Crearea Bazei de Date

Cuprins

INTRODUCERE

Motivul temei: Implementarea unui sistem facil în gestionarea testelor pe echipamente la nivel de departamente și schimburi, într-o companie.

Descrierea companiei:

SC. Continental AP SRL face parte din concernul Continental divizia RUBER bazat pe fabricate și semifabricate ce au la baza cauciucul.

Fabrica Continetal și-a deschis porțile la Timișoara în 20.10.2000 pornind de la o producție zilnică de 1100 de anvelope.

CONTINENTAL este cel mai mare investitor German din România, valoarea investiției fiind de apox. 200 mil. Euro (2004).

Până în prezent în CONTINETAL A.P. s-a investit 170 mil. Euro (inclusiv 2005). Până în 2008 se dorește o creștere a producției de anvelope de la 10 mil./an în prezent la 16 mil./an, respectiv creșterea numărului de angajați de la 1000 în prezent la 1500.

Continental este prima companie din România care a obținut un certificat EMAS. În ceea ce privește protecția mediului Continental a obținut și certificarea ISO 14001:1996 în 2001, respectiv recertificarea în 2004.

Anvelopa crudă : produs finit realizat in ariaTB,construcția anvelopei pentru autoturisme,anomalii

Memoriu : Baza de date Microsoft Access:

MICROSOFT ACCESS este un program de gestionare a bazelor de date folosit pe scară largă de milioane de utilizatori. Rolul principal al acestui program este de a accesa și de a stoca datele cu ajutorul tabelelor,interogărilor, formularelor si a rapoartelor

Concluzii: Pornind de la un mediu cunoscut studiat această bază de date este utila în gestionarea testelor efectuate pe echipamente de personalul calificat la nivel de shimb si departament în parte.

Această bază de date se poate mări de la zii la zii prin introducearea unor noi termeni sau altor domenii.

O poate utiliza toti operatorii baze de date din companie,în functie de cerinte si necesitați.

Capitolul I.

Motivul temei

O bază de date reprezintă o colecție de date înrudite, care se referă la un anumit subiect sau obiectiv, împreuna cu instrumentele folosite pentru manipularea acestor date.

Aceasta bază de date nu își propune să te facă un expert în domeniu. Ceea ce se încearcă este doar să sugereze care este în mare problematica dezvoltării de aplicații de baze de date de dimensiuni mari, medii sau mici (la nivel de domeniu , companie sau la nivel departamental) și care sunt principalele categorii de instrumentele care se pot utiliza. Este de fapt o încercare de sinteză bazată atât pe experiența proprie în domeniu cât și pe șansa de a cunoaște și de a testa un număr relativ mare de produse software moderne destinate acestui scop.

Fără a-și propune să schițeze o metodologie sau să stabilească reguli, această lucrare de diplomă încearcă să puncteze etapele principale ale dezvoltării de aplicații de baze de date și să exemplifice utilizarea unor instrumente specifice și va aborda proiectarea modelului conceptual.

Dezvoltarea de aplicații de baze de date de mari dimensiuni este în același timp un fapt banal, dar și un fapt extraordinar. Banalitatea constă în faptul că un procent semnificativ din efortul de dezvoltare de aplicații se îndreaptă spre acest domeniu. Extraordinarul se leagă de complexitatea deosebită a acestor aplicații, care implică echipe mari de proiectanți, necesită atât experiență în domeniu cât și adaptarea la condiții mereu noi. Și nu în ultimul rând, reprezintă o mare responsabilitate. Cu toate că industria de software cunoaște o adevărată explozie, cu toate că suntem literalmente bombardați cu sute și sute de aplicații din ce în ce mai complexe și mai specializate, încă nu a fost „inventat” un pachet software care să satisfacă necesitățile generale ale unui domeniu de activitate. Chiar dacă ne restrângem domeniul la partea securității și sănătății în muncă, un astfel de software nu se întrezărește la orizont, cu toate că în linii mari, toate domeniile funcționează pe aceleași principii. Există pachete „de gata” care satisfac anumite nevoi specifice dar, la noi ca și în alte părți, elemente specifice primează și în consecință marea majoritate a companiile preferă să-și construiască „la comandă” sistemul informatic.

Această abordare implică însă un efort substanțial și nu lipsit de riscuri. În țările cu o economie „normală” procesul se desfășoară cam în felul următor. În primul rând, compania își evaluează la modul general nevoile informatice și posibilitățile organizatorice și financiare. Apoi se angajează o firmă specializată de consultanță care, pe baza unei expertize, stabilește cu mai mare precizie cerințele și posibilitățile, după care sugerează un număr de propuneri. Acestea se referă atât la principiile tehnologice de bază cât și la costurile evaluate și eșalonarea lor în timp. Acum începe o nouă iterație. Compania analizează propunerile și alege una dintre ele (sau o combinație din mai multe) și se trece la treabă. „Treaba” constă de obicei și în acest caz în contactarea unei terțe firme (de consultanță și integrare) care va prelua contractual sarcini, începând cu proiectarea de ansamblu a sistemului, achiziționarea echipamentelor și a soft-ului de bază, și terminând cu training, asistență tehnică, mentenanță hard și soft. etc. Sunt foarte rare situațiile când o companie poate să-și permită să realizeze toate acestea prin forțe proprii. Explicația este extrem de simplă, în perspectivă occidentală: banii. A plăti la modul permanent oameni cu o foarte înaltă calificare și experiență în domeniu este un lux pe care foarte puțini și-l pot permite, mai ales când nu informatica este obiectul afacerii. Ideea este de a păstra doar o echipă restrânsă care să asigure exploatarea și întreținerea curentă a sistemului informatic, pentru activitățile speciale apelând la competențe externe, orientate pe problemă.

Capitolul II.

Descrierea companiei

II.1 Istoric

CONTINENTAL A.G.,

1871 – Fondarea companiei de cauciuc și gutapercă Continental ca și societate pe acțiuni în Hanovra în 8.10.1871.

1898 – Începutul producției de anvelope fără profil cu aer, pentru automobile, în Hanovra – Vahrenwald.

1926 – Adaosul de negru de fum conferă o mai bună rezistență la frecare, o rezistență mai ridicată la îmbătrânire și culoarea neagră caracteristică.

1955 – Continental este prima firma germană care produce în serie anvelope fără cameră.

1960 – Începe producția de serie a anvelopelor cu breakere.

1979 – Se achiziționează partea europeană a firmei americane Uniroyal cu unități de producție în Aachen, Herstal (Belgia), Claroix (Franța) și Newbridge (Scoția).

1985 – Se achiziționează Firma austriacă Semperit cu unitățile de producție din Traiskirchen (Austria) și Dublin ( Irlanda).

1987 – Se achiziționează al cincilea producător de anvelope din S.U.A., Firma General Tire Inc. cu fabrici în S.U.A., Mexic și cooperări în America de Sud, Asia și Africa.

