CREAREA ȘI EXTINDEREA SPAȚIULUI SCHENGEN [613982]
1
CREAREA ȘI EXTINDEREA SPAȚIULUI SCHENGEN
Ideea unei piețe europene fără frontiere interne a apărut în anii 80 ai secolului trecut, fiind
definit ă ulterior ca obiectiv major al Comunităților Europene în „Cart a Albă” a Comisi ei
Europene din 1985 ce viza modelarea sa conform procedurilor și principiilor de bază ale
dreptului comunitar. Directivele și rezoluțiile emise în acest sens urmăreau, de fapt, realizarea
uneia dintre cele patru libertăți ale Comunităților Europene: libera circulație a persoanelor.
Pornind de la acest deziderat și dorind să întărească cooperarea între state, șefii de guvern ai
Franței și Germaniei au hotărât să demareze, în 1984, o inițiativă interguvernamentală de
eliminare a controalelor la frontieră între cele două state. Belgia, Olanda și Luxemburg , care
experimentaseră o astfel de măsură odată cu înființarea Uniunii Economice Benelux în 1960, s –
au alăturat inițiativei. În aceste condiții, la 14 iunie 1985, a fost semnat Acordul Schengen1.
Semnarea Acordului Schengen a vizat desființarea controalelor la frontierele interne ale
statelor cu scopul de a asigura libertatea de mișcare a bunurilor, serviciilor și persoanelor.
Acordul a fost urmat de Convenția Schengen din 19 iunie 19902. Aceasta a intrat în vigoare în
1995 ș i a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare , creând , practic , o
frontieră extern ă. Au fost stabilite reguli comune cu privire la vize, migrați e, azil, dar s -au luat
măsuri și cu privire la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală . Aceste elemente, plus
Acordul Schengen, Convenț ia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile ș i declaraț iile
adoptate de Comitetul Executiv Schengen format în 1990, dar și protocoalele ș i acordurile de
aderare care au urmat , formează acquis -ul Schengen3.
După semnarea Acordului Schengen în 1985, primele state care s -au alăturat Spațiului
Schengen au fost Italia (27 noiembrie 1990), Portugalia și Spania (25 iunie 1991)4.
Acquis -ul Schengen nu a făcut parte de la început din cadrul legal comunitar. Prin
semnarea Tratatului de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 , acesta a fost integrat în cadrul legal
1 Aleidus Woltjer, Schengen: the way of no return?, în Maastricht Journal of European and Comparative Law, 1
septembrie 1995, p. 257.
2 Alina Bârgăoanu, Examenul Schengen, în căutarea sferei publice europene, Ed. Comunicare.ro, București, 2011,
p. 83.
3 Informație disponibilă online la adresa http://www.schengen.mai.gov.ro/index01.htm , accesată la data de
23.02.2017.
4 Informație disponibilă online la adresa http://www.schengenvisainfo.com/schengen -agreement/ , accesată la data de
01.03.2017.
2
și instituțional al Uniunii Europene5, în titlul IV, „Vize, azil, im igrație și alte politici legate de
libera circulație a persoanelor” . Prin același tratat, Comitetul Executiv Schengen și -a transferat
atribuțiile către Consiliul Uniunii Europene, urmând ca, la 1 mai 1999, Secretariatul Schengen să
fie inclus în Secretaria tul General al Consiliului Uniunii Europene6.
În 2000 a avut loc o nouă extindere a Spaț iului Schengen, prin aderarea Greciei în
ianuarie. Au urmat apoi, în martie 2001 , Danem arca, Finlanda, Suedia, Islanda și Norvegia7.
La 13 octombrie 2006, prin adoptarea Regulamentului CE nr. 562/2006, a fost creat
Codul Frontierelor Schengen cu scopul de a consolida și dezvolta legislația Schengen. Titlul III a
confirmat absența controalelor în ceea ce privește persoanel e care trec frontierele interne ale
țărilor ce fac parte din Spațiul Schengen8. Codul Frontierelor Schengen este fundamentat pe
principiul non -discriminării, întrucât orice persoană are dreptu l să treacă dintr -o țară în alta a
Spațiului Schengen fără a fi supusă controlului la frontieră . Există , însă, și excepții. În cazul în
care siguranța națională este amenințată și după ce are loc o procedură de consultare, statele
membre pot reintroduce, pentru o anumită perioadă, controalele la frontieră. În 2007, Germania a
reinstituit controalele la fronti eră în timpul desfășurării Summitului G89.
Codul Frontierelor Schengen este bazat pe Managementul Integrat al Frontierelor E xterne
ale Uniunii Europene al cărui scop este asigurarea intrărilor și ieșirilor de pe teritoriul statelor
membre într -o formă regulată și ordonată. Principiile pe care se fundamentează acest
management sunt solidaritatea, încrederea mutuală și responsabi litatea statelor membre.
Managementul frontierelor externe se realizează având în vedere o serie de elemente:
transformarea managementului frontierelor ca parte a strategiei pentru imigrație a UE, facilitarea
traficului și controlului, combaterea și preven irea efectelor provocate de imigrația ilegală asupra
imigranților, pedepsirea fenomenului de imigrație ilegală, sancționarea acțiunilor grupurilor de
5 Ileana Metea, Schengen area in the current security environment, în Revista Academiei Forțelor Terestre nr. 3
(67)/2012, p. 242.
6 Nelu Niță, România și perspectivele aderării la Spațiul Schengen, în Acta Universitatis George Bacovia. Juridica,
Vol. 3, Issue 1/2014, p. 1, disponibil online la adresa
http://www.ugb.ro/Juridica/Issue5RO/4_Romania_si_perspectivele_ade rarii_la_spatiul_Schengen.Nelu_Nita_RO.pd
f, accesat la data de 28.02.2017.
7 Informație disponibilă online la adresa http://www.schengenvisainfo.com/schengen -agreement/ , accesată la data de
01.03.2017.
8 Alina Bârgăoanu, op. cit., p. 84.
9 Anaïs Faure Atger, The Abolition of Internal Border Checks in an Enlarged Schengen Area: Freedom of
Movement or a web of scattered security checks? în The Changing Landscape of European Liberty and Security ,
Martie 2008, pp. 4 -5.
3
crimă organizată care sunt implicate în fenomenul migrației ilegale, cooperarea cu alte state în
materie d e imigrație ilegală, lupta împotriva terorismului și crimei organizate transfrontaliere10.
Prin Regulamentul CE nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, a fost
instituit Codul comunitar de vize care cuprinde măsurile referitoare la politica vizelor pentru
stabilirea unui corpus comun legislativ în vederea consolidării și dezvoltării aquis -ului Schengen.
Regulamentul conține procedurile de eliberare a vizelor, o clasificare a acestora, totalitatea
actelor normative europene care au legătură c u eliberarea, anularea și revocarea vizelor, regulile
care privesc eliberarea vizelor la frontiera externă, dar și modul în care se realizează cooperarea
Schengen între statele membre11.
