Crearea Sistemului Informational Geografic Pentru Comuna Sărata Galbenă
Universitatea Tehnică a Moldovei
CREAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL GEOGRAFIC PENTRU COMUNA SĂRATA GALBENĂ. PREZENT ȘI VIITOR.
Student:
Tașca Adrian
Conducător:
conf.dr.ing. Nistor-Lopatenco Livia
Chișinău – 2016
Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Cadastru, Geodezie și Construcții
Catedra Geodezie, Cadastru și Geotehnică
Admis la susținere
Șef de catedră:
conf.dr.ing. Grama Vasile
______________________________
„__”_____________ 2016
Crearea Sistemului Informațional Geografic pentru comuna Sărata Galbenă. Prezent și viitor.
Teză de licență
Student: Tașca Adrian ( _______ )
Conducător: Nistor-Lopatenco Livia ( _______ )
Consultanți: Gavrilov Diana ( _______ )
Unciulenco Svetlana ( _______ )
__________________ ( _______ )
Chișinău – 2016
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Cadastru, Geodezie și Construcții
Catedra Geodezie, Cadastru și Geotehnică
Specialitatea Geodezie, Topografie și Cartografie
Aprob
conf.dr.ing. Grama Vasile,
șef catedră
_____________________________ „__”_____________ 2016
CAIET DE SARCINI
pentru teza de licență al studentului
Tașca Adrian
1. Tema tezei de licență Crearea Sistemului Informațional Geografic pentru comuna Sărata Galbenă. Prezent și viitor.
confirmată prin ordinul nr. 1 de la „ 22 ” februarie 2016
2. Termenul limită de prezentare a tezei 31 mai
3. Date inițiale pentru elaborarea tezei Acord de Colaborare privind demonstrarea unei soluții de INDS pe suprafața pilot conform bunelor practici ale UE.
4. Conținutul memoriului explicativ
1. Amplasarea obiectului și conexiunea acestuia cu Rețeaua Geodezică Națională
2. Infrastura Națională de Date Spațiale
3. Crearea Sistemului Informațional Geografic pentru comuna Sărata Galbenă. Prezent și viitor.
4. Analiza economică a lucrărilor pentru crearea unui SIG Local
5. Protecția muncii și a mediului ambiant în cadrul executării unui SIG Local.
5. Conținutul părții grafice a proiectului
1. Anexa 1 : Autoritățile publice responsabile de seturile de date spațiale în RM.
6. Lista consultanților
7. Data înmînării caietului de sarcini 22 februarie 2016_________________ Conducător ____________________________________________
semnătura
Sarcina a fost luată pentru a fi executată
de către studentul __________________________________________
semnătura, data
PLAN CALENDARISTIC
[anonimizat]
Conducător de teză Nistor-Lopatenco Livia
Declarația studentului
Semnătura autorului,____________________
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA CADASTRU, GEODEZIE ȘI CONSTRUCȚII
CATEDRA GEODEZIE, CADASTRU ȘI GEOTEHNICĂ
AVIZ
la proiectul de licență
Tema Crearea Sistemului Informațional Geografic pentru comuna Sărata Galbenă. Prezent și viitor._________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Studentul(a)___________________________gr.___________________________________ 1. Actualitatea temei _________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2. Caracteristica tezei de licență________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3.Analiza prototipului________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Estimarea rezultatelor obținute_______________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Corectitudinea materialului expus_____________________________________________
__________________________________________________________________________
6. Calitatea materialului grafic _________________________________________________
__________________________________________________________________________
7. Valoarea practică a tezei ___________________________________________________
__________________________________________________________________________
8. Observații și recomandări___________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9. Caracteristica studentului și titlul conferit______________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Conducătorul
tezei de licență__________________________________________________________
(funcția, titlul științific), (semnătura, data), (numele, prenumele)
REZUMAT
Infrastructura Națională de Date Spațiale reprezintă un proiect important pentru Republica Moldova. La momentul actual acesta fiind la o etapă inițială, deja există un număr mare de date spațiale care sunt publice prin intermediul anumitor geoportale. Dar asta nu e tot, pentru a îndeplini toate cerințele care sunt stipulate în Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE), Moldova mai are de parcurs careva pași importanți pentru completarea, ajustarea și distribuirea a unor astfel de date spațiale precum: ortoimagini, elevație, hartă de bază, unități administrative, parcele cadastrale, clădiri, adrese, soluri, rețele de transport, acoperire terestră, zone protejate, geologie, resurse energetice, repartizarea populației (demografie), hidrografie și zone de risc natural, date care vor fi distribuite de autoritățile publice centrale (APC) care își asumă responsabilitate pentru acestea. La fel, administrațiile publice locale (APL) vor fi cele care sunt nevoite să colecteze și partajeze date ce țin de nivel local, așa ca: servicii de utilități publice și alte servicii publice (sisteme de aprovizionare cu apă, gazoducte locale, obiecte sociale), rețele de transport (drumurile locale), hidrografie (canale de irigare și desecare) și acoperire terestră (fondul forestier al APL). Astfel se prevede ca odată cu colectarea și editarea tuturor datelor spațile, metadatele acestora să fie publicate în NDSIgeoportal.
Această teză de licență cu tema: „Crearea Sistemului Informațional Geografic pentru comuna Sărata Galbnă. Acum și în viitor” se bazează pe „Acordul de colaborare privind demonstrarea unei soluții de INDS pe suprafața-pilot conform bunelor practici UE”, acord care prevede crearea unei Insfrastructuri Naționale de Date Spațiale pentru suprafața-pilot satul Mitoc, raionul Orhei, localitate rurală care are multe tangențe cu comuna Sărata Galbenă. Astfel, elaborînd preventiv un Sistem Informațional Geografic pentru satul Mitoc conform tuturor prevederilor Directivei 2007/2/CE, drept țel pentru viitor fiind posibilitatea materializării acestei teze de licențe.
Necesitatea abordării acestei teme este lipsa deplină la momentul actual a datelor spațiale care trebuie să fie prezentate de către APL-uri, această problemă fiind cauzată din lipsa resurselor financiare ale administrațiilor locale dar și lipsa de personal calificat din cadrul primăriilor care ar putea colecta și prezenta respectiva informație. Ca un remediu al acestor lacune ar fi participarea APL-urilor la diferite granturi, proiecte europene și internaționale ș.a. cu scopul de a acumula resurse financiare suficiente pentru a putea recruta întreprinderi specializate în domeniul SIG, care vor fi responsabile pentru crearea infrastructurii locale de date spațiale.
Lucrarea de față cuprinde cinci capitole care îi oferă o bună structurare a conținutului, trei din aceste capitole sunt destinate domeniului ingineresc și a informației SIG care intervine nemijlocit în acest proces de creare a infrastructurii locale de date spațiale și două capitole complementare. Capitolul patru este destinat analizei și argumentării economice a procesului, datorită acestuia se poate face o planificare minuțioasă din punct de vedere economic și al normei de timp. Capitolul cinci, ultimul capitol al acestei lucrări cuprinde informația și studiul referitor la securitatea și sănătatea în muncă și protecția mediului ambiant. Aici sunt incluse majoritatea normelor și standartelor în vigoare ce privesc Securitatea Activității Vitale, rezultatele analizei condițiilor de muncă cum ar fi ergonomia, dar și protecția contra zgomotelor, incendiilor și electrocutării.
Prezenta teză de licență cuprinde cele 5 capitole menționate mai sus care s-au încadrat în X pagini. La fel, teza cuprinde X figuri și X tabele care oferă cititorului un mod mai ușor și organizat de percepere a conținutului lucrării. Drept bibliografie pentru această teză de licență au servit informațiile prezentate de profesori în cadrul orelor de studii, articole din reviste științifice, standarde, norme și rapoarte publice, dar nu în ultimul rînd și site-urile web care au constituit marea parte a informației de bază.
ABSTRACT
The National Spatial Data Infrastructure represent an important project for the Republic of Moldova. Nowadays, this project is on early stage, there is already a large number of public spatial data that are available through some geoportals. But that's not all, to meet all the requirements as stipulated in Directive 2007/2 / EC of the European Parliament and of the Council of 14 March 2007 establishing an Infrastructure for Spatial Information in Europe (INSPIRE), Moldova already has completed some important steps to complete the adjustment and distribution of some spatial data such as: orthoimagery, elevations, base map, administrative units, cadastral parcels, buildings, addresses, soil, transport networks, geology, protected areas, energy resources, population (demography), hydrography and natural risk areas, data that will be distributed by the central public authorities (CPA) who assumes responsibility for them. Similarly, local governments (LG) will be those who need to collect and share data related to the local level, such as: services of public utilities and other public services (systems of water supply, local gas pipelines, social objects), transport networks (local roads), hydrography (irrigation canals and drainage) and terrestrial coverage (forests of LPA). Ending with the collection of all spatial data, their metadata will be introduced in the NSDIgeoportal.
This diploma thesis on “Creating a Geographic Information System for Sărata Galbenă common. Now and in the future.” based on “The cooperation agreement on demonstration an NSDI solutions on the pilot-surface according to EU best practices”, agreement which provides the creation of a National Spatial Data Infrastructure for Mitoc village as a pilot-surface, rural locality which have many ties with Sărata Galbenă common. Thus, developing a preventive GIS for village Mitoc according to all aspects of 2007/2/EC Directive, as a goal for the future is the possibility of making this thesis real.
The need to implement this thesis is based on a total lack of spatial data that need to be presented by LPAs. This problem is caused by the lack of financial resources of local goverments and the lack of qualified personnel within municipalities that could collect and present this information. As a remedy for these shortcomings will be the participation of LPAs in various grants, european and international projects in order to accumulate sufficient financial resources to recruit businesses specialized in GIS, which will be responsible for creating a local spatial data infrastructure.
This thesis contains five chapters which provide a better structure of the content, three of these are dedicated to an engineering process and GIS information that intervening directly in the process of creating a local spatial data infrastructure and there are two additional chapters. The fourth chapter is dedicated to economic analysis and argumentation, due to this chapter it’s possible to make a careful planification from an economic point of view and timetable. Chapter five, the last chapter from this thesis comprises information and the study based on health and safety at the work place and environmental protection. This includes most of the rules and standards regarding The Security of Vital Activity, the results of working conditions analysis such as ergonomics, but also the protection against noise, fire and electric shock.
This diploma thesis includes five chapters mentioned above which were framed in X pages. Also, this thesis includes X figures and X tables that gives to the reader an easy and organized way of perceiving the content of the paper. As a bibliography for this diploma thesis served the information submitted by teachers during class lessons, articles from scientific journals, standards, norms and public reports, but not least the websites which constituted the major part of base information.
INTRODUCERE
Sistemele Informaționale Geografice reprezintă o tehnică de lucru tot mai utilizată în lumea contemporană, atât în domeniul cercetărilor teoretice, cât și în foarte multe activități practice. SIG-ul este de fapt un sistem care are mai multe componente de tip informațional raportate la coordonate geografice. Tehnicile GIS permit combinarea de informații de diferite tipuri (cifre, imagini, hărți etc.), componente hardware și software, toate aflate sub directa coordonare și determinare a componentei umane.
Ceea ce ține de crearea unui SIG Local, acesta la rândul său reprezintă o infrastructură locală de date spațiale care cuprinde majoritatea informației de interes public prezentată într-un geoportal la care deobicei poate accede un număr nelimitat de vizualizatori.
Până la momentul de față, există doar două motive de bază care susțin utilizarea tehnicilor GIS:
Aceste tehnici permit atingerea unor obiective într-o manieră categoric mai bună (mai complexă, mai precisă etc.) decât tehnicile clasice cunoscute de până acum (hărți pe hârtie, tabele de date, jurnale etc.);
Nu există deocamdată o altă metodă practică mai avansată de atingere a obiectivelor respective.
Obiectivul fundamental al acestei teze este strict corespunzător titlului acesteia: „Crearea Sistemului Informațional Geografic pentru comuna Sărata Galbenă. Prezent și viitor.”, acest studiu se concentrează asupra realizării unui sistem informațional geografic care are menirea să integreze totalitatea datelor spațiale de pe teritoriul comunei Sărata Galbenă. Model pentru materializarea acestuia fiind crearea infrastructurii de date spațiale la nivel local, proiect care se derulează actualmente pe suprafața-pilot, satul Mitoc, raionul Orhei, sat care este parte a proiectului inițiat de Uniunea Europeană, Twinning. Satul Mitoc a fost ales drept suprafață-pilot în cadrul acestui proiect deoarece dl. Valentin Luca, specialist în reglementarea regimului funciar din cadrul primăriei, este o persoană care din propria inițiativă a studiat procesul de creare a unui GIS local. În calitate de student absolvent, am fost în acest sat unde împreună cu dl. Luca s-a inițiat colectarea de date spațiale ca mai apoi să le introducem într-un software GIS. Drept software pentru această lucrare a fost ales QGIS, software liber (gratuit) care are la baza sa o mulțime de instrumente și funcții pentru crearea unei astfel de infrastructuri de date spațiale.
Acest Sistem Informațional Geografic local tinde să fie efectuat în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE). Directiva INSPIRE a fost elaborată de către Comisia Europeană pentru a îmbundtăți coordonarea între autoritățile statelor membre la nivel comunitar, a suplini lipsa standardelor aferente datelor spațiale și pentru a depăși restricțiile politice privind geo-informațiile necesare implementirii politicilor comunitare din domeniul mediului și nu numai. Seturile de date spațiale care trebuie să fie prezentate de localitatea ce face parte din proiect trebuie să fie: servicii de utilități publice, rețele de transport, hidrografie și acoperire terestră.
Motivația alegerii acestei teme pentru teza de licență este faptul că Republica Moldova s-a angajat ca într-un timp relativ scurt să se conformeze cu standartele și normele Uniunii Europene, iar această Directivă prevede ca totalitatea localităților luate împreună să formeze o infrastructură națională bine structurată de date spațiale, tema prezentei teze fiind una fără precedent pentru Republica Moldova,
Lucrarea dată este structurată pe cinci capitole pentru a-i oferi cititorului o bună înțelegere a conținutului. Primele trei capitole din cadrul tezei sunt destinate informației și a procesului ingineresc de implemenatre a SIG-ului.
Capitolul I cuprinde informația introductivă despre amplasarea obiectului dar și datele spațiale care deja există la momentul actual. O mică referire s-a pus și pe punctele Rețelei Geodezice Naționale care servesc drept reper pentru orice lucrare topo-geodezică.
Capitolul II și III sunt capitole axate direct pe procesul ingineresc și informațional de executare a unui SIG Local. Aici se relatează în detalii toate prevederile Directivei INSPIRE, unele exemple din statele care deja s-au conformat acesteia dar și modul de lucru cu soft-ul QGIS.
Capitolul IV și V sunt capitole adiționale lucrării. Capitolul patru este destinat analizei și argumentării economice a procesului de creare a unui sistem informațional geografic local, datorită căruia se poate face o planificare minuțioasă din punct de vedere economic și al normei de timp. Capitolul cinci cuprinde informația și studiul referitor la securitatea și sănătatea în muncă dar și protecția mediului ambiant.
AMPLASAREA OBIECTULUI ȘI CONEXIUNEA ACESTUIA CU REȚEAUA GEODEZICĂ NAȚIONALĂ
1.1 Așezarea fizico-geografică a obiectului
1.1.1 Comuna Sărata-Galbenă
Sărata-Galbenă este o comună ce se situează în zona de centru a Republicii Moldova, în raionul Hîncești, coordonate 46°44′19″N 28°31′9″E la altitudinea de 86 metri deasupra nivelului mării. Aceasta se află la o distanță de 65 km de capitala Moldovei, Chișinău și la 16 km de orașul Hîncești pe traseul republican Leova-Hîncești R34 și 75 km, de o altă destinație importantă, frontiera cu România, Punctul Vamal „Leușeni”.
Figura 1.1 Amplasarea geografică a comunei Sărata-Galbenă în cadrul raionului Hîncești.
Comuna Sărata-Galbenă este formată din 5 sate, acestea fiind: Sărata-Galbenă, Valea Florii, Coroliovca și Cărpineanca. Comuna Sărata-Galbenă se învecinează: la Sud cu satul Cneazevca, la Sud-Est cu satul Caracui, la Nord cu satul Mereșeni, la Nord-Vest cu comuna Cărpineni și la Sud-Vest cu satul Orac.
Satul Sărata-Galbenă este situat între două dealuri Ciobanca și Rosculeasa. În centrul acestui sat este situat lacul care divizează localitatea în două părți: partea moldovenească și partea rusă. În comuna Sărata-Galbenă locuiește populația în număr de 4790 locuitori dintre care 2371 bărbați și 2419 femei conform datelor recensământului din anul 2006, dintre care moldoveni/români 3546 locuitori (74%) și cele șapte minorități naționale, care sunt: ucraineni 1169 locuitori (24,5%), ruși 36 (0,75), țigani 19 locuitori (0,4%), bulgari 10 (0,21%), găgăuzi 2 (0,04%), polonezi 1 locuitor (0,02%) și alte minorități în număr de 7 persoane (0,15%).
Figura 1.3 Diagrama naționalităților pentru comuna Sărata-Galbenă.
Comuna Sărata-Galbenă are o suprafață de aproximativ 99,4 kilometri pătrați, aici conform datelor din anul 2004 au fost înregistrate 1795 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,2 persoane. Principalul domeniu de activitate a populației îl constituie agricultura, astfel și terenurile cu destinație agricolă constituie 5705 ha, terenurile localităților din intravilan, 627 ha, dintre care 120 ha destinate construcțiilor, 2235 ha reprezintă terenurile silvice, 210 ha terenurile fondului apelor și 45 ha terenurile destinate industriei. [15]
1.1.2 Comuna Mitoc
Mitoc este o localitate-centru de comună ce se situează în zona de centru a Republicii Moldova, în raionul Orhei, coordonate geografice 47°23′16″N 28°47′00″E (x=250100, y=229240, TMM) la altitudinea medie de 34 metri deasupra nivelului mării. Aceasta se află la o distanță de 51,3 km de capitala Moldovei, Chișinău și la 4,6 km de orașul Orhei pe magistrala Chișinău-Bălți-Cernăuți care este și hotarul de demarcare a moșiilor orașului Orhei și a satului Mitoc.
Figura 1.4 Amplasarea geografică comunei Mitoc în cadrul raionului Orhei.
Mitoc este unicul sat din comuna cu același nume. Satul Mitoc se învecinează: la Nord cu satul Pelivan, la Est cu orașul Orhei, la Sud cu satul Lucașeuca și Seliște, la Vest cu satul Isacova și în direcția Nord-Vest cu satul Cișmea. Satul este situat în lunca rîului Răut, chiar în imediată apropiere de acesta.