1990 – Se achiziționează firma portugheză Mabor .

1991 – Se desprind 21 de unități pentru produse tehnice din cauciuc sub denumirea de ContiTech.

1992 – Se preia producătorul suedez Nivis Tyre cu mărcile Gislaved și Viking.

1993 – Joint Venture cu producătorul de anvelope din Cehia, Barum.

1998 – Preluarea ITT Automotive Brake ans Chassis de la firma americană ITT Industries Inc.

1999 – Joint Venture cu producătorul de anvelope din Slovacia, Matador.

2000 – În 20.10.2000 se deschide o nouă fabrică de anvelope pentru autoturisme (CAP = Continental Automotive Products) în Timișoara, România.

2001 – Compania TEMIC este integrată în Continental Automotiv Systems.

2002 – Se deschide a II-a fabrică ContiTech în Timișoara/România.

2003 – Este prezentată ContiSportContact 2 Vmax, prima anvelopă din lume aprobată pentru viteze de până la 360 km/h (224 mph).

2004 – Continental își extinde aria de producție în România prin deschiderea fabricii pentru componente electronice – cu punct de Cercetare & Dezvoltare – în Sibiu.

2005 – Prin preluarea a Phoenix AG – Hamburg, Continental își îmbunătățește competivitatea și potențialul de dezvoltare pe termen lung.

Continental A.G. este astăzi unul din cei mai mari furnizori mondiali pentru industria de automobile. Prin cele trei familii de produse (anvelope, sisteme pentru autovehicule și produse tehnice) CONTINENTAL este, pentru această industrie, un partener important.

Activitatea concernului este repartizată în cadrul a 3 divizii:

Continental Automotive Systems: Sisteme de frânare, Sisteme electronice, Sisteme pneumatice de suspensie, Control adaptiv de deplasare, etc…

Continental Tires: Anvelope pentru autoturisme, camioane, autoutilitare și autovehicule pe două roți, etc…

ContiTech: Sisteme de transmisie, Chedere și sisteme de ghidare, Interioare pentru autovehicule, etc…

În total 153 de unități de producție se pot găsi în Mexic/SUA (21), Europa (mai puțin Germania – 43), Germania (46), America de Sud (7), Africa (4) și Asia (32).

Cele mai cunoscute produse ale firmei Continental sunt anvelopele. În cadrul concernului se concep și se produc anvelope pentru autoturisme, mijloace de transport și motociclete. Comercializarea anvelopelor se face prin firme care aparțin concernului (ex.: Grupul Vergölst din Germania se ocupă de distribuția anvelopelor în țările europene și nordamericane). 56% din cifra de afaceri a concernului este dată de măcile de anvelope:

Prima idee privind înființarea unei fabrici greenfield de anvelope, „S.C. Continental Automotive Products S.R.L.“

1999 Construirea fabricii

2000 20 Octombrie – Inaugurarea și demararea producției în serie

2002 Inaugurarea depozitului – capacitate de 600.000 anvelope

2005 5 ani de producție în Timișoara

Se deschide biroul de vânzări pentru România in Timișoara

2007 Finalizarea Proiectului pentru sala de amestec (Mixing)

2008 Proiectul Calandrare

2009 Începe producția de anvelope UHP și VAN; de asemenea – producția de cord metalic și textil

2010 Proiectul Amestec primar – Master Batch; 10 ani de producție în Timișoara.[20]

2011 100 milioane de anvelope produse în Timișoara

Startul noilor proiecte de extindere Divizia de anvelope pentru turisme și vehicule comerciale ușoare dezvoltă și produce produse inovative și premium pentru mașini și vehicule utilitare compacte medii și mari, precum și pentru motociclete și biciclete.

II.2 Prezentare generală

Fabrica este structurată pe mai multe arii de producție :

-Mixing: aria in care se prelucreaza materia prima (amestecarea cauciucului sintetic cu diferiți compuși chimici )

-Preparare : producerea semifabricatelor ce intra componenta produsului final

-Tire Building : confectionarea anvelopei crude

-Vulcanizare : vulcanizarea semifabricatului astfel ajungându-se la produsul final

-Final Finish : verificarea produsului final astfel încat acesta sa corespunda normelor de calitate impuse de client.

Pe langă ariile de producție fabrica mai are și urmatoarele departamente:

Resurse umane

Contabilitate și finanțe

Marketing

Quality

Strategic engineering

ESH

Energy

Achiziții și logistică

II.3 Anvelopa . Echipamente

II.3.1 Principalele componente ale unei anvelope

Principalele componente ale unei anvelope

Anvelopa este alcătuită din mai multe componente de structură diferită. Numărul părților componente depinde de mărimea și de tipul acesteia. Raportul cantitativ pentru părțile componente ale unei anvelope (vezi ex. de sub titlu) este:

Amestec:

– cauciuc (natural și sintetic) 38%

– material de umplutura (negru de fum, cretă, silicați, etc.) 30%

– substanțe de înmuiere, aderență (uleiuri, rășini) 10%

– materiale împotriva îmbătrânirii, ceară pentru protecție la lumină 1%

– substanțe de vulcanizare (agenti, acceleratori, substanțe de activare) 4%

– altele 1%

Materiale pentru rezistență 16%

– material textil (țesături de nylon, rayon, poliester);

– sârmă oțelită și galvanizată;

Fabricarea talonului și apexului

Talonul se compune din mai multe sârme tă și galvanizată;

Fabricarea talonului și apexului

Talonul se compune din mai multe sârme de oțel galvanizate cu bronz îmbrăcate în cauciuc. Se trec 4 sau 5 sârme alăturate printr-un cap de extrudare, se acoperă cu un strat subțire de cauciuc după care se înfășoară în mai multe straturi sub forma unui inel (4, 5 sau 6 straturi în funcție de anvelopă). Un extruder seamănă cu o mașină de măcinat carne. El se compune dintr-un cilindru fierbinte în interiorul căruia se rotește un melc. Astfel se omogenizează și se plastifiază (se înmoaie) amestecul de cauciuc după care se elimină prin capul de extrudare.

II.3.2 Construcția unei anvelope radiale pentru autoturisme

1. Carcasa

Carcasa este cea care asigură suspensia, menține presiunea aerului în interior și este componenta care preia cel mai mult forțele axiale și laterale. Ea asigură decisiv confortul și ține anvelopa pe jantă. Carcasa are o formă cilindrică și este formată din urmatoarele componente:

– Apexul – profil din cauciuc care asigură legătura dintre carcasă și talon, are rolul de a întării această zonă.

– Talonul – realizat din mai multe straturi de sârmă îmbrăcate în cauciuc, înfășurate sub forma unui inel, cu rolul de a asigura poziția stabilă a anvelopei pe jantă.

– Cămașa – foaie de cauciuc sintetic (butilic) cu rolul de a menține aerul in interiorul anvelopei.

– Cord textil – tesatură textilă (rayon, polyester) acoperită cu un amestec de cauciuc, asigura rezistenta carcasei.

