Crearea Retelei Casa Pentru Dezvoltarea de Solutii Vizand Autonomia Asistata la Domiciliu

Consorțiul pentru adoptarea de soluții privind asistența pentru autonomie la domiciliu (CASA) a reunit 13 regiuni în vederea găsirii de soluții comune și partajării celor mai bune practici și politici privind autonomia la domiciliu.

Îmbătrânirea populației și, în special, persoanele vârstnice care suferă de boli cronice generează o presiune crescândă asupra sistemelor de sănătate și asistență socială. În prezent, bolile cronice reprezintă în medie două treimi din costurile de sănătate în țările dezvoltate, cu toate că 80 % dintre aceste boli pot fi prevenite.

Sistemele de sănătate personalizate care asigură servicii de însoțire la domiciliu și în exterior reprezintă un progres, iar proiectul CASA a furnizat o platformă de colaborare în domeniul asistenței pentru autonomie la domiciliu (AAD) pentru 14 parteneri din nouă țări. Aceștia au dezvoltat o abordare mai structurată menită să urgenteze înțelegerea și implementarea noilor tehnologii, revizuind totodată politicile în materie de asistență.

Dezvoltarea de noi tehnologii

„Parteneriatele, partajarea cunoștințelor, colaborarea în rețea și analiza comparativă reprezintă instrumente ideale pentru găsirea de soluții comune la provocările demografice,” afirmă Fabian Dominguez din cadrul Departamentului flamand pentru bunăstare, sănătate publică și familie, care a coordonat proiectul. Prin punerea accentului pe dezvoltarea de noi tehnologii va fi îmbunătățită asistența medicală, înregistrându-se totodată o scădere a constrângerilor de ordin economic ale îmbătrânirii populației.

Partenerii CASA au organizat mai multe vizite de studiu, conferințe și seminarii destinate partajării și ilustrării bunelor practici din cadrul parteneriatului. Numeroși experți din întreaga Europă au participat la aceste evenimente, creând astfel un cadru pentru o cooperare permanentă și aprofundată.

Investiții totale și finanțare UE

Investițiile totale în proiectul „Consorțiu pentru adoptarea de soluții privind asistența pentru autonomie” (CASA) se ridică la 2 635 999 EUR, contribuția din Fondul european de dezvoltare regională al UE fiind de 2 002 154 EUR prin Programul operațional „INTERREG IVC” pentru perioada de programare 2007-2013.

Informații tehnice

Investiția totală EUR 2 635 999

Investiția UE EUR 2 002 154

http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/search

2.Rezolvarea unei mari probleme a deșeurilor aduce beneficii mediului și sănătății umane

Sud-Est, România

În regiunea de sud-est a României se construieste în prezent un sistem integrat modern pentru gestionarea deseurilor solide, de care vor beneficia peste 390 000 de oameni. Odata functional, acest sistem va reduce numarul gropilor de gunoi ilegale din regiune si va accelera ritmul reciclarii deseurilor.

Acoperind întregul județ Vrancea, noul sistem pentru deșeurile solide include echipament de colectare modern. Un alt obiectiv este de a conștientiza publicul în scopul de a reduce cantitatea de deșeuri de colectat și de a stimula sortarea materialelor reciclabile.

Marea curățenie

Principalul obiectiv al acestui proiect privind deșeurile solide organizat de Consiliul Județean Vrancea este de a închide gropile de gunoi urbane și rurale locale, care sunt inestetice și constituie o sursă de poluare a apei freatice. Județul a primit echipamente noi – precum containere și vehicule de salubrizare – pentru colectarea deșeurilor solide din gospodării, precum și din sectorul comercial, industrial și instituțional. De asemenea, sunt în curs de construcție trei stații de transfer și șase stații de preluare.

Se amenajează o nouă groapă de gunoi regională, care va fi dotată cu echipament pentru tratarea produselor secundare ale deșeurilor, precum levigatul (lichidul care se scurge din groapa de gunoi) și gazele. În fiecare an, locația va putea sorta 15 000 de tone de deșeuri solide, creând o cantitate egală de compost.

Există și planuri pentru închiderea și sigilarea a trei gropi de gunoi urbane, curățarea altor două și închiderea, curățarea sau reabilitarea a 200 de gropi de gunoi rurale. Numeroase dintre aceste locuri vor fi acoperite cu iarbă.

Mai multe locuri de muncă, un mediu mai curat

Proiectul va acoperi cantitatea de deșeuri mixte a întregii populații urbane și a 90% din populația rurală și se estimează că va crea 200 de locuri de muncă în fazele de implementare și de funcționare. De asemenea, proiectul va aduce colectarea deșeurilor solide din județ la cele mai înalte standarde europene, aliniind-o la obligațiile de aderare asumate de România în 2007.

Pe lângă reducerea riscurilor de sănătate asociate cu poluarea cauzată de eliminarea ilegală a deșeurilor, noul sistem pentru deșeuri solide va purifica mediul, va reduce cantitatea de deșeuri produsă și va spori atractivitatea județului în ansamblu pentru potențialii investitori. Biogazul generat în locațiile respective va fi colectat și vândut, acest fapt având și beneficiul suplimentar al reducerii gazelor cu efect de seră produse la nivel local.

Informații tehnice :

Investiția totală EUR – 36 510 000

Investiția UE EUR – 27 176 200

http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/details_new.

3.România salută un proiect de talie internațională în domeniul fizicii.

Bucuresti – Ilfov

“Scopul proiectului destinat construcției unui spațiu ultramodern de cercetare în domeniul fizicii nucleare este acela de a genera beneficii în rândul întregii comunități științifice din Europa și de a oferi acel impuls atât de necesar sistemului românesc de cercetare și dezvoltare (C&D).”

„Extreme Light Infrastructure” (ELI) este un proiect de cercetare paneuropean găzduit de Republica Cehă, Ungaria și România. În cazul de față, sunt utilizate investiții din Fondul european de dezvoltare regională în sprijinul construcției în România a unei importante infrastructuri de cercetare și dezvoltare, denumită ELI-NP [NP fiind acronimul pentru „nuclear physics” (fizică nucleară)]. Odată ce va fi pusă în funcțiune, infrastructura ELI-NP va găzdui tehnologii laser care, în principiu, vor fi exploatate pentru realizarea unor cercetări fundamentale în materie de fizică nucleară.

