic? Atunci, o viață este în cel mai bun caz plictisitoare (o lecție din romanul lui Voltaire “Candide”) și în cel mai rău caz terifiantă (după cum spune Pascal, neavând altceva de făut decât să ne gândim la moarte). Nu, timpul liber la care se referea Aristotel este activitatea productivă pe care o realizăm de dragul ei, în timp ce muncă o facem pentru altceva.
Ne putem întreba acum întrebarea ce activități realizăm pentru a ne bucura de ele?
Poate simpla nevoie de a mânca, alerga, iubi, aventura, desena sau pur și simplu de a privi lumea din jur? Ideea este că implicarea în astfel de activități, și împărtășirea lor cu ceilalți, este ceea ce ne face viața mai frumoasă. Timpul liber, nu muncă, ar trebui să fie principalul nostru obiectiv.
Bertrand Russell, în lucrarea sa clasică “Elogiul inactivității” spune că este de acord cu această afirmație. “o mare parte din rău este făcută în lumea modernă prin credința și încrederea în virtutea muncii”, spune el. În schimb, “drumul spre fericire și prosperitate constă într-o diminuare organizată a muncii”.
Înainte de descoperirile tehnologice din ultimele două secole, timpul liber putea fi doar “prerogativul claselor mici privilegiate” susținute de munca sclavilor sau de un echivalent apropiat. Însă, acest aspect nu mai este necesar: “moralitatea muncii este moralitatea sclavilor, iar lumea modernă nu are nevoie de sclavie”.
Totuși, în capitalismul modern, ideea ar fi să se producă cel mai bune (sau poate ceva mai important decât acele), și astfel îmbunătățind calitatea vieții.
Însă, capitalismul în sine nu este interesat de calitatea vieții. Este practic un sistem de producere a unor lucruri pe care să le vinzi pentru un profit, cu cât este mai mare, cu atât mai bine și pentru că îmbunătățesc calitatea vieții. Sistemul funcționează cel puțin la fel de bine și dacă un produs se vinde nu neapărat pentru că este o contribuție la bunăstarea umanității, ci pentru că oamenii sunt convinși în mod fals că trebuie să aibă bunul respectiv.
Adesea este mult mai ușor să convingi consumatorii să achiziționeze un produs care este inferior decât ceva care este superior din punct de vedere al calității. Din acest motiv magazinele sunt pline de produse și servicii care satisfac dorințe și incertitudini, dar nicio nevoie reală. Se pare că ar trebui să creștem timpul liber, și să facem viața să merite trăită, prin producerea doar a acelor bunuri care contribuie la o viață mai bună. În schimb, muncitorii ar avea satisfacția că produc lucruri de o reală valoare.
Însă acest lucru ridică următoarea întrebare: cine decide ce anume are o valoare reală? Sistemul capitalist are propriul său răspuns: consumatorul, liber să cumpere ceea ce vrea într-o piață deschisă.
Capitalismul lucrează pentru bine, doar atunci când alegerile noastre independente determină ce anume trebuie să producă piață pentru a face profit. Aceste alegeri, a unor agenți liberi și educați, vor stabili standardele producției capitaliste și vor conduce spre construirea unei lumi în care, spune Aristotel, munca este realizată de dragul timpului liber. Din păcate, ne aflăm foarte departe de acest ideal, dar este unul spre care se merită să ne îndreptăm.
3. Teoriile behavioriste ale lui McGregor
Impactul concepției manageriale asupra strategiei de management: Teoria x și Teoria y. Este aproape imposibil să prevezi 'comportamentul' unei companii fără a prevedea comportamentul angajaților care fac parte din acea organizație. Organizația formală este o reflectare (deși, uneori, poate numai aproximativă) a proceselor prin care membrii ei rezolva probleme, iau decizii, gândesc, în general.
În lucrarea sa, Mc Gregor a dezbătut despre relațiile între convingerile managerilor privind comportamentul oamenilor în situațiile de munca și comportamentul subordonaților lor. În încercarea de a clasifica aceste convingeri în sisteme coerente, McGregor a descris două dintre ele, pe care le‑a numit Teoria x și Teoria y. Autorul a arătat, explicit, ca cele două sisteme, x și y, nu epuizează diversitatea convingerilor manageriale care pot influența comportamentul managerului și comportamentul subordonaților. Totuși, cele două descrieri (x și y) au cunoscut o largă popularitate ca teorii propriu-zise și nu ca exemple ale teoriei privind rolul convingerilor asupra comportamentului posesorului lor și al altora, cu care el interacționează.
Teoria x vorbește despre convingerile manageriale conform cărora comportamentul subordonaților trebuie să fie modificat, controlat, îndreptat prin mecanisme de influența, exterioare individului, pentru a face ca acest comportament să corespundă nevoilor organizației. Controlarea și direcționarea trebuie să fie realizate prin persuasiune, pedepse și recompense – deci prin mecanisme și tehnici behavioriste de formare a comportamentului.
Teoria y denumește convingerile manageriale conform cărora angajații ar fi, în mod natural, motivați să caute responsabilitatea și ar putea, cu ușurință, să accepte responsabilitatea pentru atingerea scopurilor organizației. Orice rezistentă sau apatie manifestată de angajați este rezultatul experienței lor în acea organizație, este învățată.
În ambele situații, eforturile managerilor sunt orientate, în esență, spre crearea condițiilor care facilitează integrarea scopurilor organizației cu cele ale membrilor ei individuali. Managerii conduc angajații să vadă în atingerea scopurilor organizației o cale de realizare a scopurilor personale, într-o manieră congruenta cu convingerile lor: cei cu convingeri x vor prefera strategii de modificare a compor-tamentului organizațional (tehnica de esența behavioristă, cu rădăcini directe în teoria lui Skinner 1953); cei cu convingeri y vor prefera strategii participative (v. în capitolul 5 'Managementul prin obiec-tive'.)