– Peretii laterali – benzi de cauciuc care asigură protecție la forțe laterale și acțiunea agenților atmosferici.

În faza I toate aceste componente se suprapun prin înfășurare pe un tambur și se presează cu ajutorul unor role speciale obținîndu-se astfel carcasa

Breakere – două straturi de corduri metalice cauciucate. Prin tăierea sub un anumit unghi a cordurilor metalice acestea conduc în primul rând la stabilitatea în timpul mersului, reduc simțitor rezistența la rulare și conferă anvelopei o durată de viață mai mare.

2. Centura de bandaje

Centurade bandaje se opune derapajului, asigură stabilitate direcțională și în curbe, asigură o comportare bună la frânarea pe un teren umed și mărește durata de viață a anvelopei. Această centură de bandaje se compune din:

Bandajul – este o bandă de țesătură de nylon, cauciucată, la care poziția firelor coincide cu direcția de rulare. Are rolul de a ține breakerele pe carcasă în cazul apariției forțelor centrifuge ridicate și are grijă prin aceasta să îmbunătățească capacitatea de rulare .

Calea de rulare – element de contact al anvelopei cu carosabilul, care are rolul de a asigura o aderență bună și să se asigure o stabilitate direcțională și rezistență ridicată.

Prin asamblarea carcasei cu centura de bandaje va rezulta anvelopa crudă

II.3.3 Confectionarea anvelopei crude cu ajutorul echipamentelor[2]

Prin confecție înțelegem asamblarea părților componente dintr-o anvelopă. Asamblarea se face în două etape la mașini diferite. În prima fază se realizează carcasa la mașina de confecție a carcasei, iar în faza a doua este definitivată anvelopa crudă la mașina de confecție finala.

Mașina de construcție a carcasei

Mașina de constructie a carcasei se compune dintr-o tobă de formare cilindrică acționată printr-un ambreaj (tobă construită din segmente), două bledere laterale și dintr-un piedestal aflat în spatele tobei. Piedestalul, numit și servicer, conține rolele de material sau casetele și plăci de deservire

Plăci de deservire

Suportul pentru talon

Toba de formare

Pedale de picior

Mașina de construcție a anvelopei crude : [3]

La mașină se realizează centura de bandaje care se asamblează apoi cu calea de rulare și cu carcasa, rezultând anvelopa crudă

Mașina este formată din toba de formare, capul de bombare, servisoare și un inel de transfer ce se poate mișca între cele două puncte de lucru

Continental realizează anvelope radiale cu cameră, și fără cameră pentru: automobile, camioane, biciclete ,mașini industriale și pentru agricultură.

Pe o altă mașină, denumită Mașina de Apex, se realizează ansamblul talon apex. Apexul se realizează prin introducerea amestecului de cauciuc corespunzător în extruder. După ieșirea din extruder printr-o matriță, apexul este răcit și tăiat în 2 părți. Cele 2 părți se lipesc pe toba mașinii. Pe tobă, lângă cele 2 părți de apex, se vor pune 2 taloane și 2 separatoare, după care toba se va umfla, realizând lipirea apexului de talon și astfel realizăm ansamblul talon apex. El face parte din carcasă și are rolul de a asigura poziția stabilă a anvelopei pe jantă și de a face legătura dintre carcasă și talon, întărind această zonă.

II.3.4 CALITATEA

Calitatea este linia noastră directivă;

Calitatea nu este o stare, ci calea îmbunătățirii permanente;

Calitate înseamnă mai mult decât un produs fără defecte;

Calitatea este pentru noi definiția muncii serioase.

Modelul procesului de management al calității

Toate activitățile, care se bazează pe introducerea unor lucruri și transformarea acestora în rezultate concrete, pot fi definite ca procese. Deci, pentru ca organizațiile să poată funcționa efectiv, acestea trebuie să cunoască și să alcătuiască multiple procese cu conexiuni între ele. Adesea rezultatul unui proces este introducerea directă în următorul proces. Recunoașterea și stăpânirea sistematică a proceselor individuale în cadrul unei organizații, și mai ales interacțiunea acestora este denumită „abordarea proceselor“. Normele (ex. DIN-ISO 9001*, ISO TS 16949) și standardele interne (ex. QM-Handbook) sprijină acceptarea acestei abordări a proceselor pentru managementul calității

Pentru a evita greșeli , prin intervenția la timp în procesul de producție, pentru minimalizarea reworkului și rebuturilor, la o îmbunătățire constantă a nivelului calitativ sa ajuns la concluzia monitorizarii acestora, analizarii și a interveniri la evitarea anomaliilor

II.3.5 ANOMALII (defecte)[1]

Exemple de anomalii ar fi:

Incluziuni de aer, material străin cauciuc, material străin nu cauciuc, defecte ale burdufului, pete (deficiențe de material), cute (surplus de material), îmbinari defectoase, corzi vizibile, subvulcanizări, burduf perforat, incluziuni de aer intre burduf si cămașă, fisuri, talon rupt sau deformat, așezare grețită in matrița, talon subțire, deformări mecanice.

Rezolvarea anomaliilor – Anvelope pentru autoturisme

Incluziuni de aer in camașa interioara

Descriere: Incluziuni de aer plate (structura normală)

Cauze posibile

Masuri posibile

Rezolvarea anomaliilor – Anvelope pentru autoturisme

Incluziuni de aer pe lateral , zona A

Cauze posibile ale anomaliilor:

Măsuri posibile

Variații de forțe

Anvelopele fac contactul intre vehicul si suprafața de rulare. În afară de greutatea autovehicolului, pe care trebuie să o preia, acestea trebuie să transmită forțele care acționeaza asupra vehiculului sau care sunt produse de acesta, ex: forțe de propulsie si de frânare, de schimbare a direcției și de amortizare.

Variațiile de forță la anvelopă pot apărea in diferite direcții:

În direcție perpendiculară (radial) (z) = Variații de forță radială (RKS);

În direcție laterală (laterală) (y) = Variații de forță laterală (SKS);

În lungime (tangențial) (x) = Variații de forță tangențială (TKS)

Forțe la anvelopă

Cauzele acestor oscilații de forțe își au originea în fabricarea și prelucrarea multelor și diferitelor componente ale anvelopei. Aceste oscilații de forțe, ca si dezechilibrele și deviațiile geometrice, pot provoca disturbări în rulare.[19]

Evitarea sau ameliorarea acestor anomalii de către toate departamentele ce sunt antrenate în producție prin monitorizarea strictă a materiei prime , mașinilor și personalului ce-ți aduc aportul la fabricarea anvelopelor.

Creștrea producției din ultimii ani a degenerat și o crestere a rebuturilor în acest sens a apărut nevoia de monitorizare si evaluare a acestora de a diminua defectele și de a le controla, fapt a ceea ce s-a și realizat această bază de date cu ajutorul MICROSOFT ACCESS.