În momentul în care s -a decis semnarea Acordului Schengen, o biectivele fundamentale
ale acestuia urmăreau o serie de probleme identificate la nivelul Comunității Europene: în primul
rând, se avea în vedere armonizarea prevederilor referitoare la intrarea și șederea pentru o scurtă
perioadă de timp în spațiul Schengen a cetățenilor care nu erau din Comunitatea Europeană; în al
doilea rând, se aducea în discuție problema azilului; în al treilea rând, se urmărea rezolvarea
problemelor cu privire la criminalitatea presupusă de traficul de droguri. Nu în ultimul rând,
Acordul Schengen viza cooperarea polițienească, dar și judiciară între state le semnatare12.
Spațiul Schengen are la bază o legislație care se fundamentează pe o serie de principii. În
primul rând, este vorba despre principiul suveranității care stipulează faptul că, în ceea ce
privește securizarea frontierelor externe și menținerea ordinii publice între granițele interne ,
aceasta cade în atribuția statului membru care trebuie să realizeze aceste elemente respectând
legislația europeană. În al doilea rând, Spațiul Schengen, la fel ca și Uniunea Europeană, este
guvernat de principiul subsidiarității. În cazul în care se consideră că statele nu pot soluționa
anumite probleme, acestea fac obiectul intervenției Comunității. Un al treilea principiu este cel al
legalității. Conform acestuia, normele juridice europene și naționale cu privire la relațiile de
frontieră dintre state trebuie aplicate în toate situațiile, dar fără a abuza de ele. Principiul
protecției informației în activitatea transfrontalieră prevede protecția informației în conceperea,
conducerea și desfășurarea unor acțiuni operative de combatere a fenomenului de criminalitate.
Principiu l responsabilității se aplică personalul ui de frontieră care are obligația de a aplic a strict
10 Victor Aelenei, Legislație Schengen, Ed. ProUniversitaria, București, 2010, pp. 139 -140.
11 Gabriel Lucian Pereș, Politici și strategii în domeniul Schengen, Ed. Sitech, Craiova, 2010, pp. 18 -19.
12 Narcisa Ioana Voiculescu, Biroul SIRENE – Instrument de cooperare în Spațiul Schengen, Pro Patria Lex, 2015,
Vol. 14 Issue 1, p. 166.
4
și precis normele europene conform obligațiilor și drepturilor cu care a fost investit în vederea
supravegherii și controlului frontierelor, prevenirea și cercetarea faptelor antisociale, realizarea
ordinii de drept la frontieră. Nu în ultimul rând, principiul asigurării drepturilor omului este
aplicabil în legislația Schengen. Cercetarea persoanelor care au săvârșit fapte penale în zona de
frontieră se va f ace în acord cu normele juridice în vigoare și deontologia profesională și
respectând drepturile omului prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului13.
ADERARE A LA SPAȚIUL SCHENGEN
Protocolul Schengen stabilește o condiție sine qua non pentru sta tele care vor să intre în
spațiul Schengen: îndeplinirea, în tot alitate, a acquis -ului Schengen, structurat pe două paliere.
Categoria I se referă la prevederile care nu vizează ridicarea controalelor la frontierele interne ale
statelor membre, iar Categor ia a II -a are în vedere chiar aceste prevederi. Prima categorie trebuie
aplicată până la momentul aderării la Uniunea Europeană, în vreme ce a doua categor ie de
prevederi trebuie implementată și aplicată simultan cu ridicarea controalelor la frontierele
interne. Mai mult decât atât, prevederile din ultima categorie fac obiectul evaluării Schengen14.
După ce aquis -ul Schengen a fost inclus în dreptul comunitar, statele candidate au
obligația de a prelua și transpune la nivel național reglementările Schenge n. Mai mult decât atât,
aceste state trebuie să demonstreze că au capacitatea de a stopa fenomenul migrației ilegale, de a
preveni și combate criminalitatea transfrontalieră și că poliția și justiția de la nivel național pot
lupta eficient împotriva acesto r pericole15.
Mecanismul de monitorizare și evaluare Schengen a fost consolidat pentru a asigura o
aplicare eficientă, consecventă și transparentă a normelor Schengen de către statele membre și
este bazat pe principiul încrederii reciproce. Mecanismul consolidat acoperă toate aspectele
acquis -ului Schengen, inclusiv frontierele externe, politica de vize, Sistemului de Informații
Schengen, protecția datelor, cooperarea polițienească, cooperarea judiciară în materie penală,
precum și absența controlului la frontierele inte rne și funcționarea autorităților care aplică părțile
relevante ale acquis -ului Schengen. Mai mult decât atât, mecanimsmul introduce posibilitatea de
a efectua vizite neanunțate la fața locului și oferă reguli mai clare pentru crearea și adoptarea
13 Victor Aelenei, op. cit., pp. 18 -20.
14 Ion Tomescu, Schengen, Ed. Grafoanaytis, Ploiești, pp. 16 -17.
15 Gabriel Lucian Pereș, op. cit., p. 21.
5
rapoarte lor de evaluare și recomandări, precum și pentru monitorizarea deficiențelor identificate
în controlul frontierei externe a statului membru. În același timp, Comisia are rolul de
coordonare de ansamblu pentru organizarea și punerea în aplicare a mecanismul ui16.
SISTEMUL INFORMA TIC SCHENGEN
Realizarea Sistemului Informatic Schengen (SIS) a apărut în contextul întăririi cooperării
polițienești și judiciare și vizează schimbul electronic de date și informații protejate, cu utilitate
în acțiunile operative ale polițiștilor de frontieră. Până în prezent, SIS este unicul și cel mai mare
sistem de urmărire penală interstatală din rețeaua poliției17.
SIS este reglementat de Convenția de Aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985
privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune. Sistemul este format dintr -o
componentă națională existentă în fiecare stat membru și un serviciu de asis tență tehnică. Astfel,
sistemul central (CSIS) asigură că fișierele de date ale secțiunilor naționale (NSIS) sunt identice,
prin transmiterea online a informațiilor18.
Prin intermediul acestui si stem, statele membre pot emite o serie de semnalări cu privi re
la persoanele date în urmărire pentru a fi arestate în vederea extrădării, pentru resortisanții țărilor
terțe în vederea refuzării intrării, pentru persoanele dispărute, pentru martorii sau persoanele care
sunt citate de o instanță, pentru vehicule, doc umente și arme de foc pierdute sau furate, pentru
persoane sau vehicule aflate în monitorizare pentru că amenință securitatea publică sau națională.
Datele introduse în acest sistem sunt: numele și pseudonimele, trăsăturile fizice, locul și data
nașterii, naționalitatea și precizarea dacă persoana este înarmată sau violentă19.
În funcționarea Sistemului Informatic Schengen, Biroul SIRENE (Supplementary
Information Request at the National Entry – Cerere Suplimentară Informativă la Înregistrarea
Națională) are un rol important pentru că reprezintă interfața umană a sistemului și asigură
schimbul de informații între statele membre în acord cu prevederile Convenției de Aplicare a
Acordului Schengen. SIRENE asigură furnizarea informațiilor în timp real, oferin d posibilitatea
16 Informație disponibilă online la adresa http://ec.europa.eu/home -affairs/what -we-do/policies/borders -and-
visas/schengen/schengen -evaluatio n_en , accesată la data de 01.03.2017.