4. Relații directe și indirecte dintre creativitate și productivitate
Deși sunt două cuvinte complet diferite, creativitate și productivitate sunt considerate noțiuni sinonime, cu mici deosebiri între ele. Ca și caracterisitici principale ale creativității sunt considerate unicitatea sau originalitatea și inovația sau noutatea produsului, lipsind până atunci ideea sau produsul în sine.
La ideea sau produsul realizat se adauga inevitabil necesitatea ca acel produs să reprezinte și o mare valoare pentru comunitate.
Productivitatea prezintă idei, soluții și realizări multiple care în același timp semnifica și contribuții importante pentru companie, ramura sau țară. Pentru că o persoană să fie considerată creativa este necesar să aibă și un minimum de productivitate, intre creatiativitate și rpoductivitate existând o legătură foarte strânsă.
Pot exista și mici excepții când o persoană poate avea niște rezultate foarte bune în munca prestată și o productivitate ridicată dar fără să aibă un caracter creator sau pot exista persoane foarte creative, cu foarte multe idei dar care nu se pot pune în practică sau a căror producție să fie redusă cantitativ.
Productivitatea resurselor umane depinde de mulți factori cu ar fi gradul de motivare al angajaților fie că vorbim de motivația financiară sau cea morală. Exista angajați al căror grad de creativitate crește în momentul unei promovări sau a unei măriri salariale dar în același timp exista persoane care deși dispun de o funcție de management și au un salariu peste mediu dar nu au un mediu prielnic și în care se simt creativ, gradul de creativitate scade sau nu exista.
Fig. 3. Distribuții de productivitate cu și fără stimulare salarială
Sursă: Johns G., Comportamentul organizațional, Ed. Economică, 1998, București, p. 182
Pe baza relației dintre creativitate și productivitate exista și câteva teorii printre care și Teoria lui Herzberg, care a pornit de la teoria lui Maslow și a dezvoltat propriile idei conform cărora există două categorii principale de factori motivaționali:
factorii contextuali care se referă la mediul ambiant sau organizațional în care angajații își desfășoară munca, salariul, condiții de muncă, strategia companiei,etc.
factorii motivaționali cum ar fi natura sarcinilor de realizat, competentele acordate, oportunitățile de promovare, realizările profesionale proprii, etc.
Părerea lui Hertzberg este că creșterea motivării și a performantelor are loc prin acțiunea factorilor motivaționali iar cei contextuali reprezintă doar condițiile prielnice pentru desfășurarea activității eficiente.
Figura 4. Comparație între modelele motivaționale (Maslow, Alderfer, McClelland, Herzberg)
Sursă: Cornescu v., s.a. Management de la teorie la practică, Ed. Universității București, București, 2004
Numeroși autori ca Maslow, Alderfer, McClelland și Hertzberg au enunțat teorii și păreri despre factorii care influențează creativitatea și productivitatea, între aceștia existând relații directe și indirecte, influențând într-o mare sau mică măsură. În zilele noastre, factorii care își pun amprenta asupra angajaților sunt partea financiare, condititiile organizaționale, comportamentul colegilor și factorul moral.
4. Analiza practica dintre creativitate și productivitate
Studiul de caz
1. Descrierea firmei Zenith Media
Zenith Media s-a înființat în anul 2000 și are sediul central în București, secorul 2, Str. Traian, nr.184-186, etajul 7. Compania are peste 50 de angajați și este condusă de Maria Tudor.
De asemenea, compania dispune de un site foarte bine structurat și organizat care prezintă clar viziunea și obiectivul urmărit, serviciile pe care prestează și angajați: www.zenithoptimedia.com
În portofoliul se regăsesc companii ca: Atlas, Baxi, Bayer, BRD-GSG, Bricostore, Bunge, Caroli, Carrefour, Depozitul de Calculatoare, Discovery Channel, Electrolux, ING Group, Interstar, L’Oreal, Nestle, Parmalat, Policolor, Puma, Reckitt Benckiser, Toyota, Ursus Breweries, Vincon. „
În anul 2012 Zenith Media a înregistrat un profit de peste un milioan de Euro și o cotă de piață de 14% iar în anul 2013 a avut un profit de 1,6 milioane EURO, 40 milioane de Euro cifra de afaceri, cu o cotă de piață de 16%.
Domeniile de specializare ale agenției Zenith România Publicis sunt multiple, compania fiind unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare din lume, cu expertiza în domeniul digital (DigitasLBi, Razorfish, Rosetta, VivaKi), servicii de creație (BBH, Leo Burnett, Publicis Worldwide, Saatchi & Saatchi), public affairs, comunicare corporate și evenimente (MSLGROUP), strategie de media, planning și buying (Starcom MediaVest Group și ZenithOptimedia) și comunicare în domeniul medical (Publicis Healthcare Communications
Group). (fig.7)
Fig. 5. Serviciile oferite de Zenith Media
Sursă: www.zenithmedia.ro
Datorită multitudinii de servicii pe care le oferă a fost necesară organizarea foarte strica pe departamente iar dintre acestea putem enunța: Buying/ Planning/ Traffic/ Research. Zed Digital- divizia de online a agenției.