Coduri de defecte întilnite în aria T B

02A-material strain-nu cauciuc

03-greșeala de construcție

03A-cale de rulare serpuită

03C-bandaj vizibil

12-bandă de rulare cu pată

13-îmbinare defectuoasă a căii de rulare

20-incluziuni de aer in umăr

21-fisură,cută în umăr

22-umăr cu pată

30-incluziuni de aer in flancuri

41-fisura pe talon

51A-fisura în camașa interioară

53A-îmbinare deschisă a cămășii

53C-îmbinare a cămășii interioare

54-cord textil deschis

6C-talon îndoit, răsucit

6D-lățime talon necorespunzatoare

55-îmbinare defectă a apexului

56-corduri vizibile

78-ieșirea sârmelor din talon

82-îmbinarea breakerelor cu suprapunere

82B-îmbinare deschisă a breakerului

88A-breakerele în aceeași direcție

Capitolul III.

Crearea bazei de date

III.1 Considerații generale

Lumea așa cum o cunoaștem este un vast ocean de informații.Și astfel a aparut necesitatea unui instrument software care sa ne ajute sa filtram și să accesam doar datele de care avem nevoie la un moment dat in activitațile noastre.In majoritatea cazurilor, toate aceste date se găsesc intr-un sistem de gestionare a bazelor de date, construite ca un instrument software care facilitează regasirea și refențierea informațiilor cu ajutorul legaturilor din aceastea. Aceastea pot combina datele din fișiere diferite, astfel încât nu este necesară introducerea de două ori a aceleași informație. Pot chiar să facă introducerea datelor mai eficientă și mai corectă.

Cele mai cunoscute soluții de pe piața sunt: ORACLE, SYSBASE, MICROSOFT ACCESS și POSTGRESQL.

Bazele de date sunt aplicații software puternice, în stare să execute căutari cu mari viteze în milioane de înregistrări, folosite pe scară largă in toate marile companii din lume, dar și în instituțiile guvernamentale.

Cu cat datele sunt mai complexe sau se modifică mai frecvent, atunci o bază de date Access oferă un avantaj fata de celelalte programe cu ajutorul relațiilor ce leagă datele din tabele individuale pentru a le crește utilitatea.

Ca urmare bazele de date au aparut ca și o necesitate, care au dezvoltat următoarele avantaje:

Timp redus de muncă în căutarea datelor dorite

Evidența mai strictă în gestionarea testelor realizate pe echipamente

Usurință în generarea rapoartelor de gestiune la anumite intervale la nivel de schimb și departament

Costuri mai reduse

Acess rapid la informație din orice departament prin centralizarea acesteia.

Colaborare intre departamente în special cu cel de mentenanță și producție.

III.2 Descrierea aplicației Microsoft Access

MICROSOFT ACCESS este un program de baze de date care ne ofera urmatoarele facilitați:

Să stocam o cantitate de informații aproape nelimitată.

Să aranjăm informațiile intr-un mod cât mai accesibil pentru noi.

Să extragem informațiile pe baza opțiunilor pe care le-am specificat.

Să putem genera rapoarte cât mai detaliate in care se pot regăsi date sub formă de text, grafice sau alte obiecte.

Una din cele mai apreciate calități ale acestui program este interfața grafică ușor de înțeles care permite crearea interogărilor, formularelor și a rapoartelor, facilitați care lipsesc din multe alte programe de acest gen.

MICROSOFT ACCESS facilitează începerea lucrului cât mai rapid cu ajutorul șabloanelor de aplicații de baze de date care pot fi utilizate pentru a stoca datele personale sau ale companiei.Tot in cadrul aplicației ACCESS găsim mostre care facilitează construirea unei baze de date de afaceri comuna.

Informațiile pot fi scrise și în tabele Word sau Excel, dar in cazul in care datele se accesează și se modifică des pot să apară probleme de păstrare corectă a informațiilor stocate.Pe cănd dacă pastrăm informațiile intr-o bază de date Access putem fi siguri că toate informațiile sunt inregistrate o singură dată.

O bază de date Access constă din următoarele obiecte:

Tabele – sunt o colecție de informații despre un subiect

Interogări – localizează înregistrări specifice

Formulare – afișează înregistrările din tabele, una cîte una

Rapoarte – tipăresc loturi de înregistrări

Pagini de acces la date – pun la dispoziție date prin intermediul paginilor Web

Macrocomenzi – permite să economisim timp prin atomatizarea unor serii de actiuni intr-o singură comandă.

Module – sunt programe pe care le creăm intr-un limbaj de programare avansat numit Visual Basic Applications(VBA), care extinde funcționalitatea unuei baze de date.[21]

Sistemul de gestiune a bazelor de date MS Access 2003 (și versiunile care l-au precedat) a fost realizat de corporația Microsoft și reprezintă o nouă ideologie în acest domeniu, avînd performanțe sporite.

Programele de baze de date mai complexe, precum Access, pot stoca informații în mai multe tabele corelate, realizând astfel ceea ce se se denumește ca baze de date relaționale. Dacă informațiile dintr-o bază de date relațională sunt organizate corect, aceste tabele multiple se pot trata ca o singură zonă de stocare și se pot extrage electronic informații din diversele tabele în orice ordine, potrivit necesităților.

Dintre toate aceste tipuri de obiecte, numai unul – tabelul – este utilizat pentru a stoca informații. Restul este utilizat pentru gestionarea, manipularea, analizarea, regăsirea, afișarea sau publicarea informațiilor din tabel — cu alte cuvinte, pentru a face informațiile cât mai accesibile și, prin urmare, cât mai utile posibil.De-a lungul anilor, Microsoft a depus mult efort pentru a face din Access nu numai unul dintre cele mai puternice programe de baze de date destinat consumatorilor, ci și unul dintre cele mai ușor de învăat și utilizat. Întrucât Access face parte din sistemul Office, la utilizarea Access se pot utiliza multe din tehnicile cunoscute din alte programe Office, precum Microsoft Office Word și Microsoft Office Excel. De exemplu, se pot găsi comenzi, butoane și comenzi rapide de la tastatură cunoscute, pentru a deschide și edita informațiile din tabelele.

III. 3 Arhitectură

3.1. Crearea unei baze de date

Microsoft Access facilitează crearea unei baze de date, prin intermediul aplicațiilor expert, care includ în pachet diferite șabloane predefinite.

În cazul creării de la zero a bazei este nevoie de o atentă planificare care trebuie să ia în considerare următoarele aspecte de ordin arhitectural:

Anvergura și rolul bazei de date

Alegerea tipului de tabele folosite și a datelor pe care le va conține

Să stabilim tipul relațiilor dintre tabele

Fiind stabilite aceste aspecte să trecem la crearea efectivă a bazei de date. Pentru aceasta este necesar parcurgerea următoarelor etape:

Lansăm în execuție programul Access

Alegem una din opțiunile

NEW pentru o bază de date nouă

OPEN pentru a alege o bază existentă sau unul din șabloane

Selectăm NEW care duce la apariția unei ferestre cu opțiunea Blank Database, pe care o alegem. În etapa următoare alegem numele bazei de date pe care o salvăm cu comanda Save in. Tot în aceasta fază este necesar specificarea locației unde va fi stocată baza de date.