Obiectivul general al proiectului ELI-NP constă în promovarea cercetării naționale și europene prin crearea unei infrastructuri de cercetare recunoscute la nivel internațional, deschisă cercetătorilor din mediul academic, precum și sectorului privat și de afaceri.

Proiectul oferă, de asemenea, un stimul important sistemelor de inovare și de cercetare și dezvoltare din România, caracterizate în prezent printr-o lipsă de spații largi de cercetare, printr-un număr redus de cercetători și niveluri modeste de finanțare, precum și prin absența unei culturi a transferului de tehnologie/cunoștințe. Mai mult, în România există un număr foarte mic de întreprinderi inovatoare.

Facilități unice

ELI-NP este considerată o infrastructură unică, întrucât pune la dispoziția cercetătorilor tehnologii atât pe bază de laser, cât pe bază raze gama. Datorită acestei combinații, în cadrul ELI-NP se pot derula cercetări vizând impactul radiațiilor electromagnetice extrem de puternice asupra materiei, cu un accent specific asupra fenomenelor nucleare și aplicațiilor acestora. Experimentele care combină tehnologiile pe bază de laser cu cele pe bază de raze gamma sunt concepute să se deruleze în interiorul unei camere de interacțiune, ceea ce permite proiectului ELI-NP să aibă un aport esențial la științele de bază.

Cercetările derulate în cadrul acestei infrastructuri vizează patru domenii principale:

rezonanța de fluorescență nucleară (NRF), ducând la noi tehnici de îmbunătățire a gestionării deșeurilor nucleare, precum și la aplicații pentru securitatea porturilor și aeroporturilor;

aplicațiile destinate îmbunătățirii testării nedistructive și studiului materialelor, prin cercetarea surselor de pozitroni și prin activități de cercetare în materie de microraze gamma cu flux înalt, monocromatice și cu nivel reglabil de energie;

deschiderea unor noi domenii de cercetare în materie de radioizotopi farmaceutici;

în ceea ce privește iradierea materialelor, ELI-NP va permite derularea de cercetări privind efectele laserelor de mare putere asupra materialelor, ceea ce ar putea duce în schimb la crearea unei game largi de aplicații.

Prezenta fișă informativă descrie etapa 1 a proiectului ELI-NP, care ar trebui să se finalizeze până în 2015. Etapa 1 va asigura o gamă variată de clădiri de înaltă calitate și eficiente din punct de vedere energetic, și anume: o clădire care va găzdui tehnologiile laser; o clădire destinată experimentelor și surselor de raze gamma; o structură destinată laboratoarelor; o casă de oaspeți; o clădire de birouri și un bufet cu autoservire. Tot în etapa 1 va fi dat în funcțiune un sistem laser de 10PW. Un al doilea sistem laser va fi dat în funcțiune la finele etapei 2 – o manevră care va spori semnificativ timpul de acces al cercetătorilor.

Odată cu finalizarea lucrărilor de construcție, infrastructura ELI-NP va fi gestionată direct de către Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN–HH). În urma implementării proiectului, se estimează crearea a peste 250 de locuri de muncă.

Fonduri totale și finanțare UE

Investițiile totale în proiectul „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, Etapa 1” se ridică la 179 988 881 EUR, contribuția din Fondul european de dezvoltare regională al UE fiind de 149 390 771 EUR pentru perioada de programare 2007-2013. Proiectul este finanțat prin axa prioritară „Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate” din cadrul Programului Operațional „Creșterea competitivității economice”.

Informații tehnice

Investiția totală

EUR 179 988 881

Investiția UE

EUR 149 390 771

4.Extinderea și modernizarea sistemelor de canalizare spre beneficiul capitalei României

Bucuresti.

O investiție în infrastructura de canalizare din București și localitățile limitrofe va îmbunătăți pe viitor calitatea vieții a peste două milioane de locuitori. Lucrările includ reabilitarea și extinderea sistemelor de colectare și epurare a apei uzate.

Potrivit estimărilor, proiectul va genera avantaje pentru locuitorii din București și din 11 localități limitrofe din județul Ilfov și va răspunde obligațiilor în materie de conformitate a apelor, asumate prin Tratatul de aderare la UE.

Infrastructura de apă uzată

Întreaga schemă a fost împărțită în două faze, din rațiuni financiare, tehnice și de mediu. Acest proiect face parte din faza întâi și constă în:

Extinderea stației de epurare a apei uzate din comuna Glina, situată la sud-est de București

Construcția unui incinerator pentru nămol, precum și

Lucrări de reducere a afluxurilor de apă în colectorul casetat (CASETA) al Municipiului București, vizând construcția unui sistem de drenaj, precum și lucrăriconexe la sistemele de descărcare ale Lacurilor Titan, Carol și Tineretului. Totodată, o serie de colectoare principale de canalizare vor fi reabilitate în cadrul acestei scheme.

Grație acestui proiect, calitatea râului Dâmbovița va fi corespunde obiectivelor stabilite în cadrul planului aferent de gestionare a bazinului acestui râu.

În plus, finanțarea UE acoperă asistența tehnică pentru gestionarea proiectului și supravegherea lucrărilor, precum și serviciile de audit.

Faza a doua a schemei este programată să se deruleze în perioada 2014-2020 și va include lucrări extinse de modernizare a colectoarelor de canalizare conectate la Casetă.

Investiții totale și finanțare UE

Investițiile totale pentru proiectul „Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (CASETA) din Municipiul București” se ridică la 258 352 050 EUR, contribuția din Fondul de coeziune al UE fiind de 130 491 396 EUR prin Programul operațional „Mediu” pentru perioada de programare 2007-2013. Lucrările sunt incluse în cadrul axei prioritare „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată”.

Informații tehnice

Investiția totală

EUR 258 352 050

Investiția UE

EUR 130 491 396

5.Un nou program de gestionare a deșeurilor stimulează economia locală.