Având experinta în domeniul media pe pește 20 ani, echipa Zenith a realizat de-a lungul anilor peste 1000 proiecte încheiate cu succes. Dintre acestea cele mai recente realizate în perioada 2008-2014 sunt:
BRD Card Revolving – mai 2008
Carrefour Aniversare 7 ani
Lansare Carrefour în Pitești, Suceava, Arad, București Vitantis
ING Bank – online Formula 1 – aprilie 2008
ING Card Cont’ROL – mai 2008
Nestle – Joe Fool’s Day online campaign – 1 aprilie
Puma România Moving Boards – mai 2008
PSI România – Love Plus – Campanie SMS – 1 aprilie
Ursus Breweries – Lansare Redds – februarie 2008
Ursus Breweries – Cupa României Timișoreana
Puffies – ,,Pufi amintiri״ ianuarie 2014
Maybelline – BetterSkin, martie 2014
,,Plantam fapte bune în România״, Breaza de Jos, aprilie 2014
Carrefour România – România anilor ҆80¸ mai 2014
Nescafe 3in1 – Skirt Bike, iunie 2014
Agenția se mândrește cu principii bine stabilite în plus față de celelalte companii din domeniu, puncte forte căpătate de-a lungul timpului din experiență, acumularea de informații, munca cu oamenii, clienții, consumatorii și tehnologia în continuă perfecționare. Dintre aceste principii se pot menționa:
– calitatea servicilor oferite;
– livrare la timp;
– materializarea principiilor Zenith Media – The ROI Agency
– implicarea în businessul clientului;
– buying creativ;
– consecventă;
– onestitate.
Primul client al agenției a fost ALLIED DOMECQ, o companie internațională cu sediul în Bristol, Marea Britanie care operează cu băuturi spirtoase, vinuri și restaurante, condusă de Pernod Ricard.
Încă de la înființare companii ca BRD, Bunge, ING Group, Toyota, Ursus Breweries au continuat colaborarea cu Zenith Media datorită numeroaselor proiecte încheiate cu succes.
Pe lângă principiile solide de business, succesul Zenith Media este generat de transpunerea permanentă a filosofiei internaționale – the ROI Agency- care îi guvernează activitatea zilnică, prin consolidarea poziționării de ROI Agency pe piața media din România generând și derulând proiecte remarcabile de comunicare, abordare creativă și aducând profituri clienților agenției.
Cele două decenii de existența pot fi sintetizate astfel:
A luat ființă la inceptul lui 1994 ca departament Media în cadrul companiei Bates Centrade Saatchi & Saatchi.
În anul 2000 au devenit departament independent Media.
Sunt recunoscuți astăzi ca fiind expertul media numărul 1.
Fac parte din rețeaua internațională de comunacari media, cea mai cunoscută agenție media a anului 2008, Zenith Optimedia.
Zenith Optimedia are 218 birouri în 72 de tari peste 5 continente.
Este deținut de Publicis Groupe, al doilea cel mai mare consiliu din lume.
Începând cu 2009, Zenith Media împreună cu Optimedia și Starcom Media Vest, au devenit cel mai puternic capital comun.
Conglomeratul internațional de publicitate Publicis Groupe a preluat pachetul majoriar la agenția românească de media Zenith România, care până acum era agenție afiliată la rețeaua de media buying ZenithOptimedia, deținută de Publicis, potrivit unui comunicat de presă. Zenith România, agenție condusă de Maria Tudor ca parte a grupului de comunicare Centrade, controlat de Radu Florescu.
Zenith, lansată în urmă cu 24 ani, este una dintre cele mai mari agenții de media din România și oferă servicii de achiziție și planificare media, strategii de comunicare, digital, cercetare și evaluarea rezultatelor campaniilor de comunicare. Ea constituie unul dintre cele 250 de birouri ale rețelei ZenithOptimedia la nivel global și face parte din rețeaua ZenithOptimedia Northern, Central and Eastern Europe, una dintre regiunile cu cea mai rapidă creștere pentru acesta rețea, după cum se precizează în comunicat.
Anul trecut, Zenith România a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de euro și un profit de 1,6 milioane de euro.
Înaintea vânzării pachetului majoritar, Zenith Media Communications SRL îi avea că asociați pe Radu Florescu (1%), Maria Tudor (5%) și societatea Peziona Enterprises Ltd – Cipru (94%).
Deși a fost lider de piață înainte de criză, în perioada 2006-2008, acum pe locul I în topul agențiilor media este Media Investment, agenția aparținând The Group, cel mai mare grup de comunicare de pe piața locală.
Ca și competitori direcți exista în România peste 35 agenții mari de media dar cele mai importante și care reprezintă pericolul cel mai mare sunt: B.V McCann Erickson (agenție care reunește bugete de media dar și de creație), Media Direction, MindShare Media, Inițiative Media, Starcon MediaVest, Optimedia, United Media.(fig.4)
Într-un interviu acordat unei reviste de economie Maria Tudor, Director General al companiei, vorbește despre piața competitivă din domeniu: ,,Piața e competitiva și va rămâne în continuare. Luptăm pentru aceiași clienți. În momentul în care o piață, oricare ar fi ea, se rastrange, iar numărul de jucători rămâne relativ același, e lupta pe viață și pe moarte. Dar principiala și etică.״
Fig. 6, Top 10 agenții de media din România, 2008
Ca performante profesionale putem menționa desemnarea că agenția de comunicații numărul 1 din România în anii 2008, 2007 și 2006, în conformitate cu RECMA și Ministerul de Finanțe și în 2008 a fost clasată ca prima rețea și primul grup media din lume.
2006: Zenith Media România: #1 as Media Brand
2007: Zenith Media în România: #1 as Media Brand
2008: Zenith Media în România: #1 as Media Brand
2008: Zenith Media România: #1 as Network
2008: Zenith Media România: #1 as Group
În 2007-2008, Ministerul de finanțe a numit-o agenția lider în media. (fig. 5)
A fost numită de Great International Network agenția anului în 2008.
Fig.7. Topul agențiilor media 2007-2008
Sursă: www.wall-street.ro
În 2012, este depășită de către Media Investment și este clasata pe locul 5 în topul agențiilor media din România (fig.6).