17 Victor Aelenei, op. cit., p. 385.
18 Ion Tomescu, op. cit., pp. 120 -121.
19 Sergiu Adrian Vasile et. al , Sisteme informatice europene și naționale relevante în context Schengen. Protecția
datelor cu caracter personal, Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen, București, 2010, p. 38.
6
utilizatorului de a completa cu date suplimentare. Mai mult decât atât, acest serviciu este
disponibil la orice oră pentru că lucrează în regim dispecerat20.
În contextul extinder ii europene , s-a pus problema dezvoltării Sistemul Informatic
Schengen, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, era nevoie de o decizie a Consiliului care să
permită Comisie i Europene să aloce bani pentru a dezvolta acest sistem complex (SIS II) .
Consiliul JAI a emis un Regulament și o Decizie pe 6 decembrie 200121.
SIS II este o parte integrantă a măsurilor compensatorii Schengen, care sunt esențiale
pentru asigurarea unor standarde înalte de securitate odată ce controalele la frontierele interne au
fost eliminate. Această decizie, împreună cu propunerea de regula ment, a permis Comisiei să
înceapă sarcina dificilă de a dezvolta SIS II. Această nouă generație a sistemului de informații
Schengen a fost mai puternică decât prima pentru că a venit cu o suplimentare a funcțiilor
(procesarea datelor pentru punerea în apl icare a mandatului european de arestare, introducerea și
utilizarea în comun a informațiilor necesare pentru identificarea persoanelor cu ajutorul datelor
biometrice de identificare, îmbunătățirea protecției datelor)22.
Accesul la datele introduse în Sistem ul Informatic Schengen este permis doar autorităților
care efectuează controale la frontieră, autorităților care eliberează vize, celor care analizează
cererile de viză, structurilor care se ocupă de eliberarea permiselor de ședere23. Atunci când se
efectue ază o căutare în sistem, apare un rezultat în momentul în care informațiile referitoare la un
obiect sau la o persoană corespund unei intrări existente. După obținerea unui rezultat,
autoritățile competente pot solicita, prin birourile SIRENE, informații s uplimentare.
Pentru că Sistemul Informatic Schengen operează cu date, statele membre au obligația de
a asigura un nivel al protecției datelor care să se fundamenteze pe „Convenția Consiliului
Europei din 1981 pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu
caracter personal” și pe „Recomandarea din 1987 a Comitetului de Miniștri a Consiliului
Europei” care reglementează utilizarea datelor personale în sectorul polițienesc24.
20 Informație disponibilă online la adresa
http://www.schengen.mai.g ov.ro/Documente/Vizite%20de%20evaluare/Sistem%20de%20informatii%20Schengen.p
df, accesată la data de 01.03.2017.
21 Ion Tomescu, op. cit., p. 125.
22 Stefanno Bertozzi, Schengen: Achievements and Chalenges in Managing an Area Encompassing 3.6 million km2,
în CEPS Working Document No. 284, Februarie 2008, pp. 17 -18.
23 Ion Tomescu, op. cit., p. 125.
24 Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen, op. cit., p. 39.
7
BENEFICII ALE ADERĂRII LA SPAȚIUL SCHENGEN
Statele europene care implementează acquis -ul Schengen au o serie de beneficii după
aderarea la spațiul Schengen. Unul dintre cele mai importante vizează ridicarea controalelor la
frontierele interne, creându -se astfel o frontieră unică unde controalele urmea ză un set de reguli
bine definit în ceea ce privește vizele, migrația, az ilul, cooperarea polițienească și judiciară. În
ceea ce -i privește pe cetățeni, aceștia pot trece frontiera la orice oră și prin orice loc, având
obligația să prezinte un document de identitate valabil25.
În ceea ce privește cetățenii statelor terțe, aceștia pot solicita viza Schengen care, după
25 martie 1995, a devenit uniformă pentru întreg spațiul Schengen. Astfel, odată primită viza,
cetățeanul poate tranzita tot spațiul Schengen , fără a mai fi nevoie de solicitarea vizei de la
fiecare stat membru. Această viză are o valabilitate de trei luni și poate fi solicitată de la
autoritățile diplomatice și consulare ale părților contractante. Există și unele excepții în această
privință. Oricare stat membru poate restricționa accesul pe teritoriul său și valabilitatea vizei în
conformitate însă cu reglementările comune în vigoare26.
Acest beneficiu major al Spațiului Schengen prezintă însă și un dezavantaj, întrucât se
pierde un indicator important pentru urmărirea și analizarea fenomenului de migrație ilegală și
crimă transfrontalieră în Uniunea Europeană27.
Cetățenii Uniunii Europene beneficiază de dreptul de ședere de maximum trei luni pe
teritoriul altui stat membru cu condiția de a deț ine un act de identitate valabil. Această perioadă
se poate prelungi dacă respectivii cetățeni fac dovada că sunt angajați în statul gazdă, dacă dețin
resursele necesare pentru a nu intra în sistemul de protecție socială al statului respectiv, dacă
studiaz ă sau se pregătesc profesional la una dintre instituțiile private sau publice din statul gazdă,
dacă sunt membrii familiei unui cetățean care îndeplinește minim una din condițiile enunțate mai
sus. Mai mult decât atât, cetățenii care locuiesc legal pe teri toriul unui stat membru UE pe o
perioadă continuă de 5 ani au dreptul de a solicita șederea permanentă în acel stat28.
25 Informație disponibilă online la adresa http://www.schengen.mai.gov.ro/index04.htm , accesată la data de
28.02.2017.
26 Gabriel Lucian Pereș, op. cit., p. 47.
27 Sergiu Adrian Vasile, Strategii naționale și europene privind securizarea frontierelor Spațiului Schengen, Ed.
Sitech, Craiova, 2011, p. 167.
28 Gheorghe Alexa Grijac, Problemele Spațiului Schengen, Ed. Cibernetica MC, București, 2011, pp. 64 -66.
8
PROVOCĂRI ALE SPAȚIULUI SCHENGEN
Libera circulație a persoanelor aduce cu sine o serie de provocări la adresa mediului de
securitate european, iar Uniunea Europeană a trebuit să dezvolte o serie de mecanisme pentru a
face față acestor pericole. A fost nevoie de fluentizarea traficului persoanelor care a venit la
pachet cu securizarea controlului la frontieră. De asemenea, s -a pus proble ma dezvoltării
capacității de a interveni eficient împotriva fluxurilor migratorii și de a combate amenințările la
adresa securității interne. Concluzia care se desprinde din enunțarea acestei palete vaste de
chestiuni problematice este aceea că statele di n Spațiul Schengen trebuie să coopereze mai strâns
între ele , la fel și cu organizațiile naționale și internaționale29.