Nord-Vest, România, Bihor.

Noul sistem de gestionare integrată a deșeurilor care se construiește la nivelul județului Bihor din România va repune în grafic această zonă din perspectiva reducerii cantității de deșeuri biodegradabile depozitate și a sporirii gradului de conștientizare publică.

Proiectul are în vedere dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor care va include toate operațiunile necesare de colectare a deșeurilor, colectare selectivă, transport, transfer, tratare și reciclare. Acest sistem va fi însoțit de măsuri privind închiderea și reabilitarea a opt depozite urbane de deșeuri neconforme. Acest proiect vizează totodată sporirea participării publice și a gradului de conștientizare în rândul cetățenilor prin campanii și publicitate.

Pe lângă implementarea colectării selective și asigurarea la nivelul gospodăriilor private din zonele rurale a 20 000 de unități de compostare, proiectul va include construcția unor stații de transfer și instalații de sortare, precum și a unei unități de depozitare și, totodată, a unei instalații de tratare mecano-biologică.

Respectarea obligațiilor impuse de UE și crearea de locuri de muncă

Acest proiect va crea avantaje pentru întreaga populație a județului Bihor, care numără 590 200 de locuitori și va sprijini România în vederea alinierii la legislația europeană de mediu. Cantitatea de deșeuri biodegradabile depozitate va fi redusă cu 65 % în anul 2016 în comparație cu anul 1995, iar colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje la nivelul întregii populații va genera o rată de recuperare de 60 %, rata totală de reciclare urmând să fie de 55 % până în anul 2016.

Nu în ultimul rând, se preconizează crearea a 18 locuri de muncă în faza de implementare a proiectului și respectiv 228 de locuri de muncă după finalizarea acestuia.

Investiții totale și finanțare UE

Totalul investiției pentru proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Bihor” se ridică la 44 010 311 EUR, contribuțiile din Fondul european de dezvoltare regională fiind de 34 426 098 EUR din Programul Operațional „Mediu” pentru perioada de programare 2007-2013. Lucrările sunt incluse în cadrul Axei prioritare „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”.

6. Sortare avansată a deșeurilor în județul Mureș.

Regiunea Centru, România

În încercarea de a respecta obligațiile față de UE, de a reduce efectele negative asupra mediului și de a spori calitatea vieții pentru 571 496 de cetățeni, acest proiect va introduce un sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș.

Proiectul va include construirea unei stații de tratare mecano-biologică, a unei stații de transfer, a unei stații de sortare și a unei stații de compostare, precum și închiderea și modernizarea a cinci depozite neconforme.

Un sistem complet pentru deșeurile solide

Componentele-cheie ale noului sistem, de care răspunde Consiliul Județean Mureș, sunt următoarele:

colectarea separată a deșeurilor (inclusiv pubele și tomberoane pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a celor biodegradabile), compostarea la domiciliu și vehiculele de transfer;

construirea unei stații de transfer, a unei stații de sortare (de 28 000 t/an) și a unei stații de compostare în Târgu-Mureș-Cristești (de 10 000 t/an);

construirea unei stații de tratare mecano-biologică în Sânpaul (65 000 t/an);

construirea unei noi rampe de deșeuri în Sânpaul;

închiderea și modernizarea a cinci rampe de deșeuri neconforme (din Târgu-Mureș-Cristești, Reghin, Luduș, Sovata și Iernut);

asistență tehnică și supervizarea lucrărilor (inclusiv măsurile de publicitate și campania de conștientizare a opiniei publice privind reducerea deșeurilor la sursă și separarea la sursă a deșeurilor reciclabile și a celor biodegradabile).

Se preconizează că proiectul va crea în mod direct 200 de locuri de muncă în etapa inițială de construcție și 150 după punerea în funcțiune a sistemului.

Urmărirea obiectivelor ecologice

Se așteaptă ca noul sistem de management al deșeurilor solide să faciliteze atingerea următoarelor obiective:

o rată de colectare de 100 % a deșeurilor mixte în rândul populației urbane și rurale, față de ratele de 88 %, respectiv 21 % din 2007;

o reducere cu 50 % a cantității de deșeuri biodegradabile depozitate până în 2016, în comparație cu anul 1995, prin colectarea separată la nivelul întregii populații a județului, promovarea compostării la domiciliu și construirea unor instalații de tratare a deșeurilor biodegradabile (stație de compostare și stație de tratare mecano-biologică);

colectarea separată a deșeurilor din ambalaje în proporție de 100 % în rândul populației urbane și rurale, asigurând astfel o rată totală de recuperare de 60 % până în 2013, rata totală de reciclare fiind de 55 %.

Prin atingerea acestor obiective și prin eliminarea depozitării ilegale în viitor, se estimează o reducere semnificativă a riscurilor pentru sănătatea publică, precum și o îmbunătățire majoră a condițiilor de igienă și a calității mediului. Din perspectivă economică, această abordare ecologică va contribui și la sporirea atractivității județului Mureș pentru investitori.

Informații tehnice

Investiția totală

EUR 42 258 400

Investiția UE

EUR 31 545 600

7.Introducerea energiei alternative în practica obișnuită

Ungaria și România

Principiul proiectului „Stimularea utilizării sistemelor de energie alternativă în zona transfrontalieră prin înființarea de centre microregionale” este de a cerceta resursele disponibile în anumite locații și a identifica posibilitățile de utilizare a acestora ca surse de energie regenerabilă. Proiectul urmărește sporirea diversificării economice și creșterea eficienței energetice, concentrându-se asupra anumitor domenii cheie: energia termică, energia solară și bioenergia. Peste 200 000 de oameni din regiune beneficiază de sistemele de energie alternativă dezvoltate în cadrul acestui proiect.