În comuna Mitoc locuiește populația în număr de 2795 de oameni dintre care 48,91% bărbați și 51,09% femei conform datelor recensământului din anul 2004, dintre care moldoveni/români 2759 locuitori (98,7%), ucraineni 17 locuitori (0,61%), ruși 16 (0,57%), și 2 bulgari (0,07%), [16]
Figura 1.5 Diagrama naționalităților pentru comuna Mitoc.
Comuna Mitoc are o suprafață de aproximativ 1776 hectare, aici conform datelor statistice au fost înregistrate 801 gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,5 persoane.Principalul domeniu de activitate a populației îl constituie creșterea animalelor și agricultura, astfel terenurile cu destinație agricolă constituie 1547 ha, dintre care 1229 ha sunt terenuri arabile, 16 ha vii și 5 ha livezi.
Așezat în lunca largă din partea stângă a râului Răut, relieful este condiționat de acest factor și, deci, este neted, plan, de șes. Cotele maxime ale înălțimilor de pe moșia satului ating nivelul de pînă la 100 m, iar cele minime – până la 50 m. Solurile aluvionale cu humus bogat favorizează cultivarea legumelor și cerealelor.
Clima pe această parte de pământ este moderat-continentală cu veri lungi și călduroase și ierni scurte și moloșoage. Temperatura medie a lunii ianuarie atinge 10-15 grade Celsius sub zero iar a lunii iulie – 25-30 grade căldură. Precipitațiile medii anuale pe teritoriul satului constituie cca 500 mm. Învelișul de zăpadă de obicei este nestatornic, variind în grosime între 5 și, arareori, 80 cm. S-a constatat că cel mai adânc strat de sol înghețat ajunge pînă la 0,6 m. Viteza medie a vântului este de 2,5-45 metri pe secundă, iar direcția lui predominantă este nord-vestică.
1.2 Lucrări topo-geodezice executate în anii anteriori
1.2.1 Rețeaua geodezică de îndesire
În conformitate cu scrisoarea oficiului de implimentare a primului proiect de cadastru în Republica Moldova № 01-301 din 5 mai, anul 2002 a institultului „INGEOCAD”, în 2002 au fost efectuate lucrări de creare a rețelei geodezice de îndesire pe teritoriul satului Mitoc din comuna Mitoc, raionul Orhei.
Lucrările au fost executate în conformitate cu proiectul tehnic, în acord cu oficiul pentru implimentarea primului proiect cadastral, cu respectarea cerințelor următoarelor acte normative:
Starea rețelei geodezice naționale a Republicii Moldova, ARFCM, Chișinău, 2001.
Instrucțiunea privind crearea rețelei geodezice naționale, Agenția relații funciare și cadastru din RM, Chișinău, 2001.
Instrucțiunea temporară pentru întocmirea lucrărilor cadastrale. (Partea I: Crearea bazei geometrice a cadastrului), ARFCM, Chișinău, 2001.
Cerințe tehnico-editoriale temporare pentru elaborarea planurilor cadastrale digitale din 20.08.1999, ARFCM.
Regulile de fixare a centrelor și reperelor pe punctele rețelelor geodezică și de nivelment din 1991.
Instrucțiunea de utilizare a echipamentelor GPS, Leica AG, Heerbrug, Switzerland, 1996.
Tehnica securității în acordul efectuării lucrărilor topo-geodezice (ПТБ-90). М., Н, 1990.
Lucrările geodezice au fost efectuate în scopul asiguraării teritoriului cu punctele rețelei geodezice de îndesire, necesare pentru lucrările cadastrale, topografice și altele. Pentru crearea rețelei geodezice de îndesire s-a folosit drept bază punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 2 (RGN-2) care a fost creată în perioada anilor 1999-2001 de către institutul „INGEOCAD”, aceste puncte sunt prezentate în următorul tabel și reprezentare grafică.
Tabelul 1.1 Punctele RGN-2 pentru crearea RGÎ în satul Mitoc.
Figura 1.6 Schema de amplasare a punctelor RGN în regiunea de lucru.
În conformitate cu proiectul tehnic, pe teritoriul satului Mitoc, raionul Orhei s-a efectuat rețeaua geodezică de îndesire cu scopul de a asigura densitatea de 4 puncte la 1 km2 pentru intravilan și 2 puncte la 1 km2 pentru extravilan. Astfel pentru executarea acestor lucrări s-a folosit drept sistem de coordonate, sistemul MOLDREF 99 iar înălțimile, cele elipsoidale și cu referire la nivelul Mării Baltice.
Lucrările geodezice de teren au fost efectuate în perioada lunii mai a anului 2000 de către inginerii Dikov G. și Ravliuk I, dar și tehnicianul Stoiko M. Aceste lucrări au fost monitorizate de către Ursu V, directorul acestui proiect la care a contribuit și domnul Pontîkin E, directorul direcției tehnice din cadru „INGEOCAD”.
Una dintre cerințele tehnice pentru executarea rețelei geodezice de îndesire a fost ca punctele să fie astfel amplasate ca distanța dintre acestea să nu depășească 300 m în intravilan și 500 metri pentru puctele amplasate în extravilan, astfel între puncte trebuie să fie vizibilitate buna pentru lucrările ulterioare. Punctele au fost materializate cu centre de tipul M1. Toate punctele au fost date spre ulterioara îngrijire către organele locale de conducere. Măsurătorile pe punctele rețelei geodezice de îndesire au fost efectuate cu receptoare Leica GPS – System cu două frecvențe. Stația de referință pentru determinarea coordonatelor punctelor s-a amplasat la o distanță ce nu depășea 3 km în intravilan și 5 km în extravila, coordonatele căreia au fost determinate în cu ajutorul a trei puncte din componența RGN. Coeficientul GDOP (din eng. Geometric Dilution Of Precision) pentru executarea măsurătorilor nu trebuia să depașeasca indicele de 8. În timpul măsurătorilor GPS s-a întocmit protocolul tip unde s-a indicat: numărul punctului, înălțimea instrumentului, antena permanentă, mărimea GDOP, numărul de sateliți
conectați și starea acumulatorului. [13]
Lucrările de birou pentru prelucrarea rezultatelor măsurătorilor GPS pentru punctele RGÎ au constituit din următoarele etape:
Înscrierea informației măsurătorilor din teren pe hard disc-ul calculatorului,
Crearea proiectului de lucru,
Redactarea observațiilor de câmp,
Importarea datelor în proiect,
Determinarea liniilor de bază, coordonatelor și înalțimilor punctelor,
Compensarea rețelei,
Întocmirea catalogului de coordonate și a înălțimilor punctelor,
Crearea stratului informațional PctGeo.
Pentru crearea și compensarea rețelei geodezice s-a utilizat soft-ul SKI, versiunea 3.0.2. Așa cum s-a indicat și anterior, pentru crearea RGÎ pentru satul Mitoc, au fost folosite punctele geodezice din cadrul RGN-2, așa ca: №167 Isacova, №446 Orhei, №409 Furceni 2. Astfel, ulterior aceste puncte au fost folosite pentru determinarea coordonatelor stației de referință, poziția căreia față de punctele menționate mai sus s-a determinat cu preciziile indicate în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.2 Precizia de determinare a stației de referința față de punctele RGN-2.
Figura 1.7 Schema de determinare a poziției punctelor RGÎ, s. Mitoc.
Compensarea rețelei geodezice de îndesire pentru satul Mitoc a fost executată într-o formă strictă prin metoda celor mai mici patrate cu parametrii: Alpha – 0,1 % și 1-Beta – 80%, 5 iterații. Astfel după executarea calculelor de către soft cu ajutorul testelor W –Test și T – Test, s-a constat că eroarea maximă de determinare a poziției punctelor a fost de: 0,0036 m – X, 0,0036 m – Y și 0,0046 m – Z ceea ce demonstrează o bună precizie pentru determinarea acestor puncte. Coordonatele finale ale punctelor au fost calculate în sistemul MOLDREF 99, înălțimile în elipsoidale și Baltice, acestea fiin determinate cu ajutorul nivelmentului geometric. În urma acestor lucrări au fost prezentate punctele RGÎ pentru satul Mitoc, raionul Orhei într-un catalog tipizat. Coordonatele finale ale acestor puncte fiind prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.3 Coordonatele punctelor RGÎ pentru satul Mitoc, raionul Orhei.
1.3 Rețelele Geodezice Naționale
1.3.1 Rețeaua Geodezică Națională
Rețeaua Geodezică Națională (RGN) reprezintă totalitatea de puncte geodezice materializate în teren cu borne special amenajate care constituie baza de coordonate prin care se stabilește un sistem unic de coordonate pentru întreg teritoriul Republicii Moldova.
Aprobarea Regulamentului cu privire la crearea Rețelei Geodezice Naționale (RGN) a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern Nr. 48 din 19.01.2001 ce a fost publicat la data de 01.02.2001 în Monitorul Oficial Nr. 11-13, articolul Nr: 89. Astfel în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 244 din 31 martie 1999 “Cu privire la crearea rețelei geodezice naționale și introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a sistemului geodezic global WGS-84”, Guvernul Republicii Moldova a hotărât ca Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie (acum Agenția Relații funciare și Cadastru, pe scurt ARFC) în termen de 6 luni să elaboreze:
Regulamentul cu privire la rețeaua geodezică națională;
Instrucțiunile cu privire la trecerea la sistemele de coordonate global și de referință și proiecțiile cartografice respective;
Instrucțiunule cu privire la crearea rețelei geodezice naționale și a rețelei naționale gravimetrice;
Întocmirea și editarea cataloagelor coordonatelor punctelor rețelei geodezice naționale după finalizarea lucrărilor de teren pentru crearea rețelei de ordinul 0, 1 și 2.
Astfel în “Regulamentul cu privire la rețeaua geodezică națională„ găsim următoarele:
Rețeaua geodezică națională (RGN) constituie baza de coordonate prin care se stabilește sistemul geodezic de coordonate pe întreg teritoriul Republicii Moldova. RGN reprezintă totalitatea punctelor ei uniform amplasate pe teritoriul țării și materializate în teren cu borne, care asigură păstrarea și stabilitatea în plan orizontal și vertical pe parcursul unui timp îndelungat, iar coordonatele punctelor RGN se determină prin metode satelitare cu ajutorul sistemului global de poziționare GPS (Global Positioning System). Astfel RGN se compune din punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 0 (RGN-0), punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 1 (RGN-1), punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 2 (RGN-2).
RGN este destinată pentru soluționarea următoarelor probleme principale în interesul economiei naționale, științei și apărării țării:
stabilirea sistemului unic de coordonate pe teritoriul țării și menținerea lui la nivelul cerințelor actuale;
asigurarea geodezică a cartografierii teritoriului țării;
asigurarea geodezică a studierii surselor naturale și administrării cadastrelor de stat;
asigurarea cu date geodezice a navigației terestre și aeronavigației, monitoringului mediului înconjurător;
depistarea deformațiilor scoarței Pămîntului;
proiectarea și supravegherea construcțiilor inginerești;
asigurarea metrologică a metodelor tehnice de precizie, de poziționare și orientare.
Odată cu crearea RGN s-a hotărât și crearea rețelei naționale de nivelment și rețeaua națională gravimetrică, precum și rețelele geodezice de îndesire și rețelele geodezice speciale, RNG, rețeaua națională de nivelment și rețeaua națională Moldova. Pentru crearea și întreținerea lor la nivelul cerințelor actuale, de către autoritățile administrației publice competente se execută un complex de măsuri cu caracter științific și de producere, tehnic și financiar. [5]
1.3.2 Sisteme de referință a coordonatelor și timpului utilizate la crearea RGN
Astfel RGN stabilește sistemul de referință pe întreg teritoriul țării. Poziția punctelor RGN s-a determinat în două sisteme de coordonate – global și de referință. Între aceste două sisteme s-a stabilit o legătură univocă, care a fost determinată prin parametrii transformărilor reciproce (elementele de orientare). Ca sistem de coordonate global s-a adoptat sistemul geodezic WGS 84 (Word Geodetic System 1984) cu următorii parametri:
elipsoidul: WGS 84;
semiaxa mare a elipsoidului: a=6 378 137.0 m;
turtirea elipsoidului: f=1/298*257 223 563;
constanta gravitațională geocentrică:
GM=3 986 004*418*108m3 s-2;
coeficientul armonic zonal normalizat de gradul doi al geopotențialului:
C2.0= -0.484 166 774 985*10-3;
viteza unghiulară de rotație a Pămîntului:
w=7 292 115 * 10-11 rad s-1.
Iar ca sistem de referință s-a determinat sistemul geodezic de referință european ETRS 89 (European Terrestrial Reference System 1989) cu următorii parametri:
elipsoidul: GRS 80;
semiaxa mare a elipsoidului: a = 6 378 137.0 m;
turtirea elipsoidului: f = 1/298*257 222 101;
constanta gravitațională geocentrică: GM=3 986 005*108 m3s-2;
coeficientul armonic zonal de gradul doi al geopotențialului: J2 = 108 263*10-8;
viteza unghiulară de rotație a Pămîntului: w=7 292 115*10-11 rad s-1.
Poziția punctelor RGN în sistemele de referință s-a determinat:
prin coordonatele carteziene geocentrice X, Y, Z, cu originea în centrul elipsoidului, axa X coincide cu direcția meridianului de origine, axa Y completează sistemul în planul ecuatorului, iar direcția axei Z coincide cu axa de rotație a elipsoidului de referință;
prin coordonatele geodezice: latitudinea geodezică – B, longitudinea geodezică – L, altitudinea geodezică – H;
prin coordonate rectangulare plane x (N), y (E) și altitudinea normală h.
În scopul cartografierii la scară mică coordonatele rectangulare plane x (N), y (E) se calculează în proiecția Universală Transversală Mercator UTM (Universal Transversal Mercator) în fuse de șase grade. Meridianele axiale ale fuselor de șase grade sînt meridianele cu longitudinea 27o, 33o și coeficientul de scară k = 0,9996. Originea coordonatelor în fiecare zonă este intersecția meridianului axial cu ecuatorul; valoarea ordonatelor meridianelor axiale este egală cu 500 000 m.
În scopul executării ridicărilor topografice și cadastrale la scara 1:10 000 și mai mare, coordonatele rectangulare plane x (N), y (E) se calculează în proiecția Transversală Mercator TM (Transversal Mercator) cu următorii parametri:
longitudinea geodezică a meridianului axial: Lo = 28o24'
coeficientul de scară pe merdianul axial: ko = 0,99994;
abscisa convențională: xo = – 5 000 000 m;
ordonata convențională: yo = 200 000 m.
Altitudinile geodezice ale punctelor RGN s-a determinat nemijlocit din măsurătorile satelitare, sau s-au calculat ca suma altitudinii normale și înălțimii cvasigeoidului asupra elipsoidului de referință. Altitudinile normale ale punctelor RGN se consideră în raport cu zero fundamental Marea Baltică. Pentru determinarea înălțimilor cvasigeoidului asupra elipsoidului de referință pentru teritoriul țării s-au folosesc modelele geopotențialului cu caracter global, continental și local.
Rețelele geodezice speciale și rețelele geodezice pentru ridicări de teren pot fi create în sisteme de coordonate cu caracter local, legate cu sistemul de coordonate ETRS 89 sau WGS 84. Pentru crearea RGN s-a folosește timpul atomic internațional luînd în considerare corecțiile de trecere la sistemul de timp universal coordonat UTC (Universal Time Coordinated) și parametrii de rotație a Pămîntului, publicate de Serviciul Internațional de Rotație a Pămîntului IERS (International Earth Rotation Service). Unde măsurătorile prin sateliți s-au executat în sistemul de timp GPS și s-au adus la originea convențională a longitudinilor BIH (Bureau International de l' Heure), stabilit de IERS. Scara RGN este determinată de etalonul de lungime – metru. [5]
1.3.3 Structura rețelei geodezice naționale
Așa cum s-a menționat și anterior, RGN se compune din punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 0 (RGN-0), punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 1 (RGN-1) și punctele rețelei geodezice naționale de ordinul 2 (RGN-2).
Figura 1.7 Structura RGN.
Punctele RGN-0, amplasate la distanța de 80-150 km unul de altul pe teritoriul țării, s-au determină prin metodele geodeziei satelitare utilizînd măsurătorile GPS în stațiile permanente EUREF și punctele rețelelor geodezice naționale ale țărilor învecinate. Aceste puncte fundamentale constituie baza geodezică pentru construirea rețelei geodezice naționale și asigurarea ridicării preciziei pentru prezent și viitor în cadrul programului cu activitate
îndelungată EUREF. Sistemul de coordonate stabilit prin punctele RGN-0, legate cu punctele EUREF, coincide la un nivel de precizie adecvat cu sistemul de referință european ETRS 89, care realizează sistemul global de coordonate WGS-84 pe teritoriul Republicii Moldova. Coordonatele punctelor RGN-0 s-au determinat prin metode ale geodeziei satelitare, care asigură precizia determinărilor pozițiilor reciproce ale punctelor învecinate de 3-6 mm pentru coordonate plane și 10-20 mm pentru altitudini geodezice. Astfel în urma măsurătorilor s-a obținut:
Numărul de puncte: 5
Distanța dintre puncte: 50 – 100 km
Precizia în planul x, y: 1 – 3 mm
Pecizia pe verticală h: 2 – 4 mm
Numărul bazelor: 4
Timpul observațiilor: 5 zile
Figura 1.8 Amplasarea geografică a punctelor RGN de ordinul 0 în cadrul EUREF.
Puncte RGN-0: Nu exista pe teritoriul satului Mitoc dar cele mai apropiate sunt:
Tabelul 1.4 Amplasarea punctelor RGN-0 față de satul Mitoc.
Rețeaua Geodezică Națională de ordinul I, RGN-1 reprezintă o rețea geodezică spațială compusă din puncte geodezice uniform staționate la distanța 25-35 km unul de altul, legate cu punctele RGN-0. Coordonatele punctelor RGN-1 s-au determinat prin metode ale geodeziei satelitare, care asigură precizia determinărilor a pozițiilor reciproce ale punctelor învecinate de 10-20 mm pentru coordonate plane și 20-40 mm pentru altitudini geodezice iar altitudinile normale ale punctelor RGN-1 s-au determină prin nivelmentul geometric cu precizia nivelmentului de ordinul II sau prim metode ale geodeziei satelitare, utilizînd reperele rețelei de nivelment de ordinele I-II. Acestă RGN-1 constituie baza geodezică pentru realizarea RGN-2, rețelelor geodezice de îndesire și rețelelor geodezice pentru ridicări topografice.