Fig. 7. ,, Top 10 agenții media din România în 2012״
Sursă: www.wall-street.ro
Tot în anul 2012, în topul agențiilor media pe TV este clasata pe podium și mai exact pe locul 1 datorită celor 37 de clienți ai agenției care au adunat în total un volum de 241.796 puncte de audiență pe targetul comercial.
Deși perioada de glorie a fost 2006-2008, a urmat perioada crizei 2009-2012 în care agenția a avut de suferit datorită pierderii unor clienți sau scăderii activității promoționale a celorlati.
Așa cum se aștepta și Maria Tudor, la finele anului 2012 economia și piața publicitară a început să-și recupereze avântul: ,,Mie mi se pare foarte important să se oprească declinul pieței. Avem o nouă realitate de zi cu zi și cred că lumea a început să se obișnuiască cu ea. Nu cred că mai are cineva așteptări nerealiste, dar un semn de speranță că oprirea scăderii ar fi binevenit. Practic astea sunt și așteptările mele de la 2013, oprirea declinului.״
În primul trimestrul al anului 2013 lucrurile au început incert dar sigur să se îmbunătățească, licitații pentru noi proiecte au început să se înmulțească iar bugetul acordat de companiii pentru promovarea produselor a crescut .
2. Structura organizatorică
Deși nu este o companie cu foarte mulți angajați, este foarte bine organizată, fiecare angajat știindu-și sarcinile și îndatoririle menționate în fișa postului.
Sursă: Prelucrare proprie
ZedDigital este agenția lider de piață în domeniul digital din Europa, specializată în platforme digitale, de la Marketing Interactiv până la conținutul generat de utilizator pentru Social Media și Mobile Marketing.
Newcast, departament al Zenith Media în cadrul căruia se dezvolta și executa soluții non-traditionale și cross-platform de comunicații, alături de echipele de planificare. Oferă sprijin IMM-urilor, îmbrățișând părerea că valoare ideii poate fi triplata de potrivirea dintre mesaj și mass-media, fiind o unitate specializată pe Social Media.
Zenith Retail etse dedicat clienților care se ocupa de vânzarea cu amănuntul. Departamentul Retail a fost lansat în 2001 împreună cu primul hipermarket din România. Retail beneficiază de o echipă experimentata echipată cu cele mai bune instrumente, full-service 24/7. Valorile echipei sunt: viteza, promptitudine, precizie, execuție, detalii, vânzare.
3. Analiza creativității
Echipa Zenith Media este compusă din persoane cu un înalt nivel de cunoștințe în domeniu, care au o experiență vastă a pieței și a cererii și ofertei și care utilizează cele mai avansate unelte media în activitatea de zi cu zi.
Cea mai bună echipă, focusata pe performanța cu o apropiere creativă față de clienți și piața reușește să aducă de fiecare dată rezultate pozitive.
Încununarea a 7 ani de muncă , profesionalism, devotament și pasiune apare în 2007, când Zenith Media este declarată cea mai mare agenție de media din România a anului 2006, atât prin prisma valorii conferite de portofoliul de clienți și a stabilității dovedite de Zenith Media la acest capitol , dar și prin performanța de business.
Pe lângă principiile solide de business, succesul Zenith Media este generat și de transpunerea permanentă a filosofiei internaționale – the ROI Agency- care îi guvernează activitatea zilnică, prin consolidarea poziționării de ROI Agency pe piața media din România generând și derulând proiecte remarcabile de comunicare, abordare creativă și aducând profituri clienților agenției.
În fond, se situează în granițele business-ului de gândire creativă și alegere adecvată a mixului solicitat de mesajul clientului. Zed Digital, că modul media integrat, va parcurge un drum lung în urmărea direcției integrării unitare a offline-ului și online-ului în cerințele de advertising ale clientului.
Dintre mulțimea de metode de stimulare a creativității angajații de la Zenith Media utilizează doar brainstormingul, metoda Delphi, metoda Pălăriilor gânditoare, Brainwriting sau 6.3.5., discuția în panel.
Așa cum am menționat mai sus printre metodele de stimulare a creativității folosite de echipa Zenith Media se număra brainstorming-ul, metodă care ajuta la crearea de noi idei și concepte creative și inovatoare. Este folosită aproape de fiecare dată pentru că angajaților li se permite exprimarea liberă, fără inhibiții și fără critici.
Metodă este aplicată pe grupuri de dimensiuni variind între 8-10 subiecți reuniți în sala de ședințe. Grupurile sunt formate, în general, aleator dintre membrii unui departament fără a se folosi un criteriu eliminatoriu dintre care este ales un conducător al discuției.
O astfel de întâlnire poate dura 30 minute – 1 oră. Aparent scurt, acest interval de timp permite generarea unui număr mediu de peste 100 de idei.
O ședință de brainstorming trebuie bine dirijată și dă fiecăruia ocazia de a participa la dezbateri pentru că la final să se poată dovedi o acțiune foarte constructivă. Etapele unui brainstorming eficient sunt următoarele: deschiderea sesiunii de brainstorming, o perioadă de acomodare de 5-10 minute, partea creativă a brainstormingului, prelucrarea ideilor și stabilirea unui acord.
În deschiderea sesiunii de brainstorming se prezintă scopul acesteia și se discută tehnicile și regulile de bază care vor fi utilizate.
La începutul reuniunii, conducătorul discuției va prezenta în mod clar regulile de conduită în cadrul grupului :
ideile prezentate nu trebuie să fie criticate pe parcursul reuniunii ;
participanții nu trebuie să se autocenzureze, cu cât o idee pare mai absurdă, cu atât este mai bine venită, deoarece ulterior ea se poate dovedi realizabilă ;
participanții trebuie să ofere cât mai multe idei, deoarece pe măsură ce numărul ideilor propuse sporește, cresc șansele de a găsi o idee aplicabilă ;
ideile prezentate de o persoană pot fi ameliorate sau combinate de alte persoane prezente la reuniune.