„Proiectul model contribuie la extinderea generării de energie alternativă (eficacitate economică, economie de energie, recuperarea gazelor naturale) în rândul instituțiilor și al cetățenilor. Promovarea protecției mediului va spori calitatea vieții populației.”
László KICSINY, manager de proiect

Partenerii de proiect au încercat să sensibilizeze oamenii și organizațiile din regiune cu privire la avantajele utilizării resurselor energetice alternative, dezvoltând și diseminând în același timp soluții inovatoare în acest sens. Ca exemple de rezultate concrete generate de proiect, putem aminti un Centru de Informare privind Energia Regenerabilă, creat pentru a concepe soluții, și înlocuirea încălzirii pe bază de gaz cu soluții de încălzire alternative într-un Centru Balnear și un Incubator.

Utilizarea inteligentă a mediului

Partenerii implicați în proiect – Consiliul Județean Csongrád, Compania Publică Hommokert, Mórahalom și Consiliul Local Makó din Ungaria și camera de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Arad din România – au cooperat cu experți și companii inovatoare din domeniul energiei pentru a familiariza publicul cu energia alternativă, astfel încât mediul înconjurător să fie respectat atât în prezent, cât și în viitor.

Încălzire pentru un viitor luminos

Centrul de Informare privind Energia Regenerabilă din Mórahalom, Ungaria, permite experților să modeleze soluții alternative prin metode arhitecturale, consultanță, educație, studii și analize, precum și prin armonizarea proiectelor de mediu și dezvoltare interregională. Centrul ilustrează posibilitățile de utilizare eficace a surselor de energie specifice regiunilor. De exemplu, regiunile însorite ar trebui să se concentreze asupra energiei solare prin soluții arhitecturale, celule solare și colectoare solare. Pe de altă parte, zonele agricole și împădurite sunt mai potrivite pentru producerea de biomasă (plantații de ierburi și copaci pentru energie).

Renunțarea la vechi și îmbrățișarea noului

În Ungaria, Centrul Termal și de Medicină Balneară al orașului Makó și Incubatorul din Parcul Industrial Makó au și rol de exemple privind noua abordare a producerii de energie. Înlocuirea încălzirii pe bază de gaz cu soluții de încălzire alternative la Centrul Balnear și la Incubator sunt o dovadă că sursele de energie alternative funcționează într-adevăr și constituie exemple și pentru alți utilizatori. A fost instalat un sistem termoenergetic pentru încălzire și furnizare de apă caldă și s-au construit colectoare solare și pompe de căldură.

Informații tehnice

Investiția UE

EUR 830 000 000

Data proiectului

15/06/2010

8.Noi sisteme și echipamente destinate prevenirii și combaterii inundațiilor

România

Zonele din România expuse riscului de inundații beneficiază de sprijin suplimentar sub forma unor echipamente și sisteme care vor spori siguranța și eficacitatea infrastructurilor de gestionare a apelor, cum este cazul barajelor și prizelor. Investiția, care va fi în beneficiul direct a aproximativ 1,5 milioane de locuitori, consolidează, de asemenea, capacitățile statului de gestionare a riscurilor de inundații.

Proiectul urmărește să prevină inundațiile și să dezvolte regimuri eficace de management operațional în caz de inundații. Acesta urmărește, de asemenea, să reducă efectele inundațiilor, inclusiv problemele generate de poluarea apelor. Prin urmare, investiția include echipamente de monitorizare pentru baraje și posturi hidrometrice, asigurarea unor instalații automatizate de măsurare a poluării, precum și software și hardware conexe. În plus, vor fi înființate centre de coordonare și centre de intervenție rapidă pentru a face față dezastrelor.

Sporirea siguranței și a capacității

În vederea sporirii siguranței și eficacității infrastructurii de gestionare a apelor, proiectul asigură în mod specific:

stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de siguranță în cazul barajelor;

stații automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă;

posturi hidrometrice pentru debite afluente, prize și derivații; și

hardware și software pentru controlul și coordonarea „construcțiilor hidrotehnice”, printre care baraje de protecție, prize și canale.

În vederea îmbunătățirii capacităților de gestionare a riscurilor, centrele operaționale beneficiază de hardware și software corespunzătoare; vor fi construite și echipate corespunzător centre de intervenție rapidă; în plus, stațiile automate sunt prevăzute cu senzori pentru monitorizarea calității apei. De asemenea, a fost acordată asistență tehnică pentru gestionarea acestui proiect, care, potrivit estimărilor, va duce la crearea a 50 de locuri de muncă în faza de execuție și a 200 de locuri de muncă în faza de operare.

Investiții totale și finanțare UE

Totalul investiției pentru proiectul „Watman – Sistem informațional pentru managementul integrat al apelor – Etapa I” se ridică la 63 231 579 EUR, contribuția din Fondul de coeziune al UE fiind de 54 056 677 EUR prin intermediul Programului Operațional „Mediu” pentru perioada de programare 2007-2013, în cadrul Axei Prioritare „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a dezastrelor naturale în zonele cele mai expuse la risc (Fondul de Coeziune).”

Informații tehnice

Program

Cohesion Fund 2007-2013

Investiția totală

EUR 63 231 579

Investiția UE

EUR 54 056 677

Data proiectului

09/04/2014

9.Reducerea riscurilor de inundații în bazinul Dunării

Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Serbia

Cofinanțat din Fondul european de dezvoltare regională, proiectul DANUBE FLOODRISK a introdus cele mai rentabile măsuri de reducere a riscurilor de inundații în întreaga regiune, generând beneficii importante pentru mediul rural și urban.

Vedere panoramică asupra terenurilor inundabile ale Dunării. fig 2 , http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/details_new.cfm?pay=RO&the=72&sto=2957&lan=18&region=ALL&obj=ALL&per=2&defL=RO

Proiectul a reunit oameni de știință, funcționari publici, ONG-uri și părți interesate din toate țările dunărene. Aceștia au creat împreună hărți scalabile ale zonelor de risc pentru regiunile inundabile ale Dunării. Echipa de proiect a introdus, de asemenea, o serie de măsuri de reducere a riscurilor de inundații, noi planuri de dezvoltare teritorială și instrumente de evaluare a creșterii economice în zonele inundabile. Eforturile acestora au avut un impact decisiv asupra creșterii gradului de conștientizare în rândul părților cheie interesate, inclusiv al publicului larg.