Astfel pentru RGN-1, s-a obținut:
Numărul de puncte: 78
Distanța dintre puncte: 35 – 45 km
Precizia în planul x, y: <5 – 15 mm
Pecizia pe verticală h: <10 – 30 mm
Numărul bazelor: 221
Timpul observațiilor: 24 ore
Puncte RGN-1: Nu exista pe teritoriul satului Mitoc dar cele mai apropiate sunt:
Tabelul 1.5 Amplasarea punctelor RGN-1 față de satul Mitoc.
Rețeaua Geodezică Națională de ordinul II, RGN-2 reprezintă o rețea geodezică spațială compusă din puncte geodezice uniform amplasate la distanța de 10-15 km unul de altul, legate cu punctele RGN-0, RGN-1. Coordonatele punctelor RGN-2 s-au determinat prin metode ale geodeziei satelitare, care asigură precizia determinărilor pozițiilor reciproce ale punctelor învecinate de 20-30 mm pentru coordonate plane și 40-60 mm pentru altitudini geodezice iar altitudinile normale ale punctelor RGN-2 se determină prin nivelmentul geometric cu precizia nivelmentului de ordinul III sau prin metode ale geodeziei satelitare, utilizînd reperele rețelei de nivelment de ordinele I-III. Altitudinile normale ale punctelor RGN-1, RGN-2 au fost calculate ca diferențe dintre altitudinile geodezice, determinate prin metode satelitare, și înălțimile
cvasigeoidului determinate, cu ajutorul datelor gravimetrice. Astfel pentru RGN-1, s-a obținut:
Numărul de puncte: 398
Distanța dintre puncte: 10 – 15 km
Precizia în planul x, y: < 20 mm
Pecizia pe verticală h: < 40 mm
Numărul bazelor: 2179
Timpul observațiilor: 1 oră
Figura 1.8 Amplasarea geografică a punctelor RGN de ordinul 1.
Puncte RGN-2: Nu exista pe teritoriul satului Mitoc dar cele mai apropiate sunt:
Tabelul 1.6 Amplasarea punctelor RGN-2 față de satul Mitoc.
Rețelele geodezice de îndesire (RGÎ), sprijinite pe punctele RGN-1, RGN-2, au fost dezvoltate cu scopul îndesirii numărului punctelor geodezice pînă la densitatea suficientă pentru crearea bazei ridicărilor topografice și cadastrale. Punctele RGÎ au fost determinate prin metode ale geodeziei satelitare, precum și prin metode geodezice tradiționale cu precizia stabilită de actele normative în vigoare. Astfel trebuie de menționat până în prezent au fost materializate un numar de 6000 de puncte ale rețelei geodezice de îndesire. La determinarea acestor puncte au fost stabilite următoarele criterii:
Determinarea stației de referință – nu mai puțin de două puncte RGN,
Timpul observațiilor – nu mai puțin de 30 min pentru un punct,
Distața de la stația de referință – nu mai mult de 3 km,
Numărul de determinări pentru un singur punct – doua,
Precizia determinărilor – 10 mm + 1 ppm,
Densitatea punctelor – 4 puncte/km
Puncte Rețelei Geodezice de Îndesire: Exista pe teritoriul satului Mitoc, acestea sunt:
Tabelul 1.7 Amplasarea punctelor RGÎ pe teritoriul satului Mitoc.
1.3.4 Rețeaua națională de nivelment
Rețeaua națională de nivelment reprezintă totalitatea reperelor de nivelment materializate în teren cu borne care constituie baza altimetrică prin care se stabilește un sistem unic de cote pe întreg teritoriul Republicii Moldova. [5] Rețeaua națională de nivelment la fel ca și RGN este de mai multe ordine conform cerințelor tehnice care se poate vedea în următoarea ilustrație.
Figura 1.9 Schema de ierarhizare a rețelei naționale de nivelment.
Tabelul 1.8 Caracteristicile tehnice a rețelei naționale de nivelment.
Figura 1.10 Schema de amplasare a rețelei naționale de nivelment de ordinul 1 și 2.
INFRASTRUCTURA NAȚIONALĂ DE DATE SPAȚIALE
2.1 Concepția Infrastructurii Naționale de Date Spațiale în RM
Infrastructura națională de date spațiale (în continuare INDS) este un proiect ce prevede colectarea și perfecționarea datelor geospațiale pe teritoriul Republicii Moldova ce are drept scop ajustarea legislației naționale în domeniul datelor spațiale la legislația comunitară, respectiv, la Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).
Proiectul Legii cu privire la Infrastructura națională de date spațiale a fost elaborat de către Agenția Relații Funciare și Cadastru, cu suportul organizațiilor a două state membre ale Uniunii Europene, acestea fiind: Swedesurvey, Agenția pentru activități din străinătate Lantmäteriet și Administrația Geodezică de stat din Croația în cadrul proiectului Twinning, acesta fiind un proiect cu genericul: „Organizarea, eficientizarea și automatizarea proceselor de cartografiere în Republica Moldova”. Scopul primordial al Directivei INSPIRE este de a stabili și dezvolta cadrul legal ce vine să sprijine crearea Infrastructurii pentru informații spațiale europene, în scopul realizării politicilor comunitare din domeniul protecliei mediului și al politicilor sau activităților cu posibil impact asupra mediului.
Directiva INSPIRE a fost elaborată de către Comisia Europeană pentru a îmbundtăți coordonarea între autoritățile statelor membre la nivel comunitar, a suplini lipsa standardelor aferente datelor spațiale și pentru a depăși restricțiile politice privind geo-informațiile necesare implementirii politicilor comunitare din domeniul mediului și nu numai. De aceea este necesar ca toate informațiile spațiale să fie gestionate printr-un singur geo-portal la nivel comunitar, în conformitate cu prevederile Directivei INSPIRE. Infrastructura națională de date spațiale are ca obiectiv constituirea și dezvoltarea datelor spațiale printr-un geo-portal național, astfel incât autoritățile publice și publicul larg să poată beneficia de acces îmbunătățit la aceste date.
Prin implementarea Directivei INSPIRE se prevede asigurarea coordonării în mod unitar a aspectelor legate de datele spațiale aflate în posesia autorităților publice, cum ar fi: aspectele tehnice cu privire la interoperabilitate, folosirea serviciilor de rețea, principiile ce guvernează accesul la datele spațiale și costul aferent. Trebuie mențioat faptul că infrastructura INDS se bazează pe infrastructurile de date spațiale create de către fiecare autoritate publică și că toate aceste infrastructuri trebuie să fie compatibile cu cea comunitară prin aplicarea normelor europene comune. Astfel prin respectarea caracterului unitar al normelor de implementare la nivelul Comunității Europene, Republica Moldova, cu statut de țară-candidat la UE, se conformează cerințelor de punere în aplicare a prevederilor Directive INSPIRE. [8]
Proiectul Legii cu privire la INDS asigură cadrul adaptării, actualizării și îmbunătățirii preciziei spațiale a datelor existente dar totodată va pune la dispoziție o serie de informații care vor face mai ușoară căutarea datelor și evaluarea calității acestora, precum și a domeniilor potențiale de utilizare și vizualizare. Crearea acestei infrastructuri este esențială pentru facilitarea serviciilor publice și sprijinul dezvoltării sectorului economic și social. În condițiile existenței unei INDS, se prevede posibilitatea de combinare a mai multor date spațiale cu referire la calitatea mediului cu alte date geospațiale, spre exemplu date despre densitatea populației vor putea fi combinate cu cele epidemiografice și cu cele de calitate a aerului, pentru a se putea evalua impactul poluării aerului asupra sanatătii, precum și evoluția parametrilor legali de sănătate în funcție de gradul de poluare.
La rândul său INDS repiezintă o insumare de tehnologii informatice, decizii politice, standarde și resurse umane necesare promovării accesului autoritățlor publice, sectorului privat și publicului larg la datele spațiale. [7]
Drept scop principal al unei INDS, este ca datele spațiale să fie stocate, păstrate la cel mai inalt nivel, să fie asigurată compatibilitatea lor, adică datele spațiale obținute din diferite surse să fie combinate și partajate între mai mulți utilizatori, să fie disponibile în condiții care să nu împiedice, fără motiv, utilizarea lor și să permită cu ușurință căutarea datelor spațiale disponibile, evaluarea conformității lor cu un anumit scop și aflarea condiliilor de utilizare. INDS nu prevede existența unei singure și enorme baze de date, aceasta la rândul ei servește ca un intermediar care asigură conexiunea între bazele de date existente și descentralizate intr-un mod standatidzat și interoperabil, aflate în gestiunea autorităților publice. În cadrul unei INDS utilizatorul beneficiază de oportunitatea lucrului cu accesarea a mai multor baze de date și obținerea informațiilor actualizate periodic, dar nu lucrul prin utilizarea unei singure baze de date cu caracter spațial, acest fapt reprezentând principala diferență între o INDS și un sistem național de date geografice. Un mare avantaj pentru autoritățile publice este că INDS ar elimina acele dificultăți predominante în activitate sa, în ceea ce privește disponibilitatea, calitatea, accesibilitatea și partajarea datelor spațiale pentru un numar larg de politici și tematici.
Cel mai mare dezavantaj care s-a atestat până în prezent îl reprezintă lipsa standardelor și metodologiilor unice, ceea ce duce la crearea datelor spațale necalitative și nesistematizate, aică incompatibile, fapt ce nu permite utilizarea datelor in format unic. Așa dar pentru evitarea acestui dezavantaj, prezentul proiect de lege presupune anumite instrumente pentru soluționarea problemelor de tipul celor menționate mai sus. La fel, INDS presupune cooperarea și colaborarea între autoritățile publice, prin aceasta fiind redusă dublarea activității de colectare și stocare a datelor spațiale. Totodată, INDS crează condiții optime pentru cooperarea cu autoritățile publice ale altor state, în special din UE, ceea ce va avea drept rezultat un schimb transfrontalier îmbunătățit de date spațiale, cu un accent special pus pe mediul înconjurător, climă, precum și securitate, transport, turism și dezvoltare regională.
Prin realizarea și implementarea infrastructurii naționale de date spațiale se asigură publicului un număr mare de servicii gratuite, astfel se va permite utilizarea fară plată cel puțin a serviciilor de căutare și vizualizare, iar în unele condiții speciale se va permite și descăracarea anumitor seturi de date spațiale.
Pe lângă avantajele legate de această infrastructură de date spațiale se va asigura și nemijlocita implicare a cetățenilor, punând la dispoziția acestora, informații pertinente, oferindu-le astfel posibilitatea de a se informa și de a lua decizii cu privire la mediul înconjurător, de a acționa în mod corespunzător în caz de urgență, cum ar fi calamități sau chiar dezastre, precum si de influența politicilor publice.
Unele beneficii de bază în sfera utilizării datelor spațiale sunt următoarele:
Mărirea gradului de conștientizare a problemelor de mediu, acestea fiind la nivel național sau global.
Micșorarea costurilor aferente realizării datelor spațiale.
Îmbunătățirea calității informației necesară politicilor de amenajarea teritoriului și implicit a colaborării cu autoritățile locale, acestea fiind la nivel rural sau urban.
Creșterea interoperabilității în sistemul de informații, lucru important în derularea unor proiecte ale autorităților publice.
2.1.1 Elementele noi din cadrul implementării INDS
Proiectul de lege cu privire la infrstructura națională de date spațiale ține să reglementeze seturile de date, care sunt parte a INDS, modul de asigurare a accesului și partajare a seturilor de date spațiale, sericiile de rețea necesare partajării, precum și responsabilitatea autorităților publice pentru seturile și serviciile de date spațiale și interoperabilitatea lor, comform standartelor UE. Astfel în anexele proiectului de lege sunt specificate seturile de date spațiale reglementate, precum și autoritățile publice responsabile de fiecare set de date, astfel aceste date sunt prezentate în tabelul din Anexa 1. [8]
Astfel pentru a implementa cu succes a acestui proiect de Lege cu privire la INDS este necesară crearea a unui „NSDIgeoportal” care va asigura căutarea și vizualizarea seturilor de date spațiale, la fel acest geoportal va permite părților terțe publicarea propriilor metadate, de asemene se propune ca acesta să includă link-uri către diferite servicii de date spațiale, pe care le asigură autorităților publice sau părților terțe. La fel proiectul aceste legi prevede crearea unui consiliu INDScolegial, constituit din reprezentanți de nivel decizional delegați de autoritățile publice centrale, organele reprezentative ale autorităților publice locale și societatea civilă cointeresată.
2.1.2 Rentabilitatea implementării INDS
Este un lucru cert că implementarea INDS are nevoie de careva investiții economice, în special pentru crearea metadatelor, geoportalului, armonizării datelor și serviciilor de încadrare a acestor date spațiale în rețea, acestea necesitând costuri legate de echipament tehnic, programe software și personal. Evident este că pentru a avea succes, INDS are totuși nevoie de a finanța și astfel de activități, precum cele legate de dezvoltarea capacităților personale și comunicare.
La fe se presupune că INDS va avea un impact mai puțin pozitiv asupra bugetului destinat acestui proiect, pe când societatea va avea de câștigat de pe urma implementării acestuia. Se preconizează ca majoritatea cheltuielilor pe termen scurt și lung să fie suportate de către autoritățile publice, însă acestea vor beneficia de pe urma unei administrări mai eficiente care va aduce la un câștig pozitiv net. Se prevede ca agenții economici și publicul nu vor avea cheltuieli de suportat, însă vor beneficia în urma utilizării acestui “INDSgeoportal” în mai multe feluri, ceea ce va fi deasemenea un avantaj pentru societate.
O serie de studii europene arată că câștigul net al unei INDS depășește cu mult costurile, în special pentru autoritățile publice și agenții economici. La situația actuală în RM unde calitatea și coordonarea datelor spațiale lipsește și beneficiile nete ale unui sistem armonizat vor fi foarte mari. Lucrările ce țin de partajarea datelor spațială în formă electronică și menținerea INDS vor fi finanțate din bugetele autorităților publice responsabile pentru seturile de date spațiale, precum și alte surse legale, iar autoritatea coordonatoare în comun cu autoritățile publice va elabora tarifele pentru serviciile de rețea și le vor prezenta Guvernului spre aprobare. [2]
2.2 Experiența europeană în domeniul Infrastructurii de Date Spațiale
Implementarea INDS în Republica Moldova se va face ca un exemplu din țările care deja au materializat această infrastructură de date spațiale, unele dintre aceste state fiind: Croația, Suedia, Spania, Polonia, România ș.a. Astfel beneficiile implementării INDS în Suedia și Croația au fost dovedite foarte rapid, un lucru foarte bun fiind descrierea datelor prin metadate, lucru care a devenit foarte comun pentru multe domenii, așa ca: amenajarea spațiului înconjurător și a mediului. La fel de important a fost și faptul că datele spațiale în aceste state sunt stocate în cea mai potrivită instituție iar dublarea datelor, una din cele mai mari probleme evidențiate pînă în prezent în cadrul datelor spațiale acum a devenit o problemă a trecutului. Crearea serviciilor este un alt aspect favorizat de infrstructura națională a datelor spațiale. La ziua de astăzi datele spațiale sunt foarte ușor de găsit în aceste țări, indiferent de formatul acestora.
Pentru a aduce acest proiect la un rezultat cât mai calitativ este necesar de a studia o mulțime de materiale care deja există în alte țări ale lumii în general, dar și cele ale Uniunii Europene în particular, deoarece așa cum s-a menționat mai sus, Republica Moldova are drept scop reorganizarea și crearea datelor cartografice pentru includerea acestora într-o infrastructură națiională de date spațiale care corespund tuturor cerințelor proiectului INSPIRE, proiect care a fost pus în aplicare în statele membre ale UE încă după ce s-a aprobat legislația comunitară, respectiv, la Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE), astfel în luna mai 2007 s-a produs un eveniment important în Uniunea Europeană, așa dar s-a permis stabilirea unei infrastructuri de informații spațiale, necesare suportului cerut din diverse politici comunitare cu referire la protecția mediului, precum și a altor politici în variate domenii. INSPIRE are la baza sa o bogată infrastructură de date spațiale realizată și întreținută de fiecare dintre cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Directiva 2007/2/CE adresează un număr de 34 de teme de date spațiale, fiecare dintre aceste teme find definite prin componente cheie și anumite norme de aplicare, aceste teme fiind următoarele:
Adrese
Unități administrative
Parcele cadastrale
Sisteme de referință ale coordonatelor
Sisteme de caroiaj geografic
Denumiri geografice
Hidrografie
Terenuri protejate
Rețele de transport
Elevație
Geologie
Acoperire teren
Ortoimagini
Facilități acvatice și de agricultură
Managementul teritoriului
Condiții atmosferice
Regiuni bio-geografice
Construcții
Resurse energetice
Monitoringul facilităților de mediu
Habitate și biotopuri [7]
Sănătatea și securitatea oamenilor
Utilizarea teritoriului
Caracteristici meteorologice și geografice
Resurse minerale
Zone naturale de risc
Caracteristici oceanografice și geografice
Demografie și distribuția populației
Producere și caracteristici industriale
Regiuni marine
Sol
Distribuția speciilor
Unități statistice
Utilități și servicii guvernamental.
2.2.1 Infrastructura Națională de Date Spațiale în România
Un exemplu demn de urmat pentru Republica Moldova este țara vecină, România, care din punct de vedere tehnic răspunde la cerințele INSPIRE unde serviciul de căutare din cadrul “NSDIgeoportal” este în conformitate cu specificațiile INSPIRE.
Figura 2.1 INSPIRE Geoportal România.
Unele beneficii de bază în sfera utilizării datelor spațiale sunt următoarele:
Mărirea gradului de conștientizare a problemelor de mediu, acestea fiind la nivel național sau global.
Micșorarea costurilor aferente realizării datelor spațiale.
Îmbunătățirea calității informației necesară politicilor de amenajarea teritoriului și implicit a colaborării cu autoritățile locale, acestea fiind la nivel rural sau urban.
Creșterea interoperabilității în sistemul de informații, lucru important în derularea unor proiecte ale autorităților publice.
Directiva INSPIRE pentru România a fost transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea unei Infrastructuri naționale pentru informații spațiale (INIS) în România. Adițional, Ordonanța definește cadrul legal general necesar pentru realizarea INIS, coordonată de Consiliul INIS. Informații detaliate asupra stadiului de transpunere a Directivei INSPIRE în statele membre pot fi găsite pe web-site-ul EUR-Lex, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel în cadrul acestui geoportal se găsesc mai multe seturi de date spațiale pe care le putem găsi în anexele la Ordonanțe ale Guvernului României publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 66/29.I.2010, aceste seturi de date fiind următoarele:
Seturi de date spațiale de ordinul I
Sisteme de coordonate de referință:
Sisteme de referință unică în spațiu a informațiilor spațiale, alcătuite dintr-un set de coordonate rectangulare (z, y, z) și/sau coordonatele geografice, așa ca latitudine, longitudine și altitudine, bazate pe un datum geodezic orizontal și un datum geodezic vertical.