Animatorul reuniunii va redacta, în prealabil, o notă de maximum o pagină, în care va prezenta participanților principalele coordonate ale problemei care este propusă spre rezolvare.
Perioada de acomodare durează 5-10 minute și are ca obiectiv introducerea grupului în atmosfera brainstormingului. Este o mini-sesiune de brainstorming unde participanții sunt stimulați să discute idei generale pentru a putea trece la un nivel superior.
Partea creativă a brainstormingului are o durată de 25-30 de minute în care angajații își spun ideile fără ocolișuri și inhibiții.
La sfârșitul părții creative coordonatorul brainstormingului clarifică ideile care au fost notate și puse în discuție și verifică dacă toată lumea a înțeles punctele dezbătute. Este momentul în care se vor elimina sugestiile prea îndrăznețe și care nu sunt îndeajuns de pertinente. Se face și o evaluare a sesiunii de brainstorming și a contribuției fiecărui participant la derularea sesiunii. Pot fi luate în considerare pentru evaluare : talentele și aptitudinile grupului, repartiția timpului și punctele care au reușit să fie atinse.
La finalul reuniunii, ideile notate vor fi clasate în următoarele categorii :
idei, care în mod evident, nu pot fi realizate ;
idei care pot deschide noi piste de reflecție;
idei care sunt susceptibile de a fi puse în practică.
Pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming își spun părerea și votează cele mai bune idei . Grupul supus la acțiunea de brainstorming trebuie să stabilească singur care au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezbătut.
O sesiune de brainstorming se desfășoară în general după următorii parametri :
1. Este necesară existența unui moderator. Participanților le sunt aduse la cunoștință regulile și sunt încurajați să dea frâu liber ideilor, fără să analizeze critic ceea ce spun.
2. Moderatorul enunță și explică problema asupra căreia se vor concentra ideile. În cazul dezbaterilor, este anunțată moțiunea și sunt oferite explicații de bază pentru termenii cheie.
3. Se începe procesul de brainstorming.
4. Dacă nu apar idei în primele secunde, moderatorul găseaste o variantă de a da un imbold creativ.
5. Fiecare participant își prezintă idea, urmând ca toate ideile să fie înregistrate de o persoană special numită în acest sens.
6. Participanții sunt încurajați să completeze și să modifice idei deja exprimate.
7. La expirarea timpului, moderatorul organizează ideile în funcție de modul în care se raportează la moțiune și încurajează continuarea discuțiilor.
8. Ideile vor fi împărțite în categorii (ex.: pro, contră, probleme de definiție etc.).
9. Întreaga listă este revăzuta pentru a se asigura că toată lumea a înțeles ideile. "Dublurile" și ideile lipsite de sens sunt înlăturate.
10. Ședința se încheie în ropote de aplauze și felicitări pentru ideile obținute.
Evident, în cazul unui club de dezbateri, munca nu se oprește aici. Ideile obținute în urma brainstormingului sunt doar o primă fază în elaborarea de argumente și construirea unui caz.
În decursul procesului de brainstorming există 5 reguli care trebuie urmate pentru că tehnică să fie eficientă. Acestea se referă la:
1. Abținerea de la criticarea ideilor celorlati
2. Susținerea și încurajarea ideile trăsnite
3. Se pune accent pe cantitatea, nu calitatea
4. Folosirea ideilor exprimate de ceilalți pentru a dezvolta propriile idei
5. Fiecare angajat și fiecare soluție propusă sunt la fel de valoroase.
Una din campaniile realizate prin intermediul acestei metode este campania ,,Skirt Bike״ care promovează de fapt ieșirea în aer liber și mai exact ,,Fete pe bicicletă״ (imaginea 1) într-o zi cu soare, o paradă, muzica, flori, baloane, fluiere ,moriști și soare. Este vorba despre feminitate, biciclete, sport, promovarea unei vieți mai sănătoase și ecologism, încurajarea și oferirea unui exemplu pentru păstrarea curățeniei orașului în care locuim și curățenia sufletului.
Maratonul este programat pe 14-15 iunie 2014 și participa orașe ca București, Brașov, Timișoara, Iași, Alba-Iulia, Deva, Constantă, Cluj,Sibiu, Arad, Drobeta Turnu Severin, etc și este sponsorizat de către Nescafé 3in1, client fidel al companiei Zenith Media.
Imaginea 1. Posterul campaniei ,,Skirt Bike״
Sursă: www.facebook.com/Zenith România
O altă tehnică folosită de cei de la Zenith este metoda Pălăriilor gânditoare, o metodă de stimulare a creativității, un joc de roluri, ce oferă o organizare progresivă a gândirii, pe etape, cu accent pe simplitate și rapiditate.
1. Pălăria albastră = managementul firmei, gândirea, logică
Pălăria albastră este managerul, responsabilul cu coordonarea discuțiilor, cu extragerea și trierea ideilor, alegerea ideii optime.
2. Pălăria albă = idei,informații, gândirea obiectivă
Pălăria albă este specialistul care deține informații despre tema pusă în discuție, face conexiuni, transmite informațiile exact așa cum sunt, fără interpretări.
3. Pălăria roșie = gândirea subiectivă,emoțiile, sentimentele
Pălăria roșie spune ce simte, se pune în pielea consumatorilor exprimându-și emoțiile și neînțelegerile, sentimentele, supărarea etc. fără a se justifică.
4. Pălăria neagră = critici, probleme, precauții
Pălăria neagră identifică și prezintă posibilele riscuri, pericole, greșeli la soluțiile propuse, exprimă doar judecați negative, pesimiste.