Fluviul Dunărea este una din cele mai importante axe naturale ce străbat Europa de Sud-Est, conexând majoritatea țărilor din regiune. Inundațiile catastrofale care au avut loc în anul 2006 au evidențiat pentru prima dată vulnerabilitatea acestei regiuni la evenimente naturale extreme. În plus, dezvoltarea recentă a așezărilor industriale și urbane presupune o creștere semnificativă a daunelor în cazul producerii de inundații.

Cooperare transfrontalieră

O abordare transnațională, interdisciplinară și orientată către părțile interesate a jucat un rol esențial în evaluarea corectă și cartografierea riscurilor de inundații. De asemenea, dat fiind numărul mare de părți implicate în gestionarea riscurilor de inundații, armonizarea a fost un element cheie în cadrul proiectului. Această „interpretare comună” a evenimentelor a inclus descrierea obiectivelor și a soluționat chestiuni majore de ordin tehnic.

Proiectul reprezintă o contribuție esențială la eforturile depuse în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării în domeniul prioritar 5 „Gestionarea riscurilor de mediu”, constituind un prim pas către dezvoltarea și adoptarea unui plan unic și cuprinzător de gestionare a inundațiilor la nivelul bazinului Dunării, preconizat până în anul 2015. DANUBE FLOODRISK a generat condiții socioeconomice mai bune în bazinul Dunării și mai puține daune în zonele inundabile. Totodată, proiectul a îmbunătățit cadrul de planificare strategică pe termen lung în materie de gestionare a riscurilor de inundații. Potrivit experților, proiectul are un obiectiv strategic important, pe lângă cel al gestionării riscurilor și ar putea deveni un proiect emblematic în cadrul programului pentru Europa de Sud-Est.

Proiectul a creat 28 de noi locuri de muncă în materie de gestionare a proiectelor și de gestionare financiară. De asemenea, au fost create sute de locuri de muncă în zonele de prevenire a inundațiilor.

„Proiectul DANUBE FLOODRISK a instituit o puternică cooperare transnațională între toate țările incluse în programul pentru Europa de Sud-Est. Toți cei implicați au dobândit cunoștințe aprofundate privind strategia, prioritățile și metodele de gestionare a riscurilor de inundații. În plus, au fost armonizate modelele hidraulice și a fost creată o bază de date comună, precum și hărți ale zonelor de risc.”

Dr. Mary-Jeanne Adler, Director științific, consilier în Ministerul Mediului și Pădurilor

Investiții totale și finanțare UE

Investițiile totale în proiectul „Danube Floodrisk” se ridică la 6 376 563 EUR, contribuția din Fondul european de dezvoltare regională fiind de 5 003 647 EUR, prin intermediul Programului Operațional „Programul de cooperare transnațională din Europa de Sud-Est” pentru perioada de programare 2007-2013. 

Informații tehnice

Program

ERDF for the 2007-2013 programming period

Investiția totală

EUR 6 376 563

Investiția UE

EUR 5 003 647

Data proiectului

04/05/2014

10.Noul pod peste Dunăre va accelera traficul internațional

Vidin-Calafat, Severozapaden, Bulgaria-România

Un nou pod peste Dunăre, în porțiunea de graniță cu o lungime de 430 km dintre Bulgaria și România, urmează să se deschidă în 2011. Destinat traficului rutier și feroviar dintre Vidin și Calafat, acesta va asigura o legătură vitală pe o rută de importanță cheie din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T).

„Podul creează condiții favorabile pentru promovarea transportului combinat prin aplicarea soluțiilor logistice ecologice fluviale-rutiere-feroviare.”
Vessela Gospodinova, Ministru Adjunct al Transporturilor în Bulgaria, 2008

Podul va facilita dezvoltarea traficului pe distanțe lungi și a comerțului dintre sud-estul Europei, Turcia și Europa Centrală. Proiectanții se așteaptă, de asemenea, ca investițiile în proiect să stimuleze economia locală și să genereze locuri de muncă.

Substitut pentru feriboturi

Pe Dunăre circulă curse de feribot regulate între Vidin, Bulgaria, și Calafat, România. Acest serviciu nu poate face față însă necesităților de transport dintre Bulgaria, România și țările aflate în prelungirea acestui traseu. În iunie 2000, cele două națiuni au convenit să construiască un nou pod peste această parte a fluviului.

Unul dintre principalele obiective este de a restabili o legătură feroviară transfrontalieră între Bulgaria și România. Noul pod, care este abia al doilea construit pe acest segment al Dunării comun celor două țări, va asigura și o mai bună integrare a rețelelor de transport rutier și feroviar bulgare în rețelele de transporturi paneuropene – legând Germania de Grecia și Turcia.

Costurile totale ale proiectului sunt estimate la 226 milioane de euro, contribuția UE fiind de 70 de milioane. Lucrările de construcție au început în februarie 2007 și se vor finaliza în 2011, rezultatul fiind un pod cu două benzi rutiere pe fiecare sens și o singură linie de cale ferată. Va exista și un trotuar pentru pietoni și traficul nemotorizat pe o parte, iar pe cealaltă parte va exista un trotuar de urgență.

Beneficii ale traficului internațional

Construcțiile sunt deja în desfășurare la podul Calafat-Vidin, fiind deja finalizate fundațiile, stâlpii și segmentele de pe prima punte. În esență, sunt deja încheiate lucrările și la principalele structuri rutiere de pe partea bulgară.

Un scurt tronson de cale ferată existent este în curs de reabilitare, în același timp construindu-se și electrificându-se peste 9 km de linie ferată nouă, printr-o activitate coordonată cu companiile naționale ce răspund de infrastructura feroviară. Se adaugă mai multe linii de manevre și se construiește o nouă gară de marfă la graniță.

Noul pod va avea o lungime totală de 1 440 metri în cazul secțiunii combinate de cale ferată și șosea, la care se adaugă 1 040 metri pentru podul feroviar de acces. Fiind un exemplu bun al cooperării dintre Bulgaria și România, podul ar trebui să fluidizeze transporturile internaționale pe distanțe lungi spre România și Europa Centrală, într-un punct în care până acum au fost îngreunate.