Sisteme de caroiaj geografic:
Caroiaj multirezoluțional armonizat, având punct de origine comun, cu localizarea și mărimea standard a celulelor.
Denumiri geografice:
Nume de zone, regiuni, localități, orașe mari, orașe mici, suburbii ori așezări sau orice alt element geografic ori topografic de interes public sau istoric.
Figura 2.2 Denumiri geografice din cadrul INIS Viewer
Unități administrativ teritoriale:
Unitâți administrative delimitând zonele în care România deține și/sau își exercită competența, la nivel local, regional și național, separate prin limite administrative.
Figura 2.3 Reprezentarea limitelor administrative din cadrul INIS Viewer
Adrese:
Localizarea proprietăților, bazată pe identificarea de adresă, de obicei denumirea străzii, numărul imobilului și codul poștal.
Parcele cadastrale:
Suprafețele stabilite în registrele cadastrale
Rețele de transport:
Rețele de transport rutier, feroviar, aerian și pe apă, la fel și structura asociată. Cuprinde de asemenea, legături între diverse rețele. Mai cuprinde și rețeaua transeuropeană de transport, astfel cum este definită în Decizia nr. 1,692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și modificările ulterioare.
Figura 2.4 Reprezentarea rețelelor de transport din cadrul INIS Viewer
Hidrografie:
Elemente hidrografice, inclusiv zonele marine, preum și toate celelalte corpuri de apă și elementele legate de acestea, inclusiv bazinele și sub-bazinele hidrografice.
Arii protejate:
Zone desemnate sau administrate în cadrul legislativ interanțional, comunitar sau intern, în vederea îndeplinirii unor obiectivespecifice de conservare.
Seturi de date spațiale de ordinul II
Altitudine:
Modele digitale altimetrice ale suprafețelor: terestre, de gheață sau oceanice. Include altimetria terestră, batimetria și linia de coastă.
Acoperirea terenurilor:
Acoperirea fizică și biologică a suprafeței terestre, inclusiv suprafețele artificiale, zone agricole, pădurile, zonele (semi) naturale, corpurile de apă și zonele umede.
Imagini ortorectificate:
Imagini ortorectificate și georeferențiate ale suprafeței terestre, obținute cu ajutorul senzorilor plasați pe sateliți sau aeropurtați.
Gelogie:
Caracterizarea geologică în funcție de structură și compoziție. Include roca de bază, geomorfologia și straturile acvifere.
Seturi de date spațiale de ordinul III
Unități statistice:
Unități de desiminare sau de utilizare a informațiilor statistice
Clădiri:
Localizarea geografică a clădirilor
Soluri:
Soluri și subsoluri, caracterizate în funcție de adîncime, textură, structură și conținut al particulelor și materialului organic, aspect pietros, eroziune, înclinație medie și capacitate anticipată de stocare a apei.
Utilizarea terenului:
Teritoriul caracterizat de funcționalitatea actuală sau viitoare, planificată sau în scop de socioeconomic (de exemplu, rezidențial, industrial, comercial, de recreație, forestier sau agricol).
Sănătate și siguranță umană:
Distribuția geografică a predominanței patologiilor, precum și informații care indică efectul de sau asupra bunăstării oamenilor (oboseală, stres) legate direct sau indirect de calitatea mediului.
Servicii de utilități publice și alte servicii publice:
Aici se includ servicii de utilitate publică, precum sisteme de canalizare, de gestionare a deșeurilor, de aprovizionare cu energie electrică și apă, precum și servicii administrative și sociale publice, cum ar fi: adăposturi de protecție civilă, școlile și spitatele.
Instalații de monitorizare a mediului:
Amplasarea și exploatarea instalațiilor de monitorizare a mediului, inclusiv observarea și măsurarea emisiilor, a stării mediului înconjurător și a altor parametri ai ecosistemului de către sau în numele autorităților publice.
Instalații de producție și industriale:
Parcuri de producție industrială, inclusiv instalațiile reglementate de Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării și instalațiile de captarea a apei, extracție minieră și locurile de depozitare.
Instalații agricole și pentru acvacultură:
Echipament și instalații de producție agricolă (inclusiv sisteme de irigații, grajduri și sere).
Repartizarea populației – demografie:
Repartizarea geografică a populației, inclusiv caracteristicile populației și nivelurile de activitate, cumulate pe unități de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică.
Zone de administrare/ restricție/ reglementare și unități de raportare:
Reprezintă zonele administrate, reglementate sau folosite pentru raportarea la nivel internțional, european, nașional, regional, și local. Acestea includ gropile de gunoi, zonele de protecție a surselor de apă potabilă, zonele vulnerabile la nitrați, șenalele navigabile reglamentate de pe mare sau din apele interne importante, zonele destinate descărcărilor deșeurilor, zonele în care există limitări cu privire la nivelurile de zgomot, zonele aprobate pentru prospectare și exploatare minieră, districtele bazinelor hidrografice, unitățile relevante de raportare și zonele de administrare a litoralului.
Zonele de risc natural:
Zone vulnerabile caracterizate în funcție de riscurilenaturale, de exemplu inundațiile, alunecările și surpările de teren, avalanșele, incendiile forestiere, cutremurile de pământ, erupțiile vulcanice.
Condiții atmosferice:
Parametrii fizici din atmosferă. Includ datele spațiale bazate pe măsurători, pe modele sau o combinație între acestea, precu și locațiile de măsurare.
Resurse minerale:
Resurse minerale, incluzând minereurile metalifere și mineralele industriale, însoțite de informații relevante privind extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea sau înălțimea la care se află acestea.
Resurse energetice:
Resurse energetice, incluzând hidrocarburi, energia hidro, bioenergia, energia solară, energi eoliană ș.a., însoțite de informații relevante privind extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea sau înălțimea la care se află.
Caracteristici geografice meteorologice:
Condițiile meteorologice și măsurătorile acestora, așa ca: precipitații, temperatură, viteza și direcția vântului, evapotranspirație.
Caracteristici geografice oceanografice:
Parametrii fizici ai oceanelor (curenți, înălțimea valurilor, salinitate etc.).
Habitate și biotopuri:
Zone geografice caracterizate prin condiții ecologice specifice, structură, procese și fucții (de menținere a vieții) care sprijină fizic organismele care trăiesc acolo. Includ zonele terestre și acvatice care se disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice și biotice, indiferent că acestea sunt naturale sau seminaturale.
Repartizarea speciilor:
Distribuția geografică a speciilor de animale și plante, cumulate pe unități de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativă sau altă unitate administrativă. [11]
2.2.2 Infrastructura Națională de Date Spațiale în Spania
La fel ca și restul țărilor europene și a celor care se află în curs de aderare, Spania trebuie să se conforme la Directiva 2007/2/CE aprobată de Parlamentul European care are drept scop crearea informației geografice relevante și de calitate de o formă ce permite formularea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de impact sau de nivel teritorial în cadrul Uniunii Europene. Transpunerea prezentei Directive în cadrul legal spaniol se dezvoltă prin Legea 14/2010, din 5 iulie, cu referire la infrastructură și servicii de informare geografică din Spania (Ley 14/2010, de 5 de julio, sobre las infraestructuras y los servicios de información geográfica en España LISIGE).
Figura 2.5 Cronograma de documente pentru implementarea directivei Inspire în Spania.
Consiliul Superior Geografic reprezintă un punct de contact cu Comisia Europeană pentru dezvoltarea și implementarea Directivei Inspire în Spania. Pentru a fi asigurat faptul că infrastructura de date spațiale din cadrul statelor membre sunt compatibile și interoperabile într-un context comunitar și transfrontalier, Directiva necesită adoptarea unor Norme de Execuție comune (Implementing Rules) specifice pentru următoarele domenii: metadate, seturi de date, servicii de rețea, servicii de date spațiale, date și servicii pentru utilizare partajată, monitorizare și raportare. Aceste norme sunt considerate drept Deizii sau Regulamente impuse de Comisia Europeană și de aceea au un caracter de executare obligatoriu pentru fiecare țară membră a Uniunii Europene, așa cum este și Spania. Implimentarea tehnică de toate aceste norme se
realizează prin Ghiduri Tehnice sau Directive (Technical Guidelines), documente tehnice bazate pe standarde și norme internaționale. Astfel în strînsă legătură cu datele din Directiva INSPIRE se stabilește ca să se aplice asupra seturilor de date spațiale care întrunesc următoarele condiții:
Se referă la o zonă asupra căreia Statul membru deține și/sau exercită jurisdicția,
Sunt în format electronic,
Tratează una sau mai multe teme impuse în anexele I, II sau III din directiva 2007/2/CE (Anexa 1).
Pentru implementarea acestei Diretive în Spania, pentru fiecare din cele 34 de teme (Anexa 1) s-a creat un Grup Tehnic de Lucru specific a cărui misiune este executarea fiecărei teme în conformitate cu Regulamentul (UE) Nº 1089/2010 de interoperabilitate pentru ansamblul de servicii de date executate de către administrațiile publice din Spania. Astfel, odată cu stabilirea tuturor regulamentelor și instrucțiunilor de formare a acestui proiect s-au creat următoarele portaluri web, unde fiecare doritor poate accesa datele tematice propuse de Directiva INSPIRE, acestea fiind următoarele:
Denumiri geografice
Unități administrative
Parcele cadastrale
Adrese
Acoperirea teritoriului
Elevații
Geologia
Hidrografia
Transport
Arii protejate
Registrul INSPIRE: acesta oferă un punct de acces central la un număr concret de registre INSPIRE gestionate de o manieră centralizată. Infrastructura INSPIRE implică o serie de elemente, care necesită descrieri clare și posibilitatea de a fi referite prin identificatori unici. Exemple de astfel de elemente sunt incluse în categoriile tematice INSPIRE, listele de coduri, schemele de aplicație sau serviciile de căutare. Registrele oferă un mijloc de a atribui identificatori elementelor și etichetele lor, definiții și descrieri (în diferite limbi). Arhiva INSPIRE oferă un punct central de acces la un număr de registre INSPIRE gestionate la nivel central. Conținutul acestor registre este bazat în directiva INSPIRE, Normele de Execuție și Instrucțiunile Tehnice.
Forumul INSPIRE: locul unde se găsesc și se face interschimb de informații pentru ca profesioniștii din diverse țări și arii tematice să poată împărți cunoștințe și opinii cu privire la inițiativa INSPIRE și punerea acesteia în practică.
Platforma INSPIRE Thematic Clusters: este vorba de o evoluție a forumului INSPIRE și servește drept punct de intrare pentru ca fiecare tip de actori relaționați cu implementarea Directivei să poată împărți experiența sa în fiecare domeniu tematic, practici reușite, înainta întrebări și rezolva probleme.
Ceea ce se referă la Geoportalul INSPIRE creat în Spania, acesta reflectă toate normele necesare pentru crearea unei baze de date cu conținut spațial care ulterior poate fi partajat spre vizualizare și/sau descărcare direct de pe pagina web http://idee.es/, aceasta fiind o pagină pe înțelesul fiecăruia, având o structură foarte simplă și intuitivă. În Spania, la fel ca și în multe state ale UE, infrastructura de date spațiale (IDE: Infraestructura de Datos Espaciales) este un sistem informațional compus de un complex de resurse (cataloage, servere, soft-uri, aplicații, pagine web, etc.) care permite accesul și gestiunea datelor și serviciilor geografice (descrise de metadate), disponibile prin intermediul Internetului, aceste respectând o serie de norme, standarde și specificațiuni care garantează interoperabilitatea informației geografice.
Punerea în practică a unui astfel de proiect IDE s-a făcut posibilă prin intermediul unui Geoportal care oferă ca un minim, următoarele trei servicii: vizulaizare (permite vizualizarea datelor spațiale prin intermediul serviciilor web și obțional consultarea acestora), localizare (acest serviciu face posibilă căutarea unui număr complex de date prin accesarea conținutului metadatelor acestora) și nomenclator (permite localizarea rapidă pe o hartă prin intermediul unei denumiri geografice).
Atât în Europa cât și în Spania, standardizarea informațiilor geografice digitale ale IDE-ului se realizează de către organismele internaționale ISO (Organizația Internațională de Standardizare) și cele europene CEN (Comitetul European pentru Standardizare). Astfel există și comitetele tehnice ale acestora care sunt responsabile de generarea familiilor de norme, comitetul internațional ISO / TC211 – Geographic Information, al cărui rezultat de standardizare este familia standardelor ISO 19100 și Comitetul European de Standardizare CEN / TC 287, care adoptă seria ISO 19100 ca standarde europene și dezvoltă noi standarde și profiluri, în cooperare cu ISO / TC211. În context spaniol, colaborarea cu organismele de standardizare europene și internaționale se realizează prin intermediul comitetului tehnic AEN/CTN 148 realizat de AENOR (Asociația Spaniolă de Standartizare și Certificare). La același nivel ca și în toată Europa, în Spania, pentru facilitarea accesului, manipularea și schimbul de informații geografice prin intermediul Internetului, se urmăresc specificațiile de interoperabilitate de Consorcio Abierto Geoespacial (Open Geospatial Consortium, Inc), cunoscut ca OGC. [12]
Figura 2.6 Geopertalul IDEE (Infrastructura de Date Spațiale din Spania).
În scopul de a efectua o structurare mai eficientă, pagina oficială web a Infrastructurii de Date Spațiale din Spania este sistematizată în trei nivele ierarhice la nivel de arie de acoperire. Astfel pot fi accesate date spațiale la nivel statal, la nivel de autonomie (regional) și local.
Accesarea datelor geografice la nivel statal presupune totalitatea seturilor de date spațiale, acestea acoperind majoritatea informațiilor cartografice care pot fi oferite de către guvernul spaniol, aceste date fiind publicate de catre următoarele ministere și societăți:
Ministerul Agriculturii, Alimentației și Mediului Înconjurător,
Ministerul Economiei și Competitivității,
Ministerul Dezvoltării,
Ministerul Industriei, Energiei și Turismului,
Societatea poștală de stat,
Ministerul Justiției,
Ministerul Finanțelor și Administrației Publice. [18]
La nivel de autonomie Infrastructura de Date Spațiale din Spania conține toate autonomiile acestui stat, la acest nivel se poate de accesat informații mult mai detaliate și la o scara mai mare acestea fiind executate și înregistrate de către un număr mare de instituții (universități, colegii, consilii, agenții, etc.).
Figura 2.7 Geopertalul structurat IDEE, Autonomiile din Spania.
Astfel datele spațiale sunt prezentate pentru fiecare autonomie într-un geoportal aparte, așa ca pentru autonomiile: Andaluzia, Aragon, Asturia, Cantabria, Castilia-La Mancha, Castilia-León, Catalonia, Comunitatea Madrilenă, Extremadura, Galicia, Insulele Baleare, Insulele Canare, Regiunea Murcia, Navarra, La Rioja, Țara Bascilor. Unul dintre aceste geoportale ale Infrastructurii de Date Spațiale la nivel de autonomie este http://terrasit.gva.es/, acesta este un geoportal de date spațiale pentru Comununitatea Valenciană, aceasta la rândul său fiind compusă din 3 provincii: Castellon, Valencia și Alicante.
Proiectul terr@sit a fost promovat de Generalitatea Valenciană și coordonat de Institutul Cartografic din Valencia. Acesta din urmă a fost creat conform legii 9/1997, din 9 decembrie, de la Generalitatea Valenciană, întruchipând funcții, organe de conducere și resurse economice pentru funcționare. Institutul Cartografic din Valencia a fost creat ca un organism autonom care actualmente face parte din Consiliul pentru Mediul Înconjurător, Ape, Urbanism și Habitat. Terr@sit este un geoportal inițiat pentru a oferi toată informația grafică de la Generalitatea Valenciană, acesta este un instrument adaptat pentru vizualizarea și descărcarea datelor cu caracter spațial pentru necesitățile cetățenilor, incluzând vizualizări 2D, 3D, geoPDF-uri și multe altele. Acest portal are drept misiune facilitarea utilizării unui complex de distincte informații geografice disponibile în serviciile Web OGS (Open Geospatial Service). Acest sistem se bazează pe modelul de căutare de tipul celor oferite de tehnologiile de căutare Google, astfel simplificând procesul de cunoaștere a originii datelor și prezintă o vizualizare globală pentru fiecare tematică relaționată cu funcțiile serviciilor care fac parte din cadrul Generalității Valenciene. La rândul său geoportalul terr@sit este interesat de fiecare parte producătoare de informații spațiale, pe care le controlează dupa diferite niveluri prevăzute de normele de implementarea a acestui proiect ca ulterior sa publice aceste date prin intermediul geoportalului.
Interfața acestui portal web este una foarte simplă, ceea ce îl face util pentru fiecare cetățean. Fiecare dintre straturile încărcate pe această pagină web are în mod implicit o sacra maximă și minimă de vizualizare în funcție de scara sa de producere. Această restricție de scară depinde de producătorul acestor date. Atunci când un anumit strat nu este în acord cu scara activă de reprezentare, aceta nu este afișat pe ecran, acesta fiind un lucru foarte util pentru a nu încărca imaginea cu informație necorespunzătoare și ineficientă. Un lucru foarte util în cadrul acestui geoportal este posibilitatea utilizatorului de a-si introduce propriul său document în format de tip .shp (shape) pentru a efectua careva investigații și cercetări. La fel un lucru util în cadrul acestei pagini Web este și vizualizare amănunțită a datelor la o sacară mai mare pentru o anumită localitate sau porțiune de teritoriu.
Figura 2.8 Geopertalul terr@sit de la Comunitatea Valenciană.
Astfel, accesând pagina Web http://terrasit.gva.es/, putem vizualiza un număr imens de date spațiale, acestea, așa cum s-a menționat anterior provin din mai multe surse care își asumă întreaga răspundere de corectitudinea amplasării și veridicitatea informațiilor plasate. [19] La prima vedere acest portal geografic pare a fi unul foarte simplu și ușor de utilizat. Un lucru foarte impresionant fiind scara hărții digitale, aceasta avînd o descriere ușor de înțeles, fiind una numerică dar în același timp și grafică, divizată pe niveluri (Comunitate 1/ 2 000 000, Provincie 1/ 300 000, Comună 1/ 70 000, Localitate 1/ 10 000, Casa 1/ 1 000).
La straturile principale care sunt Harta topografică și Ortofoto 2012 se pot adăuga un număr imens de alte straturi pentru a fi vizualizate, acestea fiind propuse du următoarele instituții:
Institutul Cartografic din Valencia:
Harata de umbre
SIOSE 2011 (Sistema Informatic de Ocupare a Terenului).