Baza de date astfel creată va avea formatul de forma Blank.accdb pentru ultimele versiuni, sau Blank.mdb pentru versiunile anterioare.

III. 4 Tabele

4.1. Crearea tabelelor

Pentru a ne crea tabele există mai multe optiuni:

Butonul Table din rubrica Create

Butonul Table Design din rubrica Create.

Noi vom folosi butonul Table Design care deschide un tabel nou în vedere Design.

Pentru ca să introducem datele în vederea Design urmăm pașii:

alegem un nume pentru primul câmp din coloana Field Name

tastăm Tab sau dăm click pe coloană, acțiune care duce al apariția unei liste din care alegem tipul de date care dorim să le introducem în acel câmp (vezi secțiunea Tipuri de date și formate)

tastăm din nou TAB și trecem în coloana Description în care introducem o descriere pentru câmpul respectiv. Acest pas este opțional.

în partea inferioară găsim panoul Field Propreties

Această parte de tabele facilitează crearea de etichete inteligente care permite să integrăm acțiuni executate de obicei în alte programe direct în Access:

dăm click pe butonul CLOSE (X) al ferestrei Table Design

pentru a salva modificările operate în tabel, executăm click pe YES pe caseta de dialog Save As (fig. 3.5)

Introducem numele…… pentru tabel în caseta Table Name

Tabelul creat va apărea în baza de date în secțiunea Tables (fig.3.6)

Pentru a introduce date din acest tabel am procedat astfel:

am executat dublu click pe numele tabelului deschizându-se în modul de vedere Datasheet View

am introdus datele în fiecare coloană conform cu tipul de date ales pentru câmpul respectiv (fig. 3.7)

III.4.2 Tipuri de date și formate

Access pune la dispozitie diferite tipuri de date, formate de câmpuri care definesc genul de date pe care le poate accepta, câmpul-care acoperă o largă varietate de date [21]

TEXT (implicit) – sunt secvențe simple de caractere de tip text, combinații de text și numere, precum și numere care nu necesită calcule, având ca limită maximă de 255 de caractere

NUMBER – date numerice folosite în calcule matematice [21]

DATE/TIME – date de tip calendar și oră

CURRENCY – date numerice și valori valutare folosite în calcule matematice care necesită date cu una până la patru cifre după virgulă

AUTONUMBER – este un număr secvențial unic sau un număr aleatoriu ales de Access pe care îl distribuie ori de câte ori adăugăm o înregistrare nouă la un tabel

YES/NO – poate primi doar valori logice de tipul Yes/No, True/False, sau On/Off

OLE OBJECT – câmpuri care pot conține un obiect (ex. O foaie de calcul tabular Microsoft Excel)

HYPERLINK – legături de tip link care fac legatura cu un alt fișier, o locație dintr-un fișier sau un site Web

LOOKUP WIZARD – este o aplicație expert care permite să creăm un câmp ale cărei valori sunt selectate din valorile dintr-un alt table interogare sau listă de valori.

Dupa ce am selectat tipul de date trebuie să setăm proprietățile câmpului care sunt un atribut care definesc aspectul sau comportarea câmpului în baza de date.

Cele mai importante proprietăți al câmpului sunt:

FIELD SIZE – definește numărul maxim de caractere (până la 255) care pot fi introduse în câmp

FORMAT- stabilește în ce mod vor apărea pe ecran datele aferente

IMPUT MASK – determină un format sau un șablon care trebuie respectat în introducerea datelor

CAPTION – pentru a introduce o etichetă într-un câmp când îl folosim într-un formular

DEFAULT VALUE – este o valoare pe care Access o va introduce automat

VALIDATION RULE – este o expresie care limitează valorile care pot fi introduse în acest text

REQUIRED – stabilește obligativitatea introduceri sau nu de date în acel câmp

Stabilirea chei primare

Alegerea chei primare într-un tabel este necesară pentru că este un idetificator singular pentru fiecare rând, care ulterior poate fi referită în alte tabele pentru a face legatura înapoi la tabelul care o conține.

În stabilirea chei primare a parcurs pașii:

-Am deschis tabelul în modul de vedere Design

-Am ales câmpul dorit pentru a fi cheie primară

-Am dat click pe butonul Primary Key pentru a asocia acestuia o cheie primară

Operațile principale cu datele din tabele se pot împărți pe etape astfel:

Introducerea înregistrărilor

Această operație se poate face dănd dublu click în panoul de navigare pe tabelul dorit din baza de date. De la un câmp la altul înainte putem tasta Tab, iar pentru câmpul precedent putem folosi Shift+Tab

Introducerea de date noi se face prin intermediul butonului New Record, iar cu ajutorul tastei Back Space facem corecțiile necesare în cazul unei greșeli.

Deplasare într-un tabel

Deplasarea în cadrul unui tabel se poate face cu ajutorul butoanelor:

First Record-prima înregisatrae

Previos Record-ultima înregistrare

Next Record-înregistrarea urmatoare

Last Record-ultima înregistrae

Principalele scurtături de la tastatură care se utilizează pentru deplasarea în interiorul unui tabel sunt [4]

Înlocuirea conținutului unei celule

Pentru a introduce date într-o celulă dăm dublu click pe celula respectivă, ca urmare a acțiuni apare un punct de inserție clipitor, indicând unde va apărea textul. Salvarea datelor se dă către programul Access în mod automat pe masură ce le introducem.

Înserarea de noi înregistrări

Noile înregistrări sunt înserate automat. Când începi să tastezi o înregistrare, apare un nou rând sub ea, așteptând o altă înregistrare, așa cum se vede în figura de mai sus. Nu poți să inserezi noi înregistrări între cele existente. Acestea trebuie să fie introduse la sfârșitul tabelului.(Fig 3.9)[5]

III 4.5 Crearea relațiilor între tabele

Definirea relaților

Când introducem date în tabele separate avem nevoie de o modalitate de a îmbina aceste date pentru formulare și rapoarte. Acest lucru se face stabilind relații între tabele care indică modul în care datele dintr-un tabel sunt corelate cu datele dintr-un alt tabel.

1.Tipuri de relații:[14]

Relația One-To-Many – Este cea mai frecventă în proiectarea bazelor de date ACCESS și are următoarele caracteristici:

Dacă T1 (Tabela Schimb) și T2 (Tabela Codificarea schimbului) sunt două tabele în care există o relație One-To-Many atunci:

Tabela T1 este tabela primară iar T2 este tabela legată.

Cheia de legătură din tabela primară trebuie să fie declarată cheie primară.