Investiția UE

EUR 70 000 000

Data proiectului

16/01/2010

11.Extinderea Magistralei 5 a metroului bucureștean

București – Ilfov, România

Investițiile în construcția liniei de metrou Magistrala 5 vor permite rețelei de transport public să conecteze noi cartiere ale capitalei României, înlesnind accesul în zona centrală a orașului pentru locuitorii acestor cartiere și reducând traficul rutier.

Sistemul de metrou al Bucureștiului este în curs de extindere în vederea conectării cartierului Drumul Taberei, inclusiv Valea Ialomiței și Râul Doamnei, prin construcția unei noi linii care va fi legată de actuala stație Eroilor.

Obiectivul este acela de a scurta timpul necesar pentru parcurgerea acestei rute cu aproximativ 21 de minute. Reducerea timpului de călătorie constituie un avantaj important pentru cei 335 000 de rezidenți din cartierul Drumul Taberei și din zonele învecinate – estimările indicând că peste jumătate dintre aceștia vor utiliza respectiva linie. Fără îndoială, prezentul proiect va contribui la înlesnirea accesului acestora în zona centrală a Bucureștiului și la oportunitățile notabile oferite de oraș, printre care locuri de muncă, educație și servicii medicale.

Totodată, proiectul ar urma să reducă gradul de congestie rutieră, fluidizând traficul.

Linia de metrou Magistrala 5

Linia de metrou aflată în curs de extindere, Magistrala 5, măsoară 6,7 km lungime și include 10 stații de metrou, precum și un depou în extremitatea vestică. Fiecare tren va avea șase vagoane și este estimat să atingă viteze de maximum 80 km/h.

Magistrala 5 reprezintă al cincilea coridor de transport subteran al Bucureștiului și crește lungimea totală a rețelei de la 69 km până la aproximativ 76 km.

Potrivit estimărilor, proiectul generează 48 de locuri de muncă în etapa de implementare și, respectiv, 1 200 de locuri de muncă după finalizare.

Investiții totale și finanțare UE

Investițiile totale în proiectul „Linia de metrou Magistrala 5, secțiunea Râul Doamnei – Eroilor (PS Operă), inclusiv Valea Ialomiței” se ridică la 708 608 966 EUR, contribuția din Fondul european de dezvoltare regională fiind de 409 503 441 EUR prin Programul Operațional „Transport” pentru perioada de programare 2007-2013. Lucrările intră sub incidența axei prioritare „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem național de transport durabil”.

Informații tehnice

Investiția totală

EUR 708 608 966

Investiția UE

EUR 409 503 441

12.Transporturi rutiere mai sigure și mai rapide

Vest, România

În urma construirii unei autostrăzi noi, durata călătoriilor dintre Arad și Timișoara se va înjumătăți. Autostrada face parte din ramura nordică a rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Șoseaua cu două benzi va avea o lungime totală de peste 44 km. Fondurile pentru exploatarea și întreținerea acesteia vor proveni din taxele de drum, conform unei strategii dezvoltate în cadrul aceluiași proiect.

Autostradă și șosea de centură

Proiectul cuprinde proiectarea, supravegherea și construirea unei autostrăzi noi între Arad și Timișoara. Acesta se derulează în zona de vest a României, în Banat, în principal pe teritoriul județelor Arad și Timiș.

Din totalul de 44,5 km de drum, 32,25 km vor reprezenta autostrada dintre orașele Arad și Timișoara, iar restul de 12,25 km va cuprinde șoseaua de centură a Aradului. Construcția va include 20 de poduri și pasaje, cinci noduri rutiere și două centre de întreținere și zone de servicii.

Centura Aradului începe de la intersecția cu drumul național 7, aproape de partea vestică a zonei industriale a orașului, și se termină la intersecția cu drumul național 69, la aproximativ un kilometru de oraș. Autostrada Arad-Timișoara începe de la nodul rutier cu drumul național 69 și se termină la intersecția cu drumul 691 (Timișoara-Lipova), unde va fi primul nod rutier de acces pe autostradă dinspre Timișoara.

Mobilitate sporită

Autostrada Arad-Timișoara va aduce beneficii în special șoferilor și comunităților locale, dar și serviciilor publice. De asemenea, se va îmbunătăți mobilitatea pentru cei aproximativ 1,1 milioane de locuitori și pentru numeroasele companii din zona cuprinsă în proiect. Având în vedere că acest segment de drum face parte din ramura nordică a TEN-T („Axa prioritară nr. 7”), care traversează teritoriul național al României de la Nădlac la Constanța, el va fi în final un punct de legătură cheie pe o rută paneuropeană importantă.

Experții estimează că autostrada va reduce considerabil durata călătoriilor între Arad și Timișoara, de la 64 la 33 de minute. De asemenea, se preconizează o reducere a numărului de accidente între aceste două orașe cu până la 76% și o reducere cu 7% a costurilor de exploatare a vehiculelor.

Informații tehnice

Program

EU’s Cohesion Fund for the 2007 to 2013 programming period

Investiția totală

EUR 146 352 550

Investiția UE

EUR 124 399 670

13.Integrarea romilor înregistrează progrese

În centrul proiectului se afla campaniile care vizeaza cresterea nivelului de educatie si a sanselor de practicare a profesiilor libere în rândul comunitatii rome, precum si eliminarea discriminarii.

De la dialogul intercultural pâna la meciurile de fotbal, evenimentele organizate de Fundatia SPOLU înlatura bariere din calea egalitatii si contribuie la integrarea acestei comunitati marginalizate.

Obiectivele în atentie

Proiectul pilot al UE „Coordonarea la nivel paneuropean a metodelor de integrare a rromilor – Integrarea rromilor” a stabilit obiective foarte clare înca de la lansarea sa, si anume: îmbunatatirea accesului copiilor romi la învatamânt si îngrijire de calitate înca din prima parte a copilariei, asistenta în practicarea profesiilor libere prin facilitarea accesului comunitatilor marginalizate la finantare, combaterea discriminarii împotriva romilor prin campanii de sensibilizare si perfectionarea metodelor de evaluare a proiectelor si a programelor pentru integrarea romilor.