SIOSE 2009
SIOSE 2005
Nomenclator toponimic Valencia
Hartă oraș
Rețeaua stațiilor permanente GNSS
Rețeaua geodezică de ordinul IV
Caroiaj geografic
Unități administrative
Lidar pentru Comunitatea Valenciană
Ortofoto – Institutul Cartografic din Valencia:
Ortofoto 1996 – 2012 cu imagini RGB și RGBI
Consiliul de Habitat, Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului.
Plaje
Planificare Urbanistică
Plan de Acțiune Teritorial Forestal de la Comunitatea de Valencia (PATFOR)
Fondul Forestier
Spații Naturale Protejate
Biodiversitate
Ordenanță Teritorială
Calitate Ambientală
CITMA: Cartografia tematică pentru teritoriul de la Comunitatea Valenciană
Gunoiști
WMS din cadrul Institutului Valencian de Construcții
Atlas climatic
Direcția Generala de Cadastru
Consiliul de Educație, Investigații, Cultură și Sport
Centre educaționale
Centre FP duble
Consiliul de sănătate publică
Registrul de centre sanitare
CEGESEV Rețele de comunicație din Comunitatea Valenciană
Consiliul de Infrastructură, Teritoriu și Mediu Ambiental
Rețeaua veche de drumuri din Comunitatea Valenciană
Confederația Hidrografică de Jugar (Serviciu WMS)
Ministerul de Agricultură, Alimentație și Mediu Ambiental.
Fauna și Flora
Inventarierea națională de Spații Naturale protejate
Umiditate
Eroziune eoliană
Eroziune potențială
Harta forestieră pentru Spania
Rezerve de la biosferă
Arii importante pentru păsari
Inventariere națională de peisaj
Frecvența incendiilor forestale
Resurse genetice
Căi agricole
Căi forestiere
Convenții internaționale
Fondul spaniol pentru garanția agrară
SIGPAC. Sistema de Informație Geografică pentru Parcelele Agricole
Institutul Geologic și minier din Spania
Harta Geologică din Comunitatea Valenciană la scara 1: 400 000
Harta Geologică din Alicante la scara 1: 200 000
Harta Permiabilităților pentru Spania la scara 1: 200 000
Harta Hidrologică
Harta Maselor de Apă
Cartografie Marină. Institutul Franklin. Universitatea Alcala de Henares.
La fel ca și multe alte geoportaluri din întreaga lume, terr@sit oferă tuturor utilizatorilor serviciul WMS (Web Map Service), acesta la rândul său produce hărți de date spațiale georeferențiate de o formă dinamică. Astfel cu serviciul WMS, clientul nu poate obține datele originale, în schimb acesta obține un fișier ce conține o imagine digitală care permite o reprezentare dinamică a datelor spațiale, această reprezentare se mai numește hartă de
vizualizare. De obicei, hărțile produse de serviciul WMS sunt generate în format de imagine așa ca: PNG, GIF sau JPEG, care ulterior pot fi accesate cu ușurință într-un SIG (Sistem Informațional Gegrafic).[7] Așa dar, conform scării ierarhice, cel mai inferior nivel al Infrastructurii de Date Spațiale din Spania (IDEE) este un Sistem Informațional Geografic Local, astfel din cadrul paginii web http://idee.es/ se poate accesa acest nivel. Se poate observa ca doar unele localități din Spania au create Sisteme Informaționale Geografice la nivel local. Din cadrul Comunității Valenciene, până în prezent au fost dezvoltate doar două astfel de infrastructuri de date spațiale la nivel local, acestea fiind SIGUA – Sistem Informațional Geografic de la Universitatea din Alicante și SIG Betera – Sistem Informațional Geografic deținut de autoritățile publice locale din comuna Betera. Acesta din urmă fiind unul mai bine dezvoltat și mai apropiat de tema acestei teze de licență. [21]
Sistem Informațional Geografic Betera, Spania.
Betera este un municipiu ce face parte din Comunitatea Valenciană (Spania) și aparține provinciei cu același nume (Valencia). Municipiul este situat la 15 km spre Vest față de orașul Valencia și la 23 km de Marea Mediterană. Altitudinea medie a acestei localități fiind de 156 m deasupra nivelului mării în punctul cel mai înalt. Coordonatele geografice a acestei localități fiind: LAT 39°35′32″N și LONG 0°27′45″W având o suprafață de 75,70 km2. [20] Așa cum am menționat anterior, municipiul Betera este unicul municipiu din cadrul Comunității Valenciene care deține un Sistem Informațional Geografic local, acest sistem informațional se deosebește de unul regional sau statal prin faptul că aici datele spațiale sunt reprezentate la o scară digitală mai mare, adică datele sunt mai multe și sunt de o precizie mai mare.
Figura 2.9 Pagina oficială SIG Betera (Spania).
Municipiul Betera deține acest Sistem Informațional Geografic din luna august, 2012. În acest timp scurt infrastructura locală de date spațiale s-a dovedit a fi una foarte eficientă și de un mare folos, atât pentru autoritățile publice cât și pentru localnicii acestui municipiu. SIG Betera a fost creat la solicitarea departamentului de urbanism din Betera cu ajutorul inginerului geodez, Antonio Garcia Benlloch, acesta fiind creat din resurse proprii și are drept scop compilarea, analiza, mentenanța și aducerea la cunoștință a localnicilor, întreprinderilor și administrațiilor publice cu tot tipul de informații municipale.
Principala ideie a acestui proiect este obținerea de interoperabilitate între administrațiile publice, cetățeni, întreprinderi și departamente ale primăriei care sunt amplasate în diverse edificii și în unități mobile.
Astfel, informația se centralizează pe un server central în care se stochează toate tipurile de date, imagini ortofoto aeriene, baze de date, inventarieri de date, cartografia actuală și anterioară, cartografia municipală ce conține infrastructura și dotațiile publice, mobilier urban, bunuri de interes cultural și multe alte date care pot fi consultate accesând geoportalul web: http://sig.betera.es/. Acest Sistem Informațional Geografic se bazează în utilizarea unui software gratuit, așa ca programul gvSIG (Sistem Informațional Geografic de la Comunitatea Valenciană), dezvoltat de Consiliul de Infrastructuri și Transport din Comunitatea Valenciană. [19]
Accesând această pagină web putem folosi datele spațiale în diferite moduri, unul din cele mai frecvente fiind vizualizarea acestora într-un mod foarte simplu și intuitiv. În cadrul acestui vizualizator sunt propuse publicului câteva straturi care pot fi accesate într-un mod individual sau în corelație cu alte date spațiale, aceste straturi fiind:
Centre educaționale
Rețea de transporturi
Regiuni municipale (sectoare)
Descărcări
Exploatații apicole (stupi)
Cadastrul istoric
Imagini ortofoto istorice
Gunoiști
Terenuri forestiere
Urbanism
Testare
Figura 2.9 Vizualizator SIG Betera (Spania).
La fel, din cadrul acestei pagini web se pot accesa următoarea listă de servicii OGS (Open Geospatial Council): WMS (Web Map Service), WFS (Web Feature Service), WCS (Web Coverage Service) care sunt de o mare importanță atunci când utilizatorul are nevoie de a vizualiza și totodată efectua anumite investigații cu ajutorul datelor spațiale personale și cele partajate de acest geoportal.
Pentru unii utilizatori care s-au înregistrat pe acest site web este permisă chiar și descărcarea datelor spațiale în propriul calculator, aceste straturi adesea în format original vector pot fi introduse într-un oarecare software folosit de către utilizator pentru a efectua anumite lucrări de o manieră mult mai rapidă și precisă, astfel eliminânduse diverși factori care ar putea duce la incorectitudinea rezultatelor dorite.
3. CREAREA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL GEOGRAFIC LOCAL. PREZENT ȘI VIITOR.
3.1 Sistemul Informațional Geografic Local
SIG este acronimul în limba română provenit de la Geographic Information System (Sistem Informațional Geografic). Acesta a fost creat drept un sistem special, utilizat în mare măsură pentru a stoca, crea, a analiza și prelucra informațiile care au o anumită distribuție spațială, și anume printr-un proces complet computerizat. Această tehnologie poate fi utilizată în diferite dominii, spre exemplu: studiul de impact asupra mediului, cartografie, planificarea infrastructurii transporturilor, modelarea dezasrelor naturala și altele.
Din punct de vedere al tehnologiilor informaționale, un SIG este specific prin modul său de organizare a informației gestionate deoarece în cadrul acestuia există două tipuri de informație: prima fiind cea grafică, ceea ce face acest sistem unul special, aceasta la rândul său indică repartiția datelor în spațiu și a doilea tip de informație o reprezintă bazele de date necesare pentru a stoca un număr imens de atribte care sunt asociate datelor spațiale (exemplu: râul are drept atribute: lățime, lungine, calitatea apei, viteza de curgere, direcția de curgere, etc.).
Informația grafică din cadrul unui SIG, fiind acesta de nivel spațial, mondial, regional sau local este de două tipuri: vectorială sau raster. Cea din urmă, informația raster întruchipează în sine o modalitate de reprezentare a imaginilor în aplicații software sub forma de matrici de pixeli de diferte formate și rezoluții pe când informația de tip vector este o metodă de reprezentare a informației cu ajutorul unor primitive geometrice, acestea fiind puncte, linii și poligoane, caracterizate de ecuații matematice. Sistemele Informatice Geografice, datorită informațiilor geografice asociate, beneficiază de toate oportunitățile pe care le oferă sistemele moderne de baze de date și în plus pot oferi analize într-un mod simplificat orientate pe anumite zone geografice. [22]
Figura 3.1 Informație vectorială dintr-un sistem SIG.
Ceea ce este specific unui SIG (Sistem Informațional Geografic) este asocierea unui sistem de coordonate geografic matricii de pixeli (pentru imagini spațiale raster) sau vectorilor și acest procedeu se numește georeferențiere. Astfel unui obiect (fie acesta reprezentat printr-un vector sau printr-o imagine) îi este asociată o poziție unică în Sistemul Informatic, această poziție fiind corespunătoare poziției geografice din lumea reală.
Un exemplu comun de Sistem Informațional Geografic îl reprezintă Sistemele de Navigație, acestea fiind în formă de hartă rutieră în formă vectorială, georeferențiată astfel încât Sistemul de Poziționare Globală (GPS – Global positioning System) să poată indica exact poziția exactă a vaselor maritime, avioanelor, automobilelor, etc. Planificarea rutei fiind de fapt o hartă cu un conținut tematic obținută în urma unei interogări spațiale care presupune identificarea distanței cele mai scurte între două puncte din spațiu, această interogare fiind combinată cu interogarea bazei de date (atributelor) asociate drumurilor din hartă astfel încât să fie respectate o serie de condiți (limitări de viteză, sensuri de circulație, gabarit, semnale rutiere, interdicții, etc.). Datorită impactului pozitiv, sistemele software SIG s-au dezvoltat până în prezent la un nive foarte înalt. Actualmente, pe piață există un număr foarte mare de produsem atît ale dezvoltatorilor consacrați (ESRI, Autodesk, Mapinfo, Intergraph, etc.) dar și de tip Open Source (Grass GIS, gvSIG, OpenJump, Quantum GIS, ș.a.).
În jurul lumii, autoritățile locale utilizează pe larg Sistemele Informaționale Geografice pentru a îmbunătăți procesul de luare a anumitor decizii, livrarea serviciilor și angajarea cetățenilor în diferite proiecte de dezvoltare locală și regională. Din momentul în care multe autorități publice au apelat la Sistemele Informaționale Geografice, echipament modern performant s-a observat un mare pas în organizarea prosperă și de durată a unui șir de localități din diferite colțuri ale planetei noastre. Astfel multe operațiuni decurg mult mai repede și calitativ, iar cetățenii trăiesc tot mai multe experiențe pozitive.
Un SIG (Sistem Informațional Geografic) Local sau cu i se mai spune Local GIS este un Sistem Informațional destinat autorităților publice locale și este un instrument bazat pe un SIG care oferă funcționalități necesare pentru facilitarea gestiunii informației spațiale în cadrul entităților locale prin intermediul procedurii de georeferențiere. Aceasta este posibil grație automatizării proceselor implicate în gestiunea Administrațiilor Publice Locale (în continuare: APL) pentru care utilizarea cartografiei din regiune este o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare a diferitor sarcini ce țin de administrare, așa ca: planificare urbanistică, cadastru, gestiune de licențe, concesiuni și autorizații, activităși contaminante, patrimoniu, mentenanță și monitorizare a infrastructurii, licențe de lucrări în construcții, ghid local și rețele de transport.
Un astfel de tip de Local SIG are drept obiectiv implementarea Sistemului Informațional Teritorial (SIT) pentru administrația publică, astfel permițând accesul la date spațiale ațât pentru autorități cât și pentru localnici, întreprinderi și alte sectoare care au tangențe cu localitatea în care se introduce un astfel de Sistem Informațional Geografic, acesta fiind bazat pe soluții de software OpenSource (software dezvoltat de către o comunitate, de către o companie sau de către o persoană și oferit spre folosire sub o licență liberă, care garantează accesul tuturor utilizatorilor la codul-sursă), iar funcționaliățile de bază a unui astfel de Local SIG sunt:
Facilitarea gestiunii municipale, astfel favorizând accesul către informație de o manieră rapidă și efectivă și la un preț redus, în așa mod eficicientizând distribuția serviciilor locale.
Oferă o platformă de lucru idealizată care permite actualizarea informației și gestionarea acesteia de către APL. La rândul său această informație poate fi produsă și de alte autorități la cerere.
Permite georeferențierea unor tipuri de informații care până în prezent au putut fi doar pe anumite suporturi fizice (hărți, machete, schițe).
Un Local SIG combină tehnologia Sistemelor Informaționale Geografice (SIG) cu serverele Web (WebServive), lucru foarte important pentru partajarea datelor spațiale cu toți utilizatorii acestora, aceasta efectuînduse prin intermediul internetului într-un timp foarte scurt și la costuri minime.
Modulele de bază care compun un SIG Local:
Editor de cartografie
Administrator de cartografie
Servere de hărți și date spațiale
Extensii pentru aplicațiile comerciale
Unelte de administrare
Servicii prestate către cetățeni.
Ghid urban (rețele de transport)
Consultarea licențelor
Module speciale de gestiune locală:
Informație de bază de referință
Cadastru
Planificare urbanistică
Patrimoniu
Infrastructură
Concesiuni și autorizații
Rețele Edilitare
Rețele de transport
Hidrografie
Activități contaminante, ș.a.
3.2 Programul TWINING pentru dezvoltarea Infrastructurii Locale de Date Spațiale
Localitatea care a fost aleasă pentru această teză de licență a fost comuna Sărata Galbenă care va urma a fi efectuată după un alt model, Sistemul Informațional Geografic pentru satul Mitoc, raionul Orhei, această localitate va servi drept exemplu pentru ulteriorul SIG Local Sărata Galbenă deoarece aici s-a pus un accent mai mare pentru crearea unui astfel de sistem cu ajutorul suportului Uniunii Europene și anume a priectului Twinning.
Programul Uniunii Europene de Twining reprezintând în sine un instrument de cooperare administrativă, menită să sprijine țările candidate și pe cele din vecinătate a UE. Astfel, acest program își propune să ajute țările beneficiare să dezvolte administrații moderne și eficiente, cu structurile, resursele umane și abilități manageriale necesare pentru a implementa Acquis-ul UE. Programul oferă administrațiilor publice din țara beneficiară posibilitatea de a lucra cu omologii lor din statele membre pentru a facilita transpunerea, consolidarea și implementarea legislației UE.
Trebuie menționat faptul că la data de 31.01.2014 Uniunea Europeană a lansat anunțul privind selectarea unui partener privind realizarea proiectului Twinning pentru Agenția Relații Funciare și Cadastru, Moldova Republic of – Provision of Agency of Land Relations and Cadastre. Acest program presupune o colaborare strânsă între diferite organizații atît la nivel european cât și internațional. [14]
Republica Moldova dar în deosebi raionul Orhei este supus unui program intens de reforme economice la nivel internațional, dar în particular cu Uniunea Europeană. În parteneriat cu UE sa stabilit că sistemul de cartografiere este un instrument indispensabil în crearea acestor reforme. Așa dar, originea proiectului Twinning în Moldova se găsește în eforturile Guverului Republicii Moldova care în anul 2011 s-a hotărît să implementeze programul național ENP (European Neighbourhood Policy – Politica Europeană de Vecinătate).
În cadrul acestui program, Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC) din Moldova s-a arătat la un nivel foarte bun în domeniul relațiilor funciare, geodezie, cartografie, cadastru și Sisteme Informaționale Geografice, aceste acțiuni fiind benefice pentru crearea Infrastructurii Naționale de Date Spațiale (INDS) pentru Moldova.
Obiectivul major al proiectului Twinning este de a accelera dezvolatrea serviciului Societatea Informațională pentru Republica Moldova în conexiune cu programul e – Guvernare, program creat pentru promovarea tehnologiilor informaționale în sectorul public.
După o investigare mai amănunțită a inginerilor geodezi din Norvegia, Saša Cvitković și Erik Gustafson care fac parte din proiectul Twinnig pentru Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC), “Organization, Streamlining and Compuretization Process in Mapping in the Republic of Moldova” (română: „Organizarea, Raționalizarea și Computerizarea Procesului de Cartografiere în Republica Moldova”), aceștea au constat ca în Republica Moldova sa se lanseze un proiect pilot de dezvoltare a Infrastructurii de Date Spațiale, acest proiect fiind la moment destinat pentru comuna Mitoc, raionul Orhei și pentru viitor să se extindă și la un Sistem Informațional Geografic local pentru o localitate mai mare, astfel s-a ales orașul Orhei, raionul Orhei. Satul Mitoc a fost ales pentru acest proiect prin faptul că aici, specialistul pentru reglementarea regimului funciar, Valentin Luca a dat și dă în continuare dovadă de multă perseverență și rezultate bogate în colectarea datelor spațiale la nivel local. Totodată, Valentin Luca cunoaște anumite softuri, așa ca MapInfo, AutoCAD, GRASS GIS care îl ajută la colectarea și staocarea datelor. Sursa principală de colectare a datelor pentru acesta fiind imaginile ortofoto de o bună rezoluție și cunoașterea amănunțită a localității Mitoc.
3.2.1 Acordul de colaborare privind demonstrarea unei soluții de INDS pe suprafața-pilot raionul Orhei.
Acesta este un acord de implementare a unui INDSgeoportal pentru două localități din raionul Orhei, acestea fiind orașul Orhei și satul Mitoc, sat care cum s-a menționat anterior, a fost ales drept exemplu pentru tema acestei teze de licență. Astfel pentru crearea acestui Geoportal INDS sunt implicate mai multe părți pentru a acumula mai multe date spațiale necesare implementării acestui proiect propus de Uniunea Europeană. Părțile care fac parte din acest proiect fiind:
Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC):
Întreprinderea de Stat “Institutul de Geodezie, Prospecțiuni Tehnice și Cadastru” (ÎS INGEOCAD).