Tabela legătură poate avea cheie primară dar diferită de cea de legătură.[18]

Fiecărei înregistrări din tabela One îi corespunde 0, 1 sau mai multe înregistrări din tabela Many;

Fiecărei înregistrări din tabela Many îi corespunde cel mult o înregistrare din tabela One.

Relația One-To-One – Este utilizată mai rar în proiectarea bazelor de date ACCESS și are următoarele caracteristici:

Cheile de legătură din ambele tabele sunt chei primare; fiecărei înregistrări din una din tabele îi corespunde cel mult o înregistrare din cealaltă.

Una din tabele este primară iar cealaltă legată.

Relația Many-To-Many – Este nerecomandată în baze de date ACCESS dar existentă în realitate.

Doua tabele se află în relația Many-to-Many dacă fiecărei înregistrări din prima tabelă îi corespunde 0,1 sau mai multe înregistrări din a doua și invers.

În ACCESS astfel de relații pot fi introduse prin crearea unei a treia tabele, numită de legătura (de joncțiune) cu existența a două relații de tip One-to-Many.

Modul în care funcționează relațiile se explică astfel:

Se aleg următoarele tabele:

Tabela Schimb(Fig 3.10):

Această tabelă are următorul conținut(Fig 3.11):

Tabela Codificarea schimbului (Fig 3.12):

Această tabelă are următorul conținut (Fig 3.13):

Etapele creării relațiilor sunt:

Deschidem baza de date (în cazul nostru Licență).

Din meniul TOOLS aleg opțiunea RELATIONSHPS.( Fig 3.14)[6]

Pe ecran apare fereastra RELATIONSHIPS care are următoarea formă(Fig 3.15):

Notă: Dacă caseta de dialog SHOW TABLE nu apare, apasă butonul SHOW TABLE de pe bare de instrumente.

Selectând tabelele între care se dorește creerea de relații și apasă butonul ADD aceste tabele vor fi introduse în fereastra RELATIONSHIPS.[17]

Exemplu:

In continuare s-a creeat o relație One-To-Many între tabelele Codificarea schimbului și Schimb . Pentru a realiza acest lucru se selectează în caseta de dialog SHOW TABLE cele două tabele și se vor insera în fereastra RELATIONSHIPS. În tabela Codificarea schimbului se va selecta câmpul Cod schimb.( Fig 3.16)[7]

Poziționând cursorul pe Cod Schimb (tabela Codificarea schimbului),se „agață” cu mouse-ul și se trage peste câmpul Cod schimb (tabela Schimb). Pe ecran apare caseta de dialog EDIT RELATIONSHIP în care se pot specifica caracteristicile relației Fig 3.17

Această fereastră are următorii parametrii:

ENFORCE REFERENTIAL INTEGRITY – unei înregistrări din tabela primară (Codificarea schimbului) îi corespunde cel puțin o înregistrare din tabela legată (Schimb).

CASCADE UPDATE RELATED FIELDS – în acest caz, modificarea unei valori pe câmpul Cod schimb (din tabela Codificarea schimbului) înseamnă modificarea automată a tuturor valorilor respective și în tabela Schimb.

CASCADE DELETE RELATED RECORDS – în acest caz, ștergerea unei înregistrări din tabela primară presupune ștergerea tuturor înregistrărilor din tabela legată.[8]

În final, se apăsa butonul CREATE și pe ecran fereastra RETAIONSHIPS va arăta astfel (Fig 3.18):

Obs:

În imaginea de mai sus se observă că lângă tabelul Codificarea schimbului (câmpul Cod schimb) apare cifra 1 iar lângă tabelul Schimb (câmpul Cod schimb) apare simbolul ∞. Aceste simboluri apar în relațiile în care caracteristica integritate referențială („ENFORCE REFERENTIAL INTEGRITY”) este activată. Simbolul ∞ înseamnă mulți – indicând faptul că mai multe înregistrări din acest tabel pot să corespundă unei singure înregistrări (simbolul 1) din tabelul legat.

III.4.6 Indexarea datelor

Indexurile accelerează căutările, catalogând conținutul unui anumit câmp. Câmpul cheie principală este indexat în mod automat. Dacă însă cauți, sortezi sau filtrezi în mod frecvent utilizând un alt câmp, poți să creezi un index și pentru acel câmp.

Notă: Nu poți indexa un câmp ale cărui date sunt de tip Memo, Hyperlink sau obiect OLE.

Etapele indexării:

Se deschide tabelul Contact în modul de vizualizare DESIGN.

Selectăm câmpul dorit pentru indexare.

În pagina etichetei GENERAL,se execută clic pe câmpul INDEXED.

Din lista derulantă a câmpului INDEXED, selectează fie YES (Duplicates OK) fie YES (No Duplicates), în funcție de conținutul câmpului care poate fi sau nu unic pentru fiecare înregistrare(Fig 3.19).

Se vor salva modificărileprin butonul SAVE.

Note: Nu poți face nimic deosebit cu un index. Indexul nu este un obiect, așa cum sunt tabelele, bazele de date sau interogările. Rolul indexului este de a accelera căutările dar nu are funcțiile sale independente.

III.5 CERERILE

Access îți oferă mai multe metode prin care te ajută să restrângi domeniul informațiilor pe care le cauți, inclusiv prin sortare și filtrare.

Cel mai flexibil mod de a sorta și filtra date este cererea iar cel mai important fapt este că le poți salva și utiliza pentru a crea tabele, pentru a șterge înregistrări sau pentru a copia înregistrări într-un alt tabel.[9]

Cererile îți permit să specifici:

Câmpurile pe care vrei să le vezi;

Ordinea în care trebuie să apară câmpurile;

Criteriile de filtrare pentru fiecare câmp;

Ordinea în care vrei să fie sortat fiecare câmp.

Rezultatul unei cereri este o tabelă virtuală.

III.5.1 Cereri de selecție

1.CREAREA CERERILOR DE SELECȚIE

Cererile de selecție sunt obiecte Access care solicită baza de date să răspundă anumitor întrebări formulate de utilizator.

Crearea cererilor de selecție se face în felul următor:

Selectăm fișa de opțiuni QUERIES[11] din fereastra DATABASE. (Fig 3.20)

Apasând butonul NEW, apoi selectează opțiunea DESIGN VIEW. (Fig 3.21)

Se adaugă din caseta de dialog SHOW TABLE, în spațiul de lucru al constructorului de cereri (Queries Builder), tabelele sau cererile care stau la baza noii cereri; În cazul în care între tabelele respective există relații, acestea se păstrează și în cazul interogărilor. (Fig 3.21)

Se închide caseta de dialog SHOW TABLE; În situația în care, din diverse motive, caseta de dialog SHOW TABLE nu se deschide automat, se apasă butonul SHOW TABLE .

Se aleg câmpurile în zona FIELD. (Fig 3.22)

În zona SORT se specificăm câmpul (câmpurile) după care va fi sortată cererea.