În contextul crizei migranților , au devenit tot mai vocali cei care solicitau reintroducerea
controalelor la frontieră, însă, potrivit Co misiei Europene care a analizat ce impact ar avea acest
lucru asupra Uniunii Europene, costurile ar fi foarte mari atât pentru cetățenii europeni (care nu
ar mai putea să călătorească liber), cât și pentru economia Uniunii Europene (deteriorarea pieței
unice). Restabilirea completă a controalelor la frontiere pentru a monitoriza circulația
persoanelor în interiorul granițelor Spațiului Schengen ar costa Uniunea între 5 și 18 miliarde de
euro anual. În prezent, schimbul liber de mărfuri în UE reprezintă pest e 2.800 miliarde euro. De
asemenea, 1,7 milioane lucrători din Uniunea Europeană traversează zilnic o frontieră pentru a
merge la locurile lor de muncă. Reintroducerea controalelor i -ar costa pe navetiști și pe ceilalți
călători între 1,3 și 5,2 miliarde d e euro. Timpul pe care acești oameni l -ar pierde așteptân d la
frontiere i -ar descuraja să mai caute oportunități transfrontaliere, reducându -se astfel numărul de
potențiali muncitori. În ceea ce privește costurile pentru sectorul turistic, 1,2 miliarde de euro s –
ar pierde30.
Terorismul este o altă provocare a lumii moderne căreia Uniunea Europeană trebuie să -i
facă față pentru că pune în pericol democrația, drepturile omului, dezvoltarea economică și
socială. Eurojust reprezintă un centru de expertiză în materie de terorism, coordonând
investigațiile și urmăririle penale transfrontaliere31. Date fiind evoluțiile ultimilor ani când
Uniunea Europeană a fost lovită de atacuri teroriste soldate cu un număr ridicat de victime,
29 Gabriel Lucian Pereș, op. cit., p. 30.
30 Comisia Europeană, Communication from the Commission to the European Parliament, the European Council
and the Council. Back to Schengen – A Roadmap, Bruxelles, 04.03.2016, COM(2016) 120 final, pp. 3 -4.
31 Gabriel Lucian Pereș, op. cit., p. 92.
9
putem spune că în acest domeniu este nevoie de o cooperare mai întărită între statele membre și
de o securizare mai sporită a granițelor.
Pentru că teror ismul este un război cu dimensiuni globale, în combaterea acestui flagel
este nevoie de o abordare strategică și de o configurație diferită a eforturilor. Pe termen scurt, se
pot lua o serie de măsuri ca: o mai bună interrelaționare în cadrul organizațiilo r internaționale,
rezolvarea conflictelor de la nivel local și regional care poate conduce la o sporire a încrederii
populației locale în noile forțe, o acțiune categorică în raport cu țările care finanțează terorismul,
securizarea armelor de distrugere în masă și împiedicarea teroriștilor de a intra în posesia lor.
Radicalizat în ultima perioadă, terorismul este un fenomen care datează de foarte mult timp. În
1994, ONU a emis o rezoluție în care erau specificate instrumentele la care statele pot apela
pentru a înlătura acest fenomen: să nu sprijine organizațiile teroriste și să nu permită ca pe
teritoriul lor să se desfășoare acțiuni de pregătire a actelor teroriste, să-i sancționeze pe cei care
comit acte teroriste în conformitate cu prevederile relevante ale dreptului lor național, să încheie
acorduri speciale în acest sens, în activitatea de prevenire și combatere a terorismului, să
colaboreze cu celelalte state, să implementeze acordurile și convențiile naționale în materie în
legislația națională, înain te de a acorda azil politic, să se asigure că persoana respectivă nu a fost
implicată în pregătirea și desfășurarea actelor teroriste32.
Traficul ilicit de droguri este o altă amenințare la adresa securității Spațiului Schengen.
Prin Tratatului Uniunii Europene, s -a asigurat baza legală pentru cooperarea vamală la nivel
comunitar. Astfel, s -a ratificat Convenția cu privire la cooperarea și asistența reciprocă dintre
administrațiile vamale cu rol în prevenirea, investigarea și urmărirea încălcărilor regulamentelor
vamale naționale și europene. Statele membre cooperează în următoarele domenii: traficul ilicit
de droguri, substanțe psihotropice, arme, muniții, materiale explozive, deșeuri toxice, material
nuclear, etc.; comercializarea substanțelor din tabelele I și II ale Convenției Națiunilor Unite
împotriva traficului ilegal de narcotice; comerțul transfrontalier ilegal cu bunuri taxabile; orice
alt comerț cu bunuri i nterzis de UE sau de legislația națională a oricăruit stat membru33.
Convenția de Aplicare a Acordului Schengen prevede o serie de reglementări cu privire
la combaterea traficului ilicit de dorguri. Astfel, s -a stabilit înființarea unui grup permanent de
lucru cu scopul de a coordona măsurile compensatorii cu privire la combaterea traficului de
32 Costel Dumitrescu, Victor Aelenei, Cezar Peța, Victor Dan Cavaropol, Criminalitatea transfrontalieră, Ed.
ProUniver sitaria, București, 2012, pp. 9 -10.
33 Gheorghe Alexa Grijac, op. cit., pp. 128 -129.
10
stupefiante în Spațiul Schengen, de a identifica aspectele problematice referitoare la comerțul
ilegal și la contrabanda cu droguri și de a soluționa toate aceste pro bleme. Statele Schengen și -au
asumat această responsabilitate de a lupta contra drogurilor, însă au apărut și unele probleme.
Olanda, de exemplu, este statul unde comerțul de cannabis cu amănuntul nu este interzis, iar o
analiză din 2008 arăta faptul că în majoritatea cazurilor când s -a dispus confiscarea drogurilor
care au intrat pe teritoriul Germaniei, acestea proveneau din Olanda. De aici a apărut nevoia ca
strategiile de combatere a comerțului cu droguri ale statelor membre să fie mai apropiate34.
Există și situații când traficul de droguri este legal. În Articolele 74 și 75 din Convenția
Schengen, se precizează faptul că se pot introduce substanțe narcotice și psihotrope într -un stat
membru al Spațiului Schengen, cu condiția ca aceste substanțe să fie utilizate în scopuri
medicale. În acest sens, deținătorii acestor substanțe au obligația de a prezenta autorităților un
document valabil eliberat de o autoritate competentă din statul în care aceștia își au reședința.
Este foarte important ca în acest document să se precizeze clar detalii cu privire la natura și
cantitatea produselor, dar și cu privire la durata călătoriei35.
Tot ca un demers în lupta de combatere a traficului și consumului de droguri, în 1993 s -a
înființat, la nivelul Uniunii Europene, Centrul European pentru urmărirea Drogurilor și a
Dependenței de Droguri. Pe lângă activitățile care derivă și din titlu, Centrul a fost mandatat și cu
adoptarea măsurilor de combatere a traficului cu substanțe radioactive și nucleare, de
destructurare a r ețelelor de imigrare clandestină, de combatere a traficului ilegal cu autoturisme,
de combatere a traficului de persoane36.