Întreprinderea de Stat “Cadastru”
Întreprinderea de Stat “Institutul de proiectări pentru organizarea teritoriului” (ÎS IPOT).
Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumurilor:
Î.S. “Administrația de Stat a Drumurilor”
Ministerul Mediului:
Agenția Moldsilva, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice;
Agenția “Apele Moldovei”
Academia de Științe:
Institutul de Ecologie și Geografie
Ministerul Economiei:
Agenția pentru eficiență energetică
Biroul Național de Statistică
Ministerul Afacerilor Interne:
Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale
Primăria satului Mitoc, raionul Orhei.
Obietivul prezentului acord este determinat de interesul comun al părților menționate mai sus de a demonstra soluția de INDS (Infrastructura Nașională de Date Spațiale) în suprafața pilot (s. Mitoc) conform bunelor practici ale Uniunii Europene și Directiva INSPIRE (2007/2/CE) în contextul implementării proiectului Twining pentru ARFC – “Organizarea, eficientizarea și computerizarea procesului de cartografiere în Republica Moldova”. Astfel, prin intermediul acestui proiect, părțile membre se angajează la crearea metadatelor și serviciilor de rețea pentru a demonstra partajarea datelor spațiale în conformitate cu Directiva UE INSPIRE. Părțile responsabile, la fel sunt responsabile pentru oferirea datelor spațiale deținute tuturor celorlalte părți precum și accesul la seturile de date spațiale și serviciile de rețea cu scopul de a demonstra o bună infrastructură de date spațiale în suprafața pilot, satul Mitoc, raionul Orhei.
Prin acest acord, fiecare parte a proiectului dat se angajează să ofere celorlalte părți dreptul să utilizeze datele spațiale și sericiile de rețea puse la dispoziție, iar părțile realizează că achiziționarea acestui drept un este sub nici o formă transferabilă și că datele spațiale un pot fi
folosite pentru operațiuni care se află în afara spectrului de sarcini publice ale părților iar accesul la resursele de date spațiale poate fi restricționat dacă acest lucru este stipulat în lege sau alte acte normative și părțile proiectului vor lua măsuri de prevenire a utilizării neautorizate a datelor spațiale obținute.
3.2.2 Seturile de date spațiale necesare pentru crearea Infrastructurii Naționale de Date Spațiale pentu satul Mitoc.
Minimul de seturi de date spațiale cu care părțile prezentului acord trebuie să contribuie pentru demonstrarea soluției de careare a unei INDS în suprafața-pilot este prezentat în tabelul de mai jos. Pe lîngă toate aceste seturi de date, părțile acordului pot contribui cu mai multe seturi de date pentru a îmbunătăți Sistemul Informațional geografic Local pentru satul Mitoc.
Tabelul 3.1 Seturile de date spațiale acordate de părți.
La fel, părțile care contribuie la implementarea acestui proiect-pilot sunt responsabile de actualizarea metadatelor pentru seturile de date spațiale și a serviciilor de rețeapentru aceleași seturi de date spațiale. Metadatele vor fi publicate de fiecare parte în NSDIgeoportal. Pentru toate seturile de date spațiale prezentate în tabelul de mai sus care există în format digital, părțile vor pregăti servicii de rețea sub forma serviciilor de vizualizare și opțional a serviciilor de descărcare a datelor în conformitate cu perioada de implementare a prezentului proiect. Serviciile de rețea vor lua în calcul cerințele relevante ale utilizatorilor. Acestea vor trebui să fie ușor de utilizat, disponibile pentru publicul larg și accesibile prin intermediul internetuluisau oricărui alt mijloc de telecomunicație.
3.2.3 NSDIgeoportal
Autoritatea coordonatoare pentru acest proiect este Agenția Relații Funciare și Cadastru este responsabilă pentru crearea menținerea și administrarea NSDIgeoportal-ului, inclusiv a catalogului de metadate și a serviciului de căutare și vizualizare conform perioadei de implementare a proiectului-pilot pentru satul Mitoc. La fel, autoritatea coordonatoare va furniza un instrument care poate fi folosit de către părți pentru publicarea metadatelor în NSDIgeoportal, Serviciul de căutare va asegura posibilitatea căutării seturilor și serviciilor de date spațiale pe baza conținutului metadatelor și afișării conținutului metadatelor publicate de părți.
Autoritatea coordonatoare va asigura accesul către serviciul de căutare prin NSDIgeoportal. Astfel se vor implementa următoarele criterii pentru serviciul de căutare:
Cuvinte-cheie;
Clasificarea seturilor și serviciilor de date spațiale;
Calitatea și validitatea seturilor de date spațiale;
Localizarea geografică;
Gradul de conformitate cu normele de aplicare, care stabilesc modalitățile tehnice de interoperabilitate și în măsura posibilului, de armonizare a seturilor și serviciilor de date spațiale, destinate să modifice elementele neesențiale determinate de autoritatea coordonatoare.
Condiții de accesare și de utilizare a seturilor și serviciilor de date spațiale;
Autoritățile publice responsabile de stabilirea, administrarea, întreținerea și distribuirea serviciilor de date spațiale.
3.2.4 Profilul metadatelor
Agenția Relații Funciare și Cadastru, deținând funcția de autoritate coordonatoare a proiectului este responsabilă de elaborarea unui profil de al metadatelor în cooperare cu părțiele membre ale proiectului. Profilul metadatelor va corespunde cerințelor privind metadatele stipulate în INSPIRE.
Metadatele pentru anumite seturi de date spațiale și servicii de gestionare a datelor spațiale va include informație despre:
Calitatea și validitatea seturilor de date spațiale;
Restricțiile cu privire la posibilitățile de acces a publicului la seturile și serviciile de date spațiale;
Autoritățile publice responsabile pentru elaborarea, administrarea și distribuirea seturilor și serviciilor de date spațiale;
După caz, taxe, termene și alte condiții de accesare și de utilizare a seturilor și serviciilor de date spațiale.[3]
3.2.5 Softuri și aplicații utilizate în procesul de lucru
În procesul de colectare a datelor pentru satul Mitoc, domnul Valentin Luca, specialist în reglementarea relațiilor funciare și Tașca Adrian, student UTM au folosit mai multe softuri pentru colectarea și editarea datelor spațiale, aceste softuri fiind:
MapInfo Professional
Soft-ul MapInfo Professional reprezintă un Sistem Informațional Geografic (SIG) produs de corporația Pitney Bowes Software și este utilizat pentru cartografiere și analiză spațială. MapInfo permite utilizatorilor vizualizarea, analiza, editarea, interpretarea și înțelegerea datelor de ieșire, lucru important pentru a descoperi relații, modele și tendințe noi în lumea Sistemelor Informaționale Geografice pentru crearea diferitor tipuri de hărți tematice. Acest software datează încă din anul 1986, când a apărut ca un vizualizator de hărți si sistem de analiză a datelor spațiale, acesta a fost primul produs SIG pentru desktop pe piață.
MapInfo, actualmente este o aplicație desktop foarte puternică și simplă de utilizat, aceasta este utilizată de ingineri în domeniul SIG, cadastru, analiști de afaceri și mulți alții în toate țările lumii. Cu ajutorul acestei aplicații se pot face diverse tipuri de hărți sau analize precise pentru un spectru larg de investigații, acestea fiind în domeniul afacerilor sau industrial. Unele din domeniile de bază în care se utilizează aplicația MapInfo sunt:
Asigurări (Analiza expunerii la risc față de pericolele naturale sau de mediu, cum ar fi inundațiile, tornadele, uraganele sau crimele. Analize demografice și de risc pentru a determina locațiile țintă pentru implementarea anumitor politici potențiale).
Mediu înconjurător (Analizează și evaluează impactul asupra mediului, cum ar fi poluarea, eroziunea, factorii de degradare naturali sau antropici ai mediului).
Marketing (Aplicarea inteligenței softului pentru determinarea locației de bază pentru livrarea unor produse speciale).
Locuri de vânzare cu amănuntul (determinarea amplasării optime pentru a deschide o locație comercială sau socială (magazin, fabrică, depozit etc.), astfel de procese de lucru se realizează de
obicei în baza datelor demografice, rețelelor de transport, facilități apropiate).
Inginerie (Coordonarea și planificarea proiectelor inginerești într-o anumită zonă sau locație. La fel acest soft permite vizualizarea prealabilă a proiectelor de infrastructură și ulterioara implementare a acestora).
Criminologie (Analiza sistematică a datelor spațiale pentru identificarea modelelor și a tendințelor în criminalitate și dezordine).
În cadrul acestei teze de licență, soft-ul MapInfo Pro v15.2 pentu desktop a fost descărcat pentru o perioadă de încercare, această perioadă fiind pentru un termen de 30 zile din momentul activării licenței. Fiind o versiune trial, aplicația a fost descărcată gratuit direct de pe pagina oficială a companiei. [24]
Figura 3.2 Pagina web de descărcare a aplicației MapInfo Pro.
Aplicația QGIS
Aplicația QGIS, cunoscută anterior și ca Quantum GIS este un sistem desktop de tip cross-platform gratuit și open-source de informații geografice (SIG). Gary Sherman, inițiatorul acestui proiect a început dezvoltarea aplicației Quantum GIS încă în anul 2002, aceasta progresând într-un proiect incubator în anul 2007 și anume Open Source Geospatial Foundation, prima versiune a acestui soft fiind realizată în ianuari 2009.
Această aplicație oferă vizualizarea, editarea și analiza datelor spațiale. Similar cu alte software GIS, QGIS permite utilizatorilor crearea hărților care pot conține o multitudine straturi utilizând un număr mare de proiecții cartografice. Hărtile create cu ajutorul acestei aplicații pot fi salvate în diferite format-uri și pentru diferite întrebuințări. QGIS permite compunerea hărților atât din straturi vector cât și din cele raster, acestea fiind imagini, ortofotografii sau chiar imagini de teledetecție. Tipic pentru acest tip de software este faptul că datele spațiale de tip vector sunt stocate ca puncte, linii sau poligoane. La fel sunt adaptabile și diferite tipuri de imagini raster care pot fi georeferențiate cu ușurință.
Fiind un soft de tip liber (gratuit), aplicația QGIS poate suporta cu ușurință anumite modificări pentru a realiza careva proceduri mai speciale din punct de vedere tehnic sau al domeniului de aplicare. Formatele de date suportate de acest Sistem Informațional Geografic sunt dxf, shapefiles, coverages și baze de date geografice personale. Așa formate ca MapInfo, PostGIS și un număr de servicii web cum ar fi WMS și WFS sunt la fel aplicabile și în cazul QGIS-ului pentru a face o legătură surse externe de date spațiale.
Pentru a include majoritatea datelor colectate în cadrul acestei teze de licență, această aplicație a fost descărcată de pe pagina oficială a producătorilor http://www.qgis.org/ro/site/ . Un mare avantaj al acestei aplicații în cadrul acestei teze de licență este faptul că aceasta poate fi descărcată gratis, astfel toți doritorii își pot înscrie aplicația în calculatorul personal pentru o imediată utilizare.
Figura 3.3 Pagina web de descărcare gratuită a aplicației QGIS.
3.3 Procedeul de lucru pentru crearea INDS pe suprafața-pilot.
Majoritatea datelor deja existente pentru creare acestui Sistem Informațional Local pentru satul Mitoc au fost utlizate cu ajutorul serviciului WMS (Web Map Service), acesta fiind un protocol de tip standard acre servește pentru partajarea hărților digitale georeferențiate prin intermediul internetului sau a altor servicii de telecomunicație. Aceste hărți georeferențiate sunt niște imagini ale datelor spațiale care utilizează date dintr-o bază de date a unui Sistem Informațional Geografic. Consorțiul Geospațial Deschis (OGC) a implementat acest serviciu care pentru prima dată a fost publicat în anul 1999. De obicei, serviciul WMS este prezentat ca o imagine în format bitmap, de exemplu PNG, GIF sau JPEG. Adăugător, grafica de tip vector poate fi introdusă ca puncte, linii, curbe și text, partajate în formatele WFS (Web Feature Service), SVG sau WebCGM. [25]
Pentru a utiliza datele deja existente pe geoportalul Fondului Național de Date Geospațiale http://geoportal.md/ , este nevoie de a avea un cont deschis în cadrul acestei baze de date geografice, dar asta nu e tot. Datele dintr-un astfel de geoportal nu sunt publicate pentru toate persoanele. Astfel, persoanele care necesită un set anumit de date spațiale spre vizualizare sunt nevoite să transmită către autoritatea care gestionează aceasta bază de date spațiale o scrisoare oficială unde sunt indicate datele de care au nevoie. Autoritatea națională care gestionează acest geoportal în Republica Moldova este Agenția Relații Funciare și Cadastru care totodată este și parte a proiectului-pilot pentru dezvoltarea Infrastructuii Naționale de Date Sapațiale pentru satul Mitoc. În continuare vor fi prezentate toate datele care au fost oferite de către părți pentru implementarea proiectului, și modul de obținere a acestor date.
3.3.1 Organizațiile gazdă a seturilor de date pentru implimentarea proiectului-pilot de INDS pentru satul Mitoc.
Materialul ortofoto care servește drept bază pentru acet proiect este harta ortofoto produsă în anul 2011, aceasta fiind cea mai recentă pentru regiunea satului Mitoc. Materialul ortofoto a fost expediat de către ARFC, documentul arhivat al acestuia avînd o memorie de 530 MB. Aplicația utilizată pentru vizualizarea ortofoto a fost aleasă QGIS și MapInfo, cu ajutorul ultimei fiind vectorizate un set de date, așa ca: Sisteme de aprovizionare cu apă, gazoducte locale, drumurile locale, canale de irigare și desecare, fondul forestier, obiecte sociale ș.a. Proiecția cartografică utilizată pentru hărțile ortofoto a fost MOLDREF99, aceasta fiind selectată pentru majoritatea straturilor.
Figura 3.4 Ortofoto 2011 pentru localitatea Mitoc.
Majoritatea datelor spațiale oferite de această instituție au fost colectate prin intermediul Geoportalului gestionat de Fondul Național de Date Geospațiale prin serviciul WMS și WFS, de aici au putut fi extrase date care au fost create nu doar de această instituție ci și de la majoritatea care sunt părți la implementarea acestui proiect. Conexiunea la serviciul WMS a fost efectuată cu ajutorul aplicației QGIS în modul următor:
Așa cum am menționat și anterior pentru colectarea datelor prin intermediul serviciilor WMS și WFS este necesar ca utilizatorul să aibă un cont de acces în cadrul geoportalului.
Primul pas pentru colectarea datelor este lansarea programului QGIS și conectarea acestuia cu serviciile WMS și WFS utilizând următoarele referințe URL: pentru serviciul WMS – http://geoportal.md/en/default/wms/private și pentru serviciul WFS – http://geoportal.md/en/default/wfs/private. Astfel s-a putut face posibilă colectarea următoarelor seturi de date de la părțile care fac parte din cadrul acestui program-pilot:
Agenția Relații Funciare și Cadastru din Republica Moldova:
Figura 3.5 Modelul Digital al Terenului pentru localitatea Mitoc.
Figura 3.6 Harta de digitală de bază pentru localitatea Mitoc.
Figura 3.7 Harta digitală a unităților administrative.
Figura 3.7 Harta digitală a solurilor.
Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumurilor:
Figura 3.8 Harta digitală a drumurilor naționale și locale.
Ministerul Mediului:
Figura 3.8 Harta hidrografică digitală.
Primăria satului Mitoc
Figura 3.9 Seturile de date spațiale colectate de primăria Mitoc.
4. ANALIZA ECONOMICĂ A LUCRĂRILOR PENTRU CREAREA UNUI SIG LOCAL
4.1.1 Caracteristica lucrărilor din punct de vedere economic
Crearea SIG Local (Sistem Informațional Geografic) reprezintă în sine colectarea și editarea datelor spațiale care sunt obținute din lucrările de teren și birou necesare pentru efectuarea unei infrastructuri de date spațiale care corespunde cu standardele Uniunii Europene, dar mai ales cu proiectul INSPIRE care este ghidat de Directiva 2007/2/EC a Parlamentului European și Consiliului Europei din 14 martie 2007. Astfel, acest proiect prevede un lucru de echipă care necesită a fi compusă dintr-un personal bine calificat în domeniul GIS. Preferabil pentru acest tip de lucrări este o echipă compusă din 2 persoane, un inginer coordonator și un inginer geodez de categoria I.
Așa cum s-a menționat anterior, pentru executarea unor astfel de lucrări este necesară colectarea datelor prin intermediul lucrărilor de teren dar și a celor de birou (ortofoto, imagini satelitare și terestre, hărți tematice etc.). Evident este faptul că pentru colectarea și editarea ulterioară a datelor spațiale, dar și pentru întreg procesul de lucru este nevoie de resurse financiare care necesită o bună planificare ca mai apoi să se stabilească prețul final al produsului și serviciului obținut.
Figura 5.1 Caracteristica lucrărilor de creare a unui SIG Local.
Din punct de vedere economic, lucrările de colectare a datelor din teren sunt mai costisitoare deoarece acestea la rândul lor necesită mai multe resurse, atât materiale și umane cît și financiare. Un exemplu ar fi cheltuielile mari necesare pentru transport, cazare și alimentația personalului implicat în procesul de lucru. Necătând la faptul că cheltuielile sunt mai mari pentru lucrările de teren, lucrările de birou la fel sunt influențate de necesitatea resurselor financiare, acestea fiind necesare pentru prelucrarea și editarea datelor spațiale, proces care necesită suport hardware și software dar și alte necesități specifice acestui tip de lucrări.
4.1.2 Analiza SWOT a procesului
Analiza SWOT (Strengths (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunități), Threats (Amenințări) a procesului este o metodă folosită pe larg în diverse medii de afaceri, dar și în cadrul acestei lucrări, această analiză se folosește pentru proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra unui proces stabilit din cadrul unei afaceri. Ea funcționează ca o radiografie a procesului sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi care domină un oarecare proces, precum și poziția acestuia pe piață cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață sau în comparație cu alte procese asemănătoare. [26]
Punctele tari și punctele slabe se referă nemijlocit la un careva proces de activitate și la produsele sale, la calitățile interseci ale produsului, la resursele umane, materiale și financiare utilizate într-un careva proces (factorii interni), în timp ce oportunitățile și amenințările analizează mediul exterior al procesului (factori externi).
Pentru acest subpunct este necesar de a efectua analiza SWOT a procesului de executare a unui SIG Local, acesta fiind un proces special deoarece necesită o cunoaștere foarte amănunțită a informației din domeniul SIG, informație ce se bazează pe cunoașterea resurselor materiale, financiare și umane, etc.