În final se apasă pe butonul VIEW de pe bara de instrumente pentru a vedea rezultatul interogării.

Exemplu

În cererea de mai sus am introdus câmpurile Codificare schimb, (Tabela Codificarea schimblui), Marca,Nume, Prenume, Functia (Tabela Schimb).

Rezultatul interogării este următorul: (Fig 3.23)

Operația se încheie cu salvarea cererii.

Daca vrei să revii în modul de vizualizare DESIGN pentru a modifica cererea, apasă pe butonul DESIGN VIEW de pe bara de instrumente.

III.5.2 EXEMPLE

Exemplul – cerere pentru afișarea angajatilor ce nu au funcție de conducere (operatori).

Se utilizează baza de date Licență (tabela Schimb)

Proiectarea cererii arată astfel(Fig 3.24):

Notă 1. Primul câmp al cererii este un câmp calculat având numele „Nume și Prenume”; valoarea unui astfel de câmp este dată de o expresie (concatenarea Numelui cu Prenumele).

Notă 2. Câmpurile calculate sunt neactualizabile, adică nu se pot face modificări în interiorul acestora, 3. Câmpul Anul 2010 este trecut în cerere numai pentru a fi pusă condiția de filtrare (FALSE) asupra lui; nefiind bifat în linia SHOW, nu este prezent în rezultatul cererii.

Notă 3. modificări care să se reflecte și în tabelele ce compun cererea respectivă.

Rezultatul cererii este(Fig 3.25):

Exemplul 2 – cerere de selecție cu sortare după două câmpuri.

Utilizăm baza de date Licență (tabela Schimb).

Îmi propun o afișare a schimbului sortat ascendent și a functiilor sortate descendent

Proiectarea cererii arată astfel Fig 3.26:

Notă: S-a utilizat câmpul prenume de două ori, a doua oară acesta nefiind afișat.

Rezultatul cererii este următorul (Fig 3.27):

Exemplul3 – cerere de selecție cu utilizarea opțiunii „OR”.

Voi utiliza baza de date Licență (tabela Schimb).

Vor fi afișate doar funcțiile manager și inginer din tabela Schimb iar sortarea să se facă ascendent după câmpul Nume

Proiectarea cererii arată astfel (Fig 3.28):

Rezultatul cererii este următorul (Fig 3.29):

Exemplul 4 – cerere de selecție cu utilizarea unei anumite condiții.

Se utilizează baza de date Licență (tabela Schimb).

Vor fi afișate doar angajații care au Marca mai mare de 4000.

Ordonarea se va face ascendent după câmpul Nume si prenume

Proiectarea cererii arată astfel (Fig 3.30):

Rezultatul cererii este următorul (Fig 3.31):

III.5.3 Cerere de selecție parametrică

Cererile de selecție parametrice sunt cereri în care condiția se poate schimba de la o execuție la alta. În condiție pot fi introduse câmpuri inexistente pentru care sistemul cere valori.

În cererea de mai jos se va selecta schimbul dorit (Fig 3.32).

În momentul rulării cererii, pe ecran va aparea o fereastră prin intermediul căreia ți se cere să introduci parametrul dorit (în cazul nostru schimbul) Fig 3.33

Apeși OK și rezultatul execuției cererii este (Fig 3.34):

III.6 Formularele

O metodă foarte bună pentru introducerea datelor în tabele este crearea de formulare. Cu ajutorul unui formular, poți aloca exact atât spațiu cât este necesar pentru fiecare câmp și poți introduce informații în mai multe tabele simultan.

În general, fiecare formular afișează o singură înregistrare la un moment dat.

Poți crea un formular în trei moduri:

Autoforms oferă foarte rapid formulare care conțin toate câmpurile într-un singur tabel.

Form Wizard te ajută să creezi un formular furnizându-se o serie de casete de dialog din care poți alege câmpurile și stilul pentru formular.

Creând un formular pornind de la zero, ai la dispoziție o grilă de machetare în care plasezi câmpuri. Este modul cel mai dificil, dar asigură cel mai bun control.

III.6.1 Crearea formularelor cu AUTOFORM

Cel mai simplu mod de a crea un formular se face cu ajutorul caracteristicii AUTOFORM. Acesta pune câmpurile dintr-un singur tabel într-un formular; este modul cel mai puțin flexibil, dar este foarte convenabil.

Etape:

Din fereastra DATABASE, execută se va executa clic pe tipul de obiect FORMS.

Executând clic pe butonul New (Fig 3.35).

Pe ecran va aparea caseta de dialog NEW FORM.

Se va deschide lista derulantă de la baza casetei de dialog și se va alege tabelul sau interogarea pe care o utilizezi ca sursă a datelor din formular.

Apesând butonul OK.va aparea formularul pentru introducerea datelor.

În final se va salva formularul cu numele dorit.

Notă: Formularul pe care-l obții cu AutoForm s-ar putea să nu fie prea arătos. Etichetele de câmp pot fi trunchiate și câmpurile pot fi apropiate. În acest caz închide formularul fără să-l salvezi și încearcă din nou cu Form Wizard.

III.6.2Crearea formularelor cu FORM WIZARD

Etape:

Din fereastra DATABASE, se va executa clic pe tipul de obiect FORMS.

Executând dublu-clic pe opțiunea CREATE FORM USING WIZARD. Apare caseta de dialog Form Wizard.

Din lista derulantă TABLES/QUERIES,se va alege un tabel sau o interogare din care se va selecta câmpuri (În mod prestabilit este selectat primul tabel în ordine alfabetică)

Se va execută clic pe un câmp din lista AVAILABLE FIELDS pe care vrei să îl introduci în formular și apoi executam clic pe butonul Next > pentru a muta câmpul în lista SELECTED FIELDS.

Pasul anterior se va repeta până când selectez din acel tabel toate câmpurile pe care vreau să le includ.

Se execută clic pe NEXT pentru a continua și se va cere să aleg o machetă: Columnar, Tabular, Datasheet sau Justified. După ce se va alege macheta dorită apasă NEXT (Fig 3.36)

Dacă vrei să incluzi câmpuri din alte tabele sau cereri, selectează-le din lista TABLES\QUERIES.

Voi introduce un titlu pentru formular în caseta de text din partea de sus a casetei de dialog(Fig 3.37).

Se va executa clic pe butonul FINISH.

În final apare formularul pregătit pentru introducerea datelor(Fig 3.38).

III.6.3 Adăugarea controalelor la o formă

Etape: Se va afișa lista FIELDS dacă aceasta nu este vizibilă prin apăsarea pe butonul FIELD LIST sau alege din meniul VIEW opțiunea FIELD LIST.

Tragând cu mouse-ul un câmp din lista de câmpuri în zona DETAIL a raportului

se crează următoarea formă(Fig 3.39):

Notă: Executarea formei se face prin apăsarea pe butonul VIEW de pe bara de instrumente sau din meniul VIEW opțiunea FORM VIEW.