În ceea ce privește Strategia Uniunii Europene în materie de droguri 2013 -2020, aceasta
asigură cadrul politic general și prioritățile politicii europene în materie de droguri, priorități
identificate de către statele membre și instituțiile UE . Cadrul, scopul și obiectivele acestei
strategii sunt fundamentul a două planuri de acțiuni consecutive desfășurate pe o perioadă de
patru ani fiecare. Strategia se bazează pe principiile fundamentale ale legislației Uniunii
Europene și susține, totodată, valorile europene: respect ul pentru demnitatea umană, libertatea,
democrația, egalitatea, solidaritatea, statul de drept și drepturile omului. Ea are drept scop
protejarea bunăstării soci ale și individuale, proteja rea sănătății public e, oferirea unui nivel ridicat
34 Costel Dumitrescu et. al, op. cit., pp. 17 -18.
35 Art. 75 din Convenția de aplicare a Acordului Schengen, disponibilă online la adresa
http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/catutil/Conventia%20Schengen.pdf , accesată la data de
20.03.2017.
36 Costel Dumitrescu, op. cit., p. 19.
11
de securitate pentru populație și adoptarea unei abordări echilibrate, integrate și bazate pe dovezi.
Strategia se fundament ează și pe dreptul internațional, pe convențiile relevante adoptate de ONU
care asigură cadrul juridic internațional pentru abordarea fenomenului drogurilor ilicite și
Declarația Universală a Drepturilor Omului. Astfel, se iau în considerare documentele politice
relevante ale ONU , inclu zând aici Declarația Politică a Națiunilor Unite și Planul de acțiune
privind cooperarea internațională către un sistem integrat și o strategie echilibra tă pentru a
contracara problema mondiale a drogurilor, adoptată în 2009, care prevede că reducerea cererii
ofertei de droguri sunt elemente care se susțin reciproc în politica drogurilor ilicite și Declar ația
politică a ONU privind HIV/ SIDA. Strategia a fost elaborată pe baza principiilor stabilite în
Tratatul de la Lisabona ș i pe competențele respective ale Uniunii și ale statelor membre .
Strategia se implemen tează în conformitate cu principii le subsidiarității și proporțio nalității37.
Frontierele maritime ale Uniunii Europene, cu o lungime totală de 80,000 km,
reprezintă un punct nevralgic al spațiului comunitar. Potrivit unui raport FRONTEX din 2009, au
fost înregistrate cca. 175.000de treceri ilegale ale frontierei la frontierele maritime și terestre ale
Uniunii Europene38. Numărul acestor treceri ilegale a crescut considerabil în contextul
declanșării crizei imigranților în 2015 .
CAPITOLUL AL II -LEA: ROMÂNIA ȘI SPAȚIUL SCHENGEN
ANALIZA PROCESULUI DE ADERARE DIN PERSPECTIVĂ ISTORICĂ
Orice stat european care dorește să fie membru al Spațiului Schengen, trebuie să
îndeplinea scă o serie de condiții: să aibă capacitatea de a controla eficient frontierele externe ale
Spațiului Schengen; să aibă capacitatea de a coopera cu statele din Spațiul Schengen în veder ea
asigurării unui nivel ridicat de securitate; să aibă capacitatea de a aplica integral normele
Schengen; să aibă capacitatea de a utiliza Sistemul de Informații Schengen39.
Există două tipuri de mecanisme de evaluare atunci când se ia în calcul aderarea u nui stat
la Spațiul Schengen. Primul evaluează abilitatea statului membru de a intra în Spațiul Schengen.
Scopul acestuia este de a verifica dacă aplicantul implementează corect regulile pentru ridicarea
37 European Un ion Drugs Strategy 2013 -2020, Martie 2013, disponibilă online la adresa
http://www.consilium.europa.eu/ro/documents -publicatio ns/publications/2013/european -union -drugs -strategy -2013 –
2020/ , accesată la data de 20.03.2017.
38 Sergiu Adrian Vasile, Strategii…, p. 175.
39 Nelu Niță, op. cit., p. 2.
12
controalelor la frontierele interne. Acest mecanism mai este numit și „putting -into-effect”. Al
doilea mecanism se aplică abia după ce statul devine membru al Spațiului Schengen și evaluează
dacă aquis -ul este pus în aplicare corect. Numit și mecanism de punere în aplicare, acesta
urmărește consilidarea înc reder ii reciproce. Ambele tipuri de evaluări au pornit de la o bază
interguvernamentală, fiind gestionate inițial de un comitet permanent format din reprezentanți ai
statelor membre40.
România are o poziție geostrategică importantă, întrucât granițele sale reprezintă cea mai
mare parte a frontierelor externe ale Uniunii Europene, tocmai de aceea se impune luarea unor
măsuri speciale în vederea asigurării unui nivel înalt de control al frontierei41.
România a început negocierile de aderare la Spațiul Schengen în 2001 , iar la 30
noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Documentul de Poziție pe Capitolul 24 – Justiție
și Afaceri Interne – către Conferința pentru Aderare România -UE, document care avea inclus
Planul de Acțiune Schengen. S -au deschis ulterior n egocierile în aprilie 2002 , Comisia
Europeană transmițând României ob servațiile și solic itările sale42.
În perioada 2004 -2006, România a adoptat Strategi a Națională de management
integrat al frontierei de stat , iar ca instrument de exercitare a acestui management s -a
implementat SISF, sistem considerat, la Reuniunea informală a miniștrilor justiției și a afacerilor
interne ai Uniunii Europene ce s -a desfășurat în Finlanda, în perioada 20 -22 septembrie 2006, a
fi la nivel cu sistemele moderne deja existen te la nivel global și respectând criteriile ce se aflau
în dezbatere la Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne al UE43.
Managementul integrat al frontierei are în vedere patru filtre: în primul rând, este vorba
despre activitățile desfășurate în țările terțe, cu precădere în cele de origine și tranzit (în acest
caz, scopul este acela de a combate efectele negative ale migrației ilegale și ale celorlalte forme
de infracționalitate transfrontalieră, iar instituțiile care au prerogative în această di recție sunt:
Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Transporturilor,
Ministerul Turismului, Ministerul Muncii, Serviciul de Informații Externe) ; în al doilea rând,
este vorba despre cooperarea internațională în c eea ce privește frontierele (în cadrul acestui filtru,
există o serie de obiective: întărirea cooperării bilaterale cu instituțiile care manageriază
40 Yves Pascouau, The Schengen evaluation mechanism and the legal basis problem: breaki ng the deadlock, în
Policy Brief, European Policy Centre, 31 ianuarie 2012.