5. Pălăria galbenă = gândirea pozitivă, optimist
Pălăria galbenă gândește pozitiv și constructiv, explorează în mod optimist posibilitățile și beneficiile.
6. Pălăria verde = creativitatea
Pălăria verde oferă soluții alternative, idei noi, inovatoare, caută alternative și este pe drum liber, fără frâne și obstacole în calea ideilor.
Grupul participant este format din 6-12 persoane maxim în funcție de complexitatea problemei, aleator dar cu anumite condiții pentru că persoanele alese să îndeplinească caracteristicile unei echipe complete.
Această metodă de stimulare a creativității dispune de mai multe etape care trebuiesc parcurse pentru a obține eficienta dorită:
Se prezintă motivul întâlnirii;
Se aleg pălăriile (adică rolurile) de către participanți. Sub o pălărie poate sta o persoană sau mai multe Pălăria albastră prezintă subiectul de dezbătut
Pălăria albă oferă informații și materiale disponibile în legătură cu subiectul
Pălăria verde găsește soluțiile posibile
Pălăria galbenă identifică posibilitățile reale de realizare a soluțiilor propuse
Pălăria neagră evidențiază slăbiciunile soluțiilor propuse
Pălăria albă face legătura între soluțiile propuse și informațiile disponibile
Pălăria roșie spune ce simte în legătură cu ideile propuse
Pălăria albastră alege soluția corectă ce merită experimentată
Experimentarea este ultima fază în care soluția aleasă trece prin anumite teste care vor arăta dacă echipa a ales varianta corectă și realizabila a problemei.
O campanie care s-a dovedit a fi de mare succes a fost realizată cu ajutorul acestei metode și anume provovarea filmului ,,The Hobbit , partea a III-a, lansat în toamna anului 2013. Filmul este realizat după romanul de fantezie pentru copii scris de J. R.R. Tolkien, romanul care a fost premiat ca fiind cea mai bună carte de ficțiune pentru copii fiind foarte popular și în rândul adulților. În roman este prezent și un dragon, lucru după care s-au inspirat și cei de la departamentul de creație în momentul promovării, alegând locuri centrale și foarte circulate din București pentru a realiza niște machete. (imaginea 2)
Imaginea 2. Filmul ,,The Hobbit״ , macheta amplasată în Piața Unirii, București
Sursă: www.facebook.com/Zenith România
Printre metodele utilizate de către Zenith se mai număra și metoda Delphi, metodă care care necesita parcurgerea mai multor rude:
Într-o primă rundă, fiecare specialist participant (colectivul nu este întrunit) primește spre completare câte un chestionar, ce cuprinde întrebări privitoare la îmbunătățirea relației valoare de întrebuințare-cost pentru produsul supus analizei (în funcție de caz – prestare serviciu, organizare, comerț, transport etc.). În funcție de complexitatea și amploarea problemei se stabilește un timp necesar pentru completarea chestionarelor. După ce toate răspunsurile sunt adunate, se analizează, prelucrează, stabilindu-se o valoare medie de către experți.
În următoarea etapă, a doua, valoarea medie este adusă la cunoștința specialiștilor după care va avea loc o nouă estimare pe marginea rezultatelor anterioare pentru a siguranță unei alegeri corecte. Specialiștii care au avut o părere în afara valorilor medii sunt rugați să-ți fundamenteze opinia exprimată iar răspunsurile obținute și de acesta data urmează același curs până ajung la o valoare medie.
Procedura se repetă și în următoarele runde, până ce se ajunge la un consens al opiniilor. De obicei, acest lucru nu se întâmplă mai mult de patru ori pentru că resursele financiare și umane sunt destul de costisitoare și ideile exprimate pot suferi transformări majore odată cu trecerea timpului.
Metoda Delphi este mai puțin utilizată de către echipa Zenith pentru necesita un timp mai îndelungat dar unul dintre proiectele realizate cu ajutorul acestei metode este ,,Kinder Bueno 100 de Poșete״, la care efortul depus pentru a trece de la concept la o implementare spectaculoasă a fost de neglijat dar care a întors toate privirile prin execuțiile speciale de outdooor.
Campania a fost promovată în revista Cosmopolitan, ediția din septembrie 2012 și în cadrul emisiunilor ,,Neața cu Răzvan și Dani״ și ,,Next Top Model״ la Antena 1 timp de 3 luni.(imaginea 3)
Imaginea 3, ,,Kinder Bueno 100 poșete״
Sursă: www.facebook.com/Zenith România
Brainwriting sau 6.3.5. este una din metodele considerate cele mai distractive folosite de echipa de creație a companiei, este o versiune mai simplă a brainstorming-ului iar cele trei cifre semnifica participarea a 6 persoane, care vor scrie câte trei idei în cinci minute.
Această metodă cuprinde șapte etape:
– Liderul reuniunii pune la curent echipa asupra problemei ce așteaptă soluția de rezolvare.
– Celor 6 participanți li se împarte câte o hârtie, pe care este scris enunțul problemei și se precizează circuitul precis al hârtiilor între ei.
– Membrii echipei, în timp de 5 minute (pentru unele probleme cu o complexitate mai ridicată se stabilește inițial o durată de timp mai mare, de 10-15 min.), vor scrie 3 soluții considerate cele mai bune.
– Fiecare participant, conform traseului specificat de la început, va transmite hârtia vecinului său și va primi totodată, și el la rândul lui, hârtia completată de celălalt vecin al său. După analiza cele trei idei primite, le va compara cu cele trei idei scrise de el pe hârtie pe care a transmis-o, alegând cele mai bune trei soluții pe care le va înscrie pe hârtia primită, în timpul stabilit.