Figura 5.2 Analiza SWOT a procesului de creare a SIG Local.
4.1.3 Descrierea concurenților indirecți ai lucrării
Potențialii concurenți indirecți pentru lucrarea de față sunt cei care utilizează alte metode de colectare a datelor spațiale pentru crearea unui SIG Local. Astfel de procese sunt cele care cu ajutorul dronelor echipate cu camere fotogrametrice execută materialului ortofoto și modelul digital al terenului astfel efectuându-se vectorizarea imediată a informației spațiale. Aceste procese sunt cele care perimit executrea foarte rapidă a astfel de lucrări dar nu oferă o bună precizie a datelor, ceea ce ar duce la un impact negativ.
Un alt concurent indirect ar fi procesul de colectare a datelor din teren prin metoda topografiei clasice care presupune utilizarea unui utilaj uzat deja moral din punct de vedere al progresului tehnico-științific care necesită o ulterioară prelucrare și introducere manuală a datelor într-un anumit sistem informațional geografic, lucru care necesită foarte mult timp și cheltuieli adăugătoare. Acest tip de executare a unui GIS oferă poziția datelor spațiale colectate cu o precizie foarte ridicată care adesea nu este necesară la crearea unor astfel de proiecte.
4.1.4 Consumatorii
Consumatorii unui Sistem Informațional Geografic Local reprezintă un număr mare de autorități de stat (Ministere, Academii, Institute, etc.), administrații pulice raionale, agenți economici locali și străini (fabrici, uzine, centre comericle, agricultori etc.), administratia publică locală a unei localități dar și simplii locuitori pentru care se elaborează o infrastructură locală de date spațiale. Pentru viitor acest proiect ar putea avea un număr mult mai mare de consumatori, aceștea provenind de pe tot teritoriul Republicii Moldova (totalitatea localităților: municipii, orașe sate) cât și din exterior.
4.2 Norma de timp
Norma de timp este cantitatea de timp necesară pentru fabricarea unei unități de produs, lucrare, serviciu sau pentru efectuarea unei operații de muncă. Timpul este stabilit pentru un executant sau pentru o echipă care are o calificare corespunzătoare și lucrează cu ritm normal în condiții tehnice și organizatorice precizate ale locului de muncă; se exprimă în unități de timp-om sau timp-echipă (oră-om, echipă-zi) pe unitatea naturală de produs. Norma de timp se folosește atunci când sarcina se schimbă relativ des, când durata lucrărilor executate este mare, când activitatea este caracterizată de o diversitate mare de lucrări. [4]
În cazul lucrării de față, norma de timp se va calcula pentru întreg procesul de creare a sistemului informațional geografic local în baza experienței acumulate, această normă se calculează pentru o echipă formată dintr-un inginer coordonator și un inginer geodez de categoria I, iar timpul necesar pentru efectuarea lucrării se calculează în minute, ore și zile lucrătoare (a cîte 8 ore/zi conform Codului Muncii).
Tabelul 4.1 Calculul normei de timp pentru colectarea materialelor cartografice existente.
Tabelul 4.2 Calculul normei de timp pentru colectarea datelor din teren.
Tabelul 4.3 Calculul normei de timp pentru efectuare lucrărilor finale de birou.
Tabelul 4.4 Calculul normei de timp pentru efectuara tuturor lucrărilor.
Tîs – timpul pentru începutul și sfîrșitul lucrării;
Tonf – timpul pentru odihnă și necesități fiziologice.
4.3 Descrierea executanților lucrării, capacitățile, calificarea profesională și cunoștințele necesare pentru efectuarea unui SIG Local
Pentru executarea acestei lucrări este nevoie de o echipă formată din 2 specialiști, unul fiind inginer coordonator și altul, inginer de categoria I. Pentru a lua parte la elaborarea prezentei lucrări, aceștea trebuie șă dețină următoarele capacități și cunoștințe:
Cunoașterea ghidului de creare a infrastrucurii de date spațiale propus de Directiva Inspire.
Cunoașterea softurilor din domeniul SIG (QGIS, ArcGIS, MapInfo, etc.);
Utilizarea instrumentelor necesare colectării datelor spațiale și editării acestora (echipament GPS/GIS, sație totală, nivelă digitală, distomate, scanere, etc.);
Cunoasterea softurilor de compensare și prelucrare a datelor brute (Credo DAT, Leica Geo Office, Leica Zeno, etc.);
Cunoașterea limbii române, engleză și rusă (limbaj tehnic/profesional);
4.4 Imobilizări corporale și necorporale
Imobilizări corporale conțin mijloace fixe precum clădiri, construcții speciale, mașini și utilaje, instalații de transmisie, mijloace de transport, instrumente, inventar, terenuri , și anume terenuri fără construcții, terenuri cu construcții, terenuri cu zăcăminte și resurse minerale. [4]
Tabelul 4.5 Imobilizările corporale.
Imobilizările necorporale reprezintă totalitatea componentelor necorporale necesare activității unei întreprinderi. Acestea cuprind drepturile: dreptul de licență, dreptul de utilizare a unor capacități, dreptul de a exercita anumite activități; elementele de notorietate: marca înregistrată, numele, clientela; anumite cunoștințe: tehnici de organizare, fabricație, gestiune, dar și anumite procedee, tehnologii și aplicații (software) din domeniul informațional.
Tabelul 4.6 Imobilizările necorporale.
4.5 Calculul cheltuielilor de remunerare a muncii
Pentru proiectul de creare a unui SIG Local s-a ales ca salarizarea să fie efectuată în dependență de timpul lucrat (salarizarea în regie) deoarece această metodă este cea mai simplă și cea mai veche formă de salarizare. Salariul angajaților salarizați după timpul lucrat se calculează și se plătește în raport cu timpul efectiv în care s-a prestat munca. Această salarizare este strict proporțională cu timpul efectiv lucrat și nu este influențată de producția obținută, ceea ce ar corespunde pentru un grup de specialiști în domeniul SIG care activează la o lucrare unde calitatea produsului prezintă mai mare importanță decît cantitatea acestuia. Salarizarea după timpul lucrat are atât avantaje cât și dezavantaje.
Principalele avantaje ale salarizării după timpul lucrat sunt:
– salariul se calculează foarte simplu și este lesne de înțeles;
– salariații au mai multă siguranță în salariul pe care îl primesc, deoarece aceasta nu variază direct proporțional cu volumul de producție;
– se reduc cheltuielile administrative pentru calcul și contabilitatea salariilor.
Dezavantajele principale ale salarizării după timpul lucrat sunt:
– nu stimulează sporirea volumului de producție și a performanțelor în muncă,
– salariile sunt calculate uniform pe categorii de calificare fără a lua în considerație inițiativa și performanțele individuale.
– există tentația de încetinire a ritmului de muncă în condițiile unei supravegheri neeficiente;
– salariile angajaților salarizați după timpul lucrat sunt inferioare față de cele ale angajaților salarizați în acord etc. [4]
Tabelul 4.6 Cheltuielile de remunerare a muncii pentru crearea unui SIG Local.
4.6 Calculul cheltuielilor de amortizare
Uzura mijloacelor fixe reprezintă pierderea parțială sau totală de către mijloacele fixe a proprietăților de consum și a valorii în procesul exploatării sub acțiunea (influența) factorilor naturali, sub influența progresului tehnic și creșterii productivității muncii. Expresia economica a uzurii este amortizarea. Aceasta reprezintă expresia bănească a acelei părți din valoarea capitalului fix, care se include în costul producției fabricate. Acest proces reflectă consumarea treptata a capitalului fix și constă în trecerea pe costuri a unor cote părți din valoarea capitalului fix pe durata folosirii acestuia.
Calculul cheltuielilor de amortizare pentru procesul de creare a unui SIG Local s-a stabilit prin metoda liniară, metodă care prevede repartizarea uniformă a valorii pe parcursul duratei de utilizare a obiectului.
Tabelul 4.7 Calculul cheltuielilor de amortizare și reparație.
4.7 Calculul tarifului unui proces de lucru
Tabelul 4.8 Calcularea tarifului procesului de colectare a datelor din teren.
4.8 Calcularea devizului de cheltuieli
Devizul de cheltuieli în cazul prezentei lucrări cuprinde evaluarea și stabilirea prețului final pentru elaborarea unui km2 de SIG Local. Acest deviz de cost cuprinde calculul costurilor și cheltuielilor generale necesare pentru materializarea acestui SIG.
În conformitate cu structura prețului de creare a unui SIG Local, evaluarea prețului estimat presupune următoarele aspecte:
Estimarea costurilor directe;
Estimarea cheltuielilor indirecte și a cheltuielilor generale;
Aprecierea unui beneficiu destinat întreprinderii.
Tabelul 4.8 Devizul de cheltuieli pentru crearea unui SIG Local.
4.9 Concluzie
De-a lungul diferitelor stadii ale dezvoltării economice, finalitatea întreprinderii a suferit diverse mutații. Raportată la mediul său tradițional, întreprinderea are drept obiectiv asigurarea satisfacerii nevoilor umane. Întreprinderea este o unitate instituțională de bază a economiei naționale care se caracterizează printr-un gen specific de activitate, funcționalitate, organizare tehnologică, prin capacitatea de a produce bunuri, de a se conduce și gestiona rațional, precum și prin autonomia sa financiară.
Procesul de analiză economică prezentat mai sus reprezintă un studiu economic minuțios, un capitol foarte importatnt atunci când o întreprindere care își dorește prosperitate pe piață și atragerea a cât mai multor clienți este interesată nu doar de specificul lucrării dar și de aspectul economic al acesteia, lucru care îi asigură o gestionare rațională a resurselor și o longetivitate în timp.
Astfel, prin intermediul analizei economice care este relatată în prezentul capitol, se poate spune că crearea unui SIG Local nu reprezintă o lucrare foarte costisitoare din punct de vedere financiar. Ținând cont de faptul că majoritatea localităților rurale din Republica Moldova au o suprafață medie de 20 km2, prețul pentru crearea unei infrastructuri locale de date spațiale pentru acestea (în conformitate cu Directiva Inspire) constituie în mediu cca. 30 000 lei, o sumă nu atît de impunătoare chiar și pentru administrațiile publice locale (APL). Timpul necesar creării unei astfel de infrastructuri la fel este unul scurt, acesta fiind în mediu de 7-10 zile lucrătoare.
5. SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
5.1 Introducere SSM
Securitatea și sănătatea în muncă (S.S.M.) reprezintă un ansamblu de activități de ordin social-economic, tehnic, organizatoric, tehnologic, igienic și profilactic-curativ având ca scop crearea și asigurarea celor mai bune condiții pentru o muncă productivă, apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor. Procesele de producție sau lucrările, care să nu fie însoțite de anumiți factori de risc profesional, nu există.
Sarcina fundamentală a activităților de S.S.M. este de a reduce la minimum probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii lucrătorilor și concomitent crearea confortului în activitatea de mună a acestora. Condițiile reale de muncă sunt caracterizate, de regulă, de prezența anumitor factori de risc care prezintă perico de accidentare sau de îmbolnăvire a lucrătorilor. [3]
Disciplina S.S.M. a apărut la intersecția mai multor științe, acestea fiind sociale, juridice, medicale, economice, inginerești, etc., iar obiectul de studiu al acestei discipline este sistemul „omul – mașina – obiectul muncii – mediul de producție”. De aceea, eficacitatea, securitatea și condițiile de muncă depind în integritate de faptul cât de desăvârșite, nepericuloase și sigure sunt elementele acestui sistem și în ce măsură, din punct de vedere ergonomic, aceste elemente corespund unele altora. Deci, în sensul larg al cuvântului, obiectele de studiu ale S.S.M. sunt omul în procesul de muncă (factorii psihofiziologici), interconexiunea omului cu utilajul de producție (factorii periculoși), situația și mediul de producție (factorii nocivi), organizarea muncii și a activității de producție. [3]
Politica de stat în domeniul securității și sănătății în muncă (S.S.M.) este reflectată în articolele 43 și 44 din Constituția Republicii Moldova și articolul 222 din Codul Muncii. De asemenea statul reglementează relațiile privind securitatea activității vitale prin “Regulamentul privind modul de organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor profesionale” aprobat în temeiul articolului 24 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
În cadrul efectuării lucrărilor topo-geodezice, securitatea și sănătatea în muncă este un factor foarte important deoarece acest proces de muncă implică în sine un șir de activități periculoase care pot duce la urmări grave. Este necesar ca fiecare inginer și oricare alt lucrător care activează în acest domeniu să fie instruit sistematic comform tuturor normelor și regulamentelor care prevăd protecția și prevenirea riscurilor profesionale la locurile de muncă.
5.2 Analiza condițiilor de muncă
Procesul de creare a unui sistem informațional geografic local prevede diverse tipuri de lucrări, acestea fiind atât de birou cât și de teren, cele din urmă necesitând niște parametri mai speciali de normare a factorilor de mediu ce influențează direct la procesul de lucru. Analiza condițiilor de muncă constă în aprecierea vizuală și instumentală a locurilor de desfășurare a muncii , în cazul lucrării de față a biroului unde sunt executate majoritatea lcrărilor de procesare și editare a datelor dar și mediului înconjurător deoarece pentru materializarea unui SIG Local este nevoie și de un șir de lucrări de tere, locul unde se colectează datele din natură.
Condițiile de muncă pentru lucrările executate în birou cuprind următorii factori care necesită analizați: microclimatul, factorii nocivi, iluminatul, ergonomía, etc., factori prezentați în tabelul ce urmează.
Prin microclimat se subânțelege totalitatea elementelor meteorologice (temperatura, oC; umiditatea relativă, %; viteza mișcării aerului, m/s, presiunea atmosferică, Pa; etc.), caracteristice pentru un anumit loc, în cazul lucrării de față acesta fiind biroul întreprinderii.
Tabelul 5.1 Aprecierea condițiilor de muncă în biroul întreprinderii (microclimatul).
Temperatura aerului este una din mărimile principale de care se ocupă obiectul de securitate și sănătate la locurile de muncă. Temperatura aerului atmosferic variază în dependență de mai mulți factori, aceștea fiind: latitudinea locului, anotimpuri, altitudine (temperatura scade odată cu creșterea altitudinii), mișcarea aerului, etc.
La temperaturile majorate ale aerului vasele sangvine de pe suprafața pielii se dilată și căldura din interiorul corpului tinde să se elimine în mediul înconjurător, pe când la temperatura reduse vasele sangvine se contractează și ca urmare în mediul înconjurător se elimină mai puțină energie termică. În cazul în care omul se găsește timp îndelungat în condiții termice nefavorabile, poate avea supraîncălzirea sau răcirea corpului însoțite de un șir de efecte negative (șocul termic, boala de cârcei de mușchi, îmbolnăvirea organelor respiratorii, suprarăcire gravă, etc.).
Umiditatea relativă la fel joacă un rol important în procesul de lucru, aceasta fiind majorată (φ > 85 %) înrăutățește liminarea căldurii prin evaporare, duce la dereglarea termoreglării în cazul temperaturii majorate, multiplică acțiunea temperaturii asupra organismului omului; la umiditate mare, temperaturile majorate omul le sesizează ca și cum ar fi încă mai mari, iar la temperaturile reduse le sesizează ca și mai mici. Umiditatea relativă scăzută (φ < 18 %) conduce la uscarea mucoasei, ceea ce provoacă
dereglarea organelor respiratorii și a organelor de vedere.
Viteza mișcării aerului în încăperi reprezintă un factor considerabil, care acționează asupra stării termice a angajaților. La temperaturi sporite ale aerului mișcarea lui este binevenită în limitele de la 0,2 până la 1,0 m/s, dar un numai dacă temperatura lui un depășește 36 ˚C. La temperaturile aerului mai mari de 40 ˚C mișcarea aerului are acțiuni negative asupra organismului uman. La fel și la temperatura joase mișcarea aerului cu o viteză mai mare de 1,5 m/s este deosebit de periculoasă, deoarece poate conduce la suprarăcirea local, astfel la schimbarea configurației mușchilor.
În cazul biroului întreprinderii în care se execută o mare parte a SIG Local pentru satul Mitoc, oficial unde desfășurarea activității profesionale necesită confort termic, trebuie să fie asigurate următoarele condiții ale microclimatului, acestea fiind divizate pentru două perioade distincte ale anului, perioada de iarnă și cea de vară:
Pentru perioada de vară (16 aprilie – 15 octombrie):
Temperatura între 23 – 26 ˚C;
Diferența pe verticală a valorii temperaturii aerului la 1,1 m și 0,1 mdeasupra pardoselii (nivelul capului și a gleznelor) mai mică de 3 ˚;
Umiditatea relativă a aerului între 30 – 70 %;
Viteza medie a curenților de aer între 0,1 – 0,3 m/s;
Pentru perioada de vară (16 octombrie – 15 aprilie):
Temperatura între 20 – 24 ˚C;
Diferența pe verticală a valorii temperaturii aerului la 1,1 m și 0,1 mdeasupra pardoselii (nivelul capului și a gleznelor) mai mică de 3 ˚;
Umiditatea relativă a aerului între 30 – 70 %;
Viteza medie a curenților de aer între 0,1 – 0,3 m/s;
Diferente mai mici de 10 ˚C între temperature de radiație a ferestrelor sau a altor suprafețe verticale și temperatura de radiație din încăpere.
În urma acestor analize prezentate în tabelul 5.1, se poate menționa că în Biroul Întreprinderii OCT Hîncești sunt respectate toate normele privind microclimatul încăperii, fapt ce asigură cele mai bune condiții în procesul de muncă, protecția sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la desfășurarea lucrului.
5.3 Măsuri privind sanitaria industrială
Sanitaria industrială reprezintă un ansamblu de măsuri și mijloace organizatorice, sanitaro-tehnice și igienice care exclud acțiunea factorilor nocivi de producție asupra lucrătorilor. Drept factori nocivi care pot influența personalul de bază în cadrul procesului de creare a unui Sistem Informațional Geografic Local pot fi: zgomotul, praful, iluminatul necorespunzător, vibrațiile la locul de muncă etc, factori nocivi care pot provoca diverse boli profesionale.
5.3.1 Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
În cadrul întreprinderilor care sunt specializate în domeniul Sistemelor Informaționale Geografice au loc un șir de procese tehnologice și lucrări care sunt însoțite de zgomot și vibrații. Sursele principale de zgomot și vibrații intensive sunt mașinile și mecanismele cu mase neechilibrate care se afță în mișcare de turație, nodurile în care apar lovituri și frecare, aparatele și dispozițivele de condiționare și încălzire a aerului însoțite de pulsații. La aceste surse pot fi atribuite: calculatoarele, imprimantele multifuncționale, scanerele, aparatele de ventilare a tehnicii de calcul, motoarele electrice, servere și alte utilaje tehnologice.