41 Ion Teșa, Cristina Ivanov, România și Zona Schengen. Aspecte juridice, Ed. Mar, Constanța, 2011, p. 71.
42 Alina Bârgăoanu, op. cit., pp. 85 -86.
43 Ion Teșa, op. cit., p. 72.
13
controlul frontierelor în statele vecine, cooperarea regională cu statele din bazinul Mării Negre și
din ba zinul Dunării, parteneriat cu țările de tranzit și de origine, acorduri de readmisie, cooperare
regională privind dezvoltarea pieței muncii transfrontaliere) ; în al treilea rând, se are în vedere
controlul și supravegherea frontierei de stat a României (obiectivele acestui filtru sunt:
armonizarea legislației, asigurarea personalului calificat, perfecționarea colaborării și cooperării
interinstituționale, analiză de risc, asigurarea infrastructurii în punctele de trecere a frontierei, în
acord cu legislația Schengen) ; nu în ultimul rând, cel de -al patrulea filtru urmărește activitățile
derulate în interiorul statului (obiective: prevenirea și combaterea migrației ilegale și a
infracționalității transfrontaliere să se bazeze pe o legislație clară, sistemele d e comunicație și
informație să fie modernizate și interconectate, asigurarea construcției instituționale și a
resurselor umane, etc.)44.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne consideră managementul integrat al frontierelor un
mecanism care întrunește o seri e de elemente: controlul la frontiere, depistarea și investigarea
criminalității transfrontaliere, modelul celor patru filtre, cooperarea agențiilor care au în
subordine managementul frontierelor, coordonarea și coerența activităților statelor membre.
Pentru aplicarea corectă a managementului integrat al frontierelor este nevoie ca statele să delege
această activitate unei singure singure autorități publice care să exercite controlul la frontiere, să
efectueze analiza de risc, precum și cercetarea penală, s ă asigure cooperarea internațională în
ceea ce privește combaterea imigrației ilegale45. În România, Poliția de Frontieră este instituția
specializată în supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea
fenomenului de migrație ilegală și a criminalității transfrontaliere, asigurarea intereselor statului
român pe Dunărea interioară, în zona contiguă și în zona economică exclusivă46.
Deși managementul frontierelor este definit clar de legislația europeană, este nevoie ca l a
nivel național să existe o legislație specifică care să reglementeze statutul poliției de frontieră,
regimul străinilor, imigrația, protecția datelor. În ceea ce privește cooperarea internațională și
schimbul de informații, este important ca între state să se încheie o serie de acorduri care să aibă
în vedere frontierele, traficul de frontieră, acordurile de readmisie (incluzând aici atât țările de
44 Ibidem, pp. 73 -80.
45 Informație disponibilă online la adresa
http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/Vizite%20de%20evaluare/Manag ementul%20integrat%20al%20fronti
erelor.pdf , accesată la data de 20.03.2017.
46 Informație disponibilă online la adresa https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg -informatii -generale -24.html ,
accesată la data de 23.03.2017.
14
origine, cât și țările terțe) . Eficiența managementului la frontiere este dependentă de modul în
care are lo c evaluarea situației. Analizele de risc trebuie să fie clare și disponibile tuturor
organismelor responsabile de managementul frontierelor. Capacitatea de reacție este o altă
componentă importantă, astfel că alocarea resurselor, umane și tehnice, trebuie să aibă în vedere
o reacție rapidă la tenta tivele de activități ile gale la frontieră și adaptabilitatea47.
În 2005, a fost creat Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, o platformă
națională unică ce are drept scop schimbul de date și informații operative în vederea prevenirii și
combaterii criminalității transfrontaliere. Aplicând prevederi legislative interne și internaționale
și urmând recomandările experților europeni, platforma își propune cooperarea pe o serie de
canale: Centrul SECI, EUROPO L, SIRENE, INTERPOL, atașații de afaceri interne și ofițerii de
legătură români și străini48.
După a derarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 , eforturile s -au
îndreptat către implementarea măsurilor necesare eliminării controalelor la frontierele interne cu
scopul de a adera la Spațiul Schengen. La 1 ianuarie 2007, România a început să aplice
prevederile acquis -ului Schengen din categoria I, categoria a II -a urmând să fie aplicată după ce
controalele la frontierele interne sunt eliminat e, existând astfel și o decizie a Consiliului Uniunii
Europene în acest sens49.
La 28 iunie 2007, România a transmis Declaration of readiness prin intermediul căreia a
solicitat ca în a doua jumătate a anului 2008 să fie inițiat procesul de evaluare pe trei domenii:
Cooperare polițienească, Vize și Protecția Datelor . După îndeplinirea obligațiilor din această
primă etapă, Secre tariatul General a transmi s un chestionar cu întrebări despre aspectele
relevante pentru implementarea și aplicarea prevederilor Schengen Categoriei II. România
complete ază acest chestionar, transmi te răspunsurile către Consiliul UE, după care are loc efectiv
aderarea la Spațiul Sch engen50.
Răspunsurile la întrebările pe care chestionarul le cuprinde au fost analizate cu mare
atenție de către echipa de evaluare, pentru că în funcție de aceste răspunsuri, Consiliul analizează
47 Informație disponibilă online la adresa
http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/Vizite%20de%20evaluare/Managementul%20integrat%20al%20fronti
erelor.pdf , accesată la data de 20.03.2017.
48 Narcisa Ioana Voiculescu, op. cit., p. 167.
49 Guvernul României, Hotărârea nr. 1314 din 24 octombrie 2007 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind
aderarea la Spațiul Schengen, publicată în Monitorul Oficial nr. 756 din 7 noiembrie 2007, disponibilă online la
adresa http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/Strategia%20Nationala.pdf , accesată la data de 28.02.2017.
50 Ion Teșa, op. cit. , p. 63.
15
capacitatea României de aplica prevederile categoriei a II -a. A mai existat o etap ă în care s -au
demarat vizitele de evaluare cu scopul de a verifica gradul de finalizare a diferitelor acțiuni, iar
în final se redactează un raport care analizează toate aspectele observate în cadrul acestot vizite.
Dacă s -au consta tat deficiențe, în raport pot fi trasate direcții de acțiune în vederea corectării
acestora sau îmbunătățirii anumitor activități. Raportul Grupului de Evaluare Schengen se
îndreaptă apoi către Consiliul UE, singurul în măsură să adopte decizia cu privire la autorizarea
aplicării prevederilor Categoriei a II -a la data la care le consideră necesare51.
În etapa de preaderare, României i -a fost solicitat un Plan de Acțiune referitor la aplicarea
criteriilor preliminare participării la Spațiul Schengen în vedere a încheierii negocierii privind
capitolul 24 Justiție și Afaceri Interne. Acest plan este structurat în funcție de problemele
abordate și conține aspecte cu privire la: acordarea vizelor, imigrație, azil, cooperare
polițienească și judiciară, lupta împotri va traficului și consumului de droguri, regimul armelor de
foc, Sistemul Informatic Schengen, protecția datelor personale52.