– Hârtiile urmează același traseu, fiecare participant analizând cele 6 soluții înscrise pe hârtia primită, la care se adaugă în minte cele 6 soluții de pe hârtia pe care a transferat-o vecinului, precum și alte idei, din care va alege cele mai bune 3 soluții, pe care le va înscrie în ordinea de valoare.
– Operațiunea se repetă până ce toate hârtiile au trecut pe la fiecare membru al echipei de 2-3 ori sau până când se observă că pe toate hârtiile ultimele 3 soluții sunt aproape aceleași, moment în care operațiunea se oprește.
– Analizarea soluțiilor care se regăsesc pe cât mai multe hârtii și stabilirea soluției optime.
Această metodă este preferată de cei de creație în momentul când este urgența nevoie de o soluție iar când complexitatea problemei este de nivel mediu și datorită faptului că emiterea ideilor alternează cu critica lor conferă un ritm mai dinamic de soluționare a problemei.
Un proiect realizat prin această metodă este ,,Susține sportivii romani״, campanie sponsorizată de Carrefour România în sprijinul Comitetului Olimpic și Sportiv Roman. Perioada de desfășurare a acestei campanii a fost în perioada Jocurilor Olimpice de la Londra, 27 iulie-12 august 2012 și oferea posibilitatea clienților hipermarketelor Carrefour să doneze printr-o simplă apăsare de butor la casa de marcat unei sume care ar fi venit în sprijinul sportivilor olimpici romani.
Pe macheta campaniei, sportivii romani au fost reprezentați de Horia Tecau, tenisman cu performanțe internaționale foarte mari. (imaginea 3)
Imaginea 3. ,,Susține sportivii romani״
Sursă: www.facebook.com/Zenith România
O metodă foarte rar folosită în procesul de creație în cadrul companiei Zenith este discuția în panel
Este o variantă derivată a metodei Phillips ’66. În acest caz însă se formează doar două echipe, una numită panel sau juriu (formată din 5-7 experți, care propune soluții și le argumentează), iar cealaltă numită auditoriu (este mai numeroasă și are sarcina de a cenzura și evalua ideile prezentate de membrii juriului). Între cele două echipe se interpune animatorul. Spre deosebire de Phillips 66, discuția în Panel elimină a doua etapă (de discuție pe echipe), dezbaterea realizându-se prin dialog, argumentări și contraargumentări numai între cele două echipe. În final, animatorul face o sinteză a ideilor emise, a soluțiilor propuse și supune aprobării colective soluția aleasă.
Zenith a realizat câteva proiecte utilizând această metodă dar doar unul de anvergura mare și anume campania ,,Captivi într-o lume a tăcerii , în august 2013 despre copii cu deficiențe mentale și anume autism. Campania a fost sponsorizată de către ziarul Ring în care a apărut un articol detaliat despre copii cu astfel de probleme, despre greutățile pe care le întâmpină părinții în susținerea unui copil cu probleme, despre piedicile puse de către statul român, despre lipsa unor centre pentru educarea și integrarea copiilor cu autism în societate și despre lipsa medicamentelor sau existenta medicamentelor necompensate pe piață. (imaginea 4).
Cititorilor ziarului li s-a pus la dispoziție un cont în care puteau dona orice sumă, în funcție de posibilități, sau dacă doreau să ajute mai mult, s-au instalat corturi în zone aglomerate unde puteau completa formularul pentru donarea a 2% din impozitul pe venit.
Imaginea 4. ,,Captivi într-o lume a tăcerii״
Sursă:www.ziarulring.ro/stiri/40496/captivi într-o lume atacerii.
De-a lungul timpului, s-a observat obținerea unor rezultate mai bune folosind aceste metode, echipa reușind să se perfecționeze și realizeze proiecte din ce în ce mai reușite.
4. Analiza productivității
În ce 24 ani de existenta și o mulțime de proiecte realizate, Zenith Media poate afirma că dispune de o echipă cu o productivitate în creștere continuă. Condițiile de muncă oferite angajaților sunt foarte bune, mediul social este unul prietenos ei considerându-se o mare familie, tehnologia performanta pusă la dispoziția lor, motivarea financiară și morală și portofofoliul de clienți existenți și noi fac din această companie una de succes și extrem de productivă.
Deși a trecut printr-o perioadă mai grea în timpul crizei economice din 2008-2012 (schema 1) când productivitatea muncii este foarte scăzută, la începutul anului 2013 piața media a început să se miște și recuperarea s-a realizat rapid și sigur (schema 2).
Schema 1. Productivitatea a 3 angajați în perioada crizei economice
Sursă: Prelucrare proprie
După cum putem observa din schema de mai sus valorile productivității muncii a trei angajați ,aleși aleator, sunt foarte scăzute în perioada recesiunii economice, motivele fiind numeroase: lipsa proiectelor, lipsa clienților care doresc să investească în publicitate, bugetul mic acordat de către companii pentru promovarea produselor, nesiguranța locului de muncă din cauza restructurărilor, etc.
Schema 2. Productivitatea muncii a trei angajați după criză economică
Sursă: Prelucrare proprie
După adaptarea și personalizarea metodelor de creație la nevoile echipei de creație s-a observat o mai buna organizare a personalului, economisirea timpului în realizarea unui proiect, economisirea unor resurse financiare destinate acum altor departamente sau în alt scop, și obținerea unor rezultate mai bune în comparație cu celelalte egentii media.
Făcând o paralelă între angajații Zenith Media și angajați Zenith Optimedia din restul Europei s-a realizat că productivitatea muncii în cazul angajaților romani este cu 2% mai ridicată decât a celor din Anglia iar motivul a fost unul foarte simplu dar foarte important. Când angajații au fost întrebați ce anume îi motivează cel mai mult răspunsul lor a fost că dimineața când se trezesc și știu că trebuie să meargă la lucru, zâmbesc, și zâmbesc pentru că știu că îi așteaptă acolo a doua familie, un loc în care se muncește dar se muncește cu zâmbetul pe buze.