Schimbarea si egalitatea

Campania SPOLU „Veniti cu noi si participati la schimbare” si campania REACT „Sa facem Europa un loc al egalitatii pentru romi” sunt exemple excelente ale eforturilor prin care se încearca atingerea acestor obiective. Campaniile transmit mesaje esentiale si cuprind o serie de activitati ce vizeaza diferite niveluri de schimbare a atitudinii si a comportamentului. Ele au rolul de a îmbunatati imaginea romilor în întreaga Europa si de a milita pentru includerea acestora în societate la toate nivelurile, în diferite tari si prin diferite metode. În cele din urma, cheia o reprezinta schimbarea autentica a comportamentului, iar acest lucru îi priveste atât pe cetatenii romi, cât si pe ceilalti.

Eforturi de baza care rezolva probleme

În cadrul acestui proiect, campaniile au urmarit mai întâi sa atraga atentia si sa constientizeze opinia publica prin desfasurarea de campanii nationale antirasiste în Italia si România, folosind produse mass-media la evenimente sportive si în cinematografe si implicând celebritati (unele de etnie roma, altele nu), principiul fiind acela de a avea un impact semnificativ în întreaga Europa. Un eveniment care s-a bucurat de multa atentie din partea publicului a fost un meci amical de fotbal din 2010, între Italia si România. Data fiind popularitatea acestui sport, s-au înregistrat cote de audienta ridicate la nivel local si în strainatate. În plan secundar, proiectul vizeaza mai cu seama crearea de întelegere si schimbarea de atitudini, obiectiv realizat prin desfasurarea de campanii locale si regionale cu implicarea activa a grupurilor rome de baza. Una dintre componentele cheie de aici este dialogul intercultural din tari precum România, Italia, Bulgaria si Albania. Deschizând discutii si oferind oportunitati de comunicare a opiniilor, a aspiratiilor si a dificultatilor, proiectul si campaniile aferente acestuia contribuie la eliminarea marginalizarii, care constituie de atâtia ani cauza problemelor.

Informații tehnice

Program

EU’s European Regional Development Fund contributing for the 2007 to 2013 programming period.

Investiția totală

EUR 1 160 000

Investiția UE

EUR 900 000

Un proiect-pilot pentru cel mai nou sistem de semnalizare feroviară din Europa

Sud-Muntenia, România

Un echipament european sofisticat de semnalizare feroviară va fi testat pe un tronson scurt de cale ferată din sudul României. Proiectul cu o durată de 4 ani și jumătate va deschide calea modernizării rețelei de căi ferate din întreaga țară, sporind totodată siguranța, viteza și eficiența serviciilor și a conexiunilor feroviare internaționale.

Instalarea și testarea noului sistem de semnalizare feroviară ERTMS/ETCS de nivelul 2 (aplicație de nivelul 2 a Sistemului european de gestionare a traficului feroviar/Sistemului european de control al trenurilor) se va face pe un tronson de 37 km dintre București și Brașov. Acesta face parte din calea ferată TEN-T de pe axa prioritară 22, dintre Constanța și frontiera cu Ungaria (aproape de Curtici).

Testare completă

Sistemul ERTMS/ETCS de nivelul 2 va fi instalat și testat pe linia de la Buftea, cu aproximativ 20 km mai la nord de București, până la Brazi. Scopul este atât aprofundarea cunoștințelor privind partea operațională a sistemului înainte de implementarea acestuia la scară națională, cât și susținerea Planului european de implementare a ERTMS din 2009.

Printre principalele activități se numără alinierea acestei secțiuni de cale ferată la standardele sistemului ERTMS/ETCS de nivelul 2. Planurile includ instalarea unor transmițătoare de linie și a unor echipamente de bord în cel puțin șase locomotive ale unor trenuri de pasageri de la CFR Călători. Se va înființa, de asemenea, o rețea radio GSM pe linia ferată, care va include echipamente de transmisie cu fibră optică, interfețe cu alte sisteme și două centrale de servicii mobile (CSM) – una principală și una de rezervă în caz de calamități, situate în București, respectiv în Ploiești.

Beneficii pentru trenurile naționale și internaționale

Proiectul va avea drept rezultat o linie feroviară modernizată, dotată cu cel mai nou sistem european de gestionare a traficului feroviar, creându-se 30 de locuri de muncă în perioada desfășurării lucrărilor. Se vor dobândi cunoștințe financiare, economice și operaționale vitale în urma testării, a evaluării și a revizuirii regulamentelor operaționale românești existente pentru trenurile de pe această linie. Se vor formula astfel recomandări privind toate aspectele, de la planificare până la întreținerea noului sistem de semnalizare feroviară.

Cunoștințele dobândite vor fi utile pentru următoarele investiții de modernizare a căilor ferate din întreaga țară. De asemenea, aceste cunoștințe vor facilita implementarea la scară largă a aplicației de nivel 2 ERTMS, planificată pentru tronsonul Curtici-Brașov din ramura nordică a infrastructurii axei prioritare 22 din cadrul TEN-T, îmbunătățindu-se interoperabilitatea tehnică pentru trenurile internaționale.

Informații tehnice

Program

EU’s Cohesion Fund for the 2007 to 2013 programming period

Investiția totală

EUR 51 184 740

Investiția UE

EUR 43 507 029

SANATATE , TURISM , TRANSPORT.ENERGIE , ASPECTE SOCIALE,INOVATIE CERCETARE SI DEZVOLTARE TEHNOLOGICA.MEDIU.

Echiparea serviciilor de urgență din centrul României

Centru, România

În urma achiziționării unei noi flote de autospeciale, serviciile de urgență din centrul României sunt mai bine echipate în prezent pentru a face față unei game largi de situații. Investiția în echipamente și formare profesională pentru serviciile medicale, finanțată parțial prin Fondul european de dezvoltare regională, a redus considerabil timpii de răspuns în cazul situațiilor de urgență din regiune.