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC SCHENGEN
Pentru ca România să poată adera la Spațiul Schengen, este nevoie de implementarea
componentei naționale a Sistemului Informatic Schenge, componentă fomată din două elemente:
Sistemul Informatic Național de Semnalări și copia națională a bazei de date centrale. Pentru că
una din datele la care România ar fi trebuit să intre în Schengen a fost martie 2011, s -a decis să
se implementeze componenta națională a Sistemului Informatic Schengen , generația a doua. În
acest sens, s -a început demararea unor proiecte finanțate atât de la Bugetul de stat, cât și din
fonduri Phare sau Facilitatea Schen gen. Pe 12 martie 2009 a avut loc la Bruxelles un seminar
privind pregătirea celor șase state (printre care și România) în vederea conectării la Sistemul
Informatic Schengen. S -a decis atunci ca România să adopte varianta SISone4all (implementat în
august 2006) pentru a se respecta calendarul de aderare, respectiv luna martie 201153.
În ceea ce privește Sistemul Informatic de Semnalări (SINS), compatibil cu SIS II, s -a
realizat adoptarea unor acte normative care vizează organizarea și funcționarea acestui Sistem.
Astfel, în 2005 a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr.128/2005 privind înființarea, organizarea
51 Gabriel Lucian Pereș, op. cit., p. 162.
52 Ion Tomescu, op. cit., pp. 43 -45.
53 Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen, Legislație și proceduri privind semnalările de interes Schengen,
București, 2010, pp. 37 -39
16
și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări, aprobată și modificată prin Legea
nr. 345/2005. Au mai urmat apoi alte două hotărâri de G uvern: Hotărârea de Guvern nr.
769/2006 privind aprobarea Planului de Implementare al SINS și Hotărârea de Guvern
nr.1411/2006 privind aprobarea normelor de aplicare a OUG nr. 128/2005. Tot în această primă
etapă a intrat și promovarea unui act normativ care vizează înființarea unei structuri în cadrul
MIRA, ale cărei scopuri să fie realizarea și gestionarea SINS (etapă realizată) și implementarea
efectivă a Sistemului Informatic de Semnalări. Cea de -a doua etapă va cuprin de modernizarea
sistemelor informatice ale autorităților care au legătură cu SIS, astfel încât să exsite o
interconectare cu SIS și SIS II , dar și conversia datelor care vor fi cuprinse în SINS. În fine, cea
de-a treia etapă are trei activități principale, după cum urmează: interconectarea SINS la CS.SIS
și copierea bazelor de date CS.SIS și N.SIS II, operaționalizarea Biroului SIRENE și realizarea
„Disaster Recovery” ca o soluție aferentă SINS și N.SIS II54.
Sistemul de Informații Schengen nu poate funcționa în absența sistemului SIRENE care
reprezintă contactul cu celelalte state membre și interfața umană a SIS. Fiecare stat membru are
obligația de a stabili o autoritate care să asigure schimbul informațiilor (acest schimb se face
printr -un sistem de work -flow care conție un serviciu de mesagerie tip mail). În România, biroul
SIRENE a fost creat în august 2004, va fi operațional după ce statul român va intra în Spațiul
Schengen și este integrat Centrului de Co operare Polițienească Internațională55.
Protecția datelor cu caracter personal cu care se lucrează în cadrul Sistemului de
Informații Schengen este în responsabilitatea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal care a re ca obiectiv principal apărarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale persoanelor fizice. Președintele Autorității este numit de Senat pentru o
perioadă de cinci ani și are obligația de a prezenta rapoarte anuale de activitate care conțin
recomand ări pentru modificarea legislației și pentru protejarea drepturilor și libertăților
cetățenilor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Rolul ANSPDCP este de
a întări capacitatea instituțională a autorității de supraveghere, de a spor i gradul de conștientizare
a operatorilor de date cu caracter personal în ceea ce privește obligațiile pe care aceștia le au, de
54 Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Sistemul Informatic Schengen, Ed. Ministerului Internelor și
Reformei Administrative, pp. 24 -25, disponibil online la adresa
https://www.politiadefrontiera.ro/files/docu/1460139101184 -sis.pdf , accesată la dat a de 20.03.2017.
55 Informație disponibilă online la adresa
http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/catutil/brosura%20SIS%202010.pdf , accesată la data de
20.03.2017.
17
a eficientiza capacitatea sa administrativă, de a îmbunătăți informarea publică, de a aplica
legislația specifică și de a sancț iona cazurile în care nu se respectă prevederile legale56.
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI DE STAT
Sistemul integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat este mijlocul prin care este pus în
aplicare managementul integrat al frontierei de stat a României și este asumat prin Planul de
Acțiune Schengen, revizuit în 2006. Acest sistem este format dintr -o serie de componente:
componenta operativă (subsistemul legislativ, cel al resurselor umane și al procedurilor
operaționale), componenta tehni că (subsistemul infrastructură, de supraveghere a frontierei, de
control al trecerii frontierei, subsistemul IT, de radiocomunicații mobile, de comunicații fixe,
comunicații voce și date, subsistemul mobilitate, suport logistic integrat)57.
Sistemul integra t pentru securitatea frontierei reprezintă un sistem complex care are
capacitatea de a menține echilibrul și funcția de autoreglare și este destinat combaterii
infracționalității transfrontaliere. Este deschis , format din mai multe subsisteme și are o serie de
obiective: stabilirea unui cadru legal și administrativ prin care să aibă loc o planificare și o
coordonare operațională unitară, atât la nivel local, cât și național; stabilirea cadrului legislativ
prin care se reglementează colaborarea dintre in stituțiile interne care au atribuții în
managementul integrat al frontierei; armonizarea legislației în ceea ce privește migrația, azilul și
protecția frontierelor; dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din domeniu prin
specializarea resur sei umane; construirea infrastructurii adecvate la frontieră; implementarea
procedurilor care vizează protecția frontierelor, migrația și azilul; cooperarea internațională și
implementarea unui mecanism de monitorizare și evaluare a managementului integrat al
frontierei. Managementul integrat al frontierei se fundamentează pe un mecanism comun de
coordonare și cooperare la nivel operațional, pe analize de risc comune, pe resurse umane
pregătite, pe armonizarea legislației și, nu în ultimul rând, pe un efort comun al tuturor
instituțiilor implicate. Ca importanță, sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat poate
56 Informație disponibilă online la adresa http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/catutil/2008%20 –
%20Brosura%20de%20baza%20_Page%20 -%20A4_.pdf , accesată la data de 20.03.2017.
57 Ion Teșa, op. cit., p. 84.
18
fi asimilat și inclus în sistemul de apărare al țării, celui de gestionare a crizelor, iar la nivel
european, Sistemului Informatic Sche ngen58.
România are 2.050 kilometri de frontieră externă și 1.090 kilometri frontieră internă a
Uniunii Europene (1.085 kilometri frontieră de uscat și 2.064 kilometri frontieră de apă). Acest
lucru conferă României o poziție geostrategică importantă și nec esitatea implementări unui
Sistem Integrat de Securizare a Frontierei bine capacitat și performant. Strategi a
Managementului Integrat la Frontieră vizează crearea Grupului Interministerial Român pentru
Managementul Integrat al Frontierei de Stat format di n majoritatea miniștrilor, la care se adaugă
șefii SRI și SIE și care are rolul de a stabili concepția de ansamblu și coordonarea unitară a
acțiunilor care urmăresc securizarea frontierei de stat59.