5. Cercetare privind relația de creativitate-productivitate
Interviu realizat cu Maria Tudor, Director General Zenith România
1. Având în vedere că ați urmat Liceul de Cinematografie și Facultatea de Automatica și Calculatoare, ce anume va îndemnat să porniți o carieră în publicitate?
Nu eu am ales publicitate, ci ea pe mine…am încercat să lucrez în construcții ca și primul job, apoi am încercat ca și softist dar simțeam că sunt prea comunicativă pentru limbajul de pragramare și așa am ajuns să în domeniul publicității, la începutul lui 1995. Publicitatea mi-a oferit tot ceea ce căutăm de la un job perfect : dinamism, convivialitate și distracție.
2. Care sunt valorile după care vă ghidați în viața de zi ci zi și în afaceri?
Și în viața personală și în afaceri mă ghidez după aceleași valori și anume fair-play-ul, profesionalismul și umanismul. Cred că fiecare dintre noi are propriul stil și că nu toți sunt înzestrați în aceeași măsură dar ca fiecare are un talent ascus care abia așteaptă să fie descoperit.
3. Ce anume înseamnă Zenith Media pentru dumneavoastră?
Zenith Media este a doua casă, a doua familie în care mă simt eu. Îmi respect colegii, vreau să-i cunosc cât mai mult, atât cât timpul ne permite, și să realizăm împreună proiecte cât mai frumoase și de succes.
4. Ce înseamnă pentru Zenith Media creativitatea?
Fiind vorba de domeniul media, creativitatea este crucială. Nu poți înființa o agenția de publicitate fără să ai în spate o echipă creativă și dispusă să stea până noaptea târziu pentru a termina un proiect. Avem colegi care au rămas alături de agenție din momentul înființării și au de gând să se pensioneze odată cu agenția.
În momentul când avem un nou proiect, nu se doarme, nu se mănâncă, dar nimeni nu este obosit. Creativitatea este încurajată, stimulata prim jocuri, discuții, dezbateri, întâlniri în afara biroului, plecări în afara orașului până suntem singuri ca soluția găsită la noul proiect este cea potrivită.
5. Ce înseamnă productivitatea pentru compania dumneavoastră?
Dacă sunteți productivi înseamnă că creativi și realizăm proiecte de succes. Dar productivitatea nu depinde neapărat de creativitate. Avem colegii care sunt productivi dar care nu se ocupa de creație ci de parte tehnică, adnimistrativa sau juridică, domenii în care creativitatea are un rol mai mic.
Concluzii
În opinia mea, creativitatea se afla în strânsă legătură cu productivitate chiar dacă nu este o regulă generală ca o persoană productivă să fie creativă sau invers, o persoană creativă dar care nu are și o bază tehnică să fie productivă.
Foarte important pentru aprecierea creativității și implicit a productivității unui angajat este valoarea adică calitățile intriseci și valoarea socială a produselor, proiectelor sau soluțiilor găsite.
O idee creativă și productitiva trebuie să fie diferită, atipică, făcută altfel decât de obicei, unică, originală, potrivită scopului propus și genială iar cu cât se regăsesc mai multe din aceste caracteristici cu cât șansele de succes sunt mai mari.
O persoană creativă este acea persoană care reușește de să se autodepășească, care are capacitatea de a se rămâne uluit și de a se mira în fata lucrurilor foarte banale, care are capacitate de concentrare, experiență proprie, receptivitate față de nou care presupune adaptarea ușoară la situații iminente, curaj în abordarea situațiilor noi și asumarea riscului, nonconformism intelectual și profesional, capacitate de previziune, căutare creativă, capacitatea de organizare optimă și eficientă a timpului, responsabilitate profesională, finalizarea și obiectivarea ideilor, proiectelor, atracție față de problemele cu șanse minime de soluționare, forța intelectuală și morală pentru argumentarea ideilor, autonomie și independentă, etarea rutinei, acțiune, aprecierea și autoaprecierea supa originalitatea rezultatelor, spirit de investigație științifică, nivel de aspirație ridicat, inițiativa, încredere în sine, atenție distributivă, tendința de autoperfecționare continua.
Bibliografie
Iacob Cătoiu (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2002
Druta F., Motivatia economica, Editura Economica, Bucuresti, 1998
Johns G., Comportamentul organizațional, Ed. Economică, 1998, București
McGregor,'The Human Side of Enterprise', 1960
Cornescu v., s.a. Management de la teorie la practica, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti,
2004
Ștefan, Ion, Cogniție și creativitate, Editura Dealul Melcilor, Brașov, (1999)
Gary Gutting, Blogs.nytimes.com
www.wall-street.ro
www.scribd.com
www.facebook.com/Zenith Romania
www.forbes.ro
www.economie.hotnews.ro, Articolul 13614640
www,ziarulring.ro
www.zenithmedia.ro
Bibliografie
Iacob Cătoiu (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2002
Druta F., Motivatia economica, Editura Economica, Bucuresti, 1998
Johns G., Comportamentul organizațional, Ed. Economică, 1998, București
McGregor,'The Human Side of Enterprise', 1960
Cornescu v., s.a. Management de la teorie la practica, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti,
2004
Ștefan, Ion, Cogniție și creativitate, Editura Dealul Melcilor, Brașov, (1999)
Gary Gutting, Blogs.nytimes.com
www.wall-street.ro
www.scribd.com
www.facebook.com/Zenith Romania
www.forbes.ro
www.economie.hotnews.ro, Articolul 13614640
www,ziarulring.ro
www.zenithmedia.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Creativitate Productivitate (ID: 164944)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.