Forma va arăta astfel (Fig 3.40):

III.7 RAPOARTELE

Rapoartele sunt obiecte prin intermediul cărora generezi rezultate profesionale care pot fi afișate pe ecran, tipărite pe hârtie sau afișate pe Internet.

III.7.1 Crearea unui raport cu AUTOREPORT

Dacă vrei un raport simplu, bazat pe un singur tabel sau pe o singură interogare, cel mai potrivit este AUTOREPORT.

Pentru a crea un raport folosind AutoReport, urmează pașii:

Se deschide baza de date care conține tabelul Contact

Executând clic pe eticheta REPORTS[10] din fereastra DATABASE și apoi pe butonul NEW va aparea caseta de dialog NEW REPORT.

Selectam din lista derulantă tabelul Contact

Selectam AUTOREPORT: COLUMNAR

Executam clic pe OK și raportul apare în modul PRINT PREVIEW. Raportul va arăta astfel (Fig 3.41) :

III.7.2 Crearea unui raport cu REPORT WIZARD

Report Wizard asigură un compromis acceptabil între ușurința de utilizare și flexibilitate. Cu Report Wizard, poți utiliza mai multe tabele și interogări și poți alege o machetă și un format pentru raportul tău.

Etape:

Se deschide baza de date care conține tabelul Schimb

Se dă clic pe eticheta Reports din fereastra Database. Pe ecran va aparea caseta de dialog Report Wizard.

Din lista derulantă Tables/Queries, selecteam tabelul Schimb

Se execută clic pe un câmp din lista Available Fields și apoi pe butonul pentru a muta câmpul în lista Selected Fields. Se va repeta acest pas pentru a selecta toate câmpurile dorite sau se va executa clic pe pentru a muta toate câmpurile deodată. (Fig 3.42)

Pentru gruparea înregistrărilor după oricare din câmpurile pe care le-am selectat, se va execută clic pe câmp dorit și apoi pe butonul . Se pot selecta mai multe niveluri de grupare, în ordinea pe care o dorim. Apoi se execută clic pe Next pentru a trece mai departe (Fig 3.43).

Aplicația Wizard[3] ne întreabă ce ordine de sortare dorim să utilizăm. Se vor selecta cel mult patru sortări din listele derulante(Fig 3.44).

În mod prestabilit, sortarea este în ordine crescătoare (de la A la Z).

În următoarea casetă de dialog a aplicației Wizard, se va alege un stil de raport. Sunt afișate mai multe; executam clic pe unul pentru a vedea o mostră.( Fig 3.45)

Se va apasa NEXT pentru trece mai departe și FINISH pentru a salva modificările.

( Fig 3.46)

Rezultatul va fi urmatorul (Fig 3.47).

III.7.3 Intrarea în modul de vizualizare Report Design

Etape:

Executăm clic pe eticheta REPORTS.

Executăm clic pe raportul pe care vrei să-l vizualizezi.

Executăm clic pe butonul DESIGN, va aparea raportul în modul de vizualizare DESIGN. (Fig 5.48) [15]

Raportul conține următoarele zone:

REPORT HEADER – conține titlul raportului;

PAGE HEADER – conține etichetele de coloană ale raportului;

DETAILS – afișează lista câmpurilor alese pentru a fi tipărite în aceste coloane;

PAGE FOOTER – conține o formula care va afișa data și ora curentă.[16]

Capitolul IV. Concluzii

Pornind de la un mediu cunoscut studiat s-a generat o bază de date nouă folositoare în gestionarea testelor pe echipamente.

Această bază de date se poate mări de la zii la zii prin introducearea unor noi termeni sau altor domenii.

Prin implementarea acestei baze de date în gestiunea testelor pe echipamente duce la apariția unor avantaje ca:

o evidență mai strictă a testelor realizate pe echipamente

posibilitatea de a genera rapoarte la anumite intervale pe fiecare schimb

ușurință în căutarea și soratarea datelor

accesul ușor la acest sistem informatic de gestionare a datelor la nivel de derpartamente

reducerea timpului de lucru

Se pot face rapoarte din interogarile pe criteriile propuse.

Lucrarea aduce contribuții originale fiind utilă studiului unui domeniu ușurând munca utlizatorului în cautarea informației.

Abrevieri și traduceri

[1] Anomalii – defecte

[2] T B – aria de confectie

[3] Wizard – modul expert de formatare

[4] BD – baze de date

[5] Table – Tabelul

[6] Field – câmpul de lucru

[7] DELETE RECORD – șterge înregistrarea

[8] Object – obiect

[9] Form – formular

[10] Report – rapoarte

[11] Queries- interogări

Bibliografie

[1].Titus Slavici , Ioan Groza, Gabriela Victoria Mnerie, Dinu Gubencu, Fundamentele utilizarii calculatoarelor ,Editura Eurostampa, 2007

[2]. Formare profesionala Continental Automotive Timișoara

[3]. Optimizarea și evidența muncii intr-o companie, Continental Automotive Timișoara

[4]. Baze de date , Dan Pescariu,Gabriela Victoria Mnerie

[5]. Mike Gunderloy, Susan Sales Harkins ; traducere Răzvan Raica- Office Access 2003 pentru începători , 2004

[6]. Mirella Amelia Mioc,Îndrumator de programarea calculatoarelor,Editura Solnes,2008

[7]. Titus Slavici, Șerban Popa, Limbajul C elemente fundamentale aplicații tehnice, Editura Fundația Ioan Slavici, 2005

[8]. Mircea Popa, Marius Marcu, Porturile parallel și serie ale calculatorului PC, Editura Orizonturi Universitare, 2001

[9]. Marius Marcu, Mircea Vlăduțiu, A Genetic Algorithm for Thermal Image Deconvultion, Iranial Journal of Electrical and Computer Engineering, Vol. 3, No. 2, Summer-Fall 2004

[10]. Horia Ciocârlie, Universul limbajelor de programare, Orizonturi Universitare, 2006

[11]. Ciocârlie, Rodica Ciocârlie, Utilizarea și programarea calculatoarelor, Orizonturi Universitare, 2007

[12]. Horia Ciocârlie, Tehnici fundamentale de programare, Editura Orizonturi Universitare, 2002

[13]. Wiswani Wikram,Utilizarea si administrarea bazelor de date MySQL, Editura Rosetti Educational,2010

[14]. Ionescu Felicia,Baze de date relationale, EdituraTehnica,2004

[15].Greg Perry, Înveți singur Microsoft Office 2003 in 24 de ore,Editura Niculescu,2007

[16]. www.wikipedia.org

[17]. http://eprofu.ro

[18]. http://osha.europa.eu

[19]. www.conti-online.com

[20]. www.firme.info/continental-automotive-romania.info

ANEXE

ANEXA 1

MENIU

ANEXA 2

SCHIMB

ANEXA3

CONTACT

ANEXA4

ECHIPAMENT

ANEXA 5

STRUCTURA

ANEXA6

EXEMPLU