DIRECȚIA GENERALĂ AFACERI EUROPENE, SCHENGEN ȘI RELAȚII
INTERNAȚIONALE
Prin Hotărârea de Guvern nr. 137/2007, s -a decis înființarea Departamentului Schengen,
cu rol în coordonarea și monitorizarea îndeplinirii condițiilor necesare în vederea aplicării
integrale a Acordului Schengen privind eliminarea controalelor la frontieră și a Convenției de
aplicare a acestuia. Același Departament care asigură coerența și acțiunea uniformă în ceea ce
privește procesul de aderare al României la Spațiul Schengen monitorizează și prevederile
specifice aquis -ului Schengen.
La patr u ani de la înființarea sa, prin Hotărârea de Guvern nr. 656/2011, Departamentul a
trecut printr -un proces de reorganizare, devenind Departamentul Schengen, afaceri europene și
relații internaționale. Doi ani a funcționat în această formulă, în 2013 fiind desființat și reapărând
Direcția Schengen, subordonată secretarului de stat responsabil pentru Relația cu Parlamentul și
Guvernul. Ultima schimbare prin care acest Departament a trecut, a fost chiar anul trecut. Prin
Hotărârea de Guvern nr. 172/2016, decid enții au re organizat Direcția Schengen. Direcția
Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale a fost însărcinată cu monitorizarea
și coordonarea activităților întreprinse de instituțiile și autoritățile cu prerogatove în domeniu,
58 Informație disponibilă online la adresa https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg –sistemul -integrat -pentru –
securitatea -frontierei -107.html , accesată la data de 22.03.2017.
59 Informație disponibilă online la adresa https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg -securizarea -frontierelor –
105.html , accesată la data de 22.03.2017.
19
astfel în cât să se realizeze procesul de aderare la Spațiul Schengen și România să participe la
mecanismul de evaluare60.
Direcția nu are personalitate juridică și funcționează în aparatul central al Ministerului de
Interne. Importanța sa rezidă în faptul că este pu nctul central al tuturor aspectelor care vizează
aplicarea mecanismului de evaluare Schengen. În acest sens, DGAESRI menține contactul atât
cu factorii decidenți responsabili de la nivel național, cât și cu instituțiile din cadrul UE și cu
celelalte state membre atunci când vine vorba de eliminarea controalelor la frontierele interne61.
În ceea ce privește colaborarea cu instituțiile a bilitate pe plan național și global,
DGAESRI menține contactul cu Ministerul Afacerilor Externe, cu misiunile diplomatice și
consulatele din țara noastră și din străinătate, cu administrația publică locală și centrală, dar și cu
Parlamentul (prin comisiile de specialitate) și Administrația Prezidențială62.
Printre atribuțiile Direcției Generale Afaceri Europene, Schengen și Relații
Internaționale, se numără: elaborarea politicilor și obiectivelor Ministerului Afacerilor Interne în
ceea ce privește afacerile europene și relațiile internaționale ; coordonarea relațiilor MAI, precum
și a organismelor aflate în subordinea minister ului cu omoloagele lor de la nivel european și din
alte state; coordonarea participării MAI la procesul de elaborare a politicilor și legislației
europene în materie, în acord cu obiectivele stabilite la nivel național; reprezentarea României la
Consiliul Justiție și Afaceri Interne și în grupurile de lucru care funcționează în cadrul Comisiei
Europene, Consiliului Uniunii Europene, și în cadrul altor instituții europene (întocmirea
documentației de participare și monitorizarea tuturor acțiunilor desfășurat e cu rezultatele
obținute); evaluarea gradului în care legislația națională este compatibilă cu cea europeană și
formularea de propuneri astfel încât transpunerea și implementarea să se defășoare cât mai rapid;
asigurarea participării MAI la procesul prin intermediul căruia Comisia Europeană este notificată
în ceea ce privește transpunerea în legislația națională a prevederilor europene (tot în cadrul
acestei atribuții, Comisia Europeană primește informări cu privire la măsurile care se iau pentru
realizare a acestui obiectiv); participarea la procesul prin care pozițiile statului român sunt
fundamentate în procedurile precontencioase și contencioase în fața instanțelor și instituțiilor
europene; asigurarea documentației necesare participării responsabililor MAI în comisiile de
60 Informație disponibilă online la adresa http://www.schengen.mai.gov.ro/index12.htm , accesată la data de
23.03.2017.
61 Idem .
62 Idem.
20
specialitate ale Parlamentului și celei pentru participarea la reuniunile Comitetului de coordonare
a Sistemului Național de gestionare a afacerilor europene; armonizarea instituțională și a
capacității administrative de gestionare și i mplementare a cerințelor și recomandăriloe europene
în materie Schengen; evaluarea stadiului în care România își respectă angajamentele, dar și a
progreselor înregistrate; planificarea și organizarea vizitelor de evaluare Schengen și contact
pentru vizitel e neanunțate de evaluare; asigurarea Secretariatul Comisiei Naționale de
Autoevaluare Schengen prin intermediul căruia sunt organizate misiuni de preevaluare;
coordonarea strategică a intereselor României în raport cu agențiile europene cu atribuții în cee a
ce privește afacerile interne; participarea și a vizarea, dacă situația o impune, a proiectelor
acordurilor, convențiilor, înțelegerilor internaționale care necesită a fi încheiate de către
structurile aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne; demararea activităților care pot
conduce la dezvoltarea relațiilor instituționale cu organismele omoloage din celelalte țări, cu
scopul de a promova interesele României, etc.63
Comisia Națională de auto -evaluare Schengen are rolul de a coordona politicile și
strategiile naționale în domeniu, astfel încât România să poată implementa angajamentele în
vederea aderării la Spațiul Schengen. Comisia are rol consultativ, nu are personalitate juridică și
a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 882/05.07.2006 . Formată din reprezentanții
instituțiilor care au responsabilități în materie, Comisia funcționează în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne și are obligația de a informa periodic Guvernul despre activitatea pe care o
desfășoară. Printre măsurile luate d e Comisia Națională de Auto -evaluare Schengen se numără:
Declarația de pregătire referitoare la demararea procesului de evaluare Schengen, Strategia
Națională de Aderare la Spațiul Schengen, Concepția integrată de pregătire î n domeniul
Schengen pentru tot personalul implicat , Planul Indicativ ș i proiectele propuse pentru Facilitatea
Schengen , Constituirea unor comisii mixte de evaluare Schengen privind situația aeroporturilor
și porturi lor internaț ionale din Româ nia și în domeniul vizelor , Planul Indicativ multi -anual
2007 -2009 Facilitatea Schengen pentru Româ nia64.
63 Informație disponibilă online la adresa http://www.ma i.gov.ro/index03_2_10.html , accesată la data de 23.03.2017.
64 Informație disponibilă online la adresa http://www.schengen.mai.gov.ro/index15.htm , accesată la data de
20.03.2017.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CREAREA ȘI EXTINDEREA SPAȚIULUI SCHENGEN [613982] (ID: 613982)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