În multe cazuri nivelul sporit de zgomot și vibrații este rezultatul proiectării incorecte a dispozitivelor de protecție împotriva zgomotului și vibrațiilor, încălcarea regulilor de exploatare a utilajului tehnologic, mașinilor și mecanismelor, balansarea insuficientă a pieselor în mișcare de turație etc.
Acțiunea zgomotului adesea provoacă dezvoltarea oboselii precoce, reducerea capacității de muncă, creșterea numărului de îmbolnăviri și chiar de invaliditate. Boala principală care se dezvoltă la persoanele expuse influenței îndelungate a zgomotului este hipoacuzia cronică. Răspândirea acestei boli fiind destul de mare.
Acțiunea vibrațiilor asupra personalului poate cauza „boala vibrației” care reprezintă una din cele mai întâlnite îmbolnăviri profesionale. Aceasta boală poate fi provocată atît de vibrația locală cât și de cea generală. Tot această boală se caracterizează prin afectarea sistemului nervos și a celui cardio-vascular dar și al aparatului locomotor.
Sub acțiunea vibrației se poate înrăutăți văzul, crește consumul de oxigen și de energie necesară pentru menținerea echilibrului și poziției corpului. Adesea se poate modifica electrocardiograma, au loc schimbări în circuitul sangvin cerebral și cel periferic.
Cele mai utile măsuri de combatere a zgomotului și vibrațiilor în cadrul întreprinderilor de creare a SIG sunt:
Înlocuirea utilajului vechi cu unul nou care este mai performant din punct de vedere vibroacustic;
Amplasarea utilajului vibroacustic în încăperi separate;
Stabilirea regimurilor raționale de muncă și odihnă pentru lucrătorii care deservesc utilaj, mașini și mecanisme cu un nivel vibroacustic înalt;
Atenuarea zgomotului sistemelor de ventilație la gurile de aspirare-refulare etc
5.3.2 Iluminatul de producție
Iluminatul de producție este un factor foarte important în procesul de producție, un iluminat necorespunzător poate duce la discomfort vizual, poziție incorectă a corpului sau chiar daune grave personalului care uneori pot provoca pierderea definitivă a vederii.
Există trei tipuri de iluminat în procesul de producție: natural (lumina directă și reflecctată a boltei cerești), artificial (cazul când sunt folosite doar sursele artificiale de lumină) și mixt (când iluminatul natural insuficient este completat de cel artificial). După destinația funcțională a iluminatul artificial se împarte în următoarele tipuri: de lucru, de avarie, de evacuare, de pază și de serviciu.
Problema principală a iluminatului o reprezintă crearea celor mai bune condiții pentru lucrul vizual. Această problemă poate fi rezolvată numai de un sistem de iluminat care satisface următoarele cerințe:
Iluminarea la locul de muncă trebuie să corespundă caracterului lucrului vizual;
Necesarea asigurării uniformității luminanței pe suprafața de lucru;
Pe suprafața de lucru nu se admit umbre puternice;
În câmpul de vedere nu se admit sclipirile, cea directă și cea reflectată;
Valoarea iluminării trebuie să fie constantă în timp;
Necesitatea alegeriidirecției optime a fluxului de lumină;
Necesitatea alegeriicomponenței spectrale a luminii;
Instalațiile de iluminare trebuie să fie comode și simple de utilizat.
5.3.3 Ergonomia la locul de muncă
Ergonomia este știința despre acomodarea condițiilor de muncă la posibilitățile funcționale ale omului. Aceasta dezvăluie posibilitățile și legitățile creării condițiilor optime pentru o muncă înalt productivă și asigurarea confortului ce contribuie la dezvoltarea capacităților omului.
Ergonomia este organic legată de construcția artistică (design), scopul căreia este crearea unui mediu obiectiv armonios, care ar corespunde cerințelor materiale și spirituale ale omului. Unul din cele mai însemnate elemente de acomodare a muncii față de om este aranjarea spațiului locului de muncă, prin acesta se subînțelege zona înzestrată cu mijloace tehnice necesare în care angajatul îsi poate executa lucrul într-un mod armonios. [2]
La procesul de construire a locurilor de muncă în cadrul întreprinderilor care prestează servicii în crearea unor infrastructuri de date spațiale este necesar de respectat următoarele condiții:
Prezența spațiului suficient pentru executarea mișcărilor de lucru;
Asigurarea suficientă a legăturilor fizice, vizuale și auditive dintre muncitor și utilaj;
Asigurarea iluminatului natural și arrtificial în conformitate cu cerințele normelor etc.
5.4 Măsuri privind tehnica securității
Tehnica securității muncii este o disciplină care se preocupă cu studiul influențelor posibile ale unor factori dăunători din procesul de muncă asupra sănătății muncitorilor și cu măsuri de prevenire și de combatere a lor. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor măsuri au fost elaborate diferite reglementări prin care sunt stabilite drepturile și îndatoririle fiecărui angajat care se preocupă de crearea unui SIG Local, lucru care prevede atât lucrări de birou cât și cele de câmp, cele din urmă fiind de un risc mai mare. Astfel, pentru inginerii care se preocupă de crearea unei infrastructuri de date spațiale sunt caracteristice patru tipuri de măsuri privind securitatea și sănătatea la locurile lor de muncă. Măsurile de securitate sunt atribuite direct etapelor de lucru, aceste fiind.
5.4.1 Măsuri de securitate și sănătate în muncă până la începerea colectării datelor din teren
Astfel, până la începerii colectării datelor din teren, inginerul este obligat să:
Îmbrace atent și cu acuratețe echipamentul individual de protecție;
Verifice starea de lucru a echipamentelor utilizate;
Verifice că și celelate persoane implicate în procesul de lucru sunt echipate corespunzător;
Se asigure de securitatea locului ulterior de muncă și dacă este necesar să elimine locul de obiecte și materiale care prezintă pericol de accidentarea și/sau îmbolnăvire;
Anunțe seful de echipă despre toate neajunsurile depistate preventiv la locul de muncă.
5.4.2 Măsuri de securitate și sănătate în procesul colectării datelor din teren din teren
În timpul desfășurării activității sale de colectare a datelor din teren, executantul se obligă:
Să execute lucrările planificate din timp și coordonate cu conducătorul său direct;
Pentru deplasare spre locul de destinație și întoarcere înapoi, să se folosească numai de mijloacele de transport destinate pentru transportarea pasagerilor și a echipamentului special;
Să solicite beneficiarului crearea condițiilor de lucru fără riscul de accidentare. Excluderea prăbușirilor materialelor de la înălțime, alunecarea pe planurile înclinate, umede sau înghețate, contactului cu curentul electric, contactului cu animale sau insecte. Astfel, șeful de echipă este obligat să asigure lucrătorul cu echipament de protecție a muncii pe tot parcursul efectuării lucrărilor de colectare a datelor din teren;
Să respecte cerințele normelor de securitate și sănătate în muncă în ramura din care face parte unitatea economică pe teritoriul cereia își desfășoară activitatea;
Să cunoască perfect metodele de utilizare, fără riscul de accidentare sau îmbolnăvire, a tuturor echipamentelor de lucru în conformitate cu cerințele de securitate și sănătate în muncă prescrise de către producătorii echipamentelor date.
Să nu încredințeze echipamentele de lucru persoanelor necunoscute și persoanelor neautorizate.
5.4.3 Măsuri de protecție împotriva electrocutării
Atât în cadrul lucrărilor de teren cât și celor de birou, exeutanții lucrării adesea pot fi supuși electrocutării. Pentru a evita acest impact negativ s-au stabilit un șir de măsuri de protecție împotriva electrocutării:
Principalele măsuri organizatorice sunt:
îngrădirea părților conductoare sau amplasarea acestora la înălțimi inaccesibile;
folosirea tensiunilor reduse (42V, 36V, 24V, 12V);
folosirea sistemelor de blocare, de semnalizare, a placardelor avertizatoare;
folosirea mijloacelor individuale de protecție.
Măsurile tehnice de bază sunt:
izolarea părților conductoare;
protecția prin legare la pământ – unirea în mod voit cu priza de pământ a părților metalice ale instalațiilor electrice, care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care pot nimeri sub tensiune din cauza unor defecte de izolație;
protecția prin legare la conductorul nul – unirea în mod voit a părților metalice ale instalațiilor electrice, care în mod normal nu se află sub tensiune din cauza unor defecte de izolație;
deconectarea de protecție – se folosește frecvent în rețelele cu punctul neutru izolat.
5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor
Combaterea incendiilor este un complex de măsuri tehnico-inginerești și organizatorice, îndreptate spre asigurarea protecției împotriva incendiilor. Scopul de bază a acestei activități este menținerea unui nivel înalt de securitate împotriva incendiilor în orașe, localități, locuri de concentrare a bunurilor materiale prin stabilirea unui regim exemplar de pază împotriva incendiilor. În cadrul lucrărilor de executare a unui SIG Local pot parveni diverse momente de izbucnire a incendiilor atât în cadrul lucrărilor de birou cât și în cazul colectării datelor din teren.
Problemele principale ale activității de profilaxie sunt: elaborarea și realizarea măsurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spațiu a posibilelor incendii și crearea condițiilor favorabile de evacuare a oamenilor și a bunurilor materiale în caz de incendiu; asigurarea condițiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunțării de urgență a serviciului de combatere a incendiilor și lichidării cu succes a acestuia.
Principalele măsuri de protecție împotriva incendiilor sunt:
Controlul periodic al stării securității împotriva incendiilor a obiectivului în ansamblu și a unor sectoare separate;
Efectuarea reviziilor tehnice ale obiectivelor de către reprezentanții organelor Supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor;
Instalarea în aficii, spații de depozitare a echpamentelor etc. a sistemelor automate de protecție contra incendiilor;
Controlul stării de funcționare și întreținerii corecte a mijloacelor automate staționare și primare de stingere a incendiilor, a sistemelor de alimentare cu apă și informare despre incendiu;
Efectuarea instructajelor-discuții și instruirii speciale a angajaților întreprinderii privind problemele securității împotriva incendiilor și alte măsuri de propagandă și agitație cu privire la combaterea incendiilor.
5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant
Solul este partea superficială a scoarței terestre care permite dezvoltarea plantelor și animalelor. Acesta s-a format într-o durată foarte lungă de timp prin acțiunea și interdependența a factorilor climatici și biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca ântindere și are un caracter de fixitate. O dată distrus el nu se va mai putea reface în starea care a fost de la început.
5.6.1 Metode și mijloace de protecție a solului
Măsurile prioritare de conservare a solului vor cuprinde:
efectuarea de lucrari agricole cu utilaje si masini, de asolamente;
utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului;
practicarea unei agriculturi organice;
elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul țărilor europene;
aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului;
perfectionarea actelor normative în vigoare privind obligatiile persoanelor care efectueaza lucrari ce conduc la degradarea stratului fertil al solului, cu definirea clară a responsabilităților pentru restabilirea fertilității lui;
elaborarea unei hărti naționale a terenurilor degradate;
stimularea restabilirii fâșiilor forestiere de protectie și aplicarii de masuri antieroziune;
reglementarea exploatării pasunilor.
CONCLUZII
Prezenta teză de licență cu titlul „Crearea Sistemului Informațional Geografic pentru comuna Sărata Galbenă. Prezent și viitor.” reprezintă o lucrare bazată pe creare unei infrastructuri locale de date spațiale în conformitate cu Directiva INSPIRE adoptată de Parlamentul Uniunii Europene. Infrastructura națională de date spațiale (INDS) este un proiect ce prevede colectarea și perfecționarea datelor geospațiale pe teritoriul Republicii Moldova ce are drept scop ajustarea legislației naționale în domeniul datelor spațiale la legislația comunitară a Uniunii Europene.
Această infrastructură la nivel local este una foarte importantă pentru localitățile din Republica Moldova deoarece cu ajutorul acesteia se va putea accelera progresul economic al localităților. Un simplu lucru ar fi faptul că investitorii locali și cei străini vor fi mult mai cointeresați de a alege o localitate cu o infrastructură de date spațiale deja existentă, astfel aceștea își vor putea analiza mult mai bine planurile și stategiile ulterioare pentru afaceri.
Implementarea INDS în Republica Moldova se va face ca un exemplu din țările care deja au implimentat această infrastructură de date spațiale. Până la momentul de față, majoritatea statelor Uniunii Europene și-au creat deja o infrastructură națională de date spațiale care se bucură de un succes enorm din toate punctele de vedere. Spre exemplu, în Spania, în urma implementării Directivei INSPIRE care prevede colectarea datelor spațiale pentru 34 teme distincte și metadatele acestora, s-a creat un grup tehnic de lucru specific a cărui misiune este executarea fiecărei teme. La fel, s-au creat așa portaluri web precum: Portalul INSPIRE (portal care conține totalitatea documentelor și instrucțiunilor de bază necesare pentru implementarea Directivei), Geoportalul INSPIRE (geoportal de vizualizare a informațiilor spațiale), Registrul INSPIRE (scheme de aplicații și servicii de căutare a informațiilor spațiale), Forumul INSPIRE (locul unde se face interschimb de informații și experiență între specialiștii GIS) etc., portaluri necesare de implementat și pentru Republica Moldova.
Ceea ce ține de crearea unei infrastructuri locale de date spațiale, un bun exemplu servește Sistemul Informațional Geografic (SIG) pentru municipiul Betera, Spania. Acesta este un SIG inițiat în anul 2012 care în prezent este unul operativ și dă dovadă de rezultate foarte bune de care se bucură locuitorii municipiului. Principala ideie a proiectului SIG Betera este obținerea de interoperabilitate între administrațiile publice, cetățeni, întreprinderi și departamente ale primăriei care sunt amplasate în diverse edificii și unități mobile. Acest sistem a și servit exemplu pentru crearea unui SIG Local în cadrul acestei teze de licență.
La fel ca și țările Uniunii Europene, Republica Moldova are drept scop ajustarea legislației naționale în domeniul datelor spațiale la legislația comunitară, respectiv, la Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE). Proiectul Legii cu privire la
INDS asigură cadrul adaptării, actualizării și îmbunătățirii preciziei spațiale a datelor existente dar totodată va pune la dispoziție o serie de informații care vor face mai ușoară căutarea datelor și evaluarea calității acestora, precum și a domeniilor potențiale de utilizare și vizualizare. Crearea acestei infrastructuri este esențială pentru facilitarea serviciilor publice și sprijinul dezvoltării sectorului economic și social.
La nivel local, localitatea care a fost aleasă pentru implementarea unei infrastructuri locale de date spațiale din cadrul proiectului Twinning, a fost satul Mitoc, raionul Orhei, localitate aleasă drept zona pilot care ulterior ar servi exemplu și pentru alte localități, spre exemplu comuna Sărata Galbena, raionul Hîncești. În cadrul efectuării acestui SIG Local au fost colectate date deja existente de la diferite instituții corespunzătoare (Institutul INGEOCAD, ÎS. Cadastru, ÎS. IPOT, Guvernul RM ș.a) dar s-au colectat și date cu ajutorul imaginilor ortofoto existente. Într-un final s-au introdus toate datele spațiale într-un software SIG (QGIS), creânduse astfel SIG Local pentru satul Mitoc, o infrastructură de date spațiale foarte reușită din toate punctele de vedere.
Efectuînd analiza economică pentru această localitate rurală de dimensiuni medii (aprox. 20 km2) se poate afirma că prețul pentru crearea unui SIG Local nu este unul impunător, acesta putând fi materializat cu mici resurse financiare (cca. 30 000 lei) și umane (un grup din 2 ingineri). Plus la toate, un SIG Local poate fi perfecționat mereu, astfel adăugânduse mai multe seturi de date spațiale așa ca: iluminatul stradal, agenții economici, sistemele naturale de aprovizionare cu apă, zone cu risc de inundații, semne și marcaje rutiere etc.
La executarea acetei infrastructuri s-au luat în calcul și normele de Securitate și Sănătate în Muncă (S.S.M.), deoarece pe lângă faptul că majoritateaa lucrărilor s-au executat în birou ceea ce necesită respectarea normelor de iluminat, protecție împotriva zgomotelor, vibrațiilor, incendiilor și electrocutării, la fel s-au respectat și normele de securitate prevăzute pentru lucrările de teren. Ca un feeedback se poate spune că crearea unui SIG Local nu prevede un număr mare de pericole pentru echipa de lucru și nici pentru societate.
BIBLIOGRAFIE
OLARU, E. Acte normative privind desfășurarea activității de protecție și prevenire a riscurilor profesionale la locurile de muncă. Chișinău, 2012.
OLARU, E., NAMOLOVAN, L. Securitatea activității vitale. Chișinău, 2004.
OLARU, E. Securitatea și sănătatea în muncă. Chișinău, 2012.
GAVRILOV, D., Curs la Managementul lucrărilor topo-geodezice, Chișinău, 2015.
CHIRIAC, V. Rețele geodezice naționale. Chișinău, 2009.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=302363
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=362794&lang=1
Hotărîre cu privire la aprobarea proiectului de Lege cu privire la Infrastructura Națională de Date
Spațiale., Guvernul Republicii Moldova, Chișinău, 2016.
NOTA INFORMATIVĂ la proiectul Legii cu privire la infrastructura națională de date spațiale., Guvernul Republicii Moldova, Î.S. INGEOCAD, Chișinău, 2016.
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 66/29.I.2010
DIRECTIVA 2007/2/CE DEL PARLAMENTO EUROPEO Y DEL CONSEJO de 14 de marzo de 2007.
Диков Г.А., Равлюк Я.Ф., Стойко М.М., Технический отчет о создании геодезической сети сгущения на территории села Миток, коммуны Миток, уезда Орхей. КИШИНЭУ, 2003.
Acord de Colaborare privind demonstrarea unei soluții de INDS pe suprafața-pilot conform bunelor practici ale UE, Chișinău, 2015.
https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rataGalben%C4%83,_H%C3%AEnce%C8%99ti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitoc,_Orhei
http://idee.es/web/guest/europeo-inspire
http://terrasit.gva.es/es/faq
https://es.wikipedia.org/wiki/B%C3%A9tera
http://blog-idee.blogspot.md/2012/08/sig-de-betera.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Geographic_information_system
https://en.wikipedia.org/wiki/MapInfo_Professional
https://en.wikipedia.org/wiki/Web_Map_Service
http://www.studentcenter.ro/userfiles/file/Analiza%20SWOT.pdf
ANEXA 1
Tabel: Autoritățile publice responsabile de seturile de date spațiale în RM.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Crearea Sistemului Informational Geografic Pentru Comuna Sărata Galbenă (ID: 113066)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.