Cele 40 de autovehicule noi pentru situații de urgență achiziționate de regiunea Centru au îmbunătățit considerabil timpii de răspuns în cazul dezastrelor. © Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, România, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru

Pachetul de investiții face parte dintr-o strategie națională cu rolul de a optimiza gestionarea situațiilor de urgență și asistența medicală de urgență din întreaga țară. Implementarea planului a implicat crearea a opt centre regionale de comandă și de control pentru coordonarea reacției în situații de urgență precum dezastre și accidente.

În cazul regiunii Centru, au fost achiziționate 40 de autovehicule în total, dintre care 24 de unități mobile de reacție în caz de urgență prevăzute cu echipamente de acordare a primului ajutor, stingere a incendiilor și descarcerare. Printre noile autovehicule se numără și autospeciale pentru lucrul cu apă și spumă și autovehicule prevăzute cu echipamente speciale pentru descarcerarea sau eliberarea persoanelor în urma accidentelor.

În plus, au fost achiziționate trei autovehicule în vederea utilizării pentru cercetarea incidentelor nucleare, biologice, chimice și radiologice, precum și echipamente specifice pentru centrul de comandă și control cu rolul de a îmbunătăți comunicarea cu echipele de intervenție în cazul incidentelor majore. În total, numărul de unități mobile de reacție în caz de urgență din regiune a crescut de la 87 la 127. Programul de investiții, care a luat sfârșit în 2010, a inclus și formarea profesională a 647 de persoane.

Optimizarea gestionării dezastrelor

Programul de investiții a dus la o diminuare considerabilă a timpilor medii de reacție a unităților mobile în cazul situațiilor de urgență: de la 48 de minute la 27 de minute în zonele rurale și de la 25 de minute la 13 minute în cele urbane. Proiectul de investiții și-a demonstrat eficiența, în special în timpul lunilor de iarnă când asigurarea unor reacții rapide în situații de urgență a reprezentat o veritabilă provocare în zonele montane izolate.

„Echipamentul profesional avansat și munca depusă de echipele formate din profesioniști instruiți au redus timpii de intervenție, lucru ce a salvat vieți în anumite situații extreme.”

– Simon Crețu, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru

Investiții totale și finanțare UE

Investițiile totale în proiectul „Achiziționare echipamente specifice pentru îmbunătățirea capacității și calității sistemului de intervenție în situații de urgență și pentru acordarea asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat în Regiunea 7 Centru” s-au ridicat la 8 600 000 EUR, din care 6 140 000 EUR au reprezentat cofinanțare din Fondul European de dezvoltare regională prin intermediul Programului Operațional Regional 2007-2013, axa prioritară „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”. Contribuția de la bugetul de stat a fost de 2 460 000 EUR.

Informații tehnice

Program

ERDF for the 2007-2013 programming period

Investiția totală

EUR 8 600 000

Investiția UE

EUR 6 140 000

14.Lucrările de infrastructură cresc numărul turiștilor în Arad

Arad, România

Un proiect de infrastructură de transport care a inclus drumurile rutiere și liniile de tramvai a contribuit la creșterea cu 27 % a numărului de turiști veniți să viziteze centrul istoric al Municipiului Arad din România în primul an de funcționare.

Imagine a Podului Traian

Proiectul „Reabilitarea centrului istoric vechi al Municipiului Arad” (CIVAR) a constat în lucrări de reabilitare a 12 străzi, precum și în restaurarea completă a Podului Traian, o construcție reprezentativă care măsoară 185,4 m de drum rutier și linii de tramvai.Totodată, în zona centrală au fost instalate conducte de apă și canalizare, precum și puncte luminoase pentru iluminatul public pe o suprafață de 10 km. În plus, au fost realizate lucrări de reabilitare a clădirii unei școli cunoscute sub denumirea de Preparandia, o construcție istorică.

Dintre lucrările derulate, reabilitarea Podului Traian a îmbunătățit în mod semnificativ infrastructura de transport public a orașului. În prezent, podul realizează legătura între cele două secțiuni ale proiectului „Transport urban Arad”, asigurând continuitatea circulației pe drumurile rutiere și liniile de tramvai de-a lungul axei principale a orașului. A fost înregistrată o creștere semnificativă a numărului de pasageri, mulți deținători de autoturisme optând acum pentru transportul public, ceea ce reprezintă o veste bună pentru mediu.

Beneficii pentru economia locală

La un an de la finalizarea lucrărilor, numărul turiștilor în Arad a crescut cu 27 %. Această creștere a atractivității turistice a avut un impact economic pozitiv semnificativ asupra orașului.

Proiectul „Reabilitarea centrului istoric vechi al Municipiului Arad” combină în mod fericit necesitatea comunității de a conserva trecutul și de a-și îmbogăți viitorul. Proiectul răspunde unei serii de obiective strategice ale orașului, între care o mai bună infrastructură de transport, o creștere a utilizării transportului public, revitalizarea patrimoniului cultural, sporirea protecției mediului și ameliorarea calității vieții locuitorilor orașului.

Noul sistem de alimentare cu energie din surse regenerabile produce suficientă energie pentru funcționarea noilor garnituri, iar calitatea noilor șine, alături de sistemul de înaltă tehnologie de semnalizare a traficului, face ca traversarea Podului Traian să fie o experiență sigură, calmă și confortabilă. Proiectul CIVAR este interconectat cu alte proiecte strategice de infrastructură, ilustrând viziunea strategică integrată pe termen lung a municipalității Arad pentru acest oraș.

Proiectul a generat 15 locuri de muncă cu durată nedeterminată.

Investiții totale și finanțare UE

Investițiile totale în proiectul „Reabilitarea centrului istoric vechi al municipiului Arad – CIVAR” se ridică la 8 700 876 EUR, contribuția din Fondul european de dezvoltare regională fiind de 5 816 005 EUR din Programul operațional „Programul Operațional Regional” pentru perioada de programare 2007-2013.

Informații tehnice

Program

ERDF for the 2007-2013 programming period

Investiția totală

EUR 8 700 876

Investiția UE

EUR 5 816 005